STUPARITUL — _ PENTRU POPOR, PENTRU iNCEPETORI $i PENTRU TOTi IUBITORIT “ACEST RAM AL EGONOMIEI LLnL EEA LAT ELIS CONSTANTIN DIMIAN, eeRon iN BRRYCE, i ih Mia mrs on eS TREE VET BRASOY. TIPOGRAFIA ALEX! 1887. ee ce- STUPARITUL PENTRU POPOR, PENTRU iNCEPETORI $I PENTRU TOTI IUBITORIL DE ACEST RAM AL ECONOMIE! DE CONSTANTIN DIMIAN, PREOT IN ERETCU, AEPRODUGEREA INTERDISA. et ee BRASOV. TIPOGRAFIA ALEXI 1887,Apretierea foli pedagogice: ,,Scdla si familia‘. Dintre téte animalele, edte le-a imblandit si le foloscsce omul, aprépe mat nic unul nu aduce un folos asa de mare si- care si reclame pre ling’ aceea aga de putin’ ostenéli din par tea omului, ea albinels, Hrana gi-o cauta ele insesl; rar, prea rar stint avisato la ajutor strein. Tot co cer ele cate un loegor, unde si fie scutite de influintole climatice gi unde si-gi potX stvérgi Inerarea lor admirata si reeumoseuté de tora lumea, Inck din yechimea cca mat intnnecati, la Egiptent, la Greoi, g. a. s’ait imblandit albinele si s’a cultivat stupi- ritul. Despre asta aflim urme chiar in Homer, Virgil, Ovid; tutelepiul Solomon éc cum sé osprima despre albins: Sait mergi la albini gi vel cundsce cdé este de lucrdtére si edt de curdé lucru face ea, pe cart tmpératit gi prostil ’L tntrebuintéait spro sinttate gi‘de foft este tubité si mdritt.” Tot asemenoa no dovedese privilegiele de pola 1350 gi 1890, precum si serierile anumo despre albinarit din evul medit, Tacoh 1588, Pick 1600, Schirach, Christ si alfif pela, 1700). In uncle pirfi ale Europe! centrale s% cultiva albini- ritul in mod estraordinar pénti-mite de curénd, tot asemenea tn partile sudiee gi slavieo alo monarchict néstre. Mat totf regentit austriact att favorisat cultura albinirituluy, ba Maria Teresia prin patenta dela 8 Aprilie 1775 le d& deosebite privileg‘i stuparilor, productele de albine sint scutite de dare” si alte dispositiunt fayorabile, dintre care unele gi pan as- tdi mat sant in us. Prin importul cel considerabil de mare de zahar din Indi si prin fabricatiunea Ini chiar si aict, preful mierif a selidut forte tare si din pricina acésta si cultura-albinelor s'a negligat, Abia inainte de asta ou vre-o 30 de ani, dupi-ce ®) Vedi: ML Fischer: Schulgarten, pag. 6 et sequ. rapee preoiul catolic din Carlsmarkt (Slesia), Daierzon a inventat tin not metod do a cultiva albiniritul, a fncepat agi relua atuparitul ayéntul de mai’nainte. Se disting tret rase may principale de albino: rasa bru- nett, rasa aurid yi rasa. sur. a bruncté s8 aflA mat eu sam’ prin partile nordice si mijloei ale Europel, fu sudul Francief, in Spania si Portugalia, tn Tialia nordica, in Dal- mati, in Grecia, in Crim, in Asia miod, in Algeria, in Gui- noa si la capul de buna-speranta. Rasa aurid (italian’), se afi cu deoscbire prin Italia sudies, in Francia sudiet, tr Dalmatia, prin Banat, in Sicilia, prin Asia mict si in Can- cas. Rasa acéste 86 distinge de cea brunet& prin aceca, c& © mai birbati la adunarea mieri¥ si oméra trantorii mai do timpuriti; de aceea ca si produce mai multi miere ea cea pruneti. De asemenea cca auric sufero mai mult frigul si e mai bland’, aga ¢i numei find atéeati de aprépe, tutre- ws acul; atita este numal réti la rasa acésta, ok re- buint iosce mal putin, tsi cultivitoral harnic si priceput gina f Soie si-gi ajute gi in casul acesta, Basa surd oste mat ai- 76th; diligina i blandeta ef ined nu rémine in urma celet aurft, precum si roitul oste ea mult maf bogat si s# aclima- tiséeA ugor in colo mai multe gi, mat di ie regiunt. Le nol, la Roman’, tned s’a cultivat si st mai cultivi albindritul, des! intr’o mésur% cu mulé mai miei ca la na- fiunile din pirjile pomenite si mn mat péte aduco un folos ‘aga rentabil, de ére-oo pe eat seit et, in ocle mat multe lo- curt este in us tot motoda vecho, Serdert, earl si arate mai pe larg si mai Rimurit metédele cele mai nout de intrebuin- tat fmed stint la noi ca corbil cet albi, De aceca trebue sk fim recunoscttor’ inteligentulut proot, d-lut C, Damian pentru interesul si bunivointa cu care a soris tractatul acesta de stuparit. Preeum st vede el este seris tntr’o limba de tot. poporali gi cat a2 pote de uydri la injeles si prelangt accea fnaterialul esto espus inir’'un mod de tot clar si procis din tte punctele de vedere, de unde st vode ci d-sa este nu uma un bun teoricion, ci gi un abil gi tndemfnatee prac- ficant tn acest ram economic destul de insemnat, dar putin considerat pani ae{ la not. 1, Dariu,Introducere. §. 1, Folosul, co Yai adus albincle omulut prin mierea, céra gi sporitul lor, Pa indemnat inci din vechime a le aduce fn apropierea sa si a le domesticf. Aduse in apropicrot a cautat a lo afla aploctrile lor, ca astfol si omul st le mat stea in ajutor spre a-t aduce gi folos mat mare. Ajutorul, ce'l péte da omul albinelor 0: procurarea lo- euintelor, ediutarca conditiunilor favorabile spre a’st fla mutre- méntul si apdrarea lor de ininic, Wiind-ek ajutorarea acéstit veeere cunoscinte, pe earo déck le arc omul i sé usuréat purtarea acestel cconomi si i sé face mat folositére; de aceea fn acest tractat voitt urma tnedt sé va puté astfel ineat si cel, care nu a moi finut albino s& sé faci cunoscut cu ele, cu insugirile, en locuintele lor etc. spre a puté ieepe acésta. economia cu siguritate si fird fried de perdert, Voit deserio det corpul lor, spre a-le cunésce structura, ici numai aga ne yom puté esplica multe aparifiunt din viata lor. Cap. §. 2. Tn ficoare stup (stup numim fie-carc cos de al- bine) sinétos stint tret feliurt de albine si adecd: 7. albine Iucrdtére, 2. mumd, mated sat regink gi 3. trantori, §. 8. Albinele Incrithre. Multimea. precumpinitére fn ott care stup sinitos o formézi albinele lueritére, Tntr'un stup s& afl pani la 50 de mit de albino ‘lucratére. Prfile de c&petenia ale albine! lucritére stint: capul, 5 ocht, rogétdrele, (Pileile), timba, pipditdrele (oérnele, antenelo) peptul, 4 aripi, 4 résufldtori, 3 pareckt de piciére, burta gi acul. Albinele si insusirile lor.ee 1, Capul albinet e tn form de triunghit, intoemit ast- fel, incdt partea de désupra’t servesce de mésurh ln facores unghiurilor din celintele (cieuliile) fagurilor. 2. Cet cinct ocht, cé-i are, 2 stint la efito o parte, Aces- tia 8d véd deére-ce sfnt mari, ce¥ tre! micl siint in frunto, provédufi ca gene. Pe acestia ou ochif liberi noY nu-f putem void, oi nvimay cu instrumente méritére. Cu ochil ce) mart yede in apropiere si la intuneree, éri eu ce! tre miei vedo in depirtare, 3. Dowd rodtiére, care st sfirgese in cite un virf aseu- fit, De rodétére (clesce) sé folosese albinele la firimarea ménciret, Ia deslipirea polenuluy (prof do flor!) la lupt, pen- tru retezaren aripilor la trantort témna cind’t oméri, Ja adu- narea cerel, carea nu ¢ alteeva de cét asuddre din trupurile Jor, 1a pregitirea corel in form’ de solzigori si la lipirea lor Ym faguri, san réderea fagurilor si tngiurirea lipele! do po eoguzt, si ln adunarea de cloit, Rodetdrele le stint: frte pu- ternice, aga of rod cu ele lemn, ba chiar si tablite de plamb tno’ le gauresc. 4, Limba consth din 4 foite, eare servese de toc (tei) gi fn mijlocul acestor foije este adevérata limb’, cares © pi- rési gi cao méturi. La adunarca mierey méturk en ea su- cul cel dulce forte inte din Aére neat abia putem observa sil gi suge aga, incdt no! cugettim, of in fire nu a gisib mi mies gi de accea a pirlisit’o. Cand nu are lips de limb’, o indoiesce si o tine sub git. 5. Pipaitévele (cérnele, antenele) care constat din 13 tncheeturi, le péte intéree in téte partile. Cu ele aud si mirési — cu ele st onnose unele pe altcle dupi miros, simt unde esto mierea, ba simt fn care fire e moi bund mierea, — ou ele presimt schimbarea timpulul eu o jumitate de patrar de dri, acésta o putem observa totdéana inainte de a vent pléia, ciici gritbese acasi spre a nu le ajunge pe drum. 6. Peptul e cam tn forma unuf glob, si constd din 0ae sebrft osbst yi acoperit cu peri. Po el sé afld cate dows rondwit de aripi, care nu 68 inméie de api. Sub aripy st ail 4 ghurelo, ce-t servese spre résuflare si spre ada diferite tonuri (glasurl) cu ele. Stuparul vochiti le cundsee si tonu- rile acostea, ciel altfel fac cind stint yoidse, altfel cand stint méanidse, sati tniristate, — un fel cAnd stint linigtite gi altfel cAnd presimé vre-un perieul. Cidénd in api, desi gura mu le va fi in apa, totus! st innéct, décd va cuprinde apa aceste résuflitori — dedrece ele prin acestea résufld, 7. Sub pept are tre¥ parechi de pictére. Cele dinainte stint cele mai scurte, De acestea sé folosesce maY cu sami spre a sé {iné in umbletul lor, de flor’. — De cele din mij- loc s® folosese mai cu sami la lipirca polenuluy pe piciorele de dindirét; Gri cele din dirat ‘i servesc ca désagt spre a pune fn givanitura (concavitatea) lor polenul (praful de flori) si ad aduco acasi, 8. Burta consti din 6 verigy tarl, care "t servese de scutwi contra acului in luptele lor. Printre aceste verigh asuda (seoretézit) din trupul lor céra, ou deosebire din partea de desupt. In luntrul burtet are ca si animalele rumegitéro doug pirfi si adect: Ddegica, in caroa adunti micrea din flori si din faguri, Acésta e aga dicénd magazinul portativ al al- bine’, apot stomachul, carele mistue mAncarea pentru ele si undo pregatose nutroméntul pentru pul. 9. Acub sé aflX toomaY in veriga din urma si © giurit, Gri prin gauri stribate un fel de vonin din o bésict, carea s8 afl Ia ridicina Ini, Acul str¥biténd in locul impuns ed- sun usturime, carea insi trece curénd. Alti urmare mat nephicut are, ch sé umfli locul muscat si umflitura fine do rogulé pani la trei dile. Fiind ocul ca o sigét& ottri ridi- cin’, fmpuns in alt trup sé rupe din tropul albinet si rémane in ren&, Cu cAt va sta acul mat mult fnfipt in rand, ou att causézi durere mal mare — mat ales déo% ¢ ferbin}élA mare si albina © néctjitt si hrinit’ bine, § 4, Spre scire cum are sh 88 pérto cineva printreee albine st inaémna, cd albina e mai indriésnéta tn locuinta et gi tn apropierea stupinel. Ou cét e mai departe do stupina eu atat e maj friedsi. Dect pe timp ctlduros s& vu prea umblém prin stupini cu misoiri repodl, eu deosebire cel streinf, eich ne atact Jesne. Intémplindu-sé 2% ne atace yre una, si ne pu- nem minile la fati gi si fm linistifY dep%rtindu-ne de stu- ping, dark si nu cum-ya si incopem a no apira cu minile satt eu paliria lovind fn t6te pirfile, cel astfel de yénturi- turk intiriti si pe altel, incdt ne ataci eu grimada gi atunct nu scapim nemugcatf. Imbricimintea négri ined intiriti pe albine, de aceea e bine, ca hainele (siraele) si né fie mati deschiso, max albe si déek 86 pote si umblim printre albine tot cu una gi aceeast hain’. § 5. Desf veninul albinelor e neplieut omulut, lor inst Ie e de mare folos, céci cu ajutorul Ini destiléza (curiti) duleéta adunata, inet o fac si mu sé tnderésed cu. timpul, ci si réman& tot dulce. § 6. Colérea albinelor Incritére de prin pirtile néstre ja ineeputul vietit lor e cenusfe-alburit, ér4 mat tardit devine ruginfé, sat déoi umbli cu micro gi s8 unge cu ea, ceva-ce s$ tniémpli mai cu sami la albinele héte, atunci © négrié stralueiési. Insugivile albiney lucritére stint: et ¢ réuticidst, résbu- nitére, pismési si lacoms. Asa s& ncdjesc, déei vonind vito in apropicroa. stupinef sé vor aptira cu dda de museo, éri Meomié dovedeso atunci, ind gisind unde-va miero de ajuns, atta suge tnedt abia mat pote sbura, In astfel do casuri, fiinded vin si alto albine, care simt mirosul de miere apot st iat la lupti, desi téte ait venit s& fure, edict lo pare rei, dact att gisit si altele mancare de a gata, atata o de pismési. Pe lang aceste fnsusiri rele, albina are si insusir’ bune. Cine mu vede silinta si ostenéla nefntrerupté, ordinea si cu- ritenia, ce o tin, cand stint simttése! Ofte pote inveta omul dela ele!be Ble cunose bine pe cel ce grijesce de ele si pe unul a acela niet nu-'] atack, éri pe streinit, ce nu i-att védut sai ia védut rar prin stupina, i atecd si-t pun pe fugi. Viafa albinelor Iucratére e férte scurti. Abia tine 1—10 luni de dile. In timpul c&t triiesc, siint in lucrare nefntre- Tupi si numai frigul le tmpedect dela acdsta preeum si eal- dura ce trece preste 37° Celsius. Albinele Incr fagurul din eéré alb& curati, carca ose din trupul lor ca suddére (secre- fine) th forma de solzigory. § 7. Fagur numim cisullile lucrate de albine din céra, unde ’si aséd& apoi mierea gi ’si clocese puil. Fagurit sdnt de tre¥ felurt: 1. Fagurit pentru puit de albine lwerdidre totdéuna stint facuti désupra si pe la mijloeul ecosulut. Celiutele le stint mat mict, cam de 4 mm. de largy si de 12 mm. de adénel, adecé cit o hmgimea unet albino. Astfel grosimea fagurelut de albine Iucritére cu celiutcle si de o parte si de alta face 25 mm. 2. Fagurit peniru trdntori simt en eccliutele mai mari si mat adénet si de reguli stint cute pe Ming’ cele dou’ mar- gint (machi) ale fagurilor pe langd paretit cosuluY si in par- tea de dedesupt a fagurilor. Stuparu! bun insi nu lasi ca albinele si-si fack astfel de fagurt. Cu deosebire e usor de a opri albinele dela facerea astorfel de fagurt in farne daier- zoniane (a sé yedé § 42), si prin tmpedecarca acésta crutim pe albine dela Iuerarea fagurilor netrebuincios!, pe regin’ dela stéreerca de séménta nefolositére si stupul thtreg de manoator! zadarnict. In coguri de nucle sai de paic le oprim, ci-i thiem jos cu un cutit stramb la vérfin forma de unghit, de acolo, de undo ineep a fi ficuti pentru tr&ntori. Déct tusé din nebigarea néstr’ de sam& ar fi facut stupul mult fagur. de trantori si timpul acum s’ar apropia de témna ineat, dacd am téia fagurul jos,stupul nu ar mai puté umplé locul eu fagur noi, atunci mai bine facem, daca’l lisim pani in primavara viitére spre a nu réméné locul gol in cog gi aSte tind (cuprinde) frigul peste iarn’, de drece are wrmiri rele pentru stup, ede po ingi acees, c& mor albincle de frig — mai minénok si miere multi. Dac& inst eineva a taint ast- ‘fel de faguri in eredingé, et albinele vor face alti bund gi locul 2 rémas gol, atunct poste iam’ astfel de loc trebue umplut cu fén méle sat en otavd spre a am Lisa loc, unde si sé inchid’ frigul. 8, Paguris de micre Accstia stint eu celiutele tot de amirimea fagurilor de albine Jucritére, numai cAt celiutele stint mai adénci si sint ficute la muchile fagurilor de fpe ling’ paretit cosulut. § 8. Regina. Sufletul fiec&rnt stup © regina fh stare singtési. Numele de regin’ *] are de acolo, ef ca domnesce ~ gi indrépta tt Incrarea in stupul, fn care st afl, S& mat “numesce si mumé, pentruet ea sporesee albinele, ‘Trupul reginel ¢ lunguint si inolole dela burtt pe partea de desupt sont galbine-rugin's, ér’i pe de marginen inelelor negricidad, ea sumini la trap mai mult em o vespe, numa eft piciérele Ginainto si din mijloc nu-i siint aga de lungt ca Ja vespl, ci numa cele din dirit stint lung si tite apo! de colére rugi- nie. Mersul ef e maicstos si sé deosebesee tare de al celor- lalte albine prin avéntnl mandru si falnie, ce sil di trupulat fn mors, E de obseryat, et ea tn viati-Y numai de doué ort piriisesce stupul gi adeck: odati, cand roieseo gi al doilea, in shorul de tmparechiare. Are gi ac, Acul fnsi-i e ceva cam jn forms de are, si cam subfire. De el 28 folosesce forte var si numat th mnioul cas, cind s8 bate pentru domnia yre- amit stup ex alté regin’. Atunci le yedi cum ‘si mésura téte _ misoarilo spre a puté si apuce pe rivala sa prin vee 0 apu- caturd sinét gi apol odati incierate nied nu 98 mai Iasi pant end una nu devine yictima celetlalte, ceca-ce nn fine mult, de Greco cea, invinsi numot de cit o vodt tremunind si sé last de lupti, tn urma,impunséturet, ec a oipétai’o din aeul rivalei sale. Pe regina o pte omul prinde Pirk grija, chet ea mu muse’ (impunge), ba nici chiar atunei nu sé folosesceih fntaté cu peire, ci maY bine sufere orf ce maltratare, ba chiar si isgonire din cog si mérte — totusi ea de arma ef ‘asupra supugilor ef nu face intrebuintare. Brumési si carac- etisticd insusire! Ea ‘9! jubesce poporul nespus de mult, dard ea pentra acésth purtare sé implirtigoseo tot do aceeast ubire din partea supugilor ef, aga, incit, cind st a lo nivilese albine hte intr'un cos, sati sé tutémpli de’ regesce cogul cand eu sborul de imparechiare, sat cdnd ae mai multe rogine, cu ocasiunea roitnln!, cea dintiit grija a albinclor din ccalalta partida este a omort pe regina eontrar’. eésta insi ele nu o pot face, pani efind nu-i oméri mai “Antait. paditérele reginet, care st: string in forma unut ghem “fmprogiural ei si "si espun corpurile lor tmpunsaturilor albi- lor contrare, numai sX poti apira en viata lor pe cea seumpa a rogincl lor. Co esemplu frumos! '§ 9. Regina mat are ined ovariul, unde “si tine ouéle, aro cdnd le oud ies pe madri gi tn partea din afart a ma- drei mai are o bésied, in carea sé cuprinde o materia clei 6si si carea apol face si st deoschései genul (némnul) x ‘dvel insecte. Ouatul sé face in chipul wrmator: Regina la timp favorabil incepe a csamina coliutele aden ‘sint géle si curate si alAndu-le acomodate, ‘sf vira partea de dindivit a corpului in o coliute gi astfel oul ese din ovariti pe madrid. Spre a le face insi de genul birbitese sat fe- meose, am yédut la fagurt eX ef sft de tref feluri si anume: faguri de trantori, de albino lueritére gi de micre. Fiind, e4 ‘eeliutele fagurilor de albine si de miere stint mai angusto, a partoa de dindirit a regineY nu sé pote umfla de ajuns cu ocasiunea ouatului, de Sreeo o strang pitelit collutcy sf a oul trecénd prin madri s& atinge putin de suoul roditor, — s& aflé in bosica de lingX madi gi astfcl oul acnla de- de genul femeese adcci de rogin’ sai ne avénd lips egins stupul, es din el albine Iucritére. La fagurit aesSet trintori, fiind-ci celiutele stint mal mari, in ele partea de dindarat a reginel nu di de pedeck si asifel oul nu st atinge de sucul din bésiet si oul ese de gen birbitese sat de tran- tor. Din ou’ de gon femecse esc si st clocesce si regina, numai c&t nutreméntul, ce-l cap#ti omida (molia) destinatt de flitére regind, st deosebesce de al celorlalte albine Iu- erit6re, de dreee nutreméntul reginet e ca sorobéla fértt (papul) cn care Incr’ compactorit (legitoriy de cir) si e de un gust acrit-intipieios. i § 10. O alté tnsusire caracteristict mai are regina, ct ea d& stupuluf guvernat de ea miros, prin care apot sé pot eunésce albinele unui cog intre sine si deosebt de alte albine din alte coguri, Mirosul acesta particular sé desydlia in cele sépte dile de cAnd a roit sai la stupii véduvi in cele sépte dile do cind % dim regini nowt; de aceea fn dilele dintait dup’ roit, cand trantim mat mulfi rof unul peste altul, sé si tnyoiese lesne, éri ma¥ tirdii forte gret, dari si atunci nu- mai dup& ce s’ati taiat (omorit) forte multe albine. Cum sé trantese roif, vom vedé la roire. § 11. Rogina triiesce pint In sése ant, o insusire, ce nu o fntalnim gi la cele-lalte albine. Cu cat tnsi regina e mai téniri si maf bine desyoltati (fieut) cu atita e maY roditéro gi stupul mai Iucrtor si din contra dupi al treilea an "si perde din puterea de radire (sporire). EB deef fn ine teresul stuparului, ca ol si-si insomme timpul do cand o scdsi regina, déc% yoiesce a avé stupt puternic! si roditory si care apot nicl nu vor ff espust Ia ciratul altor albino héto, ‘de érece mirosul roginei tinore s& deoscbosce tare, pe cind al celor bétrane tot mat putin. sé simte si astfel nicY albinele nu sé pot cundsee unelo pe altele, de érece simful mirosulut piore mai cu totul ca-si in stupit, care nu att regin% de loc. Chiar i albincle bétrane ait miros mat ttmpit. § 12. Rogina ¢ in stare a oua si fard impirechiare gi apoi a esf din cle pul, adeck ca ¢ in stare a sport din fecio- rid (nascere din feciorii, parthenogenesis), dara sporirea acésta—- B- cu se&dere (defectués’) de dre-ce es din oué numay irin- yi miei. Stupul, care sé sporesce prin parthenogenitura sé _ pripadesce in deours de 8—10 luni, de érece murindu-t al- Dinele Ineriitére, réman numat trantorif, carit ne adunénd ni- ‘ion, din contri numai mancind, cu atit mai curénd grabese girea stupulut. : "$13. Spre a puté regina produce albine lueratére, are ps’ de impirechiarc. Acésta 90 tntémpli afard, sus in aer duh) si nict de cum tn stup sai jos pe p&mént — de eon are lipsi regina de timp frumos fn cele 14 ile dela ‘nceputul vietii sale, adecd do cand a: osit din papusi gi ines si fid intrégi gi ou aript bune, cic! altfel rémane neroditére, neputénd sbura. § 14. Al treilea fel’ de albino in stup stint trantorit, Fi afnt de gen birbitesc. Sint dou felurt de trantor!: — frantori mari gi trantorl mict. 1. ‘Trdntorit mari sé deoschesc de lucritére cd ait ca- pul rotund, ochit {rte mari thedt st ating (tmbin’) unul de altul gi esifi afard, de colére négri, éri dupi-ce mor devine gietied-ruginfe. Rodétdrele lor sGnt mict gi slabe, téva do supt sali limba ¢ scurté. Piptitérele lor stati din 14 parff. Peptul le este gros si acoperit ou peri mici do cclére galbue- “prunet% sai‘ cenusie. — Burta este mare si la vérf cam ro- funda, pe désupra de coléro négri si numai la cele dou’ fnele de léng’ pept sé pot vedé perisort suri, éri do desupt de colére ruginic, Trantorit nu ati ac. Picidrele sant fara ‘pert gi le lipsesce corfifa de adunat polen, Preste tot trin- tori samini mat mult cu tiunif (musce ce piged boil vara), ~ decat cu albinele. Sborul lor e tare sbArnditor gi jute, mer- ‘sul le o incet si afari de sburat, tote miscarile lor tridézs he sind afari, dat edte o roti prin aer, irk tins’ a st Tisa unde-va pe ceva jos si st odihnésci sai sf vadi pe unde s& face si sé aflt mierea, etic stint forte fricost (aga 0% tem vedé, c% unii trantori numai prindéndu-i cu apuediturt eR aE, eee eT RT ET on .ie ae oft de preeaute, védéndu-sé prins mére de frie) si apo tot prin sbirnditur’ mare, caracteristics lor, fatra Grigi im stup, unde fndati grébeso la mancare, ea nu cum-va sii trécd yromea’ ménesri. 5 Fiind corpul lor mare, eonsum’ de trei or! atéta, man- care ca albina lncriitére. Indreptindu-st timpal primiyéra gi gisind albinele nu- tremént de ajuns, s& degtépta tn ele pofta de roit gi atunci regina Incepe a ona si in ccliufele ecle mari, care de reguli stint Ia cele doué marginY ale coynlai sati tn partea din jos a fagurilor — G2 in tiene duierzoniane xi dacé nu vor colinte de trantort gata, ’sf fac spre. a ayé do impirechiare, — Din’ oué es larve (molf!) — st tmpipug’ si la a 23 saa 24 di dela, ouat ese trintorelo gata.» Astfel timpul ta care 8& esrdlta trintorele © cu yre-o 3 sati 4 dile mai lung, ea in cave sé desvolté Incratbvele sat regina, Causa péte fi gt aceea, c& s8 clocesc la loc mai espus récelel sati flind mat mari att lips si de timp mai indelungat spre a sé desvolta. Fi inst caracteristic, oi dupa ce att esit din celule sufer fri- gul cu mult sat 18 de eft Iuerlitérele, do aceea ef numat fo timpul dela 10 Gre inainte de pring pin’ la 8 ére dupt prind es afari din cos, éri im récdrea dimine}it gi spre sara séd in stup. Polosul, ce-l aduc trintorit este impirechiarea cu re- gina — rk tn timpul cel bogat al cratuloy, nutrirea puilor. Pentru aceste Imcruri sé gi bucurd ef la inceput de edtri albine de o imbire deoschiti — cticf nict regin’ nou mu in- cop asf face, pfink na at oué de trintorl, éri en ovasiuuen roitulut nict rogina nici Iucritérele nu es afar, pint nu es mat Antlii gi trantor?, ba nici de agedat jos um st aséda yoinl, pan nu st asda pe crac si trintori, ‘Acéstt ivbire inet dup’ tmpiirechiaren reginel si dupi co inedi& scoiorea de pul, preoum gi gisitul nutreméntulul e qt cn aneroia, incéit de odats preficéndu-s’ fn o ura tot aga cle mare — olicl s8 incepe o géni tnfricosati asupra lorim causi ci, simfindu-cé ‘Inputinarca mierel pe afird si cue tindu-sé la timpal ernef, din instinctul conserviret propeit leoparie, éri de alte flind-ci lo fac groutate la acoperirea jerel in celiute, imcop a-I da jos din magasinul de miere si_ d-ci, stint forte puternict la tneeput, ti mat fmdits prin fome eare timp lueritdrelo neinectat le rod aripile si cnd st trezeso trintoril, pe Iéngi aceca c# sint slabift de fémo, nu i niet sbura si atunci stint impungi de accle yeninése ale Tneratérelor gi tarafi afart. De multe-ort spariati de purta- ea. nefndurat’s a Jucratérelor es afird gi sé agéGa Ja una sait Ta améndout parfile giuret cogulul, ca gi cum ar fi amorfii, ineat je multe-ori pot fi periculosi stupulni, ciet ’] pot nidust. De aceea stuparul tn ast-fel de casurf are at depirta omorindu-1, - Dup4 ¢e i-a' omorit, si nu-¥ miture jos, ci si-Y lase fnaintea ihiviire!, oicl Incrdtérele le sug sucul (singele) si prin aceea devin fneX si mat furiése in prigonirea lor. Viata lor, find e4-1 oméri témna, mul{i o pun numai la 4—5 luni, Acésta isi prea putin, de aceea st pile socotf viajx lor ca gi a albiuelor lucritére. Aeésta sé Intixosee prin impregiurarea, c& pe timpul cand le merg bine stupilor, réméne ote un trains _ tore ba fn ecle eu regint defectudse triiese pan’ primiyara. Numérul lor in stupi buni sé ured (suc) pind Ja cine’ ma, Stupij, in care s& gisesc témna irantor! muljj, e semn netngelitor, cd, sali e stupul veduy (fit vegini), sat ek 0 regina bétrind, sau defectudsi gi Ja tot casual stupul s& apro- pie de peire. ‘ Spre a scitpa ast-fel de stupi de peire yedi la § 80, eum sé ajutd stupilor fara rogina! In unit ani trintorit s& pot privé si de prevestitory af timpuluk si anume: cAnd in stupi, dupa tiieroa grosului fran- torilor, mai vedem trintori rémagi, atunel s& astépta érnd curt — din contri, cand trfntori! tacop a ff omoriti dupa ¢ pela sfirsitul Ini Tunic, atunel sé agtépti én lungit gi aeésta sé deduce de acolo, c& albinele prin instinctul lor pre- it fimpul si ast-fel ayénd lips’ de nutremént mai malt in *gS ernt lungt oméri trintorit mai de timpurfit spre a-si cruta nutreméntul — éri presimtind eX nu yor avé lips de nutre- mént mult, fi lasi si triiasc’ si Msarea acésta in numér mic, prevestesce érni seurit. 2. Al doilea fel de trantori stint trintorii miei. Sé numese mict, pentru-c& stint de marimea lueritérelor si fiind-c& stint scost tn celiute de albine Iucritére. Alt-fel structura corpuluy intru téte sémani cu a celor mari. Aparinta trin- torilor mict fn fiecare stup arati defectuositatea reginel, pro- yina ca din bétranete sat din netpirechiare la timp, tn tot casul trantorii mici numai griébese peirea stupulur si core ajutorul stuparulut de a puté sckpa. ‘Cap. Il. Insusirile recerute de stuparit. § 15. Spre a sé renta stupiritul tnainte de téte trebue, en stuparul si fie priceput in cultivarea albinelor si apot ce- lelalte urmézi de sine. ‘Acésta tnsi o péte face numat: 1, Dac sé ya duce Ia vre un stupar priceput spre a vedé tn prax% manipularea (umblarea) cu albinele; 0 impre- jurare, carea de multe ori duréz4 (tine) timp mult spre a-gt puté insusi cunoscintele de lipsi eu temeiti, sati apol: 2. Sa’st procure vre-un manual (carte), carea tractéai despre stuparit, Dups ce gi-a cfstigat cel putin una din aceste recerinte e de lipst fne% mainte de a incepe stupiritul, si caute a intrunf in cfitva si recerintele urmitére: 1, S& aibi vedere bund; 2, Sh s% poti migea dupa ele cu ocasiunea roitulal; 8. S& aib’ un loc acomodat, unde si-si fact stupina; 4, Su-si procure aparatele necesare, de care va fi yorka mai nainte; 5, Si-si pune in gind, e& va suferf tmpunsiturile al- dinelor; 6. Ori-ce lucrare s‘ar recere, si o fact eu plicere;ee ce 7, Si nu astepte, ex indati 1a ineoput si, s& gi tmbo- BAlései, ciel acésta o va ajunge numat trepints 8. Sa nu s& descuragiere, daci incercarca dintait nm ¥a reugit gi si dict, eeca-eo forty mulfi obicinuese a dice ck: am miram si fac tréba cu musce* — sati ,ia-te dups museat ai alto asemenea. Stirnie, si stirainta invinge tote! 9. Bi cetdsed c&rti, caro tractéz’ despre cultura albi- nelor si si cercotoze stupinele altor stupan, cdot in un loo vede una, fn altul alta; 10. Ar fi timpul, ca ai not romani¥ sh ne constituim in 9 reuniune apistio’, cXci pretutindenea, pe unde locuose romanii, cnrge mierea gi apot aedsti reuniune ar puté tniocmt espositiuni de producte gi aparate de stupirit. § 16. Ce privesce apot caracterul pe care trebue site] aibé persénele, care pot cultiva albine ca mijloc sceundar de Subsistinfi, 0 pot face tofi proprietarit mari si mict, prootil, iltile cele multe, ce le au parochfile romane de ambele siunt favorisézi pe proofil nostri mat mult do oft pe in purtarca aceste? economii, durere inst, o& spre pa- guba néstri nu vrem s% esploatam acest ram tinénd sam& de acésti improgiuraro fovorabili), tnvepitorit, gridinarit, pidu- aril, eto., clicl pe Iéngk ocupatiimo putin’, pot trage folése ine frumédse. Cap. Ill. Cunoscinte necesare la procurarea stupilor, § 1%. Ca si putem tneepe cultura albinclor ou succes Syom lipsi si ne procuriim’ mateo sai ro¥ bunt, stinttos! gi terniel. Semnele, prin care sé cunoso stupit puternior stint: 1, Daeé stupul e tmpopulat (are albino multe). tmpo- ularea st péte cundsee véra, dack es si intr’ in stup albinc ulte, ri in timp de érn& o cundscem, dack sé afl intre uri eel putin tn 5 réndurt albine adunate grimadi. Atat ara cit si éria albinole trobuc si fie strause Ia un loo, clot nd risipite proste toff fagurit, casi cum ar cituta cova, atuncYe semn de véduvii sai siricii si pe unul ca acesta nu tre- bue s4-1 cumpérXm ; , 2. Daci atingéndu-ne de cl, deodata ca-si la 0 co- mand& tneepe a bizi{, ba os albino afari spre a ne atten; dack inst biztirea e tndelangaté si firk putere, atunci e sem de yéduviti sai fémete; : 3. Dack e grett (are micre de ajuns). Daci voim si ne conyingem, c% greutatea e de miere, atuncl putem ridica cogul ceva intr’o parte gi dact greutatea st simte a fi dé- eupra, e semn, o& are miore; déci inst greutatea sé sithte jos, atunot are polen. 8% mat péte cundsce stupul din cogurt si pnd unde are miere, daci tragem pelmele pe pare{il din afar ai coguluf de sus in jos; pant unde o plin cu miere ya da un sunct mai surd-inchis, éri pe unde ¢ numai fagur gol, va ff sunetul mai deschis, ca la vasele cele géle. 4. Cogul si fi cel putin de jumitate plin eu fagurt de oolére albs sai cova ruginit — dac& iusd fagurit vor ajunge mat jos ou atat mal bine. Acésti fususire sé cere si o aib& roi. Matcele tns% s% aib& cogul mai plin de fa- gurl gi fagurif sh fic cam de eolére afumati-rosietic’, dark si mu fio de tot négra, cet colérea négri a fagurilor aratt, o4 stupul ¢ bétrin. Pe un stup cu fagurl negri mu trou eum- pérat, ciel albinele dogonoréaa (s8 fre mal slabe) de ére-cc ou fie-eare clocire st lipesce cite o foit subtire din tnvili- trea puilor de piretit celiufer, aga tncdt cu timpul celiufa devine tot mai micé dcecum ar trebul si fie si astfel albinele nu pot cresce tn mirimea corespundétore. Mai doparte s& cere, ca fagurit si fi de 25. milimetri de grosf, Si fiX fioutt in partoa de dinjos cam drep{t sait rotundi, ec! faguriy ascutift cam tn forma do inims gai st- géti in partoa do dinjos la mijlocul cogului arati yeduyis. Semne de yéduvii st mat pot cundsce gi atuncl, dack pe fa- gurl sé observ’ Inceputurl de ciisulfi, in caro #8 clocese xe- ginele, apol fie aceste inceputurl pe marginea sat pe cdstelo fagurilor. Aceste inceputurl de eisulii s& pot observa la rot,eke! perdandu-li-st regina si voind a's! face regini, nu ait oud Dune din care st’si-o fact. Pentru aceea tneep in atatea lo- curt facerea de cisulff, firk inst do a isprivi vre-una. 5. Dack are regin’ bun si ténéré, atuncl si albinele "din stup vor ff bine desvoltate (bine ficute). Desvoltarea acésta s& péte cundsce, c& peptul albinelor si fii mare — dari nicl de cum burta, cict ‘burta mare la albine, cu sbor incet si migciri doméle arati slébiciume, urdinare yi sirdci gi numar cind furi de unde-va miere si vin acasi fhetreate, atunct le este umflaté burta de mierea furati, dara atuncY "+ migoarile li sint sprintene gi iuft si sunetul sbarndituluy as- — outit — Gri colérea li sé face din surt tm négri striluciébss, din causti ci umbland cu miere st ung gi acésta Ie schimba colérea. : 6. SX nu aib’ molff intre faguri, o&cY moliile strio& ‘stapul de tot si-l pripidese. Stupul, care are molli sé eu nésce, ck jos pe scindurt sGint picato nisco firimitui negre fntre m&rimea maculul si a pasatulut. Aceste firtmiturl negri __ sin gundicle (escrementele) moliilor. Moliile ajunse tn fa- gurf sé (és una Iéngi alta in adéncimea celiutolor gi atunel albincle ne mat puténd dovedi cu ele sk le dea jos, sfint silite agi pirls{ copul pontra nocuritenia gi striciciunea ce Tio fae in fagurY gi micre si a sé prapddi, Sdnt si molft imprejurul cogului jos pe scdnduri, do acestea si nu s& spi- s rie cumpéritorul, céci acestea nu stint poriculdse, eiicl pe ‘acestea IXstndu-si culcusurile lor si esind afark pe scindura de jos le apuci albinele si le scot afer’. Astfel de molit ‘mat fiecare stup are; ele ins’ devin striedciése numai ajunse th faguri. ET 7, St aibi miros plicut de céra si miere. Mirosul greti sat acriti e scmn ck stupul ¢ aticat de bélé gi nu @ bine sii-] cumpérim. §. Cumpératul si-'l facem mai bine primivara de cat témna, pentru ci incepétorul neavénd la ineeput eunoseinte fndestulitére despre modul cum trebuese ernate albinele, ugor =sé péte intémpla st le pérd’, pe cfind preste vari sé face cunoscut cu insugirile si viata lor, cdstigdndu-st esperiinti dip cultura lor gi astfel nu este espus la perderea lor aga de lose. S& intémpla inst, ci dénduni-sé ocasiuno, cumpérim si vara gi inci wnc-or¥ chiar rot de pe craci. Atunel s#luim fm considerare ca grimada de albine si fii de mirimea unul cap de om (cam 2 Kilograme de albine) si si fil roit inainte de Nascerca 8, Tén (24 Tunie), ciet cel roiff mat tirditi ne- avénd timp de adunat, réman séract si pier preste iar’. Rot tardit si mict niet cind si nu cumpérim, de gi vor ff ieftin’, ctel pier. 9. $8 4 cumpérat din o departaro de 2 ore, ciici cot cumpérati mai din apropiere sait din acea localitate 0 parte din albine sé tntore tndarit la loeul lor cel veehit. Dact insti nu ad péth sf fii din dopartare, atunci trebue Iuat de témma gi cdnd 1 punem in stupina afaré, si~'l pufiem on vre-o 2 dile mai nainte afari, la stuparul de unde !'am cumpérat, ca si vadd cd in locul lui ayut acum un an, nu mai e stup, si nicl fn stupina tnirégi. Dac inst e roid, atunct sil si aducem in accoa séra, in carea a roit si si-'] punem in stu- pina ce ni-o am pregatit. 10. Sa nu sé bucure incepétorul si eumpere stupt eftini, clic! coi eftinY totdéuna stint slabi, inedt cumpérdtorul e silit peste érni si-1 hrinése% si astfel eu timpul sé face el scump prin cumpérarea de miore. Po léngi spese apol “l face si de lucru, clicl trebue sti-i dea mancare férte rogulat (tot 2 treia di) ctiel altfel este espus fimondirer. 8% le lase si 28 curefe primivare la timp (ccca ce o una din luerivile cele mat gingage) citet altfel dat in durere de inim& (urdi- nare) gi pler si astfel, ce lu tueeput ni sé parca eftin, acum ovine cu mult mai seump, cici am perdut protul dat po el, pe hrana si reminem cu ostendla zadarnici. 11. S&% cumpéram dela om emmoscut si pe responsa- bilitate fie si mai scump, cdc¥ nici chiar cei im! stupi nu pot observa indati una sat alta din seddirilo, ce le pote ayea stupul, ne cum incopétorul.eo ase 12. Totdéuna e bine sX incepem stuparitul dela 2 matce n suis, ciel, cfind tneepem numa{ cu unul usor sé péte in- émpla si-’st pérdi regina si si s& prapadésc& i atime! si curénd ’sf perde pofta de a finé stupt. 13. Dac& cumpérém stupY primivara, atunei sa nu fie uril plini de necuritenis, ecea-ce sé pote cundsce, ci ab pe fagmi pete multe rogietice-rngin(t, cier petele acestoa 4 ci stupul a dat in durere de inima (urdinare). 14, S& ciutim, ca albinele 3% fk de soit bun. Cam acestea stint de observat la cumpérarea stupilor n cosuri de pae saii de nuele, § 18, Cu mult mai uséri tnsé ¢ esaminarea stupulut @ yoim si-'] cumptrim tn édrne dzierzoniane, efiey act ne pu- conyinge despre numérul albinelor, regini, fagur, micro, at putem sei téte aménuntele. Aci omul cumpéré sigur mi la noroc. De aeeea nu sé péte din dostul recomenda erea dela sistoma vyoehe a cogurilor de nucle si de pac cea nou’ a tirnelor eu rame a Iny Dvierzon. Cap. IV. Transportarea stupilor. § 19. Dup& ce am cumpérat stupul, trebue si nil aonsti. Ducerea st péte face sai cu earul, dact este tarea mare, — sai pedestru, daci este in apropiere. multe-ori obyin insi casuri incdt acéstt regula general pote tind. Asta insi sé va arita Ia casurile speciale. § 20. Transportarea cu carul a cogurilor de nucle saii ©, daci sé faco primavara sai témna, cind nu ait stupit Hi, sé face in modul urmiitor: Gind avem sd transportiim stupi mai putini inedt ineap nrind in lungul eosului carulu’, atunci intércem cosurile fn sus pentra ca mierea aflitére tn’ partea de sus a HM si vini de desupt spre a nu deslipf fagurul de paretit Mui prin greutatea ci — ‘I legiim apoi la guri cu cate o a vari, maY bine va ff cu o siti de pir de cal sat inedeS si maf Dine de strma (drot) spre a nu puté est albinele afarii si totusi a avé acrul do lipsi. Cogurile astfel legate si tntérse Je agtdam in cosul ca- rului ca fagurit si vini cu muchia lor spre loitrele carului, Grit cele dout fete do faguri una si vin& spro osti, éri cea- lalt& fat% spre codfrla caruluy, pentru c& flind fagurit lipitt de piretii cogului, de sus pani jos, directinnea acésta e mai in- tirits si nu e aga de usor de rupt, ca cand ar fi ou lntul, de-érece fn lat cind sé sdrunciné carul, ugor sé tndoiese fagurii si plesnesc si mierea incope a curge, o imprejurare cu umn rele pentru stup, de-drece ar funeca albinele, s'ar firima fagurif si ar aduce peirea stupuluy. Dupd-co am umplut un rénd in curmezisu) carului, in- cepem a umplé locul rémas gol dintre loitre si dintre cosurt cu otayé, fén sai pac sati ined va ff si mat bine ea fénul, otava sait pacle s& fi fost asédate fn car gi cfind agtdim co- surile numa s% Je facem loc tn ele spre a sé aséda mat bine, ca in decursul drumului si impedece lovirea cosurilor de loitre sati ele unele de altele si s% nu sé potd sdruncina aga tare. Dac si dupi-co am umplut cosul carului, tot am mat avé tne’ de dus stupi, atunct ‘pe ce care nu ar ff aga de grei si cu fagur! may vechl, ii punem, tot legati la gura spre a nu esf albinole afars, cu gura in jos preste gura celor din cosul carulut thsi aga ca gura cogulut de désupra si st agtde pe gurile a dows coguri de desupt spre a nu intra cumva in cogul de desupt déo% am pune pe cel de désupra numai pe gura unut singur cos. Daci am avé cosuri mai multe de transportat, inedt asédati dup& cum am aratat mai sus nu le-am puté de-odata, abunel trebue si le astqiim en totul altfel, de rece atunet vin in car 2 rinduri de cosuri unele proste altele. Atunci punem pe fundul carului in lungime trei lati (saii lemne) pe care agédim un rind de coguri legate la gura dup& eum s’a dis moi sus cu gura in jos spre a puté stribate acrul in stupt— 8B le desupt, do Greco buzele cogurilor stind pe lati, rémane Toc gol de desuptul cosului, Acum agternem pae désupra lor asqate in fundul carulu’, Luim alti stupi legaft “gur’ si pe acogtia if punem eu gura in sus printre loou- rémase gle. Astfel acum avom agédafi 2 rindusl de in car, unul cu gura fn jos, altul cu gura in ous, In m& punem si pe al treiloa rind de cogurl eu gura in jos a ea gura coguluY de désupra st st ragime pe gurile a % cogurt de desupt. Tn modul acesta ne incap férte multf stup! in un car, nue prea de recomandat a incirca prea mulfl stupr de tz, oficl 8b pot strivi cogurile de dedesupt prin groutatea x de désupra, sati pot prea lesne pica jos din cele din do désupra si asifel ne putem strica stupit. Mai bine totd’auna a transporta mai putin si atunel nu ne te- ci ni st yor strica stupit de-gi vom umbla maY de 21. Dupi o astfel de pachetare cu grija. prindem Ja car (uni¥ att un fel de podurl anume fiicute de trans- - stupy, acestea ins numaY, cdnd va ayé cine-va stupin& Jiegi le procure). Vitolo s& fis blande, gi apo pornim Pe drum trebue mers tncet. Undo stint gropi sait trebuc 8% le ocolim, sait dack nu sé péte, si trecem ele incet si ou mare grija, ca nu cumya sdruncinarea | fil mare si firk veste si si st desprindé si rapa fagurit stup!. Caldtoria si o facem mat mult néptea, sait sara gi india, pe timp récoros ins putem gi dina, daré nict de- a pe Ia amédi tn ciilduré mare, cici ugor s& pot inddusi. fnsii statinnea ar fi aga de depiriatt, inc&t nu am ajunge réebre, aiunc! mai bine s& stim locului gi st le fueem “i in car cu panze sai foluri gi si le stropim cu apa cdct prin aph potolim cildura si astémpérim gi setea, Ti sa facut de cildurd. § 22. Ajunsi la locul destinat, m trebue si deslegim indatii, cic! albinele ar naval{ afurs eu grimada, inet8k. chiar albinelor le ar fi cu noputinta si-'si afle locuinjele lor, ci si le sim s& st domoléscd si sig mai grijésea in co- suri fagurit co sar mat ff crépat, si numa tn dina urmatére, dup ce i-am ogtdat la loc gi s'ait ricit si faguris preste népte, si le deslegim. Spre a nu ndvili si acum cu grimada gi si ne atace, le suflim putin fum la gaurk (ug sait urdinig), tra- gem legitura afari frumos — le lipim jur tmprejur gi astfel stupul e agédat la locul cel not. § 23. ‘Transportarea pedestru s& face: a) Cand o in apropiere — dard si aci avem a lega stupul la gurt. Tegitura péte ff si din panz% mai dési ca la col transportati cu carul, de érece in depirtare aga de mica si féouti tn timp scurt-nu ne temem do inidu- sire. Astfel legat "1 luim tno mini (dac% nm egret, sai mu no tremuri mana) si-’] aducem acast, punéndu-l la locul, ce f-l pregitim. 4) Find stupul greti de miere, atunci legat la guré ‘1 tn torcom cu gura in sus spre muchia fagurilor (ciici spre latul lor ugor sé pot tndof sati rupe) si-l punem pe umere adneéndu-] cu griji si nu-] sdruneintim sat lovim de ceva pani acasi, Preste tot ¢ de insemnat, cii migedrilo la transportarea stupilor si fi may mult siltate (osciltére), docit sdruncinate. Aci ‘1 punem jos, tot spre muchia fagurilor urménd tot aga ea mai sus eu asodarea Iwi in stupint, daci s’a mfniat albinele din el. e) Altfel insi urmim la cei ce ati pul si sint pliny pfna fn gura de albine, inedt ridicindu-i de pe scinduri mat réman albine jos pe scindura. In astfel de casurt spre a sd trage albinele sus, le facem nade din scanduri. Nada sé face in modul urmator: Mésuriim lirgimea co- sului si tXiim doue sefmdurele late cam de 15 cm gi Jungi cit ¢ lirgimea cosului gi alte dou’ mai scurte ca cele dinthiti cu ct ¢ grosimea scdnduref. Aceste patra seindurele le prindem eu cuie in form’ de patruunghit (cuadrat). Cuadrotul acesta "l virim sub gura coguluy,neat stmpul intreg st acum pe cl si apot ‘I Lipim eu lut saii balegi de boii jur improjurul cogulul. Prin punerea nadei albinele s’ati tras in sus, fnedt acum mat réméne Toe gol si pentru aer. In starea acésta ‘I legim la gurt cu panzi rari sat siti spre a nu esi albinele afard. Luim 2 strénguel si tnerucisindu-le preeum terucigazi drotarit strma, eind 1égi vro-un vas, la mijloc le punem jos pe pimént gi punem apoi stupul désupra strénguri- lor unde sint tncrucisate. Luaim cele 4 eapete ale gtrén- gurilor si le ducem tn sus pan’ la edda sai manunchiul copului. Aoi le innodim spre a tiné cogul intre ele s& mm scapote jos si in nod ma¥ facem wn ochit, in care virim un bat gi astfel tot cum a stat si in stupind, adock ‘ou gura in jos, Il apucim doi inst de cele dou’ capete ‘ale bafulut si punéndu-l pe umert, 'l ducem Ia locul ~ destinat. Cam fn aceste felmt s8 duc cogurile de nuele gi pac. § 24. Tarnele dzierzoniane sé iat gi sé due in starca 96 afli fn stupini, cu-aceea deoschire, ct, ca i la le de nuele gi de pae, muchile fagurilor si vind spre le carului, éri cand stint transportate pedestru, ceea-ce pote face mai bine, dact le vom lua in spate (carci sait ‘om tneroznia) sX fii tot cu muchile spre spinare sai e, dupi cum adecd le va lua ducétorul. Ca gi pe cel in cogurt si-f pidim de sdruncinari, loviri, de c&lduri mare etc. Pe timp cald si le stropim ap’ pe finig fnliuntru. Ajunsi Ia loc s&-1 agedim in loc la réeére we a sé mat intiri fagurif si numai fn diminéta urmitére le deschidem urdinisurile. Inchiderea urdinigurilor la tArne “ durele giurite spre a puté strabate aerul la albine, si acestea a nu cidea jos si a sé deschide urdinigul le batem ou euic. Nici odati insi sk nu astup%m urdinisurile en dopuri, 1 sé inidusesc albinele. faeo mai bine cu bucitele de tinichea giurite sati ou seamoa Cap. V. Locuintele albinelor. § 25. In stare stlbatect albinele locuese in seorburile arborilor, fn erepiturY de petri si gaunt do pimént, Numat aduse tn apropiorea omulut si domesticite a. tneeput omul a 88 griji si de locuintele lor, Cu timpul locuintele tnoa a in- ceput a li le face in diferite forme, incdt astid’ un tneepétor spre a-si procura pentru albinele sale locuinfe, nu trebue sf ineépa dela inceput spre a experimenta si esamina practica- bilitatea diferitelor sisteme do eoguri, oi numat agi alege din ele pe cele mai practice si acomodate cu soiul albinelor si cn improgiuririle de loc si de timp, tn care triiescc. B doct de lipsi, ea tnei dela imooput si ’st alégi vre- un fel de locuinti, de sree locuintele albinelor difer unele de altele: 1. prin materialul din care sant ficute, 2. prin forma lor esteriéris (din afart), 3, prin agedarea in stupina, 4. prin miirimea si 5. prin constructiunea lor din Ituntru. § 26. Materialul din earo s8 fae locuintele albinelor péte fi: pac, papuri, nucle sait scdndurt ba chiar si lut, pen- tru oa si st pot adapost! in ele ca presto dni si impedoce frigul a nu Ie degera si omori, éri proste vées spre a mu i sé inmuia si topi fagurii, Mulff stint tet si astidi, cart daii Anthietate locuinjelor de pae, altiy color dolomn; atérn’ inst dela forma gi constructiunca, co o dati locnin{elor. §. 27. Forma locuintelor pote ff 1. rotunda, 2. in coltunt. Atit cele roiunde cat si cele im colimi pot ff agedate: 1. tn sus (tn pieidre), 2. de a lungul (culcate). § 28. Asedarca atArna dela clim’, clei im locurile cxl- durése spre a nu sé produce cildurii prea mare tn loc inka, Je asedam culeate, si numai tn locuri frigurdse le agedim in Piclére, cael {in eldum mai bine désupra tn locuinfi unde a a I aa a a ajul de miere este désupra. In locuintele culeate din frigurdse albinele siné espuse proste érnt a murt de de si ati micro destuli, pontru-cé ole de frica frigulul d-e sai grimidit multe gi ai-ispravit miorea din clo gi fel acum nu o cauti pe cea, care este in fagurit de pe margine si pier de fome pe timpurl gerése. 29. Mivimea locuintei trobue si fii acomodati cu $i soiul de albine. In locurile frigurése si unde s% afl tin’ stint de reeomandat locuinte mari, dara apoi si trobue s& fii mari si puternicl, ca ast-fel atat preste c&t si preste érni, sé péti produce si tinea caldura tre- neidad. Ipcurile cildurése si unde sé gitscsco si timna micre mént) de ajuns, locuintele trebue si fie mat micl, spre produco calduré proa maro ai s8 inméio fagurif. Sar “contrar’ aeésté lege, dar& causa pentru carea trebue maY mici este, ci tn eosurile mari find si fagurif mari, ipo, pe cind in cosurile mici, fiind si fagurit miei si nu se pot rupe. Acésti reguli st observ’, unde sé stupitritul fn loeuinte de muele sai de pae; éra unde itul s& pérti dupa sistema dzierzonian’, dup& ce s’a ‘Mmasina centrifugal’ (extractérea de miere sat masina nu s% mai observa acést’ regula, de érece de cato ori mmpla fagurit cu micro, de atftea ort st sedte afark si constatat ci doi stupi, de gi mai miei in timpul abun- i (belsugului) de micre, aduni mai multi miere ca dact pune pe uméndot numat tn o locuinti si tned mare, Feménd decdt pe cea mare in carea, dack nu punem rof ric] amésurat locuintel, sé disgusti si nu Inera, ciel ineoput véd ci cu tété silinta tot nu-l yor puté umplé,So ae céel @ prea mare dup’ cum sitnt cle tn numér, Marimea loeuinfol tn loourt caldurdse si bogate do micre 8X fix dela 8545000 centimetri cubicl, érX in cele frigurdse dela 45— 70,000 em.2 § 30. Spro a puté afla marimea cubic’ a unel lo- cuinfo de pate sati de nucle, mésurém Lirgimea gurei cosulut (diametral) sido va fi d. ce. de 86 om. do largi, atunet tn- Jumétitim lirgimen de 36 cm. si va ff jumatatea 18 em. Acum inmulfim lirgimea do jumétate cu sine tnsusl, act adook pe 18 X cu 18 si ne di == 324 cm. Mésurtim apot inalti- mea gi de va fi de 60 em., atunci immultim pe 324 < eu 60 pine di 19,440, Suma acésta o ma inmultim eu 3-14 sine va de cuprinsul cubic al cosulut rotund de nucle sai de pae, earea este de 61,041:60 cm.t Ta time, adced Ja locuinfe de sedndury numito si ladi sait castone aflim cuprinsul cubic, dact nmultim fnéltimea cu litimea si apoY produetul eu afundimea d. e. dack tniltimea e de 57 em, latimea de 25 cm. si afundimea de 42 om., atunci cuprinsul cubic va ff 57 X 25 == 1425 X 42 = 59,850 cm’, Meésura acdsta © mai indatinats in Ungaria. § 31. Constructiunea din launtru a loenintei ¢ cca mat insemnat& fn tot siuparitul, pentru-ci act ff péte vent omul albinef tm ajutor eu cunoseintele sale. Pe cind Ja cosurile de nuelo 9i de pae constructiunea din Winntru oste férte sim- pli si mu sé ia fm considerare marimea aga en scrupulositate, de Greee in spatinl cel’gol dinlduntrn nu sé afl alt-ceva do. eat col mult patru vargele (cruel) po care sé sprijinése fa- guri de a nu sé doslip de paretit cogulur sia cidé jos, pe atunet tirnole dzierzoniano stint eu multe rame, despartiturt si ttioturl fn diferite distante si Mirgimea si afundimea o fi- eut% cu asa ealeul, incdt nu trebue si f& nicl may mare nie mai miei, ci precum una asa tote si st potrivéses acurat Unele cu altele, duck voim a le folos{ amésurat on intentiue nea ce sat ficut. Thainte inst de a deserie eu deaméruntul tirnele dzier- zoniane, si yedem de ete feluri stint locuintele albinelor.S39 $32, Locuinta primitiva a albinelor cate butucul sat énul, dup& cum adecd Smenii ait gasii albinele prin pi- in pomi scorburosi, i-ait tiiat jos, i-ait adus acasé si i-ait in apropierca caselor lor. § 38. Al doilea fel de locuinf& e cosul de nuele. Bl fieut sati din nucle de richité sai de salei sat din cor- . Forma fi ¢ rotundi, asupra Angust’ gi tn jos sé tot esce. Forma rolund% e cea mat plicuta albinelor pen- Hei s& potrivesce cu natura lor, pe cfind cca in colturt ¢ aturali si albinele la fnceput nu sé prea simt bine in cle dack omul nu ar ff descoperit unele apuctituri, apoi ar avé do Iueru pan’ lo ar sili si zidése& toti faguri¥ la locul forma dorita. Felul acesta de cos e cel mat Tatit la orul nosiru, de uceea ungurii ‘| si numese cos romdnose. e forte usor si sé pregitesce lesne, Pregitirea sé face fn fell acesta : ‘§ 84. Sé ia un bit verde do alun, stejar, carpen sati sé crap& in patru dela capétul cel subjire spre cel in cAt rémine necrépat numai atita eat si-i rémand nohiul cogulut (e6da). S& largesce bitul erzpat ince- Sndu-sé a impleti printre el nuele de richith sai fisif cre- te de pe befe netede de alun tot mai tare in form& ro- la, voréndu-st alte nucle ca parit la gard si tmpletindu-st 4 s% ajunge mirimea doriiti. Daci nuelele s’ar fi veste- gi star incepe a sé rupe, atunct le punem Ia amot (in- miitim in ap’) si dupi ce Yam ispriyit de impletit 1 punem sé luce. Nuelele e bine si nile aduntm érnd, cXcl gi rile vor ff mai trainice. Dupi co s'att useat bine, apol jim, § 35. Mulit le lipese eu balegi de viti (boit), dar nd-ci baloga preste vari crép’ si apot in erepaturile ef sb postess cu plicere Hutmy de eéri si molff pe de desuptul aga.e bine si ne pregitim o amestectituri, carea s4 nu e aga lesne. Amostociitura acésta trebue si constea din pirji de balegi, o pare de lut (p’mént) galben gi o— %®-— & parte cenusti opiritA folositt pe uncle Jocuri Ja spilatul ru- felor. Friméniate bine la un loc, lipim cosul cu acéstt ame- stectiturs aptsat spre a stribate bine printre nuelele si gau- rele cosulut sia st prinde de el, Lipit astfol, i Isim st sé usee Ia umbri spre a nu erépa. Cosurile lipite cu asifel do amostoctiturds nu fac nic molif, pentru-ed euprin|énd cc- nusi, nu le plac moliilor tiria si mirosul of. Preste tot co- surile de nuole stint frigurdse preste érn%, de accoa trebuese duse din stupini la un loe adipostit, tu poduri, pivnitt sat zimnice, cict altfel ar perf albinele de frig, § 86. Al treiloa fel de locuinfe stint cosurite de pac. Cogul de pae s8 péto face pretutindenea, eer pao sunt tn abundanf% preste tot, pe unde loenesce poporal romain. Pacle ecle maf bune pentru cogut stint cele de séeara, numar cit steara’si nu ff fost culeaté sati si 88 f{ mucedit gi stricat in clit, Forma cogurilor acestora esto vari, S% pot face tn forma rotund’ ca clopotul, cilindrick (ca sulul) ete. Pacle trebuese stranse bine spre a st forma verigele mai grése si mai indesate spro a nu stribate frigul prin ele. Cu mina Tiber& © greta lega astfel de cosurt, pentru-ci manunchiv! de pac nu sé péte strange destul do tare, de aceca ne folo- sim de un corn de boii si adeck: Iuim fata unut corn de bot si feréstruim din -vérful eornuluy atéta pind ce sé face o gaurd mal larg’i ca grosimea unut deget de om creseut, Prin cornu? acosta, oe © ca o févi, virim prin partoa coa mat larg’ un ménunchiti de pae, eare la inceput © mic si scotén- du-l prin gaura cea mai angusti incepom impletitul eu partea din spre spic. Pacle soése prin gaura capétuluy mei angust le fnfigurim cu o nuea de riehiti sat ou o6ja de tei nue mili pe alocurea, dari mat bine dis o6ji de ulm, en aschidre €a curelele orépate de pe virgele de alun sai mai bine ou trestii de mare (Spania) cumpérati din boltt si crtpats tn 4 sati 6 parti si apoi tot adaugein pae nous eu eapétul eol gros acum prin ganra cea mat mare, pand s& forméai grosi- mea ce voim si o aibi virtojul do pac. E bine, dact spicele= int tdiate jos, daci ins% impletitorul nu voiesco si Io taik me a fi ma¥ eu spor paele la impletit, atunci astfel trebuese Poirivite, ca atdt spicele edt si capetole, cénd st pun sati-si ispriyose in minunchiit s% vink la mijlocul si nie’ deoum tn fata impletituret, ca astfel 8% st formezo ambele fete ale co- uilut netede, Spre a face cosurile de pae tot un fel de mary, putem folosi de doué feluryY de mésurt, dupa cum adecd rim si dim forma cosnlui, co-l facem, § 87. Daed voim si ne facem cosuri de pae cilindrice fea sulul) luim o scénduri yi ne fucem doud réto tot un fol, de chte 28 cm. de mari (in diamotrn). Pe acoste done réte le prindem po do margine ou latisor! batujt cu cule in form le gridele tncdt s% formeze o putini (stoand, bute) aga ea ambele capete ale latilor si aib& oapetele mai lungt dela rite $ em. spre a sé puté tmpleti cw ugurin{a la ambele ca- ete. Cand impletitura fneepe a sé subtia, atuncd mat pu- lem pae nout si ajungénd indltimea dorits, cam 40—60 cm., Tncepem a subtia capétul in partea opus pe unde am incc- mut, pant tn urm& numai fmpletim. Cogul astfel impletit opotrivi: do tnalt si ow paretiY cu mult mat netedy, de cAt fnd Yam tmpleti cu ména libert, Urdinigul i-l facem jos gurd. § 88. Mai complicati ¢ mésura pentra cosurt de pae colturl, dar fiind-cé procurarea ei si aga nu vine seumpit, 9 tree cu yederea acum do odati, cicl orf cit de acurat s’ar erie facerea att a mésurilor de eogurl, ct gia cogurilor si — pfni mu vede vre-un esemplar este tare greii, mai pentru fneepttor. Tutroducéndu-st tn sedlele néstre ine lustria de casi, atunet usor s'ar puté tntroduce copfit in fa- a cosurilor de pae tn téte formele, cu atit mai yértos, gi culture! albinelor tare ered e& i sé ya da si fntre ro- maj mare atenjiune, de cum is'a dat pink acum, spre uba ndsiri. § 38. Locuintele de scnduri stint construite tn form’ Jaqi sai castene) colfurdsi. Ble pét ff construite in mai feluri.Se § 40. Cea mat originali locuinji este cea ficuti din 4 prety de cele patru margini, désupra acoperitt eu un ca- pac tot descanduri, dri de desupt deschisi si in Iiuntru cu una sai dout rénduri de cruct (vérgelele virite din un pirete pant in celalalt eurmediy sé numese cruct). Felul acesta de locuinfe e cel mai nepractio, cici sehimbarea timpului are influin}i stricdciési asupra lor si anume, efind e ferbiniéla pe afari, atunei st indoiese seAndurile spre in afari, éré cand o cald in stup, atunci sé indoiesc spre in éuntru si prin um- flarea sai seiderea acésia a scdndurelor gi oe ne tneetat plesnese si sé deslipesc de unde siint li de pareti. Asta are urmiri rele pentru stupul intreg, de érece curgénd mierea din celinjele plesnite s# tmpriscie mirosul de miere, pe eare simfindu-1 albino streine, vin si-l atacd spro a-i lua mierea, Gri albinele din astfel de locuinte netncetat ati si repareze la fagurt si st lipésc& gi in timpul acesta stint impedecate dola cirat. Locuinta fiicuti astfel e frigurési si preste érni, de dre-ce prin crepaturt strébate frigul lesne, de aceea tre- buese delaturate, § 41. Al doilea fel de locuinte din scinduri stint nadele mumite gi cuticle lu Clvist, dupi numele omulut, care le a aflat, Sant fticuto din 4 sedmdurolo in 4 coltur) si apoi puso unele preste altele spre a miri locuinfa dup’ trebuinti. Cu- ticle, spre a nu aluneca una de pe alta, sfnt prinse eu efte 4 sedbe de fer sat de lemn si adect ou 2 de o parto si ou alte dout de partea opust. Désupra cutieY s& pun linft de lemn de efte 25 mm. de late tn depirtare una de alta de cite 1 em. De liniile acestea légi albinele fagurii, éri dé- supra liniilor acestora vine eapacul de scindura spre a in- chide cutia, Cuticle acestea s'aii litit la inceput tare inte, dari pe urma s’ati ariitat nepractice, de érece sant frigurése gi desi sé intentionase adunarea de miere si tmpedecarea roi- tulut afark pe pomf, nu s’a ajuns nicl una nick alte si astfel a gi csit tot asa de iute din tntrebuinfare sat din us. § 42. Al treilea fel de locuingi din sednduri e tanaei (sub numele de tarn& de acl thainte trebue infeles @auna locuinja albinelor de sistema nou’, in carea fie-care ¢ facut in cite o rami si ramele cu fagir cu tot le sedte afar cénd voim) variazt dupa loc si dup soiul binelor. Va f{ bine dect si aceoptoze fic-care stupar o % anumit’ a vre-unel reuniun! apistice spre uniformi- si spre a ne putea ajuta la unele lipse ce ne pot obvont timpul tn purtarea aceste! economi. § 48. Coa mai simpli térnd ¢ ca un (gang) pértt tnalta, am de GO cm. inalt’, de 40 em. Tungd si de 21—23 om, de ti. Tn Iuntru pérta acésta ¢ impartith in trey despirtiminte Gite 15—18 en. de tale prin nisce Litigort de 5 mm. gros! bituit cu cuie de piretit color dou’ eéste (margint) lungime. Latisorii acestia stint crestati pe o mésur& de otriv’ in partca de désupra aga, ci dup% fie-care centi- Vine cite o t&etur’ de 25 mm. de lata side 5 mm. ned. In aceste tiicturl, st pun curmedig nigce lint de n grise de 5 mm; late de 25 mm. si lungi dupa cum ya “Vifimea tarnet cam do 21—23 em. Pe aceste lint le pem a lo arita direotiunea ce trebue si o aib’ faguri¥, ea o putem face, cd inetldim putin fagur la foc si'l li- de linia de Jemn. Albinelo incep apoi si marésed fagarul sil intirose de ambit parcti af tame¥. In partea je gi din darat a tArnet e cAte o usi, co se péto des- e si inchide si ine usa din darat o putem impinge tna- spre a strimta sati mari locul din tarn’ gi asifel putem la in stup pe ambe partile. Sub usa dinainto o titiat sul, pe care umbla albincle. Désupra spre a nu st des- tarna séi mat bine dis cet do¥ pareti de delaturt ti prin- eu o scébi de Ienm, éri ca eoperig désupra stint ficute durele de litimea a cite 5, 8, 2 sat a 1 fagur. Acest el de tirne stint nepractice, dedrece fagurit fiind lipift si de mele térnet trebuesc deslipity de eAte-ori voim si-t esa- im de cdstele tirnei, ceea ce intiritk tare pe albine, baae destupim si micro, ceca-co péte eseita pe alte albine sireine Ja cirat, éré déc3 nu ar fi pring! de pitrefit (eostele) térnel, atunci ugor s& pot deslipf de scdndurica, de caro stint Meutl si st pot rupe fncovaind si astupand gi po cei laltt fagurl. § 44. Alt fel de tira dzierzonian’ ¢ aga numita idrnd Huber-iand. Acésta sé compune din nisce laf de iniltime varie (si nu fi maf inalfi de 60 cm.) éri grosimea latilor trebue si fit chinr de 35 mm. fiouti in form de porti (fur- cula). Astfel de portite la o tam’ pot f 10—14. Portijele acestea formézi partea de domargini a tarnei, éri pe cea dinainte si din napot 2 scanduri, prin ackror 2 margin’ gi prin a latilor tree 2 vérgele do fer, care la un capét aii mi- cin’, ér& la celalalt un gurub spre a strange dup’ trebuinté -portile acestea la un loc. In locul celor 2 vérgele putem foloai oite un cérlig spre a prinde lati unul de aliul si a s# {ing la un loe si formere tirna. De desupt este desehis gi sé agédi pe o scdndurt, tu carea e scobit urdinigul. Tana acésta sémini cu o carte, inedt desficéndu-o putem vedé inliuntru, este inst nepractic si frigurdsi. Nepracticd ¢, cici cind umblim si esaminim stupul sé strivese multe al- bine, care s’ait fost migcat numai putin dela locul lor spre a vodé ce e de li s'a desficut locuinfa, si plesnese lesne si fngarit do pe lafi, ond sé inchid gi deschid, de aceea astfel de tirne huberiane astidr stint putine. § 45. Al treilea fel de tirn’ dzierzoniank ¢ lada stit eastenul Int Dzierzon cu ramole baronului Berlepseh. Mari- mea tirnet varinzk dup’ diferitele reuniuoi apistice. Tarna rouniunet ungare e cam de 60 cm. tnaltt, 41 cm. gfunda si 25 cm. lott, Inkiuntrn © tmpartita in dons parti principale ; partea de désupra numiti magasinul de miere si partea de desupt numiti magasinul de sporire s&h clocire. Magasinal de mieve © cam de 18 cm. inalt, éri magasinul do sporire e de 88 cm, Magasinul do sporire tnck-l mai putem tmpirt{ in dou# pérfi de cite 18 em. inltime si tot ne mai réméne de desupt un spatitt de vre-o cativa contimetri spro a avdSoS Je loc, cand sé sporese si spre a puté curitf stupul pe esupt firi a scdto rainele totdéuna do cate ori fl curitim. § 46 Progatirea tirnet sé face tn chipul urmator: Luam findurt tiiate in curmedis (gi find taiate seandurele cur- § spre a face coporisul si fundul tirnci litimea scandu- : duroi si adect 2 84 fii de cAto 41 om. (act vine litimea dure} i, e. cat ¢ sedndura de laté) gi late de 36 em. ste doué sciuduri vor forma fundul gi coperisul tirnet. stor doué sednduri le vom tila, la cele 2 capete cite o =~ fieturi adénci de 1 cn. éri litimea tAicturel sk fd cat va “grosines sefindureY, carea va forma pérefif tirmel, asa fn Spatiul dintre aceste doué taieturi si fia de desupt chiar 25 cm, cat © litimea tamnei dupi reuniunea ungari, dri coperis sk fii de 26 cm. Acum ludm alte 2 sedndurY de ‘em, lwogi gi late de 41 cm, spre a face din cle pe cot doi de margiue (aci vorbim tot de scdnduri ghiluite). apétul de désupra le tiiem i partea co se vine inldun- fare! cate o thieturd de Yj. em. de adéned gi de lath 2 em. (Win tiietura acésia de 2 cm, jumitate tntri tn ira coperisulul, éri jumatate rémane spre a ting atarnate acle din magasinul de miere, Astfel imbinati cof dof pa- A in cele dou’ fundwi mar rémfn deschise cele 2 fete e din neinte i de din dirat). Po coa din nainte 0 astu- uu scinduri tliate in curmedis si-Y facem cele 2 giurl u umblat gi adect una drept cu partea din jos a rame- fin magasinul de micre, éri coa principal’ (mai mare) réea de dinjos a magasinulay de sporire pentru a nu sé a gaura preste érni prin ciiderea albinelor mérte si ast 88 inddusi stupul si a s& puté duce albinele cu fnlos- si curénd in iste pirfile. De desuptul ramelor din ma- inul de micre la 21/, om. batom ou cuie nisee Litisori eam 5 mm. de grosi si de lati cam de 8 mm. 6rX de lungi de “tm, pe cele dou& scindurf ale pirefilor de demargine. acest! [Xtigort punem nisee sedndurele de 2 cm. gréso deoS 25 em. do lungi gi de 10 cm. de late spre a despartt maga- sinul de miere de cel de sporire. § 47. In scAndurelele acestea eu timpul si adeca, cand yom voi a inchide magasinul de miere inaintea reginei spre a nu sé putca suf acf si a oua in el, putem tiia cite o gaurd in carea apoi punem eite o bucatt din tablele (gradelele) lui Hanneman prin carca albinele pot trece si depune in fa- gurt mierea, éri regina si trantorit nu pot trece. Gridelele acestea le folosim si atunci, cind nu maf voim a ne sport numérul stupilor, ci voim si-ifolosim numai spre a ne aduna miere, aga ci fnehidem regina spre gaura de umblat cu vre o 8 sau 4 faguri in carii sh péth spori numai numérul albi- nelor, co sé pripidesc, Gri dela acestia si nu pota trece nick indarat nict désupra. Prin gritdelele acestea facem pe albine de ne adund. micro inedt ne mirim eum si de unde pot aduna atta. § 48. Dupi ce am desp%rfit magasinul de miere de cel de sporire, chiar sub latii pe carii am pus’ sedndurelele despirlitére tiem in pirefif timer cite o tiieturd de ambele parti de 4), cm. adéned si de 1 em. de lati spre a servi ca tiitére ramelor celor din magasinul de sporire. Folosindu-ne in magasinul de sporire numat de rame Iungl, atunet alti tiietur’ mai jos nu mai facem, déci imsi voim sa folosim in spatiul de sporire si rame miei, atunci la 18 em. mai jos mai fagem o tHieturk tn pirefi¥ de de margine gi astfel putem ayea in spatiul de sporire doué rénduride rame miei. Cumed e bine a fi inpirtit si magasinul de sporire in dou’ parti asta o yede stuparul atunct, efind va trebuf si hrindse’ pe vre- un roiti séu stup slab si puni faguri cu ous de a sedte yre-un stup véduy regina nou’. Alt bine {lati vamele mic, c& prin Juarea unuY fagur din o ram’ mare primiyéra 0 simb si stupii cei mai buni, éra prin luarea unui fagur eu o rami. miei nu o sim, din contré celut ciruia fi ajutim si eu cca mic#-{ face férte mult. §. 49. Fiind térna gata spre aoforide cropirl de o parte,Seer 4 de alti parte spro a o face sX fid c&ldurdsa si preste mii, ne facem din la{i dou provazurl (rame grésc) asa ca “84 fid cu ceva mat late de cum e litimea pirctilor tarne si “Adeci de 44cm. de late, ér& lungimea si fii numaY de 60cm. Pe aceste doug rame grése le asedém in partea din afara a celor dof pireti si le batem eu cuie de paretii tarnef. Prin Datorea acestor rame de paretif din afurd, ca st vind drept wiretcle dela ust, si formérs atit la ecle 2 parti ale pare- lor de pe de margini cit si inainte nisce oblénge (ca feres ole) géle, pe care apot umplindu-le- cu mugchitt, trite de réstritt, plévi cu deoschire de oves sai cenusi, le astupim sednduri subfiri sat drept sai in forma de jalusit (loduri) astfel avem idrna lut Dzierzon pregatiti pentru a rémané preste rn’ afara, firk a avé urmiri rele asupra albinclor, pre a fi mai trainied, o putem vipsf, — vipsdla inst sit nu fie verde si fic téte tarnele inst de o coldre, si numat scAn- durelele dela gaura tirnclor si fie de mai multe colori, de- ‘eco albinele ‘si cunosc locuin{a mat ‘esne. §. 50. Mai este un fol de tint dzierzaniant asa nu- itd thrna de trocore. Asta o folosim atunct, eAnd voim si eoom din cultivarea stupilor din cogurt de nucle sai pao, sistema cea nou a lui Dzierzon. Ei inst nu recomand merui si’si fact astfel do cutit de trecere spre a’st face nu- spese cu ele si apot dupa ee s'a facut trecorea, si m le at pdt folost, ci deodati si’gi facd fio-care tar’ dzierzo- 4 complet’. In coperisul tarnei dzicrzonianc tae o roti, © gauré pAtrati si sé pune désupra tArne! stupul din cos. ara fiind-c% tfrna e ma} Angust& si cogul mai larg de cum Coperisul tarnel, aga cele 2 marginY ale coguluY Je astuptm le desuptul cogului cu cite o sindil% si apoi lipim eogul ou ine asédat désupra thrnei jur improjur eu materi de li- » firi si le lsim gaura de umblat la cos. Ne avénd 8 de umblat albinele s# vor lisa prin réta taiati sat ow: it fn coperisul tarnei in magasinul de miere al tarnei gi { (umbla) prin gaura acestuia afar’. In magasinul doSpe micre punem rame eu inceputuri de faguri, pe carit déet Ie vor ispravi si umplé, le sediem afari si ne putem face roit prin strfinsurt. Dupa co am ispravit ou trecerca din sistema veehii Ja cea noud, punem rita taiat& la loc si astfel crutim spesele ce s'ar face cu pregitiren tirnelor de trecere. Spre aff réta tot un fel do mare la téte tirncle ne putem folost deo mésuri anumita la réti de oiredl, éri la cea patratd si fié de un decimetru tm ambele pai §. 51. Dupa-co s'a progitit tarna fntru atat, mat avem lips’ si de usi, carea nu trebue si fie ficuts numai din o seindura tutrégk, pentru-ci s'ar meoyaia gi astfel preste érné ar lisa frigul si strabati in Wuntru, Usa dart trebue. fa cutti intro tte ca o usd blinitd (exptusita) de casi. §.52. Sprea nu nelinise! albinele de eite-ori deschidem usa Sia le faco si és afarh pe din drat de o parte, éri de alta parte pentru a ingusta spatiulii din tdrni la trebuinti si prin aeésta a tiné cildura fn stup, cu deoscbire la cet slabY mat ayem lipsi de 2 ferestre, una mare de 38 em. de tnaltt si de 25 om. de lata, si de alta maY mie’ si adecd de 181), om. de inalta si de 25 em. de lati. Cu feréstra cea mai mare inchidem gi ingustim magasinul de sporire, érd ou cea mick pe cel de miere. Ferestrele le facem tot din lemn, din care e fieutd si tama si adect rama si fii de cm. do grist si de 4 cm. de lati. Spre a pnté impinge ferestrole inainte si trage -tndirat pe tiietura, in carea stati ramele atérnate ba- tom in partea de désupra a forestrel cate o scandurica, caren e mai Inngi decat Mtimea ferestrelor cu cAte 1, om. la fie- © urechY (aripi.) Accstea care parte, tn edt sémina ea sint monite a intra in tictura pérefilor tArnet, unde stat atirnate si ramele de fagurY si astfel pe acésti tioturd s¢ pite tmpinge inainte gi astfel a micsora sai mari locul din tami. Feréstra trebue astfel potriviti, ca si nu rémand spa- ‘tit, mare intre pirelY si fordstra sprea puté ogf albinelo p ive ea. Sub feréstra cea mare din jos mai rémane loc deschis. Pe acesta insii-linchidem prin o aripa de lemnginumat véra, edd @ldura mare deschidem spre a s® premenf aerul. Tn ra- le de feresire punem cehiuni de sticlé asa ca si vind in en despre fuguri, ca astfel si nu rémani spatit gol, pe re albincle ‘l ocupa indat% prin facerea de celiufe sai lie ferostrei de fagur, prin. ce no ingreunézi umblarea a stup. § 53. Am védut cAte sedndurt tntr’ in o tara déed a cptust spro a fi cildurésé érna. Voind insi cineva erate material si totugi tirna si fii cildurdst o péte face it construesce 1a un loc 4 si ined si maY bine déex vor 6 idmne la un loc (fntruna), ée% aga: — na pentru fund gi alta pentru co- s- Mésurdim mat tatAit litimea de edte } em. pentru cele trel tirno, mai adiu- id ee oe ee vor forma pe va fide 12 cm. ee latimea ce- trei tarne & 25 em. va fi 75 em. Lun- coperisului gia fundului cu grosimea va fi de 87cm. Mat lMsim ined Mies inet ert 2 2 font wediul de lati ficuté in form’ de rame ined ; m. Va ff lungimea fntrégi a coperisu- ieeimoancacdosipa Teiniok maietins ae fandului tirnci triple de 93 cn. ‘milore., Tui alte 2 scinduri, dara finde’ voim ca désupra si ‘gi tnod 62 cn. adect 124 cm. Viind-ck cele tret thrne de ypra trebuese separate de cele treY de desupt aga mat me sh adiugim grosimea scindurei despirtitére de 8 cm. | dect Iungimea sati mai bine fniltimea de 127 cm. ind-ne noi tirnele astfel la aceste 6 thrne crutim ma- 1 pontra 2 tarne, — ecea ce la o sumi mare de tirneee ayem un folos mare, cici la 300 de tirne 100 0 cistigam si apo¥ si cildura preste én e mei mare ca la cea singura- teed de drece sé inedldese unelo pe altele. Prin astfel de tarne compise dup’ cum yom vedé la constructiunea stu- piner ne putem construf si stupinii, unde érisi putem cruta férte mult material si apo} ce e tne’ bun, ci pe astfel de tarne nu le péte fura, de drece nu dovedese cu greutates lor. Urdinigele trebuese ficute astfel. La cele 2 tare ce yin la mijloc, le facem tocmat la mijlocul tarnet, in locurile unde s’a arttat la tArna singuratect. Celor 2 tdrne din par- tea drépti le facem urdinisurile chiar in unghiul din drépta, éri. celor 2 din stanga tot in unghiul margined despre sténga, tot la partea de dinjos 2 magasinulut de sporire. Cnd ase. dim roi in tirna acésta, apoi fi asédium astfol: punem in un despirjémant de margine, apol in cealalt’ margine, dup a- ceea in despAriéméntul din mijloc din réndul gol gi apof in cele-lalte din marging, ineft ordinca in carea fi puncm for- mézé un Y fn sus si altul intors. §. 54. Avénd tirna, usa gi forestrele gata, trobue si mai punem inléuntru rame, dard fiind-ci despre rame pan’ acum mu a fost vorb’, act sé va spune despre aflarea lor si cum omul prin aflarea ramelor g'a impus vointa sa acestor insecte, in cit ele "si conformézi’ tét& [ucrarca lor din intu- nerécul tirnel amésurat vointeY sale. Meritul cX ‘si-a putut omnl impune vointa sa albinelor, in cat le putem eonduce lu- erarea Jor din liuntrul .tarnei, ’] are preotul romano-eatolic din Karlsmark fn Silesia prusiank, Dzierzon. El a aflat mat Antiii ¢4 albinele ‘si fae faguril si pe scfndurele. Prin tn- cerciri mai departe ‘si schimb& purtarea economic de albine din cogurt de nuele si pae si o purta astfel. Umblind inst la cosuri, seandurelele pe eare crati ficuti fagurit alunecat gi sé apropiat uncle de altele si prin aceen sé ficea disor dine tm stup. Spre a nu mai aluneca scindurelele una spre alta incopi a le bate finte in seandurele po care le lisa esite cu capetele de 10 ms. afari spre a avé albinole loc a umblaSepa intre faguri. ‘Ifntele a imal inbundtatit inventiunea. Cn ipul s'a dovedit ck gi tintele prin sdruncinari pot intra tn mdurele gi astfel st anguste spatiul trebuineios albinelor deo lucra printre fagust de-o parte, do altt parte fnsi al- binele tot-déuna lipeat fagurit de piretil tarnei, o imprejurare neplicuti atit pentru albine cAt si pentru cultivator, cdot ot-déuna trebuea deslipiti fagurii de parctit tarmey ou cutitul. Q alta improjurare si mai pagubitére era, ck fagurit ingrou- “Mati de pul séa de miere sé lipeatt de sctindurole si sé fn- diaii infr’o parte asa in cét~ intr’o parte prea sé facea loc I mare, in alta parte st prea Angusté, ba strdmba si pe lalf{ faguri, or! curgea mierea si da ansi albinclor din alte Arne si fncerce furatul, Seiderile de mak sus le a delaturat Baronul Berlepsck prin aflarea ramet. El adeet a fient un cuadrat (ca o fe- esiruies) de scdndurele, in care albinele ’si fac fagurul asa 4 esto impresurat de t6te parfile de paretiy ramei, Rama di putere figurclui, neat nue mat tomom, oX sé ya rupe, le brece © prins do ca de téte pirtile. All avantagia mai at nele, ci fagurul nu péte fi prins de paretit tarnel spre a rebus si-i desprindem cu cutitul si si Ie dam de Iucru ale jelor de eate-ori umblim Ja cle. Prin aflarea acestor ramo 8a dat celot a lui Dzierron perfectinnea cea mai posibila. § 55.. Mirimea ramolor pote fi diferith dupa diferitele Teuniuni apistice, Ramele cele mici ale reuniunei ungare int ficute din latisori de cdte 5 mm. de grosi. Latit sé egiiese fn modul urmitor. Luam o scindura si o ghiluim © tragem bine In rindea) pind va ff de grosimea 35 mm si © seurtiim, ca si fi de 26 cm. de lung’ si apoi o ghiluim i muche. Find seéndura ghiluitt pe téte pirtile tmeopem tila cu ferestriul un lat gros de 5 mm. Dupi ce am fo- it lajul ghiluim éri muchia sedndurel si Gr& tiem cu strinl (firezul) alt lat gros de 5 mm. si acéstd lucrare o nim, pind ednd avem lati de ajuns de felul acesta, Din acestia vom pregitf partea de désupra a ramel.Mai Iuam alti scdnduri tot de 35 mm. de grésé, dara fm Jungime s% aibi numal 25 em. si gi on acésta urmim 6s ghiluiful si ferestraitul ca gi eu cea dintiit ferestriind lati groa de 5 mm, Din latit acestia pregifim partea din jos a ramel. Dark fiind-ci latit acegtia att cel pentru partea de Agsupra edt gi cel pentru partea de desupt sant en 10 am. mai lati ca grosimea fagurulut gi dact am pregitf acum cum stint rame, albinele nu ar puté umbla le fagurl prin partea de désupra si prin cea de desupt, asa ne facem o mésuri cv cares tnsemnim lnjif-de ambele piri! st apoi cioplim din fe- eare parte cdte 5 mm. yi numal mal spre ambele eapete I~ cim va nisce orip! sat urech! lélimea avutt de 35 min Aceste urechi servese spre a impedeca (propt{) ca ramele si 62 apro- pid una de alta si si Angnsteze locul spre a nu st sirivi al- pinele aflitére printre fagurt. Mulfi in Jocul acestor urechi bat in lati cule de edte o parte lasindu-le capetele afar do 10 mm. Prin cuie ce e drept sé usuréai mult pregitiren rame- Jor, mu stint insi aga de practice ca cele cu urechi, do drece cuiele do multe-orf en deosebire cind stint stupit transportatt edrancinandu-sé intra (s& baga) in laff si ast-fel spatiul inenit pentru albine sé Angustésa, inedt s* pot ajunge fagurit i lip unii de altii si frecandu-st i miorea pe cAud cele cu urechi sé pot tot sdruncina, c&ci mm avem fried, ef s? vor freca faguri. Sint forte acomodate ast-fel de tame pentru stupii, ce yoim si-f transportim sati sa purtim economia am- bulantd cu el. Dupi ce ne am pregatit lati’ pentru partea de sus ai de jos a yamel dup% cum am védut Tuam treia seAndur’ grosi de 25 imi: gi longa de 17 cm. si fiind ghiluita de téte partile Incepem a feréstrat lati grogt tot de 5 mm, pani avem latY facem cele dows Jafi de ajuns de felul acesta. Din acos margin’ ale ramolor eelor micl. In fine Iuam pe a patra sednduri grist de 25 mm. si Jung’ de 351/, cm. gi thind lafi grost de 5 mm. facem mar- ginele ramelor color marl.§ 56. Avénd lati progatii incepem a ne face ramele. anu face inst o rami mai larga alta mal Angust’ gi fel a nu fi tot pe o mésura si apo! in térnd albinele unde gol mai mult de 5 mm. si nu prindi rama de piretit ne fucem 9 mésuri din sedndurele ca un scoe lung TT cm. i largs de 24-on. si in scocul acésta punem lati¥ de 17 cm. in scoe lingh pieti, éri pe cet de 25 si em, désupra si de desupt si prindem cu enie aga ea de désupra ramei si yina de ambele laturi cu cate - mal afard ca marginea lajulul ce forméri piretele ra- partea de desupt si vind mai afard numal ou 5 mu. 4/, em. Totdeuna partile’ ghiluite a le latilor sk vind in din afar’ a ramelor, éri cea neghiluitt si vink in spre a puté prinde albinele faguri? mat bine de le co s’ati format prin ferestrait. Cansa, pentru carea trebue si fii capetele ramelor dé- “cu cAie 1 cm, mai lungi, este o& si pdt intra aceste in thictura facut fh piretit tarnel si a sé proptl in ea sta ramele sus, éri partea din jos a ramel.efou 5 mm, far ca piretiy ramei, ca fiind tirna purtati si im- ee misearea si sdruneinarea ramelor fn tarn% spre a nu upe fagurif. MaY rémfine un spatiti gol de 5 mm. intre iy tArnof si ai ramelor (s% nu fii insi mai mare de 5 mm. strica). Acesta e menit spre a puté trece albinele din rénd de fagury in altul gi a puté strabate preste tot, ca uu sé péti fncniba molif in tarnd. Qu ocasinnea pregitirer tirnelor trebue observat, ca thrna mi fii nici mai lata, dar’ niet mai angusti, de cum e cuvenitt, cict albinele ai aceed insusire, c& ele ta- Gntru nu sufer nicl atita loe gol edt pot face in el o celiuta; in un loe gol de 6 mm. ele pot face o celiuti, de accea id vamelo numai ceva maf stramte le lipese si ne tngreu- umblarea la ele, de aceea chiar si eapetele ramelor tro- rotundite, eaci fiind retozate drept le prinde de pirefi. mésmra acurati ¢ o trebuin{i neaparati la pregitireacoe kk os atat a tirnelor cat si a ramelor, daci voim, si nu dam ne- fncetat preste greuttti. Cap. VI. Stupina. § 57. La inceput émeni{ nu astdaa albinele in stupint, ci simplu le puncatt jos cu cosul aseundéndu-le prin buruent. Dupaceea le puneati cfte o sefmduri de desupt spre @ nu putred{ cogul si numat maf tirgiti ineepuri a le face lavite gia le umbri sati a le faco foigére Inchise sat deschise dupa Gum Io dictatt impregiuririle locale, fark a observa ce posifie si dea stupinei. Timpul fnsi a aritat, ca stupina uu in ori si care positie si direotiune are tot aceeas! Mnfluint pineficétére asupra al- binelor. Ca reguly, cum are si fit stupini, sé privese urmitérele: 1. Stupina #4 fx on fafa spre méqédi satl_restritul do médiadi, ca raqele sdrelut eu deosebire primivérs si témma s& le ajungs gi tnctldésch mat bine in stupini, céct yenind din cal#toriile lor spre east gi {ntémplindu-sé si cad’ tnain- tea stupinet, ceca ce forto dos se tntémpli find obosite de sdltoria si de greutate, si nu amortéscd si preste népte st péri de frig. Stupina spre médidi are si acel avantagitt, ch dispime pe regind a oua mai multe out apot pripesee clocirea si astfel si roitul si ne tnmultesee numérul stupilor, Sa nu fb fs spre apus, ca sérele end apune, si o ajungx drept in fa{i, el radele luk atrag albinele afari si apot el apunend albincle réman pe afara ou deosebire primivéra si témna in noptile reci, unde 88 pripidese. — Cel ce nu erede cerce yi _aé va convinge, of stupi as didi, Asta e causa. 2. Stupina si nu fié in calea vénturilor, cici intrand pe gura cosurilor silese pe albinele a st siringe la olalti spre a fi la cdlduri, ceea ce primivéra, end stint faguri¥ ew puf,e reti, cei rémfn neacoperiti, récesc si mor pull. 3. Stupina si nu aibi mn calen sburatulut pedecd, pre- ati spre apus roiesc forte tar-ge oum case sai pom! fnalfY pentru-ci intoreéndu-sé acasi in- cdreate pe timpuri vénturése 88 lovese de frungele si crieile lor si lo fréct polenul din corfitele picidrelor si apor ostenéla le e zadatnict, ba tncep a sufert lips’ de nutremént en deo- sebire pentru pul. 4. St fil agtdata la loc curat, st nu fiti in apropicre de gundie si alte necurtitenit, eaci de multe-or¥ mirosul greii, puturos sai de mucigaii silesce pe albine de-st parisese cogul si fug cu deosebire roi¥ tinen. 5. Si nu facem stupind in apropierca alte stupint, déek ni s& péte, ciel albinele avénd fnclinare spre furat cu deosebire primayéra. gi témna, cind nu gisese nutremént de ajuns, eére’ a stribate in stupii din cealalth stupini. Aceste ineereari totdéuna ati urmari rele pentru albinele din una sai din cealalti stupin&, acl sat stint prinse si omorite si astfel sé tmputinéza albinele, sat apoi find regina béirin’ o omérd gi jefuesc stupul intreg. 6. St fit la loc linistit, pentru-ci albinele de eate-ori aud un sunet, poenot sait lovituri totdéuna s& conturb’ dela Incra, s& fntarit’ si ingrijate de urmart rele, ce le ar puté ajunge gribese Ia magasinul de miere si s& provéd cu micre si o consuma, ceca ee find linistite, nu o ar face. 7. Si nu fié fm apropiere de riurt sai lacuri mart, pentru-cX find doborite de vénturl sai ostenite de drum si greutatea ce o aduc sai o duc (cAnd scot albine mérte din cos) cédénd jos sé fanéeX si ni sé fmputinéz albinele vedénd cu ochit si nu putem avé stupi impopulaii. Asemenea. sorte péte ajunge gi pe regina in sborul et do fmparechiare si ne fredim cu stupul véduy. S% nu fia ins& nici in dopirtare de apa, ctel ati lipsi de ca spre a top{ unele materi. Lipsa de api are urméri, ci albincle sint silite a sedte mierea intiritt (zacharisita) afar si a o lipéda, ceca co nu ar far ce-o déci ar avé apa trobuincidsi, oi ar folosi-o la nutrirea puilor. In stupul, in care vedem miere fntarita, sf punem 0 cutié sai sponghis (burete) plina cu ap si atuncl ayénd apé= 6 Ja indeman& topese mierca si o dea puilor. Paraele eurate sint siinétése pentru stup!. 8. Locul dinaintea stupinei in lxtime de dot metri si fii fart érba prestirat cu nasip mérunt firs petricele, pentru ca cidénd afbinele jos sat odihnindu-s® si nu sé ineurce prin érba si sk amorfésci, cu deosebire pe timp umed li st fnméii polenul de pe picidre yi cade jos, E bine dect, ea dle cdte-ort cresce érba pe dinainte tot-déuna si o smulgom = un Iucru de multe-ori migilos cu deosebire unde sé allt pomi in apropiere. Déet ins’ mu sfint pomy in apropiere, tn efit nu ne temem, ci va ajunge radicinile pomilor in pimént, atuncY eu mult maY usor este a opart érba eu aps fértt gi astfol crutim si timp si ostenéli, Le mal putem pune sein- durf, unde nu stint seumpe sat pae — fusi acestea namai primavéra pe timpul ourlititalus spre a mu sé Hisn jos pe pa méntul rece. 9. Pléea si un Jo ajung’ la gura cogurilor si si mm stribatt in ele. 10, S& fd usor de védut din cast sat de pe fordstr spre a-{ observa cum umbli gi ofind roiese. }1. Sa fia stupina inchis% spre a fi feriti stupit de furat. 12. Sa aiba loc de a umbla la stupi pe din dos, ‘Ambe aceste puncte s& vor. arita mat pe larg la face- rea stupine’. § 58. Ce privosce aceea, cum are sé fix construiti (fa- cut) stupina, de multe-ori decide positiunea Toeulut gi nu mérul stupilor, Pentru tneepétori cu un numer mic de stupy, cel max oftin fel de stupind este o lavita fieuts sub strasina eager despre résirit sati méqadi sat si spre médai-ndpte. Aces- teia fi facem umbea prin punerea piedigi a unel sedindurl fnainte spre a tmpedeca ragelo ferbinti ale sdreluf si prin ole inmuierea si ciderea fagurilor plini. Cel care incepe stuparitul cu rot, sisi faci stupina spre réstrit sat médadi, éra eel care incepe cu stupt bétrani, si si-o fact spre méda- népte, efei mirosul fagurilor vechi fiind mai puternie, in um-eae bri ou sé simte aga de taro ea fiind pus spre médidi gi _ astfel este mai ferit de ciratul altor albine, ceea-ce la tnee- pétorl prea adese-ort sé fntémplt. Spre méda-ndpte asedam gi stupil (matcele) ce voim a-i fing sterpl, cicl in partea asta s& fac grel (bogatl de miere.) § 59. Voind cineva si ‘st fact stupind inehisi, o péte face in doué feluri si adeca: 1. Stupin& inchis’ pentru tne mobile (de sé pot Ina dela un loc si duce in tr’altul,) 2. Stupind inchisi pontru térne atabile (statatére), tn caren tirnele formézi tot-deodati si -piretit stupiner. : § 60. Siupina fnchis’ pentru tirne mobile sé face: in modul urmitor: No eiutim 4 stalpi de lemn tare, stejar de grosimea unci birne mai subfiri, dot si fie de 230 em. gi cet laltt doy de 290 em. si f bagim fn pamént in modul ‘urmitor. Luam un stilp lung de 290 cm. si-l punem si vind in funtoa cum voim si ficem stupina, éri po cel scurt (de 280 cm.) si vind in urma celui dintaitt in depirtare de 190 om. Mésurim acum iungimea stupinet si déci o facom de 450 cm. cicl cam atata stint do lungi scindurele de 21/,% tunel acolo éri hagim pe cet dot stalpi si adecd pe cel lung inainte, érd pe cel scurt indarat, tot in accea depirtare (130 ¢m.) si astfel avem pe cei 4 stilp! infipfi, inedt forménk in 4 unghiit, Luam apoy dowt barne lung de 470 om. gi si scobindu-le cu dalta eAte o gaura la cele 2 capote, ca & potrivésc in capul stilpilor bagati in pamént si ascutiti in 4 much¥, le punem désupra stilpilor ca grindt, si adeck ‘una stalpilor de dinainte si alta color din urmi si apof ba- tom cite un cuit ewmedis in giurile scobite spre a prinde indile de stalpi yi a le tntepenf spre a nu le migea véntu- Punem apok 3 saii 4 c&prior presto cele 2 grindt spre spigini coperisul, ce yoim s& fl pinem gi adecd décaé voim © gindilim, atunci preste caprior{ mai punem cvAteva rén- wi de lati, dupa cum adecd vu ff sindila (isa, dranita) deeo age Acum incepem a face cele 2 lavite pentru cele 2 rén- duri de stupi. Prindem in céste eu eate un lemn curmedis jos gi la mijloe pe stalpit dinainte cu cel din dirat si pe faceste Jemne astdim pe cele 2 capete a Je scandarilor me- nite a servi de lavite pentru stupi, Spre a nu sé fneo- vain gi rupe lavitele la mijloe le proptim cu cite un pirug- can, Cam fn felul aecsta e bine si s8 pregitéscd stupina, cici voind mat tirdia stuparul si gi-o inebid, o péte face prea lesne, edici in fafa va lisa numat atita loc desehis, eft le trebue albinelor si umble si in o edst uga, éra cealalt eést® si dosul va astupa cu scinduri si atuncl va ayé stupini inchisé pentru 12 stupi. <§ G1. Stupina construitt in felul acesta consuma ma- terial mult. Cu mult mai lesne ins’ 7 ya veni omului a 0 face in modul urmitor eu tirne stabile, ciel gi spatitt ocups may pufin (nicl “4° m®) si matorial se crufa forte mult. Construim adeci tArne dzierzonianc menite pentru 6 stupi astfel, ci trei si yini désupra gi pentru trel de desupt (consteuctiunea acésta vedi-o la locuinfele albinelor § 53.) ‘Acesto 6 tarne in una va forma paretele stupinel despre ré- sirit (A BC D.) A Resérit = -B Tot asemenea tarn& com- pusa construim si spre méq-di (D EF G) gi alta spre méqa- népte (C HTL). Aceste tref tarne menite la olalta pentru 18 stupY le asédiim ou fefele 5 iindpte Medadi AB, EF silt 1. pe cite 2 ia- rusi mici bagati in pamént (tia- rusit si nu fi ascutifi la nick ‘pe un capét si dup’ ce i-am pus Sinpina din irae ingésite fn pimént sf mai batem im eap eu maiul (bata) spre a nu s& mat lisa in jos cand ya sta greutatea pe eY) pe carit apot 41 potrivim ca si formeze o suprafati orizontalé (adect cum sti fata apei intr'un lac) ridicatt dela pamént de 50 em. eal My L G Ke a"putin. Locul rémas gol si deschis de desupt fl tnchidem ew ‘sefindurt si putem chiar si’l umplem.cu nisip uscat, ca astfel _ Orecil si nu ‘si pit face gurl si culeuse. Ingropim apot gi G. gi pe tima OL ILI in stip C si L. Locul rémag gol intre C DL H fl folosim, cind-umblim Ja stupi. Spro pus intre stilpii GL facem o usii eu brose’, pe carea 0 ine “chidem si doschidem dup’ trebuini. Spre a ff mat trainiet de oparte, éri do alta spro a ‘si gist albinelo mat usor lo- ‘euinfa vipsim coporigul fie-cirat astfel de foisor tot eu de- sebite colori si astfel pe un cuprins mic de pimént avem joc pentru 18 stupi, pe cdind in forma lungarétd putom pune ‘mai putin de gi st cuprinde si loc mal mult gi sé tnghite ma- terial mat mult la facerea et. Chiar sborul albinelor in cole trei direotiunt ne usurézt josirea lor in tre¥ felurt si adec& pe cel despre méda-di fi losim spre a ni sé spori, pe cet despre résirit de a ne pro- § impriiscie deo-parte, éri de alta ca si nu oeupim alt loc ele, ci sé le avem la tndemani. Preste érna fata tutulor piretilor o putem blini cu pae sai scAnduri spre a tiné may sintem siliti a le face zimnice (localuri de ernat). Acest de foigor este cel mat eftin, de altmintrelea forma lor e doosebita si atérni mult dola loe gi dela starea stupas Int. Aci fnsi sa Iuat in vedere cit sé péte erutarea lo- ul si a materialulut. 6Cap. VII. Sporirea. §. 62. Sporirea stupilor sé face prin roire. Roii sint do dou’ feluri: Roi naturalt si ro! artificioy!. Roirea natural e, cand o parte din albincle unui cog Ja timpul set es afara cu regina si intemeéz& un stup (colonii) not. Causa, pentru eare ese regina cu o parte din albine, mul}! o esplict tn multe feluri si adecd, unit die, c& ar fi strimtarea loculuy din stup, alfit cildura cea mare, ce sé forméz4 fn léuntru, alfit pofta de domnia a regine!, carea simpénd crescerea alteia ti- nere isi last locuinta spre a 8 sustind in posifiunea (starea) et. Adevérata causi insti este instinctul sadit de creatorul Jumet in tote fiinfole de a sé inmult{; de aceea exldura, lo- cul strimt gi pofta de domnii simt numai anse de a gribi roirea. §. 63. Spre a cundsce cineva apropierea roitulur pdte privi ca presemne urmitérele: 1. Dée& albinele din roit de an apucdndu-sé de Ineru de cu vreme (timpurit) (a sé apuea do lucru insemnéz’ a fneepe a’si face fagurif mai marl spre a umplé locuinta) in- cep a’s! face fagurl de trintorl, asta e semn ci sé gitese de roit. 2. Déei fagurit stint plint de pul pana jos si albinele ia cuprius spre 2 st clocf mat curdnd, eal doilea presemn. 3. Ivirea trantorilor ined e presemn, ci dupa 15 dile pite si roiasc: 4. Déea albinele ne mat inewpénd in cos es afart si stati grimada la gura locuintei apoi apropiindu-ne nasul de urdinis simtim un miros de miere acritt; 5. Déea po faguri vedem ctsulit de reginY si in ele sfint tegini impupate (impipugate) ; 6. Décd augim reginele edntind (tel, iwl, si cua, wa); 7. Cand es din locuingi albine si fir’ a sbura’ mat departe dup& hrani sé tin in sbor inaintea urdiniguluy cu un fel de sburat sprinien, voios, si sé inmultese tot maf tare,ae hy st pani ce incep a esf si trantori incAt apol st par cX le varsé cineva afari din cog, aga es de neregulat, ér egirea acésta neregulaté sé numesee roit (roire). : §. 64, Roitul s& face tn chipul urmitor: Regina bé- trina yedéndu-sé ameninjati de rivala el din ciisulid ineepe _ a ff tot mai nelinistité si cauti a sé arunca cu furii asupra eisuliilor, fn care st ufli astupate tinerele regine spre a le omori, Albinele Incriitére insi nu o Iasi si faci acésta gi astiel ea fncepe a fugi de colo pan& colo si fiind timpul po- “irivit si albinele tek devin tot mai. noastémpirate pétran- éndu-sé tot mai tare de spivitul de partid’ pand ce ii suc- cede si regine! a’si indupleca partida si o insofésed in otu- tarea altoY locuinfe, dari fiind-et ea nu ese afari deci de — dous ori tn viata of si adeck odata eind roicsce gi alti data, “cand sé tmpirechiazi, de aceea ea nu scie cind si alégt mo- “tentul esirei. Pe acesta i] arati (spun) albinele Iueratére, de 6re-ce ele ved, cfind este mai acomodat. Sosit momentul acesta nivalesc Ia mancare sé provede fie-care cu miere pe frei dile si apoi incep a csf cu grimada inedt abia pot esi de graba cea mare cu carea sé silesc a ajunge afard. Mal Arditi tncep a esf yi trdntorY si numa dup ce inoep a est trintorii ese si regina, pe carea o urmézii si mal cu grab ‘cele rémase in wmi, incdt omulut, carele nu a mai védut roind sé pare ci es afard téte albinele, fnedt matea va réméné Sli gi ca si efimd Ic ar turna cinova jos, asa es de are. e §. 65.- Roiul esit afari d& un ocol prin aer spre a st luna tote si apo} plécé dup& albincle, care ine mat din fe att fost ciutat locul de asédare dnd réta printre pomi aflandu'l deo-dat% téte albinele eu un sbor domol s& fn- © en capetele spre locul, care Pa aflat si regina de aco- dat spre astdare. De multe-ori un roit nu sé agéqi acolo unde V’ati ciu- tat albincle, acésta s& tntémpli mat cu sém& atuncl, cind in ipropicre de locul acela s'a agédat alt voit esit din locwintigee ees maf de timpuriti, atunoi cel esit mai tarditt de multe-orl sé duee preste el gi st amestecd. Astdarea 3% face pe diferite ob- jecte, mat eu sémi pe pon, gardurt, burnent, ete. Tn timpul c&t ese roiul, stuparul péte ait’sI curete cogul de prins spre a ff curat. Ourifirea cogulus sé face astfel: Cosnl de nucle sat de pae sé bate ou palma bine pe pirety spre a pica praful sai gunécle din launtru si apot st pune désupra unor pae aprinse spre a sé parli caselo de piiaugin! sait peril ce s’ar afla in el si de a eyf gingtniile afart. Spre a atrage stuparal albinele mai ugor in cog stropesce coyul ou api indulcitt fi eu zachar sai miere tot-una, déen copul este noi; éri décd im cog at mat fost albine gi sé mat afit ré- masite de foguri si cleitt, atunci mivosul astui fel de coy ined Jo atrage si nu e de lips siropirea ou api induleiti. §. 66. Agédéndu-sé pe o crack de pom, unde de re- guli sé pun in forma de ciucure, de va: fi roiul dint&in nu- mai deoat i putem prinde, déci tsi roiul va fi do al doilea sati al treilea, atunci trebue mai lisat pe craci, cdet albinele acum, aci afwrd, esaminéa% puterea si bunitatea reginelor si aci sé decid pontrn cea mai bine desvoltata si mat puternic’ din cle, si atunct si cele do alti partida sé alitur’ 1éngit partida celei mai bine desvoltate pentru e% ele recunose ealitatile superidre ale regine! contrare gi prevtéd, ex pot face mai mult spor cu ¢a, de aceea nu vor fi aga de incapatinate tn aptra- rea roginel lor, — pe cand gribindu-ne cu prinsul, albinele nu aii avut timp de a o puté esamina enm sé cade, si nu seit, pentru carea si sé decidi. Dupa ce s'ati astdat cum sé cade, luim un cog gol de nucle sat de pac (déci nu avem cog de sirmi anume ficut do a prinde roll de pe crac) pre- gitit ca mai sus, ne legim Ja fati cu o pinzd rard transvi- dibilé satt find de sith sait masci de sirmi fiouté anume spre a ne aptra la fats de impunsiturile albinelor, care eu ocasiunea roitului stint manidse. Apueim cogul de manunchit: ca mana sting’, il age- gam de desuptul ciucurclut, de albine si de va ff ramura mates ae —subtire o scuturim fir de veste cu mana drépta gi atunct albinele. despringéndu-sé de craei cad in cog grimadi. Dupa ctiderea albinelor in cos, trobue si finem cogul cit-va timp tot cu gura in sus spre a sé prinde albinele de pirctit co sulu}, cdot tntoreéndu-l cu gura in jos indati albinele ar pica Mai téte afara, cdci nu sd pot prinde de cog aga iute. Si dup& ce le-am scuturat tn cog unele albine ma¥ es afurd si cautt ew mare griji pe regina, in locill unde s'a fost asédat pe ramuri. Altele simtindu-o in cos sé astémpéra si fneep a bate din aripy cu burta ridieath tn sem de multi- mire si bucurit, ck sé ved érasi in Tocuinfi. Regina insi, dupa co a cidut in cos incepe a esamina cosul in umblet jute si déci ff place, atunci réméne in cos, bri dée% nu, a- net ese afard si sé agéda érasi pe ramur’ unde sé due gi _albinele din cos érigi dupi ea. In astfel de cas avem si ur- im ca-si maY “nainte, si punem eosul curat dedesupt si s& seuturim albincle in el, déci stint agédate in ciucure. Fiind @ agédate dea-lungul ramuref inet gura cosuluY mu ar puté uprinde fn sine grimada de albine, dupX cum e asédatt, inci luam burueni sai criicute frunzése si inecpem a mA- albinele din josul in susul craceY pe care s'a asédat tn niru in cos si décd dupi mai multe incerciri nu s’ar trage | 20§ nici-decum, atuneY punem in locul unde s’a agédat ro- fire de pelin verde sait le afumim. Tot asemenea urmim, cand sé agédi pe vre-o tulpint Mi sati pe vro-un gard, — le miturém in cos de jos in Punéndu-sé insi in yre-un loc unde nu putem agéda ogul bine sai sé vari printre erict sai nuele, de unde nu uutem nici mitura, nici scutura, atuncl ne folosim de fam. mul le scote din locul cel rei de prins gi le silesce a sé a unde nu e fum — s& observim insi, ca albinele si nu in yasul de afumare, déc& vasul va ff descoperit, cdct d in el st ard. Dest putem afuma roil cu ort-ee felde totusi e bine a ne face un vas anume pregatit pentru ee dup forma co sé ya-arsta lo aparatole necesare la ‘it.a= g, 67, Cate un roitt se ayédi gn vérful -vre-unui pom nalt precum stint pinte, ete, unde Bt putom ajunge de jos, dari nici suinduene en cogul 2 60 jned nu putem ajunge spre ail prinde, in astfel de gasurt suindu-ne pe cite o eonrd Jegam si eogul ew gure fn sue de cite un fuscel si adeod far cem in o fanit un chit gi Tegém jimunchiul cogulut de fus- col aga ca sii maf remand inci din capstul de sus al fusce- jufut epre a puté si legim copul cu 67 do virful fnscelulut. Tiegat astfcl ‘1 ridicim in sus 1 agbdim eu gua sub citicl: rele de albine.. Spre a-l souture !n oof ayem lips’ ined de um ajutor, carcle sa sé va sui in pom sus, gail cu scare, ein opel cu un chrlig. 28 smfeésch repede craca spre a cade atbinele tn cog. 88 observ, cH ajutitorul ineX trebuo si fia Tegat lo fut spre a nu fl mugeat de albine. g. 68. Alti-datt rolul sé {nalts sus moat © temere, gh va fungi si déeu mu vor fi pom! fn apropiere in. drumul taj catanet va gi fugit. In astfel de oy cand adeck vedem, ea ar voi si fuga, e bine st improgedm cu o pugel de api maintoa lui, asa oa picttarile do api #4 cad: ca pldia pe al- Finele do dinainte spro a le sill sh 88 re'ntre’ gi prin ndare ATi st stémptxe pofla de duct, sat sii arunc’m inaiute nisip sat térint, ofet téte acesten {1 domolese gil induplee® Ja agtdare. Mul(f spre a nu fugi roii incep a-le bate cufite, vatvare, frighti gi alte ucrury de metal, deri acestea nt ajutt Timic, edey simi numay eredinie deserte, ba din contra fl qpiria. si atunet 88 duce cw atat mai curénd. g. 69. Dupa co sia asbdat roiul th cog, il agédiim la tulpina pomulut sait 1angt Tocul, unde s’0 fost agéqat pundn- duel po tret aurcele sali petri spre * {{ mai ridicat dela pi- mént, ea s8 pots albinele intra em jnlesnire pe sub buzele cosulut si acl sim pant gai tras albinele grimad’ désupra jn cos. Déch aci Par ajunge yadole sérelul, spre #1 fugi din cos, fi facom umbri prin eérsafurt, pindaturl sat alte aibituct pe care le prindem de fuseel eu gamalibre (ace) spre a na le sufla véntul jos sia yeméné roiul tn argits sérelui,55 Déctk matea (sub mack tn{elegem stupit, carif roiesc) carea a roit roiule bund ineat ma¥ asteptim si pe al doilea roit dola ea, atunet lisiin roiul in umbra ce iam féeut’o pang séra, uiténdu-ne din efind in cénd la el, si nw) ajungt sé rele, nicl si-l misce sai réstérne ceva, cic! atunct fuge de ni se pripidesce. §. 10. Séra dup ce a apus sércle si albinele s’ait ase témpirat, Indm o panzétura gi agternéndu-o pe pamént ridi- e&m roiul si] punem la mijlocul panziturel. Apuetm cele 4 eolfuri ale pinziituret si ridiedndu-le lo tmpreuniim la ménun- ehiul coguluy si astfel legindu-l la guré, dée& nu e departarea mare gi nu ne ¢ témi de fnidusire, fl ridictm si-l aducem aeasi firs si-] lovim sat sdroncinim gi-l agtdam Ia locul ce-i Tam destinat to stupini. S& tntémpli de nu tolY stuparis aii griidini cu pom, si astfel, ofind roiese matcele din cosuri de nucle sati pae, sé due si sé aséda pe pomit vecinilor, finite carit unora nu le prea place, ca roit nostril s& li 8 -agtde pe pomit lor, de-drece scuturtind pomul sé intémpla de ide edte o pém& jos. Aga cova insi face numa cel nepri- put, dedrece chiar albinele stint, care pe timpnl inforitulut Cu umbletele lor pe flort fac, ca pomul #8 rodésed mal mult, ‘ciel pick praful de parte barbitéses fn téva fldéret si astfel ‘86 face fidroa roditére. Cel care mu ar crede acésta, si cer- eeteze pomil piduretY din p&duri, carii desi inflorese férte mult, dari neajungénd albincle la ei, rodeso forte putin, humaY acelea rodeso preste cari¥ suf véntul prafal de wie birbatdsci, celelalte réman sterpe. Albiaele dect fac folése cultivitorilor de pomt. §. 71. In stupiné nicl odati si nu punem roful aprépe “mnatca, ce I’ roit, cleY multe albine s’ar tntérce indarat si Sar slabi roiul, ba eats tom’ s’ar gi puté cira unul pe Niet roi din una gi ace-eas¥ di si nu-i punom unit # alfif, pentru ¢& sé pot tmprouna, gi atunct perdem un i, ba omorindu-s roginele, it putem pierde pe améndot, In stupini inci si nu fii stupit prea aprépo asédatiSie = unii de alfit, cf tn cele mat strimte stupini si fie de cel pu- fin 25 cm. dopartat un stup de altul, Toiul pus la loeul cel Hott fi lipim jur tmprejur, déed este tm 60g de nuele sat de pae, cu materi anume pregitita, din balegi de bot lut gi cenusi. Lipitura sé fia mat subfire si si mu sé formeze giu- rele spre a servi de adipost omidelor. In cele dintai dile ene uitim la el mat des cum umbli, dari sh ne padim a nu face nicl cea mat mict schimbare in apropierea lui si ou de- osebire fn dile frumése dela 9 dre diminéta pant la 5 re séra, chet in fimpul acesta. reginele tinore stint esite in sho- ral do impirechiare gi vedeénd schimbarea fonts la cog stl gregoso i pot ff omorite in cogurile yecine. Va fi bine a le pune semme fnaintea locuintel, preeum cdrpe, lemne, frunze, ie. spre a ‘si-o oundsce mat ou upuri Déci cineva ar avé si cogurl gi tino, atunc! si must agede stupit din cogunt dooparte, éri tarnele de alts parte, ‘ci si le amestece, si ast- fel atat reginelor ct gi albinelor le va fi usor aflarea lou. jnfet, Si nu agteptim apo! ca dimind{a toil si sé sedle fm cele dintéit qile deodati eu matcelo, cicl roit tot-déuna s& edi mat targiti, dark preste Gi ou atdt stint mat silitor. Cam in modul acesta urmim eu cel dintAit roit dela o mater, dola caren mat agtoptim gi pe al doiles roiti. 8. 72. Déct Masi mu maY voim, si ne mal roiascé matea, atunet dup’ ce am prins roiul tn’ cog tn modul dup cum #'a spus mat sus gi dupt ce sat astémpérat albinele in eos 1a ma¥ bine de vr’o jumétate de 6rd, il luim tot aseme- nea in panziturs dup’ eum am dis gil adacem acast, {l pu- nem in stupind toomai in locul mateel, cares Va roit, 6 po matea o ducem de acolo aiurea. ‘Prin acéstd strimutare matoa fi perio tote albinele, caro car de pe afari, cic tdte sb vor duce la locul lor avut si rémane numai cu albinele tinere ai ou cele ce hrit- ‘nese puil, aga fn cat matca nicl nu va mai umbla cfteva dile Ja Iucru afar, dedro-co fi lipsese albinele earatére. In tim- pul acesta si nu uitam apol ai da matceY in vie-un burete“gait vas apa spre a nu insotosa, Roiul prin intérccrea albi- roiti puternic, carele sé va face apot si bogat. Albinele din mated vailéndu-st aga de putine, de-odata iyi perd pofta de roit si incep a’gi sparge cisuliile de regine gi a le seéte larvele lor afari, lisind in launtru numai una din carea’si crese regini nou si tncep a ingriji de scéterea - gi nutrivea puilor gi adunarea de nutremént pentru émi si astfel: atit roiul cit si matea o avem puternicé si nu no temem ch roiul va eadé tn yéduyid. Spre a-1 ajuta matcel sii-gY se6ti reginele mai inte afard din cog, putem si nol si ‘intéreem matea cu gura in sus si ciutindu-i casuliile de re- gini, le taicm, afari de una, pe toto gi lucrarca acésta sé umosce : jugiinire. § 73. Spre a ne convinge déct roiului ii place cogul, _ in care V’am prins, ne uitim Ia el si dack vedem, c& are la — guri paditor’ (numat sé numese piditorl, tn adevér cle tnsit nu pidese; ci numal premonose acrul (ventilézi) din cos) gi punéndu-ne urechia pe parefit din afar’ al cogului anim Ibinele din liuntru, eX rod piretiy coguluy spre al cu- eo i Pam ales; dact inside neastémparat, si’ lisim in locul, wnde Yam prins si numai séré si-] aducem acasi, eicl daci “ne am wita in el sait Tamm misea in alt loc, usor st sedli din gi s6 duce — fuge. Be 22 Do ulin Gind impala fort mat winlio dile oios pe timpul roituluf, teat stupit n'ai putut si umble la si astfel nici si roiase’ — indreptindu-sé timpul spre “bine, in stupine mari incep de odati a rof o- multime de upi, o tntdmplare acésia neplicut% atht pentru stupar, eft [pentru roi, eaci sé amestect unul cu altul si incep a sé “a gi tia albinele atat ele intre cle, edt si pe regine in- it tn multe easuri roif remfin firk reginY gi not fird de rot. de mare folos deci sa scia imeepétorul, ci ce e do fieut astfel de casuri. 7=e § 15. Dacd rofl stint roi dinttt, trebue si Ie venim in ajutor prin aceca, ed Je cdutim roginele si le prindem, le fnchidem in cAte o eutit anume facuti (vedi inchidetérea de regink) gi pe regincle inchise Je punem pe fieea un cos. Albinele sé desprind din grimada, incep a’si elute regina si aflandu-o s® alipese de ea si in modul acesta am selipat roit chiar de peire, do érece in astfel de casurt albi- nele din un roitt caut&é a omorl regina celui-lalt, cooa-co daci nu ne succede a le afla, o si fae cu t6tX siguritatea. Dack ns pe oracd am aflat numai pe una, éra pe ecea-laltd nu o putem afla niet decum, atunci pe cca aflati o Mmehidem in inchisérea de regin® si o punem tn un cog gol, éra roiul 1 seuturam in alt cos gol, in carele ya cidé cealalti regina, pe care nu o am aflat’o cu téte albinele. Albinele ei simtindu-o fn cos o yor apira-o si vor sta cu ea. Albinele celei-lalte regine inchise nesimtindu-o in cog, vor sf afart, o yor ciuta po eracd, unde o putem pune aga cum este inchist spre a sé aduna téte albincle ef improjuru-1 si a nu fugi acasd mdarit, ci formind de noi un ciucure luim eolilalt cog gol si’ seu- turim in el, Acum ambi rof si, aii reginele lor, incep a sé bucura, eke} ait aflat po rogina lor adunfindu-sé albinele in cog si linistindu-sé. Daci ins nu am puté prinde pe niet una, atunci prindem grimada tntrégs in un cog gi dupa aceca 4] fntéroem pe pimént costis intre doué cogurl géle si spre a’l domolf le udim cu api rece. Spre a face ea si intre albi- nele in cogutile géle putem lua cu o lopifics albine din eo- sul cel plin gi le punem léngi paretit si at unuia gi ar celui- Jalt cog gol spre a sé duce tn cogurile géle. Albinele vor §neepe a 86 trage pe plimént tm unul din cele dou’ cogurt, Tn mersul acesta al lor observim dupa regina si dact albinele fm mersul lor sint prea grése, dese, ineat ni sé pare, cA tot mu yom puté doscopert pe regina, de drece ea are obiceiti a sé viri printre albine si st apere, atunci mai depirtim cele 2 cosurt spre a st may lungf dramul albinelor si a nu sé puté grimAdi aga de tare spre a puté observa pe regina mat ngor. in cate— 9 — 2 Observati odati sat o fnvilim cu o cutiuta de inchis sai o putom prinde intve degetele policar, arititor si eel mare, de corp sai o prindem cn degetele policar si arétitor, de ambele aripi, de o aripa nicl o dath si nu o prindem: ciici i sé péte rupe usor aripa gi apo! s schiluvesce gi asifel prinsi o pu- nem sub un cos. Observatd gi cealalti, urmim gi cu ea tot asemenca punéndu-o fn celalalé cos. Daci acum am vedé, c& albinele s& grimadese in un cog maf multe ca in celilalt, atune! depirtiim cogul cu albinele multe sil apropiem pe cel cu mai putine gi astfel putem {mpért{ si albinele de o po- trivia, ca si fiX voit tot un fel de mari. .§ 76. Obvin casmmi, in care sé amestees un roitt din- tait cu unul de al doilea. Atunct mult nu trebue si no ba- tem capul cu ef, ci si-i Mstim astfel dup’ cum s'ait pus, céct roiul va es mat bun gi noi nu stintem pigubifi de loc. Tre- bue fnsi, si nut prindem numa’ de c&t dupX ce s'att astdat pe craes, ci sieY ldsim mai mult timp spre'a’st alege albinele pe cca mai buni regin’, ceca-co desregulé o aleg pe coa a roiuluy antaiti, dacd esto intrégi si simétisti, cict este rodi- tére (Impireehiats). Spre a nu ne teme inst c& va fugl roiul, lum un eérgaf (lepedett) udat tn api gi cu accsta invilim yoiul cum este agédat cu eracd cu tot pe d’asupra si pe do liturt lisindu-1 Inc de intrare gi esire numai pe dedesupt. Albinele sub cérgaful ud sé domolese gi esamindndu-s! regi pele — védéndu-o pe a coiulut dintaiti roditére, sé alipeso de ca gi albinole roiuluy al doilea si astfel po cele tinere fined de act de pe cract le destina spre perdare. § 17. Cate odati, cdte un roitt fnei nu e agtdat pe pom si altul acum ese din cog si e constatat (dovedit), e& de reguli cel ce roiesce mai tardit st pune preste cel roit si agédat mat dinainte, In astfol de eas spre a tmpedeca pu- nerea unuia preste celalalt, luim un cérsaf ud si impresurkm roiul de pe cracd si in apropierea lu ineepem a afuma — — fumul inst si nu ajungé la col invalit sub eérgaf Roiul — din sbor atunci nu va vent si s pune presto col invalit, ci- — 6 = 2g va eduta alt loc si in modul acesta i putem feri spre a nu sé amesteca. § 78. Obvin casuri in cat uneort st grimadese la un Joe si ete dece rof — si asta st intémpki mat cu sami la roi din urmi, (de al doilea si al treilea). In astfel de casuri apo! prindem la albine in mai multe cogurt, inchidem regina in ele si astfel sé aleg cite o dati im mat multe cogurl rol. ‘Alté dati inst ou téiX voin{a si tnchiderca de rogine dait naval’ fa un cos si umplu cogul de albine, In casurl de acestea sé omér% multe albine, ba chiar si esistinfa roiulut e periclitats, de érece albinele ‘sf pot baia tote roginelo ineat din mmultimea cea mare de regine yi de alhine ne tredim on nimica. Ta astfel de casuri trebue si ne wittim may des la roiit ‘si védéndu-l neast¢mpirat si albine inclestate biténdu-st si ffcute ghem in mai multe locurl, satunel s% seim, ek in fie- care astfel de ghem st aflé cate o regini, pe carea unele albine o apis altele o ataei spre a o omorl. In. astfel de casuri maY bine urmim, daci Tuam golomozul (ghemul) de albine cum 8 afl si’l aruncim tm un vas cu api reco. Al- binele date in api sé desclestézi unele de-altele gi sé silese a seiipa de inecare. Atunci o yedem si pe regina, o prin- dom, 0 tnchidem gi 0 punem cu cutia in eog spre a’s aduna partida langi sine. Tot asemenea urmim gi cu celelalte grimaqiére de albine si si pe regincle acestora le prinde inchidem si punem eu cutia jos in cos. Treeénd cét-va timp ne witim érigk sub cos ridicdndu-l de minunchitt drept in sus dela pamént, fir insi si’l intéveem pe edste, eel atuncl usor sé sburlese albinele yi pot est afark si dacd numai yedem gheme de albino; ci ci albinele stint sus liniscite si strinse grimadi, érX pe léngi cutinfi find numar cAteva xlbine, atunel 8% scim ct albinele si att ales si primit o regina noua si atunei pe cole inchise le omorim. Dac& albinele stait im- prestiate pe piretil cosulut, ért po la mijlocnl cosulut stati fh mar multe lanturi, éri altele multe ai impresurat cuticle cu yoginele inchise, atunci roiul nu este astémpirat. Ludmnev ee deci reginele inehise si imfigem cuticle ou regini fn parcti¥ eogulul mai sus spre a vedea, carea din regine are partida mai mare. In diva urmitére ne uitim de not si po cea cu partid’ maf mare o IMsim tot incuiati, éri pe celelalte Je dam jos pe seinduri spre a nu fugi albinele de partida lor indavit de unde a roit si apot séra le sedtom afard gi le omorim sai Te jinem de a dolaturé véduvia la vre un stup. Preste népto albinelo rimase firk regini st imprietenese ou celolalte. Impretinindu-sé albinele si cu regina si ciutand sk © elibereze a treia sat a patra di fi.dim drumul § 79. Mai grote cind ni sé amestec roii din doud sai mal multe stupini streine. Asta sé intémplé ma¥ on samé prin comune unde cultiv’ mai mul inst stuipi gi séd in apro- piere unit de alti, cict in casul acesia pe Mngi accea of nu s% invoese albinele, s& mar pot certa gistipanil, pentru-cd unul péte si gicd, e& roiul lui a fost may bun si maY mare decat al celuilalt. In astfel de cas, dact sé pot imptica sta- pinii intre sine © bine yi frumos, daci ins nu st pot, atuned alt mijloc nu c, de cat si caute ambele regine dupa cum s’a is mai sus, si le prindé si inchid’. Albinele védénduest fork vegine sé imprestii, mergénd fiocare acasi th cogul de unde a egit gi apot presto 10 dilo ya rof pentru: a doua éri un roitt mai puternic. Pe reginele prinse eu 0 mani de al- bine le tinem nutrindw-le 10 dile pand roiesce roiul al doilea. Dara finded roi do al doilea nu ait regint roditére, 6ra cca finuti do. 10 dile find dela roiul dinttit © roditére, aga dupt ce am prins roiul tn cog si Yam adus séra in stupini i prin- dem reginele si i dim regina cea dela roiul dintdit, carce ¢ roditéro, firesce tot inchist in cutis, ese! altfel ar omori-o si © tinem asa tnchis’ tre}, dile pana st imprietenesce roiul ea ea. Acésté apuciiturt fnaintént Iucrarea roiulut férto tare si fi folosesce ca cand ar ff eu 2 s&ptimani roit ma curénd ea dac& i-am lisa regina dea neroditére. Despre darea de regin’ nou% yom mat vedé la locul, unde s& ya vorbi despre deliturarea veduviel. 2= 8 g 80. Dack observa acim ta cele co urmért aceste finte miei cu regina lor ne jndoiogim si ne vine, s& dicem de unde atita iubire acum dups oe may mainte erat atat de neimpiicate si tarbate ?t Cet dack obserrim, cand) puneyt regina inchialt sub cos, yedem ci fidcare albin’, caret wunbla, cautandu’st probabil regina Cf» daind presto cea fachish 86 repede ou furik asupre ef §Pr a o ataca, dari cutia eu gra- dolele ef o apiri. Regine fmehisk de alts parte vedend fu- tia albinelor sé retrage st 2 may in fundul cutie’ spre & DU puté apuca printre gridele de arip! salt de picidre. Actsté Iuctare sé urmézi mai do tote albinele, eare ‘si camts regina lor, Yedend insii singuratecele albine oi mo pot prinde spre a o omorl, @ due de lng’ eutia cu regina inehisé si mal Jai cite un ocol prin eos SPE a's! mai catuta regina lor de noi, dara neaflandu-o s& reintore éri’st la eutik spre & vedé na enmra cea fchiss © tegins lors Scum fash ou sint aye de furiése ca mal nainte, ot ineep # & may doméle a sé im prieten{ en ea, ha chiar céret a stribate fn cutia. spre’ 8t ofert mancare. In tot timpal acesta regina sti rotrasi si nu- mai cand albinele incep at oferi thfmoare incepe # 6 ADTOr pia de gradele spre & primi mancarea. MAncarea jo daa in urmatorul mod. Albina. “st wird tromba (limba) printre sri dele si slobide po tv" putina amiere, Regina si 0 apropia pe asa de « albinel si primesoe manearea oforitt si acésta, gi urmézk mai molt timp, primind dela mat snulte albine cate pufind mincare spre @ Je imbuna>gi mangéla pe tote. Impi- earea acum @ isprdvita, Acum ineep albinele a sé apwea de juera spre a 0 elibera. Incep @ yodo gridelele gi paretit eutict — dar noputindu-le yode sé silese a st abate printre gridele gi ged asttel jnghemuite la gridele, Albinele de @’a- supra din cog incep @ 8 jase ca un lant pand jos la regina gueat pare c& i prepitesc primixe si i es intra intempinare, ea astfel domnitérea lor din locul eel de jos suindu-sé tn lo- eul ce i st cuvine; $n drumul el sé nu ist poti intémpla yre 0 nenorocire. Dacd stuparul nu st with mat des la ats-Egg fel de cos, attmet albinele védénd ci regina eu téta astep- - tarea si rugarea lor nu-s¥ pArdsesce loeul din cutia, s& trag th sus din lant Msind langa. cutia cu regini albine paditére si fneep a Iuera sus, ode totus simt miros de regina in cos, pe cand nesimfindu-sé th cos miros de reginé nu Incr’, cies din cos sist duc de unde ait osit. : § 81. Timpul, in care st poi tmpicaalbinele eu regina impusi lor, fine cam tret dile. Stint inst unit roi gi stupl, carit niet dup tre dile nu st impact. Tn astfel de cas may trebue tinuti ineh alte tret dile fnehist si in accst interval 86 fiapact de sigur. Odati tmpicats regina cu alhinele stu: parul trebue si 0 elibereze. Atunct care de care dintre al- bine ff es inainte oferinduy de mancare, altele ineep ao ewrat{, a 0 _ sterge pe picidre, fi netedese aripile, altele theep a siri fugind cate pufin tnainte ca gi cum ar juca fntorcéndu-sé éri Ja rogini. Buouria © gencrala! Dupii ce a curafit-o de praf, Tncepe regina a pigi tnuinte eu pas incet, majestos ttor- eéadu-sé cu eapul cand la cele din drépia end Ia cele din stinga si forte precautt (cn griji) apropiindu-si limba de a albinelor spre a primt dela ficcare micrea ce i o tmbiit (ofor) eu aiéta dimicia si bucuria, ca si cum le-ar multimt pentra acésti primire thaintézt tot maY departe. ‘Téte 4 fac loc ined 8@ desfac in dows pari spre a avea regina loc netmpedocat™ le a sé trage intro fagurl. Cu biztire vesoli ti os ‘altele “fnainte, cari! acum at observat apropiercn reginel, Acest mers ca si dre cum triumfal tine pani cdnd regina tntra tntre faguni, unde nol nu o mai putom observa si in sourt timp ‘ote albinele sé trag in sus, ca si dre cum spre a ff faji la le ce sé va exprima rogina despre lucrul lor din starea edt ait fost firs regina, § 82. De ce fug roi? E in natura albinclor, ea ele ind si-sf eaute loe de locuinti. Locuinjce ce gi le cauta albinele nu-t convin omulul, de drece find in seorburi, feerl, giurl, carit mat totd’auna stint fn depirtiri de not gi scunse, tu péte trage folos dela albine — dect stuparul tre-ae ese pue si le tmpedece a-si le afla aga fn depirtint, yi si caute a le indupleca a sé agtda cit st péte mai in apropiere-!, Acésta o pote face stuparal, dact va ff cu bigare de sama, cfind roese, cict ele inainte de a-si ciuta locuinfa stabila, totd’auna att obiceitt a sé lisa pe cate ceva jos, a se ayéda pe pomi, garduri, buruent, de unde le pite prinde ugor dupa cum s’a aritat maf'sus, Sint insé imprejuriny, eare dae mu sfint obseryate de stupar, usor i fac pe rol a-3f ciuta Jocuri de nséqat in depirtare sat chiar a fugi. Unele ca acestea ¢ Dine si le cundsct stuparul. Aga sint: 1, Cand stupina © tnchisi de pom sat case inalte, jnedt albinele spre a puté est din stupin& sint silite si 38 fnalte sus fn sbor. In astfel de sbor pe sus Jesne fY vine rojulut pofta de dues. Dect stupina si fi la Too potrivit. 2. Cand reginele es speriate din cos fiind atacate de regina rémasi in locu-1, sati ofmd voim ei prindem regina de pe craei si o scapam din mAnX, sait cind inainte do a s® agéda roiul pe ceva, nof umblim po sub el, atunct not fnck 1} manam tot maf-departe pind cAnd pote chiar si sé duck en totul. 3, Fug si atunci, edmd dupa ce sail asédat pe crack gi find forbingéld mare tt lisim mai mult de o dri nepring! po crac, de accea ca si nu ne fugi roit nu trebuese Iisatl mult timp pe cracd, of dupa co s'at agédat bine dupi cum am védut mai sus, si-f prindem. 4, Daca, dupa ee i-am prins, Lisim cogul in argita 96- relui, atunet ines fug, deel si le facem umbri cu cérgafurs, panzituri sai tufart. 5. Dac& e negrijit cogul sat e plin de panzi de paian- gin saii at clocit fn el gaint sat gasce gi salt spart outle in el incat sé simte mirosul lor, sat dae dormind pisicele in el le ait cXdut peri si réman in el, atunet totd’auna fug. Deel si grijim cogurile, ca si nu poti oun gi cloef giinele fn ele sia sé culea pisiccle gi a umbla girecif in cle gi a Je cadea pert tn ele, ciclo de ajuns un per de pisick satt panai deSe de aceea gi act ined s& recominda de a fi parlit cosul cu ae spre a arde pinza de paiangin gi peril de pisicd gi de y6- cf gi acestea urmindu-le nu ne vor fugt roit des. $83. Tréntirea roilor. Roindu-ne matcele pentru a — doua sati a treia éra, vedem, ca roiul are albino putine de © parte, dri de alti parte timpul a Snaintat incdt ou téth si- inga lor nu vor puté cira atita micre, — ca si aiba de ajuns preste Gm&, atuncl impreunim dot sat tret roi la olalti in si acésii luerare sé numesce . trantirca roilor. Trin- iron tobdéuna s& face séra in urmitoral mod. Prindénd mat inti cite o regina din faeare roia si inchidéndu-le in cate cufid Ineepem si afumam albinele din cogurile de trantit uu fumi de sei, de panzd, de balegi sai stropite cu spirt de miere pregitit dupa cum sé ya arita la locul séi may nainte spre a nu sé simt{ aga de taro mirosul fixcdrul roit si a sé tiia i omori, sai chiar daci vedem, ca sfint tare rele albic nele, le amejim cu fum de puf (Lycoperdon Bovista) un fel “de burete strins prin Tulic gi August 5i useat bine, Tuam ‘pot cosul cu roiul cel mat mare, (spre a puté doved{ albi- nele din roiul cel may mare cu albinele celuilalt in cas, cand “ar da de rosistintz) do minunchiti tn mana dréptt, éri pe celilalt preste care’l trintim i care e mai mic, in mana ‘sings Jos pe pimdnt punem o nada, sai un capét de lat chiar facem o gauri in pimént si astfel trantim cu pu- pe cosul din mana drépti fart veste pe nada, lat sau gript. Ta trantirea cogului albinele cad jos grimada. wuci iute Je acoperim ou cogul din mana sting’, pe carele si nu omorim albinele de jos, ‘1 punem eu o margine spit’. pre vre o surcea sai pétra sai pe ce Yam pus, binolo picate jos taeep a sé suf pe marginele eogulut de Tiuntru ba si po cele de afui dimpreunt cu reginele eo ‘nat ff, Regincle simtind ei mai sint in cos si altele, ash retrage In cite 0 margine a cogulut tmpreuna cu Fei citi ou o a perdut’o din urmi (din vedere), altele 8ogg Se carif stmt mat slabe (neputincidse) chiar es afurd pe cog te- méndu-sé de a maj tntra inkiuntru spre a nu fi atacate de eele din liuntru. Fiind-c&é reginele esite afar de reguli, stint cele mat slibufe si cu partide maY miei, Ie putem ehiar si omori gi a le lisa sub cog la loe insemnat spre a le vedé albinele c& stint mérte si astfel albinele de capul lor le pie risese gi sé fmprenn’ presie népte cu albinele de désupra cogului saii_a reginei dominante. Déek albinele de din afar acosuluYnu s’ar trage fn Iuntru, luimo pénai de gasci sait ined si maf bine o ramuri frunzési gi le miturim jos. Ca- dute jos s& trag po sub marginca cogulut proptit sat pe gaura cogulut inliuntru. Dupi vre-o Gri ne uitiim tn cos yi déck albinele s’ati tras téte sus si acolo sed in tacere stranse la olalta, @% la cutiute stint forte putine albine piditére, & semn cX s‘aii fmpicat si atunei ‘I punem Ia loc. Déck inex sta resfirate tm cos, inedt formézi nisce lanturi gi albinele printre lanturi stint spaciuri géle si la cate un loc vedem eate am ghem de albine maneindu-sé si voind a sé strapunge en acul si tot eogul biztind gi nu audim rodénd pe marginea eosuluf spre a'l curat{, ci sé a albine multe si la eutit pi qind pe regincle tnchise, atuncY e semn, ed nu s& pot invof si pe un astfel de roii trebue si’l observim bine. Unde ye- dem vro-un ghem de albine ’I Juin cu o lopaties sil arun- cim fn un blid cu 2p spre a sé dosprinde albincle unole de aliele si a gasi pe regina. Regina aflati tacd o inchidem in © cutid si astfel fntepenim cuticle cu regine pe piretit cosu- Iut spre a vedé, careadin ele are partid’ mai mare, Pe reginele cu partide mici incepem a le sedte de sub cos si a Je omorf, pan& cind remain dou® regine. Acum partidele st fac maf mareate. Spre a afla-carea are partida cea mat mare infingem enticle pe dou& margini opuse ale cogulu!. Pe cea cu partid’ mai mare, décio vedem ci e bine desvoltati, o Vistm singuri, éri pe cealalti o seétem afari, dari nu o omorim spre a yedé ce mai fac albinele si ca si sé impace mat lesne le mat stropim cu spirt de iniere.ee § 84. Ca mijléce de domolire si impicare a roilor ‘trdutiti s& privesce fumul, stropirea cu apX rece gi spirt de aiere. Déc& nick cu aceste mijléce aplicate nu s'ar linisel, "ei ar umbla albinele tm fugi ca si cumar eiuta ceva inérind si cgind moroit, ba fiind pus la loe intra gi in cogurile de aliturea si stint gata a st Ina la lupti cn téte albinele cu ‘edte sé intAInesc, un asifel de roiti e niraivas, si pe unul ca * acesta trebuc dus dintre stupt si pus la o parte singur, ici anul ca acesta chiar de I'am da indirit de undo a roit, pre- tutindenea ar omorf reginele si ar causa yéduvit. § 85. Po roi narivast ducénidu-i la o parte le lua _ téte reginele si le punem um puiii de regin’ (0 cisulié eu re- ~ gint impupati) cee sii dst preste seurt timp, dari gi pe acésta nu o punem liberd, ci inchis’ in cutiii, ciel astfel ar réde pa- refit chsulil si ar omorto. Védéndu-st firk regini, dar sim- " gindu-o pe cea in formatiune, tncep dela un timp a st linisef sia lucra si vedéndu-si apol regina egité incop a fneerca st 0 clibereze, ceea-ce neputéndu-o face ele, va face-o stuparul. Ghiar si dupi acésta ined trebue observat si vedéndu-l ca sporesce in lucru c semn, cd s’a indreptat. Niniivasit acogtia int de regula astfel de rof, a¥ caror regine inptrechiféindu-sé timpul roitului in sborul ei sus de impiirechiare "sf lasit jiul ma jos sicl cdutdndu’si regina, sGnt silite a sbura mult timp prin aer — pani isprivesce regina tmparechiarea, fn care timp a putut fi ménoati de vre-o pasére, dare sub cure du- vat, mai vin si alte albine din alft roi trantifi unul presto “altul, care nu st impacé ou starea creath lor tn roiul tmpreu- nat, de dro-ce gait perdut eipetenia lor, si fiinded si ack — ii tot proste asemenea stare, stint manidso gi intirité si pe celelaite si mat tare, Stuparal cind prinde aséfel de rot bre- pue si st invalésci bine, cici altfel este mugeat fard crutare. $86. Fiind-ea am vorbit de trintirea roilor, va fi lo- ‘oul acf de a vorbi si do impreunarea stupilor tn timpul pri- iverei gi al tomnei. Improunarea stupilor primiyéra, Ta cogurile de nuclePer ar Rat si de pac fn cariy sé afl rogino in améndoud, impreunarca sé face astfol. Ne uitim in Iuntrn la constructimmea fagurilor si fiind in unul fagurit mai regulaty si mai frumosi, ‘I lasiim pe acesta si ne apucim de cel cu constractiunea mat nere- gulati si tnoopem a da albinele afark prin ciociniro in un cog gol asedat fn locul celut ce-l dam afari i modul cum vom vedea mat nainte la § 91. Pe albinele date afars le finem preste népte firi regina. Pe regina des! o vom prindo s4 nao omortm, ci sati si o folosim la doliturarea yéduviet din vre un stup, sat apot Hisindu-o in cosul ef eu vre-0 300 de albine o vom folosf pe timpul roitulu dndu-1 albino prin stransura saii prin trantirea vre unui al doilea roi si apot © ducem cu cog ou tot aiurea. Albinele date afard le dueem ou cog cu tof legate la gura, si nu sé iniidusésed la un loc récoros gi acolo le finem dela 2448 dre spre a vedé, ea le lipsesce regina. Vodéndu-st fard regind ’si perd pofta de aparare contra altor albine din alte eosury. In a doua séri stropim albinele firs regina cu miere subfiati en apt sali rae chit induleit gi intorcéndu-l cu gura in sus punem désupra lui stupul po care voim si’l intarim si legindu-le pe amén- doué eu un stergar sai lo prindem cu scdbe (copeil) spre a nu sé dosface unul de altul. Albinele cu regina din cosul de désupra simfind mirosul miorer din cogul de desupt. st pogéra la ele si incep a suge mieroa stropita pe ele. Albi- nelor fiirk rogini Je cade bine acest ajutor si ineop si cle a st sui una cfte una tn eogul de désupra si astfel preste nopte sé fae téte de acclasi miros si astfel cele cu regind pentru ef Ie lasi a Ie suge mierea, éri cele orfane pentra-ci stint pri- mite fn o Societate cu cipetonit, nici uncle nici altele numat eugett la impirechiare, ci s& impreund la olalt4 tnedt formézi un stup bun. Firesce c& acum trebue si’ nutrim do cate ori vedem eX are lipsi de brani. Cel mai bun nutreméni este mierea curaté, Nutrirea nu fine mult, do éroce fiind acum albine multe, ele fneep a merge mai multe la lucrn gi ‘adun’ mat lesne, eéei e constatat, ci albinele numa eam a— séptea parte es la Iuceul de afara, cclelalte rémén la luerul din = Vuntru. Proportiunea acésta st fine numat cam la stupiY Puternicl, cel slabi nici im acésti proportiune nu pot ost gi de aceca. apo! si taintéc’ asa de gre, Pe Mngi acestea un stup slab este espus gi la béle multe, § 87. Mai greit e, cfind stupul dat afaré are par. Atuney alt mod nu avem deo sedpa puit de peiro, do edt Iuand (seofénd) fagurix din cos 98-Y ayedam in rame si eit punem Jno tm, carea fnci are lips’ do ajutor. Aci albinele ine data tt acoper si grijese de ct pani ti sedte (os afart). Unit Wie, ch astfol do cogurt din carit dim albincle afuri trebiese Finute ine’ 14 gile pant es puit, dard timpul find lung de- parte, de alti parte inst albinele védéndu-sé firs regini pot SWs1 imeépa a’si face regin’ nous, ceea-eo tn cosurd de nucle “Si pac c firte grett a le gist si sedte pe téte afar, asa inedt Tucral ni s'ar lungi taro si in timpul acesta ar trebui neice: 3 tat nutrit, ccea-co nu sé prea plittesce, Decl © gro a scipa jotul gi a nu suferf nici o sedidere, Apot chiar de s'ar puté forma regini de putinele albine ce ati ma¥ rémas in cog spre mutritea puilor, nu ar avé trantori spre a st puté impire- chia si astfel ar devent parthenogenitére. Tot in modul acesia impreunim stupit din cogurt de nele gi de pae yi témna cu accea deosebire, eX témna tree ie si Ie dim inc’ miere spre a’s\ 0 puté ctira sus sia 0 lipis $88. Cu mult mat ugor este improunarca stupilor in ame, In tira mat Antdiit osaminiim regincle spre a vod, rea din cle © mat bine desvoltatt si prin urmaro do tinut, ‘Tinorotea lor trebue si o scim din protocolul stupinel. Scdé- em pe regina cea mai slab afard si lasim tirna véduya re-o 2448 ore. Dupi treceren acestut interval doschidom Ima eu earca voim sii-’t impreuniim si deseoperind. magasi- ul de sporivé. spre a s® puté suf albinele si tn magasinul miere. Acf in magasinul fe miere asedim ramele ou ine cu tot ale stupulul véduyit, Sri pe albinele, cari) mm i tinnt de rame, ci ait rémns pe pirefit tarney din careame Je seétem, Je miturtim pe vre-o ram’ cu fagur si le dim Ia celelalte stropindu-le putin cu api sati rachiti induleit ou micre spre a sé tmpica unele cu altele la Inerarea curdfiret acestel duleot. Preste ndpte albinele st vor trage de desupt Ja regin’ in magasinul de sporire. Tn qiua urmitére scétem ramele eu fagurit golt afara, éri pe cel eu putind miere satt cu pul fi punom sai stupulut tmpreunat jos in magasinul de sporire tnchiqéndu-l pe col de miore éri, sait ajutim cu ast fel de faguri in rame pe alff stupi slabi, satt ff pistrim spre ai avé pe timpul de miere, dari nici decum si nu striedm topindw-t, Astfel este impreunares: stupilor tu tarne primivéra. § 89. Témma tnsk ¢ aceca deoscbire, ed dupi ce am véduvit un stup, I'am finut 24—48 ore aga 9i apot Yam im- preunat tot ca may sus, {i punem in magasinul de sporite tamole pline cu miere, éri déck acestea nu ar fi de ajuns pontmn ernat, atune! ti punem in magasinul de_miero fagurt in carii sé afl cite putin’ micre sai le turndm fn un vas amume facut pentru nutrirea stupilor miere cureti, spre @ 0 tira jos tn magasinul do sporire gi a o acopert in ecliute spro a nu sé strica. Mierea trebue dati in mésuri mal mare gi neintrerupt spre a 0 cara in celinfe sia 0 acoperi, cde} dandu-t micre mai putin’ si ou tntreruper!, regina sé va apucd de ouat si scos pul gi astfel mierea ce fio dim nu numal ca nu o tine pentru deni, ci inci o péte consuma si pe cares a avut-o el spre a hrin{ puif’ce il sedte. Tnos si mai Iésne putem urma Ia impreunarea stupilor jn trne, déck avem fordstra eu siti de strmi de mirimea eolorlalte ferestre spre a inchide si separa stupul unul de altul prin ea, ‘Tot Iucrul stX in a-t prinde umuia regina, ® da albinele din tarna, co voim si o finem in partea despro gaara de umblat numat intre ramele jumitate xt apol a le pune feréstra do sirmi la mijloc spre a nu mal puté strabate mai indarit; apo} a lua si ramele coluilalt stup cu albine ou tot gia le ageda dela feréstra ou strma indirit spre usa. ‘Albincle color dot stupi impreunaft printre feréstri st imprie-lese lesnc, gi adecd, cele fart regin’ cauti ca si cum s’ar Tuga brecum a stribate Ia eole cu rogin’, La vre-o 2 sai 3 Gile sedtem sita de sirm& dintre ramele eu faguri afarit si Impicarea si fmpreunarea stupilor o gata, De nm va avé nieve de ajuns pentru ernat, urmim ca mal sus, § 90. Roii artificiogt. Obvin casuri de eAte un stup ¢ plin de fagur si albine, feat ne maY tmespénd in trni, es afark si stair’ nelucritére fi totus nu roiese, érit nou’ ni st urésce witindu-ne la el si padin- Alii dati, ex chiar’ dack roiese stupiy, 9 Intore roit érist indirat, tm care cas regina roditére este omo- nit gi not trebue sX mat asteptim tei deco dile, fon alta regina si roinscd si astfel s& intardie roitul si trece timpul cel bun de carat, timpul de miere numit astfol, — Apol ce © mai neplicut, ci sé amestec cite odatii atita rot, ineaé na le mat scim do cipitdit si s% oméri forte multe albine, — mates, — ba unit apot si fag. Spre a ocoli acestea Si alte neajunsurt, stuparit s'au ingrijit de a alla calf si mij- Iéco, prin carix pots ajuta si a mu fi espust Ia perdert si asteptarr zadarnice. Un astfel de inijloe contra neajunselor ingirate e sporirea artificidsd, caron sé pote face in tret felurr adeci: pana si’st 1. Prin sedterea afari a albinelor din cog (prin ciocd- ire, fum.) 2. Prin stransuri; 8. Prin impirtire (ro¥ avtifteios). § 91. Darea afar prin cioeiinire st face la stupiy din osurile de nucle sat de pac cu consiructiune imobild atunet, nd nu sé afld put acoperiti pani jos in fagusi, ciel de vor ‘Put fh cop pans jos, atunct si nu dim albinele afnri, ctiel rémén neacoporifi si pot si mdr tn fagurt sait apot si Yor ef albine nowt, pot ff firs putore de viatl, tnedt tot aceleass umari rele, et perdem sporul de albine. Da- afaré a albinelor sé face im modul urmitor. ‘ acd stint albine Ja gura coguluy, atunet mai antait afuemAndu-le le silim a sé trage inliuntru. Tot aga facem décs ridieénd cosul réman albine pe seindurad jos. Dect ridieim cosul de pe scfimduri aga, ca fagurii st vini cu muchia pe partea i care’l pleotm si de-odati’l intéreem eu gura tn sus. Tn locul de unde am luat cogul eu albine punem unul gol. ‘Timpul, carele ¢ mat potrivit s& sedtem albincle din cog, este diminéa pina cand albinele sims téte in cog, cicl si mierea cirati din dina treeuta © asedatt si sth mai bine in celiute spre a nu curge aga lesne si umple glbincle, satt inttrdin- du-ne din dre-care caus putem face si elitr’ séri intre orele 5 si 6. Cogul cel plin ‘1 ducem la o parte tn stupini si age- dandu-I pe wn scaun sai ‘l apuefinm intre picidre eu gura in sus cum T'am fost intors — sat fiind sipati o gropi in pa- mént in loc do a’l apuca intre picidre "I asediim acolo spre a nu ne amort{ picidrele, dari aso, ca fagurif si nu fie ple- eati costig cu latul, cXeY ugor st pot indoi si rupe si atunct cargénd micrea din ci, albinele umpléndu-sé de ea st ingreu- nézi si nu pot sbura, ba nicl nu st indurd si o lasii si curgt si cle si és afara gi si st duct In lipst, Désupra stupulut fntors eu gura in sus, puncm un cog gol, dard aga, ca sii st potrivdsc& gura pe guri. Aceste 2 cosuri sait lo prindem ou sedbe de sirmi (drot), satt le legim jur tmprojur eu o panzi, spre a nu puté es{ albinele afari din cos. Dupi ce le-am ayedat astfel si le-am legat, Inim 2 vargele gi tneepem s& ciocdnim toema in partea de jos la minunchinl cogulu. Dupa ce am ciocanit’ putin, incottim eu cioeinitul spre a Lisa pe ailbine si aib’ timp a’si Iua miere de maincare de drum, Albincle la sgomotul ce’l produe virgelele s# duc Ja micrea ce o at pentru ‘imnincarea lor gi jute sé provéd eu maneare, fncepénd a fngt spiriate de colo pint colo, Dupi ce s'ait mai liniscit albinele — semn ei s’ait provédut cu mancare — fneepem de not ciocinirea tot in partoa de jos a cogului. Dupa ce am cioeknit vre-o 3—4 minute, tneepem a ne sui eu ciocdnitul tot mai sus pant am ajuns désupra la gura co- sului. Ciocinirea si nu fii prea tare spre a nu strica lipitura~ cosuilui saii a desprinde fagurif din cos, ci numai spre a face “sunet gi a speria albimele de a st suf in sus. Ajungénd cu Ciovanirea pan’ désupra cosului, ne punem urechia la cogul ‘eel de désapra si déct audim biztire de albine pufine, tnee- tim catva timp cu ciocinitul spre a audi si albinele cele din eosuil de jos, ef si désupra stint albino si astfol natura lor "de a sé finé totdéuna désupra le atrage de a sé sui gi ele sus, cu atat mai vértos, audind cf mat sdnt sus. Dup’acea Grisi incepem ciocdnitul. tot de jos in sus gil continuim pant atunct, pant cand punéndu-ne ureehia pe cos, audim ch gait suit in cogul de sus destule albine spre a ff de ajuns la formarea unui roitl. Acum deslegim cogurile si ceredm, déet regina g’a dus tn cogul de désupra. § 92. Corearca, ca dre regina si aflé in cogul de dé- "supra, sé face c& punem de desuptul coguluy, in care am amd- “nat albinele o cdl de hartia négra si dact vedem pe anti ~ out albisére picate jos, atunci ¢ somn, ci regina este désupra si astfel am reusit cu Iucrarea ndstra gi in casul acesta agi-_ dim roiul acesta la locul mateei. ~ § 93, Pe mated o ducem si o asédim eiurca ingrijind chteva dile de ca, pani sé vor forma albine de carat, ca si 1 dues lipsi de apa, cact lipsa de api are urmiri rele pen- ‘tru albincle tinere, cict pot da in durore do inimi si a 96 _pripids, ceea-ce are urmare, ch albinele toemay in timpul, in care s‘ar core si fii mai multe, sé imputinézi si nu pot fo- ¥ timpul cel bogat de oxrat, timpul de miere. Apa i-o sat in fagur culeat pus sub cos sat in o sponghié (bu-. @) plina do apa. Dact insi regina nu voiesce nici de eum vel parisésed cosul si si sé sue in cel de sus, in astiel de ne Kisim pe diua aceea de a sedte albinele afara, éri, “cele ce s’ai suit in cogul col gol, le dam rast indirat-si ca la trantirea roilor, pe cel not °l tramtim jos si pu- n preste el cosul cel vechitt si astfel albinele sé duc Ja sul lor de mai nainte. In diua urmitére éra ineeredm Iu-- rea de dat afaria albinelor si dact ne a sucees acum ‘gi— yoim s# punem roiul acesta in locul matcel, atunel si nu-l agédim indata la locul mateet, ci pami tn diminét urmatére si-l. tinem la un loc récoros gi numai fn timpul, end albinele fneep si umble tare, atunci si-l punem in locul mate, ori pe matea, daci mai avem stupini aiurea depirtata, cale de vre-o 2 ére o punem acolo, éri daci nu ayem o punem mal la o parte. Albinele caritére téte vor merge la locul lor de mai nainte, adeci preste roi, éri matca va réminé numat eu albinele, care clocese si cu cele tinere. § 94. Urmand timp frumos, rojul format prin cioednire (ecétere afari) ’si afl nutremént si not nu mat avem lipsi s% ne thgrijim de el in alt mod, decdt si’l observim in timp de trei dile, ca mu cumya si ési din cogul cel gol, dac& tnsi ar urma un timp ploios sai chiar récoros, ineat albinele nu ar puté esf afari spre a’si cinta hran’, atuncl trebue sA le hranim. Cum sé di mAncare stupilor, vom vedé la nutrirea stupilor. Aci amintesc atita, eA dacd mancavea consti din miere subtiati cu ap’, atunci numai trebue si le adipam daci insi le punem un fagur plin de miere, atunel pe nga fagurul de miere le mai punem si unul eu api. Pus roiul in locul mateeY de multe-or! ‘st pirisesce cosul cel gol gi st agé(, ca si roiul natural, pe vre-un pom, de unde’l Indm ca si pe roiul natural. § 95. Mai putem sedte albinele din cog si cu fim gi adeci: facem mai multe gaiurele in paretiy eosului de nuele gi intoreéndu-l carsi pe. cel de sus, ‘I punem en gura in sus désupra unei bote (cofe de apa, donite) érX in Luntru punem un yas cu fum, Fumul va intra prin giurelele fieute in cog si va sil pe albine, si ési afar. Albinele esite vor°sbura Ia locul lor avut, unde acum am pus un cos gol si pe Ming fumul, ce intr in cos mai putem gi bate incet cu yro-o vir- gea. In tot timpul afumatulai trebue ca doi inst si sé uite désupra in gura cosului si cand va vedé pe regini, si o prind’ si sk nu o lase si fugi. Prinsi odati regina o inchidem tn o cutis gio punem la locul cel vechiti sub cog si védénd ciAe eau intors indarat destule albine spre a forma un roiit, 7 li- _ pim impregiur, éri pe mated o ducem aiurea urmand eu ea ea mat sus Ja cel format prin ciocdnire. - Fumul trebue si fii subtire si mai slab spre a nu sé “inneca albinele sai ametf do el, ciel atuncl ametite nu pot es! afr. § 96. Roiul din stransur’ s& face atunci, cand 0 mated dest are albine destule, nu stint insi de ajuns spre @ roi in mod natural, sai si de ar rof, dari atunet s'ar strica gi nict ea, nicl roiul nu ar ff do trait. Stuparul voind ins’ a’si in- multi numérul stupilor si totus matcele si nu i sé slibésct, — dac& stint cogurl eu constructiune immobila, ia albine din mai multe coguri gi le tine prinse in un cog not avénd de “euget a forma din aceste albine prinse de prin téte cogurile, un roitt not. Dup% ce am stréns de pe unde am putut al- "bine, ineat stint de ajuns pentru un roit, cdutim a-i da gi o regina. Regina i-o dim sai ca pup& fnchis& in cutis wath regina roditére tot inchisd fn cutit gi pe roiul acesta format "din albine din diferite court ’l finem la un loo récoros pin’ ‘sdra spre a st mat impica si cundsce albinele unele cu altele gi apot ‘I ducem fn o departare de 2 dre de stupina de unde “Yam format sil astdim acolo spre a nu mat vent albinele _indarat. In chipul acesta ne putem face ro¥ forte lesne fara a simt{ mateele din care am luat albinele vre-o scidore. Ibinele stranse astfel le putem agtda gi in tarne si dacé mya nu am'avé nici regini gata, nicl fm formare, atunci putem pune faguri cu ond préspete de 1—3 dile spro a’gt e cle regin’ non. La o séptéman’ ne uitam la ele spre yedé co att lucrat si védénd, cd s‘att format maY multe o&- de regina’ si ct acum stint impapusate, le esaminém pe si pe cea aflata mai bine desvoltata o lasim, éra pe téte elalte le stricim, ca astfel tn‘ noul cos, si nu s& péte pro- mai tarditi imparechidri gi si roiasct Daci ins’ nu em unde si strimutim t4rna in depirtare, oi sintem silifi finé tama tot in stupina de unde am strans roiul, atunetee ae le inchidem @m tdrna, in caroa le am prins si punéndu-le fa- gurt cu puY si cn miere, le finem iehise pani atunei, pana cand ¢s albine tinere. In timpul edt sit tnehis, si nu uitim axl da api si a lisa si strtbath acr la cl. Mai putem wma si altfol, cind nu avem unde duce roiul si adeed; punem yoinl format cu tarné cu tot pe timpul, cAnd umbla albinele mai tare in locul une matee, carea sémink eu locuinta roiu- Tul, — de aceea va ff bine, ca oft sé pote atat cosurile oat si tarnele si sémene unele cu altele si mumaY pragul dinain- tea locuintelor sit sé deoschéseX prin forma si colére spre a’gi afla albinele lesne Jocuinjele — si fiindes albinele harnice de c&rat, vor fugi indarit la locurile lor, sé vor trage albinele mate! strimutate in roit, dard atunel trebue si-i dim mat- cei strémutate api spre a nu ftnsetosa. § 97. Roit artificiogl. Din cele pink acuma aratate s'a putut vedé, cd ‘tote Iucrarile stupiritulu! cele mat grele si mai nesigure vin inainte la stupi¥ pusY in coguri de nuele sat de pae ou constructiune immobili. Din contra le tarne Tu- cvarea sé usurézi si stuparul merge pe sigur, de ére-co fn tame pote vedé téti Incrarea albinelor, ba péte prevedé, ba chiar si le impuni, ce aii s% Iucreze in vitor. Aastfel gi roirea artifieiés’ in tarne e en mult mat uséri, ba ta adevér yorbind, numai in ‘time ne putem forma rot artificiog!. Roi artificiost s& pot face in multe felurl, dar& nici ef nu sé pot face ori si eAnd. Ca regulé generala, clnd si ne apucim a ne face roi artificios este, ca tirna si aibi albine multe si sh fie plin’ de faguri, éri fagurif si fie plint de puk si st fi egit. si trantor’, pentru-ct in xadar vom fice rot artificiog! inainte de a og si trantorii, exer reginele ne avénd cn eine st impirechia, réman sterpe si astfel roiul nu péte fnainta si a st spori, Cam astfel sé forméza voir artificios’. § 98. Dac& avem vre-o regina de reservi (ecea-co in stupini mai mare trebue si avem in aga numitele tarne’de sporit (cultivat) regine). Lum o-tarnk si ciutandu-¥ regina si aflandu-o, 0 prindem si o inchidem in cutid si apoY impar-ps ramele eu fagurt in doué pirtt si le asédam’ jumatate © thr g6la, unde punom gi pe regina de reserva inchist ined, mai méturim si albine de pe fagurit eet ré- nasi la matod, ca roiul si G4 anal bun, Pe mato% © puncm Ja locul ef ayut déndu-t regina indarit, 6rd pe voit ‘Il ducem _ in departarea indatinata si acolo ‘| asédim tn stupin’. Daca mu am avé loc aiurea, atunci albinele ciratére #6 vor intorce la mated indérit si noi numaf pentru aceea am méturat al- inele de pe fagurif, ce i am pus indurit la mate’, act al- inele ee clocese puil vor rémané in roi spre a tnvilf gi loci_puit, pentru aceca roiului ii dim regina spre a puté ontinua cu ouarea tn rol, érX mates o lAstim, si’si fact alti egind si voiului in casul acesta i punem ap’ in wn burete nu inseteze pind cdnd sé vor forma albine de edrat. Dupa rei dile, dact vedem, e& albinele “si canti regina si voose © olibereze, atunet o cliberém noi punéndu-t atat mateci ai roitfluY rame cu fagur gol, dack avem la dispositie, érit A nu avem fagur, atunci le punem rame eu incepaturi de gi ingustim spatial din tara’ ou foréstra spre a fi cil mai mare in ea. Nu trebue uitat insi, c& dosf constructiunea tarnclor le are multe avantage pentru cultivator si astfel pote lesne si rot artificiog?, totust nu trebue sii sé restrangit Ig roi artificiogi, de érece roit naturalf roiese mat bine, albinele din mate’ sé impart mat bine la formaren stu- noii; sé silese mat tare la adunat si puii rémast in tam’ pot reef asa de lesne. De aceea sf nu st prea silésct liviitorul a’si face rol artificiogi prea eurénd. folosit, péte prea Jesue si’si strice, caer dand prin luna it cate un frig si neputéndu’s! albinele fnvali fagurit i cum sé cade, ba cite odata fiind chiar silite de frig stringe grimadi pe faguri in sus spre a sé inealdi, le pull gi le mor si astfel yoind a st folosi, mat mulé ccf i sé pripidesce sporul din ambele-tarne, si in o tira’ bunt sé alege cu doué rele de nu plitese cael in loe deBoma ae § 99. Al doilea mod de a pregitl ro¥ artificiogt este, ednd in loc de regina roditére ii punem roiulu! numal o ca- sulii eu regin’ impupati firesce inchis& tot in cutia. Si la felul acesta de roiti tot asemenea urmim ca gi la eel de sus. Impartim adecd fagurii din o tarnt in dous, moturim albine de clocit in el, witindu-ne la séptémana la el, ca st nu’si fi facut si alte edsulit de regin’, ccea-ce dac& gi-ar fi facut pe eelelalte pe téte le taitim jos, lasindu-o fnliuntru numai pe cca pusi de nol, ca nu cumva mai ficéndu'st gi alte regine, sd roiaset roiul si prin aceea si sé strice. § 100. Vadénd c& uncle matce prea silese roitul, altele nu ait loc unde si oué regina si asifel nu sé pot sport destul de tare, din astfel de tarni Inim cate 1 sai 2 rame cu fa- gurl eu albine cu tot, pani cand ne facem alata fagurY cu albine, ca{¥ simt de ajuns pentru un roit si-¥ astdim fn o tarna. Prin luarea acestor fagurt albincle din matee nu simt perderea, éri nof ne-am format un roitt not, avénd a urma cu el ca cu cel din stransurt, fafa de darea reginet, § 101. Are cineva si cosuri si tarne si voind a’st forma rol artificiosi, si fiind-c& tarnele nu ati albine de ajuns, ati ins fagurt de ajums, éra cogurile at albinc do ajuns si nu ait faguri, atuno} ludm cate un fagur cu put din ficcare tarni féré albine si apo! tncepem a strange (prinde) albine din o surf sati a le seéte afara prin ciocinire in modul aritat Ja roit prin ciocinire sat fum gi astfel le dém preste fagurif en pul asédafY ino tarnd noud si o ducem tn depirtarea obiei- nuit de 2 ére si acolo 'l punem in stupini. Totdauna de cite ori ne facem roi artificiosi, si nu ui- tim a pune si cite un fagur cu micre in tirni, pentru-et urmind timp ploios, si nu péri de fome si si ne uitam la siptémina, cA oft a tnaintat in lucrarea fagurilor, puilor sait a erescerel reginel, dup& cum adeci i am dat de lucru. Spre a tiné fnsi minte c& ce Iucru i am dat sa ispra’ fiecare tama, ne sorvim de un protocol, in care ne insemnim datele tim a ne fi de lips, preeum Nrul tdenel, Nrul fagu- ce onoe Gs llor yeehi, not; etatea reginci, de unde sé trage, edt a roit, ave aplecdri spre furat? ete. § 102. Nu pot trece eu yederea aci aceea insusire ca- teristic’, ee o att unele matce, ch adunii, sé sporese gi roi- maj tare decit altele, care stint tot tn aceloast conditiunt. siea sfint insugitl protidse, pe care stuparul si nu le tréek vederea, ci s% le tind in evidenji, cic! astfel de matee sit de soit bun (nobilitate), si dai voiesce a avé albine itdre, tot din asemonea matce si’s! prisései stupi. Cu osebire si caute a’si forma (face) regine tot din asomenea tee — de dre-ce reginele stint suffctul fiscirur stup gi e sonstatat, ci téte albincle siint silitére, dari nefiind regina ili, nu lo scie Impari{ Iucrul ce trebue si’ isprivésed al- le in cog cum sé cade, de aceea uncle matce inaintéai de incet si nu sporese intru nimica, ciel regina nu e » Cum si fii regina, ‘s'a aritat la deserieroa el, x § 108. Singur numai din formarea roilor artificios! inc& te vedé, cx tarncle sft mat de preferit de cd eogurile le, de pae si de cat butucit. Introveren st in. wrmétérele : 1, Fiind fagurii fécuft in rame, éri ramele proptite in fra din pireti! tirnel, 2 pot migea siagtda dupa plac, yoim gi cand yoim. 2. In tirne putem folost albinele sat numat pentru a ri, adundndu-si numat atata hrand, eit le cate de lipst “etnat, sait apol le putem folost numai pentru chrat ec, fiiri ins a le Lisa st roiasei. Oprirea de roit o numal atunet, cfind nu may vrem si ne sporim numé- tupilor. 8. Din fagurit in rame putem estrage mierea prin ma- rifugali (extractérea de miore) firi a strica fagurit acésta i folosim de mai multe ori — pe cand din Anandu-le mierea ti stricim si alteeva nu putom face de cAt sit topim de dra. Tn tArne putem si le facom chiar faguri artificiost de fagur.Be * 5. Faguri¥ vechY, care nu stint bunt pentra sporirea de albine, pentra accca ci li s'ati mngustat celiutele prin clo- civea cea multa a puilor, ff putem folos{ in magasinul de miere. 6. In tarne putem tmpedeca facerea fagurilor de trin- tori si prin acésta cruftim pe regina a oua out de trantori, ci in locul ficestora, ou’ de albine lueratére si sé sporese puterile folositére fn tarn’, éri nu mineitorii zadarnict. 7, Si pote delitura véduvia prim punerea de faguri ew oné prospete din alte time spre a’st face albinele regina noua, sai sé pot ajuta stupit slab prin punerea fagurilor plini de miere si astfel fi seéipim de peire. 8. Se péte tmpodeca facerca de faguri uetrebuinciogt prin ingustarea spafinlut din tirni sat le putem indupleea Ja facerea de foguri, pe care voim ‘2-1 folos{ mat tarditt pentru adunarea de miere. Din aceste cause, desi nu sfituese a st Iisa cu totul de culinra albinclor in coguri de pae sat nuele, c&ei acestea find eftine de procurat de o parte, de alto parte thsi in eo- gui sé desvolti albinele tn mod natural, ineat le putem stu- dia si not aplecirile lor naturale din :propria-ne esperiinfs. — totust de si procurarea tirnelor mat costigitére, ou timpul fnei tocmai din causele mal sus tngirate sé resplitesce cul- tura lor tn tarne si astfel ce de dorit: ca fiecare stupar sa’si cultive albincle sale dup’ sistema tirnelor lui Dzierzon, eu att ma¥ yértos c& tdrnele acestea apof si fin mult — erna- tal in elo st pote face lesme afari si sérecit nu pot stribate usor in ole. § 104. © insusire bun’ at trnele ch putem prin con- stractiunca for delitura véduvia, Mulfi stupari apo! spre a avé totdéuna la indemini regine roditére, ea si pota delatura acest neajuns si ad intoomit thrne, caril stint tmpirfite in mat multe parti prin pircti de seamduri spre a’si_puté forma. la trebuintt din unul may mulii stupl mit si astfel gi regine, de drece albinele separindu-le prin pirete yi rémangnd fird |— jini: avénd la imdemina out de 8 ile ’s¥ seit ajuta, det fi crese din oué regind’ nouk. Cut fi di mana, péte sa’st A si tixne do prisit regine, éri cel carg nu ¢ in astfel de we trebue si caute si’st ajute alifel. Am yvédut la con- etiunes tArnelor ci sint impSrfite in 2 pargi prineipale gi nume in magasinul. de sporire si in magasinul de micre si ‘pe aceste 2 magasine le putem despirfi unul de altul, dari le si putem Grisi impreuna. Am védut ch la cas de buinti chiar si magasinul de sporire ined ‘1 putem impartf 2 par{i, daci voim si folosim si ac tame miei (dark atunet facem tirnei o gaurd de umblat de desupt), numai cAt ra- je si nu fic max departate uncle de altele decat de 5 nan, alifel le ar lipiunele de altele prin facerea de celiute ‘ele. Astfel fiind tarnele impirtite tn tre! pirti, la cas ne si putem forma tre}. stup! mick, aga. ineat in fie- i putem ayé cAte o regina, prin urmare tn ocle 3 minte trei regine, De aci sé vede, cd facerea tarne- -ane cresce regine de reserva’ sé péte ocoli, putén- ‘eresce si in tne gi ined eAte 2 regine eft sé pote de una in magasinul do micro si alta in col de sporire. facénd avem totdéuna regine de reserva. Avénd regine de reservi in ambele magasine ne putem roi artificiosi si, inainte de esiroa trantorilor, caet vom numat din magasinul de miere albinele cu regink rodi- sicn rame cu tot sile asedim in o tind gélié gi mal pu- lu-f citeva rame cu pul si din cele ale stupulul din ma- mil de sporire, "| ducem in depirtare si roiul ¢ gata. E bine a tind si in magasinul de miere cite un. stup | mic preste érni, cici avem regine de resorya roditére si te érnfi érnézi may bine, c&of sé tnealdese unul de altul. Cap. VIII. Nutrirea. ya fi la loc a arata gi cum trebuese nutrith. (indoit) si adecs: 40 § 105. De érece impreunarea sii face totdéuna eu stupit: Scopul ce-’! urmaresce stuparul cu nutrirea stupilor estegs 1. 1 nutresce pentru-ci stint Tipsig’ de nuiremént. (sint séraci) sait 2. Pentru ca, si fnaintezo tnmulfirea sai sporirea stu- pilor. Nutrirea primavéra o putem face sai cu fagur plin cu miere, sai cu miere curati, sai on surogate, precum surogat de fitink de grav, de mazire, papusoit (eneuruz) sai in fine cu polen. § 106. La cogurile de nuele si de pae nutrirea 0 pu- tem face, dac’ avem faguri plini de miere, e& mai intai taiem cn un cutit ascutit coperisele celiutelor, care tin mierea in- chisi tn ele si astfel destupat ‘1 punem sub cog daet are Loe, acd ins eosul ar fi plin de fagur, atunel ttiem putin fagur din stup afaré cu deosebire din cei de trantori si in locul celuY fiat agedim pe cel plin cu sieve, proptindu-l intre cellalti prin nisee vérgele. Spre a gsi albincle mai curénd fagurul pus pentru nutrire, stropim intre albine ou férte pu- fink miere subfiatt cu apa. Albinele indat’ ce simt mieres, st desprind uncle de altele si imeep a o suge, lMsdndu-si tot may jos, pani dati i de cea din fagurul pus, pe catea apot © cara sus, sait daci e érna, atunei o manAnead din el. E de notat, ci daci nutrirea sé incepe primiyéra fnainte de a st fi curtitit albinele si timpul e tek rece, atunct e bine a le aduce in cast si aci dupa ce Je-am pus fagurul in cos le le- gim cu o®panziturt subtire Ja gurd spre a nu puté est afari, numaY si nu sé inddugéseX; daet fusi nu le-am puté aduce fn casa, atunet inedldind o eXrimidi o virim sub cos, si ast- felcildura din carimida. inetldesce aerul din cos, si atune; albinele sé dati jos. (Spre a nu sé arde albinele de cara- midi, si nu o inferbintim prea tare, si e bine ca ciramida Si o fnvilim mo carpi, ciel si de ar fi ceva pré caldi, pansa nu Iasi si st ara albinele). Gaura de umblet o astu- pi ea mai sus, § 107. Sh s& piiésea stuparul de a-'s¥ nutri stupil primityéra fnainte de a sé ff curktit cu miere subtiata eu apa,atunct el singur ‘si boln&vesce, molipsesce albinele si le fapidesce, do droce dat in durere de inim& (urdinare). Ibinele cidute in urdinare umplu fagurit de necuritenia, in- t nici véra nu-'l may pot curi{f, ba rodénd rémasitele de ecuritenii st molipsose si cele tinere gi apo! numa eu grett péte da inainte un astfel de stup. Daca inst s’ar intém- ca un stup si’si ff umplut fagurul de necuratenit, ceea e de reguli umplu faguri¥ de jos, atunct, dupi ce a scos spit afar’ si albinele in sborul lor dintéY pe afard s’ait cu- sé taii astfel de fagur necurat jos, ciety cu mult mat sor le ya fi albinclor de a’st face. alt fagur noit, decit de a il curdif pe cel umplut. § 108. Ta tarne mutrirea eu fagur sé face, dac& ff vem in rame, forte lesne, cici deschidem tarna gi 1 agatam en fagur fnkiuntru, avénd in grija sk dim cateva al- Ja el spre a-'l vodé, cici atunei acestea dait de veste Jor-lalte, cari¥ vor yen{ spre a sé nutef aci din el. Daca Geurnl nu este tn rame, atuncl fl astdim sil prindem in si tot cu rama ‘Il dim in liuntru, etet ¢ eu mult may decit a lil pune tn liuntru intre rame, cdci neputénd dropt sé va pleca sati Ia o parte sait Ta alta si atunet inele spre a visbi la miere, incop a réde fagurii din rame Wf strien, dri pe cel pus Mliuntru incep a-'l tipi si de fa- suri gi de pirotil thrnel, asa, teat cand vor vot si’l luém fard putem prea Jesne rupe fagurit din ramele, de earit este , egeace este in seiderea stupulut si a stuparului. Unit i i deschid magasinu) de miere numaf pentru acest scop si pun fagurul cel plin acolo asa, ca si-'l pétd euprinde albinele téte pirtile, pundndu-y ceva de desupt ca si stea sus. ea si la copuri trebue dat de veste albinelor prin edteya fmt de miere prin deschidatura din magasinul de miere, slobodind o afi tumuiati in miere, ca si st suic albincle si sh gisésci fagurul plin, din carele sug eu Kicomid t6ta rea. St intémpli, forte adese-orl, ed mierea din fagur sia _ if, incat albinele nu o pot folosi tt, ci numa pe cenes subtire, dri pe cea tare o las acolo, Asifel de fagurt nu trebue lepadati, ei si-i pistrim pani cand vom ineepe nutri- rea din ealeulare (speculativa). Atunc} punénd albinelor ap& in un burete sai in un vas, 0 vor topf eu ajutorul apet si astfel o folosese spre a’si nutri atunei puif. La frig mievea totdéuna st intiiresee, de aceea fnainte de a pune fagnrul tn stup, trebue tinut Ia calduri spre a sé ma topf mierea din el si astfel cildut a-'l pune albinelor. § 109. Nutrirea faenti cu miere curati stérsi din fa- gur. Stupii din eoguri st nutrese primivdéra eu miere subtiata eu api, numai dupi ce ait esit odath afari si s’ati_ curitit, edcY fnainte de asé® fi curktit, a-Y nutrf eu miere subtiata en api é tot atat, cit a vot din adins a-t molips! de urdinaro si a’si imputina albinele spre a’si slabi stupii. De aceea nict odati s& nu’si nuirése’ nimenea stupi¥ cu miere subtiati eu api fnainte do a st fi curatit, cit gi astfol mierca consumatt preste érna, cu deoschire stupif strac!, carii consum& cu mult mai multi miere ca cel bunt, abia ‘si pot tind albinele in ele si astfcl, ciind li st di inca de noi micre si incep a sufla si ’s produce mai mare eilduri, nm s'o mat pot find tn ele (mierea eonsumata), ci stint silite a o da afara si astfel um- plu fagural de necnritenis, sai apoi cele mat multe din ele mor. Dee si sé pizésct stuparul de asifel de nutrire, pen tru-ci cei maf multi din émeni¥, cart tin stupi, si-t nutrose nu numat primivére, dari chiar si preste éri cu miere subtiata eu’api. Din acésti causi mulif ait venit la aeeea eunoscint’ nepleeuta, ¢% desi aii dat mancare la atita si atita stupt, dark toti i sat pripidit, firh tnsi a scl, eX causa pentrn care Ii s'ati pripadit stupif ecey slabY nu e altceva, deceit nu- trirea cu miere subtiati cu apa, din care apoi ai dat in du- sere de ini’ sati urdinare si apoi at perit, Mat este de observat, e& mierea trebue si fid curatd, de st pote din stu- pina proprit, eae! cumpérind cineva micre dela alti, pote fi dela stup! molipsifi de béle si astfel pe ling spescle cu eum- pérarea mierel, apo! ne ma) putem molipst albinele si de béleSo i ni sé pripidese tof col nutrift, Astfol a parit chiar fietzon, inedt odati a pripadit la 300 de stup! numat ciet Stmirit cu miere din stupi bolnavy de putredivea séméntel. _S€ pidéset dect ficcare stupar de miore stroing, exe! stint Gment atit do strieaty, tnedt chiar imbia pe altit cu miera ee ined si mat de condamnat a pune amiere otravitt € a 0 otra albinele din stupiny streine, pe cind pe aY Int fine astupaff, voind astfol a molips{ si otrivi albinele Oa spre a avd cl apo} mat mult folos. De aga-cova oh 88 e% ork cine, cick find-eX mierea sé intvebuintézn la forte Teacnry, usor sé péte intémpla, ca si i sé pregitésca ehiar si stuparulut celui, care a molipsit sait otrivit al- si mierea cuiva, si astfel nict leacul st nu-Y folosésed, lar si-i strico si astfol’sé pote tmplinf toemay Ja ol di- @i,eare sapX grépa altuia, cade ol singur in ea, $110. Avénd dect vre-un stup lipsi de nutremint, Hmiierea, o subtitin ou apa cildu(s, ba dacd e eumpérata ‘Sintem sigurt, ch dre dela stupi sinstosi ¢ mierea, To subjiim eu apy fértd, si mek si mat bine vom face, vom ferbe, si dack este cox, ‘I fntéreom eu gura in [ineepem a stropf cu-o linguri intre fagury, unde 96 bine, nu insi intro grimada de albine, {inénd cogul Plecat spre lijimea fagurilor, tmcdt mierea subtiati si Bintra tn celiuso. Dupi co am turnat printre toft fagurit earit st afi albine, intércem cogul deodaté repede toe- Phe cealalti parte a lafimeY fagurilor, teat partea fagu- ® ce era, cind am turnat mieroa désupra, si vit acum de fhedt daci ar ff mierca prea mult tn vresun lov, si irge in celilalt fagur yi astfel albinelo si o pats afla out pirtile fagurilor. Dup& co le-am dat astfel de e, le astupim la guré spre a le face numay intuneroe esi afart si-'l sim tot eu gure in sus pan’ ce cu- ¢% ait isprivit cu mancavea, Astfel nutrim, ednd nu m de frig, sai apoy cand ’l aducem fn cast la edl- Nutriroa accésta ¢ forte lesie, dari si prea original, arealbinele, E mai bine a nutri dup% cum s& va vedé mai jos. ins seddere, eX sd ménj Dac& insi stupul ¢ pus in stupin’ gi fimpul ¢ calduros, putem pune mierea subtiatt ino bueati de fagur si fagurul 4 virim de desupt, unde st dati albinele jos si si-o card sus. Timpul fn care trebuo dat nutreméntul de miere, sé fil séra dup’ ce s'ati Tiniscit, adeci dup’ ce nu maj umbla albinele. Preste di si nu lasim mierea ce ar may rémané neeirata sus, sub cog jos, cel 0 simt alte albine din alte cogury, m&valese inliuntrn i pot si. strice stupul intreg. Mieroa o mai puter pine si intr’un blid de lemn, firiménd pe désupra of fagur gol ca albinele punéndu-sé pe blid, sii nu sé fnnece tn micre si si mora, satt punem mele tot pentru-ea si nn sé innece, tai apo! punem mievea in nisce cutlY anume fieute spre a da in cle nutremént la timp do lipst. § 111. Tamele le nnirim cu miere subtiata aga, et scétem o rami eu fagur gol, ‘l umplem eu miere subtiati si ‘| athrniim in tarnd maf la mijlocul ef, unde albinele gasin- du-o s& folosesc de ea, § 112. Nutrirea cu miere subfiati trebue si st facd tot a treia sat cel mult a patra di, efiel altfel usor pot hi- mist albinele (aprépe si méri de fme). S& pote intémpla, cd cmeva mm a putut da unui stup méancare chiar la diva anumit’, sai cdnd i-a fost dat mat pe urmi nu-t a fost dat destulé maneare, pentru-ea péte uu-t a mai rémas pregitita gi astfel cfind s& iti la el, dacé este frig, vede ci nu mat miged, sat si de miges numa ofte uma, Gri daci este pus afari, le yede esind afar’ ca si cum ar fi obosite si ametite, ineat si par ch es afar’, st seape do ceva ret. Asifel de stup oste himisit si tndatt si-] aducem la cdldurd si si-1 dan de mancare miere subtiat’ cu putin api calda, ciel si vine in fire. Stuparul inst nici cfnd si nu lase si vie luerul pani intr’atéta, ci si ineép nntrirea mai de en vreme spre a nu fi silit si’si yéda albinele in starea acést de himisire, Pe un stup himisit trebne si-] Indim in ingrijire mai de aprépewi de féme in un stup, este regina, de érece albinele ci ruti si fi pregitese cea din urma picituri de miere spre anti, aga, ci albinele sé lasi pe ele a murf de féme git ese regina — atAtn e de mare iubirea lor catra eal § 118. Mai nutrese unit ou surogate si adecd miere stecati cu zachar, sat zachar topit in api, sai candel tn ap’ gi luaté spuma jos pe timpul cind ferbe. Téte insii stint scumpe aga, c& stuparul, carcle nu s’a tn- @ impreuna témna stupi¥ slab¥ — din pofta lacomi de ‘ayé mal mulit stupt, acum sé résbund primavéra, de drece pul slab, ca si omulut sérac fi e gandul tot la maneare, el mai nici odati nu e s&tul, astfel si stupul slab con- cu mult may mult ca cel bun, caet el nu scie si erute, in cosul lui nu ¢ nimic din cele ce-i trebuese — Pnicl cAldura si nicl miere c&tk i trebue, de aceea albi- sé Intrec, care de care si mandnce mai mult spre a dné ea flaménda si astfel ’s! isprivese mancarea tainte IP $i ajung la lipst. -§ 114, Nutriroa din calcul o face stupsrul, carele yoi- Wei spor olbincle de cu vreme, incit venind timpul de re, si aibi destule spre a-Y aduna miere multi, Numai -stupi s& sporesc, aril stint bogafi de miere si polen, T acestea sGnt trebuinciése la nutrirea puilor. Stuparul frebue si sé ingrijésc’, ca si nu-i sufore lipsi albinele “Aeeste materi. Spro a avé aceste materi si stupit slabt, mul a trebuit si sé engete cum le-ar puté suplinf el i si asifel apot dmeni¥ at aflat materii, cavit suplinese si polenul. Materiile, din care sé pregatesc nutremén- éaleul al albinclor sini: lapte, owt, /vin, find fini de de maziire sati de papugoia (cucurnz), ba chiar gi carne Ote acestea amestecate cu miere sai zachar. ‘$115. Mesura, in care webue amestecat} micrea eua acesto matorit, este deosebita. Spre a subjia un Ky. de-miere ne trebue un Kg. de api ca si fi bung de dat mincare la albine. Laptcle ‘1 ferbem mai Antay gi Iuindu-) sméntina (de brece sméntina nu e bund de dat, eel e prea grasa) i pu- nem putin zachar spre a mi sé serbedi, dupi ce s’a fort bine, la o litri dé lapte punem o jumiitate de litr’ de miere sai praf de zachar pisat tot "/. Wd ‘si amesteciindu-l bine pana _s’a topit ‘] dim albinelor. Nutreméntul cu oué '] preparam ca spiirgénd onéle, att albugul cAt si gilbinusul le batem ou miere sat zachar gi adeca la o jumitate de Ky. de out punem 1 Ky. de miere saii de zachar si apol spro a s8 ma} subtia putin spre a puté fi supté de albine mai punem si apa. Nutreméntul cu flint fink de grit sait de mazire sat papusoitt (cucuruz) 1 preparim aga, ci luim 1/, Ky. de fitina, friméntam tn 1 Ky. de miere sai de zachar si acest aluat ‘1 ferbem in 31/, Ky. de api pani sé face ca un fel de cir (ieret) gros, dari fiinded cirul acesta © prea gros de al manea albinele, ednd ’1 dim °l mat subfiim cu ap induleiti. Altii mai amesteci mierea sai zacharul eu vin gi adect : pun atita, pani sX st topésoi mierea sai zacharul in vin eu- rat, mat bun alb, dar’ si nu fia nict decuim de cel rogu si -adect in 1 Ky. de miere si punom mai bine de 1, Ky. de yin, De nutreméntul ‘acesta st folosese stuparii mai cu sami primivara, cind stot noptt recorése spre a st incilGf albinele si a nu pardst faguril plint eu pul si ai lisa neacoper Altit frig pul de giini sai de paseri fara inst si-t arda sati usce prea tare cu friptul si astfel fripfi i¥ unge cu miere pe de t6te pirtile din Isuatru gi din afar’ si fi dat albinelor in launtru. Albinele minc& mierea cu carne cu tot, inodt le remdne numal dsele géle. § 116. E de observat, e& orf si co fol do mancare pregitim cu miere, acclea trebuese date numai preste népte, gai apoi sii aducem stupii fn casi, etieY mirosul mieret séeee de alte albine streine in depirtare, gi ugor ne pot ataca ii, pe care fi nutrim, pe cind mancarea pregitit cu zachar mirdsi aga de tare, de accea tnsi, c& nu mirdst aga de = cea pregitit’ cu zachar, tot si nu sé prea incréds stupa al, ei nu o yor simti albinele streine, ci va face eu mult bine, dack va ff mai cu part asupra lor si le va nutri e nopte, éra preste di si le seét’ minearea, ce ou ar fi ‘o minea, afari. §1li. Fiind-cd la téte aceste feliur’ de nutreménte 2A @ amestecati cu alto materil, si nu pregatim odatw multi mancare, céct usor st indcresce — si scim ed e acréli le este siriciciés’ albinelor, ci totdéuna s& pre- Stim numai pentru o mancare. Mésura cam citi mancaro si dim la un stup este in 4 dile cam 4, L. De act face stuparul caleul, ci ct mAncare si pregatéset utreméntul pregatit din oué sa fia totdéuna rece cand sait pregitim, cAct fnealdindu-l st tutiresee oul si ‘bine. Cand le nutrim on fiind si le punem nisee nucle surcele spre a nu sé lipf picidrele albinelor de cirul eiiet neputéndu-sé deslipi iute de el sé tavilese tot are in el pan& cind pot muri acolo sat gi déca es afaré use% cirul pe aripy de no mat pot sbura si astfel devin rrebnice. La inecput albinele nu minanc& eu plicere astfel de énte preyitite, dark dup ce sé vor deprinde cu ele, nei putem chiar si le punem mai putin miere si tot o ine cu plicere. ‘Timpul, cind trebue si incepom nutri- fin calcul, trebue s% fii cam pe la sfirgitul Int Martie st eand vedem, ci “si pot afla si pe afard nutremént s adeod cam pind pe la mijlocul Ini Maiti. De ciie-ot tine timpul ploios mult, trebue s& tim cn nutrirea cu astfel de materi, ciel neputénd est spre a st curiti usor, cad fn urdinare gi trebue si le a miere. Wgg 8 Cap. IX. Instrumente. $118. Ori-care are albine simte lipsa de a aven si unele instrumente spre a puter umbla mai cu indrasnéla si mat cu folos cu ele si cu ft stupit stint mat numerogi, ou att va simfi trebuinta de a avea instrumente mal bone. Spre a nu ciidé isa, cu deosebire incepatorii in eumparari de lueruri, carif numai store banil, carii ar puté ff intrebuin- jati spre procurarea de lucrm neaptrat de lips, de aceca at va ar¢ta numai astfel de instrumente, pe care nu le péte omul ocolf gi pe care sile péte face si singur spre a se for losf de ele in purtarea economie! eu albine. $119. Cel mai neapérat instrument al unui stu- par este masea. Mascele cele mat bune stint cele de sirma si provédute cu ochelari spre a nu ni sé stvicd vederen. O astfel de mased trebue si aiba, oct carii a stupi numerosi, peniru-ci in visittirile, ce trebue si le fact tot Ia dece dile la fic-care stup i st stric’ vedevea forte tare. Cel cu. stupi mai putin ’s pot face masea din o panza suti la pavetii uned paliirl) gi legat& apot cAnd prinde roit sit umbli printre albine imprejurul grumadilor spre a ma puté stribate albinele la fafi sai gat. Sé mai pdte face masea din panza siteY si adecd strieim e sita Y Iutim pAnza si-I césem jur imprejur o pinzi de in, cdnepa set bumba inedt va ff ca o traist’ si asta ne-o tragem in cap si o le- gim sub gat astfel tnedt si fii panza sitel departatd de fata ca si nu ne péti musca albinole prin ca. Mul{i trag in mani si mannsi, dard cel ce sé pizesce asa tare de museatul albinelor nu prea sémena a stupar, de aeoea trebue si sé dedea eu impunsiturile lor, cdci eu tim- pal nn le simte aga tare, ba nicl nu sé mai umf mugedtura de ére-ce i s’a dedat trupul cu veninul lor. § 120, Spre a impedeea umflarea loculus mugeat de albin& multi intrebuinjésa multe Ideurt. Cel mai ban e sa tind ghéti pe museaturié sai alteeva rece precum o fer sai straivedétore, eu-eo njet feeeatt in lapte dulee, tutun ari, -spirt ete. Veninul e mai pu- 5 Gand & omul incaldit si albina e néeajita si bine nu- A © inare urd cu arsura si umflitura tine 60 do Gre, Albina apot more. pate mas din mueunl de sug. . Afumdlérea poie ff in deosebite forme. e mat eftine sé pot face din pamént la olart, tn formé de iere gi désupra cu voperiy, Cel mai la indemani fum iru stuparel famitor (tuiunar) e fumul de tutun fie din seti din sugara. Spre a sé putea omul folosi de lulea Sugark trebue s4 aibi masck anume facut din sirma si _drotul gurel si aibd o gauri astupaté eu doue bucdti de istic spre a puté yirt si sedte Iuléua suit sugarcta si a u leo gol ve ale 8 inte calbinele Ta fata omulut. fad otto unned do lomn, * T pune 2 {6yi (eiubuce) tot ato umple ou balegit useati pe carea aprindéndueo cjubuc sprea sé duce fumul pe colilalt ciubue la Alsi folosose for (eum sfint Ja fauri) mat miet, ca siupin? mary. -Uunit folosese dle destupate, in pun jar aprins gi balega useatt, insi nu e prea bund, Ptad albincle in foc si st avd. fst pote omul procura un ument eftin de afumat dela olart si amume astfel Pieut, edesupt oste ca un tamiior éré désupra timaic- alt yas fieut ca un alte (tolcer). ‘Tricht#ral cesta i arsion deka 6 poti lua jos spre a nu eadé. observat, ci fumul numai la luarea mieret ¢ mat de m prea intrebuintezo omul fumul prea des, niet chiar la jerea roilor, ci numai cénd avem a sedte albinele din be uses (Inchis) dara si atuuet si nu'l Intrebuingeze fm Gri mare, cici ametese albincle gi atune) nu vor puté de amelite, ci cand fi folosesce si snfle odaté din fam apot si le lase spre a vedé, et ce vor ele?ci Cee =a Déci va vedé, ci incep a sé trage afari, atunci si incete eu fumul, éri déoi nu, atunel si le mat sude tot in rinduri, ciel de sigur yor esi. § 122. Al treilea obiect trebuincios este o lada, Lun- gimea pote fi dup& m&rimea stupinei si largimea ca ceca a ra- melor. Asta servesce spre a propti ramele, cind le seétem afara din tira spre a o visita in Iiuntru gi a nu fi silifi s& le punem jos pe pamént, Astfel de Idi cu coperis le putem folosi si pentru a pastra faguri¥ de reserva preste érni nu- mai trebue ficuti aga, ca si-st inchid’ bino spre anu st bate in ea futurit de céra spre a-st pune oudle in ct si ad sirica. — § 123. Véra eu deosebir putem sedte ramele afark cu manile gale, de 4 ba nici nu le putem apuca de albino, fiind euprinse de cle, de aceea ne folosim de nisce clegce, dup’ cum se pote sof spre a scdte ramele afaré, c&c¥ find subjiri nu le ne- seo aga tare ca cind véd, ci ne tindem mana cea gros in launtru. Ba i albinele, care sar inainte spre a vodé o& ce se tinde la ele, simfind récéla feruluY sé domolese indati si stait liniscite. De scos ramele afark mat folosesc unit si o faren{’ de amn de lirgimea térner gi la ambele capete infepenite cite cu un cfrlig do for, Ciligele acestea yin de apucit pe dode- supt capetele ramel de lng’ parotit tame’ si o seot afard. § 124. De multc-ori albinele ou téta grijea stuparulut tot lipose ramele de pireti¥ tarncl. Spre a le deslipi are ips’ de un cutit. Forma cufitulut trebue st fi din un fer de lifime 1—2 em, éri grosimea cam 4 mm. gi lung de 40 em. pus in o eéd3 de lemn ca mancr. Vérful cutituluy tre- bue si fik ca o dalti, spre wl puté folost si de a desprinde ramele de pireti, 6ri la mnchif si aibi o ridicatura spro « puté viri si spriginf ramele de o parte, cdnd le seétem afari cu clegcele. § 125. Vasele de nutriro si adapare de regula, se fac cand stint albine multe, mm e-ce ne mused,j teicile (crepurile) din lemn sai pamént. In ‘aceste teict = pune mirea sai apa si st acopere cu o sednduried subtire ita ca cjurul spre a stribate mierea si apa prin ea, ca poti suge albinele. Coperisul acesta gaurit este pus numay désupra mieret A apel spre a nu s& inncea albincle in miere sau apa, i scindura secind micrea si apa sk sé péth ldsa in jos cum seade mierea si apa din vas. Vasele de nutrire e ca Itngimea lor si fin cat © litimea tarnel, éra yasulul si fit de 5 cn. Wasele de adapat afard sé fac mgime de 1), m. gi late de 8cm. O tnsusire rea ait tei- @ acesten fie din scfmduni, fic sipate (scobite) in lemn in- E, ci preste véra tn cildura cea mare erép’ si astfel curge a, de aeeea e mai consult a facovascle de adapat pentru vérd, pamént la yre-un olar si apoi dupi ce le umplem ou apa nem cite un coperiy de lemn subjire g&urit ca ciural, aeostea nici nu erépA si nici nu sbdit (sug) ‘apa ca cele De altmintrelea ca vase de nutrire putem folost sati le legate la gura cu cite o panz’i dést si puse ndul in sus désupra gauret etupului pe care voim si-1 sali adaip’im, c&cY albinele viind la panzi tneep a suge iéla prin pAnzi, cind ait lipsa de ea. § 126, Un aparat de cc! mai mare folos la purtarea jomiet de albine dup’ sistema noui este masina centri- @ sai oxtractéren de miere sai magina cu caren sedtom a din faguri. Inainte de aflarea e¥ ori-cine yoia si ia din stupt, trebuin si firtme figurit gi apo! fagurit plint lieve farima{i sA-i pund in cognite saa triisti spre a sé a micrea si a st alege din firmiturile de faguet. Prin extractirel de miere putem seéte miere din faguri, Si-i stricim si apoi if punem la loo érasi spre a fi um- de not. Astfel craftim pe albine de multi ostenéla si Je facem si mindnce mai putin si si adune mai multi ; in timpul cel bun si bogat de carat. Tnventitorul extractérei de miere a fost maiorul ces. iti, — 4% reg. Hruschia 1865. Albinele spre a face 1 Kg. de céra trebue s& manance dela 10-15 Ky. de mierc. Mierea acds © putem folost not, dé om faguri de reserva si pe lings acésia mat avem giacel folos, ci patem fice loc gol unde s% péti aduna albinele alta micre, pe cand in cogurile eu con- dupa ai umplut faguri) ou may pot aduna-miere, ci incep a sta in nelucrare, ha cate odaté dat puit afara epze a avé Joe unde-st pune micrea. Extractérea de miere eonsté din un ciubar de lemn. Pe fund la mijlocul din linntrn are o gaurd (afundaturd) ex- rea nu réspunde pani dincolo. In gaura asta vino do sth capétul de jos al fusulul, pe care ¢ asedat un cub (laeriti, lud’) format la mnchile de po de margini din letisort éra ta launten este gol. = Capétul de désupra al fusului este infepault tntr'o gauré fieuti la mijlocul scanduret pus désupra ciubiralul ea ¢o- peris. Spre a invértf fusul pe care si cubul si fa care pu- nem ramele cu fagurii pliny de mire. aga ca parten de dea- supra si vini dedesupt, spre a le sedte mierea, ne folosim de o sfra, po carea invdrtindu-o de 2 or tnprejurul fusulut, fncepem a trage de capttul cel mai sourt eu mana. Trage- rea sforeY pune fusul cu ladifa tnearcaté de rame in miscare gi astfel se trage pe fus capétul cel mat mug al sfsret pant st scurtéi. Acum tragem Indarét Griisi si ladifa sé va tn vérif tn ecalalit parte theat urméim ca si cum am ferésteui pina ya ff de lipsi- Ramele ou faguei sé pun fn lidifa ou capul in jos. Prin invértivea acésta in deépta si sttnga, mie- . a ce albinele structiune immob: rea ailitére in fagurl sare vfari din ef pe paretif ciubarulut Am sa si de acf curge in fundul ciubareluy, de unde o Us curgé afara pe un cep fn vasul unde voim si finem. : Ramele cu faguri yechY le putem, tiv gi mai repede, —éri pe cele cu faguri albi noi, fiind-cA sfint forte frage’l f inyértim la ineepnt tare fncet si nu-Y invértin pan’ cfind a ogit mierea téti de pe o parte, ci esind o parte din ca fi intéreem si pe cealaiti parte, ca nu cumva groutatea ce este= 6 — avtea din lsuntru prin inyértivea inte apisind partes din “de unde ese mierea, si o fndoiasct si strice. De aceoa url{ nof si nu s& prea grabései stuparul a sedte mie- ef curénd, ciel graba strici tréba, § 127. © extactére de micre pentru stupina mici sé prea lesne, ba chiar ori-care stupar ¢-o pdte pregit fm modul urmitor: Panera easul, & un cinbir curat ine. Lutim un bat do alun sati de fag, 1} efoplim in 4 . Batulacosta cioplit formézi fusul. In fus virim o sedn- 4 de litimea ramelor, in carea la. celea 2 capete batem Andurele curmedige de x ting ramele si na alunece jos. acesta in partoa de désupra ¢ giurit. Désupra are 6 scinduré la cele 2 capete eu 2 scindurele curmedise ca cea de desupt, rumay edt cea de désupra s& péto si sai dy a fing strinse de ole 2 pint, 2 vame, mick ort mal a Cu acésta extractére inca urmaim la en on cca do sus. De gi c mai simpli, cu ea inck Msi ajute stuparul fart si fia silit a da bant mullet + 4) ca pentru cea feuti cu lderite din sirma, edici Pote faco singur din un bat si din o sindilA! Luerarea Bere! de micre trebue font’ cu cea mal mare bigare de “gi mai ineet cei pot lesne osf fagurii din ramo. ‘Extractéven de miero nu st péte din-destul recomanda Arui stupar, de drece i aduce multe folése gi adved: 1. Mierea sé pote extrage (sedte) forte curata, chet po- nu sé amesteet ou ca. 2. O% crufd fagurit si nu-1 firim’, cf ft pote folost si mat in rime dupa ce a scos micrea din of. 4. 0% pote extrage micre din feliurite Hor! precum este e de teitt, de acat, de rised, do resed% ete. i $128. Voind cineva si vinds mierea in fagurt cea-ce— 6 — e si mal gustési si maYcu pret, atunet trebue sa astepto pani ce albinele ai acoperit eu eéri mierea din celiute, déed inst voiesve a o extrage, atuncl nu trebue asteptat pani si o astupe, ef trebuese mate ramele, puse tn extractére si prin fnviirtire sh o extraga. §# fntémpli une-orl de micrea ce voim si o estragem din faguri e intaritt (zacharisits). In asifel de casurt putem noi invarti ori cit de mult, cicl mierea tot nu va egi din el. Astfel-de fagurt trebuese adusi in casi cald& in apropierea do euptire si act tinuti 1—2 dile spre a s& top{ mierea tn- tariti si numai dup ce s’a topit si o punem in estractére si si o scotem. Altai daté mierea ¢ asbupath cu céra, atunci lem cu un cutit ascutit astupusurile de edra -insd aga, ¢a si nu stricim marimea celiutelor — or¥ putem si le sga- ritm, sai tnpungem eu o furenlifa spre a le gaurf sait ceca ee esi mai lesne Iuam un fer de cileat albitury ferbinte i'l purtim pe désupra fagurului astupat, fira thsi si’l atingem do fagur. Caldura dela ferul de cileat topesce coperisele de céri si se trag topite pe marginea celiutelor si astfel mierea rémine destupata fira tnsi de a s& strica celiutele sai a sé strange Ja un loe (grimads), Fagurnl destupat astfel °1 pu nem in extrac § 129. Cutia de inchis regina inc’ ‘gio pote face fie- eare stupar singur scobind 0 gauré ea o teicd (erep) de 1M, cm. afundi éri atit litimea cat si lungimea s& fit de 2 cm. tn lemn verde méle de salci8, plop, teitt ote. si partea desehist o ingridim cu gimaliére (ace) thfipte prin edsto in depirtare do cite 3 mm. spre a nu puté strabate albincle la regina inchist printre gimalidre; alti o cioplese din un lemn intreg inct are o dda lung ca o vérgea si la varf un cuin coguluy, cf déck ar cuprinde-o albincle tmprejar si o pdt apuea de edda sat apoi de a o virl intre albine in partea de sus a cogului. § 130. La tirne stuparul are putin de Iucrn eu trantoriy, ciict nu sufere ca albinele si faci fagurt de trintor) si de accea sat ro si 1} sedtem micrea. ascutit spre a sé puté infige in parregina nict nu are loc unde’s{ pune oudle de trintori 96a si _ déei pune, sunt frte putin inedt nu devin spre greutates —stupului, Cu mult mat mult de Ineru are cu stupit din co- _ suri, cael acf fagurit eu deosebire eel de pe demargini gi de _ jos sunt de trantor!, de accea in cogurt de multe ori sé spo- resc dela 2—5 mif, curt de nu vor ff pripddifi la timp i sa- _ Wicese pe stupi. De aceea trebue si le faci priazitort de trintori. Mulji fac prindétérele de trantoni in diferite forme. Cine _ Yea a’si procura, o péte face sub adresa Handelsbienen- _ stand su Posendorf in Krain sub uumirea de Drohnenfang- | trickier suit Droknenfangkasten, esto 0 eutii eu gridele de _ sirma in care daci intri in ca nu st mat pot intérce in cos, dari nici nu pot shura afard, ci réman tuchist in ea, pe cand albinele pot esf si tntra printre gradele si in cog indarat. " Alfii fac graidole din cotére de pene de gasea, prin cari in- " pung gimilidre curmedis in depirtare cova mai putin de 5 mm. prin care stribat atbinole, éra trantorii nu, si pe aceste | grfidele le pune la gaura stupului cind vede ci es cet may nulji trantort afa sa ci romain afar si nu mat pot intra wintre gridele in stup si mor peste népte. Mai bune sant le fiioutc ca jalusiile (jodurile dela feresive) eu o gaurd de mm. aga ci cind es afaré sé ridicd aripile din jalusii gi ot esi atat albincle cat si trantoril, ri cand sé intore fn- dirat albinele incap prin spaciul de 5 mm. pe cdnd trantoriy Asifel de gradele trebue puse la toti stupii, edct altfol mtorii intr in stupit vecini si-i stried pe aceia. Lia stupit din cogurt de nucle gi de pae, sé mat péte ipa stuparul de trantori si in umnétorul mod: Dupa-ce al- Dinelo att dat trantorit jos, adeck dupii-ce nu-¥ mat last a sé “suf sus la miere, cf i) tin jos pe scdndura, in o sérA (cder _ séra siint mai numerosi jos pe seandura) ia stupul dela loc sil pune (aséda) aiurea — éri grimada de trintor rémine scdindurt. Vedéndu-st trdntoriy descoperit), ineep a umbla S& adipostése’ undeva, reslitindu-st pe scindurii. Spre a-t 12Be OR impedeca a nu sé trage in stupit vecins, punem Aésupra lor un cos de nuele sai de pae gol si astfel ef in orodin + de albine, s& suie acum att permisiune gi nu sint impede pe pareti¥ din Kiuntru a¥ cogulut gi sé aséqi acolo tn gri- madi. Acf {i lésim pana diminéta. Des de dimindti ii In- fim eu cog cu tot si fiind cam amortijt de frig, ineepem a-i omort, observind a nu omort si cate o albina, carea s'ar ff amestecat printre ef, si apor punem stupul sedpat de trantori la locul ayut, inainte de a fneepe st umble albinele Ta‘ edivat. § 131. Lusea de stropit inci e de lips Ja stupari spre a impedeca impreunarea roilor sati_a-¥ oprf si nu fugi. Pe unde ese apa trebue si aibi ca vasele de stropit in gridint, ca st impriscie apa fn inal multe raze subtiri, Si o péte face din tavi de puser stricate sai din soc mai gros. St péie inst folosi tot cu folos bun de pamatufe de busioc, eu carit stropesce apa din yasul de ap’. Prin stropire albinele s& domolose gi s# induplecia s@ agoda pe pomt si a sé lisa de gindul de duck. Cap. X. Boélele si inimicii albinelor. $182. Ca béle la albine sé privesc: 1. véduvia. 2. urdinarea (durerea de inimi), 3. récirea puilor. 4, putredi puilor, 5. nobunia si 6, mieinarea. $ 138. Véduyin provine prin mértea regineY si desi al- Pinole sint sanétése, le causé7zi multe neajunsury ba chiar 7 i) perire. Véduvia péte proveni in multe felurt, dari nu in téte casurile e periculési pentru stup. Casurile, in cari véduvia e periculési pentra stup si causdézd perirea lui, stint urmi- térele : 1, Cand iémns mére regina fird si fie’ oné préspete ra, cind scétem stupul afard sé prii- in stup, atunei prim padesee. 2, Cand es t6te voginele afark eu rolul si fo siup nu stint out proapete. 3. Cand mére regina in casulii si nu mai e alta tn formare.eg be 4, Cand s8 minaned reginele pana mor téte. 5. Gand sé pripidesce regina cu ocasiunea sburatuluy _ de impirechiare. Tn t6te aceste cine! casurt nu putem altfel ajuta, de cat a puve alti regink noua stupuluy dae& avem, tnchist tn de- " curs do trei dile in cuti ° B greutate tocmat. la incepétori, ef ef nu cunose védu- Via, cle} de ar cundsce-o atunct tndatt iar puté ajuta. Ca jemne de yéduvia sé pot privi urmatérele: Ga regul generald ¢ ck albinele stint tare neliniscite “si adeci es si intra inte pe gaurd, fug pe cog in sus ba a- ~ lérgi chiar si pani la cosurile stupilor veeini ‘ca si cum ar ctuta ceva cu glas duios, si ‘A. Daci ¢ roit now, atunci nici o jumétate de ork nu frece si albinele incep a caf afari, de dre-ce cle nu mai at “nici » mingiere gi niel speranti pentru carea si’si pidésed - Toouinta cea now, ci sat intra in cel de aldturea sait sé in- tore Ja mate indirit. 2. Daci i s’a prapidit regina roiulut pe timpul tmpi- ehidrei si are faguri si miere, atuned tot aceca-si intristare -nelinisce “1 cuprinde, numai cat nu-si pirisesce locninta, |ineepe a-si face incoputuri de ciisulii \de regine fark s& is- yésed po yre-una. 3, Fagurit i lucré ascntitt la mijlocul cogului, tn c&t miin& ca uisce Linel. 4, Albinele sed tmprdsciate pe faguri si umbl& ca si ar cluta nefneetat cova. ‘ 5. CA nu ait in faguri la 2 soptomant pul si albinelo tot tmputingza. 6. CA sé iumultosee polenul in stup, de dre-ee nu e ine sii-] mindnce nefiind pui. 7. O& gi témna targiti stupul nu gi-a omorft trantorii. Daci giurim vre-un fagur pe timpul lucratulut si mul pese inck e semn de véduvit. § 154. Cam acestea sdut presemuele véduviet la stupite160. tn eoguri — presemme, care nu ne insali cind sé arati. EB mai greti fnsi a cundsce véduvia Ja stupt bogatt si puternict, eHel acestia nu dati nici un somn de nelinisce, c&el ef st fin asigurati prin bogitia adunaté de ef, in edt de multe-ori in- sélé si pe stuparit esperff fn edt cugetd cd stint stupt sterp! (carit nu aii roit de loc). Stupit acestia toomat tn primvara viitére iivedem c& le rémane mierea din loeuinté firi al- bine. Tia unit ca acestia si veduvia st péte cura mat greii, de érece ei sai deprins cu véduvia gi ort si ce regina iam pune o omérk. Véduvia la acest stupt sé péte vindeca maf bine prin punerea de puY de rogina inchisi in cutié spre a o vedé ele cum s& desyéltt gi a sé deda cu ea. Dupi ee @ esit inci nu o lisim liber’ tntre elo pana nu vedem ch caut& si-o elibereze, La stupif in tare e usor a cunésee véduyia asa cd Iuim fagur de fagur pand dim preste ca si atunel ne asigue rim de fiinfa ey. La tirne numai aceea ¢ de cereetat, dact regina c bunt, sat rea. § 185. In privinta bunstarir sai slibiciunit regine! ne convingem, dact corcetim faguriy en pul. Magurit eu pw in celiutele de albine Iucratére, dack vor avé coperise rotande bulbueate si tn liuntru in loc de albine lucratére, yor ff pur de trantori micl, ¢ semn ca regina e neroditére, eliel nu co fmpirechiatt si astfel irebue prapadita, altmintrelea ca priptdesce stupul de sigur. De aceea si scétem fagur ett ua fagur afard, éri pe albine si le miaturim in alti térni (pe regina rea o omorim). Dupi ce am seos toti fagurit $1 am méturat albinele de pe ef, if agedim indarat tn tarn4 insh aga ed la mijlocul tarnet sati si de margine si punem de ajurea um fagur cu albine cu tot eu out prospete, éri po cet eu put de trantori le taiam coperigcle spre a le suge albincle sucul (umedala) din e}. Pe albinele méturate din térni le ducem in 0 depir- tare de yre-o 20—40 m. si le lAsim ca ele de eapul lor sa shére indarit 1a locul lor avut. Ajunse ta locul lor incep a— io — ige umedala din puil de trantort descoperity, é* altele tn- ep a-si forma regin’ din oué (dact avem regina impapusati HuneY i punem de aceste numai tot inchist tn eutid) si ast- fel o lesne de a scdpa tirna de regina rea. $136. MaY greta sepa cosurile de regini rele. ef e mai mult do lucrn, de érece mai intaiti. trebue sk dam mele afark prin cioctnire si dack nu le putem da po tote cAt nu putem da preste muma coa rea, trebue si lo ame- ‘fim cu fam de puf si acum afland pe regina cea reao omo- m eu degetele si apo} IuXm pe cea in resorva tot ou doge- le, cu eari am omorit’o pe cea rea ba tne’ o maY freckm rogina cca mérté si o punem sub cutit (ack ‘am dat al- linele afara prin ciocdnire). Daci le-am dat prin afumare, met simplu o lisim in Iauntru fn cog si albinele cele ce desmetese aflindu-o in cos si simfindu-Y din mirosul regi- Jor ayute o primese cu bucuri’ gi astfcl am seapat cosul @ regina rea gi i-am dat una bund. § 187. Daca thsi tn fagurf stint put de albine Incrd- si coperiselo de pul siint netede, dara printre pur sint se multe celiute géle, atuncl e semn cé regina e biitrénd S€ apropid mértea. Pe una ca acésta siinu o mat astep- ‘pind va muri, ci noi si o ucidem si stupulut si-1 dam regini noua, la inceput inchisd tn cutia. $é intémplit ‘n uncle celiute este micre, atunet regina in astfel de cc- mu oud, éra albinele nutrind puff din celiutele de ali- consumi mierea din celiuta, ce a fost plind si astfol ine printre pul un loe gol, imprejurarea acésta si nu Ppreteest, ca si cugetim c& regina ¢ biirank, ef si fim Tuare atminto, si si scim si ne orientim din protocol asu- Fa viefit fieeiirel regine din tot stupul. E de observa ek eat de betraini ar fi regina vre-unnt stup el ’si-o sustine Gredinfi si ort si ce regin’ bum si téntrk i-am da, nu eu mare greutate o primesce, de aceea si nu suferim @ reginole si imbétrinésci prea tare, cf si le insemnim in protocolul stupine!, spre a nu lo lisa si traiased: mat de tre! ani, cici numai ne fac greutiji mat tardit,So AUD ae $138. Urdinaren sat durerea de ini’ provine din mai multe cause, precum sedere tf locuinte timp imdelungat fneat nu sé pot curdt{, uclinisce dési prin ciocdnelt si suncte satt durueli, mAncare rea innicrith, wnedali multi sat si us- cficiune mare sai lips de apa, téte acestea bolnivesc albi- nele, tn cat prin mancarea neregulaté tngreunandwli-se sto- machul si ne may puténd ting in lduntru, ce at manecut, sdnt silite a sé curdti undele vine — si astfel 5 umplu pe ole, fagurul si locuinta tneat st masgilese si ele pe cle si produc si un miros greti in loeuinta ineAt si cele sinétése sé mo- lipsesc. Ca cel mai bun mijloe de a lecuf dur albine este si le tinem la locuri liniscite gi sa le mivara, cind e timpul cald si fird vont a esf afar’ spre a s& curati si st nu le dam peste érnk maAneare subtiata cu apa, cficl atunci noi singuri yoim s% Io bolndyim do urdinare. Stupi}, cart at pltimit de urdinare s¢ cunose cf ait tot pete negre ruginfi pe faguri si daci aceste pete stint. numé- rése, atunei lucrul cel mai bun ¢ si le taiem astfel de fa- guel manjiti afar, eXet peste primdyart voind albincle sa cu- rete fagurii de aceste réméagite si fiind silite si le réd& cu gura sé molipseso si cele tinere si numal ou greit pite da inainte un astfel de stup. Regina nici odat’ nu sufere de acésti bdl&, de-dre ce ea nu st hranesce eu polen. § 189. Récirea puilor wméza astfel: Recindu-st tim- pul albinele s% trag in sus si last fagurii eu pat descoporiti tn cAt {Y cuprinde pe put feigul gi rBcese si des! une-ort erese sics din celiute, dar’ nu pot sbura, cf es afara ea si cum ar fi obositY si fnfepenify si in wm’ mor. Récivea puilor sé fnidinpla eam: prin luna lay Maiit Aga sa intémplat gi in anul 1885 ca o ndpte rece de Maiti a pripidit pull tn faguay, in eft a intérdiat roitul binisor, de Gre-ee pul pentru oii @intdin tot s‘att prépadit si numa alt rénd a fost in stare a suplinf perderea. Lée de a sedpa rea de inima la asim pri-réeiti, nu este. Tot ce trebue si facem este, sk tnvélim ii bine sk ue réecsei — numai astfel putem ferf stupi a le réet puil § 140. May ‘periculési din téte bélele stupilor © pu- sedirca sémanfei sai gilbéza, (cilbéza), Asta eo béla forte jolipsitdre, ciel chiar wumai cogul sat thrna tn eare a fost va un etap molipsit de acdsté dla ¢ fn stare a molipsi _roitt siinéios pus in cosul sati fina aceea, desi a sedut 4 multi ani géli, ba chiar o singuet albind molipsiti tn nd in un ¢og sinétos e de ajuns si-] molipsésca, Béla acésia e un fel de barete, pe care ex ochit liberi 1 pite vods, ci numai cu ochiane. Sé sporesce férte taro. ménta ajunsi (infectata) de béla acésta nu péte cresce de juns, effncepe a sé tnegrl, sé putredesce si dac&d o Iuém “mini st intinde gi mirési grea de drece véd ec nu 0 si-gi ajuta cle singure, cf o lost si sé fatind’ ttre ele gi ai in forte putine casurl dim peste stupY, cari! sé tueéred euriti acésta stménta stricatd, dara si aci numai asa ci rod fagurul cu stiménti cu tot si-l dati afark. Li st pote in cAtva avostor stupi,dact {1 afuméim en abur de aceid Stuporul insk si dupa afumarea acésta sk fa en de séinii, ca da 5 @ stménta, pe un astfel de ce trebue s&-l omorim, ea [molipsesce si pe alfii, ér’ cosul de pae sai de mele Uh ardor, dr pd “thrna ea 0 desfucem si ghilim da spre a sé Iua partoa de lemn manjita do astfel de s fi sai o putem freca bine cu nisip, ér pe la colhuy isi pe uma afumatt cu accid salieilie, “§ 141. Nebunia sti in aecea, eA albinclo cole tinere isa nutreméntuluy rei strieat si fnm&crit nu pot sbura, intre sbuciumari cumplite. Lée contra ci nu 0 eu- ait. Norovire ¢ ci e mal rark si na e molipsitére, /§ 142. Micinarea inca ¢ o bolé provenita din lipsa de si de albine. Fiind albine putine tn cog na pot acoperf ci ea cu timpul sé intiresce (sé face zachar) si ne i dup& afumare se vamAGE puténdu-o top{ in lips’ de api o dat jos pe seindurd si de aci afard din cog. Lée contra m&cinirel este daci punom stupului apa fie in un vas, fie in un burete. Bila acésta, carea produce si urdinarc, ineéti eu pumerea apei in stup, caci albinele topese micrea fntiriti eu ajutorul ape si apoi © pot folosi dindu-o puilor de maneare- § 143. Tnimiciy albinclor stint numérogi si eel dintay saint albinele, ele loru’st prin pofta de a’si cira unele altora mierea. Pofta de a-si eaita mierea le vine albinclor primi&yara si tomna, cind nu gisese pe afutt méancare de ajuns. De aceea albinele, oe sé simt mai in putere si mal sprintene cérei a sé strecura tn alti locuinjé pidind momentul cand este imbulzéla mai mare fnainica giuref spre a nu fi price- pute de cele dinaintea uget si dacd nu pot pe dinainte apol céred a strabate pe dindirat sai pe vre-o erepdturi din pi- reti! cogulus, Astfel de albine s& numese héje. Ele prin mirosul lor cel fin simt mierca, de aceca sé silese a ajunge la ea si o cart in cogurile sati tdruele lor. § 144. Cercarea furatulut o inedrea totdéuna la mar- ginele stupinel. Daci Ja margin’ stint pusi stup! bunt si pu- ternici, atunei cea héth este observati si inhajaté sai pusi pe fuga si ea i acesta nu mai edres mar mult si stupul fst pistrézi averen sa. Totd’auna sé caute stuparul preeum s’a maY amintit si aiurea a pune la marginY stupit cet mai buni, ciey ceretrile cele mai dese si inciorarile aci se intémpla. Albinele hdte desi aii intémpinat greutatt Ia eel de de margine nu st last intru atata, ci eauté a tntra tn cet din veeint si acdst’ cereare. tine pind ff ia po tofi de-a. réndul. Daed nu s& péte furiga fn nici unul, atunci fuge si nu si mat intorce mai mult in stupina aceea, dar intémpléndu-sé si st pdt% fariga in vre-unul, cel dintaii Iueru, ce are sii] fock este de a sé provedea cu miere si a fncerca omorirea reginel. § 145, Sburate afari inci ate cu miere dup’ ce a— 10 — area ct norocdsi gi indatt eo s’a descircat, tnsofit’ de o wultime de albine s% intéree érist tn stupul cel slab si acum atul este in curgere. C¥ratul asa merge de iute in cat minunési omul de graba lor cea mare. © di e de ajuns © a cra micrea din stupul cel mat bogat, ba co e ined mat de mirat, ed chiar albinele din locuinta, de unde sé furi mierea yédénd, of li cari mierea nici nu sé mai tn eh a sé may apéra, ci sé invoese cu cele hoto gi sé iat ele de le ajutt color héte si le care mierea din locuinta in coa a albinclor héte, incdt apot cosul rémane numay fagurul gol ftir albine, exe albinele téte st due undo ed ei at cipetenii bun’. Prin umblarca la miere albinele si minjese de miere culérea lor st face négri, ba niet pér nu s8 mat vede a € pe trup, inedt unit incepttori s% mirk védénd astfel de negre, mict gi sprintene. Cu timpul tust érist capetis érea lor de mai ‘nainte. Hotia odatd inouibata tn un stup @esbari greit de ca, cdot albinele bétrine le tnvélA si pe tinere. Desf cite odati sé intsresce si imbogitesce stu- dari in ecle mai multe ensurl este spre paguba stip’- H, de érece albinele in incercdrile lor de hotit sunt prinse morite prin cogurile unde fneércs hotia. E deéi in folo- stuparului prosto tot nu ei le tndemne, oXe¥ si de indem- i ines sé pote, ci a le infréna pofta acésta de hofit, May este tne a delitura causele, care fntiritt pe albine la § 146. Asifel de cause care provéed ciratul stint: 1. Véduyia, de dreco albinclo in stare yéduvi simtind rosul cel siindtos al reginei albinelor hife gi cunoseéndu-gt ali parto slibiciunea lor — fiind si putine la numer, nu frei a x8 impotrivt gi astfel color héte le este usor a stri- in liuntru si a lo cira micrea. 2. Mirosul de micre si céri; de aceea si nu umblam © si si minjim cosurile sat si topim miere saii cérit 1BOR fn dile cildurése — si nu deslipim gi ridictim cogurile poste di cAnd umbla albinele tare — cdind omorfm trintort multi, si nu-i strivim si apol si-Y Msim thaintea gaurel, ciel yin si alie albine s% le sugk sucul si astfel st furigéi fu Inuntru si pot incepe cfiratul. Desi s’a dis od, ca sf iritim albincle asupra trantorilor eu ocasiunea omorfret lor trebue si strivim trantor’, thsk acésta o facom fn mésurk mici numat spre a simti bunitatea suculut lor. 3. Sh observam si nu sé rupi sat pice fagur jos si sit curg’ mierea, ciel atunet nu doyedim eu albinele, ef dat naval asupra stupuluY gi intr’ in iuntru, unde albinele find ceupate eu grijirea mievei nm observa pe cele streine, care fndati cc sé véd in linntru fncep a suge mierea si a ataca pe regin., Bigat de sém4 la timp, indati trebuc Inat 9i dus in o pivnits récordsi astfel do stup si al {iné acl pani st réeose fagurit (dack rumperea s‘a*intémplat din causa eitldu- rei) gi aci albincle ts! aduni mierea esiti din fagur— si nu- mat dupa-ce a instrat sil ducem 6 stramptim gaura. § 147. Prosomne din care sé péte cundsce tmeepatul efratuluY stint: 4, CH sé arait albine negre, care cérel may intiitt a st furisa in locuinfo po dinainte finéndu-sé tn sbor sprinten fri a sé lisa pe scdndura, Gri albinele caro stat inaintea cosulut in care sé tncéred furatul, ridicandu-sé pe piciére si afinéndu-st spre a le puté prinde cu gura — si neputéndn- sé strecura in cog pe dinainte, ineéred a o face acésta pe din dirit. 2. Ck albincle héte incep a umbla mai de dimindt{s si ineéti a umbla mat tirdit decdt cetlalti stupi. 3. Ca semn mai apropiat al cavatulut este, i vedem albine jinclestate Inptindu-sé inaintea urdinisului si omorfn- du-sé. Hi de fusemnat. ct si albinelor bétrane li sé timpesco sim{ul mirosului, de aceea nici nu pot bine deosebi pe cele streine. Acum trebue si-i vind. stuparul in ajutorul stupulut la oe, dart si acum sitSees prin accea cii-t strimptéz’ urdinisul si ine si mat bine dac& ‘fi face o téya de lut cam de 5 em. (téva sé faco cd puncm un bat rotund de grosimea a trei albine fn gaura stupului gi-l invélim cu lut, dupi ce Tam fuvelit tneepem a tnyértt dSiul spre a-si face loc in lut gi astfol fl scdtem afari find » féva gata) de Iungi. Prin téva acésta albinele héte nu pot strabate aga numérése ca prin urdinis si asifel eele din Liunteu ~ dovedose eu ecle héte, le oméri gi astfol i seapam de poire. : 4. Ca semn si mat invederat al ciiratulut e, cand albi- nele ne mai puténd doyedf cu cele héte, le Tast a intra dupa placul lor tn stup si daca ridictm sai no uitim in stup, ye- dem firimitu:y de micre intirité si fink de eérA picati jos e scinduri. Asta e semn ed le cari micrea. 5. Dac& strivim din albincle, care intri in cog si nu “ai micre in ele din contri dack strivimi din albinele ce es “din cos si va csi micro din cle ¢ semn ci cele ce es cark “mierea si o duc aiurea. $148. Al doilea inimie stricteios al albinelor ¢ sére- cele, cici rode pirctii cogurilor de nuele si eu deosebire ai jor de pac, intré in Tuntru, Je neliniscesce in odihna lor | peste Grn’, la ineeput maninet albinele mérte de pe jos, aceca sé suid si aus, le strict faguril, lo minaned gi rea si pe ele. Tn timpul cit st sub cos face necuritenit E produce miros gre incat silese pe albino prim&vara eAte dati de-’si last si cogul — tsi fac euiburi in eat rodénd fa- i ii hee de cad jos cu totul gi sé strict stupul tnbrog. De accea trebue si fii cu mare bigare de séma stuparul of e sé jtn sérect in Iocul unde g-a asedat stupit in ernat, aflat péte afla lesne dae va pune printre cogurt alune % nuci cu micdul crepat in dows. Dack va vedé miedul neat, atunel e semn e& sé {in séreci si atuncl trebuese piditi, cici un singur sérece e de ajuns ca si strice in npul ernatului dect de stupi. Pripidirea st face prin pi- de lem (curse) sai otravi, de drece dac& am inchide ar siri po stupi sat time si iar nelinisci. TAamelorSeige e bine si Ic batem la gar’ find le punem in erat place de tiniehelo giurite sai maf bine panzi de sirmt, spre a nu puté stribate sérceit prin ele in § 149. Ca inimict at albinclor din pasér stint xindu- nolole, ciocinitérele, pitigoit, codobitele si vrubiile. Rindune- ele le prind din sbor prin acr, éri cele lalte proeum stint cioctnitérele si pitigoi sé last tnaintea urdinisulut sati pe cos ou deoscbire témna si primivara si dack nu ajung si le mi- nfince, — ceea-co puténd face mimancé forte multe — apot le nelinistese. — Codobitele le prind eu deosebire pe pran- duri de langi apo unde sé duc albinele si bea — éra vri- biile dac& sé inva{a stint cele mai stricicidse, de Sreze una inyati si pe altele si apot nile pripddese de le svénta. Con- tra acestor paséri ne putem apéra, oi rindunelelor le stricim cuiburile din apropierea stupinel, éri pe cele lalte le puseam. Umplutara armei si fio eu lina daca ‘stupina ¢ intre elidiny, ca si nu aprind’ ceva. Barza inci le minanod prindéndu-le prin livedr de pe flor, cand stint duse albinele dup& maneare. § 150. 4. Brésccle, cu deoscbire cea xii 5, Soptrlele. iuntru. 6, Paianginit inci lo toured in panzele lor si prin seui- patul lor le inveninéz’, le oméra gi le sug singele — ba intra gi la albine in coguri si preste di sé retrag tn cate un colt si presto népte es gi sug po cole co le pot prinde de pe jos. Dect si stricim panzele lor, ér’ pe ef si-Y omorim fara erufare. 7. P&duchele de albink (Braula cocca) @ un gindac forte mie ce sé vir in perit albinet cu deosebire la stupit sdract in ani rét si ploiogi, Mai tare sufer roginele bétrine. Ca Iéo contra lor este bun cimbrul stibatic pus in cos. 8. Tol vespif si baratunit si ade’ cu cit stint mai mari cu atat stint si mar strickciog, ciel le prind chiar si naintea urdinisului, le duc, le oméra si le mindned. Ca mijloe doa prinde vespit e si punem buckt¥ de pere galbine eépte pe jos, cici of adunandu-so si-le minance ii putem calea. Saiteo) OR ae ifel —- punem fn o sticli miere cu bere diminéta tnainte © de a sé scula albinele. Vospiv sculandu-sé mat de diminéth simt microa in sticli si st bagi in ca, unde sé inécd apot. ~ Dupi ce sb inckldesce, spre a nu fntra si albinele in sticla si a pili ca si vespif, le adueem in casi si tn cealaltt dimi- _néti érisi urmim tot ascmenea, i 9%. Capul de morte (Sphinx atropos) e un fluture de ndpte forte mare, umbli cam spre témni. Hl intra in stup si suge cate o linguré de miere. Unde urdinigul e mic gi ingust, nu péte tntra si astfel nu péte fura niet miere. 10. Purniccle cu deoscbire stint stricicidse cele mur, Gel st auic si le m&nancd micrea albinelor si din faguri. Purnieele de multe-ort sé asé4 cu locuinta in apropicrea sin- fine! din nepriceperca stuparuluf, ctl cind mitura firtmitu- Tile de micre intirita, le lapédi jos. Aste fartmiturt de dul- ‘eé{ii Te indémn a-st face loeuintele in apropicre, Le putem padi daci lo vom opari cu ap% férti sat le vom pune stupin dle in pimént cu api puting spre a si ineca. 11. Radasoa si gandaoul de rose (cetonia aurata), un dae verde auritt ceva mat mic dari mat lat ca gandacul de Maiti. 12. Molia de fagur (Achroia alvesluria) o un blistém a albine, ér stuporului i di mult do lucru, Forma flue selui ¢ cunoscuti fiecdrui stupar si dact nn va fi deseris eu deaméruntul. Eun futur do népto mic, conusiit, shéra 1 séra, 6r preste di st tine cam pe partea de désupra GH in dosul cosurilor. Muerugca e mai mare si mai grosi, “ind birbitugul e may mie si do colére mai deschisi, 4 co ga impirechiat prin mersul lor iute-lin_neobservat, ecdri séra in stup si acl depun ouéle lor in giurvlele turile locuintelor, ba daek pot chiar si in fagan, O- 88 clocose gi crese tocmal tot in atétea dile in cate erese € clocese gi ale albinelor gi adecs in trei dile sé clocesce 9 dile © molid si dupé 10 dile es fiuturl. Periculése moliile atunci, cind intrind fntre faguet it géurese do pink colo si sporindu-sé si adipostindu-sd in nisce of-- 1 — sulij ficnte din nisce fire subtiri ca gogésa de vermY de ma- tase, le minaneti fagur si micre fneat albinele nu mat pot dovedt eu ele, cf vegend striciciunea cen mare ce li necuriitenia cea multa, if parkisese locuinta, es afard si sé pun pe vre-un pom ca si cum ar rof, fncat unif apoi is} numese astfel de albine fugite din locuinte, roi de moliy. Quéle de tomna si pipusile de témni sint cele mai rele pentru e& ro- min gi peste » fac i érn4 tn cos si tocmat primavara es, sé fac mo- ii si fluturi si incep érasi Iuerul lor stricitor. Spre a seipa stuparul de accstf fluturt cu moliile lor, trebue si tind stupt puternicl cu regine tinore gurul, cici cfind fagurul va fi cuprins do albino, atunci chiar de ar pune futural out fn fagunt, albincle indaté le dati jos. Moliile inci stint silite a sé tind jos numaY imprejurul eo Tut si si aci retrase, ciici altfel le prind albinelo gi le scot afari. si bune, care st euprind’ tot fa- I+ Spre a nu sé spor! si improjurul cosuluf stuparal si mn sé leneyéscé a cerceta stupii tot la 2 stpttméani cel pu- tin odati sia le omor! si apo! prea putin sé va mal neeijf éfel de molii, éri pe fluturi de cAte-ori ii yedem si if putem, si-¥ omorim fara crutare. § 151. 0 greutate mare este ednd avem faguri de re- serva in rame, sét cosuri cu faguri din care at murit albi uele. De nu-t yom grijf apoY ne pomenim c& moliile ni i-a strieat cu desevarsire.. Spre a putea pistra astfel de faguri, apot trebue si-¥ cercctiim des si déci observim de desuptul coguluf un fel de firtmitury negri, atumef si tneepem a cio- cini cogul. Moliile spiriate sé gribese a esi afard si unele cad jos fugind si scape in spaima lor. Pe acestea Le eitl- eim eu piciorul si le omortm. Altele sé ascund. Unele ca acestea trebuese Iwate eu eosul si puse désupra une! gropi, unde, dedesupt in grépi punem puciési aprinst si afumim cogul cu fagur. Fumul acesta le silesee a est tote afura, ba déoi-] lisim asa astupat may multigor lo si oméra. Pree mult ine’ si nu-l fincm désupra, c&er cele fugite jos dupi cua— ii — 2 ‘ati trecut puterea pucidscl éri s’ar suf sue. Astfel ne “putem pistra fagurul nestricat do molif gi-l putem folos{ cu ‘spor la roit de pe urma gi astfel le ajutim mult spre a’si putea aduna hrani pentru érna, Fagurii din rame ined-i “Ppastrim in lad gi cind vedem ci yreatias® sport mobiile ff afamim cu pucids’ aprinsi bigatt in lad’ (sh grijim inst sti no ard fagurii ori si aprind’ lada.) _ Cap. XI. Ce sa facem ca sa avem mai mare folos dela albine. § 152. Ca gi la ori care economii aga gi Ia a albine- r omul trebuc si cante a-i riminé folos cAt sé pito de re spre a-i sé résplitf ostenelele si a’l indupleea si porte “economia si mai departe. Folosul péte si-l ajungi omul pe ‘doué cilt si adect sait prin tnmultirea stupilor, sat prin cdg. weu de miere. § 153. Prin inmultirea stupilor sé face, déci lisim “maivele si ne roiasci, fird si le luim miere sai si vindem im ele. Ca mijléce de a,inainta sporirea stupilor este at ‘Thrini. Hranirea st face dup& cum am védut. — May tnain- ri sporirea si déc’ ft vom agedti cu fata spre méziid’, cel aldura grabosce clociroa. § 154. Prin cAstigarea de miere. Tnainte de a anita n urmim spre a face ca albinele si adune numat miere, ery, et folosirea stupilor spre a da numal miere st face ne} cfind stuparul ’gi-a ajuns numérul dorit de stupt si Ja mare nu doresee a-1 spori, sai pentru ei nu are loc sait pentru ok nu péte dovedi ou mai mulfi., Asta e pentru shu- 5, Gri pentru stup trebue observat ca stupul si fit cu al- sine multe, si si aibA regina’ tincré, ciel pofta de roire nue asa de mare, preoum e la cele bétrine — si nu-1 punem Jnere faguri si in fne sk nu suforim figure de trantost in inul de sporive. ~ § 155. Causa pentru care sé cere ca stupil, care fi- 12 — ™menim si adune numai miere si fii mari (cu albine multe) este, c& dup cum: s’a mai yfis, din albine numat cam a sép- tea parte ese afari spre a aduna polen gi miere, éra cele- Jalte réman spre a isprivi lucrarea in liuntru in stup deo- parte, éri de alti parte, ci albinele tinere stint mat aplecate a c&ra polen, dri colo bétrane sint mai aplecate a eiira miere. Din aceste insusiry a le albinelor deci ¢ de lipst, ea stupit si aib& albine multe si mai bétrine. § 156. Regina si fii tindri, cici ca la téte fiintele aga si la ele yenindu-le timpul sporiret, eauti mijléce de a sporl, Dart fiind-cii-1 luim Ioeul sait may bine o inehidem in loc mai putin unde nu péte pune oud multe si astfel a sport albinele precum si putinja de a sporf trantort, cart ined indémni la roire, asa lipsinda-i aceste conditiuni trebue sii st multimése% numai eu sporirea albinclor tn astfel de numér inet numat si suplinésed numérul albinelor, carl st pripi- dose din stup cu ocasiunea esitulur afari la adunarea de po- len gi miere. Iuarea de loc sati tnchiderea regineY sé face tn un fel la cosuri si in altfel la tarne. § 157, Inchiderea reginet in cogurY st face tn urmi- torul mod. Am véqut inci la construetiunea cogurilor de nucle si inet mai cu deoscbire la cele de pac, of le putem pune nade sai le putem pune tirne de trecere adeot din sistema yeche in cea noui a lui Dzierzon, incdit si aibis dé- supra ine’ un despirt$mént precum ¢ podul la cast aga tn eAt sé pare a ff doué cosuri, si adect unul ca o eXciuli, acesta formézd partea do désupra a cosului, éri eoa alti eca mai mare de desupt. Umblatul albinclor din o parte a cogulu! fatralta trebue ficut si tréei prin nisee gridele de cositor late de cite 4 mm. numite gridelele lui Hanneman, Fiind-ox regina © mat mare ajungénd la gridele nu péte stribate printre ele si ¢ siliti a réminé numai in partea de dinjos s6i in magasinul de sporire, pe cind albincle fiind mai mict in trup ele pot stribate printre aceste gridele.— 3 -— Albinele din fnsusirea Jor de a aseda totdéuna mierea fn parten do désupra a cosulut, vor ciira mierea in despirtiméntul de miere. Regina cht timp va avé fagur gol in despirti- méntul de jos, de sporire, ea va réméné orfnduind lucrul a- colo, Indati ce nu va mat avé fagur gol ea si va silf a _ ajunge in magazinul de miere, Gridelele ins’ o impedecd de a sé sui acolo si astfel mierea adunati aci va fi curata, de érece in acest despArfimént ne fiind put, nu due niet Polen, prin care s’ar mat amesteca -miorea si sar mei tur- bura, ef cand avem lipsi de ca o putem lua cu cog, (capac) eu tot, avdnd numa a alunga albincle dintre faguri cu cio- cAnit sé0 fum. Fagurit rémasi fari albino ff luim afark si avénd 0 colivie de strm& in carca si péth tncXpea fagurul eft e de gros, 'l punem fn extractérea de miere sil golim dup’ cum sa aritat Ja locul sti, Fagurul rémas gol fnmu- iat in céri calda topité ‘Il lipim la locul Iui de mai nainte gi ‘1 punom éri désupra. E inci de observat, ci de multe ori cind scétem fagurul afart st strict, de asemenea si cand “FT punem, uneor! nu sé prinde cum sé cade Ja locul de mat “nainte si ingrimidindn-st albinele pe el gi mat puntnd gi “miere in el cade jos si fi pote da jos sét stramba gi pe cei- Talif. De uceea la astfel de ocasiune tare greta lua mierea ' firi a strica séi vitima fygurul si numa stuparii tare dibact pot lua micre fird si strice fagurul si si nu umple ou miere ocul, cind scéte fagurul afar’ si si nu destepte pofta de ‘rat a albinclor héte. Tncepétorit spre a avd faguri cu miere e bine st punt “astfel de ciciuli stupilor de mai multe ort, cart umpléndu-le “eu miere si le punt la pastrare spre a ayé micre la inde- “mid pentra stupit séract preste érna séi primiyéra. Cu fel de ciciuli e férte lesne a nutrf stupi!, edcy numat des- & gaura de désupra coguluy de sporire si pune cdciula eu urul de miere désupra si albinele ele st trag singure Ta e sé déci nu inmuiim o ata in miere si o slobodim eu 4 Riese— it — un captt la albine gi albincle vin pe afi fn sus pi sd nu- tresc. E de observat eX cieiulele, ce yoim si le pistrim pentru nutrirea stupilor séraci, utunci trebuesc Iuate, dups ce albinele at astupat mierea in celiute cu céri, ciel de nu va fi astupati, atunei mierea sé innicresce gi nu e bund pentru nutrire — din contra ¢ stricicibs? cl 8 bolnavese albinele. § 158. Mal putem face ca stupit st adune numai micre si astfel, ci-) yoduvim. Vadénd et in un stup stint destule albine si ci micre ined sé afl& pe afari destula, ciel acum e timpul cel mai bogat de cirat séi timpul de miere — scd- tem albinele din cos prin ciocdnire séi fum gi fY prindem re- gina, (Regina prinsi o putem folosi séi schimbindn-o cu cineva spre a prement singele albinelor séi apot o folosim spre a delitura veduvin In vre wn cog din stupina) gi astfel ’] 1Mgim fink regin’. Sim{indu-sé albinele fark regina incep ast faco regin’ nous din ouéle rémase (cele may bune out pentru facerea reginei stint cele de a 4 adeca din omide de o di.) Spre a nu le vent pofta de roit, la a 7 qi dupé ce am seos regina intéreom cogul pe muchia fagurilor in sus gi clutfind cisuliile de regin&, alegem dintre cle pe coa mai mare si mai bine ficuti, éri pe celelalte pe tite le tiiem jos. Lucrarea acésta st numesce juginire si o putem folosf tot-déuna, cind voim sa oprim matcele de a mai rof. Ne fiind regini, carea si oud si albinele neavénd atffea pul de nutrire pind cand cresco regina cea noui sé impirechiazi gi tneepe érist a oua, albinele adun& numai miere aga ck un stup véduyit are eu cite.8—10 Kg. mai mult miere ca cet cu regina si astfel o pistrézd, de alti parte pana st intém- pli creseerea reginet, gi tmpirechiarea, timpul fined pote si sé schimbe astfel ineat si cei, carii eraii gata de roit tued sé Iasi, gi numay roiesc. § 159. HE jucirit a folos{ stupit in tarne pentru adu- natul de micre, Avom apoi lipsi de fagurY de ajuns si de reseryi, sé décd nu avem s% le facem prin ajutorul tésou- Iur de faguri, MaY trebue si tnehidem regina spre a nu onat putea ous in tofi fagurit din thrnd, cf numal tn vre o dof a6ii tref, ofiof atunci niet albinele nu stint cuprinse en nutri- rea puilor, of pot sisi védi de ciiratul mieret. E constatat, ci albinele Iuer4 la facerea de faguri gi cand cari, dari ori cit s’ar silf, tot nu stint in stare sii-st fact atita fagur cAji i-ar puté umplé cu miere, dedrece mie- roa in astfol de timp e forte multi si o pot cara lesne gi jute. Spre a nu ff decf silite si Iucre la fagurt, la a etror Juerare sé pretinde (cere) si rémAnd fn cos si astfel nu pot es{ afar la cirat, ba ine’ sint silite s& manince miere mult din care 0 att stransi In cog, spre a puté asuda sa-si fack soldigorii de céri din cari apot fac faguril, asa faee bine stuparal daci st ingrijeseo s& aibi fagur de ajuns in rame, ca si Til punt in Kuntru tn magazinul de miere spre al umplé cu miere. Umplerea sé face férte iute. In fiecare qi cand ¢ timpul c&ratului cel bun, péte Ina dela un stup care ya avé 30 mit de albine cite */, Ky. de miere, ér dela unl eu 40 mii de albine cite 2 Ky. po Ui, Deel sé nu sé pron silései nimenea a farima si top{ fagurii din rame, cdc desi yor ff mai veehi si nu vor ff potrivitY pentru sporire, sint bun} insi a fi pust in magazinul de micre spre a ff umpluti miere. Fagurit mal vecht sfint mat bunt a ff pust in ex- tractérea de miere, dedreco putem umbla eu oi mai fark grijd, cho¥ stint mat tart si nu ne temem, ed st vor strivi in timpul invartirel. Cam 7 ani e bun fegurul pentru sporire. § 160, Sv intémpla, cu deoscbire la ineopdtort de nu ait fuguri tn reserva. In astfel de cas e bine a-’st procura -fagur artificios (fagur ficut cu magina din eéré.) Fagurif acestia nu stint de tot ispravifl, of samt numat inceputi, ou ~ celiuje numaY de albine lueritére in adéncime de 4 mm, ' Gagtigul ce-l ajunge stuparul cu astfol de faguri este, o4 pa- “retele din mijloc al fagureluy find ma¥ gros, albinelor le tre- “bue cérh multi spre a-l face, pe cind pirefit celinfey. find |" forte subfiri, s® pregitese férte iute de albino. Alt castig " este, ci fiind fagurul inceput, albinele st apuct ou tote de— 16 — luoru, ciel ati loc unde sX lucre spre a isprityi celiutele in- cepute, pe cind, cfind nu ait pliretole din mijloc fieut, ele partea cea mai mare stint silite si stea in nelucrare, dedrece nu fneap tite si lucre désupra si astfel pint cfnd le vine réndul s& incapi téte si Inere, pink atuncl pe cel ineeput fl si umplu cu miere. Pregitirea fagurulu artificios 88 faco cu doué table de cositor, in eare sfint sipate tn rénd fundu- rile celiufelor fn adéncime de 2 sai 4 mm, Spro a-t face ne trebuesce eéri si miere. Spre a nu ff prea fraged fagu- rul ficut i punem putin’ micre. Céra o topim tm un yas curat de Int sai de tucitt bine smiltuit. Spre a nu sé parli céra, focul trebue si fit domo! abia de--80°R, sat +100° Celsius. Dupa ce s'a topit odra dela 163° Celsius in sus la fie- care Kilogram de oéri punem cAte 200 de grame de miere curaté, Mierea o amestecdm ca si nu fie fagurul fraged tns& dupi ce am amestecat mierea si fim eu grija si mu sé pAr- Jésed, Avénd céra topita, luim cele 2 table, Ie freetm cu © peris din cém& de pore inmuiati ta o amestecttur’ de apa cu miere in prj! egale (de o potrivi). Dupt frecarea acésta tinom putin tablele ridieate in sus spre a sé sourge materia rémast printre ticturi, ca astfel edra s% pott stritbate bine printre’ taieturi spre a sé forma paretil celiutelor, fii si sé lipésed printre ele. Asedim o tabla pe un loc neted gi tare — pe yre un cdrpitor si turnim din eéra topita in tabla cca de jos apol o nim jute pe cea de désupra cu lemn gi o apisim. Céra turnati prin apisarea tablet de désupra st Ia- fesce printre ecle doué table si ce ar fi may mult& ese afard pe de margint si o scurgem in topitére indirit, Tablele striinse le inmuicm in api nu\prea rece, ciel si de sé vor réof prea iute inci s& fae fragedi. Dupa cftva timp desfa- cem tablele una de alta on bigare de sémi gi dac& s’ar fi prins céra pe undeva pe de margine o desprindem cu vérful unut cufit si scdtem fagurul afard din tabla. Spro a fi dropt marginile i le tiiem cu nisce forfect si astfel urmim pind ne facom faguri de ajuns. Oéra si nu fie nicl odati prea— 17 -— rbinte, ciel st lipesce pe tése prinire t&ieturt si atune nu ja} putem folos! iéseul pani nu-] ferbem in lesia, (apa in © am pus conusi s& férbi, dart cenusa a fost legaté in o arpa spre a nu fi apa tulbure gi cu gunée), Niel prea multa éri si nu punem de odata sA topim, ca si nu st parléscd. Fagurul astfel pregitit il crestim in partea, care vine spre “Titimca tirnet, cam de 5 mm. tot la depiirtiir! de cAte 1 om. si fl desparjim, o cresttitura in o parte, alta in ccalaltt parte asifel indoit in doué party il tnedldim la foc, sat fl inmu- im fin céri topita si-] lipim de lemnul din partea de aécu- ‘pra a ramel. Albinelo apo! il vor maf, intiri pe unde este urul indoit de rama. Prin astfel de fagur crutim albinele lela muli Iucru si le facem ca si cle sa erate multi miere, ambolo aceste crutari insi stint fn folosul stuparuluy. $161. S& nu suferim faguri de trantor! in stupii, cart ‘yoim si adune micro, Causa ste, of fiind fagusi putint in © pote oua regina inchisi, ea f¥ va umplé pe totf cu oud, $i astfel fiind si celiufe de trAntort le va umplea si po aces- fea. Sporirca trintorilor face ca regina si-si pérdi din pu- a de rodire, éri trintorif att pant es cat si dup ce ait uumal méindned in zadar si imputinéz’ miorea si intirita de roire. Decl si caute ca in spatiul, cat e lisat re- si sporéscd, si nu fié fagurt de trantori si daca ar fi nei trebue tiiat, scos afari si fmplinit cu tnceputurl de guri artificiost, cXet acestia att numa celiute de albine lu- ére. Ramele de fagur’ pline eu miere le sedtem de cite I sint pline si le golim in oxtractérea de micre si daca nu acopcrite celiutele, ér4 dack yoim si vindem mierea fn ri, atuncl lasim s4 astupe albinole mierea, cic esto mai stési gi pu st pdte tome cumptritorul de ingeliciuny, dar ci nu st inderesce — tot asemenea sh fit astupatt gi cea care 0 tinem pentru nutrirea albinelor presto érni. § 162. Alt mod, prin care putem face ca albinele s& 2 aduci micro multi este, cind purtim economia stuptiri- luJ tn mod ambulant (gtupinY calstére.) Asta o facom a-— 118 — tunel, And tn Tocul unde jinem albinele st isprivese florile, Gri aiuren stint incd destule. Primavara, de reguld g&sese albinele mai multi hrani prin comune, uide inmugurese gi inflorese pomil de prin gridint — dupi aceca rand multi sé gisosce prin finate, éri dup cositul fanatelor prin bu- cate, dupa seceratul bucatelor prin miristl si dupi ee s'att slobodit si miristile si s'an piseut, apoY brani mal mult sé afla prin paduri. De aceea, ciruia i sé péte si-si port stuparitul mutin- dus stupina din un loc fm altul, are folos indoit. Cand transportim stapit la loc mai bun trebue sii le estragem mi2- rea si uumat atdia le Jasim in cit intémplanda-si s& urmeze timp ploios, s aiba in vre-un fagur-dot atéta micre spre a sé hran{ in timpul cat nu pot umbla la cérat. Indreptan- du-s® timpul apol acum i sé résplatesce ostenéla, ciel extrac- térea de micro acum isi plitesce banif, dedrece va fi tntre- Duintati in ficcare di dup’ cum adecd va fi numéral stupilor mai mare fati maY mic. Ducerea albinelor in astfel do locurt cu hrani multi sé face dup’ regulele transportirel stupilor de caro am vorbit la locul sod, Cand ne frtéreem ciitré bmn’ acast, trebue sit fim mat ou griji, cde¥ find stupit plini, usor sé pot vitéma, de aceea trebue sit aducem tare inet. Cap. XII. Pregatiri de ernat.. § 163. ImputinAndn-st florile gi astfel si micrea, ince- pem a ne griji de stupi spre a-1 erna. Acum trebue sa cer- cetim cu deaméruntul pe fiicare si si vedem: 1 cat miere 2 cAte albine; 3 oft fagur, gi 4 cum 6 regina. - Cercetarca trebue fiieut’ cu tétd bagarea de sémi gi nepirtinirea, ect dela acésta atirni traiul lor si folosul nos- tru in viitor.— 119 — | § 164. Spre a no ineredinta, dact un stup din cogurl “de nuele sai pae are miere de ajuns, ca si-l putem tind mu avem altceva de ficut de eat sa-l can’ CAntirindu-1 pe toti {1 impiirtim in 4 parti si adcod: 1. Stup¥ grei de véndare; 2. Stupi buni de tinut; 3. Stupi de reserva ; 4. Stupt slabt de omortt. ; Stupii grei de véndaro si fid cet ce trag dela 20 Kg. in sus. Cel Lunt de tinut stint cei earii ai 12 Kg. de miere. Goi de reserva sant cari dacd va fi témna bunk ty pot aduna de-i IMsim singury sat apor if tmpreuntim eate doi, dindu-le miere si gi-o puna de seni. Si cel de omorit stint téte matcele, care nu gi-ati omo- tit trantorit si roit, cari nu trag 7 Ky. § 165. Spre a nu ne ingola la véndarea stupilor ¢ bine totd’auna si cintirim maY intéii stupit, ca astfel nick not, dara nicl cumpéritorul si nu sé tngcle. Aga spre a cam sel ¢& citi micro sé afi in un stup si ne tinem cam de urma- | térole yi adeck: La rol o lites de miere tmpreund cu fagurul | tage cam 1*/, Ky. si daca va fi stupul vechit fiinded saint fagurit ingrosat! putem socoti si 2 Ky. la litra, : $4 dicem c& un cog trage 80 Ky., scoténdu-Y daraua lui, a fagurilor si a polenului de 7 Kg. remane 23 Kg. impirtite aceste 28 Ky. cu 1'/,, va avea miere cam 14—15 L. Ge sé atinge de numérnl albinelor si adeci cate stint cog, apol ne uitim la ele si paréndu-ni-s6 of nu ar fi de juns tn vre un cog, atunel impreuniim albinele dela 2 ba si Ja mai multi stupY, ciel find mai multe sé ineildese mat ine. In un Kg. stint cam 5 mii do albine. Imprennarea tre- uc ficuti ci prindem gi inchidem pe regina cea mat bine wih, éri pe cele lalte le departim, Mierea stupului eas- Je-o dim colut fmpreunat spre a si-o cara fn cosul unde fmpreunat. Impreunarea s¥ face prin luna lu Sepieme im (cumpinim).ao vre, ca astfel st aibi timp a-si astupa mierea si th cogul tn care are fagurul cel mat mult si: mai regulat si framos. § 166, Cat fagur are? Fagurul la matce trebuc si fit pina jos, ért la roitdin vara acésta trebue = fa cel putin pani la mijlocul cogulut, de va ajunge si mal in jos eu atit mat bine, Roif care at fagur mat putin, nu sint bunt de erat, de Grece nict hrank nu ati de ajuns gi preste érnit le e frig, Mat departe faguriy roilor trebue si fil de 25mm. de gro, cu celiute de albino numai Ineritére, ‘euli dreptt si in un rénd, Cet fiicufi mai grost, eu celiute de trantori si cu fagurii in mal multe parti, asa numifit stupl st&éngael, mt sQmt aga de buni de a fi ernaft, dedrece tin rece. Cum si fil regina, s’a aritab Ia descrierea reginel. Act sé mai repetézi ca si fis bine fMeutit, téntr’, roditére si sh- nstost. Cap. XIII. Ernatul. § 167. Inck mat fnainte s’a dis, i numat frigul aci thsi sé maf adaugh o& si cildura carea trece de +879 Cel- siug, silese pe albine la nelvcraro adeck Ja linisee gi odihna. Caldura aga mare inst nu fine mult si o putem micgora, 1i- sind tn stup un curont de acr, dart eu mult maf mult fine frigul. De aceea siuparul si s& silésed a cduta ea pe lings aceea oi stint forite de frig sa fie si liniscite. Liniscea a- césta 0 ati albinele daci vor ff puse la un loc ferit, liniscit, tntunecos, useat si ferit de frig si de gérecl, ciel atunet le vor trebuf putind micre de mAncare, asa incAt unul si acelasi stup, dup% cum adeci {1 va fi locul de ernat miinAnok dela 2-6 Ky. de miere — 0 deosebire acésta forte mare pentru stupt, eu deosebire cfind e an de mijloc sat chiar slab pen- tru albine — cic singur locul de ernat ne scapi o multime de stupt. Mat vine fnek gi aceea tmprejurare, ci tn Locuri June de ernat nici albinele nu sé bolnivesc atitea gi nicl nu pier atttea ca fn locurile nepotrivite si apot primivara cand le scdtem din ernat afard find mai multe albine in— 1 — Stup! — tot Iucrul s! tueepo si eurge mai ou spor, de edt ea cind stint albine putine. ‘ § 168. Sa vedem deci cum trebue si fia crnatul bun, 8& nu suforim pagube la stapt. Ernatul stupilor de multe. on atirnt dela lirgimea loculu’, ce-'l are stuparul si dela elimi. Cand stuparal are loc larg, atunot ’s1 péte era al- Dinele in localurt anume fiente, HB ins may grett, cand nu re Virgie, ci e fn strimtére gi totus’ trebuo si-¥ pun’ in mat, Cand st aflé dard in astfel de imprejurare, incat © Silit sf le erneze afari unde ai vaeat, atune 84 fii ferifY de frig si in linisce. : Contra frigului ti apirim, ci-1 invitim ou fen, otava aH Yestminte veeht de jur imprejur si invalitérea 0 logim um sfbrA pentra ca si nu pice jox de pe cos, tngrijind numa 4 si nu sé astupe urdinigul si sé inaduyésc& albinele Ia stu- PH plint de albine si fagurt. Stupit, care nu stint plint ow fa- Gum spre a lo fi may cald, pe Wing tuvalitérea de désupra Anal yirim gi tolduntru in cog fon sat otava aga fnsh ca 38 “fa stricdin fagurit cdmd punem umpluiura fnliuntru. Stupul ‘Sstfel thvalit si umplut '| punem la locul séi si astfel grijit ‘Tistim la locul de ernat. § 169. Tarnele lo crn in urmitorul mod. Citrés t6mmi golim magasinul de miere, seotind ramelo cu fagury » Gr pe albine le dim jos in magasinul de sporire la ‘telelalte. Magasinul do micre rémas gol ‘I inchidem cu scdn- Aurele do dospirtire si cand pregitim tarna de ernare, tnfun- an magasinul de miere cu fén sai otavé si dack ar rémané © gol si tn magasinul de sporire, atunet tnpingem foréstra Inliuntru gi locul rémas gol inte foréstri gi intre. ng ‘Vumplem cu fén sait otavi. Dup& ce lam asimpat ast- el in Munteu 0 invalim si pe din afars eu fon. Dack pie 4 trebue grijit.ca fil tamer vor ff ficn{t simpli, adecs numay din 0 sedndurti, apo fenul "I legim de ca ou sfiri bine, ca gi Ia eoguri ind tara cu dou’ réndurt de pire(f, numai e do lipsi a mal fufiyura cu fén ci numat la urdinis trebue si le puc 16— 1m - nem nisee tinichele giurite saa pins de simi spre 8 nu pnté intra yéreei gi frigal in ele gi a mu cst albinele atari. ‘Timpul, cdnd trebue pusi stupit in ernat, trebue si fit prin Novembre, cind cddénd 2ipada nicl au sé mal duce. Daca va cidé zipada maf curénd; prin Qctombre, no trebue ined sii-i punem jn crnat, do dre-ce r&pada acésta s8 duce gi ast fel albinele tudreptindu-sé timpul mai os ines pe afara. § 170. FE ugor ernatul in stupint inchise si bine ficute, eact avi alt-ceya nu avem, decht ca gi mat sus st tnvalim, stupix cu invalitors, dacd ma sint (hme eu doué rénduri de pirefi si si le facem intuneree prin inchiderea locului de umblat eu scinduri bitute cu om 171. fr mai putem erna in poduy, Pe stupit bunt fy putom Kisa si in astfel de poduri unde de desupt uu s& face foe in odaid, pe cei slabl st-¥ punem désupra odsilor fn care facem foc, cic ofldura stribate printre sednduri si Te mai fine de cald; im poduri fi putem pune jnire ovés unde Gragi ernéz forte bino, In pivnife tnod puter si-¥ ern, dack stint svéntate si intunecdse, In em&nt sait fn odat pe mutem ocolt inei-Y putem etna, numa el si avem farim de sérect gi si nu-t neliniscim moret, eke! eare le grija dait in durere de inima. § 172. De cit ju téte locurile aritate, mat bine le putem era, dack le vom face zimniee sat grop! in pimént, vor accstoa stint cele mai bune locusi de ernat pentra al: bine, de ére-ce in ele mandnet forte putin, ent Ia intunerec, gchimbarea thnpuluf nu so simte aga tare, stint ferite de su- nete si ciociniel. Dect cel ce are loc potrivit. si-’si. fact gimnic, s& si’) faci, eicl i sé résplatesce ostendla gi spesele ayute eu el. § 173. Zimnicele s& pot face désupra si sub paimént. Zimnicul désupra paméntulut sé face c& siipam fn pamént 2 got 8 stip! de sicjar de edte 70 cm. tn afundime, érit i fimea dela pimént xi fi de 2m. git intepenim bine la depirkirt dup& cum yoim sk facem zimicul de mare. Punema tna sait doug grind) désupra lor. Pe grindile acestea ince- pem a propti de ambele parti eiprior! incat sé forméxt ca wun coperis do casi nu prea tnalt. Pe epriori batem sen durt si sefindurile le astupimm cu pimént de trot parff st mu- maf Ia o parte lasim si aib& intrare inléuntra. Ta intrare iY facem ugi cum 8% cade, st st inchida bine spre a nu puté strabate frigul pe lings ca, Désupra uget ft may lisim i 0 feréstri. spre a pute vedé cand fntram jnlauntra presie érna gia un fi siliff si Ieim uga deschist piné efnd cereetim starea stupilor sai si fim silifi a ambla eu liminarea, Fe- réatra cind nu avem Jipsi de ea o‘astupim cu fén. Asifel de locuit de ernat sé fac acolo, unde p&méntul e apites gt finde no temem e& sipind mai adéne va esl apd sail st va 1 mai lisiim 2 resuflatort umplea cu apa pe timpurt ploidse. spre a sé prement acrul gi adecs, una fn odste mal angustt si alta in coperig tn forma de hurloit. Spre a nu cadé pe fl in léuntra pléia sat ztipada ‘I facem désupra strimb gi cw si nn péta intra pe giurile acestor résuflator’ pastrl sait gb- reci, le astupim urdinigal eu gridele de strmi. Preste vért spre a nu putredi niet scdndurile, niet parit (stalpit) stricdim vimnicul si stilpit si scandurile Te pastrim Ja un loo sventat gi ferit de pldia. § 174. Tot in forma celet de sus mai putem spregit! “ qlbinelor loc de ernat in pamént sipind gropt de 1—2 m. de ndénei si facéndu-le coperis. Spre a nu sé dirima pa- méntul din pareti sat ti ciptusim ou soinduri, sat cu gard de nuele sat i zidim (2idul si nu fia din pétri de ndsip cdc fine umedéla si 6 nestnatos pentra stup!, ci din cAriumidt ficnt din primivéré spre a st puté usca pind dnd vom pune Zimnicul in pimént este cel mai bun Joe pentru ornatul stupilor, de ére-ce eiildura din cle ¢ presto fats Gena potiivits gi adecd dela }- 15° R. Duck obser vim la albino, vodem ch ele in cildura acésta de | 1—5" He ‘stati mai liniscite si astfel 91 hranirea lor este mai cu cum- pet. Ori va fi cildura maf mare, ori va fi frigul mai mare stupit in ernat).— 1% — de cum s’a aritat, cle incep a binif mai tare si adeck tn eblduri dela + 8° R. ineep a ciimia si dst afuri spre a sé curat{, ceea-ce neputénd face dati in durere do inima gi stint silite a sé dogerta pe faguri si a-1 umplea de necurijenie; sai dact puténd esf afar’, atumot mu sé maY pot intéree in cog, de va fi cogul agedat din stupind aiurea, si s® pripidesc. In frig tneop a bizdi spre ast face elildura, toomat dup’ cum ‘si fréoh omul érna manile spre a i sé fnedldf, asa gi ele sd string la un loc gi prin migcirile lor 88 silese a-'st face cal- dari si stint eu gura noincetat in miere spre a minca. § 175. Ce privesce asedarea stupilorin liuntra, apo! pe stu- pittn coyur’ it ayedam mal in fund si gi din acostia pe cel mat slibufi, ér’ pe cof mai bunt mai aprépe de ‘usé, TArncle le putom ageda si uncle preste altcle. S& ne pidim insi ca ei nu punem maf multe de 2 réndwi unolo preste altele, ckct si nu firime groutatea celor de désupra pe tiirna cea de de- supt si astfel si st darime si si st strice téte. Pe tirnelo cele bune le punem de desupt, éri pe cole maf slabe désu- pra, pentru-ci cildura este mai mare désupra gi astfel stupit slabl ai mal mult& lips’ de ea gi astfol 2 ajung cu hrani mat putini. § 176. Trobue sé fif cu mare biigare de sémi stupa- rul, ca hurlojul de résuflare si nu sé astupe ou ceva, dedrece fn astfel de gauri sé adapostese pasért cu plicere fiind cald gi dact cumya s’ar strimtora, ar astupa résuflitéroa si astn- pandu-sé nu ar ma puté esf aerul stricat din gimmie si s’ar intdust albincle si ar muri. Asa unui stupar i s’a intémplat e& o cidri s’a adapostit tm hurloiul ztmniculuy gi stramtorin- du-sé acolo a murit, Prin mértea ef acolo s’a astupab résu- fatérea si tot stupii pant la unul s’au prapidil. Dect sé fie ou griji ficcare la ernatul stupilor, cdi ernatul bun o lauda si folosul siuparului, dara gi cdte 0 grogéli mic& incd-1 pite aduce pagude inscmnate.Cap. XIV. Mierea. § 177. Miere numim materia dulce si curgttére, ce o aduni albinele din flori si de pe frundele plantelor. Din ce este compust miereaP prea putin ff pasi stuparuluy. Grijea Jui trebue si fit ca albinele Inf si-Y adune eft sé péte-de multi gi mal bun’ miere, excl nu téti microa din ori gi ce fel de fiére e tot aga de bund, ba si anntimpul incd isi are influinta sa asupra calitatiY mierei. Mierea cea ma¥ bunk de méncare gi mat do loac este cea adunat% primivara din luna lut Maiti, de érece cea mat mare parte este adunatk maY numat din flori. Cea mai bunt miere e cea adunatt din acati, tel, peri, meri, ete. Asta _ insi nu e aga do buna pentru nutrirea stupilor presie érna de érece fiind adunat& de cu vreme sé intiresce (cristaliséza) si nn o pot folos{ albinele, pe cind cca adunatd do tomna e mai subfire si o pot folos{ albinele cu usurintd la hrana lor de preste érna. § 178. Materiile, ce lo cari albincle in locuinfele lor ‘siint menite pentru hrana gi construirea fagurilor si a tntiri- ref lor. Tirana albinelor consti 1 din polen si 2 din miere. = § 179. Polenul e praful ce-l adunis albinele din diferite flor. Gustul polennlut ¢ dulee fiinos-sileit, tot de acoea-gi volére ca fidrea din care e adunat, E de observat, c& o al- Dina dup’ co a inceput a aduna polen din vre-o Aére, apot “Pini nu sé fnearc’ deplin, nu mat aduna din altfel do flére _ spre a nuamesieca polenul une¥ flori cu al alteia. Polenul sé -aduni mai cu sémi de albinele tinere gi-l tntrebuintézi spre nutrirea lor, a puilor si a alege mierea din el. Spro a s&ee umplé o celiutt cu polen trebuc si care 20 de albine. Un kilogram de polen cuprinde Joe in 2500 de ccliuto. Plantele mat bogate in polen stint salcia, alunij, plopul, mérul, macul, flérea griului, steiiret, ordulul, a bostanulut, a patlagelel ete. § 180. Lamurirea mierci st face in mai multe feliurt si adec: Strivind fagueit eu miere tf punem in o comnita de nuele sat in o siti sai streeuritGre de panz’ spre a trece mieren tn un vas pus sub aceste strecuritory, ér fagurul stri- vit rémane in streenra aceste strecuratori farimilury de faguri in vasul in care st seurge micrea. Accste farimituri le puiem Ina ou o lingurit de pe désupra mieret spre a rén aceste firimituri amesteeate cu miere le punem indarat in streeuratére spre a st seurge $i mierer ce s’ar mai afla in farimiturl. Mierea limuriti in modul acesta nue prea eu- rati, de éreco o amestecati cu polen, ba sé may afla si pul, — de aceea de astfel de micro mancutd ne ustura putin gatul. § 181. Dack mierea ar fi intdrité in faguo, atunet si dacd am farima fagurul si lam pune tn strecuratére tot nu ear Jamurt (alege din fagur), pe astfel de uriere intiriti 0 punem in un vas de fer sair de Iut i o mealdim a foo tnsit tana oa Hacdra sé nu ajungi désupra vasului, edel sar afuma. Caldura topesce micrea inti i in staren acésta o turnim in atreeuriitére spre lamurire. Mierca limurita in felul acesta. e cea mai slabi, cfeY nu ¢ de ajuns de curati. Spre a face ins gi astfel de micre curati sai trebue sto strecuram prin flancl (postav) sat apo! amestecata cu aps sto ferbom Tuhn- due} spuma mereit, pani vedem et rémdne curatii sie destul de grost. Tin aceste dou’ feluri de .curd{ire a mierej, mai coréspundétére e cen prin flanel, de éreee mierea rémAne curati si nu sé pote sé remand amestecati cu api, ea cind o ferbem ou apa. Farimiturile de fagur plin de miore gi alte bucttY, le punem in ap& spro a st topi mierea ce ar maj fi rémas in ére. De multo orf insa stribate prin ané mierea curat’ si apol=e alo si dupa vre-o 10 dre le stéreem si sp’lim si vasele pline de miere si apa indulciti sai o ferbem de mied sat de main- care pentru stup! sat apol o lisim si f.cem din ea oftt. § 182. Al doilea fel de limurire a mieref este find fagural cu micre prospitt gi neastupat ‘l adueem in cast la ealduri, 'l pmnem culeat désapra unui yas de paméut séit mai bine de poreclan si mierea aflitéve tu fagur sé de sine. Astfel de micre e forte curati, E inst tardia de a sedte imicrea din fagurt in modul acesta, De a cea ecl mat indatinat gi may ugor mod de a sedte mierea din faguri este si va rémané: § 185. Masina cenirifugali séw extractérea de micro, mierea sé seéte forte iute, ose forte curatit si are o fafa deschisi, de Gre ce poleuul si puit nu es din faguit si s¢ a- mestece eu mierea. Micrea cfigtigata in extractérea de miere e si trainict, dedrece este curati si astfel eu elt e curefenia mai mare eu atit © gi trainicia mat mare. § 184. ‘Triinicia micrei i o putem tinea dupi co am curdiito bine de téte rémisitele de fagur déei o pistrim la locuri uscate, récordse cam de + 8—15? R. gi in vase bune. Yasele pot fi de pamént, sticli, lemn séa tinichea. Cele mal bune, de ff {In gustul miereY may bine, stint cele de sticld si - tinichoa, dupa ceea cele de pimént smiltuite si apoY oparite, si apol cele de lomn ficute ca putinele si butt. Vasele de sticli si pamént si nu fii la mijloc burtése si apol umplute tare cic crépi, éri vascle de lemn spre a nu inghitf mierea, cdnd le facem trebuese unse cu eéri spre a strabate céra fu dégi, cxel atunct nu va inghiff mierea tn ele, Spre a nu strabate aorul la micre spre a o innderf, as- tupam yasele bine la gurl si adecd po cele de sticli gi pi- mént eu begict de pore séi de boii, ér& pe cele de lemn cu dopurY de lemn bitute bine. S% intémpki uneorl en H6t padirea si-grijea ci mierea s& inierosee, in astfel de easurt uimenea si nu ‘si lepede mierea, ci s& ofack otét dupa ro- cepta, ce va urma mai la vale. curge— 1% — § 185, Intrebuinfarea micrc¥, Mierea sé intrebuintézd fn o mullime de feliuri. 1, Faguriy albt préspefi ca mirodeniy (delicate{s) Ia mese, éri térani¥ intingttore. 2. La tndulcirea de bueate si beuturi. 3. La (leacuri) medicamente. 4. La facerea de turte. 5. Ta pregitirea de btuturt si inca tn alte multe feliury. Desi ar fi bine si scie omul s& folosései mierea fn téte aveste puncte, efici sciind pregiti leacurile cele multe, turtele cele gusiése, halvaua cea sinétdsi, ar avea cu atit mal mare folos de miere. Unui stupar insi nu-Y ¢ cu putinti si le scie pe téte, de rece la pregiitirea leacurilor st core si aib’ i din medicin& si si scie face turte sé recere a set 0 miiestria, carea intre romani e may de tot necunoscuta. Mé voit marginf dec a arata acum deodati cum sé pregi- tesce miedul, visinata, ojétul yi spirtul de miere. § 186. Progitirea miedulut. Dupi ce am_ strecurat mierea din fagnrit sdrobi(i, résturnim rémigitele din cognita sé. strecuratdre in un vas gi tornim ap’ preste ele spre a st top{ si spila mierea ce a mai rémas printre firimituct pant cand cugeitim cA s’a topit de tot (ldsim de séri plank diminéfa). Strecuriim apa prin o strecuritére in un vas cu- rat, éri bostinele le stércem in pumni spre a esi t6th apa din ele. Apa asta indulcité o punem tn o cildare spre a o ferbo, dari nu umplem c&ldarea de tot, cf o lasiim de vre 0 3—4 degete gélt. Inainte de a incepe cildarea a ferbe, o mésurtim cu ceva (cu vre un cot séi metru) spre a vedé paint undo 0 plinii do apa, ea dupice va incepe apa a ferbe gi a scddé 84 scim c4td ap’ s& mai tornim in ea, ca astfel si cand vom lua cildarea jos de pe foe, ea si fit tot aga de pliné. Pani cand incepe caldarea a ferbe mostecdm eu yro un mestecitor séi linguri curati spre a mu sé parli grogéla de pe fundul etldirel. Dupi ce a tneeput cildarea a ferbe la un foe domol, o tinem pe foc 3 ére aga oa flacdra si nuayes tréci in sus de buzele cildirei, de aceca e bine a o pune si férbi pe sobe. Incepénd a sé face spuma in ealdare, luim spuma jos frumos gi inectim a mat mesteca in fundul cildiref, Spuma trebue luatX cu grij% spre a nu o sepa rt tnd&rit séi a o tot rupe, cdef atunel mai bine s% o listm si stoa désupra in cildare unde st va face grésk de cifiva decimetri gi nmmay dupi ce vom Ina e&ldarea jos de pe foc si sé va reef atuncia si o Iudm tot eu griji spre a nu tur- bura miedul, § 187. Spre a vedeu déei miedul ¢ de ajuns de dulce, ‘I cereim. Cercarea st face astfel, Cand s’a récit putin miedul Iwim un of préspit de gaind sil punem in mied. DécH oul st va lisa de jumatate in mied dara nu sé ya duce la fund, atunct ¢ dostul de dulce sie destul si de fiert. Dupa ce s'a récit miedul tn ealdare, °l sourgem tn un eiub&r curat si décd mai avem de fiort, atunel de noi pu- nem cildarea pe foc, Gri miedul din ciubar éri 'l scurgem de nok cu griji spre a rémAné drojdiile la fund si numal acum ‘I tornim in vasul in care yoim s& ‘1. tinem umplén- du-l pani in guré. Astfel umplut *I finem la 0 etlduré cam de + 18° R. spre a ferbe (dospi). § 188. Dospiroa séi ferberea fine mai lung sét mal scurt, dupi cum adecd si miedul cuprinde maf multt sé mat putin’ miere in sine. Dela mésura miere! atarnd dara gi for- berea precum si buntitatea gi triinicia mieduluy. Cel ma¥ inda- tinat mied oste cel care cuprinde 2 pir(t de ap& si una de micre; adeci in o litra de miere amestecim doué litre de api. Dospirea acestut fel de mied tine cam tre! stptémant. A celui in care este micre mat multi tine dospirea si pind Ia 8 séptéman}. In timpul fortului (dospirer) na trebuc si astupiim gaura vasuluy spre a puté da afard tote drojdiile si gunéele, ce s’ar maf aflatn cl. Spre a o putea face acésta trebue sil umplem totdéuna de ciite-ort ar seca gi nu ar fi plin pani in gar’. Voind cineva si aibi mied mai dulce, nu’ last si dospésc mult, éri cel care voiesee si aib’ mied 16— 130 — mat aspru ’I lasi si dospésci mat mult si cel care yoiesee si aibi mied tare, ’l last si dospésed pe drojdir de vin (tn casul acesta apot x3 numesce yin de miere.) ‘Yasul bun d& putere miedului. Cel mai bun yas este in care a mai fost mied satt © un vas vechii tn care a fost yin fari miros. Vasele in care a fost rachit (vinars) sai bere strict miedul, de aceea si sé ferésci omul de astfel de yase. § 189, Dupa incetarea dospirel, bigim vasul cu mied in o pivnité uscatii, 1 astupiim bine si-l finem pint in Inna Int Toliti a anulut viitor. Tn acésti luni ér fneepe a dosps, de aceea ér’ il aducem in odaii calda, fl lasim sé mai dos- péscd dat’ cateva dile si uumai acum Ja anul isprivesce cu dospitul. Acum este bun, curat, tare inedt are putin putere imbititére (ar dorm{ omul) dar tine férte pufin betia si au are nict o urmare stricdciésX pentru sinétatea omulut. Bent miedul, curiti sdngele, tniiresce plumAnile, la co- pit stract do sfingo fi face singerosi, in cit e un lée de cast din cele mai folositére. Spre a avé gust mal bun, unit mat pun in cl putind scortiséri si cuisére, dar forte putine, ciet altfel scortigéra multé face micdul de sé intinde si sé strica. Gel maY sinttos mied este cel neamestecat cu nimica. Miedul o proscris chiar gi in cirtile bisericese. Vedy Triodul in Mercurea cea dintiY a postului celui mare, dupa slujba vecerniet, la tipie, — gi totus! cultura albinelor e cea mal neglési pe la manistirile néstro, desi positia lor ar fi forte acomodata acestei culturi. § 190. O alti bsuturé stinttdst si bund este viyinata. Sé pregitosce astfel: Curatim viginele sélbatice de edde, daci nu am avé de cele sélbatice putem punc si de cele nobile, numaY cAt nu ya esf asa tare viginata. Le punem in un yas, do sé péte in sticle si dupi ce am umplut vasul cu vi- gine, iurnim preste visine tret pirfi de miere subfiatt eu o parte de api si le lisim s% dospéscd fn vas treY séptémant. Spre a puté dospi trebue vasul finut la un loc ealduros. Dup’ ce a dospit bigaim yvasul in piynifa gi-l finem tref luni.ae Ta trot luni seurgom visinata din yas si o punem in vase sai stiele, unde o pecetluim, ér visinele le putem lasa tot fn vas gi mai putem pune fined miere cu ap ca si maY “nainte peste ele. Cu acésta tot asa urmim ca si mai ‘nainte. Visinata asta de a dona 6ri nu st va face aga de tare ca cea de mai ‘nainte. Spre a face visinata mai tare (mei spirtudst) © amestecim cu rum bun in mésura in care o yoim si o fa- cem de tare. Visinata e forte trainied si numaY atata si a- mestectim ati o folosim, cea-lalti sé o pastrim curati. § 191. Tot asemenea putem pregiti o béutur’ bund, ugérX gi stindtdst, ba ined si mat gustésé din cdrne (cornus sanguinea) réda lemnului de corn, nu ¢ tnsi aga de trainie# ca visinata, § 192. Otétul de miere sé prescrie adesea de medict unora folosirea de ofét do micre si astfel apof ist si eumpéra, dari numaY cu numele ci ¢ de micre, c& cine scie din ce fel de amestecituri chiar strictcidse sinttatit e pregitit gi astfel de vindétor! fir’ inima fl vind numa spre a clipéta Dani sub acest nume. Spre a sé feri omul de tngeliciunt gi tot odatt a avé otétul cel mai bun si mat sinétos — fara inst a da ban¥ mulfi pentru el, si-l péte face ficoare. Prega- tivca este urmitérea: Lutim o litri de miere gi 15 litre de sap, sai apo! yasclo si instrumentele pline de miere, cind umblim cu miere le spalém bine, si apa induleith o ferbem. Spuma o curatim cand ferbe. Dac& tus nu vrem si ferbem apa, atunei punem in api putina muma de otét de vin si ew yas cu tot, ait pe cea férth cAt gi pe cea neférti o punem in un loc cilduros, precum e Iéngi sob’ sai pe cuptor spre a ferbe (dospi). Dospirea tine cam 14 dilo. In timpul acesta de efte-ort va fi trebuing trebue vasul umplut cu apa cil- dufi sat cu ofét Gack mai avem de cel de miere. Dup& ce a incetat de a mai dospi tot Ja cfte 10 litre de ofét punem ehte 50 grame de stafide cu cdde cu tot, le punem tn o le- gituri de panzi si le slobodim in vas. Dup’ o stpiémind Te se(tem din yas si ofGtul il putem trage in sticle gi-l pis-ie trim pind cind avem lipsi de cl. Dack voim s&-l facem sk fie tare, atunet {1 strecur’m prin surcele de-fag, sat chiar cioplind de pe un lemn de fag curat aschiére, Je punem in sticla cu otét. § 193. O alti béuturi pe care o péte bea si omul, dar pe cares stuparul o folosesce mai cu séma spro a stropf al- Dinele, spre a le face si aib’ tot un miros, cu deosebire cind mpreunim albine din mai mulii stupY spre a nu sé tia ci spre a s& impica mai lesne esto of indulcim rachiti (vin- ars) curat de bucate cu miere fn care mat punem sternanis pisat férte mérunt. Prin stropirea eu acéstt béuturd albinele igi perd mirosul, co Pau avut in stupul de may ‘nainte si st impact lesne. Stropirea cu cl trebue ficuth inainte de a le impreuna. § 194. Spre a folosf mierca la compoturi si la alte induleitt in locul zacharalut, trebue si o ferbem la un foe domol fn 2 réndurt cu api pani seade apa de améndout orile gi microa s& mai ingrési de cum a fost mai nainte, gi atunet ’si perde cu totul mirosul de eért si flor’ si ne putem cruta banit pe cari! fi dim pontru zachar. Astfol de micre 8& pote folosi forte bine si la indulcirea cafeleY cu lapte sat celel negre. Cap. XV. Ceéra si cleiul. § 195. Materia cu care ‘st zidesc albinele locuintele lor este céra gi cleiul (o numim cloiti, résin, pentru-cd on el st lipese fagurit si sé astup& giurile din locuinte). Cleiul ‘l adun& albinele mai cu sam’ primavéra si témna spre a lipf cu el orl-ce crépituri sati grop! la coguri si tarne. Mirosul cleiulut cand e rece sémani cu al smirnel, dac& tnsi 1 punem in foc, atune! are un miros neplacut a unsére. Cleiul fl folosesc albinele spre a lip{ piratit cu deosebire ai eoguri- lor de nuelo si de pae spre a nu stribate umedéla gi frigul sc— 133 — Printre pirel!. Cleiul 1 adun& albinele de regula de po in- Yalitfrea -mugurilor do mestécdn, arin, plop, per, do si unit eredoat c& spre a aduna albinelo cleit, trebue si aib’ in apropiere bradi. Mésura in caro adun& albinele cleit este miei, de ére ¢9 nu ait lips si adune mult. AaAndu-l pe InvAlitérea mugurilor ‘I rod cu dintit si-l lipese de pictirele do dindérat si adue6ndu-l in locuingi "1 friminté eu gura gi asifel sat Tipose ou el sai apot chiar cliptagose eate un fagur spre a fi mai tare. § 196. Céra o asudérea albinelor si 0 foloscse spre si forma din ca culcugele puilor si magasine unde sa") Puni micrea si polenul. Spro a asuda gi a face albinele oérii, aii Tipst de mult ntremént si adect spre a face 1 Ky. de eéri trebuc sk minance dela 10—15 Ky. de mire eurati si 1 Kg. de polen, Ta inceput o¢ra este alba. Asta o putem vedea la rot, eind "si fac fagurif e& vedem ea nisee aolvigory albt pica Jos in Tocuinjele lor Solfit acestia albinele f¥ prind ou fil- eile lor unit do altit inedt formés paretole din mijloc gi apo marginele ccliafet cu un cuvént fagurul. Dupa ce albinele ati pus miere In eoliufo si apo! érast ah scos'o afard, sat at fost puse fi clocito oug, — fagurul capeta o faté maY galbuix si ou cAt sé va urma mai des ouatul si clocitul in faguri, ou | abit si fagurul capeta fafa tot mat inchist pana co Ia 6 sat Tani capsti o fafé do tot tnchisd afumata négra gi celiutele 86 fac tob mai micl, de dre-ce dupa tété clociren réméno lic Pit de pArefit coliufol cimasa puiulul yi asta ingustézt Jocul din Iéuntru incdt cu.timpul albincle nu pot si orése’ in ele "eit s’ar cuvent si crésed, ei réman mat mict si astfel apot _hisé strict soiul albinclor adec& dat indarat (degeneréza) gi Je dovedeso alte albine din stupr eu fagurt not. Fagurit hi deck trebuese topiti spre a le Iua céra. § 197. Topirca fagurilor st face astfel. Punem o eal- nu chiar de jumétate eu api po sob’ s& férhi si nict Poum in flaca pe vre-o cugbi, cicl flaciira trecénd do bus— = Pup ce incepe a ferbe in ap’ férts, unde Dacd fagural ya rele caldiirel inogresce (afum#) eéra. apa, Iudim bucitile de fhguet si le pusem st fnméie indaté si incepe a s& topf eéra. fi nefirtmat, atune} curénd sé va umplea cdldarea, dari to: ‘Astfel Get o umplem cu fagur sétt furimi- ‘ani oamd sé topesce de nu mal % lipf bostinele de caldare, e sai topit bine ineepem pindu-sé scade. turi i miruntigurt de fagur p fneape in cildare. Spre a nu st mesteoim cu o lopitic’ si dupa ¢ a turna din ea in strecuratére § 198. Streeuratorile sint de pana nick prea vara, dara — d rari tree bogtinele (rémigijele de fagmrl) curati, ra fiind prea dési nu trece 3 a may bunk pentru strocuratére © 7 Dela mirimea stupine! atéiri uritérea, eat simodul eum luim o bucatd de pana aga ca la Cae nici dést, citei fin prin ea si céra nu ese eéra prin ea. Pinza cei panza de saci tesuta in 2 ife. si forma ce trebue si o aiba stree © strecurim. Pentru stupini mai mict in 4 colfurl gi indoindu-o in un colt 0 odsem petul de dinjos s% fid ascutit si désupra spre gurt si st largéact aga, inedt si sd o traisté eu gure larga si eu fam: dul ascutit cao glugt. Inainte de 9 fumna in ex fagurdl pit o ud%m bine in apd spre a nu puté si inghita (suga) céra in ea. 2 g§ 199. In traista tnmuiati turnim fagurul topit din ealdare, Céra va incepe acum si curgé din traists in vasul cel punem de desiiptul iraistel, carele de regali este un cite bar curat cu putin’ ap& rece spre a ou sé lip eéra de vi gia sé mat spala de fum gi pra Dar finde céra nus streodré tot de sinc prin traistd, aga Incepem a suet trast la guri spre a aduna bogtinele din Juntra mal la un Ine gi acum agedim traista pe o sedndura ghilitt séi pote fi sl um udat ca si nu sé lipésct céra cdrpitor pe carele inc’ trebue do el gi bigénd ofrpatorul ou capétul oel de desupt in cin bar in api, punem apoi traista unde e sucitt la gurd pe mus chia de désupra a efrpAtorulut inodt parten traistel cea plint si vint despre ciubar, dri capttul de désupri preste much= 18 ului spre nol pe care apo! not o apdsim cu mijlocu) m aluncca jos si incepem cu un ficdlet ud a apiisa de sus ta jos, spre a esi ceva din traisté. Apir eéstu cu ficilctul o tinem pan& atuncl, pant cand. ve- Mai ese céra din traista sucindu-o gi tnvartindu-o pe Dupi ce vedem ci nu mai eso eéra, desfacem Gi seGtom fart rémisitele de fagusl. Rémayitele aces- jesc bostine. Bogtinele inex trebuese puse si sé strate, cici le cauti bogtinariy si dat pe ele bani Bei enim pan’ ne ispriyim tot fagurul. 200. Oéra care s’a string tn ciuba’r ineepem sao ‘tm may multe ape pani cfind apa réménc limpede. “puhem érB-si in c&ldare gi spre anu sé parli éri tt ‘apa pe fund si urm&m cu topitul ca gi mai nainte. si fia omul acum cu mare grijé ca focul si nu Hi indata ce s'a topit céra din ealdare tét, numay de urge) in foc si ne putom aprinde casa cu ca. Do sum a doua 6rd trebue si stim nemiseali langé cal indata ce o yedem of tncepe a sé umfla st o si luam suflim in ea. Luati de pe foe jos incepem a-Y lua earea ¢ negriciési si uriti si céra déci oaldarea Ja guri o lisim tn ea s& sé sleiascd, déci nu o pu- th vase de p3mént séi do fer séu do lomn in cart spre 8 lipi céra do ele turnim pe fundul lor putin’ apa si lo lasam pink dimingja. Céra cea mat frumési va fi im yasul in care am turnat mai antaii si cea mat urate Furnatii mai pe urmi. Céra asifel fticuti in slo¥ o pis- | pand avem lipst de ea séi apo) o vindom. Astfel to- eéra in stupini mici, la cele mari ae a ff Iuerul may > S€ intrebuintézd saci si téscurl. Cum si fit sacif si Sint téscurile acestea ugor Je vor afla cet co yor sport de aceea acum deodati nu ya fi vorba de ele. S& e topi fegurit si astfel gi adect, firimim fagurul bine, e vechitt tnetildindu-1 la foc "1 facem cocolos (gri- @&) si astfel ’l puncm in o traisté si’l ferbem in un vas.ie 7" Perbénd apa, céra din fagurul din traistt sé topesce gi stri- bate prin traisti. si no¥ o putem Ina en o lingurd din e&l- dare sia o pune in vase spre a-Y da forma de slot. Céra astfel cistigath o putem folosi sét fieéndu-o lumint subfiri gi adect Inim fegtila de bumbao gi inetldim sloiul de céri Ja foc. Oéra inctlditn de demargine o radem eu om cutit uns ca uleit, spre a nu sé Tipi do el si astfel tint si rasX ca o curea o punem tot in apropicrea focului spre” a pu sé slef. Din sloid meret tiim astfel de curcle pint eind euget%im, ek ne va ajunge de cite Iuminiri voim st fax com. Acum ungéndu-ne pe many cu putin uleiti sé unt do Jemn udm curelele de eér, ineepem a le frémanta la un loc gi cu o parte din acéstX fréméntituri pust pe festila, cares e logati: Ia un cap de vre un stilp séi cuit spre a sta ne- migeati fncepem a freea céra tn mani tn sus si to jos po fey 2 tilt. Prin acést& frecare intre mani, eéra. inmuiati sé lipesee pe do tite partile festiley rotund, pani cand acoperim fostila t6bi cu cérk. Astfel fac t@rancele romane lumint pentru du- sul Ja biseried. Alfit vénd eéra gi din ca fac apoi forte multe lucrusi gi Ioneurl, Cea ma multi tsi si pind astid! sé in: trobuintéz’ pentru ficlit in biseriel, unde prin mirosul of fac’ inal pe om la cugete evlavidse si-1 face phicntt petrecerea fn IMcagul ur Ddea. Durere inst et gi ea tnck a incepul a — ff falsificat% prin stearin si maY mult inci prin parafin, ba chiar o pregatese din un fel de pomt din Iaponia (Rhus suc- cedanea) si din Brasilia (Corypho cerifera). Se cundsce inst dupre miros, c&ci nu are mirosul acola plicut, éri luminile Ja calduri, on deosebire cele de paralin sé incovoii ineit par a spune omuluy si a-T aminti de jertfa hn Cain, o& nue plicuié Tuy D-det fngiliciunea, De acooa firs a eumpéra faelit de parafin, care si altfel fac fum gi ne afumi bisericcle si tneepem a tiné stup! gi atunet vom avé eérk curabil de ajuns spre a nu may yedé stingénduni-s¢ jortfele néstro sin gure de sine prinaceea ci s@ tmndie si Indoiese luminile fal- sifieate, ri no} ne induleim de ostenéla Iucritérelor albineeee — 187 — § 201. Cum c&utim stupiy sélbaticl? De multe-or, pe t6t% grijea stuparulu’, unit rol, cu deosebire eand sé dese unii poste altii, fug si st agéd& prin piduri in ‘grop& sait scorbura gi acolo, pana c&tr’ témna, find jur tmprejuru-1, sduni miere forte multa. Un astfel de 9, dup& legile de acum, e al accluia, carcle a ayut norocul gisésch. Fiind poporul roman nai pretutindenea marginag eu pa- unde s% adipostesc astfel de roi, nu va fi fari folos fa, cum trebue urmat la cintarea astorfel de stupf. “Seim din cele ce s’ati_tractat may inainte, ed albinele farea nutreméntului nu sbor in departare mai mare, ‘de 2 Gre pedestru. Dect védénd cineva prin o ph- poiant depirtati de comuni sai de vre-o stupinad de cite acea depirtare, s& scie c& prin prejurul afli stup sélbatic yi ck voind a-l cduta, fl va jarca s& face cu miere. Scim c& albinele ati aceea , c& ele chiar gi tn timpul de miere tnei dact gisese ‘miere curati do-a gata, mai bucuros sé due la de-a cAt si-o adune de pe flor. Ba inck nu numai c& ede ea ci inci di de seire gi celorlalte din stup, asa intr’un piitrar de éri sat dupi cum va ff departarea, grimada la de-a gata, spro ao cra in locuinja lor. De aceea inainte sat intre Sdnte Marly Guna lui Au- #) eel ce voiesce a ghai stupi stlbatici ludndu-si 2 ulcele, “eu miere gi alta gdli), un topor (steure), 1 cutid de ms regina, 2 mosdre sait in locul lor 2 cérne de vith gin- ambele capete, o cArpi (basma), o sticki de api, un maseli gi foc, pornesee tn piidure pe unde a védut bind si sé pune cu uleica eu miere destupatt tn lim- yre-une} céste unde ajunge sércle. Mirosul mieret siscie tmprojur si-l simt albinele din apropiere. Dack fi yént, incdt mirosul mierei va fi dus in alts parte, o albin& ar fi fm partea de unde sufi yéntul, atunel iz 7 Sa eoceSa spre a grAbi Incrul, acoperim albina cu basmaua si prindéne du-o 0 punem in éla cu micre. Ea ya suge cit ya pute gi va sbura din li in partea, in carea fi este locuin{a. Daci fnsi nici la mirosul mierei nu ar ven{ vre-o al- bind, nici pe flori n’am vedé nici una, atunel aprindem jar in cealalt& 614 gi pickm cdteva picdtmi in jarul aprins, Mie= rea. arsi va respand{ un miros cu mult mai puternic, aga ineat aflandu-sé in imprejurimea aceca albine, vor veni fird amanare si s& vor pune pe mierea din ld. Aci o lisim si sé siture paidindu-o numa ce directiume va apuea cand ya sbura. In timpul eat suge micre, punem ceva putrigaitt sai ésch in la cu jar, spre a face fum, ca astfel si vada gi dup% fum locul spre a-'l afla mai ingrabi la rentdrcere. Dupa ce s’a siturat va sbura, éré noi no witim ineitrdi a apueal si astfel partea in carea a sburat, aceea e gi in carea st i stupul din care a fost albina. In timpul eat ¢ albina dusi, céutim gi no! un alt loc may nainte tn partea in carea a sburat albina spre a ne apro- pia mai tare de stup. S% avem insd griji a nu perde locul gi a ne ritie! de miere si fum,ci si ne scim orienta la ‘ren=_ tércere dup’ fum. Subfiim acum tn eutit miere cu apa gi © punem in un bit infipt in pamént s stea sus. Dupii catva timp st rentéree albina cu alte séfe si sé vor aseda pe cu-_ tiéra cu mierea subjiat% gi carea cum st saturd gribesce in sbor dropt citri locuin{a, gi fiecare sé rentérce la mierea eu alte site asa, incdt vin gros. Seétem un mosor saii un corn si incepem a prinde si a pune tn el albine situle (care ait supt miere) si le inchidem in el, ér& in celalalt érasi prin- dem albine, dari de cele fHiménde, cam cate 20-—25 din fiecare fel si astfel acum plectm fn partea in carea am védut ci ati apucat albincle si la un loc potrivit slobodim cate o albin’ din cele situle si yedem ineatréti vor apuca? Wind albina situla va sbura maY ineet inedt 0 putem petreca ew ochii mai lesne. Albina prin sborul ei ne arati, dacit am venit bine sai am gresit drumul.ot Din distanté in distanti mai slobodim ate una, urman- du-¥ directiunea apucati pana ne apropiem de stup. Gregind ins& calea si intend in niscai tufis sat padure inalti ba ni s’aii isprivit si albinele cele situle, atunci ne facem in tufig un loc deschis prin aceea ct tdiem din vérfu- rile tufelor sati le plecam la o parte, sai in padurea mare ne efutim un loc deschis gi aci scoténd mosorul cu albinele flaménde, ‘I destup'im gi cu capétul destupet ‘1 bagam in ul- eica cu miere. Gura ulcice! 0 acoperim cu basmaua spre a nu puté albinele sbura si a sé duce, ci s4 stea si sugi din miere. P&nd sug albinele mierea aprindem putrigaiul ca mai nainte. Siturandu-sé albinole, incepom a lisa cate una afart, si ele apoi ne yor arita éré calea cea adevératt. Acum insti ne am upropiat bine de stup si albinele sé vor rentéree mai curénd ca cum s’ai fost re’ntors mai Ia tnceput. Sborul lor spre locuinti, carea nu péte fi departe, ’l urmarim eu ochii, aga fnedt si dupi directiunea sbarniituluy inet le putem wmiari pani ne duc la scorbura sat gaura in care si afla. Acf le observim posijiunea in care st alla si afléndu-st in vre-un copaciii inalt, ne facem o scar’ cu sfredelul spre @ puté si ne suim la ele. Suindu-ne pe scart, dim o bert’ in partea opus ur- dinigului (cu sfrodelul la inceput) si incepem a le afuma cu fum de putrigaiti. Speriate de fum vor incepe a bizii fart fost si iasi afart, Dup’aceea tot maf marim borta eu to- porul pani ajungem la faguri. Vedénd ci stupul c roit din anul acesta, cic} fagurit ff sdnt albt, ‘1 afumam cu pucids’, astupindu-1 ambele ginri si it Iuim mierea; daci ins’ ar fi din alt an, ornat in pidure, atunci pe un astfel de stup si nu-’l omorim, oi si cfutim téte chipurile de al Ina si al aduce acasi. Un astfel de simp, erat in pidure e soiii prefios, cici rabd4 frigul, tocmai ea gi poporul (gran, carele cu peptul desfiiout umbli prin crivat, pe cénd ceiitenilor ori-ce suflars de vént le stricé. Pe un astfel de stup ‘I péte folosi la premenirea singolui celorlalii~~ tS stupi si din acosta va osf un soit do albine, care vor sufert frigul mai bine ca cel din stupina, Se intdmpla, cd uneori in diua cca dinta¥ nu dam peste stup, atuncl "l ciutim si in diua urmatire. Si st paddscs insi cet co aflé stupr tn copaci inalfi cu deosebire ineopétorit si st tnvaldsci bine spro a nu pit oa tiganul cind a gisit si ol un stup gi e’a suit pe scar cu cildarea si-'l ia, cd ince pénd albinele a~"l mugea si strige celui de jos eat if lua gura: ptine scara, ea valdarea, éedti-mé si ett [4 Cap. XVI. Calendarul stuparului. § 202, Spre a vedé stuparul cam ee Ineriri trobuo st stvérgdsed tn fiecare luni spro a fi folosit si ¢l gi albinele, nu va ff rd, daci 6% va insemna ordinea tn earen trebuese s& urmeze lucrarile yi adect tn lunile Januari st Februarii. Fiind aceste TunY de érni, cdnd albinolo stat in ernat, grija stuparulai trebuo sé fit ca albinelo si fie liniscite, pen- tru-c& ori-ce sunet, sguduire, pocnet le dostépta din odilna lor gi le face ca pe ling% méncarea lor regulati din flecare Gi si st mai tind’ In micro de noti de cate ori aud pocne- tele acestea, s& fac nesitidse, ceea-cc are urmirt rele, ciel albinele dati in urdinare si mor de o parte, ér& de alté parte ele umplu fagurul de necuratenii si spre a-l eurii{ att de Inern chiar si preste véri. 8% véda, ea si nu péti strabate fm stup! sdreci, ciel le stricd fagurii si le minanck micrea. Si le pue curse gérecilor 6rd dac&k stint fn ztmnice pue-le otravi spre a st otrivi si muri, Dac& stupiy stint Lisatf in stupind si eaute a-1 adiposti spre a nu stribate radele si rolui In ci sproa atrage pe albine afark, de dre-ce find timpul rece rebegeso si mor. Pe pitigo! si alte paséri ei Ie dlkturim ca si nu clocinésos la cosurt gi tarno, cact albi- nele noliniscindu-st os afari spre a vedé ce 0, unde apof— Mi — pitigoit Je prind si le mindnck. In lunile acestea sii st grijésett stuparul asi procura material pentru coguri, preeum: pae, nucle gi scindurl. ScAndurile trebue si le {ind cite 2 ani spre a s8 usca cum st cade, si-’si fack coguri, tarne si ra- mele trebuineiése pentru vara viitére, cif iarna st pot pre- gait maf eftin, si-'s1 procure céra, extractére gi alte instrue mente trebuincidse — si-’sl pregitésci stupina sai ai si o repareze spre a-! fi gata, cand fv va ff de lipsi. Oxtra sfér- situl uy Februari tm unit stup! bunt reginele tneep a ous, pe cel slab trebuese cercetati sf vedom, daci ai nutremént de ajuns si dact cumva am vedé, cf nu le va ff de ajuns sali ci n’ail, trebue fuceput a le da micre subfiatd cu api si adéci-2 piirti micre si 1 do api, ef nu witim inst de a le slobodi odaté si s% curete cand va ff clduri cam de +8" Re cei de nu, daii im durere de inima. Martie. § 203. In luna aeésta, daci stint cilduri trebuese stu- pit dusi afar’ spre a sé curitf — nu trebue fnsi nied si ne prea gribim, dari niet si nu fntdrdiem cu pusul ler afaei, c&ei si in un cas si in celalalt sé prapidose férto multe. Spre a nu amorti cele picate pe jos, ¢ bine st tmprisciem pe dinaintea stupinet pac ca si de ar cédea albinele pe jos, si nu le ia frigul gi si méra. Pe cele amortite cu ocasiunea curitirel si le stréngem fn un yas s& le aducem la caldard si apoi si le dim drumul spre a sé duce la cosuri. Dupi ce sat curatit sf miturim albinele morte, eéra 3i firimiturile din cog si sé mat inchidem giurile stupilor spre a nu egf eind vor vof, de drece in luna acésta sé schimba timpul preste di forte des — dupi cfte o ciilduri venind cfte un nor fnaintea sdreluy, indat& sé récesce timpul sati sé pornesce edte un vént rece si albinele egite rebegese si mor meat in luna acésta stuparul, carele nu va fi cu griji ’si perde jumé- tate din albine prin esirea tn timp nepotrivit — dect si lie pésck stupit in cosuri cu baleg’ punéndu-lo tinicholo gaurite— 42 — spre a opri radele sérolut de a ajunge drept in gaura stupu- Tui — tarnelor fne& le punem ‘fnainte tinichea gaurita gi numat efind vedem ci © timp frumos lo mat lisim pe afara. Sa cercetim stupil dack at regine. Pe cel fark regine sii-r punem presto ce¥ cu regine, daci nu am avé regine de re- servi in modal aratat la improunarea stupilor. In luna acésta sa grijim si nu ne care stupi!, de dre-ce negisind nutremént de ajuns, cauti si fure — de accoa indati dupa curitire trebuese strimtate giurile spre a nu puté albinele héje a sé furiga in stup!. Stupi¥, care nu aii maneare de ajuns trebu- ese ajutafy acum gi hriniff. Apa ined si nu le lipsésed, cdel altfel dat jos mierea intarits, pe caren dact ar avé apa spre @o inmuia, o ar puté topf si ’s1 ar nutrt puir yi pe ele. Unit retézi in Tuna acésta stupiY si le ia micron. Asta i nu o faci, ciel urmand timp writ si neputénd es/ albinele lo eXrat, pot si aibi lipsi de nutremént si asifel numaY s’a fiicut de Iucra, de ére-ce acuma trebue si li o dea indarit. In luna acésta gisese pe sileil, lodit, polon gi cara, éri rogina incepo a oua. Stupit, care nu cari polen stint fri regink. — De cate ort sé schimba timpul fird yeste in réti, si ciutam al- binele amortite de pe jos gi si le aducem tn cash sh le in- caldim si venindu-si in fire si Je lasim a sbura la locuintele lor. Stuparul, cand nue ocupat in stupin’ ’s pote tintut ramele, le péte lipi ineeputury de fagurl spro a fi gata la timp. Apriltt, § 204. Stupit grast din coguri tn luna aeésta fi retezim, de drece unit ca acestin ne avénd faguri goli, n'are unde ona regina si astfel nici nu sé pot sporf. Pe unit ca accstia tro- bue a-i reteza bine spre a face fagurl not, ér4 celor din tirne le Iudm cate 1 sai 2 faguri plini si-T inloeuim eu altit golf, spre a avé regina unde-si pune ouéle. Pe stupid slabt ince- pem 4-1 nutri din calcul (cu intentinne) spre a indupleea po regin’ si out mat multe — si-y pidim a nn yeni albine stro- ine si fure la cei ce it nutrim. $% cXutim preste nopif rectca dae si-i aptrim de frig spre a nu st prapad! puif. Tot acum trebue tiiét afiri fagurul de trantori spre a mu sé sporf in stupi manedtorit zadarniel, ér’ fagurit negri si vechy iY thiem spre a fi fnoifi, — Cate’ sférsitul lunet mat putem largf giu- rile de umblat Ja tirne, — la cosuri inst mu avem lips& si le largim, de drece albinele simfind lipsa de gaurd mai larga rod balega dela gura cosulur gi-si lirgese gaura. ‘Mali. § 205. In luna acésta fnfloresc pomit cu grimada, de accea stupit find timpul bun isi adun’ tot co lo e de lipsi si dat inainte. Stupii bunt ineepem a-1 cunésce si déc& na-i yom ridica chiar si in siupinY streine, c& diminéta seandura dela gaura de wmblat jos e asudati. Aeum putem ajuta stu- pilor slabs, e& lo schimbim in timpul cand umbli mai tare locul gi adeed pe cel bun fl punem tn Iocul celuy slab gi po cel slab fn locul celuy bun — astfel albinele de cirat ducén- du-st Ia Jocul lor, intra in cel slab gi-l fntiresc. Stupiy slaby din tarne {i fntirim, ci le punem din eei bunt cate-o rama plina de puy in ficcare septimand sai dack sdnt albine pu- tine ff dim albine ma&turandu-le in el — ins& it inchidem regina spre a nu o omori. Acum fncetam cu nutrirea stupi- lor din calcul, de drece gisese pe afard nutremént de ajuns, gi numaY dac& luna Ini Mai va ff ploiési in eft albinele nu pot esf afari, atunet trebuese nutrite. — Pripadesce furni- eile din apropierea stupinei — curiti érba dinaintea stupineY gi unde nu sint pomi in apropiere, opiresce-o cu api férit, — nu sufer{ facerea de faguri de trintori — maturatul ined. nu trebue uitat cu deoscbire la stupi¥ slabi, c&cY fn luna a- eésta fheep a sé sporf moliile ta numér mare. Pe timp bun e&tri sfirgitul Iunel incep fruntea a rof — din tirnele buno ne facem roi artificiosi impiirfind fagurit cu albine in déuk, Cel care nu voiesce a-si sport stupit, acum le pune rame géle spre a-si face faguri, ca la timpul caratului si aibi fa- gurl de reserva spre a- pune apoi in léuntru si-Y umple al-th binele pani ce va goli pe cet plini tn extractére. Spre a opri roitul (daci nu yoim si ne mat sporim stupiY) inchidem regina prin gridelele lu Manneman spre a nu pulé oua tn toff fagurir si deschidem magasinul de micro spre a avé al- binele loc unde cra micrea. Pe cei in coguri fi oprim dact yedem ci s® gribese si roiasci venind eu vre-o do¥ faguri la gauri in jos fard ca si fl umplut eogul de fagur, aga cd-l fntéreem cu partea de dinainte fndarat si atunct nu va rof pani nu va umplé si partea ce e acum fnainte de fagur. Tania. § 206. Luna acésia e cea mai bun’ pentru stupl, pentrucd acum roiese cu grimada si acum e¢ timpul cel mat bun de o¥rat, cXel sint pretutindenca nenumérate flor. Stuparul care va se{ folosi luna acésta va trage folos ware dela stupii sti. Sa-si pdéschi stupii ca roindu-l si nu fugi. S& impedece matcele de a rof mai de multe orf prin punerea roiuluy th Jocul matcel, ér pe mateiin alt loc. Sa dea mateclor schim- bate api si nu fnsetoseze. Dacd nu sint pomi in apropiere de stupina, atunct si infigem in pimént criet de arbori, pre- cum: bradi, fagi, sileil s. a., si pe acestea a le unge on o eXsuli de mama (regina), cdct albincle simfénd mirosul de re- gin’, vor trage la ea gi sé yor agéda pe astfel de eracd si nu le va yeni pofti de-a sbura sii fugi. Pliyesce sat opa- resce érba gi burucnile dinaintea stupinet spre a nu cddé al- Dinele tu ea gi a da jos polenul de pe picidérele lor sai a s& ineurea printre ea regina. In térne desfacem stupi! in dona spre a ne forma rof artificiogi si pe cet slabY i tntirim pu- néndu-le efte o rama plint de pui Acum putem acéte rame spre a le golf de miere eu extractérea, eileY acum fst seéte prejul. Stupit tn cogury, daca nu voim si-{ Lisiim si roiasea, si-Y intéreem cu dosul tnainte, Prin intéroere 88 lasi de roit pink atunct, pint cind umple cogul de fagur si pe unde nue, Pe cer din tarne {¥ oprim, c& Je seétem fagurii plint si le punem rame géle cu incepu-IRB ae furl de fagur¥ sait le deschidem magasinul de miere. Spre a nu sé slib{ mateele dup ce ai roit odati adoua di le eau- tim gi le tifiem téte cisuliile de regine spre a nu ext regine eurénd si a rof de not — scéterea lor st numesce juginire. Prin juginire inci silim albinele si-si fack regink nous din ougle ce sant in stup. In timpul cat sé clocese, pani st impiréchiiaz’ gi oud, sé mat clocesce aceste oué gi es din ele albine noué, trece timp mult si adeci: 3 dile ca ot, 8 ca molie, 10 ca pipusi, 10 pan’ sé imparechiaz& si ined alte 21 do dile pind es din outle ovate de ea albine noué, tree 52 de ile, in care timp aga schimbaro mare s& péte face in gisirea hranel, ine&t le trece pofta de a maj roi — folosese fnsi timpul cel bun spre a aduna miere tneft st fae gi cu ete 10 Kg. mai gre! si may avuti de miere ca eet care at avut regind. ‘Tot in luna acésta omorim si pe reginele bé- trane i silim pe albine a-si face regina tinéra. Ne putem prist regini de reservi in térni spre a avé do a le da roilor de af doilea regin’ roditére, cicf atuncY Je ajutém ca si cum ar fi cu cite 2—3 sdptéméni roifi mai curénd. Tot cu aseme- nea regine lecuim gi véduvia, ce ar urma la roi sat matee, si nici decum si nu ascultim de sfatul ce ni-l da Parintele Toan Costin in opul soi Manual de stupirit, ea la roli din- tAY si Ie omorim reginele gi si i dim indérit, ca astfel preste 10 dile vom avé roi maf mari cu regine tinere. O pagubi mare, ciel perdem timpul de miere si ¢ dovedit cA in timpul de miere dot stupi mai slabY, car’ mai multd miere decat unul puternic, cick cel puternic in cogurt umpléndu-st fugurit ineét® dela lucru si sti in lenevire Talia. § 207. Desf luna acésta faci e bund pentru albine, totus! roi, eare es acum trebuese tmpreunafY, pentru ea roiul si fil cam de 2-3 Ky. do albine, cact altfel nu-s¥ pot aduna de ajuns. Avénd fagur cu miere gi punéndu-le in locul re- ginelor netmpiréchYate, cu care roiese regini roditére din 18Se tAmele de prisit regind le ajutim atita oa si cum ar ff roit eu 2—3 séptémant maf nainte. S& ne uitim Ja roif de mai nainte daci ai pui — cdutarea o facem cam la 15—20 de dile dup’ roire. Dack vedom, ci in faguri sint pul, atunet semn cd stupul ¢ tn reguli dact nici la a 20 qi nu vedem pul, atunci si-l visitim bine, ciei satt e véduy, sat regina © cn ‘sedderi Unni astfel de stup i ajutim, dindu-t regind, now’, Sa cXutiim yi acum a ne prisi inc’ regine ca yéduyinduni-sé mal tirdii yre-un stup, si avem eu ce si-l urii pliny f¥ golim in extractére spre ‘a ayé albi- pune micrea, ce maY curge din flori si de pe ajutim. PF nele unde ’s fol de pert, de pruni ete. in acésta zace bunitatea tirnelor, ect le putem da de Iucru albinclor, pe cand in oogurt dupa co ‘si af umplut fagnrit cu miere gi pul, sdnt silite si stea albinele fri de lucru, pe cind fn térne le putem da faguei gol spre a-l umplé, si astfel le silim Ja lucru, Putom lua si faguri acoperiti spre a ajuta maY tirdit, pe cel slibujy si astfel at face bunt de crnat, In luna acésta o bine a tm- prospete soiul albinclor (a le regenera). S'a dovedit, o& al- binele daci s& sporese tot numal din un soiti, incep a s& face tob mat slabe (degenerézi), pe cind daci vom aduce seménti din alte stupint, sé fc mat bune (sé nobilitéz, rex generézt), Sd cdutim a aduce totdéuna din stupi sindtost si dack sé pote din locusY mai récordse, cXet atunet gi puit ogiti din astfol de séménji es mat trainict si rabd’ mat bine frignl, cdci umbla si pe timp mai friguros, pe cand cele din Jocurt max oaldurésé umbli numa pe timp mai domol. Re- genorarea sé pote fuco mai eftin ed cumpérim rot de al doi- Tea snit treflea, le prindem tote reginole si le punem in o tirni de prisit regine pe fiecare cu partida ef, unde le lt sim pak sé imparéchiazi reginele. Dup& ce s'at impair chifat le Iuém gi le punem fn stupif, pe care voim si-1 rege- nerim, Iuindu-le firesce mai nainte reginele cele vechY (vt- duvindu-) si Msindu-t vre-o 2 sai 3 dile aga. Atunct le pu- nem regina fn cuti’ si inceputurile de ay face regini nowé cu— 17 — chsulit eu fot, le tiiem sile dim afari pe téte. Mat putem regenera si altfel, cA schimbim rogine cu alfi stuparl, adecd noi dim unuia regine de a le nostre roditére si altul ne d& de ale lat — s& c&utim tnsi si nu ne dea vre una cu sed deri — sciderile din afard le putom observa, po cele din Iduntra inc’ le putem cundsce mai tardit si adeck de va rémané celiuje géle prin fagurl, atunct regina e bétrand gi tn astfel de eas apoi trebuo si no facem de now regini din outle ef, care inck stint bune. Sai putem din ouéle ouate de regina tinprumutat’ si ne erescem mai multe regine, dack _vedem ci ¢ bun soiul si apo casuliile acestea le putem im- parti stupilor, pe care voim sil regenerim, Cereetam fagurit gi pe eel de trantori fi txiem jos si silim albincle si-st fact faguri de lucratére. Si nu suferim fnaintca stupinel érb& sat burueni — pe pastrile inve{ate eX minance albine s& le stir pim pusedndu-le sai punéndu-le curse. August, § 208. In luna acésta find livedile cosite si eampurile secerate, numa} de prin miristi mat adunii, de aceea ne avénd de ajuns, ce aduna albinele incop a-si da trantorit jos dintre fagurY si at omort. Omorirea sé face cam odtré sfarsitul Iu- net, Stuparul, care voiesce si le mérgi bine stupilor gi in luna acésta, si samene rise’ in apropierea stupinei, ¢4 in luna acésta infloresce gi dati albinelor o hrank forte bogati si mic- rea thei ¢ gustési, (ack insk maf stint stupint in comun’ atunei nue bine si séménim in apropierea stupineY florf multe, cici albinele venind la fori incep a cerca sh fure gi uyor sé péte fneepe ciratul mieret, hofia), — mat pte trex si-si pérte economia albinelor ambulant, adect si-si ducd al- binele unde st afl fori in apropicre de paduri. Spre a le ajuta albinelor in luna acésta pdte strop! cu o puyed de ap’ foile pomilor din apropicrea stupinot cand © timpul cald. Apa c&quti pe partea de désupra a foilor topesce duledta, oe s’a fost uscat de pe fol, inedt maf si apa sé face miere, dest eret TORE: 14g. de o calitate mai inferiéré (mai subtire si nu aga gustésti). Albinele gribese a 0 suge si ao cara in stup, alegéndu-o in stomachul lor de apa ce ar mai fi in ea si o aséda in celiute. Maturatul pe dinaintea stupineY a albinelor mérte si stersul prin tarne si pe sub coguri a moliilor gi fixtmiturilor trebue ficut de cite-ori e de lips’, cicy moliile in acést’ lun’ im- putinandu-sé albincle din stupY prin roire, nu stint aga de bine padite gi sé pot furiga si prin faguri, unde apot pot striea stupul intreg. — Ciutim a nu fi stupi véduvi, ciel acum in- cep acerca gsi albinele hdte s& fure. — Stupilor ce-'s! dat trantorit jos si le strivim cu degetul trantori spre a le suge sfingelo, ciici apot sé vor apuca de el si-l omére cu mal mare furid. Septomyre. § 209. Cel dintaY Iucru ¢ la tarne a da albinele din magasinul de mire in cel de sporire, a {iné 0 esaminare preste tofi stupit spre a vedé, daci au atita hrani, cate le trebue preste ér, de acoca trebucse mésurati. Unui stup spre a erna bine if trebue 12 Kg. de miere, Gri dact seim cite Kilograme de albine stint, atunci la ficeare Kilogram de albine ft trebue cova mat multé de 2 Kg. de miere. In 1 Kg. de albine stint 5 mit de albine. Asa avem un stup de 20,000 de albino. Albinele vor trage 4 Kg. gi le trebue 8 Kg. de miere pentru ernat. Dela 20 de mit de albine tn sus le tre- buo tot mat putin’ miere, aga la unul do 30 de mir ii trebue 9 Kg, la umul de 40 de mit 10 Kg. gi la umul de 50 de mii dé albine numai 11 Kg. de miere. Acum tneepem tmpreu- narea roilor slabi — tot acum dim si hran& de miere curata Ja stupit din cogurt spre a-s 0 duce in faguri, ao lipf gia o avé preste érn. Roilor slaby din tarne lo punem rame pline de faguri cu miere. De nu am avé la indomana ramo de fagurY cu miere spre a le pune stupilor fn tine, atunel Je dim miere curaté spre a gi o duce in faguri si a o lipt. Spro a folosi hrinirca stupilor si ca si nu o folosésci pentru hran’ la pul, cind le dim hran%, si fi cel putin */, Kg.See ee pentru ca si o astupe in fagurl gi de a o ayé preste smi. Tn luna acésta trobuese strémtute téte urdinigele stupilor spre a mu sé invéta albinele héte si ni-i care pe ai nostri, Acum ‘g oméré trantorit cu grimada, cel ce nu fac acésta pant la sfargitul lunei sGnt firs rogini sai cu ea dolnitvivibst, pe unit ca acestia trebue si-! dim preste alti, Octomvre. § 210, In luna acésta incepem-a prégat{ stupii pentra ernat — dela cet grast luim miere din magasinul de miere, fnehidéndu-le magasinul de miere — si cautim inst a le lisa mai bine mai multi micro, decit si nu le ajung’; ce- Jor ma¥ slibu{Y acum si le dim spre a o c&ra in faguri gi a o lip, Sk cercim stupit si aib& regine bune, tinero, st fii fmpopulati, cici find stupit putorniel, ernézi may bine gi mai ujor, Mierea trebue data in m&suri maf mare spre a o aco- peri, rd nu spro 2 0 folosi la sedterea puilor, de accea si dim cam cate 1 Ky. odati, Prégttesce miedul, ofétul de miere, topesce faguril farlmitf ete.; insk la lucrarile acestea alege timpul cind osto ploios, spre anu intirita albinele prin mirosul ce sé produce cu ferberea mierci si a cerel. Strim- thr urdinigole spre a nu sé puté strecnra albinele hote lene si a ne clira stupil. Fagurit goli si frumost pistréz4-t pe anul Yiitor la loc svéntat si si afark, c&c pani po la mijlocul lui Aprilio nui strict moliile. Catré fine umple spatiul dintre ferésir’ si us cu fen, otava, epre a nu siribate frigul fn stup, de accea nicl s% nu maf deschidi mai mult feréstra spre a deslip{ sia face loc pe unde si stribat’ frigul la el, grijesce si nu dostipéses sat si marésea pasérile urdinigelo i s% fack posibilX intrarea albinelor héte sait gérecit s& gau- rése% cosurile si si strice stupif. In luna acésta da zipada, dari pentra aceea incX si nu-Y punem in ernat, eel st mai indrépti timpul.= 1S Noemvre. § 211. Chiar si in luna acésta la inceput inci e bine a lisa albinele sx mal sbdre pe afari desi nu gasese nimica, ci numaY spre a sé curatf, cicY cu edt vor intra in érnd mat ugurate, cu atét vor erna mai bine. si nu vor ff bantuite de urdinare. Stupit, care vor sta si nu vor umbla in dile fru- mése calde, trebue si Je facem si ési prin aceea, e& elocd- nim, sai ci stropim ap& indulcita, sat suflim pe urdinise in cosurl, dari. nicY de cum s% nu deschidem feréstra, céci nu maj lipesc feréstra gi atunct stribate frigul in of. Dand zi- padi gi inghetind, pune stupii in ernat. Cum trebue ernatt s’a ardtat tnainte. Cautd s& fit stupit tn linisee, cict de cfate- ori ii conturbam, totdéuna facem de ni sé pripadese albine. Spre a vedé dack siint sérecl in locul de ernat, punem alune fntregi sati nuct crépate si aflindu-le rése sait mAncate, si punem atuney curse sai otravé — dari si nu lisim printre stupY pisicl, cic ele prin siritul lor pe cogurY sait tarne le nelinistese. Altit pun imprejurul cogurilor sai la urdinigele tarnelor sciieti, ca yenind sérecii si sé in{ape si si fuga, alfit presara piper pisat mérunt sat papricé (ardeiti) la urdinigul stupilor si sdrecele venind gi mirosind ii intra pipor pe nas si piscdndu-l fuge stranutind, Chiar si funinginea inck e neplicuti gérecilor si f¥ alungi. Pentru accea din cand in cdnd tot e mai bino si-1 visitezo prin ridicar2a framést si indomAnatics spre a vedS nu cumva stint de desupt farimi- turl de fagur. Unde va vedé farimiturt si scie ¢4 a intrat sérecele si atuncl sé indoiasci grijen. Si puni gi praf do yar nestins amestecat cu zachar, éra pisat la gaura unde st tine sérecele. DAnd preste acéstt amestecitur’ dulce, mained, din ca si varul nostins in stomac aprindéndu-sé, iioméra. La tirne pidirea de ydrcef ¢ maf lesne, c& batem Ja urdinige tablife giurite de tinichea si prin acesten nu pot strabate rio} séreoit in luntru, dart nici albinele afar’, si totus aerul pote stribate la ele in mésuri tndestulitére.— 11 — Decemvre. $ 212, In luna aedsta albinele sé odihnesc, de aceea depirtés4 din apropierea lor tot, ee le ar puté intirita, As- ulti ca bizdirea si fil cat sé pdte de domdla ba chiar ne- audits. Starea aeésta linigtiti o ait albinele, cind pe Mugs Tinisee si aer fndestulitor maY at si cildurd fm locul de ernat intro 24° R. Stupinele, unde ernéz stupl, ckpingesce-le cu pale, rogojinY, stuf — Gri fn zimnice sa pétd strabate aer. Cauté a nu ajunge radele sérelui po stupY sai a intra séreci in ci, Multi ait réul obicett e& lipese cogurile jur imprejur spre a le fi albinclor mai cald, fir a le lisa resuflatére, unit ca acestin apol o si pat, céci li st inidugcse stupil gi mor, de aceea tot-déuna cAnd vet aud{ érna biztire mare in vre un stup si scil, of sai fi e tare frig sau @ af sé indidu- gésci. Acum incope a pregiti obiectele trebuincidse pentru vara viitére precum cosuri, scdnduri, tirnc, lati de rame, | pregiitesce ramele, f% tneeputuri de faguni, cici vara, cind s& grimidesce lucrul nu seil, ce si incep! maY intar. Tot acum procurati ckrfi, din care si cetescl gi sé invett cultura albinelor si astfel urmfnd vor fi binecuvéntate si ostenelile néstre de D-det.Cuvént de incheiere. La rugarea maf multor amici mam decis a elabora acest operat spre a servi si altora de indreptar pe de o parte, Gri pe de alta de a escita gi in alfit dorul de a s& ceupa cn acest ram de economis*) yi cu deosebire in agricultori. Dintre tte insectele numai albina este facuté de a fructifiea plantele. Desi mai stint gi alto insecte preeum bardaunif, fluturit, vespit ete., care in shorul lor de a-si etiute mutreméntul si Iasi po fori si le sug nectarul si le culeg polenul, dark acestea iat Horile dearéndul dupi cum adeca sé aff in yocinitate, din contra albina dup’ ce s’a pus pe un fel de fére, apot ca pe altfel nu s& maf pune; pant nu-3i faco povara sa si chfar In intémplarea de a nu gisi si 88 gnearce de ajuns, atuncl pe jumétate fneireati tno vine acasi gi astfel ca ca gi youtul pot dice tnaintéz% impiréchia- yoa plantelor si prin urmare rodirea lor. Sciuté odaté acésta, chiar de nu ar aduce albinele alte folése omulul, ined ar fi de ajuns spre a tndemna pe totl edfi s& ocup& cu cultura piméntuluy de a le sporf si fngriji. Scim insi, c& ele adue si alte foldse si totusi toemal intre not st cultivs nerational si putin, pare ck nu ar ayé lipsi preofil gi invetatorit nosteit do imbunstatirea sortit lor! Nou& numaY albinele stint yact de muls gi sclayi de lueru! 4 Tn amul 1785 Ton Molnar doftoral do ccht in Marele Principat al Andéinlui a simvodit antdins} datd* duph cum % exprimiel ,Weonomia stupilor! tipiiriti Ia ‘Vieua fn sipogratia Int Iosif nobil de Kurzheck, dedicindu-o guvernalorelut de atunct Samoil Liber Bayon de Bruckenthal, Asta ¢ cea mal veche Iucrare in timba romink — este insk de tot rari. 5 1abe Lueritile obyenitére in purtarea acestel economy, le am fmpirtit in 16 capete, aratind abit sistema vechlt cit 3i cea nous spre a st sel orienta tucepttorul in purtarea acestet economit si a nu ff espus a suferf perdert indati Ja tneeput, pana cfind niet n'a gustat mierea, cea ce po multi if face a s& disgusta de acéata cconomit. © greutate neinvinsi inei in parto am intimpinat in Iucrarea acésta, ec nu s’a pulut esprima téte actiunile obveni- tére in accésti cconomit in lipsd de termini. Rog dec! pe toff DD, eare ar sci numin tinttére de aeést’ economia a mi le face eunoseute spre a sé putea forma cu timpul limba stu- paruluy corecti.*) Dack O. Public spre a i s% usura prieeperca acestel Tucriri ar dori si-f adaug si figurl, tn acel cas ’] rog a mé ayisa despre acésta, adresindu-mi corespondintele tn Berecsk comitatul Haromsyék in Transilvania (Erdély) gi find abo- nentil in numér indestulitor, voit dekitura acést seddere prin adaugerea figurilor ta 0 c6la separatd. In tot operatul am ciuiat cit s'a putut a recomanda nstrumentele neapirat do lips’ gi a le simplifiea spro a nu “spéria cu spese pe incepttor! sia st abtiné dela introprinde- ‘rea acostei economiy rentabile. Observatiunile critice, precum gi esperiinjele, ce si le ait cdstigat aljY consofi in acésté economia, le voit prim{ ou ~ mulpimire. "Nu pot intreliisa de a nu ruga pe acei DD. carif ar ‘gi sa-mi dea recepta, cum st pregitesce halvaua si feluritole turte precum si alte bucate pregitite cu miere spre a puté eompleia cu timpul fneat st va puté acest operat spre a servi si in bucitiria. de fndreptar. Aci aflu do cnviinti a ruga pe tot publicul romain a. avé bunetate a-mi impirtasi numérul stupilor ce-l yor sedte +») $i a nw intimpina espresinai oa ereseeraa albinelor, ciel ori elt de espert fr fh un stupar, al nigl pote eresee albine, ef nema ai gi To spordéscd, 19ee orul nostru fn prim&véra anuluy 1888 spre a puté sof cum stim gi not fn aeésth eccnomia. In fine adueénd mulfimirile mele cordiale DD. Teochar Alexi si Ién Dariu la ajutoral yi tnlesnirile date la edarea acestul operat — aflandu-mo in depirtare de Brasov, — mi-l Fecomind stuparilor roman}, c&rora din inim& le dorese fnain- "tare in sporirea stupilor ! Bretea, in Aprile 1857.Cuprinsul cartil. Apretierea foil pedagogice »Soéla g: Familia Rte Inbeodier ge So ar Gap. I. Albinele 1 insusirile lor. 2. De cate felurl sant albinele in stup @. Albinele lucritore . 2 2 2 2 2 eee 4, Cum trebue a ne puria prin siupink : 5. La ce folosesc albinele veninul . 2... 2. we 6. Colérea albinelor gi calititile Jor 7, 8. 2. Faguril de eate felurt sant... ... Gin ou regina. se 40, Regina di stupulul miros .. 2... Ai. Viata reginet 12. Parthenogenitura regine! Unde sé imptrechtazt regina Tnsusirile recerute de sent eae * 46. Caracterul cultivatorilor de albine ca mijloc sccundar de subsistint&. 17 Cap. II. . Canoscinte 1s procurarea, stupilor sa stupilor in tare dzierzoniane-. . 1 ss at tarnelor dzierzoniane . . . Cap. V.'§ 28. Positiunen locuintelor .... 1. . > 29. Mirimea . . he > 80. Cum aflfm mirimea loeuinielor . » B1. Constructinnes din Wumtra Baten! eos tre s V hk Cogul de nucle»... ‘ Cum s8 fac eogurile de nucle Din ce sé face lipsla cogurilor Cogurile de pre... Magina de facut cosurt de pae ea sulul Magina de fiicut cogurt de pac in colturt . Locnintele de scanduri. . - Stpbat soc ee GutisleloviChrst cea a Tama luf Driezon Gang Torna Huberiand. ©. 2. Castenul Int Dzierzon cu ramelo Int Borlepsch Pregiitirea iarnet dziersoniane Grédelele lu! Hanneman . 2. Impirtirea magasinulul de sporire . Cptusiren tarnelor 2... + 50, Tarna de trecero . . > SL Uga tamer. > 52, Feréstra tarnet . > 53, Tarna insesilé . es » bf, Propittiren ramelor . 2. + 65, Matimea ramelor . . > 58, Magina de faent ramele BSSSEBBESSESES ERS 5 57. Stupina See 68. Cum s& coarivioe sea 59. Stupina inchisd ‘ 60. Stupina inchish pentru tarne mobile 61, Stupina construiti din tame . Gap. Vi. § 62, Sporirea . : + 63. Din co pute cundsce apropierea aoitulut > G4. Cum sé intémpla roitul .. G5. Ce face roinl egit gi ce stuparal 66, Cum prindem roiul. . :< Pagina § 87. Co facem cand sé agéii. sus 4 Be > 68. Cum impedecim roiul si nu fugd i 2 bh 6:69. Ce tacem cugol prins PRs ge Re > 70. Aducsren roialut acast 74. Unde agedim roll in stupin’ 2 58 >. Ce facem cu matca, area nm voim si ne mal roiascd 86 > 78. Cum eundscem c& albinelor le place eosul or “> 74, Ce facem cind ne roiese maf mult . 137 76. Ce factm cind stint roi dintat . . ene + 8 76. Co face cAnd woul @ dintat gi allul do al doilea. 09) 77. Ce facem ca si nu sé amestece roil ‘ 59 7B. Ce facem cu reginele, cAnd sé amesiect roit . ee 79, Ce facem cand st amesteci rof din stupini streine . . . . 64 80. Cum fmpunem regin& noua . , . . 62 . _In cAt timp s& impacd albinele cu regina rine 2 . 63 . De c@ fug roit 63 . Trantirea roilor . 6 . Cu ce domolin voit trantilt . . 07 , Roit nirivasl ‘ . 67 Impreunarea stupilor primyéra, . 67 , Cum dim stupit afar cfnd ait pul . 69 Impreunarea stupilor in tarne . . 69 |. Impreunarea stupilor témna Ee 70 Bee utiiet ace OY Be Dares afar prin ctocdinire. uk Goo othe Geek vorinn a cgit din sonal cane voi ao allen 7 Seiya oe as B > 94, Rou! format prin ciocinire st nutrosee flind timpul ploios . - 7 NG ee ee a 1h Sole len yee aateeeee enna +7 7. Roik artificiogl in tarmo . ee .76 Rot artificios! cu rogine de reserva... 76 eiien rept tipupald 3. ee 78 Benin eiefnsudl 2 a e 78 Cum ne facem rol artificiost din tame gi din cosurl. . . . 8 “Cum s-st prisésed regine de soit bun. 2... eee 7” Mn ce intrec tamele pe copurl ©. ee ee 7 Th thrne s& pte deliiura véduvins 2 0... 80 ee eaueae Natio In copurt do nucle gi poe ssi epee eePagina g 107. Nu ¢ ertat a nuirf stupit primivara tnainte de a sé fi curktit . 82 Sipe une thre) ON Shaye e = «ee ae 83 CyioN Nutricen eunicre curaih., 2s ce ae ee eG 84 + 110, Nutrirea cogurilor cu miere subiath 6. 2 6 one 85 > 111, Nutrizea larnelor eu miere subjiaih. . 5 + + ad [a edit timp sii s8 fack mutrirea 6. 2b 86 Wateinse en smarogatee els eee ON RN 87 . Nutrirea din calcul... ++ > eee 87 Cum pregitim ménearea din lapte, out, faind de gréd, de eu curuz (pipugoid), din vin... ++ ee tines meee 87 + 116. Pe ce timp si nutrim stupit es eee: ae + 417, Cala mancara si le din gi cit sf pregitim deodalt . . . . 80 Gap. 1X. § 118. Instrumente. 2-6 et > 419. Masa... 5. +: ie aes > 120. Cum tmpedeciim e& nu s8 ufle Iocul mugcat de alba - - - > 121, Afumatorea ee > Lada de finut ramele 2 se ee bidBa Clegoole oe ee > 124 Cutt] 2. et + 195. Vasele de nuttit gi adipat. . - > Masina Centrifugal sat Extraclorea de micro - - - . > = 98 > 1, Extractorea cea mich se ee a ee > Ce facem cAnd mierea ¢ intarita in fagur spre a-o puté estrage . 99 > Gitte de deckig regina: G04 Ps eaeinaees Coke 96 > Pringdiinde de trimlorl |. <0. wet ace ts eel 96 > Bappibele : oy Se es Peres ne 98 Cap. X. § 182, Bolele gi inimicit albinelor . . 2 +. + + + ee eek Viduuin ss hes oa nee en ae ee 98 = 134, Veduvia Ja stupil putornicl . 2. ee et 99 + 135, Cam caméscem pe regina rea gi cum ne scdipim de ea . . - 100 > 136. Gum seSpim cogurile de regina tea. se oe te 104 * 187, Co gomn e ednd tn fagur printre pul réman celivte gole. . . 101 + 188 Urdinaren gi lecuirea eh ee tt 102 Wines Recired puilor.. ee a A ton Ge 102 > 140. Putredirea stminfol (cilbéza) gi lecuirea ef. . + + + - 103 PE MeboGie 5: okie eee te en et eet a 103 CP ARReaten coc ats ne pas Paes eat 103 > 143, Inimicit aJbinelor sOnt ele lorugls 6 6 2 et 104eee Aye f #; i § 144. Unde s& imeéred furatul » 2. ace » 145, Cum decurge e&ratul gi ce sé fue albinele stupulul frat. . . » 146. Causele, cart provéct cftratul » 147, Presemnele edratulu). . » 148, Sérecele ca inimi + 149, Rindunolete, cioctinitérele, pitigoit, eodobifele si vitbille . . . m (D0 Beterslay mn 8G he ere Viens > 151, Gam pastram faguul 22. Gap. XI. . Ce si face, ca si avem mat mare folas dela albine 9. Prin imnulfirea stupilor 2... ee ee , Prin cAstignrea de miere. 2 eee ee ee #, Stupil sh fid marl, puterniol. . 2... ey > 156. Regina si fit tenéeA ee 2 ee tee sien Teale eee 1G iiyaduviin ss) Wei ee a. SARA: ts (ines BUM gre «Ae nici | » 160. Gum no progitim fagur artificios .......~.. a Bet, ate + 461. Sa nu suferim faguri de tranforl . 2... 1. ee » 162. Purtarea stupiritulut ambulant ............ Cap. XII. § 163. Pregilirt de ermat . 2... - > 164, Classificarea stupilor. . . - : > 165, Céntérirea spre a sci cAtd miere are . > 166, Cat fagur are oe oo . Ernatul : 3. Cum sé fid ernatul = ). Ernarea tamelor . . oom be: . Krnatul fn stupint inchise , Ernstul in podurl . . . Eenatal in zimnice : Zimnicul désupra plméntulul . Zimnicul sub pamént 176. Cum ageqiim stupif in zimnice 176, Zimmieul sé aibd résufidtore Cap. XIV. § 177. Mierea ano) ee » 178. Hrana atieetor® > cae SETS 1M 4, SAL - ae ee AEE cole . 112 itt . dk +116 118 119 119 120 . 120 » 121 . 124 3122 . 122 - 122 + 122 . 128 1h 124 ~ 125 125,Cum pistrim mierea spre a ff trainich soe Antrebuinfarea mieret 2 Pregilirea mieduluy . . > 487) Cam cercim miedul spre a yedlescat @ > ie timp dospeseo . ae 489° spirtul de miere si > oe amierel Ja cafea, compoturt 200. Facerea cerel tn sloit gf preyitirea, luminelor de popor. : Cam as silbasel Octomvre . | Noemyre . Decemvre. —-Guyént de incheiere