Monedasi Credid Carte PDF

Sorina BOTI
2008 2009 Anul II, sem. 2 REPROGRAFIA UNIVERSITII TRANSILVANIA DIN BRAOV
MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI
CUPRINS
TEMA I.UNITATEA MONETARA:......5 1.Etalon Aur sau bimetalism;....................8 1.1.Moneda metalica;........8 1.2.Celelalte forme monetare;.......9 2.Dematerializarea monedei;........9 2.1.Moneda fiduciara si moneda divizionara;.....9 2.2.Cecul si moneda scripturala;....10 2.3.Informatizarea modalitatilor de plata;....11 3.Formele actuale ale monedei;...12 3.1.Moneda divizionara;...12 3.2.Moneda fiduciara....12 3.3.Moneda scripturala;...12 4.Modalitati de plata diversificate;.....12 4.1.Cecul;...13 4.2.Viramentul;.13 4.3.Avizul de prelevare;...13 4.4.Titlul interbancar de plata;..14 4.5.Cardul de plata;.....14 5.Catre moneda electronica;...14 5.1.Dezvoltarea cardului de tip port-moneu electronic;...14 5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare;..14 5.3.O noua moneda?15 6.Functiile monedei;15 6.1.Moneda intermediar al schimburilor;..16 6.2.Moneda unitate de masura a valorii;16 6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii;.17 7.Puterea de cumparare a monedei;..18 7.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.18 7.1.1.Puterea de cumparare interna a monedei;19 7.1.2.Puterea de cumparare externa a monedei;21 8.Paritate si curs valutar;.23 8.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;..23 8.1.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei;..26 9.Punctele aurului;28 9.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;..28
2
10.Arbitrajul;.31 10.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.31 10.1.1.Arbitrajul direct;31 10.1.1.1.Metoda tratei;..31 10.1.1.2.Metoda remizei;...32 10.1.2.Arbitrajul indirect;.33 10.1.2.1.Metoda paritatii comune;34 10.1.2.2.Metoda dublei remize;.35 10.1.2.3.Metoda tratei duble;37 10.1.2.4.Metoda ordinului de banca;38 11.Dumping ul valutar;..39 11.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate..39 12.Reglarea valorica a cursurilor valutare;.41 12.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.41 12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii;41 12.1.2.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere; ...43 13.Moneda cos.Construirea si functionarea monedei cos;.51 13.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.51 TEMA II.MASA MONETARA.STRUCTURA MASEI MONETARE.EMISIUNEA DE MONEDA:..58 1. Definitia statistica a monedei..59 1.2.Agregatele monetare..61 1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare..63 1.2.2.Limita dintre bani si creante.63 1.3.Agregatele monetare in Romania64 1.4.Principiile reprezentarii agregatelor...65 1.5.Contrapartidele masei monetare.65 1.6.Lichiditatea economiei..67 2.Rezerva minima obligatorie.70 2.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.70 3.Multiplicatorii monetari.75 3.1.Explicatii teoretice si aplicatii practice...75 TEMA III.DOBANDA:..80 1. Dobanda Tehnici de calcul ale dobanzilor..81 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.81 1.1.1.Dobanda nominala si dobanda reala...85
TEMA IV.INSTRUMENTE DE CREDIT ALE CIRCULATIEI .90 1.Instrumente de credit ale circulatiei.91 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.....91 1.1.1.Scontul si rescontul...91 1.1.1.1.Scontul.....91 1.1.1.2.Rescontul....98 1.1.2.Plati echivalente..101 TEMA V.CONTURI CURENTE.METODE DE OPERARE IN CONTURILE CURENTE :.....105 1.Conturi curente.Metode de operare in conturile curente..106 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate..106 1.1.1.Metoda directa....107 1.1.2.Metoda indirecta.111 1.1.3.Metoda calculului in scara.115 1.1.4.Metoda dobanzii imediate .117 TEMA VI.APLICATII PROPUSE:....131 Dictionar de termeni monetari...148 Bibliografie...154
TEMA I
UNITATEA MONETARA
Cuprinsul temei: 1.Etalon Aur sau bimetalism; 1.1.Moneda metalica; 1.2.Celelalte forme monetare; 2.Dematerializarea monedei; 2.1.Moneda fiduciara si moneda divizionara; 2.2.Cecul si moneda scripturala; 2.3.Informatizarea modalitatilor de plata; 3.Formele actuale ale monedei; 3.1.Moneda divizionara; 3.2.Moneda fiduciara 3.3.Moneda scripturala; 4.Modalitati de plata diversificate; 4.1.Cecul; 4.2.Viramentul; 4.3.Avizul de prelevare; 4.4.Titlul interbancar de plata; 4.5.Cardul de plata; 5.Catre moneda electronica; 5.1.Dezvoltarea cardului de tip port-moneu electronic; 5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare; 5.3.O noua moneda? 6.Functiile monedei; 6.1.Moneda intermediar al schimburilor; 6.2.Moneda unitate de masura a valorii; 6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii; 7.Puterea de cumparare a monedei; 7.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 7.1.1.Puterea de cumparare interna a monedei;
5
7.1.2.Puterea de cumparare externa a monedei; 8.Paritate si curs valutar; 8.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 8.1.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei; 9.Punctele aurului; 9.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 10.Arbitrajul; 10.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 10.1.1.Arbitrajul direct; 10.1.1.1.Metoda tratei; 10.1.1.2.Metoda remizei; 10.1.2.Arbitrajul indirect; 10.1.2.1.Metoda paritatii comune; 10.1.2.2.Metoda dublei remize; 10.1.2.3.Metoda tratei duble; 10.1.2.4.Metoda ordinului de banca; 11.Dumping ul valutar; 11.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 12.Reglarea valorica a cursurilor valutare; 12.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate; 12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii; 12.1.2.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere; 13.Moneda cos.Construirea si functionarea monedei cos; 13.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;
Obiective: - cunoasterea notiunii de unitate monetara; - cunoasterea importantei etalonului monetar in determinarea valorii paritare a unitatii monetare; - cunoasterea principalelor forme ale monedei; - cunoasterea modului de determinare a puterii de cumparare; - cunoasterea influentei puterii de cumparare in determinarea valorii paritare a monedei si a paritatii monetare; - determinarea puterii de cumparare interne a monedei;
6
- determinarea puterii de cumparare externe a monedei; - cunoasterea notiunii de moneda cos; - cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o valuta care apartine acestuia; - cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o valuta care nu apartine cosului valutar; - cunoasterea modului de utilizare a monedei cos(valuta compozita);
Experienta cotidiana ne incita sa privilegiem aspectul sub care se prezinta moneda, aceasta luand forma de bancnote, de piese metalice, de inscrisuri bancare(bilete la ordin, cecuri), fara a uita ca, in anumite societati si in anumite epoci, functia monetara a fost asumata de marfuri variate ; sare, scoici, ciocolata, capete de viteReflectia asupra formelor monedei trece printr-o cotitura istorica ce permite clarificarea sa actuala.Avantul capitalismului din secolul al XIX lea se inscrie intr-un sistem monetar metalic bazat pe aur(etalon-aur) sau pe aur si argint(bimetalism). In cursul ultimelor doua secole, sistemul monetar s -a transformat profund, antrenand o dematerializare a monedei.
1.Etalon Aur sau bimetalism

Fie ca sistemul monetar se bazeaza pe un metal pretios, etalonul aur, fie pe amandoua, bimetalism aur/argint, formele monedei de laa inceputul secolului al XIX -lea se ierarhizeaza in jurul monedei metalice.
1.1.Moneda metalica
In sistemele metalice, valoarea monedei este definita de greutatea unui metal pretios.Acest metal constituie deci etalonul ce permite evaluarea unei monede si, in consecinta, la scara internationala, permite stabilirea unei relatii stricete intre valorile a doua monede, asemeni definite in raport cu un metal pretios. Bunul care acopera caracteristicile unei monede ramane cu toate acestea o marfa. Variatiile ofertei(descoperirea si exploatarea minelor)si ale cererii acestei marfuri se repercuteaza asupra valorii sale, adica asupra nivelului general al preturilor.Astfel o crestere de moneda rezultand dintr-un aflux de aur ar tinde sa provoace urcarea preturilor, exprimate in aur, fapt ce corespunde unei scaderi a valorii aurului.Aceasta relatie intre masa monetara si pret reprezinta fundamentul teoriei cantitative a monedei. Moneda marfa circula efectiv sub forma de lingouri, de monede care valoreaza greutatea lor in aur; atunci cand valoarea nominala a monedei este echivalenta cu valoarea reala este vorba cu adevarat despre o moneda metalica. Emisiunea de moneda rezulta din baterea ei libera: Detinatorii de metal pretios, de fapt comerciantii, duc la Trezorerie bare sau lingouri care sunt transformate in monede.Crearea de monede se afla la initiativa posesorilor de aur si argint, bancile neavand decat un rol pasiv in crearea monedei metalice.Acest regim monetar mercheaza dominatia
unei burghezii comerciale si industriale detinatoare a unei puteri, aceea de a crea moneda, putere care a fost luata suveranului.
1.2.Celelalte forme monetare

Exista si alte forme de monede, bancnotele, care sunt emise de catre banca, si conturile in banca sau inscrisurile bancare, detinute de catre agenti comerciali(intreprinderile mari sau mijlocii).Dar aceste forme monetare se afla sub o stransa dependenta de moneda metalica. Valoarea unei bancnote deriva din ce a aurului:bancnota nu are o legitimitate proprie, aceasta provenind din libera transformare de catre agentii comerciali a bancnotelor in aur sau argint. Bancnota este convertibila , mai putin in perioadele tulburi: astfel a fost decis cursul fortat al francului adica neconvertibilitatea sa in 1848, 1870 si in 1914. Chiar daca bancnota nu mai reprezinta un certificat de depozit in aur si daca bancile pot emite un volum de bancnote superior rezervelor lor, emisiunea bancnotelor de catre banci este strans legata de stocul de aur detinut: din cauza raportului dintre volumul de bancnote emis si volumul de metal pretios, variatiile stocului de aur determina nivelul masei monetare.
2.Dematerializarea monedei
De -a lungul secolului XX, formele monedei s-au transformat profund in sensul unei dematerializari a ei, care insoteste progresul unei monede bancare.
2.1.Moneda fiduciara
Neconvertibilitatea bancnotelor anunta sfarsitul sistemului metalic. Finantarea razboaielor, apoi reconstructia, prin emisiunea exagerata de moneda face imposibila, nu numai intoarcerea la paritatea de dinainte de razboi, dar si continuarea unui sistem bazat pe aur; aurul inceteaza sa mai circule, bancnota se emancipeaza fata de metal. Odata cu neconvertibilitatea bancnotelor in aur se naste de fapt moneda fiduciara; valoarea bancotelor nu se mai bazeaza pe echivalenta cu aurul, ci pe increderea pe care i-o acorda utilizatorii (din latina fiducia inseamna incredere). Suspendarea convertibilitatii bancnotelor in aur este insotita de o casi -disparitie a circulatiei monedelor din aur si din argint in folosul monedei divizionare; monedele utilizate in schimburi au o valoare nominala superioara valorii reale; la drept vorbind, aceasta nu mai este o moneda metalica. Aceste forme de moneda corespund unui sistem monetar dominat de banca centrala, care emite bancnotele si Trezoreria publica, ce emite monedele.
2.2.Cecul si moneda scripturala

Printr -o miscare ce se accelereaza dupa al Doilea Razboi Mondial, detinerea de conturi se propaga pana la acoperirea cvasi-totalitatii populatiei, care devine astfel "bacarizata". Aantul monedei scripturale capate forma de inscrisuri bancare.Utilizarea unui cec se dezvolta: cea mai raspandita forma a acestor inscrisuri bancare care permite reglarea schimburilor, cecul, este un mod de reglare, dar nu este cu adevarat o moneda scripturala. Moneda fiduciara, bancnotele, monedele, regreseaza si o parte crescatoare a schimburilor se opereaza prin debitul unui cont bancar si prin creditul unui alt cont, chiar daca
8
indivizii au uneori iluzia ca aceasta moneda scripturala are in contrapartida rezerve de bancnote in seifurile bancilor. Moneda scripurala prezinta, in raport cu moneda fiduciara, un triplu avant aj: - ea permite reglarea la distanta, fara deplasarea fizica a partenerilor schimbului. - ea ofera garantii mai mari de protectie impotriva furtului sau pierderii; - ea lasa urme in contabilitatea bancara ce pot servi drept probe in caz de contestatie. Avantul monedei scripturale marcheaza o deplasare a puterii de emisiune a monedei: bancile comerciale sunt cele care, prin intermediul operatiunilor de credit, emit moneda, intr-un cadru reglat de catre banca centrala. Forma dominata de moneda Moneda metalica Moneda fiduciara Moneda scripturala Emitentul de moneda Detinatorii de aur(comerciantii) Banca centrala, Trezorerie Banci comerciale
2.3..Informatizarea modalitatilor de plata

Ultima forma de dematerializare atinge mai putin moneda, care ramane o moneda scripturala, decat mijloacele de plata, ce beneficiaza de progresele tehnologiei informatiei in detrimentul modalitatilor de plata traditionale. Cecul cunoaste o relativa regresie. Intr-adevar, cu toate ca moneda a reprezentat, in raport cu bancnotele si cu monedele, o forma de dematerializare, cecul, suport al acestei monede, reprezinta un procedeu indelungat, care presupune traducerea inscriptiilor manuscrise(destinatar, suma) insemne lizibile pentru masini si transferul fizic intre banci.Acest procedeu greoi este costisitor. Este motivul pentru care bancile au stimulat agentii economici sa utilizeze modalitati de plata informatizata:plati prin carti de credit, viramente si prelevari informatizate, care nu se traduc prin transferuri fizice si nici prin inscriptii de mana. In acest punct al evolutiei, moneda capata o forma purificata: este vorba despre o simpla informatie la nivelul activelor lichide detinute de catre un agent economic(nivelul contului sau bancar), iar modalitatile de reglare sunt simple moduri de circulatie a informatiilor care corespund unor transferuri de puteri de cumparare.
3.Formele actuale ale monedei 3.1.Moneda divizionara

Monedele sunt emise de catre Trezoreria publica si puse in circulatie de catre banca centrala.Cu o putere de emisiune limitata, nu pot fi reglate sume importante in mod exclusiv cu monede, ele sunt utilizate in schimburile cu sume mici.
3.2.Moneda fiduciara
9
Bancnotele sunt emise de catre banca centrala.
3.3.Moneda scripturala
Ea este compusa din toate bunurile bancare utilizabile direct pentru re glarea datoriilor.Aceste conturi cec sau conturi curente pot lua forma: - conturilor la vedere in bancile comerciale; - conturilor cecuri postale; - conturilor deschise pe langa contabilii publici; Conturile, cum ar fi livretele Casei de Eco nomii care sunt lichide- titularii lor pot sa le transforme instantaneu in moneda fiduciara- dar care nu pot fi mobilizate direct prin intermediul cecurilor, nu reprezinta moneda in sensul strict al cuvantului; ele sunt totusi incluse in agregatul monetar M2.
4.Modalitati de plata diversificate

Monedele si bancnotele reprezinta simultan bani si mojloace de plata utilizate in schimburi.Cat despte moneda scripturala, ea este un bun , o cifra, reprezentand creditul unui agent economic intr-o banca, si care poate fi utilizat prin diferite mijloace.Daca neglijam efectele comertului, care reprezinta o parte slaba si in descrestere si retragerile de bancnote, care constau in conversii ale monedei scripturale in moneda fiduciara, retinem cinci modalitati de transfer ale monedei scripturale.
4.1.Cecul
La initiativa debitorului, cecul s-a dezvoltat puternic dupa al Doilea Razboi Mondial, cand plata prin inscrisuri bancare a devenit obligatorie incepand cu anumite praguri de reglare.El este, inca si astazi, primul instrument de plata, in ciuda unei relative regresii(peste 70% din reglarile scripturale in 1983, mai putin de 45% in prezent) datorate dezvoltarii altor modalitati de plata. Practic, in special in schimburile dintre indivizi si reglarile la distanta, cecul este, pentru banci, costisitor (intre 3 si 5 franci pe cec), din cauza necesitatii de a sesiza prin semne lizibile de catre masini, inscriptiile manuscrise pe cec(destinatar, suma).Bancile incearca deci sa obtina plata serviciilor legate de utilizarea cecurilor(eliberarea carnetelor de cec) pentru a-si acoperi costurile si a-i face pe utilizator sa-si schimbe hotararea; ele favorizeaza, printre altele folosirea modalitatilor de plata mai putin costisitoare deoarece sunt informatizate.
4.2.Viramentul
Viramentul consta in a opera transferul fondurilor la initiativa debitorului fara interventia creditorului.Avantul sau(peste 15% dintre operatiunile scripturale) eate in mod esntial datorat partii de viramente autorizate(peste 95% din ansamblu).El se dovedeste a fi deosebit de practic pentru reglarea salariilor, datorita informatizarii gestiunii lor si a statelor de plata de catre intreprinderi.
4.3.Avizul de prelevare
Avizul de prelevare se afla la initiativa creditorului : in cazul reglarilor periodice, si in cadrul unei autorizatii date de catre titularul contului, creditorul opereaza o prelevare care prezinta
10
avantajul, pentru creditor si pentru banca, de a fi automatizata: debitorul nu trebuie sa intervina la fiecare operatiune.In plin avant si pus in practica pentru diferite reglari(facturi, impozite), el reprezinta 10% din transferurile scripturale.
4.4.Titlul interbancar de plata

Titlul interb ancar de plata (TIP) este relativ recent- el dateaza din 1988 si are-, pentru moment, o importanta marginala (2% ), dar va cunoaste o dezvoltare rapida. Debitorul isi da acordul pentru plata fiecarei operatiuni, dar titlul face ulterior obiectul unui tratament informatizat.El constituie, oarecum, un intermediar intre cec si avizul de prelevare: el asociaza interventia activa, pentru fiecare operatiune, a titularului contului, si automatizarea operatiunilor, care prezinta un avantaj pentru creditor ca si pentru banca.
4.5.Cardul de plata
Cardul de plata inregistreaza un progres foarte rapid incepand cu anii 1980 gratie interbancaritatii si dezvoltarii, incepand cu 1993, a utilizarii generalizate a cardului cu memorie.Intre 1983 si 1993, platile prin carduri au trecut de la 5% la 15%.Cardurile bancare sunt, cel mai adesea, cartide credit care permit o decalare in cadrul reglarii.Integrarea unui microprocesor in interiorul cardului, care permite identificarea sa si verificarea identitatii purtatorului gratie unui cod secret, da garantii solide atat titularului contului cat si comerciantilor.
5.Catre moneda electronica 5.1.Dezvoltarea cardurilor de tip port-moneu electronic

Progresul reglarilor de cont informatizate si costul lor scazut favorizeaza elanul portmoneului electronic, carduri creditate in momentul achizitiei sau la reinnoirea lor si debitate pe masura reglarilor(decontarilor).
5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare
Cardurile preplat ite monoprestatoare, utilizabile pentru achizitionarea unui singur tip de bun sau serviciu, consta intr-o simpla plata in avans. In revansa, cardurile pluriprestatoare, utilizabile in diferite tranzactii pe langa un ansamblu de furnizori, prezinta caracteristici originale.
5.3.O noua moneda?

Cardurile multiprestatoare pot fi considerate ca o noua forma de moneda: nu este o moneda scripturala deoarece bunul nu este inscris in contul unei banci, ci pe cardul insusi; nu este o moneda fiduciara, din moment ce nu este utilizabil in toate schimburile si nu este reutilizabil sub forma sa initiala. Se produce o noua forma de creare a monedei:
11
In cazul unui card monoprestator emis, de exemplu, intr-un magazin , reglarea cardului este un simplu transfer a puterii de cumparare a clientului catre intreprindere, fara creare de moneda. Daca acest card este emis de un stabiliment bancar, emiterea cardului se reduce la o trensformare a formei monedei: in loc sa detina bancnote sau un depozit, poseda un card.Si aici, substituirea unei forme monetare cu o alta nu este insotita de o creare de moneda. In schimb, daca acel card multiprestator este emis de catre un agent ne-financiar- o grupare de intreprinderi de distributie, de exemplu, se produce o forma de creare de monede.Emitentul cardului primeste, in momentul vanzarii acestuia, semne monetare pe care le poate folosi, si nu este debitat in folosul intreprinderilor decat pe masura platilor.In acest interval coexista puterea de cumparare a emitentului cardului si cea a clientului.O noua putere de cumparare a fost creata.
6.Functiile monedei
Definirea monedei trece prin evidentierea functiilor sale si nu numai a formelor sub care ea se prezinta. Functiile esentiale pe care le indeplineste moneda sunt trei: - intermediar al achimburilor; - unitate de masura a valorii; - instrument de rezerva a valorii;
6.1.Moneda intermediar al schimburilor

Intr-o economie de schimb, moneda este instrumentul unic al tranzactiilor; ea serveste drept contrapartida intre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor pe toate pietele.Desigur ca tranzactiile se pot desfasura fara moneda, prin troc, insa inconvenientele acestuia sunt vizibile: - trocul necesita aparitia simultana a nevoilor pentru doua categorii de indivizi: nu este suficient ca un individ sa posede cantitatea din bunul X necesara pentru achizitionarea altui bun Y.Este necesar sa gaseasca persoana care sa posede bunul respectiv Y si este dispusa sa-l cedeze; - trocul necesita mentinerea raportului de schimb intre fiecare bun fata de celelalte, ceea ce nu este deloc usor, deoarece numarul bunurilor participante la schimb este in continuare in continua crestere; - indivizibilitatea bunurilor si, deci, dificultatea de a stabili valori egale; Rezulta ca trocul limiteaza schimbul si face imposibila formarea unui ansamblu de preturi, altfel spus o scara de valori care faciliteaza evaluarea bunurilor.Recurgerea la un bun intermediar, moneda, permite disocierea celor doua contra- prestatii simultane ale trocului in doua tranzactii separate: vanzarea unui bun contra monedei si cumpararea contra monedei a altui bun. Utilizatorii monedei pot estima anumite perioade de tulburari monetare, cand monada constituie un intermediar de slaba calitate, revenind in astfel de situatii la tehnica trocului.Asa s-a intamplat in timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand colapsul sistemului monetar a determinat, de exemplu, in Germania ca tigarile sa fie folosite ca bani.
6.2.Moneda unitate de masura a valorii

12
Singura unitate de masura care permite etalonarea si cumpararea bunurilor si marfuriloreterogene este moneda; ea constituie un instrument de masura universal aplicabil la bunuri, servicii si alte drepturi, cu alte cuvinte moneda permite cuantificarea relatiilor sociale, permite fiecarui individ sa-si cunoasca drepturile si obligatiile in societate.Particularitatea functiei de masura a valorii este aceea ca nu e necesara prezenta fizica a banilor, realizarea sa se face in mod abstract. In cazul structurilor sociale mici, partile implicate in schimb nu incercau sa realizeze un echilibru imediat, in sensul ca renuntau voluntar la un bun fara contraprestatie sau acordau un serviciu gratuit.este insa evident ca o asemenea structura sociala nu se poate mentine pentru ca fiecare dintre membrii sai trebuie sa aiba garantia(morala) ca tot ceea ce cedeaza va primi mai tarziu sub o alta forma si ca echilibrul reciproc este satisfacut.Fara a readuce in actualitatetimpurile trecute, unele comunitati moci, taranesti ofera un exemplu de schimburi fara tarife, cu intrajutorare mutuala(pentru stransul recoltelor, de exemplu).Odata cu cresterea numarului indivizilorcare compun structura sociala respectiva, devine din ce in ce mai greu mentinerea absentei tarifarii si a unui echilibru imediat.Indivizii nu au ocazia sa se intalneasca frecvent si deci nu mai au incredere in mentinerea echilibrului lor global, ci doresc echilibrarea imediata a schimbului. Mai intai bunul cel mai bine tranzactionat, apoi moneda arealizat cuantificarea relatiilor sociale si echilibrarea imediata a schimburilor.Valoarea bunurilorse exprima prin pretul lor in moneda; aceasta permite determinarea unei scari generale de preturi, altfel spus raporturi de schimb comparabile.
6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii

Functia de instrument de rezerva decurge din functia de i ntermediar al schimburilor, de care este strans legata.Moneda poate sa asigure permanenta valorilor masurabuile si indeplineste aceasta functie deoarece apare ca o intruchipare a avutiei.Ca mijloc de pastrare a averii, moneda permite transferul in timp al valorii, reprezentand(dupa Keynes) un liant intre prezent si viitor. Valoarea reprezentata de o anumita cantitate de bani poate sa nu fie tot timpul aceeasi; fluctuatiile puterii de cumparare a banilor diminueaza considerabil calitatea acestora de instrument de rezerva a valorii.Economisirea(care reprezinta, de fapt, un consum aparte) se bazeaza pe siguranta ca valoarea banilor la a caror consum s-a renuntat va putea fi regasita in viitor, la momentul in care se va decide utilizarea fondurilor de rezerva.In acelasi timp, necesitatea unei economisiri de precautie ii determina pe indivizi sa economiseasca si in perioade de depreciere monetara.Pentru ca banii sa-si indeplineasca in bune conditii aceasta functie, este necesar, asadar, ca valoarea lor(puterea lor de cumparare) sa fie constanta, altfel spus, ca preturile practicate in economie sa nu se modifice. In prezent, este dificil sa disociem cele trei functii, pentru ca societatile contemporane sunt societati de piata care au nevoie simultan de un intermediar de schimb si o unitate de masura pentru a asigura coerenta sistemului de schimburi si stabilitatea puterii de cumparare.Pentru ca piata sa fie eficienta este necesar ca drepturile consimtite astazi sa poata fi exercitate si mai tarziu, altfel spus, trebuie sa permita tezaurizarea.Stabilitatea unitatii de masura este conditia bunei functionari a acestui sistem, insa, din pacate, stabilitatea nu este niciodata asigurata total.Daca stabilitatea se transforma in instabilitate, iar aceasta capata forme alarmante, apare fenomenul de respingere, de renuntare la functiile monetare.Amplele fluctuatii ale nivelului general al preturilor se deruleaza in timpul perioadelor de boom economic si criza.Astazi, in conditiile persistentei inflatiei, rolul de rezerva a puterii de cumparare este mai greu de indeplinit. De asemenea, trebuie sa tinem cont ca dezvoltarea operatiunilor bancare si financiare a permis lansarea catre populatie a unei game de instrumente de plasament care suplinesc cu succes moneda ca mijloc de rezerva a valorii.
13
Pe de alta parte, stabilitatea monedei apara societatea de tensiunile sociale.Aceasta este dimensiunea sociala a banilor.Prin intermediul banilor se sting datoriile care nu sunt legate direct de schimbul de marfuri(impozite, taxe), precum si datoriile rezultate din vanzarea marfurilor pe credit sau rambursarea creditelor bancare. Daca am reusit definirea banilor prin functiile si utilizarea lor, apa re in mod firesc intrebarea cat de multi bani exista?.La aceast intrebare vom incerca sa raspundem in continuare.
7. Puterea de cumparare a monedei 7.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;

Definim puterea de cumparare a monedei ca fiind cantitatea de bunuri economice care poate fi achizitionata cu o unitate monetara in anumite conditii de loc si timp. Aceasta determina totodata valoarea paritara a unitatii monetare si depinde de stare a generala a economiei, de eficienta si de increderea pe care populatia, ceilalti agenti economici o au in moneda nationala. In dinamica, valoarea paritara a unitatii monetare(puterea de cumparare), este in relatie indirecta cu indicele general al preturilor. Astfel puterea de cumparare a monedei se exprima prin relatia: Pc = 1 / Pr ; unde: Pc puterea de cumparare; 1 unitatea monetara cu valoarea nominala 1; Pr - nivelul preturilor; Evolutia p rocentuala a puterii de cumparare se exprima prin indicele acesteia, determinat ca raport intre: Ipc = (1 / Ipr) x 100 ; unde: Ipc indicele puterii de cumparare; Ipr indicele preturilor, exprimand evolutia procentuala a preturilor, se determina dupa relatia: Ipr = (Pr1 / Pr0) x 100 ; unde: Pr1 pretul in perioada curenta; Pr0 pretul in perioada anterioara; EXEMPLU: Daca in doua momente succesive, preturile sunt Pr1 = 120um. si Pr0 = 100um., obtinem: Ipr = (120/100 x 100) = 120% ; Ipc = [(1/120) / 100] x 100 = 53,3% ; rezultand o scadere a puterii de cumparare cu 46,7%, scadere datorata cresterii cu 20% a preturilor. In situatia in care preturile inregistreaza o scadere, pu terea de cumparare va creste, data fiind variatia invers proportionala dintre cele doua marimi.
14
Puterea de cumparare se determina separat pentru relatiile cu strainatatea, purtand denumirea de putere de cumparare externa, iar cand ne referim la puterea de cumparare a monedei pe piata interna, definim notiunea de putere de cumparare interna.
7.1.1. Puterea de cumparare interna a monedei;

Indicii puterii de cumparare interne au la baza indicii de pret.De regula puterea d e cumparare a unei monede se stabileste pornind de la indicii de pret pe grupe de produse(agricole, industriale etc.). Deoarece preturile unor produse cresc, iar ale altora scad, sau raman constante, nu se poate trage o concluzie generala, ci numai referitoare la produsele sau grupele de produse ale caror preturi au fost urmarite. Se stabileste astfel un cos de bunuri, in care fiecare bun este ponderat cu procentul pe care acesta il detine in tranzactiile comerciale interne. Consideram acest cos de bunuri, ca un bun unic cu un unic pret, determinat pe baza relatiei: Pr unic = ai x pr.i ; unde: ai ponderea bunului i in totalul tranzactiilor interne; pr.i pretul monetar al fiecarui bun; EXEMPLU: Sa se determine puterea de cumparare interna pe baza urmatoarelor date: Bunuri Bunul1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 Bunul 7 Bunul 8 Bunul 9 Bunul 10 TOTAL Pret(pr.i) 78 478 145 451 458 547 4562 100 120 200 X ai(%) 0,10 0,08 0,05 0,12 0,08 0,07 0,07 0,15 0,20 0,80 1,00 Pr.i x ai 7,8 38,24 7,25 54,12 36,64 38,29 319,34 15 24 160 ai x pr.i =700,68
*bunurile de la 1 la 10, formeaza cosul de bunuri Puterea de cumparare interna a monedei este astfel egala cu: Pc = 1/Pr ; Pc = 1/700,68 um. ; unde: Pr = pretul unic determinat pentru cosul de bunuri, form at din 10 bunuri, cos considerat ca fiind un unic bun;
15
Altfel spus, cu o unitate monetara poate fi cumparata a 700,68 -a parte din noul bun format, in mod conventional din cele 10 bunuri. Aceasta modalitate de determinare a evolut iei valorii paritare a unei unitati monetare, devine viabila in situatia in care cosul de bunuri indeplineste urmatoarele conditii: 1.mentinerea structurii cosului; 2.existenta unei relative stabilitati a preturilor bunurilor care il compun;
7.1.2. Puterea de cumparare externa a monedei;

Puterea de cumparare externa a monedei, se determina pe baza puterii de cumparare a monedelor nationale, stabilindu-se astfel cursul real de schimb, acesta din urma servind la analiza evolutiei comertului exterior, determinarea influentei devalorizarilor monedei nationale asupra productiei reale, cererii si exportului. Cursul real de schimb se calculeaza dupa relatia: Crs = ai x Cri ; unde: ai ponderea bunului i in volumul tranzactiilor internationale ale unei tari; Cri cursul de revenire realizat la bunul i in relatiile cu tara de referinta; Se determina ca raport al preturilor i nterne din fiecare tara, pentru fiecare bun dupa relatia: Cri = Pix / Piv ; unde: X si V tarile asupra carora se face analiza; PiX pretul de vanzare al bunuluii, exprimat in moneda nationala a tarii X; PiV - pretul de vanzare al bunului i exprimat in moneda nationala a tarii V; EXEMPLU: Sa se calculeze cursul real de schimb, respectiv numarul de unitati monetare apartinand tarii V, care revin unei unitati monetare apartinand tarii X, pe baza urmat oarelor date:
Bunuri
Pret.i.x
Pret.i.v.
Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 TOTAL
285 345 180 580 630 289
120 300 200 620 426 300
Curs de revenire Pretix/Pretiv 2,38 1,15 0,9 0,94 1,48 0,96
ai(%)
ai x Cr.i
0,14 0,18 0,23 0,15 0,20 0,10 1,00
0,333 0,207 0,207 0,141 0,296 0,096 1,280
Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii V, detinatorii trebuie sa cedeze 1,28 unitati monetare ale tariiX,respectiv: 1v = 1,28x ; unde: v unitatea monetara a tariiV; x unitatea monetara a tariiX;
16
In varianta in care se calculeaza cursul real de schimb al lui v, in raport cu x, calculul cursului de revenire se face inversand raportul preturilor pentru acelasi bun, exprimate in monedele celor doua tari, X si V: Cri = Piv / Pix ; Pornind de la exemplul anterior, obtinem: Bunuri Pret.i.x Pret.i.v Curs de revenire Pretiv/Pretix 0,421 0,870 1,111 1,069 0,676 1,038 ai(%) ai x Cri
Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 TOTAL
285 345 180 580 630 289
120 300 200 620 426 300
0,14 0,18 0,23 0,15 0,20 0,10 1,00
0,059 0,157 0,256 0,160 0,135 0,104 0,871
Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii X, detinatorii trebuie sa cedeze 0,871 unitati monetare ale tariiV, respectiv: 1x = 0,871v ; unde: v unitatea monetara a tariiV; x unitatea monetara a tariiX;
8.Paritate si curs valutar 8.1 Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Prin definitie, paritatea monetara este raportul a doua unitati monetare nationale, respectiv a valorilor lor paritate, adica a etalonului in care sunt exprimate respectivele valori paritare(acest etalon trebuie sa fie unic pentru ambele unitati monetare nationale), purtand denumirea acestuia din urma, spre exemplu: - paritate aur etalonul care sta la baza determinarii valorii paritare a celor doua unitati monetare nationale este etalonul aur; - paritate aur-devize etalonul aur-devize; valoarea paritara este exprimata intr-o alta valuta, numai aceasta din urma fiind convertibila in aur; - paritate aur-lingouri etalonul aur-lingouri; valoarea paritara este exprimata printro cantitate de aur, aflata in pastrarea Bancii Centrale,etc. - paritate putere de cumparare valoarea paritara pentru ambele unitati monetare, este exprimata prin puterea sa de cumparare, respectiv prin cantitatea de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu acestea; Spre exemplu, in conditiile etalonului aur, prin definitie paritatea monetara este raportul dintre cantitatea de aur fin continut de unitatile monetare a doua state.
vezi explicatiile de la etaloane monetare 17
Deci, valoarea unei piese fiind proportionala cu greutatea metalului fin reprezentat de ea, se poate obtine valoarea unei monede fata de alta moneda, prin raportarea metalului reprezentat de prima la metalul reprezentat de cea de a doua. EXEMPLE: 1 .Sa se stabileasca paritatea lira sterlina dolar american, stiind ca: 1 lira sterlina = 2,1328 gr.aur ; 1 dolar american = 0,888670 gr.aur ; Paritatea monetara va fi: 2,1328 / 1,888670 = 2,40 ; deci: 1 lira sterlina = 2,40 dolari americani ; 2 .Sa se afle paritatea lirei sterline in guldeni olandezi stiind ca : 1 gulden olandez = 0,245489 gr.aur ; Paritatea monetara lira sterlina / gulden olandez va fi: 2,1328 / 0,245489 = 8,6 ; adica: 1 lira sterlina = 8,6 guldeni olandezi ; In calculul paritatii pot apare cazuri(in special inainte de primul si cel de al doilea razboi mondial), in care, desi monedele sunt facute din aceleasi metale, totusi titlul de puritate al metalului sa fie diferit. astfel: 1 gulden olandez contine 10 gr.argint cu titlul 0,945 ; iar 1 leu de argint contine 5 gr. argint cu titlul 0,900 ; Cele doua monede fiind confectionate din argint cu titlul de puritate diferit, pentru a putea calcula paritatea lor monetara, este necesara raportarea cantitatii de metal pur(argint pur), continuta de fiecare din cele doua aliaje. Determinarea cantitatii de argint pur continuta de cele doua monede se face astfel: Tp = Gf / Gt ;
atat aurul cat si argintul avand duritate mica, nu se utilizeaza in stare pura, ci sub forma de aliaje.Elementele cu care se aliaza pot fi arama, zincul etc.Greutatea aliajului(metal pretios plus arama,zinc etc.), se numeste greutate bruta sau totala, iar greutatea metalului pretios din aliaj reprezinta greutatea fina. Raportul dintre greutatea fina si greutatea totala se numeste titlu de puritate Tp = Gf / Gt ; Unde: Tp titlu de puritate Gf - greutate fina Gt greutate totala De exemplu titlul de puritate standard pentru argint(cel la care se face cotarea si comercializarea sa),este 0,925 18
de unde: Gf = Tp x Gt ; Astfel cantitatea de argint pur din aliaj continuta de: -1 gulden olandez este de: 0,945 x 10 = 9,45gr.Ag.pur ; -1 leu este de: 0,900 x 5 = 4,5 gr.Ag.pur ; Astfel paritatea gulden leu este: 9,45 / 4,5 = 2,10 ; adica: 1 gulden olandez = 2,10 lei ; Sau daca dori m sa calculam paritatea leu - gulden olandez: 4,5 / 9,45 = 0,48 ; adica: 1 leu = 0,48 guldeni olandezi ;
8.1.1. Paritatea puterii de cumparare a monedei.

Paritatea puterii de cumparare a monedei, se determina ca raport intre pre turile unui produs sau grup de produse din doua tari, exprimate in moneda uneia dintre ele, prin intermediul cursului valutar. Cursul valutar, ca raport stabilit in mod liber intre doua unitati monetare nationale, vizeaza circuitele de marfuri si servicii, considerate la preturi internationale si fluxurile de capital.Corelarea sau disjunctia intre fluxurile reciproce dintre cele doua tari, pot determina variatii ale cursurilor. Volumul considerabil si dinamica schimburilor intre stat e pun pe prim plan paritatea puterii de cumparare. Teoria paritatii puterii de cumparare porneste de la ipoteza ca rata de schimb intre doua valute trebuie sa reflecte schimbarile la nivelul preturilor din cele doua tari. La origine a acestei teorii este legea pretului unic, potrivit careia un bun identic produs in orice tara trebuie sa aibe acelasi pret. Astfel daca in S.U.A. o tona de titei valoreaza 100 de dolari, iar in Japonia 10.000 yeni, raportul de schimb este 10.000 / 100 adica: 1 dolar = 100 yeni ; In situatia in care, pretul otelului creste in Japonia la 11.000 yeni, iar in S.U.A. ramane neschimbat, adica 100 de dolari, dolarul trebuie sa fie apreciat, astfel: 11.000 /100 ; de unde: 1 dolar = 110 yeni ;
19
In acest raport yenul sufera o depreciere de la: 1 yen = 0,01 dolari ( 100 / 10.000); la: 1 yen = 0,00900 dolari (100 / 11,000); Putem concluziona astfel ca, puterea de cumparare a monedei nationale a unei tari fata de puterea de cumparare a monedei nationale a unei alte tari, creste sau scade functie de evolutia diferita a preturilor in doua tari. In consecinta, determinarea paritatii puterii de cumparare a monedei presupune: Pp(M/N) = (Pr.m / pr.n) x Cv .n ; unde: M,N cele doua tari pentru a caror monede nationale se calculeaza paritatea puterii de cumparare; Pp(M/N) paritatea puterii de cumparare a unitatii monetare a tarii aM, fata de unitatea monetara a tarii N; Pr.m pretul unui produs in tara M, exprimat in moneda proprie; Pr.n pretul aceluiasi produs in tara N, exprimat in moneda proprie; Cv.n cursul valutar al monedei tarii M fata de moneda tarii N. Evolutia paritatii puterii de cumparare a monedelor din doua tari, se determina ca indice al paritatii puterii de cumparare a monedei, respectiv raportul indicilor preturilor de consum in cele doua tari intr-o perioada determinata, reflectand modificarea puterii de cumparare a unei monede in raport cu o alta. Determinarea indicelui paritatii puterii de cumparare a monedei se calculeaza dupa relatia: Ip.p(M/N) = [Ipr.(M) / Ipr.(B)] x 100 ; unde: Ip.p(M/N) indicele paritatii puterii de cumparare a monedei tarii M fata de moneda tarii N Ipr(M) indicele preturilor in tara M; Ipr(N) indicele preturilor in tara N EXEMPLU: In anul 1995 pretul bunuluiA in S.U.A. a fost de 180 dolari si pretul aceluiasi produs in Marea Britanie a fost de 26 de lire sterline, in conditiile unui curs valutar 1 dolar = 0,6 lire sterline ; Indicele preturilor de consum a fost in anul 2000, fata de 1995, de 126% in S.U.A. si de 112% in Marea Britanie. Sa se determine: 1.Paritatea puterii de cumparare a celor doua monede in anul 1995; 2.Evolutia paritatii puterii de cumparare a celor doua monede in perioada 1990 2000; REZOLVARE: 1. Pp(lira sterlina / dolar) = 26 / (180 x 0,6) = 26/108 = 0,24 ;
20
Pp(dolar / lira sterlina) = (180 x 0,6 )/ 26 = 108/26 = 4,15 ; 2.Ipp(lira sterlina / dolar) =( 112% / 126) x 100 = 89,9% ; ceea ce inseamna ca paritatea puterii de cumparare a dolarului american in raport cu lira sterlina, a scazut cu 10,1%, in anul 2000 fata de anul 1995, si invers in cazul lirei sterline, care a crescut fata de dolar in aceeasi perioada cu 14%: Ipp(dolar / lira sterlina) = (126% / 112% )x 100 = 114% ;
9. Punctele aurului 9.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

In conditiile circulatiei libere a aurului exista posibilitatea stingerii obligatiilor dintre doua state, la alegere, in aur sau devize. Alegerea unei cai sau a alteia, este determinata si in acelasi timp limitata de cheltuielile ocazionate de ambalarea, transportul si asigurarea aurului. Astfel, cursul valutar nu poate sa creasca, in principiu, decat pana la limita denumita punct superior, de la care devine mai avantajoasa convertirea in aur a monedelor si respectiv plata datoriei in aur efectiv. Altfel spus, cresterea cursului valutar nu poate depasi paritatea legala plus cheltuielile de ambalare, transport, asigurare etc. Punctul superior al aurului sau de iesire, este punctul la care importatorul solicita plata datoriei in aur si nu in devize, la cursul de schimb din momentul platii, fiind deci, cursul maxim de schimb al unei unitati monetare straine, intrucat la un curs mai mare nu se mai gaseau cumparatori, debitorului convenindu-i sa cumpere aur si sa-si plateasca datoria. Determinarea punctului superior sau de iesire a aurului se face dupa relatia: Ps = Cp + Cp x pta = Cp(1 + pta); - acceptat de catre importator ; unde: Ps punctul superior al aurului ; Cp curs paritar(oficial) ; Pta ponderea cheltuielilor de transport, asigurare etc. ; De asemenea, cursul valutar nu poate sa scada sub acea limita denumitapunct inferior al aurului, la care devine mai avantajoasa incasarea in aur a sumei de primit din strainatate, beneficiarul platii suportand cheltuielile accesorii. Altfel spus, prin punct inferior al aurului sau punct de intrarea aurului, se intelege cursul minim de schimb al unei monede straine, intrucat la un curs inferior nu se mai gaseau vanzatori de devize, exportatorului convenindu-i sa ceara plata in aur. Determinarea punctului inferior sau de intrare a aurului se face potrivit relatiei: Pi = Cp Cp x pta = Cp(1 pta); - acceptat de catre exportator ; unde: Pi punct inferior sau de intrare a aurului ;
21
Acesta este teoretic mecanismulpunctelor aurului, al limitelor pana la care poate oscila cursul valutar. EXEMPLU: Pentru exemplificare consideram cazul unei tranzactii comerciale intre Anglia si S.U.A. Paritatea legala este: 1 lira sterlina = 2,40 dolari ; S.U.A. urmand sa faca plata. Cheltuielile de ambalare, asigurare si transport ale aurului sunt de 2% din pretul marfurilor.Pretul acestora este de 200.000 lire sterline. La data achitarii datoriei cursul este: a. sub paritate : 1 lira sterlina = 2,373 dolari;
b. supra paritate : 1 lira sterlina = 2,50 dolari; Indiferent care va fi pretul marfurilor fata de paritatea legala, punctul de intrare si iesire al aurului va fi: paritate legala 2,400 ;
- 2% cheltuieli de ambalare, transport aur 0,048 ; Punctul de intrare va fi: 2,400 0,048 = 2,352; Punctul de iesire va fi: 2,400 + 0,048 = 2,448; Ca urmare, in conditiile in care cursul valutar oscileaza intre aceste limite 2,352 2,448 , plata este mai avantajoasa a se face in dolari, iar peste aceste limite in aur. In cazul luat ca exemplu: a. cursul fiind 1 lira sterlina = 2,373 dolari se incadreaza in limitele punctelor aurului, deci S.U.A. vor plati in lire sterline. Deci 200.000 de lire sterline vor costa: 200.000 x 2,373 = 475.400 dolari; b. cursul fiind 1 lira sterlina = 2,50 dolari depaseste limita punctului aurului, deci plata se va face in aur deoarece fiecare lira va coata doar 2,448 dolari. Deci 200.000 lire sterline vor costa: 200.000 x 2,448 = 489.600 dolari;
22
Din exemplul prezentat reiese ca intre limitele par itatii legale, plus, minus, cheltuielile de ambalare, transport si asiguare a aurului, stingerea platilor este avantajos sa se faca in valuta, iar cand cursul se apropie foarte mult sau chiar dapaseste aceste limite, stingerea platilor este mai avantajos sa se faca in aur. Luand S.U.A. ca reper, punctul superior al aurului sau de iesire, apare in relatiile de import(deci, cand urmeaza sa faca plata), iar punctul de intrare, sau inferior al aurului, apare in cazul exportului(cand urmeaza o incasare).
10. Arbitrajul 10.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Arbitrajele constituie totalitatea operatiunilor si calculelor care au loc, in scopul stabilirii mijlocului de plata cel mai convenabil pentru stingerea unei obligatii in moneda straina, in general, pentru realizarea unei operatii de schimb in conditii optime. Arbitrajul poate fi : - arbitraj simplu sau arbitraj direct; - arbitraj compus sau arbitraj indirect;
10.1.1. Arbitrajul direct.

Modalitatile d e stingere a unei datorii pe o piata straina, folosind arbitrajul direct, pot fi doua, si anume: - metoda tratei; - metoda remizei;
10.1.1.1.Metoda tratei:
Aceasta metoda consta in stingerea unei datorii prin tragerea unei trate pe piata creditoare si trimiterea acesteia debitorului spre acceptare. EXEMPLU: Consideram situatia in care un comerciant din S.U.A., datoreaza in Franta 1.000 de euro (paritatea legala 1 dolar = 0,83 euro). Cursurile sunt: la New York: 1 euro = 1,18 dolari; la Paris: 1 dolar = 0,81 euro; Prin aceasta metoda comerciantul din New York, cere creditorului sa traga o trata asupra sa la una din bancile din Franta. Creditorul ofera spre vanzare trata in dolari, pe care o cumpara o terta persoana pentru achitarea unei datorii in dolari pe piata New York -ului. Tinand cont de cursurile prezentate mai sus, valoarea nominala a trat ei va fi:
23
datoria este de 1.000 euro; cursul dolarului la Paris este: 1 dolar = 0,81 euro ;
deci: valoarea nominala a tratei va fi: 1 dolar american..0,81 euro x.1000 euro de unde: x ( 1 x 1000) / 0,81 = 1234,57 dolari ; deci, trata vanduta pe piata Parisului va fi de 1234,57 dolari, pe ea incasandu-se 1000 de euro si astfel datoria s-a stins.
10.1.1.2.Metoda remizei:
Folosind acelasi exemplu, comerciantul din New York, cumpara de la banca din New York un efect de comert de 1000 de euro, pe care il trimite in Franta. In acest caz, pe debitor achitarea datoriei il va costa, conform cursului de la New York: 1 euro = 1,18 dolari ; deci: 1 euro1,18 dolari 1000 euro.x dolari de unde: x = 1000 x 1,18 = 1180 dolari ; Deci, pe debitor cumpararea efectului de comert de pe piata din New York, il va costa mai putin cu 54,57 dolari, decat in cazul achitarii datoriei pe piata tratei, metoda remizei fiind in acest caz mai avantajoasa. Alegerea modalitatii de plata, in exemplul de mai sus, este la latitudinea debitorului, deoarece indiferent de cursurile de schimb, creditorul trebuie sa primeasca 1000 de euro. Pe creditor il poate preocupa modalitatea executarii platii nu mai daca aceasta urmeaza sa se faca in dolari, adica in moneda straina si nu in moneda nationala. Arbitrajul direct apare implicit legat de punctele aurului.
10.1.2. Arbitrajul indirect.

Stingerea obligatiilor fata de o tara strai na se poate face, dupa cum se stie, prin mai multe modalitati: - achitarea datoriei cu valuta tarii debitorului ; - achitarea datoriei cu valuta creditorului ;
24
- achitarea sa se faca in aur ; - achitarea datoriei sa se realizeze cu valuta altei tari ; Posibilitatea achitarii datoriei in aur sau valutele celor doua tari folosind cursurile din tarile respective, a fost prezentata intr-un capitol precedent. Alaturi de aceste forme de stingere a obligatiilor, exista si posibilitatea ca debitorul , sa achite datoria catre creditor, in moneda acestuia, insa cumparand-o pe o piata straina, unde are un curs cat mai avantajos pentru tara debitoare, aceasta operatiune constituind arbitrajul indirect. In realizarea arbitrajului indirect, debi torul se poate folosi de una sau mai multe piete mediate, straine. In functie de numarul pietelor mediate precum si in functie de modul de stingere al obligatiei, distingem urmatoarele cai de realizare a arbitrajului indirect: - A. metoda paritatii compuse ; B. metoda remizei duble ; C. metoda tratei duble ; D.metoda ordinului de banca ;
10.1.2.1.Metoda paritatii comune:

Pornim de la un exemplu, in care, un comerciant din New York datoreaza in Suedia 1000 de coroane suedeze, la cursurile: -la New York; 100 coroane suedeze = 21 dolari ; sau 4,7 coroane suedeze = 1 dolar ; -la Oslo: 100 dolari = 478 coroane suedeze ; sau 1 dolar = 4,78 coroane suedeze ; Ceea ce apare nou in acest caz, este apelarea la o a treia valut a, spre exemplu, franci elvetieni, alta deci decat monedele pietelor partenere. Creditorul primind franci elvetieni ii vinde pe piata din Oslo, incasandu -si cele 1000 de coroane suedeze. Cursurile pe piata de New York sunt: 100 fr.elvetieni = 22 dolari ; (paritatea legala 1 dolar = 4,30 fr.elvetieni) Cursurile pe piata din Oslo sunt: 100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ; (paritatea legala 1 fr.elvetian = 1,7 coroane suedeze )
25
Achitatrea datoriei in acest caz se face astfel, debitorul din New York cumpara franci elvetieni la pretul: 100 fr.elvetieni = 22 dolari ; iar acestia sunt remisi la Oslo spre a fi vanduti la cursul: 100 fr.elvetieni = coroane suedeze ; stiind ca trebuie sa achite 1000 de coroane suedeze. deci: x dolari ..1000 coroane suedeze dar: 180 coroane suedeze100 fr.elvetieni iar: 100 fe.elvetieni..22 dolari Deci, la New York se vor cumpara franci elvetieni in valoare de 122,2 dolar i: X = (22 x 100 x 1000) / (100 x 180) = 122,2 dolari; Comparand cu metodele arbitrajului direct, aceasta metoda, de regula, apare mai avantajoasa, in sensul ca debitorul poate cauta piata cea mai convenabila pentru achitarea unei datorii.
10.1.2.2. Metoda dublei remize:

Aceasta metoda in esenta se aseamana cu metoda directa a remizei, deosebirea care apare este ca sunt doua remize directe(si aici apare piata mediata). 1. Piata mediata remite pietei creditoare ; 2. Piata debitoare remite pietei mediate ; Folosind exemplul de la metoda anterioara,(coroana suedeza, fr.elvetian, dolar), comerciantul din New York, pentru achitarea datoriei dispune unui corespondent din Zurich sa remita coroane suedeze la Oslo. Corespondentul din Zurich, devine astfel creditorul comerciantului din New York, acesta achitandu-si datoria, remitand franci elvetieni la Zurich. Deci, apare si cursul dolarilor si coroanelor suedeze din Zurich. Cursurile sunt: -New York: 100 coroane suedeze = 21 dolari ; 100 fr.elvetieni = 22 dolari ; -Oslo: 100 dolari = 478 coroane suedeze ; 100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ; -Zurich: 100 coroane suedeze = 57,1 fr.elvetieni ; 100 dolari = 435 fr.elvetieni ;
26
Remiterea coroanelor suedeze cumparate pe piata din Zurich: 100 coroane suedeze..57,1 fr.elvetieni ; 1000 coroane suedezex x = (1000 x 57,1) / 100 = 571 fr.elvetieni ; Deci pe corespondentul de pe piata mediata, Zuric h, il vor costa cele 1000 de coroane suedeze , 571 fr.elvetieni. Achitarea datoriei comerciantului din New York, se face prin cumpararea de pe piata New York, a unei sume de 571 fr.elvetieni. Pe piata New York: 100 fr.elvetieni..22 dolari 571 fr.elvetieni..x x = (571 x 22) / 100 = 125,6 dolari ; Deci, pe comerciantul din New York, achitarea dator iei catre creditorul din Zurich il va costa 125,6 dolari. Sau achitarea celor 1000 de coroane suedeze, prin p iata mediata Zurich, il costa 125,6 dolari. sau: x dolari1000 coroane suedeze 100 coroane suedeze571 fr.elvetieni 100 fr.elvetieni22 dolari x = (1000 x 571 x 22) / (100 x 100) = 1256,2dolari ;
10.1.2.3. Metoda tratei duble.

Si aceasta metoda se aseamana cu metoda arbitrajului direct prin trata. In acest caz apar doua trate: piata creditoare trage trata asupra pietei mediate ; piata mediata trage trata asupra pietei debitoare ;
In exemplul luat, comerciantul din New York, care datoreaza 1000 coroane suedeze, cere creditorului sau sa traga o trata asupra Zurichului, pe care sa o vanda la bursa din Oslo, pentru a obtine suma de 1000 de coroane suedeze. Deci, valoarea nominala a tratei in coroane suedeze va fi: datoria de 1000 coroane suedeze ;
27
cursul francului elvetian la Oslo este: 100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ;
prin urmare: 100 fr.elvetieni 180 coroane suedeze x....1000 coroane suedeze x = (1000 x 100) / 180 = 555 fr.elvetieni ; Deci valoarea nominala a tratei, trase asupra Zurichului va fi 555 franci elvetieni. Aceasta trata ve fi achitata de corespondentul comerciantului din New York la Zurich prin tragerea unei trate asupra New York-ului. Datoria fiind de 555 fr.elvetieni, cursul dolarului pe piata din Zurich este: 100 dolari = 435 fr.elvetieni ; Valoarea nominala a tratei trase asupra New York -ului, in dolari va fi: 100 dolari..435 fr.elvetieni x555 fr.elvetieni x = (100 x 555) / 4,35 = 127 dolari ;
In acest caz, pe comerciantul din New York, achitarea datoriei de 1000 coroane suedeze, il va costa 127 de dolari. sau: x dolari.1000 coroane suedeze 180 coroane suedeze100 fr.elvetieni 435 fr.elvetieni.100 dolari x = (1000 x 100 x 100) / (180 x 435) = 127 dolari ;
10.1.2.4.
Metoda ordinului de banca.
Aceasta metoda consta in remiterea de catre corespondentul de pe piata mediata, a sumei datorate(la Oslo), creditorului.Pentru stingerea obligatiei ce s-a creat intre corespondentul de pe piata mediata(Zurich), si debitorul(de la New York), acelasi corespondent trage o trata in moneda pietei debitoare, pe care o negociaza pe piata sa. In exemplul luat, comerciantul din New York, dispune corespondentului sau din Zurich sa remita la Oslo 1000 de coroane suedeze, la cursul zilei de pe piata din Zurich. Deci, cele 1000 de coroane suedeze, il vor costa pe corespondent pe piata din Zurich 571 fr.elvetieni:
28
100 coroane suedeze57,1 fr.elvetieni 1000 coroane suedeze.x x = (1000 x 57,1) / 100 = 571 fr.elvetieni ; Pentru stingerea datoriei ce a aparut intre corespondent si debitor, corespondentul trage o trata in dolari pe piata sa asupra debitorului, pentru a-si incasa cei 571 fr.elvetieni. Pe piata din Zurich cursul dolarului este: 100 dolari..435 fr.elvetieni x dolari.571 fr.elvetieni x = (100 X 571) / 435 = 1312 dolari ; Deci, valoarea nomi nala a tratei trase asupra New York-ului, va fi de 108 dolari. sau: x dolari1000 coroane suedeze 100 coroane suedeze..57,1 fr.elvetieni 435 fr.elvetieni100 dolari x = (1000 x 57,1 x 100) / (100 x 435) = 131,2 dolari ;
11. Dumping-ul valutar 11.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Dumping-ul valutar este o forma de castig suplimentar ca urmare a exportului de marfuri, avand la baza ritmul diferit de depreciere al valutelor din tara exportatoare si cea import atoare. Pe perioada inflatiei, tara cu valuta depreciata face export masiv de marfuri intr -o tara cu valuta mai putin depreciata. Pentru exemplificare consideram urmatorul caz: Un exportator american cumpara o marfa din tara sa in valoare de 2.000.000 dolari si o exporta in Germania. In acest interval dolarul se depreciaza fata de euro cu 20%, astfel ca pentru euro incasati, exportatorul va primi 2.400.000 dolari. Daca insa, in acelasi timp, pe pl an intern deprecierea dolarului a fost de 10%, valoarea actuala a marfii care s-a exportat este de 2.200.000 dolari. Deci exportatorul a incasat suma de 200.000 dolari numai ca urmare a ritmului de depreciere diferit al valutelor tarilor care au facut schimbul comercial. EXEMPLU: Sa se stabileasca suma ce o va incasa un exportator din Franta pentru marfuri in valoare de 4.250.000 euro, exportate in Anglia stiind ca:
29
devalorizarea euro fata de lira sterlina este de 9% ; deprecierea interna a euro a fost in acest interval de 4% ;
REZOLVARE: Valoarea in euro incasata de exportator in schimbul lirelor sterline obtinute din vanzarea marfii in Anglia se stabileste astfel: 4.250.000 x 9% = 585.500 euro ; reprezentand suma in plus care se adauga sumei initiale platite de exportator ca urmare a devalorizarii monedei unice europene fata de lira sterlina ; Insa, intre timp, a avut loc o depreciere interna a euro de 4%: 4.250.000 x 4% = 170.000 euro ; pretul marfii exportate va fi deci: 4.250.000 + 170.000 = 4.420.000 euro ; Ca urmare a ritmului diferit de depreciere, exportatorul francez va incasa diferenta: 6.623.500 4.420.000 = 212.500 euro ; sau: 382.500 170.000 = 212.500 euro ;
12. Reglarea valorica a cursurilor valutare 12.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.
Reglarea valorica actioneaza potrivit relatiilor valutare internationale, in scopul stabilirii raporturilor intre valutele diferitelor tari si determinarea cursurilor valutare. Modelele prezentate nu reprezinta sabloane imuabile, ci incearca sa surprinda tendintele evolutiei raportului dintre cerere si oferta in contextul schimbului de marfuri si servicii in cadrul relatiilor internationale dintre tari.
12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile convertibilitatii in aur si a circulatiei libere a aurului intre tari. A.In situatia echilibrului de marfuri intre tari:
Se considera ca intra in relatii de schimb comercial tarile T, avand unit atea monetara: t = 0,80 gr.aur ; si tara Y, a carei unitate monetara este: y = 0,40 gr.aur ;
30
In conditiile in care, schimburile de marfuri sunt egale, iar cantitatea acestora o notam cu z, vom avea: z marfa livrata de tara T in tara Y unde asigura obtinerea a 6.000 unitati monetare de tipul y; z- marfa livrata de tara Y in tara T unde permite obtinerea sumei de 3.000 t ; 3.000 x 0,8 = 6.000 x 0,4 ; sau 3.000 x 1 = 6.000 x 0,5 ; fapt ce, pe ansamblul perioadei de referinta, permite mentinerea cursurilor valutare reciproce stabile.
adica:
B. In situatia schimburilor inegale de marfuri intre tari:

Se pastreaza exemplul anterior, cu deosebire ca tara T livreaza in tara Y, z marfuri, functie de care urmeaza sa se obtina 6.000 y, tara Y livreaza in tara T, z w marfuri, in raport de care se obtin 2.500 t. In acest context apar modificari pe pietele valutare astfel: pe piata valutara din tara T se vor oferi 6.000 y, in timp ce cererea este de 5.000 y ;
Se vor manifesta tendinte de scadere a cursului sub punctul inferior al aurului, conditii in care o parte din ofertanti se vor retrage de pe piata, urmand sa recupereze valoarea instrumentelor de plata, exprimate in valuta y, prin transferul aurului. In ansamblu, conditia de echilibru va fi: oferta 5.000 y = cerere 5.000 y ; pe piata valutara din tara Y, se vor oferi 2.500 t, in timp ce cererea este de 3.000 t ;
- oferta 2.500 t = cerere 3.000 t ; Cursul va avea o tendinta de crestere peste punctul superior al aurului, o parte din solicitantii de valuta t se vor retrage de pe piata, urmand sa efectueze plata catre parteneri din tara T cu ajutorul aurului. Astfel ecuatia de echilibru va fi: oferta 2.500 t = cerere 2.500 t ; Cursul se va mentine in raportul dat de paritatea valutara. Ansamblul relatiilor intre tarile T si Y se exprima astfel: deci: z marfuri livrate de tara T se vor plati cu 5.000 y si 1.000 y aur ; z w marfuri livrate de tara y se vor achita cu 2.500 t z mf.(T) = z w mf.(Y) + Au(Y) ;
31
Astfel echilibrul schimburilor de marfuri dintre cele doua tari se asigura prin utilizarea aurului. In acest mod se asigura mentinerea cursurilor in conditiile de paritate existente intre cele doua unitati monetare.
12.1.2. Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe sustinute prin interventii.
Atunci cand statele se obliga prin acorduri bilaterale sau multilaterale sa practice cursuri paritare fixe sustinute prin interventii de catre autoritatile monetare statale, se aplica aceasta modalitate de reglare a cursurilor valutare. Interventia autoritatilor monetare din statele respective pe piata valutara vizeaza majorarea cererii, sau diminuarea ofertei si deci asigurarea echilibrului pe piata, astfel incat cursurile valutare stabilite sa se mentina la raporturile convenite. Aceste interventii presupun pierderi ce decurg din suportarea de catre autoritatile monetare a diferentelor de curs. Cand resursele valutare sunt insuficiente statul renunta la rolul sau de moderator, lasan d ca nivelul cursului sa fie determinat de raportul dintre cerere si oferta. Semnificativa este situatia in care schimburile de marfuri intre tari sunt inegale. EXEMPLU: Consideram ca intre tarile T si Y exista acorduri de a sustine cursul: 1 t = 2y si 1 y = 0,5t ; Presupunand ca: iar tara Y livreaza in tara T, z w marfuri in raport de are se pot obtine 900 t ; tara T livreaza in tara Y. z marfuri functie de care urmeaza sa se obtina 2.000 y ;
Interventia se resimte pe piata valutara din tara Y, acolo unde se manifesta dezechilibrul din schimbul de marfuri. Pe aceasta piata se vor oferi 900 t, in raport de cererea determinata de dimensiunile schimburilor economice de 1.000 t. Astfel apar conditii de crestere a cursului valutei t 2,01.2,02.2,05.2,10 etc. Pentru a evita acest fenomen, la oferta exprimata de importatorii de marfuri se adauga oferta autoritatilor monetare, in exemplul prezentat de aproximativ 100. Se creeaza conditiile echilibrului: oferta exportatorilor 900 t + oferta autoritatilor monetare 100 t = cererea importurilor 1.000 t ;
Presupunem ca celalalt partener este cauza dezechilibr ului:
32
iar: -
tara T livreaza in tara Y z marfuri functie de care urmeaza sa obtina 2.000 y ; tara Y livreaza in tara T, z + w marfuri in raport de care se pot obtine 1.050 t ;
In aceasta situatie interventia este necesara in tara T. Pe piata valutara din tara T se vor oferi 2.000 y de catre exportatorii de marfuri si se vor solicita 2.100 y, functie de cererea sporita a importatorilor. Apar conditii de crestere a cursului valutei y 0,51.0,520 ,53 etc. Pentru inlaturarea acestei cresteri are loc si aici suplimentarea ofertei cu 100 de catre autoritatile monetare. Se asigura astfel premisele necesare echilibrului: oferta exportatorilor 2.000 y + oferta autoritatilor monetare 100 y = cererea importatorilor 2.100 y ;
In situatia in care, prin acorduri sau pentru protejare, interventia are loc numai pe piata valutara Y, se manifesta lipsa echilibrului intre cererea de t = 1.000 si oferta de t = 1.050. Oferta de t depaseste cererea.Se creeaza premisele unei scaderi a cursului monedei t astfel: 1,99.1,98.1,97etc. Pentru a asigura mentinerea exacta a paritatii , autoritatea monetara trebuie sa actioneze prin majorarea cererii cu 50 t(respectiv prin achizitia pe piata de moneda t in suma de 50). Astfel echilibrul se asigura prin: oferta exportatorilor 1.050 t = cerererea importatorilor 1.000 t + cererea autoritatii monetare 50 t ;
12.1.3. Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere.

Sistemul flotarii libere, implica stabilirea zilnica a cursurilor in mod liber, in functie de puterea lor de cumparare, prin raportul dintre cerere si oferta. Totodata exista o multitudine de alte cauze care concura la stabilirea cursului de schimb.Astfel alaturi de cauze conjuncturale actioneaza si actiuni constiente de speculare, cat si orientarile de politica economica si valutara pe care le adopta si le aplica statele potrivit intereselor lor nationale. Urmatorul exemplu scoate in evidenta efectul schimburilor inegale in stabilirea cursurilor valutare. EXEMPLU: In conditiile in care in relatiile dintre tarile T si Y, se utilizau la inceput cursurile: 1 t = 2 y ; 1 y = 0,5 t ; sa se stabileasca efectele determinate de schimburile bilaterale: tara T livreaza in tara Y, marfa z in raport de care se obtin 2.000 y ;
33
tara Y livreaza in tara T, marfa z w pentru care se obtin 900 t ;
Pe piata valutara din tara T oferta de 2.000 y propusa de exportatori spre tara Y, se confrunta cu o cerere mai redusa a importatorilor, 1.800 y. Astfel se creeaza conditii de scadere a cursului monedei y pana la 0,45 t. Fara alte posibilitati de compensare, oferta se absoarbe integral la nivelul valoric al cererii, modificarea cursurilor va fi proportionala discrepantei dintre oferta si cerere: 2.000 / 1.800 = 0,5 /X ; si 1.800 x 0,5 = 2.000 x 0,45 ; De aici premisa de scadere a cursurilor la 0,45. Pe piata valutara din tara Y, cererea de 1.000 t exprimata de importatori, se compara cu oferta mai redusa a exportatorilor de 900 t. Apar premisele cresterii cursului monedei t pana la 2,22. Neexistand alti factori de interventie, cererea se satisface integral la nivelul ofertei.Schimbarea cursului va fi proportionala diferentei dintre oferta si cerere: 900 / 1.000 = 2 / X ; si 1.0 x 2 = 900 x 2,22 ; ceea ce conduce la conditii de crestere a cursului pana la 2,22. In final apar noi raporturi paritare: 1 t = 2,22 y ; 1y = 0,45 t ; Noile raporturi paritare reflecta pozitia deficitara in schimburile economice ale tarii Y fata de tara T. Odata cu depasirea acestor momente sau modificarea aportului tarii Y in schimburile reciproce se modifica si raporturile valutare in favoarea acesteia. Presupunem ca in etapa urmatoare: - tara T livreaza in tara Y, z marfuri, evaluate pe piata interna la 1.000 t, pentru care se obtin 2.000 y ; iar: - tara Y livreaza catre tara T, z w marfuri, evaluate pe piata interna la 2.100 y, functie de care se pot primi 1.051 t ; Apar conditii de schimbare pe ambele piete.Pentru preintampinarea altor influente consideram stabil raportul intre preturile interne si ale celor doua tari la 1 : 2 respectiv 2 : 1 ; Pe piata valutara din T, oferta de 2.000 y, exprimata de exportatori, se confrunta cu cererea importatorului de 2.100 y.Se creaza conditii de crestere a cursului monedei y, pana la 0,4425, cererea se satisface integral la nivelul ofertei: 2.000 / 2.100 = 0,45 / X ; 0,45 = 2.000 x 0,4725 ;
34
De aici premisa de crestere a c ursului pana la aproximativ 0,4725. Pe piata valutara din tara Y, cererea de 1.000 exprimata de importatori se compara cu oferta de 1.050, mai mare , a exportatorilor. S-au ivit conditii de scadere a cursului.Oferta se absoarbe integral la ni velul valoric al cererii.Avand in vedere proportia: 1.050 / 1.000 = 2,22 / X ; x 2,22 = 1.050 x 2,11 ; 2.0 si premisa de scadere a cusului pana la 2,11. In consecinta noile cursuri vor reprezenta: 1 t = 2,11 y ; 1 y = 0,4725 t ; fiind mai favorabile tarii Y, decat cele anterioare exprimand imbunatatirea participarii tarii Y, in raporturile economice internationale, in mod expres, in relatiile reciproce cu tara T. Asa cum am mentionat anterior, flotarea libe ra implica modificarea cursurilor valutare in functie de volumul si sensul schimburilor economice internationale reciproce dintre tari, de puterile de cumparare ale monedelor cu recunoastere pe plan international. Evolutia nivelelor cursurilor valutare pe un anumit interval de timp, se determina in fuctie de evolutia schimburilor comerciale si de nivelul cursurilor valutare din perioada anterioara. Notam cu to momentul initial , in care cursurile valutare ale monedelor a doua tari T si Y(mentinem simbolurile anterioare), care realizeaza relatii comerciale reciproce, releva echivalenta valorica a schimburilor. Cvt = Ety / Yet ; si Cvy = Yet / Ety ; deci: Ety = Yet x Cvt ; si Yet = Ety x Cvy ; unde: Ety valoarea exportului tarii T in tara Y, exprimata in moneda y a importatorului; Yet valoarea exportului tarii Y in tara T, exprimata in moneda t a importatorului; Notam cu t1 momentul urmator, moment in care, se inregistreaza o modificare a valorii tranzactiilor comerciale ale uneia dintre tari, sau ale ambelor,fata de momentul initial to, efectul regasindu-se in modificarea cursurilor valutare ale celor doua unitati monetare nationale t respectiv y. Daca tara Y isi reduce valoarea tranzactiei cu tara T, cu o valoare Zt, efectul asupra cursului va fi urmatorul: pe piata valutara din tara T : oferta de Ety a exportatorului se confrunta cu cererea de (Yet Zt), la cursul Cvt, noul curs al monedei y in moneda t fiind C1vy: C1vy = [Cvy x (Yet Zt)Cvt ]/ Ety = (EY1t x Cvt) / Ety ;
35
1.0
pe piata valutara din tara Y: cererea de Yet a importatorilor din tara T, se confrunta cu o oferta (Yet Zt), a exportatorilor din tara Y, noul curs al monedei t in moneda y fii nd C1vt :
C1vt = (Cvt x Ety x Cvy) / ( Yet Zt) = (Ety x Cvy) / EY1t ; Notam cu t2 momentul urmator, in care tara T isi majoreaza valoarea exporturilor catre tara Y cu Zy. Tara Y isi majoreaza valoarea exporturilor catre t ara T ca Vt. Efectul asupra nivelului cursurilor valutare va fi: pe piata valutara din tara T: C2vy =[ C1vy x (EY1t + Vt)Cvt ]/ (Ety + Zy) = (EY2 t x cvt ) / ET2y ; pe piata valutara din tara Y: C2vt = [C1vt x (Ety + Zy) Cvy] / (ET1t + Vt) = (ET2t x Cvy) / EY2t ; EXEMPLU: In momentul initial to, relatiile comerciale intre tarile T si Y au fost: - tara T a exportat in tara Y, marfuri in valoare de 6.000 y(Ety); - tara Y a exportat in tara T, marfuri in valoare de 2 .000 t (Yet) ; In momentul t1, relatiile comerciale s -au modificat astfel: - tara T si-a mentinut valoarea exportului din momentul to , (Ety) ; - tara Y, reduce valoarea exportului catre tara T, fata de momentul initial to, cu 300 t ; In momentul t2, relatiile comerciale s-au modificat astfel: - tara T, isi majoreaza valoarea exporturilor catre tara Y, fata de momentul t1, cu 500 y ; - tara Y isi majoreaza si ea valoarea exporturilor catre tara T, fata de momentul t1, cu 200 t ; Se se determine efectele acestor modificari in valoarea schimburilor comerciale asupra cursurilor de schimb. REZOLVARE: momentul to: Ety = 6.000 y ; Yet = 2.000t ; Cvt = 6.000 / 2.000 = 3 y ; si Cvy = 2.000 / 6.000 = 1/3 t ;
36
momentul t1: EY1t = 2.000 300 = 1.700 t ; C1vy = (1/3 x 1.700 x 3) / 6.000 = 0,281t ;
adica: 1y = 0,281t ; C1vt = (3 x 6.000 x 1/3 ) / 1.700 = 3,53y ; adica: 1t = 3,53y ; momentul t2: ET2y = 6.000 + 500 = 6.500y ; EY2t = 1.700 + 200 = 1.900t ; C2vy =( 0,281 x 1.900 x 3) / 6.500 = 0,264 ; adica: 1y = 0,264t ; C2vt = (3,53 x 6.500 x 1/3 ) / 1.900 = 4,025 ; adica: 1t = 4,025y ; Momente Curs valutar Cursul monedei y exprimat in moneda t, pe piata valutara din tara T(Cvy) Cursul monedei t exprimat in moneda y, pe piata valutara din tara Y(Cvt) 0 1/3 1 0,281 2 0,264
3,53
4,025
13. Moneda cos. Construirea si functionarea monedei cos 13.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.
Prin moneda cos sau valuta compozita, se intelege o moneda conventional construita, a carei valoare depinde de procentul de participare a fiecarei monede din cosul valutar, la cos, si de cursurile monedelor participante la cosul valutar fata de valuta in care se exprima valoarea monedei cos. Av antajul principal al acestei monede conventionale(este doar moneda de cont, fara existenta materiala), este dat de o mai mare stabilitate rezultata din faptul ca valutele ce compun cosul valutar, au dinamici de sens diferit adica, in timp ce valoarea unora scade, a celorlalte creste si invers.
37
In prezent o astfel de moneda este D.S.T. , Drepturi Speciale de Tragere(Special Drawing Rights), moneda de cont a Fondului Monetar International, a carei valoare este data de un cos valutar format din urmatoarele unitati monetare: - dolarul american ; - lira sterlina ; - yenul japonez ; - euro ; Moneda cos se compune din mai multe monede in formula de baza: aAx + bBy + cCz +nNw ; unde: A,B,C.N - valutele ce compun cosul valutar ; a,b,cn cantitatile conventionale fixe(modificabile la 4-5 ani), in care se iau in cos, valutele respective ; x,y,z...w cursurile monedelor respective, in valuta in care se exprima valoarea monedei cos ; EXEMPLU: Formula de baza a monedei cos simbolizata cu S, este: S = 2,5Ax + 3By + 4Cz + 0,5Dw ; unde: A,B,C,D sunt valutele ce compun cosul valutar ; 2,5% - cantitatea conventionala(proportia), in care valuta A intra in cosul valutar ; 3% cantitatea conventionala in care valuta B intra in cosul valutar ; 4% - proportia in care valuta C intra in cosul valutar ; 0,5% - proportia in care valuta D compune cosul valutar ; x,y,z,w cursul acestor valute A,B,C si D, in raport cu valuta in care se face determinarea valorii monedei cos. Valoarea monedei cos se poate calcula: I.Intr-o valuta care apartine cosului valutar, intre acestea existand un curs de schimb fix ; II.Intr-o valuta care nu apartine cosului valutar, intre valutele cosului valutar si aceasta existand de asemenea un curs de schimb ; I. Revenind la exemplul nostru, sa se determine valoarea monedei cos S, pe rand in fiecare din valutele componente, A,B,C si D,stiind ca intre acestea exista urmatorul curs de schimb: II. 2A = 4B = 6C = 8D; REZOLVARE: 1 .in valuta A: Se calculeaza cursul celorlalte valute, B,C si D in raport cu valuta A, astfel: A 1 1/2 1/3 1/4 B 2 1 2/3 1/2 C 3 3/2 1 3/4
38
A B C D
D 4 2 4/3 1
Valorile din aceasta matrice a cursurilor valutare, s -au determinat pornind de la cursul de schimb dintre valutele A,B,C si D, astfel: 1. prima coloana, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta A: A in raport cu A = 1 ; 2A = 4B ; B = 1/2A ; 2A = 6C ; C = 1/3A ; 2A = 8D ; D = 1/4A ; 2.a doua coloana, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta B: 2A = 4B ; A = 2B ; B in raport cu B = 1 ; 4B = 6C ; C = 2/3B ; 4B = 8D ; D = 1/2B 3.coloane a treia, cursul valutelor A,B,C si D in raport cu valuta C: 2A = 6C ; A = 3C ; 4B = 6C ; B = 3/2C ; C in raport cu C = 1 ; 6C = 8D ; D = 3/4C ; 4.coloana a patra, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta D: 2A = 8D ; A = 4D ; 4B = 8D ; B = 2D ; 6C = 8D ; C = 4/3D ; D in raport cu D = 1 ; Pentru determinarea valorii monedei cos S, in valuta A, prezinta importanta prima coloana a matricei, respectiv cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta A. Completand cu aceste valori in formula de baza, valoarea monedei cos S este: S = 2,5 x 1 + 3 x 0,5 + 4 x 0,33 + 0,5 x 0,25 ; S = 2,5 + 1,5 + 1,32 + 0,125 = 5,445 ; adica: 1S = 5,445 A :
39
2.in valuta B: Pentru determinarea valorii mon edei cos S, in valuta B, folosim valorile din a doua coloana a matricei, respectiv cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta B, astfel: S = 2,5 x 2 + 3 x 1 + 4 x 2/3 + 0,5 x S = 5 + 3 + 2,66 + 0,25 = 10,91 ; adica; 1S = 10,91 B ; 3. in valuta C: Determinarea valorii monedei cos S in valuta C, se face pe baza datelor din coloana a treia a matricei, cea a cursurilor valutelor A, B, C si D in raport cu valuta C, astfel: S = 2,5 x 3 + 3 x 3/2 +4 x 1 + 0,5 x S = 7,5 + 4,5 + 4 + 0,375 = 16,375 ; adica: 1S= 16,375 C ; 4 .in valuta D: Determinarea valorii monedei cos S in valuta D, presupune folosirea valorilor din coloana a patra a matricei, cea a cursurilor valutelor A, B, C si D in raport cu valuta D, astfel: S = 2,5 x 4 + 3 x 2 + 4 x 4/3 + 0,5 x 1 ; S = 10 + 6 + 5,33 + 0,5 = 21,83 ; adica: 1S = 21,83 D ; II. Sa se determine valoarea monedei cos S, in valuta T care nu apartine cosului valutar, stiind ca intre aceasta si valutele cosului exista urmatorul curs de schimb: 2A = 4B = 6C = 8D = 10T ; Pentru a calcula valoarea lui S in valuta T, este necesar sa determinam cursul valutelor A, B, C si D,adica (x, y, z si w), in raport cu valuta T, in functie de cursul de schimb, astfel: 2A = 10T ; A = 5T ; 4B = 10T ; B = 5/2T ; 6C = 10T ; C = 5/3T ; 8D = 10T ; D = 5/4T ;
40
Revenind la formula de baza avem: S = 2,5 x 5 + 3 x 5/2 + 4 x 5/3 + 0,5 x 5/4 ; S = 12,5 + 7,5 + 6,66 + 0,62 5 = 27,285 ; adica: 1S = 27,285 T ;
Concepte cheie: moneda efectiva(numerar); moneda scripturala(de cont); moneda divizionara; moneda fiduciara; puterea de cumparare a monedei; valoare paritara; paritate monetara; putere de cumparare interna a monedei; putere de cumparare externa a monedei; paritatea puterii de cumparare; curs valutar;
Bibliografie:
1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Operatiuni bancare.Instrumente si tehnici de plata, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996. 2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda, credit, banci, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994. 3. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda credit banci.Aplicatii si studii de caz, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994. 4. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Management bancar, Ed. Economica, Bucuresti, 2002. 5. Botis Sorina,Breviar de termeni monetari; Ed. Bravox S.R.L.,Brasov, 1995. 6. Dedu Vasile, Management bancar, Ed.Mondan, Bucuresti, 1997 7. Faugere Jean -Pierre, Moneda si politica monetara,Ed. Institutului, European, Iasi, 2000. 8. Manolescu Gheorghe si colectiv, Moneda si management bancar.Probleme, teste, grile, concepte, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002. 9. Rosca Teodor, Moneda si credit, Ed. Altip, Alba Iulia, 2001. 10. Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002. 11. Zapodeanu Daniela, Moneda si credit, Ed. Universitatii din Oradea, 2001.
valuta T nu intra in componenta formulei de baza a monedei cos S, deoarece nu face parte din cosul valutar. 41
TEMA II
MASA MONETARA.STRUCTURA MASEI MONETARE.EMISIUNEA DE MONEDA
Cuprinsul temei: 2. Definitia statistica a monedei 1.2.Agregatele monetare 1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare 1.2.2.Limita dintre bani si creante 1.3.Agregatele monetare in Romania 1.4.Principiile reprezentarii agregatelor 1.5.Contrapartidele masei monetare 1.6.Lichiditatea economiei 2.Rezerva minima obligatorie 2.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 3.Multiplicatorii monetari 3.1.Explicatii teoretice si aplicatii practice Obiective: 1. cunoasterea notiunii de masa monetara; 2. cunoasterea structurii masei monetare; 3. cunoasterea notiunii de agregat monetar; 4. cunoasterea componentei agregatelor monetare; 5. cunoasterea notiunii de rezerva obligatorie si a influentei variatiei acesteia asupra structurii si volumului masei monetare; 6. cunoasterea importantei si rolului multiplicatorilor monetari; 1.Definitia statistica a monedei
Banii nu reprezinta un lucru fix si imobil; exista mai multe definitii ale masurii banilor, consecinta a dezvoltarii sistemului financiar, fiecare dintre ele stabilind pe scara lichiditatii o anumita delimitare intre bani si celelalte active. Dimensionarea corecta a banilor trebuie sa faca distinctie intre banii care circula si mas a monetara globala si terbuie sa tina cont de diversitatea mare a substitutelor monedei pentru a surprinde ceea ce se petrece in tot sistemul economic. Definitia statistica a banilor presupune identificarea elementelor de activ ale patriminiului unui agent economic.Patrimoniul acestuia cuprinde doua mari categorii de active:
42
active reale, care corespund unui bun material; active financiare, care corespund unor creante asupra altor agenti economici si cuprind: 1. bancnotele(biletele de banca) reprezinta promisiunea bancii centrale pentru detinatorul lor de a putea cumpara bunuri si servicii de pe piata; 2. conturile curente deschise la banca reprezinta angajamentul bancii comerciale de a rambursa agentilor economici la cerere disponibilul aflat in cont; 3. bonurile de tezaur reprezinta angajamentul statului de a rambursa suma, impreuna cu o dobanda la o anumita scadenta; 4. obligatiunile reprezinta materializarea angajamentului unui debitor de a rambursa o suma si o dobanda sigura la un moment dat(scadenta); 5. actiunile dau posibilitatea exercitarii drepturilor recunoscute pentru un actionar(participare la profit, la conducerea societatii, la lichidarea societatii). Fata de bunurile reale, activele financiare valoreaza atat cat valo reaza creantele, tinand cont si de persoanele asupra carora se manifesta aceste creante, de societatile care garanteaza. Este evident ca dintre activele financiare enuntate, activele de natura monetara sunt bancnotele(creante asupra bancii centrale) si conturile deschise la bancile comerciale (creante asupra bancilor comerciale).Masa monetara este constituita, in mod traditional, din activele financiare cele mai lichide, activele monetare: - bancote si monede metalice emise de banca centralace poarta numele de :moneda bancii centrale; solduri creditoare ale conturilor curente(si asimilate acestora)deschise la bancile comerciale de catre agentii economici, ce poarta numele de moneda scripturala;
Altfel spus, masa monetara reprezinta totalitatea creantelor agentilor nebancari asupra sistemului bancar.Unii specialisti sustin includerea in componenta masei monetare si a rezervelor lichide ale bancilor comerciale (bancote si monede metalice) si depozitele acestora aflate in conturi deschise la banca centrala; insa acestea nu au semnificatie economica, atata timp cat nu sunt puse in circulatie si nu sunt utilizate in tranzactii.Numerarul in casierie al bancilor comerciale asigura doar transformarea monedei de cont in moneda a bancii centrale, la cererea agentilor nebancari.De asemenea, depozitele bancilor comerciale aflate la banca centrala pot fi transformate in numerar la cererea acestora, dar nu servesc la finantarea tranzactiilor, ci la compensarea datoriilor si creantelor reciproce ale bancilor. Desi am pornit in definirea masei monetare de la activul patrimonial al agentilor nebancari, deoarece acesta este necuantificabil, in practica, masa monetara se masoara statistic prin adunarea angajamentelor cu caracter monetar al bancilor, adica pasivul bilantului centralizat al intregului sistem bancar. Astfel schema simplificata a masei monetare arata astfel: Banca centrala Pasiv Depozite la Bilete(monevedere ale de)ale bancilor bancilor comerciale (3P) comerciale (4P) Bilete(monede)ale sectorului nebancar(1P)
43
Banci comerciale
Activ
Depozite in cont la banca centrala(4A) Pasiv
Bilete(monede)( 3A)
Banci comerciale
Depozite ale sectorului nebancar(2P) Depozite ale bancilor comerciale (2A) Bilete(monede) (1A)
Sectorul nebancar
Activ
Definitia initiala a masei monetare indica determinarea sa prin adunarea activelor monetare apartinand agentilor economici nebancari 1A + 2A, insa in practica ea se determina prin adunarea pasivelor bancare : 1P + 2P. Detinerea titlurilor de valoare influenteaza volumul si structura cheltuielilor detinatorilor lor ca si moneda bancii centrale sau moneda de cont.Problema redefinirii masei monetare si a stabilirii limitei dintre activele monetare si activele financiare se pune cu acuitate.Masa monetara si componentele sale sunt analizate si aprofundate cu ajutorul conceptului de agregat monetar.
1.2.Agregatele monetare
Agregatul monetar reprezinta un ansamblu de active monetare; Sistemul Contabilitatii Nationale (in Romania) defineste agregatul monetar ca o parte constitutiva a masei monetare, parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii specializati care emit instrumente de schimbsi de plata, prin institutiile bancar-financiare care le gestioneaza, prin fluxurile economice pe care le mijloceste. Particularitatea agregatelor monetare este de a se imbina una in alta: agregatul mai mic este continut in agregatul de talie imediat superioara si tot asa pana cand agregatul cel mai mare le contine pe toate celelalte. Criteriul dupa care sunt incluse activele in agregatele monetare este cel al lichiditatii, al usurintei transformarii in bani lichizi.referitor la un activ sau un portofoliu, lichiditatea caracterizeaza gradul se certitudine, de siguranta a celui care detine activul(portofoliul)de a dispune la fiecare moment de o suma cel putin egala cu valoarea sa nominala.Analiza economica distinge trei categorii principale de lichiditati: M1 lichiditatile primare sau altfel spus activele perfect lichide, care permitefectuarea de plati immediate; acestea sunt: numerarul in circulatie (bancote, monede divizionare) si depozitele la vedere, in principal cele operabile prin cecuri.M1 reprezinta masa monetara in sens restrans. M2 lichiditatile secundare sunt constituite din active care pot fi transformate foarte rapid in lichiditati primare fara riscul de a pierde capital, adica sunt monetizabile.M2 desemneaza masa monetara in sens larg si cuprinde, in plus fata de M1, depozitele la vedere neoperabile prin cecuri, depozitele la casele de economii, depozitele la termen aflate in gestiunea bancilor, actiuni ale fondurilor de ajutor reciproc.
44
M3 lichiditatile tertiare sunt constituite din active cu un grad mai mic de lichiditate.Transformarea lor in lichiditati primare comporta riscul caderii pretului acestor active.M3 cuprinde, pe langa M2, valorile mobiliare private(actiuni si obligatiuni) si valori mobiliare publice (imprumuturi ale statului, colectivetati publice sau intreprinderi publice.
Delimitarea activelor monetare este o problema actuala.Pana nu demult, activele financiare si cele monetare erau bine ordonate, iar costurile necesare trecerii de la un activ financiar la unul monetar erau mari; in prezent acstivele sunt multiple, ajungand sa se creeze chiar o continuitate a lor, iar costurile tranzactiilor sunt substantial diminuate.problemele care se pun in legatura cu definirea mai larga a masei monetare sunt: limita dintre activele monetare si activele financiare, dar si limita dintre bani si creante.
1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare

Lichiditatea mai mare sau mai mica este criteriul care permite distingerea activelor financiare, care sunt si monetare.dar creativitatea bancara legata de dezvoltarea concurentei si pietele financiare din ce in ce mai sofisticate sunt factori care ingreuneaza stabilirea granitei intre activele financiare si cele monetare.Formele de plasament la termen permit cresterea oricand a lichiditatilor prin transformarea plasamentelor in moneda.Inovatiile financiare ale anilor 80 au creat o anumita confuzie intre lichiditati primare si lichiditati tertiare.Aceste inovatii financiare se caracterizeaza, pe de alta parte, prin sporirea numarului de instrun=mente utilizate pe pietele internationale de capital si adoptarea de tehnici si institutii noi, iar pe de lata parte, prin cresterea aplicabilitatii lor.Imaginatia finantistilor s-a dovedit in acest sens de-a dreptul debordanta, sporind permanent nu numai numarul ci si complexitatea instrumentelor respective, ceea ce justifica denumirea de inginerie financiara, folosita uneori pentru a caracteriza aceasta activitate.
1.2.2.Limita dintre bani si creante

Detinerea de moneda reprezinta astazi, mai ales in tarile dezvoltate, posibilitatea de a retrage din contul de la banca numerar.Din ce categorie fac parte insa angajamentele unei banci de a admite descoperirea de cont? Aceasta satisface incontestabil o cerere de bani si duce la cresterea incasarilor agentilor economici beneficiari de descoperiri de cont.Problema se pune, de altfel, si in relatia dintre banci si populatie, odata cu dezvoltarea recenta si masiva a creditelor de consum, care sunt in general constituite din modalitati ale drepturilor de tragere. Concluzionand nu exista sistem unic de active care sa alcatuiasca masa monetara.F.M.I. a elaborat cateva linii directoare privind agregatele monetare.Orientarile sale sunt pragmatice si nu tin cont de diversitatea sistemelor financiare si monetare ale tarilor.F.M.I. identifica categoriile standardizate M1 si cvasibani, care pot, daca e necesar, sa fie descompuse in subcategorii non standardizate, pentru a face distinctie intre lichiditati, potrivit fiecarei tari. Titlurile sunt excluse; din acest punct de vedere, multe tari se indeparteaza de aceasta norma, incluzand titlurile in M3, in special certificatele de depozit.
1.3.Agregatele monetare in Romania

Tarile din Centrul si Estul Europei, aflate in tranzitie si -au redefinit masa monetara potrivit orientarilor F.M.I., ca parte integranta a politicii monetare, modificata radical dupa 1990.
45
In Romania, la 31.03.2 004, masa monetara era de 275.326 miliarde lei, compusa din doua agregate monetare astfel: mld.lei - numerar in afara sistemului bancar 33.415,8 - disponibil la vedere 22.465,5 TOTAL M1 55.881,3 Cvasibani, din care: 219.444,7 - economii ale populatiei 70.377,8 - depozite in lei la termen si 31.487,0 conditionate - depozite in valuta ale rezidentilor 117.579,9 TOTAL M2 275.326,0 Cehia, de ex emplu, tara aflata in plutonul feruntasdintre tarile in tranzitie, are delimitate trei agregate monetare: - M1, format din moneda in circulatie, depozitele la vedere pentru populatie, agenti economici si companii de asigurari; - Cvasibani, agregat care cuprinde depozitele la termen(pentru populatie, agenti economici si companii de asigurari), certificatele de depozit si depozite in valuta(pentru populatie si agenti economici); cvasibanii impreuna cu M1 formeaza M2; - L, agregatul monetar cel mai larg cuprinde M2 si titlurile de stat(si ale bancii centrale). Concluzionand, rezulta ca masa monetara definita traditional ca o suma a activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor include si plasamente pe care agentii economici le considera o rezerva a puterii de cumparare, si care pot fi transformate in mijloace de plata.
1.4.Principiile reprezentarii agregatelor

Agregatele monetare sunt determinate de auto ritatile monetare; acestea definesc si calculeaza agregatele nu doar pentru o cunoastere statistica, ci si pentru a realiza in cat mai bune conditii politica monetara, ca suport al controlului cresterii mijloacelor de plata.definirea agregatelor monetare difera de la o tara la alta, insa exista trei principii care stau la baza determinarii lor: 1. Eficacitatea unui agregat este data de capacitatea de a constitui un obiectiv intermediar al politicii monetare.pentru a putea rezuma o informatie complexa si a sesiza responsabilitatea politicii monetare, trebuie sa existe un indicator fiabil al acesteia.Aceasta inseamna ca in practica se urmareste legatura statistica fata de cresterea economica, altfel spus, volumul P.I.B.cu inflatia.Legatura dintre agregate si inflatie nu prezinta in totdeauna aceeasi evolutie, iar din acest motiv, autoritatile monetare pot sa stabileasca mai multe obiective, tot atatea cate agregate monetare au definit.Totusi, s-a constatat ca agregatele mai largi au o evolutie mai constanta fata de rata inflatiei. 2. Controlabilitatea unui agregat monetar reprezinta influenta pe care o poate exercita asupra cresterii sale autoritatea monetara , care intervine pentru a corija evolutia agregatului daca evolutia nu este cea prevazuta(sau dorita).Daca este vorba de un agregat ingust(M1, M2),
46
instrumentul utilizat poate fi chiar politica financiara(fiscalitatea), dar daca este vorba de agregatul mai larg, instrumentul monetar de actiune este, de obice, rata dobanzii.
3. Disponibilitatea unui agregat permite autoritatii monetare sa reactioneze rapid.In general, un agregat larg este mai dificil de calculat decat agregatul ingust. Tinand cont de aceste principii, autoritatea monetara va incerca sa stabileasca agregatele monetare astfel incat sa fie cat mai bine corelate cu P.I.B.(Produsul intern brut).
1.5.Contrapartidele masei monetare

Masa monetara, reflectata in pasivul bilantier al sistemului bancar, are drept corespondent(in activul bilantier) activele emise de banca centrala si bancile comerciale.Acestea sunt contrapartidele masei monetare, care pun in evidenta sursele de crestere a masei monetare,acoperirea masei monetare. Specialistii grupeaza contrapartidele masei monetare in doua categorii i mportante: creditul intern; contrapartida exterioara;
Creditul intern cuprinde creditele acordate de catre banci economiei si statului si imbraca doua forme: - creantele asupra economiei; - creantele asupra statului; Crea ntele asupra economiei, asa cum le identifica denumirea, reflecta finantarea economiei: creditele acordate de catre banci agentilor economici nebancari, intreprinderilor, intreprinzatorilor individuali, populatiei.Este vorbade creditele bancare, dar si de titluri de credit emise de intreprinderi si detinute de banci. Creantele asupra statului reflecta finantarea statului de catre sistemul bancar, fie prin creditele acordate de banca centrala Trezoreriei(avansuri directe, titluri de stat achizitionate de banca centrala), fie prin credite acordate de celelalte banci Trezoreriei(sub forma de sjbscriptie la emisiunile de titluri de stat). De asemenea resursele agentilor economici nebancari detinute in conturi la dispozitia Trezoreriei reprezinta creante asupra statului. Contrapartide exterioara reprezinta creantele strainatatii, traducerea contabila a influentei relatiilor internationale asupra masei monetare interne.Masa monetara interna este influentata (in sensul cresterii sau reducerii sale) de soldul balantei de plati; cu alte cuvinte, contrapartida exterioara este reflectarea monetara a soldului balantei de plati. Un import necesita transformarea monedei nationale in moneda straina, deci vom avea o diminuare a masei monetare interne.Dimpotriva, un export presupune transformarea monedei straine in moneda nationala, deci vom avea o crestere a masei monetare interne.Cu alte cuvinte, un deficit al balantei de plati determina reducerea lichiditatii interne, iar un excedent al balantei de plati antreneaza cresterea acestei lichiditati. Din alt punct de vedere, o balanta de plati excedentara inseamna o pozitie neta a bancilor fata de nerezidenti, adica creantele detinute de banci asupra nerezidentilor sunt in suma mai mare decat datoriile n=bancilor fata de aceeasi nerezidenti.Pozitia neta pozitiva asupra strainatatii antreneaza cresterea masei monetare interne.
47
Banca centrala intervine pe piata valutara pentru a sigura stabil itatea monedei nationale.Pentru a evita aprecierea monedei nationale, banca centrala cumpara devize, creand moneda nationala; simetric, pentru a evita deprecierea monedei nationale, banca centrala vinde devize contra monedei nationale.
1.6.Lichiditatea economiei
Agregatul cel mai larg, M3 sau M4, reprezinta lichiditatea globala a economiei, reprezentativa pentru nivelul de activitate al economiei respective.Exista o legatura srtansa intre evolutia economiei reale si evolutia volumului lichiditatilor economiei: cand o economiei este foarte lichida, populatia si intreprinderile detin un volum mare de moneda, care poate alimenta o mare cerere de consumatie si poate provoca prin aceasta tensiuni inflationiste.Dimpotriva, cand intr-o economie exista o lichiditate insuficienta pot rezulta tensiuni asupra finantarii intreprinderilor, tensiuni care dauneaza grav dezvoltarii, cresterii productiei, deci, cresterii economice. Lichiditatea economiei se apreciaaza prin marimi absolute si relative; marimea relativa se numeaste rata lichiditatii si se calculeaza ca raport intre nivelul mediu annual al masei monetare si un indicator reprezentativ al nivelului de activitate al economiei(de obicei P.I.B.).Tinand cont de faptul ca exista trei agregate monetare, chiar patru in unele tari(M1, M2, M3, M4), se pot constitui mai multe masuri ale ratei lichiditatii economiei.Calculul acestor masuri conduce catre rezultate subunitare neaparat(intre 0,2 pana la 0,6).Ratele de lochiditate sunt diferite de la o tara la alta; nivelul acestora se explica prin comportamentul agentilor economici si populatiei si prin diferentele structurale existente intre sistemele bancare si financiare.Cresterea continua a nivelului de trai, in ultimele decenii, a fost insotita de o preferinta a populatiei pentru detinerea de lichiditati; este un fenomen care pare a se explica prin faptul ca rezervele de precautie necesare pentru a face fata incidentelor sau evenimentelor cotidiene cresc continuu in concordanta cu nivelul de trai in crestere. Conceptul de lichiditate a economiei este din ce in ce mai mult in atentia autoritatilor monetare, pentru a aprecia evolutia monetara.Aparitia tensiunilor inflationiste este precedata de o crestere mai rapida a ratei de lichiditate decat tendinta sa pe termen lung.Demonstratiile monetaristilor, avand in vedere punerea in evidenta a relatiei relativ stabile pe termen lung intre cresterea masei monetare si inflatie, indica, ca regula, cresterea masei monetare in interiorul limitelor considerate comparabile cu cresterea activitatii economice, in volum, ponderata cu o anumita crestere a preturilor, ce apare ca inevitabila. Rezulta aplicarea unor politici autostabilizatoare; obiectivul de crestere a masei monetare este fixat la un nivel destul de apropiat de obiectivul de crestere a P.I.B.Daca P.I.B. inregistreaza o crestere ami mare decat s-a prevazut, datorita unei majorari a preturilor, marimea neschimbata a masei monetare va avea un efect deflationist, asistand la o diminuare a ratei de lichiditate a economiei.Dimpotriva, daca P.I.B. inregistreaza o crestere mai lenta decat s-a prevazut, marimea neschimbata a masei monetare va determina majorarea retei de lichiditate, cu un posibil efect de relansare. Mo neda este importanta pentru economie, atat timp cat ea circula si permite derularea tranzactiilor, ceea ce inseamna ca nu este suficient sa se analizeze fluctuatiile masei monetare, privita ca stoc, ci terbuie analizat si gradul de utilizare a acestui stoc , adica masa monetara privita ca flux.Fluxul masei monetare reprezinta masa baneasca medie care este utilizata intr-o anumita perioada de timp(trimestru, an) intr-o economie.Rezulta ca marimea fluxurilor monetare dintr-o tara, intr-un an economic, reprezinta produsul dintre marimea medie a stocului de bani si viteza de circulatie a banilor.Intensitatea utilizarii monedei este apreciata, deci, prin viteza de circulatie a banilor. Buna intelegere a rolului monedei in activitatea economica presu pune masurarea vitezei de circulatie a banilor si explicarea variatiilor acesteia.Intr-un plan abstract, viteza de circulatie a
48
banilor reprezinta numarul de schimburi parcurse de unitatea monetara intr-o perioada de timpdata.Concret, masurarea vitezei de circulatie a banilor ridica probleme, deoarece volumul platilor efectuate cu ajutorul monedei este foarte dificil de masurat.Acest fapt este evident pentru bancnote: biletul de banca este prin definitie anonim si transferat fara formalitati.Este, deci, imposibil de calculat de cate ori se schimba, prin cate maini trece o bancnota.Tocmai din acest motiv, in practica se calculeaza miscarea bancnotelor dupa varsamintele si retragerile efectuate la ghiseele bancilor viteza de rotatie a banilor, adica frecventa cu care banii se reantorc la banca. Bancotele reprezinta doar o parte a masei monetare(redusa ca pondere).In cazul depozitelor bancare la vedere, se utilizeaza contabilitatea bancilor, resprectiv operatiunile debitoare si operatiunile creditoare care afecteaza conturile si care reprezinta aproximativ volumul tranzactiilor realizate prin utilizarea monedei.Totusi, nu toate operatiunile astfel inregistrate sunt tranzactii veritabile; de exemplu, transferul dintr-un cont in altul al aceluiasi agent economic(transfer realizat de la o banca la alta).Viteza de rotatie a depozitelor la vedere se calculeaza pornind de la apropierea contabila a totalului tranzactiilor bancare ce se fecetueaza intr-o perioada data de soldul mediu al conturilor la vedere pe parcursul aceleiasi perioade. Raportul intre volumul tranzactiilor si soldul mediu al conturilor se calculeaza atat pentru conturile agentilor economici, cat si pentru conturile persoanelor fizice, foarte diferite intre ele; intreprinderile, mai mult decat persoanele fizice, rationalizeaza gestiunea lor financiara. Nu se poate vorbi despre viteza de rotatie a altor depozite(decat cele la vedere) pentru ca acestea nu circula in formele lor intrinseci, caracteristica acestora fiind tocmai imobilizarea pana la conversia lor in numerar.se poate calcula, eventual, o rata de rotatie a cererii de conversie a depozitelor la termen in lichiditati. Dintr -un alt punct de vedere, al formarii venitului, se poate m asura viteza de transformare a banilor in venituri.Cantitatea de bani din economie, care permite realizarea tranzactiilor, alimenteaza, in acest fel, activitatile economice generatoare de venituri.Sub acest aspect, viteza de circulatie a banilor poate fi calculata ca raport intre un agregat economic(P.I.B.) si un agregat monetar(M1, M2, M3), adica chiar inversul ratei lichiditatii:
V= P.I.B. / M1 sau M2 sau M3 sau M4

Unde: V viteza de circulatie a banilor. Viteza de circulatie a banilor este influentata de numerosi factori, dependenti, la randul lor, de comportamentul subiectilor economici, de incasarile acestora. Incasarile destinate platilor immediate sunt considerate incasari active (cuprinse in agregatul M1), iar toate celelalte incasari legate de alte scopuri, cum ar fi cele de achizitii sau plasamente viitoare, reprezinta incasari tezaurizate provizoriu, incluse in alte agregate decat M1. Modul de constituire a incasarilor si, deci, cererea de moneda sunt exprimate de viteza de circulatie, care depinde de urmatorii factori: majorarea volumului incasarilor(veniturilor) antreneaza o crestere a vitezei de circulatie, care permite acoperirea volumului mai ridicat al tranzactiilo r(ca valoare); in general, in perioade caracterizate de inflatie, viteza de circulatie creste, deoarece inflatia determina o diminuare a incasarilor si este posibil sa determine o crestere a cererii de bunuri si servicii.In sens invers, viteza tinde sa se incetineasca in perioada de stabilizare, agentii economici(si populatia) au incredere in puterea de cumparare a monedei;
49
politica monrtara restrictiva conduce la cresterea vitezei de circulatie a monedei si invers, politica expansionista diminueaza aceasta viteza; comportamentul de gestiune rationala a agentilor economici care doresc sa diminueze costurile lor de oportunitate si tranzactii.In cazul in care rata dobanzii este mare, constatand un cost al lichiditatii ridicat, agentii economici isi vor reduce incasarile prin cresterea vitezei de circulatie a monedei.M1 se va reduce, insa va spori M3, mai exact titlurile care asigura un randament mai ridicat.
Calculul vitezei de circulatie ca raport intre P.I.B., ca indicator al evolutiei act ivitatii economice, si masa monetara prezinta inconvenientul de a nu permite luarea in considerare a evolutiei structurii tranzactiilor, de exemplu cresterea consumurilor intermediare.De aceea in practica se urmareste si veteza diferitelor mijloace de plat a, viteza de rotatie(prezentata mai sus). Cunoasterea situatiei monetare, a structurii si evolutiei componentelor masei monetare, precum si a vitezei de circulatie a banilor reprezinta conditia stabilirii politicii monetare.Este motivul pentru care am prezentat aceste aspecte, premise ale realizarii politicii monetare si de credit optime. O buna politica monetara poate sa impiedice ca moneda saa devina una din cauzele principale ale marasmului, ale recesiunii economice.
2. Rezerva minima obligatorie 2.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Sistemul rezervelor minime obligatorii, constituit din necesitatea de a asigura o lichiditate minimala, consta in obligatia bancii care primeste depozite sa consemneze in conturile sale deschise la banca centrala, o suma dimensionata prin aplicarea unei cote procentuale asupra depozitelor si surselor asimilate. Are loc, practic un transfer de resurse de la bancile de depozit la banca de emisiune: Banca de depozit A Disponibil la banca de emisiune 18.000 P Depozite la vedere 100.000 Banca de emisiune P Depozite ale bancilor comerciale 18.000 Formarea rezervelor obligatorii creeaza bancii o situatie deosebita, in sensul ca pe de -o parte, prin instituirea unei rezerve minime date, de exemplu 18%, posibilitatea de acordare a creditelor se reduce in raport de limita superioara posibila, cu scaderea corespunzatoare a beneficiilor rezultate din dobanzi: A
50
Banca de depozit A Disponibil la Banca Centrala 18.000 Credit pe termen scurt 82.000 P Depozite la vedere 100.000
EXEMPLUL nr.1: Banca A prezinta urmatorul bilant: A Casa 100 Bonuri de tezaur 1.200 Credite 6.000 Rezerva minima obligatorie 1.200 Imobilizari 900 Total active 9.700 Capital 1.600 Depozite 8.100 P
Total pasiv 9.700
Sa se stabileasca cu cat trebuie sa se modifice rata rezervelor minime obligatorii pentru ca nivelul creditelor sa scada cu 5%, in conditiile in care banca nu opereaza pe pi ata monetara. REZOLVARE: ro = (RO /D) x 100 ; unde: ro = rata rezervei minime obligatorii ; RO = rezerva minima obligatorie ; D = depozite ; deci: ro = (1.200 /8.100) x 100 ; ro = 14,8% C1 C0 = C x mc ; unde: C = credite ; C1 C0 = modificarea absoluta a creditelor ; mc = modificarea procentuala a creditelor ; deci: C1 C0 = 6.000 x (-0,05) = - 300 u.m. ;
51
Pentru ca nivelul activului sa nu se schimbe, presupunem ca banca isi mareste cu 300 u.m. rezervele obligatorii: ROm = RO + (C1 C0) ; unde: ROm = rezervele minime obligatorii modificate ; deci: ROm = 1.200 + 300 = 1.500 u.m. ; rom = (ROm /D) x 100 ; unde: rom = rata rezervelor minime obligatorii modificate ; deci: rom = (1.500 / 8.100) x 100 = 18,5% ; ro1 ro0 = rom ro ; ro1 ro0 = 18,5 14,8 = 3,7 puncte procentuale ; In concluzie, rata rezervelor minime obligatorii a crescut cu 3,7 puncte procentuale. EXEMPLUL nr.2: Legislatia ba ncara prevede obligativitatea bancilor comerciale de a-si constitui rezerve minime obligatorii in urmatoarele procente: 25% pentru depozitele la vedere ; 20% pentru depozitele pe termen scurt ; 15% pentru depozitele pe termen lung ;
Sa se aprecieze modul de respectare a acestor norme de catre o banca comerciala, conform bilantului sau: P Casa 1.200 Depozite la Banca Centrala 4.200 Depozite la alte banci 1.500 Obligatiuni de stat 3.500 Credite 22.500 Alte active 2.900 Total active 35.800 A Depozite la vedere 15.000 Depozite pe termen scurt 9.000 Depozite pe termen lung 5.700 Alte pasive 2.700 Capital 4.400
Total pasiv 35.800

52
REZOLVARE: Stabilirea necesarului de rezerve minime obligatorii: depozite la vedere 15.000 x 25% = 15.000 x 0,25 = 3.250 u.m. ; depozite pe termen scurt 9.000 x 20% = 9.000 x 0,2 = 1.800 u.m. ;
depozite pe termen lung 5.700 x 15% = 5.700 x 0,15 = 855 u.m. ; 5.905 u.m. ;
TOTAL:
Banca comerciala detine depozite la Banca Centrala de 4.400 u.m., avand o pozitie monetara fata de aceasta din urma de 5.905 4.400 = 1.505 u.m., deci un excedent de rezerva minima obligatorie, a carui utilizare ramane la latitudinea bancii, dat fiind faptul ca depozitul la Banca Centrala nu este purtator de dobanda.
3. Multiplicatorii monetari 3.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Multiplicatorii monetari sunt: 1.Multiplicatorul bazei monetare: mb = (1 + N /D) / [ro + (EO + N) / D] ; daca EO = 0 , avem: mb = M / RO ; ro = RO / D ; B.M. = N + R ; R = RO + EO ; M = mb x B.M. unde: mb multiplicatorul bazei monetare ; N numerar in circulatie ; D depozite la vedere ; EO exces de rezerve ale bancilor comerciale ; ro rata minima a rezervelor obligatorii ; RO rezerve minime obligatorii ; B.M. baza monetara ; M masa monetara ; R rezerva bancii comerciale (lichiditatea);
53
2.Multiplicatorul creditului: mc = (M1 M1) / (R1 R0) ; unde: R1 R0 excedentul de rezerve ale bancilor comerciale(lichiditatea suplimentara) ; R1 R0 = R RO ; unde: M1 M0 cantitatea de moneda nou creata in sistemul bancar pe baza excesului de lichiditate(VR) ; mc = (1 / ro 1 ) ; si deci: mc = md 1 ; insa: (M1 M0) + (R1 R0) = (D1 D0) ; unde: (D1 D0) volumul creditelor creat suplimentar in sistemul bancar ; D1 D0 = (1 / ro) x (R1 R0) ; unde: 1 / ro md multiplicatorul volumului depozitelor ; EXEMPLUL nr 1: Consideram exemplul unei banci c omerciale, care a acordat imprumuturi in limita superioara determinata de o rata minima a rezervei obligatorii, ro de 19%. Aceasta banca, cumpara obligatiuni guvernamentale in valoare de 1.500.000.000 u.m., dispunand astfel de un exces de rezerve, respectiv de lichiditate, (R1 R0 = EO), pe care il va folosi la creditarea agentilor economici. Sa se determine cantitatea de moneda nou creata in sistemul bancar pe baza intrarilor de lichiditate(moneda centrala), si volumul total al depozitelor ; REZOLVARE: Utilizand formulele anterioare avem: mc = (M1 M0) / (R1 R0) ; de unde: M1 M0 = mc x (R1 R0) ; utilizand formula: mc = ( 1 / ro 1) : obtinem: M1 M0 = (1 / ro 1) x (R1 R) ; de unde: M1 M0 = (1 / 0,19 1) x 1.500.000.000 ; M1 M0 = 4,26 x 1.555.000.000 = 6.390.000.000 u.m. ; avand: mc = 4,26 ; si folosind formula: D1 D0 = (M1 M0) + (R1 R0) ;
54
obtinem: D1 D0 = 6.390.000.000. + 1.500.000.000 ; D1 D0 = 7.890.000.000 u.m. ; sau folosind formula: D1 D0 = (1 / ro) x (R1 R0) ; obtinem: D1 D0 = (1 / 0,19) x 1.500.000.000 ; D1 D0 = 5,26 x 1.500.000.000 = 7.890.000.000 u.m. ; EXEMPLUL nr.2: Pe ansamblul sistemului bancar, consideram urmatoarele valori ale unor variabile mo netare: N = 20.000.000.000 u.m. ; D = 45.000.000.000 u.m. ; Ro = 19% ;
EO = (R1 R0) = 2.000.000.000 u.m. RO = 10.000.000.000 u.m. ;
Sa se determine: 1.Baza monetara ; 2.Multiplicatorul bazei monetare ; 3.Masa monetara ; REZOLVARE: 1.conform formulei: R = RO + EO ; R = 10 mld. + 2 mld. = 12.000.000.000 u.m. ; B.M. = N + R ; B.M. = 20 mld. + 12 mld = 32.000.000.000 u.m. ; 2.utilizand formula: mb = [( 1 + N / D)] / [r0 + ( EO + N) / D] ; obtinem: mb = (1 + 20/ 45) / [0,19 + (2 + 20) / 45] ;
55
mb = (1 + 0,44) / (0,19 + 0,49) ; mb = 1,44 / 0,68 = 2,12 ; 3.Conform formulei: M = mb + B.M. ; obtinem: M = 2,12 x 32 = 67,84 mld u.m. ;
Concepte cheie: masa monatara; moneda efectiva(numerar); moneda scripturala(moneda de cont); agregat monetar; lichiditate primara(moneda propriu-zisa); lichiditate secundara(cvasimoneda); lichiditate tertiara; rezerva minima obligatorie; multiplicatori monetari; multiplicatorul bazei monetare; multiplicatorul creditului;
Bibliografie:
56
TEMA III DOBANDA
Cuprinsul temei: 2. Dobanda Tehnici de calcul ale dobanzilor 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 1.1.1.Dobanda nominala si dobanda reala
Obiective: - cunoasterea notiunii de rata a dobanzii; - cunoasterea mecanismului de reactie a ratei dobanzii la conditiile pietei monetare; - cunoasterea notiunii de dobanda nominala; - cunoasterea notiunii de rata a dobanzii nominale; - cunoasterea mecanismului de formare a dobanzii nominale pe piata interbancara; - cunoasterea notiunii de dobanda reala; - intelegerea modului de formare a dobanzii reale; - intelegerea notiunii de rata a inflatiei; - cunoasterea modalitatii de calcul a ratei inflatiei; - intelegerea rolului si influentei ratei inflatiei asupra nivelului dobanzii reale; - cunoasterea modului de determinare a dobanzii reale;
1. Dobanda. Tehnici de calcul ale dobanzilor 1.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.
Dobanda ca pret al marfii capital de imprumut, are o anumita marime care se exprima prin rata dobanzii. Rata dobanzii este raportul intre cuantumul de dobanda incasat de credito r pe un interval de un an si marimea capitalului dat cu imprumut. Daca notam: c capital initial ; C capitalul plus dobanda ; t timpul in zile ; p procentul ; d dobanda adusa de capital ; rd rata dobanzii ;
57
atunci: d = (c x p x t ) / (100 x 360) ; de unde: C = 36.000 / (p x t) ; P = (36.000 x d) / (p x t) ; si t = (36.000 x d) / (p x c) ; iar: rd = d / c ; (2) (1)
In practica se mai utilizeaza si metoda divizorului fix. Aceasta metoda consta in a face raportul intre numere si divizor fix. Rapo rtul intre 36.000 si procent se numeste divizor fix, iar produsul dintre capital si timp poarta denumirea de numere. Stim ca: d = (c x t x p) / 36.000 ; facand un artificiu de calcul si impartind atat numaratorul cat si numitorul cu p, obtinem : d = (c x t / 36.000) / p ; sau d = numere / divizor fix ; (1a) Metoda divizorului fix se utilizeaza numai cand 36.000 se imparte exact la p (procent). Redam mai jos un tabel continand procentele si divizorii corespunzatori: p divizor p divizor 3% 12.000 8% 4.500 3,175% 9.600 9% 4.000 4% 9.000 10% 3.600 4,5% 8.000 12% 3.000 5% 7.200 15% 2.400 6% 6.000 etc. etc. 7,5% 4.800 etc etc.
In functie de relatiile (1), (1a), si (2), se pot stabili dobanzile aduse de diferite capitaluri, precum si tendintele ratei dobanzii. EXEMPLU: Un capital de 30.000 u.m., este dat cu o dobanda p pe un interval de 80 de zile.Dobanda incasata este de 500 u.m. Sa se stabileasca procentul cu care s-a imprumutat capitalul REZOLVARE: p = (36.000 x d) / (c x t) ; p = (36.000 x 500) / (30.000 x 80) ; p = 18.000.000 / 2.400.000 = 7,5 ; Deci, capitalul a fost dat cu o dobanda de 7,5%.
58
Pornind de la relatiile (1) si (2) se pot rezolva probleme privind capitalul unit cu dobanda. Folosind aceeasi notatie putem scrie urmatoarea relatie: C=c+d; in care: d = (c x p x t )/ 36.000 ; deci: C=c+cxpxt ; 36.000 sau: C = c( 1 + p x t ) ; 36.000 Aceasta relatie este folosita in cazul in care se cunoaste capitalul marit cu dobanda ( C ) iar unul din termenii formulei este necunoscut. EXEMPLU: Sa se stabileasca ce capital trebuie dat cu imprumut cu un procent de 7% pe an, pentru c a dupa un interval de 130 de zile sa devina impreuna cu dobanda un capital de 56.000 u.m. C = c (1 + p x t ) ; 36.000 56.000 = X ( 1 + 7 x 130 ) ; 36.000 X = 56.000 / (1 + 7 x 130) ; 36.000 X = 56.000 / (1 + 0,028) = 56.000 / 0,028 ; X = 54.620 u.m. Deci, capitalul care trebuie dat cu imprumut, pentru a deveni impreuna cu dobanda 56.000 franci, este 54.620 u.m. In conditiile acordarii mai multor imprumuturi cu dobanda d iferita se pune problema determinarii unui procent( rata a dobanzii), care aplicat capitalurilor, sa conduca la obtinerea unei dobanzi egale cu dobanda adusa de procentele cu care au fost date cu imprumut capitalurile initiale Se presupune, ca au fost date cu imprumut mai multe capitaluri, de exemplu trei: Capital c1 c2 c3 Periada de acordare a creditului t1 t2 t3 Rata dobanzii p1 p2 p3
Se pune problema determinarii unei procent mijlociu(rata medie a dobanzii) rd medie, astfel ca aplicat acestor capitaluri pe aceleasi intervale sa conduca la obtinerea unei dobanzi egale cu dobanda obtinuta prin aplicarea procentelor p1, p2 si p3. Deci va trebui sa avem urmatoarele relatii intre dobanzi:
59
c1xt1x p1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 = c1xt1xp + c2xt2xp + c3xt3xp ; 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 simplificad cu 36.000 si dand factor comun pe p, vom avea: c1xt1xp1 = c2t2p2 + c3t3p3 = p ( c1xt1 + c2xt2 + c3xt3) ; de unde: p = c1xt1xp1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 c1xt1 + c2xt2 + c3xt3 EXEMPLU: Sa se determine rata medie a dobanzii stiind ca trei capitaluri au fost date cu imprumut astfel: Capital ( c ) 38.000 60.000 110.000 REZOLVARE: p = c1xt1xp1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 ; c1xt1 + c2xt2 + c3xt3 p = 38.000x60x5 + 60.000x80x7 = 110.000x120x10 ; 38.000x60 + 60.000x80 + 110.000x120 p = 11.400.000 + 33.600.000 + 132.000.000 ; 2.280.000 + 4.800.000 + 13.200.000 p = 177.000 / 20.280 = 8.7% ; Deci, rata medie a dobanzii este de 8,7% Perioada de acordare a creditului ( t in zile) 60 80 120 Rata dobanzii ( p ) 5% 7% 10% ;
1.1.1.Dobanda nominala si dobanda reala.

Estimarile privind nivelul dobanzii, sunt corecte in intervalul de timp in care stabilitatea monetara asigura la scadenta, recuperarea integrala a capitalului avansat, in speta o putere de cumparare echivalenta cu cea din momentul acordarii imprumutului. Posibilele pierderi pe care le poate suferi creditor ul prin faptul ca valoarea reala a ratelor de rambursare a imprumutului, nu pot acoperi integral capitalul imprumutat, poarta denumirea de riscul eroziunii capitalului. In conditii inflationiste, caracterizate prin deprecieri monetare, avand ca rezultat scaderea puterii de cumparare a banilor, creditorii vor urmari sa-si asigure o compensare corespunzatoare, pentru pierderile rezultate, prin cresterea nivelului ratei dobanzii. Astfel in acest context, rata dobanzii implica doua forme , si anume:
60
dobanda nominala exprimata prin rata curenta de piata ; dobanda reala ca diferenta intre dobanda nominala si gradul de eroziune a capitalului, exprimat prin evolutia inflatiei, respectiv prin rata inflatiei; astfel dobanda reala se afla intr-o relatie directa cu dobanda nominala si intr-o relatie inversa cu gradul de depreciere monetara, respectiv cu rata inflatiei. Astfel formula de determinare a ratei dobanzii reale, pentru o anumita perioada este: rdr = 1 + rdn 1 + ri unde: rdr rata dobanzii reale ; rdn rada dobanzii nominale ; ri rata inflatiei ; EXEMPLU: In conditiile in care, rata inflatiei este de 12%, iar rata dobanzii nominale de 24%, sa se determine rata dobanzii reale. REZOLVARE: rdr = [(1 + 0,24 ) / (1+ 0,12)] -1 ; rdr = (1,24 / 1,12) 1 = 1,107 1 = 0,107 ; rdr = 10,7% ; Rata dobanzii reale este deci, 10,7%. Intrucat rata dobanzii nominale, cea stabilita intre parti si consemnat a in contractul de credit, este de 24%, ca urmare a evolutiei peocesului inflationist, rata inflatiei 12%, castigul real al creditorului nu este de 24% ci de 10,7%. Astfel in situatia unui imprumut de 10.000 u.m., castigul creditorului peste un an, potrivit ratei nominale a dobanzii este de: Dn = (C x rdn) / 100 ; unde: C valoarea imprumutului ; Dn dobanda nominala ; deci: Dn = (10.000 x 24) /100 = 2.400u.m. ; Dar din punct de vedere al puterii de cumpara re a sumei de 10.000 u.m., castigul sau este de: Dr = (C x rdr) /100 ; unde: Dr dobanda reala ; deci: Dr = (10.000 x 10,7) / 100 = 107 u.m. ; In situatia in care rata dobanzii reale are o valoare negativa, are loc o pierdere de val oare:
61
-1 ;
EXEMPLU: Sa se determine rata dobanzii reale si dobanda reala, pentru un imprumut de 1.000.000u.m, in conditiile unei rate nominale a dobanzii de 20% si o rata a inflatiei de 25%. REZOLVARE: rdr = [(1+ rdn) / (1 + ri)] 1; rdr = [(1 + 0,2) / (1 + 0,25)] 1; rdr = (1,2/1,25) 1 = - 0,04 ; rdr = - 4% ; Rezulta deci, o rata negativa a dobanzii reale de unde, valoarea dobanzii reale va fi: Dr = C x rdr ; Dr = 1.000.000 x (4) / 100; Dr = - 40.000 u.m. pierdere de valoare; In functie de situatia monetara din diferite tari, se poate aprecia in care din acestea este optima plasarea unui capital, orientandu-ne in functie de procentul ratei dobandii reale. EXEMPLU: Sa se aprecieze in care dintre taril e urmatoare, este optima plasarea unui capital stiind ca situatia monetara a tarilor respective este urmatoarea: Tara Rata dobanzii nominale (medie anuala%) 22 12 26 17 Rata medie a inflatiei (%) 22 15 35 14
A B C D REZOLVARE: 1.Tara A :
rdr = [(1 +0,22) / (1+ 0,22)] 1 = 1 1 = 0 ; rdr = 0% 2.Tara B: rdr = [(1 + 0,12) / (1 + 0,15)] 1 = 1,12 / 1,15 1 = 0,9739 1 = - 0,0261 ; rdr = - 2,61%
62
3.Tara C: rdr = [(1 + 0,26) / (1 + 0,35)] 1 = 1,26 / 1,35 1 = 0,9333 1 = - 0,0667 ; rdr = - 6,67% ; 4.Tara D: rdr = [(1 + 0,17) / (1 + 0,14)] 1 = 1,17 / 1,14 1 = 1,0263 1 = 0,0263 ; rdr = 2,63% ; Din calculele efectuate rezulta ca plasamentul capitalului este optim in tara D, intrucat aici se inregistreaza procentul cel mai mare si pozitiv al ratei dobanzii reale.
Concepte cheie: rata dobanzii rata inflatiei rata dobanzii nominale rata reala a dobanzii rata real pozitiva dobanda nominala dobanda reala divizor fix
Bibliografie:
63
TEMA IV INSTRUMENTE DE CREDIT ALE CIRCULATIEI

Cuprinsul temei: 1.Instrumente de credit ale circulatiei 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 1.1.1.Scontul si rescontul 1.1.1.1.Scontul 1.1.1.2.Rescontul 1.1.2.Plati echivalente
Obiective: - cunoasterea notiunii de instrument de credit - cunoasterea notiunii de credit comercial - cunoasterea notiunii de cambie - cunoasterea continutului operatiei de scontare - cunoasterea notiunii de scont - cunoasterea notiunii de taxa a scontului - cunoasterea modalitatii de calcul a scontului - cunasterea continutului operatiei de rescontare - cunoasterea notiunii de taxa a rescontului - cunoasterea modalitatii de calcul a rescontului - cunoasterea circuitului instrumentelor de credit prin intermediul operatiilor de scontare, respectiv rescontare - cunoasterea modalitatilor de solutionare a insolvabilitatii trasului la scadenta
1. Instrumente de credit ale circulatiei 1.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Creditul comercial da nastere la instrumentele de credit ale circulatiei de forma cambiei, cecului, bancnotelor. Cambia care cuprinde numai obligatia de a se plati se numeste bilet la ordin. Cambia este un ef ect comercial sub forma unui inscris, prin care creditorul(tragatorul), da ordin debitorului(trasul), sa achite la scadenta, o suma de bani determinata(valoarea nominala a cambiei), unei alte persoane(beneficiar), sau chiar tragatorul ui.
64
1.1.1.Scontul si rescontul 1.1.1.1.Scontul

Necesitatea obtinerii sumei de bani inainte de scadenta, determina pe posesorul cambiei de a negocia efectul la o banca comerciala. Banca sconteaza efectul de comert, adica achita posesorului cambiei suma prin anticipatie. Suma achitata de catre banca nu este egala cu valoarea nominala a cambiei ci mai mica.Reducerea facuta din valoarea nominala a cambiei se numeste scont, fiind dobanda retinuta de catre banca comerciala in urma preluarii efectului de comert de la detinatorul sau inainte de scadenta. Deci, scontul este egal cu dobanda valorii nominale calculate pe numarul de zile cuprins intre ziua negocierii cambiei si ziua scadentei ei. Scontul sau dobanda perceputa de catre banca comerciala se calculeaza dupa relatia: S = (Vn x ts x n) / 100 ; unde: S scontul Vn valoarea nominala a cambiei, egala cu valoarea marfurilor vandute pe credit comercial ts taxa scontului, rata dobanzii practicata de banca comerciala pentru scontarea cambiilor de la agentii economici n numarul de zile de la negociere la scadenta Prin diminuarea valorii nominale cu scontul, se obtine valoarea reala a cambiei, adica suma pe care o primeste detinatorul cambiei de la banca comerciala prin acontarea efectului de comert de catre aceasta din urma. Vr = Vn S; sau Vr = Vn [( Vn x ts x n) / 100]; Vr = Vn( 1- ts x n / 100); unde: Vr valoarea reala a cambiei EXEMPLU: O cambie emisa la data de 3 ianuarie 2006 cu scadenta la 20 februarie 2006, in valoare de 200.000Ron, este negociata pe data de 1 februarie. Sa se stabileasca valoarea reala a cambiei, stiind ca efectul a fost scontat cu o taxa a scontului de 7,5% pe an. REZOLVARE: - valoarea nominala a cambiei - taxa scontului 200.000RON; 7,5%;
65
- intervalul pentru care se sconteaza efectul deci 19 zile; Scontul sau dobanda pe 19 zile va fi:
1 februarie 20 februarie
(200.000 x 7,5 x 19) / (100 x 360) = 791,6RON; Valoarea reala a cambiei, la data negocierii va fi: 200.000 791,6 = 199.208,4RON; Deci valoarea pe care o va primi posesorul cambiei la data de 1 februarie 2006, cand o negociaza, este de 199.208,4RON, aceasta fiind valoarea reala a cambiei la acea data. Daca la scadenta, posesorul cambiei nu poate achita efectul sau efectele pe care le poseda, pot sa apara in general trei situatii: a. amanarea scadentei prin inlocuirea efectului cu un alt efect cu o noua scadenta; b. in cazul existentei mai multor efecte cu scadente diferite, inlocuirea lor cu un singur efect cu o singura scadenta, care se impune tuturor efectelor, stabilindu -se astfel o scadenta comuna;
c. tot in cazul existentei mai multor efecte, acestea pot fi preschimbate cu un singur efect, cu o valoare egala cu suma valorii efectelor preschimbate, insa cu o alta scadenta sub forma scadentei mijlocii; a. In conditiile imposibilitatii achitarii unei cambii la scadenta, posesorul cambiei cere prelungirea termenului de scadenta.Se stie ca dobanda se percepe inainte.Cand are loc scontarea mai devreme a cambiei, aceasta este insusita din valoarea nominala a cambiei. In cazul in care insa, are loc prelungirea scadentei, valoarea nominala a noii cambii, va fi egala cu vechea valoare nominala la care se adauga dobanda pe noul interval. EXEMPLU: Luand cazul unei cambii cu o valoare nominala de 2.000.000 RON a carei scadenta se prelungeste cu 96 de zile, cu rata dobanzii de 7,5% pe an, se pune problema stabilirii valorii nominale a noii cambii. Din cele prezentate anterior se stie ca: Vn = Vn + [(Vn x ts x n) / 100 x 360]; sau: Vn = Vn[ 1 + (ts x n) / (100 x 360)] ; unde: Vn valoarea nominala a noii cambii (Vn x ts x n) / (100 x 360) - scontul In exemplul de mai sus, dobanda pentru 2.000.000 RON pe 96 de zile va fi:
ziua in care se negociaza efectul nu se ia in calcul, iar ziua scadentei se numara 66
(2.000.000 x 7,5 x 96 ) / (100 x 360) = 40.000 RON; Dar acesti 40.000 RON, ei insisi sunt un imprumut si deci pentru ei se va percepe o dobanda de: (40.000 x 7,5 x 96) / (100 x 360) = 800 RON; Procedam in mod similar pana la o suma neglijabila: (800 x 7,5 x 96) / (100 x 360) = 16 RON; (16 x 7,5 x 96) / (100 x 360) = 0,32 RON; Deci valoarea nominala a noii cambii este: Valoarea actuala 2.000.000 Dobanda valorii actuale 40.000 Dobanda dobanzii precedente 800 Dobanda dobanzii precedente 16 Dobanda dobanzii precedente 0,32 Valoarea nominala a noii cambii va fi: 2.040.816,32 RON Calculele facute se pot scrie in functie de notatii astfel: Vn = Vn + D1 + D2 + D3 ++Dn; unde: D1-n dobanzille dobanzilor precedente ; a. Atunci cand are loc preschimbarea mai multor efecte in scopul stabilirii unei scadente comune, elementul necunoscut este valoarea nominala a noului efect, care inlocuieste efectele ce se preschimba cu valori nominale si scadente cunoscute.
EXEMPLU: Posesorul a trei efecte are scadentele fixate astfel: Vn(valoarea nominala exprimata in RON ) n(scadenta in zile) 50.000 30 75.000 40 100.000 50 Detinatorul acestor cambii fiind in imposib ilitatea achitarii lor la scadenta, doreste sa le preschimbe cu un singur efect cu o scadenta comuna peste 45 de zile, cu o taxa a scontului de 5%. Sa se determine valoarea nominala a noului efect. REZOLVARE: Valoarea reala a noul ui efect trebuie sa fie egala cu suma valorilor reale ale celor trei efecte preschimbate.
67
Astfel: Vr4 = Vr1 + Vr2 + Vr3 ; unde: Vr4 valoarea reala a noului efect ; Vr1, Vr2 , Vr3 valoarea reala acelor trei efecte de comert care se inlocuiesc cu un unic efect ; Avem deci: Vr4 =( Vn1 Vn1 x ts x n1 / 100 x 360) + (Vm2 Vn2 x ts x n3 / 100 x 360) + (Vn3 Vn3 x ts x n3 / 100 x 360) ; Vr4 = [Vn1 (1- ts x n1 / 100 x 360)] + [Vn2 (1- ts x n2 / 100 x 360)] + [Vn3 (1 ts x n3 / 100 x 360)] Vr4 = Vv4 Vn4 x ts x n unic / 100 x 360 Vr4 = Vn4(1- ts x n unic / 100 x 360) unde: Vn4 valoarea nominala a noii cambii ; Vn4( 1- ts x n unic/100x360 ) = Vn1(1-tsxn1/100x360) + Vn2(1-tsxn2/100x360) + Vn3(1tsxn3/100x360) de unde: Vn4 = Vn1(1-tsxn1/100x360) + Vn2(1-tsxn2/100x360) + Vn3(1-tsxn3/100/360) 1- ts x n unic/100x360
Vn4= 50.000(15x30/100x360)+75.000(1-5x40/100x360)+100.000(1-5x45/100x360 1-5x45 / 100x360 Vn4 = 50.211 + 75.408 + 106.603 0,95375 Vn4 = 226.068 / 0,95375 = 224.872 b. Scadenta medie reprezinta data la care mai multe efecte cu scadente diferite se pot preschimba printr-un singur efect egal cu suma efectelor preschimbate.
EXEMPLU: Posesorul a trei efecte A,B ,C, trebuie sa le achite peste a,b, si c zile.Aceste efecte, doreste sa le inlocuiasca cu un alt efect a carui valoare nominala este suma valorilor nominale ale efectelor de comert inlocuite, adica: Vn = Vna + Vnb + Vnc; unde:
68
Vn valoarea nominala a noului efect ; Vna valoarea nominala a cambiei A; Vnb valoarea nominala a cambiei B ; Vnc valoarea nominala a cambiei C; Se pune problema determinarii scadentei noului efect. Conditia de la care se porneste este: S4 = S1 + S2 + S3 ; unde: S4 S1 S2 S3 astfel: scontul calculat la valoarea nominala a noului efect de comert ; scontul calculat la valoarea nominala a cambiei A; scontul calculat la valoarea nominala a cambiei B; scontul calculat la valoarea nominala a cambiei C;
Vn4xtsx n comun / 100x360 = Vnaxtsxn1/100x360 + Vnbxtsxn2/100x360+ Vncxtaxn3/100x360 (Vna + Vnb + Vnc)x n comun = Vna x n1 + Vnb x n2 + Vnc x n3 ; de unde: n comun(scadenta comuna) = Vna x n1 + Vnb x n2 + Vnc x n3 ; Vna + Vnb + Vnc EXEMPLU: Posesorul a patru efecte de comert C1, C2, C3, cu scadentele n1, n2, n3,le inlocuieste cu un singur efect C4. Sa se stabileasca scadenta noului efect.
Vn(valoarea nominala in RON) 20.000 35.000 45.000 100.000 Inlocuind in formula avem:
N(scadenta in zile) 30 45 40 50
Scadenta medie = 20.000 x 30 + 35.000 x 45 + 45.000 x 40 + 100.000 x 50 20.000 + 35.000 + 45.000 + 100.000 Scadenta medie = 600.000 + 1.575.000 + 1.800.000 + 5.000.000 200.000 Scadenta medie = 8.975.000 / 200.000 = 45 zile ; Deci scadenta noului efect va fi de 45 de zile.
69
1.1.1.2. Rescontul
Banca Centrala procedeaza la resconterea efectelor de comert de la bancile comerciale, in situatia in care acestea din urma, doresc sa intre in posesia contravalorii cambiilor detinute, inainte de scadenta, pentru a-si constitui resurse de creditare, si pentru obtinerea uniu profit ca diferenta pozitiva intre dobanda incasata de la agentii economici, scontul si dobanda platita bancii Centrale, rescontul. Operatia de rescontare trebuie sa aibe loc evident, in intervalul dintre scontare si scadenta initiala a efectelor de comert. Rescontul este dobanda incasata de catre Banca Centrala odata cu rescontarea cambiilor, retinuta din valoarea nominala a acestora. Se calculeaza ca produs intre valoarea nominala a cambiei, taxa rescontului(rata dobanzii), practicata de Banca Centrala si perioada pe care s-a facut rescontarea, astfel: R = Vn x tr x n ; unde: R - rescontul ; Vn valoarea nominala a cambiei ; tr taxa rescontului ; n perioada pe care se face rescontarea ; EXEMPLU: Sa se calculeze rescontul ce se cuvine Bancii Centrale, pentru rescontarea cu 30 de zile inainte de scadenta, a unei cambii cu valoarea nominala de 100.000u.m.Taxa rescontului este de 24%. REZOLVARE: Potrivit formulei anterioare,avem: R = 100.000 x 24 x 30 ; 100 x 360 R = 2.000 u.m. ; Banca comerciala, care a negociat cambia la Banca Centrala, incaseaza contravaloarea acesteia(valoarea nominala), diminuata cu rescontul, adica valoarea reala: Vr = Vn R ; In situatia in care cambiei i s-a aplicat din partea trasului, o acceptare restransa, valoarea cu care va circula cambia intre toti participantii la raportul cambial va fi diminuata cu acest procent. EXEMPLU: 1. Sa se determine valoarea reala a unei cambii, cu care isi sporeste sursele de creditare o banca comerciala, stiind ca aceasta a fost acceptata de catre tras in proportie de 75%, valoarea sa nominala, respectiv contravaloarea marfurilor achizitionate pe credit comercial, este de 200.000 u.m., taxa rescontului perceputa de catre Banca Centrala este de 12% pe an, iar perioada de rescontare este de 2 luni.
70
2. Sa se aprecieze daca banca comerciala realizeaza un profit sau nu, in urma operatiilor de scontare si negociere a cambiei la Banca Centrala, in conditiile in care scontarea s-a facut pe 60 de zile, cu o taxa a scontului de 18% pe an. REZOLVARE: 1. Vr = Vn R ; adica: R = 75% x Vn x tr x n ; 100 unde: 75% x Vn acceptarea restransa ; R = 75% x 200.000 x 12 x 2 ; 100 x 12 R = 1.000 u.m. ; deci: Vr = 75% x 200.000 1.000 ; Vr = 50.000 1.000 = 49.000 u.m.
2. S = 75% x Vn x ts x n ; 100 unde: S scontul ; ts taxa scontului ; n perioada de scontare ; S = 75% x 200.000 x 18 x 60 ; 100 x 360 S = 1.500 u.m.; Profit = S R ; Profit = 1.500 1.000 = 500 u.m. In concluzie, banca comerciala a incasat un profit de 500 u.m., in urma operatiilor mentionate anterior.
1.1.2. Plati echivalente

Platile echivalente se realizeaza, de regula, cu ajutorul efectelor echivalente.Doua efecte sunt echivalente pe o perioada determinata, cand scontate cu acelasi procent, conduc la obtinerea aceleiasi valori reale.
71
Pentru determinarea valorii nominale a unui efect care la scadenta sa fie echivalent cu un alt efect, se porneste de la modalitatea de determ inare a valorii reale, si anume: Vr = Vn S; unde: Vr valoarea reala ; Vn valoarea nominala ; S scontul ; daca notam: Vr valoarea reala a efectului echivalent ; Vn valoarea nominala a efectului echivalent ; S scontul efectului echivalent ; deci: Vr = Vn S; Iar in cazul in care aceste efecte sunt echivalente, valorile lor reale vor fi egale: Vr = Vr ; Vn S = Vn S ; stiind ca: S = (Vn x ts x n) / 100 ; avem: Vn (Vn x ts x n) / 100 = Vn (Vn x ts x n) / 100 ; Vn(1-ts x n / 100) = Vn(1-tsxn / 100) ; deci valoarea nominala a efectului echivalent este: Vn = Vn(1- ts x n / 100) 1- ts x n / 100 Vn = Vn 1 ts x n/100 1 tsx n/100 EXEMPLU: Sa se determine valoarea nominala a unui efect a carui scadenta este peste 70 de zile, astfel incat sa fie echivalent cu un efect cu o valoare nominala de 5.400 RON., cu un termen de scadenta de 60 de zile, taxa scontului fiind unica pentru ambele efecte, de 9%. Avem deci: Vn = 5.400 RON. ts = 9% n = 60 de zile n = 70 de zile Vn = ? REZOLVARE: Vn = 5400 [1- (60x9)/(100x360)] 1- (70x9)/(100x360)
72
Vn = 5400 [1- (540/36.000)] 1- (630/36.000)
Vn = 5400 (1- 0,016) 1- 0,017 Vn = 5400 x 0,986 0,983 Vn = 5400 x 1,0025 Vn = 543 RON.; Aceasta este valoarea nominala a efectului echivalent cu efectul de comert detinut. Porn ind de la relatia de determinare a valorii nominale a efectului echivalent: Vn = Vn[ 1- (ts x n)/ 100] 1 (ts x n)/100 se poate determina intervalul de timp dupa care doua efecte pot deveni echivalente, astfel: Vn (Vn x ts x n) / 100 = Vn (Vn x ts x n) / 100 Vn x ts x n = 100 Vn 100 Vn + Vn x ts x n n = 100(Vn Vn) + Vn x ts x n Vn x ts EXEMPLU: Sa se determine numarul de zile , n, peste care trebuie fixata scadenta unui efect cu valoarea nominala de 1.890 RON., astfel incat sa fie echivalent cu un efect in valoare nominala de 1.800 RON si cu scadenta peste 80 de zile, stiind ca taxa scontului este de 6%. REZOLVARE: n = 100 x 360(1.850 1.800) + 6 x 1.800 x 80 6 x 1.850 n = 36.000 x 50 + 1.800 x 80 11.100 n = 2.264.000 11.100 n = 240 de zile ; Deci efectul cu valoare nominala de 1.850 RON., va deveni echivalent cu efectul cu valoarea nominala de 1.800 peste 240 de zile.
73
Concepte cheie : - scontare - taxa a scontului - valoare nominala - valoare reala - rescontare - taxa rescontului - prelungirea scadentei - scadenta medie - scadenta comuna - plati echivalente
Bibliografie:
74
TEMA V CONTURI CURENTE.METODE DE OPERARE IN CONTURILE CURENTE
Cuprinsul temei : 1.Conturi curente.Metode de operare in conturile curente 1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate 1.1.1.Metoda directa 1.1.2.Metoda indirecta 1.1.3.Metoda calculului in scara 1.1.4.Metoda dobanzii imediate
Obiective : - cunoasterea principalelor tipuri de operatiuni efectuate de banci ; - cunoasterea notiunii de cont curent ; - cunoasterea modalitatii de deschirele a unui cont curent ; - cunoasterea metodelor de stabilire a soldurilor conturilor curente ;
1. Conturi curente. Metode de operare in conturile curente 1.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate
In cadrul operatiunilor efectuate de banci, un loc important il ocu pa atragerea si pastrarea disponibilitatilor banesti, precum si efectuarea diferitelor operatii in cont ale diversilor agenti economici.Pastrarea disponibilitatilor banesti se face in conturi curente. Acestea pot fi deschise unor persoane fizic e, sau unor persoane juridice(alte banci, societati pe actiuni etc.), ceea ce insemna ca persoanele care au legaturi de cont curent pot fi doua persoane fizice, doua banci, o persoana fizica si o banca etc. Deschiderea contului curent are loc o data cu prima operatiune incheiata intre partile contractante si se inchide periodic(trimestrial, semestrial sau anual). Sumele care apar in contul curent sunt purtatoare de dobanda atat pentru sumele debitoare cat si pentru cele creditoare. Procentele sunt reciproce atunci cand calculul dobanzii are la baza acelasi procent atat pentru sumele din debit cat si pentru cele din credit.Exista situatia in care procentul aplicat sumelor debitoare difera de procentul aplicat sumelor creditoare, acestea sunt conturile curente cu procente nereciproce. Pentru stabilirea soldurilor conturilor curente(debitoare sau creditoare), se folosesc mai multe metode, si anume :
75
metoda directa ; metoda indirecta ; metoda in scara sau hamburgheza ;
Toate aceste metode au la baza ponderarea sumelor existente in cont cu numarul de zile ce se scurg de la data efectuarii operatiunii (numita si valuata), in cont, pana la data cand se inchide contul(numita si epoca), aceasta in scopul calcularii cat mai exacte a cuantumului dobanzii, care se adauga dupa caz, in debitul sau in creditul contului. Redam mai jos metodele de inchidere a conturilor:
1.1.1.Metoda directa
Consideram cazul inchiderii unui cont curent p rin aceasta metoda, intre doua persoane A si B intre care exista un contract de cont curent care se incheie trimestrial cu un procent reciproc de 10%. Operatiunile care au fost inregistrate in cont in cursul unui trimestru au fost: 1. 6 octombrie A, a vandut marfuri lui B, in valoare de 100.000 u.m. ( D ) ; 2. 26 octombrie B, a achitat lui A, suma de 50.000 u.m.(C) ;
3. 5 noiembrie A, a vandut marfuri lui B, in valoare de 150.000 u.m.(D) ; 4. 20 noiembrie B, a achitat lui A, suma de 100.000 u.m.(C) ;
Contul va fi inchis la 31 decembrie. Prin metoda directa, calculul zilelor cat a stat in cont fiecare suma se face pornind de la epoca pana la data de 31 decembrie care este valuta si cand are loc inchiderea contului. Astfel pentru operatiunea 1: - de la 6 octombrie pana la 31 decembrie - 25 de zile din luna octombrie ; - 30 de zile luna noiembrie ; - 31 de zile luna decembrie TOTAL 86 de zile Pentru operatiunea 2:
26 octombrie pana la 31 decembrie 5 zile luna octombrie ; 30 de zile luna noiembrie ; 31 de zile luna decembrie ;
Simbolizam cu D - debit Simbolizam cu C - credit 76
TOTAL 66 de zile Pentru operatiunea 3: 5 noiembrie pana la 31 decembrie 25 de zile luna noiembrie ; 31 de zile luna decembrie ; TOTAL 36 de zile
Pentru operatiunea 4 - 20 noiembrie pana la 31 decembrie - 10 zile luna noiembrie ; - 31 de zile luna decembrie TOTAL 41 de zile Calculul numarului de zile cat a st at fiecare suma in cont este necesar pentru stabilirea cat mai corecta a cuantumului dobanzii. Ca urmare, procentul dobanzii se aplica asupra soldului debitor sau creditor al contului, calculat ca diferanta intre sumele debitoare si creditoare ponderate cu intervalul de zile corespunzator fiecarei sume. In practica cifrele obtinute se numesc numere(de regula, numerele, cat si divizorul fix, pentru usurarea calculelor se simplifica cu 100). Calculul numerelor se face astfel: 100.000 x 86 = 86.000 ( D ) ; 50.000 x 66 = 33.000 ( C ) ; 150.000 x 56 = 84.000 ( D ) ; 100.000 x 41 = 41.000 ( C ) ; Soldul numerelor va fi : 170.000 74.000 = 96.000 ; Acestei cifre i se va aplica divizorul f ix pentru procentul de 10% ( 36.000 /10 ) = 3.600. Suma de 3.600 se simplifica si ea cu 100 intrucat si numerele au fost simplificate cu 100: 96.000 / 3.600 = 96.000 / 36 = 2.666 u.m. Dobanda se va adauga in partea unde numerele s unt mai mari, deci: 100.000 + 150.000 + 2.666 = 252.666 ( D ) ; Contul se va deschide a doua zi cu soldul debitor al contului: 252.666 150.000 = 102.666 ;
77
(D) (C) (D) Sinoptic, prezentarea modalitatii de inchidere a contului este redata in tabelul urmator: Contul curent A B Incheiat la 31 decembrie 2.. DEBIT10% CREDIT10% Data Operatia Capital zile numere Data Operatia Capital zile numere 6.X Vandut 100.000 86 86.000 26.X Achitat 50.000 66 33.000 marfuri marfuri 5.XI Vandut 150.000 56 84.000 20.XI Achitat 100.000 41 41.000 marfuri marfuri 31.XII Doban- 2.666 31.XII Sold 96.000 da 10% numere 31.XII Sold 102.666 capital 1.I.Sold nou 102.666 ; Recapituland calculele de inchidere a contului prin me toda directa putem distinge urmatoarele etape: 1.Calculul zilelor, care se face de la valuta la epoca. 2.Calculul numerelor, numerele fiind produsul dintre suma si numarul de zile aferent fiecarei sume. 3.Soldul numer elor, se face suma numerelor debitoare si suma numerelor creditoare.Prin comparatie se stabileste soldul debitor sau creditor.Soldul numerelor se trece in cont cu partea numerelor mai mici. 4.Calculul dobanzii , dobanda se calculeaza asupra soldului numerelor.Dobanda se adauga unde numerele sunt mai mari in coloana de capital. 5.Soldul capitalurilor, se compara capitalurile debitoare sau cele creditoare, iar soldul obtinut se trece in cont in partea mai mica in coloana capitalurilor . 6.Inchiderea contului, se face la data stabilita (trimestru, semestru, an), si se redeschide a doua zi contul cu soldul din coloana capital, acolo de unde a provenit. In practica sunt cazuri in care procentul dobanzii aplicat asu pra sumelor din debit difera de cel aplicat sumelor din credit. In exemplul prezentat anterior, consideram cazul in care pentru sumele din debit se aplica un procent de 12%, iar pentru cele din credit un procent de 10%. Ca urmare, d ivizorul fix al procentului 12% , se va aplica totalului numerelor debitoare: 170.000 / 30 = 5.666 ; iar totalului numerelor creditoare se va aplica divizorul fix al procentului de 10% , deci: 74.000 / 36 = 2.055 ; Dobanzile astfel calculate se trec in coloanele de debit sau de credit.Desigur se poate trece numai diferenta dintre dobanzi, in cazul nostru o diferenta debitoare de 3.611 (5.666 2.055), care se va trece in debitul contului (sau dupa caz in credit).
78
Prezentarea contul ui curent in acest caz va fi: Contul curent A B Incheiat azi 31 decembrie 2. DEBIT 10% Data Operatia 6.X Vandut marfuri 5.XI Vandut marfuri 31.XII Dobanda 12% CREDIT 10% Operatia Capital zile Achitat 50.000 66 marfuri Achitat 100.000 41 marfuri Doba- 2.055 Da10% Sold 103.611 capital Sold numerar 255.666
Capital zile numere Data 100.000 86 86.000 26.X 150.000 56 84.000 5.666 20.XI 31.XII 31.XII 31.XII
Numere 33.000 41.000
86.000 170.000
255.666 1.I.Sold nou 103.611 ;
170.000
1.1.2. Metoda indirecta

Aceasta metoda de inchidere a conturilor consta in alegerea unei date fictive sau a unei epoci provizorii fata de care sa se calculeze numarul zilelor.Aceasta data ajuta la calcularea dobanzii, fara se se cunoasca epoca definitiva, permitand in acest mod sa se calculeze dobanda mai repede, fara sa se astepte sau sa se cunoasca data inchiderii contului. Intr-un cont curent se cunosc, de obicei, data deschiderii contului, valuta operatiunii si epoca.Aceasta se poate prezenta grafic astfel: _________________________________________ a c b unde: a data deschiderii contului ; b epoca ; c valuta ; Prin metoda directa dobanda se calculeaza intre c si b, adica de la valuta la epoca definitiva.Aceasta poate fi numita dobanda reala deoarece este calculata fata de epoca certa. In cazul contului curent inchis prin metoda indirecta, intervalul pe care se face calculul este de la epoca provizorie pana la valuta fiecarei operatii, obtinandu-se dobanda provizorie.Se obtine astfel pe perioada a c, dobanda provizorie, iar pe perioada c b, dobanda reala. Reprezentat grafic, aceasta apare: Dobanda fictiva a c
79
b dobanda reala
Prin metoda indirecta pentru a obtine dobanda reala, este necesar sa se stabileasca dobanda totala din care sa se scada dobanda fictiva.
a deci:
dobanda totala
dobanda reala = dobanda totala dobanda fictiva ; In cazul luat ca exemplu, 6 octombrie este epoaca provizorie fata de care se calculeaza dobanda. Zilele se vor calcula pentru fiecare capital sre aceasta data, astfel: - 6.X este data fictiva de calcul ; - urmatoarea operatiune are loc pe 26.X, numarul zilelor va fi 20 : 26 6 = 20 ; urmatoarea operatie este pe 5.XI, deci numarul de zile va fi de 30 de zile: 5 zile noiembrie 25 zile oct.(31 6 = 25) /30 zile ; urmatoarea operatie este pe 20.XI, deci numarul de zile va fi 45: 20 zile noiembrie 25 zile oct. / 45 zile ; In continuare, se face calculul numerelor.Acesta va fi: - 6.X - 26.X - 5.XI - 20.XI 100.000 50.000 x 20 150.000 x 30 100.000 x 45 0 (fiind data provizorie) ; 1.000 ( C ) ; 45.000 ( D ) ; 45.000 ( C ) ;
Inca o particularitate in calculul acestei metode este stabilirea soldului provizoriu al capitalurilor, caruia se da data inchiderii contului(31 decembrie), ca data de inregistrare a operatiunii. In functie de data fictiva si data incheierii contului, se calculeaza numarul de zile aferent soldului provizoriu al capitalului. Soldul provizoriu al capitalului va fi: (100.000 + 150.000) (50.000 + 100.000) = 100.000 ( D ) ; Iar calculul zilelor se face pentru intervalul 6.X 31 XII
80
25 zile octombrie 30 zile noiembrie 31 zile decembrie 86 zile Deci calculul numerelor va fi: 100.000 x 86 = 8.600.000 ( D ) ; si se inscrie in partea unde capitalurile sunt mai mici.Soldurile numerelor vor fi: 141.000 45.000 = 96.000 ; iar calculul dobanzii: 96.000 / 36 = 2.666 ; Suma se va aduna la soldul debitor al contului(sau dupa caz creditor), acolo unde numerele sunt mai mici: 100.000 + 2.666 = 102.666 ; Prezentarea sub forma de tabel indirecta, este urmatoarea: a modului de inchidere a contului curent prin metoda
Cont curent Incheiat la 31 decembrie 2 DEBIT

Data 6.X Operatia Vandut marfuri Capital zile numere Data 100.000 Data 0 26.X provizorie 150.000 30 45.000 20.XI 96.000 31.XII 31.XII
CREDIT
Operatia Capital Achitat marfuri 50.000 zile numere 20 10.000
5.XI 3.XII
Vandut marfuri Sold numerar
31.XII Doban2.666 da10% asupra soldului numere 252.666 141.000
Achitat marfuri 100.000 45 Sold provizo- 100.000 86 riu capital Sold capital 102.666
45.000 86.000
252.666
141.000
1.I.Sold nou 102.666 Recapituland inchiderea contului prin aceasta metoda, retinem urmatoarele momente : 1.Zilele, se calculeaza de la valuta fiecarei operatii(invers), spre epoca provizorie. 2.Numerele ,se calculeaza inmultind capitalurile cu zilele corespunzatoare. 3.Soldul provizoriu al capitalului , se inscrie in partea unde suma capitalurilor este mai mica(in coloana explicatii), dandu-I-se(soldului), drept valuta, epoca definitiva.
81
Soldul provizoriu al capitalului se stabileste astfel, se determina zilele de la epoca definitiva spre epoca provizorie, care se inmultesc cu acest sold al capitalului, dand nastere unui nou numar care se trece in coloana numere. 4.Soldul numerelor , se calculeaza pentru determonarea dobanzii, dobanda se trece in coloana capitaluri in partea unde numerele sunt mai mici. 5.Se calculeaza soldul contului , la fel ca la metoda directa. 6.Se redeschide contul , la fel ca la metoda directa.
1.1.3.Metoda calculului in scara.

O alta metoda de inchidere a conturilor curente este metoda c alculului in scara.Deosebirile acestei metode fata de metoda precedenta, constau in aceea ca inregistrarea in cont a operatiunilor nu se face separat in debit si separat in credit, ci in aceeasi rubrica, iar calculul zilelor se face de la o operatie la alta. Considerand acelasi exemplu, modul de calcul va fi: Calculul zilelor ca care se va pondera fiecare inregistrare, pe durata intervalului de la data inregistrarii sumei la inregistrarea unei noi sume in cont(indiferent de natura operatiunii, debitoare sau creditoare). Astfel: - de la 6.X pana la 26.X - de la 26.X pana la 5.XI - de la 5.XI pana la 20.XI - de la 20.XI pana la 31.XII 20 de zile ; 10 zile ; 15 zile ; 41 de zile ;
Zilele se vor inmulti cu soldul debitor sau creditor dintr e doua operatiuni consecutive. Deci: Data inregistrarii in cont 6.X 26.X 5.XI 20.XI
Natura operatiei (D) (C) (D) (D) (D) (C) (D)
Contul
Numar zile
Numere
100.000 50.000 50.000 150.000 200.000 100.000 100.000
20 10 10 15 41
20.000 5.000 30.000 41.000 96.000
Calculul soldurilor capitalurilor s -au facut adunandu-se soldurile de acelasi fel(debitoare sau creditoare), sau scazandu-se cand erau diferite. Procentul dobanzii fiind 10%, dobanda va fi: 96.000 / 36 = 2.666 ;
82
Prezentarea unui cont incheiat prin metoda calculului in scara sau hamburgheza, este readat in urmatorul tabel: Cont curent A B Incheiat la 31 decembrie 2. DEBIT CREDIT Data Operatie Debit sau Capitaluri zile Numere Numerecredit debit credit 6.X Vandut marfuri 100.000 20 20.000 (D) 26.X Depunere 50.000 10 5.000 (C) numerar 50.000 (D) 5.XI Vandut marfuri 150.000 15 30.000 (D) 200.000 (D) 20.XI Depunere 100.000 41 41.000 (C) numerar 100.000 (D) 31.XII Sold numerar 96.000 31.XII Dob.10% 2.666 (D) Asupra 96.000 Numere 31.XII Sold 102.666 96.000 96.000 (D) 1.I. Sold nou 102.666 (D) Sintetizarea inchiderii contului prin metoda hamburgheza, se poate reda in urmatoarele etape principale: 1.Calculul zilelor, se determina de la valuta fiecarei operatiuni pana la valuta operatiunii urmatoare. 2.Calculul numerelor , soldurile dintre doua capitaluri inregistrate consecutiv se inmultesc cu zilele si se obtin numerele. 3.Soldul numerelor, se determina ca diferenta intre numerele debitoare si cele creditoare si se trece in coloana cu numere mai mici pentru balansare. 4.Calculul dobanzii, dobanda se calculeaza aplicand procentul(rata dobanzii), asupra soldului numerelor si va fi debitoare sau creditoare, dupa cum este si soldul numerelor.Dobanda astfel calculata se trece in coloana sumelor. Ea se aduna sau se scade dupa caz. Daca soldul precedent este debitor si dobanda este creditoare se scade, iar daca soldul precedent este creditor si dobanda este creditoare se aduna. 5.Se inchide contul , iar suma apare in ziua urmatoare epocii In calculele prezentate, aceluiasi exemplu i s-au aplicat trei metode diferite de inchidere a conturilor.Indiferent de metoda aplicata, soldul contului cat si nivelul dobanzii tr ebuie sa fie acelasi.
1.1.4. Metoda dobanzii imediate

In scopul verificarii metodelor de inchidere a conturilor, se foloseste metoda dobanzii imediate. Aceasta metoda consta in calcularea pe baza zilelor si numerelor determinate specific fiecarei metode a dobanzii.
83
Ca urmate suma tuturor dobanzilor astfel calculate este egala cu cuantumul dobanzii determinat specific fiecarei metode. In cazul luat ca exemplu, verificarea prin calculul dobanzii imediate se va face in cazul metodei directe astfel: 86.000 / 36 = 2.388 33.000 / 36 = 918 84.000 / 36 = 2.334 41.000 / 36 = 1.138 Se face in continuare soldul dobanzilor: (2.388 + 2.334) (918 + 1.138) = 2.666 (D); (D); (C); ( D); (C); pentru fiecare numar se va calcula cuantumul dobanzii aferente prin raportarea la divizorul fix(36.000).
Observam ca am obtinut acelasi rezultat.In continuare, procedam in mod similar. Dobanda se va aduna la capitaluri, acolo unde numerele sunt mai mari, facandu-se apoi soldul contului, operatia de inchidere si de redeschidere. Redam in continuare, in tabelul de mai jos, inchiderea contului prin aceasta metoda: Contul curentA B Incheiat la 31 decembrie 2 Capital Zile Numere 100.000 86 86.000 150.000 4.722 254.722 56 84.000
Data 6.X 5.XI 31.XII
Operatia Vandut marfuri Vandut marfuri Dobanda debitoare
Dobanda 2.388 2.334
Data 26.X 20.XI 31.XII 31.XII 31.XII
Operatia Achitat marfuri Achitat marfuri Dobanda creditoare Sold numere Sold capital
Capital 50.000 100.000 2.056
Zile 66 42
Numere 33.000 41.000
Dobanda 918 1.138
96.000 102.666 254.722
170.000
84
1.I.Sold nou 102.666 EXEMPLU: Sa se inchida contul curent prin cele trei metode, stiind ca rata dobanzii este de 15%, iar in cont au fost efectuate urmatoarele inregistrari: Data 6.IV 19.IV 10.V 26.V 19.VI Contul se inchide la 30 iunie. REZOLVARE: 1.Metoda directa: Calculul zilelor si al numerelor: Data Capitaluri Debit/Credit 6.IV 10.IV 10.V 26.V 18.VI 600.000 150.000 140.000 60.000 25.000 D C C C D Suma 600.000 150.000 140.000 60.000 250.000 Debit / Credit D C C C D
Zile 85 zile (6.IV 30.VI) 72 zile (19.IV 30.VI) 51 zile (10.V 30.VI) 35 zile (26.V 30.VI) 12 zile (18.VI 30.VI)
Numere 510.000 108.000 71.400 21.000 30.000
Soldul numerelor: (510.000 + 30.000) (108.000 + 71.400 + 21.000) = 339.000 ; Calculul dobanzii: 339.000 / 24 = 14.150 ; si se adauga acolo unde numerele sunt mai mari. Inchiderea contului prin metoda directa Data Operatia Capital Zile Numere Data Operatia Capital Zile 6.IV Vandut marfuri 600.000 85 510.000 19.IV Achitat 150.000 72 marfuri 18.IV Vandut marfuri 250.000 12 30.000 10.V Achitat 140.000 51 marfuri 30.VI Dobanda 15% 14.150 26.V Achitat 60.000 35 asupra sold marfuri numere 30.VI Sold numere 30.VI Sold 514.150 capital 864.150 540.000 864.150
85
Numere 108.000 71.400 21.000
339.600
540.000
1.VII.Sold nou 514.150 2.Metoda indirecta. Calculul zilelor si al numerelor: Debit/Credit Data Capitaluri 6.IV 600.000 D 10.IV 10.V 26.V 18.VI 150.000 140.000 60.000 250.000 C C C D
Zile 0 (data fictiva) 13 (6.IV 19.IV) 34 (6.IV 10.V) 50 (6.IV 26.V) 73 (6.IV 18.VI)
Numere 19.500 47.600 30.000 182.500
Calculul soldului provizoriu al capiatlurilor: (600.000 + 250.000) (150.000 + 140.000 + 60.000) = 500.000 ; Soldul provizoriu se inmulteste cu intervalul 6.IV 30.VI: 500.000 x 85 = 425.000 ; Aceasta suma, 425.000, se aduna la numerele din partea (de debit sau de credit), unde capitalurile sunt mai mici. 19.500 + 47.600 + 30.000 + 425.000 = 522.100 ; Soldul numerelor va fi: Calculul dobanzii: 522.100 182.500 = 339.600 ; 339.600 / 24 = 14.150 ;
si se adauga la colana capitaluri, unde numerele sunt mai mici. Cont curent incheiat azi 30 iunie 2. CREDIT Capital Zile Numere Data Operatia Capital 600.000 0 19.IV Achitat marfuri 150.000 250.000 73 182.500 10.V Achitat marfuri 140.000 14.150 26.V Achitat marfuri 60.000
DEBIT Data Operatia 6.IV Vandut marfuri 18.IV Vandut marfuri 30.VI Dobanda 15% asupra numere-lor 30.VI Sold numere
Zile 13 34 50
Numere 19.500 47.600 30.000
339.600 30.VI 30.VI 865.150 522.100
Sold provizoriu capital Sold capital
500.000 85 425.000 514.150 864.150
522.100
86
1.VII.Sold nou 514.100 3.Metoda in scara. Data 6.IV Capitaluri 600.000 Debit/Credit D Zile 13 zile (dela 6.IV pana la 18.IV) 21 zile (19.IV 10.V) 16 zile (10.IV 26.V) 23 zile (26.V 18.VI) 12 zile (18.VI 30.VI) Numere 78.000 Debit/Credit D
19.IV
150.000 450.000 140.000 310.000 60.000 250.000 250.000 500.000
C D C D C D D D
94.500
10.V 26.V 18.VI
49.600 57.500 60.000
D D D
Soldul numerelor: 78.000 + 94.500 + 49.600 + 57.500 + 60.000 = 339.600 ( D ) sold debitor ; Dobanda (divizorul fix 36.000 / 15 = 2.400): 339.600 / 24 = 14.150 ; Inchiderea contului prin metoda in scara: Data Operatia Debit/Credit Capital Zile Numere- Numere Debitoare Creditoa re 78.000 94.500 49.600 57.500 60.000 -
6.IV 19.IV 10.V 26.V 18VI 30.VI
Vanzare marfuri Achitare marfuri Achitare marfuri Achitare marfuri Vandut marfuri Dobanda 15% asupra sold numere Sold numere Sold nou
D C C C D D
600.000 150.000 450.000 140.000 310.000 60.000 250.000 250.000 500.000 14.150
13 21 16 23 12
30.VI 30.VI 1.VII
D D
514.150 514.150
339.600
339.600 339.600
87
In practica, la inchiderea conturilor curente apar situat ii cand achitarea unei datorii se face cu ajutorul unui efect a carui scadenta este ulterioara datei inchiderii contului. Desi in coloana capitalurilor apare valoarea efectului, aceasta nu este valoarea lui la data inchiderii contului, ci abia la data scadentei lui. Aceasta conduce la necesitatea diminuari valorii nominale a efectului cu dobanda pe intervalul dintre data inchiderii contului si data scadentei. Deoarece aceste cifre se scad si nu se aduna , se inscriu in co nt in rosu, in exemplele noastre subliniat. Numerele rosii apar de regula la inchiderea conturilor prin metoda directa si in scara. Pot apare si in cazul metodelor indirecte, dar mai rar(acesta este de altfel unul din avantajele mtodei indirecte). In cadrul metodei indirecte apar numere rosii numai atunci cand exista operatii inregistrate in cont inainte de data aleasa ca provizorie sau fictiva, restituindu-se, de exemplu, un efect cu o scadenta anterioara epocii provizorii. Redam mai jos, modul de inchidere a conturilor curente in conditiile existentei unor efecte cu scadenta situata dupa data inchiderii contului. Consideram cazul inchiderii unui cont prin metoda directa, stiind ca procentul dobanz ii este 10%, contul se inchide la 30 iunie, iar in cont au fost efectuate urmatoarele inregistrari: Data 11.V 31.V 31.V 10.VI 15.VI 25.VI Operatia A vinde marfuri lui B B achita in numerar A vinde marfuri lui B B achita in numerar A emite o trata cu scadenta pe 20 iulie B achita cu un efect cu scadenta la 10 iulie Valoarea 50.000 100.000 100.000 200.000 150.000 5.000
Calculul zilelor si al numerelor se face dupa regula cunoscuta:

Data 11.V 31.V 31.V 10.VI 15.VI 25.VI Operatia D C D C D C Capital 50.000 100.000 100.000 200.000 150.000 50.000 Zile 50 (11.V 30.VI) 30 (31.V-30.VI) 30 (31.V-30.VI) 20 (10.VI-30.VI) 20 (30.VI-15.VII) 10 (30.VI-10.VII) Numere Debitore 2.500 Numere Creditoare 30.000 30.000 40.000 30.000 5.000
Caracteristic, in calculul numerelor cand apare suma cu scadenta situata dupa data inchiderii contului este faptul ca se inmulteste cu numarul de zile ce depasesc data inchiderii contului, produsul obtinut inregistrandu-se in rosu. In continuare, se face soldul numerelor rosii, suma obtinuta se trece in partea unde numerele rosii sunt mai mici, ca numar in negru. In continuare, soldul numerelor rosii devenit numar negru, se procedeaza in mod obisnuit.
88
Deci soldul numerelo r rosii: 30.000 5.000 25.000 ( D ) ; care se trece ca numar negru in credit. Se face in continuare soldul numerelor negre: 30.000 + 2.500 = 32.500 ( D ) ; 40.000 + 30.000 + 25.000 = 95.000 ( C ) ; Sold creditor al numerelo r: 95.000 32.500 = 62.500 ; Calculul dobanzii: 62.500 / 36 = 1.736 ; Dobanda se va trece in coloana capitaluri unde numerele negre sunt mai mari dupa care se face soldul capitalurilor, se inchide contul si se redeschide a doua zi. Prezentarea contului curent inchis prin metoda directa(cu numere rosii), este redata in urmatorul tabel: Cont curent A persoanei B Incheiat azi 30 iunie 2.. Capital Zile 50.000 50 100.000 30 150.000 20
Data 11.V 31.V 15.VI 30.VI 30.VI
Operatia D D D Sold numere negre Sold capital
Numere 2.500 30.000 30.000 52.500
51.737 351.737 Capital 100.000 200.000 50.000 Zile 30 20 10
95.000 Numere 30.000 40.000 5.000 25.000
Data 31.V 10.VI 25.Vi 30.VI 30.VI
Operatia C C C Numere rosii creditoare Dobanda asupra sold.numere negre
1.736
351.737
95.000
89
1.VII.Sold nou 51.737 Sintetizand calculele care au stat la baza inchiderii conturilor, in cazul in care apar si numere rosii, le putem exprima si cu ajutorul urmatoarelor formule(acestea por fi folosite si in scopul verificarii calculelor): In acest scop notam: SD suma debitoare capital ; dn dobanzi debit numere negre ;
dr dobanzi debit numere rosii ;
La data inchiderii contului vom avea: SD + dn dr ; Iar pentru credit: - SC suma creditoare capital ; - cn dobanzi credit numere negre ; - cr dobanzi credit numere rosii ; - S soldul total al contului ; Deci, la inchiderea contului: SC + cn cr ; In cazul compararii debitului cu creditul pot sa apara doua situatii: 1.cand SD > SC ; atunci soldul contului se va determina: S = (SD + dn dr) (SC +cd cr) ; rezultatul este cu semnul +, deci un sold debitor. 2.cand SD < SC ; rezultatul este cu semnul-, deci este cu sold creditor ; In cazul luat ca exemplu: Soldul capitalurilor din debit: SD = 100.000 + 50.000 + 150.000 = 300.000 ;
90
Dobanda numerelor negre: dn = (30.000 + 2.500) / 36 = 32.500 / 36 = 903 ; Dobanda numerelor rosii: dr = 30.000 / 36 = 835 ; Soldul capitalurilor din credit: SC = 20.000 + 100.000 + 50.000 = 350.000 ; cn = (40.000 + 30.000) / 36 = 70.000 /36 = 1.945 ; cr = 5.000 / 36 = 139 ; Introducand in formula: S = (SD + den dr) (SC + cn cr) ; S = (300.000 + 903 835) (350.000 + 1.945 139)+ ( 300.068 351.806 ) = - 51.736 ; fiind cu semn minus soldul este creditor. Principalele etape in inchiderea unui cont curent cu numere rosii sunt: 1.Calculul zilelor, pentru sume inregistrate obisnuit, se face ca si in cazurile precedente de la valuta la epoca, iar pentru numerele ce au valuta ulterioada epocii, calcularea zilelor se face de la epoca la valuta si se inregistreaza ca numere rosii. 2.Calculul numerelor , se face prin inmultirea capitalurilor cu zilele, iar sumele obtinute prin inmultirea capitalurilor cu zilele rosii se inregistreaza in rosu. 3.Soldul numerelor rosii , se face prin compararea numerelor rosii din debit cu numerele rosii din credit, suma obtinuta se trece ca numar negru in partea unde numerele rosii sunt mai mici. 4.Soldul numerelor negre , se procedeaza facand comparatia numerelor negre debitoare cu cele creditoare, iar rezultatul se trece in partea unde numerele sunt mai mari. 5.Calculul dobanzii , se face aplicand divizorul fix asupra soldului numerelor negre.Dobanda se inscrie in coloana capitalurilor unde numerele negre sunt mai mari. 6.S oldul capitalurilor, la inchiderea contului si redeschiderea in ziua urmatoare epocii, se face dupa regula cunoscuta.
91
Concepte cheie: - cont curent - sold - metoda directa - calculul zilelor - calculul numerelor - soldul numerelor - calculul dobanzii - inchiderea contului - dobanda totala - dobanda fictiva - metoda indirecta - metoda calculului in scara - metoda dobanzii imediate
Bibliografie:
92
TEMA VI APLICATII PROPUSE

Obiective: - verificarea nivelului de intelegere a notiunilor prezentate in cadrul temelor anterioare;
1. Sa se stabileasca paritatea unei piese de 5 shilingi fata de leu stiind ca o piesa de 5 shilingi contine 8 gr.Ag.cu titlul de puritate 0,935, iar leul contine 5 gr.Ag.cu titlul de puritate 0,900. 2. Sa se stabileasca paritatea monetara intre leu si lira egipteana stiind ca aceasta din urma are o greutate de 8,5gr.Au cu titlul de puritate de 0,875, iar o piesa de 1 leu contine 0,45 gr.Au pur.
3. Sa se determine paritatea puterii de cumparare a yenului japonez si a dolarului american stiind ca in anul 2000 pretul unui produs X,a fost in Japonia de 276 yeni iar in S.U.A. de 180 dolari, in conditiile in care cursul de schimb a fost de: 1 dolar = 85 yeni; 1 yen = 0,012 dolari; 4. Sa se calculeze evolutia paritatii puterii de cumparare a celor doua monede (yen ; dolar american), in perioada 2004 2000, stiind ca indicele preturilor de consum a fost in aceasta perioada de 118% in Japonia si de 109% in S.U.A. 5.Sa se determine cursul real de schimb al monedei a in raport cu moneda b, pe baza urmatoarelor date: Bunuri Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 Bunul 7 Bunul 8 Bunul 9 TOTAL Pret.i.a 280 345 710 465 629 487 285 438 370 Pret.i.b 138 210 654 510 495 380 157 340 290 ai(%) 0,03 0,06 0,10 0,09 0,20 0,18 0,25 0,04 0,05 1 ai x Cr.i
6.Pornind de la cursul de schimb calculat la aplicatia nr.5, sa se determine paritatea puterii de cumparare a monedelor a si b, stiind ca pretul bunului X este in tara A de 380 a,iar in tara B de 410 b.
93
7.Sa se stabileasca punctul superior si punctul inferior al aurului pentru cazul in care: - volumul importului si respectiv al exportului este in valoare de 1.150.000 lire sterline; - cheltuielile de transport aur reprezinta 1% din valoarea marfii; - paritatea legala este: 1 lira sterlina = 5,6 RON. De asemenea sa se stabileasca modalitatea cea mai avantajoasa de plata, aur sau lire sterline, stiind ca: a.in cazul importului cursul valutar la Bucuresti al lirei sterline este: 1 lira sterlina = 5,69RON; b.in cazul exportului cursul valutar la Bucuresti al lirei sterline este: 1 lira sterlina = 5,56RON; 8.Sa se stabileasca punctul de intrare sau de iesire al aurului pe baza urmatoarelor date: valoarea importului 2.250.000 euro; paritatea legala este:
1 euro = 3,57RON; cursul euro la Bucuresti la data importului: 1 euro = 3,6RON; cheltuielile de transport ale aurului 1%;
9.Se se determine forma cea mai avantajoasa de stingere a unei datorii intre S.U.A. si Japonia, cunoscand urmatoarele date: Japonia este tara importatoare; paritatea legala este: 1 dolar = 1,2 yeni; cursul dolarului la Tokyo in momentul platii este: 1 dolar = 1,1yeni; cheltuieli de transport ale aurului 1%;
94
10.Sa se stabileasca forma cea mai avantajoasa de plata, cunoscand urmatoarele date: valoarea importului in Romania din Egipt 3.400.000 lire egiptene; paritatea legala este: 1000 lire egiptene = 8,263RON; cursul lirei egiptene la Bucuresti in momentul platii: 1000 lire egiptene = 8,340RON; 11. Sa se stabileasca forma cea mai avantajoasa platii unei datorii de 2000 de coroane suedeze, datorate de un comerciant american unui creditor din Oslo, folosind metodele arbitrajului direct, stiind ca: Pe piata d in Oslo cursurile de schimb sunt: 100 dolari = 435 coroane suedeze ; 100 lire egiptene = 140 coroane suedeze ; Pe piata din New York cursurile de schimb sunt: 100 coroane suedeze = 22 dolari ; 100 lire egiptene = 25 dolari ; 12.Sa se rezolve aceeasi aplicatie prin metoda ordinului de banca si a tratei duble prin arbitraj indirect prin piata din Moscova, stiind ca pe aceasta piata sunt urmatoarele cursuri: 100 dolari = 360 ruble ; 100 coroane suedeze = 71 ruble ; 13.Sa se rezolve prin cele patru metode ale arbitrajului indirect, indicandu-se cea mai avantajoasa metoda pentru debitor, cunoscand urmatoarele date : debitorul din Oslo datoreaza creditorului din Cairo suma de 5.000.000 lire egiptene, iar piata mediata este Zurich ; cursurile pe cele trei piete sunt: 100 lire egiptene = 0,9 coroane suedeze ; 100 fr.elvetieni = 124 coroane suedeze ; 100 coroane suedeze = 12.800 lire egiptene ;
95
Oslo: Cairo: -
Zurich: -
100 fr.elvetieni = 12.900 lire egiptene ; 100 coroane suedeze = 80 fr.elvetieni ; 100 lire egiptene = 0,76 fr.elvetieni ;
14.Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Suedia pentru o marfa in valoare de 3.220.000 coroane suedeze, exportata in Anglia stiind ca: devalorizarea coroanei suedeze fata de lira sterlina este de 11% ; devalorizarea interna a coroanei suedeze este de 5% ;
15. Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Romania pentru o marfa in valoare de 3.680.000 lei, exportata in Franta stiind ca: devalorizarea leului fata de euro este de 9% ; devalorizarea interna a leului a fost de 5% ;
16. Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Rusia pentru o marfa in valoare de 2.400.000 ruble, exportata in Germania stiind ca: devalorizarea rublei fata de euro este de: Anul 2003 2004 2005 Devalorizarea 7,26% 11,29% 18,15%
devalorizarea interna a rublei a fost de 7 % pentru intregul interval ;
17. Sa se determine evolutia cursurilor in momentele to si t1, in conditiile relatiilor comerciale dintre tarile T si V, cu mentiunea ca aceste tari practica flotarea libera: Initial, cursurile valutare practicate erau: 1 t = 1,5 v ; 1v = 0,25t ; momentul to se caracterizeaza prin: livrarile tarii T reprezinta 2.500 v ; livrarile tarii V reprezinta 4.800 t ;
In intervalul to t1, au avut loc urmatoarele operatii:
96
livrarile tarii T, w marfa, evaluate pe piata interna la 4.200 t, reprezentand 6.300 v (4.200 x 1,5) ; livrarile tarii V,w + q, evaluate pe piata interna la 8.000 v, reprezentand 2000 v (8.000 x 0,25) ;
18.Sa se determine valoarea monedei cos simbolizata cu T, in fiecare din monedele ce compun cosul valutar, stiind ca are urmatoarea formula de baza: T = 1,5Ax + 3,5By + 2,5Cz + 1,5Dv + 1Hw ; Cursul de schimb intre aceste valute este: A = 3B = 6C = 9D = 12H ; 19. Pornind de la datele de mai sus, sa se calculeze valoarea monedei cos T, in valuta P, stiind ca intre aceasta si valutele ce compun cosul valutar exista urmatorul curs de schimb: A = 3B = 6C = 9D = 12H = 10P ; 20.Sa se determine cantitatea de moneda nou creata si volumul total al depozitelor, stiind ca o banca comerciala acorda imprumuturi in limita determinata de un procent al rezervei minime obligatorii de 20%. Banca isi asigura excesul de lichiditate prin cumpararea de obligatiuni guvernamentale in valoare de 6.000.000.000 u.m. 21.Sa se determine baza monetara, multiplicatorul bazei monetare si masa monetara, pornind de la nivelul valoric al urmatoarelor variabile monetare: - N = 25mld.u.m. ; D = 60mld.u.m. ; R0 = 18% ; EO = (R1 R0) = 10mld.u.m. ; RO = 20mld.u.m. ;
22. Sa se stabileasca cu cat trebuie sa se modifice rata rezervelor minime obligatorii pentru ca nivelul creditelor sa creasca cu 3%, in conditiile in care banca prezinta urmatorul bilant: A Casa Bonuri de tezaur Credite Rezerva minima obligatorie Imobilizari Total activ 200 2.200 5.000 1.000 600 9.000 Capital Depozite 1.000 8.000 P
Total pasiv
9.000
97
23. Potrivit legislatiei bancare bancile comerciale au obligatia de a-si constitui rezerve minime obligatorii in urmatoarele procente: - 15% pentru depozitele la vedere ; - 12% pentru depozitele pe termen scurt ; - 10% pentru depozitele pe termen lung ; Sa se aprecieze modul de respectare a acestor norme de catre banca comerciala, conform bilantului sau: P A Casa 2.200 Depozite la vedere 18.000 Depozite la Banca Centrala 5.200 Depozite pe termen scurt 10.000 Depozite la alte banci 2.500 Depozite pe termen lung 5.400 Obligatiuni de stat 4.500 Alte pasive 1.600 Credite 25.000 Capital 6.400 Alte active 2.000 Total activ 41.400 Total pasiv 41.400 24.Sa se calculeze dobanda adusa de un capital de 8.635 u.m., pe un interval de 21 de zile, cu o rata a dobanzii de 4% pe an. 25.Sa se afle dobanda adusa de trei capitaluri date cu imprumut, acordate pe perioade diferite si cu o unica rata a dobanzii: Credit (u.m.) 36.850 40.622 6.820 Perioada de acordare (zile) 10 93 189 Rata dobanzii 6% 6% 6%
26. Un capital marit cu dobanda sa pe 100 de zile, calculata cu 8% pe an, a devenit 76.540 u.m.sa se stabileasca valoarea initiala a capitalului. 27.Un capital de 30.000 u.m., este imprumutat cu o rata a dobanzii p pe un interval de 80 de zile.Dobanda totala incasata este de 1.260 u.m. Sa se stabileasca rata dobanzii cu care s-a imprumutat capitalul. 28.Sa se calculeze prin metoda divizorului fix, dobanda adusa de un capital de 300.000 u.m., pe un interval de 98 de zile, cu o rata a dobanzii de 10%. 29.Sa se determine rata medie a dobanzii, pentru urmatoarele capitaluri date cu imprumut: Capital(u.m.) 20.000 40.000 60.000 170.000 Perioada de acordare(zile) 30 50 70 60 Rata dobanzii 6% 6,5% 7% 7,5%
98
30.Sa se stabileasca tara unde este optim plasamentul, pe baza determinarii ratei dobanzii reale, in conditiile in care situatia monetara a tarilor respective e ste: Tara Rata dobanzii nominale (medie anuala %) 20 11 24 15 10 22 Rata medie a inflatiei(%) 18 13 20 15 8 25
A B C D E F
31.Sa se determine rata dobanzii reale si dobanda reala, stiind ca rata inflatiei a fost de 12%, iar rata dobanzii nominale de 15% pentru un imprumut de 30.000 u.m. 32.In conditiile in care rata inflatiei a fost de 25%, iar rata dobanzii nominale de 18%, sa se determine rata dobanzii reale, dobanda nominala si dobanda reala pentru un imprumut de 45.000 u.m. 33.Sa se stabileasca scontul si valoarea reala pentru o cambie in valoare de 285.600 RON, cu scadenta pe data de 30 aprilie si negociata la 15 martie, acelasi an, stiind ca taxa scontului este de 9%. 34. Sa se stabileasca valoarea reala a unui efect negociat la 20 august cu o taxa a scontului de 7,5%, cu scadenta la 1 octombrie, acelasi an, stiind ca are o valoare nominala de 120.000 RON. 35. Sa se stabileasca taxa scontului cu care a fost scontat un efect de come rt stiind ca: valoarea nominala a efectului este 237.560 RON.; scontul 3.613 RON; iar intervalul pe care s-a scontat efectul este de 73 de zile;
36. O cambie cu o valoare nominala de 3.600.000 ajunsa la scadenta nu se achita, amanandu-se plata cu 80 de zile, cu o taxa a scontului de 9%.Sa se stabileasca valoarea nominala a noii cambii. 37. O cambie in valoare de 860.000 RON, cu scadenta peste 10 zile, este achitata partial in suma de 500.000 RON, iar pentru diferenta se emite o n oua cambie cu scadenta peste 30 de zile. Sa se stabileasca valoarea nominala a noii cambii stiind ca taxa scontului este de 8,5%. 38. Sa se calculeze valoarea nominala a unei cambii cu o valoare reala de 560.000 RON., cu o scadenta de 75 de zile si o taxa a scontului de 12%. 39.Posesorul a patru efecte cu scadente diferite, doreste sa le inlocuiasca cu un singur efect, cu o scadenta peste 90 de zile. Sa se stabileasca valoarea noului efect cunoscandu-se urmatoarele date:
99
Vn(valoarea nominala in RON) 60.000 45.000 250.000 100.000 Taxa scontului este de 7%.
N(scadenta in zile) 35 30 85 50
40. Posesorul a trei cambii doreste sa le inlocuiasca cu o singura cambie, cu o valoare nominala egala cu suma valorilor nominale ale cambiilor pe care le poseda. Sa se stabileasac scadenta noii cambii, stiind ca valorile nominale si scadentele acestor cambii sunt: Vn(valoarea nominala in RON) 130.000 170.000 250.000 Taxa scontului este de 8%. 41.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei, stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial, exprimata in moneda cos simbolizata cu T si este de 4.000T. ormula de baza este: T = 2,5Va + 3Zb + 4Hc + 0,5Wd ; Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta S, iar intre aceasta si valutele cosului valutar exista urmatorul curs de schimb: S = 2H = 3Z = 4V = 6W ; Perioada de scontare este de 3 luni, iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de 24%. 42.Firma T din Bucuresti cumpara marfuri pe credit la data de 20.01.2003, de la firma G din Berlin, in valoare de 500.000 MECU(valuta compozita), urmand ca restituirea contravalorii marfii se se faca in dolari la data de 31 august 2003.Rata dobanzii aferenta creditului comercial este de 12% pe an. Ordinul de plata este tras in favoarea firmei S, iar acceptarea c ambiei se face in proportie de 80%. La o data anterioara scadentei, beneficiarul cambiei o transmite prin andosare firmei Y, care in vederea acoperirii unei datorii, andoseaza efectul comercial firmei X. Pentru a intra in posesi a contravalorii cambiei inainte de scadenta, firma X negociaza efectul de comert la Banca Comerciala A, la data de 1 aprilie 2003.Taxa scontului practicata de banca comerciala este de 18% pe an. Rescontarea cambiei de catre Banca Centrala s e face cu 20 de zile inainte de scadenta, cu o taxa a rescontului de 12%. N(scadenta in zile) 30 50 90
100
La scadenta cambia este achitata partial , in proportie de 40% ; pentru restul sumei de plata se emite un nou efect cu scadenta peste 30 de zile si cu o rata a dobanzii d e 16%. Formula de baza a monedei cos este: MECU = 3,5Ax + 4By + 2,5Cz ; Iar cursul de schimb dintre dolar si valutele cosului valutar este: 2A = 3B = 4$ = 6C ; Se cere: 1.Sa se determine valoar ea nominala a cambiei in dolari ; 2.Sa se calculeze scontul ; 3.Sa se calculeze valoarea reala a cambiei ; 4.Sa se calculeze rescontul ; 5.Sa se determine profitul(p ierderea) bancii comerciale ; 6.Sa se calculeze valoarea nominala a efectului nou emis ; 7.In care dintre cele cinci tari este optima plasarea sumei de 500.000 MECU, stiind ca situatia monetara a tarilor este urmatoarea: Tara Rata dobanzii nominale (medie anuala%) 12 10 5 10 15 Rata medie a inflatiei(%) 4 6 2 3 5
A B C D E
43.Sa se calculeza scontul si valoarea reala a cambiei, stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit. 44.O persoana are de plata un efect de comert cu o valoare nominala de 50.000 u.m., peste 90 de zile, cu o taxa a scontului de 8% si doreste sa-l preschimbe cu un alt efect, cu o scadenta peste 120 de zile. Sa se determine valoarea nominala a celui de al doilea efect de comert. 45.Sa se determine scadenta unui efect in valoare de 110.000 u.m. pentru ca acesta sa devina echivalent cu un alt efect cu valoarea nominala de 90.000 u.m., cu scadenta peste 90 de zile, stiind ca taxa scontului este de 10%. 46. Cunoscand valoarea nominala a unei cambii de 6.000 u.m., cu scadenta peste 60 de zile, sa se calculeze valoarea nominala a unei alte cambii echivalente cu aceasta, cu scadenta peste 20 de zile, taxa scontului fiind de 7%.
101
47.Sa se inchida contul curent prin metoda directa si in scara, cunoscandu -se urmatoarele date: Data 17.I 2.II 3.III 4.III 19.III Operatia A vinde lui B marfuri B achita lui A A vinde lui B marfuri B achita lui A B achita lui A Valoare 500.000 300.000 120.000 200.000 200.000
Contul se inchide la 31 martie, iar rata dobanzii este de 12%. 48.Sa se inchida contul curent prin metoda directa cu dobanzi nereciproce(10% in debit si 8% in credit), stiind ca in cont s-au facut urmatoarele inregistrari: - 8 octombrie - 16 noiembrie - 4 decembrie iar in credit: 16 octombrie 14 noiembrie 24 noiembrie 180.000 220.000 150.000
150.000 200.000 130.000
20 decembrie 100.000 Contul se inchide la 31 decembrie.
49.Sa se inchida prin metoda indirecta si in scara contul curent in care s-au facut urmatoarele inregistrari: - 9 aprilie - 19 aprilie - 20 mai - 30 mai - 15 iunie 200.000 in credit 100.000 in debit 150.000 in debit 100.000 in credit 150.000 in credit
Contul curent se inchide la 31 iunie, iar rata dobanzii este de 10%. 50. Sa se inchida contul curent prin metoda directa, al persoanei A pentru B, la data de 30 septembrie, stiind ca rata donbanzii este de 8%, iar in cont au fost efectuate urmatoarele operatii:
102
Data 15.VII 20.VII 10.VIII 20.VIII 25.IX
Operatia B achita numerar lui A A vinde marfuri lui B B achita cu un efect cu scadenta pe 19.X. A vinde marfuri lui B A emite o trata asupra lui B cu scadenta pe 25 X.
Valoare 300.000 350.000 150.000 100.000 50.000
51.Sa se inchida contul curent folosind datele de mai sus prin metoda directa cu dobanda imediata. 52.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei, stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial, exprimata in moneda cos T si este de 6.000 T. Formula de baza este: T = 2,5Va + 3Zb + 4Hc + 0,5Wd ; iar cursul de schimb dintre valutele cosului valutar este: H = 2V = 4Z =6W ; Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta W, perioada de scontare este de patru luni, iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de 12%. 53.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei stiind ca valoarea nominala a acesteia reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial, exprimata in moneda cos S si este de 3.000 S. Formula de baza este: S = 2Ax + 3,5By + 1,5Cz + 3Dw ; Iar cursul de schimb dintre valutele cosului valutar este: C = 2A = 4B = 6D ; Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta D, cambia este acceptata in proportie de 80%, perioada de scontare este de 4 luni iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de 12%. 53.Daca suma imprumuturilor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 340 mld.u.m., iar cea a depozitelor noi de 360 mld.u.m., sa se determine valoarea depozitului initial. 54.Sa se determine valoarea monedei scripturale puse in circulatie, stiind ca suma depozitelor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 420mld.u.m., iar suma rezervelor minime obligatorii de 60mld.u.m. 56.Sa se precizeze care este valoarea monedei scripturale emise, in conditiile in care suma creditelor noi in procedeul de multiplicare este de 540mld.u.m., iar valoarea depozitului bancar initial este de 80mld.u.m.
103
57.Sa se determine valoarea depozitului initial, stiind ca suma depozitelor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 450mld.u.m., iar suma creditelor noi este de 380mld.u.m. Sa se calculeze procentul rezervei minime obligatorii. 58.Stiind ca cresterea masei monetare, datorata procesului de creditare este de 500mld.u.m., iar procentul rezervei minime obligatorii de 19%, sa se precizeze: 1.valoarea monedei scripturale puse in circulatie; 2.valoarea monedei scripturale emise; 3 .valoarea rezervei minime obligatorii; 4.valoarea depozitului bancar initial; 59.Sa se determine paritatea monetara putere de cumparare, dintre unitatile monetare A si B, in conditiile in care cursul de revenire este: Cri = PiA / Pib = 428 / 415 ; unde: Cri cursul de revenire al bunului i, in relatie cu tara de referinta ; PiA pretul bunului i in moneda A ; PiB pretul bunului i in moneda B ; 60.Pornind de la aplicatia precedenta (59), sa se precizeze cate unitati monetare apartinand tarii B, revin unei unitati monetare din taraA. Rezultatul determinat, reprezinta cursul de schimb al monedeiA in raport cu moneda B, sau invers?
Bibliografie:
1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Operatiuni bancare.Instrumente si tehnici de plata, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996. 2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda, credit, banci, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994. 3. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda credit banci.Aplicatii si studii de caz, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994. 4. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Management bancar, Ed. Economica, Bucuresti, 200 2. 5. Botis Sorina,Breviar de termeni monetari; Ed. Bravox S.R.L.,Brasov, 1995. 6. Dedu Vasile, Management bancar, Ed.Mondan, Bucuresti, 1997 7. Faugere Jean -Pierre, Moneda si politica monetara,Ed. Institutului, European, Iasi, 2000. 8. Manolescu Gheorghe si colectiv, Moneda si management bancar.Probleme, teste, grile, concepte, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002. 9. Rosca Teodor, Moneda si credit, Ed. Altip, Alba Iulia, 2001. 10. Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002. 11. Zapodeanu Daniela, Moneda si credit, Ed. Universitatii din Oradea, 2001.
104
DICTIONAR DE TERMENI MONETARI:

agregate monetare alaturi de rata dobanzii, este un indicator de reflectare a caracterului si obiectivelor politicii monetare ; agregatele monetare sunt grupate in trei categorii: 1.moneda primara(baza monetara sau moneda de rezerva) aceasta reprezinta moneda emisa si controlata de Banca Centrala; se defineste ca diferenta intre total activ si total pasiv din bilantul acestei institutii. 2.moneda ca mijloc de plata, respectiv masa monetara in sens restrans, cuprinzand produsele monetare, respectiv mijloacele de plata, create de banca centrala si celelalte banci si institutii financiar bancare. 3.moneda ca avutie neta, care include produsele monetare amintite, inclusiv activele financiare care nu se utilizeaza ca mijloace de plata in mod curent, dar care se pot transforma rapid sau mai lent in lichiditati. Alegerea uniu agregat monetar ca indicator al politicii monetare, presupune parcurgerea urmatoarelor etape importante: - selectarea grupului de active monetare ce trebuie incluse in compozitia unui agregat sau altul; - evaluarea performantelor monetare in corelare cu evolutia produsului national brut si cu indicele pretului, respectiv cu rata inflatiei; - agregarea corespunzatoare a diferitelor categorii de active selectate; apreciere monetara cresterea valorii paritare a unitatii monetare, respectiv a puterii de cumparare a acesteia, respectiv a cantitatii de bunuri si servicii ce se pot procura cu respectiva unitate monetara, ca urmare a modificarilor de pe pietele monetare si de capital. arbitraj operatiune financara(vanzare-cumparare), pentru obtinerea unui profit fara risc din diferentele de curs si /sau din dobanda existenta pe pietele diferite si /sau momente diferite. cambie efect comercial sub forma unui inscris, prin care creditorul (tragatorul), da ordin debitorului(trasul), sa achite la scadenta, o suma de bani determinata (valoarea nominala a cambiei), unei alte persoane(beneficiarul), sau chiar tragatorului. cont inregistrare nominala, cifrica, sistemica, ce reflecta existenta si miscarile unui mijloc economic sau fazele unui proces economic pe o perioada data. cont curent contract incheiat intre doua parti(banca si client), prin care se dispune ca toate operatiunile, atat in debit, cat si in credit, sa fie trecute in acelasi cont, intr-o anumita perioada de timp; poate fi retras in orice moment, nefiind r emunerat de regula. curs real de schimb; - raportul dintre puterile de cumparare a doua unitati monetare nationale; serveste la analiza evolutiei comertului exterior, determinarea influentei devalorizarilor monedei nationale asupra productiri reale, cererii si exportului. curs de revenire raportul dintre preturile interne din doua tari, pentru acelasi bun; intra in calculul cursului real de schimb; cursul valutar raport stabilit in mod liber intre doua unitati monetare nationale, vizeaza circuitele de marfuri si servicii, considerate la preturi internationale si fluxurile de capital.Corelarea sau disjunctia intre fluxurile reciproce dintre cele doua tari, pot determina variatii ale cursurilor. depreciere monetara scaderea puterii de cumparare a banilor exprimata prin cresterea preturilor pe piata; depreciere monetara generala se traduce printr-o crestere generalizata a preturilor si tarifelor.
105
devalorizare monetara notiune diferita de cea de depreciere monetara, consta in reducerea legala(prin lege monetara), a valorii paritare a monedei nationale. devize instrumente de plata in moneda straina , ce pot fi utilizate in relatiile de plati externe, se pot cumpara sau vinde, la preturi stabilite pe pietele valutare, la cotele cursului valutar din ziua respectiva; Formarea cursurilor valutare are la baza paritatea, respectiv cursul paritar intre cele doua monede; raportul dintre cererea si oferta privind valuta respectiva va conduce insa la evolutia cursurilor valutare, pe piata, la cote diferite de cursul paritar. dobanda plata pentru obtinerea si folosirea unui imprumut, deci pentru utilizarea fondurilor pe o perioada de timp.Poate fi fixa sau variabila, nominala sau reala ; extinderea disponibilitatilor banesti prin operatiuni de creditare este stimulata sau franata de marimea dobanzii, adica suma de bani pe care trebuie sa o plateasca debitorul(beneficiarul imprumutului), creditorului sau(care este banca sau alta institurie financiara sau agent economic), pentru folosirea disponibilitatilor banesti ale acestuia din urma, pana la restituirea lor ; marimea dobanzii se calculeaza ca produs intre suma imprumutata, rata dobanzii care reprezinta pretul platit pe timp de un an pentru 100 de unitati monetar, si durata creditului(in ani). dumping valutar - este o forma de castig suplimentar ca urmare a exportului de marfuri, avand la baza ritmul diferit de depreciere al valutelor din tara exportatoare si cea importatoare. Pe perioada inflatiei, tara cu valuta depreciata face export m asiv de marfuri intr-o tara cu valuta mai putin depreciata ; altfel spus, reprezinta devalorizarea sau deprecierea internationala a monedei cu scopul de a ieftini aceasta moneda pentru cumparatorul strain si in acest mod de a ieftini marfurile de export ale tarii care procedeaza la dumping valutar ; este o forma de concurenta neloiala. emisiune baneasca = emisiune monetara crearea si punerea in circulatie, de catre Banca Centrala a unei cantitati de bani in numerar(monezi si bancnote). flotarea libera - modificarea cursurilor valutare in functie de volumul si sensul schimburilor economice internationale reciproce dintre tari, de puterile de cumparare ale monedelor cu recunoastere pe plan international. indicele paritatii puterii de cumparare a monedei exprima evolutia paritatii puterii de cumparare a monedelor din doua tari, se determina ca raport al indicilor preturilor de consum in cele doua tari intr-o perioada determinata, reflectand modificarea puterii de cumparare a unei monede in raport cu o alta. paritate monetara raportul a doua unitati monetare diferite, respectiv a valorilor lor paritare,adica a etalonului in care sunt exprimate respectivele valori paritare, purtand denumirea acestuia din urma(paritate aur-lingouri, paritate aur-devize, paritate argint, paritate putere de cumparare etc.) paritatea puterii de cumparare a monedei - reprezinta raportul intre preturile unui produs, sau grup de produse din doua tari, exprimate in moneda uneia dintre ele, prin intermediul cursului valutar. punctele aurului utilizate in conditiile functionarii etalonului aur, in relatiile generate de tranzactiile comerciale internationale, aceste puncte permiteau alegerea, de catre cei doi parteneri,
106
intre plata(incasarea), in aur sau plata(incasarea), in valuta, in functie de cursul valotar si cursul paritar(costul aurului). punct superior sau de iesire a aurului - este punctul la care importatorul solicita plata datoriei in aur si nu in devize, la cursul de schimb din momentul platii, fiind deci, cursul maxim de schimb al unei unitati monetare straine,intrucat la un curs mai mare nu se mai gaseau cumparatori, debitorului convenindu-i sa cumpere aur si sa-si plateasca datoria. punct inferior sau de intrare a aurului - cursul minim de schimb al unei unitati monetare straine, intrucat la un curs inferior nu se mai gaseau vanzatori de devize, exportatorului convenindu -i sa ceara plata in aur; altfel spus, cursul valutar nu poate sa scada sub aceasta limita la care devine mai avantajoasa incasarea in aur a sumei de primit din strainatate, beneficiarul platii suportand cheltuielile accesorii. putere de cumparare a monedei; - cantitatea de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu o unitate monetara; etalon al valorii sau unitate de calcul, pe baza caruia se determina valoarea unei monede in raport cu un bun; astfel pretul monedei(puterea sa de cumparare), este inversul pretului monetar al bunului respectiv. putere de cumparare interna ; - puterea de cumparare a monedei pe piata interna. putere de cumparare externa; - pe baza puterii de cumparare a monedelor nationale, se determina in context international, cursul real de schimb. rescontare operatia de preluare inainte de scadenta, de catre Banca Centrala a efectelor de comert de la bancile comerciale, furnizand astfel capitaluri banesti acestora din urma. rescont dobanda perceputa de Banca Centrala la rescontare, este retinuta din valoarea nominala a cambiei preluate si se calculeaza ca produs intre aceasta, taxa rescontului si perioada cuprinsa intre ziua rescontarii si scadenta cambiei. revalorizare operatiune prin care se realizeaza corectarea valorii paritare a unei monede, in cazul in care puterea de cumparare a acesteia creste peste anumite limite considerate normale. rezerve bancare numerarul si activele pe termen scurt, de exemplu rezervele la banca centrala, imprumuturile rambursabile la cerere, biletele de trezorerie, titluri de valori pe termen scurt. rezerva minima obligatorie volumul resurselor bancare pe care bancile sunt obligate sa le constituie si sa le pastreze in conturile lor la Banca Centrala.Procentul rezervei obligatorii in volumul depozitelor bancare reprezinta rata rezervelor minime obligatorii. scadenta data cand o obligatie, o datorie sau o parte din aceasta, tre buie rambursata. scontare vanzarea unei creante catre o terta persoana, prin deducerea din valoarea acesteia a scontului.Scontarea este realizata de catre bancile comerciale in favoarea agentilor economice posesori de efecte de comert. scont dobanda perceputa de catre o banca comerciala pentru scontarea unui efect de comert.
107
taxa scontului rata dobanzii pe care o banca comerciala o percepe la operatiile de scontare a efectelor de comert(cambii), titlu de credit inscris reprezentand o obligatie a debitorului de a rambursa la scadenta o suma de bani determinata si de a plati o dobanda.Poate fi pe termen scurt(efectele de comert), sau lung(rentele, obligatiunile). valoare nominala valoarea unui activ financiar inscrisa pe documentul ce reprezinta acel activ ; valoarea la care este emis un titlu si care este inscrisa pe fata acestuia. valoare paritara valoarea oficiala a unei unitati monetare nationale, fixata prin lege, si care serveste la stabilirea paritatii. valoare reala valoarea unei cambii rezultata din diminuarea valorii sale nominale cu scontul; valoarea pe care o primeste poseserul cambiei la data negocierii acesteia la o banca comerciala, este practic valoarea cambiei la acea data. valuta unitate monetara a unei tari care poate indeplini functia de instrument de plata si de rezerva cu caracter international ; sunt considerati valuta, toti ceilalti bani, chiar daca nu sunt convertibili, in situatia in care sunt detinuti de o persoana din alta tara, care viziteaza tara a carei moneda este neconvertibila. vinculatie modalitate de plata caracterizata prin expedierea de catre exportator a marfii pe adresa unei banci din strainatate si nu a importatorului;banca pune marfa la dispozitia importatorului, dupa ce acesta din urma achita contravaloarea marfurilor convenita cu exportatorul.Banca remite exportatorului suma incasata sau il crediteaza in cont, mai putin comisionul bancar, cheltuielile de inmagazinare etc. virament deplasarea dintr-un cont bancar in altul, operatia prin care soldul unui cont bancar este majorat prin micsorarea soldului celuilalt cont
Bibliografie:
108

Monedasi Credid Carte PDF

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Monedasi Credid Carte PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

1.Etalon Aur sau bimetalism

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

1.2.Celelalte forme monetare

2.2.Cecul si moneda scripturala

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

2.3..Informatizarea modalitatilor de plata

3.Formele actuale ale monedei 3.1.Moneda divizionara

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

Bancnotele sunt emise de catre banca centrala.

4.Modalitati de plata diversificate

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

4.4.Titlul interbancar de plata

5.Catre moneda electronica 5.1.Dezvoltarea cardurilor de tip port-moneu electronic

5.3.O noua moneda?

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

6.1.Moneda intermediar al schimburilor

6.2.Moneda unitate de masura a valorii

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

7. Puterea de cumparare a monedei 7.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

7.1.1. Puterea de cumparare interna a monedei;

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

7.1.2. Puterea de cumparare externa a monedei;

Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 TOTAL

285 345 180 580 630 289

120 300 200 620 426 300

Curs de revenire Pretix/Pretiv 2,38 1,15 0,9 0,94 1,48 0,96

0,14 0,18 0,23 0,15 0,20 0,10 1,00

0,333 0,207 0,207 0,141 0,296 0,096 1,280

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

Bunul 1 Bunul 2 Bunul 3 Bunul 4 Bunul 5 Bunul 6 TOTAL

285 345 180 580 630 289

120 300 200 620 426 300

0,14 0,18 0,23 0,15 0,20 0,10 1,00

0,059 0,157 0,256 0,160 0,135 0,104 0,871

8.Paritate si curs valutar 8.1 Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

vezi explicatiile de la etaloane monetare 17

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

8.1.1. Paritatea puterii de cumparare a monedei.

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

9. Punctele aurului 9.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

10. Arbitrajul 10.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

10.1.1. Arbitrajul direct.

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

10.1.2. Arbitrajul indirect.

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

10.1.2.1.Metoda paritatii comune:

MONEDA I CREDIT Lect.dr.Sorina BOTI

10.1.2.2. Metoda dublei remize: