21, REZERVOARE 21.1, INTRODUCERE filtre ete. Cele mai rispindite forme de rezervoare 2, prismatice, eu sectiune transversal drept p AQQ » Ltt OC e Forme, de remrvante Sn plas o, = semrvanre crelare: Bigves Segervoare dveptunghiulare: © neeervor dreptunghular eu cipete See en ee sels 1 raxervon 2 — camera vanepatie, mat Pee open Aespaiakrderoarder ea2h oh ast cathe (upot), in general serio sau conic, cate se floese pind in diemetee de 90S oy fsee lane adesea din chssane Psfarisaierezmate pe ese Cealal pentru dlamettetne'20 m9 40m, seu pill plane a pentru dametse a — descop. pe stilpi sub forma de plansee ciuperck sau plansee dal mai mari. ele dreptunghiulare se acoperd cu plangee de tip eluperedts ‘eu placa la partea inferioara, far uneori acoperirea se face Cu indrice, Int In mod obisnuit ve dar uneotk pot fi si inclinati Fundul rezervoarelor se realizeazi tn mod frecvent sub formi de radier Ja rezervoare cilindrice, pentru pereti, se poate realiza o fundatic 1d (independent), pe care, dack este ea ee sustin acoperisul. Im cazul rezervoarelor metalice fun rrului teazemi pe un radier de heton plen{i, fundul este tronconic. E: frecvente, Legitura pereleradier este de tip tacastrare, articulafie sau incastrare clastiel. Rezervoarele pot fi supraterane, tngropate sau parfial tngropate, Ampla~ lor poate fi pe terenuri plane sau in panta. La castelele de i, rezervoarele se realizeaza pe o structuri de tip iv pe platforme, eare le situeazi la o-anumiti inaltime deasupra ‘Una dintré cele mai importante etape tn proiectarea rezervoarelor este fe rezistenta sau prolectarea siructurald, eare trebuie sa asigure {an~ Fea normald In perioada de servielu sf de asemenea si nu fas’ dia func- T eutremurelor puternice. area structurali succede célei tehnologice, dar poate conduce ale proieetului tehnologic. Concepfia structurii_precede caleulul de rezistenti, dar are inv. ‘aceasta faz. Simultan cu concepfia se efectueaza o predimensionare , dupa care urmeaza proiectul de executie. vint, presiunea plmIntuluf Ia rezervoarsle ingropate, subpresi idicarea nivelulul apelor subterane, pe acoperis 1a rezervoarele ingropa lelor calde, podul raclor Ia decantoare etc. In contimiare se va avea In vedere indeosehi gruparea de Inet exceptional (specials), cu Iuarea_ in, considerate @ eleetelor entremu efectele termice in 45221.2, CONSIDERATII PRIVIND CALCULUL REZERVOARELOR CILINDRICE ice se proiecteaza Ia 1 siunea hidrostalicd, sarcinile date de actiunea s fe din, pre- , varitille de tempe-, inile transmise de acoperiy este deseris de urmitoarea w= fey eu) i | \ \ fe: sectlane ‘vertical. | i, duph caz, de Ia baad i — grosimea peretelui; D — rigiditatea la incovoiere a peretel dv? 2 ~ modulul de easteltete al materi cientul lui Poisson. In cazul incireirii provenite din presiunea hidrostaticd p——y(hh—2), (cu marginea 1a baz’) (fig. 21.9), membrul doi al ecuatiel (21.1) devine: fa) tims) (21.2) in care 7 este greutatea specifick a lichidului si h —adIncimea apei tn ve- diferentiale (21.1) se compune din solutia ecuatiei di solufie particular w,, care depinde de f(z}, (w= 34 + fH _ YH P92" View Vie ove oe G se numeste coetiient de amortisare, iar s —tungime redusd). In particular pentru heton armat (v=0,20), ¢ rezulti: 50,70 Vi (13a Jar pentru ofel (»~0,30), 0,78 Vet e135) 493Beuatia diferenti omogent este de ae So ap oo 4a) 1 nota fia Bras ee ie tto=0 etsy ferenfial& omogend are urmitoarea soluti: iw e(Cy 008 E+ sin B+ (Cy eos EEC, Constantele Cy. C, Cs, Cy se determin din condi Ja baz, respectiv la partea superioara. Pentru 8H=H[s--h>3 rezervoarele se. consideri inalte (lungi), freevent intilnite in practica. La aceste rezervoare efectele i sint negl si reciproc. Rezulté ed, In mod necesar, C3— mae eos &, 7 Pasetn ne toe te / the ont) Tha Ihe an ma | aan 16}. Prin derivare nu apar alte mele trei derivate. In continuare considerind yieum si efor No My — 2 Gm —Cond— 228 =~ Bim Gn) — 28 \circdrli, iar constantele Cy si Simetrie numai pe marginea supe- rioar& sau inferioara solutia particular’ este nuli. fa 21.3. APLICATII LA CAZURI PARTICULARE DE INCARCARE ‘St REZEMARE 21.3.1. Rezervor cu margine inferioara liber acjionata de o forts ra distribuit pe circumferinga (fig. de rezemare: M(E=0)=0= 2G, 1a) QE=0) = —Qo=— 22, Cro=Qos"]2D, Cag=0 in care my =0 far Cy giCy se ‘expresiile deplasarilor si efort mb Nex @. Me=—Qornss € My=—9Qoem95 Qe=— elma ta 21.19) 455,jd pe h ferioara liber actionaté tribuit pe eireumferin{a enn@. My=Molm-bne ¢ Mo=vMa(ne-+ nals cite mae [oa ake ee “apean -3[% 7] Ly constante, respectiv cu momente distri- se objin expresii similare pentru de- tate a marginil iform pe marginea supe plasiri, eforturi si matricea de flexi 21.3.4, Rerervor acfionat de junea hidrostatic’ In cazul rezervorutut eu liehid avind adincimea h, presiunea hidrosta- este pla)=—y(h—2)—=—ys(— 8) in care A—hfs. La solutia ecuatiel omogene se adaugi 0 solufie particular care este de forma: witha) ag 5 Tr O-8 @ Expresia deplasisii radiale w pentru rezervontele Inalte are forma: 5). wae H(Cy cos E+Casin {)— QB gine care se R— Ese 487ak sipentra determinarea constantelor C, $1 Cy se pun condlile: mg-0-0, a 0 =Feie-0) 0. ‘din care rezultk: Figura 216, Rezervor preslunea hidrostates SMagrama My: Pentru deplastst yea w= Eft (1 a] Teo ge Eft Oty) 18) w= [0 4582LB.AD, Rezervor eu peretele de rezeinare sint tg-90, in care result Tt ya mt, a0 (21.20) Expresiile dep! eforturilor devin: vere » @12y No= yeh +50 De Incoveietor masim apare la x9 5=0,507 Vi !Mulnae=0,1612/h* e1nay ~ x ; 7 ' 3 1 1 | Ht ( ' Mere 5 L = i LA LH) rman a °. 6 cs ‘ Figura 2.7. Rezervor 6 presiunea hidrostati = diagrama e eu peretole articulat in radier, setionat jema de inedreare; D'— diagrama Ay: (dieloare mazima se produce Ia baz si are valoa Ce mae = (21.239 {In figura 21.7 este prezentat modul de variafie al eforturilor din perete. 45521.3.5. Retervor cu poretele incastrat radior idrostatice peretele si radierel se deformeaz c&pi- natal si o rotire (fig. 21.8). Translatia peretelui st a iar tangentele la perete si respectiv la radier deformare fac intre ele acelasi unghi ca sf tnainte de deformare. Acestea se exprimi cu ajutorul condifillor de continuitate: BuQo-tFaMet 30=0 BuQot Baro Ba9=0. exprimi continuitatea deplasitilor ra Jn sectiunea de contact perete-radier, iar a dows, com {in aceeasi sectiune. Bite Bias Banr Bes, Bi Sap aU urMALoarele expresii 48hy a= Bat Sedan a Bet Be 21.25) B= Biot Bion B= B+ 3 rotate cu prim se referi la perote, iar cele notate eu secund Ia radier. 5a, Bia, Bf, Bfa slat dali de relate (21.14) iar jp si 8 rezultd din solutia particulart (21-15), corespunzitoare stiri de membrand pentru 20, respectiv E=0 si Pysr=yhy, anuume: e124) de translatie tatea rotirilor Bye, age 1.20) Cooficientii notati cu secund depind de pul radie ficular pentru:o placd el ‘dora forta radiald'Q a plicii este egal eu 8] rezervorulul. In par- lard Nexibilé, rezemata pe teren se poate consi- il median si pentri’ Qy—=1, deplasarea radiata — Luar, 21.27 ' Ba ann 490,ate unitari, rolirea plicit jerind-o rezemata pe semi- (21.28) ‘Pigura 219. Deplasiet ale fundulut rezervorului pe Ye baza: a — deplasir radiale: b— rot Fe | one os | ovat opie it modulul de deformatie si respectiv coeficien azull in care peretii reazem& pe un inel de funds 3h, sf 8% au forma:t raza si respectiv modulul de elasticitate ale inelului de =I — arin corectata si respectiv. momentul de inertie (Ge tine seama de faptul e& sec- fy — momentul de inertie al sec tiunii de contact a inelulul eu terenul fata de axa y, tange dian (sectiunea are dimenstunile 1x7, si by); k — coeficlentul de pat (de tigi= alent al terenului, care se determing cu rel 1st Sos oa"deplaett radises'b © pot a radial Rezultatele In acest caz_ vor fi apropiate de cele cotespunzitoare modetutui semispafiului pentru teren. Coeficientit Sia—3% se pot considera egali cu zero, Intr-un cafeul ‘exact forfa unitari Q)—1 si momental unitar Me=1 se aplic& la partea supe- Hoard a radlerului (ieutu) de rezemare st eoeficienit Bie 8% 04 mai sit Cocficientul 3jo—0, iar fp rezulté din Incdrearea dati de greutatea structuri rezervorulut (pereti, seoperis). Pentru radierul de tip placa 8% ‘are expresia: (21.32) unde G este greutatea structi dat in tabelul 21.2, La fondati ficient ce depinde de i, si este inelare 3% este neglijabl. ‘a221.4, REZERVOARE PRISMATICE Pentru rezervoare de. ca} 5.000 m.c.), eele mai econo ir is lan dreptunghiulara. a superioari se ‘previd grinzi de ‘se prolecteazd cu contraforti verti igs 21.11, e). Rezervoarele prismatice se realizeazi In general Ingropate, stratul de pimint de deasupra planseelor avind si rol de izolator termic. (rezervoare en dona com ime de lungimea L, fieeare placi se calculeaz& separat 463‘DaeK rezervoarele au dimensiuni mari ta plan sit peieti se rigidieasa eu nervuri verticale (de fe distante egale cu intlfien mari, se pot prevedea se considerd fis uni leazi ea grinzi cor leuleaza, aticd si hidrodinamied indusi de sl sel ie stb forma de’ plansee mon ib forma de plansee elupered sait pric, greutatea pimintului, jerarea de fat se vor face exemplificiri-privind determinarea produse de cutremure. 21.5. PROIECTAREA REZERVOARELOR REZISTENTE 1A CUTREMUR tura rezervorului (perefi, acoperi slarea de repaus in starea de migeare, produch fortate ale sistem i ferme; iau nastere presiuni hidrodinamice. lui si efectelor avestuia, se face considerind ipo- atoare, care conduc Ia rezultate sufieient de bune pentru pro srvoarelo idul se considera perfect, omogenSolufii pentru rezervoarele rigide, pentru diferite grade de-umplete hr (h fiind adincimea apei in rezervor) au fost date in luerdtile mentionate in Dibliografia de Ia sfirsitul capitolutui. fectele lexi pereor tn rispunsul segmie al rezervoareor au fost Iuate in considerare de Veletsos [27], Veletsos si Yang [28, 29], {7, 8, Kana [15} Haroun [11}, Balendta si Ang [4 Ungureanu [24] ele. fate-o anslizk seismica detaliath trebuie sk se ia {n considerare urmatoa- rele tipuri de rispuns: —rispunsul In aceelerafii pentru perioade seurte ale terenu = Hispuneul tn dplasart pentru perionde tung! le teen = Hispunsul mizt, care se 1 plas In eon in prima se produe simultan gi efectele se insumeaz’. ‘In proiectarea rezervoarelor rezistente Ja cutzemure trebuie sh se rg urmitoarele etape: ‘a, verifiearea structurll de rezistent’ (pere imuare se arati modul de determinare a efectelor prod aie tremure, ce se fau In considerare In proiectarea rezervoarelor red achiunea seismicd, 21,52, Rerervoare cilindrice, Determinarea presiunilor hidrodinamice produse de cutremur se evaluesoK atlt pentru rfopunsul tn’ accel raf eft pentru sSspunsulf9 deplasiot. Raspunsul mixt presupune migenrea Hehidutul en dout etecte: de impale 31 de oslaie sau convectie Hectst de Iimpuls este dat de partea de Hehid, care se mised In Tank en stictura rezer oral sda nasterepresiunl Aldodinamicedeimpuls pce se exert pe pereti N'pe vadieru rezervorulu. Efecto de conveeti (st de ostilai) este dat de cea parte a Uchldull a eivul miseare se face cu peroadi de vibratie dest de ean a struct, producind prestnea de convecie pe Preunen hidradt- ranted tlld p(s 0, se obtne rin stare scalars = plex, 8, )=pule, 8, D+ pCa, 0.) 21.33) Distributia circumferenfiala a presiunilor, deci_in raport cu unghiul 0 (lig. 21.12), se poate considera, cu o bund aproximare, de forma cosinusol- ala avind amplitudinea maxim’ pe divecfia actiunil sefsmice (1, 3, 21, 23]. P(x 8, D=LPu(e D-+B.C2, Nleos 0= P(x, Neos 0 1.34) 30 — Aptcay ole gine amie aaIn cazul rezervoaretor i liber’, presiuni \drice circulare eu pereli rigi t,t) si Pz) pot fi determinate cu relat ‘hidului; , r—Indlfimea, respectiv raza care se determing presiunea i — parametrii modurilor de osci- spectral Pentru determinarea acceleratiei maxime de cutremur se poate proceda dupa cum urme 1 ~ se foloseste valoarea maxima do accelerograma’ unui cutremur fare Yrancea 1988, El Centro 1940, Taft 19: rafiel din amplasament dati trat (de exemplu Vrancea 1977, 2 — se folose ssamentulul conform hirtii de zonare de seismicitate, dupa az cu 055 sau 1, tinind cont de clasa de importanta a acestor conta 3 — dack se fine seama de flesibilitatea peretilor rezervorului se poal Pentru 9; nes» acceleratia spectrald determinata pentr perioada 468¢) rezervorul se Pentru deter- metoda Rayl Wdelor de vibratic ano «. b Figura 2113, Presiand Accelerat | cutremura ne 2137) ster) p= eb Vy th (VE =) cos 0 (2138) Pentru determinarea presiunii hidrodinamice mazime se poate admite scceleratile de rispuns S,k au aceeasi directie pentru toate modurile de bratie si apar simultan et valoarea maxima a accelerati ‘i pe radier, pentru rispunsul in acceleratii si In deplasiri. aoe 497215.3. Determinarea forfei seismice totale exercitate de lichid asupra peretilor rezervorulul rfa de inertie orizontalé maxim& ce actioneazi Ia baza rezervorului se caleuleaza et relatia: So=(m, (21.39) ala a 2, Vesta poe tae gi Bia tinted sept he ‘ f Et este masa rezervorului fat = masa de impuls a fare vibreaza In fazi ctr mast hi m — masa apei din rezervor, mex ~ component chidului care depinde de perioada de vibratie a fom (.4) aun) Jn figuca 21.14 sint reprezentate grafic rapoartele ", mm, (k= ei de convectic a li: ), ambele efecte, de imp imatie, presiuaile sum: prima ap) ‘se pot considera constante pe fiame si p(X, 8) =p cos 0 iar p=Sy/trh. 21.5.4, Metoda maselor echivalente pentru analiza seismicd a rezervoarelor rigide metoda de analicd seismick a rezervoarelor, prop! 2, 13], reluati ulterior, cu unele dezvoltari si inparte a lichiduluf vibressd ou peri- ndunse cu 0 mast legatt de rezervor tate total (fig. 2119). Aceasta se uineste masa de oscilaie sau convectiod (m,). Caracterstica de rigiditate a resortulud K'se poate determina cu relatia: komo? (21.42) Wz | A fro} me b ‘Model dinamlc pentru fluid: a — revervor eu fluid Se model ainsme teu dota mae 1125 10) Figura 21 tunde: 0, este pulsatia proprie fundamental masei de lchid care oscilesza, oR a Amortizarea se considers 1% din cea critici. Masa m, Impreunk cu masa rerervorului m, produc forta de inertie Si, iar masa m, forga de inertie Se, ceare an valorile: Lay e145) snes este accelerafia maxim a cutremurului de ealeul in amplass- ‘ment (care poate fi a unui cutremur fnregistrat), sau J; ma=ksdh ke ‘octicientul de intensitato sefsmicd conform normativulut B i008 accelerafia spectrala a cutromurului de calcul, determiaati pe spect miorulok faregisteat sau Sy—k,g8, 6 flind.cosfiientul dinemic (de ampli ‘care in general, dar in uncle eazuri poate fi de reducere). Masa m, este concentrata in centrul maselor rezervorului gol, iat m, si ‘m, sint situate la indlfimile hy si he de In fundul rezervorului si respectiv Ta 43 fig de Ia suprafata de contact dintre radier si teren, considerind si efectul ‘presiunilor hidrodinamice pe radier. In continuare se dau masele echivalente m,, m, in functie de masa total’ m a lichidului, pozitile acestora (tu fin hf, presiunile py sip. pe pereli amplitudinea (indlfimea) valurilor, pentru ‘Tezervoare cliindrice ct secfiune ‘ransversald eireulara gi tezervoare prismatice cu sectiune transversala drept- ‘unghiulard. Directia actiunii seismice este orizontala, dup o axa de simettie. 469I, Rezervoare cilindrice de raza rs (21.46) 4 Paes ) = —Fie wes VE 2(1— Z) th VE -cos 05 4 ple =0204¢" (2 22°2) cos 0 Presiuniea p,(x, 0) are valoarea maxima pentru sin o,f= |. Pulsatia ©, se poate determina [5] gi eu relat Be @1a7y 470,feu care, pe * | Asupra fundului rezervorului se exereitit presiunea p, care are expresia: PAD, K= — Pe wa Figura 21,17, Rezervor prismatic dreptunghiular: a — fixie tie caleu: mase echivalents ft posi lor omental eo ratursare conde pte drplnglsee de agine 26 ayia Venn “a, m=045849,38H/2)-m; 6 hea BN8, fom Se [1s (SR ~)5 . anysue 1 1 +88 Gaara} aanpeee | | a femn[t— (21.50) amch seen, seni ‘A. pit) =0,53pL402 ®,. 0 B Alm (ta) acon * od, : Pulsafia 0, se caleuleazd eu expresia: Uaghiul maxim de ose cu relati Mosele my si m. introduc respectiv componentele de réspuns tn acceleratis 4 deplasiri. Fortele seismice Sy. si Sse date de aceste ma: ezultantele presiunilor hidrodinamice ce aefioneaz’ pe perelil rerere se determing dupi cum urmeaza: Soot mast, wae (21.54) Spo=m.Sy 21. ie generata de presiunea hidrodinamiei indusk de cu~ baza peretilor rezervorului se obfine sumind vatoilo Incirearea sei twomur ee actioneaz: absolute Spy $f Sy si accast rerultantl se noteazd ew See Spr =Spot Spe 01 wae tmeS, (21.56) aximn produs de lichid asupra peretion, ia ervorultt Ma, rezultés nn" Pe +See, mash Sy usr Momentul de rotie ce aclionessa asupra fundatie (radieruul), produs de forfele seismfce. Spe si Sye st do presiunea hidrodinaied co wire fandul rerorvorului sf care este dstrbulla antisimetrie Mk oe eee normal Ia directa principal de aeffune a cutremurulUl se sotears oe Ae si'se determing eu telatise Mar Sibct Speke nay machin Suh, 1.58) Deoarece Mus tinde si product risturnarea rezervorului se mai numeste si moment de rasturnare, 47aIn eazul rezervoarelor cilindrice, presiunea hidrodinamicé. pys—pi-+p. ‘produce un efort cireumferential in perefi NY, care se suprapune peste cel ‘dat de presiunea hidrostatica Ns’. Efortul N# se determina cu relafi Ni =— Prat €05 8 ‘si in orice sectiune este maxim pentru cos 01, (0=0). ears panta g==du/dz, conditie din care rezult& ‘de la baza, In aceeasi sectiune se determing si N¥ cu re Pra Pitenb-tor 0-01 Patent, a0) 50 Cl Forfa seismick Sj, di nastere in pereli efortului Nts, iar momentul incovoietor My, efortului Nf care se suprapune peste cel dat de presiunen hidrostatic’ NP. Pentru @ determina N's si Ni se folosese relatiile: a. NM— Se sin 8 (21.60) Valorile maxime se obtin pentru sin O=1 si respectiv cos 81. Se considert ch secfionea transversala mise deformeazi 1a Tcdrcii antsimetrice qi deel au aper perturbiri marginale ale stiri de membrana wa Pentru caleulal perefilor rezervoarelor prismatice presiunea hidro- dinamick se sumeazt chpresiunea hidrostaticd. In aod aproximativ se poate onsidera 0 presiune hidrodinamich uniformd, avind ca valoare suma pre- ‘Shunilor meal de impals s1 de conve ‘Daek acfiunea seismicd se produce simoltan pe dou dreti,rezultant ‘se compu vectorial, chiar daca raspunstl maxim corespunzitor nu coinc in timp 22k 2155, Rezervoare cilindrice rigide, inalte Rezervoarele inilfime relativ mare (h{r>1,5) si ssint previzute eu elemente de rigidizare care le reduc deformabilitatea. Ca ‘exemple se pot menfiona: eamerele castelelor de echilibru, rezervoarele unor ‘castele de apa, rezervoare pentru hidrocarburi si produse chimice, gazometre, Diofiltre, recipfent ‘in astfel de cazuri pe inaltimea fi'=1,57 mic Surati de la nivelul lichidulul din rezervor masa corespunzitoare a acestuia fe inlocuieste echivalent eu o mask de convectie m, si 0 masi de impuls me. Masa lichiduldi de la adincimea 1,5r pini la baz (lig. 21.18) formeazi de ‘asemenea o masi de impuls mes (6, 22). ‘La astfel de rezervoare apare mai important efectul de impuls si de ase menea et cit raportal hfe ereste rispunsul este mai semnificativ influentat ‘de flexibilitatea peretilor. 4134. m.=0,991 pF 9. mma = 3,34 pr © mg=nro(h—1,51) e161 6 f= (8) ‘Acecleratia spectrali S, se determin din spectrul de acceleratii pentru perioada T, determinati cu'relatia (21.61,,). Fortele de inertie hidrodinamice orizontale produse de ‘cutremu care achioneazs peretele rezervorului sints @ Spemme (ete) am1.63) (momentul de risturnare) Prestunile py sf pe se determink co peste acesath-adineime py Th a. Verificaren In lamecare pe teren Verificarea I Iunecare pe teren se face Ia sarcina seismica totali Sy ‘de inertie ale maselor echivalente de impuls si conv (pereti, acoperis, fun- ‘Se poate proceda In dot 'T, Se compari coeficient rnorme (normat) CZ (Cy, este ‘pi se verified inegalitates: Sis CHG tg 9 (21.66) , Verifiearea de stabilitate Ia risturmare risturnare se face do asemenea tn dou modi ‘siguranfi efecliv la risturnare Cy, €0 cel nd relatia: Cy = Se 3 Cp e187) le Galyyg este momentul de stabilitate al fortelor gravitafionale, da fiind ‘anta’iminima de la centrul suprafefei de contact dintre fundafie §{ teren onturul aceste 475coeficientul normat de red il Cy (subunitary MS Cylidgie este 21.68) HL se mareste supratata 6. Veriticarea presiunilor pe Presiunile pe teren se verific cu relafia Nim, Paes am T+ FT SPtum (21 jaune: ¥ este sarcina gravitational dati de greutatea rezervorul eiotal a ettiPamentelor, incizearea ‘cu aipadty Me ee, fata Fadatan faPert cu supratata de contact fundetier ge Treaty cindatiel rezervorulul fn contact cn terenuly Wee istenfa al supratetel de contact fi Tolireas Prorey ~ redistenta admisibile lizata, 21.5.7. Schematizarea etapelor de proiectare {© rezervoarelor rigide rezistente la cutremure ie care ardoneazi proces nt specificate datele primare, 1 Date referitoare la rezervor si fluid: ~ saracteristich geometrice; = slemente de rigidizare = densitati pentru structura si tichids ~ coeficientt de amortizare 51 gra — acceleratia maximé a econstruit sat eo spectre stanagane Heratl (Vileze, deplasisi) pentrw eutremurul de cateut st spectre sta Rezervoarele I[r<2 se pot co condi i cele de beton armat eu care nu satisfac aceste pereti sicani, elemente ale perefilor mai mari’ se face» leri tezervarul pl2p Relotii 21.61 [Pe mma | ma] he | Re | ba | Bt Spo | Spit Mei z t = (Sn Minh + oo Dimensionore rezervor., verificore le lunecare si rastumore , verificare_presiunl. pe teren Figura 21.19, Organtgrama pentru prolectarea rezervoarelor cllindrice — circularé la actiunes seistnictin general condifia jor seisinice generate Ja actiunea seismic’ ‘ma se cupleazi cu iple a ungr marimni prolectare. rezervor fluid , cutremur. teren| HAL Paiks,otmex, Sa. Po. etc. Gradul “de uinplere AU L J Tobe 21.4 J y + Ri me | te | te [Ste we >| Spi bet | Spe [4% Mpi | Mri Mpc | Mre | |an] LH Sa ealleeisstl TI | Dimensionare rezervor, verificare 1o lunecare i ris= tumare , verificore presiuni pe teren Figura 2120, On fama peatra proiectarea rezcrvearelor prismatice- “Greptunghiuiare le aeluunea seismic 4791.20 esie redaté orgaiigrama per 21.6, EXEMPLU DE CALCUL LA ACTIUNEA SEISMICA ‘A UNUI REZERVOR CILINDRIC DIN BETON ARMAT rezervor de api cilindrie din 4 si avind radierul sub forma unei pl Figura 2121. Scetlune vertical prin rezeevorul ‘drie'eu acopeng comic. de rezemare are sectiunea dreptunghi 30 em. i al scoperts se ulilizeara beton de clast B25 iar per aca radierului B20: densitatea belonulul py =2 500 kg) i induse de cutremur asupra maselor elementelor strc. ied se determing efectele presiunilor hidr $=0,76 Vit=0,76 Vi0-02=1,075 m. 480Tabet 21.4 Ne Alm A] ™m & ae em) ala le | oe > a 7 | 01 | ope | amis | ome | ami | wae | oaw 2 | om | om | ams | ome | osm | sone | ono = | 090 | eam | ama | om | oma | ame | amv «| oa | eam | ana | om | ome | as | one = [00 | oa | x10 | ome | ome = | om | eam | amr | emo | ome 7 [om | ose | 1190 | one | on = [om | ao | ose | ose | or = | em | eam | onm | om | 0mm 10 | amo | ose | om? | oass | oman , | a0 | on | ome | caso | ose? | ome | sans 2 | am | osm [oma | oan | om | om | amo w= | 290 | emo | oon | 0am [ont | om | aa | 240 | cass | om7 | 0068 | oaer | om | ase 15 | 150 | 070 | ose | oat | 0,50 0,790 1588 ie | sm | oma | om | 0am | omm | ome | —ase0 7 | a0 | ons | om7 | oom | nw | ame | ame | sm | om | om | oan | om | ame | ame | tm | oma | ome | 0am | oam | oma | —aam 2 | 20 [ome | oan | 020 [om | ome | nam 2 | ax | oma | om | oa” | orm [orm | tare | aa [ome | oan | om | om [orm | tam 25 _| 250 | ome | ome | 02m | ore | ome | aa x [20 | oase ence | oan | ome [oreo | same | 2 [ones [oss | oa | ore | ome | ss0 21 — Apucaut ate sogneteseamioe0040523 rezervorul din punet Gradul maxim de umplere este: des Aer Tezervorul se poate considera rigid si etapele igrama ra 21.19, Se determing masa m a lichidul manrthp =n 10" 6,5: 1 000=2 042.090 kg. Din tabelul 21.3 funcfie de gradul de umplere maxim egal eu 0,65 re- ulti: 034440398 2 09425..0300 2 -m-~0,371-2,042 030=757 590 kg, +2042 030-832 130 kg. A= hm > -6,5.23,1875 m. Wa phns 1875 m, Ryu semua *69=7,98 m, igen SASS 653,588 m, F122 1008 gs =7,33 m, 10 fAy— OEE 2735, ‘Se determin& pulsafia si respectiv perioada de oscilatie @ masei de ap’ eonvective din rezervor: Projectarea se face 1a eutremur: Bucuresti. Din spectrul de accelerafi tizare ¥=0,01 i T=5 s resulta sneea — 1977 pentru amplasamentul scestuia pentru coeficientul de amor- S087 Se determina ©, as7 ©, =0,83 S 0,83 22F =0,158 rad. 492Avpltadines Gaines) maxims a valor ret: he arg mim Eraeiseras~) ia maxim a eutremur =1,56 m. Acces ‘ul Bucuresti directia N-S a fost 1,95 © deci Ys wes =d mar 1,05 2. Se calculeaza rezultanta presiunilor de impuls si de convectie ce actio~ neazi perefii rezervor a de la bari ‘yy 757 590: 1,95 4-832 190° 1,87 =3 033 980 N Se determin’ momentul de incovoiere maxim dat de pre inamice care se exerciti asupra peretilor In sectiunea de la. bazi, imediat deasupra radierului, My, =757 590-1,95+3,1875 4-832 190- 1,87-3,588-=10 292 100 Nm—= =10292,1 Nm De asemenea, se caleuleazi momentul transmis terenulul (momentul de risturnare): Myy=757 540° 1,95-7,98-1-832 130: 1,87-7,33=28 194 920 Nm= 23'194,92 kNin, orfele de inerfie seismice orizontale) produse de cutremur {in elementele structurale ale rezervorului. ‘a. Acoperis He — masa pe unitatea de suprafafi de acoperis ui din Vrancea (1977) pe amplasamen- ia termicK, hidrofuga si protectia hidroizolatiel. Pentru ‘exemplul de fatd se considera j442—0,5 te Decl tg V8 Hs a= LS le=1.5+2 500 0,06—225 kg/m. acoperigului my rezulth: Qe te = 28 VTP ar *10 VIF FH: 225 =73 800 kg-=73,8 t. nel de rezemare ‘Masa pe unitate de lungime a inelului a este, = peAr1 publ, =2.500-0,3°0,35 =262,5 g/m. Se determina masa totala a ineluh sny= Bay y= 2 10,95-2 Cele douk mase ale acoperisului me $i de rezemare my formeaz’ masa acoperijulul my=may-t my care se aplicd int-un punct sithat la die tanfa / de la planul ce coatine linia mediané a inelului de rezemare, foal 81 BA sim, T4107 087 Masa 17,07‘mg fat de baza peretelut hy si fat de supra hechet M+ fo=6,5-40,951240,812-7,487 m. Se determin masa pereteui pe w =2.500-2n*10,2°0,2=32 044 kg/m 32,044 Moment de forfele de (de risturnare) M,., produs de asemenea relatia: Pentru exemplul numeric considerat se obfine: Syp=90 870° 1,95-4-82 044+ 1,05-6,5=583 954 N=583,354 LN ‘Sq=583 354-4250 770- 1,95-—1 089 905 N=1 089,905 kN My 177 1965-1 487-40 1577-2 2646 692.6 Nen=2 645.6925 kN M,,=1771995-8,47+406 1577 (2 +03) +500 380: 938 = 12.72. 260 Nin=2 972,366 Kn, ect produse de ich x stractararerervorl se eumuleaie Sy Spe Sy 23 58984 585,353 OTS KN Sr Sgt Sig8 083,81 080,90—4 123,28 IN pA Noy 10 212 61565-12088 aN MM, 194924297237 28 167.29 Nm. 484QAI se introduce 2 SSS = 12,093 astfet rile 2,10 si 2,20; reaultd. & Ta aceasth cot so caleuleari N= yeh [miEod+ (1 Z) Gd] 180-8) = 10-10-65 [ors (1s) + +10 10-1,075(6,0465 —2, 16)=407,2828 KN]sm. ‘La adincimea h— Eps de la suprafata lichidului, pentru 0—0 si sin @f—=1 presiunile hidrodinamice de impuls p, si de convectie p,.. In relofile 2146, g, ) se Inlocuieste 2 cu h—2ys=65—2,322—4,178 m Pe= Pte was VEE (- Saja VE =1.000:1,95 VE aa78 vamp )ee we 9 480,08 Nm? toe = 1000- 22-1, 42 —— 9. 0,158 1,498 =7 057,50 N/m?, 2 3 Bs ent 8. No! =(pe-t par (9 480,08-47 087,5)10 — 165 175,8 N/m = 165,1758 kNjm Noms =NO" (Ea)-+NG"(h— Eos) = 407,2323 + 165,1758 =572,4081 kN/m, 485,G=(mn-4.m-}-my-+m,)°9-=(2 042 0304-90 870-+-208 286 4-259 770)-9,81 = =2 600 996:9,81 =25 515 778 N=25 615,778 kN tg pate25° 0.48631, Se caleuleaz& coelicientul Cr og tee _ 25515,778- 06631 3 417528 Cy pm 2,885>CL= 18. wea stabiitafit la résturnare = 2,885 Coa= 26 16728 Cy =10,238>>C? =2. ‘Verificarea presiunilor pe teren Ny Me Pras = tHE SP N=G—25 515,778 kN 1M, =26 167,29 kN 10,5°=345,36 m* 108" 900,196 m? 1 4 SEZ _73,¢684427,7807 Ap=ntp=a Pes es =101,449 KN} m® Ch=15. Verificarea stabilitafit a rasturnare ‘Momentul de stabilitate la isturnare este My, GL -M,,=1 187 010-10=11 870 100 N/m. Coeficiental efectiv de stabilitate Ia risturnare rezulti: 11970 100 ER 7,96. 1490919 Dect Cray >CP=2. 489Verificarea presiunilor pe teren x Parner Et Me eB N=, Ap—1-2b=20 m', Wp=. = —“S ~66,060 m? ay nae EOE 4, 1089 5 9595 4.22985 81705 Nn = 81,705 0,025, consi Satisfaeatoare, rea rezervoarelor de beton armaty ale rapoartelo ‘derarea Tezervorului rigid conduee in ge Astfel de situatii se intilnese la proi 490de mai sus. punsului lutnd in considerare Pentru rezervoare si recipient Ig eare se cere osigurania sporita (ca de exemplu unele rezervoare cu earburanti sau substanfe chimice, inflamabile, rezervoare de api grea, sau lichide care prezinth radioactivitate, ete.), se fg. 21.28), de aceea in evaluarea rasp masa de impuls si masa structurii, Studii In acest sens au fost ie de Veletsos [17], Veletsos si Yang [28, 20], Fiseher [7; 8], Housner fi Haroun [11], Balendra, Ang si Paramasivam [4]. elastic se folosese urmiitoarele modele de ealeu!: a) modelul tip grinds [28, 29]; by) modelul structurié discretizate In elemente finite, [11; 20; 24]; “""¢) modelul structurii si lichidului discretizate in elemente finite [4, 24]. In general modelele azate pe metoda elementelor finite sint complexe si nu se justified Intotdeauna pentru proiectarea curenti. rindi (care este 0 plact cilindied 1a rezultate bune, care s-au verifieat experimental, [28; lungi) eonduce 8; 22; 24). 21.8.2, Determinarea raspunsului seismic al rezervoarelor flexibile In continuare se prezinti o metoda de rezolvare bazatit pe rezultatel obtinute de Veletsos si Yang [ Fischer (7; 8] si dezvoltata de autori, 120; 24) ‘Masa de convectie se determing eu relat m= 05154-Lm 1.70) Portia acestei mase fat de baza peretelul si respectiv fatX de baza fundafiei se ealculeaz’ cu relafille (21.46, ¢), (21.46, [). Pentru lichidul care vibreaza in far cu structura se considers dou mase de impuls mi shim Masa my depinde de gradul de umplere si se determing cou expresiile [17]: Bs ma [o.050-4 0,122 (7) meas 17) max (10-0487")m 15< 4c eu) (soar te 1s} Forfa de i acceleratia an=i fie corespunzitoare (seismic) se determin considering Sya=mata 1.73) 491Sarcina seismic generat de masa ma, di nastere Ia moment fucovoietor Jn perefi, care in secfiunea de la bazi se’ determina cu relatia: Mya= [2204-00312 (4m eum Aceeas fort de inerfie produce un moment de rsturmare es se sumeazi cu cel dat de presiunea do impuls corespunzatoare misedrii de rigid ce actio- neazit pe fundul rezervorului si in funefie de Indlfimea rezervorului se deter . * 0,06112) im Mia= ((0,5-0,328-7 + 0,06112 =) (21.75) pentru 4 <5 Mya=0,327| (jm (21.76) pentru 15< 4 <4. admisi pentru deformata mo Aceelerafia corespunzitoare ace se"determink im functic de perioada Ty a ino Siprocentul din amortizarea ritied care dupa Veletsos, 22} se ia 0,05. Perioada 7 se calculeazk pentea impuls a icbidulut st iar [17] avind forma eur Re % unde j.x(2) este den: te Bamre e178) eBanre 6): 492depind de deformata i determing acceleratia Fisturnare, presiunea ‘urmatoares relat =$(2) sn ot 1 21.20) sh abit ona din urmatoaee forme: A. Y(z)=A sin a B. Ya)=B= 1.80) 6. 4pm (tems 2 © pondere im ‘determinant iar forma B conduce la rez Tere oan Spar | one opm a * 2 1 easton | 097054 -op0at= oe" ones | arms oso oe oonnie Tyoane™ |apnw® sapomt | apoos ® sonal ane 2 sonra! | apr sone! |opaet® saps & [pmo coos! | one sopsne! [ons tops ant, | tma-ooee® | aumoan® | agne-name % | eam —oans® | oan ones | oma apse BLS se dau mofm, Myollim, Myalhin, Gay Ti La[M? (factor expresia accelerafiei da) si p ca care se determing presiunea de ima In raport de forma deformata a modului fundamental de vi- ‘bratie, deci In raport cu Y(z). 499,Pentru determinarea periondei 7,—-2* se poate folos metoda Rayleigh. (21.81) ri a masel peretel ‘Dac peretele rezervorului ate grosimea se determina eu relatia: constant uy Vatoarea a ‘tn functie de perioada prin. deformare cutremurelor 5 rezervoarele metalice se pot admite deformati dar coeficienfil de ductlitate sk nu depaseasca imbinari si nu fie afectate, In aceste condi toarele valori: = rezervoare din beton armat rezervoare metalice $ =0,55: se apreciazi pentru urmi- precomprimat ¢=0,7—0,8; 65. 494In cazul rezervoarelor in care se depoziteazi lichide inflamabile, explo- zive sat radioactive este indicat si se mireasci gradul de seismicitate de ca fu o unitate fafa de cel standard precizat prin harta de zonare selsmicd, pentru coeficiental ¢ si se adopte valorile: 0,9—1 pentru rezervoare de beton Aninat; 0,85--0,95 pentru rezervoare metalice. Incdreatile seismice date de masele structuril rezervorului se pot lua In considerate aproximativ dup cum urmeaza: Incareerea seismied de Ia baza rezervorulul dat de peretele «ilindric si acoperiy se determint cu relat: Soy—(tp $M )Sux 21.85) Sarcina seismick de la baza fundatiei se obtine adiugind la S,, forta de inerfie data de masa fundatiel, Sep=(itgH+M)Sx +44 mae Momentul de incovoiere in sectiunea de la baza peretelui rezulti 8) Myy= to Sa-tmeSa (H+) (187) tn cate f, este distanfa de Ia centrul de masi al acoperisului la planul inetu- ui de rezemare al acestuia. ‘Momentul de rasturnare (rotire a fundatiel) se evalueart ew expres om Myy=Mpot Spal Me mas 88) Eleetele seismice ale misettil ichidului si structurii se sumeazt. 21.8.3, Schematizdri ale etapelor de {@ rezervoarelor cilindrice flexi {a eutremure in acest scop se determing para- ‘de decizie prezentati in organigrama 21.25. Etapele de pro- rigide au fost prezentate in paragraful 21.9.7. In cazul se procedeaz dup cum urmeazic 2¢ Spe $1 Spa Momentele de incovoiere sturnare (rotire a fundatiel) My e. Cu expresifle ai eu relaille (21.78) densitatile ty si 1a partea superioard 1, 1. Pentru forma deformatit adoptatt (relatile 21.80) se deduce perioada fundamentald de vibrafie a sistemului rezervorlichid. In functie de peri- 495,ada 7; si coeficientul vy se determing acceleratia masei me si forte seismick 5, celeratia spectral Say 21.89) Spa=Mate 21.90) Dote initiate - hyr,t Se calculeczs | A, Bets I Rezervor rigid Figura 2125, Organrama de clasieare a rezervoarelor tn funtie cefortul circumferenfial NY produs de aceasti presiune eu expresia NS =r f. Se determing Torta seismick (4g. Incontinuare se evalueaz efectele seismice asupra rezervorulul fir 2 (ain greutatea proptie), Spy» Mryy Mry care se adund cu cele date de lichid (hidrodinamaice), obtintndw-se forja “seismic 1a baza peretelul Sp, Sncarcarea selsmict total& Sq momentul de incovoiere la baza peretelui 3/, si momentul de risturnare Urmeazi proiectarea de rezistenta si sta fn structurd, verificarea la Iunecare pe teren, verilicarea 1a risturnare, even- ‘tual dimensionarea sistemului de ancorare, verificarea presiunilor pe teren. 21.8.4. Exemplu de caleul Ja actiunea seismic’ ‘0 unui rezerver cilindrie din beton armat 21.8.4. ¢. Enunt gi elemente gener Se considera un rezervor cili superioari en urmitoarele dimensiuni: ‘rosa rezervorului r=6 m; = iniltimea rezervorulul 1/=12,8 m; = grosimea peretelui — grosimea racioru ‘ul este realizat din beton armat, beto de elasticitate £=29 000 Njmmé sie ul py =2 500 kg/mm’. de calcul je din heton armat deschis Ia paxtea Rezervorul este amplasat ints-o regiune seismick de gradul 8, pentra care conform Normativului P 100]1981 di ecaficientul de intensitate seismic’ 0,00; reaulla ch accelerafia maxima a terenulul In amplasament este ximMaLiY Yr mee dy was =2 BS 1. Se ealeuleaz& factorul s= = B 50,76 VF 0,76 VE0,25~0,95 m. ” 1 pn 2 12928, deci din punct de vedere al stitii de Incovoiere rezervorul face parte din clasa eelor inate. Gradul de umplere este * = 2 —2, Fiind din beton armat la gradul de umplere 2 se situeazi la limita dintre rezervoarele rigide si flexibile. Pentru comparalie se va determina raspansul selsmie cousiderind succesiy rezervorul ri 2. Caleulul masetor. ‘Masa total a Iiehidulut m m=ntthg=n* 6121 0001 357 108 kg. 32 — Aplcop ste inpneie)aeamioe 407Densitatea de masi liniari a lichidutui (masa pe unitatea de lungime) e=mnh. (000.113 097 kg/m. mmy=2n (+) foy=2-6125-0.5: 128-2500 807 86 eg, ~ denstaten tnart de mast pentru peretele linden, ene (r+ )le-te6125-0.25-2 50024058 kal. — masa radierului m;, myn 4-20) 9 "6 5°-0,3+2 50099 549 kg. 21.8.4.b. Determinarea réspunsului seismic considerind rezervorul rigid 1. Cazul unei singure mase de impuls. Se utilizeazi tabelul 21.3 din care pentru gradul de umplere “ —2 recul ‘m,=0,808- m=0,808- 1 357 1681 096 592 kg. =0,159-m=0,159- 1 357 168=215 790 kg. tem Sh 319845 m 8 F,=0,492h -0,492-12—5,904 m. i, =0,742h =0,742- 128,904 m F,=0,755h=0,755-12=9,06 m Aceelerafia spectral a masei convective rezulta S.=kegP 0,2:9,81-0,8278 = 1,624 myst 49848) pentra ae (624 m|s* se ealeuleazi ©, ,=0,83-S =089- 24 0.1374 rad. lees maxima, a valor result Ah= ——__*t 8 ______ 9,884 m. =a]a(oe In continuare se determing rezultanta presiunilor de impuls si respectiv de conveetie ce acfioneazti in secfiuiea de Ia haza rezervorulul, Soe Md maz =1 096 592: 2=2 193 184 N=2 193,184 KN. Spot, Sy=215 790° 1,624=350 443 N=350,443 KN. Incirearea seismick dati de presiunile idrodinamice fiune va fi: Syu= Spe} Spe =2 198 1844-350 443 =2 543 627 N=2 543,627 KN. “Momentul de incovolere maxim produs de Tichid asupra peretitor In sec- fiunea dela baza, de deasupra fundulut rezervorului rezult Myy—Syuhi-t Spoke =2 198,184-4,5-4+950,443-8,904=12 989,072 kN. acaeagi sec~ Momentul de risturnare produs de masele de lichid care acfioneazt asupra rezervorulli In seefiumea de contact cu terenul se determing dupi cum ur- Myx —Syuli-t Spl? 198,184-5,904+350,443-9,06-=16 123,571 kNm. 2 Gazal a dowal mase de impuls. Se folosese relate (21.61) ‘m,=0,99 191" =0,991° 1 000-216=214 056 kg, mg 3/3491? =3,34" 1 000-6°=721 440 eg. ma=nre(h—1,5r) =n: 6-1 000(12—1,5-6) =339 292 kg. sep BS) sa ha (I- soe a= (1 sens ): 12=9,546 m ham (3 n= (1S oe “ Jy (1m a2f-betfictt 21,5 m Fig=her 2=6,375 m 8 )12=8.22 m = 499Se caleuteazkperioada de vibrate « maset de ehid convective, = 05 VT —=4.05Vk {in azul prese- valori pentru ® $i Ah, tele presiunilor de convectte si de impuls Spa Mads gag =721 440 x21 442 880 N=1 442,88 KN Spit Meads maz 330 292 X2—678 584 N=678,584 kN. Incitrcarea seismicd a peretelui ellndrie In sectiunea de contact cu fundul rezervorul Spe} S yea 347,627 4-1 442,88 4-678,584—2 £09,091 KN. In sesfiunea de la baz Momentul de tneovoiere maxim produs de lichi a cilindrului rezulta: Mya Sydict: 1B+1 442,886,373. 794 EN. ‘Momentut de rastumnare produs de masele de va avea valoarea: Ma=Spehg =347,627-9,540-4-1 442,88-8,224. *Pomesien 8 10 100706 ea, sint aceleasi © mast de impuls sau cu dowd mase de impuls urmeaza: — incircarea seismick la baza fundafiet Sop=(iigH $m) ae (24 053° 12,8:-09 549)-2—814 855 N—814,855 kN — momentul de incovoiere 1a baza peret Myy=Syy % 615,757. BS 3 090,813 um, — momental de risturnare (respeciv de rotire a fundstet) Mes —Moy t Sale bas gan 3 940,843-+615,757-0,3-+99,549-2- Be 4155495 vm, Incixeérile seismice sumate rezulté dupa cum urmeaza: 4. Cazul unei singure mase de impuls pentru lichid, Sy=Sya-}Syy=2 543,627 4615,757 =3 1 S,=Syrt-S,,=2 543,627 + 814,855 —3 358,482 kN My=Myx+M,,=>12 989,572.43 040,803 ~16 930,515 kNm ‘M,=Myy-+M,,—10 123,571 4-4 155,435 ~20 279,006 kNm.b. Cazul a dou mase de impuls pen! = Spat Sop 2 469,091-48 My—Myy-}Myy=13 985,704++3 940,843 =17 326,637 kN. M,—Myy-t}My,=16 196,796 +4 195,495=20 352,291 kN, 21.8.4. ¢. Determinarea raspunsului s Masa im, densitatea i de masi a acestuia, yz, masa iy densitatea jari de masi a acestuia, jy, $i masa 30,5154 m=0,3154 5 +1357 168 =214 056 kg amg (10-0437 4) m= (100,487 )-1 957 108171 008 kg. unofie de perioada de vie 8.4, D, cazul 2 1e=9)126 ma, fi =9,546 m, T,=3,63 5 si Sy=1,624 mst, Acceleratia aaa; nez—2 mst. Tncdrcarile seisinice S,_ $1 Syq, Vor avea valorile: Spomm,Sqr=214 056+1,624—=347 627 N-=347,627 KN =madig=171 003-2842 008 N=342,006 KN. Momentul de ineovoiere Ia baza peretelui si respectiv momentul de rise ineirearea Spe Vor fi Mye=Syche=347,627-9,120=3 172,443 kNia Mye= Sel =347,627-9,546 3 318,497 kN, 174) si respectiv (21.76) se caleuleazi momentele Mya Cu relate i Ma ™, 220%. 0.0812 @)] ium = [2% 2-312 ( ; | 12 11957 108-5 115,382 BN. Ma0.80 4} om 027 (2 168 =21 302,108 Nm. Deformata rezervoruluti se adopt de forma: A sin Zin ot, ut 501din tabelul 21.5 se determina 7p si Fay iar LT itifile liniare de mast iy si jan Fono.00s6 —o,1900 (2) ~070000-2-0,1808- 40.86 Fe=—0,00800 4 +.0,01745, (ZY = —0,00869-2-+-0,01745-4—0,0524. 1*- p=0,855- 6% 1 000=96 698,2 kg/m —966,08 kg/em 83) se caleuleaz perionda fundamental de vibratie a ichid, =H) __ 801 [i055 r000,98- oeaaRa a0 008 95) ED as 3 ~ 0,38 5. Acceleratia spectral absolut’ Sa —S,(T; i 218H), in care k,=0,20 (gradul 8 de seisimlcitate) b=3/7,—3/0,38—7.80. Conform Normativului P 100/1981 se ia P—2 De asemenea se consider $=0.75. San S(T Cu relafia din tabetut =k 989 0,2°9,81-2-0,75 —2,943 myst 5 se calculeazi Ly/Mf, Ly] =1,602-0,054h]r—=1,002-0,054-2=1,494, Se determing ag cu relatia (21.89) apoi me (tabel 21.5) si Spe cu relar ) fia (Seats yas) =1,4942,943—2,0) = 1,409 injs* ma [o-si7 —9.0480(2)" Je =(0,317- 20,0489: 357 168 Syq~mata 504 982-1409 898 390 N=898,89 KN. ontinuate se delermink Mya, Mya si eu ajutoral relator din ta= um = (0,150-2—0,0199-4)-12+1 957 168 = Nm=3 590,498 kNm Sum Mya = hin -0.2420 = 12.1957 168-0212. #5972876 Nm—372,876 kNm p=0,392~ —0,0515, Cy =0,392-2—0,0515-4=0,578. 502Se calculeazd Spay Mpa si Mat Spa Sye-} Spur Sa =347,627 $342,008 +-898,390—1 527,663 kN Mya —MyetMya-} Mpa =3 18447 +5 138,352-+8 589498 =11 $95,253 KNm May = Me} Mya} Mya =3 318,447 4-21 302,108 +-372,875 =24 998,430 kim pipe 2 fortl cireutafeenial dat de prestuna hirodinam Np 115 248-691 400 N)m 01.49 KN Sarcinite stismice si momentele induse de structura rezervorului se deter- ning dup& eum urmeazi: Spa=tpl! S24 053" 12,8:2,043 =906 086 N ~906,086 KN. Sep Spo} tt nas908 086-99 549-2-=1 105 184.N-=1 105,184 KN yyy 2 5080-64 5 798,95 LN 5 798,95+4-900,086-0,3-+99,549-2-0,15=6 100,641 kNin. Se determin Inciretrile seismice sumat Sp~Spa-t Spy =1 527,663-4-908,806 =2 433,749 KN S-—Sya-} Sy =1 527, 603-1 105,184 =2 682,847 KN My=Myy-+Myy 11 895,233-5 798,95 =17 694,183 KN M,=Ma-+My,=24 993,43-+6 100,641 =31 094,071 Nm. 21.85, Exemplu de caleul la acjiunea seismic’ ‘@ unui rezervorcilindric metal ‘Se considera rezervoral de la exemplul precedent, cate se re varianta din ofel avind grosimea peret idului {12 mm. Dect cele~ Jilte elemente geomettice si caracteristiclle lichidului rimin aceleasi. Funda- fin revervoruluf se Tealizeaza de asettenea dia beton armat (clasa B 20) cu 180 0m. ‘Pentru ofel se iau: modulul de clasticitate E=2,1-10% Njmm's eoeficien- ‘tul ui Poisson ‘densitaten pe =7 850 kg/m’. Se determina s, 5=0,78VF1= 0,78 1G AT =0,2003=0,21 m HW pH = 2 =87>3, : Ta008 503,Dect din punct de vedere al Incovoierii peretilor, rezervorul se inca dreazit in clasa rezervoareior inalte. Gradul de umplere, masa total a Hiehidulut Inilfime , sint aceleasi ca in exempta precedent, Pentru rezervor s¢ determina: = masa cilindrulut m si masa pe unitatea de y= 2ertHpo—=2: w-6-0,012-12,8-7 85045 456 kg. — masa cilindrulut pe unitatea de inaltime Hom2nrlee2n°6-0,012-7 8503 551,26 kg!m=35,5126 kgfem, ~ masa re inclusiy fundul metalic mimn(e-+0,5)"te.-+204lpy = 6,5"-0,3+2 500-4-n-60,012-7 850-— = 90 549,24-10 653,8—110 208 kg. ‘Toate recultatele referitoare la ris Ia exemplul de la 21.8.4 pentru calcul In continuare, Sarcinite seismice si momentele induse de rezervorul fard ambele ipoteze de rezervor tigid se determina sit armat, modifieinduese valoarea gs obtinute de rezervor rigid rimin valabile sf Spo tgs mas =3 551,26 12,8-2~00 012,25 N=90,092 1a, Seo (gH +m) ty wae=(8 951,26" 12,8-4- 110 203)-2=311 318 N=311,318 KN. My Sy 90912-64588, 18m Mi=Mort Sole} imidy wax =581,837 +90,912-0,3.4- +110 203-2-0,15=642,171 kNvm. In continuare se determin tnetredtile si moi 4 Cazul une tele seisinice sumate, ingure mase de impuls pentru lichi Sy=Sprct Soy =2 543,627 490,912 —2 634,599 kN Si Sut Srp 2 543,027 + 311,318 =2 854,495 ON MyM ya} Myy=12 980,672-+581,837 = 13 571,509 Nin My=Mra-t My =16 123,571 4 642,171 =16 765,742 kN. 4, Cazul a dou mace de impuls pentru lichid: Sy—Sprb Sy ~2 469,001+90,012-=2 560,003 kN Se= Sixt Sry=2 469,091 431,318 =2 780,409 KN M,=Myy-+Myy 18 985,704-1581,897 =15 967,631 Nm My=Mjy-+Myy=16 196,796-+4-642,171=16 838,967 km, 504L rezervor flexiil, efectele maselor de convectio antice eu cele de Ia rezervorul de beton armat. deci ‘Se determina momentul de inerfie al secfiunil trausversale a cilfadrulul de ofel TenPton-6-0,012=8,1490 m*=8,143. 10° emt Se ealeuleaza perioada fundamentala de vibratic a sistemudui rezervor- lich _ Stan | GEER SNR RE FOTO 54 , not 08 Acecleratia spectral absolut Din eae (2.8) tn cre Zi 9 22 (S38 ne) 1 421544 -2,0) 0,529 ms, Masa ma find cea determinati 1a rezervorul de beton armat, sareina sseismick produsi de aceasta va f Syramate 504 982-0,529-=314 745 N-=314,745 KN. Momentele Mya, Mra si factorul de presiune p rimin cu aceleasi valori ca la 21.8.4, s1 deel se pot determina Spa, Myx, Muay Son = Spe} Spa} Spee 347,627 $342,000 314,745 1 004,378 KN, ‘Momentul incovoietor la baza peretelui se menfine My, —11 895,233 kNm si de asemenea momentul de risturnare My, —24 993,420 kNm. ‘Presiunea hidrodinamlek maxim& rez ta My Pie bre Sq.p=0,578: 6-1 000: 1,494-2,3544 =12 198,6 N}mt. ‘nod simula ca a erervrul de beton arma, Spy tig Sy=8 95,26 128°2,0514-=107 022 N-=107.022 KN = Sy} ge 107 02244110 208-2927 428 N-=927 428 KN. iH Myy=S,,% =107,022- 64084941 km Myy—Myyt Sool Fits maa 684,941 4 107,022: 0,3-+110,203-2-0,15 = 505In continnare se determing fncdreitile’seismice sumate: Sp=Spa+ Spy =1 004,378+107,022=1 111,4 kN Se=Sput Sry 1 004,378-+-327,428-=1 331,806 kN My =M,y+M,,11 895,233 4-684,941—12 580,174 km My=Mya-+Myy~24 993,43-4750,1—25 7 re fiind 2, rezervoarele tueazit aproximativ Ia limita dintre rezervoarele rigide sf flesibi oye bn 254,627 | 2.643,627 | 240901 | 2 cenp01 | 1527.09 | 101878 Sor 615,707 | on912] 615,757] 00,912 900,086 | 07022 kN | 8199,366 | 2 624,500 | 3.084248 | 2500,008 | 2 499,200 su4s0s | siis18| sugscs | stasis | 1105184 | sazaze 8 36582 | 2 854,015 | 3 253,06 | 2 7.400 | 2 692,87 | 1 323,906 Me zero fa oor east fs ano fads fx sae ae 30080 | sias7|s00m0| samn|emea | winn M, hs s90,815 |13 571,509 {17 326,687 [1s 967,031 {17 604,asa [12 580,174 Ma we [26 123,571 /16 123,571 [16 196,796 |16 196,796 |24 993,43 [24 999,19 My 4335495 | 642,171 | 4155495] oman |exooen | tea Mt, /20 279,006 |16 765,742 lan 352,291 |16 832,067 fs 06471 fas 752,59‘din ofel, care este relativ mai flexibil de — totodata se constatt o crestere BIBLIOGRAFIE Reinforced Conctle Stactares. Wir Publishers Moscow, 1078, lovey Io, Moh, Fay Strutaral Anatgl of Shall. MeGraw tral Dy a'tanrnas cn zoe ge” Anaad "Teeanalogy, Pestdena, 1080. ed fai containers. llstin of the Selsmole- “Americas a, 1957 ‘he dane bhatt of eer fants Bulan of the Selsmological Society Sdemfe moler wanes in a sore tant. Bulletin of the Seismological a storage fans, Noses? Bagneering auton, Teast & Sohn Verlag fOr ose a idee Pedagogies, Bucurest, 1985. 507