You are on page 1of 103

pirinteleArsenie Boca esteun cazunicin toati istoria , Bi s e r i cni o a streca ren -ama i cu noscut eolisaucilugdr i i pr c u o a t 6 tde ma rei n fl u e n !

5 su p ra a popor ului edincios cr ca s f i n l i a s a. N i ci ch i a r sfi n l i i ca n onizali ai r ecentnu se m b u c u r ia t a td e mu l t d e ci n sti re cr edinciogilor ,pdr intele a ca A r s e n i eAce sta stese mn u ce lmaievident sfinleniei . e l al cu c a r el - a i ncu n u n a t u mn e ze u . i nstindu- l sf6ntgi che_ D C ca m a n d u - l i n g i ci u n ecre d i n ci o gii bucur d ajutor ul ru , se de lui. n i C r e dc d s cri e ri l e i ci u n u P S ri n te duhovnicesc, contem poran cu Pdrintele Arsenie, se bucurdde atAtainteres, nu ca L l s c r i e r i l e a l e . u crua ce sta stei a r igiun sem nal sfinteniei s e vieliisale. ieSSerofim loontd, Mitropolitul Germaniei,EuropeiCentralegi de Nord

lrr N

A ARg ?arint'ele ENIEb0C

ur

z
!

E D o
o

!3
: -

c,
F

o
rrl

o U-

pe D i n tre l te l e co a n e d i p o stite iconostasul mu i a evlai, l Pir v i e ip o p ul a re n A rd e a g in u d o a r, chipul inteluiAr senie ,{ Bo c ae s t ed e d e p a rtece l ma i a p r oape inima plini de , ( ) de o r 6 v n i e v a n g h e l i cd p o p o ru l u i .Fie cd ur ci cr eastade a CA m i r e a s md re a scd P ri sl o p u l ui, in lentilade piatr i a fie ce a ru or a F e r e s t r ei a g i ra g u l u n p u n te ad e istor ie DensuSului i F ii, z. lrl de i n l u c i r e a g e n i ua fi l i g ra n u l u i ologic la Dr iginescu, de te $) lui, Pi r i n t e l e Arse n i e o care sp i rd tine.Sim liocr otir ea B cu . m o d u ll u i d e a s e o d i h n i n D u h u S f A n tO s i m l i9 i d a c i n u l q) pentr u DuhulSfAnt ci e g t i c o n t e mp o raa mo d u l te mp or al, ln q) {) cu duh f a c ep e Sfi n ti S i i me re uco n te mpor aniin 9i adevir i g tsfinleniei. t o t i c e ir 6 v n i to ri b u cu ro si e cd u tar ea si d

Pr.Conf.Univ.Dr.ConstantinNecula

OM FOST-A
TRIMIS de DUMNEZEU

PS.rintele Arsenie Boca

FOST:AOM TRIMIS DEDUMNEZEU


Volum rcalizat de Romeo Petrasciuc ,
Apare cu binecuvintarea

ips p" LAURENTTU srREzA


ArhiepiscopulSibiului gi Mitropolitul Ardealului

Consilieri editoriali: Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea Redactor: RalucaToderel Coperti: ConstantaAbalasei-Donosa

Fost-a om trimis de Dumnezelvt..

este Carteaaceasta inci o minune a Pirintelui Arsenie Boca.Dupi volumul ,,Sftntul Ardealului",apirut nu mirtucu multi. vremein urmi in cadrul Editurii Agnos, riile pe carele vegiregisi aici s-auorAnduitde la sineintre copertele unei noi cirEi. Fost-a om trimis de Dumnezeu e mai mult decit o culegerede interviuri; e un dialog legitim cu cei care, ajungi, intr-un fel sau altul, in conjuncfle cu Pirintele Arsenie,nu pot si nu dea seami ;i celorlal$ de ceeace adesea spunea le Sfdntul din inimi de Ardeal:calea Orrodoxiei nu e imposibili. Ci tocmai acestimposibil e Cd,ea de a ajungebiruitori la Hristos! De aceea,Ortodoxia gi-a redefinit, inci o dati, la vremeaincercirii, mirturia de jertfb si credincio;ie,prin covir;itoarea prezenti a Pirintelui Arsenie. Ca un organism cibernetic,ce igi semnifici;i resemnifici mereu confinuturile, prin bogigiaharismelorpe care,din vreme in vreme, Dumnezeu le diruie;te unor oameni, pentru a-L inlocui,a-I facevoia Saintre semeni. . Am cunoscut,cu acest prilej, oamenicu adeviratmiLor nunati, sufletefremiti.nd de dragoste credinciogie. si li se datoreazd. aceastd. carte. Fie doar pentru atat, ;i deimplinit sensul. mersulsi-a Jin si le multumescautorilor acestuivolum, fhri de care dimensiuneahagiografici a Pirintelui Arseniear fi fost cevamai siriciti in detalii-

P,irinteleArsenieBoca

-le ce o instructureazi.Multumesc, totodati, Constantei Abalagei Donosa penrru generozitatea carea rispuns cu invitatiei de a ni seali.tura,prin realizarea coperreiacestei culegeride mi.rturii. Cirgii acesteia vor urma altele...Pentruci Pirinii teleArseniee in continui lucrare.Si mulgi, tot mai mulqi credinciosidau mirturie despreaceasra. Viaga- o srim cu totii - e o cale, nu o destinatie. Pirintele Arsenie,prin viatasa,a reusirsi descifrez harta e spre aceasriDestinatie.Fie-ne, de aceea, indrumitor qi sprijin pe Cale,fieci.ruia dintre noi...

Cind Dumnezeu iubegteun popot' ll trimite profefi

RomeoPETRA$CIUC

evlaDintre multele icoaneadipostitepe iconostasul viei populare,in Ardeal si nu doar, chipul Pirintelui fude senieBocaestede departecel mai aproape inima plini de rAvni evanghelici a poporului. Fie ci. urci creastade a mireasmi cereasci Prislopului,fie in lentila de piatri a Ferestrei Figira;ului, in puntea de istorie a Densqului ori in lucireade geniu a filigranului teologicde la Driginescu,Pirintele ArsenieBocarespiri cu tine. Sim! ocrotirealui, modul lui de a seodihni in Duhul Sfint. O simEi ;i daci nu e;ti contemporanla modul temporal, pentru ci Duhul Sflnt ii facepe SfingiiSii mereucontemporani in duh gi adevir cu tofi cei rivnitori si bucurogi de ciugi tareasfinteniei.Iati-i indemnul: ,,Desivi.rgirea iubirea sunt de vrijma;i nu sunt nici mi.carsfaturi evanghelice; implinirea sau neimplinirea porunci. Prin urmare, cu nilor, stim saucidem din cregtinism. nu descurajeze Si meni; fiecare misura sa,pe caretrebuiesi o ajungi. Pe pe Pe ce cunoa;temaceasta? celece ni seintAmpli; pe celece doui ne virt fieci.ruiasi le trecem, tin6.ndseami de aceste porunci. Providentaconlucri cu noi pentru desivArsirea noastri: prin toate imprejuririle grele,din care nu putem iegiteferi decit lepidindu-ne de noi in;ine, ducind zi o crucein fiecare gi imbiagi cu potrivnici, plini de uri, de Daci nu intelegem capabili si. ne dezlege viagaaceasta.

Pirintele ArsenieBoca

Fost-aorntrimis deDurnnezeu

tesereaProvidengei,care urmerestedesivi.rsireanoastri., prin tot felul de incerciri inevitabile, atunci cidem in pi_ rereaci. desivirgirea noastri trebuie si ne-o facem noi. ceeace e o trufie ftri seamin. in.r.m.nim desivirqirea intr-o problemi' (Pi.rintele Arsenie Boca, ,,porunca desiv6.r;irii", vol. Cuuinteuii, Dana,2006,p. l2G). De in aici importanfa unor atari volume de mirturii, din ca_ pacitateainterlocutorilor de a lese pe firul transparentei Duhului sfhnt icoana Pi.rintelui. Nevoia unor astfel de interludii in bucuroasa pi.rtfuie cu pirintele Arsenietine de o harismi uitati de noi, a memoriei carereinc arcd, ni_ dejdea.Cum minunar ne spuneIcosulRusaliilor:,,Grab_ nici. si statornici mi.ngAiere robilor Tii dile, Iisuse,ci.nd seintristeazi.duhurile noasffe.Nu pirisi sufletelenoasrre in necazuri,nu Te depirta de cugetelenoastrein primej_ dii, ci pururea ne intdmpini. pe noi. Apropi.-t. d. ,roi, apropie-te, Cel ce estipretutindenea; precum ;i cu Apos_ tolii Tii ai fost pururea,asasi cu noi, cei ce Te dorim, une;te-Te,indurate; ca fiind unigi cu Tine, si liudim si si slivim pe Duhul cel Sfrnt". pentru ci., la vremeainne_ bunirii ateea unei mari pirti din Europa,pirintele ne_a fost diruit drept statornici mAng6.iere. Cum minunar se exprimi Aspaziaceaoteliti in Duhul ribdirii prigoanei: PdrinteleArsenie mapriuea cu ue;nicia! Prietenuluimeu Romeo petrasciuc revine onoarea ii aceasta a recupera de fibre de vitralii, de a le redacititoru_ lui si rugitorului roman. Nu e vorba,nici in carteaaceasta, nici in cea intitulati, dupi. adevdr,pdrintele Arsenie Boca.,,Sft ntuI Ardealului " (Agnos,20 | Z), de textearseni_ ene ffaforatedin materialulexistentori cunoscutaI ope_ rei Pdrintelui.Ci de modul in carea marcarvieqi,a biiuit

indoieli ori a tratat anemii sufletesti. fel deManual de Un Pastorald, deloc scolastic deloc pentru ;colari, dar nici si simplist, pistrA.ndin taina cuvintelor rosrite o seriede tri.iri de nerostit. in sateleFi.gira;ului ori alelirii BArsei, in tronul Arhieresc centrat pe Minel Europa, in ri.coarea unei viegi- cum sunt doui. minunate icoanefeminine in volumul de fagi -, in vietile povestitorilormi.rturisitori, Pi.rintele este viu, esteparreintegranti.a lucririi Duhului Sf6.nt via;aTirii. Sub neguri, un soare. in Nu estecuprinsi.nici in obiectivullucrS.rii acesteia si nici in materialele cuprinsedeja intr-un al treileavolum de interviuri (careva apLreain cur6.nd)vreo dorinti. de exacerbare chipului duhovnicescal Pirintelui Arsenie a Boca.Pirintele nu poatefi impus insi.teologieiviitorului, vie;ii duhovnicegti Bisericii,doar cu reactiiemotionale. a Or, astfelde pietre de preg,decantate timp si reasezare in in memoria nidijduitoare a unui popor siri.cit de valori, nu pot prinde decit bine. in Hristos, a cid rAnduriledespre oameniiLui, careau suspendat nebuniaucigi.toare de s.uflet,confirmi.nd lucrareaDuhului Sfhnt in Neamul rom6.nesc, poatefi decAtnidijduitoare. Arheologiapronu pusi de Romeo Petrasciuc satele orasele in si noastre,in ministiri ori locuri insingurate, obligatorie.Generatiile e celor ce l-au cunoscutpe Pirintele sunt tot mai risfirate, diluate in mareavietii, parte rimAnind drept mirturie, parte trecAndpragul vesniciei,mirturisiti de Hristos ca prieteni ai Sii. Sunt inci filoanede diamant duhovnicesc neexploratede interogatia omului tinir. Togi sunt gazde excelente, dispuseoricAndsi vorbeascidesprePi.rintele. E o bucurie pentru ei pretuireaBisericii!Ei nu au nevoie de confirmiri. Pentru ei, Pirintele Arsenie Boca este grabnicasi statornica mingi.iere a Duhului Sfbnt.

t0
-

P,irintele Arsenie Boca

EranEvoiede inci o astfelde carte? intr-o lume a gA.lcevilorneingelepte, injuriturilor murdaresi a academisa melor mediocre,mai mult decit oricind! E nevoiemereu si. rispundem generatiilor viitoare povesrea Neamului romi.nesc Duhul Sfrnt. E nevoiemereude rugiciunea in celor ce ne sunt mirturie dinainteaAltarului Ceresc despre sfinEenia noastre, Neam gi ca Jhri. Ortodoxia firii ca rimAne, pentru vesnicie;Bucuria sufletelorcutremurate de forga Evangheliei,care nu sunt dispusesi uite prin cine le-a venit Darea de sussi m6.ntuirea sufletelor. in coastade lumini a Prislopului, arenr, Pirintele Arseniene astepti.. Carteaaceasra, mirturie pe Cale! Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA

iPS SerafimJoanti, Mitropolitul Germaniei,Europei Centralegi de Nord

,,Pr.Arsenie Boca, un mare sfint diruit de Dumnezeu neamului nostru"


. Pirintele Arsenie Boca e pretuit, cu evlavie9i deoseromineasci,atit de credinciobiti cinstire,;i in diaspora intre neamuri,cAt;i de credinciogii sii romini pribegind altor popoare.Deja unele din scrierilePirintelui fusenie circuli tradusein diferite graiuri 9i dincolo de fruntariile Rominiei, iar tot mai mulgi careau luat contact cu via;a ;i invigiturile Pirintelui Arsenieseindreapti in pelerinaj sprePrislop. Despre acestfapt, cit ;i despremirturia personali a intilnirii, oarecindva,cu Pirintele ArsenieBoca,l-am rugat si ne vorbeascipe indtpreasfinEitulSerafim,Mitropolitul Germaniei,Europei Centrale;i de Nord.

tz

P,irintele Ars enie B oca

Fost-a orn trirnis de Durnnezeu

13

,,Pihintele Arsenie Boca esteun caz unic in toati. istoria Bisericii noastre"
inaltpreasfnyite Parinte Mitropolit, af urea sd Va inuit inn-o zond a eukuiei poporului romhn, in carese regdsesc mai mulyi dintre credincio;ii Bisericii noastre.$i tot md referaici k preyuirea, cinstireaadusaParintelui Arsenie Boca. $tiu ca Pdrintele Arsenieface parte din sinaxarul de mdrturisitori ai inchisorilor comuniste atit de drag / suemulapie fletului inahpreasfnpiei Voaste. De unde aceastd duhouniceascd jurul acestuiSfknt al Ardzalului, cum tl in recunosc deja mulyi dinne credincio;i? Plrintele ArsenieBocaesreun cazunic in toati istoria Bisericiinoastre,caren-a mai cunoscutpreogisaucilugiri cu o atat de mare influengi asuprapoporului credincios ca Sfintia Sa.Nici chiar sfingiicanonizaEi recenrnu se mai bucuri atAtde mult de cinstirea credinciosilor, Pirinteca le Arsenie. Acestaestesemnulcel mai evidentaI sfinteniei cu carel-a incununat Dumnezeu.CinstinduJ ca sfrnt si chemindu-l in rugiciune,credinciosii bucuri de ajutose rul lui. Altfel n-ar veni cu miile in pelerinajla mormintul siu. Totodati., ei sefolosesc invigitura Pi.rintelui ri.made si in manuscris, publicati, dupi. cidereacomunismudar lui, in zecide mii de exemplare. Cred ci scrierile niciunui Pirinte duhovnicesc, contemporancu Pirintele Arsenie, nu sebucuri de atita interes, scrierile sale.Lucrul acesca ta esteiarisi un semnal sfintenieivietii sale. Nu e ,,suspectd" migrare a acceplieipopulare, AceAstd dinspre preyuirea unui Pdrinte asuprasfnyenieicdruia Bi-

sericanu s-aPronuntat incd, tnspremanifestariaielinstirii sfnyilor? aduse,indeosebi, Nu este deloc suspecti cinstireaPirintelui fusenie proinainte de a fi recunoscutoficial ca sfbnt, deoarece pe cinstirea cesulcanonizirii unui sfrnt incepetocmai cu carepoporul credinciosi-o acordi inainte de proclamarea sa de citre Biserici..Credinciogii recunoscsemnele Ei sfinteniei inainte de canonizare. constateputereade mijlocire inaintea lui Dumnezeu, Care implinegteceredupi cum vid minunile sfintului respectiv, rile adresate de sivArgite Dumnezeuprin rugiciunile lui saumoagtele rimase de la eI... Atunci cAnd autoritateabisericeasci, adici Sfrntul Sinod al unei Bisericilocale,cum esteBiserica noastri, constati ci evlaviapopulari fagi de un sfint esteautentici gi ci via;a ;i scrierilelui sunt conforme cu TladigiaBisericii,il,,canonizeazt',adici il recomandiinUn tregii Bisericica si fie cinstit ca atare. sfint nu devine ci sfh.nt prin canonizare, prin harul lui Dumnezeu care-i in rugiciune ;i post,in lupta incununeazi.viaEapetrecut5. (Evrei 12, 4) impotriva picatului gi im,,pa.ri la sALnge" Totugicei mai mulgi sfingi plinirea binelui faEide semeni. de rimAn anonimi, deci necanonizaEi Biserici. Numirul este mult mai mare decAtal celor canonizati. acestora Bisericaa rinduit ,,Duminica tuturor Tocmai de aceea sfin'gilor" (prima Duminici dupi Pogorirea Duhului de Sfint), pentru ca si-i cinsteasci togi cei sfingiEi DuPe hul Sfhnt.

14

PdrinteleArsenieBoca

orn Fost-a trimis deDumnezeu

15

,,Pi.rinteleArsenie a fost un duhovnic mare


L-ati cunoscut personal ParinteleArsenieBoca. V-ap pe ruga sd rememorati acele momente. L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie la bisericadin Driginescu, unde am fost de doui ori. Auzisem multe despredAnsulde la Pirintii din mAni.stirea Brincoveanu si de la multi credinciosidin zona Fi.gira;ului, unde m-am ni.scut. intAlnirea mea cu Pirintele Arsenie n-a avut nimic spectaculos. L-am intrebat citeva lucruri privitoare la caleape care s-o urmez (eram atunci student la Teologie).Mi-a rispuns destul de lapidar,dar cu mare realism,punAndu-mi in fagi greutitile pe carele voi intAmpinaca preor necisitorit. Se referea mai cu seami.la luptele interioarela caretrebuie si. faci faEi un monah. usor caleacilugiriei. $tiam ci Pirintele nu recomandi. Dar sti.ndin biserici mai mult timp gi admirA.nd pictura, eram totodati. arent la cuvintele Pirintelui adresate celorlalti credinciosicare se plingeau de necazurilelor. Auzisemci SfingiaSapune mare accentpe fidelitateain familie si pe nasterea copii. il ascultam de deci intrebAnd la rAnd pe cei prezenti (indeosebifemei): ,,Ti,r. copii cdyi Ai?",,,DAr tu?", ,,DAr ttt.?"... Rdspunsul,il bi.nuiti, era: unul, doi sau trei. Pirintele intreba mai departe; Dar ceilalyi unde sunt?Pentru ca ror el si. ri.spundd:Md, sd ;tiyi ca Dumnezeu ud da de lucru cu doi copii cAt cu zece,dacd i-atif auutpe tlli ciyi trebuiasd-i aueti!Pentruca ayift.cut auorturi sau u-ati ferit sd mai auepicopii, iatd, acum ud pktili pdcatele.$i le spuneasi nu se plingi. de necazuri pentru c5.lemeriti; elesunt consecinra picatelor,iar prin

tirziut Prea lor rS.bdarea semintuiesc. N-am intelesdecA.t tArziu, citi dreptate aveaPirintele in privinta nagteriide cre;tinese copii. Cici, iati, poporul nostru gi dte poPoare a sting, incetul cu incetul, din cauzasciderii drastice nacrestigeneragii, ci talitigii. Sociologii dovedesc in cA.teva nii vor rcprezentaomici. minoritate in Europa, carede la inceputul ei ;i pini de curAnda fost in intregimecregtini! pe Mulyi dintre cei care l-au cunoscut PdrinteleArsenie faya cdtrefayd rndrturisesc faptul cd au trdit adeuarate pe ,,special" minuni in prezenlasa. Ce tl fi'cea cu adeudrat PdrinteleArsenie? Pi.rintele Arsenie a fost un duhovnic mare, care s-a distins de ceilalgimari duhovnici contemporani cu el sa tocmai prin capacitatea deosebiti de a cunoastepsihologia umani gi de a pitrunde, cu darul lui Dumnezeu, in sufletul omului. Era un om foarte realist;i ;tia prea bine ci nu ne putem ,,iuci'cu legilepe careDumnezeu le-apus in naturi gi in firea omului. El stia,de asemenea, ci'firea omului esteinclinati spre incllcarea legilor lui Dumnezeu si spre compromisuri, cu gindul ci ',merge gi a;a" ;i ci,,Dumnezeu estebun gi iarti'. in aceastiprivingi, gi.ndireaPirintelui s-ar rezuma astfel: intr-adevir, Dumnezeu estebun gi iarti pe oricine se intoarce de la picat, oricit de multe ;i de mari ar fi picatele, dar ierde tarei lui Dumnezeunu inseamni ci suntem absolvigi El pentru picatele sivA.rsite. repeta mereu ci suferinEa ,,nici un picat nu ri.mAneneispS;it"(curi;it) prin sufepotrivit cireia,,ceea a ringi. Existi o ,,lege" comPensagiei, va ce seamini omul aceea gi secerd'(Galateni5,7). O:rice fapti affagedupi sine o risplati. Numai ci cei mai

16

Pdrintele Arsenie Boca

Fost-aorntrirnis deDurnnezeu

17

mulgi nu $tiu si faci legi.turaintre pi.cat si suferinti, mai cu seami. atunci cdnd suferintanu vine imediat dupi si_ virsirea picatului. Cici intre seminat si secerar esreun timp destulde lung. Totugi suferintanu trebuieinteleasi ca pedeapsia lui Dumnezeu (Carenu pedepseste nipe meni), ci drept consecinga logici si naturali a picatului. Dumnezeu iarti vina picatului, dar ingdduie suferinta pentru ca prin ea omul si se smereasci;i si invete si nu mai sivArseasci picatul. Daci n-am suferipentru picate, am picitui la nesfrrsit.$i n-am inviEa nimic din reali_ tateatristi, a picatului. Mai muk, ne-am obignui cu el, incit nici nu l-am mai recunoaste picat. CAndinsi su_ ca ferim din cavzapicatului, atunci incercim si ne ferim de a mai picitui. Pirintele cunosteadeci foarte bine cercul vicios al pi"catului,descrisde autorii asceticidin vechi_ me: pli.cerea picatului re arunci.in bratelesuferintei,de care,vrdnd si scapi,reperipi.catul,penrru ca si gqti din nou pli.cerea. aceea necruliror cu picatul, mai cu De era seami cu pi.catelereferitoarela trup. Dupi cum sestie,Pdrintele Arsenie aveaun fel al siu de a se adresa persoana doua, cu ,,tu", iar cuvintele la a saleerauca nistesentintede judecati, ceea impresiona ce pe oameni si, frrd indoiali, ffezeain ei o frici sfinti , frica de picat, ceea nu puteafi decAtun cistig duhovnicesc ce pentru fiecare.Pirintele a fost diruit de Dumnezeucu o minte foarte lucidi. si cu un spirit inainte vizitor. prin harul lui Dumnezeu gi prin experienta vietii sale,el citea usor in sufleteleoamenilor uneori le spuneamai ;i inainte anumite picate. Pentru ci omul are un comportament specificfiecirui pdcat.intr-un fel sunt trisiturile si reactia unui desfr6.nat, altele ale unui lacom de avutie

saude mincare, alteleale unui om mAndru... 'Picatul se inscrie deci in firea noastri, pe careo marcheazi in toate manifesti.rile mai cu seami in privire. ei,

Arsenie a fost un om drept ,,P5.rintele


gi ftri compromisuri" Ce V-a rdmas,,mostenire", pentru aremurile de mai tkrziu, din aceastd intllnire? Stiu eu, un cuuint, un gest,o reaclieanumea Pdrintelui?... Tocmai ceea am spuspini. acum:insistenga ce asupra familiei lisati de Dumnezeupentru nastere prunci gi de (practicati atunci c6.ndseeviti prin nu pentru desfrinare orice mijloace nagterea). Copiii inseamni cea mai mare binecuvA.ntare pentru o familie, cici ei inti.rescdragostea si armonia in familie, o fac indestructibili. Cu fiecare nastere, sini.tateaunei mame se innoiestesi se intireste, tocmai pentru ci dAndviati., seimpirti;egte ea insfui de tot mai multi viagi. Pirintele spuneci o femeieajunge la deplini sinS.tate numai de la trei-patru nagteriin sus. Pede alti parte,limitareanumi.rului de copii pe motive materialeesteun semn de necredinti in Pronia lui Dumnezeu,Care Seingrijegtede fiecarefiingi pe careEl o trimite in lume. Totul estesi credemsi si ne lisem in grija lui Dumnezeu si si nu facem calcule:cu ce-i vom (cf. hririi gi imbrica saucum ii vom cre;te? Matei 6,31). Pi.ginii, cu careaseamini Mi.ntuitorul in acestverserpe cei ce igi fac griji exagerate despreviagalor ;i a copiilor lor, ne sunt superiorinoui, crestinilor,in privingana;terii de copii. Cici la necre;tini nu se stie, in general,de avorturi saude mijloacecaresi impiedice nagterea.

18

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a trimis deDumnezeu onz

19

De asemenea, inteles pentru prima oari de la am - Pirintele legltura srrAnsi, ca de la cauzi,la efect, dintre picat gi suferinti, ata cum am spusdeja. ci. trebuie si $i suporrim, flri si ne plingem sau si dim vina pe algii, suferingele care vin prin mila lui Dumnezeu din cavza picatelor personale nu ale altora (dqi plrintele vorbea, si chiar cu insistenti, gi de ,,mo;tenirea" picd.toasiprimiti de la pirintii trupe;ti sauchiar de la bunici). Am remarcat la Pirintele Arsenie mila fagi de oameni, pe care-i mustra pentru multimea picatelor, cu durere in suflet. $tiu ci Pirintele flcea siesicuvinteleMintuitorului gi ziceauneori: ,,PAnicAndvi voi ribda?" (Matei 17, 17).De asemenea, iubirea fagi de poporul siu, pe care-lvedeaci seindreapti sprepieire, din cauzalmpu;inirii copiilor. Are ;i ,,umbre" aceastd fgurd luminoasda pdrintelui Arsenie?$i md g,Lndesc acum, depildA, la acea perioadd in cnre, reuenit din pqc,irie, Pdrintele Arsenie nu ;i-a reluat slujirea preoyeascd. De;i, sespune, intre altele, cd ar f fost oprit, infapt, de la slujire. Cum uedeyiinabpreasfnyia Voastrddcest e?hod din uiayaParintelui Arsenie? Pirintele Arsenie a fost un om drept gi fr.ri. compromisuri. Un mog inflexibil. (S-a niscut in Thra motilor, desprecare se stie ci sunt foarte drepgi gi hotirigi). Desigur ci nu existi om fhrl de picat. Si Pirintele Arsenie va fi avut pacatelesi neputinEele lui. Dar ceeace conteazi inaintea lui Dumnezeu nu estepicatul, ci pociinga pentru pi.cate. Thadigia Bisericiicunoagre pici.togi notorii care,prin poci.int5., devenitmari sfinEi. au Noi, cei multi, nu gtim nici picatelePirintelui Arsenie,nici pocS.inta lui.

Noi gtim doar atit, ci Pi.rinteleArseniea ajugal-igtimpul viegii gi ajuti gi dupi moarteasa nenumiraEicredinciogi care se roagi lui ca unui sfhnt. CineJ acuzi.de un lucru sau de altul se pune in posturafuiseilor din Evanghelia caresestriduiau si-l convingi ci Iiorbului din nagtere, orbul susesteun picitos. Fiind un om lipsit de viclegug, estepiii rusineazipe fariseicu logica sa simpli: ,,Daci citos, nu gtiu. Un lucru gtiu: ci eram orb gi acum vid" (Ioan 9, 25).4a am putea spunegi noi. Una gtim: PirinteleArseniesebucuri de cinsteaunui sfhnt din partea de carese folosesc ruunei mari mulEimi de credinciogi, lucru estede ajuns! lui. Si acest giciunile gi de invi;itura Cei care cauti ,,umbre" in viaga Pirintelui fusenie mai degrabi lumini. De pilar trebui si vadi in acestea di, unii (carevor fi aceia,numai Dumnezeu ii ;tie) nu ingeleg ce Pirintele Arsenienu s-aintors in ministire de dupi,1964, cind toEi de;inugii politici au fost amnistiagi,mai cu seami.cL eraapreciatde Patriarhul Justinian. Rispunsul estefoartesimplu: Pirintele Arsenienu eraun intr-o el calugir oarecare; deveniseun simbol al credinEei ateesestri.duiasi gteargiorice urmi vremecind puterea era sau, de credinES. pentru ci aceasta imposibil, si-i inrePirintele pe gimenteze toli oamenii Bisericiiin ascultare. nu putea acceptaaceasta flcind un simplu calcul i;i ;i ci didea searna mai mult poate ajuta poporul rimAnind iq lume, decAtintorcindu-se in ministire. Cu siguranti ci intorcindu-se in ministire, lumea l-ar fi impresurat din toate pi4ile ;i ar fi ajuns din nou in pqcirie sau chiar exilat, cum a fost cazul arhicunoscut al Pirintelui GheorgheCalciu. Se gtie ci dosarul Pirintelui fusenie are la Securitate 1200 de pagini gi ci urmirirea sa a fost

20

p,irinteleArsenieBoca

om Fost-a trimis deDumnezeu

2I

_ incheiati doar cu o luni. inainte de moarteasa,desi,din catrza unei paralizii,n-a mai putut iegidin casi in ultimii doi ani ai viegii. Firi indoial6.ci, ceamai mare suferinti si, in acelasi timp, umilingi a Pirintelui a fost aceea a nu mai fi de putur sluji Sfhnta Liturghie ca preor, pina la moarrea sa.Din mai multe mirrurii se ;tie ci SfinEia a primit Sa aceastd crucesi a pur(at-o cu demnitate.A acceptat totul penrru ca lucrareasa discreti de indrumare a credinciosilor si nu sufere.Mi. uimegterespectulpirintelui Arseniefati de ierarhia bisericeasci, care n-a criticat_o pe

in lui Arsenieva intiri credinga popor, mai cu seami in a;tept ;i familiei. De aceea ce privegterostul gi valoarea eu cu neribdare, impreuni cu nenumiratii credincio;i ziua canonizirii Pirintelui Arsenie, care care-l cinstesc, poarefi o zi a schimbirii la fagi a Rominiei. ii putt* cere ajutorul, neputem rugaParinteluiArsenie? Lucrul acesta fac dejamii de credinciogi il Bineingeles! caremerg in pelerinaj la mormAntul Pirintelui de la Prislop. Cu siguranti ci acqti credincio;iseroagi;i acasiPirintelui ca si mijloceascipentru ei inaintealui Dumnezeu. Se Pe face resimyitParinteleArsenie;i in diaspora care o arhipastoriyi? Tot ce se petrecein Jhri pe linie duhovniceasciare ecouri gi in Diaspora.Pirintele Arsenie a intrat in con;tiinga multor credinciogide aici ca sfhnt. Acegtiacitesc el, cirEilePirintelui saumirturiile despre seroagi lui sau merg in pelerinajla Prislop.Unii mi-au relatatadevirate minuni cares-aupeffecutcu ei la mormAntul Pirintelui. Am auzit gi de la PirinEii si maicile de Ia Prislop cazuri nu de minuni petrecuteaici. Picat ci toate acestea se cu consemneazi martori si ci.t mai detaliat,pentru ca si Prin parohiile noasfie probe la dosarul de canonizare. tre circuli. de asemenea film ziditor desprePi.rintele un Arsenie.L-am vi.zut si eu de mai multe ori impreuni cu credinciosiidin diferite parohii ;i am remarcatpe fegele multora lacrimi de bucurie saupoatede poci.ingi. la Un indemnPentru cei careil cinstesc, modul cel mai pe ,,cinstit";i eulauios PdrinteleArsenie?

,,Ziua canonizS.rii Pirintelui Arsenie poate fi o zi a schimbi.rii la fagi a RomAniei',


Cine este, pdrintele Arpentu inaltpreasfnyia Voastrd, senie Boca? (Jn mare sfbnt diruit de Dumnezeu neamului nostru in vremuri de cumpini., care pun in pericol existenta noastri.insfui ca popor, din cauzalipsei de credingi gi a inmulgirii picatelor deosebitde grave,ca avorrurile,ferirea de a aveacopii, pirisirea girii... Nu mi indoiesc de faptul ci recunoasrerea oficiali a sfinteniei pirinte-

22

Pdrintele Arsenie Boca

Si-Lcinsteascisi mai mult gi si. vorbeascidespreel, -frcindu-l cunoscutla c6.tmai mulgi. Si se roagelui din toati.inima si, mai ales, urmezeindemnurile PS.rintelui si de a pizi poruncile lui Dumnezeu.Toti trebuie si. ascultim de Dumnezeu, daci vrem si. ne meargi.bine in viati. si si ne m6.ntuim. Pirintele spuneaadeseori: Md, uoi ureyica Dumnezeu saascube uoi;i nu uo,i El.inu-adevir, noi ceremmede de reu lui Dumnezeu sinitate, izbLvirede vrijmasi, reusiti in viagi..., Fafi, ne gi.ndim ci. rocmaiprin celece sufesi rim ne curitim de picate si ne apropiemde Dumnezeu. Suferinta esteo mare taini si o mare binecuvint are, dacd, o acceptim cu credingisi o purtim cu ri.bdare.De aceea, dupi fiecarerugiciune de cerere,ar trebui si spunem ca gi Mintuitorul in gridina Ghetsimani: Dar nu uoiaMea, ci uoia Thsdseirnplineasca (Luca 22, 42). Vd mulyumesc!

AspaziaOgelPetrescu Roman,Neamg

,,Pirintele Arsenie mi privea cu vegnicia!"


fucultind-o pe fupazia O;el Petrescu istorisind ArsenieBoca,triiegti acut acelcople;itor Pi.rintele despre sentimentci ascul;isfingiivorbind despresfingi... Dupi 14 ani de temniEi grea ;i aproaPe90 de viagi, fupazia cu cu Ogel Petres sfd.eazd., o seninitate seducitoare' toate incercirile disperateale celor de oarecind de a-i oprima Cu credingain Dumnezeu ;i iubirea penffu aproapele. fiecarecuvint, distinsadoamni Aspaziacucere;te;i diruiegteputere,iubire, parte din Dumnezeu.'. Aspazia Ogel Petrescu s-a niscut in 9 decembrie 1923, in Cotul Ostrigei,nu departede Cerniu;i, Ucraina. Dupi ce termini cursurilegcolii primare, in FAnti'

24

PirinteleArsenie Boca

om Fost-a trirnis deDumnezeu

25

nele, tinira Aspazia inscrie la un liceu din localitatea se Balgi. Dupi. numai un rrimestru insi, se imbolniveste ;i se intoarce acasi..intre 1935-1940, urmeazd".trrr,lril. liceului ortodox de fete ElenaDoamna,din Cerniuti. Din cauzafrimAntirilor politice si sociale,isi intrerupe in mai multe rinduri studiile. in 18 martie 1944, impreuni cu familia, Aspazia se refugiazi in gari, la Oristie, unde igi reia,studiile. intre 1944-1g48,urmeazi. cursurileFacultitii de Litere si Filozofieale Universitigii din Cluj. Aici il areprofesor,intre altii, pe Lucian Blaga, fiind una din celemai apreciate studenteale sale. intr e | 946- | 9 48,Aspazialucreazi.ca dactilografb,in cadrul Centului de Studll Tiansiluane, aflarpe atunci sub conducereaacademicianuluiSilviu Dragomir. in data de 9 iulie 1948, cu numai citeva zile inaintea sustinerii ultimelor examene, studentaAspaziaOtel Petrescu este arestati de securisti,pentru activitatecontra sigurantei statului, prin apartenenra la MiscareaLegionari si la sa FORS (FrdyiaOrtodoxdRomhnaStudenyeasca). conEste damnati. la zeceani de temniti. grea,in inchisorile din Mislea,Dumbriveni qi MiercureaCiuc. in 1958, cu pugin inainte de a fi eliberati, Aspazia Otel Petrescu primesteo noui. condamnare, inci pade tru ani. Astfel, intre 1958-1962,va rrecedin nou prin inchisorilecomunistedin Mislea Jilava,Botosani;i Arad. , Dupi eliberare, stabileste ora;ul Roman (NeamE). se in Dupi 1989,mirturisitoareaAspazia OgelPerrescu e mereu prezenti la comemoririle martirilor mucenici;i lor din temnitele comunisre,in media si viagaliterari. Alituri de alte femei implicate in recuperarea memoriei celor careau suferit in pugciriile comuniste, Aspaziaeste

Mislea, fosti Paraclisuluide la inchisoarea organizatoarea sfinEit in ziua ministire ortodoxi de maici. Paraclisul, de 12 noiembrie 1994,estelocul cel mai de seami unde sunt pomenite tinerelegi femeile careau pitimit in inchisorilecomuniste. Parte din acestcumplit urcug spre inviere, Aspazia Ogel Petrescua consemnat-o in volumele: Snigat'am catre Tine, Doamne..., Cu Hristos tn celuld, Cruceade h Miercurea Ciuc ;i ParaclisulNa;tereaMaicii Domnului, Adusu-mi-amaminte etc. intr-o seari apleAm ajuns la AspaziaOgel Petrescu in catl.tirziu insprenoaPte... Mi agtepta, cisugaei primitoare, inconjurati de sfinti, icoane mirturisitoare cu martirii inchisorilor comuniste, mult alb gi duruti luci mini. O prezenti care impune nu doar resPect, ;i o de luciditate covirgitoareadmiragie.$i un interlocutor ce in ce poetici uimitoare,in tot ceea Poveste;te, tot ceea Adicd, re-triire, tresirire extatici la orice rememoreazd,. reinti.lnirecu Cerul, cu oameniidin el. ,,Doamne, di-mi gi un duhovnic!..." DoamndAspazia,a; ureasdaducemin discuyie, Pentru un ACeAstA, subiectextremde drag sufl'etuluid-uoassenrut trd... $i md referacum la PdrinteleArsenieBoca,Sfdntul parte uiepuirea... chreu-a ,,n7rmht"in ceamai mare Da, a;a e. Pentru ci prin Pirintele Arsenie,pe care (;i l-am cunoscutin imprejuriri cu totul miraculoase nu Bunul Dumnezeu a cind spun lucrul acesta!), exagerez vrut si mi pregiteascipentru inchisoare.

26

Pdrintele Arsenie Boca

om Fost-a trirnis deDumnezeu

27

Cum l-ayi cunoscut Pdrintele pe Arsenie? Cum ayi ajuns la Sfnyia Sa? Eram studenti in anul IV la Cluj. Aveam o oarecare pregitire religioasi de acasi. Ficind parte din Miscarea Legionari, avearno disciplini religioasi foarte bine pusi la punct, caresi-agi.sitincununarea timpul srudentiei, in prin implicareameaintr-o societare studengeasci crestini, numiti FORS, ceeacd insemnaFrdlio OrtodoxaRomind Studenpeasca. eram copiii.FOR-ului, de fapt. Ardealul Noi erafoarte bine organizat din puncr de vederereligios,mai alesin ceea priveste ce tineretul.in cadrul,FORS-ului, am cunoscutciteva personaliti.ticaremi-au marcatparcursul. Cefacuhate ati terminat? Litere;i filozofie.La Litere, flceam limbi si literaturi romini, cu Dimitrie Popovici,careera un foarte mare comparatist. atare,fusese Ca profesorla Sorbonazeceani de zlle.A venit in tari numai din patriotism- a fost chemat, pentru ci seeliberase caredra a renuntatla pozigia si pe careo aveain Frantasi careera,desigur,meritorie, si a venit in tari. Un foarte mare profesor!El l-a creat si pe academicianul Dimitrie Vatamaniuc.Un om caresrie si studiezeo problemi pAni in adAncime, pini in toate implica;iile ei.lga era!Foartemeticulos. Deci, eu eram in anul IV si flceam parte din comitetul FORS-ului, cu o responsabilitate mici fa;i de celelalte. Dar aceastS, prezentd. comitetul FORS-ului in mi-a dat posibilitateasi. cunoscci;iva oameni de mare stil, cum era Pirintele Ananial, PirinteleFloreaMurEan,
rMitropolitul Barrolomeu Anania de mai tArziual Mitropoliei Clujului, Albei, Criganei gi Maramuresului (1921--2011).

care aqi murit in inchisoare gi care faceapaite iit gt,rpul de preoti care aveagriji de noi; duhovnicul nostru era Pi.rinteleOancea... Dar Pirintele FloreaMureganse ocupa de noi tot atat de aproapeca ;i Pi.rinteleOancea. carea fost un arhiereude Nicolae Colan2,de asemenea, o foarte inalti culturi, un om de o mare finegespirituali'! noastrede studengi $i foarte modest!Veneala ;edinEele aproapein fiecaresAmbiti. Ele se gineausi.mbiti seara' dupi vecernie. amintire?... Ahe numede aleasd profesorii no;tri. Eu am fbcut parte din Bineingeles, generalia fericiti care a avut, intr-adevir, profesori de foarte inalti clasi. Lucian Blaga,printre allii. Eu flceam studentasa. Liviu Rusu, D. filozofia culturii, deci era-m cu nume sonore.AcademicianSilD. Ro;ca... Oameni viu Dragomir mi-a fost director la institutul la caream lucrat; un om de un caracter;i de o dragostede patrie lui cum rar am intAlnit! S-avizut, de fapt, ;i din scrierea piincipali, carea fostAurarn lancu. Deci eram intr-o atmosferi spirituali de inalti clasi. Am avut aceasti fericire, alituri de toati generatiamea, de altfel! fguri luminoaseale aceleiuremi, a in' $i, intre aceste u.n prof.leze nume,celal PdrinteluiArsenie'.. ceputsdse cu Da, eram deci in anul IV. Cind incepe povestea la inceputul lunii ianuarie,9i eu Pirintele Arsenie,eram eram intr-un mare impas. Prietenii Pe caremi-i cigtigade sem prin FORS au fost Zorica LaEcu(maicaTeodosia
2Mitropolitul Nicolae Colan al Ardealului (1893-1967).

28

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trirnis deDumnezeu om

29

- mai tirZiu) gi Silviu Iovan, arunci, careera doctorandin teologiesi carea devenir,mai tirziu, Pirintele Ioan Iovan3.Noi, sA.mbita, gedintele carele dneam,in afari la pe de cAntecele secdntau,poeziilecareserecitau, ptozecare le careseprezentau citre actori renumiti, trebuia neade parat si. citim si un eseuprezentatde un student,caresi" ridice probleme. Problemele respecrive erau discutatesi pe urmi limurite de duhovnicii nostri. Eu eram cenzori., astaera menireamea in acestcomitet, aceea a corecta de aceste recenziidin punct de vedereal literaturii romAne, pentru cI elerimAneauin dosarulsocietitii gi trebuiausi fie corecte,cum trebuie. Din puncr de vedereteologic, le corectaPirintele Anania. i.r mom.rrtul in ."r. ,r., .r" eseu,noi trebuia sI ne ingrijim ca punctul acela, 45 de de minute, si. fie ocupat cu ceva.Si, cum s-a nimerit, intr-adevir, si n-avem lucrare atunci, am prezentateu o lucrarede specialitate ci nu mi ridicam la un nivel care nu era de nasul meu. Si aceasta fost lisus Hristos a ogl;ndlt in poezia cultd romineasca. Mie mi s-a pirut ci e destul de limitati tema - mi-am limitat subieciul-, dar a fost vasr.Au trebuit doui ;edinge.La prima sedinti, a fost lumea obi;nuitl. La a doua, a fost salaarhiplini., au stat colegisi in picioare,ci. nu mai aveau locuri in binci, de;i gedinga dnea in salaceamai mare a Universititii. se Lucrarea,intr-adevi.r,a avur succes. datoriti ei i-am $i cunoscutpe Zorica;i pe Silviu Iovan,caremi-au devenit prieteni.Pot si spun lucrul acesta!... Zorica;tia de la mine ci mI aflu intr-un impassufletesc.Thtal meu f).cuse imi pare riu ci trebuie si spun
3 Pr. Ioan Iovan de la Ministirea Recea(1922-2008), un alt intemnigat inchisorilor al comuniste.

lucrul acesta, dar trebuie si explic impasul in sirie - o migirie mare; mama nu merita in niciun caz o asemenea chestiune, noi, careo divinizam pe mama - fratele si meu gi cu mine -, am rimas stupefiagi tata a putut ci si faci un asemenea gest.Mama l-a iertat. Thta ;i-a dat seamaintr-un tirziu gi gi-a recunoscutgre;eala,dar eu n-am putut si-l iert. N-am putut siJ iert!Asa, din guri. qi mintal, ziceamci l-am iertat. Daci cei in cauzi l-au iertat,eu de ce sanu o fac?! Dar eu nu-l puteamierta!Nu inteleg cum un invi.ti.tor de talia tatei a putut puteam sa si.faci o asemenea chestie! Era, pentru mine, o chestiune mai presusdecAtun picat fhcut, un picat oarecare. Nu puteam si imi explic cum un dascal talia atei, carea de fost un foarte bun inviEitor, a putut si faci agaceva!Un om care,cum si spun, ne linea noui lecgiide morali, fbri ca el insqi si poati da un exemplubun. Nu puteam!Din inima mea nu l-am putut ierta decit foarte tA.rziu! $tiam atunci deja, atit prin educatiamea legionari,. cit mai ales prin educatia generali, ci. noui. nu ne erapermis si facemcompromisuri,tirguri. Eram foartefoarte severadmonestatidaci ftceam o chesdedin asta scaldati.. e da! Nu e nu!Thebuiasi fii foarte hotirAt;i Da foarteclar in acgiunile tale.Prin urmare,nu m-am spovedit;i nu m-am impirti;it, pentru ci gtiamci nu estecorect fall, de MAntuitorul. $i astaa durat patru ani de zile. Patrir ani! Deci patru ani de zile eu nu m-am spovedit, nu m-am impirti"sit! Mergeam la biserici, imi ficeam legioexamenulde constiinti regulat,conform educagiei nare,imi luam pedepsele carele meritam pentru neflpe cutelefXcute,dar nu m-am spovedit;i nu m-am impirtfuit. $i chestiunea astaa devenitdin ce in ce mai gravl,

30

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trimis deDumnezeu om

3l

pentru cd,,dacd. ai sprijinul Mi.ntuitorului, riti.cirile nu tunt mult mai la indemAni. Eram foarte incurcati;i mi g6,ndeam trebuie neapi.ratsi mi. duc si mi. spovedesc. ci insi de data astase punea problema duhovnicului. imi dldeam searna am probleme,ci. eu ridic probleme de ci constiinte,problemede mintuire, deci trebuia si am pe cinevacaresi mi. descurce din tot hiEigulacesta care in singuri mi bi.gasem. nu mi puteamhoti.ri la nimeni... Si Pi.rinteleFloreaMuresan mi. renra,dar era prea sever,;i eu simteam- nu stiu de ce,dar intuiam - ci trebuie neapirat si.mi impi.rti.sesc! Habar n-aveamci o si fiu arestati, ci o si.fac inchisoare,dar simtearn,aveamaceasti. intuitie ci. trebuie si fiu in reguli cu mine! Or, stiam ci Pirintele Muresan estefoarte seversi o si-mi dea vreo patru-cinci ani canonde neimpirtisire pentru cei cel putin patru ani pe careii tri.isemeu asa.Si mi-era frici de Pirintele Muresan- deci am renuntat la el. Cineva mi-a sugeratsi mi. duc la Pirintele Arsenie.Eu gtiam despre Pirintele Arseniedejade la colegiiFORS-igti,caremereu petreceaumicar una din vacanrela Simbita, fie de Pasti, fie de Criciun. De obicei,astea eraupreferate; vacanta in mare, mai putin. Dar de Pasti, de obicei, giseai acolo studenti de la toate facultigile din 1ari. $i ;tiam de la ei ci Pirintele esreun foarte iscusitduhovnic. Dar ;i de el imi era frici. $i, aflAndu-m5. situatia asra,am inuat, in la inceput de ianuarie,in bisericauniversiti.tii,o biserici atipici, in sensul cd.erao biserici ortodoxi, cu altar, cu icoanepictate,insdavea un caracter si cumvacatolic,prin faptul ci. avea statui. $i pe mine mi impresionafoarte si mult o Pieta, careerao copie dupd, Pieta lui Michelangelo, in careMaica Domnului oferi Tiupul Mintuitorului

pogorAtde pe Cruce, incununat gi chinuit, spre.salvare celorcareveneau seroagela aceasti. si statuie.$i de ce m5. impresionape mine statuia? Pentru ci miinile ;i picioareleMi.ntuitorului erauroase multele siruturi pe care de le-au primit de-a lungul veacurilor,bisericafiind foarte veche.$i am ingenuncheat oratoriu - practic, o binpe cu!i, careera in fata statuii, ciptqiti., ca si stai comod cu genunchii pe ea -, ca si mi rog. $i am consratatci lAngi mine era o femeiede vreo treizeci-patruzeci ani, de careplAngea zguduitor!I sezguduiauumerii si, in negtire, cu mAnadreapti, m6.ng6.ia chipul MAntuitorului. M-a impresionatatit de mult durereavi.diti a acestei femei, incAt am simtit aceacompasiune caldi pe careo cere,de fapt, Mi.ntuitorul, pentru aproapelenostru. Si imediat am inceput si mi rog gi am zis Doarnne,dacarugaciunea meaAre ureonoimd, Terog prime;te-o;i ajut-o pe aceasta M-am gindit ci, probabil, cineva femeieatdt de nefericita. foarte iubit estebolnav sau esteintr-o imprejuraregrea, de vreme ce esteatit de zguduiti de emotie. Am simgit atuirci ci rugiciunea mea areforEi.!Eu nu am harul rugi.ciunii, imi parefoarte riu, dar Dumnezeunu mi l-a dat (gtieEl de ce nu mi l-a dat, probabil ca si mi nevoiesc eu;i si ajung acolo),dar am avut momentein viata mea cind am simtit ci, intr-adevir, mi rog! E vorba de acea legi.turl puternici si increderenesfhrsitipe care o ai in Bunul Dumnezeu...Si, fiindci am simtit ci rugiciunea mea areforti, am zis Doamne,dd-mi fi un duhounic!$tiam ci e atAt de puternici gi de sinceri.rugiciunea mea, incit va fi ascultati.. Dupi un timp, am iesit din biserici.;i am dat nasin nascu Zorica. Ea imi spune:

32

P,irinteleArsenieBoca

Fost-aorn trirnis deDumnezeu

33

- Mii, bine ci re-am intilnir! Vin de la tine de acasi. Du--te repede,fi-gi bagajul, ci in searaasraplecim la Simbita. $i eu am intrebat: - Cum? Aga,dintr-odati? $i ea imi rispunde: - Pii n-ai spusru cd vrei un duhovnic? Eu i-am spus: - Ba da, dar ce, am eu curaj si mi duc la un duhovnic ca Pirintele Arsenie?!

- Bun, Zorica, mergem! ,,De ce te-ai speriat? Nu agaai cerut si. mi cuno$ti?" Ayi pornit, 4adar insprecdutarea duhounicului... Da. Am plecat searasi am ajuns la Bragovin toiul nopgii. Nu aveamlegituri cu Voila, garalacaretrebuia si ajungem.Pini la Voila era halta Simbita de Jos,unde se oprea,ca la oricehalti, trenul, numai daci eracinevacare si coboare. Deci noi trebuiasi luim biletul pani la voila gi, la SAmbira,cu pugin inainte de Voila, am fi cobor6.t. Am dormit cu coatele pe o masi gchioapi acolo, in gari. Era anul 1948, dar se simgeauinci urmele fiz_ boiului. in orice caz, linia.r" ,r..l..,rificati, trenurile mergeauca vai de lume, mai erau si auto-motoare,care mergeau dup5.ceasul propriu. lor

in sfrr;it, noi am reusit si ajungem in zori-zilei la Simbita de Jos... Ajunseacolo,disperare! Niciun mijloc pentru a ajunge la Simbita de Sus! $i erau vreo sase-fapte kilometri jos, intr-o iarni. foarte grea,plin5.de nimegi, de mers pe in plin codru, in plin munte, doui fete niuce... Despre mine se spuneaci sunt o persoani destul de socotiti, destul de ponderati si mi gindeam cum o si facem,cum o si ajungem acolo. Zorica mi-a spus: - Tu fh ce vrei. Daci vrei, te intorci; eu nu mi supir. Dar eu mi duc, pentru ci Pirintele m-a chemat. Mirati, am intrebat: - Cum te-a chemat Pirintele? Ti-a scris? Dar ea mi-a rlspuns: - Nu, m-a chemat! Aveau o legituri atit de !,i.co;espondau t9-lqp_-4tic. sginsi Eide deosebiti.,incit Pirintele purea.$#i.tra_nsmiti gAndulci trebuiesi seprezintela Simbita. Pirintele o salvase Zofica. Practic, o nlscuse a doua oarl,.Zorica pe aveaun handicap groaznic;nu $du cum se cheami.boala asta,niciodati nu-i tin minte numele. Creierul nu coordona neurovegetativul,deci toate migcirile mugchilor ei erau alandala,nu primeau ordinele de la creier, nu erau disciplinate.$i miinile ei mergeaualandala, picioarele si mergeau dandala, si mugchii fetei aveau anumire contorsiuni. imi pare foarte riu ci trebuie si spun cL era, pur gi simplu, dezagreabilipentru cine o vedea prima dati. Cine o cunogtea, insi, nu puteasi nu o iubeasci!O inteligentS. sclipitoare, talent nemaipomenit!GAndigiun vi ci despreea un om ca Dimitrie Popovici a spus ci,

34

P,irinteleArsenieBoca

om Fost-a trimis deDumnezeu

35

daci. qineva a arins vreodati cerul poeziei pure - poezia pur5.,deziderarla care purini poeti au ajuns -, atunci aceapersoani estedomnisoaraZofica Latcu! Ea a atins acest cer! intr-adevir, poeziaei este minunati! Atit de simpli si at6.tde profundi si atit de frumoasi in simplitateaei! $i mi uitam la ea,a;a, gi mi gindeam cum o si meargi ea, in hdul acesta,prin nimetii aceia.Ea avea un devotamentnemgipomenitpenrru Pirintele Arsenie, cum intr-adevi.r, numai pentru Mintuitorul tiu pogisi-l ai, pentru izbivitorul riu, pentru Cel pe care-Lsimd cu toate fibrele ci esteMintuitorul tiu! Acesta era sentimentul ei pentru Pirintele Arsenie Boca, pentru ci el a scos-o din revoltaei! Era foarte revoltati. Era, dupi cum am spus,o fiin;i cu o inteligenti sclipitoare. putut si A studieze greaca, latina, pinl la limita de a fi solicitati si si ca asistenti universitari.... a rcfuzatsi. fie asistentila Ea aceste doui.limbi clasice, penrru ci i-a spusprofesorului: Cum o sa mdprezint asatnfaya studenyilor? dapiseamt Vd ca eu nu pot sdprofesez la catedra!$i totugi talentul pe de care-l aveaea si frumusetea ei de catactet,bunitatea ei, toate acestedaruri nemaipomeniteerau prinse intr-un trup atit de nenorocit, atit de pocit, atAt de aiurea!Si, penuu ea, a fost foarte greu si fie reconvertiti., recistigati. Dar drumul a fost frcut scurr,fulgeritor, datoriti geniului ArsenieBoca.Si, de aceea,qi relagia dintre ei eraca aceea dintre fiu gi pirinte, dar ridicagila potenta ceamai mare. Cred ci ingelegeEi vreau si spun. Si, intr-adevir, ce acestsentimenti-a dat ei putere si meargi prin nimetii aceia,in iarna aceeagrea din ianuarie 1948, incit eu, cu valizeputine, atleticdgi cerebrali,cum eram porecliti de colegii mei, abia mi tineam de ea. Mergea... zbura,

nu altceva! Mergeacitre Pirintele ei ;i gtia ci Pilintele a chemat-o, cL arenevoie de ea. Selucra atunci la Fihcalie si era o controversiintre Pirintele Stiniloae gi Pirintele Arseniepe un cuvint, pe ingelesul unui cuvAnt.Nu-mi dar stiu cd,avea aduc aminte care era cuvintul grecesc, mai multe interpreti.riposibile.in textul acela,mergeau vreo trei-patru sensurigi acestorpreoli inalti le era greu Stiniloae si. se hoti.rasci asuprasensuluiexact.PS.rintele era pentru unul, gi Pirintele Arsenieera pentru celilalt. Zorica trebuia si fie arbitru intre ei gi si spuni care e sensulcel bun. AmAndoi erau foarte siguri ci. ea aveafinefea talentului care lucreazd. dupi legile lui, care sunt altele decit cele ale simplei cunoagteri.E o cunoa;tere Atit fn profetici. Nu exagerezdacl,spun lucrul acesta. minte, ci Pirintele Arsenieaveadreptate,si nu pentru ci Zorica gineaatAt de mult la SfinEia ci pentru ci aga Sa, era! Si, intr-adevi.r, si Pirintele Stiniloae a recunoscutci Deci pentru aceasta sepotrivegte mai bine acelingeles. cel o chemase. Api ajunsla S,irnbdta... Da. Am ajuns la Simbi.ta gi am intrat in buci.tirie. Zofica m-a li.satbalti acolo;i a zbughit-o la Pirintele, si vadi de ce a fost chemati. Riminind eu acolo, miicuga, carede obicei fbceamincarea, atunci tocmai spila vasele. in Ci, degiajunsesem zorii zilei in SAmbitade Sus,pAni am stribitut noi togi nimelii aceia,s-a ficut tArziu. $i maica mi-a dat si mie un lighean cu api, si mi spil, ci aritam ca vai de noi amAndoui! Dupi calitoria in trenul acelacu cirbuni, cu fum, cu mizeria care era inci dupi. rizboi, careinci sesimtea,nu aveamcum si aritim
^u I

36

Pirintele ArsenieBoca

Fost-aom trirnis deDumnezeu

37

- prea bine. Eu m-am spalat frumos si mi-am zis: Hai sa mdpieptdn Aveam pirul cregsi foarte lung; ll purtam in coade.De obicei, il purtam pe cap, dar, fiind cre!, avea narodul de pir obiceiul si sari.din impletituri ;i eraca un p5.mituf, a;a, dindu-mi un aspecr mare dezordine, de de gleampit. $i mi-am zis Hai sa md pieptdn strlns, cd poateo sdsteaacolo,k hcul lui. Si, cum mi piepti.nam eu gi imi impleteam coada,am inceput si pling. plangeam cumsecade, gospodiregte! Maica s-auitat ciudat la mine si, la urmi., s-ainseninatgi a spus: vorbit cu pi.rintele! $tiu de ce plAngegi!Agi Deci pentru ea era un fenomenobisnuit... Eu foarte tirziu am invigat ci. Piringii care reugesc te puni in si conractdirect cu Dumnezeireatefac si plingi. Adici nu pogisi ai acestcontactdecit plingind. Tiebuie si. te pu_ rifici, ca si fii in staresi primegti un asemenea flash. $i maica stia lucrul acesta. I-am rispuns: - Maici, nu! N-am star de vorbi cu pirintele. ,,,4s vrea eu si stau de vorbi cu Pirintele" - ziceameu, in gindul meu, dar ei nu i-am spus.pentru ci, pe drum, in timp ce Zoricaimi povestea desprepirintele gi desprecit esteel de bun duhovnic, eu mi gindeam: DoAmne,ce-ar f sd nu md prezinte Zorica: ,,(fite, pdrinte, yi-am adus o pdcatoasi; ai grijd de ea!" Mi gindeam ci ar fi frumos si.-l cunosc eu, si gtiu singuri ci este,intr-adevir, el pirintele Arsenie, desprecarese spune! ftcut aceasti $i "m rugiciune. Din nou, am zis: Doamne,dncdare ureonoimd rugiciunea mea,Terog,ascuhd-mi-o!$iam lisat la o parte gandul. Acum, cind maica mi-a zis: Ai stat d, uorbaro Pdrintele!, am zis in gindul meu: A; ureAeu sd stau de

uorbacu Pdrintele!,dar maicii nu i-am spusnimic..altceva decAtci nu-l cunosc,nu gdu cum arati. adlugat: $i "- Daci ar veni acum in fagamea, nu gtiu daci agrecunoa{teci estePirintele! Dar ea a rimas pulin contrariati 9i pe urmi a zis: - Da, stiu, stiu ce s-aintimplat! Zoricai-a vorbit Pirintelui despre tine gi,in clipa in careai inceput si plingi, Pirintele te-a vizut! Pentrumine, limbajul acesta neobignuit.La Simera bita, era la ordinea zilei, dar pentru mine era ciudat!. M-am gindit cd'.. maicaastaepulin a;a... Cum m-a udzut Pdrintele?Nu m-a udzut! Nu, nici uorbdsd md uad^d! Eu mi-am vizut mai departe de plins. N-am incetat a plinge tot timpul acestacit vi povestesc simteam si cum mi seinnoadi lacrimile in barbi, dar nu mi puteam opri! Era insi un pli.ns care imi frcea bine! Mi simEeam bine! imi pdreabineci pling, daci,aEimaivizut a;a ceva! $i vine, in timpul acesta,un cilugir, un frate ;i imi spune: - Dumneavoastrisunteti domnisoaraOtel? ii rispund: - Da, eu sunt! El continui indati: - Pii, soraZorica a zis si. o afteptali in chilie, ci vine si eecurAndcu Pirintele, si vi cunoattefi. Zorica aveachilia ei, dar nu pentru ci. Pirintele ar fi vrut neapirat si-i faci onoarea unei chilii, ci pentru ci Pirintele avea agezimintele dupi canoanelede la Sfrntul Munte gi, deci, pe un pat in carea dormit o femeie, nu mai putea dormi un cilugir. Deci in chilia in care

38

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a trimis deDurnnezeu orn

39

ea dormea ori de cite ori mergeaacolo nu intra niciun calugir, decit ca si faci. focul si faca curitenie. Ceea !i ce a si fbcut acestfrate, de dtfel, pentru ci am gisit doui paturi a;ternute frumos, pregitite. insi chilia, plini de fum! Plini de fum! $i frateleimi spune: - Nu te supira, sori., ci. astanu dureazi.mult. Asa se intimpli cind o sobi.e multi vreme nefolositi. pannisi facetirajul, fumul ieseafard.insi. eu am deschis g."-.ri, uite, geamulestelarg deschis. Pistreazi.-ti paltonul... Eu venisem cu paltonul pe umeri, ci in bucitirie mi-l scosesem, bineinteles. Aveam 9i un fular legat sub barbi, asa, la babacloantacotoroanra, ca penffu ci maica

si am inceput si investighez peisajul,si vid unde sunt,

tirea aceasta! un simbol de puritate pestetot, carenu Era puteadecit si imi mireasci emotia!

gi Deci euimivedeamde admirareapeisajului deplans... Emogiamea a fost miriti de imprejurimi. Am venit cu ochii mai aproape,pe ministire. Ministire brincoinsi destul de veneasciveche, cu stilul ei bri.ncovenesc, micugi, cici catedralade acum e ftcuti de Mitropolitul Antonie, degi mi se pare ci e pistrati 9i bisericaveche. N-am mai fost de atunci la Simbita, sPreru;inea mea. N-am mai reugitsi ajung acolo!La Pirintele n-am vrut si merg, cind m-am eliberat, ca si nu duc cohorta de dupi mine pe capul Pirintelui; aia-i mai trebuia! securisti dupi 1989, nu l-am ciutat. Pentru Dar nici dupi aceea, mine, Pirintele a rimas cel de atunci, carea fost provitrimis de Dumnezeu, casi-mi dea puterePentru denEial ceeace aveamde parcurs. Am privit spre bisericugi;i spre izvorul t5.mi.duirii. Era o fhntini in care izvora api numai in ziua de Izvorul Timiduirii; numai atunci curgeaapi in aceastifhntAni, Vindeca- nu ;i apaerafbcitoarede minuni, bineingeles. pe oricine, insi. Probabil pe cei carecredeauin puterea d'evindecare a apei. Izvorasul era intr-un fel de micugi clidire - nu chiar un paraclis,ci mai pulin decAtun paraclis,insi cevamai mult decAto troiEi, de pildi. Intre o doui clidiri, Pirintele a;ezase cruce sculptati de aceste el insusi, care, pe lAngi faptul ci era foarte frumoasi Pirintele era foarte talentat, ftcuse Belle fute-le -, avea bra;eleegale.De obicei, bragulperpendicularestemult mai inalt decAtcel orizontal. Fiindci era againsi, igi diin dea impresiaci s-a arezat genunchisi seroagi. Deci o cruce caresti. la o margine de biserici in genunchi si se roagL!Iar in fagaei era a;a-zisul tdmlier. Pi.rintele adumare; un trunchi de coun sese copacfoarte scorburos,

40

P,irinteleArsenieBoca

Fost'aom trirnisdeDumnezeu

4l

pac, mare cit masaasta,daci nu gi mai mare. Un copac -de mare tot! Scobise mai mult scorburadin trunchi gi il ciptugise cu metal si in cazanul ista, ci nu stiu cum si-l numesc altfel, ardeaupermanent cirbuni, mangan ftcut de cilugi.ri gi, pe acegticirbuni permanenraprinsi, erau intotdeauna maldire de smirni, timiie gi risini parfumati., culeasidin pd.dure. in momentul in careeu am $i, ajuns aici cu povestea,era deja spre amurg, cind narura sti. Nu stiu daci agiobservatvreodati.lucrul acesra, insi este un momenr din ziua in declin cind, dintr-odati, se faceo lin$te desivirgiti! E momentul - o secundi, o frinturi de clipi! - in care narura spune somn u;or Creatorului ei! Cind ea se inchin5.,i;i spunerugi.ciunea de seari. Era exacr momentul acesta!$i din timiier se ridica, in lin\tea asta desivirgiti - nu se clinteste nicio frunzd.in momenrul acela!-, fumul drept in sus.Un fum albastru, parfumar, care umplea toati. valea de miros de ti.mA.ie de smirni gi care se urca drept ;i se pierdea in 9i vastitatea cerului. Era cevacum nu pot si vi spun! Serafic, de-a dreptul! Si, in atmosferaaceasta, careeu imi vedeam,deci, in de admirareapeisaluluigi de plins, aud o vocefoarte blindi, cu un accentputernic ardelenesc, caremi intreabi: - No, ce s-o intAmplat? Eu m-am intors, si vid de unde vine voceasi m-am speriat! M-am speriat atir de tare, incit era si cad pe spate!Dar Pi.rintele- ci el era - previ.zuse lucrul acesta, pentru ci mina lui indati m-a atins si m-a redresar, m-a adusdirect pe picioareinapoi. De ce m-am speriat eu? Lingi mine era o silueti inalti, imbricati in alb. Pirintele purra de multe ori ran-

foartd?ralt. Un tia albi. imbricat in alb, foarte subEire, birbat deosebitde frumos! Foarte frumos! O frumuse!e care nu e piminteani! Nu puteai si-i spui un barbat frumos. Puteai si spui un bArbatsclnteietonsnalucitorin de toati inflfigarea lui. Era foarte aProaPe mine, mi privea foarte de aproape, serios gi atent. Dar ceeace m-a cu speriatpe mine nu era seriozitatea caremi privea,ci privireain sine.Ochii... Erau de un albastru'..Cind auzeamcintecul acelanenorocit Un albasnwinf.nit,ziceam ci, totugi, asaerau ochii Pirintelui! Nu aveauspate!Era o privire cu prelungire undeva departe.Aga cum sepierdea in vastitateacerului fumul albistrui, tot a.;a'privirea Pirintelui nu aveaobstacolde caresi seopreasci.$i era de o luminozitate ;i de o cilduri nemaipomenite!Simgeai fiorul acelade sfingeniecare te stribate din cap pini in picioare! E un lucru care te sperie, mai ales cind vii cum spuneaPirintele mai pe urmi - din Vauihnul care seinhoalbdk uoi!Cind veneaidin Babilon... $i ziceam: unde am uenit eu?Mi-a pierit tot DoamneDumnezeule, cirrajul! imi ziceam;La ceom Arn uenit eu?La un 0m cnre mdpriue;te cu infnitul!Md priue;te cu ue;nicia! Pi.rintele a continuat: - De ce te-ai speriat?Nu a;a ai cerut si mi cunogti? Ei, cind a mai spus gi lucrul acesta,m-am topit cu Da-mi cutotul! Am zis:Doamne,DoAmne,nu md l^isa! Mi-am simpur mj! SimEeam, gi simplu, ci mi dezagreg! git, intr-o clipiti, in clipa ^ceea,toati. nevrednicia,dar mi-am simgit gi talangii;am ;tiut gi talangii pe care mi i-a dat Dumnezeu gi pe caream obligagiasi nu-i ingrop, ci s5.-idezvolt, ;i eram uluiti, ci nu era unul singur. In in timp, am simgito spaimi nemaipomenitS'! clipa acelagi

42

P,irintele Ars enieB oca

Fost-aorn trintis de Durnnezeu

43

aceea, Jni-am vizut intr-o strifulgerarede secundi, de clipi, nu pot si vi spun, doar doui gregelicareerau, la ofa aceea, esentialein viata mea. Le-am vLzut clar si am zis:Daca nu le-aif auut, ai f putut sa staifrumos tn faya Parintelui!Cu ele,nu;tiu cum ai sdfaci... $i Pirintele mi-a spusin conrinuare: - Deci asaai vrut si mi. cunosti...Eu sunt acelasi sunt pregi.tit si. te ajur si rupi zapisulcu nenumitul gi si mergi pe Caleacarese cheami Adevi.r ;i Viagi, Care este Mintuitorul nostru. Deci ne vom imprieteni cu MAntuitorul nostru. Te voi ajuta! Dar nu trebuie si-gi fie frici! Ti'ebuiesI gtii ci, daci.incepi un asrfelde drum, incepi o cursi cu obstacole. trebui si ai curaj,ca si.poti si treci Va pesteaceste obstacole. Viaganoasrri.dintre celedoui ca- nasteresi moarte - esteun test. Este o cursi.cu pete obstacole. Esteo cursi.cu examene, carenoi le putem pe lua sau le putem pierde. Pentru asta,iti trebuie curaj. Chiar daci pe undevamai estecite o gre;eali... Si atunci am luat conracrcu felul Pdrinteluide a vorbi, cu totul neobisnuit! Pirintele vorbea pulin, nu era sfhtos,cum era Pirintele Cleopa, de pildi, la carenu se mai terminau vorbble.Nu! Nu era sfhtos! Vorbeapugin. Eu am zis ci cuvintelePirintelui nu sunr cuvinte pe care si le percepicu intelesullor semanric.Erau cuuinte-portret. Te fbceausi vezi. Si vezi ceva,nu numai si auzi si si intelegi cu minrea,ci si vezi. Si vezi cu inima, si vezi cu sufletul. Si vezi printr-o categorie cunoagrere de care mai tirziu mi-am dat seama senume;te iubire. Deci si cL cunostiprin iubire, nu prin ra[iune. Pirintele iti vorbeacu aceste cuvinte,careveneau din iubire, din profunzimeaiubirii, gi nu din ratiune. Deci

cuvintelenu erauproduseragionale, erauproduseafecci tive. $i eu am zis cd.cuvintele Pirintelui sunt cuuinteeste ?zrtret. El imi subliniadeci ci esengialul curajul gi ci estein spatelecurajului. Ea estepericuloasi in gregeala misura in careai lasitatea nu te iei la lupti cu ea gi si si nu ai curajul si o infrAngisaumicar si lupgi impotriva ei. $i a zis apoi Pi.rintele: - O si vii la cini, o si mai stim de vorbi si vom vedea ce facem. Facemun plan pentru viitor. $i a plecat... Am rimas... Si Zorica agam-a gisit, cum m-a lisat Pi.rintele:in fagageamului,cu paltonul pe umeri. N-am fumul de mult. inchis geamul,nu nimic! Iegise mi intreabi: $i - Ce-i cu tine?L-am ciutat pe Pirintele si;i-l aduc, dar a dispirut. $i ii spun: - A dispirut, pentru ci a fost aici gi l-am vlzut. Si i-am povestit. Iar eazice:. ' - A venit singur la tine! Daci n-a; fi eu ucenicaPirintelui, agfi geloasipe tine! $i a continuat: - Cit e;ti aici, eu tin si iti atragatenlia,si nu spui ci niciodati nimic riu in aceasnu fi-am spus:si nu gA.ndesti ti incipere, ci gi sepoateintAmplaun lucru neplicut. .Dar eu m-am gindit: uorbelte Zorica la fel ca mai;i ca, Aiured. $i chiar i-am spus: - Ce poatesi mi seintimple nepli.cutin prezenga unui om atat de deosebit? parci e atet de mult! E sfintenie! Ci am descifratcareera,de fapt, harul PirintePeurmi, lui fusenie: putereade a-f sugeraprezen\^Mintuitorului.

44

Pirintele Arsenie Boca

Fost-aorntrimis deDurnnezeu

45

$iam intrebat-ope Zorica: - Cum si mi seintimple riu? Si in clipa aia m-am asezat pat. Nu gtiu ce m$care pe gregiti am fIcut, dar am venit cu capul in tiblia patului, de am vLzut steleverzi! Si Zorica mi-a spus: - Eu ti-am atrasatentia! Si nu zici cd, d-am spus! nu Spunedrept ce ai gindit! $i i-am spusci m-am gindit cum si mi se intAmple cevariu?! - Am luat in derizoriu atentionareata, n-arn luat-o deloc in seriossi uite ci mi s-a aritat ci agae... Am fost chemati la ordine! La cini., Zorica a discutattot timpul cu pirintele pe temele acesrea Filocalie,penrru carevenise.Eu asculde tam si tot mai mult mi convingeam pirintele vorbeste ci altfel decAtceilalgi.Prin sublinierile si pauzele care le pe punea intre cuvinte igi sugeramult mai mult decit cuv6.ntulin sine.Deci ftcea cuvintul si fie viu, si aibi forgi, si aibi putere limuritoare. $i stiteam cu m6.inilepe tiblia meseisi ascultam. Deodati, Pirintele s-aintors spremine si mi-a spus: - Acuma, si vorbim de alenoasrre! Uite ce e: ai si vii in Siptimina Mare, penrru ci trebuie un pic de pregi_ tire. Dar iEi promit ci te voi spovedisi te voi impirtigi. Deci vei veni in timp ce noi vom facerugiciunile pentru SiptimAna Mare gi pogi si te pregitesti. te voi spovedi $i si te voi impirtisi. Vom termina cu pactul cu necuratul. Dar pentru astanu trebuiesi fii aga sfioasi!Si;tii ci sfiala nu intotdeaunaesreo virrure. De obicei, arati bunicuviinti ;i buni educatie, uneori mai arati si lasitate. dar

Or, trebuie de fiecaredati. c6.ndte apuci o slibiciune din astasi te ginde;ti ci Mi.ntuitorul ne-a zis: ,,indrizniti! Eu am biruit lumea!". Deci ia curaj! Apoi, ni s-aadresat amindurora, zicindu-ne: - Mai lisaEi;i voi din timp in timp Vavilonul ila care seinhoalbi.la voi cu tot felul de ispitegi veniEide luagide aici curaj gi o guri de aer duhovnicesc. Si mi-am zis Uite ce bine a defnit Parintele toatd ambianyaasta nemaipomenitd, carenu ltidm cum sd o pe botez.intr-adevir, metafora ceamai acoperitoar eraudze duh duhounicesc, duhounicesc, Aer sdndtate duhouniceascd.

,,Zeci de mii de oameni plangand la prefacere!"


$i * venit cu Zofica, in Siptimina Mare. De fapt, am ajuns cu doui zile inainte, ca si prindem gi Floriile; asta a fost doringa Zoricli, si eu nu m-am impotrivit. intre timp, FORS-i;tii mei s-au speriat ci voi rim6.ne si eu. Zorica era hotiri.ti sI rimini la ministire, deci hotiriti si.intre in monahism,si colegiicredeau eaareo ci atit de mare influenti asupramea, incit m-a determinat ;i pe mine si merg cu ea. $i au convins-ope fosta mea directoarede liceu, care erasolia rectorului universitigii gi care imi pistraseprietenie, si mi puni si promit cu mApa pe Biblie ci micar in una din zilele de Patti voi fi cu mama, acasa. Mi-a spus: $tiu ci ai de gAnd si mergi pe la ministire, pe la munte. E foarte frumos primivara acolo, dar tu si-mi promigi ci. vei fi micar una din celetrei zile de Pasticu mama ta, acasi.

-4{ry

46

P,irintele Arsenie Boca

S-a gindit ea asa,cL dacd. voi fi acolo, nu voi rieu mine la mini.stire. Deci trebuia si mi intorc la mama. Si i-am promis, pentru ci, intr-adevi.r,n-aveamniciun gind atunci si rimin la ministire. Nu vi pot spune ce duminici de Florii am avut! N-am mai tri.it niciuna ca aceea, nici de atunci gi nici pAni.atunci, bineinteler.in anul acela,Pagtilecideau in 2 mai, deci vi putefi imagina ci era foarte frumos: era sfhrsit de primivari. Slujba s-a flcut afari,- nici nu se putea si se faci in bisericuraaceeamici. Veniselumea de pe lume, fiind atdt de frumos afari. Cred cd,erau zeci de mii de oameni, nu exagerez! de uitai in toate diCAt rectiile, pini in profunzime, pAni in codrii care urcau de acolo spre munre, erau rot oameni!Toti preogii- iari.si,erau vreo4-5 preoti in soborul de la SAmbira- erau in vesminte albe gi au slujit nemaipomenit!Pirintele a ginut slujba, erau doui. strane,una cu studente,gi una cu studenti, caredi.deaurispunsurile.CAntaustudentii, cintau preolii, cintau calugi.rii, cintau pisirile in ni;te triluri minunate...Fluierau niste mierle si niste grauri galbenicareau fluierul atAt de frumos si de puternic! $i vi putegiinchipui ium risunau roate,pentru ci aerul de primivari areo rezonanti deosebiti.Un cocof carecinti cucuriguprimivara ci.nti cu totul altfel decit in alt anotimp. Era o minune! Simteaicu adevirat ci. toari narura se roagi si cAnti Osana!Eraun triumf... emorionanr!Ce saspun... Un fenomen cares-aintimplat si carese repetadestul de desla Simbita eraci Pirintele, in timpul epiclezei, plAngea. spunea- eu nu stiu lucrul acesra Se direct, dar spun ce stiau toti enoriasii- ci Pirintele, in momentul

47 "Cum Se cind rostegteformulele epiclezei,vedeaaievea jertfqte MAntuitorul. $i plingea! in voce nu se simgea emofia Pirintelui. Voceaera la fel de fermi; nu o voce foarte spectaculari, dar foarte peneuanti, pitrunzitoare. Aproape duri, ai fi putut spune.fupri, in orice bizantine, caz.N-aveameandredin acestea floricele.Era imnul clar, aproapesever.Se vedeainsi ci plAnge,ci i se zguduiau umerii. $i, atunci, toati bisericaplingea! Imaginagi-vi zeci de mii de oameni plingind la prefacere!Deci Pirintele aveaputereasi le insufle tiria Jertfei MAntuitorului. De fapt, niciodati nu te pofi apropiade plAngind. Asta am experimentat-o Divinitate alfel decAt de-a lungul viegii:ori de cite ori am avut octzia si simt suflul divin, de fiecaredati a trebuit si plAng.$i a;a se intimpli cu oricine! Pirintele, dupi Florii, mi-a spus: - Te consemnez chilie. Ai si stai trei zile acolo la luni, margisi miercuri. Miercuri dupi-masi ai si vii si ai si te spovedegd, joi te vom impirtfui. si eu am zisin sinea mea:OareParintelee atit desigur $i spus athtealucruri... in paca ma ua tmparta;i?!Eu am d.e tru ani de zih, cktes-auadunat!Si cite mi sedeslugeau... in chilie, mi-a zis: - Am si-gi dau canonul de rugiciuni pe caretrebuie foartemult timp si, ca si-l faci, dar fiindci o si-gi rimA.nd si nu te plictise;ti, am si-gi dau si citegticevace eu am inceput si scriusi o si-mi spui, din punctul tiu de vedere literar;i filozoficesc, nu gi separeci e potrivit acolo. ce mi gi.ndeam: $i eu - Vai de mine! Eu si-mi dau cu pirerea desprece spunePirintele?!Nici vorbi de agaceva! Fost-aorntrimis deDurnnezeu

48

P,irinteleArsenie Boca

Fost-aom trirnis deDumnezeu

49

Mi-a dat Cararea impdrdyiei,la care tocmai incepuse Pi.rintele si. lucreze si pe care o avea lucrati in creion; in creion am citit-o! M-a impresionatatit de mult cum spunea:,,Cuvintele acestea sunt culesedin lacrimile care au cursla picioarele noastre. Pirerile de ri.u...Si pentru ca si nu se mai faci pricini pentru asemenea pireri de riu, noi, pirintii, ne-am gindit si scriem niste sfaturi, ca oamenii si nu mai fie atra;i in cursacelui riu si si nu mai fie atAtasuferingidin neascultarea omului". Foartefrumoasi introducerea! Apoi, discutape larg, explicape larg ce a insemnatpi.catullui David Proorocul.Stii povestea... Ceea ce am retinut din ce explicaPirintele extraordinarde bine era cd.metanoiA, adici. intoarcereanoastri din pi.cat spre viata curati, nu estenumai dintr-o parte - fecunoasterea picatului si pirerea de riu -, ci are;i cealdti parte - ispisirea.Deci o metdnoie completi. $i mi intrebam: Oarece cAnono sd-rni dza Pdrintele,i $tiam ci. urmeazi,canonul... Dar nu mi-a dat niciun canon. $tia ci vine canonul cel mare, inchisoarea. Nu era nevoie si-mi dea altul in plus. Dar eu nu stiam atunci toati chestiunea asta. Miercuri m-am prezentat,intr-adevir, la spovedanie. Mi-a fost destul de qor si. lipsescin primele zile, de;i sunt celemai frumoase slujbein Siptimi.na Mare si sunt imnuri caremie imi plac deosebitde mult! CdmaraTa, M,Lntuitorul meu, o udd impodobitd...E atit de frumos! $i iatd, Mirele uine in miezul nopyii...Toateimnurile sunt foarte frumoase!Cu noi este Dumnezeu- nicinu mai vorbescdespreimnul acesra, re a fost ca un fel de imn al c inchisorilor,dupi aia. Miercuri am avut curq. M-am asezatfrumugel in fata Pirintelui, am ascultatMolina si i-am dat drumul.

$i am tot spusgi am tor spus.Am turuit... Piii-ntelenu m-a intrerupt niciodati gi eu mi miram de ce nu mi intrerupe.Ci;tiam ci, atunci cidd oameniiincep si vorbeasci;i despre vaci;i desprecas5., Pi.rinteleii intrerupe si Ie spune: Nu, spuneaia careaificut-o, nu astd!Nu te uaita de celi seinttmpk! Vaitd-te de ce faci tu ;i d.ece faci tu ahora!$tiam ci intervine in felul acesta ;tiam ci, la gi sfhrsit,dupi ce spuneaige aveaide spus,spunea:Dar aia de cenu ai spus-o? ;i aia ai ficut-o ;i aia ai ficut-o. De Cd cenu le-ai spus? didea canon foarte severpentru toate. $i Vai, era foarte sever!Pe mine nu m-a intrerupt, nu m-a intrebat. M-a lisat si spun. O singuri dati s-aridicat, ca si deschidi fereastra.Se fb.cuse foarte cald in inciperea aia mici in carene spovedea. Probabil se intrecuserS. cu focul fragii, ca si nu-i fie frig Pirintelui. Atit a fost: s-a ridicat, ca si. deschidi fereastra. M-a intrebat apoi ceva in legituri cugazdelela careeu stiream atunci si cu care erau, intr-adevir, niste probleme. M-a intrebat despre tata;i mi-a spusci estegrav ce seintimpli cu el;i ci si-l trimit la el, daci vreausi fie salvat.$i m-a mai intrebat o singuri chesdune, care i-o spusesem, sunt tentati pe ci si.intru in monahism. $i Pi.rintelem-a intrebat: - Cit de hotiriti. egti ru si faci pasul ista? Stia ci nuJ voi face,probabil. _$i eu am zis: - Nouizeci si noui la suti, Pirinte. Si Pirintele a zis: - Dar procentul acela,unu la suti, cum setraduce? Si eu am spus: - Pirinte, mi-e tea-mi ci nu astaestechemareamea, ci nu pentru astam-a scosDumnezeu din nefiingi, ci

50

P,i.rintele Arsenie Boca

Fost-a trimis deDurnnezeu orn

5l

misiunea pe care a gindit-o pentru mine este cu totul alta gi ci esteo semelie, trufie din parteamea si alegeu o drumul pe caretrebuiesiJ parcurg. Mi gAndeam cel mai bine ar fi, poate,ca,pur gisimci plu, si. mi supun la ceeace-mi va da Domnul pe parcurs. Si el a spus: - Mii, fati, procentul ista al tiu de indoiali valoreazi,cit cele nouizeci 9i noui de procente de hotirire ale tde. Deci noi trebuie si.-L intrebim pe MLntuitorul, intr-adevir, ce trebuie si faci tu, fiindci ai aceasti. indoiali. Daci rS.spunsul fi ci trebuie sL intri in monahism, va trebuie si. ai certitudineasuti la suti ci. asravrea Domnul, nu ci tu vrei lucrul ista. Ci astavrea Domnul de la tine si ci. te-a condusla gindul i.sta.Tir mi-ai spusci in anumite imprejuriri ale viegii tale Maica Domnului a fost mareletiu arbitru. Pii hai sL o intrebim! Uite, ai si. te rogi tu ;i am si mi. rog ;i eu gi, la Adormirea Maicii Domnului, ai si vii din nou aici gi o si aflim rS.spunsul. Si te asigur eu ci. va fi atit de clar, incit nu vei mai avea nicio indoiali. Dar si gtii ci. va trebui si asculgi ceeace va spuneMaica Domnului ci. trebuiesi faci. Ne va da de Ne ttire, ne va spune'cumva. va spuneati.t de clar,incit va fi limpede pentru amindoi. Pentru mine, ca pirinte duhovnicesc, pentru tine, ca fiid. duhovniceasci, fi si va clar ce estede flcut. Deci rimine si ne vedemlaAdormire. $i mAinevii;i te impirtigesc. Deci m-a impirtigit in JoiaMare. Pirintele avea rA.nduiala de la Sfhntul Munte tinuti cu foarte mare srrictete. inainte de a intra in Denii, spila picioareleucenicilor lui gi, dupi. ce iesea Denii, frceaultima masi, pe care din o mai minca tot soborul care,pini duminici diminea-

post nimic. Deci vineri gi s6"mbiti.era gi, nu mai m6.nca deja atit negru. La Liturghia de simbiti, vocile lor erau de transparente,din cauza nemfurcirii, incit aveai impresiaci nigte ingeri cinti, cu nigte clopogeide argint, nu oameni! $i Pirintele ne-a invitat Ia aceastimasi' pe Zorica.si pe mine. Era atit de multi lume deosebiti pe carear fi putut si o cheme din miile de oameni careerau de acolo,dar ne-achematpe noi doui. Eu am inEeles ce a chemat-ope Zorica- pentru ci ea intra in monahism, pentru ci era un pas foarte important Pe careil fbcea;i Dar pe mine? care merita si fie celebratin felul acesta. am tot, cA.nd pus eu De ce mi chemape mine?Tirziude lucrurile capit la capit mi-am zis ci. Pi'rintele gtiaci toati mea e ceruti de MAntuitorul - toati, inueagi tineregea mea tinereEea - gi, ca atare,meritam gi eu si fiu alituri de Zorica. Dar atunci am rimas foarte uluiti! ,,Trebuie si inveEi cum se fine o faciri in furtun5'..."

era itt to"pt." aceea' o furtuni cum numai in mungi a se puteavedea!Si gti;i ci in noapteaaceea nins atit de tare gi a fost un ger atAt de puternic, ci pidurile, a doua zi, rrfutauca toamna tirziu. Ruginite, pur 9i simplu! Au gi clzut frunzelein toati zona aceea au crescutapoi dtele noi, dar fructe nu s-aumai fl.cut. lqa vijelie a fost! Viscol, pur gi simplu! $i era vintul atit de puternic, ci s5'lciile plangitoare, care erau infrunzite, cu amenti, amenlii inflorigi - era sfhrgitde aprilie, sfbrgitde primivari! pe lor, miturau cu coroanele pur gi simplu, aleea careele o mi.rgineau ;i care ducea la arhondaric. Pirintele, ce si

52

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a trirnis deDumnezeu om

53

faci.? dus, a luar un sfe;nic,din sfegnic luat o lumAS-a a nare- o vid si azi inainteaochilor! Era destulde maresi destulde groasi,deci aveao flaciri destulde consistenti. $i a zis: - Eu merg inainteavoastri.,merg pe margineaaleii, ca si vi luminez aleea, nu vi scrintiti picioarele aici. si pe Era un intuneric- vi puteti imagina!Bubuia,pur;i simplu, muntele de furtuni! $i Pi.rintele asezar faEa s-a in noastri.gi ginea lumAriarea intr-o parre,ca si ne lumineze noui aleea.Noi calcamin strichini, de uluigi ce eram! Togi ceilalgierau obi;nuid cu atmosferaastade neobisnuit, de miracol, dar nici chiar ei, careerau obignuigi, de mirare nu mai pureau si calceca lumea. Eu, cel pulin, eram cu ochii numai la luminare. Flacira se invirtejea, fhcea adevirate tumbe; mergea in dreapta, mergea in stanga, sus,in jos, dar de fiecare in dati venea;i ci.dea pe lumAnare.$i eu imi ziceam:uite, acu;i sestinge!Aca$ se stingelYedeam cum pleaci flacLrasivine iara;i inapoi. Se invirtea..., dar de fiecaredati. cidea inapoi pe fitil! aga $i am ajuns... Era o distanti destul de mare de la biserici pi.ni la arhondaric.Am mers luminati acolo. Si Zorica, cuprinsi si ea de emotie,n-arece facesi-mi spune: - Nu-i asa,Pazi, cl-i ca-n poeziameaRdpire? Si eu am spus: - Da, Zorica! $i mi-a venit imediat versul in mine: $i-atit era cd_ rarea deferbintu, / ca tainic g,ind imi stdruia tn minte / sd nu-mi atirne hainajos, tn jar. intr-adevi.r, aveamimpresiaci mergem prin flicirile aceleiluminiri si ci vom ajungecu bine. $i luminagi! Asa am ajuns. Pirintele s-a oprit pe prima rreapri - erau doui sau trei trepte. Arhondaricul aveape toati

lungimealui un cerdacsi in cerdaculacelaurcai pedoui sautrei trepte. Pirinteles-aoprit pe prima;i a zis: - Vh.luminezeu intrarea.Mergeti direct in uapezd.. $i togi fragii, tot soborul s-a prelins prin fagaPirintelui, ;i Pirintele le-a luminat. Noi am ajuns ultimele, pentru ci eram ultimele din coloani.,ci eram muieri, gi agaera a;ezimintul, agaera canonul. Cind am ajunsin dreptul Pirintelui, Pirintele a luat luminarea si a spus: - Tir. luminarea astasi nu te mai mira atit! Eu am luat luminarea, cum si spun, ca o somnambuli, ca un automat;i am ocrotit-o, ca si nu sestingi. $i totu;i, eram pe treapti, in fa;i aveamarhondaricul,care erao pavlzi, oarecum,deci aveamnumai dintr-o parte s-a vintul, dar lumAnarea stins imediat! Nu gtiu daci a ars cinci secunde. i-am intors Pirintelui luminarea 9i $i i-am zis: - Pirinte, s-astins!Nu pot eu si Einluminarea... '$i Pirintele mi-a zis: - Yezi ci trebuie si invegi cum se gine o flaciri in vAnt, o flaciri in furtuni. A mai spus: - Nu e usor si Eiio lumini in furtuni, dar seinva;i. spunea aga, ugor. Cum eraobiceiullui: ce eraesenfial Si a continuat: - SeinvaEi., stii ci. se invagi.! si Si i-am spus: - Pirinte, nu cred ci am si ajung vreodati si fiu o ducitoarede lumini. Nu... Nu, nu!Adici nu erade nasul meu.

54

P,irintele Arsenie Boca

Fost-ao7ntrirnis de Durnnezeu

55

SiZorica a intervenit si a spus: - Vedegi,Pi.rinte,ci a inceput si vorbeascisi ea ca la SAmbita?! Adici a intelesci eu am inceput si in;eleg cum sepetreclucrurile acolo. $i Pirintele ne-aspus: - Poftim, intrati iniuntru si luagiloc la masastaregului. Pirintele era stareg. au intrat tofi, dar eu am gterEi pelit-o in bucitirie. Mi-am zis Cum sd md duc eu,sdstau Acolo,cu Pdrintele;i' cu topipdrinpii?lM-am simtit, dintr-odati, iarisi, asamici., nesemnificativi ;i nevrednici.! Practic,nevrednici de o asemenea onoare.M-am dus la buciti.rie. Acolo mi asteptamaicacu strichinuga de mi.ncarede prune; ftcea o mA.ncare prune nemaipomeniti! de cum prinsese drag de mine - ea simgea Pirintele ci $i, -, mi bucuram si are o atenlie deosebitS. pentru mine de atentiaei. $i intotdeaunaimi spunea: Lasd,nu mdnca acolo,k comun,;i uino aici, cd Arn ea o strdchinuyd, pentru tine, pus,i d.eoparte. mie imi plicea foarte mult si Dar mincarea de la comun. Aproape intotdeaunaera numai salati de cartofi cu ceapi, frri. ulei. Dar niciodati. nu mi s-a pirut salatade cartofi mai buni ca acolo! Si m6.ncam toti studengiide-avdma, acolo,salati de cartofi. Nici n-am apucarsi zic: Blagosloue;te, MaicdlMaica imi spusese dejabund seara;i pusese deja mina pe strichinugi, s5. si-mi aduci, si m-am pomenit cu pLrinvie tele lA.ngi mine! De data aceasta, vocea foarte aspri, cu duri chiar. M-a intrebat: - Eu unde ti-am spussi. mergi? Eu, ce si fac? M-am flcut mititici. - mai mititici. decit mi simteam- si am zis: - Pi.rinte,dar n-am indrdznit...

- Dar eu !i-am spussi te duci acolo, nu !i-am sPus Nu se si vii aici! Pii si;tii ci la mS.nistire faceascultare. sediscuti ce spunepirintele duhovnic!Seexecuti!Deci, mergi acolo, lingl. Zorica. Am mers. Pirintele a spus rugiciunea; n-am auzit niciodati, niciun preot rostind astfelo rugiciune! A fost de binecuvintare a mesei, dar cu totul altfel decit cea ob$nuiti, dar pe ob$nuiti. Adici a sPus rugS.ciunea dupi ani de zile, dupi. ce m-am urmi mi-am dat seama, eliberat gi am primit rugiciunea Pirintelui, aceeacare circul5.tipi.riti, cL erarugiciunea pe carea sPus-oatunci, a dupi rugiciunea de binecuvAntare bucatelor.Cu aceea;i manieri a Pirintelui de a sublinia cuvintele la care noi Doamne,ce trebuia si fim atenfi. Si ziceamin sinea mealrugdciune!... eu Proltstdamfost!Sd lipsesc d'ela o asemenet Dupi ce noi am mincat, Pi.rintelea vorbit cu soborul lui, foarte intim gi cald, foarte apropiat. Le spunea: intr-adevir buni. Mdi, Mdi,la togi, ata, cafraEi ' zice: $i, la sf6.rgit, - Ei, acum si sti.m gi noi de vorbi, ci avem o socoteali. Eu !i-a- mai spus- nu? - ci la ministire se face gi, Tu ascultare. ai frcut o neascultare ca atare' eu trebuie si-gi dau urmitorul casi te canonesc. m-am gindit $i care m-am gindit si-i duc Pe tofi creitinii 5'9tia non: eu au venit si-gi faci Pagtileaici, si-i duc la chilia mea, ci tot voiau ei s-o vadi. (Seajungeafoarte greu acolo. Era o M-am gindit ci cine o si vrea panti foartepiepti;i, aga..) si vini o si vini. A doua inviere o facem la chilia mea, ;i tu n-ai si fii acolo!Ai si rimii in biserici! Eu n-am zis nimic, bineingeles.

$i el imi spune:

56

P,irintele Arsenie Boca ,,ln clpa aceea

Fost-a trirnis deDumnezeu orn

57

s-a despicatintunericul din faganoastri!"


Pirintele a plecat, dar eu am zis in sinea mea:At,4ta rdu, ca n-am sd ma duc! Parca ce? am sa staufrumuEu dupa biserica pina cind conuoiulseindepdrteazd pe ;el ;i urmd, tiptil-tiptil, ma duc;i eu, ci,altfel nu gtiam drumul. NuJ ;tia nimeni; il ;tiau numai cei mai apropiagide Pirintele. $i zic: C,ind'ajungecoloana acolo,md bag;i eu repede prin mulyime,/ Pdrintelen-o sd;tie cd eu sunt dcolo.Togi;riam civa fi o predici deosebiti;i asaa si fost! Pirintele a vorbit desprevenireacomunismului in tari lui, exact asacum s-a intAmplat! ;i despreconsecintele Profegie fhcuti inclusiv cu pustiul careaveasi. seastearni in ministiri! Eu am lipsit de la aceasti predici, pentru ci, in momentul cind am dat eu cor dupi biserici, pentru a mi lua tiptil-tiptil dupi convoi, dau nasin nascu Pirintele Iustin, careera unul din preogiisoborului! Pi.rintele Arsenie, fiindci aveaenorm de mulgi spovediti, n-avea cum sLse ocupe de togi dintr-odati.. Si atunci ii repartiza pe la ceilalgi preoti, caretrebuiausi-i urmi.reasci., pentru ci. Pirintele nu te lisa de capul tiu, asa.Odati venit la el, trebuiasi mergi pe cd.rare. te urmirea sauiti comunica Si ce aveade comunicat prin acqti pirinEi. $i pe mine mi repartizase Pirintelui Iustin. $i Pirintele Iustin imi spune: - Sori Aspazia, cumva te bate gindul si. mai faci nu o neascultare? $i eu am recunoscut: - Ba da, Pirinte, chiar agaam avut in gindl Dar el mi-a spus:

- De data asta,era foarte gravl.,si gtii! Ci primadati ai fhcut neascultarea sfiali.,din negtiingi.Dar acum din stiai precis cAt de grav pilcat esteneascultarea duhovde nic. Deci premeditatai vrut si faci aceastineascultare. Si zi, doui dupi ce te-ai impirti.git! Pii sepoate?! cind? Lao Ei, dupi ce mi-a traso morali, asazdravilni, mi-a zis: - Uite, vezi, Pirintele a previlzutci ai si faci lucrul ista gi sunt ;i eu canonit, din cauzata, pentru ci nici eu nu am si fiu de fagi, pentru ci am canon de la Pirintele si staucu tine pAni.ci.nd Pi.rinteleseintoarce. Apoi, Pirintele mi-a zis: - Haide si stim aici, pe bincuta asta- era o bi.ncugi l6.ngibiserici -;i eu am si-gi povestesc ceva,ca si treaci vremea.Si mi-a povestitviegileSfinEilorDidim ;i Teodora. $i in momentul in careel spunea:,,$i uite a;a au fost condqi la moarte cei doi mucenici, cu imnuri 9i cu lumini.ri aprinse...",in clipa aceea despicat intunericul s-a din faganoastri! Noi eram cu ochii pe pidure, cici intre intuneric. Pirintele a povestitpe lung potimp sefbcuse vestea, si mi tini concentrati acolo.S-adespicat ca deodati intunericul gi a apirut in falia de lumini Pirintele Arsenie!Era in picioare,veneain fruntea convoiului, dar nu se vedeaconvoiul; se vedeanumai o fbclie mare, pe careo aveain mAni; mare, aproapecit dA.nsul inalti! de Era luminat deci in intregime.Imaginagi-vi:intuneric gi numai aceaste auri de lumini oval5., care era incadrat in exactPerintele,imbricat in odiidii albe,cum slujisevecernia.Si, in spatele convoiul, careera format numai lui, de din fe;e!Fege oameni,luminate.Aveauluminiri mici care,cum le gineau,nu le luminau decit capul. Restul era intuneric. Deci imaginagi-vi un roi nesfi"r;itde fege

58

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a trimis deDumnezeu om

59

Hristosa inuiat! luminate. $i tot convoiul acesta cAntA.nd Vh spun: nu existi metafori sau penel care si poati si peisaj!Era cutremuritor, coplegicuprindi un asemenea tor! Noi am rlmas muti o bucati de vreme. Si Pi.rintele Iustin, careaveatotugi alt curaj, a punctat momentul ;i a sPus: -Yezi, soriAspazia, cum risplitegte Dumnezeu ascultarea?! N-am ascultatnoi predicaPirintelui de la chilie, dar niciunul dih cei careau ascultataceastipredici n-a avut bucuria unui astfel de spectacol! Dumnezeiesc, pur;i simplu!Zice: - Nu-i aga,sori, ci. ai vizut cum este int6.mpinat Domnul Savaotin cer de norul ista de fete luminate cAnt6lndSkud Thtdlui tn Ceruri?! A trebuit si. recunosc ci, intr-adevir, agaera si ci, mergi.nd acolo, a; fi fbcut o foarte mare gregeali.

,,Cel ce vrea si scadi la crucealui mai mult adaugi" :


A doua zi, a mai fost o lntimplare nostimi. Cred ci agi auzit de lacurile de la SA.mbita.Erau doui lacuri: unul curgea in celilalt printr-o cascadi. Chestiunea era aranjatd. Pirintele, in gri.dini. Studentii au sipat acele de lacuri. $i cum sunt in congtiinlameaelerimase?Era primivari si erau inflorite genfianelepe mal. Malurile erau tivite cu gentiane.$i aceste maluri cu gengianele albastru inchis se oglindeau in lac. Tot in lac se oglindea gi cerul ;i aveai impresia ci sunt doi ochi alba;tri mirginigi de sprinceneinchisela culoaresi ci te privestecerul printre sprincene. Nu pot si vi spun... Numai un esretca Pirintele putea si conceapi agao frumusete! Si acolo, la

lacuri, imi diduse intilnire Leonida Plimidealia, u care mi imprietenisemintre timp si carea fost ca un fel de ocrotitor al meu. El, singur,afa, s-aagezat aceastiposin turi, pentru cd. studen;ii, a;a cum sunt birbagii tineri, de obicei, au, asa,un fel de aroganEi fagi de femei, gi acegtia de la Bucuregtinu puteausi suportegindul ci o muiere s-a apucat si faci filozofie gi inci cu Lucian Blaga!$i mi inghesuiau cu intrebiri din filozofia lui Blaga, care mai de caremai grele,ca si. mi. prindi intr-o capcani, in care si-mi spuni: Degeaba! N-ai cecdutaacoh!$i Leonida imi lua intotdeaunaapirarea... Acum, el imi di.duseintilnire pe lacuri si, in acela;i timp, un alt student, Toma, imi diduse tot intAlnire pe lacuri. $i mi gindeam cum si fac?Si-i dau intii unuia o ori gi, apoi, in continuare celuilalt alti ori? Zic: Ce-iasta? Abia m-am spouedit uite cefac... $i atunci le-am dat la ;i amAndoila aceeagi Dar nu s-ausupirat. Toma - ceori. lildt student ciruia ii didusem gi lui intA.lnirela lacuri a fost pugin debusolat, Leonidaa rAsgi a spus:Numai dar un.capca al tdu putea sdfacda;a o chestie!Si amuzat... s-a Dar ce-afost pentru ei, cind veneaufiecare,unul dintr-o parte gi celS.ldt din cealalti parte, exact la aceeasior5., foarte punctuali, intAlnindu-seei gi eu stand in spategi amuzi.ndu-mi de cum se intilnesc ei unul cu celilalt, nu pot si vi spun! Dar m-au luat intre ei gi ne-amintors impreuni spre biserici..Deci eu eram in mijloc, gi unul era de-a dreapta,gi altul de-a stinga. Cind si intrim in curtea bisericii - ci lacurile erau mai sus-, l-am vlzut pe Pirintele. Era o cisugi - casa stuparului, agai sespuneaunde stitea fratele care avea griji de stupi. Si Pirintele
aMitropolitul Antonie Plimidedi al fudealului, de mai tArziu.. .

60

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trimis deDurnnezeu om

6l

era-acolo o droaiede copii in jurul lui. Unul ii era in cu spinare,ceilalgi lAngi el; era,pur si simplu, o grimadi de copchiipestePirintele. Copiii istia erau copiii carefuseseri ingrijigi de Pirintele in timpul foametei din 1947. $i copiii au rimas atit de indrigostigi de Pirintele, incA.t n-au vrut si plececAndau venit pi.ringiiapoi si ii ia acasi! N-au vrut si plece!Si, ca si plece,piringii le-au promis ci vor veni in fiecarean, si.-l vadi pe Pirintele. A;a ci, la Pa;ti, intotdeauna,copiii erauacolo;piringii se tineau de cuvAnt, ci altfel era jale de ei! $i acum ei tocmai sosiseri cu un camion si erau ciucurepe Pirintele. $i, din nou, Pirintele ni L-a sugeratpe Mintuitorul. Togi trei am avut in fagi tabloul cu Lasayicopiii sd uina la Mine si nu-i goniyi! Pi.rintelene-aoprit ;i a spus: - Aspazia, stai ci trebuiesi-gi dau un sfat.Sfatul duhovnicului pentru toati viafa ta. $i sfatul lui m-a cutremurat atunci! Nu prea l-am inteles,dar pe parcursl-am intelesfoarte bine. Sunaasa: Cel ce ureasd scadak uuceA lui mai mub adauga. $i am ingeles parcursulviegii ci, intr-adevir, agase intimpe pli, ci noi avemde dat anumite testegi ci testeleacelea trebuie date. Fac parte din planul mare de mintuire al Pirintelui Ve;nic ;i trebuie fhcute.Tir pogi si ceri si fii izbivit la un anumir moment de ele, dar ele se transferi la momentul urmitor, care vine cu incercarea lui, plus cea carevine din urmi, care trebuie fhcuti.. Pentru ci, daci nu o faci, nu o indeplinesti,egticu examenulclzut. Cu ce te prezingila mintuire, la Judecatade Apoi? $i, in afari de asta,insqi faptul de a cereaminare nu este un picat, dar este un pi.cat ci o ceri altfel decit cum a

cerut-o Mintuitorul. $i Mintuitorul S-a cutre-murat de jertfa ce-L a;tepta! Dar a zis De este putinld, sd treaca cu Deci insusi faptul ci tu ceri, de k Mine paharul acestd... puteresi te treaci pesteincercarea respecde la tine, acea tivi estedeja in sine un adaos cruceape caretrebuiesi la in o duci. Deci e o neascultare plus. Sfatul Pirintelui era deci, intr-adevir, foarte bun gi esenlial! Apoi, mi-a mai zis: - fu mai vrea si-gi spun ceva,dar asta nu tine de duhovnicianoastri. Mi. simt indemnat si-1i mai dau un sfat:si te fere;ti de Toma! Toma, siracul, s-a flcut alb! De ce o fi zis Pirintele lucrul acesta? Leonida,gi Toma, gi eu ne-amgindit ci $i probabil Toma se simtisepulin legatde mine, pulin indrigostit, si Pirintele nu admitealucrul ista. N-am gisit alti explicagie... Dar Pirintele i-a lisat lui Leonida;ansasi ne explice chesdunea, dupi ce ne-am indepirtat de acolo,Leoci, nida i-a spus: - Stai linistit, ci nu la tine s-areferit Pi.rintele!Pirintele Arsenie stie ci Aspaziaesteo persoani cerebrali 9i ci areproblemecu judecata.$i Pirintele dispreguie;te cumva ratiunea,degiesteun dar mare aI lui Dumnezeu. Dar spune ci mai mult ne incurci decit ne ajuti, pentru ci ra;iuneanu poatesi ingeleagisi nu poatesi accepte miracolul. ' $i exemplul ci aga se lntimpli lucrul acestaeste Apostolul Toma, carerational nu putea si admiti minunea invierii si carenu s-alisat pini cind n-a avut proba. Deci a fost incapabilsi accepte miracolul!Asta estehiba ragiunii! $i Pirintele Arsenie i-a atrasatenlia si sefereasci rationamente, sunt neplicute Mintuitorului. de aceste ci

62

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aom trirnis deDumnezeu

63

Mi-a mai zis atunci Pirintele ceva: -Yezi ci ai promis - de;i eu nu-i spusesem, mai ba mult, gi uitasemde lucrul acesra! pe Cartea Sfbnti ci una din zile o vei petreceimpreuni cu mama ta. Deci miine dimineagi, de dimineagi,"r., vii gi-Eiiei binecuvintare de la mine, ci eu sunt treazla ora aceea. cinci La dimineaga, gi-giiei binecuvintarepentru plecare, vii pentru ci estesingura posibilitate de a mai ajunge acolo, la tine, in muntii ceilalgi in mungii Sebegului eraupirintii - ca si fii totugi micar mei, deci aveamdrum de parcurs la seara, masade seari, acasi. Pasca marli seara o iei de si cu mama ta, ci altfel egti sperjur! dimineaga, noapteain cap, la cu $i m-am prezentat Pirintele. El mi aftepra exact pe scarape care stituse cu lumAnareagi imi diduse luminarea si-mi spusese treci buie si;in o lumini in furtuni. Eu n-am intelesatunci ce inseamni., si faci inchisoare dar sub comunisti si si nu-ti pierzi mingile exact asta insemna! Si-gi gii firea, si-gi gii . lumina, si n-o lagi vinturatl de vijeliile perseculiei,ale prigoanei,carea fost cumpliti, ce si mai vorbim!... Pi.rinteleaveaepitrahilul, l-a pus pe cregtetul meu ;i m-a binecuvintat: - Dumnezeu si.-ti ajute, copili! Si-gi ajute Dumnezeu!Dumnezeusi.-ti ajute! $i mi-a dat binecuvintarea sa in diferite tonuri, de nu gtiu cite ori. Eu eram coplesiti de emogie; n-am sesizat ci,esteun lucru cu totul neobisnuit,ca un preot si-gi dea atitea binecuvAntiri. Leonida mi insotise,era cu mine, acolo, pentru ci spusese e foartedimineagi si ci nu e bine si merg sinci guri prin pidure. M-a insotit pAni la cursi. $i pe drum mi-a spus:

- Mii, tu ai numirat cite binecuvintiri gi-a'dat PirinteleArsenie? $i eu am spus: - Nu! Dar trebuia si le numi.r? El mi-a rispuns: - Nu trebuiasi le numeri, dar gienu separeciudat !i ca un preot s5.-;idea atitea binecuvi.ntiri gi in arerearonuri?Tu stii ce inseamni sublinierilePi.rintelui... $i eu zic: - Dar eu nu-mi dau seama careesteintelesulacestui lucru intr-adevir neobisnuit. $i Leonida spune: - Eu gi-l spun gi si nu iei astaca lipsi de educagie din parteamea, ci eu stiu ci nu-i frumos si-gi spun ceea ce-fi spun, dar gi-o spun cu un anumir scop: ru ai si ai mai multe situagiilimiti.. Tu erai acolo,ingenunchearigi cu epitrahilul in cap gi n-ai putut si vezi chipul Pi.rintelui, dar eu l-am vlzut: era de o tristete infiniti! Cum nu l-am vizut niciodati pe Pirintele de ami.rit! Deci pe tine te agteapti citeva situagii limiti. CAte binecuvintiri Ei-a dat Pirintele, prin atS.tea chestii grele ai si treci. $i eu iEi spun lucrul acesta pentru ci sunt insensibilsi vreau nu neapi.ratsi.-giprovoc un goc, ci igi spun lucrul acesra ca, atunci cind vei fi in aceste imprejuri.ri, si-gi aduci aminte ci Pirintele Arsenie te-a binecuvintat gi ci vor trece! Si, intr-adevir, a;a a fost! Am primit, dupi aceea, la PS.rintele de Iustin o scrisoarein carespunea:Din incredinlarea pdrintelui tau duhounic, iyi spun cdpe data de 20 iulie sdfi pregdtitd, cd te duc kVladimire;ti. Era ministirea in careintrase Zorica. V5.puteEida seama!
6.^lv

64

Arsenie Boca Pd.rintele

Fost-a trimis deDumnezeu om

65

Nu mai spun ci am mai avut un miracol intre timp. mi-a Pirintele, cind mi-am luat binecuv6.ntarea, zis: - Uite, iqi dau si o scrisoare, i-o duci Pirintelui si. Iovan. Nu stiu cum ai si faci... Dar eu am zis: - Ba mi-e foarte ugor,ci stiu ci Pirintele Iovan locuie;tela mitropolie gi mi, duc acolo;i-i duc scrisoarea! Pirintele Cind i-am dus Pirintelui Ioan scrisoarea, mi-a spus: - Stai pulin, Aspazia, si citescce scriePirintele. stai Poatee cevace line de tine si trebuiesi-gi spun. Si fii pe loc, si nu te mai caut... A citit scrisoarea am vizut ci Pirintele Ioan este si foarte,foarteemolionat.A pus scrisoarea deoparte9i privea undeva in gol, cu ochii total in lumini;i, la urmi, imi spune: -Aspazia, fii fericiti, ci. qti prima careafli.lucrul acesta: Pirintele Arseniemi. cheami duhovnic la Madimiresti!: Cu cevatimp inainte, Pirintele Ioan imi spusese ci. nu ;tie sigur inci ce si faci: si se cilugireasci sau si se faci preot de mir. Zicea: Seapropieanul cind ua trebui sd incheidactoratut- dar n-a mai apucat, cd.l-atrimis Pirintele la Madimire;ti. Tot cu Pirintele Ioan am prezentar demisia Zoricili, unde a fost iarigi un miracol. Eu i-am spus: - Eu merg cu tine la profesorulPasca; Pasca cel era care venise pe postul lui Sextil Puscariu,la dictionar, unde Zorica lucra. Si am adiugat: - Nu au s-o lasepe Zorica si-;i dea demisia,pentru ci n-au alt inlocuitor pentru etimologiilegrecegti latine. si

Ea era preparatoare dictionar pe aceste la doui probleme. Dar el imi spune: - Cind e vorba de Madimiregti gi de Pi.rintele Arsenie ;i de toate lucrurile carese intAmpli., fii siguri ci o si aprobe! Si, intr-adevir, aga fost! Cind am prezentat a cererea, profesorul,caremi cunosteafoarte bine, ci aveamnote foarte bune la el ;i el aveapirere buni despremine, s-a uitat inti.i a;a lung la mine, s-a uitat la hirtie, s-a ridicat in picioare gi a mai citit-o o datl - o citise deja o dari, stAndla birou, a doua oari.s-aridicat in picioare-, a scos stiloul gi a semnat. $i Pirintele Ioan mi-a zis: -Ji-am spus? Ti-am spus!

,,De Adormirea Maicii Domnului eram in inchisoare deja"


Si Zorica a rimas acolo, la Vladimiresti!Toate celelalte le-a uanjat, pe urmi., Ioan pentru ea.Si, dupi acesre evenimente, primit scrisoarea la Pirintele Iustin, in am de careimi spuneasi merg acolo. $i imi spunea aga: Parin- eu aveamexamenele teleiyi cere sa-yidai toateexamenele de anul IV pe caretrebuiasi le dau, gi mai aveamsi niste auxiliare.Auxiliarelenoi le aveamla alegere; dideam le la inceput sau la sfhr;it de an. Eu mi-am lisat citeva la sf6,rgit foarte riu am frcut ci le-am lisat, ci la sfhrsit ;i era mai greu, pentru ci erau examenede latini, de nu mai stiu ce,pe careintre timp le uitai... Daci le dideai la inceput, era mai bine. $i mi gindeam: Doamne,cum Am sa le daupe toate?! Spuneain scrisoare:Tb prezinti cu toate

66

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trimis deDurnnezeu om

67

exalnenele date ;i, dacd sepoate, fi cu cel de licenyd.Dacd nu, iyi iei tot materialulpentru licenpd lumeziacolo.Deci / Plrintele se gribea foarte tare. $i mi intrebam: Oarede ce? Oarea primit Parintelerdspuns la Maica Domnului? de Oarede cemd duceacolo? urmi, Pirintele Iustin mi-a Pe dat explicagia: Pdrintelepresimtecd uorf tulburdri foarte mari ;i ureasd tepuna la adapost;i, inainte de a primi rdspunsul de la Maica Domnului, te a;azn tntr-un loc in care credecd ueif la addpost. Dar n-a fost si fie aga,pentru ci in 9 iulie am fost arestati. Deci unde?Pini la 20 iulie mai erau zile... $i rispunsul Maicii Domnului a fost clar: de Adormirea Maicii Domnului eram in inchisoaredeja, eram deja in pline anchete.Deci era clar: Dumnezeu m-a chemat la jertft,, si nu la monahism.

,,De ce te frimAngi atAta? Asta mai trebuia s5. faci!"


Nu l-am mai vizut pe Pi.rintele ArseniedecAtin vis. - cred ci si acestaa fost unul din Eu am fost asezati supliciileprin carea trebuit si trec ;i cu carefoarte greu m-arn obi;nuit - in celuladeasupra cireia era camerade bitaie. Patruzeci zile am locuit acolo.Si auzeam de toare vaietele, toate plA.nsetele, roatetorturile pe carele ftceau i.ia. Eram trei persoanein situatia asta.Una dintre ele era cipitanul Capoti, ruda Pirintelui Capoti, care;i el a venit lingi. fratelelui, in inchisoare, care,din cauza si asta,mi-a ariltato duiogiedeosebiti.Ori de cAteori mergea la Majalahonda,imi trimitea de acolo ilustrata cu semniturile celor prezentigi imi spuneaasa,cu calduri:

Mdi, Pazi!Pe numele mic... $i, intr-o noapte> am avut impresia ci-l aud pe tata plingind. $i spunea:Nu mai da, nu md bate, cd n-am ftcut toate lucrurile astea!Nu trebuiesd recunosc! Pentru ci ce se intAmpla?Pe comunigti nu-i interesa adevirul! Pe comunisti ii interesasi inchidi cit mai mulgi din oponengi. $i atunci ei instrumentau citeva elementepe care [e prindeau de ici, de colo si formau un procesgi te biteau, ca si intri in schemalor. Ci era adeviratsaunu, astanu conta.Ti.ebuia intri in schema si aia,ca si fii pedepsitconform gradului de periculozitate pe careti-l acordau $i omul acesta bitut pentru asa ei. era ceva9i el nu intelegea pini la urmi., va trebui si acci, n-aveaice si faci! Nu se putea rezista! cepte.Ci N-aveai decAtdoui solutii: s-acceplisau si mori! Erau persoane de foarte marecuraj, careau murit in be.tii, iar ceilaldau cedat.PAn5.la urmi., au zis: Scrieacoloceureidespre mine ;i ksd-md in pace!intelegeauci trebuie si faci aceasti. inchisoaresi o f5.ceau, o gindind cd, fac nu pentru ca urei tu, ci pentru ci probabil ca tebuie saofac. $i foarte mulgi, deci, au acceptat. eu am fost unul dintre ei. Din feri$i cire, eu n-a trebuit si trec prin foartemulte bitii, pentru ci Dumnezeu mi-a arLtatce trebuie si spun si am spus exactcit trebuia.Acestaa fost un alt miracol, o alti poveste.Dar sunt siguri ci de la Pirintele Arsenie mi s-a tras! $i atunci, mi s-a pi.rut ci omul acelatorturat este tata, carespunea:Nu pot sa recunosc!$i ;tiam si i-am eu si spus tatei: Sagii ca tu eptitnt-o foarte mareprimejdie! El era in munti, la 1400 m altitudine, in Mungii Sebesului, la o gcoali. $i i-am spus: Wi f pus tn legaturdcu rezistenya munyi!M-a intrebat: ce-i aia, rezistenga din din

68

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trimis deDurnnezeu orn

69

munli? Si atunci eu i-am povestit,i-am spus: Uite, s-ar putea ;i eu safu drestatd, putea fi eu sa uin cu un gru? s-ar de studenyipentru aceastdrezistenyd! Noi, cei cdre suntem oPonenli comunismului, retragem munti... Se spera ne in atunci cd.va fr un nou rizboi anti-bolsevic in care noi ar fi trebuit si fim de foarte mare folos. Ceeace nu s-a intimplat, dupi cum se gtie...$i eu mi-am zis Probabil cdpe tata, gasindu-ldirectorla 1400 ahitudine, in rnunyi, refugiat,tl uor arestbIndatd... Tata a fost voluntar in Primul Rizboi Mondial gi, din cauza aceasra, fost scutit de a al Doilea Rizboi Mondial, fiindci avearini din Primul Rizboi. A flcut parte din detagamentul elevivoluntari de basarabeni, care au luptat la Mirisegti. Deci aveatoare chestiileacestea, careputeausi.J inhage. erausiguri de Ei ci e oponent al lor; si si era,de fapt. Asaera,firi. si fi fost inrolat in Miscare.Si atunci am ingenuncheat;iam spus: Doamne,dacatrebuiesdfacd;i tata tnchisoare, da-mi mie - aveafoarte grave anii lui, ca oricum el e batr,Ln,rdnit problemecu inima, de astaa;i murit. Zic: Eu oricurnam deficut ani mulyi de inchisoare, cd, dacdrnaifac chTiua a;a in plus, n-are nimic. Dd-mi-i mie! indati $i m-am lini;tit dupi ce am ftcut rugi.ciunea. s-alinistit ;i birbatul respectiv; ci a lesinat,fie ci au fie obosit iia si-l tot bati..A ticut, in orice caz. Dar, dupi aceea, atipit pugin si pe urmi m-am trezit si au inceam put frimAnti.rile: Dar daca eu mi-arn cerut oshnda? Cum uin sdcereu chestiidefelul,lsta?Doar Dumnezeustieceare deftcut! Dar dacdS-a supdrat mine si eu m-am osdndit? pe Dacd, in loc sa-l saluez tAtA, m-dm ingropatpe mine si pe mai muh?! $i au inceput tulburi.rile gi nelinistea.Osteniti de ginduri - daci asa,daci altfel, daci pe dincolo -, xD

alipit, cred. Pentru ci m-am pomenit dintr-odati.intr-o biserici.foarte mare, foarte frumoasi, pictati foarte frumos. Era plini de lumini; lumina veneadinsprealtar.Eu am trecut din pronaosin naos,m-am apropiat de altar, dar nu foarte mult. $i, in altar, dintr-odati, a api.rut, in plini lumini, Pirintele Arsenie, exact agacum apiruse in noapteacAndveneadinspre chilie! Foartesenin, m-a privit cu ochii lui frumogi, de cer infinit si mi-a spus: - De ce te frimingi atAta? Asta trebuia si faci! Asta mai trebuia si faci! Pentru ci, in momentul in careeu am cerut osA.ndi pentru tata, am simtit ci l-am iertat.Atunci am simgitci, intr-adevir, l-am iertat ;i ci sunt in staresi jertfescdin viata mea atit cit trebuie, caviata lui si fie salvati. Asta era adevirata iertare! $i mi-a spusPirintele: - Asta mai trebuia si faci! Thti.l tiu va fi absolvit, pentru c5.n-ai idee ce putere are inaintea lui Dumnepirintelui zeurugiciuneacopilului care-;iasumi greseala niscut;i l-a crescut! care'l-a cruci mi s-au pirut ,,r4.tAtea ci toate una s-au ftcut..." Asta a fost ultima dati cAndl-am vi.zut pe Pirintele! Frumos...Pirintele, cAnd i-a dat luminarea Zoricli, i-a spus: line tu luminarea astd, cd tot aduni tu tot felul de ciurucuri. Maica Teodosiaa pistrat tot ce ii amintea de Pirintele, tot ce era in legituri cu el, cum era gi luminaA lumina careiJ sugeraexact... fost ca o anrea aceasta, ti-profe;ie a acestuifenomen al ei din poeziaRapire.CL

70

Boca Pdrintele Arsenie

orn Fost-a trimis deDumnezeu

7l

era tot agacinevacarevenea,o lua de mini, o conducea prin intuneric si o aduceain plini lumini ;i atunci ea a vlzut cZ.toati lumina astaveneade la Mintuitorul ;i se e termina spunind: ,,$i n-am ;tiut c-aceasta iubire, / Si moarte-n nemurire / cu mina strinsi-n mina treci din Altcuiva". Ahcuiua scriscu litere mari, ca si se ingeleagi ci e Mintuitorul. lumhnare,penta $i Pirintele i-a,,zis:ipi dau aceastd ca ai scris foarte muh dapre cruci. Este una din poeziile fantastice al,eZoricLi. in citeva strofe, intr-o simplitate a absolutclasici - agacum numai o cunosci.toare limbi-, scrieea despreideeaasta lor clasicea putut sd. realizeze ci, in CruceaMintuitorului, sunt cuprinsetoate crucile noastre.$i ci, in momentul in carenoi ne insqim propria noastri cruce,de fapt il despovirim pe Mintuitorul de a duce gi cruceanoastri. Ne-o ducem noi. $i de aici vine mi.ntuireanoastri, prin cruce,prin Golgota. Ci nu poli s5. urci pe Tabor,daci.nu treci prin Golgota. Sensul suferin;ei...Ea il prinde foarte simplu in aceasti poezioari., spunAnda;a: ,,Spreti.rimul celilalt / e locu-nchis cu gard inalt, / Dar am vdzutprintre uluci / atateacruci, atitea cruci!" Si le descriepe fiecare:una e pompoasi, frumoasi, alta e modesti... Mi rog, nu toate au aceleagi dimensiuni ;i nici acela;i aspect,dar toate cerneaulumini pestetintirimul acesta. spuneea,la un moment $i dat: ,i.titea cruci mi s-aupirut ci toate una s-auflcuq / O Cruce mare stri.lucea, greul ei, un Om zilcea.lTu sub cum de pogisi le mai duci?/ AtAteacruci, atiteacruci..." in ac.rt vers,Tu cum depoyi sd le mai duci giin celilalt, O CrucemAres-afhcut din toate,seascunde, spuneaPirintele Arsenie,toati teologiacrestinismului.in cA.teva ver-

suri atit de simple,dar care,intr-adevir, iEi aduglqc-rimi in ochi, cind le citeqti. Am plecat de la Doamna fupazia tirziu, in noapte. o odiiga cu mireasmi de mirt sea,gternuselumini diaPeste fani, incandescenti...Sunt momentein care,efectiv,simgi Cerul chemind a Vegnicie;i sufletul tanjind a dor mistuitor de Dumnezeu. Doamna Aspaziaehfuizitit gi hiruiti Iar spreaceasta... mirturia ei e cople;itorde pilduitoare.

Fost-aorntrimis deDurnnezeu Pr. Nicolae Bordagiu Bucuregti

73

,,Am fost cu adevirat cucerit de personalitatea Pirintelui Arsenie Boca" Risfoind cu nesagpaginile dosarelorintocmite de Securitatepe numele Pirintelui Arsenie Boca, obsesiv apirea un nume, relationatmereucu cel al Pirintelui Arsenie:Nicolae Bordagiu. Ba mai mult, aproapedoui.zeci de alte dosare individualepurrau marcaaceluiasi Nicolae Bordasiu. Am tot incercarsi vid cine seascunde spatein le acestuinume ;i dincolo de paginiledosarelor. A;a am ajunsIa... Pr. NicolaeBordasiu. Pr. Nicolae e una din figurile luminoasesi extremde sensibile Bucurestiului. ale Niscut in22 mai 1924,laSabolciu (Bihor), dintr-o familie de preot, el insusi urmeazd.facultatea teologie,punAndu-se totul in sluiba de cu lui Dumnezeu si a semenilorsii. Faceparte, in tinereqe,

din MigcareaRugulAprins, alituri de Arhim. Benedict Ghiug, Pr. SanduTudor, Roman Braga,Valeriu Srreinu, Andrei Scrimaetc. infiinte azl, in timpul studentiei, .,4saciayiaTineretului OrtodoxStudenpesc. Pentru activitateasi incredintirile salereligioase, manifestate cadrul acestei in asociatii nu numai, estepus sub urmirire de Securitate. si Se ascunde,vreme de ;apte ani, in mun{i ori in localitigile bihorene,primind o condamnare, lipsi, de 20 in de ani. Este gi,sit de Securitatein 1955. Executi noui ani de temnigi.grea,in inchisoriledin Timisoara,Jilava, Constanta,Oradeasi Aiud. LJrmeazi,dupi eliberare,un lung periplu de intAmpliri, in carepermanentsimte binecuvintarealui Dumnezeu.Studiazi la Paris,unde ii cunoasre Pr.Vrgil Gheorpe ghiu, Pr. Olivier Clement, Michel Evdokimov,Eugen Ionescu, Emil Cioran etc. Revenitin gari,prin mijlocireasi prieteniacu PatriarhulIustinian Marina, estenumit profesorla seminarulteologicdin Bucuresti preot paroh la si BisericaSilvestru.Printre cei foarte apropia;i ai Pirintelui, senumiri Pr. Dumitru Sti.niloae, ConstantinGderiu, Pr. Mitropolitul Antonie Plimideali, Mitropolirul Valeriu Anania, Pr. Ioan Iovan de la Ministirea Recea etc. insi. o pretuirecu totul deosebitio poarti Pirintelui ArsenieBoca.Iar povestea e seducitoare... lor Pr. Nicolae Bordagiu gi Pr. Arsenie Boca L-am inti.lnit pe Pirintele Nicolae Borda;iu in cisugasa de o ospitalitatecovirsitoaredin Bucuresti.La cei aproape90 de ani ai sii, Pirintele Nicolaeestenu doar o lectievie de martiriu, ci si de vivacitare slujirii. a

74

P,irinteleArsenieBoca

Fost-aom trirnis deDumnezeu

75

asa Lam rugat pe Pirintele si ne istoriseasci, cum faci., din pirtigia sa duhovniceasci cu doar el stie si o Pirintele ArsenieBoca. ,,Pirintele Stiniloae s-a mutat de la Sibiu la Bucuresti. Eu il cunogteamdin auzite,fiindci. Preasfintitul Nicolae Popovici,inci de cind eram elev de liceu, imi vorbeadespreSfingiaSa;i mi-a dat si citescdin scrierile ne sale.Mai alescelor peii eram apropiagi di.deasi citim ne-amaproarticoledin revistaGlndirea. in felul acesra, Nicolae piat mult de pirintele Stiniloae. $i Preasfingitul Popovicia fost foarte apropiatde Pirintele Sti.niloae. Au fost impreuni la studii in Grecia, au fost impreuni la studii in Germania,9i il apreciafoarte mult! Au fost gi colegi de profesoratla AcademiaAndreiand din Sibiu, cum se numea atunci Facultatea Teologie,incit Preade sfingitul Nicolae ne vorbea despreatmosferaacademici de la Sibiu, de cei care erau acolo gi, mai ales,despre forma noui pe careMitropolitul Nicolae Balanvoia si o dea vieEii monahale prin ceeace a inten;ionat si realizeze la Mi.nistirea Simbita de Sus,unde s-auinchinoviat, ca ;i calugiri, Pi.rinteleArsenie Boca, Pirintele Serafim Popescu algii caremai erau acolo ;i desprecarePrea;i sfin;itul Nicolae Popovici ne-a vorbit cite ceva. Cind Pirintele Sti.niloaea venit la Bucuresti, noi, cei care eram la Rugul Aprins, l-am sprijinit foarte mult si l-am f).cut si vini cu noi la R"S"I Aprins. $i Pi.rintele Benedict, careera asistent Catedrade Mistici, a venit si el. la Tot atunci, s-a intimplat ci Pirintele Stiniloae a reusit si editeze micar ci erauvremuri grele- si si tipireasci primul volum din Filocalie, ceeace a fost un eveniment de spiritualitateaparte.Si, ca si poati.fi tipirit, Preasfin-

gitul Nicolae Popovicia plitit inainte valoarea 100 de a exemplare, carele-aluat pentru parohiiledin eparhie. pe Si, atunci cind a iqit, am vlzut;i desenulacelafrumos d copertii, pe care amvLzut ci l-a ficut Pirintele Arsenie Boca.$i, ca studengi, sigur ci eramcuriosigi noi si.aflim cine e Pi.rinteleArsenieBoca. $i l-am rugat pe Pirintele Stiniloae si ne spuni cite ceva.$i ne-aspus,intr-adevir. Daa pAni nu vezi cu ochii, nu crezi cAt de frumoasesi de mari sunt lucrurile! Ba s-a inti.mplat ci mai aveamo colegi, Irina, careeracolegi de an cu viitorul mitropolit, pe atunci studentulNicolae Corneanugi careera o buni. foarte bine Mini.stirea Simbita crettini, care cunogtea gi pe Pirintele Arsenie gi de la ea am aflat foarte multe aminunte despreviagade la Simbita, incAt a crescutgi in noi dorinta de a merge si vedem cu ochii nogtri minunet de la Stmbdta.A;a consideramatunci aceastirevigorare a viegii spirituale din jurul Ministirii Simbita, pe careo aseminam, oarecum,cu cea dela,RugulAprins, de la Bucuresti,de la Ministirea Antim, dar unde nu era amploareasi popularitatea pe carele aveaviaEade la SAmbita.Am hotirit deci si organizim o excursie am gi ftcut drumul la Simbita la inceputul unei vacangede vari, cind am mers un grup destul de miri;or, in care era si Leonida Plimideall, eraDometie Manolache,era pirintele de mai tirziu Constantin Voicescuqi mai erau mulEialgii... $i mi-a plicut foarte mult la Simbita! Atunci l-am cunoscutviu si natural pe Pirintele fusenie Boca. Sevorbeau multe desprePirintele Arsenie,intre care;i faptul ci nu-i poti ascundenimic, ci ;tie tot ce faci. $i aveam -, un coleg- Dumnezeusi-l odihneasci! SanduBucescu.

76

P,irintele Ars enie B oca

Era coleg de teologie gi mai tirziu a fost pictor de biserici. $i el fuma. Aflind insi ci in ministire la Simbita nu e bine si fumezi, ci nu-i convine Pirintelui, el, care fuma, degi n-agputea spune ci. eraun impitimit al tutunului, a hotirit si fumeze numai cu noi, pe ascuns. $i, cum stiteam noi intr-un grup, pe o banci, am vizut de departeci vine Pi.rinteleArseniespre noi. $i atunci Sandu Bucescu si-a stins gigara a aruncat-o.El era un si tip tare glumegsi mucdit si ne spune:Ei, acum sd-l uad dacdmd prinde ca am fumat!Dar Pirintele, careera la o distanti buni. de noi, incALt exclussi. fi auzit, cind a e ajunsin dreptul nostru - nu stiu daci veneaanumepentru noi sau treceaintimpli.tor, dar nu era insotit de lume -, ne-a zis Ei, de-Acum, ia frate Bucescu, sd aedemcit ai s u cum aifumat... Cand am auzit,rogi am rimas fumat deosebitde surpringi,ci. noi tocmai despreastavorbiserim ;i chiar atunci si ne spuni Pirintele ci a fumat!... Cu aceastiintroducerein relafile dintre noi gi Pirintele, am fost cu adeviratcuceritde personalitatea SfinEiei Sale. L-am auzit atunci de multe ori vorbind si am vizut si cit de mult esteiubit de lume, fiindci. mergealumea puhoi dupi dAnsul. Iegea biserici saude acasisi cum iesea din in lume, cum seftcea cArdde oameni,care-linsoEeau, incit era parci. un magnet careatragein jurul lui tot gi aduni! Impresionanta fost inci;i faptul ci omul nu triieste numai cu piine, dar gi cu piine! Si ministirea avearerenuri caretrebuiaulucrate.Si atunci aveaufAn cosit, care trebuia intors si adunat.$i Pi.rinteleArsenie zice:Ei, acum sa ne ducemsd adundmflnul. $i cred ci vreo citeva sute de oameniau pornit dupi dinsul... Am rimas tareimpresionatde aceastiputerede atragere multimii, dar gi de a dragostea carepoporul o manifestafa;i de Pirintele! pe

77 -o-areAm stat de vorbi, sigur,cu Pirintele, careavea, cum, ideedespre fiecare dintre noi. $tia ci am venit acolo de la Bucure;ti, cu atit mai mult cu cit Pirintele Stiniloae voia si. realizeze legituri intre grupul de la Antim o ;i grupul de la Simbita. $i, cum noi eram de la Antim, gi Pirintele a fost interesat ne cunoasci.Cit am sratpe si acolo,aproape fiecare in seariam statcite pulin de vorbi cu SfinEia in grup, toti laolalti. Sa, Asta a fost prima noastri. viziti.la Simbi.ta. A doua oard. fost in anul urmitor, cind tot aga,ne-am adunat a in grup mai maregi ne-am dus la Simbita. imi aminresc de aceasta, pentru ci acolo l-am reintAlnit, dupi multi. vreme, pe pirintele Ioan Iovan. El terminasefacultatea, venise S6.mbita, la stitea de vorbi. cu Pirintele Arsenie,;i noi, careveniserim de la Bucuresti,eram gizduiEiintr-o micuti. cabani, un fel de suri, unde am dormit cu togii pe fhn. Si Pirintele l-a adusgi pe studentulde atunci Ioan Iovan gi ni l-a prezenrar. m-am bucurat foarte mult, Eu fiindci Ioan Silviu Iovan,srudentulde atunci, eracolegul meu de liceu, de dinainte de 1940, prietenul meu din copilS.rie era botezatde bunica mea. Era din satul de si unde era tata de origine, ;i bunicii mei eraugard in gard cu casaparohiali unde locuia pirintele Gavriil Iovan, ratil lui Silviu Iovan. Si ne-am bucurat ci ne-am revizut! Cit am fost cu Ardealul cedat,el a rimas acolo, iar eu am fost dincoace,astfelci nu ne-am inti.lnit niciodati. Din aceasti a doua intilnire, imi amintesc de aceasti clipi, cAndPi.rintele Arsenienu stia ci sunrematit de apropiagi gi agade bine cunoscuti. Dintre toti cei care eram atunci la mini.stire, eu am plecat la Bucuresti mai devreme.Leonida Plimideali si

Fost-aom trimis deDumnezeu

78

P,i.rintele ArsenieBoca

Fost-a trirnisdeDurnnezeu orn

79

cu alqii au rimas in continuareacolo si au lucrat la lacul de la ministire qi au avut timp si.secunoasci. mai bine si au stat mai mult de povesti." ,,De ce afi venit si. mi ciutaEi, PS.rinte?" De atunci, Pirintele Nicolae s-avizut in alte citeva rinduri cu Pi.rintele ArsenieBoca.insi. una dintre experiente e cu totul speciali. ,",{. venit anul 1948, cAnd,in luna mai, s-auprodus o seami de arestiri in studentime ;i ne-am risipit careincotro. Eu am triit arunci iari.sio minune: in timp ce togi colegii, cunoscutii si prietenii mei au fost arestati, eu am avut manifestareabuni.ti.gii lui Dumnezeu, Care gtia ce aveasi. se intimple cu algii...Cind intram in Facultatea Teologie, de Secretarul de atunci al Faculti.gii, Dumnezeusi-l odihneasci., Pirintele Nicolae Angelescu, m-a avertizatci sunt ciutat pentru arestarede poligie. $i mi-a spus:Du-te unde-i uedeacu. ochii. $i, de arunci, a inceput calvarul!Am plecatsi intii: am fost socat,dezorientat, mai apoi mi-am revenitsi dar m-am dus la rude, la Timisoara,cu g6.ndul trec granisi ga.$i tot stiteam ;i studiamposibilitatea plecirii clandestine, desigur,pini c6.nd,intr-o zi, cind eram singur in casi la rudele la carestiteam, am vd.zurin fagaferestrelor ci se misci. o umbri. Erau niste jaluzeleprin carese putea vedeapulin. Si, c6.ndm-am uitat, Pirintele fusenie la usafugarului de la Timisoara!Am fost atAt de socatsi surprins!Ce cauti Pi.rintele Arsenieaici? I-am deschis, desigur.Era imbri.cat in sutani.,in tinuta cilugireasci 9i mi temeamsi nu atragi atentiaoamenilor prin prezenga Casain carestiteam era la un lui. col; de stradi, cu vizibilitate si pe o parte, gi pe cealalti.

Deci, cind l-am vi.zut,.amdes$i de la vecini sevedea... A venit Pirintele iniuntru. Am rimas surprins chis usa. gi apoi l-am intrebat: De ceati uenit sd rnd cdutayi,Pdrinte?Mi-a ri.spuns: Ca sa te duc la mdndstire.Si a inceput si-mi expliceci. a primit incredintarea episcopuluide la Arad, si. reorganizeze Prislopul. $i el s-a gindit si faci o ministire cu oameni caresunt, oarecum,orientagiin teologie,cam cum erala Simbita. Oameni cu studii teologice,oameni cu credinti, oamenidevotagi. s-adus gi $i a vorbit cu Leonida Plimideali. Si a acceprat. o dati $i, cu el, si StelianManolache.Peei doi ii aveadeja acologi ei l-au indemnat pe Pirintele si. mi caute;i pe mine, s5. mi aduci.la ministire. De mine nu stia absolutnimeni! Dar Pirintele Arsenie s-adus acasi.latatal meu. Sigur,nu era singurul care stia- mai gtiagi cumnatul meu - dar nu stia multi lume despre mine. Si tatil meu, care-lgtiape Pirintele Arsenie din istorisirile mele, cAnd l-a vilzut ci. a venit ;i cum era ingrijorat de situatiamea;i cum Pirintele i-a vorbit a;ade fruhros ci. va faceo mi.nistire ;i ci ei garantauoarecumci. nu vom fi deranjagi nimeni - ci ista eramirajul ;i pende tru Antonie, ;i pentru Dometie, ci nu vom fi deranjaEi de nimeni - a fost convins, avAndoricum inci dinainre increderein Pi.rintele, si-i spuni unde mi poate gisi. $i Pirintele Arseniea venit la Timisoaragi m-a gisit acolo. ?ln timp ce noi povesteam;iascultam relatirile Pieu rintelui, au venit rudelemele acasigi, cind l-au vizut pe Pirintele acolo,s-aucutremurat!Conventiaintre familia mea;i ei a fost ci ei mi tin acoloascuns, si-mi pregica tescfuga pestegranigi, dar cu o conditie: si nu mi stie nimeni! Si nu stie nimeni unde sunt ascuns.Or acum.

80

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aom trimis de Durnnezeu

8l

daci ;i un calugir oarecare aflatunde sunr, mi-au spus: a De mhinepleci!Nu i-am spus Pirintelui Arsenie faptul acesta, ei m-au chemat deoparte,in timp ce era Pi.ci" rintele la ei, si m-au intrebat cine e si ce cauti aici. Se temeau ci e al doilea fugar carea venit cu mine si nu voiau si mai tini. pe cineva.Le-am spusci nu, nu e fugar ca mine. Le-am spusde ce a venit, dar mi-au rispuns: O data cu el,pleci;i tu!Pentru mine, a fost atit de greu!Nu i-am spusPi.rinteluisituatiain caremi puneau,dar i-am spusci la ministire nu mi" duc, pentru ci. eu nu cred in ceea i s-apromis, ci mi poateacoperisi pe mine si pe ce algiicarear veni acolo.Ci aceasta pricina penffu care este nu mi duc la ministire, ci eu voi continua si rimAn fugar sausi plec,daci voi putea.Ne-am despirgitin clipele acelea. Asta era,nu stiu, pfin 1949, cred,primivara. Nu mai tin minte bine... Si nu ne-am mai revlzut, apoi, pAni dupi ce au trecut anii de inchisoare." ,,Arestarea a fost o adevirati binefacere pentru mine..." De aici, Pirintele Nicolae Bordasiu continui. sirul lung si greu al peregrinirilor, cu Securitatea mereu pe urmelesale. ,,Datoriti. Pirintelui Arsenie- isi continui Pirintele -, Nicolae istorisirea am plecatde la Timigoarasi am stat ascuns pi.rgile in oridene, pini. c6.nd, cu voia Bunului tor Dumnezeu,am ajunsin inchisoare, insi. Faria fi tri.datsi Faria mi prezenta singur,ci a fost un aranjamentin asa fel, incAtnimeni nu mi arepe constiinri si pe nimeni nu

am pe corytiinfi. Am fost arestatprin dezvaluir.ile.unui prieten, cel mai bun prieten din fragedi copili.rie - era consS.tean mine si ajunsese cu medicul penitenciarului din Timi;oara - care,cu foarte bun5.intenrie, a incercat si-mi faci buletin, si pot iegiin lume ;i a ajunsastfelsi el, siracul, in mina celorlalgi.Dar eu nu-i reprosezniciodati aceasta! DimpotrivLt.Zic ci a fost voia lui Dumnezeu si mAnalui Dumnezeu a lucrat in asafel, incA.teu nu-i reprosez niciodati nimic! I-am spus;i lui - ne-aminteles dupi aceea, pentru ci. el era mustrat de congtiinti, ci eu am fost capturat de Securitate impreuni cu mine, gi si, altii careau avut de suferit, dar i-am spusci nu trebuie si-l mustre congriinla deloc, fiindci a fost o minunati inti.mplare, ca si ajung in aceastisrare.Eu ajunsesem, din punct de vedere nervos,la o asemenea epuizare, incit mi pindeau multe ispitiri rele." L-am intrebat pe Pi.rinteleNicolae cum a rezisrar, vremede gapte ani, presiunilorprigonitorilor gi statutului de fugar. ',,Dragul meu, pentru mine fost a greu, ci. n-aveam libertate. Pentru cei care mi-au deschis uga,a fost greu, pentru cd aveauconstiinta ci. deschidugapugciriei pentru ei. Dar nimeni niciodati nu m-a refuzat!Si aici se arati.eroismul si putereasufleteasci rominilor, fiindci a nu toti mi-au fost rude. Ce-agmai sublinia inci esteeroismul copiilor cu care am avut de lucru. Au fost copii, careerau in clasaI, a II-a primari gi caretotqi au ttiut si pi"streze secretulin asafel, incAt, prin copii, nimeni, niciodati n-a aflatdespreexistenga mea.Mai degrabi au aflat unii de la oameni mari, care,din compasiunesau ca si-mi giseasciinci un sprijin, vorbeaucu algii despre

82

P,ir i ntele Ars en ie B oca

Fost-aorn trirnis de Duntnezeu

83

mine. Sau au fost intA"mpliri de alti. naturi: bunioari, stateamrnff-o Pfimavaracatresoaresl ml-am scosmalnile pe fereastri,ca si mi bucur de caldurasoarelui, un si vecin, careera- podul grajdului ;i careprivea de acolo in insprecasaunde eram eu, avilzut;i a fost socatde faptul ci se invirt n{te mAini in faga soarelui,dar nu a mers si. spuni nimi.nui, ci l-a intrebat pe unchiul meu, la care eram gi.zduit,spunAndu-ice avizut. Si, atunci, unchiul nu a avut incotro";i i-a dezvS.luit adevirul, spuni.ndu-i: De-acum,poli safaci ceurei cu noi... Dar omul a avut atit de puternici dragostea cre;tini, incit n-a ftcut riu, ci a ciutat si ajute o persoani aflatd, situatia aceasta, in inc6.r mi-au devenitei api.ritori in oriceimprejurare,dupi aceea,cit am mai stat in locul acela. Iar copiii...,ce si mai spun?!Afost,intre altii, intr-o familie unde am glzduit, un copil, elevde gcoaliprimari, din Moldova. CAnd a fost foameteaacolo, au fost adusi mai multi in pi4ile celelalte, familia aceasta luat si. si l-a pe acestcopil, si-l creascialituri de unul al lor. Eu nu: puteam si stauin casi cu ei f).ri.si gtiede mine. Ficeam lectii cu el si cu biiatul gazdei. Dar copilul acesta niciodati n-a povestitla nimeni! Dimpotrivi, veneaupentru mine cu tot felul de informatii din sat, din lume... Ce gtiau;i ei si-mi spuni.!Pentru mine a fost o bucurie ci ii simteamatAtde apropiagi de calzisuflete;te. timpul in ;i acesta, avut si eu o preocupare, ii ajutam si.igi faci. am ci lecfile. Ne petreceam timpul in forma aceasta impreuni! Insi cei ;apte ani pe carei-am petrecutca fugar au fost foartegrei. Foartegrei!Ajungeamuneori atAtde neuroasteniat,incA.t ispiteagAndulsinuciderii! mi Dar intotdeauna a venit Dumnezeucu un sprijin oarecare in final, cu si, arestarea catea fost o adevi.rati binefacere pentru mine."

,,Nu pot si-I mulpmesc destul lui DumneT.rr!..." Urmeazd.arestarea procesul. care au loc la Timisi goara.in cadrul aceluia;iproces,esteaudiat gi Pirintele Arsenie Boca, pentru vizita sa flcuti tini.rului Nicolae Borda;iu, vreme in urmi, la Timisoara.Pugini lume ;tie ci prima arestare Pirintelui ArsenieBocasedatoreazi;i a acestuifapt. Una dintre celemai graveacLLze dosarul din Pi"rintelui Arsenie, la aceavreme, a fost tocmai aceasti prieteniecufugarul Nicolae Borda;iu. Despreaceasti perioadi, a inchisorii, Pirintele Nicolae Borda;iu vorbqte cu sfiali de cugetsi foarte multi discrede. ,,Nu pot si-I mulgumesc destullui Dumnezeu,pentru ci totdeauna mi-a dat posibilitateasi stau undeva unde nu pot spune ci am avut linbte deplini - pentru ci. frica a fost totdeaunaimpreunS. mine -, dar unde totqi o cu depa;eam, puteam suporta!Si, cind am ajunsin vremea o in care mi-a fost prea greu si mai suport, atunci a venit de arestarea am intrat in inchisoare. vremeaaceasta insi $i chisoare fost precedati intAi de anchetade la Securitate. a Cum oricine igi poate inchipui, cAnd te ia Securitateala ancheti, te ia de la vremeacAndai inceput, gi pAni unde ai ajuns in momentul in careai fost prins. $i a;a, au ajuns si le intrebe ;i pe rudele mele de la Timigoara cAt am stat la ei, de ce m-au tinut si de ce m-au alungat. $i as.tfelau ajuns si afle ci Pirintele Arsenie m-a vizitat in c6.nderam la Timisoara. Aga s-a inti.mplat cd,, octombrie 1955, Pirintele Arseniea fost arestatde Securitatea din Timigoara;i adusla ancheti.,ca si.-l intrebe ce legituri a avut cu aceltdufman al poporului, careeram eu."

84

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a om trimis de Durnnezeu

85

_ .Cum de era Pirintele Arsenie singur gi cum de a gtiut acel om si mi duci acolo?!" De acest episodal condamnirii de laTimigoaraseleagi o alti intAmplareminunati cu Pirintele Arsenie Boca. cind s-aincheiatancheta ne spu,,Dela Securitate, ne Pirintele Nicolae -, am fost dus la Penitenciar.Pi.rinteleArsenieera ;i el arestatsi astepta eliberarea, dupi ce s-aincheiat anchett. Ca in toate inchisorile,paza eradestul de aspri..Eu, fiindci nu eram condamnat, ci doar mi indreptam spre condamnare, eramtinut singurintr-o cameri. Si in fiecare inchisoareexisti asa-zisul prograrn,in cadrulciruia toti ies deginuEii afari.din cameri - nu tofi odati, desigur, ci -, isi duc vasul cu resturile netrebuitoare fiecarepe rind si isi aduc vas cu api. Acestea produc la anumite ore. se intr-una din zile, gardianul vine ;i-mi deschide re$i, pede qa si zice: Ia-yi tineta gi te^dula spdktorlEu eram surprins,ci nu era in program. In plus, fusesem deja cu tineta gi-am de;ertat-o,am spilat-o si m-am intors. Dar el iar mi-a zis:Ia-yi tineta repede te du la spdlatorlin spl;i litor, careerala qapitul unui coridor,in timpul cind era programul obisnuit, ferestrele erauinchisecu jaluzele,ca si nu poti vedeanimic. Am luat repede,uimit, rineta, m-am dus la spalitor, unde, de data aceasta,ferestrele eraularg deschise! careimi spilasemrineta,ce si fac?! Eu, M-am uitat pe geamafari... $i p. cine am vLzutin curteade plimbare?! Pirintele Arsenie!Vl putegiinchipui Pe ce-a fost pentru mine?! Mi-am explicat atunci de ce a trebuit si vin repede;i, dupi ce mi-am satisfrcutaceasri bucurie,mi-am luat tineta gi eram in continuareuimit...

Nici gardianulnu mi-a zis o vorbi, nimic, ca;i ctim-n-ar gti nimic! Mi-am fhcut treaba;i m-am dus inapoi." L-am intrebat pe Pi.rinteleNicblae cum de Pirintele Arsenieera singur,acolo.Rispunsul SfingieiSalea venit firescde prompt: ,;Asta este;i mareameaintrebare!Cum de era Pirintele singur ;i cum de a ;tiut acel om si mi duci acolo?!" idei, Pirintele Nicolae mai acestei $i, in continuarea puncteaz| cAtevaaspecte:,,Stind acolo, eu aflasem de Ia colegul meu de celuli., un detinut care i;i avearolul lui acolo, cd.,dacd. vrei si-i faci bine unui pugciria;, si-l propui ca martor la proces,ca sil scogidin inchisoare, si mai schimbe mediul, si se mai deplaseze aici, de de acolo.$i atunci am numit si eu o seami de colegidespre caregtiam ci sunt inch\i si i-am invocat acolo,spunind ci am avut o problemi cu ei, cumva, ca si-i fac pe anchetatorisi-i aduci, si. verifice.$i unul din acqtia - de unde a gtiut el celula in care sunt eu inchis nu gtiu! -, intr-o zi a venit ;i a deschisferestruica din ugi, care se nume;te vizet6.,;imi-a vorbit, mi-a spusci Pirintele Arseniee acolo,ci a venit la ancheti.. am rimas surprins: $i Esteo taini pe care de unde ;tia el unde si mi giseasci? n-am dezlegat-oniciodati! Pireri... sunt. Diferite. Dar aratl numai Dumnezeugtiecareestereditatea,;i aceasta ci., pini. gi acolo, in mediul acela,existao formi de masau nifestare credingei a sentimentelor a tale romAnesti ;i inci.t eu, mult m-am bucurat vizindu-l de compasiune. pe Pirintele Arsenie.$tiam ci e inchis, nici nu puteam excludesi nu fie anchetat,dupi ce a venit la mine, la Timisoara!N-aveacum si nu fie inchis in penitenciar-, astanu mi g6.ndeam insi, dupi cite gtiu, n-a stat prea

86

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aom trirrtis de Durnnezeu

87

mult. $i nici n-a avut ce si spuni. Daci ar fi fost si fie condamnat,ar fi fost poatepentru omisiune de denunt. Dar a vrut Dumnezeu si se schimbepufln atmosfera si n-a fost Pi"rintele condamnat;i pentru asta". ,,Aiudul a fost cu adevirat o universitate spirituali!" L-am rugat pe "Pr. Nicolae si ne istoriseascipugin despre vremepetrecuti.in inchisoare... cred ci am petrecut vreo trei ani ,,Dupi arestare, pAni si ajung la Aiud. Tiei din totalul de noui,. Am fost, intAi, pentru proces,la Oradea.De la Oradea,la Jilava; de la Jilava,la Constanfa;de la Constanga, din nou la iar la Oradea;i, la sfArgit, ajuns ;i laAiud. am Jilava, Se spuneadespreinchisori ci sunt uniuersitdpi. Aiudul a fost cu adevirat o universitatespirituali! E adevirat ci.-sfoarte greu de dus anii de inchisoare, daci nu ai credin;i. Unii au derapat.Dar esteiarisi adevirat cd. nu eu am trecut prin epocagreade depersonalizare, a fost cum Pitegtiul sau Gherla sauAiudul, mai tirziu. Cind eu am ajuns, deja trecuseepocareeducirilor si, pentru aceasta, nu pot eu si-I mulgumesc Bunului Dumnezeuniciodati indeajuns,pentru ci" atunci, prin preotul acelade la facultate, prin secretar, m-a avertizatsi am putut fugi. La Aiud..., iari;i pot si. spun ci. Dumnezeu S-a milostivit de mine! N-am avut parre de tovarfui de celuli. imposibili sau riu-voirori sau mai stiu eu cum. Dimpotrivi! Pentru mine, a fost o binefacere! N-am prea srar mult cu intelectuali.Am stat majoritatea timpului cu oameni cu studii medii sau mai pufin, incit de multe ori ajungeamsi fiu cel mai gcolitdintre.ceicu careerarn.

Si, pentru a umple timpul, agputea spuneci, in'timpul inchisorii, am fost un mare romancier,un mare povestitor... Umpleam timpul oamenilor, ca si. nu se plictiincercind si-i captivezin ascultare. seasci, $i-am invigat ;i religie, si francezi, gi istorie si tot ce se putea. La un acolo, la Aiud, cu moment dat, am ajuns in inchisoare, ci la vremeacind a fost arestat, de-acumanii au un tinir, trecut, cu un om in floareavirstei, un cioban de la Ocna Sibiului pe care,in timpul cAt a stat impreuni. cu mine, l-am ajutat in asafel, incit gi eu am invigat de la el, dar el matemamai mult de la mine!A invi.gatlimba francezi-, tici, romini, incit a putut si vorbeasci limba francezl. dupi ce a ie;it de acolo. $i a ajuns primar in ora;ul lui intr-o bucati de vreme.$i a infri;it ora;ul siu cu un orag a din Franga c6.nd venit in viziti primarul oraguluidin 9i Franga, i-a Einut discursin limba francezl.Da! Acesel carea fost la Penitenciare tea sunt minunile (Jniuersitdpii intimpliri frumoase..." Aiud! $i mai sunt multe alte Pirintele Nicolaeselasi destulde greudescusutdesprc fagi citre Cunosci.ndu-l perioada petrecuti in inchisoare. treacd" cu firescde eleganga caresimte s5. fagi, igi dai seama Ceeace inundi, din fiecarecuv6.nt, aspecte. pesteaceste din fiecaregest,tresirire a Pirintelui Nicolae, e seninitatea gi profunzimea acelor oameni ai lui Dumnezeu care, de fiecare datl., facdin suferingi binecuvintare, din fiecare intAlnire cu ei inci gi inci o minune a lui Dumnezeu pistriti pentru noi pentru vremuri de restri;te. Revederea cu Pirintele Arsenie A venit si ziua eliberirii. Nicolae Borda;iu lucreazi' ca muncitor, apoi ca tehnician la Institutul Ioan Canta-

88

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trirnisdeDumnezeu orrt

89

cuzino, unde a ftcut parte din colectivul care a preparat p.tttni intA.iaoari in Rominia gamaglobulini din sAnge retro-placentar. ,,Venind in lumea liberi a Bucuresriului, Bunul Dumnezeunu m-a piri.sit si mi-a dat din nou ajutor, isi continui povestirea Pirintele Nicolae.Dupi cum vi spuneam, am intrat si. muncescla Institutul Cantacuzino, fiindci aveamstudii de farmacie.Dar, penrru ci aveam tiniclteaua,cum se itce, de coadi - faptul ci am fost deginut politic - a frcut si fiu incadrarla.muncade jos, dupi ce in douS.locuripAni.atunci fusesem rcfuzat. Ajungind si am, de acum, si un loc de munc5., aveamsi o locuingi, am inceput si-mi caut si eu prierenii, pe cei pe care ii gtiam. $i am intilnit familia Mitropolitului Antonie. Am aflat unde sti dinsul si am ajunssi-l intAlnesc dupi o vreme,ciutA.ndsi-i fac si surprizaprezentei. N-am fhcut vestiti inainte venireamea - le-am spussi pirintilor lui, care mi. cunosteausi care cunosreautoate relatiile noastre,si nu ii spuni nimic - si ne-am intAlnit! Sigur ci ne-am bucuratmult... El era arunci lucritor la fabrica de maseplasticegi i-am spus;i eu cum am ajunssi unde am ajuns. Si el zicea:Ne ajutd Dumnezeu... incet, incet! Mi. rog... De la el am aflat cd, Pi.rintele si Arsenieesrein Bucure;ti, dar nu mi-a putut spune unde. Mi-a promis insi ci ii va spunedespreprezenra mea. Dar rot atunci mi-a spusci, daci vreausi-l vid, si merg la Biserica Boteanu,unde seducecu regularitate. L-am urmirit atunci, ca si-l vid. $i, intr-adevir, l-am vi.zut intr-o duminici! Era si Maica Zamfira,JulietaConstantinescu... prima in duminici, eram destulde emotionatsi nu m-am prezentat. Dar, dupi. aceea, rog, eraoricum o datoriea mea mi.

si fiu eu cel caremi prezint, si stie ei intAi ci am-venit. Ne-am bucurat mult ci. ne-amrevizut! Nu s-asupirat pe mine fiindci. a ajunsin inchisoare la-Timigoara. inteles A ci. acesta mersul anchetei... m-a sprijinit mult moral e Si in timpul acesta, fiindci Pirintele erao personditateputernici..Spun 9i eu ca frateleBucescu altidati: inainte de de a gindi, ;tia ce ai de spus. Am fost impreuni. multi vreme,p6.ni cind drumurile viegiiii fac pe unii oamenisi seduci intr-o parte,iar pe algii,intr-alta. Pirintele a avut o locuinti unde eramai fiindci era urmirit. Si, cum autorititile greu de accesat, comuniste ciutau intotdeauna si faci o alti organizare si cum ttiam ci unii au fost condamnagi din nou pentru reorganizare, pentru uneltire contra ordinii sociale, ne vedeammai rar. Si, apoi, a ajuns la Prislop,unde au ajuns o seami de miicute careau fost colegede facultate cu mine. $i stare;i era Miicuga Drighi;i Ana, caremi-a fost colegi de facultate.Eu le-am sprijinit mult. Si pe Maica Mihaela Ghisoiu, si pe Hurducaciu...Nu le mai sdu acum numele toate...Am sprijinit cAnd a fost problema cu recuperarea ciminului de bitrA.nial Ministirii de la Prislop, unele cunogtintemi-au adus memoriul 9i eu l-am fbcut si. ajungi unde trebuie...$i in multe alte lucriri din acestea. Pirintele, intr-o vreme, a lucrat la Institutul Biblic, la Ateliere,si lucra la emaili.ride icoane;i de lucruri din mai deoacestea cAndaveanevoiede cite o substangi si, sebiti, ca si. mai incercecite ceva,eu eram la Institutul Cantacuzino,unde aveamchimicale ;i legituri cu furnizori de chimicalegi l-am ajutat si poati gisi citeodati nevoie,pini. cAnd cevareactivisaumai stiu eu de ce avea

90

Arsenie Boca Pdrintele

Fost-a trimis deDurnnezeu on't.

91

s-a rRutat de tot. Am fost si eu la Prislop, cred, o dati cit a triit, cAta fost comunitateaacolo.$i, apoi, am imbi.trAnit,am obosit...Am fost doar dupi ce a murit si-i vdd morm6.ntul,si mi rog si.mi sprijinepe mai departe, fiindci m-a ajutat mult in viagi." ,,R5.bdare.$i Dumnezea igi va ajuta! " L-am rugat pe Pirintele Nicolae si ne mai puncteze cAteceva din aceaperioadi in care se afla in imediata vecinitate a Pirintelui Arsenie Boca. ,,inainte de toate, cind lucra la Institutul Biblic ;i cAnd eu eram simplu muncitor si nu prea vedeam drumul viegii - continui Pirintele Nicolae -, m-am dus iar la Pirintele Arsenie. Eu eram oarecumdezorientat.in Institutul acelanu-mi giseamlocul, desi am fost sprijinit foarte mult. Am fost inclus in echipede cercetare gtiingifici., incit, la un moment dat, am fost intr-un colectivfoarte restrA.ns, a" care sintetizatgamaglobulini. romAneasci sAnge retro-pla;i centar.futa a fost o lucrareextraordinari atunci! Dar in mine tot doringade a sluji in Biserici stipinea. $i, ci.ndii spuneamPirintelui, imi zicea:Rdbdare.$i Dumnezeuipi ua ajuta!Si, intr-adevLr, venit momentul in caresi pot a intra la teologie,la seminar.Si, cind am fost hirotonit preot, m-am dus pentru binecuvintare la Pirintele Arsenie.imbritigarea plini de cilduri si bucuria de a avea posibilitateade a fi slujitor am simtit ci o impi.rtfue;te cu mine si Pirintele. Cu blagoslovenia Pirintelui Arsenie, am mers foarte bucurossi cu increderein slujireapreoAcestaa fost unul din momentele frumoaseale Eeasci. intilnirilor noasrre.

Ce si mai spun?... Cind lucra la altarul de laBrserica Elefterie,gin minte ci il vedeamatit de preocupatsi atAt de dornic si o aratelumii pe Maica Domnului nu aga, ce prin ti.ria culorilor, prin ceea in mod obisnuit oamenii ci prin striveziulpicturii, s-ovadi oameniipe Maica vi.d, Domnului in toati frumusegea duiogiaei de mami a si intregii lumi! $i eraatunci nu taciturn, dar erapreocupat ;i-l vedeaicum privesteparci. dincolo de zare,ca si vadi Cind lucrala aceasti pictucevace noi nu putem vedea... ri., era foarte mult preocupatde aceasta. daci veneam $i, oafecare, cu vreo intrebare,cind ne intilneam cu o ocazie neziceasi revenim cu o alti. ocazie. il rescu delicatege $i de pectamsi il stimam ;i apreciamtot dorul acesta a fi cel din sufletullui." carediruiegtefieci.ruiaceva De ani buni, Pirintele Nicolae Bordasiu slujqte la BisericaSfintul SiluestrudinBucure;ti, fiind numit paroh aici, dupi mutareala celevesnicea Pi.rintelui Constantin Galeriu, in august2003. Mereu inconjurat de tineri, indrumS.torduhovnicesc unei comunitigi de excepEie, al Pirintele Nicolae covir;qte cu discregia, sinceritatea gi intilnirea cu el estemai vigoarea pirinteasci. De aceea, sa mult decit o bucurie.E o binecuvintare.$i inci un mod al lui Dumnezeu de a ne mirturisi ci ne iubegte,cu vreme si ftri vreme. Si, mai ales,prin oamenii pe careinci ii mai lasi intre noi, pentru a vedeastaueziulCerului...

Fost-a trimis deDuntnezeu orn

93

Pr. SerafimBidili Ministire a Ca;iel,Cluj

preajmaOradiei, pentru ca mai apoi si se sratorniceasci la Ministirea Cisiel, unde e si in prezent. Cind am ajuns la Cagiel,ziua srpogora deja inspre seari. Pirintele Serafimera - asacum il gise;ti mai mereu - la spovedit.Vecerniaera pe sfrrsite,iar maicile se retrigeau in continui rugiciune. La o vreme, intreaga obgtea mi.nistirii seorinduia intr-o minunati procesiune in jurul ministirii, av6.nd frunte prapori ;i pe brage in o icoani purtand chipul Pirintelui ArsenieBoca. Ne-am retrasin chilia Pirintelui Serafim si l-am rugat si ne spuni.cite cevadesprePirintele ArsenieBoca. Pirintele Arsenie Boca gi durerile oamenilor Cu glasulplin de emotie si cutremur,Pirintele Serafim i;i incepeistorisirea, cum altfel, decit cu fireasca rugiciune: ,,P5.rinte Arsenie,roagi.-te Dumnezeupenrru lui noi, c5.ai Duh Sfbnt. Pentru rugi.ciunileNi.scitoareide Dumnezeusi ale tuturor Sfingilor, Amin. M-a invrednicit Bunul Dumnezeu si il cunosc pe Pirintelui Arsenie si si. merg de multe ori la Sfintia Sa, cind picta la Driginescu. Cu ocaziaacelor vizite, am avut si niste discu;ii cu Pi.rintele;;i personal, am auzit si ;i ce discutain Biserici, cu oamenii". De ani de zile, in scaunul spovedaniei,in inima Pirintelui.Serafim s-aufrAnt multime de dureri si suferinte. De aceea, de aceastidati, ar vteasi ne vorbeasci,pen;i tru inceput, despre cauzelesuferingelor oamenilor, asa cum le-a auzit el de la Pi.rinteleArsenie: ci ,,Eu mi gAndesc ar fi bine acum si scot in evidengi un cuvint al P5.rintelui Arseniedespredurerile oamenilor.

Arsenie, ,,P5.rinte roagi.-te lui Dumnezeu pentru noi..."


La Pi.rinteleSerafimBidili, la Cigiel, nu poti ajunge decAtcu ingenuncherede gind gi bucurie. Silfuluiti in inima unei poienite sihastredin tinurul Clujului, Ministirea Cigiel despici Cerul cu suplegea unor neincerate rugi, ce se inalti de aici de ani si ani, rupti cu totul de iuresullumii. Pirintele Serafimvine dinspreAlba, ca descendenti pimAnteasci. S-a niscur in satul Deal, comuna Cdlnic, in 1948. Vreme de 20 de ani e inviti.tor la RAmet,pentru ca apoi si se duci la mini.stire ;i si se inscrie,la indemnul Pirintelui ArsenieBoca,la facultatea teologie. de Estecalugirit apoi la Ministirea Izbuc, dupi. careprimii trei ani ii sluje;te lui Dumnezeula li,caqurile sfinte din

94
tll

PdrinteleArsenie Boca

Fost-a trirnis deDuntnezeu om

95

Aceste dureri ale oamenilor, Pirintele Arsenie le-o trupului, vrajbain casi,paguba clasat patru: betegugul in in curte si in agoniseali;i copiii indriciti, neascultitori, necredinciosi desfrinagi.Pirintele cauti si aratepricisi nile acestor patru dureri ale oamenilor. La betegugul trupului, arati. Pirintele trei pricini pentru careseimbolnive;te trupul: 1. De otrivuri in lipsa postului; carneaesteo otravi si semistuie tot cu djutorul unei otrivi, fierea. 2. Din na;tere,pentru ci fie mama, fie tata nu a fost ueaz cind s-azimislit copilul. pentru ci trec misura cuveniti ;i 3. Din desfrAnare, incep si-i doari spatele,spinarea,;alele, slibesc nervii, pentru ci nu si-au devin iugi gi neri.bditori. Si aceasta, infrinat poftele (puterile). A doua durere estevraiba in casi, care vine din picateleflcute. Si-aici, la vrajba din casi, arati Pirintele Arsenieopt feluri de picate: 1. Daci cisitoria s-a inceput cu stengul, adici. cu desfrAnarea. 2. Daci, sotii tri.iescin cisitorie nelegitimi.sau fhri cununie bisericeasci.. flcute inainte saudupi 3. Din curvii"nemirturisite, cisi.torie. Astfel, au intrat intr-o casi noui cu o pecete pe driceasc5. trupul si sufletul lor si, pentru ci. nu s-au mirturisit, acel picat are si le spargi.casa,tocmai pentru ci nu au omorit pe diavolul careestecel caref!,cea acestlucru. 4. Licomia de averea unui pirinte care qi-a mi.ritat fata sau si-a cd.si.torit feciorul, numai ca si obginS. avere. O asemenea cisitorie nu tine, pentru ci s-a fhcut cu o lucrarea diavolului.

5. Nepotrivireade virsti. O diferengimare de vdrsti esteun picat inaintealui Dumnezeu,pentru ci estenepotrivire; spreexemplu,ce poate faceo fati tiniri. in faga unui om in toati firea? 6. Din negrijade suflet a celor din casi, din negrija de spovedanie, Sfrnta impirtiganie gi de rAnduielide le Bisericii, caresunt poruncile lui Dumnezeu. Fiindci, daci nu le pizescpe acestea, pi.zesc alediavolului,;i le pe astfelnu pot si aibi.linigte. 7. Citnd nu se line post. Cei ce se umplu de minie sunt cei plini de fiere,carese inmultestein corpul omului atunci ci.nd manA.nci multi. carnesi nu postqte; plini de mAnie,sarin cap celuilalt. 8. DesfrAnarea sofilor,adici nu respectd. zilele:Miercurea,Vinerea,Duminica, si.rbitorile de pestean si posturile intregi. Daci nu gin de r6.nduiali,bate Dumnezeu nerAnduiala. si sefaci.rAnduiali. ca A treia durerea oamenilorestepaguba in curte, paguba in agonisedi - iati, pricinile penrru careDumnezeu aducepedeapsa asupraavutului nostru: 1. Unii din oamenii;i dricuie lucrurile pe carele au, ;i atunci si nu semire daci li seimplinegtecuvintul spus, cici di Dumnezeudupi cuvintul lor. L. LVCTeAZA rJumlnlca. 2. Lucreazd, Duminica. L)ACA L)UmneZeU nU a lucrat Daci Dumnezeu lucrat Duminica, nici gienu igi esteingiduir s5.lucrezi, daci si vei lucra,vei pierdenu numai ceea ai lucrat Duminica, ce ci si cgea ai lucrat in cursul siptimAnii. Si nu ascultagi ce de sfatulniminui cAndeste vorba de cinstireaDuminicii. Fiecarei;i are socotealalui, tu ai un suflet. Qaqi _y? vgpi vr9me1;_1_gpri cu blfet (periolda lui sa-t4r"r). api sa 3. Cel ce se uiti. la agoniseala ca la ochii din cap lipit inima de lucruri pieritoare.Dar Dumnezeu a dat ;i-a

96
- !

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trirnisdeDunnezeu om

g7

inima nu ca si ti-o impotmolesticu gunoiul lumii, ci ca si gi-o indrepgispreThtal Cel din Ceruri. Pe El si-L iubim, de El si ne lipim inima, cici neaseminati esteplata pe care ne-o di Dumnezeu, fagi de cea dati, de lume. De aceea, nu-gilipi inima nici de propriii tii copii, cici de vei pitimi durerein celeiubite pestemisuri, cine ta va mingAia? 4. Ai cumpirat din mini rea, din mAni pitimasi, din mini carea furat sau de la unul carea curvit. De aceea, inainte de a o a'mesteca ale tale, di-i puEini api. cu sfintiti., cici picatele trec ;i asuprapimintului pe care calci;i asupravitelor. Cind a fost izgonitAdam din Rai, Dumnezeua blestemat pimintul: ,,Pentruci ai ascultatde glasul femeii tale si ai mincat din pomul din care ti-am poruncit numai din acelasa nu maninci gi ai mAncatdintr-insul, blestemat fie pimintul intru lucrurile tale.intru necasi. zuri vei mi.ncadintr-insul in toate zilelevietii tale. Spini ;i pllimidi iti va rodi gie;i te vei hrini cu iarba pimintului. in sudoarea fegeitale i;i vei m6.nca piinea ta, pini c6.ndte vei intoarce in pimintul din care e$ti luat; ci pimAnt e;ti gi in pimdnr te vei inroarce"(Facere 173, 19). Iar femeii i-azis,,Voi inmulti mereunecazurile tale si suspinul tiu; in dureri vei na;te copiii ;i birbatul tiu va fi intoarcerea si el te va stipini" (Facere 16). O ta 3, gresealia noastri.atdrni asupraintregii averi. 5. Cinevasetine de vriji asuprata, iar ru nu ai ocrotirea lui Dumnezeu asuprata. Cine lucreazi.cu diavolul are puteri asuprata, pentru ci nu ai ocrotirealui Dumnezeu.Ca si nu mai poate lucra duhurile rele, curigqte-gi trupul tiu prin posr, fI sfe;tanie,pune-ti o Sfb.nta Cruce in curte gi roagi-te lui Dumnezeusi te ocroreasci..

6. in curtea in care srai sau pe pimintul pe crre-l lucreziagasijyriminle, blesteme sau^nedreptate. luagi Si seama, nu tiia;i o brazdi din pimintql _qgfg este{ si. gu_ vostru, c5.ci aducem9-1fq.Sepoateinsi si fie asupracurdi tale si alte picate: poate ai cumpirat aceasti curte cu bani munciti intr-o vreme cind triiai in desfri.nare. De ace;ti bani, de;i i-ai muncit, nu te vei folosi, cici asupra lor apasi picatele de cind i-ai muncit si Dumnezeulasi sa.temugtegerpiipe careii ascunzipini te vei mirturisi. piringilor sau ale altuia asupra 7. Apasi blestemele caseitde si asuprata sau,ce este;i mai des,copiii lepid.agi ingropati ici-colo.Lepi.darea copiilor esteun picat ;i strigitor la cer. 8. Avem picate din tinerete sau mai pe urmi si nu le-amispfuit, ci nu-i destulsi.le spui sub patrafir,trebuie si le gi ispa;egti, buni voie; ci de nu, vine bitaia lui de Dumnezeuasuprata;i pestetot lucrul miinilor tale. $i ultima durere a oamenilor, copiii indricifi, neascultitori, necredinciogi gi desfrAnali. Aici sunt numai trei mcitive: 1. Piringii nu au p5.zit postul ;i nu s-aupurur infrina de la poftele trupesti, gi agaau cilcat zilele gi timpurile neingiduite: Miercurea,Vinerea, Duminica, sirbitorile de pestean si posturile intregi. Togi copiii care rezulti sunt neascultitori si indiri.trricj, pentru ci nici piringii lor nu au ascultatde poruncile lui Dumnezeu de a pLzi zilelesfinte. 2. Mamele nu s-aupinitpinala curitie deplini;i aga senasccopii plini de bube si pot muri. $i daci in vremea aceea tata a mai fost gi beat, se naste un copil care va fi slibinog fie cu mintea, fie cu trupul, fie cu amindoui.

98

Boca Arsenie Pdrintele

Fost-aorn trimis de Durnnezeu

99

v.r9r1re"-4 sarcinii nu te-ai pizit de bi.rbat;de aici 3.i.r-r mul;i copii se nasc mor-ti sau mor de tineri sau, daci tri.iesc,alunqci.in curvie, Pentru ci s-aintipirit pecetea curveascipe ei inci din pintecelemamei lor. in Se gisescacestea Sfrnta Scripturi, cici toate prin trece mama in vremea celor 9 luni de sarcini" fie cite mare' bune, fie rele,seintipiresc in copil. CAndva cregte toate ii vor ri.siri in'cale. Roadelecurviei piringilor se vi.d ca in oglindi in ..r I f I tcomportareacopiilor lor: fetelecu fusta scurtesau,mai grav,cu buricul gol; biiegii ;i chiar birbagii cu belciuge in urechi. Deci, dupi cum vedem, pestemina intinsi. a milei lui Dumnezeu se poateda pAni gi cu copita; insi. impotriva urgiei mAnieiLui nu semai poatefacenimic. Ce minunat arat| Pirintele durerile de carese plAng oamenii ;i pricinile lor! Omul ajungesi le cunoasci,se se smeregte, mirturiseste,seciie;te, facecanon gi seridici. si pedeapsa!" ",,Schimbi-1i viaga!" L-am intrebat pe Pirintele Serafimdaci, din experiin acestecauze lumea in enta sa de duhovnic, regisegte caretriim. ,,Da, dragul meu! Necazurileii aduc pe oameni la Dumnezeu. lga se si zice: necazurilern-au adus la Tine. Domnul vreaca omul si.i;i vini necazuri, $i, prin aceste in sine, cum gi-o venit in sine fiul risipitor prin necazuare rile pe carele-a intAmpinat. $i, atunci c6.nd necazuri, igi cunoagte picatelegi omul vine la Biseric5., smeregte, se

qomle mirturisegte,imediat.Daci spovedania sinceri., e pleti, cu pirere de riu si, mai ales,daci preotul ii aplici un canon, adici o oprire de la impirti.sanie o perioadi, si in perioadaastael di dovadi ci. ginede canon - adici are mergela biserici, posteste, un programde rugiciune, care citestecirgile lui Dumnezeu,inlocuind mass-media, esteimpotriva Bisericii noastreortodoxe, citegteSfrnta face ScripturS", milostenie-, atunci Dumnezeuvedenevointa lui... Daci omul face un pas, Dumnezeu face o mie. $i foarte multe cazuris-au rezolvatprintr-o schima sufleteasci omului, ci gi in 6aretotali. nu numai in viaga Pirintele Arsenie familia lui, in roate.$i, tocmai de aceea, le-a aritat Pilininsisti mult asuprapicatelor. De aceea tele picatele oamenilor! De exemplu,si vi zic un cazconcret.A venit o femeie, biata de ea,si zice: - Pirinte, eu am alergatla doctori si-ntr-un oras,si-n celilalt, pentru sinitatea mea. $i nu am reqit! Ylzind treabaasta,am inceput si merg si la biserici..imi spuneau unii: Mdi, mai incearcd;i cu Dumnezeu,;i cu slujitorii Bisericii, ca uezicd cu doctorii pi-ai risipit toyi banii;i n-ai niciun rezuhat! Si mergeafemeia la biserici, spuneacAtevapicate, preorul ii frcea o crucepe cap- cum sepractici in unele locuri, ca si nu pierdem timp mult - gi didea dezlegare Mergeala la impilti.ganie gi nici atunci n-avearezultate. ii alt preot. Se spovedea, mai didea si faci ;i acelaniste rugiciuni, si posteasci.Nici atunci nu avearezultat! Mergea la altul... $i aga,rAnd pe rAnd, a ajuns ;i aici, Dumnezeusi fie liudat! I-am spus:

100

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trirnis deDurnnezeu om

101

- Draga mea cregtini, trebuie si spui picatele toamirturisit esteun sarpecareiesedin tine. $i, te. PS.catul faci mi.rturisireacompleti, sinceri gi cu pirere dupi ce de riu, ar trebui si primegti un canon. - Pi.rinte,fac! Ci de togi am ascultat... $i eagi-ospuspicatele.Am ajutat-osi eu, ci. a;ae bine. l-aificut? Peastal-aificut? Spuneam: Uite,pdcatul'dsta Si i-am spus: - Si nu te rqinezi! Eu te ajut, ca si fie stersetoate. $i femeiaa fost sinceri si a mirturisit complet toate picatele.Si i-am spus: - Pentru ci nu esti pe moarte, ar trebui matale si primegti un canon.Si canonul e pentru un an de zile. lqa obignuiesc:cA.ndo gi.tat omul de spovedit, m-asez masi si scriu canonul. la l. Pirisirea pi.catelor- asazicea Pi.rintele:Schimsi ba-fi uiala! Deci pi.risireapicatelor... 2. Participareala Sfb.ntaLiturghie duminicile ;i in sirbitori; ci erapensionarigi puteasi i;i permiti. Era sini.toasicu trupul, nu avea boli caresi opreascide la post. 3. Mincare de post; lunea, miercurea,vinerea,cele patru posturi pe an. Si-ntreb: - Po;i? - Da, Pirinte! N-am eu problemi cu hrana. Stomacul mi-e bun... 4. Si citegticirgi sfinte. Un pic din Sfrnta Scripturi - cAteun capitol din Noul Testament apoi viata Sfb.n-, tului din fiecarezi, cl-l cinstestiastfelgi gisqti inviEituri a;a de minunate acolo ;i te folosestimult!Afli multe de acolo, ci SfinEii PirinEi sunt duhovnicii.si povituitorii

nu carenu ne amagesc, ne insali. Ne mustra do"r, ,pr. indreptare, ;i ne mingiie gi ne imbiqli.teazi.. 5. Si ai un program de rugiciune. Din Psaltiresi cite;ti, ci egtipensionari., apoi rugiciunile din fiecarezi, Paraclisul,mai zici Tatdl nostru. Pirintele Arsenierecomanda zici de zeceori Thtal si nlstot, ca si pogifacefagi la ispite,;i si Faci100 de metaIar nii, pentru sinitatea sufleteasci trupeasci.. cine nu si poate face 100, PravilaBisericii Ortodoxe arati ci si se Psalmul54. citeasci. Si un picug de milostenie,ci nu e nimeni chiar atit de lipsit, incit si nu poati intinde mina cit de cit. Ci pdcato;i, dar spuneaPirintele Arsenie: Oamenii din Lisa-s au pdrte bund, cdfac milostenie. asta-iajutd... $i femeiao plecatcu punctelescrise;i am zis: $i - Si incerci, dupi putereamatale,si le respecgi. $i si, mai vii, din cAndin cAnd,la spovedanie pesteun an, daci gii de canon, dupi puterile matale,primesti ;i impi.rtisania, ci matale nu ai primit canon pentru picate pA.ni acum gi nu a fost de efect spovedaniape care ai flcut-o gi impirtigania pe careai luat-o. Oarecumputeai si faci si matale ceva,dar n-ai fbcut, agaci trebuie o alifie pentru rani. $i astaestecanonul! Oprire, un an, gi si te tii de canon. Si,.intr-adevir, o trecut timpul, s-o mai spovedit, dupi un an s-a impirtigit gi - Dumnezeu si fie slivit gi liudat! - gi-aprimit si sinitatea trupeasci;i a ;i sporit in invititurilor Bisericii triirea Ortodoxiei, in practicarea noastreOrtodoxe! A fost gi un rispuns minunat, pentru ci era pensionari gi voia si-si vlndi apartamentul.$i l-o vlndut, de

102

PtirinteleArsenieBoca

Fost-a orn trirnis de Durnnezeu

103

-. s-o miret toli cu ce pre! marel-o dar si o cumpi.rato case si o rimas ;i cu bani. $i, dupi mult timp, o murir, zicind: DoamnelisuseHristos,miluie;te-rnd mine,pacatoasa! pe Iati ce inseamni si aplici un canon! Pirintele Arsenie nu didea impi.rtfuania la prima la spovedanie nimeni. Voia si vadi daci acelaare un picu! de spor,de inaintarein viagaduhovniceasci. deci, Si, unii oameni,in ziua de astizi, sespovedesc nu de aceea, gi au rezultate; pentru ci nu e spovedania completi;i pentru ci nici n-o fbcut cit de cit ceva.inteleg si dai impirtfuania la omul caree pe moarte, si nu plecedin lumea asta neimpirtd;it. Si pe urmi. faci Liturghii, parastase, milostenii...Dar daci e si.nitos.trebuiesi faci ceva!"

Datoriti Pirintelui Arsenie s-a inscris la teologie


Despreprima intA.lnire PirinteleArsenieBoca,Pi.cu rintele Serafimvorbeste extremde multi griji gi bucucu rie. Oamenii din satul si.u mergeaumereu gi-l ajutau pe Pirintele Arsenie,pe cAnd era la MinS.stirileSimbita gi Prislop.Auzind vorbindu-semereude bine de Pirintele, a vrut ;i el si il cunoasci.Pentru ci, isi amintestePirintele Serafim si c5.:,,LJnfrate de-al mamei mele, cA.nd s-o dus la Pirintele, i-o zis acesta nu mai beavin. $i, cAnd si o ajuns acasigi o pus paharul la guri, agai-o mirosit, ci pur gi simplu nu i-o mai trebuit. Era cinstit si respectat ca un Sfh.nt Pirintele de oamenii din satul nostru!" Si fi avut undeva spre 30 de ani Pirintele Serafim cind a plecatsprePirintele Arsenie... ,,Pot si. zic cl. din cigi oameni ai lui Dumnezeu am cunoscut,unul mai plin de Duh Sfrnt nu am inti.lnit. Prima dati. l-am intilnit pe Pirintele Arsenie la Drigi-

nescu;i m-a impresionat,ci atunci cind mi-o venil-mie Eu rindul, mi-o spusin fagi pi.catele. nici n-am realizat! Era cevatrecut pentru mine... Ce mi-a zis Pi.rinteleera mi-a zis si fac teologia. trecut de mult. $i, dupi aceea, $i ceva;nu m-am supi.ratde pi.catele pe mine m-o blocat pe caremi le-a zis,pentru c5. SfingiaSaa fost un om care mi-a aritat ceea eu uitasemdespre ce cine sunt eu, despre ce hram port. Dar d doilea lucru pe caremi l-a spus,si a carem-a dat peste ca;p, fost sfatul ca eu si fac teologia. prin cap treabaasta! Nu-mi trecuse imi amintescci fa;a ii stralucea nu te puteai uita de la dAnsul!lqa radiafagade lumini! Era indumnezeit. Am plecat derutat de la Pirintele din cauzasfatului si urmez teologia. $i mi s-aspusde citre alEii,cAndam iqit din biserici: - Mei, daci nu egtimulfumit, du-te inapoi!$i spune-i... Eu nu puteam si accepttreabaastacu teologia.Iesisemdin biserici.vreo zecemetri, cam pAni la poarti, mi dar m-am gAndit c5.,dacd. s-o spussi mi. duc inapoi, ar fi.bine si merg. Deschid qa de la biserici si Pirintele, care era cu un cap mai mare decit togi, m-o vizut. Eu m-am uitat la Pirintele gi-n gandul meu mi-am zis: Parintele mie mi-o zis! Sunt atAlia oameni careafteaPtd, trebuie arn bunul simy;i sd nu mai am pretenlii...$i am sa inchis-o gi am plecat.Dar, cind eram iar la poarti, aud Pirintele o lisat Cind colo, cine era? qa deschizAndu-se. toil oamenii in Biserici ;i a venit la mine, si mi limureasci., si-gi susflni.punctul de vedere.Pirintele a venit si-mi mai puni inci n\te cuvinte in mintea mea, ca si mi ajute si ingeleg, acceptideea.imi spuneasi merg si la mi.nistire, si fac teologia.$i eu i-am spusci nu seprea

104

P,irinteleArsenieBoca

Fost-aom trimis de Dumnezeu

105

potrivesteastacu planurile mele...Dar Pirintele aveaun dar maie: cunogtea gindegti, gtiarrecutul,viitorul. Te ce citeasi ii stralucea faEa, nu te puteai uita la el! de in gindul meu am zis:Nu mi-am strAns bani 5i tebuie bani safac o ;coala. Pirintele mi-a spus: - Mi, tu igi pui problemaci n-ai bani?Are mama ta! Mi-a spusastafrri. si gtie de la mine ci tatil a fost miner si a trecut la celevesnicesi mama mea a avut pensie, deci mi putea intre;ine, pentru ci fratele meu era cisitorit;i surorilemele erau la ministire. Deci, marna, din pensiemi putea tine. La acestcuv6.ntal Pirintelui ci mi poate ajuta mama mea, m-am opus a doua oari, spunind ci nu sunt in staresi invig limbi striine. Pi.rinteleimi rispunde si la aceastiimpotrivire a mea: - Ce, acum iti pui problema ci tu nu poti inviga limbi striine? Iaca,invegi! Eu m-am impotrivit si a treia oari, spunAndci nu sunt aga de;tept... Pi,rintele strigi la mine: - Mi, tu n-auzi ci trebuiesi pleci de acolo? Nu preal-am ascultateu pe Pirintele. Mergeampe la dinsul ;i de fiecaredati imi zicea: - Mi, de ce vii la mine, daci tu nu asculEi? te Si duci la mini.stire! Mi, acum te duci la Pirintele Cleopa gi spui: PdrinteleArsenieBoca m-a timis la Sfnyia ta sd maprimiyi la mdndstire. Cu inti.rzieremare am ftcut ce o zis Pirintele, si merg la ministire. Dupi 8 ani! De aceeazic: nu l-am ascultat! eu Deci, cu toati impotrivirea mea,s-aimplinit cuvAntul Pirintelui Arsenie. Eram la hram la Afteia, cind a

venit inalrul Andrei, de sirbitoarea Sfngii impdrditConstantin;i Elenasi mi-a zis: - Frate Nicolae, agvrea si te sfirigesc diacon la hram. Cu ingiduinga lui Dumnezeu am primit diaconia si la citeva luni preoEia am fhcut teologia,cum a zis ;i Plrintele. Astfel, am fost sprijinit de rugiciunile Pirintelui Arsenie.in primul rind de harul lui Dumnezeu,al Maicii Domnului, de ocrotireaingerilor;i a sfingilor,dar poviguit de Pirintele Arsenie..." ,,Pirintele era urmS.rit de Securitate pretutindeni" L-am rugat pe Pirintele Serafimsi ne spuni citeva dintre int6.mplS.rile cuvintele memorabile triite sau sau auzitein preajmaPirintelui Arsenie. Cind am fost la Driginescu, unde picta Pirintele, dinsul a stat de vorbi cu fiecare,deci, a stat de vorbi;i cu mine. L-am intrebat: - Pirinte, pe cesi pun accent? Psaltire, acatiste, Pe pe ., pe Doamnelisuse.. pe cirgi sfinte?... Cam astae rindurugi.ciune. iala mea de Pirintele a zis: - Mi, dar cine ti-a spus si faci asta? rugiciunea Zi minEii gi Tatalnostru,lacarete poli gindi toatl.zhn. Apoi am plecatin Gara de Nord, ca si venim acasi, gi deodati mama meazice: - Mii, Pirintele o urcat in trenul nostru, in vagonul celi.lalt. Si, trecind prin vagon, am ajuns la el. $i ata eram de bucuros!Era Pi.rinteleArsenie, pe scaun,gi oameni

106

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

r07

Erau securigtimulti, careil urmi.reau. $i era civili, ac_olo. un oarecare tani.r caregi-apus un pardesiu cuier,chiar in la geam,lAngi Pirintele. $i eu, asa,bucuros,mi-am zis: Acum o sd am timp sa uorbesc Parintele!Dar n-am pucu tut si vorbescniciun cuvint. Parci mi opreao putere,o forgi,nevLzuti;i absolutnimic n-am putut si spun! Dar mi-am adus aminte de Pirintele care mi-o zis de rugiciuneamingii ;i de Thtdlnosnu,la caresi mi gindesc.$i am inceput si pun in practici rugiciunea Tatalnostru.$i cind am gitat rugiciunea, zicind in gind - poare m-a ajutat gi Pirintele, cu darul pe careJ avea-, Pirintele s-o intors cu capul gi o incuviinEat. Si-atunci am realizat cd. Pirintele aredarul clarviziunii ;i;tie. Mai mergem un picu1, si Pirintele incepe si puni. mina, de sus pini jos, pe pardesiul care era agilat lingi el. Cind o terminat Pirintele de pus, dupi cAtevaminute, o incetinit trenul, gi omul si-o luat pardesiul,ci o trebuit si coboare. radiade bucuriecind l-o luat pe el, $i ci, uite, l-o binecuvintat Pirintele, o pus mAnape e1... Omul o coborit, noi am mersmai departe.$i am reaJizat ci., intr-adevit Pirintele era urmirit de Securitatepretutindeni, dar chiar ;i atunci putea, cu darul careera peste el, si ajute;i si-l facd.pe bucurosgi si-l foloseasci. om ,,Mi, di-mi un pic de timAie..." Un cuvint interesantpe caremi l-a zis Pirintele fuseniesi pe carepoate ci.ar fi bine si-l zic, pentru ci sfaturile SfinEilorseadreseazi tuturor oamenilor, iar Pirintele e un Sfhnt!Eu il considerSfrnt! Zice ciltremine: - Mi, ori vrei, ori nu vrei, Dumnezeue cu tine!

$i au trecut foarte mulgi ani, in care eu am uitar de al cuvintul acesta Pirintelui. $i maica mea - Doamne, -, intr-o buni zi, imi spirne: odihne;te-o! - Mii, copile, ce curaj ti-o dat EiePirintele! Ce nidejde Ei-odat giePirintele cind gi-o zis cL:Ori urei, ori nu urei,Dumnezeue cu tine! Asta a fost un cuvint de incurajare, de imbi.rbitare, dar caree pentru tofi oamenii!Ci cuvintelelui Dumnezeu gi ale Sfingilor sunt valabilepentru toati lumea, nu numai pentru mine saupentru un om. $i cum interpretez eu prima parte: Dacd urei, Dum' nezeue cu tine. Vrei si mergi la Biserici? Iati, e deschisi pogi si mergi. Nu gi-eteami.ci pogi fi pedepsit Biserica, Sunt preogi.Vrei si sau persecutat.Vrei si te spovedegti? Iati, pogi si mininci mincare vegetariani, poEi postegti? si postegti.Vrei si faci o milostenie?Nimeni nu-i atit de sirac, si nu poati oferi un zimbet sau un cuvint sau o rugiciune pentru cineva, ci ;i aia e milostenie. Vrei si faci o excursie,un pelerinaj la vreo mi.ni.stire?Iati., Dumnezeue cu tine! Deci la orice lucru, Dumnezeue cu tine. Ci zicea Pirintele Arsenie cL.Dumnezeu iube;tepe cel mai marephcdtusmai muh dtcht iube;te cel mai mare lui Sfdntpe Dumnezeu.Dragostea Dumnezeu depigegte noastri! dragostea $i acum, gi parteacealalti. Nu vrei si la;i curvugaguci rile? Nu le lisa, dar nici nu te mira dacd.vezi egti tati gi Iati, pentru o plicere scurti, plitegti pensiealimentari. aici. Nu vrei si laqi Dumnezeue cu tine, ci te pedepse;te carnea? sunt oameni carenu pot trii ftri carnenici in Ci VinereaMare... Pii, Dumnezeu ingiduie ca grisimea si si se depuni, caroseria nu mai meargi bine ;i un medic

108

P,irintele Ars enie B oca

Fost-a trirnis deDumnezeu om

109

igi va zicg: Matale ai ni;te rezubatedezastruoase! Daca urei -sd nu mergxk Ala mulyi, trebuie sa respecyi releta: pdine prajitd, ceni, cutAre,cutAre,cutare.Iati, Dumnezeu e cu tine! Nu vrei si la;i tigara?Ci. sunt oameni carezic: Pdrinte, dintre toatepdcatele,numai yigaran-opot ksa! Ei, nu! Nu vrei si o lagi!Ci a;a Eis-o invi.lat singele cu nicotina gi nu vrei. Pii, te duci la medic gi afli ci nu mergebine cu ciile respiratorii. $i medicul zice:Pai, / la horn, dacd sedepune,seastupd.Matale yi-ar mai trebui la sicriu patru cuie, la matalepatru cartufe dEpigdri ;i, gata, sunt infundate cu totul! Vrei si mergi la iia mulgi? Dumnezeu e cu tine! Nu vrei si te smeregti, si-gi spovedegti picatele?Ci. Thonul milostivirii lui Dumnezeu esteThina Spovedaniei. Nu vrei si te smeregti? spovedesti medicul psihiatru sau Te la la psiholog,ci a;a-i mai nou, in ziuade azi.Dar dezlegare de picate n-ai. Iati.! Nu vrei si postegti? Dumnezeu Di vremurile asteain caream ajuns noi, cu lipsuri, cu necazuri, ;i poste;ti vrAnd-nevrAnd. intr-o vreme,la pomelnic, ll pomeneam;i pe ParinteleArsenieluptdtorul, ci. nu era trecut la ceilal;i. $i apoi, eu, cu toati evlaviaastaa mea, arn uitat si-l mai trec si au fost ani intregi in carenu l-am mai pomenit. O inceput apoi pestemine nigte boli, niste ispite ;i nu mai ieseam din ele. Si, intr-o noapte, l-am visat pe Pirintele Arsenie care zice: - Mi, di-mi un pic de timiie. Nu cred in vise!Ci Pirintele Cleopaa si scriso carre Despreuisesi uedenii...$i chiar daci-s adevirate, nu trebuie si ne lui.m dupi ele,ca si nu cidem in ingelare. Dar

eu totqi am interpretat,cu mintea mea,ci uite, eu. Lem lasatpe PdrinteleArsenie!$i timiia e rugiciune... $i am inceput si mi rog iari la Pirintele Arseniesi mi ajute, a;a picitos cum eram. ,,M5., mi duc si vorbesc cu sfinEii" Pirintele Arseniestitea de vorbi cu oamenii si zicea: ,,Mi, mi duc si vorbesc cu sfindi". Iati cine a fost PirinteleArsenie:un om carea vorbit nu numai pentru un om, ci pentru toati omenirea,ci a vorbit tot de la Dumnezeu,pe care-L aveain inimi si care-i stipinea mintea ;i viaga. Pirintele Arsenienu era asprucu oamenii, ci cu picatele!Cu picatele! Chiar si mie mi-o zis in faEi picatele, dar prin astam-o frcut si realizez intr-o clipi ceeace nu realizasem viati. Deci Pirintele ura picatele,nu pe om. o Peom il iubeafoarte mult! . ,Peni aici am fost cu tine!"

Dupi cum stiti, zilnic merg oameni din toati lara gi din toati lumea la morm6.ntulPirintelui Arsenie. $i le estede folos. Mulgi mi-au zis ce bine le-a fost la mormint. $i chiar gi eu, de exemplu, am avut o astfel de experiengi,cind a trebuit si fac o conferingi desprePirintele Arsenie.Am trecut pe la mormint gi dupi aceea am plecatla Deva,unde eraconferinta.Si, ci.nd am venit de la conferinti, am venit cu trenul pini in Dej, din Dej cu un taxi gi, cAnd am intrat pe poarta mini.stirii, a;a, inapoi, la intoarcere,am auzit la ureche:Pind aici amfost cu tine!Dar chiar am simtit ocrotireaPirintelui!

110

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a trimis deDurnnezeu om

lll

Mi-au flcut cadouoamenii o icoani cu Pirintele Arsenie.Eri chiar il considerSfhnt; si mi ierte Dumnezeu, daci mi gribesc. La vremeapotriviti. va veni gi canonizarea, deci cred ci nu e o gregealidaci. noi il simgim gi il cinstim ca pe un Sfbnt. ,,Regret toati viaga ci. nu am indriznit.si il vid pe Pirintele Arsenie" Stiti, cred, ci la inceput, la Ministirea Simbita, au fost trei preogi:Pirintele Arsenie,Pirintele Serafim Popescu;i un anumePirinte Mihail. $i, acestui Pirinte Mihail, Pirintele Arseniei-a spus: - Si-gi cumperi o casi;i si o iei cu tine pe desfrinata Maria, si lucrezi la sufletul ei, ca si vini acolo, unde, in harul lui Dumnezeu,mergemgi noi. $i deci Pi.rintele acesta,Mihail, era intr-un si.tuc, Rod, dintre Jina gi PoianaSibiului. Si-acumpirat acoloo cisu;i gi a adus-ope Maria desfrinata in ea.Apoi, Pirintele a inceput si. fie tot mai ciutat de piringii si credincio;ii din satul nostru, dar si din alte sate.insi Pi.rintele nu voia nicicum si plecede acolo,nu mergeaniciieri. O venit frate-si.u,careera trimis de neamuri, s5.-lcheme: - Si mergi, si te vadi. Zicea: - Nu merg!Numai mort! -Nu uebuie si mergi...Te luim cu ma;ina din curte gi indati ajungi acasi. - Numai cu prapori mi. duce de aici! $i n-o mers Pirintele. Deci Pirintele o stat acolo, in cisuli. Din dragoste din respect pentru Pirintele Migi

hail, care era de talia Pirintelui Arsenie,am mers ;i-Eu, cu mama- Doamne,odihnegte-o!-,si cu dgi credinciogi si.-l vedem pe Pirintele Mihail. Ba uneori mergeamgi singur.Am mersgi singur! Dupi ci;iva ani, aceastiMarie a ajuns la agasfingenie, ci mama mea i-a dus dimente, gi eaa zis: - Doamne, dar Dumnezeu te-a trimis pe matale,si aduci toate.Uite, 9i asta,gi dta. Dar de unde ai gtiut tu? Ea aveaevlaviela Sftntul Nicolae gi, din lacrimi, pe podea,avlzutmama meachipul Sfrntului Ierarh Nicolae. Pirintele s-a dus Si, dupi ce a murit Maria aceasta, cu nigte femei gi le-a ariltat: - Uite, aici estemir. Si, intr-adevir, mir o iegitdin mormintul ei! Dintr-o desfrinati. lqa era Pirintele acesta, Mihail, cd.,daci.te duceai la uga dAnsulpentru cuvAntde folos, nu deschidea imediat. eu, cum e felul meu mai indrizneg,ziceam: $i - Pirinte, am merscinci ore pe jos! -'lasi, mii, si nu fim tot cu graba... ne mai 9i rugim! Si $i Pirintele se ruga pentru cei care veneau;i abia dupi aceeale deschideageamul sau uga.$i, daci aveam nigtecartofi saupAinegi mergeamsi i le ducem, zicea: - Nu primesc, ci am. Acum dagila si.raci. Mihail! lqa viagi de ascet dus Pirintele acesta, a Odati, s-a intimplat si merg gi singur la Pirintele Mihail. $i cind dau si plec din curre,imi spune: - Vrei si stai de vorbi cu Pirintele Arsenie Boca? -, $i eu prostul de mine! Prost de miliarde de ori! am zis: - Ba nu!

ll2

P,irinteleArsenieBoca Maica Glicheria Curtean Ocna Sibiului, Sibiu

Regrettoati viafa ci. nu am indriznit si il vid pe Pi-rinteleArsenieatunci!Cit triiesc eu regretrefuzulofertei pe care mi-a fh.cut-oPirintele Mihail! Dacl. ziceamDa, ar fi zis: No, haide cu mine. VL dagi seamace prostie am fhcut?!,Asta-s eu... DinspreCi;iel, lumeasevedemai buni, mai frumoasi, mai luminoasi... Am plecat tdrziu in noapte de aici, in binecuvintareavizuti a Pd.rintelui Serafimgi in linigtea ticuti, de o sfingenie mistuitoare,a binecuvintirii Pirintelui Arsenie.inci un mirturisitor al minunilor Pi.rintelui Arsenie.Si inci o nidejde de rugitor citre Pirintele...

Pirintele Arsenie Boca gi intilnirea care i-a schimbat viafa

Maica Glicherialocuieste, impreuni cu ucenicaAdela, in.Ocna Sibiului. itttr-o cisugi retrasi. iuresulunei de lumi in carenu i;i gisegtenicicum locul. De zecide ani, de cind mAna lungi a comunismului a alungat-o din mi.nistireaBistriga, dupl22 de ani de viagi monahali, la indemnul Pirintelui ArsenieBoca a alessi iqi poarte cu sine calugi.ria,retrasi de lume, in imediatavecinitate a bisericuEei locditate. din Acum, maica Glicheria are aproape90 de ani gi un neostoit tezaurde amintiri. Cindva, pe aceste meleaguri, l-a intA.lnitpentru prima oari. pe Pirintele Arsenie.Lui ii datoreazi,, altfel, si intrarea in monahism, la foarte de pulini vreme dupi aceastiminunati intAlnire.

ll4

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a trirnis deDumnezeu on-t

ll5

1925, aici, in Ocna Sibiului, S-a niscut pe 19 iLLlie -dintr-o familie cu zececopii. Maria Curtean, Frumoasi pe numele de fati, inci din fragedi pruncie se ;tie in parohul de biserici, alituri de ai sii gi de pirintele Rosca, paroh i se va adiuga un alt atunci. Mai apoi, pirintelui mirturisitor al lui Hristos, pi.rintele Miron Mihi.ilescu, de vrednici amintire gi pomenire. De micd, in biserica satului De ministirea Simbita gi de Pirintele Arsenie Boca Maica Glicheria aveasi afle intii din istorisirile celor din Ocna. ,,MamaPirintelui Ioan Ici, cu careeram rudi, locuiainLazaret5, in Sibiu. Ea mi-a spus:Eu, cind arn urut sd ma tmpdrta;esc,tn Postul Pa;tilor, k Parintele Arsenie BocA,Am udzutpe lisus in Sftntul Potir. A;a a zis mama Pirintelui Ici. $i a continuat: Gata!Md duc acum acasd / o ducpe fata ceamai mare la mdndstire.O dus-o la MiSi nistirea Bistrigade VAlcea. eu am intrebat: Dar cum? Ce Te pogi ducedoar a;a, k rndndstire? trebuiesd ai?Pentru c5.;i eu voiam si intru in mlni.stire. Ea mi-a rispuns: Sl neagrd, chrpdneagra, ai material de rochie"lungd, Prosoape, papuci... Ca, apoi, k mandstire,dacd are ob;tea, c,kndte tmbracd de teface sordsau maica, iyi d^drestul. Mi-a dat cevamateriale,de le-am pus la Sfhntul Altar, acolo, sub icoanelelui Iisus, a Maicii Domnului, la Sfintul Ioan, la SfAntulNicolae. $i, atunci, ea, dacl o zis asa,eu am intrebat: $i chiarpot sd ma duc?Iar eami-a spus:Da, poti! Dar du-te tntli, dr uezi.incearcd."
5Cartier aI Sibiului.

Gindul slujirii depline, in monahism,a tinereiMaca ria incepeasi se contureze o lume de vis, in caresi se apropietot mai mult de Hristos, de8isericaSa. Yizind dragostea pentru Biserici, Pi.rintele Rogca sa ii incredingeazi.diferite ascultiri. Una dintre ele era 9i gridinigei de carese aceea a quta la treburile necesare de si ocupa Pirintele, impreuni cu citeva credincioase de a aveagryi., duminici dimineagi, de fetele de la gcoali.,cu care veneaimpreuni la biserici. ,,Eram cam prin clasa a ;aptea,aveamvreo 14 ani, ne spuneMaica Glicheria. Mergeamla biserici. Ficeam gimnastici. duminica dimineala,iar apoi veneamcu rindul la biserici: fetele,pe o parte, biiegii, pe alti parte, citre altar, 9i pe urmi toati fiecarestranalui. lumea.A9aeraaici, in Ocna, unde avea Iar eu trebuia si am griji de rindul fetelor,ca nu cumva si plecevreunadin elesi si nu mai vini la biserici." Dupi o vreme, la biserici, alituri de Pirintele Rogca, igi incepe slujireaun ,,pirinte nou", venit aici ,,casi il cunoasci oamenii 9i ca si ri.mini preot in sat", dupi cum. ne spune Maica; Ocna Sibiului avAnd,pe atunci, trei parohii, dintre care una vacanti. Acum il intAlnqte, pentru prima oari, pe Pirintele Miron Mihiilescu. Maica Glicheria isi amintegtede fiecaredati cu multi bucurie de acel episod.,,in ac." duminici, aici, in colg, lAngi cimiru;i, cAndam venit de la;coali, ca si intru in biserici, il vid pe Pirintele Ro;ca, pirintele cel bitrAn, imprerrni cu Pirintele Mihiilescu. Sirut mina pirintelui Rogca,apoi o sirut pe cea a pirintelui Mihiilescu, dar pi.rinteleRo;ca ziceindati: - Asta-i fata noastri! Mami-sa ne facepiine gi bobologgi lapte.Ea ni le di pe gratis.Thti-siu ne lucri locurile qi ne aducelemne din pidure pe gratis.

116

PdrinteleArsenieBoca

Fost-a orn trimis de Dumnezeu

t17

Atunci, Pirintele Mihiilescu a stat si se uite, si mi - cunoas& bine..." Din aceasti inti.lnire se va infiripa apoi o frumoasi conlucrarecu Pirintele Miron Mihiilescu. ,,Odati - igi continui Maica Glicheria povestirea-, mergeam la sora mea mai mare ;i pe stradi m-am intilnit cu pirintele Mihi.ilescu. Zice citre mine: Cind te duci acasd,intreabd-ipe mamd-ta ;i pe tatd-tdu daca nu te lasd sd aii sd stai k noi, plnd nCgisim o seruitoare. m-am dus Eu acasi;i am zis mamei ce mi-a spusPirinrele Mihi.ilescu. $i mi-a zis mama: Eu te kt dmga mamii, dar du-te ;i-l intreabd$ pe tatd-tdu. M-am dus la tata.Tataflcea litura la porci intr-o gileati, in curre. Teduci - a zis tata-, dar o fird bani, pLnd i;i gdseste seruitoAre." Astfel, vreme de opt ani - de la 14 pinlla22 de ani, pini cind s-adus la ministire, Maica Glicheria va fi parre din familia Pirintelui Miron Mihiilescu. Vedenia Pirintelui Arsenie Pentru Ocna Sibiului gi pentru comunirarea parohiali adunati in jurul Plrintelui Miron Mihiilescu insi, va rimine mereu vie in inimile credincio;ilor slrbitoarea aceea demult in care,in bisericuga a venit Pirintele de lor, ArsenieBoca.Si fi fost prin anii 1943-1944... ,,Pirintele Arsenie, cind o fost aici - isi amintegrecu sfioasi. emofie Maica Glicheria -, s-o adunat lume multi. Pirintele Mihiilescu se gria cu Pirintele Arsenieinci de la facultate, de la Sibiu. Eu indati. am spus cd, gata, vreau si eu si vorbesccu dinsul. Si fac cumva si. pot vorbi... Dimineaga, o venit in bucitirie Pirintele si se spele la

chiuveti, pe fagi, pe mAini. Atunci i-am spusci vgqau si merg la mI.nistire. Pirintele Arsenie m-o intrebac - Da, mi? Dar piringii vor si te lase? Eu imediat i-am zis: - Da, P5.rinte! $i el mi-a zis: - Apoi, mai vii pe la SAmbi.ta mai stim de vorbi. si Bine?" Pirintele Arsenie a innoptat, dupi. ore in gir de spovedanie,in casa parohiali. Doamna preoteasi- igi amintegte Maica - ii diduse de griji si. ii pregiteasci patul Pi.rintelui, si ii puni cele mai frumoase agternuturi;i perna ceamai moale... A doua zi dimineaEi,intrind in cameri.,tinira Maria descoperi cu uimire ci a;ternutul Pirintelui era intocmai cum il lisase... Pirintele Arsenie petrecuse inci o noaptein rugiciune. Ocnenii de aici mai povestesc intA.mplare totul o cu cutremuri.toare legati de acele momente in care Pirintele Arsenie a ajuns in bisericuga La slujba de simlor. biti seari, Pirintele Arsenie, imbricat intr-o reverendi. albi gi incins cu o curealati, igi incepe cuvintul cu Iubigi credincio;i,dupi care urmeazl.o pauzi.nefireasc5... Cu . ochii sii de un inconfundabil albastruafintili spre cer, Pirintele nu mai putea rosti nici un cuvint. A adormit Pdrinlele,se auzi glasul unei bitrine cevamai din spate. LinisNu, nu! Are o uiziune...,gopti cu emogie altcineva. teae stripunsi insi, in mugeniaei indefiniti, de glasulde clopot al Pi.rinteluiArsenie: - IubiEi fii duhovnice$ti,meine vi voi spune ce am vizut acum.

I 18

P,irinteleArsenieBoca

Fost-aom trirnis deDurnnezeu

ll9

Duminici dimineata, lume de pe lume la biserica , din Ocna! Vesteavedeniei Pirintelui fhcuseinconjurul satului,ba chiar serispindise ca fulgerul gi dincolo de el. Mul;ime de oameni,cu mic cu mare,seadunasera bila serici. De la Sibiu veniseri special miligieni gi ciuili, alertagide puhoiul de oameni careseabitusesprebiserici. La momentul predicii, Pirintele Arsenie, stri.fulgerAnd cu ochii sii Cerul si pogorAndapoi privirea spre multimea de credinciosi,igi incepe cuvi.ntul! lqa cum promisese, rosteste apoi cutremurat cum a vdzut coborind din cersaptecoroane aur pe capul unor siteni, pe de coroanescriind cevacu slovede foc... Dupi cAreva momente de ricere,Pirintele gi-aplecatprivireasi a dat si se retragi. in zadarau insistatsitenii ca Pirintele si le spuni ce anume scriasi pe capul cui se asezaseri, coroanele. La doar citeva luni mai tirziu, in Ocna Sibiului erau aresrati;apte siteni, oameni harnici si credinciosi, care nu se vor mai intoarce niciodati in sat, gisindu_gi ob;tesculsfhr;it fie la Canal, fie in beciurilede anchetl. Purtind insi cu ei, asacum ii vizuse pirintele Arsenie, cununa mucenicieisi a suferinteipentru Hristos... ,,Daci e loc in sufete, e loc Ai ln ci.ruti' Din aceascurti convorbirecu Pirinrele Arsenie,tinerei Maria ii va risuna de acum mereuin suflet indemnul Pirintelui: Apoi, mai uii pe la Sdmbdtasi mai stdmde uorbd.La doar citeva duminici mai tArziu, impreuni cu Pirintele Miron, seindreapti spreMinistirea Simbi.ta. ,,Ne-am dus cu rrenul, istoriseste Maica Glicheria. Cind am ie;it din tren, si mergem,si urcim acolo,spre

S6.mbi.ta, unul cu ciluga mergeaci.tre ministire. C-uci.rugaplini de oameni. Erau vreo 15 km de fhcut pAni la ministire. Omul cu ciruga a oprit;i ne-azis: - Urcagi-vi, Pi.rinte. Dar Pirintele a zis: - Pii, ai ciru;a plini! Nu mai e loc! Omul a rispuns: - Daci. e loc in suflete,e loc;i in ciruti.. Ne-am urcat;i ;edeam unul in poali la celalalt,de nu mai era loc deloc! Pe fiecare margine de ci.rugi.sedeam,ca s5. duci la Simbita." ne ,,Cine vi udi v5.gi usci' La Sfinta Liturghie, curtea ministirii abia reugea si. cuprindi multimea de credinciosi!Pirintele Arsenie isi incepepredica:Iubiyii meifi sufl,ete;ti...,,$i numai ce o inceput o ploaie - isi amintesteMaica Glicheria -, ziua in amiaza mare, dupi Sfrnta Liturghie! Dar Pirintele zice:Nu udfe fricd, md'! Cd.aveaobicei de ziceamd' qi la parteafemeiasci.Tot a;a zicea:Nu udfefricd, md', cd cine ua ud^d pi uscd.Cind o terminat predica, eram uscari, ud degi,cAndo inceput-o, eram uzi ;i-n papuci, ;i sub cordon! $i cimagaera udi! Iar cind o terminat, am inceput si rAdemunul cu altul, spunind: No, uite! No, uite!' si [n ace" zi, reuseste schimbedoar ci.tevavorbe cu Pirintele Arsenie: ,,- Pi.rinte, asvrea si mi duc la ministire. - Da, mi? Dar piringii vor si te lase? I-am spusci da. El mi-a ri.spuns: - Pii, mai vii pe la Simbita apoi mai stim de vorbi. 9i

t20

P,irintele Ars enie Boca

Fost-aom trirnis deDurnnezeu ,,Te duci la ministirea Bistriga de Mlcea?-.

I2l

I-am spusci da, voi mai merge.De arunci, am ince-put si tdt merg, ci de-acumeram mai miri;oari." ,,Cineva de la Ocna Sibiului!" intr-adevir, de acum, tinira Maria il va ciuta mereu, in ristimpuri de restrigte sufleteasci, Pirintele Arsepe nie, fie singuri, fie cu diferite prilejuri in caregrupuri de credinciosiurcauspre,m5.ni.stire. La un momenr dat, ajungesinguri la S6.mbita. ,,Tocmai se flcuse priveghereacolo si toati lumea era la biserici. Pe atunci nu erau becuri prin curtea ministirii... M-am dus atunci numai eu singuri. $i, dupi priveghere, m-am culcatpe iarbi, mi-am pus frgul sub mine gi plasa sub cap.Nici nu stiam cine treceprin jurul meu, pe lingi mine, ci eranoapte,intuneric. $i numai cevine Pirintele Arsenie!Cilca, asacum trecepreorul cu SfinteleDaruri pestebolnavi. $i striga: - Cineva de la Ocna Sibiului! Cineva de la Ocna Sibiului! Eu tot auzeam mi minunam Ei ziceam:Doamne, 9i ci gtiam doar ci numai eu singuri. m-am dus. $i iar zicea: - Cineva de la Ocna Sibiului! Cind o ajunsaproapede mine, zic: - Eu! Si Pirintele zice: - Hai, scoali-te, de acolo, si nu ri.cesti, cd. apd.la ai plimAni! Du-te acolo,sus,in 9op. in gop, pe fbn, mai erau vreo ;asefemei. Am fbcut ascultare m-am culcatacolo..." si

in rrara anului 1947,Maica Gliclreriaajungedin nou la Ministirea Simbita, de aceastidati insogiti de Pirintele Mihi.ilescu. ,,Odati, Pirintele Mihiilescu mi-a zis: Haide sd mergemk Stmbdta!No, ne-amdus. $i Pirintele ne-o impirtit si ne spovedim 32 de persoane preotul cutare,32la la cutare,32la alul. Eu eram intr-o chiliugi gi m-am gAndft: Lasd,cd staupina k urmd, sd intre inthi cei bAtrAni. Pirintele Mihiilescu era pe acolo, pe la Sfrntul Altar. $i numai ce vine Pirintele Mihiilescu gi-mi zice: - Hai, ci te agteapti Pirintele Arsenie. pe $i mi duc. Pirintele Arseniegedea o bincuEi, lAngi chilia dinsului. imi zice: - No, hai, ia loc, aritindu-mi si gedlingi SfingiaSa. No, mi, tu vrei si.te duci la mi.nS.stire? - Da, Pirinte. $i piringii vor si te lase? . Da, Pirinte. - No, mi. Te duci pe data de 23 augustla ministirea Bistrigade VA.lcea. Acolo faci gi gcoali, si cilugirie. - Pirinte, eu vreau pentru cilugirie. Nu cumva si mi. dea afari., ci.n-am stiut la vreun examen... - Da, mi', da'acolo faci gi gcoali,gi calugirie!,mi-a spuspirintele, zi.mbind. Atunci gandeamci poate mi-a lumina cumva Dumnezeumintea, si. nu cumva si nu stiu si si mi dea afari.. Si zic: - Pi.rinte, mai e una carevreasi meargi la mini.stire. - Pii spune-isi la aia.

122

PdrinteleArsenieBoca

Fost-a orn trirnis de Durrtnezeu

r23

- $i mai sunt doui, Pi.rinte. Spune-le la alea. gi No, le-amspusgilor gi apoi ne-amdusla Ministire, la Ele Bistriga. nici nu l-or cunoscutpe PirinteleArsenie..."

Mama Olga
La 23 august,Maria intri. pe porlile Mini.stirii Bisaici un tiram trita. Avea doar 22 de"ani... Va descoperi cu totul minunat, cu oameni ;i triiri pe caredoar o via;i diruiti deplin lui Dumnezeule poateatinge. ,,Cind ne-am dus si riminem in ministire - rememoreazS.Maica Glicheriaacelemirifice clipe -, mai int6.i uei zile ne-a li.sat si ne ducem si vizitim ministirile din jur. Ne-am dus ;i la pe;tera unde o fost ascunsSftntul Grigorie Decapolitul,sus,in munte, si ne-aexplicatcum a fost atunci. Sfhntul a fost dus acolo,in pesteri, si i-au sfinte,ca si le ascundi acolo, dus ve;minte si toatevasele si le pi.zeasci. turci. Unde l-au bigat pe Sfhntul, nici de piianjenii nu s-auapropiat!" locas Mini.stirea Bistrita, pe atunci, era un adevS.rat pentru de alinare, nu doar"sufleteasci,ci gi trupeasci., in grea nevoie. sute, mii de credinciogi;i oameni afla;i Sutede copii orfani si-au gisit aici adipostire si dragostea maicilor. Si toate acestea, pentru ci un om, Mama Olga, agacum o numeau maicile de aici pe stare[amini.stirii gi un duhovnic, Pirintele Arsenie Boca, au vrut cu tot dinadinsulsl il facApe Hristos cit mai vizibil si in intAmpinareadurerilor oamenilor. Obgteaministirii aveape atunci undeva la 700 de suflete.,,Erampeste700 de persoane ne spune Maica

Glicheria -, peste400 gisite la pragul porfii, cu biletul in fa;e, abandonate pirinEi la poarta ministirii. Ne-a de spusmama Olga. $i noi eram peste300 trimise de PirinteleArsenie,de noui ne zicea shmbetine, de la SAmbici ta erarntrimise. Am invitat si.lucrezcovor oltenesc, am invitat si fac de mAncare.Thebuia si facem noui.sprezececuptoare de p6.ine,de azi dimineagi, pAni mAine dimineagi. Si noaptea lucram! Nouisprezececuptoare de piine!Theizeci;i doui de mimiligi, dimineata, ca si aibi la amiazi.o mici buci;ici, fiecare.Erau ;i copii, gi gemene,;i biiegi. Cind gisea maica portirili vreun copil la poarti, il lua si ii spuneamamei Olga. Ascultarea noastrd. ci trebuia si-i cregtem,si avem griji de ei. era Ba aveamtreabi gi prin gridini. M-a invigat pirintele duhovnic cum si altoiescpomi: meri, peri, pruni. Cum si facem aia, cum si facem cealalti. La bucitirie, ne-a invi.gatcum si facem mimiligi in tuci; cit roata carului era tuciul de mare. $i mestecai mi.miligoaia... Ne-o mai inviEat si lucrim la covoare,si friminti.m piine... Fr5.rrrintai,apoi mergeai gi mestecaimimi.liga. Un dute-vino continuu. $i mama Olga a ajunsde plingea pe alei gi inapoi: Ce le dau mline k 700 suflete mincare? de La un moment dat, nu mai aveamnimic. Nici fiini de gr6.u,nici de milai. Nu mai aveamvirf de lemn, cu ce si facem la cuptor, la bucitirie. Pli.ngeamama Olga: Ce le dau?Cele dau?Noaptea,dupi priveghere- ci am fbcut intii vecernia,apoi am fb.cutslujba Sfintului Maslu, iar noapteaam ftcut priveghere-, trebuia si mergem si ne culcim, cAnd deodati ne zice cineva: - Haidegi,ci a venit un camion cu sacide milai!

124

Pdrintele Arsenie Boca

Fost-alrn triTnisdeDurnnezeu

125

Erau sacide l0 kilograme,de 15 kilograme.$i camionul eia plin de milai, de ftini de grAu!be-o mai adus, Doamne?De toate!..." Maica Glicheria Dupi patru-cinciani de vietuiresi ascultare, ucenica Maria va fi chemati in cinul monahal. ,,Cind m-am cilugirit, eram 16 percoane listi., ca si ne cilugireasci pe in sAmbi.ta urma. Dar au venit patru maici, patru proce fesoarecare ftcuseri. teologia la Sibiu: maica Timoreea, maica Nicodima, maica Apolinaria si maica Paisia.Ele erauprofesoare. mama Olga a zis: $i - Tlebuie si le c5.lugi.resc eleintii, sAmbitaasta, pe si apoi vi calugirescpe voi, ln s6.mbitaurmi.toare. $i q" ne-a cilugS.ritpe noi. $i ne-aspusmama Olga cum ne pune numele.Zice: - Daci te vid prin curre, mi gA.ndesc: astasd-ipun La numelt, cknd aoi cdlugdri-o, k ceahhd,aga... DacEimi a{a, aduc aminte de cum te-am numit atunci, rimii cu numele ila pini.la cilugirie. Daci nu, mi. gAndesc alt nume. la Si a;a ne-acS.lugirit, primind numele Glicheria. eu Acum, daci ne:o cilugirit, fiecare ascultirileei..." cu Maica Domnului, grabnicS. ajutitoare

Aici, in ministire, Maicii Glicheria ii va fi dat si vadi. minuni dupi minuni. Am rugat-o pe maici si ne istoriseasci. micar uneledintre ele... ,,Mama Olga m-o trimis, ci eram bolnavi, la un schit. $i acolo era;i un fel de spital, in care erau cilugiri, calugirite, oameni simpli, preofi, preotese, oameni

din sate.Si, daci m-am dus acolo,mama Olga n-o purut si-mi dea decit 50 lei, ci. atunci toati lumea numai 50 lei cipita. Si-mi zice: - LJite,iti dau banii de drum pini acolo. daci ajungi $i, acolo,si scrii acasi., piringi, poatereu$esc si-Eitrimiti la ei nigtebani, ca si ai de cazare, masi si de tratament. de $i m-am dus. CAnd am ajuns acolo, m-am apucat sL scriu. $i imi trimite mama scrisoare:Draga mamii, tmi parefoarte rdu, dar uite, chiar acum A murit Anuya, sopia fratelui rneu mai mare,;i ne-o tebuit h inmormintare si numai 50 lei ne-odat ca ajutor. Eu am primit gi am citit scrisoarea masi. Citeam la gi plA.ngeam nu mi-o mai trebuit mincare. Un preot de si la Snagov,impreuni. cu un bi.trin, se tot uitau la mine ;i se tot intrebau ce-o fi cu mine de nu mlninc. Toati lumea minca de amiazi, numai eu nu mA.ncam, citeam Mi ;i plAngeam. tot intrebam ce si fac. M-am dus la maica stare[i de la schit si i-am spus: - Maici starefi, uite, am primit scrisoare acasi,ci de nu air bani, ci o murit sotiaunchiului meu gi numai 50 de lei au primit, carele-au trebuit penrru inmormAntare.$i nu au bani si-mi trimiti pentru rratament,penrru masi... - Maici, du-te in schit. Du-te in schit;i roagi-te la icoanaMaicii Domnului, ci e ftcitoare de minuni. M-am dus ;i am inceput si pling acolo, la icoani., la Maica Domnului. $i cind am iegit de acolo, preotul acela,caresetot uita, impreuni cu cel mai in virsti, erau pe bLncugi langi bisericuEs. mi cheami: gi - Maici, te rog frumos, hai numai un pic. Ce-ai ftcut, ci. si la masi am vizut ci. n-ai mincat. Citeai gi plangeai.Acum iarigi plangi. Ce-ai piEit?

126

P,irinteleArsenieBoca

Fost-aorn trirnis de Dumnezeu

r27

- Ce si zic...Nu pot si spun. - Hai, maici, spune, maici! Hai in chilie la noi ;i sPune-ne. Le-am spusapoi ci mama Olga n-o purut si-mi dea decAt50 de lei, banii de drum, si acum trebuia si plitesc tratamentul,masa;i drumul inapoi, pe urmi. - Maici, eu sunt stare!la Snagov, spunePirinteimi le. Eu am si dau telefonla mini.stireamea,si-mi trimiti mie bani, ca sa-gi da. pot I-am spusci 50 de lei mi-a dat mama Olga. S-o uitat Pirintele acelace tratament fac, cit costi. masa,a socotit si mi-o dat de mi-a rimas... Uite, acolo,si azi am o slpunieri pe caream cumpirat-o atunci, cu patru lei. Au venit preoli, calugiri, de ne-au condus pani la gard,,latren. PS.rintele acesra mi-o luat biletul. Mi-a luat $i biletul! $i el a plitit;i rraramenrul, masa,;i cazarea!" ;i intoarsi la mi.nistire, ajungein plini sesiune exade mene,la seminarulpe careil urma la Ministirea Horezu: ,,!in minte ci maica srarefi de la Horezu, unde fbceamliceul si seminarul, zicea: - Si venigi, ci mAine aveli tezl. la Istoria Bisericii Uniuersale. Eu, cind am venir cu banii iia, am ajuns la ora parru dimineatain mindstire.Am pus o leri capul pe perni, ci la cinci a fost scularea. sunargi eu le-amspuscolegelor: O - Uite ce am visat: am visat ci ne di la Istoria Bisericii Uniuersale minunile cele-afrcut Sfrntul Apostol Pavel. Hai si ne uiti.m la harti. si si vedempe unde, cum a cilitorit. $i, uitAndu-nela harti., a venir maica ce rispundea noi in clasi. de - Ce facegiacolo?

- Ne uitim la cilitoriile SfAntuluiApostol Pavel,si vedem minunile ce le-a fbcut. - Ei, dragi, ila nu-i subiect de teziltTlecegila loc. Ne-am dus la loc, dupi care o sunat de ceai.Am mersla ceaigi apoi a sunarde clasi.Am intrat in clasi gi numai ce vine cu plicul maica.Desface plicul. Primul subiect: Cdktoriile Sftntului ApostolPauel;i minunile sale. Spunemaica: - No, ce erasi fac?De unde erasi.stiu? A fost chiar ce am visar!..." Izbivirea din boali ,,Odati, m-a trimis mama Olga la un spital, fiindci erarn tare bolnavi. A venit Mama Olga cu Pirintele in chilie. Si zicemama Olga: - Pirinte, aici e Maica Glicheriabolnavi.. Iar P5.rintele Arsenie zice: - Frici ti-i de moarre, mi? 'Nu mi-e fricl, Pirinte! - Si nu-gi fie frici, mi. $i eu am trecur prin faga mortii, mi, si am scipat. Voie buni, miJVoie buni, mi! Voie buni, mi! Mi-o zis a;a de uei ori. Cind o plecat,m-am sculat din pat si nu m-o mai durut nimica..." Covoarele Maicii Glicheria Una din ascultlrileMaicii Glicheria,la Ministirea Bistriga,era9i aceea a gese de covoare. povesteste, atunci, Ne de una din bucuriile izvoditegi din truda acestei munci.

128

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a orn trimis de Dumnezeu

r29

,,in mi.nistire, am lucrat, la un moment dat, la un - covor oltenesc,cu culori naturalede pe oaie; albi, neagri, maro, gri, cum era oaia. $i, numai cevineodati marnaOlgala mine gi-mi zice: - Tir ai lucrat covorul ila cu culori naturale? - Da, mami Olga. - Trebuie si te duci la Pitegti, la fabrica de la Pitegti. Ci noi lucram pentru fabrica aceea. $i mi gindeam: Mai, cine;tie ceuaf. Poatemd amendeazd, poate n-amftcut ureo floricica bine... Cind mi duc la fabrici, directorul mi intreabi: - Dumneavoastri aEifrcut acestcovor? - Da. Mi-o dat 200 de lei in mini, mi-o dat insigni si mi-o dat diplomi. Si, cind am venir, i-am dat mamei Olga banii, dar eami-a zis: fine-i tu. Agtia-spentru dne." Cu Securitatea, la schit O alti ascultare Maicii Glicheria, dupi o vreme, a e si aceeade a se ingriji de noul schit, Sftntul $tefan, saligluit undeva in buza pidurii, aparginitor Mi.nistirii Hurezi. $i de aici maica pisueazl o intimplare cu zi de pateric. ,,Maicastareli de la Hurezi, Mihaela Gh\oiu, ucenici a Pirintelui Arsenie Boca, a zis mamei Olga si mi lasesi. mi duc la schit, la Sfdntul $ttfo".Noi lucram la covor,in atelier.$i chiar ne intrebam:Acumpe cinepune la schit, dacd tl resfnyerc? Pentru ci o venit episcopul, de l-o resfintit. Maica de la Hurezi imi tot spusese: ureau Eu

sd uii tu, sd stai acolo, cd maicile astea,ale mandstirii, pe urmd fac schitul de sine. Fiecare ureasd-;i fac,i acolo cotep pentru porci, pentu gdini, deparcd schitularf al ei. $i, la masi.,fiindci discutam desprecine va mergela schit, eu am zis: - Ba ci eu nu m-agduce. Chiar atunci a intrat Maica de la Hurezi. - Unde nu te-ai duce, Glicheria? - Pii, maici, sunt patru pa;i ii pidure. Mi-i frici! ;i Daci. dau de cineva? La masi, la aniazd,, venisesi episcopul. - Preasfingite zice Maica Mihaela -, astizi o fost vorba ci pe cine pun la schit, acum ci l-agi resfingit.Glicheriao zis ci ea nu s-arduce. - De ce?Ia spune de ce!, mi intreabi Preasfingitul. - Pii, patru pqi ;i e pidurea. Mi-e frici! Daci dau de cineva? Mi-o zis una din maici - maica Maria Tavd.- ci vine si ea cu mine. $i ry" am plecat la schit. Era intr-o simbiti, cind ne schimbamintre noi, cele doui maici. Cind eram de rind la bucit5.riesi la cuptor, cum ftceam cu siptimina, atunci, simbita, eu spalamla nigte giini din careflcusem supi, si dau la pisici., de care era nevoiepentru;oareci. Ci in cimp sunt mulEi... in $i o venit un securist, civil, cu un copil gi zice: -Nu gtigipe cinevacarepoate si descuiela schit?Am vrut si-l vid... Nu gtiEicine arecheile? - Ba da...Le am eu. No, m-am dus, i-am deschis, intrat in biserici acoo lo, in schit. S-o uitat, asa, silbaticul gi cind o iqit, zice: ca - Ce zicegidumneavoastri de conducerealirii?

130

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aorrttrimis deDuntnezeu

l3l

Eu zic: - Daci-i buni, ii pentru mAntuireanoastri. Daci-i rea,e pentru picatele noastre. Ala o plecat.Eu m-am dus ;i i-am zisla maicastarefi. - Vai, maici, dar cum ti-a luminat Dumnezeu mintea!,mi-a spusMaica Mihaela. Eu dau telefon la miligie, si gtii. Va fi vreun securist, a venit cu maqinamiliqiei." ci Din nou, ajutor de la Sfin$ Alti.dat5.,la Mi.nistire la Bistrita, i seftcuse o cangreni urAti tare la picior. Tiei dintre fetelecrescute mama de Olga ajunseseri doctorite. La sfatul lor, Maica Glicheria trebuia si se internezede urgenfi la Cluj, Tirgu Mure; sauBucuregti.$i au trimis-o la mama Olga, pentru bilet de voie. Rispunsul Maicii Glicheria a fost insi cA.tse poare de categoric: ,- Da' ce, si mi duc la spital si-mi taie piciorul!? Noi il avemaici pe Sfbntul Grigorie Decapolitul! M-au dus la infirmerie, continui Maica Glicheria. A doua zi era priznuit SfAntul Ierarh Spiridon, pe 12 decembrie.Toati lumea era la priveghere.Eu, la infirmerie, singuri, am citit AcatisteleMaicii Domnului, al Sfbntului Spiridon si al Sfrntului Grigorie Decapolitul. $i, dupi citeva zile, m-am dat jos din pat;i m-am dus la masi, Ia amiazl,. DoctoriEele s-auminunat: Vai, da' cum te-aificut bine?!... LJiteasa,m-au ajutat Maica Domnului, SfAntul Grigorie, Sfhntul Spiridon. Si m-am dus la biserici. Si maicacrAsnicim-a rugat s-o ajut si curetein altar, unde vS.rsase pugin ulei. Am curigat pe jos si am fre-

cat podeauadin intreagabiserici. Si e mare bisericadela Mini.stirea Bistrita!Am dat slavi lui Dumnezeu;i, dupi. doui siptimAni, n-am mai stiut caree piciorul bolnav."
?

ln gari, cu PS.rinteleArsenie

nv.

Anul 1959. Prin Decretul 410, aceldocument legislativ de tristi amintire, carevizain mod direct viaEa monahali.,sute, mii de monahi vor fi alungaEi ministiri, din intr-un diabolic procesde represiune. Maica Glicheria $i estenevoiti si piriseasc5.minisdrea, care ii fuseseadipost si familie vreme de 18 ani. $i unde si alergedupi. sfat ;i alinare,daci nu la Pirintele Arsenie?! Pini s5. ajungi insi.la Dri.ginescu- Pirintele fusese gi el deja alungat din mini.stire -, Maica Glicheria mai areparte de o minune. ,,La Ocna, Pirintele Miron Mihiilescu fbceaSfhnta Liturghie in fiecaredimineagi.. Cind putearn,mergeam si ne cuminecim cu Trupul ;i Si.ngele Domnului. Eram odati impreuni. cu o alti maici..Si eafusese ministire la gi eraatunci, la fel ca mine, alungati in lume. Ne-am dus in gari la Sibiu, ca si luim trenul citre Ocna. Si mergem la biserici, si ne impi.rtfuim. in gari.,l-amzilritpe PirinteleArsenie,in dreptul ultimului ghigeu. luasebilet de isi uen si stitea retras.Ne-am apropiat de Sfingiasa, insi., de la distan;i, Pi.rintelene-a zis:Fdrdgesturi, fird gesturi! Adici, ftri si-i ceremblagoslovenie si.-isirutim mina. gi A gtiut ci am fost la m6.nistire,ci suntem calugirige, chiar daci nu mai eram imbricate in haine monahale. - Vregisi-mi spuneli ceva?, ne-aintrebat Pirintele. - Da.

132

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a ont trimis de Durnnezeu

r33

Haidegiacolo,unde sevind ziare. - Pi.rinte,am fost la ministire si am plecatcu Decretul gi ne e tare greu. Ne-am plins fiecarede acestmare necaz.Dar n-am apucatsi vorbim mult, ci ne-azis: - Mi, mie-mi vine trenul, ci eu merg la Figira;. Da' firi gesturi. atenlia asuprasa. S-a Am inEeles nu voia si. atragS. ci. urcat in tren. A deschisgeamul ;i pini dincolo de pod ne-a tot frcut cu mina. $i i-am flcut gi noi cu mina. $i ne-amsimEitmAngiiate." ,,Sunt multe cuiere de haine negre in ministiri 9i mul$ cilugiri in afarf' Dar pentru a primi sfatgi indrumaredirecti de la PirinteleArsenie,Maica Glicheriail cauti la Driginescu. ,,M-am dus la Driginescu, ne spuneMaica. Biserica eraincuiati. M-am dus la casa parohiali, la Pirintele Bunescu,care aveanigte ciini tare-taremari, de mi-era tot frici si nu mi mu;te. M-am dus, am ciocinit la usi.qi o venit doamnapreoteasiBunescu. - Ce doriEi?, intreabi doamnapreoteasi. mi - Vreau cu Pirintele Arsenie. Ea seduce si-l cheami: - Pi.rinte,veniEiun pic. Pirintele Arsenie cind m-o vizut, micar c5.nu eram cu scufie,zice: - Ia loc, maici. inainte si apuc sd. cioc5.ne om incep si povestesc, un la uqi..Pirintele deschide.

- Ce, mi, ati venit impreuni?, il intreabi Pirintele. Dar ila zice: - Nu, ci n-o cunosc. Nici eu nu-l cunosteam. - Mi, ai venit impreuni cu solia;i cu fetiga? ar N-am ingelesintii de o zis da ori ba, dar parc5. fi zisda. N-am ingeles... Dar Pirintele a continuat: - Mi, pini se duce de ;apte ori la usacimirii 9i nu gtie de ce s-o dus, mi, igi pierde mintea, mi! De ce nu lisa;i copiii si. vini pe lume? $i tu gi-o pierzi, mi! Si te laqide biuturi ;i de fumat! $i lisaEicopiii si vini la rind. Ala r-o dus supirat, iar Pirintele mi-a spus: - No, hai, maici, spune-miacum de ce qti supirati. I-am spusci a trebuit si plec din ministire ;i ci nu stiu ce si fac acum. Si caut alti mindstire, unde si incerc undevain Sibiu, unde si.mi primeascisausi mi, angajez la bloc. am primit;i un apartament, - Pi.rinte, ce si fac?Unde si mi duc? - Mi - lmi spune Pi.rinteleArsenie-, dar eu n-am plecit din ministire inaintea voastri, mi? Cind m-au dezbrlcat, am zis: faca ce-osafaca... Mi, n-are niciun rost, mi! Nu lisa un loc sigut pentru un loc nesigur. Simbita? Dar numai ca Mi, pe mine nu mi cheamS.la magazioner. intririle;i cu ie;irile. Mi, is multe cuieCu re de haine negre in mi.nistiri gi mulgi calugiri in afari.. Nu toEi din ministire se mintuiesc, nici togi din lume Nu seosAndesc. lisa un loc sigur,pentru un loc nesigur! mi-a spusPirintele Arsenie,n-am vrut si $i, daci aga mai incerc si mi mai duc inapoi la vreo mi.ni.stire." insi dorul de ministire si de rinduiala unei vieEiritmate liturgic, pini in cele mai mici cute ale sufletului,

134

Pdrintele Arsenie Boca

Fost-aorntrirnis deDurnnezeu

135

ii va rimi.ne mereu in inimi Maicii Glicheria. Cindva, -dupi ani si ani, mistuiti de dor, se duce la una din cele mai mari vetremonahaledin Oltenia. ,+{m zis unei maici ci.ndva: - Maici, daci pot, cA.nd si viu, mi primesti? pot - Maici., chilii avem destule!Tineretam primit ;i-n zileleastea. Dar n-avemloc in cimitir, ci. cimitiru-i mic. E numai de douizeci si doui. de persoane sunt douizeci si gi trei de persoanecaremerg cu bi.gul,gArbove. N-avem loc in cimitir! $i mi gindeam la mama Olga, ci eao primit pe toati lumea,desiavea 700 de capete. acum,daci.o murir, $i o dus-o de o inmormA.ntat-o singuri, in afara ministirii, numai easinguri, acolo."

catedrali, unde am slujit, si mi-au zisl. astdzin*mai De ai uoiesd sluje;ti! $i de atunci nu a mai putut si slujeasci. ii curgeau $i lacrimi mari pe fagi..." ,,M-am uitat in toate pirgile! Pirintele Arsenie dispiruse..." Reveniti in Sibiu, Maica Glicherialocuieste vreme o la Ocna, la unul din fragiisii, dupi care,fiindci locuinta nu aveadecAto cameri ;i legiuitorii nu ii dideau voie si locuiasciaici, semuti intr-una din dependinEele bisericii Dintre brazi, din Sibiu. Avea acolo o chilie micd., cu o dormezi ;i cAteva icoane...Suficienti pentru a fi mereu aproapede biserici, de Dumnezeu. Aici se ingrijeste de curigeniain biserici, de asigurarea prescurilor;i de tot lui ceea e nevoiein casa Dumnezeu. ce insi, cum regimul comunist nu concepea nicicum ca o viagi de monah, mai alesin lume, e necinevasi. duci voiti si.se angaleze. int6.i, la o frbricugi de haine - imbrdcamintea-, apoi la fabrica 13 Decembrie, fabfici ce proo curele..., unde seva;i pensiona. duceagenfi, saco;e, de Pec6.nd lucra la fabrica13 Decembrie,Maica Glicheria areparte de o cu totul neasteptati intilnire. ,,Eu, odati, eram in fagagirii gi voiam si mi duc la serviciu.$i o venit Pirintele Arseniesi m-o intrebat: - Ce agtepgi? - Tioleul. - Dar unde vrei si te duci? - Pii vreau si mi duc la serviciu. Dar abia cA.nd zis astaam vizut ci estePirintele am fusenie lAngi mine. $i zice:

,,ii curg."o lacrimi mari pe feEd,..!'


Tot din aceastiperioadi cumpliti., a pribegiei din ministire insprelume, Maica Glicheriaigi mai aminreste un moment induiositor. ,,Inainte si pleci.m din ministire, imputernicitul Ministerului ne supraveghea. noi i-am zis: $i - Domnule, darn-avem unde s5. ducem! ne - Daci n-aveti unde, mergetisi vi spAnzurati. $i atunci s-a inti.mplat de am fost la o biserici in Sibiu gi era acolo actualul PatriarhDaniel. $i cAnd i-am spusci am fost vreme de 18 ani la ministire si ci acum ne-odat afard.cuDecretul Gheorghiu-Dej,l-am intrelui bat;i pe el unde si. mergem,ci n-avemunde si mergem ;i ci omul acelane-o zis si mergemsi ne spinzurim. - No, maici, no - mi-a spus Preafericitul-, si.-ti spun gi eu. $i la mine o venit securigtiiin biserici, in

136

Arsenie Bocn Pi.rintele

Fost-aom trimis deDumnezeu

137

- Unde lucrezi? - La fabrici... n-a mai fost! Dar pini si zic: ...h 13 Decembrie, M-am uitat in toatepirgile!Am intrat in gari.,m-am uiArsenie!" tat pe peron...,n-o fost! $i era Pi.rintele ,,Mi, si nu faci raze Roentgen" in tot acesttimp,'iut"i." Glicheria, cind prind ea o ziIa doui liberi, alerga Driginescu. Am rugat-o pe Maici si peregriniri la Pirintele fusenie. ne spuni cAtecevadin acele ,,M-am dus la Driginescu. Cind m-am dus, Pirintele a iqit din Sfrntul Altar, in curte. Era insogitde ;ase oameni.Eu eram in biserici, dar daci am vizut ci a deschis ugagi a iegit;am iegitgi eu din biserici. $i cAndmi vede,la distangi,zice: - Mii, agasemenicu cineva!Bun5.,evlavioasi9i inteligenti! la Se referea mama sa...Mi-o dat ;i o pozi, dar am dat-o la cineva,si o tragi la xeroxgi nu mi-a mai dat-o gi s-o pripidit. Mi-a dat-o, ca si o am de amintire... - Pi.rinte,mi dor picioarelede nu mai pot!, ii spun eu.Am pinteni... - Mi, si nu faci razeRoentgen,mi, ci ataci si ce-i bun din organism,nu numai ce-i riu. rue..." aceste Pirintele ;tia dejaci eu fhcusem ,,Mi, ar fi bun un pic de lapte de bivoli..." Odati, cind eram la Driginescu, a venit un biiat cu mina legati cu un prosop.Mai erauacolovreo cigiva

oameni. $i Pirintele Arsenie, cind l-o vdzut ci o intrat pe poarti, a zis: - Ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, mi, dar ce si-i faci? Donmne, iartd-ma! Vine omul cu Eu mi gAndeam: de mhna tn ghips;i ParintelesPune kpte de biuola! Cind s-amai apropiatala un pic, Pirintele a zis iar: - Me, ar fi tare bun un pic de lapte de bivoli, dar ce si-i faci? - Da, Pirinte, dar uite ci mi-o rupt mina. - Da, mi? Dar tu i-ai dat in cap!$i in cap se consideri ci ai dat ca si-l ucizi! $i-apoi? - $i-apoi ila m-o dat in judecati gia trebuit si-mi vAnd bivola,care-mididea lapte,ca si-i plitesc la ila, la tribunal. .Hai, mi, Mihai mi, hai mi, ci de cAnd te a$tePt!" Altidati, tocmai ie;eam de la fabrici'. Era o bruti'rie acolo unde se ftcea pAine de casi, bituti de coaji. $i * intrat, pentru ci pe geam scria Auempiine de casd.$i dupi mine vin doi domni. $i mi intreabi: - Nu sedi pAine? Zic: - Scrieci au, dar inci n-au inceput si dea. Atunci, cei doi au inceput si vorbeasciunul cu celllalt. Zice: - Mii, am avut un prieten, Mihai, caretot veneala O mine plingAnd, ci togi doctorii i-au spusci arecancer. o fost la Bucuregti, fost la Mediag,o fost la Cluj, o fost la Eu togi doctorii. Togi i-au spusci. arecancer. nu ;tiam ce

138

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aom trirnis deDuntnezeu

139

mi s5. fac cu el, miJ Dar am auzit cd. un om carespune e - dinaintd de toate. Eu mi intrebam ci cine o fi... - Dar mi gAndeam ce,am eu bani si.le dau ca si-i ci spuieci arecancer? Dar pini la urmi tor arn mers.Omul ista sti dincolo de Bucure;ti, la Driginescu. CAnd am avzit, mi-am dat seamacL era vorba de Pirintele Arsenie. Apoi, acelaa conrinuat: - Cind am mers, mi, ;i am intrat pe poarti., omul iJa - ci pe timpul lui Ceausescu n-o vrut si zicd,cd,era cilugir sau preot, dar nici pe nume nu voia sl-i zici, -, omul ila o ie;it din biserici.,din clopotniEi.$i cAndam intrat pe poarti, i-o zis: Hai, md, Mihai ma, hai md, cdde cind te astept!Ma,ai reusitsd-l aduci?Md, sd nu te duci la doctori,md, cd;tii ce-pi spun? Sapa;i lopata!Ma, n-ai cancer md! Sa te la;i de bduturafi defumat;i sd l^dsayi copiii sd uina la rhnd. Sd nufacd chiuretajeneuasta! $i ziceaomul acela: - Mi, si vezi ci de acum nu-l mai doaredeloc, mi.! Numai de c6.nd spus... i-o ,,Du-te, mi., mai repede acasi, ci gi-o murit biiatul..." La un moment dat, Pirintele era sus, pe scheli, la biserici.la Driginescu, ;i picta. $i o venit dimineata,la sase, cinevacaresi vadi dac5. sunt oameni; cum veneau mereuzeci de oamenila Pirintele... Si Pirintele noaptea picta mai bine, ci ziua se mai intireau vopselele, era ci. mereulume multi.

Si Pi.rintele, de pe scheli, zice, fard. nici mi.car si se uite la el: - Ce-i, mi, ai venit si mi verifici?Du-te, mi, mai repedeacasi,ci gi-o murit biiatul. Ala doar de acasi venea,cu masina,securistul!S-o dus acasiomul: - Tir, e adevirat ci o murit biiatul?! - Da, mi! Cind m-am dus sil scol, si se duci la gcoali,l-am gisit mort in pat. - Tu, si.-mi spuiemie unul de pe scheli! $i securistulacelao venit la inmormi,ntareaPirintelui Pdrinte,$ cei ;i o spusa;a, de l-o auzit gi Pirintele Bunescu: cete-au cunoscut cei cenu te-Aucunoscut dccit prin alyii ;i ;i ceicete-au urit, astdziau uenit la inmorm,Lntaretta, Pdrinte. Asta, ci.nd o murit Pi.rinteleArsenie. La un moment dat, o dat Ceaugeasca telefon siJ aduci pe Pi.rintele Arsenie. Unul stitea paznic la u;i, gi altul a intrat la el. $i Pi.rintelea zis: - Da;i, mi., dagi,ci;i-n voi va da! sefulvostru va $i zburanu prea curind. Ala care o dat, ila o cizut jos, mort! Ala de la ugi, paznicul, a dat telefon la Ceauseasca i-a zis: ;i - Uite ce s-o intAmplatcu ila, ci,o clzutjos, mort. - imbricatil si duceti-l inapoi de unde l-ati adus, adici de la Sinaia. Apoi, Pirintele, dupi citeva zi\e,o murit. Acesteale de gtiu dp la Pirintele Bunescu, la Drigi.nescu. .Mi, te-ai uitat la trup, nu la sufet!"

Cend eram tot la Driginescu, Pirintele Arseniesi-a pus un sciunel la strani.. Stitea acolo si a spus si vini

r40

Pdrintele Arsenie Boca

Fost-a trirnis deDumnezeu om

l4l

acolo pe rand fiecare,si. vorbeasci.. prin biserici un Era -copil handicapat,$chiop,care se tot plimba. Mai intii, s-audus la Pi.rinteleun preot impreuni cu preoteasa. $i deodati Pirintele s-asculatin picioaresi a zis: - Me, eu am si vi spun tare, ca si nu mai punegi intrebiri. Voi si-mi spuneti incer, iar eu vi toti aceleasi rispund tare. indati, Pirintele a continuat: - De ce l-agiadus'a;a, mi? a intrebat Pirintele, referindu-sela copilul handicapatdin Biserici. - Nu i.sta-ial nostru, Pi.rinte. - Mi, de ce l-ai aduspe lume asa? Adici i-au spusPirintelui ci au un copil handicapat, dar nu eradfa, eraaltul. Dar Pirintele i-a intrebat de ce ci l-au adusa;a pe lume. - Mi, te-ai uitat la trup, nu la suflet! Ci prima la care te-ai gindit o fost mai buni. Dar aia era mai buni. la suflet,iar astaeramai frumoasi la chip, dar mai reala suflet,m5..O frcut chiuretqe...Mi, cigi copii agifi avut? Pentru iia pe carei-ati bigat de vii in pim6.nt, pentru iia l-agifbcut pe ista asa,handicapat. ,,De ce nu ne-ai l5.sat,mami, si venim pe lume?" Au venit odati la Pirintele n\te profesoare. PilinSi tele le-o intrebat: - Cigi ani ai? -Treizeci si trei. $i cigi copii ai fi avut? -Treizeci si doi.

Dar eu m5.gindeam: Doamneiartd-md, doar ry-g-putut aueacopii de la un an. Nu imi dideam seamaatunci ce inseamni si faci avort, cum e cu asta. Cealalti zice: - Am visat, Pirinre, ci doi copii m5. intrebau: De ce nu ne-ai ldsat, mama, sd uenimpe lume?Cd neftceam Preoli, neficearn tf"!i... I-au spusastacopiii din groapi, in vis.

,,Du-te repede[a tren, si nu scapiprimul tren!"


O femeie din Sibiu aveao fetigi gi era gravidi cu al doilea copil. Dar sotului nu ii plicea ci o vedeaci tot mergela biserici duminica, cu copiluta aia de m6.ni.. O ducea si o aducea,uneori o ducea in brate. Si-mi zice femeia aceea birbatul o pirisit-o, o plecarla alta, cu ci careo fhcut o copili ;i o rdmascu ea. Si era femeia aia cam silbatici, de o fb.cut chiuretaje;i alte rele.$i mimica aceea intreba pe mine: mi - Maici, eu mi duc la mama - carestirea nu departe de Bircuresti- gi-ag vreasi mi duc si pini la Drigi.nescu, la Pirintele Arsenie.Spune-micum si mi duc, cu ce rrebuie si mi. duc. cum $i i-am spusatunci,cigtiam. $i s-odus.Pi.rintele, o vi.zut-o ci o intrat in curtea bisericii,acolo,a strigat: - Mi, du-te repedeacasi.! Du-te repedela ffen, sdnu scapiprimul tren! - Pii, Pirinte... - Du-te repede,si nu scapi primul tren! Ai auzit?! Du-te repede! Ea s-o supirat...De ce cu ea nu voia si.steade vorbi deloc?S-o dus, gi-o luat bilet gi, cum s-o urcat in tren, o

142 -

P,irinte le Ars enie B oca

Fost-a orn trimis de Durnnezeu

r43

la plecattrenul!A ajunsnoaptea ora unu in gari.,laSibiu. O luat un maxi-taxi,ci atunci afaera,gis-odus acasi.Cum o intrat in casi, i s-o rupt apa.O dat telefon dupi salvare, o o venit salvarea, dus-o la spital. La orapatru o niscut un copilagsinitos, de mai mare dragul! Daci nu plecaatunci cind i-a spusPirintele,pierdeacopilul pe drum, cine;tie pe unde. De aia o trimis-o Pirintele. $i-atunci i-o pi.rut bine ei ci n-o ri.massi ci o ascultatde el. ,,Hai, ft-gi cruce!" Altidati, a intrat o vrijitoare in biserici;i i-o zis Pi.omul gi dupi fagi: rintele, carecunogtea - De ce ai venit? - Am vrut si vi vid. - Da? Ia fh-f cruce! - Nu! Nu-mi fac! - Ia fI-Ei cruce! - Nu-mi fac! - Hai, fh-gicruce! - Nu! Atunci, Pirintele le-a zis oamenilor: - Luagi-o ducegi-oafarl.,cd. e cu satana!Nu vrea ea 9i Daci facecruce,il si-gi faci cruce,pentru ci e cu satana. ardecruceape satana. ,,\Ad stelele! \Ad stelele!..." O venit la Pirintele odati o mami cu o fati handicapati. $i ii spuneamama Pi.rintelui ci.fata ei nu isi poate facecruce. Pi.rintelea zis si.-silasemAnain mAnalui si i-a
. l v I

cerut si-si faci.cruce.insi. fata zicea ci.nu poare,Pirintele i-a spusinci. o dati si.i;i faci crucesi fata si-aflcut! $i din clipa aceea vindecat! s-a Altidati a venir la Pirintele Arsenie un om orb. Nu vedeanimic. Si Pirintele l-a fhcut si. vadi. Era seari si imi amintesc ca acum cum striga omul de bucuriel. Vad stelele! stelele!... Vad

,Mi, tu fumezi?"
A venit la Pirintele odati un om, GheorgheGheorghe, gi Pirintele l-a intrebat: - Mi, tu fumezi? - Nu, Pirinte, nu fumez! - Nu fumezi, mL? - Nu, Pirinte! - Mi, hai spune:fumezi? - Nu fumez! - Ia bagi.m6.na buzunarulstAngde la pantaloni si in scoate pachetulde fgi.ri, Amiral-ul. o $i cAndo bigat omul mAnain buzunarulstA.ng, viztrt tottl.lumea ci Pi.rintele;tia gi cum secheami.flgirile pe carele fumeazd. ,,Da' cu slS.ninadin straigi ce faci?" Un alt birbat a venit la Pirintele, in postul Pastelui. $i Pirintele l-a intrebat: - Mi, tu postesti, mi? - Da, Pirinte! - Deci postesti,mi?

144

Pdrintele Arsenie Boca

Fost-aom trinis deDurnnezeu

145

- Da, Pi.rinte,postesc! Poctegti postul? tot - Da! - Da' cu slinina din straiti ce faci? Lapte blestemat S-o dus una la Pirintele gi i-o zis: - Pirinte, v-am adus nigte lapte gi unt. - Prima dati du-te;i unge untul pe stilp. CAnd s-o dus femeia,de acoloor iegitgopirlii. $i Pirintele a zis: -Yezi, intii ai blestematlaptele acesta, apoi ai venit si mi-l dai. $i n-o vrut si primeasci lapteleacela... La turnat ciment, cu PS.rinteleArsenie Or venit de la Madimiregti, cindva, nigte surori. Maica Veronicamurise deja. Maica Veronica;i Pirintele Ioan Iovan de la Receaerau tare credinciogi. Multe minuni s-aufrcut... $i mi-au povestitmaicile urmitoarele: Odati, acolo,la'Madimiregti, cind triia inci. Maica Veronica,maicile voiau si toarne ciment pe lingi chilii ;i si faci o poteci pini la biserici.,pentru ci atunci cind era noroi intrai in biserici tot inglodat. $i atunci s-au hoti.rit si toarneciment. Un Plrinte stitea afezat undeva lingi chilia maicii Veronica.Avea pe cap o pilirie, ;i maicile se intrebau: Cine o f pdkriosul asta?Ce a;teaptd.iSe gindeau ci. agteapti si vorbeascicu maica...

Dar el le-a intrebat: - Ce vreti si facegi? - Vrem si turni.m ciment. - Aducegi-mio vani.,un vas. aduce;i-miapi. $i Pirintele o desftcut cimentul si o ftcut preparatul acelasi o turnar cimentul pestetot, pini la amiazd,. Apoi, maicile i-au zis: - PoftiEiacum la masi. - Nu, aducegi-mi numai o bucigici de pi.ine si un pahar cu vin. A luat bucatele, le-o binecuvintat, o mu;car o bucifci de pAine,a luat o inghiEituri de vin... Dar maiciletot insistausi vini la masi. Cind au revenirsi il chemeiar la masi, Pirintele... niciieri! $i nici ci l-au mai vizut de atunci! Apoi gi-or dat seamaci a fost Pi.rinteleArsenie...

Fost-aom trimis deDumnezeu

147

Arhim. PaisieTinca B , Ministirea Simbdtafu Sus, rasov

Pirintele Paisies-a niscur la 21 august 793I,-h,Izvorul Muresului. La vA.rsta 16 ani vine la Ministirea de SAmbi.ta, unde il intAlneste Pr. ArsenieBoca.Aici, la pe aceasti ministire, va rimine apoi pini in prezent. Urmeazi. seminarulteologic la Cluj (l 9 53- | 9 58), facultatea de teologiela Sibiu (1964-1968),lucrindu-si mintuirea in Ministirea BrAncoveanu. Publicl o seriede volume de autor, mirturisindu-gi de fiecaredati credinciosia pretuireafaEi de Dumnesi zeu,de Biserici si de aproapele. ,,Era foarte cS.utatgi preguit de oameni" L-am rugat pe Pirintele Paisie Tinca sd ne rispundi la cA.teva intrebiri despreacelevremuri.

,,Pi.rinteleArsenieera un om deosebit"
Ministirea Brincoveanu de la Simbita de SuspistreazL inci mirturisitori ai vremilor in care Pi.rintele Arsenie Boca slujea aici, adunind mulgimi de oameni in jurul sfbntului lica; din inima munflor Figilagului' Despreaceiani, bitrinii de aici vorbesccu duioasi nostalgie, ca despreo vreme in care Dumnezeu cilca aievea tirimuri. pe aceste Unul dintre cei carel-au cunoscut,in aceastiministire, pe Pirintele ArsenieBoca, estegi Arhimandritul Paisie Tinca Petru.Prin bunivoingaPirintelui Ilarion (Jrs,stareg am vetremonahale, ajunsla Pirintele Paisie. al acestei Aflat pe patul de suferingi, Pirintele Paisie,cu geaUn slujbavecerniei. pimul deschis spreinal;imi, asculta cAt rinte c6.to rugiciune gi o suferingi. o binecuvintare...

Preacuuioase Pdrinte, ce ud mai amintiyi din aceleuremuri de inceputde mdndstire, cind, uenindaici, la Shmbdta, l-ayi intilnit pe ParinteleArsenie Boca? Pirintele Arsenieera un om deosebit.Stiteam adesea de vorbi cu el, atunci cind se purea. Pentru ci era foarte ciutat. $i el m-a apreciat,pentru ci eu nu erarnun om pe care si il impresioneze oricine. Nu, nu m-a impresionat pe mine nimeni agade tare. Ci mereuimi spuneamci,e un lucrupamintescacestA, orice seintimpla... Desigur,cu ingiduinga lui Dumnezeu. Doar sunrem frcugi d.b,r-nezeusi Dumnezeu le dirijeazd. toare in lumea asta. pe Nu suntemnimic ca oameni.Omul esteun lucru contingent...Azi estesi miine nu mai e...in Moartealui Fulgerse spune:,,De rupi din codru-o ri.murea,/ Ce-i pasi codrului de ea? Ce-i pasi unei lumi intregi / De moarteamea?..." I

r48

Parintele ArsenieBoca

Fost-aom trirnis deDutnnezeu

149

Acestaa fost felul meu de a fi... De a nu mi lisa prea uqorimpresionat... Dar tot trebuie saf fost oameni caresd ua f pus pe mai mult decdtallii, nu? ginduri... Sausdudf impresionat Eu am avut si mai am momente cAnd observde la distangianumite lucruri. Dar nu intotdeauna...De fapt, Pirintele Arsenie Boca mi-a spus cindva, demuh: Mai, acela$duh e si in mirue, in tine. Ori eu, ori tu...lqa imi fi o lucrarepreo;easci am ;i eu' pe care Ci spunea! aceeagi o aresi el. Si zicea: - Eu igi spun, pentru ci gtiu ci nu te increzi in oameni. Dar si nu-ti vini gAnduri de mindrie ci ai fi cineva, pentru ci igi dai seamaci omul e mirginit, nu e nemirginit, cum sunt PuterileCere;ti. De fapt, nici PuterileCere;ti - nici Sfin;ii, nici ingerii - nu sunt atot;tiutoare.Doar Dumnezeu,Persoanele SfinteiTieimi sunt atot$tiutoare. Dar Pi.rinteleArsenie era un om deosebit.$i era foarte ciutat;i preguitde oameni. Erapi aici cind a uenit PdrinteleArseniela Mdnastire la Shmbdta? venisemai inainNu. Eu am venit in1947. Pi.rintele te, pe la inceputul anilor 1940. Pirintele Arsenieo venit odati cu Pirintele Serafim. atunci? Cum l-ayiperceput Cum eracastdre!Pdrintele? Arsenie,atunci, in 1947, nu mai erastaret. Pi.rintele Dupi un timp, Atunci era deia Pirintele Serafimstaret..

prin 1948, PirinteleArsenieo plecatde aici la mi.nistirea Prislop,de fapt. Pirintele Arsenienu suferea nici nu impuneacilugi El girilor un lucru oarecare. spunea:Doar de aia o uenit in manastire, ca sa se conformezerinduielii de aici. Dacd nu seconformeazd singur nu poatef obligat de ahul. $i el a;a;i era! PAni am stat aici cu el, o mulgimede cilugiri tot veneaugi stiteau c6.te luni-doui gi dupi aceea o plecau;gi iara;i veneaualgii... Pirintele Serafimnu ii lisa pe tofl si plececind voiau ei, ci plecau unii tulburagi, daci ii lisa. $i le zicea:Mai stAi,cAsate lini;tepti. $i dupd cete ueilini;ti, sdpleci. $i-apoi mai stiteau citeva zile ;i dupi aceea plecaulinistiti. Ci agaspuneaPirintele Serafim: - Mii, noi trebuiesi avemgriji si nu pierdem sufletele!Chiar daci nu le vom mAntui- ci nu togicei din mi-, nistire semi.ntuiesc nu avemvoie si smintim sufletele! Aceasta ideeaPirintelui Serafim,caretinea mult era la suflete si mereu zicea, cind pleca vreunul dintre ei: Mdi" aici e uorbade un suflet! Oricum, dupi ce plecaunul, a doua zivenea.altul in loc. $i stitea;i ila o vreme;i iarigi pleca... Pr. Arsenie Boca gi Sf. Efrem Sirul Seuorbegte perioadaaceea uenea de cd lumefoarte mulpredicileParintelui Arsenie... ta aici, k Skmbdta,sdascuhe Da. Am stat ;i eu la predicile Pirintelui. Asta a fost mai inainte, prin 1945 sau 1946. Vorbeala altarul din pidure. $i ii plicea lui si istoriseasci vietile sfingilor. din

150

P,irinte le Ars enie B oca

Fost-a trimis deDumnezeu om

151

Si ne vorbea,de multe ori, despreSfhntul Efrem Sirul, - nlzdrifaniile pe care le ficea cind era copil pe care, ;i le-o plitit, de era si.-gipiardi viaga,cAnd o dupi aceea, fost invinuit ci a furat oile de la nigteciobani. Si ne spuneaPirintele Arsenie cum l-au trimis pe Sfhntul Efrem pirin;ii lui la opt kilometri de sat,la nigte rude de-alelui. $i ciobanii l-au oprit, ca si nu se duci noaptea, c5.en tilrziu. L-au oprit acolo, la turmi gi, in noapteaaceea, lupii au risipit oile, si ciobanii au zis ci el o adus hoti carele-au furat. L-au bigat la inchisoare,a fost invinuit de hogie!L-au ginut acolo mai mult timp. Dupi aceea, cAnds-a implinit vremea,ingerul Domnului i-a spusdin ce cauzi,.Ci el spunea: - Eu n-am furat! Nimic nu stiu de ceeace mi invinuiescaici. Dar ingerul Domnului i-a spus: - Dar adu-giaminte ci ai ucis o vaci la un om sirac. Omul acelasirac l-o intrebat tocmai pe el de vaci, pentru ci o ciuta. Dar el l-o certatpe omul sirac: - Dar ce, igi pizesceu vaca? Degiel o ucisese... Peste noapte,v?cao fost m6.ncatide lupi, si ingerul Domnului i-a spus: - Pentru astaesti inchis acum! Ci la Dumnezeu nimic nu setrececu vederea. Dupi ce era siJ tragi. pe roati, o fost chemat judecitorul la masi. $i, pini s-o schimbatjudecitorul, o venit un alt judecitor, caresti.tusein casi la piringii lui Efrem Sirul ;i care-lcunostea biiat, pe Efrem.Acela,dupi ce pe o venit, la vreo doui zile, o intrebat: - Mai e cinevaaici. sub arest?

I s-arispuns: - Da, mai e un teni.r. - Adu-I. L-o adusla el, legatfedele;.$i, cind l-o vi.zut,l-o cusi noscut imediat, dar fard. arate niminui ci il cunoagte. Dupi aceea,l-au dezlegat,au pregitit roata, si.-l tragi, dar judecitorul a zis: - Daci recunogti n-ai ftcut, atunci indati te eliberez. ci $i l-o eliberatjudecitorul. Iar cind o plecatde acolo, Efrem s-a urcat in mungi, la o ministire, si s-a flcut cila lugir acolo.El le povestea cilugiri intimplirile lui din copilirie gi ce o pigit atunci. mult si spuni Pirintelui ArsenieBoca,deci,ii plS.cea intimplarea asta,ci era din viagaunui Sfhnt... Ca Cum era capreot ParinteleArsenie? duhounic. Slujeamai rar. De spovedit tot cam rar spovedea. Spouedea pentru cd era urmdrit? rar . Da, pentru ci eraurmirit. Lumeaseingrimidea tare la el, aici. Venealume multi, iar Pi.rinteleii punea pe togi la treabi. Pe aleeace duce citre biserici o pus atunci girqi, au ftcut aleea,cu sArmi ghimpati, ca si nu calce oamenii iarbaprin gr5.dini. Cu studengii- ci veneau mul;i studengide pe la Bucuregti, de pe la Facultateade Teologie - iarigi ftcea multe. Pe ei ii punea de biteau girqii gi trigeau sA'rma ghimpati, de o ingridit pe acolo aleea,ca si nu calce oamenii iarba. A mai fbcut, apoi, un pod pesteValeaSimbetei, ci Mitropolitul Balan o luat terenul de pesteValeaSimbe-

152

P,irinteleArsenieBoca

Fost-aom trimis deDurnnezeu

153

tei, ca si lirgeasci incinta mini.stirii. Ci, atunci, minis_tireaavea 100 de hectarede pidure in muntele ista, de aici. AmAndoui dealurileacestea apartineau ministirii. Vdamintiyi lucruri mai deosebite aremeA din Se aceea? uorbe;te anumite minuni carese?eteceau aici, la mdde prin lucrareaPdrintelui Arsenie. ndstire, in special, Pirintele Arseniele spunea oamenilortrecutul lor. Era gi o preecupareoarecum cultivati a Pirintelui. Eu am gisit in biblioteci.un caietunde eraumulte schige frcute de Pi.rintele Arsenie.in schigele acelea, erau desenati ochi de oamenisi cu trisi.turile ochilor. Si, apoi, scriaci trlsitura cutare arati. cevaanume din viagaomului. Deci cine purta tri.situra respectivi. probabil ci avea insusirea aceea careo arita Pirintele... pe ;i Wnea atunci Securitatea aici? Vaftceau probleme pe din cauzaParintelui? Da, toati ziua veneaupe aici. imi amintesc eramprin anul II sauIII la Institut si ci am venit odati pe tren si acolo am intAlnit, in compartiment, un om caremi-a povestitdespre viaga in vremea lui aceea, prin 1947, cam de cind venisemeu in mini.stire. Si zice: - Aici, la Figirag, m-o adus pe mine si mi-o dat o funcgieimportanti. Si o mai adusun tigan cu patru clase primare, un om simplu. L-au pus prefect.Si mi-au zis: Wzi, cd dsta eprost, dar matale rdspunzide tot cee aici. Ca dstaeprost, n-aredeckt patru clase. De-abia stie scrie. era Tig*d acela securistulcareseocupasi de ministire. imi zice: $i-apoi

- Ce-am tras eu cu giganulala! Mi-o spusmulte, ci pe mine mi. gtiade la minSitire. Si-mi zice: - Eu il insoteampe giganulacela,ca si nu faci vreo prostiepe la mi.ni.stire, acolo. pe Si veneausecuristiisi asane injurau pe roli si ne loveau!in tot felul ne frceau! Apoi, o venit Mitropolitul Bilan si i-am spus ce se petrecepe aici. Ci la un moment dat intraseri si prin apartamentulMitropolitului. Si s-asupirat tare tiganul gi o zis: - M-oi duce eu la Bucuregtisi voi aveaeu griji si vi deapacede acum. Si s-adus la Bucure;ti 9i, dupi aceea, o mai venir, nu ca si seamestece treburile ministirii. in Dar probleme directe Pdrintelui Arsenie,pe uremea AceeA, ficut? $tiyi ceua? i-au Pirintele mergeasus, de lucra la pegterape care a fbcut-o. Mai duceacAtedoi-trei oameni de sipau acolo, la piatri. Era acolo zona de partizani;i veneaarmatape aici. Veneanoapteasi ne sculadin somn gi flceau giligie mare.Erau si cite zece persoane, vlijgani din iia voinici. La un moment dat, mi-au cerut buletinul. VlzAnd fotografiadin buledn, o zis: - Uite, mi! $i.o dat fotografiade au purtar-o pe la to;i, pe acolo. pe urmi. imi zice: $i - Te sfbtuim si nu-gi inchizi viata aici, ci e pi.cat! Datoriti aceleifotografii, asacum erape buletin, nu m-au mai chinuit, nici nu m-au mai deranjatniciodati. Pefutialalf ii mai pilmuiau...

154

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

155

la Dar cei-a impresionat fotografe? Ci eram tini.r. Aveam 16 ani. $tiyi ceua dr cdlatoria tn Muntele Athos a Pdrintelui V-a Arsenie? pouestitureodatd? ci Nu, Pirintele Serafim ne povestea Pirintele Arsenie s-o dus la Athos, dar ziceaci n-o stat mult acolo,ci mult. A fost numai in viziti. in in Tesalonicar fi stat,,mai Athos. De acolo,apoi, a venit la ministire. I-a trimis pe amindoi Mitropolitul Bilan, ca si puni rinduiala de la Athos la ministire, aici. $i Pirintele Serafim a fost, a stat un an de zile la Athos, acolo. Dar el nu a fost de acord cu rinduiala de acolo,de la Athos ;i nu a introdus-oaici. Zicea: Mai bine mai pu1in;i mai ckr, decdta turui dthtea;i topisd ayeptesdsetermineodatd... ,Mii, daci vei mai posti a$a,ifi trage clopotul..."

Pdstrali ureoamintire ceuAmai personak a relayiei cu PdrinteleArseniedin uremea chnd seafn aici, la Mandstirea Simbdta? Dupi ce arn venit eu aici, am tinut vreo patruzecide zile post numai cu api si pi.ine si m-am slibit tare.Am fugit, apoi, la pidure, din cauzaslibiciunii. Si, tot a{a,venisePS.rintele laArpasgi m-o adusel inapoi. Si-mi zice: de - Dar cine ti-o spussi postegti? $i zic: - Pii, Pirinte, poruncile Bisericii spun si tii toate posturile... Si o r6.s,zicind: - Mii, daci vei mai posti aga, trageclopotul... igi $i a ft.cut asa,cu mAna.A mai zis: - Acum ai noroc, esti salvat,ci esti tini.r, dar daci ai fi mai in virsti, ar fi gata cu tine! Era aspru Pdrintele, cum seuorbe;te? .Peunii ii certa mai tare, mai direct. Pe care ii vedea ci sunt increzuti si ci. nu mergealtfel. Saupe cine vedea ci nu calci a cilugar, daci e vorba de cei care voiau si intre in mi.nistire... Ce ne puteli spunede izuorul P,irintelui Arsenie?E chiar izuorul lui? Nu, Pi.rintele doar l-a curi.git. Izvorul era acolo, dar era plin de frunze si murdar. Pirintele l-a curigit. in pegtrradin munte a altucatsdsteA, mdcar o ureme? Nu, in pesteri nu a apucatsi stea.

Dupd ce a plecat ParinteleArseniede k Shrnbdta,h Prislop, a rnai uenitpe aici? Da, a mai venit. O dati, cred. $i a stat pini a doua zi. Cd., atunci cind eram eu aici, stitea cind veneain zoni mai mult la Arpa;, la o doamni, acolo, ca si scapede oaincumeni. Ci eraurmirit de Securitate. doamnaaceea $i ia poarta;i atunci oamenii nu puteausi intre. Seduceau nimeni. degeaba; bS.teau poarti, dar nu le deschidea la Atunci cind o venit - s6.mbitaseara- o stat pi.ni. a doua zi, iar a doua zi o plecat.Deci n-a stat preamult...

156

P,irintele Arsenie Boca

AcoloParinteleintengiona seretraga? sd Da, aqa voia.Voia si mute mi.ni.stirea acolo,ca si fie mai liber de oameni. L-ayi mai cautatsi dupa cea plecat de la Skmbdta? Am mai fost odati, la Driginescu, cind picta acolo. Erau multi oameniacolo,dar a statde vorbi cu mine. M-o intrebat cind vreausi sti.m de vorbi, acum saumai tirziu. Zic: - intii mi uit la picturi.;i dupi aceea putem vorbi. Cit m-am uitat la picturi., Pirintele m-a observat. $i, c6,ndam terminat, o venit la mine si o stat aproapeun ceas vorbi cu mine. de $i-mi zicela un moment dat: - Dar doari isteale stii si tu toate,cite gi le-am spus. Doar le cuno;ti, ci. doar ori eu, ori tu. A;a a zis: ori eu, ori tu. Adicl, aceea;ipreotie, aceeagi slujire,cum mi-a mai spussi alti dati.. Acesteasunt parte din amintirile Pirintelui Paisie. insemnelebitrinetii, cu ale ei grele incerciri, caute si sesilisluiasci in trupul firav al Pirintelui. Sufletul t6.nir, suav,nu di ghesdec6.t rareori insi adumbririi de cuget. De pe patul chiliei sale,din Minestirea Brincovenilor, Pi.rintelePaisiese face parte, din nou, din vecerniace inundi, cu minunea ei, Tara Figira;ului. Acolo unde, odinioari, Pirintele Arsenie uilgea inspre Si.mbita de SusCerul...

Sora Aurelia Tinca S,Lmbata Sus,Brasov de

,,Pi.rinte,cine egti, Pirinte?!"


A venit pentru prima oari.la Mi.nistirea S6.mbi.ta de Suspe cind aveavreo 25 de ani, si il vadi ;i ea, aievea, pe.PS.rintele ArsenieBoca, acelPirinte desprecareroare sateledin imprejurimi vorbeau ca despreun sf6.nt. Au trecut de atunci inci aproapeT0 de ani, iar soraAurelia (agacum ii spun togi cei de aici) nu a mai plecat de la aceastimi.ni.stire. Aurelia Tinca (sori cu Pr. PaisieTinca, de la Ministirea Brhncot)eAnrl, Si.mbita de Sus) a v\zut lumina zilei in 1920,la Izvorul Muresului. inci de mici e crescutiin fric5. Dumnezeusi dragoste Biserici.in 1945, vine de de la Mi.nistirea Simbita, si il intllneasci.pe Pirintele ArsenieBoca.Aici, ajuti la bucitirie si la alte treburi gospodiregti incredintatede Pr. Arsenie.Firesc,cu o ascultare

158

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aorntrirnis deDurnnezeu

159

di.inuind de zecide ani, soraAurelia poate fi gisiti gi azi, la cei peste90 de ani ai sii, intotdeauna,fie in biserici, fie la treburi, pe la bucitirie. in momentul in caream gisit-o, pogorddinsprevecernie,pe aleileinmiresmatetomnatic ale mi.nistirii. Am rugat-o si ne intoarcempulin impreuni, inspre aceltimp covAr;it de prezentaPirintelui Arsenie Boca. ,,Cine $tie ce ati auzitvoi..." SordAurelia,cum afost intllnirea Acee*, demuh,cu de ParinteleArsenieBoca? Prima dati c6.nd l-am intAlnit pe Pirintele Arseniea fost in PostulPagtelui, anul 1945. in Aici, la Sdmbdta? Da. Eu locuiam in Brasov, la;eful gi.rii, la o familie germani..Si acolo, de la biserici, am auzit cl,vine lumea la SAmbita.$i am aflat ci vine un aurocar, grup. Dar un eu tot nu stiam daci si merg, pAni.cAnddeodati m-am gdndit: Hai sd mergfi eu! $i-ncepe doamna preoteasi. era Pi.rinteleComsaatunci - si-mi spuni: - Au plecat.Nu mai sunt locuri la excursia asta.Dar mergi cu trenul, daci vrei, ci nu e departe. Eu nu cunosteamdeloc drumul, dar am plecat cu trenul. $tiam ci trebuiesi-mi cumpir bilet pini la Voila. Apoi, in tren, cAndam vrut si cobor la Voila, conductorul mi-a spusci sunt si algioamenidin Bragov caremerg la mi.nistire ;i ci vor opri ;i in halti la Simbita. I-am zis:

- Dar eu am luat bilet numai pini la Voila!.Acum, cum si merg pd.nila SAmbita? - Lasi, ci nu serup rogilede la ffen daci te mai duce doi kilometri. Atunci am venit deci pentru prima dati, impreuni cu cigivaoameni de la Bra;ov.Era in anul 1945... pe Cam clyi ani aueagi atunci? 25 de ani. $i, dupd ceali ajuns k Slmbdta? Era in Postul Pa;tilor, cAnd am venit. Cred cd.era a cinceasiptimini de Post. Era o maici aici, careaiuta la bucitirie. Era mai bitrAni, aga. Dupi Sfinta Liturghie, ii spunePi.rinteluiArseniegi Pd.rintelui Serafim,de fagi cu mine: - Astizi a cAntatcor ingeresc biserici. in $i Pirintele Arsenie, care era in biserici. si stitea cu miinile ridicate in sus, la fel ca si Pirintele Serafim, i-a ri.spuns maicii: - Cine ;tie ce agiauzit voi... Nu voiau si spuni adevirul! Dar a fost atunci ceva cu totul minunat! Eu am stat atunci o siptimini;i apoi am plecat.Pe urm5.., SchimbarealaFagi,am venit si am rimas. de la Atunci, prima datd, ayi reulit sd ua spouediyi ParinArsenie? tele Nu, m-am spovedit la Pirintele Serafim. Pirintele Arsenie era foarte ocupat! Lucra in ri.nd cu tofi mun-

160

Pdrintele Arsenie Boca

Fost-aorntrirnis deDumnezeu

16l

citorii! Si piatra asta,care e in jurul bisericii, astamici., Pi.rinreleArsenie a adus-o.Pirintele o adunat-o din rAul ila mare. Intra in api,, acolo, si aduna piaud..Era foarte, foartemuncitor. Alegeaoameni pe care-i chemala treabi; cd.era foarte, foarte multi lume. Dar toati lumealucra! MinS"stirea erala inceput, era inci gubredi. Pe mine si pe inci vreo doui fete ne mai didea afari din grup. Si parci mi tot supiram: De cenu neprimepte$ pe noi? Apoi, iar mi duceam Ia munci" si iar mi didea afari. $i la un moment dat, mi-a zis: - Eu pe voi vreau si vi mai crut. A stiut ci mai avem altele de dus, probabil... Mi gi vedeamai sli.bugi. era lucru greu de ficut. si A doua oara ayi reu;it sa uorbiyi cu Pdrintele?Sa il cunoafteli mai bine? Da. Cam un an si cevaam stat impreuni. cu dAnsul, ci, dupi aia,in 1948,a plecat.Noi eram cu treabi multi la bucitirie, la gospodirie.Vedeamnumai cum il aglomereazd,lumea Pi"rintele de tare!... pe aga Era odati aici Pi.rintele,la casa langi complex,si s-a de dus cu prescurila"lume. Venealume foarte muiti! $i to;i seingrimideau - asaseingrimideau! - si-i sirute mina. Eu m-am g6.ndit: Cum sd md tngrdmddesc a;a?!Sa-l necdjesc asa?M-rm dat deoparte. Cind o terminat cu tofi, o venit la mine si mi-o dat mina;i mi-o zis: - Si triiegti! Eu n-am indriznit si mi duc, ci n-am vrur si.-l mai necijesc eu... si

Altidati, era in riul mare, scoteapiatri. Era aproape de momentul plecirii lui de aici ;i ;tiam ci. pleacd.f, toate fetele - au fost foarte multe studenteatunci, de la Teologie ;i de la alte facultiti; era si maica starefi. Zamfiru si multe altele- au cerut sfat ;i multe voiau si le trimiti la ministire, la Bistrita.Numai eu am tot ri.mas,am ror rimas. Am fost la fin in gridini si, cind s-a rerminat cu frnul, mi-am zis:Acum il a;teptaici pe Pdrintele,chnd iese din r,Lu,fi uorbesc. cind a iegit, avea un insotitor, pe $i Pirintele Antonio. Cind o iesit, o zbierat la mine; a;a o zbieratla mine: - intinde-o, ci te apuci ploaia! Mi-am zis Uite, nici acum n-dm Auut noroc...Lm fh.cutinsi. ascultaresi am plecat. Am vorbit cu Pirintele la plecare,inainre de a seurca in ci.ruti. Ultima plecare... Cind o plecatde aici.Atunci, parci cineva m-ar fi impins de la spate:PleacdPdrintele gi numai eu Am rdmas ftra tfnt... $i m-am dus, aga, am ;i strigatca o disperati: - Pirinte, vi rog si mi trimiteti si pe mine la Bistrita. ' Pirintele, in general,le trimitea pe roarela ministire la Bistri;a. Sti gi se uiti la mine si-mi zice: - Petine nu te trimit. imi veneasi pling. Am strigat: - Dar ce si fac, Pirinte? - Ce si faci?Si stai,si rabzi anii viegii... A;a ayi;iftcut, nu? Da... Daci a;a o zis Pirintele... CAnd a murit Pirintele Serafim,cind l-au dus la spital ultima dati, ;i dinsul, aproape plingi.nd, mi-a spus:

162

P,irinte le Ars enie B oca

Fost'aom trirnis deDumnezeu

163

- Tir si nu pleci de aici!Tir si.nu pleci de aici! Or$icum am fost, cum n-am fost...,ca o stergitoare de picioare,ca o seryitoare. N-am fost nu $riu ce.Dar gtie Dumnezeu...

Nu ;tiu prea multe, pentru ci nu sriteam mult pe lingi Pi.rintele.Nici n-aveamtimp, si era mer.bu-iirconjurat de oameni cu;coali multi; cu teologie,cu semina! cu facultate. Cum eraParintelela sluiba? Api.i, st5.tea o stinci, cum zicea maica Teodora! ca Stitea ca o stani de piatri., nemiscat! Slujea mai rar, ci. in generalslujea Pi.rintele Serafim cu un pirinte Mihail Burghescu, carela urmi o mersla Sil\te. Acolo o;i murit... Au fost trei Piringi aici, la inceput. Pi.rintele Arsenieera cu treburile multe gi cu lumea. Thre-lmai necijealumea!Thre,tare!insi la fiecaresituagie;tia un cuvS.nt si.le spuni... $i k predicd? inainte de a pleca de la mi.nistire, a trimis lumea acasigi a ziscL vreasi riminl doar cei cu carte mai multi,, cd,tine nigte predici pe care nu le in;elege oricine. Erau pentru studengi.Era cam dupi Sfantul llie gipini.la 1 august,perioadaaceea caresunt cam 10 zile. in ziceauunele, mai in rAs,ci acum se alegoile $i-apoi din capre.Dar Pi.rintelele-a spus: - S-avegigriji, ca nu cumva cei carecredegici rim6.negi,tocmai voi si plecagi! Era o fati de pe la Sibiu, careimi rot zicea: - Hai si mergemsi noi! Toati lumea era chemati si meargi, doi c6.te doi, in fagaPi.rintelui. C-aga-ialegea tofi. $i-mi ziceafata aia: pe - Hai si mergem! Zic:

,,Pirinte, cine va intra aici, la nunt5.?"


Se tot uorbe;tedin aceaperioadd de anumite minuni pe careleficea aici Pdrintele.Va amintiti lumuri d.e genul acesta? Lucruri mai deosebite s-au intdmpkt aici? care A iesit odat5. Pi.rintele Arseniede la masi, dupi Criciun. $i erain curteami.nistirii un pom, un brad aruncat de la pomul de Criciun. S-a dus Pirintele, a luat pomul gi l-a infipt in pimint. Iarna, in pi.m6.nt ingheEat. bu$i ci.ti.reasa, careeraaici - Victoria o chema-, a zis: - Pirinte, Pirinte, cine esti, Pirinte? Ci o vi.zut ci. in pimi.nt ingheEat infipt bradul... o Dar Pi.rintelei-a zis: - Thci, Victorio, taci, taci! Zicea uneori Pi.rintele : - Dupi ceplecdin lumeaasta, mi chemati,ci mai si mult vi ajut de acblo,ca de aici. Am fost cindva si eu la Dri.gd.nescu. Chiar atunci, picta la icoanacu Nunta din Cana.$i era un timp ci.nd nu vorbea.Nu vorbeacu nimeni. Scriape h6.rtiicelor cu carevoia si vorbeasci. Atunci. eu arn inuebat: - Pirinte, cine va intra aici, la nunti.? $i mi-a ariltatca;i cum ar spila rufelesi le-arsroarce bine. Adici si fii bine spi.lat;i stors bine ;i atunci Polr intra la nunti. Ci de vorbit nu vorbea.

164

P,irinteleArsenie Boca

Fost-aom trirnis deDumnezeu

165

- Eu nu mi duc! Eu n-am gcoali! --Pii, ce, depindede gcoali? - Depinde 9i de starea sufleteasci, dar;i de gcoali... Dar ea a tot insistat: - Hai, hai, hai!... $i am merscu eala Pirintele ;i am vrut s-o lasin faga lui gi si plec. Dar Pi.rinteleo intins mina, si mi prindi am. pe mine. M-a intrebat cite clase - Pii am pu!ine... Numai patru aveam... $i-a zis ;i Pirintele: - Cam pufin, cam pugin... Dar eu i-am spus: - $i-a;avreausi merg acasi... Toamnaera multi treabi gi acasi. - $i mai vin iara;i de Sftnta Maria... Si mi-a zis: - Bine. Du-te. $i am plecat.Apoi, la SfdntaMaria, am venit inapoi la ministire, cu marna.

- Dar copiii unde sunt?Din cauza astaavetinecazuri mari, pentru ci omorA.gi copiii! Dumneauoastrd zis ceua u-a deosebh, cind uorbeaticu Sfnyia Sa? Nu. Nu vorbeamprea mult cu Pirintele. Era agade ocupat, ci nu indrizneam. Mi gAndeamci daci n-am nici gcodi, ce si caut eu la el?Auzeamci veneauunii sau algii,dar n-aveamtimp si merg gi eu. Mi gindeam 9i ci n-am priceperede a vorbi cu Pirintele, dqi el primea pe toati lumea careveneala SfingiaSa. La Drdgdnescu maifost? ali Atunci ci.nd picta la Nunta din Cana am fost de vreo doui ori. Altidati apoi n-am mai fost... Cum afost plecarealui de aici? Mitropolitul Bi.lanl-a trimis la Prislop,unde ministirea era pirisiti. Aici era mare aglomeratiegi s-a gAndit si-l trimiti. acolo,cI acoloeralipsi marede oamenibuni. ministirii. $i apoi $i acolo o inceput Pi.rintelerenovarea tot de acolo a fost ;i inchis. A fost apoi pe la Bucure;ti, pe la Schitul Maicilor... Dupd cea plecatParinteledeaici, lucrurile au rdmask lume aici? fel? Mai uenea 'Venea lume, venea.Ci gi Pirintele Serafim era un Arseniea spuscitre cineva: om deosebit.Chiar Pi.rintele - Spovedigi-vi PS.rintele la Serafim,c5. inger in trup! e SpuneaPirintele Arsenie: - AveEitot ce vi trebuie acolo, la Simbita.

,,Spovedigi-vila Pirintele Serafim, ci e inger in trup!"


Va mai amintiyi cesfaturi ua dddeaParintele? Nu spuneaprea multe. in primul rind, era atent la familiile care aveaucopii. Cind o mami aveanumai un copil saudoi, Pirintele inueba: - Ceilalgiunde sunt? Ficeau avorturi ;i apoi unele veneau cu necazuri mari. $i Pirintele de fiecaredati intreba:

166

P,irinteleArsenieBoca

A fost Pirintele Serafim,pe urmi a fost Pirintele Teofil. A fost destulbine gi estegi acum. Doar ci trebuiesi avemcu to;ii mai multi dragoste Dumnezeu. de Simyipiaj utorul Pdrintelui Arsenie? Da! Da! il simgim! La noi, acasi,s-a fhcut bisericarnai tirziu. Si, cind am frcut pictura la biserici, Pirintele Arsenie de trei ori o trimis bani acolo,pentru pictura bisericii,flri si-i ceari nimeni. $i m-a chematpreoteasa acologi m-a intrebat: de - Cine-i ila caretot trimite bani? - P5j cine?Pirintele Arsenie! Deginu i-am cerutniciodati! Nici n-am vorbit despre asta,desprebiserici.. Dar Pirintele gtia unde e lipsi... $i acum ne ajuti mult. Zicea numai si ne gindim la el, si-i ceremajutorul, ;i el va fi cu noi... Sora Aurelia Tinca e ca o adiere de dor a unor vremuri de odinioari, in caresfinEiipribegeau aievea,la modul cel rnai firesc, printre oameni. Prezenga pe aleile ei mi.nistirii ori prin ungherelebisericii de aici, cufundati in rugS.ciune, resemnifici sensuri,cheami la conqtientizare,la responsabil izare...

TeodoraBiti Tohan.Brasov .,

Arsenie ,,P5.rintele m-a aduspe caleaceabuni!"


Cind urci spre Jhra Bi.rsei, sufletul incepe si freamite a vqnicie. Un tirim de basm, invesmintat in acea lini;te patriarhali care cheami sfios la rugiciune, la ingenunchere.De aici parci. nu mai e deci.t un pas pAni la Dumnezeu, iar oamenii ce-i strijuiesc hotarelegtiu mai bine ca oricine aceasta. aceea De ospitalitatea;idragostea lor covirses te facsi te simti Aclsd,te fac parte din lumea c, lor"dedescendengi divini, partedin dorul lor de Hristos. Pe doamna Teodora Bigi am int6.lnit-o la Tohan, o localitate in imediata vecinitate a Zilrnestiului (Bra;ov). Mi se spusese a ffecut prin citeva momente grelein ci care Pirintele Arsenie Boca i-a fost nu doar ajutor, ci in adeviratinsogitor;i mijlocitor la Dumnezeu.C6.ndva,

168

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aorntrirnis deDurnnezeu

169

copilirie, il intAlnisepe Sfhntul Ardealului la o ministire din Prahova.insi doar mult mai tirziu, prin pronie ci divini, a descoperit Pirintele acelape careil intA.lnise, ArsenieBoca. oarecindva,nu era altul decit Pi.rintele purtiri de insi cele mai frumoasesi binecuvi.ntate griji ale Pi.rintelui Arsenie s-au manifestat in viata sa a la dupi trecerea celevesnice Pirintelui Arsenie.Despre doamnaTeodora. acestea insistatsi ne istoriseasci am ,noiembriel95l,la PoianaMirului Niscuti la 18 (Braqov), doamnaGodora Bigi poarti necontenit cu ea dorul aceleivremi a copili.riei, in care doar ea, ai ei gi Dumnezeu formau universul.Saligluiti undevape colide nelemirifice alesatului,cu greus-adesprins copili.rie, pentru a intra in iuregulnebun al viegii dejos, in lumea in care cei mai mulgi dintre noi triim zi cu zi. A lucrat in invi;imAnr, vreme de 30 de ani, fiind directoaregi indrumitoare a copiilor din PoianaMirului. a Discugia doamnaTeodora fost una cu totul odihcu locuri. acestor nitoare,rupti din bogigiasi frumusegea

,,Tiebuiesi wei!"
api Doamnd Teodora, dumneauoastrd ajuns in conjunclie cu PdrinteleArsenieBoca int-un mod ceuamai atipic. pe copiL-ayi cunoscut Sfkntul Ardealului tncd din uremea ldriei, insd abia dupa zeci de ani ali aflnt ca Parintele acela, a de d.emuh,cu cnreu-ayi intthlnit intr-o situapiespeciala, nimeni ahul decdt...PdrinteleArsenie.Sd uedem,ua fost momente. r0g,cum s-auPetrecutacelebucuroase Pirintele Arsenie plecase la Simbita, din cauzi.ci de pe era urmirit - cred eu - gi ajunsese Ia Crasna.Dar nu

stiaupreamulgi unde seafla atunci. Era de Sfh.nt4-Marie. Ne-am dus, impreuni cu familia, gi noi la Mini.stire, la Crasna.Ne-am dus, ;i a doua z,t.urmasi ne spovedim. Am stat la priveghere, am urmat rAnduiala...Cu noi a mers si o familie de tineri careerau cisitoriti, aveaucopii, dar nu erau cununati religios.A doua zi, acestora, Pi.rintelele-a spus:Nu uapot impartd;i phnd nu innayi in cumintenielAuiegitcuno;tinteleacestea noastre ale afari, au venit si ne-au zis: Uite, nu ureAParintelesa ne tmpdrta;easca. Ne-a zis sd ne gdsim na;i..$i atunci ai mei si cei caremai erau cu noi au zis: Copila astafi cu bdiatul meu, hai sa ii punempe ei sa ud cunune.' Eram necisitoriti... Eu eram la liceu. Cei doi s-au dus, i-au spus Pirintelui gindul lor gi atAta fost! Cred ci eraasa,in miez de noapte, cind se petrecea acestepisod.$i a venit PS.rintele de la grupul acelamare din biserici, si vorbeasci cu noi. $i ;tiu ci a venit si mi-a zis: Ei, ;i e;ti na;d! $i eu m-am rusinat si am spus:Nu stiu, Parinte!Eusunt eleua. Nu;tiu dacdpotface dsta...$i Pirintele a zis asa: Tiebuiesa urei! . Foarteinteresant! am Nu ;tiut de la cine vine cuvAntul acesta, cine e Pirintele. $i am zis:Bine, atunci sunt na;a!Si, intr-adevir, aga a fost. I-am cununat pe cei doi si, in timp, desi erau oameni mai in vArsti decAtmine, m-au respectar nagi.! de Veneausi aici, dupi ce m-am cisitorit, veneaumereula mine, ;i imi spuneaund;icain sus,na;icain jos. Timpul a trecut... Si au divorgat oamenii acestia, pAni la urmi. Iar el, printr-o imprejurarenefericiti, din cauzd. a vrut si i;i salveze ci copilul dintr-o situagie grea, a fost gi.sitvinovat si a fost dus in pugcirie.Multi vreme nu am mai stiut nimic de el.

170

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a trirnis deDumnezeu orn

l7l

Dupi eliberare, dus pe la o ministire prin Mols-a dova,nu gtiu exactunde. Si acolo,la acea ministire, i-ar fi spus cineva: Sd o cauyipe nafa ta! Sd te duci sd o caupi pe nafa ta! $i a venit. M-a ci.utat.Am fost foarte impresionati.- sogulmurise de curAnd- cAndl-am vizut. Era foarte sli.bit, foarte schimbat.Mi-a povestitlucruri grele din inchisoare nu imi veneasi.cred-, dar flceam legitura cu ce am citit prin cirti. in casi aveam o imagine cu Pirintele Arsenie. $i cind a dat acestfin aI meu cu ochii de Pi.rintele Arsenie, a zis: Uite, e Parintelecarene-AcununatlSi am spus: Cum?!PdrinteleArsenieilEl spune:Da!Nu;ti1i cd u-a imi binecuuhntat u-apus mdnape cap;i u-a spusceuace tot $ timpul pe drum agi repetat?... Acestaera cuvi.nrul ce mi-l spusese: Tiebaie doar sd urei!Nu stiu de ce, mi s-ap5.rut asa,ca un dat, si. port aceste cuvinte in suflet gi oricAnd cred eu cd, zice cd. pot saunu.trebuie,si pot sd, ba as nu zic trebuiesd ureau;i seua implini. Aceasta fost aducerea a meaamintein timp, prin acest fin al meu, despreintilnirea cu Pirintele Arsenie Boca. ,,Nu piturica trebuia s-o aduci! Pe el trebuia siJ aduci!" Cu siguranya, aceastd inthlnire cu ParinteleArseniea al fost doar un inceputal cautdrilor al unui excurs apropierii dePdrintele;i al uddirii prezen,tei in uiayad-uoastrd. sale Da, din picate, eu l-am cunoscutmai mult intr-un alt fel. De acolode unde esre, acolomi-a vorbit, specide al, sufletului meu, inimii mele.$i poatenu sunt vrednici

si vorbescastizi cu aleasipreEuire cu o frumuse;edesi osebiti desprePirintele, mai alespentru ci ;tiu? dAnsului nu i-ar plicea si. spun prea multe despreel, penrru ci acestSfhnt al fudealului a avut, mai inainte de roare, multi, multi smerenie. Din picate, l-am cunoscut - pentru ci agaa vrur Dumnezeu - la necaz. prin Pirintele Arsenie,Dum$i, nezeu mi-a intins mina Sa. lqa L-am cunoscut eu pe Dumnezeu!intr-un mod mai special, mai deosebit. Cred - din ce arn citit legat de Pd.rintele Arsenie -, ci. dincolo de minunile sde, adevi.ratapropovS.duire Pirintelui a a - Dumnezeu.Aceasta fost relatiaom cred ci estecel mai important! Pentru mine, cel putin, agaa fost! A;a a rinduit Pirintele Arsenie:si. invi.geu relatiamea, ca om, cu Dumnezeu. Pentru ci nu eram deloc unde trebuie. Nu eram! $i a trebuit si. vini. pestemine necazul,si imi dau seama deslugitde aceasta... Sotul meu cizuse intr-o cumpliti paralizie.N-a mai vorbit, n-a mai mers...Dureros!Dar a avut atita tirie gi atita bunitate, incit eu nu mai puteam si mi pling de el. Dar, prin asra, fost prin multe, multe spitalegi am am vizut oameni...Am vlzut atita durere!Oameni cu dureri mult mai grele decit ale mele. Si oameni care duceau toate aceste dureri, cu ajutorul lui Dumnezeu.$i aga, in spitalul din Figira;, Pi.rinteleArsenie,pe careftgi.rigenii il irrbesc nu por si spun ci l-au iubit, ci il iubescdin tot sufletul! - a trimis o asistenti care,vizind intr-o seari ci. i se face riu sotului (medicii i-au scosperfuziile, totul!) mi-a zis: Gata, hai, ia ma;ina ;i te duci cu el acasdlEu am spus: Dar a;a ceat eu nu pot sdfac! De-ai yi tu unfu locuiesc eu... Cum sd md duc in miezde noaptecu el acasd?!

L72

P,irintele Arsenie Boca

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

173

Tiebuiesd trecprintr-o padure, sd urc la bloc... Cine-mi poate!$i ajutard-l duc?Eu, ofemeie, nu pot singura.Nu se nu stiu cum am ridicat ochii sprecer si am zis Doamne, astanu mi-o da, ca nupot s-oduc!Astachiar nupot s-oduc! Oriceabceua... pini la urmi, am tot rimas pe lingi el. $i, o La un moment dat sogulfbcuseo crizd,, cidere puternici. de calciu ;i de magneziusi i sepusese circel, dar un aga,tare!Si eu, disperati, i-am luat piciorul, am inceput si il masez,aga,gi ztc: Credcd aici are ceua! Asistentaa fost tare impresionati.de ceeace fbceam pentru sotul meu si mi-a zis: Doamnd, nu urei sd mergi la S,imbdta,la izuorul Parintelui?Atunci, am zis: Ba da, de cum sd nu?!Am luat o piturici, o bucigici, a9a, piturici gi o sticli, ca si.aduc api de la Pirintele Arsenie.Nu nicio;tiam cum se procedeazi,cum si fac, nu fusesem dati. M-am dus acolo, cu asistenta, am ajuns Ia izvor. ;i Nu eranimeni, nimeni, nimeni! M-a impresionatlocul... Am vi.zut icoaneacolo. Ploua, ningea pe ele.Astizi s-a amenajat,s-a ftcut, aga,un designaparte,estealtceva. Dar atunci, nu! Ploua,ningeaacolo!Curgeaapa...$i mi gAndeam:Doamne,;i nu sesnica?Pai dacd eu a; duce o icoanaacum Acolo,nu s-Arstrica? M-am rugat, aga,cit m-am priceput eu... Doamna aceasta mai mult m-a impresionat,pentru ci ea plAnsi gea,efectiv!Seruga acolo si plAngea! eu mi gindeam: $i Doamne, daca eu nu mai pot sapkng, ea cred cd are un necazmuh mai maredecit al meu;i, uite, m-A adusaici... Am luat api, am stropit gi piturica aceeacu api., acolo,la izvor,dupi caream plecatla masini. CAnd am ajuns la magini.,mi-am dat seamaci am uitat piturica! Dar masinanu eramai departedecAt cAtivametri. Imedi-

at mi-am dat seama nu am luat pS.turica! ci M-am intors si...pi.turicanu mai eranici.ieri!Nu mai exista!-Ne-am intors amAndoui, am ciutat pestetot... Nici urmi de piturici! Si ea,atunci, a spus: - Si;tii ci ista esteun semnde la Pi.rintele Arsenie... Eu am ris: - Si vini Pi.rinteleArseniesi-mi ia piturica?!...Nu pot si cred! Ea, atunci, a mai insistat.Dar eu am zis: - E o piturici.... O fi fost vreun cAinesaupoare,cine stie, vreun om carea avut nevoiede ea, deEi,la cum e, nu poate decAtsi-gi infr.soare picioarelecu ea.Aftceva,ce si faci?! Dar zic:Nu-i nimica! ii trebuie cuiva,probabil. De-asta am mai gisit-o... nu I-am dat soEului $i am plecat.Am ajuns la Fi.gd"rag. si beaapi. Asta a fost in luna august.in anul urmitor, la 1 februarie,a murit. Cred ci. dupi pomanade 40 de zile, m-am dus pAni la spital, si. duc ceva,acolo...Doamna aceasta, asistenta, vreausi vi spun ci mi-a dat intre timp doui cirgi cu Pirintele Arsenie,si.le citesc. Cind mi vede,imi spune: - Nici acum nu crezi ci Pirintele Arsenie ti-a spus cevaprin piturica aceea? Si am inceput, aga, citind din cirgile primite de la ea gi din altele,pe caremi le-am cumpirat ;i eu - ci parci Dumnezeu a vrut a;a, si mi le trimiti. -, si.-mi adincesc iubirea,si-l cunoscmai bine pe Pirintele Arsenie. in iconigei,am $i-am venit acasi.AjungAnd,aga, faga spus:,,Doamne,Pirinte Arsenie,daci am fost neqtiutoa-

174

P,irintele Arsenie B oca

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

175

re;i daci nu am luat in seami ce mi-a spusprietenamea, Spune-mi micar acum,dupi. atita timp, ft-mi si.ingeleg. ceva!"Am vrut ceva, aga,de necrezut!$i m-am rugat o doui, trei, patru, cinci... $apteseri!$tigi cum?Mi seara, rugam ata, cu cuvintele mele, in legeamea. Si, deodati, aud aga: - Mi, nu piturica trebuia s-o aduci! Pe el! Pe el trebuia si-l aduci! AtAt...Ati.t am auzit!De-atunci,m-arn linigtit! A fost nemaipomenit!Vai, ceva...,gtigi cum?! $i noaptea,parci, eram bucuroasi;i indurerati. indurerati, intr-un fel, pentru ci n-am ftcut ce trebuia,dar gi bucuroasi,bucuroasi, de ceeace imi di.ruisePirintele Arsenie! Mai trece ce mai trece timpul ;i, intimplitor, citesc un articol scrisde un Pirinte de undevade pe la Albac... ParinteleDionisie lgnat... Da, exact! in o Acestapovestea intimplare cu o femeiecarefusese cu Pirintele Arsenie,s-aridicat cirucior ;i, dupi intAlnirea din cirucior ;i a mers pe picioarele ei! Acum respectiva persoani este miicugi, undeva in Retezat.$i atunci am Totqi am fost a;a de bucuroasi!... in;eleseu ci am gregit. imparAy*l De atunci, am inceput si citescgi Cararea cA.t ;i multe, multe alte ci.rgi.Citindu-le, am ingeles de e adAnc Pirintele! $i ce puterefantasticiaveade a sintetiza cuvintele salede invigituri! Cuvintele salesunt atit de minunate;i de pe inlelesultuturor!Al tuturor! Oricine il pe poate inEelege Pirintele Arsenie.

,,Pirinte Arsenie, ajuti.-mi., lumineazi.-mi. . . "


La un moment dar, a trebuit si m5.duc la un examen, la un concursde directori. Tiebuia ftcuti o lucrare, trebuia pregitit mult material...Era in anul in caresogul meu deja trecusela cele vegnice.Aveam asa,o srare de - cum si vi spun eu?- tristege. Niciodati n-am fost singuri. Acum mi simteam singuri..$i trebuia si si mi concentrez, mi pregitescpentru examen... si Concursul acesta cu toti directorii - nu conta ci egtide gridiniera ti., ci. egti de ;coali generali, cL e;ti de liceu. Thebuiasi stii totul, nu era nicio diferengiere. Cu o zi inainte, nu s-au mai luat in seami lucririle. Le-au studiat dingii, au dat o noti si gata.Ei, a doua zi nu stiu ce s-a intimplat, dar ne-au zis cd.trebuie si ne susginem lucrarea.Eu lucrareami-o flcusem, nu era si o problemi, dar nu eram suflete;te pregititi, pentru c5. nu stiusemci. trebuie si o sustin. intAmplitor, aveamla mine un exemplar,l-am risfoir pulin gi m-am dus. inainte si intru, cu emotii si cu o teami, aga, cumva,am zis: PdrinteArsenie,ajutd-md, lumineazd-md. sdf.u tn staresd suslincum trebuielumarea!$i am intrat. $i-am inceput si vorbesc si spun scopulpe carel-am urmirit in lucrare, si ce mi-am propus,obiectivele, cum le-am parcurs,despre colectivul meu, desprecopiii de acolo, cum ii urmirim, cum lucri.m cu ei...Tot-tot-tot! Mi uitam, a;a,la comisie gi aveamputerea,in timp cevorbeam,si mi uit la ei;i si vid ci sunt multumili. $i zic in mintea mea:Dar parca eu totusi lucrurile asteanu le-am ltiut chiar a;a... Cum de mi-au uenit a;a dz cursiu in minte?$i cum dz le spun

176

Arsenie Boca P,irintele

Fost-aorn trimis de Durnnezeu

177

eu Acum a;a, dz rdm,in a{a de uimiyi? Ci-i vedeam cum stiteair uimigi gi mi ascultau...$i-mi ziceam:Doamne! al in meu!... timpul acesta, sustineriilucririi, eu Pdrintele astagindeam ;i totqi nu siream de la ce trebuiasi spun, aveamun fir foartelogic al expunerii. comisieiimi zice: La sfirsit, pregedinta - Eu numai ati.t a; vreasi vi intreb: la PoianaMdrului funcEionagi? - Da, acolo,in"acelsituc! - Si agagridinigi aveli la PoianaMirului?! - Da, sigur!V5. poftescsiveniti sivedegicum e la noi' la gcoali,ci esteminunati si avemn$te copii minunagi! - $i ii urmirigi afa, pe fiecare? - Da! Din promotiile mele,de la inceputul activiti.gii mele, astizi avem medici, avem pre;edinEide Tiibunain fiecare partece a urmat, unde a ajuns Ie... $tiu despre ;i si;tiEi ci, din gridinigi, vedeamprofilul intelectualde mai tirziu al copilului respectiv. agasesi intimpla. $i atunci, ea mi-a spus: $i - Gata, astaa fost! - Multumesc! $i am iegit.Dupi mine a intrat directorul dela Radu Negru, din Figiraq, liceul pe care eu l-am absolvit. Am stat si ne dea rezultatele.Iesedirectorul de la Radu Negru si-mi zice: - Doamni, ce le-agifbcut?Cei din comisieau vorbit dumneavoastri! in continuu despre $i eu am zis: - Nu eu am vorbit, i-am vorbit... in Efectiva;aa fost!Am dat foartemulte examene activitateamea didactici. dar niciodati nu m-am descurcat

ca atunci!Vizibil am simtit ajutorul Pirintelui!Am _vlzut, a;a,cum curgeatotul! $i m-am;i concentrat... nu inOr, totdeaunareugettiaceasta, pentru ci emogiile te lasi... nu Si am venit acasi ;i agamultumiti am fost! I-am multumit Pirintelui Arsenie... ,,Pirinte Arsenie, ft-mi cale liberi.!" Altidati, m-am dus cu nora;i nepoticamea la nasii lor, la Breazade Prahova. Conduceam eu ma;ina. Am stat acolo doui zile si ne pregiteam si plecim, si ne intoarcemsprecasi., dar se lucra pe Posada. un $antier Era acolo.Cind ne-amdus, am stat acoloo jumitate de ori, pini si trecem!Si au insistatarAtde mult nasii lor si mai stim, incit s-a fbcut th,rziu. Zic: - Haidegisi mergem!Haideti si mergem! Orici.nd plecamla drum, ziceam Pdrinte,ajuta-masa nu papesc ceua! insoye;te-ma caktoria asta! Dar asraspuin nearnin gind. Cand am plecat,am oprit pulin intr-o piati, la iesirea localitate.O vinzitoare de la tarabi.,zice; din - Vai, ce e pe Posada Am stat trei sferturi de ori! aia! Am urcat in ma;ini si am zis:ParinteArsenie,ft-ne cah liberd!Norameas-auitat la mine... Am pornit la drum. Am mai povestitnoi, fetita in spatea adormit si, la un.rnomentdat, mi faceatenti nora si-mi zice: - $tiEiunde suntem? - O, suntemaproape Predeal! de Dar de Posada cAnd am trecut? - Asta vi. intreb eu! ;i $tigi ce ati zis la plecare? - Ce-am zis?

I78

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a om trirnis de Dumnezeu

179

- Ati zis:PdrinteArsenie, fi-ne calelibera!... - Vai, am zis cu voce tare asta?! - Da, ati zis! eu m-am uitat atent la dumneavoas$i tri. Agi spus:PdrinteArsenie, fi-mi caleliberd! $i am trecut... Dar nici micar nu am vizut stopul, unde au fost masinilecelelalte. am vizut nicio ma$iNu ni!Am trecut. CAnd ajungemacasi,biiatul zice: - Mami, dar tu'iu ce vitezi ai condus? Ci didusem telefon inainte de a pleca... - Nu am conduscu vitezi mare! $i nora mea a inceput si ridi. gi a spus: - O si-;i povestesc cum ne-aadusPi.rinteleArsenie... eu De ce am spuseu rugiciunea cu voce tare?! Sau,mai bine zis, de ce Pirintele Arsenie a vrur si spun aceaste rugiciune aga,de data aceasta? Pentru ci v-am spus ci eu mereu mi rugam in gind, cA.nd plecam la drum. Eu le mai povesteam copiilor de Pirintele Arsenie,dar ei nu prea credeau.$i a vrut Pirintele Arsenie si se intimple aceasta, sprea o lumina pe nora mea,carede atunci... Nu mai are nicio tndoiak tn priuinya Pdrintelui... Da, asae! De c6.te vine pe aici, ia cirtile Pirintelui ori Arsenie pe carele gi.seste mine, le cite;te si nu mai are la nicio indoiali! ,,Fii atenti.la slujbi gi lasi magina!" Alti intimplare carem-a apropiatiarS.si mult de PirinteleArseniea fost aceasta, carevreausi v-o spun!O pe intimplare legati de ce a spus SfingiaSa, ci ,,deacolodz

t
'l I

il
il

undz uoif, ud uoi ajuta;i mAi mub" , cuvinte care-qonfirmi, de fapt, toateacesre intimpliri ale mele! inri.mplarea aceasra fost deosebiti si se bazeazi a foarte mult pe relagia aceasra - Dumnezeusi pe teoom logia adinci.-adinci-adi.nci a Pirintelui. Eu cred,din tot ce am citit, ci a fost o adevirati valoare duhovniceasci Pirintele Arsenie!$i spun aceasra oricui, chiar daci am ;i contrazicericiteodati. insi nu asraconteazi! Meriti din plin Pirintele Arsenie aceste cuvinte! Care sunt cu acoperire, sunr spuse nu aga, vint! in Veneam de la o privegherede la $inca Veche, de la Pirintele Matei, care era acolo atunci. Ne intorceam noaptea. Era o ploaie!Si eraupe drum ni;te gropi, de nu vi. spun! Sigur ci gi de la oboseali;i gindindu-mi gi la cuvintul Pirintelui, chiar acolo, spre Paltin, am luat in plin o groapi, cu masina!Dar nu vi spun...Cu amindoui. roEile! Probabilci era-m eu obositi, dar erasi groapa gi plini cu api gi n-am vi.zut-o!N-am vizut-o, dqi le mai gtiameu asa,caresunt pe aceldrum... Si zic citre doamna de lingi mine: - Vai, rugati-vi! Si. nu facem pani, ci n-arn putere si desfac roara,;i pe ploaiaastaaici stim pini dimineagi! Dupi ceva timp, zic: cred cd totupi nu s-A int,implat nimic. Am venit acasi.,am bigat masina in garaj, cu ugurinti... N-a fost nicio problemi.! Asta a fost vineri spre simbiri. Simbiti primesc un telefon de la mama, care-mizice: - Si vii pin|la Poiana. Intru in garaj,pe ambelerori aveampani. Am cdutat eu roti de rezervi,dar n-am gi.sitpe nimeni, n-am rezolvat. Mi duc la Sflnta Liturghie duminici dimineata.$i,

180

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aom trintis de Durnnezeu

l8t

la un moment dat, stiteam a;a, pe la intrare in biserici, -pe mai micuEi si stiteam si mai la ugi, ci era bisericuga nu deranjez, pentru ci nu m-am dus chiar de dimineagi, cind seincepe.$i, in loc si fiu atenti la Sfinta Liturghie, si imi fie gindul la ce se intimpli in biserici, acolo..., nu! imi veneauin minte tot felul de ginduri; De ceaa ficut pana amdndouarofile?$i de ce n-oi f ocolitgroapa? Punearnrezer$i acum ce fac? Ca dacd era numai o roAtd, ua...Dar cu doud rbli cum sa ma duc eupdnd la serui.ce? $i tot fri.mA.ntat asta;niciun pic si mi gindescla Sfinta am voce, caremi-a spusmai demult ce Liturghie! Si aceeasi am gregitcu piturica, aud zic|.ndu-mi,deslusit: - Fii atenti la slujbi gi lasi ma;ina! $i mi duc si mi uit inspre Sf. Altar, si vid ce face SfintelorThine... $i pirintele...Era momentulprefacerii atunci m-am intristat, m-am mfinit ;i mi-am zis: Vai ce de mine, am citit atAteacaryi;i tot nu arn inyeles e imPzrtant, intr-adeudn tn relayiacu Dumnezeu!...$i nu am. inpeles prea muh ceseintimpld tn cadrul Sfntei Liturghii. Odati, la un curs, un profesoruniversitardin Cluj ne-a intrebar citi am citit Biblia ;i ne-a dat la sfhr;it rezultatul. Un numir de 2-3 %o citiseri. $i numai atunci o mi-am adus aminte, in SfhntaBiserici, de acelprofesor, carene-a spus:Daca n-apicitit Biblia, n-dli citit nicio carte!Mmic nu ualoreaza! $i am venit acasi si-mi ziceam: Uite, am citit totfelul de caryi si tot nu ftiu ce inseamnaSftnta Liturghie... Mi, ci gAndeam e treabapreotului si faci acolo rugiciuni, eu numai si.le ascult.ins5., n-am fost in uite ci nici aceasta staresi o fac, atunci, adici si ascult. Si am ftcut acelagi lucru pe carel-am incercatdupi ce am fost la Simbita, cu

piturica. Si mi-am propus a;a: Shmbdtama ducsamd spouedesc il inteb pe ParinteleGeorge imi spartAce Sf sd este fi Liturghie. ii spunadcudrul!ii spuncd nu sunt instruita reliLiiurghia. Asta este! foarte gios,cd nu cunosc tnseamnd ce E rdu... Dar ureausd;tiu, ureausa innu fntr-o rknduiak! $i agaam ficut. insi, in fiecareseari,m-am si rugat: Doamne,dd-mi, indruma-mi pa;ii, pe unde trebuiesa md duc, cum sdfac!...PdrinteArsenie,ajutd-md sd tnyeleg e ce Sf Liturghie! Mi duc vinerea la Sfbntul Maslu. La noi, vinerea, esteSfhntul Maslu. $i, in timpul Sflntului Maslu, imi veneautot felul de ginduri, asa: Mdi, dar de cesunt alese tocmaiaceste Sfnte Euanghelli? Nici astanu;tiu! Dar de ce sunt treipdryi?Nu yiu... Nu yiu... Daci nu am frcut religie in scoali, pur ;i simplu nu am stiut o mulgime de lucruri! Era important cind venea preotul in case, eu n-am avut nici a;a,in preajmi, pe cidar nevacaresi mi.lumineze,si imi explice anumitelucruri... La noi, in parohiade careaparlin, intotdeaunasunt .doi preoti: Pirintele Radu gi Pirintele George.$i Pirintele Radu, cind ajung la miruit, imi zice: - DoamnaTeodora, o cartepentru dumneavoastri. arn - Da? - MAine veniqila biserici? - Da, vin! $i dau si plec, dar dinsul zice: ' O cartea Pirintelui fugatu, despre Sfrnta Liturghie. lipit picioarelede pardoseali, Mi s-au cAndam auzit! Si zic: - Da. da!Vin! Zice:

182

P,irinteleArsenieBoca

Fost-a trimis deDurnnezeu om

183

- Dar e pugin mai scumpi.! - Nu conteazi!Vin! Am venit acasi,agade bucuroasi!$i mi duc simbita.La biserici, nu era Pirintele George,cu carevoiam si vorbesceu despreSf. Liturghie. Nu era... Nu se potrivea cu planul meu. Niciodati nu se potrivescplanurile noastre omenesticu planurile lui Dumnezeu.Si mi-a dat ParinteleRadu cartea.Bineingeles, imediat am deschis, si vid la SfinteleDaruri, ce gisescacolo... N-aveamribdare, pe drum! Dar o doamni era tot dupi mine si am inchis-o. Zic: Lasa,sdajung acasd md apucsa o citesc! ;i Am venit acasi;i am citit-o de trei ori! VL spun sincer cd.mi-a fost si rusine de cAten-am ;tiut. Pirintele Arseniestia ci. am nevoiede asta.$i de acolo,de unde e, ce a zis?Lasd, md,p,Lndtl gdsefti parintele George ipi pe sd exPlice mai treceo saptamind fi tu tot ingrdmadita e;ti... sd cite;ti... Lasaca iyi trimit eu o carte! $tii M-am bucurat foarte mult! De atunci, nu mai indriznescsi.mi. duc la oriceori la slujbi. Mi duc de la inceput, indiferent unde as fi. $i numai daci, Doamne feregte, se intimpli ceva,nu ajung de la inceputla Sfinta Liturghie! Dar toate acestea toate acestea! se datoreazlP|rintelui Arsenie!De acolo de unde e, m-a ajutat, m-a luminat si continui si o faci! ,,Lumea deja l-a canonizat pe Pirintele Arsenie!" M-am rugat Pirintelui ;i mi-a ingiduit, m-a ajutat, dupi aceea, nevrednici, si ajung la Simbita, si asa, ajung la Prislop...Numai la Sinaianu am fost. Nu stiu casaunde a murit Pirintele! De fapt, n-a murit... Iar la

Pacea mormint estecevaspecial! aceea carene-o di de pe acolo,de sus,nu o gisegtiaproapeniciieri in altf parte. la Am reugitsi merg si sus,la Sd.mbita, pegteri! Cred ci lumea dejal-a canonizatpe Pirintele Arsenie! Ci.nd va ri.ndui Dumnezeu,va veni ;i parteacealalti, a consacririi de citre Biserici a sfinteniei Sfinfei Sale. Dar pentru mine si pentru mulgi alEii,Pi.rintelee Sflntul Ardealului, agacum il numesc togi! Pe mine, Pirintele Arseniem-a aduspe calea buni! imi placefoartemult cea cind zic uneori ci pentru inima curati a fieciruia dintre noi a luptat Pirintele. Asta estefoarte important! La asta si ajungem!Asacredeu... $i astacredci a fbcut Pirintele Nu pentru tot omul ce a vrut si.priceapi, si.ingeleagi. se poate si nu te impresioneze viata sfhnti pe carea dus-o Pirintele Arsenie;i rugiciunile pe carele facepentru noi! Si dea Dumnezeusi il cunoa;temsi mai bine pe PirinteleArseniesi, daci micar aici, pe pimAnt, unii dintre (;tiind ci noi n-am ajuns si ne cunoa;temfagi ciltrefagi. esteel, cum a fost cazulmeu), mi.car Dincolo si reuqim si ne intAlnim, in impiri;ia Cerurilor... TeodoraBigi are darul de a reda,prin cuvint, ceea ce Pirintele Arsenie fbptuie;te, cu fapta sa, in viata oamenilor. Iar pentru ea,intr-adevir, Pirintele Arsenieeste cel carei-a readus viaqain sufletul siu, mereu in ci.utare. Arsenie Cu sigurangi,pentru doamnaTeodora,Pi.rintele inci mai are cuvinte de rostit, mAni intinsi spre ajutor, sau binecuvintarede di.ruit in vreme de restriqte sensal bucurieiin vremede liniqtire...

Fost-a trirnisdeDurnnezeu om

185

Maria Clopogel Poiina Marului, Braqov

Aici s-a niscut, in PoianaMirului, gi aici a,rislas. Peste toate necazurile incercirile viegii,a simgit un ajutor de si nidejde: Pirintele ArsenieBoca. Am rugat-o pe doamna Maria si ne reintoarcem, pentru cAteva momente, in mirajul aceleivremi, in care Dumnezeu pogora,aievea, din cind in cAndprintre oameni. Iar Pirintele ArsenieBocaa fost unul din aceiOameni, trimisi de Dumnezeu, pentru semenii sii... ,,Pentru ce il pui pe Ion la mo4i? Ion nu-i mort!" Doamnd Maria, cind s-a intkmpkt int,ilnirea cu ParinteleArsenie?

,,Mi-a ri.mas in sufet, e mereuprezentPirintele Arsenie!..."


Am stribitut cAtevaore prin ginuturile Bra;ovului, in sus, spreZarnegti,pentru a ajungela PoianaMirului. Aici, la ceasde seari, mi a;teptau cAgiva dintre credinciogii careau avut bucuria de a-l fi cunoscutpe Pirintele Arsenie Boca. E impresionant cAti dragostegi ospitaliaveam tate emani.acestioameni! In doar citeva ceasuri, fbcAnddrumul spre Poiana Mirului m-am senzagia ci. reintors acasi, dupi o vreme de pribegie printre striini qi instriiniri. Maria Clopogela cobord"t undevadin culmile Pode ienii, calede kilometri buni, la fiica sa,pentru a ne inlesni int6.lnirea. viagi frumoasi;i o pildi de credinciogie.T6 O de ani de trudi., insa ;i de frumoasi slujire a lui Hristos.

L-am cunoscut pe Pirintele Arsenie a;a: in timpul Rizboiului mergealume multi de la noi, de la Poiana Mirului, pe jos, pe sub munre, la Ministirea Simbita, pentru ca auziseride Pirintele Arsenie.La noi eraOasrea Domnului foarte prezenrd. ftceau aduniri. Era un birsi bat de aici careisi lasase familia si s-aflcut fratede ministire. Era Pirintele Nichita, de mai tdrziu,a;a l-au sfintit. Sd inyelegcafratele aceste din Oaste. . era . Da! Era in OasteaDomnului. El se ocupa aici cu adunirile. Mai tirziu, s-a rerrasla mS.nistire. a rimas $i la.PirinteleArsenie,la Simbita. A lucrat si la chilie, sus, cu Pirintele Arsenie.Si, apoi, el aducealume de aici la mini,stire. ii duceape sub munte. Mergeausi cite 50 de persoane odati. minte ci eram copil cind am mers prima dati. Jin Erau niste ploi, potop mare,incit era si ne ia apa!

186 -

Boca P,irintele Arsenie

Fost-aorntrirnis deDurnnezeu

187

Pejos mergeali? Pe ios! Da. Eu aveamvreo 1l-12 ani, nu mai gtiu exact.Atunci am ajunsprima dati la Mini.stirea Simbita;i l-am vizut pe Pirintele Arsenie. Apoi a inceput Rizboiul. Titicul a plecat in Rizboi inainte de a pleca,am mers cu el la ministire. Sigur, si, titicul s-aspovedit,s-aimpirtfuit la ministire. $i Pirintele ii spunea: - Du-te, Ioane,lihigtit, ci tu ai si fii bine! De la un timp insi am inceput si avem o indoiali. Trecuseridoi ani de zlle gi nu mai stiam nimic de el. Iar mimica i-a frcut pomani... I-a impirgit toate hainele. mi.N-a mai rimas nimic, nimic, nimic! Si, dupi aceea, mica a plecatla ministire si il puneatot timpulpe titicul la Liturghie, la morti. Dar cind s-adusla ministire, odati Pi.rintelei-a spus: - Mei, Victorio, de ce il pui pe Ion la morli? Ci Ion nu a murit! Fi.ri. si qtie Pirintele nimic, absolut!intr-atita lume era acolo - agase ginealumea dupi el, era potop de oameni!-, cum erasi fie atenttocmaila pomelniculnostru?! Dar el a spus: - Pentru ce il pui pe Ion la morti? Ion nu-i mort! A venit acasi mama ;i a mai mers agavreun an de zile.A vizut ci tot nu prime;te niciun semn,nimic - nimic nu gtiamde el!-, o inceputiar si-l puni la morti. $i, mergind iar la mini.stire, Pirintele a intrebat-o: - De ce nu-mi dai ascultare? iei pedeapsi!Ci Ion igi cu el, nu moare! nu e mort! Ion arece-i trebuie A venit acasi mama gi am mers a;a mai departe,cu speranlaci titicul triieste. $i a;a a fost! Dupi patru ani

de zlle, intr-o duminici, ne-am trezit cu el acasi! Era chiar de Cuvioasa Paraschiva. Era pesresiptimd.iri sirbi.toarea asta;i aveamstabilit cu niste femei si mergem la mi.nistire. Ci mergeampe la SincaNoui si de acolo era tren pini la Figira;. Din Fi.gilas mergeam pAni la Si.mbita de Sussi de acolo o luam pe jos. Am mers la ministire si am ajuns cu o zi inainte, si cu un unchi de-al meu, care erasi plece in armati.,ca militar, dar nu stia cA.nd vine ordinul. Ne-am dus deci, ii si seara ne-am pregitit si am mersla vecernie. A;a multi lume era acolo!...Si Pi.rinteleArsenie a dat lumea la o parte si s-aoprit in fata mea. Si zice: - Na, Mario, mai plingi ci. nu vine tati-ti.u? $i titicul venisede doui sau de trei zile. Atunci, eu i-am spusci sunt foarte bucuroasi.I-am zis: - Pirinte, da, a venit acum, de trei-patru zile! Si ne-o luat, ne-o chemat ini.untru, mi-o cerut si-i povestesc cum a venit si toate intimplirile. $tiam insi prea putin, pentru ci stitusem foarte pulin cu el si era obosit, cum venisede pe drum, ci a venit mai mult pe jos, din Rusia. Dar eu eram, cum v-am spus,gi cu un unchi. $i il cheami Pirintele pe acestunchi si ii spune: - Tir vii iniuntru, te spovede;ti, tu ai ordinul acaci si. De ce ai venit?Ai ordinul acasi!Tiebuiesi.pleci, uite, in cutarezi. El imediat s-a spovedit ;i i-a dat drumul si plece acasi.,iar acasi deja ii pregitiseri cuftrul, cum era pe atunci... Pentru ci ai lui primiseri deja ordinul pentru armati.,agacum i-a spusPirintele Arsenie.

188

P,irintele Arsenie Boca

Fost-aorn trimis de Dumnezeu - Du-te, Pirinte, odati;i ia-gi ce vrei!

189

pe Apifost desla Manastire, mai apoi, sa il cautayi ParinteleArsenie? Da, mergeamdes si dupi aceeala ministire. Am ani mersvreo cinci-sase la rind, cind eram copil. Seaduna lumea la Pirintele! Doamne, era potop de lume cind fbceaslujbi in altar! bolumea dupi el! imi amintesccum scotea Seginea lovani, aga,din pidure, din munte, de sus, gi ii didea jos de-adura si venea' ;i ii lua. Si erauasade frumogi! Si ziceaPirintele: - Avegigriji de istia, mi, ci igtia o si vi fie de folos ;i cAndn-oi mai fi eu! aceibolovani. Vorbeadespre Si, multi vreme,erau tot meseacolo fbcutedin pietre rotunde, frumoase.Erau pusegi in fagaministirii, si acolo unde erau cele doui lacuri. Pe marginealor erau numai pietre din aceea rotunde, fhcutede Pi.rintele. ,,Du-te, Pirinte, odati gi ia-gi ce wei!" Altidati - era si titicul atunci de fagi -, Pirintele ne-a povestitcum a venit Securitatea il ridice gi ce s-a si intA.mplat. Lumea a incercatsi faci scandal, seopuni, si si.nu-l lase,dar Pi.rintelei-a oprit si le-a zis: - Nu! Si i-a zis apoi la securistul ila: - Mi lisati si-mi iau o carte? A vrut si-si ia o carte cu el! Dar n-au vrut si-l lase. N-au vrut si.-l lasegi gata!$i o ori jumitate n-a plecat ma;ina din loc! N-a putut si plece! $i, la un moment dat, a zis securistul:

Si Pirintele s-adus in chilia lui ;i a luar cea avut de luat si s-aurcatin masini si masinaa pornit! Si el, de acolo, i-a binecuvintat in urmi si a rimas lumea plingAnd. Vh dagiseama durere!... ce Apoi, multe au fosr, dar am mai uitat anumite lucruri, ci. s-auperrecutdemult, in copilirie... Unelele-am ginut minte, dar pe altelele-am mai ;i uitat. Si-mi aduc aminte tot pe parcursde anumite cuvinte, sfaturi si zic: Uite, m4 cd ParinteleziceAAsa, Pdrinteleziceaa;a... ,,De ce egti la mS.ni.stire cu piti gi slinini-n traisti?" Am fost gi cind l-a ficut frate de ministire pe Pi.rinteleTeofil Piriian. $i mi uitam eu, asa, fiind copil, si vid cum citeste, fiind orb. CfteaApostolul, citeape degete. $i eram curioasi,ci nu vi"zuseri.m pe aici asaceva... noi Pirintele Teofil era ucenicullui gi il gineaaproape de el. Si eu mi tot miram... . Odati, venisemcu o femeie schioapi si am rimas o siptimini arunci la mi.nistire, acolo. Era cam bolnivicioasi,cam firavi si mimica rot spera o minune...Astfel, la vedeamfel de fel de lucruri. Oameni amirigi careveneau... Veniseun orb, carezicea: - Pirinte, ce si fac?Ci-s bolnav... - Pii tine, mi., regim! De ce esdla mi.nistire cu piti ;i slinini-n traisti? Dar de unde stia Pirintele acesre lucruri?Aveaharul acesta cunostea de omul! Cunostea liuntrul omului! $tia ci omul acelao venir cu slinini, desi era posr, Posrul Sfintei Mirii.

190

Arsenie P,irintele Boca

Fost-aorntrirnis deDumnezeu

l9I

au $i multe din acestea mai fost... Pirintele Arsenie a slujit gi cu Pi.rinteleSerafim,cu Pi.rinteleIustin, cu Pirintele Ioan. Petoli i-am cunoscut. $i m-am gi spoveditla Pirintele Arsenie.Fiind copil, ne-a spoveditin grup. $i ;ine minte cLzice: - Mi - ci a;a vorbea -, pe mine tata m-a bitut o singuri dati, pentru trei lucruri: si nu fur, si nu mint si si gtiu si.-mi alegprietenii! in Asta mi-a ri.masimprimat, aga, suflet.Eram copii multi, adunagiacolo.Daci veneaatita lume ;i fiecarei;i eram acolo! cAgi lua cAteun copil, vi. dagiseama o La D ragan cu, l- ali cdutat ure datdp ePdrintelzArsenie? es Nu. Numai mimica a fost, mimica seducea! Dupi ce m-am cisitorit, nu m-arn mai dus.Md.mica a fost ;i la Driginescu, ;i la Bucure;ti,cind picta biserica aceea. Odati, ea s-a dus pentru cineva si. il caute pe Pirintele. $i, cind a ajuns,Pirintele a zis: - No, Vtorio, si aici m-ai gisit! Pirintele picta in turla bisericii.Nu aveacum s-o vadd mama...$i apoi a coborAtPirintele pe mama.S-amirat, a.;a, a le-adat binecuvAntarea;i ziscelui cu carevenisemarna: si - Ce-ai venit la mine, mi? A zis citre bi.iatul acela. - Tu caugisinitatea gi cu gigirile in buzunar?! L-a mustrat. $i i-a mai spus: - Daci nu lagigigirile, mori! $i a;a a fost...A murit de foarte,foarte tinir. Ne mai mustra;i inainte, dar parci la ministire nu chiar asa.Dar ci.nd s-au dus de acolo,se spuneci a fost mai dur. Le-a spustotul pe fagi oameniior.

Si i-a spusgi sotiei aceluibiiat: - Tir si nasti copii, si. nu cumva si-i omoii; daci vrei si fii sinitoasi! Era slabi, firavi aceafemei, ;i din cauzaasta ci.l-a utat pe Pirintele, ca si vadi ce-i spune.Dar ce si-i spuie? Asta i-a spus! Ea triiqte si in ziua de azi,dar el a murit de tini.r. Foartet6.nir a murit bi.rbatulei... ,,Vai de voi, c5.au si. vie pisiri cu ciocul de fier!" Ce neputeyi spuned.espre uremurileacelea carepdin rinteleArsenieincepuse fe ,,cercetat" dr Securitate? sd ;i Era o vreme foarte zbuciumati atunci si Pirintele predicaore intregi, pi.ni noapteatirziu. Din cauzaaceea s-a si alarmat situatia,ci era lume multe si istora nu le convenea... IntraseSecuritatea gi ii bAntuia,ii urmi.asta reape togi. Ba ci-i bogat,ba ci.-i vorbe;tede riu... Aveau mult. Li se pirea lor ci el face politici., dar n-aveael, Pirintele, treabi cu politica. Era pranLzdtor. sda ce o si se intAmple. Le spunea El uneori oamenilor: - Mi, o si ardem,m5J Asa zicea!Tin minte ci. odati, zicea: - Vai de voi, ci au si vie pisiri cu ciocul de fier! Dupi aceea abiaam $i acelaa fost bombardamentul. in,teles ce au insemnat noi pasarilecu ciicul defer. ci o intrebam mereupe mimica: $tiu - Ce inseamni, mimici, secera ciocanul? si Noi nu sdam atunci, nu ne dideam searnade astfel de lucruri, pe carele auzeamla Pirintele. Dar au venit gi

L92

Boca Arsenie Parintele

Fost-a trimis deDumnezeu om

193

ne-aucotropit rqii ;i ne-arndat seama noi apoi despre ;i si Pentruci de la ru;i au plecatsecera ciocanul' cee vorba... Va amintiyi cum slujea? Da!Vai, dar cum! El era totdeaunain fruntea tuturor' Chiar qi cAnd slujeautoli patru piringii. E vorba de Pirintele Ioan, de Iustin gi de Pirintele ArsePirintele Serafim,de Pi.rintele eu nie. Pecind mergeam la ministire, la inceput, ei erau. dar $i apoi au venit gi algii.Nu le mai ;in minte numele, - erau bine pe toli. CAntaula strani atunci ii cunoqteam careerauucenicii Pirintelui Arsenie. vreo gase,

Ci inainte seinclesta, asa,mult! Si eracuriossi, in acelagi timp, destul de infrico;itor ;i de cutremuriter, pentru mine, si.vid asta... Cite au fost, vai de minel.Ti.ticul, lucrind cu Pi.rintele toati" ziua,la chilie, aveagi el multe de povestit. insi nu le mai tin minte, ce si fac...Atunci era bine daci le scriam. Cind veneamde la ministire, intotdeaunaii spuneammimicii cevanou. Minuni multe erau,si stiti. Am saptezeci sase ani... Dar, ;tigi cum... Mi-a si de rimas in suflet, e mereu prezent Pirintele Arsenie! Am fost;i la mormA.ntul mi rog lui si, cind am un necaz, lui, il chem in ajutor;i mi ajuti! Doamna Maria Clopotel vorbestedespre Pirintele Arsenie cu respectulsi pretuireacu carerar intilnesti pe cinevasi transpuni in icoani de gind chipul vreunei persoane dragi. Pentru ea,ca si pentru mii gi mii de al;i rom6.ni,Pirintele Arseniea trecur de mult in sinaxare...

,,Minuni multe erau, si gtigi"


de t)rerne, pesteo sdptamknd,apoi in ahe Ayi stat dceA cdteuarhnduri, la manastiretimp rnai indelungat. Ce ua perioade? mai amintiyi din acele Venealume cu oameni bolnavi de epilepsie.$i Pirintele cobora de la altar si le punea cruceape guri ;i, dintr-odati, isi reveneau!futaiar am vlntt." il Era unul pe,care flneau pe la mini'stire, il hrineau Tot timpul cind era Liturghia cilugirii. $i ;tigi cum era? ce crize!Eu nu preaimi dideam seama se mai in toi, avea Uite, lumea spunind: intimpli, fiind copil, dar auzeaLm Liturghiei s-a tntkmplat iara/ sa-l apuce chiar in timpul crizele!$iricnea, asa,ficea urit! $i Pirintele Arseniedidea lumea la o parte gi zicea: - Facegi loc! Si, trecind printre oameni, se apropia de omul cel bolnav si ii punea cruceape guri ;i imediat isi revenea!

Fost-aom trirnis deDumnezeu

195

MS.rturii din PoianaMirului (Bra;ou)

credincioqicare l-au La PoianaMi,rului, cei cAEiva cunoscutpe Pirintele Arsenie Boca formeazl,Ia modul cel mai firesc,o familie. Togi se gtiu intre ei, se intilnesc la sau,mai ales, biimpreuni in sat,la muncile c6.mpului serici, in rugiciune gi recuno;tingi Pentru ce le-a diruit lor Dumnezeu,prin Pirintele' ajungind la oricaredintre ei, ajungi apoi De aceea, si ii cunogtipe rind, pe fiecare. intAlnire cu intilnire, $i, sufletul ti se umple de bucurie sfA.nti,inima se apleaci rugiciune... inspre

Pirintele Arsenie.$i maici-mea, care era buni. prieteni cu ea, zice:Ia-l;i pe baiatul meu.Si m-aluat gi fdmine si, curioslucru, m-a dus exact- inci o dati vi spun -, m-a dus exact,fhri si intrebepe nimeni nici ce tren schimbi, ce drumuri lasi.,in ce starietrebuie si. coboare,pini la Dri,gi.nescu! M-a dus exactca;i ci.nd era o ciutiroare fideli! Nu stiu daci o fi fost, intr-adevir,o ciutitoare fideli saude cAteori o fi fost Pi.rintele,dar cert e ci a gtiut exact unde si cum si mI duci. Cu o preciziecarem-a uimit! $trayi deja de PdrinteleArsenie? Eu stiam cevavag, in sensulci PoianaMirului, ca asezare, undeva la interferenta dintre Jbra Figirasului e gi Jhra BArsei, Tara Fi.giraguluia fost in miscare,cel iar pulin in perioada aceea, cind Pi.rintele Arsenie, vreme de vreo l0 ani, s-a aflat acolo, la SAmbi.ta, a proposi viduit. Iar piringii pirintilor nostri erau nisre ciutitori fervengiai Pirintelui Arsenie.Copiii lor, piringii nostri, auzind desprepovegdle carepiringii lor le spuneaula pe gura sobei,iarna, desprePirintele Arsenie,l-au ciutat si ei. Pentru ci si ei, la rA.ndul au avut problemesi l-au lor, ciutat. Numai ci.,la vremealor, nu l-au mai gisit la Simbita... L-au gi.sitla Prislop,la Driginescu saula Schitul Maicilor. $i oriunde a mai fost Pi.rintele. Am ajuns in satul Driginescu... Era o asezare din aceasta, cimpie, cu casemici. Pe o stradi, vi.d o bisede ricuEi si mi sezice: - Asta e bisericadin Drigi.nescu.Am ajuns!Uite si casa parohiali. Uite-l ;i pe Pi.rintele curte! in Era gi un grup de oameni,nu preamare.Femeiaaceea,cu careeram,imi zice:

Ioan Gogonea:
,,O intAlnire riscruce in viagi' Ioan Gogoneaare 47 de ani. Era foarte tinir cAnd l-a ciutat pe Pirintele Arsenie. insi' acel moment i s-a intipirit in suflet cu lux de aminunt, de semnificagie. prin 1987... SeintA.mpla Eu eramla o riscrucede drumuri - ne sPuneIoan Gogonea-, in sensulci trebuia si iau deciziasi urmez o carieri, pentru tot cursul viegii.in strifundul inimii mele,al doringade a urma o carieri militari. sufletului meu, avearn Printr-o imprejurarefavorabili, am ajunsla Pirintele Arsenie. O femeie de aici, de la noi din sat, mergeala

196

P,irinteleArsenieB oca

Fost-aorntrimis deDutnnezeu

197

- Avem noroc! Uite, il gisegtigi pe Pi.rintelesi nu-s nici oam?ni preamulgi; deci ne Poatesi pe noi rezolva... Am intrat in curte, unde am vi.zut un om a;a - cum si zic?!- de o staturi impunitoare, inalti! Fizic, era... bine ficut! La o virsti - zic eu - de vreo gaptezeci ceva 9i eu atunci, de;i acum Putem de ani. A;a m-am gindit cAgiani aveaatunci. $tim ci Pirintele era facesocoteala in se niscut in 1910. Lucrurileacestea petreceau 1987, deci avea77 de ani. Am intrat in curte, deci. Ce m-a impresionatsi m-a marcat a fost felul cum eraimbricat Pirintele Arsenie:era imbricat aga cum si.zic eu?- atipic.Nu mai intAlnisem un om care si fie imbricat in genul in care il intAlneam nistebocanci,din boacumpe Pirintele.Parci-lvid: avea canciii ie;eaupesteni;te pantalonide postavnigtegosete de lini. O haini lungi, o cima;i dbi, o cravati... Era tuns scurt, cu o barbi scurti, ingrijiti gi nigteochelaride vedere. in cap- trebuieneapirat si vi spun, ci m-a fas$i un asPect!-avea turban ficut cinat gi m-a;i derutatacest (ceva genul acesta) dintr-un Prosop. sau de dintr-un fular eu am stat aga,stingher...Mi. uitam la Pirintele $i ce cum le explici la unii ;i la algii... Nu m-a interesat le zicea,cL erau problemelelor. Ce le-o fi spus nu stiu si oricum nu stiam atunci ci ceeace le spunee atat de important. Cert e ci, la un moment dat, rimAne cu privirea pe mine si zice: - Cu tine ce-i? Si zic eu: - Pirinte, gtigi... Thici meu e cam bolnav,cu spatele... - Lasi, mii, asta!Spunede ce ai venit. de Era prima intrebare, incalzire,cum ar veni. indati gi problemei spun: intru in esenta

- Pi.rinte,am terminat liceul si nu stiu in ce..parte si o aPuc. Eu, in sufletulmeu, voiam neapirat si ajung aici, dar voiam si confirmarea Pirintelui. Seuiti asa mine si zice: la - Mi, tu esti un caracter dur. Du-re la Miligie! La care, intreb: il - Pi.rinte,acum si miligienii sunt pe categorii:subofiteri, maistri militari si ofigeri.Pirinte, la caresi mi duc? La ce nivel? Si zice: - Du-te la ofiEeri! Ca si ajungi ofiger, vremearespectivi,trebuiasi fii in membru de partid, ca si te primeascila examen. Tlebuia si mi ia ;i in armati 9i am ftcut socoteala mi-am zis: gi Ma, dar ca sd nu mai pierd eu un an dr zile cu ArmAtA, rna duc la subofyeri;ifac;coala de ofTeri laftrdfrecuenyd. Lucru care,insi, nu s-amai intAmplat,pentru ci a venit Revolugia s-auschimbatroare.$i am ri"mas, si iati, subofiger.$i... n-a fost riu! . in dialogul pe carel-am avut, pe lingi cele pe care le-am relatatdeja,imi mai pune o intrebare: - Me, ce crezi tu, de exemplu,daci intr-un rizboi pleaci niste consiteni si unul dinrre ei moare sau mor mai multi, iar unul scapi. Ce crezitu vizavi de faptul ci unul scapi;i altul moare? t.u, natural, am ri.spuns: - Cel carea scipat a fost mai credincios! in aparentS., chiar am gisit aceasriexplicatie intr-o cartecareseapleca asupraacestei probleme.Si ziceaacolo ci oamenii, in mod natural, rispund in felul acesra la intrebareain discugie, crezAndci cei mai credinciosi

198

Arsenie Boca P,irintele

Fost-a trimis deDurnnezeu orn

199

Dumnezeu.Ot lucrurile stau 9i nu rimAn si ii ocrotegte ci in stauaga, sensul Dumnezeu,de multe ori, il ia Peom la timpul potrivit, cind lui ii estecel mai bine. Cind e mai pociit, cind e mai pregitit, atunci il ia. imi $i am mai avut o discuEie. aduc aminte chiar ci s-a s-aretrasun pic in spate, a;ezatpe o banci, m-a privit un mai insistentqi am mai avut, aga, scurt dialog.Insi nu doar ci la sflr;it, lumeacare mai refn ce am discutat.$tiu eraadunati atuncis-amirat de discutiaPecaream avut-o' la Dar atunci m-au uimit doui lucruri esenfiale PirinteleArsenie.Mai intii, privirea.Era o privire care,pur infinitul! Cevacarenu si simplu, eracagicind te privegte privire! mai intAlnisem!Nu mai intilnisem o asemenea caretreceprin tine!Adici tip Era o privire din aceea laser, tu, pentru Pirintele Arsenie, eraica o carte deschisi.$i cAnds-a lucrul acesta! atunci a fost prima datd. simEeai $i uitat la mine si prima dati cind am simgitnevoiasi pun Si capul in pimint, lucru carepentru mine era nefiresc. Ei, pun eu capul in pimAnt cind cinevami privegte?!... ahceua!Ceva era... atunci l-am pus in pim6"nt,pentru cd. treceaprin mine! $i nu numai ci treceaprin mine, care dar treceadincolo de mine! Apoi, al doilea aspectcare m-a uimit a fost acelacL, cu dupi. ce am avut conversafia Pirintele gi s-auspusulo femeiemi-a zis: timele cuvinte, - Du-te gi siruti-i mina Pirintelui. M-am apropiat - instinctual m-am apropiat de Pirintele - si i-am luat mAnasa intre ale mele, dar fbri si mi apropii preamult gi si.i-o cuprind cu totul in miinile mele. $i atunci, acolo, parci. ceva m-a paralizat!N-am probabil, aga,un fel de putut si mai fac nimic! DecALt,

gesticulare, si cind i-as siruta mAna,dar n-am putut ca nici si i-o cuprind, nici si i-o sirut! Ultimele cuvinte ale Pirintelui au fost: - Tir si mi mai caufi. acum du-te pini in biserici., $i si vezipictura... Vreau si. spun ci am plecat cu bucurie nespusde mare,o bucuriepe caren-am mai avut-o de atunci.Aceea ci l-am intAlnit pe Pirintele Arsenie! L-api mai cdutatpe Parintele? V-ayimai uazut? Spre rusineamea, nu l-am mai ciutat, ci, daci. am intrat la Sibiu, la Scoala Militari, s-aucomplicat dejalucrurile...Eram si mai tinir, nu eram ca acum, si fiu mai aplecatspreanumite lucruri esentiale. Simpiyiajutorul Parinte ? lui Da, tocmai voiam si spun ci Pirintelui Arseniei-am simtit in permanenti ajutorul. Chiar sunt lucruri pe care nu vi le pot spune,dar caremi fac si il simt permanent prezent,aproapede mine. Pentru mine, intS.lnirea Pi.rinteleArsenie a fost cu o inti.lnire esentiali pentru viata mea. Pe undeva,m-a schimbat total... Ei, si mi-a mai spus Pirintele un lucru, la care am stat gi m-am gindit foarte mult... Mi-a zis: . - Mii, tu qti brAnz6.buni, egtiin burduf de ciine... dar Am tot stat gi m-arn tot gAndit care-ibrinza gi care-i burduful, ci., daci staisi le analizezi, sunt doui lucruri opuse...BrA.nza in burduf de ciine e o contradicEie. buni CAt ar fibrinzade buni, burduful o strici!Am gisit eu o explicatie,asa,in felul meu, dar nu qtiu acum daci Pi.rinteles-o

200

Pirintele ArsenieBoca

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

201

ce fi referit exactla ceea m-arn gandit gi eu. Dar probabil se in referealafaptul ci. existi.ceva,o contradicgie mine. $i mi-a mai spus un lucru, la final, un lucru care dar gine mi-a rimas gi de caream linut cont toati viaga, strictde intimitateamea... a Aceasta fost intAlnireamea cu Pirintele Arsenie,o intA.lnirecarea fost o riscruce in viaEi, un moment cu carerimA.ipentru totdeaunain suflet...

Ea a aflat ci la Driginescu e un preor bun. $i mi-a mal zts: - Daci. ne ducem acolo, el o si.-gispuni.

SusanaGogonea: ,,in fap Pirintelui, parci nu mai aveainici grai!..."


Susanagi GheorgheGogonea- familie de oameni simpli, mereu primitoare de oaspegi $tiu si faci din sila;ul lor din Poiani loc bine-plicut lui Dumnezeu. $i viegiii-au purtat, ani si ani in pe ei durerile si necazurile urmi, sprePirintele Arsenie. Din acele amintiri, ei dau glas astizi a.gteptirilor noastre,aducindu-ni-l pe Pirintele ArsenieaProaPe.'. Gogonea cu Am inceput povestirea doamna Susana de multi care,la cei 66 de ani, i;i aminte;te cu extrem clipelein carea reu;it si il cunoascipe Pirinacuratefe teleArsenie. pe sa Cum a1i ajuns,doamndSusAnA, il cdutayi PdrinteleArsenie? de cetocmaipe ParinteleArsenie? $i Am avut nigteproblemecevamai gravecu sinitatea. $i aveamo prieteni care,auzind ci vreau si mi operc2. mi-azis: - Nu te operapini nu mergi cu mine!

Am ajuns la Dri.ginescu.$i, cAndam venit la rind, i-am spusPirintelui: - Uitati, vreausi mi. operez,ci sunt bolnavi... Dar Pirintele a zis indati: - Nu! Ci mai ai copii de ftcut! Doctorii re cauterizeazl.gi nu mai faci copii ;i nici nu vii mai siniroasi. Du-gi cruceasi pi.streazi.-te! At6.tmi-a spus!Doar cuvinteleacesrea. L-ayi mai int,ilnit;i mai apoipe Parintele? Am mai fost o dati. $i, c6.nd m-am dus atunci la el, cAnd m-a vizut, azis: Ti. n-am ce si-gi mai spun. Tie ti-am zis ce-am avut si-gizic... V-a recunoscut? Da, da! Clnd s-a inthmplat aceasta? Cam la vreun an de zile... Si m-am mai dus inci o dati, dar nu l-am mai gisit. Ce u-a impresionat, mod deosebit, Parintele? tn la
. ' ? r r hEalui, parci nu mai aveainici grai! Cand l-am vizut ln deprima oari, mi s-apirut cu adeviratci e un preot deosebit.

fl tauta multa lume? Vai de mine! Vai de mine! Era lume puhoi. Puhoi!

202

P,irin tele Ars eni e B oca

Fost-a om trirnis de Durnnezeu

203

cAte ceva;i unora,gi altora,si de coleagipani le spunea - veneau rand, ii mai tot lua. Cand pe unul, cind pe altul... h la Vd mai aminti1i anumite situayii concrete, careapi fost pdrta;d $ pe caresd lef retinut in mod deosebit? Da, da. O femeie;tia ci nu-i vine randul curAnd.Era o femeiec:re setrigea de acolo,de prin partealocului. $i a zis: - Pirinte Preasfinte, pentru Sfin;iaTh am venit pini vorbi... aici.Spune-mi;i mie,'o Pi.rintele: $i i-a rispuns - Ce si-;i spui?Dupi ce ai intrat in noroi, nu mai am ce si-gi mai spui... $i-a gitat cu ea.A gitat cu ea!No, astai-a spus! Apoi au tot venit al;ii la rAnd si, dupi o vreme,noi am plecat.

Gheorghe Gogonea:
,,Cum e cunoscuti SfAnta Parascheva, a$aera cunoscut gi Pi.rintele..." timGheorgheGogoneaarc 78 de ani, insi trecerea sau pului nu a estompatcu nimic fascinagia bucuria mosa, ajungea mentului in care,impreuni ci sogia Susana, la Pirintele Arsenie. Si il lisim insi pe el si ne spuni cum a fost acea intAlnirecu Pirintele... Tot h Drdganescu l-ayi cunoscut d-uoasta?e Pdrin;i teleArsenie? Tot! Eu am statla rind mai la urmi si numai nu mai ajungeamla Pirintele. Chiar mi-am zis la un moment

dat Eh, nu mai intru, nu mai intru!Erausi pe acolo unii carese tot gribeau si intre, se bigau in fagi, alfi-si nu gtiu ce...$i eu am statacolo. $i era bisericala o sosea. lingi biserici.era;i casa, $i unde era preotul acelaal lor, din localitate.Si Pirintele Arsenielocuia acolo.$i inainteamea,la rind, eratot una din Poiani, o femeie, careavea nepoati ce triia in neo cununie, a$a, dezastru. un Si tot zicea,povestea acolosi deodati ii spunePi.ea rinteleArseniea;a: - Mi, stop!Daci ei vor si triiasci ca giganii,lasi-i in pace!Tir n-ai nicio vini! Lasi-i in pace,si triiascS. ca a;a tiganii, daci ei aga doresc. i;i Dupi aceea venit altul. Acela aveaniste bani aduo nagi gi nu gtia ce si faci: s5.rimAni ln apartamentsau si i;i cumpere casi. Pentru cL era legeaaceeaci daci ai aDartament. nu mal ar vore sa al casa la gari. Asta era legeacomunisti... $i ce si faci cu banii?S-a dus s5.-l intrebepe Pirintele. $i Pirintele zice: - Mi, Ei-adat statul bloc? ' - Mi-a dat! - Ai serviciu? -Am! - No, stai linistit in apartament,ci nu ai de ce si-Ei faci casi. Ci ce-aifhcut cu ce doi copii ai ti.i?Pentrucine si faci casi? 'Punct. Atit i-a spus. ticut omul... A Dupi eceea, venit la mine. Biiatul meu voia si dea o la $coalade Drept, pe timpul acela. ca si il primeasci $i, acolo,trebuiasi intre in Securitate.lgaera,trebuiasi fii subofiger Securitate, si. te primeasci.laDrept. $i se de ca

204

PdrinteleArsenieBoca

gi.ndeasi mai urmezeo ;coali de drept, ca si iasi ofiter direct:$i i-am spusPirintelui asta.$i-mi zice Pirintele: - Si steabiiatul pe ce e! Si nu semai duci la $coala de Drept, ci inci puFn gi Dreptul nu va mai fi Drept!... ;i $i agaa gi fost, ci a venit Revolugia s-agitat' Gata! mi-a mai zis: $i - No, si tu... Egti bolnav,dar ai si triie;ti multi ani. Si E boali domneasci;suferi cu spatele... mai vii pe aici! AtAt mi-a spus.$sta a fost toatatreaba. $i-apoi eu l-am intrebat pe acelacu banii, ci.ruiaPirintele i-a spussi nu i;i cumperecasi, Pentru ci nu are pentru cine: - Mi, care-irostul, mi, si nu-ti faci casi? $i el mi-o zis: - Femeiamea o fhcut doui avorturi... Inseamni ci nu mai am de ce facecasi, ci nu am Pentru cine... cu Pirintele a fost om inzestrat darul de a pti dinainte cum s-aupetrecutlucrurile. De unde ali auzit de Parintele? $tiapi dt el depe cdnd era la Skmbata,nu? apoi a plecatla Prislop. Da, da! El a fost la S6.mbi.ta, aici. Era om renumit. Cum si mai intii a fost stareg Dar care nu gtii de el?Cum e cunoscuti SfbntaParascheva, e Era un feera priznuitS. azi, aga cunoscutsi Pirintele... Era nomen cunoscut,respectat! om insemnat,sevorbea despredAnsul! Cu greu mi despartvremelnic de familia din Poiana cu meri... E dejanoapte,insi cine mai arevremesi cAntireascitimpul? De aici, mi indrept citre alte inimi citre mirturisire... deschise

Cuprins

Fost-a trimis de Dumnezeu... om ............ 5 CAnd Dumnezeu iubegteun popor, ii trimite profegr....7 ,,Pr. Arsenie Boca, un mare sfAnt diruit de Dumnezeu neamuluinostrd' (iPS Serafim II Joanti)................ Arsenie mi. privea cu vegnicia!" (Aspazia ,,Pirintele O ; e l - P e t r e s c u.). . . . . . . . .. .......23 ,".{m fost cu adevirat cucerit de personalitateaPi.rintelui ArsenieBoca" (Pr.NicolaeBordagiu) ............72 ,,Pi.rinteArsenie,roagi-te lui Dumnezeupentru noi..." (Pr.Serafim Bidili) ..........92 Pi.rintele Arsenie Boca gi intA.lnirea care i-a schimbat viap (MaicaGlicheriaCurtean) ......ll3 (Arhim. Paisie ,,Pirintele Arsenie era un om deosebit" Tinca) ...........146 AuricaT nca).......... 57 | ,,Pirinte, cine qti, Pirinte?!" (Sora ,,Pirintele Arsenie m-a aduspe cdea ceabuni!" (TeodoraBigi) . . . . . . . .1 6 7 . rimas in sufet, e mereu prezontPirinteleArsenie!" ,,Mi-a (MariaClopogel) ............ 184 Mi.rturii din Poiana Mirului ................194

You might also like