Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 7 views

    Capitol1 MOM PDF

    Uploaded by

    Ady Bucur

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Capitol1 MOM PDF

    Uploaded by

    Ady Bucur
    7 views15 pages

    Original Title

    Capitol1-MOM.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    7 views15 pages

    Capitol1 MOM PDF

    Uploaded by

    Ady Bucur

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 15
    Capitolul I Asamblari 1.1 Generalitati Asamblatile reprezinti solugii tehnice cu ajutorul cirora se realizeazi ansambluti si subansambluti utilizate in mecanisme, constructi de masini, sisteme si instalatii mecanice. in practic’ existi doui tipuri importante de asambliri: demontabile (segmentilor pe pistoane motoatelelor, pistoanele pe biela, etc.) si nedemontabile (carcase sudate, sasiurile unor masini si instalagii, corpul navelor, brafele si corpurile macaralelor, etc.). Asamblirile demontabile sunt cele la care in urma desfacerii_pieselor asamblate nu are loc nicio deteriorate a uneia dintre piese. Exemple: —asambliri filetate (surub — piulita); — asambliti prin forma (pene, caneluri, profile poligonale); —asambliti prin frecare (pe con, cu stringere); —asambliri clastice; Asamblirile nedemontabile sunt cele la care in urma desfacerii pieselor asamblate are loc detetiorarea a cel putin uneia dintre cle. Dintre acestea pot fi enumerate: —asamblarile nituite; —asamblarile sudate; —asamblirile prin lipire; 1.2 Asamblari nedemontabile prin nituire Nituirea este 0 asamblare nedemontabila. Se realize: prin solidarizarea tablelor cu ajutorul niturilor. Nitul are un corp cilindric, un cap cilindric, tronconic sau bombat iar cel de-al doilea cap rezult’i prin deformare plastica — figura 1.1 Cnitenul de clasificare a niturilor STAS 796 — 68: te forma capului, conform standardului — semirotund; = tronconic; — semiinecat; etc. I emplu de notate a unui nit cu cap semirotund, diametrul de 22 mm gi lungimea de 80 mm: Nit 22 x 80 STAS 797. 2 in figurile 1.2 si 1.3 sunt prezentate solutii de asamblare prin nituire care pot fi realizate in regim semiautomat sau automat. ® SS Figura 1.2 Esenja solujiei consti in utilizarea unor nituri tubulare, cu unul din capete bombat. La montaj acesta are introdus in interior o tiji de tragere — tirant. Prin tragerea acestuia cu ajutorul unor clesti speciali de nituire, capatul bombat al tirantului produce deformarea si astfel se realizeazi asamblarea. Solugia din figura 1.3 are avantajul ci dupa ruperea capului tirantului acesta asiguri etangarea asamblisii, Figura 1.3 La o asamblare corect ficuti, striingerea tablelor este atit de mare incat preluatea fortei F, din figura 1.4 se face prin frecarea dintre table. Figura 1.4 In acest caz, , tija nitului este solicitata la intindere. Capul este solicitat la strivire pe suprafata de contact cu phicile si la forfecare pe suprafata cilindrica de diametru egal cu diametrul tijei nitului dispusd in prelungirea tijei. Stringerea nitului nu este strict cuantificabila si nu poate fi garantati. Este motivul pentru care se adopta un model simplificat in vederea calculului ~ figura 1.5. Figura 1.5 Capul este mai robust decit tija iar forta de stringere N nu este strict determinata. Acestea sunt motivele pentru care se face doar calculul tijei la strivire te si forfecare. Conform figurii 1.5 tija nitului este supusi forfecarii in planul de separatie dintre cele dou semifabricate asamblate. ‘Tensiunea tangentiala este a in relagia (1.1) P, este fora care revine unui nit. in practica asamblatile se realizeazi cu mai multe nituri, Daci forta care solicit asamblarea este F iar numarul de nituri este =m, atunci, «= sF,=F/(en) unde = & este coeficientul de nesimultaneitate. Acesta depinde de precizia de realizare a asamblirii cu mai multe nituri. in cazul asamblitilor de mare precizie & = pentru cele realizate cu precizii scizzute & <1 Cea de a doua solicitare a tijei nitului este de strivire a suprafetei acestuia de citre semifabricatele asamblate. La 0 grosime minima a semifabricatelot Sy, Sian “4, a2) in cate Oqs este tensiunea admisibili la strivire a materialului mai putin rezistent (nit sau tabla). Calculul se efectueaza in ipoteza c& tensiunea de strivire este distribuiti uniform pe atia laterala a semicilindrului de inalyime s,,, si diametru d,, conform figurii 1.5 c. in realitate distributia este curbilinie conform figurii 1.5 b. Pentru calcule de verificare se recomanda Tap =(0,6...0,7) Gat gs = (2...2,5)* Tap Materialele din care sunt confectionate niturile trebuie si satisfact urmiatoarele conditii: simu fie calibile-~OL34, OL37 STAS 500/2; — si aibi un coeficient de dilatare cit mai apropiat de cel al pieselor pe care le imbina; fie realizate din acelasi material ca si piescle pe care le imbina astfel incat sii evite formarea curentilor galvanici in situatiilor in care sunt expuse coroziunii —in cazul solicititilor mari se pot utiliza si ofcluti aliate. Alte materiale frecvent utilizate in confectionarea niturilor sunt: alama, cuprul si aluminiul. 1.3 Asamblari nedemontabile prin sudare Generalitati Descrierea procedeului Sudatea este procedeul tehnologic care consta din imbinarea direct a unot piese metalice identice sau similare din punct de vedere al compozitici chimice. Aceasta are loc prin aducerea pini la topire a suprafetelor aliiturate cu sau fara sursi exterioara de cildura, cu sau fara adaos de material, cu sau ri utilizarea unei forte exterioare care si actioneze in sensul apropietii celor doua piese. Observatie. In continuare se va face referite exclusiv la sudarea electricd cu electrod. In zona sudurii existi mai multe zone cu structuri diferite de a materialelor pieselor imbinate — figura 1.6. in aceste zone proprictitile mecanice sunt mai reduse decit in piescle imbinate si deasemenea apar tensiuni si/sau deformati Figura 1.6 Zonele din zona sudurii — figura 1.6 sunt: 1— zona materialului de adaos; 2, 2'— zona de interdifuziune a materialului de adaos cu cel de bazii 3, 3) — materialul de baza cu structura modificata din cauza temperatutii ridicate a procedeului; 4, 4! — materialul de baza cu structura nemodificata. Asamblitile sudate sunt utilizate pe scara larga in industria constructoare de masini de la unicate la serii mari si chiar la reconditionati Avantaje gi dezavantaje Avantajele sudurii electrice cu electrod sunt: economic de material; — timp redus de executic; — usor pretabil la automatizare; —cantitate mica de rebuturis —utilajele necesare sunt relativ ieftine; — procedeul asiguri o bunii rigidizare; — procedeul poate asigura o bunt etangare. Ca dezavantaje pot fi enumerate: — existenfa unor concentratori severi de tensiune in zona cordoanelor de sudurit —controlul sudur i este relativscump; ~ calitatea sudurii manuale depinde in foarte mare misuti de factorul uman; — procedeul necesita detensionare; —suprafeyele cu rol functional necesiti preluctiti de finisare. Clasificare Asamblarile sudate se pot clasifica dupa mai multe criterii. 1. Procedeul tehnologic de realizare a. Prin topite (STAS 735 — 79) — cu arc electric, cu flacari oxiacetilenici, cu act cald, cu jet de plasma; b. Prin presiune (STAS 736 — 79) — in acest caz, incalzirea se realizeazii, in principal, prin rezistenta electric de contact, iar presiunea prin exercitarea unor fore de apisare din exterior; incalzirea se mai poate realiza si prin frecare, iar presiunea printr-un efect de explozie 2. Pozitia relativa a pieselor sudate a, Asamblari sudate cap la cap cu sau fara prelucrarea capetelor Atunci cind grosimea pieselor asamblate depiseste 5 mm se impune prelucrarea capetelor. in caz contrar, se va obtine o imbinare de calitate inferioara din cawza arderii materialului prin mentinerea sursei de incalzire in scopul topitii pe toati grosimea, Spatiul dintre capetele pieselor prelucrate in care se realizeaza cordonul de suduri se numeste rost pentru sudare. Forma acestuia si dimensiunile sunt standardizate in functie de procedeul tehnologic de sudare, grosimea pieselor sudate, calitatea materialului pieselor, calitatea materialului de adaos, forma si dimensiunile pieselor si de conditiile de exploatare (STAS 6662 -— 74,STAS 8958 — 71). Rosturile pentru sudare cel mai frecvent utilizate sunt: — pentru grosimi ale pieselor sub 5 mm, nu este necesara prelucrarea capetelor — figura 1.7 a; frost inT Figura 1.7 = pentru grosimi ale pieselor cuprinse intre 5 si 15 mm, capetele tablelor se elucreaza in ,.V” — figura 1.7 b; Pr ig — pentru grosimi ale piesclor cuprinse intre 15 si 25 mm, capetele tablelor se prelucreaza in ,,X” — figura 1.7 c, — pentru grosimi ale pieselor peste 25 mm, capetele tablelor se prelucreaza in ,,U” (figura 1.7 d) sau in ,K” (figura 1.7 ¢). Pentru suduri supuse unor solicitiri mici se poate folosi si sudura cu rostuti in I — figura 1.7 £. La asamblarile sudate in ,U” si ,V” se impune sudarea si la radacina cordonului de suduri (resudarea la ridicina) cu sau fari curiifarea (craituirea) ridicinii inainte de sudare.in cazul imbinarii cap la cap a doua piese cu grosimi diferite este necesari subtierea piesei cu grosime mai mare pentru a se diminua efectul de concentrate a tensiunilor prin devierea liniilor de forje transmise intre piesele asamblate. b, Asamblri sudate prin suprapunere (prin cordoane de sudura in colt) Asamblarile sudate realizate in varianta tehnologici de suprapunere se pot executa in urmitoarele variante constructive: — prin suprapunere directa — figura 1.8 a; — prin suprapunere cu eclise ~ figura 1.8 b; — prin suprapunere in,” ~ figura 1.8 ¢; — prin suprapunere in cruce ~ figura 1.8 d; — prin suprapunere direct cu cordoane pe ambele parti — figura 1.8 e. LLLLLTLSSSL MA KR MESS CZLZZZZZZZLZZZA a b chs Moy © id e Figura 1.8 3. Dupi tehnologia de executie Cordoanele de suduri in colt se pot realiza in urmatoarele vatiante tehnologice: 9 —cordoane plate (a = 0,7 5) sunt cele care se executi cel mai usor — figura 1.9 a; a b c Figura 1.9 —cordoane concave (a = 0,5 s) ~ se recomanda pentru solicitari variabile deoarece repartitia liniilor de fort este mai favorabila — figura 1.9 b; — cu suprafata exterioari convex (a = s, grosimea semifabricatului supus sudurii) — se recomanda pentru solicitiri statice deoarece asiguri cea mai mare sectiune portant (figura 1.9 c) 4. Clasa de executie Din punct de vedere al clasei de execugie asamblitile sudate se clasificd dupa cum urmeaza. a. Clasa I de executie imbinatile sudate supuse unos solicitiri mari care se verificd integral din punct de vedere al calitatii (cazane, recipiente sub presiune, autovehicule, poduri, macarale). b. Clasa I de executie imbinarile sudate supuse unor solicitéti medii care se verified partial din punct de vedere al calitati c, Clasa III de executie Presupune solicitéri reduse care nu sunt supuse unor conditii sau incercati speciale de receptie. 10 Elemente de calcul ale asamblarilor sudate Determinatea stitii reale de tensiuni din piesele sudate si in mod special din cordonul de suduri, este 0 problema complexi. Prin corelarea si completarea cercetitilor teoretice cu datele si observatiile practice, s-au creat modele de calcul viabile cu ajutorul cirora se asigurx o bund siguranti in exploatare. Caleulul de rezistensi se efectueazi cu ajutorul relatiilor din rezistenta materialelor, tinfindu-se seama d ~ sarcinile in cauzi atit ca mirime, ca naturi a solicititilor produse si ca mod de variatie in timp; ~ dimensionarea se va efectua astfel incat sectiunea cordonului de sudura si fie tot atitt de rezistenti ca si restul sectiunilor pieselor asamblate (condigia de egal: rezistenta); —atunci cénd in sectiunea cordonului de sudurt apare o stare compusi de tensiuni, tensiunea totali se va determina prin insumare algebrici sau geometrici (la cordoanele de suduri in colt) sau prin insumare algebtic’, geometrici si prin aplicarea teotiei energiei de deformatie (la cordoanele de sudur cap la cap); ~in calcul nu pot fi luate in consideratie tensiunile remanente, motiv pentru cate se vor lua masuti adecvate pentru inliturarea sau diminuarea acestora — tratamente termice si/sau mecanice corespunzitoare; — lungimea utili (portanti) a cordonului de sudura este egal cu lungimea reali numai in cazul cusiturilor inchise; la cele deschise, din cauza arderilor locale la inceputul si la tetminarea cordonului de suduri, lungimea util /, va fi considerati mai mici, Daci semifabricatul supus sudutii are lungime / si grosimea s atunci in calcul se va considera = la in care a este grosimea cordonului de suduri. in mod uzual, acesta ate valori cuptinse in intervalul (1,1 + 1,25), u — in cazul solicitirilor statice rezistentele admisibile ale cordonului de suduri se determina cu relatiile Gas =kO Oy Tas Oa. . 4 in cazul solicititii de in cazul solicitirii axiale si forfecare; in expresiile anterioare &, este coeficientul care fine seama de tipul cordonului de suduri (cap la cap sau de colt) si de felul solicitarii (intindere, comprimare, forfecare, incovoiere, risucite) iar ~ este coeficientul de calitate al imbinarii sudate care depinde de tehnologia aplicata pentru tealizarca imbindtii ai de rigurozitatea controlului de calitate efectuat (partial sau total) mai poate utiliza si relatia de calcul a rezistentei admisibile a materialului amblate din care sunt realizate piescle in cate coeficientii de siguranga la rupere sunt ¢, = 3 + 4 pentru materiale fragile si la curgere pentru materiale tenace ¢, = 1,5 +2. Calculul asamblarilor sudate prin cordoane de suduri de cap Asamblitile prin cordoane de sudurii de cap (cap Ia cap) se pot realiza in mai multe varianteconstructive, in functie de conditiile functional — tehnologice impuse. Analiza stiri de tensiuni se va realiza pentru urmatoarele trei variante: asamblarea a doua table cu cordon de suduri drept, asamblarea a dou table cu cordon de suduri inclinat si asamblarea a doua jevi cu cordon de suduri circular. Asamblarea a doua table cu cordon de suduri de cap dispus perpendicular pe directia fortei F a) Solicitarea la intindere de catre forta F in sectiunile cordonului din dreptul pieselor asamblate se dezvolti tensiunea normala 12 josiea seuilabrivalului a gosimea vor Jouului de sndara ) )M M, 7 a -grosimea cordonuli ‘sudura =p M, Figura 1.10 b. Solicitate la incovoiere cu momentul incovoietor in cazul in care sarcina care actioneazi este momentul incovoietor M, (figura 1.10) se dezvolta tensiuni axiale care se calculeaza cu relatia lui Navier in care modulul de rezistenpi axial se calculeazd cu relagia fa 6 Daci satcina care actioneazi este momentul incovoietor M, (figura 1.10) deasemenea se dezvolti tensiuni axiale care se calculeaza cu relatia lui Navier 1B Asamblarea a doua table cu cordon de suduri de cap dispus inclinat cu unghiul « fata de directia fortei F Conform figurii 1.11, forta axilala F, se descompune in doua componente: o forti axiali F, si o forta tiictoare F Figura Lit Astfel solicitarea este compusa si necesita calculul unei tensiuni echivalente utilizand relatia Secriv.s = lo? +302,

    You might also like