» Sublinjazd in text cuvantul cu sens ,invers” pentru urca. [BD Alege seria “de! cuvinte cu Iles ‘opus Wui [-_B) Asociaz’ cuvintele ,neprietene”; ‘putemic. + sti ignore a) viu,delicat, gingas; ‘ <——==-pestiuta @)firav, delicat, gingas ‘c) inteng, delicat, gingas; ve stiytoar 4) firav, pafrunzator, gingas. wid, ae ‘ cs ‘ 7) Completeaza schema! Alege dit -Venise timpul oe eatin sosise |= [Ae jiwieh™ Yalncae] * [seause |= Lassa (8) Coloreaza aseménator fiecare pereche de | @) Intregeste proverbele: : $@ Scurse, aparuse, se jvise, plecase. * Trecuse timpul.. cuvinte cu inteles opus. > Man’ inimé, i -Vreme trece, vreme vine, Buturuga mica réstoarnd Cont 2a 7 Toate-s vechi sinoug toate; o Invatatura mintea imbogateste, iarapny”: 4 Cee rau sicee bine . 0 sdrceste. Tute-ntreaba si socoate...” o inteleptul adund si feu i (Mihai Eminescu, Giossa) Tisipeste. oCinsteanuse cumpara,nicinuse 3 eo insusiri opuse pentru anotimpurile comparate. geroasi [egg |-scrie textul pe caiet, inlocuind cuvintele subliniate cu opusul lor, astfel incat textul s& fie cel 8 “pare até ziva printesele muse jucau prin odile mici ale palatului, unde flori moarte cresteau pe a Cénd se inchideau ferestrele de chihimbar, psti ieseau afard cum ies la noi randunelele, si se nu ji mangiau si nu Je d&deau s4 m&nance. ‘din mat Spatele palatului era o gradina mica, lbastri-deschis sau rosiica focul. |...) Pe jos era nisipul negeu si murdar.(..) Cand marea era == puteai si zéresti soarele, ce pérea ofloare de purpurd varsénd intuneric din potirul ei. (Hans Christian Andersen, Mica sirend) BZ. Ln spiridus rau a adus pe Pimant: ‘Tu esti un spiridus bun siincerci s& tndrepti o tristete; lucrurile. Aduci: 2 dusménie; a — aa". °disperare; © rautate, ae eee BP2._Piosole de puzzle te ajuti si gisesti cuvintole cu sens opus! include 3 a cusur ew ah inaintare incredere \ (— SS exclude > sdracie retragere Prosperitate EM Prezint&-tiin cel mult sase randuri prietenul / prietena, o slabut — grsut’; malta ~ scunda; © cuminte ~ obraznicd; ° frumoasa - urét’; © asculttoare — neascuittoare; © darnica — zgarcit&; © curajoasé —fricoas © curatd ~ neingrijité; © sensibilé — insensi apeland la insusirile care i se potrivesc. ‘inalt - scund; © frumos ~ urat; ° ascultitor — neascultator; © darnic ~ 2garci © curat—neingt curajos — fricos; t, © sensibil — insensibilre Orc eee EMR CoRe nls Inigiere © fngelggere | astepte > odati > gaseascd > astampar —> cheita > ~ 4) Noteazi schema urmitoarelor cuvinte, respectdnd modelut: “awol: Costel—> eve eve enervat = > intai > compunerea > strigi—> 5) Scrie cuvinte cu sens opus pentru: suparat > striga are ispraveste > si giseascd > _® Alc&tuieste enunquriin care cuvéntul toc s8 aib sensuri diferite.Continuturi ‘Semnul exclaméarii Virgula Doua puncte Ce vei invata: © si recunosti/ utlizezi semnul (!) la sfarsitul propozitilor care exprima: mirare, strigare, urare, salut, indemn, ordin; E © s& compui un text pentru o carte postala, unde s& folosesti corect semnul exclamarii, ©) sé despart prin virgulé cuvintele dintr-o enumerare sau pe acelea care marcheazd o strigare; € si nusorii() inainte de ,si" / sau”; virgula se pune in locul ui, si", evitnd repetitia (de exemplu: Eu si Ana silt si Puiu); ‘© sé compui un bilet ori s& descriio persoand, folosind corect punctuatia; 58 pui semnul ,:” inaintea unei enumerdri sau a vorbir directa a unui persona; © sdrezolvicerinta din exerciti de a completa n text cu semne de punctuafie care se vor studia, de ,0,0,0. | \ exemplu:PE-PP Semnele de punctuatie — Recapitulare —lntieve © fngslecere | EEE _ ivATAw prinjoc ] FS) intreaba! Raspunde! Adreseazi-i in scris o intrebare colegului de banc’. Acesta iti raspunde in scris, apoi iti adreseazi si elo intrebare. Fi atent la raspuns! Foloseste cuvinte din intrebare! Raspunde numai in propozitit | Comsalidare G Aplicare gi cxrsace | QE Citeste cu atentie textul: — Vai, bunicuto, dar de ce ai urechi atét de mari? —Ca sa te pot auzi mai bine. —Vai, bunicuto, dar de ce ai ochi att de mari? — Ca s& te pot vedea mai bine. — Vai, bunicuto, dar de ce ai maini atat de mari? — Ca s& te pot apuca mai bine.” (Fratii Grimm, Scufita Rosie) intrebarile au fost exprimate de: ~ [£2 suntadresate .bunicii": a) bunica; b)lup; a) patru intrebari; b) treiintrebéri; ) Scufita Rosie; d) mama. o)trei urd; 4) trei sfaturi. | ED) intext sunt 4) Fetita o intreaba pe bunica despre: a) 7 linii de dialog; } 5 linii de dialog; de dialog; a) sanatate; b)urechi, ochi si maini; de dialog. c)prietenele ei; —_d) urechi, ochi si urd. FB) Dacd transformi raspunsul de la prima [_ 6) Intrebarile din text se aseamand pentru ci: = | intrebare, into ntrebare, aceasta va f: a) au acelasi numar de cuvinte; - | a) De ce s8 te vad bine? b) a sférsitul lor s-a pus punct; c) Caste pot apuca mai bine? c) toate sunt adresate de autor; b) Ca si te pot auzi mai bine? d) toate contin acelasi numar de grips? 4) Ca site pot vedea pe tine? delitere. = yy1) S-a scris linia de dialog la mceputulflecdrui enunt findca: a) vorbeste autorul; b)dialogheaza Scufita Rosie cu bunicuta”; ©) converseazé bunicuta cu lupul; 4) discut mama cu bunicuta, a) cand faci o afirmat ) cénd exprimi o mirare; 1) Adreseaz’ tei ntrebiiri Scuftei Rosi, (Toei asa! ) @ Este recreatie. Elevii se joacd. Este mare gilagie afar. Carmen se apropie de Andrada. — Vii maine pe la mine? — Cu mare placere, raspunde Andrada bucuroasi. — Pofi si il aduci si pe fratele tau. Se va juca cu surioara mea. * _ Asosit iarna. A nins cu fulgi mari si pufosi, Zapada este din belsug. Maria vrea si iasd la sdnius. — Mami, am voie si ies pe afara? — Aj terminat de scris, Maria? intreaba mama. — Da, mama. —Bine, poti si mergi. 3) Cuvintele de ce se scriu la inceputul unei comunicari: b) c&nd folosesti linia de dialog; d) cand se da un rSspuns, Excelent O Aprofundare gi performamnys | Qa 2) Sorie raspunsurile pe care crezi ci tile-ar da Scufita Rosie la intrebarile de mai sus. 3) Compune un dialog din 5-6 repliciintre Scutita Rosie gi vandtorul care a salvat-o, (8) Raspunsurite ,bunici” nu s-au scris: a) cu literd mare la inceput de enur: b) cu linie de dialog; ¢) cu punct fa sfarsitulfiecdrui enu: d) cu semnul intrebarii la finalul env: ® in gridind s& se joace. vede pe ghiocel sit introaba: —Cine esti tu? — Eu sunt ghiocelul, vestitorul primive —De unde vii? — Vin de sub plapuma de z4pada, de in timpul ierni. © ——Eh, copii, cam despre ce ati dori si povestesc? Copiii se privird céteva clipe, apoi glasi lor incepurd a se auzi sfioase: — Despre géndacei! spuse un bij bucalat. — Despre privighetoril se auzi glasci altuia.” (Constantin Colonas, Furnicutele harnisEail “eri, puss ssurile Sietel siorul Intice) Citeste cu atentie textul: Stapéna era o 2nd naltd, subtiricd si drégalas’, si frumoasé, nevoio mare! Cum o vazu Fat: *umos, rimase incromenit. Dard ea, uiténdu-se cu mild le dansul, ji zise: — Bine ai venit, Fat-Frumos! Ce cauti pe a — CAutim, zise el, Tinerote fara b&trénete si viatd fara de moarte. —Daci cautati ceea ce zisesi, aici oste. (Petre Ispirescu, Tinerete fara batranete. ‘si viaté férd de moarte) £1) incercuieste in text semnele de punctuatie, folosind culorile indicate: Oo-m o-m O-m o-m O-m” o> E2) paspunde: « Cunose urmatoarelesemno de punctuate: () O ie e Nu eunose: (>) O © La sfarsitul primei propoziti’ din al doilea alineat s-a folosit semnul oO. ° Propozitia: ,Bine ai venit, Fat-Frumos!” exprimi a)ointrebare; —_b)o urare; ) un salut; ) 0 porunca. ° S-a folosit semnul exclaméiri la sfarsitul primului enunt pentru c& este: a)oadmiratie; —b)unindemn; —- c) ostrigare; d) ourare, FEB) Dubleaza exemplele ofeiten fiecare caz, 2) @mirara— ») jae © Ce portret frumos ai realizat! — Ivan, hai in pare! 3) @astiieE— © 0) arate & — Sarut-mana, mama! S&natate si mult noroc! ©) Gideon 9 Cains — & ll —Fii atentla traversare! —inainte, mars!DB Se menue sk sm] Semnul exclamri este un semn de punctuate, ca si), @)si ©. © Se folosesta la sférsitul propozitllor care exprim: a) 0 miraro, admiratie; b) ostrigare; ¢) ourare; 4d) 0 poruncé, un ordin; e) un salut; f) un indemn. i) Propozitia: Jimi place desenul tau, Elena!” ‘exprima: a) porunc’; b) urare; c) admiratie; d) salut; e) ordin. L_5) Unoste comunicérile cu ceea ce exprima ele! 4 © Uraa! Ce bine se schiazat unsalut © Citeste planul de idei, s& poti povestil o— Bund ziua, nene Costicat (Comueute—] o—lart’-m&, te rog frumost aaa DED | iar Panjoc ] SEMNUL... 1. Enuntul: ,— Sa fii cuminte ta scoai exprima un ... 1 : 2.Acest semn poate apirea mai a 1 I int-un 2 I ,— Pleaci imediat ta piat 3 — Bund, Marcela!” exprit 4 u 5 | 5. Enuntul; .S3 fil sinatoasa si voioasi elt 7 exprimao... itt 6. Enuntul: ,Co urechi mari arel” exprima o.. t T +++ 7. Enuntul: ,Esti un om deosebit!” exprir 1 0... 9 L 8. Enuntul: ,Uraaa! Uraaa! Ninge!” exprit 10 ° H9. Va'dorese sénatate si multi... 10. Est desteaptsifoarte 1_ Consolidare <} Aplicare giexeraare ] am 1) Transform’ in propoziti exclamative, dup’ modelul oferit: Model: Copii sunt vesell. © Ce veseli sunt copii! . o Temperatura e foarte sclzuta. 0 © Concursul a fost dificil. ° o Vacanta va fi frumoasa. ° 2) Continu’ propovitile tinand seama de semnul final: © P&rintii mai o Ce bine o—Inchide ° — Mai, Sandu, o Acum citesc —3) De ziua aniversara nu se ureazi: 4) in propozitia: a) La multi anit [Jlrina [hai fa joaca C) b) Mult sanatate si fericire! lipsesc, in ordine, urmétoarele semne de punctuatie: c}) Sa ramai totdeauna mic! a)! b)—,! d) Sa traiesti ani multi! c—!, d—,. __B) Este sear’. Andrei s-a intélnit cu Victor. [_ 6) Bunicul soseste n viité la cei doi nepotei. Andrei a gresit formula de salut. —Bine v-am gasit, dragii mei! le zice el, Care este cea nepotrivits? Copii nu pot rspunde a) Salut! a) — Bine ai vent, bunicule! b) Bund seara! b) — Te-am asteptat! Ce mult ne- c) Bine ne-am intalnit! c) — Sarut mana! d) Buna dimineata! d}— La revedere, bunicule! —T) Descoper comunicarea ce exprim o admirati8) Adauga fiecdrui exemplu o posibilé propo: a) La intrarea in clas, profesorul spune: tie exclamatival, b) Bunica sfatuieste nepotica: ©) Latelefon, Ciprian se mir de cele auzite: 4d) La servirea tortului, urez gazdei: {9} Pune in tocurile marcate semnele de punctuatie corespunzétoare: La obraji[_cearta se aprinse mai tare. [Partea mea e mai frumoas’ [] (]Ba a mea []cd e mai alba] Bunicul zambi, [Ba a mea [_]ea e mai calda (] ()Ba a mea [_}c& e mai dulce -] (Baa mea{_|cdnuecaatal | (Ba a mea [_]cd are un ochi si mai verde [7] Bunicul abia se tinea de ras. (B. Stefanescu Delavrancea, Bunicul) Colega ta / colegul t&u a uitat si-si fac’ tema la matematic’. Da-iun sfat! 1) Scrie in paranteze ce se transmite prin fiecare enunt: —Paseaza, Marcele, nu intarzia! ( ) —Spalafi-vi pe maini inainte de masa! ( ) —Co lecturd captivanta! ( —Buné dimineata, doamna invatatoare! (, —La multi ani, Paula! ( ) —Cristina, vino repede! ( ) [2 serie: a) cum saluti un coleg dimineata; b) ourare pentru mamica ta; ©) unindemn catre o fat’ gSlagioas d) ce exclami cand savurezio prajitura.FEB) Ce exclamatie poate rosti fiecare copil din imaginile de mai jos? & intrdm! grai unul dintre feti ce stau la usa, — Nu se poate, raspunse un slujitor. —Eil Von vedea noi daca se poate ori nu se poate! striga celalalt fat.” (loan Slavici, Doi fefi frumosi cu stea in frunte) » Mai £8 0 dat asa! o indemnd Heidi ‘infrigurata. Klara asculta o data si inca o data, si ‘tn cele din urms tip’: — Pot, Heidi! Uite! Uite! Pot face cétiva asi, unul dup’ celalaitt” (Johanna Spyri, Heidi, fetita muntilor) * = Bunicule, vino repede! striga copila, Vite, au venit! Au venit!” (Johanna Spyri, Heidi, fetita muntilor) » Buna spuse vesel’: — Ce bine aratd micuta mea Heidi! Ca un - srandafiras! (Johanna Spyri, Heal, Fetita muntilor) # — —Sarutmana, mama! — La revedere! Atentie, s8 servesti toti colegiil in drum spre scoala mi intalnesc cu Maria, colega mea. Stia de aniversare si imi spune: —La multi ani, Bianca! Sandtate si bucurii iti doresc! * —Vizitdim grddina zoologica dintr-un oras. Se aud exclamati in jur. — Vite un strut african! —Ce inalt si ce ochios! — Vai, ce jucduse sunt maimutele! Cu greu ne lum ramas-bun de la animalele exotice.(Titles © geese | podoabs > trist > batran >past Ye src) Mev aicaels Boe oe Citeste cu atentie textul: .Primvara, cum so vede, Imbrac’ o hain’ verde $i isi cheami florile in toate culorile, (Maria Raicu, Anotimpuri) FA) Transcrie cuvintele subliniate intext! Incercuieste grupul de consoane mp si mb £2) Subliniaa si citoste corect cuvintele n care intélnesti rupurile de consoane mp si mb. ‘impreung, campion, incredere, ambalaj,inscriere, imbrétisare, impératie, indicator, intalnire. $3) Priveste imagine, apoi scrie cuvintele corespunzdtoare: St [ ©) Adauga inaintea cuvintelor date particulele ,im” sau ,in". Vei obtine cuvinte noi. pachet —> = podoabi —> He tist > Be batranED cereesuie sh smi] o Tnaintea lui .p” si .b" se scrie intotdeauna .m’. Eximpie; Imparat, imbogatit CE) Cinaawranjor amb” si ,mp” sunt grupuri de .. | 1. Text creat de elevi 1 2. A doua lund de toamna 3. Majoritatea cuvintelor au- sau... 4. Introducere, . 5. Compune melodii 8. Unele marfuri se pun intr-u- 7. Vas special pentru bomboz-4 8. Te apard de ploaie | Consolidine it Apliicare gf exersare a Citeste cu atentie textul: 1 2 ‘incheiere Raul si Mitat s-au imprietenit. Ca doi buni prieteni, ei igi fac lectle, se plimba i se {impreuna. leri au fostin pidure. Acolo,la umbra copacilor, au gisit ciuperci multicolore. Au umplut cogulatele sile-au adus acasi. Au ajuns imbujorati, deoarece au umblat mult prin pdure. 1) Cuvantul ,inrudit” cu padure este: [.) tn text sunt ... cuvinte care contin rus a) impreuna; b)impadurit; mp, mp. c) impins; 6) impotriva, a)7, Bb); c)5; wy, [_® Despartirea corecta in silabe a cuvantului | “A Alcituieste enunturi cu ajutorul cuvintt ‘imprieteniteste: ‘impreuna, umbra. a) i-mpri-e-te-nit; b)im-prie-te-nit; Perr peereeeeeeeeoeeeee c)im-pr 4) imp-ri-e-te-nit, bp ee55) Despre cine se spune ca s-a plimbat prin | ® Gaseste .,familia” cuvntului umbra. dure? a) Raul; ¢) Mihai; FJ) Cuvantul cw sens opus lui umblat este: a) circulat; ) plimbat; c) neumblat; ) purtat. E_9) Unde au fost Raul si Minaiieri? a)in parc; b)in padure; ¢) la joacd; d)lalecti. umbra — umbros, [@) ofera situ dou’ exemple dupa modetull Wedel: imbujorat —> bujor; imprietenit > prieten 10) La sosirea acasé coy erau: a) veseli; b) imbujorati; ¢) obositi; 4d) tristi. Excclem’ £2 Alptofftindare gi performan|ai | © D) Aloge varianta corectat sanbata — sambata inpresie —impresie timbre —tinbre sinpatic — simpatic emblemé — enblema septenbrie — septembrie E 2) Desparte in silabe cuvintele care denumese ultimele dous luni ale anului. 3) Se dau urmatoarele cuvinte: fmbujorat, plimbare, imbrécat, dumbrava. Alcituieste un scurt caxtin care si le folosesti. Dist. Thansaiied) Bogdan si Pompiliu sunt buni prieteni. Se limba si se joacad impreun’. Bogdan spune: — Pompiliu, mergem la pescuit? —Desigur! Vor umple plasa cu pesti, vam sta la umbra salciei si apoi vom imparti pes Este luna octombrie. Raluca si Letitia merg “apreund la cire. Este un spectacol important. Zovnul se tmpiedic’. Toatd lumea se amuza. efantul Trompigor face tumbe. Fetele s-au ~otarat! Vor veni gi la spectacolul de sambata. ® Andrei va_merge la cumparaturi. [si compune o list’. fi trebuie: sampon, bomboane si un buchet de zambile. Cumparaturile vor fi impachetate la iesirea din magazin, Va merge impreuné cu Laura. isi vor lua si umbrole cu ei, pentru ci ploug, * Tatil lui Radu este pompier. El merge la serviciu imbrécat in uniforma. impreund cu colegii sai salveazé vieti si stinge incendil. S-a ‘imprietenit cu mult fume.1) It vei ajuta pe Praslea, gésind in primul | 2) Randunica iti cere sa-i aduci in cuib rigors CH intclegere | Citeste atent textele, apoi raspunde cerintelor. a) Casa intriin cdimar’ Zece trepte urci pe scar’. Prdslea inc’ nu-ila scoala Si gresila socoteala A ajuns pe-a patra treapti Si-acum plange si asteapt’. Careva din noi s8-i spuie Cat a mai ramas si suie?” (Victor Tulbure, Aritmetica lui Pogonici) b) lat, iarba a-nverzit, Viata iar a rasérit. Pe nuiaua de alun Matisoriiiau contur. ¢)__ leria fost un concurs de zmeie la Ploiasti. Trei baieti au iesit invingatori. in incheiere un i a facut o demonstratie, fragment tot atatea cuvinte care contin grupul de vocale ea, cate trepte mai are el de urcat pana la castel. La drum! cuvintele in care se afla grupul de vocale ia Draga Praslea, Mai ai de urcat [_]trepte. Nu mai plange, te rog! (prenumele tau)3) Sunt ,Frunza aurie!” Te-as ruga si-mi inscri din text doar cuvintele cu ie. Ai gasit tot atatea cuvinte cate litere are numele toamna? Raspuns S 4) Coloreazé numai florile care contin cuvinte cu grupurile de vocale ea, ia, ie! galbenea cafea poiana Cuvinte cuea Cuvinte cu ia Cuvinte cu ie esean toate silaba. ie sunt grupuri de doua vocale afiate in aceeas © Atentie la cuvintele: ea gi @+®@ ea—fata,floarea (a lua) —ia—cartea, penarul, binecuvantarea © ea se pronuntia, dar se scrie totdeauna eal1 T 1. Cine se-ngrasa legat? 3. 2. Albi pstrica, Pe arac se urca; 4 N-are aripioare, N-are nici picioare, (6) .Acord&” cuvintelor floarea apreferata”, (Caresea] [Pleas] [“perdea] sula iegire 1) Completeazé cu ,ea” sau ia”. Sunt rotund’ sau patrat’, 5, Ascut creionul indata. . Cine vine cu stelute 6. Albe-n frunte Dinspre munte? Doar cu pusca Tl au Carte alba liniatd, Scriipe ea cénd ec poleniie vil Ita po__ he tel, aranj___ ea cey__] traf past] gata] na Ib la (2) Incercuieste forma corectat iezi/ezi ulcia /ulcea esire /iesire ziceam /ziciam ierbar/ erbar iesia /iesea reer / greier paseam/ pasiamel EE Din cuvantul ,as¢°7 28” lipseste: FEM sunt scrise corect cuvintele din seria: a) ierbar, esire, vuia, grasald, ghiar ae) 0) b)ierbar, iesire, vuia, greseald, ghear’; ele od ¢) erbar, esira, vuia, gresala, gheard; 4) ierbar, iesire, vuea, greseala, ghiar’. E'S) .Ana adoarme copilu Oriana duios”, [238 Adrian are mute jucdti, €1 SS tumai Cuvantul ascuns este: masinuta primité de ziua lui s& se joace cu Robert.” a) El; by la; S-a ascuns cuvantul: ) Ea; a) Ana. a)ea; bh la; china; hia. | B® tedutulisi astoapta ,cuvintele ciucurasi”. [3tungi, 5 ji Am descoperit cuvintele: eet] Alcatuieste un enunt in care sd folosesti cuvintele: iedu/, iese, Aurei, iesle, din. E £8) Formeazé cuvinte, respecténd schemele:. a) [ia] b) ~ [ie] - [| [area] (ia |- fie] - [7] — [area] — (ia]- ie}-{]- drea} — FAD) Ai un oxemplu, Continus. Exempla: miere —mierea floare > cicoare = —> scobitoare > sundtoare{2 Coloreazé numai hainele co iilor pe care sunt scrise cuvinte care te vor ajuta sé descop proverb. Proverbul este: {_ 3) Numeste-ne! SESE oe erence eee __& Continua textul pe caiet Utiizeazs si grupurile de vocale studiate. ledul lui Tudor Tedcr avea un ied alb $i g printar. Totul era bine, pand intr-o seard cand iedul a ser. 1 ap8 sila hran’. Tudor |-a méngaiat, dar...| a Ofietéin, Themsextiog Ca zipada care piere * Dup& veacul iernii grey, Pioi si tu de-acum, durere, tarna sufletului meu! (StO. losif, Céntec de primavaré) 3 obrajii bunicului, — Partea asta ea mea. — Si partea asta, a mea! — Mustata asta este a mea. — Si asta a mea. (B. $tefdnescu Delavrancea, Bunicul) er earare Giteste versurile de mai jos: a) Eu maicutei i-am cules 4) Violeta, albastreaua Si mai alb, mai alb ca neaua, Ghiocelul, clatinandu-si Lin cercelul. In buchet nu am uitat c) ‘S& fi pun neaparat ‘S&natatea intr-o floare, Bucurii si strop de soare, Fericire fir cu fir, Sitn panglica legata Toata dragostea curati. (Aurelia Oncescu, Buchetul mamei) iat. Mamai pentru sunca - boia de ardei Era iarnd, iar verdeaté se gisea doar in isi dorea sa iat ceap, marar, iar —leuite ce am luat! spune tataia. — Dar boia nu ai gasit? se interes mamaia. Oaia are un mielut, Capra-mamé un iedut! Dar pe ele le intrecea lepuroaica Ileana, Ea avea opt iepurasi, Si putosi, gi dragalasi, Toata lumea se mira C& urecheata este prima! PE-PP Oe es eee | Cocosii bat apa-n piud Ca s-a luminat de ziud, larin dimineata noua Fluturiifac dug in rou. Chiat acum d&dui perdeaua Si-am vazutin goam laleaua Gilbioard si frumoasé Ca steaua cea luminoasa. 1) Scrie in tabel cuvintele care contin grupurile de sunete corespunzatoare: oa*®) Patru cuvinte ce se termina in ua: Eu zic muito, tu zici unal” & a z 7 Pep Eee ee ree eee eg. A -—_ {A} Alege insusirea powvits, apo transforma dup model, Wertol: caramele qustoase -» caramea gustoasé gogosi lucitoare —» gogoasd albastrele delicioase > stele gilbioare > acadele pufoase > He lalole frumoase —> [5) alinlocuieste ua cu ud in cuvintele: b} Adauga pe rand particulele: ud— ua. ‘ova > ; ay ma ploua > a He piua > plo —> > noua Pee oe CO _ce resus gm-] 0a, ua, ua — sunt grupuri de dou’ vocale aflate in aceeasi silaba!| EY CinwipAw pan joc] cul cuvintelor iseste cAte dou’ cuvinte care s& conting grupul de vocale ud, oa sau ua. Scrie-le pe caist, Astigd elovul care a compus cele mai multe perechi de cuvinte. Sxemnplu: noapte — poate; greaua - steaua. »Astazi in sufragerie Parca, Dumnezeu ma ierte, Dormitau pe-o farfurie N-atifi oud. Necajite si manjite — Suntem fierte! $i schimbandu-si brusc alura, Toate-au inceput cu gur — Pan’ la urmé tot nu scap! — Ce va este fratioare, —Ne giteste de parada, Ce va doare? —Ne ciocneste cap in cap Nu va ninge, nu va plou’, Sine zvarle coaja-n strad Stati gatite-n hain’ noua, (George Toparceanu, La Pasti) Zece oud inrosite. Un ow alb, abia ouat Cu mirare le-a-ntrebat: E11) in poezie sunt [| cuvinte care contin grupul [_2) in seria farfuria, ploud, ninge, sufragerie, de vocale oa: foare, oud, ploud, coaja, parada sunt{_| cuvinte a) b)5; care au grupuri de vocale: 6; a7. a5; bs, =); 6. E.3) in cuvintole: 0; plo_;no__lipseste grupul [ 4) Sunt scrise corect cuvintele din enumerarea: de vocale: a) coaja, plod, ouat, fierte; a) oa; b) ua; b) farfurie, frativare, ploud, oat; clea; die. c) ploud, toate, ouat, fierte; d)fierte, noo, ous, frétioare. F 5) Nuare acelasiinteles ca acela din poezie, cuvantul noua din propozitia: a) La ora nou’ plecdm in excursie. b) Am cumparat o carte nou’. c) Primavara, natura imbraca o hain noua. d) La scoala am o colega noua. E& Gaseste cat mai multe cuvinte, completénd silaba lips:{7 Care e ,perechea” mea, ce confine grupul 0a? Exemplu: oi —+ oaie coi > lh > om > tot > ploi > flori > _ coli > dorm > (8) Completeaz’ cuvintele cu grupurile de vocale oa, ua, ud? ot o ; t__ te plo re, cia frat [9) Aloge din parantez’ cuvantul potrivit pentru fiecare propoziti. (coaja, ploud, noua, toate, oud) © Peo farfurie dormeau _tnrosite. o — Nuva © Auinceput si sara cu gura Lezvarle _in tradi. a) oa sau ua? ro ve pi__ ste stea__ ciocdnit__re ___ meni plo nea__ B) oa sau ua? a oO r__se _ se capri’ do ose rod m__fa {_D Serie trei propoziti'in care cuvantul noud s& aiba inteles diferit. 2 Pune in ordine petalele fiecdrei flori pentru a obtine un cuvant, apoi serie cuvantul aflat. 2 ‘este un scurt text (5-6 replici) in care s& folosesti cate 2-3 cuvinte cu grupu &, D&-iun titlu potrivit!Diet Teamseitai) + Bunicul a sadit vioreaua, * Nowa lacrimioard, Bunica a pus laleaua, Floare de primavara, Mama, si ea, albastreaua, ‘Sub perdeaua zorilor de ziud Eu, un ghiocel ca neaua. Aridicat trupsorul spre lumina. Picuri mari de rou’ Pe lori, stau s& ploud, Numai daca soarale Nu igi trimite razele. ‘Sa ploua acum, am vrea, ‘S& creasca in gradina mea Flori frumos mirositoare, De primavara vestitoare. PE-PP Raator smc cial care contin literele ,,4” gi / sau 1” Citeste cu atentie textul de mai jos, apoi réspunde cerintelor. Var’, var’, chip de fat baland, aruncé fluturi mii peste c&mpji, asterne covoars de flori si umple codrul de cantari. ane: Tntinde valuri mari de gray peste ogoare... ce rain soarele rasare, cu ochi de chiparos si zimbet de Fat-Frumos. Bucura fetite, cu mandre cosite, punandu-le cercei la urechi, adevarate rubine perechi _D)Selecteazs suvintele carg egptin 8”. 0 L._dftcg yA = 3} Adaug’ in fata cuvintelor intors si incalzt, pe rand, particulele: ne sire. Vei obi owvinte re ~ nes intors > 25 igs netincdbit > Ag Anche Lt retintors > pa Jer fee revincdlit ty Lreabess __ 4) Fixeazi litera potrivitd in casete. — Dupa ce a coborfdlk (Zin pivnits, hota (2 sa deschidi o adi veche gi dobor[ Al un borean c= sompot de pe raft.© La inceputul sila sférsitul cuvintelor scriem totdeauna cu .1”. Example: inainte, inapoi, incet, uri, vari, dobort co in interiorul cuvintelor scriem cu 4", exceptie facdnd cuvintele ,compuse”. Exerugls: c€nteo, paine, tarat, parat |cuvinte compuse: neincetat, reintinerit, reintalnit ..Se ceart cu marea & 1 Tian ulna) 2, ..@ cea mai bund avutie E 3. Gura inteleptului cand se deschide, peata. 4... moarte nu are, i aria abt iz is) me S es Pel te [[® Schimbi cuvintele conform modeluluil { Medel; urét = =—>auri parat > hotrat > et erat 3 doborat— varat > Citeste cu atentie textul: ~ fF ‘Am indragit-o ined din prima zi de scoalai! Pe cine? Pe doamna mea invatétoare. Totdeauna mi-am inchipuit-o nu prea inaltd, cu privirea blajind ca amamei mele, cu a demnd si elegant. site wey 0 vedeam inteleapt ca bunica si desteapté ca ,Stie-Tot”. Cred c4 0 z8n8 bund mi-a auzit gandul nerostit si mi-a diruit invatatoarea din vis. Sunt mandra de invatatoarea mea, incat... : 1 Cuvantul care nu e inrudit cu infeleapta Alege despartirea corecté tn sil este: ‘cuvantului fnalta: a)intelept; _b)intelepciune; in-al-t8; Qyi-nal-ta; clinteles; @)infelepti. )inal-t a) ina-It,T T {3D cuvantul cu infeles aseméndtor pentru [ 4) Ce cuvant areinteles opus lui indrigita? “néndrSeste: a) respectatd; b)iubita; a) frumoas’; jincantata; } prietenoasa; (q) neindragita. c)nesatisficuts; _d) nemultumit8. | FEB) Se dau cuvintele: insemnat, induplecat,intrerupt Formeaz’ cuvinte noi dup’ model! Model: 0 indragit + ne — neindragit 4 | EES) inlocuind literg initjat& (prima), obtj alte guvinte., Pi Pr 4 gand > L rere - 7 7) observa exemplele: Oferd situ altele pentru incat si fn cat. [inet] ma doare mana. © uy = te th + Amscris atat de mult, ztuo,, | timp te intorci? FB) Despre cine se spune cd a auzit gindul | 9) De cine era mands fotita? | nerostit al fetitei? @invatstoare; b) colega; a) mama; b)invatatoarea; ) mama; 4) bunica. @ zana; d) bunica. “ £40) Doamna este malts, iar elevul este eee, —_- [Bccleng’s © Aprofimdare si pexformanes | Qa E 1) Cuvintole:[reincolfit | sunt formate astfel: | re +incoljt . reincalzit reinceput ED Bifeaz’ despartirea corectd in silabe a cuvintelor date: = finuté reimpartit stat de fin-co-t Jn-tor-s in-ce-pe [y] oO ince} < “incet A int <, I coe reat eos I abe a j-nd-un-tru [? i-ne-cat [\] in-a-in-te [] inecat <, inaite inauntruc ~ ‘in-e-cat ‘-na-in-te [Q] In-B-un-tru ©--;= Imivine sa rad, © Cand am ajuns la magazin, am poftitis Nu sa plang: imipletita si cativa carnati. Indata am fost s Cand eram la Cémpulung Cand am revenit acasi, eramincantat. Mara Gandeam la muntele... Parang! ma indrept spre scoala. ulnainte, cu izbandal” imi zic in gand. ® — Invacanté, la bunich + Ino’ de la gradinita stiam de numelz Vedeam batrani in opinci, noastre, Romania, si de locuitorii ei, roman. Romania, ce si zici am céntat: ,Roménasul” si ,Drag mi-e E indragita gi de picil romanesc”. A fost o incantare. : — Copii, incepem s& tnvatam alf limbii romane! anunta invatatoarea. Citeste cu atentie textul de mai jos. Este luni, Elevii clasei a doua au ora de matomatica. Ei rezolva exercitii si probleme. Xenia este la tabla si explic® o problema. Xenopol, colegul ei, nu mai are cernealai in sta Alexandra fi imprumuta un pix. Clopotelul sun8. Exact atunci si eleviiincheie ora 1) Solecteaza cuvintele care contin ,x”as Priveste ilustratiile si apoi scrie cuvantul corespunzator! servit, fim—| ee Elafen = ee go Desparte in silabe cuvintele descoperite la exercitiul 3. Se pot desparti toate? © Exist cuvinte scrise cu ,,cs” in loc de ,,x”. ‘aig: Vasile Alecsandri rucsac ticsit micsandra ‘imbacsit DE CivATAw prin joc _] FEB Completeaza, folosind cuvinte care contin litera ,x” sau literele ,cs”. O exceptie dela scrierea cu .x” ester vacs | wi META toe wlElxlElaje © cr : Bik We MIRC Slat) wlFiZl ist lA . oh elxlelt vl Hex rlolz| valEX|PIE.D' 1 | 4IN|A ywlebicle @ fie yo [EL]? lz +E 1. Pe colega mea o cheama.... 6... Tolstoi 2. Mihaela este un bun ... pentru toti prietenii sai. 7. Unistoric: Alexandru ... 3. Dupa un indemn se pune semnut.... 8. 0 scrisoare se... pentru a ajunge la destinatio. 4. in excursii imi iau intotdeauna un ... 9. A fost minunat in acea... organizata la mare. 5. In fiecare din noi... un copil. 10. De 1 Martie organizim o... de martisoare.6) Uneste notiunile potrivte. \ptrimite xclama \strigas aoe xigent vluerars xpediaza sew act” Vi ctemporal [ Consslidiace © Aplicare gi ccisare | Qa Citeste textul cu atentio! Alexandru, Xenopol, Xenia si Alexia au pornit in expeditie. Si-au luat corturile, rucsacurile si la ora zece «3 fix au plecat spre munte. Pe drum au cules Vor sé exploreze putin Muntii Fagaras. 7 —Aveti cumva un pix? —Dal exclama el. — Ural s-au bucurat copiii. Hai sa fixdm itinerariul! 1) Alege varianta corecti: pics pix [YI ruesacurile [X] oEigi-auluat ae oO © Excavatoristul avea un x 9 explozie; 4) neexplorat. a) explorator; ) explorare; at curu,CAacul in spate ‘ar a fost eXtraordinar’. Pedrum, intalnind un excavatorist, Alexia |-aintrebat: Completeazé spatile bere cu literele lips’: "vor si e 35 ploreze Muntii Fagiras. fix —E fies [- Copii au plecatla ora zece dou cuvinte care se rostesc impreuné; + se despartin silabe asa: (i) @-0)(in © intr-un > doug cuvinte care se rostesc impreun’; —> se despartin silabe aga: (i) Gui) (in =o silabi; t-un = 0 silaba) solicatile zen, silaba; tr-o = 0 silaba) O| cast ° Exempl intr. ‘ntr-Cowsabidave © Api cose | QE {1D Citeste jocurile de cuvinte: inte-un an sau intr-o var’ Era-ntr-un mir sau intr-o para? intr-o o8, nu intr-un minut! Intr-o doar sau intr-un inceput? [3) Incereuieste varianta corects. sali de clas e ordine perfect. E interesant studiul 2at-un intr-o biblioteca. moment de neatentie te poti accidenta. [ 2) Serie intr-o/ intr-un pe spatile li a) Am avut un vis ciudat b) loc retras ma simt ¢) — $tii céte tuni sunt 4) —Ce placut ar fi [4 Fiecare dintre cuvintele intr-o/ intr-un a) o silaba; b)2silabe; ¢)3ssilabe, [5 ,M-am retrasintrun fotoliu.” Este scris a) retras; b)fotoliu; c)intrun. (6) Cuvantul care lipsoste din gluma: .Pisica si soarecele intr’ _ | cofetarie: —Vreau un tort cu frisca! comanda el — Eu, putind frisc pe soarecel zise pi a)dintr-o; —b)intro; ce) ntr-o. Puisoi ti a) intr-o, intr-un, intr-un, intr-un; c) intr-o, intr-o, intr-o, intr-un; |__9) Ghici cum se completeazi? port era lun 8) Alege enumerarea corectd a cuvintelor de adaugat. ie ti avion erau bunicul si lon. iE 7) fn enuntut:,introzisalovitintruncui.” cuvinte: a) nou’; b) sase; ) opt. ‘minut, un suc am baut, b) fntr-o, intr-o, intr-un, intr-un; 4) intr-un, intr-o, intr-un, intr-o, c J am-yasit JToapte. ine, an? srsie! are: | l tunt [> | Si-am cules intr-o ulcea: Nuci, mere si-o viorea. F-1) Completeazs si alege réspunsul pentru ghicitori. Patru frati stau casi Side ploaie nu le ! ) pomisor wae Se vede un focusor. ( ) Ce motat’, dragii mei, Aprins Nicd tei? ( ) Cocotaté, vai de ea, Sade- varf de ; D Intregeste intrebarea siincearcd sé dai un réspuns. @ f —De ce sta barza picior? R BD hwe. rivpctelstelotr ela Alege cuvinte potrivite din patratul magict stxtrtatritixtetutt BSE EEE EEE Eee EEE eee A|C\A|R{TIE|Z|O|TIP EERE EPP EEE eee L{zlo|Tlu| RITA] ZA SEE EERE EEE Ee A|Z/X/E|Z{|X/V{L|XIR Sa EEE EEE EREEEE EEE EEEEEEE EERE EERE EEE ELH S|A|MIZ{X|T|C{UIZ\A —_— clE|A|s|c|A|xX|NIN|T x[X|ClA|M[E|R|A[Z|X sju}c|z{x|xX|Z/PJA]R|) Alcituieste un scurtte Pune un titlu adecvat. xt in care s& apard formele intro si intr-un, Hi de demult, intr-un sétue pragul casei sau spala rufe intt-0 copaie indepartat, traia un tamplar pe nume Geppetto, {ntr-02i,arunc& pescarulplasa, daro scoss Intr-o bund zi se intampla un lucru ciudat: in timp (Pestisorul de aur, Ce cioplea 0 pSpusa, aceasta incepu sa rada, s& vorbeasct si $8 se miste singura, (Carlo Collodi, Pinocchio) * Intro oré de educatie fizicd eq multe misc&ri: se sare intr-un picior, x greutati mici intr-o mana, stim intr-z pozitie. — Incotro ne intoarcem? intreabi — intr-o directie pe care o ino clipal réspunde profesorul. * _.Traia candva, intr-o coliba pe malul mari, un batrén cu baba lui. Batranul iesea cu barca Pe mare, s& prind’ poste, iar baba torcea land in Serene ee renee lorg Ce ne [ 4) Subliniazé grupurite de cuvinte scrise cu linioar’ ° Leul aiesit dintr-o cuse’. 2 Pint-un boboe mic, aiosito floare partumata si gingasa. ° Trenul trebuie s& soseasca in gard, dint-un moment it atu ° Veverita ne privea mirat& dint-o scorbura a copaculu, {_2) Asociazé formelor date, cuvinte potrivite din paranteze:semen eases dies © 8) Completeaza cu dintr-o sau dintr-un- | __afisne zambeste Scufita-Rosie. Vulpea a iesittptil ___vizuin’. Soricelul privea sp ~ colt al camerei, ‘Am cules multe fragute —______ luminig al paduri. Co Lame © Cuvintele dintr-o si dintr-un se scriu intotdeauna cu liniuta de unire (cratima). sacutam odintr-o -» dou cuvinte care se rostesc improun’; 2 ridic’ —> se despartin silabe aga: (air anume odintr-un —» doua cuvinte care se rostese impreund, — se despart in silabe asa; Gin)-@-ud (din =o silabé tr-un = 0 silaba) silaba; tr-o = 0 silaba) ale, I E@ Transform, utilizand formate dinty-o sau dintr-un: dinpadure > |__ dincasi > dinpalat oC din scorburs > Pee din penar — dincarte = > PE (NWA pei joc_| Aledtuieste propozitii dup’ imagini folosind constructille dintr-o sau dintr-un.L_1) Citeste jocul de cuvinte: D incercuieste varianta corecta. Minti satin’. Scoate astizi, Ti Sarea se scoate in 0 scrisoare dintr-un plic: dintr-o uinghetata de fistic Bogdan a scos cémasa —SIM"©_ sertar. Nu mai este nici un pic dintr-un Fiindod, doar dintr-o gresealé, Mama a scos cumparéturile doar A méncat-o el, a scoals”. sacosi. 3) Completeazi spatile punctate: [® cuvéntutdint-un are: al scorburd a sérit o veverita. a) 3silabe; b) A caizut un mar pom. bjo silaba; c) 2silabe. ¢) La 200, 0 maimuticd ne facea somne cuse’. ‘tuff a sdrit un iepuras. d) [_5) Adauga cuvinte, ca sé rezulte comunicéri. 2 Dintr-o dats o Dintr-o vizuir © Dintr-un luminis oe Dintr-un colt _ : fraraiiee [_ 6) Corecteazal dintrun depozit_| dintro magin_| dintro clast | SS | dintrun par dintrunoras | [7 dintro padure | | | 7 Ordoneaz’ cuvintele pentru a obtine enunturi corecte: © tramvai, a, lume, coborat, multa, dintr-un «© jucdusa, sdrea, creanga, in, dintr-o, veverita, altaln £8) Transform’ enunturile dup’ model: Oiodat: Din padure se auzea ciripitul pasérelelor. Dintr-o padure se auzea ciripitul pasérelolor. 1. Din autocar au coborat toti sportivil 2. Din lada de zestre bunica a scos 0 ie minunata. 3. Din avion au sarit toti parasutistii is Introdu in propozitii formele: i © dintr-un copac: —_—_—_—_—__ i o dintr-0 masin&: 40) Alcatuieste céte un enunt, conform cerintelor: a) dintr-un sa fie situat la inceputul propoziti 1) dintr-o s& fie situatin interiorul propozitiei. c) sa cuprinda cuvintele dintr-osi dintr-un. — AD Intregeste si. ghiceste! 7" ..basm cu a fost odaté, i voi cine a purtat dure neagr’ se-adund inievoare, _Cizmulte, ca s&-i poat Prin sapte ari razbate si se revarsi-n mare.” Ficuvantul ascultat? (Alavi ~ DD Transforms, dup madelul dat, propozi Wlodet: Din stejar a sarit o veverita. 5 Dintr-un stejar a sérit o veverit’, © Din tren au coborat toti calatorii. © Din lada au fost consumate toate portocalele. © Din avion au s&rit numai paragutistii profesionist. | 3) construieste un tont de minimum enunur utizénd urmétoarele cuvite: Tntr-0 7, dintr-un tuts, dintr-o parte, dint-o scorburé, intr-o padure. Ce ttl s-er potrivi? poeChee, Teeusseiiert) ® Intro zi de primavari, Maria a mers in padure. Natura se trezise la viat. Dintr-o tufa a sdrit un iepuras. O veverité rogcat alerga dintr-un copac in altul. intr-o poienité a gasit multe floricele. Intr-un tarziu a revenit acasa. * Paul e acasa. Din greseala a spart un pahar. Dintr-o clipa in alta vor sosi parinti. Ce sa facd? itr-un sertar scoate o cutie. Pune cioburile intr-un colt. Dintr-o data se razgandeste. iva spune mamei, Liniriwre © Togelepere | s-a-mbolnavit s-aintamplat LS silabe_; (4 silabe | s-aintunecat > __ siiasiat > s-a-mprietenit Eres i= _ 9) Alege enumerarea de cuvinte care si completeze ghicitorile: © Verde, auriu sau ros, E ascuns printre frunzare, Hculeg si-| pun tn Dupa ce....la soare. a) mos, sa copt, s-a, plouat; b) cos, s-a copt, s-a, uscat; © Dis-de-dimineat-n zori Varsa lacrimi peste flori, Soarele....ridicat (mérul) Sipe loc elle-a... (roua) ¢) gogosi, s-a copt, sa, uscat; d) cos, s-a rosit, s-a, culcat.10) intregeste comunicdrile, urmand modelul: (Ai) BWiodet: El/ea se culca. ‘se muta, se cearti. _ se gandeste, TERT El/ea s-a culcat. sa Exelon’ OF Aprofimdore gi performang’ |<" [_1) Completoars intrebatile si oferd réspunsur, inde s-a 2 ” bicicleta sa? 2) incearci si compui versuril Adoré pe mama Si-idatoreaza viata. S-a pregitit ci {in martie, de za ei! Exempla: S-a simfit bine de ziua sa. (tt saad) * — intro zi calduroas’ de var’, Xenia s-a hotarat sé mearga la bunica sa, S-a géndit s8 fi cumpere prajitura sa preferata, in drum spre bunica s-a intainit cu prietena sa, Cerasela, care 0 intreba: —Unde te duci? —Tifac o vizitd bunicutei — Cand s-a mutatla casa? —De cateva luni, * — Cénd s-a luminat de ziu’, Marcela s-a ‘imbracat repede si s-a grabit spre scoala. Pleca 3) Sasi s-aimpround in acalag enunt, Gseste situ alte patru exemple. | 4) Compune un dialog intre un fluture sio floare, in care s& folosesti cuvintele ajutatoare: s-a asezat, aripa ‘Sa, floare drag, s-a mai plimbat, polen. Fiica Toamna a sosit, intétnind tn calea .. Elevii incepand scoala. Jn excursie la Brasov impreund cu verigoa Ce s-a mai bucurat cand s-a inta Otilial S-a distrat ,Maria-sa” La draga bunic’-s S-a jucat, s-a antrenat Din zori pana s-a-nnoptat! lar cand afla a sa mama, Ti pune un pic la treaba: S-a dus vremea, mai draguta, Cand erai la gradinitat| £1) Citeste cu atentie textuk | Cristina si Mirela s-au intalnit la ora stabilitd. Nu stiau ce s& facd: si mearga la film sau la | spectacol? §-au hotdrét sé mearga la film. in drum spre cinematograf s-au gandit s& o invite si pe loana. S-au asezat pe o banca si au sunat-o. La telefon s-au sfatuit ca Mirela si Cristina si cumpere bilete cu locuri pe primul sau pe al —— |} doilea rand. ee Cele dous fete s-au dus in holul cinematografului si gandeau: s& o mai astepte pe loana sau si —_ } intron sata? Tocmai atunci s-au apropiat de ele loana si mama sa. S-au scuzat pentru intarziere. S-au indreptat spre sala. Toate s-au bucurat de filmul vizionat. Subliniaz formele sau/ s-au. _D Transcrie pe s-au, insotit de cuvantul urmator, Modific’ apoi, urmand exemplul: TERT AZi (ERT [Az] Exempla: s-auintalnit > se intalnese eee = > > Se eee > et > > E > L Geese ae eerLPPPEEE > ssa, | __3) Inlocuieste intext pe sau cu ori, dup exemplu; se modifica intelesul? nit cw la film saula spectacol -> la film orila spectacol 4) Compara situ ans|deasupra orasului. © Copiii-au adunai!in curtea scolii [Ca orag sau la munte noriijcern zipada. lin clas& urtea scoliljerau copii. ° © Périntifs-au bucurat|de rezultatele copiilo. La concurs sau a spectacol/au mers cu p&rint{_§) Cuceinlocuim pe ori? © Mergem tn vacanta la mare ori (. © Orit la scoalé, ori © Cumperi un caiet de matematic ori © Maine vei da test la matematicd ori © Echipa ta s-a clasat pe primul loc ori (. | Ey _ ce TResuie sA sii © Se scrie cuvantul ,sau” cand se poate inlocui cu or ¢ Se scrie cu cratima (,,s-au") cand nu are intelesul ,ori” si urmeazi o actiune incheiata. ) la munte? acasi, copiii s-au comportat frumos. de dictando? la comunicare? ) pe al doilea? [8 Completeazé corospunzittor: ce fea—eaeg) DEE vAyA PRN joc [_B) Completeaz’ repede si corect, apoi giseste situ 2-3 exemple. Schimbé caietul cu cole banca si corectati-va exerciiul. Puneti voi calificativele potrvite. a) AZI(ol/ea) IERI (el / ea) IERI ei / ele) seindreaptd > segandeste > ‘se joacd > sebucura = > se duce 2 se plimba >3} (sa, s-a, sau, s-au) Ja mare [_ la munte —_— camera|][ Jeasa laromana[ —__jla muzica rochia[ ~|[___cimasa" 7) S-au zorit de dimineata Razole strilucitoare, Sa trezeasca tot la viata: | Sau flori, sau réndunelo, | Pe valcele sau pe luncd Citeste poezia de mai sus si rezolva cerintele: £1) in poezie, ortograma s-aveste scrisé de: a) 5 ori; »)6 ori; 1D) Propozitia scrisd incorect este: a) S-au apucat de munca laolalta. b) S-au trezit deodata. c} Pe valcele sau pe luned / Sau zorit de dimineata. 4d) Razele soarelui au trezit la viata: sau flori, sau réndunele, ¢) 4 ori; Sau mii de gaze mici, Sau frunze, ramurele, Sau familii de furni Sis-au trezit deodats: ‘S-au veselit, s-au bucurat. ‘S-au apucat de munca laolalt& ‘Sub razele soarelui binecuvantat. d) 11 ori. sau mii de géze mici. £3) Completeaz’ propovitia: ,Razele strslucitoare ...zoritde dimineaté.” cu forma necesaré. a) sau; b)s-au; c) sa; E Oy Citeste atent enunturile de mai jos. d)s-a. Datorita razelor soarelui [ trezit gazele mici, [ florile, [ | randunelele,[—_] famille de furnici. Toate[ | bucurat{_~] |] veselit i Formele omnise sunt, in ordine, in ser a) sau, sau, Sau, Sau, s-aU, $-aul, S-au, Sau; ) s-au, $-AU, -aU, $-au, Sau, sau, s-Au; ~_5) Seria care nu respecta ,transformarea” este: TERT] (ei/ele) [TERT] {ei / ele) a) s-au zorit > se zoresc b) s-au trezit c) s-au veselit d) s-au bucurat > se trezoste — se veselesc > se bucurs [J apucat de mune’. b) s-au, sau, Sau, Sau, S-au, Sau, S-au, S-au; d) s-au, sau, S-au, Sau, S-au, Sau, S-au, S-au. _6) Forma corecti ce s-ar putea scrie in fata ‘cuvantului rémurele ar fi: