‘ORADEA-WARE /NAGYVARAD) | Bs én fecare duminec. ANUL XXVi | pi teiul pe uy an ty a ao iale rn Redacfine ho | a Seas Hy ee ‘S august st ‘ada petatala 79 2 Pentru Romania pe an 251¢i Tinereje: nebunete. = Novel, Joue neveste, — una mai frumési ea alta, Améndoue brunete, améndone tinere sin- eobujorate; cand te uitai Ia ole, se pirea ed "n- TS flores. § La olalti crescuse ; améndoue zélude si sburdalnice, — si de-odath se maritase amén- doue, Deosebirea intre ele era: ci Tinca era ceva mai sfiicids’, ér Linea mai curagidsi, si ceva resfiat Altmintrenea intru tote erau: una Tinca, alta Line S'au maritat — améndoue dupa advocati. Ca 31 ‘vand-jier-fi-fost-menit s& remank gi mai departe de categorie, ca nu cumyaprictenia lor si devina cumva stirbati. Prictone au fost ca fete si prietene ca neveste. Dar barba(ii lor nu erau pe o fire. — A Tincei un om serios, al Lincei era mai inte gi mai ugu- ratee, Améndoi erau ei dmeni de trébi, dar nevestele se cdiau una catra alta, undi-unda. Linea eré foc si pari; cdci o temea barbatul, ‘Tinea era foc gi pari; cici pe ea'nu o temea al ei. — Tu! intrebé odata Tinea pe Linea, — cum o duei tu cu barbatul tea? Linea zimbi din buze. — Bine — dar. — Dar ce? — Me teme, — me teme cat me bagi ’n pi- meant, — Pe mine nu me teme— se gelui Tinea, ster- kéndu-se la ochi. — Ni, c& a plange ! Ua, tu nebund. — Esti ti- nerd si frumési, lumea-i larg si plinii de dragost — ai ochi frumogi, poti privicu ef; ai guri frumosa, poi ride eu ea; ai gratii, poti amigi lumea cu ele — — ai tu plangi, ci nu te’ teme barbatul, = Inviddar, — cici el — ¢ rece; tot rece si nepasitor. — Ui, tu! — Sk me lese pe mine do largul meu, ag cum te lasi pe tine: florile s'ar inchina, frunga de pe pom ar cidé la picidrele mele. Ag amagi lumea ; gi birbatii s'ar_tirt pe genunchi naintea mea si eu ag ride de ei! i-ag arta eu de ce se ‘avil- ese barbatii! — Taci tu Lined, nu te oséndi: Nu geii ta ceri aceea: si ai un birbat rece si nepisitor. — Si iu- degei, aga precum iubese eu; si simfi ci inima {isi plind'de foc gi de dragoste; sk doresci desmerdar lingugire ; si doresci s& fii iubita, sclavita gi adorata si el, si fie rece, nepisitor, inganduit nul mai vedi cald gi esalta. — Si-l adi, si-l gugulegci, sil siruti, —- si el, si se gandésci' la acte, In procese — mancat-ar fi focul si pojornl cate acte si procese, cate seripte si pri facut Dgeu pe lume, — 0, tu nu §ciice-i aceea, si-fi fie birbatult rece si nepiisitor ! — Ei — si te iupéscd biirbatul, ‘si fie cald; dar si nu te tema! — Ba si me témi! Nu numai iubire cer ; ea-di me iubegce el, éei agh — io dorese si me’ tema. Si steie lengi mine, si-mi fack frumosul, si sk me téma. Numai aceea-i dragoste care te teme. $i eu agi dorese ca si me iubéscd. — Ta Tined! Sofi’ tao muti? Nu gefi! — Asculta sii spun eu: Eeti tinerd i frumési, lumea vede gi te iubesce ; zimbesci dulce ici gra(ille ni le-a “dat Ddeu si’ ‘nveselim vieta sk le folosim po ce-s facute ; si fii véqutd, sclavith si adorata, — si tu sa ‘nchigi ochii, si nu ‘vedi, s& n’augi, si nm simfegci ; pentru pacea casei, peniru un caprif al birbatilor, cari nu join pretut ce plategce lumea ast frumésd, si vida, fi timaia aduse unei dame de stipanitorii lumii, de birbati, — Tacit tu Tine, tu nu geli ee-i accea, cand te teme birbatul. — Ba geiu, Si vreu si me tem’, si mo tema cu dragoste infocaté, stragnici, nebuni, gi nempi- cali, 0-8 0 fére tropicd, ficutk pentru’ sore; am o dragoste estrema gi ea ‘protinde dragoste estrema. Recéla, nepdsarea ‘me ucide, ~ Toth esti inima, ca socul, — Toti-s inima, — dar n'ai sh te mir tu cum triegce 0 femele po care nu 6 teme barba- tal ? spun: — goqi intr’o odaie diuta in- regi; singurd, pardsiti, ca si santa Genoveva in spelunca ei. Te pot maneé lupii, c& el nu te tem te pot fara furii, eA el nu te pizesce. Si ge uresei de morte, gi di a i n’augi o Yorba dulce, o gopta tinera, ore ‘atregi, precam se esprima ‘adese — face bani, zi- degce pe vitor — gi tu sedi ca o babi 'n ajun, ca © baba iertati, ca o véduva pirisita. Si vedi lumea petrecéndu-si; traind vesel, rigénd si glumind, iubind si incdldéndu-se; — gi el,” birbatul, serie scripte gi Tecurse, ineured si descured, descurc lucrul altors, sia lui Ml lasi si se incurce; mintegce, la alfii pe Dani, tie fird bani, si te las se ducidor de ce fi-1 dor. Linea siri'drept in picidre, si ,inénd degetul e&tra Tinca, ca 0 mAndrie copilarésci dise : — Vegi, — vedi Tinea? Spusui-am? Agi-ti trebue! Nu ti-am spus io? Nu diceam eu: tu Tinca, aid, mergem, umblam; glumim, ridem, gi mai pest {am gilele, mai nebunind cea lume ? — Dar tu — tu, ‘99342 FAMILIA Amul XXVI santé mironosi{’, ai qis ci-s cochetd, cé-s nebuni gi Pe strada, la patinat, la teatru gi ‘n baluri — yedi acasd cu dilele, si cagci de urit, — Agé-fi tre- | cele doue dame frumése in tot locul la olalta, in tot bue, — bine-mi pare. | Tinca stitea cu manile pe braje, gi se uilé in- ganduriti, Linea continua : — Acuma cine-i nebund, tu ori eu? —- Me mir c& mu te pune si-i faci prescuri la biserici, 98 ce- tegci ocinagele, psalmii lui David, perirea lerusalimu- Jai, oi patimile. Sé fia in local Iti, teas eumpéré un | sir de métanii, s& sedi diua ’atréga eu ochii la icona, | $i sk numeri la margele, tu, précuviési muceniti. — Asi-ti trebue. 'Ti-am spus io (fe: aid, moi nebunim lumea cea nobund; aid, mai alungim Vlutnri, — dar tu, précuviées — os {ici fie vorbamea ? Pupiza pecolac. | Tinea asculté cum se espectora Linca, — gi | aflé cd dou, Linca asta are — dreptate. | — ‘tu Lined, gic deu, tu ai dreptate. | = Dreptate “dew! Sein io ce vorbese. — Tu Tinea, bésed’ nebun, fit sglobie, va fi — jalus! — Vai tu, cat esti de hiclénk! Un adevérat diplomat. Linea se simfia magu'ita ; gi continua : — Na te teme, cd s’a ‘nealdi el! Va sta Jangi tine cu ciasurile, gi-gi va uita procesele, gi terminele; i va pandi cu ciasurile cine trece pe eu feresti. — | Inzddar sl vei face atent si mérga la procese; va | dice ci n’are de lucru, si va asculta ce-i spuni tu, gi se va simi fericit la um zimbet si la o simpla incre- dinjare ci-] iubegei — Do, tu diet ceva! — Wie dew, — bar stai — qise Tinea pringénd pe prietena sa de mand. Cum va fi cu lumea, ce vor gice Omenii? spun: decd Yrei sa te iubéscd, 92 te iu- fii cocheta ; gi barbatul teu Rogute, cum vei face nebunfi, si apoi si ‘ncunginri | ‘vorbele, — gcii, gurile rele? — 0, tu papuse de lemn! — Ce si dick lumea? | Vei fi frumési, veseld si riditore; si lumea te va admira si te va adora. Vor ice cd esti ceea ce esti: trumosd, veselé si riditore. Si déca sor alla nebuni, eari si alerge dupa tine: treba lor; tu numai esti frumosd, gi asta nu e vina ta. — Apoi siint ei ne- buni desiui in lumea ast_ mare, nu-i de lipsi si mai {ij gi ta. Numai flori s4 fle, fluturi sont destui, Flu- turit alérga cA lve firea 52° alerge; florea infloresce, c& -¢ firea si ‘niloréscd. ‘Tu fii flore si ‘nfloregci; vina tluturilor déea te iubese. Véqut-ai tu flére sbo- rind? Ea numai ‘nfloresee, — flutarul @ ce! nebun, eaci ef © cel co alérga. — Tu zimbesci, tu infloregci, i pari frumési; asta_nu e vina ta, Déci cuiva |e drag ce ¢ frumos, décd cineva se amageyce: vina Ini, el respunda, Linea-gi bith ’n pilmi, gi rise eu hohot, ca 0 copia sglobie. | — Ce, nu-i ag Tincd ? Fata ‘tincei se schimba era, — Dar el, sérmanul, — cums'a supéra ! — qise eu compatimire. = Lasi si se supere. Asta-i trebue. — Deca nu-i place: s& ocupe terenul ; i décd-l o -upi: pul {i-e ajuns, Décd nu-i va plicé sh véda ci te plac muli, c&-{i fac frumosul: sa vind el — asia o dorege Tinca éra rise, cu plicere. — Vai ta Lined, ce diplomati: mai esti ! Nu trecuse séptémina, gi ’n cercuri private se yorbié cu interes de doue dame tinere: de Tinva gi de Linca. Era érni. Timpul nebuntilor, a povestilor gi a elevetelor. | capridre. stint gi vénator locul duceau rol gi ficeau furore. Eran frumose améndoue, era vesele si cochete ca nn pand aci. — Si tinerii curtisani in giurul lor ca albinele ‘a giural ‘florilor. — Si le faceau curte gile redicau mai susdecat unde le redicase frumuseta lor. Femeile goptian, dar birbatii le adorau. Si prin famul de timae ele nu vedeau privirile desprejuitore cu cari le petreceau damele seriése. Se nédiiau si ele ci le clevetese; dar ele se uitaa peste capetole tuturor. Bih — qicea Linea, adorarea birbafilor e mésura cu care se mésura pre- al unei dame. 0 vorba indresnéfa si amigitore. Si Tinca se diduse a asculta si a crede ceca ce dices Linea. Apoi incepuse a predomn{ vanitatew, si vanita- {iii place fumul de timaie intra intéia mergoa mai greu, mai ales pentra Tinea: dar s'au dedat. A cidé ¢ lucra ugor. Mergeau pe stradi; si infloria strada de ochii lor, de zimbetul lor, de dragul lor. — Umblau pe stradi, 28lude gi cochete, sisi seuturau fluturii ne- bunaticelor vanititi. — Toia qiua eucerian ; si sére numeran pe degete cuceririle — bulbucii culegi unda desertatiunii femeesei, — gi rideau ea dove copile nebuno. inca ridea, frumési gi ‘allorita; privid veseli, indresnéti si cochetd. — gi cu Icumse{a amdgia tot in giural ei. Tinea. mai smerité, mai slitcids’ — pri- vid mai fricosa, mai nevinovati, mai cu coda ochiti- lai, — dar tot privia si ea; si lumea nu geciea si dele smi care din ele e mai dulce gi mai dragalage. Una euceria cu indrisnéla si cu foc, coalalta cu ti- miditatea nevinovaliei; ori care cu al seu tarmec. Si — unde sfat.fori, siint si fluturi, Unde.sant Ele se ‘ncredeau, ciici_stiteau pe piciére anc dar nu-si aduceau aminte cd; »cine scéte sabia, prin sabie more. (Va urmé.) V. R. Buticoseu. Orba... ‘Jos, gi de aporuri érbi, asverlitt ‘x drum, orfand, See prisos in omenite e fin{a ta sérmans, Se aduni Yncet in pols lacrimile care ‘ntruna, Lungi pérae ead din ochii orbi gi trgti, Ades cu mana Faci cuccrnic semnul erucii gi to rogi duios Ia Domaul, Unde-ti este hucuria, dulcea finite gi somnul ? Po ulifele degarte suspinarea ji-o ia véntul, Care tingue in hohot gi 0 duce... nici pkméntat ‘Nar putea atunei cuprinde jalea ta netermurita, Pote eX de géna-f, somaul 86 lipeyce, gi truditi Po o lespede Iti sprigini corpul adunat gramadi, Gu picidvele sparcite gi ‘aghojate sub zapada. Singurs tu, corytbreo, suferi dintee tofi mai tare Si pe drum résund nck voowa ta eva plangétére, Pani ‘'n alte lumi mai bune, va sund césul 98 tredi, Cu mani vinete spite gi ca ochi eidufi de vei. Atunei niment nu va plinge severgitit ceryitire, Valuri, vaiuri #0 agterne peste en négra uitare, Dar gi finer gi orb a trait din voea milei Pururea, cici nici odatd n'a véqut lumina gilet G. V. BoterAnul XVI. Calea lui Traian | {in Moesin, agi Serbia. gi Bulgaria) | 14 reciutim suvenirile despre Traian. La anul 593 d. Chr. in Byzant Spre a furd un pécdtos camp de bananieri dela o strani véduva si dela nenorocitii sci copfi, @ edror singura avere era acésta, -- dl Twain s'a f cut vinovat de acest act rusinos. DI ‘twain trebue si lumineze pe cetafenii maroi natiuni cireia ti cere sutragiile, abupra acestei afaceri. Lumind-ne-va. dre ?« Eram si zbucnesc de mirare. O invinovatire aga de cruda. agi de nemildsi! Niciodata n’am audit vorbindu-se de Wakawak! Nu agi fi putut cel putin si deosebese un graunto de banan de unul de papu- soi. ‘Turbam de disperare, dar totug, nu gciui la ce si me hotiresc, si Kisai 8 tréeA acea qi intréga fara a decide nimica. Diua urmatore, acelag jurnal nu conjinea decat aceste cuvinte + Semnificativ! — Tot lumea a putut si observe ca al Mark ‘Twain se fine in tacerea cea mai semni ficativa asupra a tot ce privesce sperjural seu din Cochinchina. 'N. B, In t6td durata campanici cloctorale, acest jurnal nu m'a calificat decat : “wain. hotul sperjur. Apoi fu réndul »Gazelteic, care publica ycirea urmitére. >Uea ce am voi st ajlam. — DI now candidat la postul de guvernator, binevoi-va si dea catorva di concetifenii nostri, — pe care i escita prin tote mijlécele a vota pentru dénsul, — 0 mica espl asupra faptului, ca din timp jin timp, locuitorié di Montana perdeau o sum& de lucruri de mic pref, ce mai targiu s'au regisit tote asupra persone dlui ‘Twain, sou in bagagele sale? >Locuitorii din Montana sau végot sili, im in- teresul chiar al candidatalui Tor, sisi dele: 6 leote prietenésci, eo consta in aceea ea, dupa ce Tau uns ca pacur’, Tau tivalit prin pene, qi l'au gonit in sta- rea asta, pink co a facut ocolul térgului intreg, ¢ are pe 0 prijind. Dupa care, i-au mai dat sanétosul fat de a nu mai pune piciorul in acea provincie cat va trai. DI ‘Twain se va esplica dre ?« Patea si esiste o inlamie mai nedemni? De cand sint pe lume n'am pus picioral in Montana, N. B. sGazetiac lud din acea qi obiceiul de a me numi, in fiecare numér al seu: Jieain, pungagul din Montana! De atunei, nu mai puneam mana pe un jurnal fra si simt nigte tresariri vii gio tried, ca si cand a fi luat oghealul de pe un pat sub care’ binuiam ca ar fi ascuns un gerpe cu clopotei, Intr’o qi, ochii mei 0 opriré asupra acestora? Un mincivnos nerusinal! — Dup mirturisirea demnd de credinjé a dluj Michael O'Plaunagan, Bs- quire, de Five-Poinst, si cea a dior Kil Bures gi John Aller, ce loeuese in strada Watter, ¢ demonstrat pana Ja evident’, ci 0 imputare revoitatore a fost fcuta de dl Mark Twain contra reposatului bunel al cava- lerescului nostra campion John 'T. Hollman, care, dupa spusele acestuia, ar fifost spanzurat; — ‘acésta e cea mai nerusinata’ si mai murdara calomnie, “Toui Omenii ce mai au cat de micd griji de cinstea lor, yor judect dupa cum se cade acést& manoperi jos- nici si netrebnicd, co nu respect sfanta odihna a morfilor gi cauti chiar a hatjocori mormintele, >Ce-i dreptul, cfind gandim cat de crud a tre- buit si atingd acésti infama calomnie, in_ mijlocul nemangiitei lor dureri, pe rudele si prietenii reposa- tului,,am fl aprope ispitifi de a invita poporul, bat~ jocorit si adane atins in ondrea sa nationala prin asttel de ticilosfi, sf facd {ard mult trdginare o bund gi re- pede dreptate acestui ne mai aseménat calumniator.Anul XVI. Acésti indurilore incheere, in néplea urmitére, ava puterea si me fack si tug din patul meu cu re- peqiciunea fulgerului, gi si scap prin o uga dosnick pe cind, in drépta sa indignaro, poporul, batjocorit, si adane atins in ondrea sa najionala, s’a aruncat in casa mea ca un vértej de mare, intrand prin feresti, zdrobind mobilele, — s-apoi reirdgéndu-se impreund ca tot cei picase sub mand, $i totus, in cea mai deplina Tinigte a congciintei mele, ag’ fi putut jura, nici odata n'am calommiat pe bunelul D, Hofman, si cova mai mult, ci nici odata n'am gciut déca el a esistat candva séu undevs N.B, Voi si notez. aici c& mia mai numit de atunci altfel decat baljocoritorul mortilor. Un alt articol ce-mi atrase atentia fu acosta : »Un drigut candidat ! Mark Twain, eari eri séra, in mettingul general al independentilor, trebuia si pronunte un discurs fulgerdtor, n'a indrasnit, nici si-si arate verful_nasului! O telegrami a mediculai seu ne-a anuntat cd el 2a fost trantit forte grav de un cal, gi in edderea sa gica rupt gleznele in doue. Ne- norocitul indurd dureri atroces, ete. . . Independentii se silese po edt pot sA respandéscd acésta znova, gi par a nu gei deloe pricina lipsoi acestui migel can- didat: Eri séra o multime de lume a vadut, in casa lui Twain, pe cineva clitinandu-se gi cidénd ‘pe seari, intro stare de betic bestiala. — Eo datorie neinla turabila pentra dali independent, si dovedésca ci acel betiv nenorocit o’a fost énsusi dl Twain, >Am pus mana pe dénsul ! Tote intrigile na mai pot slug( la nimic. Glasul introgului popor intréba : Cine era acel desgustitor betiv?. . « De trei ani nu béusem o picdturd de béuturi spirtose. Tatr'o qi, intre alte multe scrisori de asemenea | natura primi urmatorea i >A; fiptuit nigte Incrari mene nu le cundgce. Ai face forte bine sa speli pu- tina cat mai repede, cdci de altmintrelea vei avé noutati din partea subsemnatului, prin mai multe jurnale. >Haudy Audy.« Alte jurnale nei me mai invinovatird, rénd pe rend, de brigand, corumpétor, martur falg, argétor al unui’ spital de nebuni, ete. | La urma urmei,'se iscodi geirea ci m'am des- | facut de_mogul meu, ‘olrévinda-l, pentru a-l mogteni mai curénd, — gi drept cordnd,’ cand intr’o séra me aflam la triband, intr’o intrunire publica, noua copii inéruntei, de tote coldrele si invesmentati in zdrente desgustitore, sirird pe platform, ‘si apacandu-me de piciore, ineepurk a urla in cor: “Tata, tituta! Asta-mi ajunse, Inchinai stégul gi capitulai. Sim- tiam cA nu eram la inaltimea trebuintelor cerute de © campanie electoral in statul ~—New-Yorkul Anunjai deci ci-mi retrag candidatura, si, forte ota rit, semnai circulara mea: >Al vostru devotat, odiniéra om onest, daracum, | Mark Dwain ss disul jarnal mn ‘Twain asasinul, criminale pe care ni- puogagel, hotul, brigandal,sperjura, Exlunlaiora marion dadirel ds foe, otra Cugetari Mult si so pretuésci un om care-ti da incre- dere, si nu-l iai drept prost si naiv, cand e bun. Gelosia n’are margi Sedii si ingéld 0 temeie, ea nu-ti va face nimici, and ar fi convinsi ci mai schimbat-o pe alta, FAMILIA 347 Doine poporale. = De pe Secay in Ardent, ~ Forunga verde acum se face, Bie lubese maici muri place; De-ar plicé maicit ea nyie, 3 Mane ag f1 1a cununte. [MGi Dadifo luonag Hai Ia noi si-ti dau silag, Da de ¢i voi da, Crastaveti ca iedera, Guri dulee ea mierea, rr focu pe badea, eum mica rupt fnima, Da mia rupt-o chiar in gece Pani-i lumea nu nyi mai treee. ‘Mandra eu ochi negeigor, Leni tot a la erinigori, S& me se6ti din fori, Nu geia seéto-m'a ori ba, De-ai fi luni griitére, Precum egti de morgitére, a lun’ te-ag intrebs — Nu nyi-ai vést pe bidita ? — Bu de cand am resivit, Mulfi bidifi o& nyi-am Poa teu au Tam cunoseat, = Badiu nyeu lesne a-1 cundsee, Ch pe gele Ii tot earele i en eurele fintate, Gu sprincenele inghinate, Mandro de-oi muri eu inti, La morméntul nyew s& vi $1 84 qici cétr’ morment Morminte grépi sapati, Lasi-me si-l véd odats, Pe car’ m’o iubit de fata Last-me maieo st dorm, CA nu mini da dup un domn, CA misi da dup un prost, De-oi mancé gi 'n dulce post, $i mii da dup'un migel, De nici fundri! nui pe el. El nyi-o da-o s'o eAnchiese, Eu in uye i-o trintove, Sus la munte-i vreme rea, Veeme rea ba se ficea, Ba Ja munte ninge, pldul, Pe Cergaue? pe améndoue, $i pe Blag e vreme rea, Goaicin-i gi mindra mea Vai de mine ce am iubit, Falk de pop unit, Dar acama ce iubesc, Fath de pop gehieese Vasililu L. Suciu. » Suman, vestmént de lnk. * Doue sate aprépe de Bi + Un popor dupa cum se gcle de vif slavi, se aflé numai in tue sale in TranslvaniaMosi pe grosi. (Fantasie) Te scoli, te ‘mbraci, mananci, culei pentru ¢a a doua aj facut in qiua precedenti. ‘Acésta se numegce viet! $i cand te gandesci prin cate mai treci in dru- mul acesta plin cu pericole si spinos ; cand vrei si pétrundi cu minfea in straturi necunoscute und@ se dice ci esisti 0 alti lume mult mai superiéri aces: tia prin cuvéntul, e& acolo ‘nu se suferi, nu se invi diéza, ci esista o democratié generald, te impiediei de obstacolul : simposibil.« $i aga triegci, suferi intruna avend prudenta de a nu le plange in speranta c& ai si fi resplitit Ja a doua inviere (2!) resplata cam tar- dik coe drept si pote chiar nerealisibila! Si cand privegei pe aceia care au de-o suti de ori mai mult decat lear face trebuinfa, ifi qici cd de ce nu sa facut ca si posedi gi tuo” mic& particied din multul lui? Pentru ce el s& inote in bogiffe gi tu in sira- cio? de co el si aib& tot si tu nimie? Dreptate e ore acésta’? si lumea merge, merge meron si noi impreuni ca densa, SA trecem la alt gir de idei: Locuesci intr’un ‘hotel ; co contrast este chiar in vieja Omenilor de sub acelasi acoperemént : In eatul intéi s'a niscut un copil. Bucuria pa- intelui so amesteci cu durerile mamei; cici omul | in suferinte se nagce gi tot in suferinte qi triosce. Patio mai departe intr’o camera cam dosni un tiner declari amor unei fete care sérmana find Anc& copili naiva na pricepe primejdia care 0 ame- infé si nu vede pripastia ce i se deschide la piciore cand se last a fi sirutati. Jotr’alti camera e un mort. Un om care per- duse la cdrti si ruinandu-se, gisise de cuviinta si tréed in lumea visurilor. Rudele, parinfii sont grimada pe langi cadavru, 1 plang, gieénd c& au perdut cea mai scumpa fling manual! pe cand triia de cate ori nu s'a dus el pe la aceste bune rude, ru- gandu-le si-l ajute cu cova, de drece era in miseri¢ ai de cate ori ei nu i-au inchis uga in nas, spuiind ca nu voese siel mai cundsei de 'ruda, do dre-ce ¢ un stricat ! Ei dar ce sii faci? Asa © lumea! nu pote mica si-i intored: mersul, La eatul al doitea ‘un bisbat tsi bate nevésta | pentra c& nu voesce si lack aceea’ ce doregce el Si nu-i mai respundi. Putin mai departe unul igi serbézi qiua ono- masticd, in mijlocul unei mese incdreate cu. mancari, beuturi siincungiurat de multime de prieteni care eu totii petree, faicend chief, acompaniati de léutari. Ali- turi de odaia acésta un tinér, palid ca suferinga, gade cu capul intre mani, gandindu-se ce si mai’ serie pentru jurnalul dela’ care ia miserabila léf& de 120 de lei pe Tuna ! Inwwalta camer 0 fata edse gi se uiti din cand in cand pe feréstra oftand, — Numai vine! — dice cate-odati, — gi promis cd la 10 ¢ aci! Ge-ofi avénd de a intardiat? 3i repede edse, dind zor si-si isprivésed rochia cici umbli gi ér te si incepi din now aceea ce- FAMILIA im curénd are si devie mirési si acela pe care-l ag- teptd cu atata nerabdare e chiar logodnicul. In catul al patrulea intr’o cameri intunecésé, pe un pat vechiu de scanduri, doi copii mici imbric | esaminarea raportului cassarului. | Anul XVI. cati aprope siricicios se uiti in ochii stingi ai unei femei slabe, dar ancd tinera cu faja brizdata de su- ferinfe, care ii privegee cu induiogare. Mama! de co nu vine tata? — intréba cel miricel. — Are si vie, driguti... si cand pronunti aceste cuvinte, doue lacrai se seurg incet pe obra- zal ei palid. >Are si viele... dar orele tree gi el nu se mai ziresce ... E infandat intr’o cArciuma miserabili i acolo bea, pana ce-l scot pe brinci afara! gi 5-6 ile nu dade loc pe acasi: si biefii copilagi tl ag- tépta ribdand de fome si intreband meren pe mama lor cand are si le vie tatil ? Alituri de camera acésta gade un agarcit, care pe branci, cu uga incuiata gi perdelele lasate isi nu- méri aural — produsul unei sgarcerii grozave, — la palida ‘lumina a unui mue de luminare de seu. Sdren- jele dup& dénsul arata cd trebue si duci 0 vié{a mai mult decat miserabila, pe cand aurul ce-1 are inainte Var face si triései intrun Ives splendid. Si cine ore si-ar pulé imagind c& acea fiin{i, atat de sirack in aparenti, s& aiba pe fundul unei liqi hodorigite 0 avere aga de mare? de sigur nimeni ‘Mai departe de camera acestuia locuesce familia ‘unui mestoguger. Pe fiecare figura se citesce veselia nesilitd. Copii se jéca, ér muma ti privegce cu drag, zimbindu-le; si séra’ cand birbatul se intorce dela Iucra, dénsa ti ese inainte, dandu-i fruntea si i-o si- rute gi se agéda la mési,’ punénd pe genunchi pe scumpii lor copilagi, Ei bine, vedeti ce deosebire ¢ in traiul meni. lor gi chiar in al gcelora, cfite nu-i despart. decat un, pirete ? De a Deb Alc nana ae Ce contrast groza¥ fas émenti anit de avi t~ Pe cand unul ride, 1,000 plang, altii petro ba- tendu-se Ia urmé, alii se vaet, ér voi mai multi su- ferd, far a se mai plange, socotind ci e de prisos sd fi mai cundsea gi alii sulerinfele, déci nu le pot yeni eu nimie in ajutor, Si aceste t6te miserii neinlaturabile formézi bu- chetal viefei, care nu are nimic alt decat numai spini, Gr, Miruntean. Nrul 11/1890, Societatea pentru fond de teatru roman in anul 1890 va tiné adunarea sa generali la 12/24 si 13/25 august in Rusava (Orjova.) Programa, 1, Presedintele va deschide adunarea gencrali la 10 ore inainte de amédi, 8. Seeretarul societifii va ceti raportul comi- tetului societafii asupra lucririi sale continuate dela adunarea generala din urma tinuta in Caransebes. 4, Se alege 0 comisiune de 5 membri pentra propuneri si raportul comitetului i se preda spre esa- minare. 5. Cassarul societiii va ceti raportul despre sta- ea cassei, ca sporiul dela ultima adunare generala inc6ce $i peste tot despre averea societal 6. Se va alege o comisiune de 5 membri pentru 7, Se va alege o comisiune de 5 membri, cari | in infelesul §-lui 4 din statutele societiii vor eastigaAnul XXVI. FAMILIA 349 membri funditori, ordinari gi ajutitori pentru so- ciotate 8, Se vor colt discursuri fui societitii séu de alti materia literara, ce stat de a se insinué inainte de adunare dlui progedinte, 9. Pregedintele incheie gedinta. Jn diua a Tea. 1, Progedintele deschide gedinfa gi protocotal gedinfgi primo so va coti gi antontict 2. Raportul comisiunii pentru cistigarea. mem- brilor nou va; 2 RAPOPA! comisioni asupra soc ral 4, Raportul comisiunii asupra raportului comi- totului, gi insinuarea altor propuneri in interesul fon- dalui de teatra, 5. Propunerea pentru locul adundtii generale in nul 1891, 6, Se va alege o comisiune de trei membri pen- tra autenticarea protocolalui din gedinja a dona. 7. Pregedintele va inchide sedinfa adunarii ge- norale. Din gedinfa comitetulai finuti in Budapesta la 14 folie’ 1890, Iosif Hossov, preyedint, Dr. At. Marienesce, seeretar. Bonbone. La teefon, Edcald 76 ai arate mui prietin al sou din pro- vinete, 6fecteté telefonalui. Intra cu el intr'un birow public, unde chema pe sofia sa, spre ai spune ci aduce diséra un amic s& stea cu el la mési, Pune acuma urechea ii audi vocea dnei Paeali — Ce mil mai aduci pe dobitocul asta Ia Copii. nostei Ai si-mi fii barbat, cand m’oi face mare, Georgicd — Sa vedem, lento, déci vei fi bogati, bu- euros! Dialog. — Ce gandegci dta despre femee in general ? — No inbese decat in particular. Place~fi? = Vegi itusrajiunea din nr, acesta, — Copii jubese tote pomele. Dar nik face alata bucurie ca prima poi& a primavérei rosele. Fetica a fost buna si pirintele i-a cumpérat un cogulet intreg de cirese. Se gi bucurk densa. Fata si ochii ii rid de fericire. Priveyce cogulejul, se delec- ez in el gi se laudi tuturora. Ba face si cite 0 gluma. Ia cate o pareche de cireso si le arati Ia tofi, intreband: »Place-ti?« Inso nici nu-i troce prin minte si le deie. Cand ineva igi intinde mana si le ieie, le trage iute in- Bt si ride vesel. LL. corespungétore scopu- una nu Ie | Literatura gi arte. Solrl literare gi artistioe. Dt Orechia a pus sub tipar in noua tipografio din Sinaia un mare Volum de >povestis, din care unele au fost malt apre- fiate de presi, Ia ocastunea serbarilor pentra adu- narea de fonduri pentru statua Ini Miron Costin, — Soulptorul. Hégel, care a ficut statua lui Miron Costin, petrece véra la'Sinaia, luerand Ia mai multe busturi particulare si la basrelievul represintand fundatiunea Uuniversitatii de agi la 1860, Artistul, dupé cum ne spune »Sinaia«, are aprope gata un minunat meda- lion represintaad pe Carmen Sylva_la orgi in ca- binetul seu de lucra, — Dna Matilda Poni va pune sub presi in véra acésta operile stle in prosi. —° DIA. Lupul-Antoneseul a publicat la Bu- curegei un volum intitulat: »Véeul XVI. Limba gi li- teratura Romanilore, studiu literar; profal 3 lei Soriitori si artist. Colaboratoral nostra din Bacuregci, di Tuliu I. Rosca, a publicat acolo sub itlal acesta un frumos volum de amintiri personale. writ nogtri le cunose bine, edci t6te s'au publicat in fia nostra; relevam dar numai titlurile Nicolae V. Scurtescu, Potre Ispirescu, Mihail Pop, Sava Hentia, O visita Ia atelieral lui Mirea, Copiii sculptorului Valbudea, Espositiunea dlui Gri gorescu. Volumul interesante ilustrat cu patra por- frete, asemenen reproduse din foia nostra, trei me- dalidne gi patra gravuri. Se afli de vendare la au- torul, Bucuregci sirada Casarmei nr, 46. Bustal Ini Eminesou, care va fi agegat in Boto- sani, s'a comandat la sculptorul Georgescu cu summa de 6000 lei, cu conditie ca tote cheltuelile de insta- latie sa privésci pe sculptor. Studentii, cari au co- mandat bustul, se vor duce si-l gisésca gata agedat pe piedestal. Comisiunea organisatdre, ne spune »Ro- manule de unde scétem acésta informatiane, se com- pane din dnii Esarcu, Urechia, Stef. Mihailescu, pic- torul Stancescu gi Nic. Ionescu. Acésta comisiune are pan’ acuma in pastrare suma de 4500 lei, adanati cu liste de subscriptiuni, concerte, baluri etc. Bustul va fi turnat in bronz gi’ va fi de I'/, metru, cat miri- mea naturali. Va fi agi dar pe o basi de 2% de innaltime. Bustal e aprope terminat ; séména perfect de bine ca poctul si va flo adevérata Iucrare de arti. Eté si programa desvélirei: a) Desvélirea bus- tului; b) Discurs din partea primarului; c) A dele- gatului studentilor din Tasi, d) a delegatului asocia- fiunei studentilor din Bucuresci. e) O conferinté asu- pra operilor lui Eminescu finuti de dgora Cherem- bach. f) 0 procesiune compusi din tofi elevii ge6le- Jor din Botosani, ayénd in frunte pe tofi studentit universitari, Cu tofii vor defilé inaintea bustului in eap cu musica militar. g) In timpal dilei se va da un concert si teatru, h) Un banchet se va da de edlrd primiria de Botosani. i) O retragere cu torte se va face tardiu népte. Carmen Sylva in limba svedezé. Un diar sue- dex consacra in ultimul seu numér un articol scrii- térei nostre Carmen Sylva, Tot in acest numér sint traduse cdteva din »Cugetirile unei regine.« Biblioteok de teatru. Dl Theocar Alexi a ince- put si publice la Bragov 0 Bibliotecd de teatru, care ‘Ya ogi 'n brosurele, cupringond fiecare cate o pies teatrala, astfel alésd, ca si se pola represinta de di- letanti. Prima brogura confine >Vistavoiul Marcuc comedie in 8 acte, de Theocar Alexi, Pretul 20 cr. @imnastioa poporalé rational. Sub titlal a- cesta dni Mocean 4) N. Velesct au publicat Ia Bucu- regci un volum pentra usul scolelor primare, secun- dare gi superiére. Vom reproduce gi noi un capitol. >Romaauls ne spune, c& dlMocean pregitesce si un x 9350 volum despre tote jocurile romanilor din diferitele {ari ale Daciei Trajane. Diare none. Beow! literar, revisti literari va apiré'de trei ori pe séptémand ta Botosani, — Franc- masoneiva, iar pentru francmasoni, redactat de un comitet, va esf Ia Bucuresei. — Cucut, qiar umoristic, va esi la lagi. — Sinaia e titlol unui qiar nou, care apdrut Ia Sinaia si va esi 'n fiecare séptémani. Teatru si musica. Soirl teatrale si musicale. Dséra Agata Bar- | sescu pirisegce cu deseversire Burgteatrul din Viena, caci directiunea i-a propus un contract umilitor, si s'a angajat cu conditiuni strilucite la Staditeateral din Hamburg. — DUN. Hagieseu, artist al ‘Teatrului | National din Bucuresci, g-a compns 0 mic& trupa, cu care va face o calétorie prin oragele de catra noi | S: ale Romaniei, apoi va veni si dea cAleva represin- tatiuni gi ’n Ardeal, | Societatea pentru fond de teatru roman. Co- mitetul central al Societatii, in sedinga sa din urma, a constatat cd averea societatii la inceputul lui inlie a fost : 54,785 fl. 59 cr.; acésta sumi se imparte astfel: depuneri la institul »Albinae 19,680 fl. 38 er. actii de ale »Albineie 7800 i, felurite harifi, de va lore 26,876 fl, 66 cr., obligatiuni private 200 fl, bani | gata 278 fl 36 cr.; dela adunarea general din urmi, tinuta Ia Caransebes, fondul s'a sporit eu 2826 f, af cr. Dintre cei ce aw subscris in anii primi, inse n’au platit nici acuma, in anul trecut unul a platit camete in suma de 32 fl, Teatrul Nafional din Buouregoi. Aflam din »Ro- manule, cd peste gece pieso noue: drame, tragedii, comedi, localisiri i traduceri, stint depuse la direc~ tia general a teatrelor, pentru ase juca in stagiunea viitore. Vom vedé cite 'se vor represinta din ele. Tot de acolo aflim, e& pentru coneursul de 1500 lei, ou terminul de 15/27 septembre, s’au primit la directic trei manuserise owe, Stagiimea incepe la 25 oo tombre. Gorul mitropolitan din Tagi la Bragov a dat, sub conducerea diui Gavriil Musicescu, la 12/24 julie un concert in sala cea mare a otelulai Nr. 1 eu ur- matorea programa: Partea I. 1, Concertul al doilea sInoiegce-te nouele lerusalime: de Musicescu. 2, »Verdi Pratie, aria din opera »Alcinae (Haendel 1685 1759) de Haendel-Musicescu. 3, »Copii ai patriei iubites, inn de A. Naum, musica de G. Musicescu. 4, sAria di Chessae’ (Preghiera) musica’ de Stradella- | Musicescu. Partea I, 5, »Finalul al IL-leae din opera >Muta de Portici.« 6, +Serenadie, poesie de M. Emi- nescu, cor de bathati de Flondor'. 7, +Résai lund.« 8, »Nevésta care iubegee.< Cénlece nationale armo- nisate de G. Musicescu. Partea Ill. 9, Dor, dorule, 10, Stincufa, 11, léna, 12, Disa badea c'a yeni ‘antece nationale armonisate de G. Musicescu. Sim- bata coral a dat al doile concert, compus — forte potrivit — mai cn séma din piese nationale. Concert si bal in §eitin. Junimea gcolark gr. or, romana din Seitini st impregiurime, in comitatul Cenad, va da la'10 avg. n. un concert si bal, in ‘a- vorul ingradirei_ bisericei gr. or. de acolo. Programa: 1, Motto: Canta Romane, esecutat de corul vocal. 2, »Cuvent de deschidere, ‘rostit de Jon Roman, pre €. Ill 3, »Doinde, eseeutatd de coral vocal. 4, »Liu- taruls, poesi declamata de Demetrin Bozian, prep. c. Ill, 5, »Et& diva iriumfalae, de Humpel, esecutatd de coral’ vocal. 6, ,Recerintele crestinului ca membru al bisericei gi al statuluis, disertatiune de Ioan Capi- tan, teolog absolut, 7, +Crénga ruptie, de I. Vida, | | FAMILIA ‘Amul XXVI, eseeutatii de corul vocal. 8, »Baba Annas, poesie declamata de eleva Alesandra Rusu. 9, »Opincae, ese- cutaté de corul vocal. 10, »Petitoriie, humorese de Lazar Ghebeles stud. jnr. 11, ,Cisla” de C. Porum- beseu, esecutata de corul vocal. 12, »Cergitorul buns poesie declamata de Romul Roman prep. ¢. I, 13, »Marsul romane, de I. Vida, esecutati de corul vocal. © pies noua. DI Leonescu, gagist Ia Teatrul National din Bucuresei, unul din tinerii cei mai con: | gciintiogi gi cei mai muneitori cari dau servicele ta. lentului lor Societdtii dramatico, a scris o tragedie ,Rosamunda, in 4 acte, in versuri, pe care a pre- Sintat-o directiunei, Prietinii cari cunose opera tin’ rului artist vorbese torte bine de dénsa. Noi credem sorie >Romanule, ci. »Rosamundae va fi re- presintatd prin novembre séu decembre, si dupa na- tura rolurilor, primii societari vor jued int Tinerimea romand din ginrul Oravitei si ii a arangiat in luna trecuta 1a Oravita 0 serata literard-musicali. DI losif Lagescu a predat. monologal »Paraponisitul.e Apoi s’a jucat piesa: »Vlidutul ma- meis in care au figurat dgorele Emilia si Comelia Popoviei, si dni losit Ania, Marinoviei gi Mibai Gropgan. Music poporala. Cetim in ,Romanul*: DI Gh. A. Dinicn, unal din lautarii care” « fost aplaudat Ia esposita francesd din anul trecut a aranjat si publicat pand acuma peste 30 de ari poporale. ‘Tingrul vio- onist a pregatit deja al IV-lea eaet, care confine nu mai putin decat vr'o 20 de hore, doine, brauri si alte cintece poporale, ce pe di ce tree, se ulti gi se perd. “ Operete traduse. ‘Veatrul ‘National ‘din Tucu- rogei a luat dispositiuni sa i se traduci doue operete noue gi anume cunoseuta opereld englezi: »Mikado« si vechia operet germana: >Liliacul,. Améndéue se Yor jucd in stogiuuea vittire, Curs practio de cant fgaral. I loan Cionea, cantor-inve\ator in Seini, {ine si ’n anul acesta dela 1—15 august n. curs practic de cant figural, pentra cunogcerea notelor si manuarea fishermoniulai pentru i nvefatorii din partile acelea. Biserica si cola. Soirl bisericegol gi goolare. DI Nicolae Potmo- lea, proprietar in Vistea-de-sus, comitatul Fagiras, a daruit bisericei gr. or. din Draguy 516 fl. — In Arad comuna biserieéscd romana gr. or. zidegce 0 scold noua, in suburbiul Pérneava ; pétra’fandamentala s'a depus in dumineca treeuta, cu eare ocasiune proto- presbiterul Moise Bocsan fini 0 cuvéntare ocasio- nahi, . Gimnasinl din Bragov. Din +Programa« gimna siului roman gr. or. din Bragov si a celoralalte gcle secundare si primare, scotem unmitorele date: La gimnasiu au funcfionat 10 profesor’, numerul geolari- lor a fost 249; la gcola comercial gi reala 9 pro- fesori, numerul elevilor in cea reala 128, in cea co- mercial 36 ; in gcOla primara de copii 226, in gedla primar de fete 192 ete. Suma 1034. Biblioteca so- cietatii consti din 779 volume; fondul societitii are 696 fi 51 cr. Programa cuprinde si 50 de colinde, adunate sub conducerea conrectorului gi profesorului A. Barsean. In convictal gr. o. din Sighetal Marmatlet con- cursul pentru primirea internilor se va {iné la 11 aug. 1h. In acest internat ee primese tineri gr. ¢, romani din Maramures cu cheltuiéla »Associatiunel pentru cultura poporului roman din Maramures«, ér cu plata de 150 fl. tinerii din acel comitat gi din alte part Petitivnite sint a se trimite la dl Tita Budu, admi-SS Anal XXVI. nistrator vicarial din Maramures i directorul con- vietului, in Akna-Sugatag. Promina pentru invésatorli seligeni. Fruntagii romani din Selagiu vor da eu ocasiunea adunirii go- nerale a despirtéméntului Associatiunel transilvane, care se va ting Ja 4 august in Supurul-de-sus, pre- mii pentru invétitorii harniel si anume: 0 vaci cu Vitel, o scrdla cu purcei, 4 galbeni imperiali, un per- miu de 20 fl. gi 4 premii de cate 10 fl Gimnasial din Brad. In acest gimnasiu inferior de 4 classe, in anul scolar treeut au functionat un director gi 5 profesori; Ia gedlele rormale 2 prote- sori In gimnasiu numeral elevilor Ja sférsitul anului 4 fost 105; Ja gcélele normale 47. In anul trecut s'a straforznat ‘intreg gimnasiul, eu 4000 fl; acuma se clidegce sala de gimnasticl, ce va costt uprope 5000 fl. Arohidiecesa sibiland. Cu inceputul anului gco- Jar 1890/1 sant de a so conferi. din fondurile archi- diecesane de Sibjiu urmatérele 'stipendii : 2 stipendii & 100 fl. gi unul a GO fl, din fundatiunea »Francise- losefini« pentru tineri din archidiecesi, cari studiézi si stint lipsiti de mijldee suficiente pentru studii, Con- curentii au si-gi presinteze suplicele 1a consistoriul archidieeesan inclusiy pani Ia 15 august st. ¥. © noua rouniune invé}atorésod. Ministerul ung. de culte si instructiune publica aproband_statutele reuniunii invétitorilor gr. c. din comitatul Gogoenei, adunarea geuerala constiluantd se va finé In 5 august, sub presidiul eanonicului Gavril Pop. Ce e nou? Hymen. Di Grigorie Nicéra, absolvent de teolo- xie al archidiecesei Sibitu, s'a logodit cu dgéra Elena Petru. fica preotulut gr. or. Toan Petru din Ibinegci — Di Stefan M. Tetrovici, locotenent in reservii la regimentul 14 de cavalerie, s-a ineredinfat de sotie pe dgéra Maria Ciantner, fica dlui Carol Gantner proprietar in St Anna, comitatul Arad. — Dl Aurel Catone, absolvent de teologie al diecesei aradane s'a logodit cu dgéra Lucretia Papp, fiica diui Joan Papp paroe gr. or. in Buntesci, langa’ Being. — Dl George Popa, absolvent de teologie al diecesei Garansebes, | s'a Ingodit cu dgora Silvia Cape, fiica dlui Ioan Cas pel invétitor in'Greovat. — Dl Basiliu Janza, stu- dent de drept in anul IV, s-a incredinfat de sotie pe dgéra Maria Doboi din Hateg Cununia archiducesei Marla Valeria cu arc duvele Francise Salvator s'a facut Ia 31 julie n. in Ischl, cu_pompi stralueita fiind represintate tote le strdino si tote demnitatile imperiului, In aceeas, tote catedralele, ‘precum si | cununiei noua pirechie di sa (inut Te-Deum in Assooiatiunea transilvand. Despartéméntul Clus va (ine adunarea sa general in comuna Aghires la 3 august n, sub presidiul dlui dr. Grigoriu Silagi di- rectorul despirjémentului, secretar dl Basilin Podoba — Despartiméntul Deva va (iné adunarea sa_generala in comuna Hondol, Ja 10 august n, sub presidiul dlui gitector gi protopresbiter loan Papin, notar dl de. A. |. Hosszu. Alecsandri Ja Sinaia, Regina Romanfei a invi- tat pe di Vasile Alecsandri pentru catva timp la cas- telul Peles. In cas cand sanétatea i va permite, serie »Bomanuls, bardul dela Mircesci se va duce la Si- naia in ultimele dile ale lui august viitor. Pentru Emineseu. Dumineci Ia 20 iulie n. s'a dat 1a Bucuregei, in coloseul Oppler, o serbare po- porala, organisati de presa capitalei si de delegatii FAMILIA 351 studentilor dnii Mondoni gi Viol, pentru sporirea fon- dului cu care se va ridied un bust lui Eminescu in Botosani. Serbarea a reusit forte bine si astlel poetul va avé un bust pré framo: Bal in Supural-de-sus. Junimea academica ro- mani din Selagiu va da cu ocasiunea adunirii gone- rale a sreuniunei femeilor romaine selagiones si a >despirt, XI Associafiunei transilvaniei pentru limba si cultura poporului romane Ia 4 august a, c. in co- muna Supurul-de-sus 0 petrecere de véri precedati de 0 piesd teatrald. Comitetul arangiator s'a compus agi: Demetri Suciu pregedinte, Vasiliu Pateag cas- sar, dr, Georgiu Pap secretar; Antonia Baliban. Ale- sandru’ Bohajel, Mihai Bohajel, Ambrosie Bojthor, Laurentie Bran, Demetriu Cionea, Alesandru Gi Joan Gote, Vasiliu Gyark6, Ioan Lengyel, dd Cassiu Maniu, Tuliu Maniu, Augustin Moldovan, George Mol- dovan, Iulia Moldovan, Iulia Pap, Mibai Pap jur., Mihai Pap teol., Sigismund Pap, Vasilin Pap, Ignatic Szabé, Simeon’ Szab6, Stefan Szabo, Vasiliu Vaida membrii comitetului. Balul din V. St. Téna, pe care lam anunat, Ia 18 iulie n., a reusit lorte bine. Dintre dame au luat parte domnele: Pugeariu din Sante-jude, Pugcariu din ‘Taga, Dragos din Bucium, Deac din Bont, Todoran si Macavei din Nasal, Pop din Petvihaza, Zanfira Gelner din Gherla, Cherestes din St. Iona si domni- gorele: Paulina F. Negru din Sucutard, surorile Mol- dovan din Citina, Cornelia Puscariu din Taga, Re- gina Fareas din Sée, Virginia Silagi din Seplac,’ Pau- lina Moldovan din F. Lac, Victoria Borbel din’ Bont, Sabina C, Boer din Gherla, Virginia si Valeria Gel- ner din Valea-Grosilor, Domnifa Huza din Valea-rea, Ecatarina Vagner din 'Gherla. Domnele Pagcarin din Sante-Jude, Pop din Peirihaza si dyora Cornelia Pus au véndut cu ze! mars multe bilet2, Medici romani ta Berlin. Ministral do resbel al Romaniei a delegat pentru al X congres international de medicina din Berlin pe domnii profesori gi doc- tori: Zaharia Petrescu, Demosten si Crainicean spre a lua parte la desbaterile sectiunei a XVII a numi- tului congres, sectiune co se va ooupa esclusiv ca cestiuni de igiend militara. In sectiunea oculistick fiind vorba de conjunctivita granulési care bintue mull armata romana, dr. Crainicean va beneficia ne- gresit si de Tuminile acelei sectiuni, si pote va aduce si mijldce mai folositore decat cele ce se usau pana | in timpul de fata. Petreceri de vérd. Intcliginta roménd din Mu- res-Zudos va arangia la 10 august n, 0 petrecere de vérd in pavilionul din griddina dlui S. Csaszir. Veni- tul curat sa destinat pentru biserica gr. e. care se Ya inflintd acolo. Presedintele comitetului arangiator © dl Nic. Solomon, vicepresedinte Teodor Moga, secre- tar V.C. Codireea, caesar V. Moga, controlor I. Boeri. — Inteliginta romana din Cenade si giur va arangié dumineed in 3 august n. 0 petrecere de vérk in pidurea numiti >Frumosa.e Vinitul curat e desti- nat in favorul gc6lei romane gr. c. de acolo. — La Hondol in Ardeal se va da Ia 10 august n., cu oca- siunea adundrii desparjéméntului VI al Associatiunei iransilvane, bal in localitatea dlui Fr. Segesvani, Vi- nitul ¢ destinat in folosul despirféméntului gi al 3c0- lei gr. or. din partea locul Procese de presa. »‘Tribuna: din Sibiiu are doue procese noue de pres; unul pentra articolii: »Kos- suth és Tisza publicafi in luna loi martie, altul pen- articolii: >i seu noie publicati in luna fui martic, Redactorul responsabil, dl Septimiu Albini, intrebat do judecdtorul de instructie din Sibiiu, a declarat precum cetim in »Tribunae — ci améndoi articolit sant scrigi din alara de cercul adeventilor »Tribunei-, ARTI RG, +FAMILIA dar pe autor de-.vamdati nul pote numi, ci ia asu- pra sa responsabilitatea. — $i >@azeta Transiloanici« | ‘are un nou proces de presi. Dup& cum ne spune numitul qiar, i la intentat prosuroral reg. din Tergu- Muregulul. Terminul pertractirii s'a ficsat pe 14 au- gust iaintea jurfului din Clug, unde s'a citat atat di- rectorul diaralui, edt gi autoral articolului ~ Un nou farmeo pentru Sinala. Aflim din diarele bucuregcene, ca la Sinaia s'a introdus luminarea elec~ tried. Douedeci si patra de lampe electrice de sistem Siemens dau o lumind ca diva. Bulevardul Ghica, parcul hotelului Caraiman, aleele ce duc la Peleg, vi lele cochete gi castelele, sub raqole luminii electrice stint feerice; ragele acestei dulci lumini se resfrang pana ’n departare, pe piscuri, pe vii, pe copaci si pe potecele misteridse si incantatore al Sinaei. Noorolége. Absolon Sarlea, protopop si paroe gr. c. in S. Sebeg, @ reposat in Blag la 21 iulie, in etate de 59 ani. — Juliana Dragos n. Sécuiu, sotfa preo- tului Grigorie Dragos din San-Margita, a murit Ja 21 inlie. — Sofia Muresan n. N, Christ, sofia dlui dr. Julia Maregan, medic de regiment in Viena, a murit acolo, la 17 i Oglinda lumei. Venital prinoipeint de Walles. Ca si-si pot face cineva 0 pirere mai apropiata de suma co ch tuiesc capetele incoronate, vom da aici cateva date despre veniturile principelui mogtenitor al Engliterei. La 1863, cand s'a cisilorit prineipele de Walles, par- jamentul i-a votat 200,000 fun(i strelingi (un funt st. 25 franci,) Afard de acésta sumé principele mai chel- tuegce venitul prineipatului de Cromwel, care se ured Ta suaa de 7 mitione lei. Unde se mai ia, o& sotia sa are voniturile ei, nu cheltuesce pentrn casa sa din banii sofului_ei, si ei toti copii primese apanagi Bisericd faouta din fer. Misionarii spanioli ‘dient in ‘Tonking 0 biserica in felul ei. E facuti numai din fer, gi a fost adus din Francia pe mai multe vapore. Lungimea acestei biserici este de 55 metri, lata de 20 metri si inalta de 15 metri. Bucitile de’ fer din care @ facut’, sant in numér de 343,516, gi au sosit in 834 lagi mari, conjinénd 76 mii kilograme. Biserica a fost inaugu- rata In Pagei, eu o solemnitate deosebita. Preot surdo-mnt. In Englitera este gi un preot surdo-mut. Acesta este Pearce, care a crescut gi in- véjat in institutul surdo-mutilor din Brighton. Mai targiu apoi s'a ocupat cu instruirea surdo-mutilor din mai multe institute. El este un birbat bland si citit, In fiecare duminecd tine cate o predici, infelegendu-se prin semne, se infelege, cu surdo-muti, Misionarii v8- Gend cat de religios este, an mijlocit ca Pearce si fic stérgit preot, ceea ce s'a'gi intémplat, Venitul qiarelor in America. Ca sk ne facom © idee despre “vonitul ce trag mai multe diare din America pentru publicarea teclamelor, ~Tipografia Romani arata sumele ce resulta pe ficcare din aceste reclame, cari intree tot ce noi ne am putea inchipui in comparatie eu resultatele obtinute de cele mai principale gezete din Europa. Aga »Tribunac din Chi- cago, cistiga pe an pe putin, dintr’o colond de anun- ciuri, 113000 lei; >Tribunae din New-York minimum 150000 lei; »New-York Heralde, evaluand productiu- nea anual a colénei sale de ‘anunciuri, a gisit od cea mai eftind ¢ de 185000 lei, gi cea mai scumpa de lei 1.740 000. 0 Biserica acésta ¢ unicd Anul XXVI- | Statua Ini Columb. Pentru a ridica un monu- ment dupi cum meriti marele descoperitor, guveraul Drasitian a ficut apel la tote statele din America de sud ca si se asocioze gi si ridice o statu colosalé lui Columb. Statua ar fl si se ridice in portal de la Rio, Deja mai multe state au aderat la acésti idei In curend se va publica concurs pentru cele mai bune modele de statui, Piarolo in Japonia. Se publicé actualmente in Japonia peste 500 jurnale, din care 200 cotidiane. ‘Acel ce posed cel mai mare tiragin este: »Résiritul soreluic, imprimandu-se 60,000 esemplare in 8 pa- sine. Pretul seu e de 2 er. Posta redactiunei. uy Déck 9 verve tee ssn fh nmalseron ortogre- ie anaes ae pula. roge'ugory dat atl ni 0 ea Pullf Dit pace poetel gl ocu- Fasten alt cro mat ‘ptr Tite petcu dia Fijorn Nici. acente_na_ te pate inrenunf. Sperin nas ek mai tania vei sero gi de "acele od 20 var pute publick. Pha aun stasiee ‘ibn. Selene care numero ve lipses, ea aK le pu- tern spl | Picdturi de Maria-Zell pentru stomac, forte folosilére in téte bilele de stomac. indeed : lipsa de apetit,slibiciunea stoma Mensch aflneaifoniv, palstns ghee Tasca’ aia a, nc" eiberes, meh ee tee $2 ‘areal tao, incuctra, mgreunazea stomacuTat, Newo- roidele ete. Projul unet stile, cu Marca de streliune pentra Sea dapit 70. or, Exes farinacistal Carl Brady. in Kremsier (Moravia) ‘Avertioment ! Veritabilele picitun de fehuurearee Maria-Zoll pentru stomacse falsificd se imi- teak mult Semnad veritabititfit este, c& fiecare slilufA teebue Si fle impachotatd in hatlie royie, proved cw. marca de ave Gr si albk regulele de intrebuinfore, mai observandunse, ch este Epil io imprimarta hut He Gusdk in Kremer. ‘6 Hapuri purgative do Maria-Zell. ‘Aogete hapuri (pile) care do mult anise intrebuin{éed cu cat tai bun succes contta lipsei_de scaun gi la incuer, 3 fala fied malt, CampEritoral fle atent Ia'marca de mai sus, cum file subseriorea farmacistalui C. Brady, Keemsier Prefal unel Sut ap ex, 8 eutii 1M, Déc& banil se trimit inainte, exh feancd : 1 sul cu 6 cutirt fl 20 er, 2 sulun 2 f Piciturle de Maria-Zell_ pentru. stomac gi hapa ative de Maria-Zell nu stnt nigte Iécuri secrete, Descrieren $e atid in rogulele de intrebuinjare care se aliturk Ia feeare stiel. gi cutie ‘picaturile de Maria-Zell pentru stomae gi haparile pur- gative de Marla-Zell se afi de vengare: in ‘Oradeommare la Farmacig mmber, Lud. Molnée, George Nyiry, Carol Bleyer, ‘Ales. Hringh gi la migericordiant in’ Beretyé-Uifalu lw farm. Goan Tamésy, in Kie-Marjr Ia tarin. Fr. Gallasy ; in Komddi la farm. @ Scholtz; in Salonta la facm. L. Kovées 1 Fr. Po- ‘sae drdezky; in B. Diosig ln T Vaday. Calindarul séptéméanei. ~Calindaral vechiw——_f- Calind. n Dumineca a 9d: Rusali Ev. dela Matei e. 1 gl. Calin na Dumineciia f Mir. Maria Magdsl. [3 Avast, Bans tot oot Tivminice [kiran Mit [StMut “Cif [sonaia" aera Met Bop Korn Sana | ay Sata jy MLO as [de Rolle Ermoine [abies tat Wer eft Mact Pantloinon | 8thinae AUF T28 | Situs bp Boch qe hican™ | 9omanon 448731 Propristar, redactor respungator 91 editor: 1OSIF_VULOAN. “Gu liparlal fur ito Hilgel im Oradea-