Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • SR 8284-98 Amenajare Bazine Hidrografice - Vocabular PDF

    Uploaded by

    Aoncioaie Mariana
    19 views22 pages

    Original Title

    SR 8284-98 Amenajare bazine hidrografice - vocabular.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    19 views22 pages

    SR 8284-98 Amenajare Bazine Hidrografice - Vocabular PDF

    Uploaded by

    Aoncioaie Mariana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 22
    ICS 07,060.00; 93.160.00 IRS STANDARD ROMAN SR 8284 Octombrie 1998 Indice de clasificare G 53 AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE. ALE TORENTILOR Terminologie Hydrographic basins setting up for torrents Terminology Aménagement des bassins hydrographyques des torrents Terminologie APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 27 februarie 1998 Inlocuieste STAS 8284-84 CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard, nu exist’ nici un standard international sau european care sa se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval there is no International or European Standard dealling with the same subject A la date d'approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou Européenne traitant du méme sujet DESCRIPTORI TIT | Terminologie INSITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13 -70201, Bucuresti.2, Roménia, TP (401) 2107401; (401) 2113296; TF (401) 2100833 ors Reproducerea sau utlizarea itegralé sau paral a prezentull standard in orice publcall l prin orice procedei ‘mecanic,flocopiere, microfimare etc.) este interzisd dac& au exista acordul sors al IRS, crore, Ref.: SR 8284:1998 Editiaa sa PREAMBUL ‘Acest standard reprezinta revizuirea STAS 8284-84 pe care il inlocuieste. Standardul a fost elaborat initial in 1968 gi revizuit In anul 1983. Fat de standardul pe care il inlocuieste, s-au facut urmatoarele modificari: Jor hidrografice torential ~ au fost introdusi termeni noi, folositi in practica amenajarii be ~s-a acordat o atentie mai mare impéiduriri terenurilor degradate ca parte a actiunii de amenajare a ba- 2inelor hidrogratice torentiale. 1 Prezentul standard stabiloste terminologia referitoare la amenajarea bazinelor 24 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE VOCALUBAR Afluent rografice ale torentilor. Curs de apa secundar care se vars intr-o ap& curgitoare mai mare 22 ‘Afuiere Proces de eroziune accentuata a patului albiei produs In urma cresterii vitezei apei, datorita unui obstacol (fundatie, traversa, pila, culee de pod) asezat in calea ei 23 Albie ‘Suprafata a fundului de vale acoperita permanent sau temporar_ | de ape curgatoare Se deosebesc: | = albie minora, cu suprafata acoperité permanent de ap’ in ccursul anul = albie major, cu suprafata acoperité de apa In perioaca debituiui maxim. Este caracterizata prin depozite aluviale a c&ror agezare poate fi moditicaté de curentii de apa si pe care, intra viiturile maxime, se pot dezvotta asociatii vegetale lemnoase cu caracter temporar, alcatuite din specii pioniere (catina, salcie, anin, plop etc.) 24 Alunecare de teren Proces de deplasare pe pante a maselor de pamant, avand drept cauze principale gravitatia si apele de infitratie, intro actiune combinata Alunecéirile de teren sunt mai réspandite in zona dealurilor si colinelor Dupa intinderea supratetel de teren afectat, se deosebesc: alunecari in masa, la care suprafata de alunecare reprezinta 0 parte dintr-un versant intreg; = alunecari limitate, care afecteaza port supratata, Dupa grosimea stratului care alunec’, se deosebe: ~alunecdti superficiale, pana la grosimea de 1 m; = aluneciri putin adanci, grosimea stratului deplasat tind de (1,0...5,0) m; = alunecdri adanci (6,0...15,0) m; ~ alunecari foarte adanci, grosimea stratului deplasat fiind de 15,0m. Dupa tipul deplastiri se deosebesc: = alunecairi rotationale (pe suprafete curbe, cu tendinta de rsturnare partial a masei alunec&toare); ~ alunecairi de translatie (pe suprafete plane). Dupa consistenta masei alunec&toare, se deosebesc: ~ alunecari de masa consistent; = alunecari de masa in stare plastica (puternic inmuiata). Dupa modul de propagare a alunecafii, se deosebesc: de teren reduso ca grosimea stratuiui deplasat find do —alunecati deplasive (regresive, glisante) ~alunecairi detrusive (Impingdtoare, progresive); = alunecari mixte Dupa stratificatia terenurilor, se deosebesc: = alunecdiri conseovente = alunecdiri insecvente; = alunecdir aseovente. ‘Aluvii (prundisuri) Depozite de aluviuni transportate si depuse de apele curgatoare pe albii, pe tunci etc. in aceste depozite se regasesc toate Categorie de aluviuni, mal, nisip, pletris, pietre, bolovani gi blocuri de piatré ‘Aluviune Depozit de roci sedimentare format din fragmente de roci, antrenate de apele curgatoare si depuse pe fundul albiol, pe luncal sau la locul de varsare, sub aspect textural. ‘Auuviunile se diferentiaza in raport cu viteza de scurgere a apelor, care determing regimul de depunere (sedimentare) ‘Aluviuni torentiale Rezultat al eroziunii, transportului si depunerii de sol si/ sau material detritic Dup& marimea aluviunilor care alcdtuiesc depozitele, se pot distinge: = depozite de aluviuni fine, formate din maluri si nisipur; = depozite de aluviuni grosiere, formate din pietre, bolovani etc. upd modul de formare, depozitele de aluviuni sunt deluvi, coluvi gi proluvi. Deluvile sunt depozite pe versanti. Ele se afla In transport de caitre apa de siroire Coluville sunt depozite la baza (poala) versantilor. Ele au fost transportate de cate apele de sircire sau rostogolite gravitational. Proluville sunt depozite de aluviuni tn conuri de dejectie, in lungul canalelor de scurgere ale torentilor, In aterisamentele barajelor etc. Aluviunile respective sunt aduse de apele care se scurg pe reteaua hidrografica ‘Ameliorare a terenurilor degradate Lucrarile care trebuie efectuate in scopul prevenirii proceselor de | degradare si al combaterii lor din punct de vedere tehni Actiunea de ameliorare a terenurilor degradate (prescurtat AT.D.) se destagoard in mai mutte etape: = intocmirea figei perimetrului de ameliorare; ~constituirea perimetrului de ameliorare; ~cartarea terenurilor si stabilirea solutilor tehnice; ~ executarea lucrdrilor pregatitoare, plantarea terenurilor si exe- | cutarea lucrarilor de intretinere pan& la realizarea reusitel definitive 29 ‘Amenajare a bazinelor hidrografice torentiale sinonim: Corectare de torenti si ameliorare de terenuri degradate ‘Actiune cu caracter complex, care se desfasoara in bazinele hidrografice ale torentlor si se realizeaza prin m&suri de organi- zare hidrologic& a teritoriului, prin lucr&ri siivotehnice $i hhidrotehnice, care s& asigure controlul_scurgerilor si consolidarea surselor de aluviuni de pe versanti gi din retea hiidrogratic& 2.10 | Amonte ‘in susul apei, spre izvoare, mai aproape de sursd, fat de un unct de referint& 2.41 | Ampriza atime totala a fasiei de teren, pe care se execut (sau pe care O | au) lucréiile de terasamente ale unui drum, cale feratd, canal atc. 2.12 | Anrocament Depozit de bolovani, din blocuri de piatra ori beton, din stabilopozi, asezate neregulat, pentru a forma diguri, baraje, fundatii sau a consolida cursul de apa in zona supusd eroziunii a Aripi ale barajului Portiuni superioare ale corpului barajului, care se ridicd de o| parte $i de alta a deversorului, avand rolul de a dirija apele mari ‘umai spre deversor, ferind astfel de subminare incastrarile barajului Asigurare a debitului maxim sinonim: Probabilitate de depasire Rapott exprimat procentual, dintre numarul anilor in care a fost depaisité o anumita valoare a acestui debit si numarul total de ani luati in considerare. ‘Studiu matematic al sanselor de realizare a unui eveniment {asigurare) 2.15 ‘Aterisament Depozit de aluviuni format imediat amonte de paramentul baraje- lor, pragurilor gi cleionajelor, fie prin retinerea directa a aluviuni- lor transportate de ape (aterisament natural), fie prin umplerea arificiala a capacitatii lucrarilor transversale in vederea consoll- xii albiei gi malurilor instabile sau a unor lucrari Aval {in josul vaii, al apei spre varsare, mai departe de sursa sau de un punet de referinta ‘Aversa Ploaie abundenta de scurta durata, care depaseste limita de 0,5 mm precipitatii pe minut, prezentind o arie teritoriald restrans& Bancheta pentru instalarea vegetatiei pe terenuri degradate Lucrare de consolidare a terenurilor, utiizata pe versanti instabil, executatd din tespezi de piatra, cu inditimea de pana la 40 om din care 10 cm in fundatie. Se dispune liniar pe curba de nivel, in funclie de nevoi si de prezenta petri. Prin umplerea cu pmént a parti din amonte se realizeazt terase pe care se planteaza puietii forestier! 2.19 Banda fitranta ssinonim: Perdea filtranta Fasie de arbori si arbusti sau cultura de jerburi perene, de lalime Variabilé (10...20) m si orientat& pe curba de nivel. Are rolul de a incetini si diminua scurgerile pe versanti prin favo- rizarea infitrérii apei, de a diminua intensitatea proceselor do ceroziune sia retine aluviunile transportate 2.20 Baraj pentru corectare de torenti Constructie hidrotehnica cu inaitimea util mai mare de 1.5 m, dispus& transversal pe albia unel formatiuni torentiale. Se poate construi din beton, zidgrie de piatré cu mortar de ciment, beton armat, lemn, zidérie uscat& in plas de sérma (gabioane), pamant etc., sau din combinatii ale acestor materiale, Se construieste in scopul retinerii aluviunilor transportate de viiturile torentiale, consolidatinivelului de baza al albiei gi al ma- lurilor, atenuarii undei de vitura, realizarii conditilor de instalare, ‘mentinere si dezvoltare a vegetatiei forestiere etc. Barbacana Deschidere cu sectiune transversal ingusta intr-un prag, baraj, culee de pod, zid de sprijin, ziduri de conducere, pereuri, pentru | 4 permite evacuarea apelor infiltrate in terenul din spatele acestora, micgorand astfe! presiunea hidrostatica 2.22 Bazin hidrotogic sinonim: Bazin hidrogratic colector ‘Suprafata de teren de pe care se colecteaz& apele de scurgere meteorice sau subterane, care alimenteaz un curs de apa, un lacete. SR 8284 nny 2.23 Bazin de receptie aterent tunel sectiuni din reteaua hidrogratica Parte din bazinul hidrografic de pe care se alimenteaz un curs de apa pana la o sectiune de calcul, delimitata de limita bazinului hidrografic si de linille de cea mai mare panté care trec prin sectiunea considerata 2.24 Berma Bancheté lat& de (1..8) m, executata pe taluzsle rambiecior jnaite, pentru mérirea stabiltati acestora si oprirea pamantului care poate cadea de pe ele 2.25 Biet Portiune dintr-un ours natural de ap& sau dintr-un canal, care prezinté o schimbare accentuata a regimului de scurgere a ape. Se deosebesc bie! amont si bief aval, in functie de pozitia fat& de reperul constant de referint& 2.26 Bilant hidrologic Raport intre cantitatea de apa primita si cea cedata de catre un teritoriu, intr-un timp dat; elementele principale ale salo sunt: precipitate atmosferice, scurgerea apei la supratata, evaporatia si infltratia 227 Blocaj ‘Aglomeratie de blocuri de piatra sau de beton, constituind fundatii la lucrari hidrotehnice, straturi de protectie la poduri fundatie la radierul barajului, radior la cleionaje sau pavaj de albie la extremitatea aval a radierelor, pentru a evita afuierea lor 2.28 Brazduire Lucrare antierozionalé constand in cdptusirea cu brazde de | iarba pentru fixarea taluzurilor de pamant ale canalelor precum sia umpluturilor realizate intre zidurile de conducere ale lucrdiilor transversale si versanti. Brazdele de iarba se fixeaza cu cepuri de len 2.29 Canal Constructia hidrotehnica in care apa se deplaseza prin curgerea pentru protectia unor obiective economico-sociale 2.30 Canal de coasta ‘Canal executat pe versant pentru captarea apei in scopul evita eroziunili sau a concentraril apelor 231 Canal de conducere Canal executat in zona conului de dejectie, sau a sectoarelor do albie cu divagatie a apelor, avand rolul de a le prelua gi conduce cu nivel liber in vederea utiizarii ei in diverse scopur, = (in zona obiectivelor de aparat) spre cursul de apa colector | 2.82 Canal de desecare Constructie hidrotehnic& destinata asanarii unui teren mlaistinos 2.83 Canal de garda sinonim: Canal de centura Canal amplasat la limita unei zone, avand functiunea de a colecta si indeparta apele de suprafata si de mic adancime din ‘exterior, déundtoare pentru zona protojata 2.34 Canal de scurgere Canal ingust si adancit in care se concentreazai masele de apa incdrcate de aluviuni si prin care acestea sunt transportate in aval 2.35 2.38 Canalizare a unui curs de apa Capacitate de retentie ‘Amenajarea unui curs de apa, constand in corectarea traseului ‘si a pantei precum si din stabilirea sectiunii sale transversale pentru amenajari hidrotehnice, navigatie, scoaterea de sub regimul inundatillor, apararea terenurilor invecinate Cantitate de apa rezultata din precipitatii, care poate fi retinut& de vegetatie, litiera si microdepresiunile terenului 2.37 Capcand de aluviuni Sistem de constructii executate din zidarie de piatra cu mortar de ‘ciment, beton, c&soaie, gabioane etc., care pot forma un labirint prin care vor fi dinjate viturile torentiale pentru @ depune aluviunile pe care le transport 4 { | ‘Ansamblul amenajétilor, constructilor si instalatilor necesare Pentru operatia de colectare a apel ‘Imbrac&minte de beton simplu, de beton armat, cu grosime redusd, aplicata pe paramentii constructilor hidrotehnice afectati de degradare ‘Ansamblu al operatiunilor de identiicare, de delimitare, de ca- racterizare, de clasificare si de reprezentare cartografic& a

    You might also like