Noua Cronologie Radicala A Istoriei

You might also like

Download as docx, pdf, or txt
Download as docx, pdf, or txt
You are on page 1of 68

Sinodul de la Niceea, datat in cronologia oficiala in anul 325 e.n.

, nu se putea intruni decat dupa


anul 876-877 e.n.
Regulile pentru combinarea calendarelor solar si lunar de cand biserica sarbatoreste Pastele sunt
date in Cartea Pastelui, conditiile fiind descrise in lucrarea Colectie de Reguli ale Sfintilor Parinti
ai Bisericii scrisa de carturarul medieval Matei Vlastar (sec. XIV).
Regulile canonizate la Sinodul de la Niceea, anul 325 e.n. dupa cronologia oficiala:
Regulile 1&2: Pastele nu este sarbatorit impreuna cu pastele ebraic si este celebrat dupa
echinoctiul de primavara.
Regulile 3&4: Sarbatoarea sa aiba loc chiar dupa prima luna plina care are loc dupa echinoctiu,
si nu in orice zi, ci in prima duminica dupa luna plina.
Cel care a oferit pentru prima data anul 325 e.n., pentru Conciliul de la Niceea, a fost personajul
numit Joseph Scaliger, fondatorul cronologiei moderne, in anul 1583; iar aceasta data este cea
mai indepartata pe care o putea alege in acel moment (corectia celor zece zile impusa de pontiful
Grigore XIII in 1582 e.n.).
Abia la inceput de secol XIX, marele matematician K.F. Gauss a reusit sa descopere formula
pentru datarea precisa a Pastelui incepand cu primul secol, era noastra.
G. Nosovsky a comparat formula Pastelui derivata de K.F. Gauss (pentru secolele I - XVIII) cu
datele Pastelui obtinute din Cartea Pastelui: trei din patru conditii impuse de Sinodul de la
Niceea au fost incalcate pana in anul 784 e.n.
In 1583, J. Scaliger si mai tarziu D. Petavius nu aveau nici o posibilitate de a detecta aceasta
greseala; in sec. XVI calcularea lunii pline pentru trecutul indepartat nu putea fi efectuata cu
precizie.
Daca J. Scaliger ar fi fost confruntat cu aceste dovezi astronomice precise, ar fi fost constrans sa
urmeze un alt rationament, si sa inventeze o alta istorie oficiala.
Regulile emise de Sinodul de la Niceea sunt corecte din punct de vedere astronomic abia dupa
anul 784 e.n.; iar intre scrierea Cartii Pastelui si canonizarea sa, a trecut aproximativ un secol,
conform cronologiei oficiale.
Datele Pastelui se repeta la fiecare 532 de ani (345 - 876 ; 877 - 1408...); fiind un proces
periodic, punctul de pornire poate fi ales oriunde, de aceea si pare atat de ciudata intrunirea
conciliului in anul 325 e.n., si inceperea ciclului Pastelui abia in 345. Cum regulile impuse chiar
de acel Conciliu nu puteau fi indeplinite decat dupa anul 784 e.n., si cum intre scrierea Cartii
Pastelui si canonizarea sa exista aproximativ un secol, iar ciclul Pastelui incepe in anul 876-877,
data corecta nu putea fi decat acest an, adica 876 - 877 e.n., ca data pentru intrunirea acestui
Sinod.

Iata citatul direct din scrierile lui M. Vlastar, care ne confirma aceste datari extrem de precise:
Matei Vlastar (1330 e.n.) despre Paste:
Canonul pune dou hotrri cu privire la Pate, dei a ntrebuinat un astfel de fel de vorbire, ca
noi s nu prznuim cu iudeii i s ateptm echinociul de primvar, cror hotrri au urmat
numaidect alte dou, ca praznicul s-l svrim ndat la cea dinti lun plin dup echinociu i
dup aceasta nu simplu n oricare zi, ci n ziua prim a sptmnii ndat dup lun plin.
i celelalte hotrri se in cu trie nc i acuma, iar duminica cea dup lun plin ni se amn
adeseori prin aceea c se adaug la patele legii din fiecare an dou zile i apoi se purcede la
duminic. S-a fcut ns aceasta nu din netiina sau ignorana Prinilor ce au dat legea aceasta
privitoare la Pate, ci cauzele lucrului acestuia se reduc la cursul lunii, cci deoarece micarea
anual se restituie iari n 365 de zile i n aproape a patra parte de zi, precum s-a zis, iar
cursurile medii ale lunii ce se refer la lungime nu se restituie n 19 ani ntregi, numrai cu
adaosul ptrimii, ci fr de trei sexagesime prime ale unei zile i 37 secunde, din cauza aceasta se
face restituirea numit n 304 ani iari nu ntregi, ci micorai cu zile nici una, sexagesime prime
57 i secunde 52, adic aproape cu 1 zi, de aceea corect se afl adugate dou zile dup lun
plin la aflarea patelor legii, neputnd luna plin atinge exact data lunii cea determinat atunci
de Prini, micorndu-se ea, precum s-a zis, n 304 ani aproape cu 1 zi.
Deci, pana in aproximativ 1330 e.n., ultima conditie a Pastelui fusese incalcata, iar eroarea de
care Vlastar era constient, este de 24 de ore in 304 ani. Daca Vlastar ar fi stiut ca si Cartea
Pastelui a fost canonizata in 325 e.n., el ar fi observat decalajul de trei zile care se
acumulase intre luna plina calculata si cea reala in mai mult de o mie de ani.
Canoanele Sinodului de la Laodiceea, 363 e.n. (cronologia oficiala):
http://www.crestinortodox.ro/canoane/Ca ... iceea-343/
Canoanele Sinodului de la Cartagina, 419 e.n.:
http://www.crestinortodox.ro/canoane/Ca ... agina-419/
Insa lipseste ceva cu adevarat important, cea mai importanta chestiune care ar fi trebuit sa fie
dezbatuta: faptul ca trei din cele patru reguli emise la Sinodul de la Niceea (325 e.n.) erau
incalcate in fiecare an.
Acest lucru dovedeste faptul ca falsificarea istoriei primului mileniu a fost efectuata fara a se lua
in calcul datele astronomice care contrazic cronologia oficiala.
http://www.scribd.com/doc/74886953/Gleb ... -Pastelui#

Enciclopedia Britanic l titularizeaz pe Joseph Justus Scaliger (1540 - 1609 E.N.) i discipolul
acestuia Dionysius Petavius (1583 1652 E.N.) ca fiind fondatorii cronologiei consensuale.
Aceast cronologie se fundamenteaza pe doi piloni data naterii lui Isus Hristos i data
Primului Consiliu Ecumenic din Nicea, care de obicei este menionat ca i Consiliul de la
Nicea.
Versiunea cronologic a lui Scaliger este bazat n mare msur pe data zilei de natere a lui Isus
Hristos i cea a Primului Consiliu Ecumenic de la Nicea, deoarece era n primul rnd ntocmit
ca fiind cea a istoriei bisericeti. Cronologia secular a timpurilor antice a fost reprezentat n
munca lui ca fiind derivat, i fundamentat pe sincronizarea cu evenimentele bisericeti.
Vom face aici o expunere detaliat, de ce una din aceste date fundamentale, care este cea a
Primului Consiliu Ecumenic din Nicea este categoric greit.
Metoda principal de cercetare la care ne referim aici, este cea a calculului astronomic. Oricum,
nelegerea problemei nu necesit cunotine profunde de astronomie sau alte articole stiinifice
speciale.
CONSILIUL DE LA NICEA DIN ANUL 325 E.N. CONTRAZICE CARTEA PATELUI
Exist un consens tradiional de opinii conform crora calendarul Pascal bisericesc a fost
canonizat pe durata primului Consiliu Ecumenic de la Nicea. Pare c nimeni nu este contient,
oricum, c toate acestea contrazic n mod evident datarea fcut de Scaliger despre Consiliul de
la Nicea anul 325 E.N., i epoca celui de al IV-lea secol n general.
Problema este c, Cartea Patelui const dintr-un numr de calendare i tabele astronomice.
Timpul la care acestea au fost realizate poate fi calculat din coninutul lor. Cu alte cuvinte, Cartea
Patelui poate fi datat pe baza propriului coninut astronomic. Vedem c rezultatul datrii Crii
Patelui contrazice datarea Consiliului de la Nicea ca avnd loc n secolul al IV-lea.
Contradicia a fost descoperit cu mult timp n urm, i a fost menionat la nceputul
secolului al XX-lea de ctre specialitii n tabelele Pascale. Oricum, pn astzi, nu a fost
dat o explicaie competent a acestui fenomen.
Care pare a fi problema aici? Rspunsul este c probabil este implicat datarea Consiliului de la
Nicea fcut de Scaliger, i aceasta este extrem de important pentru cronologie. Pe aceasta se
bazeaz cronologia bisericeasc n cea mai mare msur, ceea ce este la fel cu a zice c ntreaga
istorie medieval, a pornit cu pretinsul secol al IV-lea cel puin.
Datarea eronat (aa cum nelegem noi acum) a Consiliului de la Nicea fcut de Scaliger, a fost
folosit de asemenea i la pregtirea reformei celebrului calendar Gregorian. Specialitii au fost
firesc prudeni n a atinge acest punct sensibil al cronologiei lui Scaliger, fiind perfect contieni
de importana problemei pentru ntreaga concepie a istoriei medievale.
Alterarea datrii Consiliului de la Nicea conduce la o complet revizuire a ntregii

cronologii a lui Scaliger, dintre secolele IV i XIV. Aparent, acesta este cu siguran motivul
pentru care toi specialitii care au observat discrepana serioas ntre coninutul Crii
Patelui i datarea Consiliului de la Nicea, au fost prea timizi n a elibera concluzii,
prefernd poziia de tcere ncpnat, ca i cum problema nu ar fi existat de loc.
UN CALCUL APROXIMATIV A DATEI CND A FOST CREAT CARTEA PATELUI
Astfel, cunoatem destule, aproape totul, despre Cartea Patelui. Deci, de ce contextul
astronomic al Crii Patelui contrazice datarea lui Scaliger (pretinsul an 325 E.N.) despre
Consiliul de la Nicea unde a fost canonizat Cartea Patelui?
Aceast contradicie poate fi uor vzut din aproximarea calculelor.
1) Diferena ntre luna plin Pascal i cea real crete cu o rat de o zi la 300 de ani
2) O diferen de dou zile se acumulase n vremea lui Vlastar, care este datat aproximativ n
anul 1330 E.N..
3) Aadar, Cartea Patelui a fost realizat undeva n jurul anului 730 E.N., deoarece 1330 - (300
x 2) = 730.
Se nelege c, Cartea Patelui putea fi canonizat de Consiliu doar cndva mai trziu. Dar
aceasta nu corespunde deloc cu datarea lui Scaliger a canonizrii acesteia, ca avnd loc n anul
325 E.N..
S accentum, c Matei Vlastar nsui, nu a vzut nici o contradicie aici, deoarece el aparent nu
este contient de faptul c Consiliul de la Nicea este datat n pretinsul an 325 E.N.. O ipotez
fireasc: aceast datare tradiional a fost introdus mult mai trziu decat timpurile lui Vlastar.
Cel mai probabil, a fost prima dat calculat n timpul lui Scaliger.
Consiliul care a introdus Cartea Patelui conform tradiiei moderne ct i celei medievale, a
fost Consiliul de la Nicea nu putea avea loc nainte de anul 784 E.N., deoarece acesta a fost
anul cnd data calendaristic pentru Patele Cretin a ncetat s mai coincid cu luna plin a
Patelui Iudaic, datorit deplasrii lente astronomice a fazelor lunare.
Ultima asemenea coinciden a aprut n anul 784 E.N., i dup acel an, datele Patelui Cretin i
ale Patelui Iudaic s-au ndeprtat pentru totdeauna. Aceasta nseamn c, Consiliul de la Nicea
nu putea canoniza Cartea Patelui n secolul IV E.N., cnd Duminica calendaristic a
Patelui ar fi coincis cu Patele Iudaic de 8 ori n 316, 319, 323, 343, 347, 367, 374 i 394
E.N., si l-ar fi precedat cu dou zile de 5 ori, ceea ce este strict interzis de a patra regul a
Patelui, n anii 306 i 326 E.N. (deja la un an dup presupusul Consiliu de la Nicea),
precum i n anii 346, 350 i 370 E.N..
Astfel, dac urmm versiunea cronologic consensual, va trebui s considerm celebrarea
primului Pati dup Consiliul de la Nicea ca fiind n flagrant contrazicere cu trei din cele
patru reguli pe care Consiliul le-a decretat special pentru aceast srbtoare! Pretinsele
reguli sunt nclcate chiar n anul urmtor, dup ce Consiliul le-a decretat, i sunt nc urmate cu

zel i n toate detaliile, la cinci secole(!) dupa acea.


S reinem faptul c J.J. Scaliger nu ar fi putut observa acest nonsens evident, pe durata realizrii
cronologiei consensuale antice, deoarece calcularea adevratelor date ale lunii pline pentru
trecutul ndeprtat nu era o problem rezolvat n epoca lui.
Absurditatea menionat mai sus a fost observat mult mai trziu, cnd nivelul tiinei
astronomice a devenit satisfctoare pentru scopul declarat, dar era deja prea trziu, deoarece
versiunea cronologic a lui Scaliger era deja canonizat, ntrit i botezat tiinific, cu toate
coreciile majore ulterioare interzise.

Potrivit cronologiei oficiale, in anul 325 e.n., solstitiul de iarna ar fi trebuit sa aiba loc pe 21
Decembrie; in anul 968 e.n., pe 16 Decembrie, iar in 1582, anul in care pontiful Grigore XIII a
reformat calendarul iulian, ar fi trebuit sa cada pe 11 Decembrie.
Numai ca, asa cum am vazut din analiza formidabila facuta de G. Nosovsky, Sinodul de la
Niceea nu se putea intruni inainte de anul 876-877; iar in anul intrunirii acestui Sinod, conform
cronologiei oficiale, solstitiul de iarna a avut loc tocmai pe 21 Decembrie.
Documentul datat 24 Februarie, 1582, emis de pontiful Grigore XIII, in cronologia oficiala,
declara urmatoarele:
Grija noastra nu este numai de a reinstala echinoctiul in locul sau desemnat cu mult timp in
urma, din care a fost decalat in perioada care a trecut de la Sinodul de la Niceea, cu aproximativ
zece zile...
Decalajul insa ar fi fost de doar cinci zile, asa cum putem vedea din datarea Sinodului de la
Niceea.
Scandalul care s-ar fi declansat in urma unei datari imprecise, cu o deviere de cinci zile, 11
Decembrie in loc de 16 Decembrie, ar fi facut inconjorul intregii Europe. Deci, documentul datat
pe Februarie 1582, a fost redactat mult mai tarziu, cam in acelasi timp in care erau inventate
datarile pentru toate Sinoadele ecumenice.
Neavand la dispozitie formula precisa a lui K.F. Gauss pentru calcularea lunii pline pentru
trecutul indepartat, cei care au redactat acele canoane si documente pontificale au jucat la
cacealma, oferind reguli ale Pastelui care nu puteau fi indeplinite decat dupa anul 784 e.n.
Istoricul bizantin Leo Diaconus consemneaza:
Pe cand imparatul era la razboi in Siria, a avut loc o eclipsa de soare la solstitiul de iarna, ... pe
22 Decembrie, la ora 4 a zilei, pe cand atmosfera era linistita. Intunericul a cazut asupra

pamantului si au aparut toate stelele stralucitoare. ... In acelasi timp ma aflam si eu la


Constantinopol ..."
Traducere din:
"When the Emperor was waging war in Syria, at the winter solstice there was an eclipse of the
Sun such as has never happened apart from that which was brought on the Earth at the Passion of
our Lord on account of the folly of the Jews. . . The eclipse was such a spectacle. It occurred on
the 22nd day of December, at the 4th hour of the day, the air being calm. Darkness fell upon the
Earth and all the brighter stars revealed themselves. Everyone could see the disc of the Sun
without brightness, deprived of light, and a certain dull and feeble glow, like a narrow headband,
shining round the extreme parts of the edge of the disc. However, the Sun gradually going past
the Moon (for this appeared covering it directly) sent out its original rays, and light filled the
Earth again."
Refers to a total solar eclipse in Constantinople of 22 December AD 968.
From: Leo the Deacon, Historiae, Byzantine.
http://www.mreclipse.com/Special/quotes2.html
Numai ca, data fiind corectia celor 10 zile impusa de pontiful Grigore XIII in 1582, solstitiul de
iarna ar fi trebuit sa cada pe data de 16 Decembrie, in anul 968 (aprox. 11 minute pentru fiecare
an solar = aprox. o zi la fiecare 134 de ani, vezi http://www.crystalinks.com/calendarome.html ).
Deoarece Leo Diaconus a consemnat atat solstitiul de iarna cat si data precisa de calendar, citatul
respectiv a cauzat discutii aprinse intre istorici, in ultimii 120 de ani.
Dr. G. Nosovsky (co-autor la Istoria: Stiinta sau Fictiune?, sapte volume):
O coinciden satisfctoare a lunii pline a Patelui Iudaic calendaristic cu luna plin
a Patelui Iudaic astronomic, a existat doar ntre anii 700 E.N. i 1000 E.N. (prin care
nelegem apariia acestora ntr-un interval de 24 de ore, una fa de cealalt).
nainte de aceasta (anul 700 E.N. n.t.), lunile pline calendaristice mereu aveau loc
dup Patele Iudaic, iar dup anul 1000 E.N., acestea aveau loc nainte de Patele
Iudaic. nceputul celui de al 13-lea Mare Indiction (anul 877 E.N.) cade n perioada
de coinciden ideal ntre lunile pline calendaristice ale Patelui Iudaic i cele
astronomice.
Aceasta nseamn c, Cartea Patelui putea s fi fost compilat doar n perioada
cuprins ntre secolele IX i XI E.N..
Coinciden, datarea Consiliului de la Nicea (ca i Consiliul care a introdus Cartea
Patelui) este posibil, doar n intervalul de timp dintre secolele VII-XI E.N., cel mai

probabil fiind epoca secolelor X-XI E.N., dup anul 877 E.N..
Iat de ce. Este de neles c Consiliul a introdus Cartea Patelui pentru a o putea
utiliza imediat. Nu ar fi ciudat ca s compilezi un tabel al Patelui pentru 532 de ani,
care s poat fi folosit doar dup trecerea a ctorva zeci sau chiar sute de ani? Dar
exact asta este ceea ce ne ofer versiunea cronologic a lui Scaliger: anul 325 E.N.
este data cnd Consiliul de la Nicea a canonizat Cartea Patelui, conform lui
Scaliger, cu cel mai apropriat Mare Indiction (ca marcnd nceputul tabelului)
ncepnd peste 20 de ani, mai precis n anul 345 E.N..
Aceasta este foarte neverosimil. Acest lucru poate fi vzut din simplul fapt c,
Cartea Patelui include tabelul complet al datelor de srbtorire a Patelui, pentru o
perioad lung de timp, egal cu cea a Marelui Indiction de 532 de ani, mai mult de
att, dup trecerea acestui timp, tabelul poate fi mutat nainte n timp i s acopere
urmtorii 532 de ani.

Este ntradevr uimitor c, Colecia de Reguli Elaborate de Sfinii Prini a lui Matei
Vlastar cartea la care fiecare cercettor al Crii Patelui face referire conine o
datare explicit a timpului cnd aceasta a fost compilat. Este chiar mult
mai uimitor c nici unul din numeroii cercettori ale textelor lui Vlastar nu au
observat aceasta (?!), n ciuda faptului c data este dat imediat, direct dup locul
celui mai des citat din cartea lui Vlastar, despre regulile de calculare a datei
Patelui. Mai mult de att, toate citatele se opresc brusc, imediat nainte de punctul
n care Vlastar d aceast dat n mod explicit.
Care ar putea fi, eventual, problema? De ce comentatorii moderni nu sunt capabili
s citeze restul textului lui Vlastar? Noi credem c ei ncearc s ascund fa de
cititor, fragmente din textele antice care ar arunca n aer ntregul edificiu al
cronologiei lui Scaliger. Vom cita aceast parte complet:
Matei Vlastar:
Exist patru reguli cu privire la Pati. Primele dou sunt regulile apostolice, iar
celelalte dou sunt cunoscute din tradiie. Prima regul este c Patele ar trebui
celebrat dup echinociul de primvar. A doua regul este c nu ar trebui celebrat
mpreun cu cel al Iudeilor. A treia: nu chiar dup echinociu, ci dup prima lun
plin care urmeaz echinociului. i a patra: nu imediat dup luna plin, ci n prima
Duminic care urmeaz lunii pline Actuala Carte a Patelui a fost compilat i dat
bisericilor de ctre prinii notri, n deplin credin c ea nu contrazice nici unul
din citatele postulate. (Aici este locul n care citarea, in mod normal se oprete, aa
cum am menionat deja Aut.). Ei au creat-o n felul urmtor: 19 ani
consecutive au fost luai, ncepnd cu anul 6233 de la Genez (= 725 E.N.
Aut.) i pn n anul 6251 (= 743 E.N. Aut.), iar data primei luni pline

dup echinociul de primvar a fost gsit pentru fiecare an n parte.


Cartea Patelui, face evident momentul cnd Btrnii au creat-o; la
echinociul care a czut pe 21 Martie ([518]).
Astfel, Cercul Lunar fundamentul Crii Patelui a fost conceput
conform observaiilor dintre anii 725 la 743 E.N.; prin urmare, Cartea
Patelui nu ar fi fost posibil s fie compilat, s nu mai vorbim de
canonizat, nainte de aceast dat.
Matei Vlastar, care a trit n secolul XIV, nu a avut nici un dubiu despre faptul c
Btrnii au conceput ciclul Pascal de 19 ani dup anul 743 E.N.. El tia deja c lunile
pline astronomice migrau la date anterioare n calendarul Iulian, cu o rat de 24 de
ore la aproximativ 304 ani, i a scris urmtoarele:
Dac considerm ciclul de 19 ani, 304 ani dup ce Btrnii l-au conceput acesta
ar tebui s fie al 17-lea, care a nceput n anul 6537 (= 1029 E.N. Aut.) noi ar
trebui s vedem primele luni pline de primvar c preced cu o zi lunile pline ale
primului ciclu de 19 ani dac considerm un alt ciclu de 19 ani ntr-o manier
asemntoare, cel care a pornit n anul 6842 (= 1333 E.N.), vom descoperi c lunile
pline le preced pe cele reale cu nc o zi De aceea aceste dou zile sunt adugate
la Patele Legal (Patele Iudeilor - Aut.) ([518]).
Aa precum am demonstrat mai sus aceast consideraie a lui Vlastar este n
ntregime confirmat de calculele astronomice moderne. Lunile pline ale Patelui
Iudaic au aprut cu adevrat dou zile mai trziu dect cele reale n anul 1333 E.N.,
cu aproximativ 1 zi mai trziu n anul 1029 E.N., i coincid cu acestea n a doua
parte a secolului VIII, care este secolul n care au fost compilate, conform lui Vlastar
totui, aceasta contrazice cronologia consensual.

Consiliul care a introdus Cartea Patelui conform tradiiei moderne ct i celei


medievale, a fost Consiliul de la Nicea nu putea avea loc nainte de anul 784 E.N.,
deoarece acesta a fost anul cnd data calendaristic pentru Patele Cretin a
ncetat s mai coincid cu luna plin a Patelui Iudaic, datorit deplasrii lente
astronomice a fazelor lunare.

Pompei si Herculane au fost distruse de eruptia vulcanului Vezuviu cel


putin dupa 1725 e.n.
Cronologia oficiala:
In ziua de 24 august anul 79 d.Hr, cu aproape doua milenii in urma, se producea cel

mai mare dezastru natural cunoscut in istoria Europei - eruptia vulcanulul Vezuviu,
care avea sa acopere cu cenusa si lava topita trei orase romane: Pompei,
Herculaneum si Stabiae.
Cenusa si lava, asternute intr-un strat de cativa metri, au pastrat vestigiile intacte
de-a lungul celor doua milenii, ferindu-le atat de urgia intemperiilor, cat si de
lacomia jefuitorilor, incapabili sa decoperteze straturile.
Mutarea datei de 24 August, 79 e.n. cu doar zece ani (inapoi sau inainte, 69 e.n. or
89 e.n.) ar fi catastrofala pentru cronologia oficiala: datarea acestei eruptii in secolul
XVIII ar arunca in aer intreaga istorie predata in scoli si la facultati.
Datarea corecta a eruptiei vulcanului Vezuviu este absolut legata de numele lui
Vespasian, Titus, Pliniu cel Batran, Dio Cassius, Plutarh, Josephus, si deci, si de
Decebal, Traian, cei 12 Apostoli, datarea precisa a crucificarii lui Iisus.

HARTA ORIGINALA REGNUM NEAPOLITANUM (THEATRUM ORBIS) SEMNATA ABRAHAM


ORTELIUS, cronologia oficiala 1570 e.n.:
www.bergbook.com/images/22775-01.jpg (cu zoom-in se poate vedea clar orasul
Pompei, langa muntele Vezuvius)

POMPEI, ORAS IN PLINA ACTIVITATE, PE HARTA CREATA DE ORTELIUS IN ANUL 1570


E.N. (CRONOLOGIA OFICIALA)

Giovanni Mascolo, gravura: despre VESUVIUS, 1631

POMPEI SI HERCULANE: ORASE IN PLINA ACTIVITATE IN 1631


www.lib.luc.edu/specialcollections/items/show/52

POMPEI SI HERCULANE, ORASE IN PLINA ACTIVITATE, HARTA DATATA 1725 E.N.:


http://halsema.org/people/theleonardifa ... size/3.jpg

In mod incredibil, iata si o harta datata 1778 e.n., care infatiseaza Pompei:
http://www.newparadigma.ru/engines/NPfo ... Akarta.jpg

Conducta de apa construit de arhitectul si inginerul Domenica Fontana (1592,


cronologia oficiala) EXACT prin orasul Pompei:

http://www.anticorpi.info/2014/03/la-po ... ela-i.html

English translation:
https://translate.google.com/translate? ... edit-text=

The water conduit passes through Via de Nocere, Pompeii:


Conducta trece prin Via de Nocere, Pompei:
http://www.ilya.it/chrono/images/pom-canal1.jpg
Mai multe fotografii din Pompei, cu arhitectura conductei:

https://translate.google.com/translate? ... edit-text=

Documentarul (subtitrat in engleza) realizat de inginerul german Andreas


Tschrurilow, arata si dovedeste cum aceasta conducta a fost construita IN TIMP CE
POMPEI EXISTA CA ORAS IN PLINA ACTIVITATE:

https://www.youtube.com/watch?feature=p ... fjuCqQ#t=0

https://www.youtube.com/watch?feature=p ... C-t51c#t=0


Conducta este complet integrata cu architectura si peisajul urban al orasului
Pompei.

Fructele mango si ananas prezente in frescele de la Pompei, paharele si geamurile


absolut plate de la Herculane (tehnologia dezvoltata abia in 1688 la St. Gobain):
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1683424

Dinozaurii infatisati pe frescele de la Pompei:


http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1413765

Falsificarea citatului atribuit lui Pliniu cel Batran:

http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1683426

GLADIATORI LA POMPEI - COIFURI CU VIZOR MOBIL (INVENTIE A SECOLULUI XV):


http://i113.photobucket.com/albums/n206
http://i113.photobucket.com/albums/n206
http://i113.photobucket.com/albums/n206
http://i113.photobucket.com/albums/n206

...
...
...
...

07f4ca.jpg
83a3af.jpg
2d2c11.jpg
20c609.jpg

Pe drumul de la Napoli la sud de Torre Annunziata, la 15 km de Napoli, putei vedea


pe faada Villa Faraon Mennela un monument - i anume un epitaf pentru victimele
erupiei Vezuviului din 1631 e.n. - a se vedea dou lespezi de piatra cu textul n
limba latin. ntr-una din ele, pe langa Resina i Portici, sunt menionate n lista de
orae distruse oraele Pompei i Herculaneum!
POMPEIOS Herculaneum OCTAVIANUM, PERSTRICTIS RETINA ET Porticu
http://www.ilya.it/chrono/images/gallery/pom35.jpg
http://www.ilya.it/chrono/images/pom1.jpg
http://www.ilya.it/chrono/images/gallery/pom36.jpg

DATAREA ARHEOMAGNETICA A ARTEFACTELOR GASITE LA POMPEI, HERCULANE SI


SUDUL ITALIEI: ELE APARTIN SECOLULUI XVII SI NICIDECUM ANTICHITATII:
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1683846
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1685184
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1690028

Faimosul tablou semnat Titian (cronologia oficiala), copiat perfect la Pompei:


http://www.religiousforums.com/proxy/vH ... /image.png
http://www.religiousforums.com/proxy/vH ... /image.png
Eusebius este mentionat, in cronologia oficiala, ca fiind un admirator al lui
Josephus...
According to my mind Eusebius, who first cites this passage, was its author.
Eusebius himself was a historian who admired Josephus very much and made a

thorough study of him...


De asemenea, Eusebius il mentioneaza pe Pliniu cel Tanar:
Eusebius tells us in the name of Tertullian that when Pliny the Younger, governor of
Bithynia, wrote to Trajan asking for instructions about the Christian race...
Dar Pliniu cel Batran, ni se spune in cronologia oficiala, a murit tocmai in anul 79, la
Misenum, langa Pompei, fiind acoperit de lava vulcanului Vesuvius...
www.christianorigins.com/zeitlin.html

Insa dovezile despre faptul ca atat Pompei cat si Herculane au fost distruse de
eruptia vulcanului Vesuvius cel putin DUPA anul 1700 e.n., sunt extrem de clare si
numeroase (hartile lui Ortelius, frescele care infatiseaza opere ale lui Raphael si
Titian printre altele).
According to Josephus, the temple was destroyed in August of 70 CE and Vesuvius
destroyed Pompeii in August of 79 CE.
(Dupa Josephus, templul a fost distrus in anul 70 si Vezuviu a distrus Pompei in
August, anul 79 e.n.)
Mai mult, asa cum vedem, personajul Josephus a fost inventat dupa distrugerea
oraselor Pompei si Herculane...
Drusilla, Pliniu cel Batran, distrugerea oraselor Pompei si Herculane, mentionate de
catre Josephus in Antiquities, xx 7.2
sacred-texts.com/jud/josephus/index.htm#aoj (Jewish Antiquities by Josephus)
Capitolul XX, sectiunea 7:
sacred-texts.com/jud/josephus/ant-20.htm (Agrippa, Drusilla, eruptia vulcanului
Vesuvius)

Marele Zid Chinezesc - construit dupa anul 1900 e.n.:


http://breakfornews.com/forum/viewtopic ... 7892#27892 (not so ancient china 1)
http://breakfornews.com/forum/viewtopic ... 7945#27945 (not so ancient china 2)

http://breakfornews.com/forum/viewtopic ... 7981#27981 (not so ancient china 3)

http://de.geschichte-chronologie.de/ind ... &Itemid=90 (sectiunea Glorious Chinese


History is a Fake)
http://de.geschichte-chronologie.de/ind ... &Itemid=90

Construit n secolul al V-lea . Hr., din iniiativa renumitului politician grec Pericle
(490-429 .Hr.), pe un platou muntos de circa 80 m, aceasta cuprindea monumente
de o frumusee unic: Parthenonul, Propileele, Erechteionul, Templul Atenei, Nike.
nchinat divinitii protectoare a cetii, zeiei nelepciunii, tiinelor i artelor,
Athena Parthenas, marele templu a fost realizat de ctre excepionalul sculptor
grec, Fidias, i de doi reputai arhiteci, Ictinos i Callicrates.
Demonstratia faptului ca Parthenon a fost construit in timpul Renasterii:
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1672191

Alti cercetatori au inceput sa-si dea seama ca podul de la Drobeta nu a fost


construit de romani...insa nu inteleg dimensiunile problemei:
http://web.archive.org/web/201102152246 ... te-dunare/
http://ceascadecultura.ro/ServesteArtic ... idart=2492

Nici grecii, persanii, babilonienii sau atlantii (muntele lui


Atlas/pelasgi/Hiperboreea/Okeanos Potamos; foloseau, conform cronologiei oficiale,
vimanas pentru deplasare, http://www.hinduwisdom.info/Vimanas.htm ) nu aveau
tehnologia necesara (barajele imense, canalele deviatoare) pentru asa ceva...nici in
perioada oficiala 400 - 1200 care lipseste cu desavarsire la noi, nici bizantinii, nici
slavii nu aveau cum sa construiasca un asemenea pod...dupa 1200 nici nu se mai
pune problema...

Reconstructia grafica a podului de la Drobeta, a se observa asemanarea cu Pont


Neuf din Franta...podul de la Drobeta este o constructie hidrotehnica moderna, care
apartine arhitecturii secolului XVIII...
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ ... uction.jpg

Podul de la Drobeta a fost construit doar de o putere militara care invada de la sud
la nord, si nu invers (pelasgii, chiar si in cronologia oficiala, nu ar fi avut de ce, fie
din ratiuni militare sau comerciale, sa construiasca un pod pentru a facilita o
posibila invazie, data fiind lupta pentru teritorii). Si a fost distrus la doar cativa ani
de la construirea sa.
Despre distrugerea podului n-avem nici un indiciu precis. Dio Cassius il invinuieste
pe Hadrian, care, din cauza unei invazii a iazigilor si roxolanilor, ar fi dat ordin sa se
scoata partea de deasupra. Parasirea si daramarea lui sunt legate probabil de
lichidarea oficiala a stapanirii romane in Dacia.
Iar Dio Cassius este acelasi personaj istoric care ne relata si despre eruptia
vulcanului Vesuvius in anul 79 e.n...
PODUL LUI TRAIAN, construit in numai trei ani (103-105) dupa planurile aceluiasi
celebru arhitect, Apolodor din Damasc, a fost cea mai indrazneata lucrare
inginereasca a antichitatii romane.
Suprastructura podului a fost daramata din ordinul imparatului Adrian pentru a
impiedica trecerea Dunarii de catre barbarii nesupusi.
Numai ca Podul de la Drobeta nu a fost construit de romani...
-la capatul din amonte al insulei Ada-Kaleh a existat un baraj construit artificial, iar
insula facea parte din corpul barajului (fiind creata din blocuri mari de piatra,
acoperite de un strat gros de pamant)
-din amonte de insula Ada-Kaleh, pe partea dreapta a fluviului, se pastreaza urmele
unui canal deviator al Dunarii
-aceste lucrari hidrotehnice au fost realizate cu unicul scop de a construi un pod de
piatra peste albia "secata" a Dunarii (la Drobeta, cei 20 de piloni de piatra plantati
in apa fluviului, ocupa 291 m din latimea de 1135 m a albiei)
Atat constructia podului de la Drobeta, cat si tehnologia producerii geamurilor plate
implica o matematica destul de avansata, dincolo de posibilitatile unei aritmetici
bazata pe numerale romane...

Cine a construit Columna lui Traian?


O analiza de exceptie semnata C. Pfister:

http://translate.google.com/translate?j ... gie_09.htm

Columna lui Traian cat si Columna lui Marcus Aurelius au fost cladite in timpul
Renasterii...la fel ca si columnele din fata Catedralei St. Charles din Viena...

Marcus Aurelius despre eruptia vulcanului Vesuvius din anul 79:


There are other records of the destruction of Herculaneum and Pompeii in writings
such as those of Marcus Aurelius (121-180 AD) and in Dio Cassius (AD 150-235) who
also reports that the ashes of the eruption reached Africa (the modern Libya), Syria
and Egypt, and caused pestilence.

Deci, atat columna lui Traian cat si cea a lui Marcus Aurelius au fost construite cel
putin dupa anul 1700 e.n...

"Romanii" nu ar fi avut cum sa elaboreze nici macar teoria chibritului, data fiind
notiunile de matematica de care dispuneau, sa vedem de ce: numeralele romane nu
puteau fi inmultite, sau impartite, ca sa nu mai vorbim de vreo tabla a inmultirii, nici
un arhitect sau inginer nu ar putea sa construiasca Pantheon-ul, sau podul de la
Drobeta doar pe baza numeralelor romane.

Daca i s-ar fi cerut lui A. Saligny sa construiasca acest pod (calcule pentru rezistenta
materialelor, efectul de suctiune asupra pilonilor) doar folosind numeralele romane
(nu se pot inmulti, scadea, imparti, nu exista reprezentare a decimalelor in acest
sistem) oare ce s-ar fi intamplat? Nu ar fi avut cum sa construiasca absolut nimic;
Podul de la Drobeta este similar in scop, amploare, nu avea cum sa fie construit
decat in perioada 1700 - 1850, pe baza unei matematici avansate...

Misterele Monumentelor Egiptene:


MYSTERIES OF EGYPTIAN ZODIACS/ZODIACS TIMELINE OF EGYPT BY A. FOMENKO:
http://www.hiddenmysteries.org/freebook ... diacs.html
http://www.hiddenmysteries.org/freebook ... eline.html
http://www.hiddenmysteries.org/freebook ... odiacs.pdf
(analiza exceptionala a tuturor monumentelor egiptene facuta de Dr. Anatoly
Fomenko si Dr. G. Nosovsky: ele apartin, toate, Renasterii si nu antichitatii)

Dr. Gunnar Heinsohn, unul dintre cei mai renumiti arheologi ai secolului XX si XXI,
ne arata cum perioada 2100 i.e.n. - 600 i.e.n. a fost inventata la sfarsitul sec. XIX:

http://web.archive.org/web/201502060654 ... nsohn.html


Pteranodonul Egiptean:
http://theflatearthsociety.org/forum/in ... msg1412429

Radiani/logaritmul natural/analiza matematica din dimensiunile Marii Piramide de la


Gizeh:
http://theflatearthsociety.org/forum/in ... msg1573684

Originile adevarate ale analizei matematice:


http://theflatearthsociety.org/forum/in ... msg1574605

Conform cronologiei oficiale, marele zid chinezesc ar fi fost construit pe parcursul a


mai multor secole.
Daca luam drept reper perioada 200 i.e.n, atunci vom avea mari probleme,
deoarece am aratat deja ca Pompei si Herculane erau orase functionale cel putin in
1570 (harta realizata de nimeni altul decat cel mai mare cartograf al Renasterii,
Abraham Ortelius).
Argumentele prezentate in cele patru articole despre marele zid chinezesc si noua
cronologie a istoriei sunt deosebite si includ detalii care nu sunt predate in istoria
oficiala, pe care se bazeaza cele mai multe persoane, mai ales istoricii.

Formula lui Gauss este absolut corecta: biografia lui Dionysius Exiguus a fost
falsificata cel putin pe timpul Renasterii:
viewtopic.php?f=30&t=3331

Numai ca Exiguus a facut si alte "calcule" care ne arata ceva extraordinar.


Formula Pastelui lui Gauss dovedeste faptul ca Dionysius Exiguus nu putea sa existe
ca personaj istoric DECAT dupa secolul X e.n. - mai mult, asa cum vom vedea,
datarea invierii lui Iisus nu putea avea o semnificatie astronomica decat in anul
1095 e.n., asa cum reiese din conditiile impuse chiar de catre Exiguus, si

exemplificate in opera lui Matei Vlastar.


Conform istoriei oficiale, Dionysius Exiguus a scris, in anul 525 e.n., Liber de
Paschale (Consideratii asupra Pastelui), un tabel cu datele Pastelui, care cuprindea
instructiuni despre modul in care trebuiau calculate aceste date.
Dr. G. Nosovsky, cu ajutorul unui calculator, al formulei lui Gauss si al regulilor Cartii
Pastelui, a verificat intervalul dintre 100 i.e.n. si 1700 e.n. pentru datarea exacta a
invierii lui Iisus (folosind conditiile dupa care se ghidase Dionysius Exiguus in
determinarea primului Paste).
Asa cum vom vedea, NUMAI ANUL 1095 e.n. intruneste toate conditiile.

Dr. G. Nosovsky:
Despre istorici se presupune c se ocup ei nii cu cronologia. Oricum, fr o
educaie matematic suficienti n cazul studiilor cronologice, suficient nseamn
fundamental istoricii sunt forai s evite soluia i chiar discuia despre problemele
destul de complexe ale cronologiei.
Fiecare ciudenie i contradicie istoric este ascuns cu grij ateniei publice; n
locurile periculoase i alunecoase istoricii i-au o nfiare serioas, zicnd c totul
este de fapt n regul i c i vor da o explicaie complet mai trziu.
Empirico-Statistical Analysis of Narrative Material and its Applications to Historical
Dating
Volume II
The Analysis of Ancient and Medieval Records
Autori: Dr. Anatoly Fomenko si Dr. G. Nosovsky
paginile 401-405
http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img408.pdf
http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img409.pdf
http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img410.pdf (conditiile exacte, PE CARE
SE BAZEAZA ATAT BISERICA CATOLICA DAR SI CEA ORTODOXA, PENTRU A DATA
INVIEREA LUI IISUS, asa cum reies ele direct din lucrarile lui Exiguus si Vlastar)
http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img411.pdf (calculul precis, efectuat cu

formula lui Gauss, ne arata ca doar Sambata, 24 Martie, 1095 e.n. indeplineste
conditiile)
http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img412.pdf

Acesta este motivul pentru care ne putem pune intrebarea: a fost Iisus evreu sau
nu? cand si unde a fost crucificat si a inviat? au fost vechiul si noul testament
absolut falsificate de catre cei care au vrut sa mute atat locatia dar si epoca in care
a fost crucificat fiul lui Dumnezeu?

Cel mai mare istoric britanic al sec. XIX, Edwin Johnson, in The Pauline Epistles,
dovedeste ca NIMENI in Europa nu avea habar de vreo epistola a lui Pavel, sau de
cele patru Evanghelii inainte de anul 1500 e.n.:
http://www.egodeath.com/edwinjohnsonpaulineepistles.htm

CITATELE ORIGINALE DIN EPISTOLA CATRE GALATENI CARE NE SPUN UNDE A FOST
CRUCIFICAT IISUS DE FAPT:

Exista un citat din cartea Apocalipsei care ne spune clar unde a fost crucificat Iisus:
si nu este vorba de Ierusalim.
Apocalipsa 11:8
i trupurile lor vor zcea pe uliele cetii celei mari, care se cheam, duhovnicete,
Sodoma i Egipt, unde a fost rstignit i Domnul lor.

Celelalte citate ne explica ce este cetatea cea mare (cu surprindere veti afla ca NU
este Roma):
Apocalipsa 14:8
i un al doilea nger a venit, zicnd: A czut, a czut Babilonul, cetatea cea mare,
care a adpat toate neamurile din vinul furiei desfrnrii sale.
Apocalipsa 17:9
Aici trebuie minte care are nelepciune. Cele apte capete sunt apte muni
deasupra crora ade femeia.
Apocalipsa 17:18
Iar femeia pe care ai vzut-o este cetatea cea mare care are stpnire peste
mpraii pmntului.

NUMAI CA SI CONSTANTINOPOLE ESTE CLADIT TOT PE SAPTE DEALURI/MUNTI:

http://www.istanbulguide.net/insolite/e ... _hills.htm


"Furthermore, the crucifixion did not even take place in Jerusalem! According to the
book of Revelations, Jesus was crucified in Rome:
Crucificarea nu a avut loc la Ierusalim; conform Apocalipsei a avut in "cetatea cea
mare" adica Roma, aceasta fiind interpretarea cea mai raspandita (cetatea cea
mare = Roma).
And their dead bodies shall lie in the street of the great city, which spiritually is
called Sodom and Egypt, where also our Lord was crucified. (Revelations 11:8, KJV)
The Christians would probably argue that the great city refers to Jerusalem, yet
the renowned Bible scholar John Gill disagrees:
And their dead bodies [shall lie] in the street of the great city,.... Not Jerusalem,

which was destroyed when John had this vision, and which will not be rebuilt at the
time it refers to; nor is it ever called the great city, though the city of the great King;
however, not in this book, though the new Jerusalem is so called, Revelation 21:10;
but that can never be designed here; but the city of Rome, or the Roman
jurisdiction, the whole empire of the Romish antichrist, which is often called the
great city in this book; see Revelation 16:19."
Crestinii cred ca e vorba de Ierusalim, insa renumitul teolog John Gill nu este de
acord.
Nu poate fi Ierusalim, care era deja distrus la vremea cand Ioan a avut viziunea, si
nici macar nu era denumit "cetatea cea mare"; ci doar Roma, "cetatea cea mare",
conform parerilor celor mai multi cercetatori.

Dr. Anatoly Fomenko a analizat cartea Apocalipsei din punct de vedere astronomic
iar concluzia este una singura: Apocalipsa nu putea fi scrisa DECAT DUPA anul 1486
e.n., deci pe timpul Renasterii.
Demonstratia completa:
https://books.google.ro/books?id=YcjFAV ... on&f=false
Capitolul 3: The new dating of the astronomical horoscope as described in the
Apocalypse, paginile 134-166

Cercetatorii cartii Apocalipsei au inceput sa-si dea seama ca orasul descris in


citatele binecunoscute este Constantinopole:
http://heavenawaits.wordpress.com/revel ... n-7-hills/
https://gofishministries.wordpress.com/ ... on-part-2/
Si inca un indiciu clar ca este vorba de Constantinopole:
"i a venit unul din cei apte ngeri, care aveau cele apte cupe, i a grit ctre
mine, zicnd: Vino s-i art judecata desfrnatei celei mari, care ade pe ape
multe..." (Apocalipsa 17:1)
The woman (city) in Revelation 17 also sits on many waters. Istanbul sits on or
near the Sea of Marmara, the Golden Horn Rver, the Bosphorus Strait, the Black

Sea, the Aegean Sea, the sea of Crete, and the Mediteranean Sea.
Connstantinopole sta sau se afla langa Marea Marmara, golful Cornul de Aur,
stramtoarea Bosforului, Marea Neagra, Marea Egee, Marea Mediterana.

In mitologia romaneasca, din nou, sfarsitul pamantului este asociat orasului


Tzarigrad (Czargrad/Constantinopole): Marcel Olinescu, Mitologie Romaneasca, cap.
X, sectiunea Sfarsitul Pamantului:
http://www.scribd.com/doc/144870337/Mit ... inescu-pdf (pg. 371-372)

Babylon = Constantinopole = Troia


https://books.google.ro/books?id=YcjFAV ... on&f=false
Capitolul I, sectiunea 10, the locations of Troy and Babylon, pag. 42 - 44
Despre traducerea cuvantului "oros" (munte/deal - mount/hill) in cartea Apocalipsei:
https://books.google.ro/books?id=31VmBA ... os&f=false
http://www.eternalgod.org/q-a-5229/

Evenimentele astronomice descrise in cele patru evanghelii ne dovedesc ca aceste


texte au fost inventate mult mai tarziu in timp.
Matei 27:45
Iar de la ceasul al aselea, s-a fcut ntuneric peste tot pmntul, pn la ceasul al
noulea.
Marcu 15:33
Iar cnd a fost ceasul al aselea, ntuneric s-a fcut peste tot pmntul pn la
ceasul al noulea.
Luca 23:44
i era acum ca la ceasul al aselea i ntuneric s-a fcut peste tot pmntul pn la
ceasul al noulea.

Principala problema este aceea ca evenimentul din 3 aprilie anul 33 en, eclipsa de

luna, a avut o durata scurta in Ierusalim de numai cateva minute.


Desi Luca sugereaza o eclipsa de soare, Isus a fost crucificat, conform cronologiei
oficiale, in jurul datei Pastelui, iar calcularea Pastelui se bazeaza pe un calendar al
lunii si necesita o luna plina, care poate avea loc numai daca pamantul se afla intre
luna si soare. Pentru producerea unei eclipse de soare, luna trebuie sa se afle intre
pamant si soare.
Matematicianul N. Morozov a aratat ca singura eclipsa de luna de lunga durata
dintre anii 200 ien si 800 en care intrunea conditiile descrise in cele patru evanghelii
a avut loc pe 21 martie 368 en.

Chiar si in cazul teoriilor alternative despre forma pamantului (plat, gol pe


dinauntru), unde eclipsele solare/lunare sunt cauzate de doua corpuri ceresti
diferite, ajungem la problema dovezile istorice: nici un fel de relatare istorica.

Citatele si detaliile istorice care infirma imediat descrierea din cele patru Evanghelii
despre evenimentele astronomice atribuite la Crucificare:
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1469190

Iisus nu a fost evreu, si nu a pus piciorul in viata Lui in Orientul Mijlociu; El a fost
crucificat la Constantinopole, pe dealul Beykoz, din afara orasului, unde a avut loc si
Invierea; dupa aceea, a urmat falsificarea tuturor dovezilor si mutarea inapoi in timp
cu peste 1000 de ani a evenimentului cel mai important din istoria omenirii, mai
mult locul a fost stramutat si el de la Constantinopole la Ierusalim.

Detaliile din cartea jubileelor (cenzurata din vechiul testament) care ne spune unde
se afla de fapt centrul pamantului, locul unde primul nascut al lui Noe (pe care nu il
chema Shem, ci PELASG) si-a primit mostenirea:
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1130692 (include de asemenea cea
mai exceptionala analiza pe tema: CINE A SCRIS BIBLIA?)
Este vorba de estul Anatoliei, Dacia, Moesia... aici se afla centrul pamantului si nu la
Ierusalim.

Iisus intra in Constantinopole, imaginile preluate din Aprakos Evangelium:

http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1131078

Stim din falsificarea operei atribuita lui Josephus, traducerea in limba slavona, ca
versiunea initiala a Evangheliilor continea o poveste foarte diferita:
,,i a poruncit (Pilat) s fie adus n faa sa fctorul de minuni. Punnd s fie cercetat
a recunoscut c acesta era un binefctor i nu un rufctor sau rzvrtit sau unul
din cei care vrea s ia puterea i i-a dat drumul. i ntr-adevr i-a vindecat soia ce i
era pe moarte. i s-a ndeprtat la locul su obinuit i faptele sale obinuite le
fcea. Crturarii, otrvii de invidie, i-au dat lui Pilat 30 de talani pentru a-l omor.
Iar acesta lund banii, ls voinei lor executarea acestei mielii. Acetia l prinser i
l rstignir mpotriva Legii prinilor lor"
R.Graves si J. Podro considera ca acesta este textul initial a versiunii timpurii, omisa
ulterior in opera lui "Josephus".
Mai mult, citim (http://www.sacred-texts.com/chr/gno/gjb/gjb-3.htm , include istoria
acestor citate ) urmatoarele:
"...pentru ca in jurul mormantului lui au fost puse straji: treizeci de romani si o mie
de iudei."

Deci, in versiunea initiala, e vorba de 30 de TALANTI de argint, oferiti de Sanhedrin


lui Pilat, si o paza la mormant de 1030 de persoane.

Bineinteles, ca falsificatorii istoriei si-au dat seama ca aceasta versiune nu le servea


prea bine scopurilor si au rescris totul.
Astfel ne putem explica "implinirea" profetiei din cartea lui Zaharia in Evanghelii (cei
treizeci de arginti), atat vechiul cat si noul testament au fost falsificate in acelasi
timp, in aceeasi perioda.

Deci, povestea initiala a Evangheliilor ar fi inclus o versiunea cam diferita, dar care
a fost retrasa, si la repezeala a fost compusa o noua relatare care insa include
extrem de multe anacronisme, contradictii.

Acum, putem rezolva unul dintre marile mistere din istoria oficiala, exemplificat aici:
http://www.lumeamisterelor.com/rubrici/ ... -si-dacii/
"Divinitatea dacilor, Zamolxe, prin asemenarea conceptuala cu Iisus starneste
interesul atat al teologilor cat si a istoricilor. Originea invataturilor celor doua figuri
marcante, deopotriva umane si indumnezeite sunt deseori controversate si starnesc
aprige polemici printre cercetatori."

Legenda lui Zalmoxe a aparut si s-a raspandit DUPA ce a avut loc crucificarea lui
Iisus la Constantinopole (tot atunci, in istoria falsificata, au aparut "relatarile" din
Herodot, Strabon, Didor).

La fel si cea a lui Buddha.


Iata cum arata de fapt Buddha Sakyamuni:
http://www.nairaland.com/68677/ancient-black-buddha
African, unul dintre nepotii lui Kush, numele sau fiind Sakya (de aici si Sakyamuni).

Stim ca personajul cel mai important responsabil cu raspandirea buddhismului,


imparatul Ashoka, nu a existat niciodata, fiind o figura "istorica" inventata la sfarsit
de secol XVIII:
http://madhesi.wordpress.com/2008/09/24 ... oka-exist/

Astfel se explica similaritatile extraordinare dintre viata lui Buddha (istoria falsificata
ulterior) si evenimentele descrise in Evangheliile falsificate:
http://www.jesusneverexisted.com/buddha.html (autorii site-ului ar beneficia din
lectura sirului actual de discutii)

Iisus, crucificat in afara zidurilor unei cetati importante, care se afla langa o stramtoare (se vad
ambele maluri).
Dr. Anatoly Fomenko:
Incidentally it is interesting to look carefully at the representation of the crucifixion. It appears
that in many paintings, icons and frescoes Christs crucifixion is shown with a background of
either a big sea strait or a wide river. Besides the artists were painting in particular either a strait
or a river, but by no means a sea, fig.5. So, by depicting water, the opposite shore was always
shown [5v1], ch.14. As we understand it now, it could not have been otherwise, as the Beykoz
mountain is situated right on the shore of the wide Bosphorus. From there can be seen very
clearly the European shore of the strait, where the centre of Constantinople is situated.
Any artist, had a more or less accurate recollection of the original story, would have depicted the
Bosphorus strait as a significant part of the landscape, which served as a backdrop to the site of
Christs crucifixion.
Se pare ca in multe tablouri, icoane si fresce crucificarea este portretizata ca avand loc langa un
rau de mari dimensiuni, sau langa o stramtoare care se afla langa o mare. Se pot vedea ambele
maluri. Dealul/muntele Beykoz este situat chiar pe malul Bosforului. Orice artist, care ar fi avut
inca o amintire clara despre eveniment, ar fi aratat stramtoarea Bosfor ca o parte importanta a
scenei.
Dealul Beykoz:
http://www.chronologia.org/en/how_it_was/im/004.jpg
Schliemann nu a descoperit Troia deloc:
http://www.chronologia.org/en/how_it_was/03_4.html#sch5

Acum, una dintre cele mai importante dovezi despre faptul cum a fost falsificat noul testament:
evenimentele descrise de Ioan in capitolul 13 al evangheliei cu acelasi nume, cina cea de taina.
Conform cronologiei oficiale, Evanghelia dupa Marcu a fost scrisa in jurul anului 67 (dupa altii,
in intervalul 50-75), iar ultima, cea dupa Ioan.
Dupa alte pareri, ultima evanghelie realizata ar fi cea dupa Matei (85-110).
Eusebius: "Papias spune ca a auzit...din gura batranului Ioan...ca Marcu a devenit interpretul lui
Petru si a scris cu exactitate tot ce-si amintea Petru."

Dar Marcu era si ruda apropiata a lui Barnaba, insotitorul lui Pavel in calatorii: influenta lui
Pavel in mai multe etape ale elaborarii documentului care a stat la baza redactarii Evangheliei
dupa Marcu este binecunoscuta cercetatorilor.
Ni se spune ca Evanghelia dupa Ioan a starnit opozitia unor exponenti de seama ai crestinismului
timpuriu (Papias, Basilides, Iustinus).
Matei: 26,17. n cea dinti zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus i L-au ntrebat: Unde voieti
s-i pregtim s mnnci Patile?
Discutia despre Iuda, in acelasi capitol...
Marcu: 14,12. Iar n ziua cea dinti a Azimilor, cnd jertfeau Patile, ucenicii Lui L-au ntrebat:
Unde voieti s gtim, ca s mnnci Patile?
Numai ca orice lucrare de sluga in prima zi de Azimi (descrisa in capitolul 13 din Ev. dupa Ioan)
era INTERZISA IN VECHIUL TESTAMENT.
Numeri 28,18
Numeri 28:18 n ziua dinti, s fie o adunare sfnt: s nu facei nici o lucrare de slug n ea.
Evanghelia lui Ioan
13,1. Iar nainte de srbtoarea Patilor, tiind Iisus c a sosit ceasul Lui, ca s treac din lumea
aceasta la Tatl, iubind pe ai Si cei din lume, pn la sfrit i-a iubit.
In acelasi capitol, si discutia despre Iuda si tradarea sa...
Deci Evangheliile dupa Matei, Marcu si Luca ne spun ca ultima cina (cea de taina) a avut loc in
ziua dintai a praznicului Azimilor pe 14 Nisan, care cade vineri, iar rastignirea a avut loc a doua
zi, deci in timpul Pastelui iudaic.
Evanghelia dupa Ioan ne spune ca, cina cea de taina a fost pe 13 Nisan, iar crucificarea pe 14
Nisan.
O asemenea discrepanta uluitoare (faptul ca poruncile clare din Numeri si Levitic privind
interdictia lucrarii de sluga in prima de zi de Azimi sunt incalcate flagrant in evangheliile dupa
Matei, Marcu, Luca) nu ar fi avut cum sa fie trecuta cu vederea timp de 2000 de ani: ar fi fost
observata imediat, la nici 50 de ani dupa redactarea celor trei evanghelii sinoptice.

Pur si simplu textul din aceste trei evanghelii redat mai su, contrazice poruncile clare din VT.
Mai mult, Petru era in aceeasi camera cu Matei si Ioan, fiind si protagonistul episodului cu
lucrarea de servitor/sluga...
Este clar ca autorii Evangheliilor sinoptice habar nu aveau de poruncile din
Numeri/Levitic, o confirmare extraordinara a faptului ca Vechiul Testament include mai
multe versiuni, create de grupuri de interese care fiecare si-au introdus propriile
idei/concepte.
IN PLUS, AVEM LA DISPOZITIE TRADUCEREA CORECTA A CITATULUI DIN IOAN
13:1, CU O SURPRIZA DE PROPORTII:
http://www.apologeticspress.org/apconte ... ticle=1196
Documentarea este superba si releva urmatorele lucruri:
Deci, in mod incredibil, chiar si citatul din Ioan ne spune ca, CINA CEA DE TAINA, sau
Passover Meal a avut loc PE NISSAN 14 (Joi seara - Vineri seara).
Au existat multe incercari de a muta data Cinei cea de Taina spre Miercuri (Nissan 13): toate se
bazau pe citatul tradus gresit din Ioan 13:1. Mai mult, acele interpretari vroiau sa spuna ca de
fapt Cina cea de Taina nu era decat o masa obisnuita, pentru a explica faptul ca painea de la masa
era una dospita (artos in original) si nu azumos (nedospita). Si mai mult, apelau la o alta
traducere a textelor din Matei, Marcu si Luca pentru a muta data spre Miercuri, Nissan 12: insa
toate aceste incercari se bazeaza, din nou, pe citatul tradus gresit din Ioan 13:1.
http://jimmyakin.com/was-the-last-suppe ... sover-meal (o analiza de exceptie: Cina cea de Taina
= Passover Meal)
Un rezumat al citatelor:
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1619746
Si o alta lucrare de exceptie care explica ca, data crucificarii, nu putea avea loc Miercuri (pentru
a adresa alte pareri exprimate pe acest subiect):
http://biblelight.net/pasover.htm

Cei care au studiat Torah vor afla cu surprindere ca existat doua intervale de timp DIFERITE
pentru Passover/Sarbatoarea Azimilor: in Exod 12 si 34, Numeri 9 sunt alocate SAPTE ZILE,
adica Passover Meal coincide cu prima zi de Azimi; in Levitic 23:5.6 intervalul este de OPT
ZILE, Passover + alte sapte zile: desigur ca explicatia oferita a fost ca de fapt intervalul este tot
de sapte zile, fiind vorba de interpretarea acordata cuvintelor din textul original.
Insa interdictia asupra lucrarilor de sluga/servitor ramane:
n ziua nti s avei adunare sfnt, n ziua a aptea iar adunare sfnt; i n acele zile s nu
facei nici un fel de lucru dect numai cele ce trebuie fiecruia de mncat, numai acelea s vi le
facei. (Exod 12:16)
Numeri 28:18
n ziua dinti, s fie o adunare sfnt: s nu facei nici o lucrare de slug n ea.
DECI, CINA CEA DE TAINA, CONFORM CRONOLOGIEI OFICIALE, DESCRIERII
CORECTE DIN IOAN 13:1, A AVUT LOC PE NISSAN 14, ADICA EXACT IN PRIMA ZI DE
PASTE, CEEA CE CONFIRMA CA AUTORUL/AUTORII EVANGHELIEI DUPA IOAN
HABAR NU AVEAU DE PORUNCILE LISTATE IN NUMERI SI LEVITIC.
Mai mult, Dr. Akiva Belk analizeaza cu grija fiecare gest/actiune descrisa in capitolul 13 din Ioan
si explica cum sunt INCALCATE IN MOD GRAV toate preceptele din Torah:
http://www.jewishpath.org/hdshabbospesa ... sunre.html
O noua dovada clara asupra faptului ca Biblia a fost creata/scrisa/falsificata extrem de recent din
punct de vedere cronologic, si ca Iisus nu a fost crucificat absolut deloc la Ierusalim, si ca nu a
fost evreu, asa cum am explicat in mesajele precedente.
Citatul din Ioan 13 cu lucrarea de sluga a carui protagonist a fost chiar Petru, anuleaza/elimina
porunca clara din Numeri si Exod, rezervata pentru prima zi de Paste/prima zi de Azimi, o
discrepanta/dezacord evident care nu putea sa ramana neobservat timp de 2000 de ani.
Edwin Johnson, folosind o abordare diferita, a descoperit ca asa numitii Parinti ai Bisericii
HABAR NU AVEAU de continutul epistolei catre Romani, atribuita lui Pavel:
http://www.egodeath.com/edwinjohnsonpau ... oc54459974

Mai mult, marele istoric britanic a dovedit ca Vulgata nu a fost publicata/realizata cel putin pana
in anul 1600 e.n., si ca Sinodul de la Trento (1545-1563) nu a avut loc niciodata, pentru ca nu
aveau nici un fel de Vulgata la dispozitie.
http://www.egodeath.com/edwinjohnsonpau ... oc54460003

n ziua dinti s fie o adunare sfnt: s nu facei nicio lucrare de slug n ea. Numeri 28,
versetul 18
Deci episodul descris in capitolul 13 din Ioan ar fi o grava incalcare a preceptelor/poruncilor din
Vechiul Testament, conform versiunii evangheliilor dupa Matei, Marcu, si Luca.
-- Cum este posibil ca evreii sa nu fi aruncat in fata lui Pavel (si a altora) exact acest lucru: ca
Iisus a incalcat porunca din Numeri 28,18 una dintre cele mai importante porunci, extrem de
binecunoscuta de toti locuitorii din Iudeea/Samaria?
-- Cum este posibil ca parintii Bisericii, Eusebius, Jerome (Hieronymus), Origen si multi altii SA
NU FI OBSERVAT ACEASTA DISCREPANTA ATAT DE EVIDENTA PENTRU RELIGIA
CRESTINA?
-- Cum este posibil ca Dacii sa fi acceptat sa devina crestini pe baza acestor (si a multor altora)
contradictii atat de vizibile? Daca evreii au plecat din Sumer, inseamna ca Dacii (stramosii
sumerienilor, conform lucrarii Dacia Tara Zeilor a lui N. Miulescu
(http://www.scribd.com/doc/67923792/Nico ... eilor-V1-0 ) sa fi acceptat sa devina discipolii
Vechiului Testament, adica ai urmasilor sumerienilor, pe baza unor contradictii clare si a unor
anacronisme?
Cum este posibil ca Ioan sa nu fi cunoscut continutul textelor evangheliilor sinoptice si astfel sa
indice contradictia inimaginabila prezenta in acestea?
Cum se face ca nici unul dintre carturarii/calugarii prezenti la Sinodul de la Niceea nu au
observat greseala monumentala, evidenta, din Evanghelii?
Cum sa fi acceptat crestinii sa moara in chinuri cumplite, pe arenele romane, avand in vedere
chestiunea incalcarii poruncilor din Torah/Vechiul Testament de catre apostoli?
Cum e posibil ca Luther sa nu fi observat aceste discrepante evidente pentru religia crestina?

Singura metoda prin care putem data trecutul (geologic, astronomic, astrofizic) este
dispersia materiei din cozile cometelor.

Iar aceasta metoda ne spune imediat ca istoria lumii este mult mai scurta decat ni
se spune in mod oficial.

"Cand trec prin apropierea Soarelui, cometele formeaza cozi. Se presupune ca


materia cozii nu se reintoarce in capul cometei, ci se imprastie in spatiu. In
consecinta, cometele prin natura lor de corpuri luminoase trebuie sa aiba o
existenta limitata. Daca, de exemplu, cometa Halley descrie orbita actuala din era
precambriana, a format si pierdut opt milioane de cozi, ceea ce pare improbabil.
Daca dispar, numarul cometelor in sistemul solar trebuie sa scada constant, si nici o
cometa cu perioada scurta nu si-ar fi putut pastra coada de la inceputul timpurilor
geologice. Dar pentru ca exista multe comete luminoase cu perioada scurta, ele sau format intr-o perioada cand planetele si satelitii isi ocupasera deja locul."
Cel mai important specialist in astrofizica cometelor, al secolului XX, Dr. K.
Vshekhsviatsky, demonstreaza ca Halley's comet nu ar fi putut sa orbiteze sistemul
solar mai mult de 9000 de ani.
PAGE 107: Halley's comet, for example, could not exist as a comet for more than
120 revolutions.
PAGE 107: Cometa lui Halley, nu ar fi putut exista pentru mai mult de 120 de
perioade orbitale.
120 x 75 = 9000 years
http://articles.adsabs.harvard.edu//ful ... 7.000.html
Dupa publicarea cercetarile lui Dr. K. Vshekhsviatsky, alti astrofizicieni au redus si
mai mult perioada de timp in care cometa Halley ar fi putut orbita sistemul solar
geocentric: limita superioara este de doar 2.500 - 3000 de ani.
Iar teoria oficiala ne spune ca vechimea cometelor este egala cu vechimea
sistemului solar.
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1640735 (am inclus toate metodele
utilizate pentru datare: carbon 14, potasiu-argon, uraniu-toriu, rubidiu-strontiu,
thermochronology, spectroscopie, analiza geochimica, ice core dating,
dendrocronologie, si toate detaliile despre datarea prin dispersia materiei din cozile
cometelor)

Dovezile geologice care indica ca lantul muntos Himalaya s-a format extrem de
recent din punct de vedere cronologic, de fapt in epoca omului modern.
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1644103

Iar acum dovezile oferite de noua cronologie radicala a istoriei care ne arata cum a
fost falsificata opera atribuita lui Eratostene (Eratosthenes).
http://www.ilya.it/chrono/pages/erdmessungen.htm (analiza de exceptie a lui Uwe
Topper)

Cei care au falsificat scrierile atribuite lui Eratostene, STIAU DEJA cifra exacta a razei
Pamantului (atat pentru o sfera cat si pentru harta lui Piri Reis, aceasta raza =
6356.66 km, unde 0.6356 = un cot sacru, one sacred cubit).

Iar cum raza corecta a pamantului (oricare ar fi teoria acceptata) a fost masurata
DOAR in 1669 cu acuratete cronologia oficiala, desigur), inseamna ca atat opera lui
Eratostene, cat si cea atribuita lui Jean Abbe Picard a fost falsificata la o data mai
tarzie, pe parcusul sec. XVIII (ca si lucrarea Eratosthenes Batavus (The Dutch
Eratosthenes) publicata in 1617, cronologia oficiala, de catre W. Snel).

FALSIFICAREA BIOGRAFIEI LUI N. COPERNIC:


http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1643860 (analiza exceptionala
semnata Dr. Anatoly Fomenko si Dr. G. Nosovsky)

Pentru istoricii care isi inchipuie ca documentele care sunt atribuite Renasterii
(secolele XVI - XVII) sunt adevarate, fara nici un fel de banuiala ca ar fi fost
falsificate in vreun fel: o alegere foarte simpla...din care va reiesi ca nu si-au facut
temele deloc.

Una dintre cele mai importante lucrari ale Renasterii, este, fara indoiala,
Cosmographia scrisa de Sebastian Munster.
Sebastian Mnsters Cosmographia was an immensely influential book that
attempted to describe the entire world across all of human history and analyze its
constituent elements of geography, history, ethnography, zoology and botany. First
published in 1544 it went through thirty-five editions and was published in five

languages, making it one of the most important books of the Reformation period.

S. Munster ne spune, fara echivoc, ca eruptia vulcanului Vezuviu care a distrus


Pompei, a avut loc in anul 79 e.n
Dar, in aceeasi perioada a istoriei, in 1570, cel mai mare cartograf al Renasterii,
Abraham Ortelius, in cel faimos set de harti din toate timpurile, Theatrum Orbis,
prezinta harta sudului Italiei, Neapolitanum Regnum: POMPEI, ORAS IN PLINA
ACTIVITATE

Ce alegere sa facem, Munster sau Ortelius


In cronologia oficiala, Ortelius nu primeste nici un fel de repros din partea
locuitorilor sudului Italiai, sau din partea vreunui alt cartograf de renume. TOTI, de
la mic la mare, accepta fara comentarii, harta Neapoletanum Regnum, nici un fel d
scandal care sa-i fi patat biografia

Cum e posibil ca nimeni dintre cititorii lucrarii Cosmographia, semnata S. Munster,


sa nu fi comentat imediat, la vederea hartilor lui Ortelius, care infatiseaza Pompei c
oras in plina activitate

Cum e posibil ca Pontiful Grigore XIII sa fi indraznit sa spuna ca ar fi existat un


decalaj de zece zile intre calendarul iulian si cel propus de Aloysius Lilius, daca
Pompei functiona bine mersi exact in acea decada a istoriei

Calvisius, Seth (1650): Opus Chronologicum; Frankfurt und Emden, pg. 459:
Doch Calvisius zum Beispiel setzt die Eruption nicht auf das heute
gngige Datum 24. August, sondern auf die Kalenden des Novembers,
also den 15. November. Und danach habe Rom drei Tage lang
gebrannt (Calvisius, 459 f.).
But such is the eruption dated by Calvisius not on the day
common date "24 August", "but on the Kalends of November",
So the 15th November. (Calvisius, 459 f.).
Biografia lui S. Calvisius:
http://www.answers.com/topic/sethus-calvisius
Conform cronologiei oficiale, a publicat Opus Chronologicum la Leipzig in 1605.
Calvisius, insa, dateaza eruptia vulcanului Vesuvius care a distrus atat orasele
Pompei cat si Herculane in anul 79 a.d., 15 Noiembrie (conform calculelor sale
astronomice, si nu pe 24 August, data folosita in mod obisnuit), ceea ce inseamna
ca aceasta lucrare a fost creata cel putin dupa anul 1700 a.d., pentru a crea
impresia unei cronologii false. Asa cum am vazut, pe baza descoperirilor arheologice
de la Pompei, ne putem da seama ca acea eruptie a avut loc cel putin dupa anul
1700 a.d.; alaturi de Scaliger si Petavius (ale caror lucrari despre cronologie au fost
si ele falsificate mult mai tarziu), Calvisius este recunoscut drept unul dintre cei mai
importanti istorici care au contribuit la stiinta cronologiei. Insa lucrarea sa nu putea
fi scrisa decat dupa anul 1700 a.d.

Falsificarea biografiilor atribuite lui Johannes Kepler si Galileo Galilei:


http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1638725 (atat Kepler cat si Galilei
gresesc in mod catastrofal calcularea calendarului gregorian, iar ambii aveau la
dispozitie citatul clar din Matei Vlastar care anuleaza tocmai corectia de 10 zile
atribuita lui Grigore XIII)

Pentru datarea Marii Piramide de la Gizeh, se poate observa foarte repede ca


arhitectii constructiei aveau nevoie de conceptele de radiani, logaritmul natural,
seria extinsa a functiei arctangenta.
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1573684

Cronologia oficiala ne spune ca Roger Cotes a inventat notiunea de radian in 1714.


Dimensiunile nisei din Camera Reginei:
http://www.samuellaboy.com/New_Folder/S ... design.htm

First step w 1.568m / l 1.0414 m / h 1.743 m


Second step w 1.34 m / l 1.0414 m / h 0.87266 m
/360= 0.0087266
2.618/20 = 0.1309
0.1309/1.5 = 0.087266
1.743 = 0.87266 x 2
Third step w 1.062 m / l 1.0414 m / h 0.69733 m

0.1309 x 5.34 = 0.699


0.69733 x 1.25 = 0.87266
0.69733 = 40/360

Unghiul de inclinare al laturilor masoara exact 51,85 grade.


http://davidpratt.info/pyramid.htm
Numai ca, pentru a calcula aceasta masura precisa, architectii ar fi avut nevoie de
seria extinsa a functiei arctangenta.
Seria extinsa, ne spune cronologia oficiala, a fost descoperita abia in secolul XVIII de
catre Euler:

http://mathworld.wolfram.com/InverseTangent.html

Unitatea de baza de masura a Piramidei de la Gizeh este cotul sacru = 0,6356


metri.

tan 51.8554 grade = 2 coti sacri


sin 72.7 grade = 1.5 coti sacri
sin 136.12 grade = ln 2

72.7 / 2 = 36.35 = 100 - 100 coti sacri


136.12 = inaltimea adevarata a Piramidei (141.347 - 5.23, 5.23 = inaltimea
sectiunii de zidarie de la baza)

Acest fapt a putut sa fie dovedit abia in 1985, in urma acestor calcule prezentate in
imagine:

Raza cercului din imagine = 38,13 metri = 60 coti sacri

Celalalt unghi masoara 38,145 degrees

38.13 = 60 sacred cubits


51.85/38.1 = 1.361
Originile analizei matematice:
http://theflatearthsociety.org/forum/in ... msg1574605

Deci, arhitectii Marii Piramide de la Gizeh aveau la dispozitie cunostinte avansate


din analiza matematica, insa acest lucru inseamna ca intreaga constructie a fost
ridicata extrem de recent din punct de vedere cronologic, fapt confirmat si de
descoperirile facute de Dr. Anatoly Fomenko prin datarea monumentelor din Egipt in
timpul Renasterii (vezi linkul catre lucrarea Mysteries of Egyptian Zodiacs postat mai
devreme).

Datarea arheomagnetica a artefactelor de la Pompei si Herculane


Datele/parametrii paleomagnetici ale artefactelor de la Pompei si Herculane:

https://translate.google.com/translate? ... vez79.html


Datele/parametrii magnetici pentru perioada 1600 - 2000, sudul Italiei:

Aceste date insa COINCID in mod absolut/perfect:

De ce arheologii si fizicienii care studiaza aceste fenomene nu si-au dat seama ca


artefactele gasite la Pompei si Herculane apartin de fapt unei perioade istorice
atribuite secolului XVII si nu antichitatii?
Din cauza celor doua curbe de calibrare care includ greseli/erori colosale (FAMC The France Archaeological Magnetic Curve si SIVC - The South Italian Volcanic
Curve).

A.M. Tyurin examineaza in detaliu greselile si discrepantele uluitoare existente in


aceste curbe de calibrare si, mai mult, corecteaza curbele pentru a data in mod
corect artefactele:
https://translate.google.com/translate? ... edit-text=
Situatia este similara cu cea intalnita la parametrul acceleratiei elongatiei lunare:
viewtopic.php?f=30&t=3331#p40327

Tot asa, curbele de calibrare FAMC si SIVC nu pot fi adevarate pentru perioada
atribuita inainte de secolul XVII, pentru ca includ variatii ale directiei vectorului
campului geomagnetic imposibil de explicat prin legile fizicii actuale:

The calibration curve arheomagnetic FAMC (The France Archaeological Magnetic


Curve).

The calibration curve archaeomagnetic dating FAMC. Speed variations in the


direction of the vector of the geomagnetic field. Squares of red - the results of
instrumental observations of geomagnetic field variations.
Curba de calibrare FAMC. Variatiile de viteza in directia vectorului campului
geomagnetic. Patratele cu rosu - rezultatele inregistrate cu instrumente ale
variatiilor campului geomagnetic.
A.M. Tyurin:
Such variations in the velocity spread of the vector direction of the geomagnetic
field are unlikely to be due to the inertia of the planetary process.
Este improbabil ca aceste variatii ale vectorului viteza (raspandirea datelor) in
directia vectorului campului geomagnetic sa fie cauzate de inertia proceselor la
nivel planetar.

Explicatii cu detalii:
https://translate.google.com/translate? ... edit-text=
(sectiunea The Calibration Curve FAMC)

Tot in acel articol explica discrepantele extraordinare care exista in estimarea datarii
artefactelor pe baza curbelor de calibrare acceptate in mod curent, sectiunea The
Calibration Curve SIVC.

Pe baza rezultatelor publicate despre datele paleomagnetice din ultimii 400 de ani
(sudul Italiei), A.M. Tyurin corecteaza curbele de calibrare, noua curba este
denumita FAMC (AnTyur):

Mai mult, explica cum fizicienii si arheologii AU MODIFICAT IN MOD ARTIFICIAL datele
si explicatiile despre straturile arheologice din regiunile vulcanilor Etna si Vezuviu
pentru a satisface cronologia istoriei predata in mod oficial.

Alte doua articole semnate A.M. Tyurin examineaza greselile din datarea arheologica
a straturilor de lava de langa vulcanul Vezuviu:

https://translate.google.com/translate? ... r_dat.html


https://translate.google.com/translate? ... _geol.html

Deci fresca atribuita antichitatii APARTINE IN MOD SIGUR UNEI EPOCI DATATE CU CEL
PUTIN 1550 DE ANI MAI TARZIU: unghiurile de incidenta/declinatie, adica parametrii
paleomagnetici, ale artefactelor de la Pompei si Herculane, apartin cel putin
perioadei atribuite secolului XVII.

Cele 31 de artefacte din sudul Italiei, cronologia oficiala 800 i.e.n. - 500 e.n.,
parametrii paleomagnetici:

Dating the "antiquity" of Southern Italy


paleomagnetic characteristics of artifacts

https://translate.google.com/translate? ... ur_it.html (all the details on the


paleomagnetic dating of the artifacts in Southern Italy)
(toate detaliile despre datarea paleomagnetica a artefactelor din sudul Italiei)

Harta paleomagnetica atribuita sudului Italiei pentru ultimii 400 de ani:

Figure 2. The parameters of the samples (archaeological date, declination and


inclination vector residual magnetization) characterizing artifacts Southern Italy a
period of 800 BC - 500 AD [Evans, 2005]. The numbers near the points - the date
archaeological samples: (+) corresponds to the years AD, (-) - BC

Figura 2. Parametrii artefactelor

Artefactele apartin secolului XVII, prin datarea paleomagnetica

Deci, din nou, datele paleomagnetice coincid perfect: artefactele apartin secolului
XVII.

Si mai multe detalii aici:


http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1690028

Datele statistice privind media datelor arheomagnetice ale artefactelor:

Cea mai importanta lucrare despre asemanarile uluitoare dintre lucrarile maestrilor
renascentisti si frescele de la Pompei:

http://artifact.org.ru/kalibrovka-teori ... tavka.html


traducerea in engleza:
https://translate.google.com/translate? ... edit-text=
Pompeian frescoes and Renaissance: CONFRONTATION (compara lucrarile lui
Raphael, Tintoretto, Da Vinci, Botticelli, Goltzius, cu frescele gasite la Pompei, detalii
extraordinare)

Formula perfecta inventata de K.F. Gauss pentru determinarea datei exacte a


Pastelui pentru trecutul indepartat nu lasa loc nici unui fel de erori.

Este visul oricarui istoric sau cercetator din domeniul cronologiei: un calcul precis
astronomic fara nici un fel de greseli.
Algoritmul sau de calcul este cea mai importanta metoda de a determina daca un
eveniment descris in anumite documente si acceptat de istoria oficiala a avut loc
sau nu in realitate.

Din cronologia oficiala:


Bazat pe realitatea istoric furnizat de documentele vremii (existenta
Evangheliilor), Dionisie a stabilit c Iisus a fost rstignit la virsta de 30 de ani si a
inviat in ziua de blagovestenie (Buna vestire), care este la 25 martie, aceasta fiind,
in anul respectiv, si prima zi de Paste.
Conditiile dupa care s-a ghidat Dionysius Exiguus pentru a data Invierea:
http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img410.pdf
http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/index.html
CERCUL SOLAR 23
CERCUL LUNAR 10
LUNA PASCALA PE 24 MARTIE
INVIEREA ARE LOC DUMINICA
(cum se calculeaza cercul solar/lunar: http://www.scribd.com/doc/74886953/Gleb ...
-Pastelui# )

Dr. G. Nosovsky, cu ajutorul unui calculator, al formulei lui Gauss si al regulilor Cartii
Pastelui, a verificat intervalul dintre 100 i.e.n. si 1700 e.n. pentru datarea exacta a
invierii lui Iisus (folosind conditiile dupa care se ghidase Dionysius Exiguus in
determinarea primului Paste).

http://www.chronologia.org/en/es_analysis2/img411.pdf (calculul precis, efectuat cu


formula lui Gauss)

NUMAI SAMBATA 24 MARTIE, 1095 E.N. intruneste toate conditiile listate de Exiguus
si de Vlastar.

Nimeni, insa, in anul 1095 e.n., nu mentioneaza faptul ca aceste conditii au fost
DEJA indeplinite chiar in acel an, pe baza scrierilor binecunoscute (cronologia
oficiala) ale lui Exiguus.
Mai mult, Vlastar ar fi putut sa calculeze usor, pe baza ciclului metonian (metonic),
in 1330 e.n., avand in vedere limita superioara a celor 300 de ani, ca doar in 1095
e.n., conditiile listate chiar de el AU FOST DEJA INDEPLINITE.
Devine clar ca biografia lui Exiguus a fost falsificata dupa 1400 e.n. pe timpul
Renasterii, iar data crucificarii si Invierii lui Iisus a avut loc si mai tarziu in istorie.

Dr. G. Nosovsky:
Consiliul de la Nicea nu putea canoniza Cartea Patelui n secolul IV E.N., cnd
Duminica calendaristic a Patelui ar fi coincis cu Patele Iudaic de 8 ori n 316,
319, 323, 343, 347, 367, 374 i 394 E.N., si l-ar fi precedat cu dou zile de 5 ori,
ceea ce este strict interzis de a patra regul a Patelui, n anii 306 i 326 E.N. (deja
la un an dup presupusul Consiliu de la Nicea), precum i n anii 346, 350 i 370
E.N..
Astfel, dac urmm versiunea cronologic consensual, va trebui s considerm
celebrarea primului Pati dup Consiliul de la Nicea ca fiind n flagrant contrazicere
cu trei din cele patru reguli pe care Consiliul le-a decretat special pentru aceast
srbtoare! Pretinsele reguli sunt nclcate chiar n anul urmtor, dup ce Consiliul
le-a decretat, i sunt nc urmate cu zel i n toate detaliile, la cinci secole(!) dupa
acea.
S reinem faptul c J.J. Scaliger nu ar fi putut observa acest nonsens evident, pe
durata realizrii cronologiei consensuale antice, deoarece calcularea adevratelor
date ale lunii pline pentru trecutul ndeprtat nu era o problem rezolvat n epoca
lui.
Absurditatea menionat mai sus a fost observat mult mai trziu, cnd nivelul
tiinei astronomice a devenit satisfctoare pentru scopul declarat, dar era deja
prea trziu, deoarece versiunea cronologic a lui Scaliger era deja canonizat,
ntrit i botezat tiinific, cu toate coreciile majore ulterioare interzise.

Este ntradevr uimitor c, Colecia de Reguli Elaborate de Sfinii Prini a lui Matei

Vlastar cartea la care fiecare cercettor al Crii Patelui face referire conine o
datare explicit a timpului cnd aceasta a fost compilat.
Matei Vlastar:
"Ei au creat-o n felul urmtor: 19 ani consecutive au fost luai, ncepnd cu anul
6233 de la Genez (= 725 E.N. Aut.) i pn n anul 6251 (= 743 E.N. Aut.), iar
data primei luni pline dup echinociul de primvar a fost gsit pentru fiecare an
n parte. Cartea Patelui, face evident momentul cnd Btrnii au creat-o; la
echinociul care a czut pe 21 Martie ([518]).
Astfel, Cercul Lunar fundamentul Crii Patelui a fost conceput conform
observaiilor dintre anii 725 la 743 E.N.; prin urmare, Cartea Patelui nu ar fi fost
posibil s fie compilat, s nu mai vorbim de canonizat, nainte de aceast dat.

CONCLUZIA CEA MAI IMPORTANTA:

Decretul de la Canopus, opera lui Hiparh (Hipparchus), adoptarea


calendarului Iulian, si reforma calendarului gregoriana sunt doar fictiuni
literare: nu exista nici un fel de dovada/inregistrare
astronomica/documentara in perioada 300 i.e.n. - 1600 e.n. care sa indice
ca Pamantul a efectuat o miscare de precesie axiala.
Neavand la dispozitie formula precisa a lui K.F. Gauss pentru calcularea lunii pline
pentru trecutul indepartat, cei care au redactat acele canoane si documente
pontificale au jucat la cacealma, oferind reguli ale Pastelui care nu puteau fi
indeplinite decat dupa anul 784 e.n.

Pentru a confirma faptul ca Pamantul nu realizeaza nici un fel de miscare de


precesie axiala, Karl Heinz Homann a pus la cale unul dintre cele mai simple si
ingenioase experimente ale secolului XX: masurarea cu precizie absoluta a
deplasarii stelei Sirius pe o o anumita perioada de timp.
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1718735 (toate detaliile precum si
articolele stiintifice care contin toate datele experimentului)
Masuratorile au fost facute cu ajutorului ceasului atomic de la Fort Collins, Colorado
si au durat cinci ani de zile.

Daca Pamantul ar fi realizat o miscare de precesie axiala, atunci decalajul de timp


masurat al deplasarii stelei Sirius ar fi trebuie sa masoare cel putin 20 de secunde.
Numai ca timpul total masurat a fost de doar 4 secunde (exact in limita acuratetei
oferite chiar de datele astronomiei oficiale).
Mai mult, experimentul realizat de Dr. Maurice Allais si confirmat de zeci de alte
experimente, ne spune ca miscarea de precesie nu are nimic de a face cu mecanica
newtoniana:
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... msg1642033

Deci, Soarele realizeaza o miscare de precesie zilnica/anuala deasupra Pamantului si


nu invers:
viewtopic.php?f=30&t=633&p=40333#p40333 (calculele precise ale miscarii de
precesie solare)

Acum, cu ajutorul formulei lui Gauss putem depista imediat inexactitatea precum si
modul cum a fost falsificat un anumit document, care se presupune ca ar apartine
perioadei medievale.
"Comemorarea a 500 de ani de la chemarea la Domnul a Binecredinciosului Voievod
Stefan cel Mare si Sfant, in Sesiunea solemna a Sfantului Sinod si Adunarii Nationale
Bisericesti, a prilejuit academicianului Virgil Candea prezentarea personalitatii
marelui voievod, ca aparator al Europei crestine din vremea sa. Rolul lui Stefan cel
Mare in lupta impotriva turcilor care amenintau crestinatatea este recunoscut in
epoca. Insusi Papa Sixt al IV-lea il considera pe domnul Moldovei ca adevarat atlet
al credintei crestine. Pergamentul cu aceasta extraordinara caracterizare se afla in
Arhivele Vaticanului. Gardianul va prezinta faximilul acestui document si textul
semnat de Papa Sixt al IV-lea, la Roma, in data de 13 ianuarie 1477."

Numai ca pontiful Sixtus IV mentioneaza, DEJA, o diferenta de cel putin sapte zile
intre calendarul iulian si cel astronomic:
In March 1437 the council of Basle considered a proposal of Nikolaus von Kues
(Cusanus) to omit the last seven days of May 1439 and thus bring back the vernal
equinox to 21 March. Pope Sixtus IV (pope 1471-1484) began preparations for a
calendar reform and invited the astronomer and mathematician Johannes Mller
(Regiomontanus, after his home city of Knigsberg in Franconia) to come to Rome.

In Martie 1437, sinodul de la Basel a considerat propunearea lui Cusanus de a omite


ultimele sapte zile din luna Mai 1439 pentru a restabili calcului corect al echinoxului
de primavara. Pontiful Sixt IV a inceput pregatirile pentru reforma calendarului si a
invitat pe matematicianul Regiomontanus sa vina la Roma.
http://www.ortelius.de/kalender/greg_en.php
Deci in 1437 nu ar fi putut sa existe DECAT UN DECALAJ de cel mult cinci zile, avand
in vedere faptul ca Matei Vlastar ne spune clar ca tabelele Pastelui au fost realizate
in sec. VIII e.n., si ca atunci echinoxul de primavara a avut loc pe 21 Martie. Mai
mult, orice matematician de la inceputul sec. XV (sau sfarsit de sec. XIV) ar fi putut
sa calculeze usor de tot faptul ca toate cele patru conditii listate de Exiguus si de
Vlastar AU FOST DEJA INDEPLINITE IN 1095 E.N., ceea ce ar fi aruncat in aer toata
cronologia oficiala a istoriei.

Arhiva Christoph Pfister


Christoph Pfister, unul dintre cei mai renumiti istorici ai Elvetiei, a descoperit ca
toate catedralele, castelele, si alte monumente atribuite evului mediu sau
renasterii, prezente pe teritoriul Elvetiei, au fost construite de fapt dupa 1750 e.n.;
mai mult arata cum tiparul a fost descoperit dupa 1730 e.n., una dintre cele mai
extraordinare cercetari realizate vreodata:
http://www.theflatearthsociety.org/foru ... #msg998158

Avand o memorie excelenta, antrenata pentru a distinge/descoperi tipare si modele,


Garry Kasparov a facut o analiza extraordinara a falsificarii istoriei imperiului roman
luand in calcul toate aspectele: culturale, stiintifice, sociale, artistice...si mai ales
cele demografice.
http://www.hiddenmysteries.org/freebook ... zation.pdf (pg 5-22)

O alta lucrare superba, semnata G. Kasparov, Mathematics of the Past and the
Roman Empire:
https://web.archive.org/web/20130120191 ... sparov.php
Kasparov a fost pasionat inca din anii '90 de subiectul noua cronologie a istoriei.

Iar discrepantele, anacronismele si mai ales contradictiile evidente gasite de el, mai
ales in ceea ce priveste istoria oficiala a imperiului Roman, sunt intradevar
deosebite.

Falsificarea istoriei Angliei:


www.chronologia.org/en/en_history/02.html
Manuscrisele Anglo-Saxon Chronicle au fost scrise cel putin dupa anul 1500 e.n.

Edwin Johnson: istoria Angliei falsificata cel putin dupa anul 1530 e.n.:
www.egodeath.com/edwinjohnsonpaulineepi ... oc54459991 (include datarea
Canterbury Tales atribuita lui G. Chaucer)

Fragmentele Muratori si manuscrisele biblice din Marea Britanie, falsificate cel putin
dupa anul 1530 e.n.:
www.egodeath.com/edwinjohnsonpaulineepi ... oc54459988

Falsificarea tapiseriei de la Bayeux:


www.ilya.it/chrono/pages/bayeuxen.htm

Noua cronologie a istoriei este cea mai fascinanta dintre stiinte: dovezile clare,
absolut precise (astronomie,fizica, matematica) ne ofera sansa sa depistam
greselile intentionate ale cronologiei oficiale.

Pompei si Herculane au fost distruse de eruptia vulcanului Vezuviu cel putin dupa
1725 e.n.
Toate inregistrarile astronomice atribuite perioadei 500 e.n. - 1200 e.n. au fost
falsificate ulterior.
Almagest, atribuita lui Ptolemeu, nu putea fi alcatuita decat dupa 1350 e.n.
Sinodul de la Niceea nu se putea intruni inainte de anul 876-877 e.n.

Citatele din Apocalipsa 11:8 ne spun ca orasul unde a fost crucificat Iisus este
Constantinopole.
Capitolul 13 din evanghelia dupa Ioan contrazice/incalca/anuleaza citatul din Numeri
28:18.

Pilonul central al cronologiei oficiale este Dionysius Exiguus (calculele oferite pentru
datarea nasterii/invierii lui Iisus si pentru datarea sinodului de la Niceea).
Fara acest pilon central, intreg edificiul cladit pe premize absolut false ale
cronologiei oficiale se prabuseste imediat.

Pe baza datelor precise, lasate chiar de Exiguus, am vazut ca singura data care
indeplineste conditiile stipulate de Exiguus este Sambata 24 Martie, 1095 e.n.

Sa ne reamintim cum a fost falsificata opera lui Exiguus.


Dionisie Exiguul a calculat ca in anul 563 e.n., Pastele iudaic (Passover) va avea loc
pe 24 Martie.
http://www.ccel.org/ccel/pearse/morefat ... ter_01.htm
Este absolut imposibil ca Dionisie sa fi facut o asemenea greseala colosala
(deoarece ar fi fost suficient sa aplice ciclul Metonian pentru urmatorii 30-40 de ani,
iar astfel sa obtina o datare precisa), DECAT DACA nu a trait in acea perioada, iar
opera atribuita numelui sau a fost falsificata mult mai tarziu in istorie.
In anul 563 e.n., data Pastelui Iudaic,in calendarul Iulian, este Duminica, 25 Martie:
http://www.staff.science.uu.nl/~gent011 ... text4a.htm
Iar Dionisie habar nu avea de greseala catastrofala comisa: este clar ca falsificatorii
istoriei nu stiau de precizia formulelor lui Gauss si au oferit la intamplare date foarte
imprecise cand au inventat biografia si opera lui Dionisie Exiguul.

Mai mult, in anul 563 e.n., Pastele coincidea cu Pastele Iudaic (Passover), deci o
incalcare a regulilor listate in Cartea despre Pasti.

You might also like