Apa in organism Compartimente lichidiene

Introducere: Organismele vii contin >70% H2O; Organismul uman->ontogeneza:95%->55%G; Organismul adult este alcatuit din:60% apa, 40% reziduu uscat format din: 18% proteine, 15% lipide, 7% substante minerale (pentru un subiect de 70Kg); Deficitul de H2O->deshidratare (-15%G-exit 5-7 zile) Excesul hidric-edeme,ascita,EPA,diuretice; Diversi electroliti,macromolecule,molecule mici alcatuiesc compartimentele lichidiene. ROLURILE APEI Structural:42L; libera-legata Reactant-hidroliza; CO2+H2O Metabolit:H+O2->H2O Solvent universal (anioni, cationi, macromolecule)H-hidroniu; Homeostazia termica:caldura specifica,conductibilitate calorica, caldura latenta de evaporare-mari Mediu de suspensie pentru celule (hematii etc) Protectie organe (creier-LCR,seroase) Asigura pH,rH(rate of H),osmolaritatea ; rh 0-28=red;28-42-oxidant Transportul substantelor solvite Mediu de desfasurare a proceselor metabolice PROPRIETATILE FIZICE Tensiune superficiala mare (curgere capilara,micelizare,motilitate); Vascozitatea->1(de referinta); Conductibilitate calorica si electrica mari,amortizor termic,PAM; Proprietati calorice care faciliteaza iradierea, conductia, convectia, evaporarea;536 kcal/L Constanta dielectrica mare, favorizand disociatia; Capacitate crescuta de dizolvare si ionizare; pH 7 (neutra);Ph=-log[ H] la 25 gr C Repartitia apei in organism legata de intensitatea proceselor vitale si varsta Varsta/sex: Embrion . 90-97%(94-fat 3l) Copil 0-1 an . 75% Copil 1-12 ani . 65% Adolescent ... 50-58% Adult 30-59 ani .. 60-70% Barbat 55-63% Femei . 47-52% Varstnic >60ani . <50% Variatiile continutului de apa la om, gasite la diferiti autori se

datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos (hidrofob)si cu Virsta scade L.E.C REPARTITIA APEI IN DIFERITE TESUTURI Smalt 0,2%(mecanic) Dentina 10% Tesut osos .. 25% Tesut adipos ......... 20-30% Tesut cartilaginos . 55% Tesut conjunctiv 60% Tesut muscular .. 75% Tesut nervos,viscere 80% REPARTITIA APEI IN DIFERITE ORGANE Oase 22-25% Tiroida . 70-75% Rinichi . 80-85% Creier: substanta cenusie .... 85% substanta alba ... 70% Inima, plamani . 80% Ficat, piele .. 70% METODE UTILIZATE PT STUDIUL COMPARTIMENTELOR HIDRICE Crioscopia-temperatura de congelare Deshidratare controlata Calorimetrie Spectrofotometrie in IR RMN Deuterizarea apei (marcare cu D2O) Metode de dilutie a trasorilor specifici COMPARTIMENTELE LICHIDIENE Cuprinde cea mai mare cantitate de apa 40%G- 28 L (70 Kg); Apa se gaseste in 2 forme : legata - interiorul membranei ,de proteinele celulare; si libera - solvent intracelular; Celulele au compozitie specifica(neuron,osteocit) dar concentratia constituentilor este similara este considerat un sector unic; Spre deosebire de LEC,LIC-ul are continut: -mai mare de K+ (140/4), Mg(20/0,8), HPO4(11/2), SO4(1/0,5), proteine(4/0,2/1,2) -mai mic de Na+(14/143), Cl-(4-/108), Ca+2(0.0001/1,3), HCO3-(10/24)->cifre mOsm/l apa Desi diferit de LEC, ambele au aceeasi osmolaritate (302.2/302.8)-=izotonie corectata (281.3/282.5 mOsm/L apa) Osmolaritatea LiC-ului nu e data de NaCl (<), uree si glucoza ci de K(50%)si compusi care nu se afla in LEC:CP (45), carnozina(14), G1P(3.7), ATP(5), aminoacizi(8) , proteine(4Lic/1,2/0,2)-50%

L.E.C Cuprinde 20% din G (70 Kg-15-17 L) si 40% din TBW. Este repartizata in urmatoarele subcompartimente: apa interstitiala si limfa 75% ECF ~ 13L a.limfa si apa interstitii 40% ECF 8L(l.e.c!) b.t. conj. dens(cartilaj) 20% ECF 3L c.t. matrice osoasa - 15% ECF 2L apa plasmatica si cord - 20% ECF~ 3L lichide transcelulare - 5% ECF ~ 1L LEC reprezinta mediul intern al organismului dar, exterior celulelor. Homeostazia este mentinerea constanta cu variatii minimale ale conditiilor cantitative si calitative ale LEC-ului.

DEPLASAREA APEI IN ORGANISM Schimburile de apa si electroliti dintre diversele compartimente sunt influentate de factori care conditioneaza sensul de deplasare: presiunea hidrostatica presiunea osmotica presiunea coloidosmotica Apa traverseaza toate membranele celulare si capilare care prezinta permeabilitate selectiva. Transportul prin membrana celulara se face prin difuziune(pasiv) si activ. Difuziunea poate fi simpla prin bistrat si canale proteice, si facilitata cu ajutorul proteinelor carrier. O serie de canale proteice si proteine-pompe si proteine-caraus realizeaza transportul pasiv si activ al ionilor sau moleculelor.

Na+ K+ Ca++ Mg++ ClHCO3-H2PO4, H2PO4-S2O4 Postocreatina Camozina Aminoacizi Creatina Lactat

Plasma (mOsm/l apa) 143 4,2 1,3 0,8 108 24 2 0,5 2 0,2 1,2

Interstitial(mOsm/l Intracelular apa (mOsm/l apa) 140 4,0 1,2 0,7 108 28,3 2 0,5 2 0,2 1,2 4 + + + + + + + + + 14 140 0,0001 20 4 10 11 1 45 14 8 9 1,5

ATP Hexozomonofosfat Glucoza Proteine Uree Altele TOTAL (mOsm/l)

5,6 1,2 4 4,8 302,8

5,6 0,2 4 3,9 301,8 281,3 5430

+ 5 + 3,7 + 4 4 11 302,2 281,3 5430

Activitate osmolara282,5 corectata (mOsm/l) Presiunea osmotica5450 totala la 37C (mmHg)

MAURAREA DISTRIBUTIEI APEI IN COMPARTIMENTELE LICHIDIENE Principiu: Se face indirect Se numeste principiul dilutiei sau al spatiului de distributie C1V1=C2V2 C1V1=Q V2=Q/C2 O cantitate de substanta (Q) specifica si denumita marker sau trasor, cu concentratie (C1) si volum(V1) cunoscute, se distribuie omogen intr-un volum de distributie necunoscut (V2), caruia ii putem determina concentratia pe unitatea de volum (C2), dupa un timp dat (specific trasorului-timp de difuziune-dilutie). PRINCIPIUL DILUTIEI Volumul de determinat(ml)=Cantitatea de substanta marker Concentratia markerului (mg/ml) sau =Q C

SUBSTANTELE MARKER Netoxice, nealergice; Inerte metabolic; Nefixabile pe elementele figurate, alte celule sau albumina; Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari de presiune osmotica; Sa nu paraseasca rapid compartimentul- timp de eliminare; Omogenizabile rapid-timp de difuziune convenabil-specific; Dozabile (colorimetric- coloranti, dozimetric- izotopi). CONDITII DE DETERMINARE In conformitate cu protocoalele in vigoare: Repaus fizic de ~1 ora inainte de determinare; Repaus alimentar de 12 ore inainte de determinare, pentru glucide si lipide si de 24 ore inainte de determinare, pentru 5

proteine; Confort termic: 18-20C pentru persoana imbracata; Repaus psihic; Sistarea medicatiei, cu 3 zile inainte de determinare; Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene Markeri Apa totala(TBW): apa radioactiva (apa grea) contine D2O sau tritiu (THO)- apa super grea. Dupa injectarea IV, acestea se amesteca ca apa totala in cateva ore, iar pentru calculul apei totale se foloseste principiul dilutiei; utila si antipirina-42-48l; Volumul LEC (extracelular): sodiu radioactivNa24, clorul radioactiv, ionul tiocianat, inulina, zaharoza, manitol. Dupa injectarea trasorului, difuziunea dureaza 30-60 min, iar pentru calcul de foloseste raportul dilutiei(18l-NaCNS;14L-Inulina; Volumul LIC (intracelular): se calculeaza prin diferenta dintre spatiul de apa totala si lichidul extracelular(indirect) Volumul plasmatic(VP): se folosesc proteine plasmatice radioactive (marcate cu 131I RISA) sau proteine plasmatice de care se leaga coloranti (T-1824- albastru Evans) sau rosu de Congo~2,8-3,0 l Volumul interstitial si limfa: diferenta LEC-VP Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv care se leaga de eritrocite; suma VP+VG (globular-eritrocitar)=volum sanguin ECHILIBRU HIDRIC Reprezinta diferenta intre intrarile de apa si iesirile de apa In conditii normale organismul isi mentine echilibrul hidric (homeostazia hidrica) Aportul zilnic de apa: cea mai mare parte de apa ingerata este administrata pe cale orala 2/3 sub forma de apa ca atare sau alte bauturi; 1/3 este in alimentele ingerate O mica cantitate de apa este sintetizata in organism ca rezultat al oxidarii celularemitocondriale a hidrogenului variaza intre 150-250 ml/zi si depinde de intensitatea proceselor metabolice 1g lip-1ml H2O, 1g HC-0.6 ml, 1 GP-0.44ml Aportul normal de lichide inclusiv cele sintetizate, este de ~2300 (2600) ml/zi(1200+1100+300)

PIERDERI ZILNICE DE APA Temp normala Pierderi insensibile - piele - Aparat respirator Urina Transpiratie Fecale TOTAL 350 350 1400 100 100 2300 350 250 1200 1400 100 3300 350 650 500 5000 100 6600 Temp ridicata Efort intens fizic

PIERDERI INSENSIBILE DE APA Prin perspiratie insensibila se pierd cantitati importante de apa in urma evaporarii apei la suprafata pielii (in lipsa secretiei sudorale) Cantitatea de apa eliminata prin piele este de ~350ml/zi.

Aceasta cantitate se pierde si la persoanele cu deficit congenital de glande sudoripare. Moleculele de apa difuzeaza printre celulele epidermei. Stratul de colesterol epidermic limiteaza aceste pierderi. Cand acest strat dispare (ex: in arsuri) rata evaporarii poate creste la 3-4l/zi La nivelul alveolelor se pierd 350 ml H2O prin evaporare-prin perspiratie insensibila. TEMPERATURA RIDICATA In mediu cald, peste 35C, evaporarea transpiratiei este unicul mijloc eficient de termoliza perspiratio sensibilis Prin transpiratie se pot elimina cantitati mari de apa (1-1.7 L/h) Prin transpiratie se pierd cantitati mari de NaCl (15-20 g NaCl/zi) Pierderile de apa si NaCl determina diluarea lichidului interstitial Dezechilibrul mineral se corecteaza prin ingerare de bauturi clorurosodice Glandele sudoripare din derm elimina un lichid hipoton- deshidratare hipertona .

REGLAREA ECHILIBRULUI HIDRIC Se face prin: Reglarea pierderilor de apa, prin sistemul osmoreceptor - hormon antidiuretic cu rol major in controlul reabsorbtiei renale de apa Reglarea aportului hidric prin mecanismul setei Reglarea aportului de sare apetitul pentru sare Reglarea eliminarii de sare aldosteron si hormon natriuretic Prin aceste 4 mecanisme se face controlul osmolalitatii LEC-ului (plasmei) 300mOsm/l si al concentratiei de Sodiu (142 mEq/l) - constante care sunt implicate in reglarea unor parametrii de interes hemodinamic: presiunea arteriala, debitul cardiac, volemia

Feedback-ul osmoreceptori ADH - osmolalitate

Daca creste peste 290 mOsm/l se excita osmoR hipotalamici din zonele vecine NSO si NPV (Hipotalamus A-L) OsmoR excita NSO 5/6 si NPV 1/6 ADH din neurohipofiza ADH creste reabsorbtia de apa in TC2 si TCo spre interstitiu si plasma.ADH=1 U/ml creste la 2-4(3h) la10(16h)si 18(24h) Reabsorbtia apei + eliminarea Sodiului produc corectarea cresterii initiale osmotice In hipotonia LEC-ului se formeaza mai putin ADH si se elimina apa in exces fata de solviti HIPOVOLEMIA creste secretia de ADH (deflatia atriilor >X >NSO eliberare de ADH=50u I(-25%VP )Reflex Henry-Gauer inversat.-Relaxarea Voloceptori; ADH-Vasopresina(VC)Si Baroceptorii carotidieni,aortici,pulmonari dau++ ADH in hipovolemii,sesizind sc. P.A

HIPERVOLEMIILE produc prin inflatia atriala inhibitia ADH poliurie corectarea hipervolemiei;Reflex H.G direct; intervine si FNA, precum si tahicardia.Tensionarea baroR->scade TA(x);

10

Eliberatori ADH Contractia LIC prin: - hipertonia LEC Hipotensiune arteriala prin:

Inhibitori ADH Crestere LIC prin: - hipotonia LEC Cresteri TA prin:

- scadere VP sau LEC,scade D.C-- cresteri VP, LEC si DC nerv 9,10 Stres, emotii, durere,Ortostatism, Morfina, nicotina, colinergice Stres, emotii,clinostatism Alcool, adrenalina, anticolinergice

Hipoxia,scadere vol.sanguinCrestere VSIT, imersie,spatiu I.Toracic Cresteriea T sangelui hipotalamic Scaderea T Deflatia atriala Inflatia atriala (stanga)

SETEA 11

Setea este principalul reglator pentru aportul de apa Necesitatea constienta (cortical) de a bea apa Centrii setei aria preoptica anterior de NSO si NPV,HIPOTALAMUS A-L; cai Hip-Limbice-Paleocortex(Fascicul medial ) Aceleasi arii neuronale de la nivelul zonei AV a V3 produc sete si antidiureza. Osmoreceptorii centrali din OSC, OSF, OVLT, nucleul median preoptic centrii setei . Lezarea zonei deficit pentru: control sete, ADH, apetit sare si TA.Ariile fara BHE ,stimulate de A2,OCT Stimuli sete: deshidratare IC d.c. cresterii osmolaritatii LEC-ului (4 mOsm/l)290294mOsm/l; Sodiu crescut 2 mEq in plasma sau LCR; scadere K; aport hidric scazut sete hiperosmolara.Angiotensina 2-.sete,retentie H2O si Na, Vasoconstrictie ,scade FSR,scade Q urina ; Setea hipovolemica apare post-hemoragic, in deshidratari,arsuri Mecanismul setei mecanismul aportului hidric este cuplat cu celelalte mecanisme.Reflexe conditionate Amigdala-adipsie;septali-sete Osmoreceptori periferici in:tubul digestiv,ficat,sensibili la aportul, absorbtia apei.

12

13

FACTORII DE CONTROL AI SETEI Factorul Cresterea senzatiei deScaderea senzatiei de sete sete Osmolaritatea Volumul sanguin Presiunea sanguina Angiotensina II Alti factori Crescuta Scazuta Scazuta Crescuta Scazuta Crescuta Crescuta Scazuta

Uscarea mucoaseiDistensia gastrica bucofaringiene

EXCRETIA SODIULUI Ingestia zilnica 150 mEq excretia renala maxim 150 mEq Aldosteronul CSRG creste reabsorbtia de Sodiu in TCD si TCC de la 90% spre 100% (Aldo crescut),rest o,1-2ogr/zi~ 1/Aldo; Reabsorbtia de Sodiu la schimb cu H+ sau K,NH4 + se produce si in intestin, glande salivare ,sudoripare etc Factori stimulatori: 1. Na scazut in LEC (plasma); 2. K crescut LEC plasma; 3. Angiotensina II; 4. ACTH; 5. Sistemul RAA; 5. LEC scazut (hipovolemie) Aldosteronul retine sodiul in LEC si o data cu el apa osmotica Efect presor pt. T.A FNA: este sintetizat de miocitele atriale unde este si stocat, este eliberat ca raspuns la stretch. Are rol in raspunsul diuretic si redistributia ECF si plasmei in conditii de imersie si zbor spatial. Este vasodilatator, creste FSR, creste RFG si sarcina de Sodiu in TCP si AH. Creste excretia urinara a Sodiului.In hipotalamusul ant,AV3V este modulator al setei Antagonist al angiotensinei .Actiune depresoare T.A.; RAA ; EDEMUL PRODUS PRIN RETENTIE DE APA SI SARE Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul extracelular Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce excretia de apa si sare prin urina,de aceea in LEC cresc NaCl si apa cu doua Consecinte: 1. Edem extracelular 2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei

14

APETITUL PT SARE Apetitul sete de sare controleaza aportul de sare ,140-145mEq/l-V.P,136-L.I.Necesar =10-2ogrNaCl->4-8gr(120-350mEqNa)Stimulii; Scaderea Na in LEC si Hipovolemia,Hipotensiunile.Mecanism tardiv(ore)Centrii:AV3V (Organele

15

circumventriculare,,independenti de centrii setei A2 semnalizati in OSF.Un semnal pt apetitul de sare-aldosteronul->OSF->Neuroni. Ocitocinergici->ocitocina-.LCR->Singe>pofta de sare.2Mecanisme sinergice la hipovolemie:Acut:A2-Na-apetit si aldosteron cronic apetit .Ambii -> Neuroni ocitocinergici in Hipotalamus

TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRIC Pertubarile metabolismului apeAi intereseaza si sodiul in majoritatea cazurilor, dar pot fi si separate Tulburarile se datoreaza: pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) bilant hidric negativ retineri in exces a apei (exces de apa) bilant hidric pozitiv DEFICITUL DE APA Intereseaza in special compartimentul extracelular, unde are loc o crestere a presiunii osmotice (in plasma si lic.interstitial) Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei bucofaringiene Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc secretia de ADH,inhibitia FNA, stimularea RAA. Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia corespunzatoare de apa. EXCESUL DE APA Edemul extracelular: Poate fi cauzat de: - extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul din insterstitii - Retinerea renala de apa si de sare EXCESUL DE APA Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului reprezinta edemul Edemul poate fi prezent in compartimentul: intracelular extracelular

16

Edemul intracelular apare in doua situatii: 1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism tisular normal. Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare, in special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in celula,atrasa de sodiu nescos. 2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare. Sodiul si alti ioni intra in celula, producand osmoza consecutiva a apei in celula Edemul produs prin extravazarea de lichid din capilare sau obstructie limfatica Presiunea capilara crescuta,-P.H. - retentie renala excesiva de apa si sare (insuficienta renala, exces de mineralocorticoizi) - presiune venoasa ridicata (insuficienta cardiaca, staza venoasa localizata, insuficienta pompelor venoase) Scaderea proteinelor plasmatice-P.CO - pierderi de proteine prin urina,scaun,etc - pierderi prin lipsa tegumentara (arsuri, rani) Sinteza proteica insuficienta (boli hepatice, deficit de aport) Permeabilitate capilara crescuta - infectii bacteriene,toxine,infectii,reactii imune Blocajul drenajului limfatic la nivelul ganglionilor

17