LIMBA

GERMANA

ALFABETUL GERMAN
A (a)

J (iot)

S (es)

B (be)

K (ca)

(es tet)

C (te)

L (el)

T (te)

D (de)

M (em)

U (u)

E (e)

N (en)

V (fau)

F (ef)

O (o)

W (ve)

G (ghe)

P (pe)

X (ics)

H (ha)

Q (cu)

Y (psilon)

I (i)

R (er)

Z (tet)

In plus mai sunt si vocalele cu umlaut: , ,

NUMERELE

1 = eins
2 = zwei
3 = drei
4 = vier
5 = fnf
6 = sechs
7 = sieben
8 = acht
9 = neun
10 = zehn
ZILELE SAPTAMANII

Luni = Montag
Marti = Dienstag
Miercuri = Mittwoch
Joi = Donnerstag
Vineri = Freitag
Sambata = Samstag
Duminica = Sonntag

Toate zilele saptamanii se termina in "tag", de la der Tag = ziua.

PRONUNTIA
- b, d, g - la sfarsitul cuvantului si inaintea unei consoane surde se pronunta p, t, k.
Exemple: schreib, sind, Mdchen
- ch - se pronunta ca in "sah", daca este precedat de a, o, u, au: lachen (a rade), macht (de la verbul
machen = a face), noch (inca), Buch (carte)
- chs - se pronunta ks: sechs (sase)
- ig - final sau inaintea unei consoane se pronunta "ich" (fertig - gata, richtig - corect)
- g + e/i - se pronunta ca g in "gara", "gura": gern (cu placere), geben (a da)
- h - la inceputul cuvantului si in cuvintele compuse in a caror compunere intra un cuvant cu h initial se
pronunta ca in "ham": haben (a avea), hundert (100), wohin (incotro)
- h - intre vocale, precum si intre vocala si consoana este un semn ortografic care nu se pronunta, dar
arata lungimea vocalei precedente - aceasta se va citi mai lung: Lehrer (invatator), sehen (a vedea),
gehen (a merge), fahren (a merge cu un mijloc de transport)

- j - se pronunta ca i in "iarba": ja (da), Jahr (an). In cuvintele de origine negermana se pronunta ca j din
"jurnal".
- k - se pronunta c, la fel ca si in "care": kalt (rece), Kind (copil), Park (parc)
- ck - se scrie in loc de kk: stecken
- p, t, k - se rostesc de obicei aspirat, dupa ele auzindu-se un usor h.
- ph - se pronunta f: Physik (fizica)
- s - inainte de vocala sau intre vocale se pronunta sonor, ca in zumzet: sagen (a zice), sehen (a vedea),
lesen (a citi), September (septembrie)
- s - final sau inainte de consoana surda se pronunta ca si in "casa": das (aceasta), was (ce), ist (este)
- st - la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un cuvant compus se pronunta "st":
Student (student), Bleistift (creion),
- sp - la inceputul unui cuvant sau al unui element component dintr-un cuvant compus se pronunta "sp":
Sport (sport),
- ss - se pronunta s: lassen (a lasa), Genosse (tovaras)
- sch - se pronunta s: schwartz (negru), Schlerin (eleva)

- v - in cuvintele germane si in cele asimilate se pronunta f: Vater (tata), vier (patru)

- w - se pronunta v: wann (cand), zwei (doi)
- z - se pronunta t: ziehen (a arata)
- tz - se scrie dupa vocalele scurte in loc de zz: Platz (loc), sitzen (a se aseza)

Sursa: LECTIA 2 - ALFABETUL GERMAN, NUMERELE, ZILELE SAPTAMANII, PRONUNTIA - Lectia de

germana http://forum.7p.ro/LECTIA-2---ALFABETUL-GERMAN-NUMERELE-ZILELE-SAPTAMANIIPRONUNTIA.aspx?g=posts&t=8659#ixzz3IePltdPr

NOIUNI DE BAZ
Reguli de citire - respect-le i vei putea citi corect (aproape) orice n limba
german! (spre deosebire de limba englez :-D )
VOCALELE
A, E, I, O, U - se citesc normal, ca n limba romn
EI = "AI" - Exemple: NEIN ("nain") = nu; EI ("ai") = ou; EIS ("ais") = ngheat, ghea;
EINS ("ain") = 1; ZWEI ("vai") = 2; DREI ("drai") = 3;
HEIDI ("Haidi") = nume de fat; FEIN ("fain") = fain, excelent, fin
MEIN ("main") = al meu; DEIN ("dain") = al tu; SEIN ("zain") = al lui
EU = "OI" - Exemple: NEU ("noi") = nou; HEUTE ("hoite") = azi; NEUN ("noin") = 9;
FREUND ("froind") = prieten; EUROPA ("oiropa"); EURO ("oiro");
DEUTSCH ("doici") = limba german; nemesc, german;
DEUTSCHLAND ("doiciland")=Germania; LEUTE ("loite")=oameni
IE = "ii", adic un "i" mai lung - Exemple: SIE ("zii") = ea, ei, ele, dumneavoastr;
SIEBEN ("ziibn") = 7; WIE ("vii") = cum; WIEN ("viin") = Viena;
VIER ("fiir") = 4; VIEL ("fiil") = mult; BIENE ("biine") = albin;
FOTOGRAFIEREN ("fotografiirn") = a fotografia
= "E" deschis - Exemple: MDCHEN ("med-hin") = fat; KSE ("che-ze") = brnz;
RZTIN ("er-tin") = doctori; LNDER ("len-dr") = ri;
PRSIDENT ("prezident") = preedinte
= "OE", ca n francez, se deschide gura ca pentru "e", dar se pronun "o", sau se
pronun succesiunea "eo" ca n cuvintele leoarc, beof sau feon.

- Exemple: SCHN ("eon") = frumos; FHN ("feon") = vnt cldicel;

MHRE ("meo-re") = morcov; HREN ("heo-rn") = a auzi;
KNNEN ("keo-nn") = a putea; LWE ("leo-ve") = leu
= "UE", tot ca n francez, se deschide gura ca pentru "u", dar se pronun "e". Atenie!
Nu se nmoaie sunetul ca n diftongul romnesc iu, ci se pronun cele dou sunete
simultan, ca unul. Este suficient s auzii o dat reclama de la lactatele Mller i vei simi
diferena.
- Exemple: FR ("fuer") = pentru; SCHLER ("ue-lr") = elev, colar;
BCHER ("bue-hir") = cri; FNF ("fuenf") = 5;
GRN ("gruen") = verde; MTZE ("mue-e") = cciul, fes
U = "OI", ntruct se citete "e", iar grupul EU se citete "oi" - (+U = E+U = "OI")
- Exemple: HUSER ("hoi-zr") = case; MUSE ("moi-ze") = oareci

CONSOANELE
C = "" - Exemple: CSAR ("ezar") = Cezar; ABC ("a-be-e") = a-b-c / alfabet;
cm. ("entimetr") = centimetru
C = "C" - mai ales n cuvintele de origine strin, importate cu precdere din limba englez
CLOWN ("claun"); COMPUTER; COWBOY; COLA; CONTAINER
CH = "H"/"Hi" - Exemple: ACHT ("aht") = 8; NACHT ("naht") = noapte; BUCH ("buh") =
carte;
ACHTUNG ("ahtung") = atenie; MACHEN ("mahn") = a face;
MICHAEL ("mi-hia-el") = Mihai; MDCHEN ("med-hin") = fat;
MRCHEN ("mer-hin") = basm; CHINA ("hi-na") = China;
MECHANIKER ("mehianicr") = mecanic; SICHER ("zi-hir")=sigur
CHEMIE ("hie-mii") = chimie; CHIRURG ("hirurg") = chirurg
CH = ""/"C" - n cuvintele preluate din englez sau din francez: CHANCE ("ans") =
ans;
CHARAKTER ("ka-rak-ter") = caracter; CHAOS ("kaos") = haos
GE/GI = "GHE"/"GHI" - Exemple: GELD ("gheld") = bani; GITARRE ("ghitare") = chitar;
GELB ("ghelb") = galben; BELGIEN ("belghin") = Belgia
GE/GI = "JE"/"JI" - pentru cuvinte preluate din francez: INGENIEUR ("in-je-ni-eur") =
inginer;
IG = "ihi" doar la sfrit de cuvnt: RICHTIG ("rihi-tihi") = corect; FERTIG ("fer-tihi") = gata
H = "H" la nceput de cuvnt: HAUS ("haus") = cas; HEUTE ("hoite") = azi; HIER ("hiir") =
aici
H = nu se citete dup o vocal, ci doar lungete vocala respectiv: ZEHN ("een") = 10;

SEHR ("zeer") = foarte;

H = nu se citete dup t sau c n cuvintele de origine englez:
MATHEMATIK, THEATER, CHAOS
J = "I" - Exemple: JA ("ia") = da; JAHR ("iaar") = an; JUNGE ("iun-ghe") = biat
K/CK = "C", dar un c mai exploziv, un fel de "ch"
KATZE ("cae") = pisic; KAFFEE ("ca-fe") = cafea; ZUCKER ("ucr") = zahr;
KUCHEN ("cuhn") = prjitur; KCHE ("chiue-hie") = buctrie
PH = "F" - Exemple: PHYSIK ("fiuzik") = fizic; PHONETIK ("fonetic") = fonetic
QU = "CV" - Exemple: QUATSCH ("cvaci") = prostii, aiureli; QUALITT ("cvalitet") = calitate
S = "Z" - la nceput de cuvnt, cnd este urmat de o vocal: SAUER ("zaur") = acru;
SO ("zo") = aa; SEHR ("zeer") = foarte; SECHS ("zex") = ase; SIE ("zii") = dvs.
S = "Z" - n interiorul unui cuvnt, dac se afl lng o vocal sau o consoan moale
(practic se nmoaie i el, trecnd n z):
ESEL ("ezl") = mgar; BREMSE ("bremze") = frn; INSEL ("inzl") = insul
S = "S" - la sfrit de cuvnt: HAUS, MAUS, EIS, MARS, HALS (atenie, nu i la verbe -> z)
SS/ ("scharfes-s") = "s": ESSEN ("esn") = mncare; gro ("gros") = mare;
SCHLOSS ("los") = castel; wei ("vais") = alb
SCH = "" - Exemple: SCHN ("eon") = frumos; SCHLER ("iulr") = elev;
FROSCH ("fro") = broasc; FALSCH ("fal") = greit, fals
SP/ST = "P/T" - la nceput de cuvnt: SPORT ("port"); STUDENT ("tudent")
TSCH = "T"/"CI" - ca atunci cnd ncerci s pronuni mpreun sunetele "t" i "":
DEUTSCH
V = "F" - mai ales la nceput de cuvnt: VATER ("fatr") = tat; VIER ("fiir") = 4;

VON ("fon") = de la; EVA ("efa") = Eva

V = "V" - n cuvintele de origine strin, mprumutate din alte limbi:
VASE ("vaze") = vaz; KLAVIER ("claviir") = pian; DETEKTIV

W = "V" - Exemple: WARUM ("varum") = de ce; WASSER ("vasr") = ap; WER ("ver") =
cine
Y = "" - Exemple: SYSTEM ("ziustem") = sistem; SYMPATISCH ("ziumpati") = simpatic
Z = "" - Exemple: ZEIT ("ait") = timp; ZENTRUM ("entrum") = centru; ZEHN ("een") = 10