PACIENTUL

POLITRAUMATIZAT

TRAUMATISME
CRANIO CEREBRALE
VERTEBRO MEDULARE
SI ALE MEMBRELOR
~ ABORDARE IN URGENTA~
LECTOR: Dr. USCATU VIORICA
MEDIC SPECIALIST MEDICINA DE URGENTA
MEDIC PRIMAR MEDICINA GENERALA
LA SERVICIUL DE AMBULANTA
JUDETEAN BRAILA
Pagina 1

CUPRINS

1. Definitie. Fiziopatologie. Mecanismele leziunilor traumatice.

Pag. 4

2. Cauzele TCC si TVM.

Pag. 5

3. Clasificarea TCC.

Pag. 7

4. Tabloul clinic al TCC acute.

Pag. 9

5. Conduita terapeutica de urgenta in TCC.

Pag. 12

6. Tratamentele secundare in TCC.

Pag. 15

7. TVM particularitati in examinare si terapie.

Pag. 17

8. Traumatismele membrelor

Pag. 20

9. Concluzii

Pag. 26
Pagina 2

BIBLIOGRAFIE

1. Atlas de anatomie umana, vol. III

Conf. Dr. Mircea Ifrim, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.
2. Curs de neurologie
Prof. Dr. Gh. Pendefunda, UMF IASI, 1986.
3. Ghid practic de medicina de urgenta prespitaliceasca
S. Sepulveda si colab., Ed. Libra, Bucuresti, 1996.
4. Stari patologice cu evolutie critica.
Dr. Serban Marinescu, Dr. Atanasie Cafrita, Ed. RAI, Bucuresti, 1996.
5. Principii practice si tehnici de baza in medicina de urgenta
Dr. Lucian Rotaru si colab., Ed. de Sud, Craiova, 2002.
6. Curs de Medicina de Urgenta si Dezastre, vol. II si vol. III
Conf. Dr. Dan Manastireanu, Ed. MPM EDIT CONSULT, Bucuresti, 2003-2004.
7. Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide 6 th Edition Tintinalli JE si colab.,
Mc Graw Hill Professional (oct. - 14 2003).
8. Curs de formare continua in Medicina de Urgenta Asistenta de urgenta a pacientului
traumatizat REMSSY III, 2004.
9. Urgente neurologice
Szatmari Szabolcez, Szasz Jozsef Attila, Ed. Farmamedia, Tg. Mures, 2007.
10. Protocoale si ghiduri in Medicina de Urgenta
Dr. Diana Cimpoesu, Ed. PIM, Iasi, 2007.
11. Primul ajutor calificat manual practic ;
Dr. Raed Arafat, Bucuresti, 2009.

Pagina 3

TRAUMATISME CRANIO CEREBRALE (TCC)

SI TRAUMATISME VERTEBRO MEDULARE (TVM)
~ ABORDARE IN URGENTA~
DEFINITIE
TCC si TVM sunt reprezentate de totalitatea fenomenelor clinice si paraclinice care apar prin
actiunea unei forte traumatice directe sau indirecte asupra extremitatii cefalice sau a ansamblului
vertebro-medular. Ele nu sunt o notiune patologica noua in istoria medicinii, dar acestea au devenit in
ultimele decenii ale vietii moderne cazuri din ce in ce mai frecvente, intre 30-50 % din totalul
leziunilor traumatice.
Afecteaza toate varstele, mai ales persoane active, producand un numar de zile de incapacitate
temporara de munca, alaturi de unele sechele sau elemente cu potential evolutiv, chiar si la cazuri
rezolvate favorabil.

Fiziopatologia si mecanismele leziunilor

Cutia craniana pare a fi un ansamblu osteo-articular destul de rezistent la diverse agresiuni, dar
rolul sau de protectie poate fi depasit in cazul unor forte foarte puternice de lovire, torsiune, forfecare,
acceleratie sau deceleratie, care pot distruge in diverse moduri si intensitati integritatea ansamblului
craniu - coloana vertebrala - sistem vasculo-meningeal creier maduva spinarii.
Encefalul se afla in cutia craniana inextensibila, slab ancorat la craniu, inconjurat de lichid
cefalo-rahidian, (LCR) susceptibil a se misca in cazul acceleratiilor sau decelaratiilor. In cazul
loviturilor directe (contuziilor), structurile intracraniene se edematiaza si imping LCR-ul in canalul
rahidian, comprimand spatiile ventriculilor cerebrali. Dupa depasirea acestui mecanism de
compensare, are loc o alunecare a lobului temporal in fosa craniana posterioara. Acest proces se
petrece cu afectarea unor zone foarte importante neurologic, astfel :
-

comprimarea nervului oculomotor produce anizocorie ;

afectarea formatiunii reticulate conduce la alterarea constientei;

comprimarea cailor piramidale atrage hemipareza.

In final se produce o herniere (angajare) a amigdalelor cerebeloase care patrund prin foramen
occipitale magnum si comprima bulbul rahidian, cu consecinte deosebit de grave asupra functiei
centrilor respiratori si circulatori, perturbarile acestora putand conduce la stop cardiorespirator.
Pagina 4

Tot acest proces de crestere a edemului cerebral sau de marire a hematomului traumatic
conduce si la o crestere exponentiala a presiunii intercraniene, cu scaderea corespondenta a presiunii
de perfuzie cerebrala (normala la 80 mm/Hg.). Scaderea presiunii de perfuzie cerebrala este critica la
valoarea de 50 mm/Hg. si considerata fatala sub 40 mm/Hg.

Cauze frecvente ale TCM si TVM

a) accidente de circulatie (autovehicule, motocicleta, atelaje, etc.)
impactul
I. frontal duce frecvent la TCC directe prin lovire de parbriz.
II. lateral apar frecvent fracturi de cap femural ( apar forte de impact si de
X 200 G)
III. posterior duce la leziuni de "bici" (whiplash) ale coloanei vertebrale
cervicale.
b) accidente casnice caderi de obiecte ; alunecari pe suprafete umede sau lucioase ;
c) accidente sportive ski, sarituri in apa, dirt-track, etc.
d) caderi de la inaltimi mai mari de 3 m, cu impact pe cap, sezut sau in picioare. In ultimele 2
cazuri, forta de impact se transmite la coloana vertebrala sau poate leza organele interne,
cauzand rupturi ale organelor parenchimatoase sau ale pediculilor mari vasculo-nervosi.
e) Agresiuni plagi prin arme albe sau de foc, strangulare sau spanzurare.
Dupa cum prezentam in tabelul urmator, in cazul accidentelor de circulatie, exista corelatii
intre vitezele autovehiculelor, timpii si spatiile de oprire, greutatea organelor interne la impact brutal,
ba chiar si pozitia persoanelor in cadrul vehiculelor poate determina efecte diferite ca intensitate.
O remarca pozitiva se poate mentiona in privinta mijloacelor de protectie moderne ale
mijloacelor de transport, din ce in ce mai performante (ranforsari, air-bag, centuri de siguranta,
capitonaje elastice, senzori, etc.).

Pagina 5

CAUZE FRECVENTE SI CORELATII CAUZA EFECT IN

ACCIDENTE DE CIRCULATIE
Exces de viteza.
Necunoasterea sau nerespectarea regulilor de circulatie (semnalizari, depasiri,
acordarea prioritatii).
Alcoolul la volan
- 1 L vin (10 % alcool pur)
- 1,5 L vin (10 % alcool pur)
- 2 L vin (10 % alcool pur)
- 200 ml. tuica (30 % alcool pur)

alcoolemia =
alcoolemia =
alcoolemia =
alcoolemia =

0,5 g / l
1 - 1,5 g / l
1,5 - 2 g / l
1g/l

Frinare incorecta, brutala - duce la derapari, rasturnari cu accidentarea ocupantilor

masinii.
Frinare la

Spatiu de Timp de Oprirea instantanee

viteza de :

oprire :

oprire :

(impact cu obstacol)

120 Km / h
100 Km / h
80 Km / h
60 Km / h

120 m
85 m
55 m
35 m

6,2 sec
5,3 sec
4,4 sec
3,5 sec

este echivalenta cu :
cadere de la 60 m
cadere de la 40 m
cadere de la 25 m
cadere de la 10 m

Greutatea organelor interne creste prin forta de inertie la impact astfel :

o In vehiculul care merge cu 80 Km / h, dezvolta forte :

Creier (1.5 Kg.) ajunge la 33 Kg.

Ficat (1,7 Kg.) ajunge la 38 Kg.

Inima (300 g) ajunge la 7 Kg.

O persoana de 70 Kg. in vehicul ce merge cu 60 Km / h dezvolta la impact o putere de

9 tone (trupul sau poate rupe o bara de otel).

Astfel se explica distrugerile grave produse atat autovehiculelor, dar si leziunile deosebit de
periculoase pe care le sufera pasagerii la impactul cu un obstacol dur.
Pozitia persoanelor in autovehicule poate fi periculoasa la impact.
o in picioare in camioane deschise

Pagina 6

o copii sub 10 12 ani in fata, langa sofer (nu se pot sprijini in maini si picioare,
astfel ei continua directia autovehiculului si poti fi striviti de bord sau parbriz, sau
chiar catapultati afara din masina.
o adultii care dorm sau nu sunt atenti la ce se intampla pe sosea, mai ales neasigurati
in centuri de siguranta.
Efectele sunt anihilate intr-o oarecare masura de mijloacele de protectie moderne pe care le
asigura cabina vehiculelor dar si de costumele de protectie complete ale motociclistilor.

Clasificarea TCC se poate face in mai multe feluri :

A) Dupa modul de transmisie a energiei cinetice asupra extremitatii cefalice :
1. TCC directe
2. TCC indirecte
B) Dupa existenta unei comunicari intre endo- si exocraniu:
1. TCC deschise
2. TCC inchise
C) Dupa sindroamele clinice induse descrise in continuare :

Ofera o mai corecta corelare a tulburarilor multiple si prognosticului final.

Efecte traumatice

IMEDIATE
A. primare comotia cerebrala - gr. 0
- contuzia cerebrala - gr. 0 cu risc
-dilacerare cerebrala - gr. 1
- gr. 2
B. secundare (mai ale in contuzii si dilacerari
cerebrale)
- revarsate sanguine :
* hemoragie subarahnoidiana
* hematom extradural
* hematom subdural (acut sau
tardiv)
* hematom intracerebral
- fistule LCR
-higroma durei mater (colectii lichidiene cu
supapa)
- meningita seroasa
C. subsecvente (in contuzii medii si grave, si in
jurul focarelor de dilacerare)
* edemul cerebral
* colapsul cerebral

TARDIVE
1. de tip stationar:
- afazii;
- hemiplegii;
- sdr. extrapiramidale ;
- sdr. psihoorganice (mutism
akinetic,
sdr.
Korsakoff,
diabet
insipid,
surdomutitate, anemie postraumatica, rigiditate prin
decorticare, etc.)
1. de tip evolutiv:
- scleroza atrofica a creierului;
- cicatricea meningo-cerebrala (ambele pot
produce tulburari psihice si crize comitiale).

Pagina 7

 Efectele de acompaniament dupa TCC:

1. Plagile scalpului : - taiate, intepate sau contuze
o frecvent foarte singerande, desi nepericuloase izolat.
o frecvent acompaniaza fracturile craniului, conferind caracterul deschis al TCC
prin posibilitatea comunicarii cu mediului intracranian.
2. Fracturile craniului directe, indirecte (mediate)
o au aspect :

liniar (unic sau ramificat)

circular
cominutiv (cu infundare sau boltire)
o pot fi simple (bolta craniana) sau complicate (baza craniului), cu interesarea orbitei,
etmoidului, sinusurilor sau a masivului facial.
3. Plagile cranio-cerebrale totdeauna confera caracterul deschis al TCC si presupun leziuni
ale :
- scalpului;
-

oaselor craniului;

meningelor;

tesutului cerebral;

ventriculilor;

TANGENTIALA

OARBA

TRANSFIXIANTA

RICOSARE

- sint caracteristice plagilor penetrante (arme albe sau prin impuscare sau explozie schije).

Complicatiile TCC cele mai redutabile sunt de tip :

a) infectios Abcesul cerebral :
survine la:

acut
14 zile

subacut
30 zile

cronic
1 an

tardiv
> 1 an

Meningoencefalita mai ales dupa TCC cu fistula LCR

b) vascular - tromboze ;
- fistule arterio-venoase ;
- anevrisme traumatice (pe arterele convexitatii) ;
-embolii cerebrale.
Pagina 8

TABLOUL CLINIC AL TCC

Aprecierea rapida si simpla a severitatii unui TCC se face cu ajutorul scorului GLASGOW
(GLASGOW COMA SCALE), care insumeaza punctajul obtinut dupa evaluarea raspunsurilor vertale,
motorii si al deschiderii ochilor ( O + M + V)
Deschiderea ochilor
(O)
x
x
spontan
la stimul verbal
la stimul dureros
absent

GCS
Max =
15

Raspuns verbal

Raspuns motor

Punctaj

(V)
(M)
x
la comanda
orientat
localizeaza stimulul
confuz
retrage la durer
cuminte
flexie la durere (decorticare)
zgomote (gemete) extensie la durere (decerebrare)
absent
absent

6
5
4
3
2
1

Min = 3
Scorul abreviat de trauma (RTS) se foloseste in prespital in special derivat din scorul de
trauma, prin insumarea unui punctaj obtinut din evaluarea GCS, TA si Frecventa respiralorie.

RTS
Max =
12

Frecventa respiratorie
TA
GCS
Punctaj
10 29 / MIN
> 90 mm Hg 13 15 pct
4
> 30
76 - 89
9 12
3
6-9
50 75
68
2
1-5
1 49
45
1
0
0
3
0

Min = 0
Se considera ca valoarea RTS 10 pct. este asociata cu o crestere cu 10% a mortalitatii.
Exista si unele impedimente care pot modifica GCS si care trebuie luate in considerare in
apreciere :
-

leziuni orbitale, cu edem palpebral care nu permite deschiderea ochilor;

leziuni ale membrelor, cu fracturi ce vor impiedica miscarea acestora;

copii care nu vorbesc.

Dupa criteriu GCS, TCC se impart in:

A) TCC usor (minor) GCS intre 15 13 pct.
B) TCC mediu (moderat) GCS intre 12 9 pct.
C) TCC sever (grav) GCS 8 pct.

Pagina 9

A) Traumatismul craniocerebral minor, numit si COMOTIE CEREBRALA: (GCS = 15 13

pct).
-

este o trauma frecventa care provoaca scurta abolire a starii de constienta, datorita
depolarizarii brutale a neuronilor formatiunii reticulate cerebrale.

starea este tranzitorie, total reversibila, dureaza putin (1 2 minute).

prin impactul initial, poate provoca ruptura unui anevrism preexistent sau poate precipita
evolutiei unei tumori.

Exista 3 categorii de TCC minore (Miller, 1986)

gr. 0 = TCC doar cu dureri locale si echimoze, tumefactii, fara pierderi de constienta ;
o gr. 0 cu risc : alcoolici, copii mici, virstnici, persoane cu antecedente epileptice ;

gr.1 = TCC cu minima pierdere de constienta (1 2 min.) cu cefalee si amnezie retrograda,

plagi mari ale scalpului.

gr.2 = TCC cu GCS = 14 13, cu pierderi de constienta mai mare de 30 min., somnolenta,
dar fara semne de focar.

B. Traumatismul cranio-cerebral mediu, numit si

CONTUZIE CEREBRALA (GCS = 12-9 pct)
se soldeaza cu alterarea sau pierderea constientei pe o perioada mai mare decat 10-15 minute,
si cu instalarea semnelor de focar.
In punctul de traumatism maxim, tesutul se necrozeaza, la aceasta adaugandu-se si leziunile
vasculare adiacente: hemoragii arteriale sau venoase, hematoame, vasodilatatie, tulburari
biochimice si edem cerebral.

Leziunile au caracter evolutiv, desi aflate in stadii diferite. Si TCC moderate se impart in trei
categorii:
a) contuzie cerebrala minora:
- coma cu durata de ~ 1 ora
- minime semne neurologice cu potential remisiv
b) contuzie cerebrala medie
- coma de cateva ore-zile
- semne de focar care persista atenuat si dupa revenirea constientei
c) contuzia cerebrala grava
- coma prelungita de diferite grade
- semne neurologice cu interesarea emisferelor a trunchiului cerebral sau altor formatiuni
encefalice
- particulara este constituirea hematoamelor care actioneaza prin presiune si edem, amplificand
suferinta encefalului
C. Traumatismul craniocerebral sever sau DILACERAREA CEREBRALA consta in distrugeri
directe ale structurilor cerebrale de catre agentul vulnerant sau fragmentele vecine. Indirect,
dilacerarea se poate produce prin contact dur intre tesuturile creierului si oasele endocraniului.
Clinic, pacientii se suprapun pe simptomele contuziei cerebrale grave, fiind comatosi fara
exceptie, in diverse grade:
GCS = 8 coma gradul I
GCS = 7-6 coma gradul II
Pagina 10

GCS = 5-4 coma gradul III

GCS = 3 coma gradul IV
SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE INTRACRANIANA (HTIC)
TCC moderate si grave sunt dominate patogenic si clinic de aparitia acestui sindrom,
deteriorarea clinica depinde si de rapiditatea cu care se depaseste volumul endocranian limita, pana la
care se compenseaza perfuzia cerebrala. Traumatismele primare sau secundare provoaca cresterea
volumului intracranian prin:

cresterea masei cerebrale prin hematoame intra- sau extraparenchimatos, dar si

prin hematon subdural sau extradural

cresterea volumului creierului prin edem cerebral (congestie)

cresterea volumului LCR hidrocefalie acuta posttraumatica

Hemoragiile subarahnoidiene si edemul cerebral determina alterarea mecanismelor de
autoreglare circulatorii cerebrale cu scaderea perfuziei sanguine, aparitia ischemiei si a tulburarilor
metabolice ischemice cerebrale, unul dintre cele mai importante si dramatice efecte posttraumatice
secundare TCC.
-

Tabloul clinic al HTIC

cefalee violenta
varsaturi sau accentuarea lor
crize convulsive initiale sau cresterea duratei si frecventei lor
accentuarea sau aparitia sdr. piramidal ( plegie spastica, semnul Babinski)
interesarea nervilor cranieni (anizocorie mai ales)
tulburari psihice (agitatie, dezorientare, iluzii, halucinatii)
tulburari de constienta somnolenta coma

Semne obiective care sugereaza un proces expansiv intracranian (hematom, etc)

- coma si midriaza fixa unilateral
- pareza/ plegie lateralizata a extremitatilor
- pozitii deosebite (mai ales asimetrie)
* decorticare (flexie la nivelul cotului)
* decerebrare (extensie a cotului, membrelor inferioare in extensie de la
genunchi)

! Semn de gravitate a HTIC: Sindrom de angajare (Hernierea cerebrala)

anizocorie
HTA
Brahicardie
Tulburari respiratorii

Semne care sugereaza un TCC sever:

anizocorie
raspuns motor lateralizat sau pareza
traumatism deschis cu scurgere de LCR sau cu expunere de tesut
cerebral
fractura craniana deschisa sau cu infundare
deteriorarea statusului neurologic initial
coma

! Semne specifice in TCC

Pagina 11

semnul ochi de raton = echimoza palpebrala bilaterala in ochelari

specifica fracturilor bazei craniului
semnul Battle echimoza retroauriculara in fracturile mastoidei
Sindromul de HTIC cu stadium de coma poate aparea si mai tarziu dupa TCC, dupa asa
numitul interval liber, de circa 24 de ore, in cazul hematomului subdural acut (urgenta
neurochirurgicala). Exista si cazuri cu interval liber prelungit (cateva luni), in hematomul subdural
tardiv. Poate fi consecinta unui TCC apparent fara importanta, dar si urmarea unui tratament
anticoagulant.
CONDUITA TERAPEUTICA DE URGENTA IN T.C.C.
Evolutia si prognosticul TCC sau TVM depind in mare masura de calitatea ingrijirilor in
primele minute-ore de la momentul traumatismului, este de dorit ca pacientul sa nu fie manevrat sau
deplasat intempestiv, de catre persoane neavizate. Este important sa fie evaluate semnele vitale (ABC)
si leziunile regionale pentru acordarea primului ajutor.
De fiecare data cand se trateaza o leziune la nivelul capului, se suspecteaza si leziune la
coloana cervicala, astfel ca fiecare traumatizat cranian trebuie sa aiba si coloana cervicala imobilizata
corect.
In evaluarea leziunilor capului se examineaza intotdeauna nasul, urechile si ochii pentru a se
exclude prezenta LCR sau a sangelui. In traume severe ale capului se pot observa fragmente osoase
sau chiar tesut cerebral expus.
Asistenta primara include:
- diagnostic rapid
- masuri de prim ajutor
- apelarea prin numar de urgenta 112 a Ambulantei (eventual al Politiei)
- cazurile grave necesita transport urgent intr-un serviciu cu competenta traumatologica
neurochirurgie ATI
- transportul se face dupa asigurarea functiilor vitale (resuscitare, ABC), ca si a perfuziei si
oxigenarii cerebrale corespunzatoare
- transportul se va asigura de catre echipaje specializate ale serviciilor de Ambulanta sau
SMURD cu personal experimentat in ATLS (Advanced Trauma Life Support), tocmai pentru a
nu se agrava leziunea craniana sau cele asociate (ex. vertebrale)
- monitorizarea pacientului de catre personal competent este esentiala, avand in vedere faptul ca
uneori un TCC considerat usor sau mediu la prima evaluare, poate deveni grav in evolutie, de
obicei in primele ore.
La pacientii care pot vorbi se va efectua o scurta anamneza, insistand pe unele date:
istoricul accidentului
mecanismul traumatismului
durata amneziei
istoricul medical (inclusive ingerarea de medicamente, droguri sau
alcool)
se va urma secventa de ingrijiri dupa caz, descrisa mai jos.
La pacientii care nu pot vorbi se vor controla urmatoarele:
1. evaluarea primara A, B, C calea aeriana sa fie libera sau protejata cu pipa sau IOT
(eventual cu inductie)
2. rigidizarea coloanei vertebrale cu guler cervical si fixatoare laterale de cap
3. administrare O2 pe masca sau sonda IOT cu hiperventilatie ceea ce reduce
p CO2, determinand vasoconstructie si reducerea HTIC (edemului cerebral)

Pagina 12

4. administrare i.v. de lichide in caz de soc (ser fiziologic sau solutie Ringer) mentinand TA la
valori > 80 mmHg, pentru asigurarea perfuziei cerebrale normale.
Reevaluarea frecventa a pacientului cu TCC este importanta pentru detectarea prompta a
semnelor periculoase evolutive:
- GCS scade cu doua sau mai multe puncte
- cefaleea creste in intensitate
- diametrul unei pupile creste
- se instaleaza cu deficit motor unilateral

5. hemostaza se va face prin compresiune directa prin pansament al leziunilor scalpului. Se

vor lasa descoperiti pe cat posibil ochii, pentru observatie.
6. se va completa examinarea secundara a pacientului, prin dezbracare completa (sau pe
segmente daca este frig)
7. se vor determina rapid si se vor corecta alte cauze de coma/obnubilare:
Hipoxia se vor verifica pulsoximetria si daca e posibil, gazele arteriale
initial, toti pacientii se vor trata cu Oxigen la flux mare (10-12 l/min) pe
masca sau sonda IOT
se va masura nivelul carboxihemoglobinei (in cazul inhalarii de fum)
Hipoglicemia se va masura glicemia din sangele capilar, se va administra Glucoza 33% IV
daca glicemia este sub 70 mg%
Hiper/hipotermia se va corecta rapid temperatura
Alcool droguri se va verifica nivelul, dar nu se va considera ca factor determinant al comei
decat prin excludere
8. Tratamentul HTIC si al edemului cerebral
restrictie lichidiana daca pacientul nu e in soc si nu are pierderi lichidiene
hiperventilatie cu hiperoxigenare (mentinerea p CO2 < 40 mmHg)
MANITOL i.v. 1 g/Kgc
FUROSEMID i.v. 1 mg/kgc
BARBITURICE (Thiopental) 3-6 mg/kgc IV
STEROIZI ( HHC sau Dexametazona) se administreaza in primele 6 ore (efect benefic
demonstrat)
numai daca este asociata si o leziune de coloana vertebrala cu
suspiciune/certitudine de afectare medulara.
9. Transportul pacientului se va face cu mijloace adecvate, in ambulanta cu echipaj specializat
de urgenta, cu dotari pemtru manevre, imobilizare si monitorizare corespunzatoare a
bolnavului, catre o unitate spitaliceasca la centrul de trauma (in cazul judetelor Spitalul
judetean UPU) sau la spitale regionale specializate, in nici un caz doar la spitalul cel mai
apropiat!

Pagina 13

TRATAMENTUL TCC in unitatea de primire urgente

A. Pacientii cu TCC minore si leziuni fara gravitate, cu /fara pierderi scurte de constienta,
cu amnezie scurta posttraumatica, cu recuperare completa, fara acuze sau semne neurologice nu
reprezinta o indicatie absoluta pentru internare.
Ei pot fi observati in ambulatoriu, cu indicatii igieno-dietetice si masuri terapeutice necesare
(analgetice minore, odihna, evitarea expunerii la soare, eventual pansamente sau sutura plagilor
scalpului dupa caz).
Pacientii sau apartinatorii vor fi totusi avertizati sa se prezinte de urgenta la spital daca apar
manifestari clinice de: somnolenta, cefalee intense, varsaturi, adica semne de evolutie agravanta a TCC
initial minor.
B. Pacientii cu TCC moderate sau grave vor fi transportati si obligatoriu internati in spital,
mai ales daca:
- au ameteli si somnolenta (alterarea constientei)
- au cefaleee, febra, varsaturi fara greata
- au crize epileptiforme sau lipotimii (lesinuri)
- au semne neurologice diverse (parestezii, pareze, paralizii ale membrelor sau ale nervilor
cranieni)
- au fistule cu exteriorizare de sange sau LCR pe nas sau ureche
- daca exista alte cauze medico-sociale concomitente sau in caz de dubii diagnostice (leziuni
minore epicraniene, dar si ebrietate acuta care mascheaza simptomele)
* Radiografiile craniene se indica expres daca:
- semne si simptome neurologice prezente
- pierdere LCR prin ureche sau nas
- suspiciune de leziune penetranta
- tumefiere si echimoze ale scalpului
* Consultul neurochirurgical si efectuarea unei tomografii computerizate (CT) se indica in
cazul:
- fracturilor craniene cu confuzie sau deteriorare a starii de constienta, semne de focar sau alte
simptome si semne neurologice
- persistenta comei dupa resuscitare, chiar in lipsa fracturilor craniene (GCS 8)
- persistenta confuziei sau a semnelor neurologice mai mult de 6-8 ore, fara a avea fracturi
craniene.
-suspectarea unei fracture de baza de craniu, (care nu se vede bine pe radiografii) cu pierdere
de LCR; hematoame orbitale sau alte leziuni penetrante.
C. Pacientii cu leziuni cerebrale penetrante:
a) leziunile penetrante fatale pacientii necesita RCP in vederea donarii de organe
b) CT indica intotdeauna, chiar si la plagile tangentiale (impuscate), pentru excluderea
efectului de blast asupra creierului
c) daca apar convulsii posttraumatice (50% din cazuri) se indica medicatie profilactica:
FENOBARBITAL sau DIFENILHIDANTOINA)
d) toti necesita antibioterapie din start.

Pagina 14

Tratamente secundare in TCC privesc:

* Antibioticele profilactic se indica in:
- fracturi de baza de craniu
- fracturi cominutive
- suspiciune sau obiectivare a meningitei
- leziuni penetrante intracraniene
Se vor asocial antibiotice cu spectru larg (Gramnegativi, Grampozitivi, chiar anaerobi)
* ATPA ( administrare de imunoglobulina tetanica daca ultima imunizare este mai veche de 5
ani)
* Anticonvulsivante: DIAZEPAM 0,2-0,3 mg/Kgc IV sau FENITOINA
* Analgetice o problema o reprezinta optoidele care pot accentua tulburarile respiratorii sau
de constienta
- la adulti se administreaza p.o. sau i.v.
Paracetamol 250-500 mg la 6h
Metoclopramid 10 mg la 8h
Ketonal 1-2 f/zi
- la copii se prefera solutie de Paracetamol 125-250 mg la 6 ore
* Leziunile scalpului se sutureaza dupa toaleta plagii, intr-un singur strat; firele se vor scoate
dupa 7 zile; antibioticele nu sunt de obicei necesare.
* Fracturile craniene
- majoritatea nu necesita tratament specific, daca nu au leziuni cerebrale subiacente
Necesita interventie chirurgicala cazurile:
fractura deschisa (cu pastrarea fragmentelor osoase)
fractura cu infundare > 3-5 mm
unele fracturi de baza de craniu (tardiv pentru refacerea durei mater in
cazul scurgerii LCR)
* Leziunea axonala difuza reprezinta o distrugere difuza (de obicei prin rupere) a
neuronilor la nivel cerebral
- clinic, se manifesta prin coma profunda, cu prognostic rezervat si mortalitate ridicata.
- nu exista tratament specific, doar pentru HTIC.
* Hematoamele si hemoragiile intracraniene
1. Hematomul epidural mai rar (0,5-5% din TCC internate) cu prognostic mai bun
(mortalitate 10-50%), este cauzat de ruptura arterei meningee mijlocii.
- clinic, pacientul are pierdere de constienta la impact, isi reia constienta cateva minute ore,
apoi se altereaza iar progresiv pana in coma.
- se indica interventia neurochirurgicala (craniotomie de urgenta, evacuarea hematomului si
ligaturarea arterei lezate)
2. Hematomul subdural - reprezinta o sangerare din venele durale rupte, eventual si din
arterele cerebrale, sau se asociaza cu dilacerare cerebrala; este mai grav, cu mortalitate ridicata (4060%), datorita leziunilor cerebrale associate
- se indica craniotomie si drenaj (exceptand cazurile cu hematom mic si bilateral)
3. Hematomul subarahnoidian se evidentiaza la CT ca sange in spatial subarahnoidian, de
obicei difuz peste tesutul cerebral.
- prognostic bun daca este limitat nu are tratament specific
Pagina 15

- prognostic rezervat daca asociaza si hemoragie intraventriculara (inundatie)

4. Hematomul parenchimatos se localizeaza de obicei intraemisferic, dar si oriunde in
paremchim.
- au risc crescut de convulsii
- se indica interventie NCH daca hematomul este mare, progresiv sau se asociaza cu edem
cerebral semnificativ
- localizarile intracerebeloase sau cele de trunchi cerebral pot fi inoperabile si au prognosticul
cel mai grav, prin afectare grava a functiilor vitale cardio-circulatorii si respiratorii.
Consideratii privind transferul interspitalicesc al pacientului critic cu TCC
-

pentru trasferul pacientului grav in sectiile de NCH se va lua legatura telefonic cu medicul
neuroghirurg in prealabil pentru acceptul de transfer!
se vor verifica inainte de transfer:
permebilitatea cailor respiratorii (pipa Guedel, sonda IOT)
imobilizarea coloanei cervicale cu guler rigid
oxigenare adecvata eventual ventilatie asistata
se decide necesitatea administrarii medicatiei specifice in timpul
trasportului (Manitol, Furosemid,anticolvulsionante)
se vor administra perfuzii cu solutie de ser fiziologic sau Ringer in cazul
hipotensiunii; se va evita strict solutia de Glucoza 5%, care creste
edemul cerebral prin hipoosmolaritate!
se trimit cu bolnavul toate documentele medicale completate si investigatiile efectuate
se asigura personal calificat de insotire in ambulanta.

Pagina 16

TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE
Particularitati in examinare si abordare terapeutica
Orice traumatism grav al coloanei vertebrale (luxatii, fracturi ale corpurilor, arcurilor sau
apofizelor vertebrale) pot da leziuni ale maduvei spinarii, analoge cu cele din TCC comotie, contuzie
medulara, compresiune prin fragmente osoase sau hematom, sectiune partiala sau totala a maduvei, la
diverse niveluri. Nevraxul este cel mai adesea lezat in regiunea cervicala, dar si la jonctiunea toracolombara, acolo unde canalul vertebral este mai ingust.
* Semne clinice si simptome care necesita supraveghere in TVM
-

la pacientul constient dureri la nivelul gatului sau spatelui, spontane sa la mobilizare

dureri la palparea posterioara a coloanei vertebrale
orice deformare, contractare sau rigiditate la nivelul coloanei
deficite motorii sau sensitive in membre oricand dupa impact
semne de soc neurogen: brahicardie, hipotensiune, vasodilatatie periferica (prin blocarea
fibrelor neuromotorii simpatice)
priapism (apare si la spanzurat cu leziuni de canal medular)

* Conduita terapeutica de urgenta in TVM

1. Evaluarea primara ca si la TCC, conform alfabetului politraumatizatului (A, B, C, D).
particular ! NU se face hiperextensia coloanei cervicale, ci doar axarea si mentinerea gatului si
trunchiului in linie dreapta, pe plan dur.
2.

Protectia coloanei vertebrale se face prin IMOBILIZAREA ei.

o Contentia / fixarea manuala. Initial, un salvator va sustine capul cu ambele maini, lasand
urechile descoperite si facand subluxatia usoara anterioara a mandibulei (manevra
Esmarch).
o Gulerul rigid cervical va fi plasat de o a doua persoana, de la partea posterioara, fara a mai
misca gatul si capul, fixand anterior barbia in suportul special al gulerului. Acesta
protejeaza coloana cervicala de flexie si extensie, dar nu si de miscarile de lateralitate. De
aceea, se va mentine si sustinerea laterala manuala.
o Fixatoarele laterale pentru cap se ataseaza la targa rigida si cuprind gulerul cervical si
extremitatea cefalica intr-un ansamblu stabil, protejat contra miscarilor laterale si de
chingile ce se fixeaza peste frunte si peste barbie la targa.
Acum se poate elibera contentia manuala, care totusi se reia ori de cate ori se fac manevre la
capul bolnavului (ex. intubatie, transfer de pe o targa pe alta, etc.)
o Targa rigida (BOARD) pentru coloana vertebrala

Pagina 17

Foloseste pentru transportul in siguranta al pacientilor cu TVM, fixand cu chingi

atat regiunea cervicala (descrisa), cat si cea toraco-abdominala.

Targa vacuum este o alternativa de imobilizare a coloanei in totalitate, mai ales daca
politraumatizatul are si instabilitate (fractura) a bazinului.
o se indica mai ales la transporturile pe distante mari.

Vesta extractoare (Dispozitiv de extractie Kendrick KED)

o Este o "targa pentru torace" ,rigida pe lungime, dar moale pe latime, care inconjoara
capul, gatul, si spatele pana la sacrum, oferind rigidizarea prin imobilizarea intregii
coloane, dupa fixarea chingilor peste torace si abdomen. Se foloseste pentru
scoaterea pacientilor cu traumatisme de coloana din spatii inguste (scaunul auto),
sau chiar pentru ridicarea lor (cu un carlig special atasat vestei) din locurile greu
accesibile eventual la elicopter.

Castile motociclistilor
o In marea majoritate a cazurilor de accidente de motocicleta nu este necesara
indepartarea castii de protectie, deoarece este fixata pe cap si va putea fi ulterior
fixata de dispozitivele de imobilizare pe targa.
Totusi, va fi indeprtata casca in situatia in care :

vizorul impiedica deschiderea cailor aeriene sau daca nu poate fi ventilat bolnavul ;

casca este larga si nu poate fi legata de dispozitivul de fixare a coloanei cervicale ;

scoaterea castii se va face numai de minimum 2 persoane, dupa contentia manuala

prealabila a capului si gatului.

Toate mijloacele de eliberare si contentie a coloanei trebuie sa fie radiotransparente, pentru

evitarea mobilizarii sau mutarii inutile a pacientului.
Mijloacele de contentie se vor scoate numai dupa :

infirmarea radiologica sau CT certa a leziunii de coloana vertebrala ;

preluarea traumatizatului vertebral confirmat de catre echipa chirurgicala, care va trata

leziunile.

Orice miscare a pacientului se va face "in bloc", de catre 3-4 persoane, dintre care una
va sustine cu grija regiunea cervicala si capul.

Pagina 18

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DE URGENTA IN TVM

-

linie i.v. stabila, perfuzii cu solutie Ringer lactat sau ser fiziologic adecvate ca debit ;

Supraincarcarea volemica trebuie evitata, deoarece poate produce edem pulmonar acut.
-

antialgice si sedative blande ;

pentru tratarea socului spinal :

o bradicardia (AV < 60/min) se va trata cu ATROPINA 0,5 mg (1/2 fiola) i.v. ; mai
putin nu are efectul scontat.
o hipotensiunea ( 100 mm Hg) va fi contracarata cu DOPAMINA 10 mg / Kg / h
doza vasoconstrictoare.

alte medicamente uzitate in TVM precoce (primele 6 ore)

o steroizi HHC 100 200 mg i.v. sau
o DEXAMETAZONA 1 fiola i.v.

Pagina 19

TRAUMATISMELE MEMBRELOR
Agen\ii vulneran\i pot determina:
1.-leziuni osteoarticulare

entorse
luxa\ii
fracturi

2.-leziuni ale p`r\ilor moi

3.-leziuni neuro-vasculare

pl`gi
rupturi

musculare
tendinoase
ligamentare

leziuni ale nervilor

pareze
paralizii
leziuni vasculare echimoze
hemoragie
hematoame

75% din traumatisme intereseaz` extremit`\ile.

{n func\ie de mecanismul de producere al traumatismului deosebim:
1) Traumatisme directe:
Leziunea sau fractura se produce la locul sau foarte aproape de
locul de ac\iune a for\ei traumatice.
2) Traumatisme indirecte:
Leziunea sau fractura survine la distan\` de locul de ac\iune a
agentului traumatic.
Mecanismul indirect de ruptur` a unui \esut (os, mu]chi, ligament, capsul`
articula\ie etc.) se poate produce prin mi]c`ri violente de: -[ndoire
-trac\iune
-presiune
-r`sucire

A. FRACTURILE
Defini\ie : [ntreruperea total` sau par\ial` a continuit`\ii unui os, ap`rut` [n urma
unui traumatism.
Fracturile se [mpart [n :
1) Fracturile [nchise : segmentele osoase sunt complet acoperite de
piele.
Pagina 20

2) Fracturile deschise : tegumentul ]i straturile de sub el au fost

lezate fie de agentul vulnerabil, fie de fragmentele osoase, din`untru
[n afar` ]i osul ajunge [n contact cu exteriorul.
O alt` clasificare a fracturilor se poate face astfel :
1) Fracturi incomplete : linia de fractur` nu intereseaz` toat`
circumferin\a osului.
2) Fracturi complete : cu dou` segmente sau cu mai multe fragmente
mari ]i mici, situa\ie [n care fractura se nume]te cominutiv`.
3) Fracturi f`r` deplasare : c@nd nu a avut loc deplasarea
fragmentelor osoase
4) Fracturi cu deplasare : c@nd fragmentele osoase sunt deplasate
[ntre ele :
Longitudinal
Lateral
Prin r`sucire

FRACTURILE {NCHISE
Simptomatologie :
A. Semne generale identice cu cele ale ]ocului traumatic :
I. Facies palid
II. Transpira\ii reci
III. Ochi [ncerc`na\i (neferici\i)
IV. Buze uscate sau cianotice
V. Tegumente reci sau umede, palide sau cianotice
VI. Tahicardie A.V. > 100/min.

DURERE, ECHIMOZ~, DEFORMARE,

IMPOTEN|~ FUNC|IONAL~, SCURTAREA (D.E.D.I.S.).

B. Semne locale de probabilitate :

1.-DUREREA SPONTAN~ :
[n focarul de fractur` din primul moment al producerii leziunii.
- la distan\` de focarul de fractur` = durerea reflectat` = (ex. durerea
reflectat` [n genunchi [n fractur` primar` a ]oldului).
2.- DURERE PROVOCAT~:
-[n punct fix: prin pip`irea cu un deget a regiunii lezate din aproape [n
aproape.C@nd ajungem la locul fracturii pacientul acuz` durere vie, intens`.
-presiunea la distan\`: pentru eviden\ierea fracturii de metatars se apas`
pe degetul corespunz`tor (de multe ori aceste fracturi se pot confunda cu
entorsele)
3.-ECHIMOZELE: pot fi prezente ]i [n entorse, contuzii sau
luxa\ii. Ele apar tardiv [n fracturi [n compara\ie cu entorsele unde
apar imediat dup` traumatisme.
4.-DEFORMAREA REGIUNII
5.-SCURTAREA segmentului interesat (poate apare ]i [n luxa\ii)
6.-IMPOTEN|A FUNC|IONAL~.
C. Semne locale de certitudine:

NETRANSMITEREA, CREPITA|II

MOBILITATE,
(M.{.N.C).

{NTRERUPEREA,

-MOBILITATEA ANORMAL~ (existen\a unei mi]c`ri unde aceasta nu exist` [n

mod normal).
-CREPITA|IILE OSOASE este aspr` la palpare sau se aude. Le sesiz`m doar
[nt@mpl`tor ]i nu le provoc`m.
-LIPSA TRANSMITERII mi]c`rilor dincolo de fractur`
Pagina 21

-{NTRERUPEREA net`, vizibil` a continuit`\ii unui os (ex. fractura de rotul`).

Certificarea fracturii o face examenul radiologic. {n caz de durere pe traiectul
unui os, dar f`r` semne de fractur` nu se fac manevre de explorare, mobilizare
pentru a nu transforma o eventual` fractur` [nchis` [n una deschis` sau s`
provoc`m deplasarea fragmetelor risc de lezare vasculo-nervoas`.
TRATAMENT
-salvarea vie\ii accidentatului dac` func\iile vitale sunt puse [n
pericol.Fracturile pot fi [nso\ite de hemoragii mari neexteriorizate (]old, bazin,
femur cu pierderi mari de s@nge 1-1,5l) sau se pot infecta u]or. Este important`
hemostaza, controlul hemoragiei ]i a hipovolemiei, toaleta ]i pansamentul pl`gilor
]i P.E.V.
IMOBILIZAREA FRAACTURILOR -are drept scop reducerea durerii (aceasta
poate deveni cauza de ]oc) precum ]i prevenirea complica\iilor.
TRANSPORTUL -sub supraveghere la spital unde se precizeaz` diagnosticul ]i se
iau m`surile de tratament definitiv.

FRACTURILE DESCHISE
Defini\ie: fracturi [n care segmentele osoase fracturate comunic` cu exteriorul.
-Complica\ia cea mai grav` = infec\ia osoas` greu vindecabil`.
-Fracturile deschise se pot produce:
-din interior exterior (prin capetele osoase care str`pung
genunchiul sau:
-din exterior interior prin impactul violent cu agentul vulnerant
obiecte dure, grele, t`ioase, gloan\e.
-de obicei deeschiderea fracturii se produce [n momentul impactului
dar pot exista ]i fracturi [n doi timpi (se rup ]i ajung la suprafa\` dup` manevre
incorecte sau imobilizare provizorie incorect` pe timpul transportului).
Simptomatologie :
-aceia]i ca ]i la fracturile [nchise + plag` cu durere, s@ngerare local`.
Tratament:
-Este o urgen\` [n medicin` ce se rezolv` [n primele 6 ore de la producere
a. Tratamentul complica\iilor generale ]i locale imediate care pun [n pericol
via\a: stop cardiorespirator, embolii gazoase, embolii gr`soase,
hemoragii
b. Inbr`c`mintea sau [nc`l\`mintea se [ndep`rteaz` prin t`iere din zona
afectat` pentru a reduce durerea.
c. Se inspecteaz` plaga pentru impurit`\i; -NU se va explora instrumental.
d. Plaga se spal` cu ap` ]i s`pun dinspre centru spre periferie radiar apoi se
dezinfecteaz` prin ]tergere cu alcool ]i alcool iodat. NU turn`m [n plag` !
e. Plaga se cur`\` fizic [ndep`rtarea impurit`\ilor mobile cu instrumental
steril. Corpii str`ini fixa\i [n plag` sau eschile osoase nu se [ndep`rteaz`,
ci se fixeaz` ]i se acoper` cu un pansament de protec\ie.
-cur`\irea chimic` se face prin ]tergerea cu ap` oxigenat` (comprese
sterile) sau rivanol 1%.

Pagina 22

-dac` plaga este impregnat` cu impurit`\i se spal` cu solu\ie cloramin`

0,2%=2tb. cloramin` /500 ml ap`, solu\ie permanganat de potasiu sau
sp`lare cu ser fiziologic. Nu se aplic [n plag` antibiotice sau unguente.
f. Se acoper` plaga cu comprese sterile apoi pansament.
-[n caz de hemoragie se face pansament compresiv cu rol de
hemostaz`.
-bandajul se aplic` diferit [n func\ie de zona afectat`
g. Imobilizare provizorie (dac` avem, dac` nu la spital)
h. Profilaxie antitetanic`
i. Se calmeaz` durerea antialgice (algocalmin) sau preparat de morfin` cu
precau\ie (poate camufla simptomatologia).
j. Transportul la spital [n cele mai bune condi\ii
-Toate manevrele se fac cu maximum de precau\ie pentru a menaja pacientul.

ENTORSELE
Defini\ie : leziune capsulo-ligamentar` dat` de o mi]care for\at`
Clasificarea: entorselor dup` violen\a mi]c`rii:
1. Entorse gradul I =o [ntindere brusc` a \esuturilor.
2. Entorse grad II ]I III = rupturi ale uneia sau mai multor
structuri conjunctive ]I ligamentare.
Indiferent de violen\a mi]c`rii, cu toate leziunile p`r\ilor moi, [n entorse oasele
r`m@n [n pozi\ia lor normal` (Rx. Negativ osos)
Semne clinice :
-durere foarte intens` ]i nesistematizat` [n momentul traumatismului; se
accentueaz` [n punct fix la c@teva ore la locul intersec\iilor capsulo-ligamentare
interesate.
-impoten\a func\ional` relativ` datorit` durerii.
-edem
-echimoz`
-pozi\ii antalgice caracteristic`
-volumul articula\iei cre]te prin rev`rssatul intersti\ial ce produce edem ]i
rev`rsatul intraarticular (hidartroz`) sau rev`rsat cu con\inut de s@nge [n
cavitatea articular` (hemartrtoz`)
Diagnosticul de certitudine se pune prin examen radiologic.
Tratament :
-combaterea durerii : algocalmin, ketonal ; infiltrare local` de xilin` sau
novocain`.

Pagina 23

-imobilizarea articula\iei cu atele. Unele entorse u]oare pot beneficia de

simplu repaus regional, comprese locale cu ap` rece sau cu ghea\`, pansament
cu bandaj elastic (glezn`)
-de asemnei se poate aplica masaj cu unguente antiinflamatorii ]i
mobilizare for\at`.
-m`suri ulterioare
*Fa]` elastic` sau ciorap elastic 1-2 spt`m@ni, care nu va fi
prea str@ns. Se scoate noaptea ]I se pune imediat dup` trezire, [nainte de
cobor@rea din pat.
*{n entorsele de grad II ]i III imobilizarea se prelunge]te 3-4
s`pt`m@ni pentru o mai bun` cicatrizare a ligamentelor atel` gipsat`.
*Rentgenterapie [n edemele masive.
*{n hidartroze sau hemartroze voluminoase se face punc\ie
articular` degajatoare (numai ortopedul)
*Entorsele complexe beneficiaz` de tratamentul chirurgical.
Recuperarea func\ional` dup` perioada de imobilizare gimnastic` medical`,
fizioterapie.

LUXA|IILE
Defini\ie : un raport anormal [ntre extremit`\ile osoase care alc`tuiesc o
articula\ie ]i men\inerea permanent` a acestui raport anormal.
Luxa\ie
complet` : -c@nd cele dou` suprafe\e articulare nu mai au nici un
contact [ntre ele.
Incomplet` : -c@nd mai exist` un oarecare contact. Se mai nume]te ]i
subluxa\ie.
Simptomatologie :
-durerea care se accentueaz` cu tentativa de mi]care.
-edemul regiunii
-deformarea regiunii
-hemartroze, echimoze subcutanate
-scurtarea segmentului
-alte semne : parestezii, paralizii, cianoz` datorit` unor compresiuni
nervoase sau vasculare.
Diagnosticul se precizeaz` prin examen radiologic.
Tratament :
-calmarea durerii algocalmin, ketonal, mialgin
-anestezie local` sau general` la nevoie pentru reducerea luxa\iei.
Imobilizare :
-luxa\iile deschise se trateaz` la fel ca ]i fracturile deschise.
-plag` toalet` ]i dezinfec\ie + pansament necompresiv
-imobilizarea se face [n atele la fel ca la fracturile deschise f`r` a reduce
luxa\ia la locul accidentului.
-profilaxie antitetanic` [n caz de pl`gi.
-transportul [n cele mai bune condi\ii la spital unde se va efectua reducerea
sau interven\ia chirurgical` urmat` de imobilizare [n aparat gipsat.
ATEN|IE ! {n caz de entorse sau luxa\ii cu suspiciune de lezare vasculo-nervoas`,
simptomele vor fi explicate bolnavului vor fi notate pulsul la artera radial` sau la
artera pedioas` acuzele vor fi urmrite pe timpul transportului pentru a nu fi puse
pe seama manevrelor efectuate de personalul medical.
Pagina 24

SEC|IONAREA M^INII
{n caz de amputa\ie traumatic` a m@inii (complet`) se intervine neurochirurgical
pentru replantare. Este necesar` conservarea adecvat` a m@inii.
-Se spal` cu ap` de robinet.
-Se introduce [ntr-un sac de plastic ]i se [nchide ermetic.
-Sacul se introduce [ntr-un alt sac de plastic care con\ine ghea\` pisat`
ap`. Ghea\a se completeaz` pe m`sur` ce se tope]te pe timpul transportului
men\in@nd membrul ambutat la o temperatur` constant` p@n` la reimplantare.
ATEN|IE ! Nu este permis ca ghea\a s` fie [n contact direct cu m@na (pericol de
congelare)
Se contraindic` plasarea m@inii t`iate direct [n ser fiziologic ([neac`
celulele) sau [n alcool (omoar` celulele)

AXAREA SI IMOBILIZAREA PROVIZORIE A MEMBRELOR

TRAUMATIZATE
UMARUL
o esarfe in triunghi improvizatie
o pansament Dessault
o atele de material plastic (velcro, gonflabile, vacuum)
BRATUL + ANTEBRATUL in unghi de 900 la cot
o esarfe in triunghi improvizatie
o se fixeaza cu o esarfa in jurul gitului si o esarfa petrecuta peste
torace (solidarizare a membrului superior cu toracele) improvizatie.
COTUL indoit la 900 (pozitie fiziologica)
o atele de materiale plastice adaptate unghiului.
o perna fixata cu chingi (improvizatie).
PUMNUL
o se aseaza o fasa (sul) in plama ; degetele cuprind fasa, iar pumnul
strins se infasoara cu totul, ca o manusa de box, prelungind
pansamentul si pe antebrat.
DEGETELE
o se solidarizeaza unul cu celalalt, eventual cu comprese introduse
intre degete si se infasoara mana in bloc, cu degetele in semiflexie,
cu pansamentul cuprinzand toata palma si pumnul. Degetele
sanatoase se vor mobiliza deindata ce ajungem la spital.

FEMUR
o imobilizare simpla in atele de plastic sau, daca e posibil, se aplica
atela de tractiune pentru axare si relaxare musculara.
GAMBA SI GLEZNA

Pagina 25

o imobilizare in atele de plastic cu piciorul in pozitie fiziologica (90 0 cu

gamba), plasat pe paturi sau perne mai sus

Pagina 26

CONCLUZII
Abordarea corecta, prompta si precauta a pacientilor cu TCC si TVM este, alaturi de
stabilizarea functiilor vitale , elementul care poate determina prognosticul imediat si cel de la distanta
in timp al pacientului politraumatizat.
In situatia neglijarii sau omiterii suspiciunilor de leziune cerebrala sau medulara, se pot genera
infirmitati teribile, uneori permanente, sau poate fi influentata si implicata chiar si supravietuirea
bolnavului.
Dimpotriva, realizarea tuturor precautilor de protectie si contentie cranio-vertebrala, dovedite
ulterior nejustificate, nu aduce nici un prejudiciu medical, medico-legal sau moral nici pacientului, dar
nici echipei care depune eforturi adesea deosebite la rezolvarea cat mai rapida si eficienta a cazului
respectiv.

Pagina 27