REGNURILE VIULUI.

Aspecte comparative:
regnurile MONERA (PROCARIOTA), PROTISTA, PLANTAE, ANIMALIA, FUNGIA.
BOTANICA. PREZENTAREA SISTEMULUI ACTUAL DE CLASIFICARE.
1. REGNUL MONERA: Organisme vegetale procariote.
Încreng. CYANOPHYTA:alge albastre. Nostoc commune.
2. REGNUL PROTISTA. Eucariote
Încreng. EUGLENOPHYTA
Încreng. PYRROPHYTA
Încreng. CHRYSOPHYTA
3. REGNUL PLANTAE
Încreng. RHODOPHYTA- ERYTROPHYTA - Alge roşii
Încreng. PHAEOPHYTA: Fucus vesiculosus.
Încreng. CHLOROPHYTA: Pleurococcus vulgaris, Ulva lactuca.
CORMOPHYTA – PLANTE SUPERIOARE. CORMOPHYTA (TRACHAEOPHYTA, EMBRYOPHYTA):
Încreng. BRYOPHYTA: Polytrichum commune,
Încreng. PTERIDOPHYTA:Clasa Filicatae. Polypodium vulgare
Încreng. PINOPHYTA: Clasa Pinatae: Picea abies,
Încreng. MAGNOLIOPHYTA: Clasa Magnoliatae:
Ord. Magnoliales: Magnolia kobus.
Ord. Ranunculales: Ranunculus ficaria,
Ord. Fagales: Fagus sylvatica
Ord. Rosales: Prunus avium,
Ord. Fabales: Pisum sativum,
Ord. Capsarales: Capsella bursa-pastoris
Ord. Lamiales: Lamium album
Ord. Asterales: Taraxacum officinale,
Clasa Liliatae:
Ord. Liliales: Galanthus nivalis,
Ord. Poales: Triticum aestivum,
Ord. Arecales
ZOOLOGIA.
2. REGNUL PROTISTA (PROTOCTISTA-EUCARIOTA UNICELULARIA).
4. REGNUL ANIMALIA.
Increng.: PLACOZOA, MEZOZOA, PORIFERA,
CNIDARIA, ACNIDARIA,
PLATYHELMINTHA, GNATHOSTOMULIDA, NEMERTEA, GASTROTRYCHA,
NEMATODA, NEMATOMORPHA, ENTOPROCTA,
ROTIFERA, ACANTHOCEPHALA, KINORHYNCHA, PRIAPULIDA, LORICIPHERA,
ANNELIDA,
MOLLUSCA.
ECHIURIDA, SIPUNCULIDA, POGONOPHORA,
TENTACULATA (LOFOFORIENI),
ECTOPROCTA (BRIOZOA),
BRACHIOPODA, PHORONIDA,
Grup PARARTHROPODA:
Increng. ONICOPHORA, TARDIGRADA, PENTASTOMIDA,
Grup EUARTHROPODA:
Increng. CHELICERATA (ARACHNOMORPHA),
Increng. CRUSTACEA .
Increng. UNIRAMIA –
Clasa MIRIAPODA (Diplopoda, Chilopoda, Symphila, Pauropoda)
Clasa INSECTA:
Subclasa Apterygota :
Ord. Collembola, Protura, Diplura, Thysanura;
Subclasa Pterygota :
Ord. Ephemerida, Odonata, Blattaria, Mantodea, Isoptera, Plecoptera,
Orthoptera, Phasmida, Embiidina, Dermaptera, Psocoptera, Phthiroptera,
Thysanoptera, Homoptera, Heteroptera, Coleoptera, Neuroptera, Mecoptera,
Trichoptera, Lepidoptera, Diptera, Siphonaptera, Strepsiptera, Hymenoptera;
Increng. ECHINODERMATA, CHAETOGNATA.
Increng. STOMOCHORDATA (HEMICHORDATA),
Increng. UROCHORDATA (TUNICATA),
Increng. CEPHALOCHORDATA = ACRANIATA,
Increng.VERTEBRATA = CRANIATA.
Subîncreng. AGNATHA. Clasa Ciclostomata.
Subîncreng. GNATHOSTOMATA.
I. Supraclasa PISCES.
II. Supraclasa TETRAPODA
Clasa Amphibia, Clasa Reptilia, Clasa Aves, Clasa Mammalia).
5. REGNUL FUNGI:
Încreng. EUMYCOTA: Subîncreng. ASCOMYCOTINA, BASIDIOMYCOTINA

1
REGNUL MONERA: Organisme vegetale procariote.
Încreng. CYANOPHYTA: alge albastre. Nostoc commune.
 Cuprinde prototalofite autotrofe-fototrofe (excepţional
heterotrofe- Spirulina albida, Chasmaesiphon hyalinum etc.),
 organisme unicelulare, adeseori grupate în colonii sau cenobii
filamentoase, lamelare, globuloase.
 Fiecare celulă are :
o o membrană celulară aderentă pe protoplast– locula- ;
o în exterior, o teacă celulozo-proteică, mai groasă, care
inveleste colonia de celule, în cazul cenobiilor;
o şi tot la exterior, secretă încă un strat albuminoid, ca o
masă fundamentală, gelatinoasă, pentru celulele coloniei;
o celulele şi coloniile au polaritate(Oscillatoria, Anabaena)
 Coloniile prezintă:
o celule vegetative, colorate caracteristic şi care pot forma
endospori sau forme de rezistenţă;
o celule intercalate, incolore, îngroşate – heterocişti - ce
servesc la fragmentarea sau ramificarea filamentelor
 Cianoficeele - algele albastre-
o abundă în apele dulci – mai ales de tip lentic, bogate în
substanţe organice, în descompunere;
o mai puţin în mediul marin;
o trăiesc pe suprafaţa şi în straturi superficiale ale solului,
o pot fixa azotul atmosferic (Stratonostoc, Calothrix,
Anabaena etc.);
o trăiesc pe suprafaţa stâncilor, având rolul de primi
colonizatori ai stâncilor, substraturilor minerale abiotice,
pregătind mediul plantelor, împreună cu unele bacterii;
o trăiesc în condiţii extreme de temperatură, arctice sau în
apele termale, (la peste 80oC, Băile Herculane)
(Aphanocapsa thermalis, Phormidium laminosum);
o trăiesc pe scoarţa arborilor,
o în simbioză cu ciuperci, formează talul
lichenilor(Nostoc)
o ca endofite, pot trăi
- în spaţiile intercelulare în ferigi acvatice (Azolla) – Anabaena azollae,
- în rădăcini (Cycas) - Amorphonostoc, Nostoc entophitum,
- cloroplastide în interiorul algelor incolore(Glaucocystis nostchinearum) .
CLASIFCARE
Reprezintă un grup arhaic, cu fosile în straturile precambriene şi cambriene.
2000 DE SPECII, 160 GENURI, 5 ORDINE
1.ORD. CHROOCOCCALES, cu masă gelatinoasă, cu endospori.
Specii planctonice
 Chroococcus turgidus, colonie globuloasă,
 Microcystis flos-aquae, neregulate, produc înflorirea apelor dulci.
2
Specii fixate pe stânci şi ziduri umede
 Glaeocapsa , colonii cu 1-4 celule.
2. ORD. CHAMAESIPHONALES
Colonii fixate de substrat, fără masă gelatinoasă, cu sporocist şi endospori.
 În apele dulci, Chamaesiphon şi Endonema, fixate de plante acvatice,
 Specii marine, Dermocarpa prasina - fixată pe talul unor alge brune.
3. ORD. PLEUROCAPSALES
Colonii filamentoase, cu polaritate evidentă, cu sporocist terminal.
 Fixate de substrat calcaros - Hyella sau de plante acvatice.
 Majoritatea- specii marine, Xenococcus,
 Puţine, de ape dulci, Pleurocapsa
4. ORD. STIGONEMALES
Colonii filamentoase, cu masă gelatinoasă voluminoasă, aparent
multiramificate, cu heterocişti. Se înmulţesc prin hormospori fiecare
conţinând un singur hormospor multicelular Pulvinaria, Westiella,
 Marine – Stigonema panniforme
 De ape dulci - Westiella,Mastigoclaudus.
5. ORD. NOSTOCALES
Cele mai răspândite alge albastre. Colonii filamentoase, cu sau fără masă
gelatinoasă, cu heterocişti, cu hormogoni multicelulari sau cu necrocişti cu
hormospori multicelulari – Calothrix.Sunt specii marine sau de ape dulci,
trăiesc pe soluri, ziduri, pereţi umezi sau fixate pe alte organisme.
Familia Oscillatoriaceae,
 Oscillatoria, Gomontiella subtubulosa,
 sp termofile- Phormidium laminosum
Familia Nostocaceae
 Stratonostoc(Nostoc)commune=cleiul pământului, cu masă gelatinoasă
abundentă, în umezeală, culoare verde neagră, pe pământ şi stânci.
 Spirulina major, Aphanizomenon flos-aquae,
Familia Rivulariaceae.
 Marine, Rivularia mesenterica, globuloasă, filamente în evantai,
 Lentice, Gloeotrichia natans, G.pisum, globuloase.

2. REGNUL PROTISTA. Eucariote.

Încreng. EUGLENOPHYTA
Unicelulare, autotrofe sau saprofite, asimilează paramilon.
40 genuri, 800 specii . Specii de ape dulci şi salmastre. Euglena viridis

Încreng. PYRROPHYTA
Clasa Peridineae – Dinophyceae, formă ovală, cu ţepi, cu 2 flageli locomtori
ventrali, cu două valve încrustate cu bioxid de siliciu sau carbonat de
calciu. Asimilează ulei şi amidon.
150 genuri, 1 100 specii
3
  marine, planctonice, majoritatea, Ceratium tripos,
 puţine de ape dulci, Peridinium tubulatum.

Încreng. CHRYSOPHYTA
(1. Clasa Heterocontae, 2. Clasa Diatomeae - Bacillariopytae).
Specii cu 2 flageli, prelungiri rizoidale sau 2 valve cu bioxid de siliciu.
Specii autotrofe, cu clorofilă a, caroten şi xantofilă.
Asimilează ulei, leucozină şi volutină.
Au membrană celulară pectică, rar celulozică.
800 genuri, 14 000 specii.

1. Clasa Heterocontae
 Familia Vaucheriaceae
 40 specii de ape dulci şi salastre – Vaucheria dichotoma
 Familia Botrydiaceae
Unicelulare, polinucleate, cu cloroplaste, cu prelungiri rizoidale
În mâlul umed, din zone inundabile
 Botrydium granulatum, 1-2mm
 Synura, Chromulina, Dinobryon

2. Clasa Diatomeae (Bacillariopytae)

Unicelulare sau coloniale. Specii autotrofe, cu clorofilă a şi c, caroten,
fucoxantină, diatoxantină-brună. Comune în ape dulci şi sărate.
600 specii, din jurasic.
Membranele pectice silicioase ale celor 2 valve (epiteca şi hipoteca) au
format roca diatomită, tripoli sau kieselgur (întrebuinţată la lustruit
metale, lipitul sticlei, obţinerea smalţurilor, în ceramică, fabricarea
cărămizilor refractare, fabricarea dinamitei etc.)
 Bălţi şi locuri umede - Pinnularia viridis- valve ornamente penate.

Încreng. RHODOPHYTA- ERYTROPHYTA - Alge roşii

(1. Clasa Bangialeae, 2. Clasa Florideae) 560 genuri 4 000 specii.
Plante pluricelulare, până la 0,5 m lungime, majoritatea marine, cu tal
filamentos sau masiv, fixat. Celula, cu unul sau mai mulţi nuclei, cu
cromatofori conţinând clorofilă a şi d, caroten, luteină, ficoeritrină-roşie şi
ficocianină-albastră. Membrana, celulozo-pectică, formează în apă
fierbinte- agar-agar.
1. Clasa Bangialeae,
 Ord. Bangiales – Porphyra leucosticta
2. Clasa Florideae,
 Ord.Nemalionales-în ape dulci- Batrachospermum monilifore
 Ord.Gelidiales-în mări şi oceane- Gelidium corneum, G.cartilagineum
 Ord. Cryptinemiales, coraliforme – Corallina, Lithotamnion
 Ord. Gigartinaes, oceanice – Chondrus crispus, Gigartina mamillosa
 Ord. Ceramiales - Ceramium rubrum, Delesseria sanguinea.
4
Încreng. PHAEOPHYTA: Alge brune.
260 genuri, 2 000 specii.
Tal filamentos sau diferenţiat în rizoid, cauloid şi filoid, cu dimensiuni de la
microscopice până la 300 m lungime - Macrocystis.
Au cloroplaste cu clorofila a şi c, caroten, pigmenţi bruni- fucoxantină etc,
Sintetizează un zahăr-manitol, dextrină-laminarină.
 În Marea Nordului, M. Mediterană-Dictyota dichotoma
 Laminaria
 Fucus vesiculosus, Cystoseira, Sargassum.

Încreng. CHLOROPHYTA: Pleurococcus vulgaris, Ulva lactuca.

(1. Clasa ZYGOPHYCEAE, 2. Clasa EUCHLOROPHYCEAE, 3. Clasa CAROPHYCEAE)
1. Clasa ZYGOPHYCEAE
Ord. Zygnemales
 Spirogyra - mătasea broaştei, tal filamentos,cu 1-2 cromatofori spiralaţi
 Zygnema - specii de apă dulce
Ord. Desmidiales, frecvente în apele dulci, unicelulare.
 Closterium moniliferum, Cosmarium
2. Clasa EUCHLOROPHYCEAE
Ord. Volvocales-
alge unicelulare biflagelate, libere sau coloniale, în ape dulci.
 Chlamydomonas – algă unicelulară ovală
 Gonium sociale, Pandorina morum, Volvox globator
Ord. Chlorococcales. Unicelulare, izolate sau coloniale, fără flageli,
Trăiesc pe pământ, ziduri umede, scoarţa arborilor, în alcătuirea lichenilor.
 Chlorococcum humicola -verdeaţa zidurilor, pe sol umed, ziduri
 Chlorella vulgaris- pe subsrat umed, crescute în cosmos,
 Pediastrum
Ord. Ulotrichales
Plante de apă dulce, sărată, aeriene, tal pluricelular.
 Enteromorpha intestinalis
 Ulotrix zonata
 Oedogonium
Ord. Siphonocladiales
 În ape dulci - Cladophora
Ord. Siphonales, o singură celulă cu mulţi nuclei şi cloroplaste.
 În mări calde-Caulerpa prolifera 10-15 cm, cu filoid, cauloid, rizoid
3. Clasa CAROPHYCEAE, În ape dulci, stagnante.
 Chara fragilis aspect de pl sup. Ax de 1 m şi ramificaţii verticilate
 Nitella.
Importanţa algelor.
Oxigenarea apelor. Hrana animalelor acvatice. Extracţia iodului, bromului. Distilarea
la gudroane, creuzot, acool metilic, acetonă etc. prepararea agar-agarului şi a cleiului
5
pentru ind textilă, a hârtiei, cimentului, protecţia contra coroziunii, putrezirii. Algele
brune, întrebuinţate ca îngrăşăminte, furaje. Unele alge sunt comestibile.
Încreng. LICHENOPHYTA

5. REGNUL FUNGI:
Încreng. EUMYCOTA: Subîncreng. ASCOMYCOTINA, BASIDIOMYCOTINA
Claviceps purpurea, Xanthoria parietina, Fomes fomentarius, Amanita caesarea,

Încreng. MYCOPHYTA:
Clasa: ARCHIMYCETES, PHYCOMYCETES, ASCOMYCETES, BASIDIOMYCETES.
1.Clasa ARCHIMYCETES
Ciuperci unicelulare, microscopice, cu gimnoplast, plasmodiu sau miceliu
rudimental, parazite şi saprofite, cu înmulţire asexuată prin spori, zoospori
formaţi holocarpic (din întregul tal), cu înmulţire sexuată amfimictică.
Ord. Myxochitridiales, parazite intracelulare,
 Olpidium brassicae (cu zoospori – amoebe – zoosporangi – zoospori),
 Synchitrium endobioticum - râia neagră a cartofului,
 Plasmodiophora brassicae – hernia rădăcinilor de varză,
2. Clasa PHYCOMYCETES
Ciuperci parazite şi saprofite.
Forma vegetativă-sifonoplast, cu pereţi despărţitori care apar la înmulţire.
Înmulţirea asexuată prin zoospori, spori endogeni în sporangii sau conidii.
Înmulţirea sexuată-izogamie sau oogamie.
Ord. Zygomycetales
 Mucor mucedo – mucegaiul alb, saprofit, cu rizoizi, cu sporangi.
 Mucor circinelloides –fabricarea berii.
Ord. Oomycetales
 Phythium debaryanum şi Phytophtora infestans – mana cartofului,
 Cystopus candidus – rugina albă a cruciferelor,
 Plasmopara viticola,
 Peronospora brassicae, P.schachtii,
 Pseudoperonospora cubensis
3. Clasa ASCOMYCETES
Subclasa Protoascomycetidae
Ord. Protascales
 Saccharomyces cerevisiae,
 S.ellipsoideus – vin,
 S.apiculatus- cidru,
 S.pasteurianus – bere.
Ord. Exoascales – Taphrinales –
 Taphrina pruni
Subclasa Euascomycetidae
Ord. Plectascales
 Aspergillus niger, A.flavus- nas, unghii, urechi, A.herbariorum,
-Conidiofori neseptaţi.
 Penicillium notatum, P.chryzogenum, Ophiostoma ulmi.
6
 -Conidiofori septaţi. Ord etc
4. Clasa BASIDIOMYCETES