Specia tip este coyinebacterium diphteriae/ bacilul difteric: produce difter

ia!
Celelalte speciii de cotyneb pot produce infectii oportuniste in special de trac
urinar, de cai respt inf, cutanate,
endocardite si infectii difteria-like.

Caract generale:
- B aeroba/ facultativ anaeroba
- Dimensiuni mici, aspect pleomorf: nu seamana o b cu cealalta
- G+
- Dispunere pe frotiu e de litere chinezesti sau V sau Y
- In interior exista granulatii metacromatice vizualizabile cu coloratii special
e: del Vechio

Difteria: boala infectioasa contagioasa prin contact direct prin picaturi Flucke
stranut/ tuse. Debut boala de la 2-5
zile idn mom infectare. Afecteaza amigdalele, faringele, posibil extindere la la
ringe, ocazional poate afecta pielea
sau vaginul.
In caz de dift clasica- amigdaliana: simptome: angina moderata la boala toxica s
evera cu tract resp sup+ inf.
Complicatiile frecvente sunt cele cardiace: miocardita prin afectare toxica a mu
schi cardiac si cele nervoase prin
afectare n periferici. Simptomatologia bolii nu e det de bacilul propriuzis ci d
e exotoxina eliberata de el. Bacilul
nu e patogen in sine ci prin toxino-geneza. Toxina are tropism ptr numite org in
terne: inima, rinichi, gl SR, ficat,
este neuritropa in special periferic. Boala poate fi fatala, mortalitatea poate
ajunge la 10% chiar si cu tratam
prompt si adecvat. Pacientii netratati sunt infectiosi 2-4 sapt. Tratam consta i
n admin imediata de anti-toxina
difterica si eventula Ab in fct de stare clinica pacient, sub tratam Ab adecvat
pacient devine neinfectios in 24 ore.

Exsta vaccinare: imunizarea in masa a populatiei; pers care nu sunt vaccinate se

pot infecta in mod repetat:
imunitatea dupa boala nu e permanenta.
Boala e intalnita in zonele calde.
In Europa mai sunt raportate cazuri: Albania, Rusia, tarile fostei uniuni soviet
ice - Moldova. Africa: Angola.
Nigeria, Sudan, Egipt, tari subsahariene. America de sud si centrala. Afganistan
, india, filipine, thailanda, vietnam.

Sursa d infecie bolnavul de difterie, convalescentii, cei infectiosi 2-3 sapt, s

i purtatorii nazali d bacil difteric.
Debut boala: la 2-5 zile: angina: durere, inflamatie la niv faringe amigdala si
febra nu neaparat f mare, ukterior
creste pana la 39-40 grade. Apare adenipatoe cervicala, foarte masiva: gat procon
sular - bull neck . Obstructia
cailor aeriene si dificultate la respiratie. Toxina poate det soc: HTA, puls rap
id, paloare, extremitati reci, stare
anxioasa.
Poate da complicatii la niv cardiac: miocardita + insuficienta acrdiaca
La niv fibre nervoase: inflamatie: nevrita periferica ce poate determina probl d
e coordonare a miscarilor si
paralizia nervi fata si gat in special oculomotori.
Afectare renala: nefrita

Leziunea patognomonica: tipica pentru difterie: depozit gri cenusiu pe amigdale,

sero-fibrinos:
pseudomembrana.
In mom in care se recolta exudat faringian: dupa indepartare mb: tesut fiabril s
i sangerand.

Toxina: exotoxina. Responsanila de patologia bolii are propr toxice asupra tesut
urilor ptr care tropism/ afinitate:
suprarenale unde determina leziun hemoragice patognomonice: tipice ptr difterie,
miocar: alterari mitocondiale,
tulburari in vascularizatie endocardica, ficat si splicna: fenomene distrofice,
sist nervos: leziuni degenerative resp
de instalae paralizii. Nu toate tulpinile de bacili difteric sunt producatoare d
e toxina; ptr ca o b sa produca toxina
trebuie ca bacteriofagunl tox+ sa infecteze tulpina, in timp ce se replica and v
iral al bacteriofag incepe elkiberarea
de toxina, care incepe sa se formeze la cateva minute dupa infectarea bacteriei
cu fagul si incepe sa fie eliberata
extracelular inaintea eliberarea particulelor fagice si inceteaza vand celula in
cepe sa se lizeze. Structiral toxina e
alc din frag A si B legat prin punti bisulfidice= portihnea cea mai sensibila a
toxinei: mecanism e de stopare
sinteza proteine celulara.

Diagnostic de lag al anginei difterice: recoltare prod patologic exudat faringia

n si in paralel exudat nazal. Daca se

face frotiu observam pe frotiu si bacilii cu morfologie caracteristoca bacilului

difteric, eventual cu capete maciucate.
Daca facem del vechio ptr granulatiile meta cromatice (granulatii babesh ernst)
apar brun verziu pe fond galben brun
deschis al bacilului.
Mediu de imbogatire OST cu ou, ser si telurit, unele probe pot fii paucibac
ilare-> creste greu, atunci se imbogateste
specific bacilul difteric.
Mediu selectiv: mediu Tinsdale: selectiv si diferentail ptr ca permite stabi
lire diagn de specie. Aici , in mod tipic
bacilul difteric creste in colonii negre mici inconjurate de halou cafeniu.
Mediu selectiv: Loeffler pe care bacil difteric da colonii albe granulare
Mediu Gulndeltietzare sange si telurit de potasiu si cistina-> aici creste in
3 forme:
- Colonii gravis negre, late cu margine translucida, usor crenel
ata cu striatii radiare, suprafata granulara,
friabile; margarete. Seamana cu colonii R
- Colonii mitis negre, convexe, lucioase si cremoase de tip S
- Colonii intermedius negre netede margine bine delimitata dar c
u centru proeminent

Apoi identificare pe scheme biochimice:

1. Testul catalazei (+)
2. Testul cistinazei (+)
3. Testul pirazinamidazei: hidrolizarea pitrazinamidei cu aparitia culorii porto
caliu la developarea cu sulfat ?
4. Testul ureazei (-)

Teste API comerciale

Determinarea toxinogenezei prin teste in vivo sau in vitro. Cele in vivo presupu
n inocularea la animal de laborator:
cobai caruia I se inoculeaza o cantit de sispensie de cultura in bulion. Daca es
te tulpina roxigena, animal moare in 24
ore cu stare de soc si edem gelatinos la locul inocularii.
Testul ELEK in vitro ptr testarea toxinogenezei bacilului difteric; reactie de p
recipitare in mediu solid
Antibiograma bacil are sensibilitate de tetraciclina cloramfencicol; penicilina,
eritromicina-> tratam de elctie ptr
boala si la purtator sanatos de bacil difteric toxigen ptr ca doar acesta se tra
teaza.
Schema de diagn de lag difera daca e vba de bolnav sau purtaor; cand apare suspi
ciune de difterie-> panica!!! Se
scormonesc in nas si gat toti contactii bolnavului: masuri in focar.
Diagn la bolnav : recoltate 3 tamp de exudat faringian si 1 nazal. 3 de faringia

n pentru k unul e bagat in mediu de

imbogatire ptr a fii sigur ca daca are f putin bacilili sa poti sai izolezi, al
2-a il treci pe mediu selectiv ptr colonii
negre cu halou cafeniu. Al 3-lea; ptr frotiu colorat gram ptr bacili in litere c
hinezesti, Y sau V si pe geloza sange ptr ca
poate nu are difterie si are altceva ce creste pe geloza sange.
Diagn posibil purtator: o data in nas si o data in gat: pe OST, de le ost pe tin
sdale, apoi pe x si y si apoi schema de
diagn clasica pe baza caract chimice ca si ptr diagn ptr bolnav

Vaccinare :
- Obligatoriu: DTP: diftero tetano pertusis

Schema obligatorie: primul vaccin e vaccin trivalent atat anatoxia difterica ana
toxina tetanica I bacil de bordetella
pertusis. E vaccinare care se face in 3 sedinte: prima infectie la 2 luni d viat
a, de regula cu simultan cu cel impotriva
hepatitei B si cu vaccinul polio-oral. A 2-a injectie la 4 luni d viata si se fa
ce simultan cu o doza de vaccin polio. La 6
luni d viata se face a 3-a injectie cu dtp si antihepatic B si antipolii oral. S
e face rapel, injectie cu doza de vaccin dtp
dupa 6 luni. Rapel la 30-35 luni. Cand inculpatul merge la scoala in cls 1 I se
admin vaccin DT. La 14 ani e vacc cu
DT, concomitent fetele sunt vacc impotriva rubeolei