COORDONATE ALE POLITICII FISCALE DIN PERSPECTIVA DEZVOLTRII I INTEGRRII ROMNIEI N UE

ERBNESCU SIMONA ALEXANDRA

Politici i practici fiscale

Coordonator tiinific: Conf. Univ. dr. Mariana SORLESCU Abstract: In the present paper I built an analysis of the fiscality and of the financial politics of European Union and Romania basic issues, the coordinates of the Romanian financial politics from the point of view of the development and of the integration inside European Union boundaries within the period pre adhering and after adhering. The paperwork is divided in 3 parts, and each part contains an analysis of the fiscal system within a certain period and the harmonization degree of the fiscal economical politics negotiated by Romania with the European Institutions in order to comply with the adhering criteria in EU. Harmonizing process in Romania of the fiscal European legislation was also an uncomfortable for the Romanian political class and of the holders of economic capital, as they often influenced the economic decisions taking in regard only their own Romania work interests which had as a result the fact that Romania had warnings released by European Union organisms repeatedly regarding the slow and incoherent rhythm of the reforms in legislative and economical politics fields. In spite of all issues occurred Romania managed to be declared member of European Union on January 1st 2007, date which represented a new beginning in the actions for the harmonization and unification of the European politics and economic fiscal legislation. Cuvinte cheie (Key words): fiscalitate(fiscality), politica (politics), tax(tax) Clasificare JEL: E52, F59, H11, P16 1. Introducere Pentru a intui direciile fiscale ale economiei romneti trebuie s avem n vedere o prevedere i o anticipare a deciziilor responsabililor guvernamentali i politici, dar care sunt dificil de anticipat i cuantificat. Trebuie sesizate unele tendine ale unor coordonate generale desprinse dintr-o atitudine pragmatica, care pune accentul pe eficacitatea sistemului actual. Din perspectiva Uniunii Europene ca un ansamblu de state care au o politica i obiective comune, prin intermediul fiscalitii se exercita o puternic influen asupra multiplelor procese economice care au loc n cadrul acestei structuri, precum i n cadrul fiecrui stat membru. n opinia mea, fiscalitatea poate fi considerat un element fundamental al cercetrii n vederea determinrii impactului acesteia asupra stabilitii i dezvoltrii economice. Importana factorului fiscalitate pentru conjunctura economic a impus aplicarea analizei de sistem n cadrul cercetrilor din acest domeniu.

2.Noiuni ale fiscalitii, politici fiscale i principiile impozitrii. Impozitele i taxele

Fiscalitatea este un instrument eficient n serviciul unei politici naionale fiind definit n literatura economic ca un sistem de constituire a veniturilor statului cu o imagine negativ n fata contribuabililor si drept o form de constrngere exercitat de stat. Privit ca o problem comun pentru ntreaga europ, fiscalitatea trebuie analizat prin raportare la cele trei categorii de acte internationale cu importan deosebit n aceast materie : conveniile internaionale pentru evitarea dublei impuneri; tratatele comunitare; convenia european privind drepturile omului. Politica fiscal fiind parte integrat a politicii economice a unui stat cuprinde un ansamblu de idei si strategii care asigur modalitile cele mai eficiente de stabilire si percepere a veniturilor bugetare, fiind totodat si componenta principal a politicii financiare a statului si care mpreun sunt elaborate concomitent de autoritile publice. Politica fiscal se afl la grania dintre politica bugetar si tehnica fiscal, acionnd de o manier direct att asupra diferitelor ramuri economice ct si asupra consumului. Principiile impozitrii. Transpunerea n practic a politicii fiscale a statului nseamn atingerea ntr-o ct mai mare msur a obiectivelor social economice propuse, iar acest lucru se poate obine printr-o dimensionare si asezare echilibrat a sarcinilor fiscale asupra contribuabililor. Pentru aceasta sunt necesare anumite linii directoare, anumite principii care s impun legiuitorului o conduit unic si neechivoc n demersul consacrat instutuirii tuturor formelor de prelevare ctre buget a sumelor de bani coletactate de la diversele categorii de contribuabili. n doctrina contemporan s-au abordat principiile de operare n domeniul fiscalitii dup un criteriu de departajare mprit pe dou categorii : principii consacrate legal: principiul legalitii impunerii; principiul egalitii n materie fiscal; principiul liberului acces la justiie n materie fiscal; principiul nerectroactivitii legii fiscale; princpiul anualitii. principii promovate si impuse de doctrin: principiul strictei interpretri a normelor fiscale; principiul bunei credine; principiul evitrii dublei impuneri. n legislaia romneasc respectiv prin Codul Fiscal s -au preluat din principiile generale urmtoarele: neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferite categorii de investitori si capitaluri; certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare; echitatea fiscal la nivelul persoanelor fizice; eficiena impunerii. Confruntat cu fenomenul evaziunii ficale UE s-a dovedit a fi vulnerabil pentru c n materie de ficalitate reglementrile legale au nc un caracter naional.Dup ce s-a studiat cteva cazuri de evaziune fiscal internaional Consiliul Europei a adoptat o rezoluie prin care s-au luat o serie de msuri destinate combaterii si limitrii evaziunii. Evoluia msurilor de politic fiscal ar trebui s rspund cerinelor de crestere a economiilor interne necesare finanrii invetiiilor, asociate cu obiectivele creterii economice sens n care politica fiscal trebuie s influeneze alocarea resurselor si cresterea economic. 1 Aceste
1

Teodor, Constantin; Negrea, Emil, cond. st. Combaterea evaziunii fiscale in Romania

msuri ar genera o scdere a implicrii statului n economie o mrire a transparenei, cresterea rolului de legiferare a politicii fiscale la nivel macroeconomic, toate contribuind la cresterea ncrederii pltitorilor de impozite n sistemul fiscal. Impozitele reprezentnd contribuia bneasc obligatorie cu titlu nerambursabil datorate n temeiul legilor la buget de ctre contribuabil n raport cu capacitatea lor contributiv. Am analizat clasificaia impozitelor dup diverse categorii att din legislaia naional, ct si din legislaia european concluzionnd c la nivel naional difer n funcie de politicile bugetare aplicate dar sunt si clasificri comune n funcie de obiect sau materie impozabil cum sunt impozite pe avere, impozite pe venit, impozite directe, impozite indirecte, toate reglementate la nivelul UE printr-un regulament prin care s-a fixat un sistem european de conturi menit s ofere pe de o parte metodologie a standardelor, definiiilor clasificrilor si regulilor contabile. Acest document cuprinde o clasificare detaliat a taxelor si impozitelor. Taxele sunt sumele datorate de ctre contribuabil pentru anumite acte sau servicii prestate de organele statului si care se difereniaz de impozite prin urmtoarele trsturi caracteristice: subiectul pltitor este ntotdeauna precis de terminat de momentul cnd se solicit serviciul; taxa reprezint o plat neechivalent a cheltuielii pentru serviciul prestat; taxa reprezint o contribuie stabilit n sarcina contribuabilului pentru a acoperii doar o parte din serviciul prestat; taxa este anticipativ; taxa este unic pentru acelasi act sau tip de serviciu; sanciunea neplii taxei este nulitatea actului; rspunderea pentru neplatata taxei revine prestatorului nu contribuabilului. Att taxele ct si impozitele sunt componentele de baz ale bugetelor naionale din care se alimenteaz cu o parte fondurile europene destinate dezvoltrii economice internaionale ct si finanrii cheltuielilor bugetare naionale. n vederea realizrii n practic a politicii fiscale a statului impozitele si taxele trebuie s indeplineasc urmatoarele funcii: contribuia la formarea fondurilor generale de dezvolatre a societii; redistribuirea unor venituri primare n scopul satisfacerii unor trebuine ale altor persoane dect deintorii iniiali ai respectivelor resurse; reglarea unor fenomene economice sau sociale prin intermediul impozitelor si taxelor. n societatea modern impozitele si taxele nu mai sunt tehnici si mijloace austere de dirijare la dispoziia statului a unor fonduri bnesti, ci reprezint un adevrat fundament al organizrii social economice actuale. n evoluia fiscal din Romnia reforma fiscal a vizat ntregul ansamblu al 2 impozitelor si taxelor dar nc nu exist un respect amplu pentru lege si prioritatea fiecrui contribuabil pentru redistribuirea veniturilor sale cu prioritate pentru impozitele si taxele datorate. Pentru administrarea sistemului de impozite si taxe este nevoie de o logistic puternic, de o reea simpl si clar de impozitare nu de forme paralele si definite ambiguu. Fr aceste minime condiii, orice impozit sau taxa create n practic va avea un efect fiscal mic sau unul negativ ducnd la evaziune si dezechilibre n sistemul bugetar.

Preda, Larisa Elena. Politici fiscale n procesul integrrii n Uniunea European. Cazul Romaniei: [tez de doctorat]. Bucureti: ASE, 2007;

3.1. Funcionalitile i disfuncinalitile pentru unele impozite si taxele ce se aplic n rile membre n Uniunea European si Europa Analiznd sistemul fiscal din Europa n ntregul su exist diferenieri n politica fiscal att la statele membre ct si ntre acestea si cele nemebre, diferenieri care duc la o miscare neuniform a capitalurilor crendu-se paradisuri fiscale care acumuleaz cantiti mari de capital nefiscalizat. La nivelul UE interesele economice naionale sunt nc vizibile prin influnele marilor puteri economice europene, n detrimentul celor nou integrate sau mai slab dezvoltate, meninnd astfel decalajele de dezvoltare cu influene n nivelul de trai al cetenilor care se misc n cadrul uniunii n funcie de avantajele economice. Repartizarea veniturilor fiscale la nivelul rilor din uniune se face n medie de 50% ctre guvenul central aproximativ 30% sunt gestionate de organismele de securitate social, 7% sunt distribuite la nivel regional si numai 10 % sunt distribuite ctre nivelul local, aceasta artnd c nc nivelul de centralizare fiscal persist, din cauza cheltuielilor bugetare mari la care statul prin organisme centrale trebuie s le finaneze. Diferena mic redistribuit ctre nevelul local face ca politicile fiscale si economice implementate de administraia local s constituie o povar pentru bugetele populaiei care trebuie s contribuie cu o parte important din veniturile proprii la dezvoltarea local pentru a-si asigura dezvoltarea. Tabel nr. 1- Situaie comparativ privind TVA-ul n statele membre U.E.

ara

Cota standard de TVA

Cote reduse de TVA

Perioada fiscal

AUSTRIA 20

10

lunar - dac cifra de afaceri din anul precedent este mai mare de 22.000 EUR trimestrial - dac cifra de afaceri din anul precedent este mai mic de 22.000 EUR lunar - dac cifra de afaceri este mai mare de 763,000 EUR pentru livrri de bunuri sau mai mare de 230,000 EURO pentru prestri de servicii (trimestrial - daca TVA-ul datorat anual nu depeste 4,000 EUR) trimestrial - dac cifra de afaceri este cuprins ntre 76,300EUR si 700EUR pentru livrri de bunuri sau ntre 27,000EUR i 230,000EUR pentru prestri de servicii

FRANA

19.6

5.5

GERMANIA

19

lunar trimestrial Lunar - daca TVA-ul de plata net din anul fiscal anterior sau cu doi ani n urma depeste 1mil HUF trimestrial

UNGARIA

23

Anual - daca taxa net de plat sau taxa solicitat cu doi ani nainte nu depete 250,000HUF i platitorul de tax nu posed un cod de TVA european altele - pentru membrii organizatiilor internaionale dar nu pot fi mai lungi de 60 de zile (i anul fiscal respectiv trebuie s coincid cu nceputul i sfaritul anului calendaristic) lunar

ROMNIA

19

9/ 5

trimestrial semestrial sau anual n anumite condiii lunar - dac cifra de afaceri depete 6,010,121EUR n anul precedent

SPANIA

16

(dac cifra de afaceri din operatiuni scutite cu drept de deducere depete 20,202EUR i persoana impozabil opteaz pentru perioada lunar) trimestrial 5

Sursa: Euroactiv.ro n ce privete TVA, statele membre UE prezint cel puin dou cote diferite de TVA pentru, plata fcndu-se trimestrial sau lunar, n funcie de anumite praguri ale cifrei de afaceri. ntre statele Uniunii Europene exist o difeniere destul de semnificativ a repartizrii de fonduri ctre nivele subguvernamentale: Danemarca 34,5%, Suedia 32%, Germania 28.3%, Belgia 27.7%, Spania 27.7% iar la polul opus Grecia 0.9 %, Irlanda 2.3 %, Olanda - 3.7 % sau Marea Britanie - 4.4 %, aceasta facnduse n funcie de politica de dezvoltare a fiecrui stat. Printre impozitele aplicate n UE ponderea cea mai mare n cadrul veniturilor fiscale o au impozitul pe profit, taxa pe valoare adugat, accizele si impozitarea veniturilor populaiei, care n anul 1997 reprezentau n Suedia aproximativ 51,9 % din PIB, Danemarca 49.5%, Finlanda 46,5%, Germania 37.2 % iar la polul opus Irlanda cu 32.8%. rile cu o fiscalitate ridicat asigur populaiei un nivel ridicat de protecie social si aloc pentru investiii bugetare sume importante, avnd o politic fiscal economic stabil. Difenierile n politica fiscal a rilor europene nu se manifist numai prin cotele de impozite diferite ct si prin alte reguli cum ar fi : recuperea pierderilor de ctre societile comerciale (n Frana pierderea se recupereaz din urm cu trei ani ntr-o perioad viitoare de cinci ani, iar n Suedia acestea nu se recupereaz n perioada urmtoare); reguli diferite de deductibilitate a provizioanelor; modaliti diferite de plat a impozitelor (pli lunare si trimestriale directe , pli estimative cu reglare trimestrial - anual sau impozit minimal chiar n caz de deficit ex. Austria, Frana, Portugalia); faciliti ce favorizeaz scutirea investiiilor de la impozitare (acord doar Spania, Lugemburg si Portugalia); La nivelul impozitrii veniturilor nu exist n cadrul UE o armonizare efectiv asa cum este reglementat n cazul la impozitele indirecte, att din punct de vedere al legiferrii ct si a cotelor aplicate sau a bazei de impozitare, dar nc neaplicat total. Cel mai important impozit indirect taxa pe valoare adugat a fost tratat la nivelul Uniunii Europene prin directive speciale astfel c nc din 1993 s-au legiferat reglementri de armonizare a exigibilitii, modalitii de aplicare, bazei de impozitare, rmnnd neuniforme cotele de impozitare care sunt stabilite de fiecare stat n funcie de necesarul de fonduri la buget si nivelul de suportabilitate al populaiei de la 25 % aplicat n Danemarca si Suedia la 16 % n Spania. Dintre statele membre ale UE am analizat aplicarea impozitelor si taxelor n Austria, Germania, Frana, Spania si Ungaria, eantion care l consider reprezentativ mbrcnd multitudinea de variante de aplicare si a msurilor de armonizare,a legislaiei fiscale la nivelul UE. Pe lng impozitele de baz menionate am analizat si alte categorii conexe aplicate n UE care compun veniturile fiscale ale statelor cum ar fi: impozitul pe avere al persoanelor fizice si juridice; taxele ecologice ; impozitarea succesiunilor si donaiilor(care nu se aplic n Italia si Cipru) ; impozitul pentru deinerea sau transmiterea de imobile; cu particulatitile si sfera de aplicare , unele nefiind aplicabile n toate statele europene. Tabel nr. 2 Analiza comparativ a impozitului pe veniturile persoanelor fizice din rile membre ale Uniunii Europene

Contribuabili

Sistem de impunere Global Se cuprind veniturile din agricultur i silvicultur, comer i afaceri, profesii liberale, salarii, investiii i alte venituri.

Cote de impozit 21% - 50%

Deduceri

Reguli speciale de impunere

Austria

Persoana fizic

Plafon neimpozabil Dividende, dobnzi, 10.000 euro/an moteniri reinere la surs impozit final, cota Deduceri pentru fiind de 25% scopuri caritabile i ntreinere locuin, etc.

Germania

Persoana fizic Global 15% - 45% sau familia Se cuprind veniturile din agricultur i silvicultur, comer i afaceri, servicii independente. Pentru salarii deducerea de baz este de 920 euro/an.

Deducere personal

Pentru veniturile din investiii, nchirieri, Donaii, cheltuieli n drepturi de autor i alte scopuri caritabile, venituri religioase, educaie

Spania

Persoana fizic/ familie

Global Se cuprind veniturile din salarii, din activiti profesionale, venituri din capital,ctigur i din capital Rate progresive Se cuprind venituri din activiti dependente, activiti independente sau din alte venituri

15,66% -27,13%

Deduceri n funcie Reguli speciale de de situaia familial impunere pentru ncepnd de la un comunitile autonome plafon neimpozabil de 5151 euro/an

Ungaria

Persoana fizic

18% 36%

Veniturile din capital sunt taxate cu o cot unic

Romnia

Persoana fizic

Se cuprind Cot unic 7 venituri din de 16% activiti independente din salarii,

Deducere personal ntre 250 Ron 650 Ron n funcie de numrul de personae aflate n ntreinere

Ctigurile din transferurul titlurilor de valoare se impoziteaz cu o cota de 1% sau 16% n funcie de perioada de

Sursa: Euroactiv.ro Pentru a avea o imagine ct mai complet a sistemului de impozitare european pe lng studierea sistemelor fiscale a statelor membre UE am analizat si sisteme de impozitare n state nemembre a UE : Albania, Croaia, Elveia, Macedonia, Ucraina, Moldova si zone ale Europei unde fiscalitatea nu exist sau exist n forme foarte reduse compunnd zona paradisurilor fiscale n Europa : Andora, Belgia, Elveia, Monaco. Paradisurile fiscale reprezint o realitate a zilelor noastre chiar si n condiiile n care se depun eforturi pentru renormalizarea unor asemenea oaze, n sensul asezrii lor pe acelasi plan din punct de vedere fiscal, cu celelalte state. n interiorul Uniunii Europene s-au nmulit paradisurile fiscale, situaie care d bti de cap guvernanilor. n vederea nlturrii acestui pericol se ntreprind msuri severe, regulile dup care se stabileste rezidena fiscal se vor nspri si se vor lua o serie de msuri precum verificarea sever a dublei resedine a contribuabilului, modificarea clauzelor privind schimbul de informaii, a clauzelor de asisten privind recuperarea datoriilor reciproce. Pentru o ar este foarte important s aib o legislaie raional cu prevederi clare, precise la modul imperativ care s nu lase loc diferitelor interpretri si care s elimine orice posibilitate de evaziune fiscal. Legislaia fiscal trebuie s stimuleze munca, procesele de economisire si investiionale, s instaureze climatul de legalitate, de domnie a legii, a raiunii si a principiilor, att de eficien ct si a celor de echitate fiscal si social. O ar cu asemenea legislaie fiscal nu constituie terenul favorabil, nu este atractiv pentru desfsurarea de activiti de ctre asii n evaziune fiscal, cu toat miestria lor. O asemenea ar reprezint n schimb o adevrat vitrin a societii capitaliste cu mare atractivitate pentru marile firme de curs lung si pentru elitele din toate colurile lumii. Arma fiscal n condiiile n care este folosit corespunztor constituie un factor esenial pentru prosperitate economic si social.

3.2. Coordonate privind armonizarea i cooperarea fiscal european

Pn n prezent n evoluia Uniunii Europene nu s-a reusit o eliminare total a barierelor fiscale si o uniformizare a cotelor de impozitare, din cauza decalajelor economice ntre statele membre si mai mult din perceperea si influiena clasei politice a fiecrui stat , interesului pentru construcia bugetar. O apropiere ct mai bun a cotelor de impozitare pentru o pia unic a uniunii se discut nc de muli ani dar fr a se ajunge la o finalitate, lundu-se doar msuri pariale si pentru anumite domenii. Diferenierea sistemelor de impozitare si a politicilor fiscale naionale menine decalajele de dezvoltare economic ntre state , mai mult n domeniile sociale, miscarea forei de munc i capitalurilor. Prin tratatele uniunii s-au stabilit pilonii de armonizare a sistemelor fiscale, analizele economice arat direciile de aciune dar nc interesele politice naionale joac un rol important n implementarea ct mai rapid a msurilor comunitare. Urmnd regulile dreptului bugetar al statelor continentale, dreptul european comunitar reine ca jaloane de ghidaj a activitii bugetare urmtoarele principii: principiul unitii bugetare, principiul universalitii, principiul anualitii, principiul specializrii , principiul echilibrului bugetar, principiul bunei gestiuni financiare si principiul transparenei. Consolidarea sistemului finanelor publice comunitare depinde att de meninerea la nivelul fiecrui stat a unui deficit bugetar sczut, ct si de modul n care rile UE si vor rezolva problema datoriei publice. Tratatul Uniunii Europene prevede sanciuni care pot fi aplicate statelor membre n cazul n care ignor regulile stabilite pentru meninerea deficitului bugetar n limite rezonabile. n efortul depus de statele de pe continentul nostru pentru atingerea parametrilor impusi ca i condiie de aderare la UE se nscriu si msurile care au trebuit s fie luate pentru adaptarea administraiei centrale si locale ale fiecrei ri la mecanismele de funcionare specifice instituiilor europene. 8

ntre politicile comunitare se nscrie deinnd un loc important i politica fiscal, a crei prezen activ este unanim recunoscut ca fiind absolut necesar n acest domeniu vast. Politica fiscal comunitar se impune cu dificultate n spaiul european datorit faptului c ea ntmpin o serie de obstacole determinate de faptul c obiectivele acestei politici nu vizeaz numai eliminarea formelor tradiionale de discriminare fiscal dintre statele membre, dubla impunere sau evaziunea fiscal. Comunitatea European apreciaz c sunt specifice politicii sale fiscale n egal msur si mijloacele prin care se impune armonizarea politicilor si legislaiilor naionale care sunt constrnse a se supune obligaiei generale de respectare a dreptului comunitar. 3 nc de la momentele sale de nceput construcia european a impus realizarea armonizrii legislative, compatibilizarea normelor juridice naionale ale statelor membre att ntre ele ct si cu reglementrile comunitare, sub acest al doilea aspect fiind de fapt vorba despre plierea si subordonarea legislaiilor naionale normelor elaborate de instituiile comunitare. O component esenial n acest demers o reprezint domeniul fiscal strjuit si dirijat de ansamblul normelor specifice care alctuiesc dreptul fiscal. Politica fiscal este important pentru toate rile lumii dar ea devine esenial atunci cnd este vorba despre o grupare de state care i propun s acioneze i s se dezvolte mpreun. n asemenea mprejurri aciunile ntreprinse ntr-o ar au impact si n celelalte ri, de aceea sistemul fiscal trebuie s fie ct mai simplu si ct mai neutru posibil. Desi exist obiective bine precizate si acceptate, guvernele statelor membre nu au nregistrat ntotdeauna progresele asteptate n vederea armonizrii sistemului de impozitare n cadrul UE. Pentru aceste motive eforturile de armonizare fiscal n UE s-au concentrat n arii restrnse unde existau argumente puternice pentru armonizare. Este n special cazul taxrii prin intermediul impozitelor indirecte (tva , accize si taxe vamale) a bunurilor si serviciilor ntruct era nevoie de un grad de armonizare ridicat pentru a realiza piaa intern si n special pentru a elimina controlul la frontiere. Orice aciune a instituiilor comunitare implic i o aciune n domeniul fiscal care trebuie s fie bazat pe un text comunitar. Tratatul CE conine n primul rnd cteva dispoziii de natur fiscal, al cror scop este n general acela de a interzice diferenele de tratament fiscal ntre unele produse naionale si produse similare care provin din alte state membre ale Uniunii Europene. De remarcat c, dei de la adoptarea Actului Unic European, Consiliul statuteaz cu majoritate calificat asupra chestiunilor care privesc organizarea si funcionarea pieei interne n materie fiscal regula rmne unanimitatea, n pofida discuiilor care au precedat ncheierea Tratatului de la Nisa. Dac la un moment dat Comisia constat existena unei dispariti ntre dispoziiile legislative, de reglementare sau administrative din statele membre, care aduc atingere regulilor concurenei si provoac o distorsionare a concurenei care trebuie eliminat, ea angajeaz consultri cu statele membre. Dac consultarea nu duce la eliminarea disparitilor, Consiliul adopt, la propunerea Comisiei directivele necesare pentru a atinge acest scop. n scopul de a face din Europa un loc mai atractiv pentru a investi si pentru a munci, pentru a creste eficiena economic si a spori competitivitatea companiilor, pentru a ncuraja comerul i a susine cercetarea si inovarea, Comisia European si-a propus s acioneze n cteva domenii fiscale cheie. Comisia European a introdus deja anumite msuri pentru combaterea competiiei fiscale duntoare. Cea mai important dintre acestea este implementarea Codului de conduit privind impozitarea afacerilor stablindu-se msurile de conduit pentru o competiie fiscal onest si criteriile pe baza crora o msur fiscal poate fi considerat duntoare. Au fost lansate o serie de reforme ambiioase att la nivel comunitar, ct si la nivel european.Prin crearea unei piee interne funcionale, prin sprijinirea cercetrii i inovrii i mbuntirea educaiei, statele membre i-au propus s fac din Uniunea Europeana cea mai dinamic si mai competitiv economie bazat pe cunoatere din lume. La jumatatea drumului , s-a constatat ns c rezultatele nu sunt nici pe departe satisfctoare, n special datorit faptului c statele membre nu-i respect angajamentele ce le revin. Prin urmare Comisia European a lansat o nou strategie n domeniu, n care propune concetrarea tuturor eforturilor pe doua zone de aciune: productivitatea si angajarea forei de munc.
3

Tatoiu Ana-Maria,Armonizarea sistemelor fiscale n contextul integrrii n Uniunea European

Instiutiile Comunitare acord o mare importan protejerii intereselor financiare si economice ale Comunitiilor, precum si luptei mpotriva fraudei si a oricaror alte activiti ilegale care ar putea afecta bugetul comunitar. n contextul discuiilor din interiorul UE privitoare la cresterea prerogativelor uniunii n materie de impozitare s-a ridicat n mai multe rnduri problema instituirii unui impozit european. Instituirea unui impozit european nu s-ar putea face dect pe baza unei evaluri pertinente a tuturor aspectelor pozitive sau negative legate de o asemenea creaie. Chiar dac instituirea unui impozit european este nc n stadiul de proiect este evident c pe msura transferului de atribuii la nivel comunitar necesitatea unui asemenea impozit va deveni o realitate. Decizia cu privire la alegerea unui impozit dintre cele menionate sau dintre alte propuneri va trebui luat fr a ignora nici argumentele economice dar nici pe cele de ordin politic sau social. 4.Concluzii Au fost momente de rscruce, momente simbol n istoria noastr care au proiectat edificiul solid al statului modern naional si unitar romn. Generaia noastr, prin rezultatele acestui nou proiect la care contribuim i noi, romnii, este prta la o reconstrucie major a societii romneti. Aceast introspecie are ca finalitate o viziune istoric de mare rspundere, la care contiinele romneti sunt chemate s se pronune cu deschidere. Ne aflm la rscrucea n care putem rupe definitiv irul ciclurilor ntrerupte ale construciilor naionale pentru a ne aseza ntr-o matc solid, durabil si deopotriv cu ceilali europeni. Din aceste motive, asumarea corect a acestui moment de reflecie naional reprezint de fapt, proiectarea viitorului Romniei n viitorul Europei. Altfel nu am putea s percepem corect ceea ce ne rezerv viitorul si ar fi un act de dezertare n faa istoriei noastre dac am lsa ca acest viitor s fie croit fr o contribuie romneasc lucid si consistent. La aceast dezvoltare european, Romnia nu se poate prezenta cu simplismul adaptrii la moda zilei. Romnia va fi cu att mai respectat si mai sigur de identitatea sa european cu ct va iesi din umbra mruntelor compromisuri, a mpcrii modeste cu soarta creia s-i fie doar martor. Trebuie s construim o comunitate naional n care sperana s fie mai normal dect apatia sau cinismul. n acelai timp, naintea acestor angajamente n faa Europei, trebuie s aezm ntotdeauna angajamentul fa de toi cetenii Romniei: s asigurm o dezvoltare economic sntoas si durabil, n care investiia n capitalul uman, n educaie i cercetare, este sursa principal a avantajului nostru competitiv ca naiune i surs de progres. n mod logic, integrarea n Uniunea European reprezint unul dintre cele dou obiective strategice ale Romniei. Apartenena la UE ne asigur o protecie fa de efectele negative ale acestui fenomen. Este la fel de adevrat c n acest proces i n acest moment nu este loc pentru jumti de msur: ne vom putea adapta numai dac reusim s atingem aceleasi standarde n materie de reglementri si implementarea acestora ca n UE. Principalul obiectiv pe termen mediu vizat de Romnia n domeniul politicii comerciale l constituie adaptarea gradual la instrumentele de politic comercial ale Uniunii Europene. Primul efect direct n plan economic al aderrii Romniei la Uniunea European este legat de libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor. Este de remarcat faptul c, paralel cu liberalizarea global a comerului internaional, se realizeaz multiplicarea acordurilor bilaterale, subregionale, regionale, continentale sau chiar intercontinentale de liber schimb sau crearea de uniuni vamale. Globalizarea si regionalizarea comerului internaional, departe de a fi procese ce se exclud, se completeaz reciproc, fiind complemetare, n atingerea obiectivului global viznd liberalizarea comerului mondial, flancate de o uniformizare a masurilor fiscale. Deci pentru noi n perioada urmtoare accentul va trebui s cad pe satisfacerea cerinele de disciplin macro-economic si armonizarea legislaiei n toate domeniiile cu cea din UE pentru ca adoptarea 10

monedei unice s reprezinte pasul/etapa final a procesului de aderare si s dovedeasc o dat n plus importana convergenei reformelor deja implementate. n Romnia consider c introducerea Euro ca instrument financiar n schimburile comerciale va avea efecte majore asupra comerului internaional si bilateral. Esena eforturilor pe care le facem n direcia reformelor economice se regsesc n Programul Economic de Post Aderare si Programul de Guvernare 2008-20012, documente care traseaz jaloanele evoluiei noastre economico-sociale n urmtorii 10 ani. Sunt documente care au fost elaborate conform unor exigene ale Comisiei Europene si comune pentru toate rile candidate si care caut s pregteasc aceste ri pentru un exerciiu mai amplu pe care l vor avea de ndeplinit . Consolidarea sistemului bancar va facilita operaiunile valutare, stimulnd comerul cu servicii. Un sistem fiscal mai bine ordonat, inclusiv n domeniul vamal, va atrage mai mult partenerii comunitari pe piaa romneasc. Armonizarea n timp a politicilor fiscale ale Romniei cu UE va contribui la un mediu de afaceri mai favorabil, cu impact asupra investiiilor si ulterior a balanei comerciale.

5. Bibliografie Grigore N.Lacrita, Fiscalitate, controverse si solutii editura Irecson-2007; Preda, Larisa Elena. Politici fiscale n procesul integrrii n Uniunea European. Cazul Romaniei: [tez de doctorat]. Bucureti: ASE, 2007 Tatoiu Ana-Maria,Armonizarea sistemelor fiscale n contextul integrrii n Uniunea European, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2008, cap. V; Teodor, Constantin; Negrea, Emil, cond. st. Combaterea evaziunii fiscale in Romania Ungureanu Mihai Aristotel Finante Publice sinteze, aplicatii Editia aIIa, 2007, editura Conphys; Vcrel Iulian Sistemul impozitelor i taxelor n Uniunea European i n Romnia, INCE, Secia de tiine economice, juridice i sociologice a Academiei Romne,Bucureti. http://europa.eu.int/; http://www.euractiv.ro/index.html/articles%7CdisplayArticle?articleID=17274; http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/tax/article_7321_ro.htm.

11