“s oud porozitaifi este mai mare, * =
Se In continuare, termenul :
%S as - porozitate va fi utilizat numai 28
«| pentru porozitatea efectivi. & iE
al Rocile colectoare eonso- ee
aS oe r lidate ar putea fi impartite eH
Femperatara, in nefisurate gi fiswrate, Sche- 8 i 8
Fig. 1.35, Variajia cu presionea si tem. Matic, 0 ocd fisuraté ar ge
peratura & compresibiltail spel vemine- putea’ fi imaginati ea fiind - & tee
‘alizate {79} constituité din blocuri de | a8 #*
ae
BE fisuraté dispune de o porozitate intergranulara, la care se adaugi
porozitatea corespunzitoare fisurilor. In general, porozitatea
datoriti fisurilor este mic. Valoarea acesteia poate fi neg!
jatd, in caz c& porozitatea intergranulard a matricei este sufi-
‘cient de mare; dack insé formatiunea productivé are 0 porozi-
tate de matrice foarte mic, gi porii de dimensiuni subeapilare
sint saturati practic in intregime eu apa, atunei porozitatea
datorit® fisurilor este singura care caracterizeazi capacitatea
de inmagazinare a colectorului pentru hidrocarburi *). Evident,
hu orice fisuré prezinti interes; fisurile de naturi tectonic’
aflate in intereomunicafie sint cele care au importan{a, spre
deosebire de fisurile formate in urma unor procese de dizolvare
‘a matricei gi in care, ulterior, s-au depus minerale aduse de
apele de eirculatie.
‘Datorité greutatii exereitate de’ coloana de roei, care aco-
per’ roca magazin, aceasta din urma este supusi unui efect
de tasare, care, influenteaz porozitatea (fig. 11.38).
Compresibititatea, definité ca variatie a unitdtii de volum
‘pe unitatea de presiune se poate referi la totalitatea granulelor
‘componente, la volumul brut, V gi la volumul de pori, V» al
roeii. Intre compresibilitaten rocii, 8, si compresibilitatea spa-
fiului poros 8,,,se serie relatia :
By (11.19)
p
1) Acest car este tnad foarte rar InUlnit. Ce regula general, rocle earbona-
tate se intiinese. sub) forma unor alternange de :
* Caleare dure, eriataline fi compacte, cu porozitati mat mici de 5%, practic
impermesbile gi saiurate cu apt, 91
mmtalcare sau dolomite eretouse sau zaherolde, eu permeabillt{t mich, dar
eu porositati cuprinse Intre 10 41-15%, cu pori.visbil,
"Aveste din trm roel constitule, de obleel, roca magazin, flind saturate eu
petrol: Porezitatea datorita mierofisurlor nu depigeste 2%: In ce priveste macro-
Fourie; aflate Ia distante de 0,3--30 m una fad de alta, avind deschidert cu
Drlnge ire 0,591 mm, acestea contribuie in masura mult mal mlc& declt micro-
Fisurle la marirea porozitalti roc colectoare (5. 71, 207, 245)
Calcarele eristaline compacte, saturate cu apa, pol sf prezinte une
discontinu in masa de ealeare saturate cu pelo sau 84 fe afeetate de un sistem
tie tisdr. In asemenea ctzuri, zicdmintele at 0 limitd api-petrol (si eventual
{Gave-pettol) comuna tatoror pachetelor de roe. Dac tnsa ealcarele compacte sint
Bontinue. st au un earacter pregnant marnos, atunei zledmintele existente pe
Nerticala au limite apispetrol 1 gaze-petrol iferite,
In conformitate cu analiza unor date publicate in literatura
de specialitate, s-a propus ca pentra gresii si se accepte [201,202]
1jl-10-* <8, <2,2-10-§ — 1fat.
naturale @ rocilor asupra
pporoaitati [4]
EBxperimente efectuate in Republica Socialist& Romnia pe
gresii consolidate an condus la valori cuprinse intre 0,18 gi
op Tat pentru coeficientul de compresibilitate al rocii
178).
Permeabititatea este detinita ea fiind proprietatea mediu-
lui poros de a permite fluidelor si-1 traverseze, sub actiunea
unui gradient de presinne. Permeabilitatea este pusé in evi-
denfi numai in procesul de curgere al fluidelor. Conform defi-
nitiei gi sensului fizic al nofiunii, permeabilitatea nu depinde de
natura fluidului, care curge prin mediul poros. Totugi,, se con:
statd o diferenta intre valorile permeabilitaii misurate folosind
diverse, fluide, fie datorits interactinnii dintre rock si fuidele
‘care curg, fie datorité condifiilor de presiune si naturii gazelor
folosite in determinarile curente.
Permeabilitatea se masoari in darey (D) sau milidarey
(ea) weetstd unitate de urs ae cimensionle une! supra
fete
1 D = 1000 mD = 0,981-10-' cm*. rT BDAPE IN CERCETAREA MECANICH ZACAMINTELOR
Rocile compacte au putut deveni colectoare si se pot ex-
ploata toemai datorit’ prezentei fisurilor deschise aflate in
intercomunicatie. Permeabilitatea de matrice a unor asemenea
roei este uneori cu totul insuficientss (sutimi de milidarcy) pentru
ca curgerea si pat avea loc, cum ar fi cazul unor caleari
prezenfa fisurilor gi eavernelor intereomunicante permite ac
mularea hidrocarburilor fiuide, descoperirea prin foraj de explo-
rare gi valorificarea rezervelor petrolifere si gazeifere.
Permeabilitatea absoluta sau specified k caracterizeart eapa-
citatea mediului poros de a permite fazei fluide, care fl satu-
Tear in proportie de 100%
& simu intré in reactie fizico-
chimicé cu roea si curgh
prin aceasta, sub actiunea
unui gradient de presinne.
Fatd devalorile misurate
in condifii obignuite de la-
‘orator, permeabilitatea _ro-
cilor magazin in_conditii de
xicdmint poate si difere des-
Presionea, tal de mult. Anume; 0 datz on
Fig. 1139. Etestal presiunti exertate Testerea presiunii la care se
devcsloana de Tos}, atate deat roci afl Toca magazin, ca urmare
‘magazin asuprapermeabilta}ir aceteia a greutMtii gxercitate de co-
{83} Joana de strate aflate dea-
Soon: St aBiM aoe So supra acesteia, permeabilita-
dics, tea misuraté’ in laborator
este mai mick (fig. 11-39).
Prezenja fisurilor intercomunicante in roca magazin conso-
lidat&, confer acesteia 0 permeabilitate mai mare. Unii autori
[245] ‘consider’ c& toate rocile puternic consolidate, in misurik
cu atit mai mare cu eit continutul in marne este mai mic, tre-
uie 88 fie afectate de fisuri de naturs tectonic5. Tehnica actuald
2 carotajului mecanic nu permite intotdeauna recuperarea sufi-
cient& a probelor de teren din intervalele mai puternie fisurate.
fn consecint&, determinarea permeabilititii pe probe de teren,
fn special, de dimensiuni miei, poate conduce la valori destul
de diferite fata de cele care caracterizeaz’ roca colectoare.
Intre pororitate si permeabilitate nu exist o relatie can-
titativa simpli. Orice rock permeabilé este gi porousit; nu ins
gi orice rock poroasi este totdeauna permeabild, sub aspectul
obtinerii unor debite de fluide suficient de mari la gradientii
de presiune posibil de realizat.
Fie 0 caroti de Iungime 7 [4,32] extrasé dintr-un mediu
poros, gi tn pachet: de tuburi capilare drepte cu spatiile dintre
‘uburi umplute cu un material impermeabil. Perpendicular
pe directia de curgere, sectiunile mediului poros real si ale celui
‘idealizat’ se presupun egale. Din eauza neregularitifilor spa-
tiului poros, longimea drumului pareurs de o particula de fluid
Intre capitul de intrare gi cel de iesire din carotid, este diferit’,
a
woh
Pe ene
Sol tts oe
& , |
tt |
ah |
tg gt i
ait
rao btoee cmd
Fig, IL40. Curbe de corelare ,,permeabilitate absolutd-porozitate"”
‘pentru’un 2dedmint.
anume mai mare decit Iungimea corespunziitoare in modelul de
‘medin poros construit din capilare. S-a denumit coeficient de
tortuozitate, x, raportul dintre pitratele celor don lungimi.
Comparind curgerile in cele dous medii poroase, real gi
idealizat, rezulté ecuatia Ini Kozeny (181, 32, 4]
»
wee (11.20)
a «21
In aceast ecuatie, termenii, 8, (suprafata specific’), ry,
(raza medic hidrautiod), ¢ (factor! de formd), reprezinta, res-
ectiv, suprafaja mediului poros expusk curgerii pe unitatea.
de volum de pori, raportul dintre volumul de pori gi suprafata, um de fluidul care curge si un, factor care caracter
ruguoritatea mediului poros.
Tn fig. I. 40 este reprezentata relatia permeabilitate —
absoluta — porozitate, obfinut experimental pentru. un
zicimint din R. 8. Romania.
Prin notiunea de saturatie a rocti fntr-o anumita facd fluids
se infelege raportul dintre volumul de fluid existent in rood si
volumnl de pori al acesteia. Indiferent de fluidele din medial
poros i indiferent de stadiul in care se afli exploatarea zici-
mintului, suma saturatiilor in diferitele fluide trebuie si fie
egalé cu’ unitatea. In eazul unei zone petrolifere, in care presi-
unea de zicimint a devenit inferioari presiunii de saturatie,
ean
848, +8, 1. (11.22)
S-au notat eu S;, 8, gi S, saturatiile, exprimate ea fractii zeci-
male in petrol eu gaze dizolvate, in gaze iegite din solutie gi
aflate in mediul poros si in apa.
‘Tensiuni interfaciale iau nagtere si In contactul dintre lichi-
de gi solide. Tensiunea de adeziune, care depinde de tensiunile
interfaciale, determin care din lichide va umecta. preferential
roca. Unghiul de contact, 0, dintre interfata a dowd lichide nemis-
cibile in contact eu o suprafat& plang solida (fig. I1.11) se mi-
soar citre lichidul cu greutate specified mai mare. Tensiunea
de aderinne se defineste ea :
Ag = Fy ~ Sua = S41 C08 Ogry (L283)
unde cy 4; %q —sint tensiunile interfaciale 1a contactele
solid-petrol, solid-apé gi apa-petrol.
Suprafata pland solid’ este umectatd de lichidul eu greu-
tate specified mai mare dacd& 0 < 90°, Dac 90" < 0 < 180°,
lichidul eu greutate specified mai mied este cel umectant [4,
18, 125].
Gradul de wmectabilitate a rocii depinde de natura s{ com-
poritia lichidelor, ea gi de natura mineralogics a solidului cu
lichidele se aflé in contact (fig. II. 42). Situafiile extreme
privind umeetabilitatea rocilor din zicimintele petrolifere, roci
umeetate complet de citre api, roci hidrofile gi roci umectate
complet de petrol, roci hidrofobe, se intilnese “probabil foarte
rar (fig. 11.43). In general, rocile sint probabil umectate par-
tinl de catre ambele lichide. Apa este un mediu umectant pentru
marea majoritate rocilor magazin gi ca regulé general, zonele
BS
Sine
Liche ‘eoocton + Acid
argonice "202109 irachinglin OCH Naf fenic
Colcit
Fig. 1142. Unghturl de contact intre diferite lchide gt
‘solide [18]
Msp bitrafit Nesp hidratoe
ig, 1143, Hoot hidrotile $4 hidnstobe we ETAPE IN CERCETAREA VECANICH ZACAMINTELOR STUDIUL PRINCIPALELOR PROPRIETATI FIZICE ws
saturate eu hidrocarbur, In cazul unui lichid neumectant fafa de materialul din care
f Contin totdeaung aps inten, este confectionat tubul capilar, nivelul de lichid in acesta din
14 Stitiala. urmé va fi mai coborit in raport eu nivelul din vas (fig. I1.45).
a Fie un tub capilar intro- Se poate calcula presiunea ne
, dus intr-un vas (fig. IL-4), ‘eesar de aplicat la meniscul, interfata
3 confinind lichid, care umeo- vapori —lichid umectant in tubul
teazii materialul din care este capilar, P,, pentru a cobori nivelul
confectionat tubul capilar. pind 1 cel din vasul cu liehid. Dife- 7,
‘Nivelul de lichid in capilar va Fenfa dintre presiunile P, si P, se nu- s
° fi mai ridicat dectt cel din megte presiune capilara, P,(dynjem®),
vas, datorit’ tensiunii de ° ig, 1145, Caborren
adeziune la contactul dintre P= BS he (te — yw). (HL25) ee eee de
‘tub gi lichid. Nivelulde lichid eRe tr) (TES) cape a mia de
in tub va creste, pin’ cind ;
forfa exercitaté de tensiunes Pentru un tub capilar, sau pen-
de adeziune pe perimetrul ‘tru spatiul dintre particulele solide
tubului capilar va deveni avind alt& form’ decit cea cilindricé
egali cu greutatea coloanei (fig. IL46), presiunea capilaré este
de lichid din tub, conform dati de relat
conditiei > : 5
2 r, 0.008 0 = nr! hetz—tes <= o(x (11.26)
(I.24) Considerind spatiul poros format Solid
und din sfere, distribufia fazei umectante
a fost descrisi ca fiind funiowara,
reste tensiunea super-
a pendulard, si inswlard, up’ cum
ficial a contactal aceasta este continu, acoperind com- | *
OEE gi de nono plet granulele de material solid sau
dynes ig discontinud, astfel incit o parte din
ma tabutut fea suprafaja expusi curgerii de cAtre
waa tubula edi poron este neh san a mat
pilar, eu faze neumectanth amectan
@ — tnghinldecontact (fig. T1.47). Din relatia 11.26 se con- ta'contactal dintre particule
conde stati co datii cu deseregterea razelor solide.
a, — “crontarea de nivel de curbur, presinnea capilaré reste. |
© in tubul capilar, Deci, pe masur&é ce se trece de la distributia funicular’ la
tnt , cea insalars, saturatia fn fia umectant® desereseind, pre-
ote cette spect shunea capilard crest
Tore — grentifile speci Tn afari de dimensinnile si distributia porilor, de natura
lichida. ido va- fluidelor gi solidelor in contact, relatia dintre presiunea capilaré
pori, dynfom>, gi saturatie, depinde gi de modul in care aceasta este determi- nati. Anume, unei presiuni capilare date ii corespunde 0 satu-
ratie mai mare in faza umectanta intr-un proces de desaturare
sau drenare a carotei decit cea aferentd unui proces de saturare
Wmperegunept
fiveiames ez
abrboia | Dchibae seabo i
‘tear rps
Fig. 1147, Stati posibile de distributie a fazelor umectant&
‘ft neumectanta in nmediul poros (181)
deeb endlarh el: elle fou eed: 8 — et
ils maser soe Tena ae rte an
sau imbinare on faza umectanta a aceleeagi carote. Causa dife-
renfei mentionate se explic& prin existenfa unui fenomen de
Risteresdt capilard (4).
STUDIUI, PRINCIPALELOR PROPRIETAT! Frzice %
{n fig. 11.48 sint reprezentate variafiile presiunii capilare
Tr funefie de saturatia in lichide umectante pentru dous medii
poroase. Presiunea la eare faza umectant ineepe sii pAtrunda
TOTS ve” T7°3
Soy ferhy | ®
eis re Bh eget He
: 5 TE
12] a :
3 i :
a ! a i
6 | re
ae Se i
a ns a
woe eee? bbe yo
Soho’ lee Sora hod
Fig. 1148. Curbe capllare obtinute pe carote folosind api 3i
‘mereur [187],
in roc’, dislocuind faza neumectanti, s-a. denumit presiune de
deplasare, Py. Saturafia ireductibilt in apa, constatath Ia ase-
menea experimente, §-2 admis a fi egali cu saturatia in apa
interstifiald, 8,,. Apa interstitial’ poate fi dislocuiti din me-
diul poros de citre apa de natura diferita de cea de z&cimint,
dacé aceasta din urmé se injecteazd in strat [95,146].
Se dovedeste c& intre saturatia in apa interstitiald si per-
meabilitatea absolut a earotelor existi o tendintd de corelare ;
pe misur’ ce permeabilitatea desereste, confinutul in apa inter-
Btifialt cregte. In fig. I1.49 se prezintd o serie de curbe permea-
bilitate absolut — saturatie in api interstifiala. Corelind datele
experimentale privind zJciminte de petrol din Roménia, la
Tnstitutul de cereetiri foraj extractie din Cimpina s-au cons-
truit curbele redate in fig. 11.50. [96].
Proprietitile electrice ale mediulni poros saturat cu fluide
depind de geometria spafiului poros si de natura fluidelor
continute.
Se numegte factor de formatie, F raportul dintre rezis-
tivitatea rocii saturaté exclusiv cu api mineralizaté, R, gi
Tezistivitatea acesteia din urma, R,. Analizindu-se diferite
modele de medii poroase idealizaie, sa ajuns la concluzia, c&
factorul de formatie depinde de porozitate si de configuratia
porilor [4, 181, 242]:
F=Cp (L217) STUDIUL PRINCIPALELOR PROPRIETATI FIZICE ”
S-a notat eu: 6 —factoral de cimentare, variind intre 1,3
pentru roci neconsolidate si 3 pentru roci
‘eonsolidate ;
€ — coeficientul numeric care variazi intre
0,4 gi 1.
%
i
i
eA
hae
& ye absETEe
588
a
Soret
‘mine din Romania (96)
W
3 —.
i I mt ee estat)
S 8 s
SPER RESAR gases g
22 gave mens :
e
&
: 5 2,
3é B ke
ore is “3
ii ;
i aE
842 ,
fi bas ‘
Ss DEE ‘ Mise de plot
S s8 pseaniatidet
é tle" Be ‘ en
SA & ty — -inh,
' Be Poraetatea, Ys
f : rt i. 1.51 Corel inte actor defrag porate
g 3 eS as z In fig. 11.51 sint reprezentate citeva corelari intre fuctorul
06" Bmosge aapoqyqoouieg = de formatie si porozitate.
Poem ws BEAPE IN CERCETAREA MECAMICH ZACAMIN’
Intre zonele saturate complet cu apd si zonele saturate eu
petrol gi apa interstitialé ca gi intre acestea din urmd si zonele
de cap inifial de gaze, saturate
(ch gaze,apth interstitial si ev
tual petrol remanent, nu exist
plane distinte de contact. Dato-
Titd capilaritafi, in loe de plane,
ar trebui af existe zone de tran:
zitie (fig. 11.52), grosimea aces.
tora depinzind de caracteristicile
Auidelor i mediului poros, de
procesul de saturare in fluide al
Inediului poros [160,31,07].
4, Fie un media poros satnrat
aS, eu api mineralizata si hidrocar-
Seeaion tds bur Indicele de rectstinitate I)
ig. 1152, Disttbutla tldelor mn esteraportul dintre rezistivitates
ein fer) medialul poros, saturat eu api
de rdedmint si. fluide ‘necon-
Guctibile, -R,, si rezistivitatea
aceluiayi’ mediu’ poroxs, saturat
exclusiy ea api minerulizatl, 2.
Tntre indicele de revistivitate,
seris pentru faza umectantd gi
saturafia in apa mineralizati
cea fag umectanta, se serie Fe-
Intia (181)
I,~8.°, — (IL28)
unde exponentul ¢ este denumit
coeficient de saturatie, valoarca
sa numeric, variind de la 2
Ja 2,7. In fig. 11.53, sintre-
prezentate curbe indice de
Tezistivitate-saturajie In api
mineralizati",
Tn mediui poros pot fi pre-
zente dou sau chiar’ trei Lie
fluide. Dintre -acestea, una sau
chiar dowd pot fi imobile, in
timp ce eelelalte faze curg sub
actitinea gradientilor de presiune
ereati, Asupra valorii permeabilitafii mediulai pores pentru
faza fluidd mobili, prezenta celorlalte faze, mobile sau nu, exer-
ito influent& remareabili, in funefie de natura, eantitatea
si distributia acestora, In asemenea condifii se constat’ si eapa-
citati diferite ale mediului poros de a permite curgerea diver
selor fluide sub actiuuea gradienjilor de presiune, permeabi
file efective pentru fluidele respectire k,, kyy ky. In seopul obfi-
nerii unor valori aditensionale, se utilizeazik notiunea de permea-
bilitate relativd, care reprezintd raportul intre permeabilitatea
efectiva si cea absolut
k= “tk,
st (1.29)
Valorile permeabilitiilor relative sau efective depind de
saturatiile in fluidele care saturead roca. Cu o earacteristicd
a relatiilor permeabilitatea relativé — saturafie -(fig. TT.D4,
11.55), intr-o curgere bifazied, se constata ed, permeabilitatea
relative’ pentru o anumit& fazi devine mai’ mare decit zero,
numai din momentul in care s-a format un minimum de satu:
rafie in faza respectivi, saturafia de echilibru Be de alt& parte
permeabilitatea relativa pentru o anumiti fazi se anuleazd
inainte ea saturatia in_faza respectivé si fi ajuns la valoarea
zero, Pe masura sedderii saturatiei intr-o anumité faz, permea-
bilitatea relativit a rocii fat de aceasta seade, la inceput foarte
repede si apoi mai lent.
Mobilitatea unei faze fluide se numegte, raportul dintre per-
meabilitatea relativa pentru faza respectiva si viscozitatea
acesteia
sk alk
Be
ici t, g si a, referindu-se la petrol, gaze gi api, Mobilitatea
dopinde' de saturatic si de presiunea la care are loe cungerea.
‘Mediul poros, eare contine petrol subsaturat gi apa inters
fiali este un mediu elastic, care se poate carneteriza gi prin coefi-
cientnl complex de compresibilitate [203]
Pa
__ In functie de natura fluidelor care satureazi Yoeile magazin
si de proprietatile acestora din urmi, transmiterea perturba-
le
(11.30)
(31) 7 va
eee Ee, F
Fig 154, ‘Dependenfa permesbilitior relative
de ‘saturatie pentra carul' disloewirt petrolulat de
tre apa [100]:
Permeatifteereobo.
sSRETEEL I SES
Fig. 11.55, Dependenta prmeabitior rative
‘sc atuatie pentru ene doe petrol de
‘te gaze [308]:
——- tt ernie et te
STUDIUL PRINCIPALELOR PROPRIETAT: GER.
fiei de presiune, creat intr-un punct al unei wnitdti hidrodina-
mice prin exploatare sau injecfie, intr-un alt punet mai de-
pirtat, dar aflat in cadrul accleeagi unitati hidrodinamice, se
face intr-un timp mai mult sau mai pufin indelungat. Coefi-
cientul de piezoconductibilitate al mediului porox saturat cu
fluide
k
pup
. (11.32)
exprimat in om*/s, este o misur’ a duratei de transmitere » per-
turbatiei de presiune la o distanfé dati. Teoretie, eind @ = oo
(pentra 8° = 0) gi @ =0 (pentru B* = oo), perturbatiile de
presiune se transmit instantaneu sau intr-un timp infinit de
indelungat. In realitate insi, nu se intilnese dectt situafii inter-
mediare.
Principalele proprietiifi fizice si fizico-chimice ale rocii
magazin gi sistemului roci-fluide se determini fie pe cale direct’
(analiza de carote in laborator), fie pe cale indirect.
Aduse la suprafati, carotele trebuie prezervate, asign-
Tindu-se de indati condifiile pentru care lichidele confinute nu
se pierd. Confinutul tn lichide al carotelor extrase poate fi
misurat cu suficienté exactitate in laborator. Totugi, valorile
rezultate nu pot caracteriza cu fidelitate conditiile de satu-
rafie existente in riicimint, deoarece [166]:
— in timpul operafinnilor de carotare mecanic’, 0 parte din
filtratul fluidului de foraj pitrunde in earot& pe o zona periferies,
dislocuind 0 cantitate corespunzitoare de lichid din proba de
teren;
— datorité sedderii presiunii, pe misura ridicirii la supra-
fafi a carotiorei, o parte din gazele confinute initial in solufie
40 eliberears, dislocuind din proba de teren 0 cantitate cores-
punzitoare de petrol.
Dac deci, la operatiunile de carotaj mecanie se utilizeaz
fluide de foraj pe baz de apa, este de agteptat ca saturafiile in
api ale carotelor extrase si fie mai mari decit saturatiile in api
interstitiald. Dacé fluidul de foraj este aledtuit pe baz de pro-
duse petrolifere, atunci exist’ posibilitatea de a nu altera conti- ETAPE Iv CERCETAREA WECANICH ZACAMINTELOS
nutul in api interstitial al carotelor aduse Ia suprafataé. In
fig. IL. 36 sint redate, din literatura de specialitate [119]
schimbari tipice ale confinutului in fluide, obfinute in urma unor
experimente de laborator, care reprodue carotajul_ mecanie
utilizind fluide de foraj pe bazd de ap’ gi produse petrolifere.
Valorile saturafiilor in
lichide ale carotelor ex-
tal Peta! fae | trase din sonde, in. care
as a Haar] carotajul a fost efectuat
44’ | folosind fluid de foraj pe
Ta] bath de api pot servi pen-
4s | tra stabilirea contactelor
api-petrol_ gi gaze-petrol.
Anume, daci se exami.
neazi variatia continutului
in petrol al carotelor cu
adincimea de la care au fost
Sg | late, se constati ci in
zona petroliferd, saturatiile
"47 | in petrol ale carotelor sint
—| relativ mari, in timp ce in
424 | capul initial de gaze satu-
rafia in petrol este foarte
mied sau practic. lipseste.
soe tn zona de tranzifie aph-
petrol, saturafia in petrol a
carotelor extrase desereste
es httienja Paidatuide fora) aupen ¢¥ oTeRterea adincimii, fata
neural scsi in zona
‘aduse la suprafatd: petrolifers pentra ea apoi,
fie we Me de in zona acvifer’, 88 dis-
ard complet.
Porozitatea se determin’ in laborator pe carote complet
useate. Se masoari volumul brut (prin metode gravimetrice sau
volumetrice) gi volumul de pori al carotei. La Institutul de Cerce-
tiri Foraj Extractie din Cimpina a fost imbunitatith metoda
determindrii vizuale a porozitdtii, planimetrind spafiul poros al
seotiunilor rezultate, dupa imbibarea cu bachelitd a probelor
de roed gi supunerea acestora la atacuri suecesive en HF yi HCL,
pentru a obfine mulaje de roc [140].
rag,
redial
Au fost ficute inceredri de a se determina porozitatea dato-
rita fisurilor prin cercetarea viznali a sectiunilor subtiri de
Foch (245]*) ql prin fotografierea giiurii de sondi [125],
Permeametrele sint folosite pentru determinarea pe carote
a permeabilitafii. Permeabilitatea absoluta, atit paralel, cit si
perpendicular pe directia de stratiticatie se calculeazi misurind
debitul de fluid trecut printr-o caroti de sectiune cunoscutd
pentru o presiune diferentialS dati. Fluidele utilizate pentra
determinarea permeabiliti{ii trobuie si nu afecteze geometria
spatiului poros, Din acest punct de vedere, apa neminerali-
zata, apa dulee, trecuté printr-o roci in compozitia cireia exist’
argile gi marne exfoliabile conduce la stabilirea de valori
eronate, mai miei, ale permeabilititit; folosirea ‘apel minerali-
zate insi permite misurarea destul de corecté a valorii per-
meabilititii. De obicei, aerul este fluidul intrebuintat pentru a
determina permeabi
Titatea pe carote util $0, —
zind legea tui Darcy. |
Experimentele au
anitat oi permeabi
tatea absolut, mast
utd ou diferite gaze,
depinde de natura a!
cestora gi de valoarea
inversi a presiui
medii de experimen-
tare B, adies de va-
loarea inversi a semi-
samel presiunilor 18 rig. 11,57. Dependenta lniark dintre permeabil
capetele carotel (tig. {aa pentru nuowen bloat te cabo eat a
IL57), datorité feno- inversul presiunii medil de experimentare [121].
menului de alunecare
‘ gazelor [121 }. Dac& dreptele obtinute folosind diferite gaze se ex-
tra poleazi pini la valoarea zeroa inversului presiuniimedii, se obt
‘ne permeabilitatea absolut corespunzitoare determinarii acesteia
folosind lichide, K,. Intre permeabilitatile masurate pentru gaze
pe carote uscate, K,,,valoarea K, gi presiunea p se serie relatia
Permecbiele, ad
Bs
eee 02
“oteten mite @ resent
. (11.33)
*) Rezultatele obfinute n laborator nu pot fins considerate reprezentative
Pentru situatia din zicamint so4 ETAPE 18 CERCETAREA NECANICH ZACAMINTELOR
unde
Bax (11.34)
4 fiind tnelinareg dreptel ,permesbilitate — inversul presianit
In fig. 11.58, este’ Teprezentat& valoarea Ini B ca 0
fanctie de perineabilitate absoluta.
5
of { Tit
cf — 4
si T - Tt
£4) +
goo :
ig +
ate |
feo He
secre ie
aa
mn He
SSPE ILL KA
Fig. 11.58, Corclarea dintre factorul 5 1 permeabilitate (12).
Carotele uscate se folosese de asemenea pentru masurarea
presiunii capilare. Dupi saturarea completd cu api, carota aye-
zal& pe o diafragmi cu pori fini si uniformi, saturata de ase-
menea cu api, este supusi In presiuni creseinde, in trepte.
Gazele san aerul sub presiune dislocuiese apa din porii earotei.
La ficcare treapti de presiune, se cint&reste proba de roe en
ap’. Faza umectant&, apa, se afli la presiunea atmosferied in
tot timpul experimentarii, astfel incit presiumea capilara poate fi
orjeind calculati gi legatd de saturatia in ap& a carotei. O
metodé mai rapid’ de determinare a presiunilor capilare este
cea centrifugal.
Dispunind de curbele ,,presiune capilars — saturatie” se
poate determina imediat saturatia in ap& interstitial’.
Pornind de la curba capilari, construité pe baza experi-
mentelor de laborator in care mercurul se injecteazi in carote
uscate in prealabil, a fost propusi formula [187]
0.66 cn”
(1.35)
STUDIUL PRINCIPALELOR PROPRIETATI FiZiCE 15
pentru caleularea permeabilititii absolute. In relagia 1135,
este un factor de proportionalitate (factor litulogie) cuprins
intre 0,2 gi 0,37. Porozitatea p, este exprimati in procente.
Pentru ‘un obiectiv productiv dat, valoarea factorului litologie
variazi in limite relativ strinse. Dac C se poate determina pe
cale indirect, pe baza unor misuritori efectuate pe carote Inate
dintr-un zickmint, permeabilitates absolut poate fi apoi
eatimata pentru alte earote sau chiar probe mici de teren din
acelagi iedmint, rezultate din detritus, misurind numai po-
roritatea si constraind curba capilaré.
Exemplul IL6. Si se caleuleze permeabilitatea unei
probe de teren, gtiind cd presiunea capilars determinaté prin
injectia de mercur in proba uscati este descrisi de punetele redate
in primele dou coloane ale tabelei 11.2. Porozitates probei de
teren este 206%. Din datele disponibile asupra permeabilititii
si porozitatii altor carote extrase din aceoagi formatiune, earote
Pe care s-au determinat gi curbele eapilare, result’ ci factoral
Titologic @ are o valoare medie de 0,32.
Tabela 112.
Caleutul wumerte al integralel din eeuajip 1.36 penta exemplul IL
7 T
° es oaor 3407
8 as isa
2» sa oon 1200
% a6 Ose ar
3 a oe 0
* oe one as
8 ae Ooms oe
% ao dons soar
3 2000 sas
S Ped o's ons
1% a0 ota
ee
Integrala, care reprezinta suprafafa inchisi de eurba 1/2° si
axele de coordonate, s-a rezolvat numeric, insumind elementele componente (trapeze Intre Sy = 0 $i Sye—= 70% si dveptun-
ghin pentra Sy, — 70—100%). Permeabilitatea va fi
ke = 0,66 x 0,82 20,6 x 6,137 = 26,5 mD.
In atari de corelarea geologic’, diagrafia clectrica se mai
foloseyte pentru determinarea unor parametri fiziei ai rocii sa-
turatd en fluide. Ou toate cd interpretarea cantitativ’ a di
grafiei eloctrice are un caracter destul de aproximativ uneori,
trebuie totusi avute in vedere o serie de avantaje oferite in
prineipin de-aceste procedee fatii de rezultatele analizelor de
earote, Diagrafia electric permite si se studieze rocile in con-
difii de sicdmint, tari a fi deranjaté structura, textura rocii,
confinutul in fluide al acesteia. In ipoteza unei interpretari can-
titative corecte a diagrafiei electrice, se eviti incorectitudinile
inerente reguitate de pe urma analizei carotelor, provenite din
strate cu intercalatii de nisipuri consolidate gineconsolidate,
probe din ultimele fiind relativ greu de adns la suprafafit. Curbe-
le obtinute prin diagrafia electric’ permit studierea detaliati a
zickmintului, punerea in evidenfa a stratelor permeabile gi
impermeabile, care compun obiectivul productiv, studierea
rocilor, pe 0 anumité raz in jurul gaurii de sonda. Dacd se fine
seama’ de faptul i efectuarea operatinnilor de carotaj meca-
nic continaa in condifiile obfinerii unei recuperiri eft mai mari
a intervalului carotat, miregte sensibil preful de cost al fora-
jului, apar evidente eforturilecarese fac pentru imbundtatires
metodelor de interpretare cantitativa a diagratiei electrice.
Echipamentele de carotaj electric pot inregistra simultan
curbe de p:tential spontan gi de rezistivitate.
Pentru masurarea potentialului spontan, se citegte dife-
rena dintre potenfialul menfinut constant ‘Ia clectrodul aflat
Ja suprafat& si potentialnl, variabil, existent la nivelul unui
electrod ridicat treptat din'sonda umpluta eu fluid de foraj pe
bazi de apd. Curba potentialului spontan PS, inregistreazi
variatiile potentialului provocat de cimpurile electrice natu-
rale, care apar datorité proceselor de difuzie, adsorbtie, fil-
trare, oxidare. Activitatea de difuzie-adsorbjie a marnelor
rimine practic constantd, motiv pentrn care pe diagrafia el
tried apare o ,,linie de zero”, linia marnelor. Fat de aceasta,
diferite strate Doroase si permeabile apar cu abateri de diferite
amplitudini, APS. Grosimea stratului, stratifieatia, diametrul,
giurii de sonda, zona de patrundere a filtratului provenit din
fluidul de foraj, rezistivitaten formatiunii ete.
forma eurbei PS si dimensiunile amplitudinilor acesteia.
fn misura in care intre suprafata roeii expusi curges
(suprafafa specified, parametra en pondere determinant’ in
adsorbfie) gi porozitatea roeii exist o legitur’, devine posibili
si existenfa unei dependente intre amplitudinile curbei de poten-
tial spontan, si porozitate. Pentru un anumit obieetiv pro-
Auectiv, este posibil de construit o curb de corelare intre por
zitifile mAsurate in laborator pe carote gi amplitudinile curbei
PS in dreptul intervalelor din care s-au extras carotele. Ase-
menea curbis de corelare poate fi apoi utilizaté in vederea exti-
mirii porozitéitii acelor strate, cadre nn an fost carotate mecanic,
dar apar pe diagratin electrici [76]. Estimari ale porozititii
dupa acest procedeu au eondus Ia rezultate satisfiicitoare in
eazul zicdmintelor de plattorma. In fig. 11.59 exte reprezen-
Ce € 2 ra a
Prete, %
Fig. 1.59, Curbi de corelare ,amplitudine PS — porozitate”.
tata o curbi de corelare ,,porozitate-amplitudine PS”, construité
pentru un zicémint din Republica Socialistk Romania, féri
Tnarea in considerare a corectiilor de grosime, saturatie, rezis
vitate ote
Carbele de potential spontan pot fi folosite si pentru esti-
marea grosimii stratului, h [73, 179]. In caznl stratelor a ckror
grosime depiyeste eu mult diametrul giurii de sondi, grosimile
Acestora se consider’ egale eu diferentele de adincime a punc- ox ETAPE IN CERCETAREA MECANICH ZACAMINTELOR
telor situate la 50% din amplitudinile PS ale ramurilor supe-
ioari. gi inferioari ‘a curbei (fig. 11.60). Dacd grosimea stra-
tului este mai micé decit de
t ov {8 ¢ — trei oni diametral gimrii de
sonda, d,, atunci valoarea
grosimii determinati ca mai
sus se inmulfegte cu coefici-
entul de corectie K, redat in
fig. I1.61, in fanctie de valoa-
rea raportului dintre grosimea
i : stratului gi diametral giurii
de onda.
+ Pentru inregistrarea con-
tinud o reriativitapii in gaura
de sond& netubata gi umpluté
stimarea giosimit atratua © Hid de foraj conductibil
Fl To, Hetimarea grsin tatu 5S Eologogo,diaponitive povor-
2 cut amet: ~ carta wineries «fale gi gradiente. Prima, cate-
gorie se caracterizeazi prin
aceea ch dintre cei trei electrozi coboriti in gaura de sondi,
cei mai apropiati sint doi electrozi diferiti, unul de ali-
mentare (A sau B) gi unul de misuré (M sau WV).
al =
” {tr f !
at
Sar —
t [ f LL tt
1 t +
fol a
ea ere ea | im
Sa)
a
a b
[ I TT it
° BOT BET ETE TS OE
Fig. 1161. Fector de corectie K pentru estimarea grosimit stratulut dupa
‘curba PS(h< 3.) [73].
Dispozitivele gradiente difera de cele potentiate prin aceea ca
din cei trei electrozi coborifi in gaura de sondi, cei mai apropiati
STUDIUL PRINCIPALELOR PROPRIETAT! FIZICE 1098
intre ei sint doi electrozi de acelagi fel, de masurd sau de ali-
mentare. Din cauza modului de aranjare a electrozilor, dispo-
zitivele gradiente au o razi de investigatie mai mare decit cele
potentiale. In cea ce priveste alimentarea, atit dispozitivele
potential, eft si cele gradiente pot avea alimentare direct’ sau
simpl4 (cind in gaura de sondi sint doi clectrozi de misuri gi
‘unul de alimentare) gi alimentare reciproct sau dublé (cind in
gaura de sondi sint introdusi doi electrozi de alimentare gi unul
de misurk), — tabela IL.3 —. Se deosebese, de asemenea, dis-
Tabela 118
Dispoctive potenjale si gradienteutlliate In objineren dlagraillr eleetrice [179]
crsmean | rctoene | Octo
Jeena |e wt | ote
a | B
M A
N M
A » | x | B
™ A wo} oA
N B A | Mm
pozitire normale (conseoutire) — cind clectrozii de misuri gi
‘alimentare vin in ordine consecutiv si dispozitive inverse
(neconsectitive) — cind fie e& electrozii de masurk sint inter-
calafi intre cei de alimentare (ca in eazul alimentérii directe)
fie ck electroaii de alimentare sint intercalati intre electrozii de
misuré (ca in cagul alimentirii duble). Cu dispozitivele nor-
male se inregistreath curbe gradiente de talpé, iar en dispozitivele
inverse se Inregistreani ourbe gradiente de acoperis.
Scara dispositivelor este consideratk dup& cum urmeari:
— la disporitive potentiale, egali eu distan(a dintre elec-
trozii A gi M5
— la dispositive gradiente eu alime
distanja 40, punetul 0 find situat la mijlocul
eloctrozii Msi 1;
re simpli, egal cu
istantet dintre = In disposi
distanja MO, pune
¢ grdiente en alimentare dubla, egala eu
al O fiind situat la mijlocul distangel dintre
s,_,. electroaii Agi B
p) et 2 £20” Cuniete de reristvitate sint
y I folosite gi pentru a stabili limi-
tele stratelor, respectiv pentra
a_calcula grosimea stratului
(73, 179).
Fie eazul curbelor de rezis-
tivitate inregistrate cx dispozi-
tive potentiale. Daca stratul are
© grosime mult mai mare decit
scara dispozitivului, atunei
mitele stratului se giisene in
mijloent porfiunilor de variatie
mics a rezistivitatii sparente,
situate deasupra gi dedesubtul
teria sess localui in care rezistivitatea ‘In-
strat dupa curba de rezist-vitate in’ cepe sh ereascd bruse. Acoperi-
resist ow, Sepeitiy” potenti Sa) gi culcugul stratulai se afla-
mai sits, respectiv mai jos ew
distanja A M/2 fat& de locurile
uarba 1-din fig. 11.63); asemenea
ate in ealeulul grosimii, dacd Invegistrarea
se face la o scard suficient.
de amanuntita, Cind.gro-
simea stratului nu depa-
geste cu mult seara dis-
pozitivului gi rezistivitatea
Stratulni mueste prea mare,
grositea stratulii se cal:
culeazi, misurind pe verti-
cali distanta dintre ma:
mele de ecranare (¢ gi ¢’
pe curba 2 din fig. 11.63)
$i seigind Tungimea 4M.
Duck rezistivitaten strain:
Ini este de peste 13-20
Fig. 11.68. Deter grmimil de strat (Ti mai mare deett rezisti-
tpi catba de nakthitae uesaree VitMtea aparent& a mane-
Su" spose potential (1 fs au; Jor, atunei limitele stratn-
Paha 2AM; 3h Od AM, Iui se consider’ ch se afla
mentionate (fig. 11.6:
deplasiri pot fi negli
la interseetin curbei de rezistivitate Inregistrate, ew dreapt
care reprezintio rezistivitate de patra ori mal mare di
revistivitatea aparentiy a
marnelor (fig. 11.64), 2
In cazul | stratelor
cu grosime foarte micd
(hYou might also like
