Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Bcucluj FP P68 1865 001 8 PDF

    Uploaded by

    sypha163
    10 views12 pages

    Original Title

    BCUCLUJ_FP_P68_1865_001_8.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    10 views12 pages

    Bcucluj FP P68 1865 001 8 PDF

    Uploaded by

    sypha163

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 12
    Koia ene lope si ee stica cu ilust Bite i oceare tna Pret esi Cancelarita re Strat'a comitatul hee wefawente a ae prime st opie GHORGLU BARELY. pre dlu Georgiv Ba- ritiu? Nu vomu serie dara mai pe largu despre activitaten acestni bar- Datu; nw vomu spune influintia a ulu a supra desvoltarei spiritului natiunale; nu vom meritele sale ne- disputabili, cari de multu i eluptars nume nemoritorin i ar fio vat tru nativnea romana vinindw a-i spuine este sice a fuente d Baritiu’? natiunea a din eee edit pati ceundsee forte bine fap- tole lui, si eeluee va serie candva istori’a li- va ine Cu oeasinnen neésta Grasi_suntemu in pl eur’ pi 1¢ 0 dorintia espri- a in nnmerése epi tote partile, o dorintin comuna alw publiculai romanu : in nrula pre- sinte publiedmu por= tretuln eel renu- mitu publicist alu nostru in Austria, pe cle eu totu dreptulu In-potemu numi : fan datorinln preset roma- ne de dinedee de Care lipsa ¢ nme! atu esee- — Este ore in- ‘a, carele sé nn seia ed acuma avemu sé vorbimu des- Georgia Baviti semné intr’ ens'a numele Georgiu Baritiu cu litere de auru, ir noi ca simpli cronicari inregistr’imu act numai pe scurtu edte-va schitie din vieti'a aces- tui barbatu binemeritain, cari daca sunt defee- tudse, sunt a se aserie, — afara de debilitatea penei néstre — numai modestiei sale. Domnulu Georgi Baritiue naseutu Ia 4 juuiu 1812 in Juculn de josu in comitatula Clusiului, tata-seu erd preoin gr. e. mai antitin invetiase in scol’a normale din Tresedu, apoi merse in léganulu literaturei néstre : la Blasin, unde absolva gimnasiulu, De acolo ealetori la Clusin si aice in liceu asculta eursulu filosofien. Ca cea mai mare parte a barbatilor nostri din treeutu, asia si domnulu Baritiu si-alése ca- | rier’a cea preotiésea si intra in seminariula | atunce, numai episcopesen, é acuma arciepiseo peseu si mitropolitany de Blasiu, in aceln sem nariu in care studiara si Andrein Muresianu, Simionu Bamutiu si alti nemoritori ai nostr La anulu 1835 fu numitn profesoru de ft | siea In ginmasiulu de Blasin, dar ca atare potit fanetiuné numai unu anu, ed-ci in anulu urma- toriu fa chiamatu la Brasiovu, unde organisa 0 scola comerciale si comunale pentru comunita- tea beserieésca romana d acolo. Impreginrarile d’atunee lu-induplecara spre studiaren istoriei si a politice, Pe tempulu acela strarile pohitice erau forte erivice pentra noi, magiavii si sasii Inerau din respoteri pen- tru asigurarea esistintiei lor; spiritulu natinnale incepit a se deseepta si Ia romani, dar densii in | tota monarei’a austriaca nu aveau neci unu or- ganu de publicitate, in care barbatii natiunet sé desfiisinve opinianile lor in privinti'a causei uatiunale, — n’a fostu neci una medilocn prin care conducatorii sé spuna natiunei: ce eale ave @a uma, — n'a fostu neei unu dinarin in eare poetulu sé strige in tonulu tunetului Deseepta-te romane din somnulu cela de morte! | Atmee domnulu Baritiv Ia anulu 1838 | fandi in Brasiovu Gazeta de Transilyania’ si ,Foi'a pentru minte, anima si literatura E de prisost sé amintimu de grandiés’a influintia ce a avutu aceste diuarie a supra desvoltirii | spiritului natiunale; potemu dice ed nu este foia romanésea, eaten sé aiba mai multe mérite pentru natiunea néstra de citu betran’a ,Ga- | zeta“. Diuariulu dlui Baritiu in seurtu devini loculu de intalnire alu celor mai renumiti bar- bati sinu putini dintre eei mai poporali pooti | ai nostri d’acuma, in ,,Gazeta* publicara pri- mele lor ineeredri. Atnuce inea si fratii nostri de pesto Carpati se interesau mai multu de in- treprinderile néstre literarie, literati dacolo lu- crau bucurosu pentru Gazeta ér publiculu eo titoriu o partinea materialminte, — ceea ce pote esplica si d'acolo, ea pe atunce neci la ei nu pré eran foi publice. Din Baritiu in interesulu foilor sale in anii 1839 si 1845 caletori Ia Viena si la anulu 1845 abdise de postulu seu de profesorn, Anii 1848—49 sunt de trista. memoria pentru barbatulu nostru, anume in Martiu 1849 insurgentii Iu-depradara mai de téta averea miseatore, cautandt ca sé-lu si omdra. Totusi fugindu, din gresiéla, devini ia prinsore rusés- ca si fu internat in Bueovina, Rentorcandu: in 1 Dec. 1849 primi érasi a supra sa redig Gazetei, dar in fauru 1850 fw silita a se | denon Datunee ¢ colneratoriulu primarin, asia dicandu sufletulu Gazetei, In 1853 primi direc: toratulu fabricei de hartia din Zernesei, in inte- resnlu acesteia intrepringe o caletoria prin Bel gin, Francia si prin Svitieria. La constituiren Asociatiunei Transilvane in 1861. fn alesu de seeretariu primariu, si in 1863 fu numite rea istw Ia dieva Transilvaniei si totu in anulu acestu-a Iu-alesera de deputatu la Senatulu ime poriale, unde starui mai alesu pentru redncerea contributiunei si pentra infiintiarea de edi ferate Din opurile sale mai amintimu:,,Cuventarea sco. lastiea* (Brasiovu 1837) ; dictionariulu compusu ea Munteann si Polist si,,Calindariuln pentru poporulu romanesct (inceputy 1851.) Dar opurile aci amintite sunt numai luerd- rile sale secundarie, eee ce i elupta remmele colu mare, este activitaten ca publicistica, — cu totu dreptulu potemu intari, ea in Austria nu avemu neei unu barhatu, earele sé fi lucratn mai multu pe eampulu jumalisticet romane si carele sé fi pasitu pe aeésta cariera eu mai multu studin decdtu densula, In anulu 1863. ca Ia alu 25-le anu alu ac tivitatii sale publicistice femeile romanedin mai multe parti lu-suprinsera eu felurite saveni Din viéti’a-i private amintimu ea ¢ tata de familia, a avutu noue prunei, din carii cine’ sunt in vietia, patru a casa, fetiti'a mai mare maritata. Inchiamu aceste orduri cu doriati’a, ca Dadiew atotu-potintole s@-i coneéda a ajunge in viotia acelu minutu, eand va poté sé dica eu Simeonu : Acum demite Domne posierbula ten, ed-ci ochii mei vediura mantuirea poporalui meu! CANTEEE DS 2 BE AMD L Eu ti-am serisu 0 presiora spre chipulu ten plata tu dallas edi © cumma mi-ai facut, Si dieanudu et se envine Asia cantaretilort, © pusesi_pe eapm Tx mine, Suridiondie inewntatora, Lotisiiea. “‘wenntati Tava te de 'neanmvata, Ci — de vrei sé-mi inci ondire — Daani nm dulew sarutatn ; Cicei » duleo sarutare De pe flor’ in fumes mare — Peutra téte na o-asin dat i Dusinauii ferieired nel ‘Viaw clevetity, m'at aeus Tau xpust acein multe rele, "Pot ee-e atu si e xpuareate, Ab! inst of din vesbunare, Acele numa tes seornitn, Si de peeatnta meu cet mare Neei inn enventa nu ti-an vorbitu, Cicei nn tam spusu necea, fetta, Ci eu une simple rnecitora, Cateza +6 te auovn lelitia, Vos anger malty ineautator ur, Cru te-am vedtint pe tine lelitia ntdin-si data, Mi-ainew aminto hing, e@ frundiele ewless Atunei evi y/ afar o thm inmurate, Dar svave primavers in animioe’a me Acca © vérn Tina xi sirele straluce, Dar diuin’a mes-e plinn de ernie rece, greas Summ vexeedlu de ‘utristare, tn bela dina dnlee, Iosif Vuteanu. Cicei exci depart tare, aw prin Mai bine morta. Nowe rake, — ©) Ospetii cu mirare eunosenra in strainula curiosu, pre unulu dintra infricosiatii unguri, despre acarora sosire audira si ei inca mai de- demultu, deci asta ivire a lui precitu a fostu de neasceptata, totu asia si suprindietdria er pen- tru densii, Atunei atletulu cu pelea de pantera dupa o seurta inchinatiune eu reverintia, sucinda un’a pe mustetiele-i sparlite, astufelu incepit impo- sant’a sa oratiun — Am venitu la dta domnule Lobortin si dueele meu, vitézulu Elemiru m’a tramisu aci eu acea insareinare, ea sé-ti spunu dtale, sé nu-ti prapadesei omenii inzadaru, si spre scutiren vietiei dtale si a rudeniei ce vei fi avendu, sé te supuni poterei nemarginite a Tui, mai departe ti potu spune, ed impreuna eu ai dtale poti parest cetatea in pace, dar’ inse daca vei cutedié nu te supune, sé tremuri de mani’a ungurilor! | Dupa care vorbire, soli’a marétia seuturh | odata pelea de pe umeri, cand ghiarele fiarei batute din arama zuraira sii numai Ja zurai= rea acestor zurgaiele se descoptara dspetii cu- | fandaci. : | _Lobortin se vedea a fi superatu de acestu evenimentu neaseeptatu, dedrece avea putieni | voiniei pe langa sine, dar si spre adunarea | acestora acit nu prea avea neci tempu neci oe siune, — inse inerediendu-se in eroitates aces- tora si nevoindu en sé predee cu lasitate neésta | fortarétia tare si avuta, indata eu deplina resol- | vare se adresd catra soli’a magiara — Nobile erow! Nu voiescu sé disput eroi- tatea si bravura Domnului teu, eu preabine seiu, ea pe unde a ajunsu clu, miserabilele po- | pore i-s’au inehinatu lui, dar’ eu juru pre Ddiew! sisabi’a mea, cd aeésta nu se Va intempla act; daca inse va avé voia domni’a ea, aiba cura | giv, vina si véda, co ¢ in stare a face unu erou carele cu sabi’a in mana a ‘nearuntitu, — euté dia dieu, — dar’ mai odata jurn, ea pana ee in aceste vene va mai eurge o picatura de sange, pana cand acesie mane voru mai poté aredica | bueatic’a acést’a de feru, voi nu voti intra aci, si dacatveti intra, acésta numai peste cadavrulu | men si ale eroilor mei veti poten-o face! | ___Solulu so duse, ospetita se fi ce era sé se tiena acit, se aman pana Ia unu tempu mai fericitn si toti cautara de ale sale. , cununi’a UL | | Diorile se revar: Sorele ce se ‘naltid dintra munti "pn vest- mentu purpuriu imbracé culminea dealurilor, pecand cu radiele-i aurierespandea intunereeulu de pe tienutulu intregu; eu incetulu— ineetulu se estindea 0 panorama ineantatéria, la acareia, ivire stelele sehinteietérie se cantopiau in lumi- n'a sérelui, natur’a ‘ntenerita numai acii se des- it cept, dar’ in cetaten Ungului demultu erau in | picidre. In cetate, susa pe muri fortaretiei si in pregiurulu ej misicau si lucrau din respoteri, apoi fiecare grabi In loculn sen si fortaréti’a se | inchise. Numai o mica ostire padi calea de eatra Verebovina, cand si cand se veded eiite unu ca laretiu fugindu spre cetate pentru de a aduce seire despre misicirile inamicilor Betranulu Lobortiu umbla im tote partile inbarbatandu putienii dar’ eroii sei ostasi, intre carii ev si Ivanu eu ostasiinea sa. & Citva tempu sé lasimu afara in frign pre | Gibraltawn. (vedi ostasii oeupati eu ale sale si sé intrame pe o | Glipita in chili’a Zelei. — Si tu nu te temi drag’a mea, de inami- | tre. a sub ca, intrebi: Ivanu continuandu vorbirea rupta si inbratiosianda cu fragedime tal tire a amantei sale — 0 Ivane! cum asi poté sé me tenn acolo, unde si tt vei fi en mine, — vedi en nu me indoieseu ed tata-hi meu cel bunt va bate si pefugé pre inamici, si spoi — — apoi éra | vom fi voiosi, voniu fi fericiti; da, Ivane! fe riciti, precum nvam fostu inainte de ce te-asi wunosentu — o! eatu de bine vomu trai Dragalasi'a Zelina, angerulu celu blandu neci act nu potea cuprinde, ed o di, o ra, w miinuta inea eita nefericire pote aduce eu sine. Da, iubitulu mea! — continua mai de- parte cu blandetie. — ah! edtu de fericita me simtu eu in presinte, — cand eugetu la viéti’a, de rain ce vomu avé noi, tremuru in fericire ca fldrea leganata de zefirulu amorosu..... De-aeu “nainte mai placuta mica fi prima- vér'a, mai placenta iérn’a, cf viéti’a, mi-e plina de amoru, de amorulu celu mai fericitoriu, apoi eu sé me temu? nu, eu credu eafericirea néstra nu va fi conturbata prin nimicu, nimiea... . 1 Deie Ceriulu ca s@ nu fii insiclata in credintia, dar angerula meu! nu poftesei ére sé | mergemu in gradinutia, ef ei vedi ce demanétia fromoésa s'a ivitu?! — Da, da sé mergemu! — dise Zela si rae diemandu-se pe bratiulu Ini Ivana eontinua — ints” adevert ce demanétia incantatéria, dar’ mult mai frumésa si inuimité amorului nostru ‘a urea.) Joann Somesiann. Biografi’a lui Georgie Lazaru. | Domnule Redactoru! Nuwele Georgie Lazaru ajunse a fi sinoni- | iu eu epoe’a renascerii natiunii romanesci din | tiér’a romanésea, Inse eine a fostu ore acelu Ge- Lazaru, pentru ca sé fia in stare dea destepta din somnulu mortii pe o natiune in cursunumai de patru pana in cinei ani? Diu Joann Etiadu fosvulu invetiacela si apoi suece- soru la catedr’s lui a impartesitu in Curierutu seu romaneseu nr. 64 si 66 din anulu 1839. | atit’a pre cdtu a seiutudsa pre atunei din vieti’a profesorului seu. Ci Georgie Lazara e mortu de | Ja anulu 1823, adeca de 42 ani, prin urmare generatiunile mai dinedce abié mai au de unde- | Iu cundsce, pentru ed Curierulu din anulu 1839 parte s’a perdutu preeum se perdu mai tote diuarele mai alesu cele politice, parte n'a stra- | batu neci in diece esemplarie anumo in pa | tra unde Lazaru se nascuse si in care se ada- pase in seiintie, Deci eu me rogn ca reprodu- céndu si in Familia eele serise de dlu Jilindu | despre Lazarn, afli totodata locu inca si al- | torn date edte s’an mai potutu culege din vieti’a Jui en atatu mai virtosn, pentru ca publiculu sé aiba osasiune de a eundsee si enusele cari au in- | demnatu pe dla Conte Scarlatu H. Roseti a pune | fostului seu profesor unu nou monumentn con: statatoru din doue petri mari de marmore ro: de la Pesta in loculu erucei vechi eare neci de cum nua fostu de marmore preeum serie dlu Eliadu, ci de pétra farmiciésa din care causa | cam de ani 25 incéce epitafiulu vechiu s'a ros | mai pre diumetate, in eétu acea parte rosa nu se mai potea citi de locu. Fost’ au adeca in dilele Domniei lui Geor- gie Bibescu pre cand o mica societate compus: sub condueeren dlui Petru Poienariu pe atunei | directoru alu sedleloru natiunale deschisese — pare-mi-se in a, 1844 — o lista pentru colecta | de bani, din carea erd sé se ridice lui Georgie | Lazaru unu monumenta maretiu in Bucuresei in | curtea colegiului de la S.Sava; din acelu planu inse nu se alese nimicu, din causa precum so a pe atunei, ea consnlatula ruseseu nu a potutu suferf ea sé se puna monument unui | ou earele cutediase a propaga sentieminte na- tiunale romanesei pre acelu pameutu, pre eare nu nomai prineipele Demidoff in itinerariulu seu, ¢i si in ins'a-si_politic'a rusésea Iu-dechia~ rase mai de multu de teritoriu bulgaro-ruseseu, Inte’ acea tiér’a romanésea treet pana in dilele néstre prin edte-va prefaceri forte mari, adirile vechi de la S, Sava inea so prefacura | ruine, éra in loculu loru se innaltia acade- ml'a cea noua, monumentala in dimensiunile sale, neci decum inse in materialulu din carele este aceeasi cladita. Deci se pare ea diu Roseti i-perdit rabdarea si ne mai voindu e¢ astepte pana ce i s'ar da ocasiune de a coneurge si din partea sa la ridiearea unui monumentu in Bu. curesei, se determin’ inca din a. 1863. a ridiea lui Lazar din mijlécele sale private unu mo- sumentu in Avrigu acolo unde repausa osemin- tele seeluia. In maiu alu a. e. monumentulu se si ridicd si remasitiele pamentesei ale lui Lazaru binecuventate din nou prin preotii local se asiediara in cript’a cen noua, pe care se puse pétr’a cea mai mare, ér In eapu crucea totu de more provediute amendoua cu inseriptiu- nile cari se impartesieseu mai in josu. GB. Totu eri degeneratic si amortiela in cole ce se atinge de numele Romanu si patria, pana sé nu vina repausatuln in ferieive Georgie Lazaru in tiér'a néstra. Limb’a incepuse a se corei ied de totu; in santele becerici preotii si cantaretii avea dreptu fala a face sunt’a slujba intr’ o limba necunoseuta de dénsii si prin u mare schimonosita in gur’a loru_nedeprinsa eu déns’a; cantarile de slujb"a santei liturgii se tipa. rea intr’ o bocovna eu literile slavone in limb’a grecésea; preotii de Ia mahalale*) cum si chiarw cei de prin, sate, ea s@ imite pe cei de prin tar- gu, ii vedeai Anginfindu-se cantandu : .,Agios ofteos, aesion estin ow aliftos s. ¢. 18; parintii se bueurau cand andia pe fiii lora dieéndu ,.pa- terimon, si pistevos, era de gele sant’a religie a audi cineva Domnése’a Rugaciune care s¢ dice in audiulu tuturoru ce se afia inaintea Domnu- Ini cerendu ea sé fie voi’a Lui, preum se face in cern asia sé se faea si pre pamentu; cerendu panea cea spre fiintia, adeca sé nu ajunga, dupa cum a ajunsu Finlu omului mai josu decétu 9) Suhuabi fiarele padurei si paserile cerului,neavendn un | Luatu dé mieu de sé-si plece eapulu; cerenda ea s6 le ierte gresialele intocmai dupa acea mesura cum potu ierte si ei gresialele celorn gresiti, (mare le- ! mare osinda chiamate!); ceea ce © mai gren din tote, de anu fi dusi in ispita. Cata gele dieu eri sé audia norodulu aceste nepretinite si dumnezeesei envinte ints’o limba ee nu o intie- legea; si in vreme ce bictulu copilu angana aceste vorbe ceresci, si parintii Ini se singanfi de bucurie de pelticirea acestei fiintie nevino- vate, norodula din Ineasiulu Domnului, pote ea si da cote si-si resucea mustetiele! Gata gele era sé audia cineva Simbolulu eredintiei, sem- nulu dupa care se cunésce erestinulu in coea ce erede, cele douespre-diece articole ale acelui santitu contract ce facemu eu Cristosu si Beserica, cindu priimimn santulu Botediv, ale acelui juraméntu, ea sé diew asia, ce incheie~ mu, ed vomu pazi in evedinti’a néstra si vomu erede pana la morméntu aceste doue-spre-diece articole intarite ew pecetea Darului Duhului Santu! Omenii vinn in beserica ca sé asculte cuventulu Domnului si sé-si aduea aminte mai desu de ceoa ce s'a fagaduitu lui Domnezou contract nda cu Beserica, Cita dar degeneratie era si in religie si in nationalitate eandu Roma- nulu ajunsese a avé dreptt fila a batincori asia religi’a, nevréndu ce intieléga ceea ee Iu pova- tiuesce ea, astupandu-si audiolu Ia glasulu oi cela mantuitorn, punendu intradinsu ale vorbi intr’o limba ce nu erd a parintilora lora si pe care nu o intielegea! Candu alta data aru fi potutu mai bine a se protivi acelu versetu alu proorocului: ,urechi au si nu audu*, — Totw era degeneratie si amortiela! — Esindu din bi- serica, vedeai pe geluitorn a se sili sési dea Jalba edtra stapinire in limb’a greeésea, a se yugi de aleatuitoru ea s'o faea ceva mai ieli- niea; cine era boieru, ii eri rusine sé diea ea ¢ Tomanu, cel cu parinti neeunoseuti, daca scien doue trei grecesei, nn mai vrea sé tréea de ro- manu, dieci ed e grecu. Numele de tata si de mama eré nume mojieesci; p'aci eré faca si Dumnezeu babaca alu émeniloru nobili. Acést’a era starea Romanului intru aceea ce se atinge de inim’a side sufletulu lui edndu a venitu George Lazarn, — Tota tie si amortiela Georgie Lazaru Sa naseuin mtr'anu satu, Avrign, Kinga Sabiia, pe mosi'a Ini Brukentalu.*) gatura! mare. vorbs cerendu sé i seape de *) Avrigula ta fasta nie odin wiosiia a fami- lied sasesei Hewekenthual, ea fost si eats comana liber 28 eas’a acestui magnatu alu ‘a ereseutu cu ingrijire de edtra Ungariei**), | acestu nobiln care a sciutu in multe chipuri a | intrebuintid bine averile sale, Ma pe urma, prin ajutoriula patronulai seu intvandu in universi tatea de la Viena, ‘sia facutu eu mare sporu cursula invetiaturilora. In vreme mai de doue- dieci ani avéndu inlesnire a eultiv’ seiintiele in mai multe specialitati, sa dite mai pe um dinadinsulu spre invetiatur’a Teologiei, find otaritu unuln dintre eandidatii de episeopu alu Ardealului, de eredinti’a greeéea neunita, La numnirea episeopului, fiindu alosu Prea Stantia Sa celu in fiintia episeopu, parintele Moga, La- zar s'a hirotonisitu arhidiaconu alu Episcopici, sis’a oréndaitu invetiatoru al teneriloru ee se gatescu pentra darnla preotiei, — Intemplan- duse vre-eare neintielegeri_intre repausatulu si intre Prea Sainti’a sa par. Episcopulu; Lazara a trecutu in Brasiova, de unde ea anu inveciatora ala copiilora repausatei Logofetesei lbareanéseai, fa treentu eu acésta cocéna in tiér’a romanésea la noi, Aci in vreme mai malta de unu anu se apucase de profesi’a ingineriei, Printracésta s'a i eunosentu repausatului Bapului C- Bala- cénulu, atunei Logofetn de tier’a de susu. Acestu boiera avea o judecata sanetésa firésea; era unu tipu de vechiulu boierisimt alu tierii, unulu din aceia ce an'lu striease inca moda aceluti veaen, adeca mod’a de a nu fi ro- manu. Vorbirile cele dese ale Ini Lazaru asupra romaniswului, aflara in repaucatulu Balacénnla una protector inrévnatu, Din norocire, acestu boiern se aff dinpreuna eu ginerele sew oforu al sedleloru (grecesei atunei.) Lazaru insufla in nim’a acestui romsinu ineredintiarea ed sé porn invetia seiintiele in limb’a patriei, Efori'a facia anafor’a edtra fostulu Domnu Caragea, eerendit & se statornicl o seéla romanésea in santulu Sava spre invetiatura, seiinticlora in limb'a nationala.* Cuvintele aceste de sciintie ,,in limb'a nationala se parura printiului ev ‘to tulu nona si nepntinciése de a se infiintias cn téte aceste, pentru curiositatea Inerului, po- runei a se adund divanu spre ase chibzni daca este limb’a eapabila de a esprimé, deslusi si desvolta foldsele seiintielorn, In divanu a fos ehiamatu si repausatuly Beniaminu ce se alla alunei antdiulu profesoru in sedl’a greeésea de Ia Magureanulu, de matematiea si de filosofie; dinpreuna a fostu chiamatu si Georgie Lazara (Va urmé.) fo bueata de loc Not'a impartes a'si cumparas . Mem. Saveniri si impresiuni de caletoria. L ~Sénu te domnésea dorinti atele departate si da merge, vedi @aprope poterea regiloru, £6 fii folositoru tierii tale dedi si la placeri; d desiért’a stralucire a mariri si ceriloru urmate de dorere !* Sentiemintele tale patriotice s'aru sehiimba in sfer’a lumei mari; simplicitaten datinilorn pere unde domnesce voluptatea, Deca patri'a ta nu-ti ajunge, tu nu esti demnu &é fii, si ferulu plugului helvetiony sé te nutresea eu produ tele unui pamentu fiberut Cu ce aliele poteam sé ineepu mai favora- lnle, deedtu eu aceste patriotice si inspirate eu. vimte ole marelui Lavater? Eu care vinu 4 Yorbidennu plain alu patriei mele, acestei Elve- tie reu eunoseute ... eum mi-a disu eelebrulu Vegeazi, eu ce poteam preludi mai inmiseatora lectin eu accentele ce resuna pe vaile afunde ale Elvetiei bine cunosente, fericite, dar’ mai gre susit de tore, libere? Cu ce asin ft it cctitorului Ampresianite mele, candutrebue x Hechiara de la inceputu, ca nu voiu spune nec de splendorea orbitére si farmecele, neci de cen. “mentalitatea sén chiar si frivolitates Paris. Tui; neci de grosulu materialismn si céti’a eterna 8 Londrei: nei de aspectulu erandiosu dar” po- somoritu alu Romei; neci de tier unde dom. nesee o primavera eterna séu q eterna véra, unde fruetele aurante se ingana eu florile pe ‘elasi pomu; unde noptile sunt mai feumose ca dilele nostre cele mai serine canta mai frumosu decdtu privighitorele nostre, sén unde poporele sumt multu mai fericite sé wuliu maj strivite si mai netericite . . sé mai spunu deciitu cine? Da, nu voiu spune nimicn din tote aceste, pentruced sértea nn m ainmai sé le wi a da vi ea atati alii Nu vei invetia landu-te Ia joeu furmecnla petre- dar’ ce u. Nu, pentru ea sortea m’a Jegatu eu trupulu de gli ava legatu on anim renlu ei Vi voiu spune de patri’a men — en sé-vor- beseu dupa intielesulu color vechi, — de acelu plaiu unde am sorbitn prim’a ora aeraln vietii, si'unde am sburatu prin duleii ani ai copilariei ‘a si sufletu de binele si tier’a Hatiewului — cum vreti! Cunosce-te pe tine insu-ti! dice filosofalu, Cundsce-ti patria! adauge patriotulu. Ah! reu ne eunoseemn pe noi insine, si din nelericive pretinesce, o june helvetiann, | unde vrabiile | ‘a Jacate sé le vedu, fara | 'a patriei, precum Ddieu | a flniurulu prin florisde Faleusargentina, Valea | mai rea nieuw emu patri’a. Cotimu volume, deca le avemu, pen- ca sé vedemu tieri departate, cari nu ne ingu intru nimic’a, si pentru ca in urma sé ine vetidmu slabitiunile loru, A! ee? pat seestu peteeu de pamentu, de care me impedecu in tota div’a, acest’a sé nu-lu eanoseu eu 2 Astue felu dicemu inganfati si orbiti, si lasduiu sé ni treca pe din aintea nasului intr’ o di ea ‘utr’ | ala, tote insemnatitile, tote frumsetiele ce as- }cunde in sinntu seu pamentulu natale, Da, not avemu gustulu musceloru ee treeu peste flori si Rusine, de tei ori rusine! eum vomu iubi © tiéra pe eare n’ 0 cunoscemu sineei nu voimu | cunosce? De sigurn en instinetula animalu- Ini pentru d'a pasce bine, d’a bé bine oi d's dormi si mai bine. Da ori-eare face astufeln, ex ungue | Tulu, eare istorindu Ini Ludoview, pare-anice, | alu XIV, de cele ce vediuse prin tierile strain | — in urma I’ intréba regele sé-i spuna ceva si j despre patri’a sa. Ungurulu se paren ed a ea- | diut din stele, atitu de strainn se vediit in pa- | tia sa. Date, dise regele, si ennosee patri’a ta, | apoi vina si-mui spune de altele. Me numescu caletor in valea natale, Mi- atribui uou aeru de strainu, in eas’a parint |eum asi dice. Ah! me semtu strainn, nu me potu nomi a casa, Precum paserea numai pana | stuvei si-namesee cuibulu alu seu, pana candw i creseu aripile, i shéra : astufelu si eu cresean- | du am sborain sim’am departata. De cate ori am revenitn, Watéten ori m’am semtitu tot mai strainn ea wai nainte, Watatea ori s’au ris pitu din giura-mi negurile misteriose prin jamblimu ani, tocdmu mii, tr care mai nainte tote le vedeam ea intr? 6 Ja- j tema magies, Watiten ori cunoseeam mai bine | realitatea, Pentru ea sé cunosei adeveratulu } pretiu ala unui lueru, trebue sé te desbraci de tote afectiunile. Pana acnm am privitu acésta | vale cu ochi ratecitori si beti damoralu si fur- meculu ce esala loeulu suvenirilora copilaresei: | unde amu murmuratn prima 6ra dulcile nome niama, tata si Ddiew. Astadi candu velulu copi- | laviei mi-a eadiutu de pe ochi; candu famulu | llosiuniloru sa rispitu ea tote fumurile; eandu valurile animei se misea numai ca suprafaci'a | unui lacu Tinistitn dar? afindu sub adiarea lina | si roditove a zefirnlui din main, astadi anda | idealutu se apropia sé «lee man'a ew realitatea : astadi vinu eé privesen mai atentu acésta vale, | léganulu meu, preeum privesce copilulu creseutu | leganulu in care i spune mam’a ed I'a dainnitu, Arone Densusianu. GIBRALTARU. (Vedi ilustratinnea de pe pagin’a 96.) Strimtirea de mare co desparte Ispania de Africa sein, e2 € deo insomnatate pentru téta limea, dere- ce accsta ¢ealea dle navigatinne ee Kéga maren atlan- tiea ex con medlite Pe mall de eatea.Ispania 90" ea, po ear oahnesee inspamanterdres forta- Avoptule sem altia iu evlost dle at in Gibratora, chei'a vmvigatinne’ pe méxile susuamintite, Cine sta rpeneser acostt punt insert, diapune totaror nailer mnediterant. Aci fmaue'aAngtich punetirie, fexrea et tot co tree pe mt fale ew sup Gibraltar colo mui de tomate ex n'a a ceule, Aci desealoett bu anu vik, si mmamitn acc nutele li Paik. Mat tari rex Tsao, pavet ead la tn 1 asupra fortaretied 1a fiver: crmoseutu inex in tempurile tra eolumnele bai Er 711 ducole arabu 1 a atanea Giblal-Tarike devenitu sub stape- 1704 sub batai’a de n numele arehiduceli oredive fir neupata de anglesi austriacn Caroli, ai de atmel neintrerapta 0 stape- alin Gibraltar, dar’ fora ee glesii vanoseu bine insem- w arita sange, & ncostei ehitie de taria contra atneurilor inamiee Dintra aceate bataie mai rennanit » asaltula din nul 1782, Sub pilele muntelai era 30,000 frances si spank, ene’ fnew mini multe. sporantia.avean in ba ai o scutite prin due a bonbavlamintele cole mai erancene | a= Doe astutel de by wave ai totwléuna resista cu riele notatsrie, carl asin eran eopersm saw Ti pot stried eo erie or aolalta eu 397 nui: socotinde Ia fievare tan 36 stasi, potoren aeostor baterie trecea peste 14,000 ostasi, Ine 15 acpt, 1782 ea inceputu ataculu gevzavn, Hliot, comndantele anglesu a probat ex a6 descarce lobar inficate asup Daterie’: inse nil pot cite trcbii de acoste ele Schwonke stuned mune Bun de ene Wick Iu-aajutate (in pripae nu euptorin, sbarile aprindietérie ew seriele ardiendu si n foeuln. Nope ra altele ina imine ete an porplesi ru aveste, Aen carge ole, diy midianall se «3 vee wamieii indesiertn ae nisin tea Tn 1 Gre of Ieatevie arioat p ncepa sf ala, Ostasiies amenint fate Day a trinise de cvansiuantele angles, inpedec’ in.

    You might also like