TESTE,
CHESTIONARE SI INVENTARE
DE PERSONALITATE UTILIZATE
IN PSIHODIAGNOSTIC
Testul AMSHAUER face parte din categoria instru
telor psihologice de apreciere a intelectului verbal si, in
cial, a capacitafii de calcul matematic, de memorie $i
tare spatial, oferind totodati examinatorului inform
asupra comportamentului subiectului fafa de randam
obtinut;
Teste de analogie: probe cognitive care apreciaz caps
tatea de sesizare a relatiilor asemanatoare dintre cuvil
imagini, obiecte, forme etc. solicitind capacitatea d
stractizare, si completeaza bateria de teste pentru apr
rea factorului« G» (inteligenta generala).
Bateria de teste A.P.T. (Academic Promise Test)
pusa de G. Binet, cu scopul de a evalua aptitudinile
108sentiale, fiind structurata in patru tipuri de teste, axate pe
faclori numerici (rajionamente abstracte) si de verbalitate;
Testul ARTHUS masoara resurscle imaginativ-creatoare
ale copiilor (construirea unui sat pe baza unor componente
ofetite de examinator);
BABY test se incadreazi in categoria _instrumentelor
standardizate, prin care se investigheazé dezvoltarea psihi:
ca a copiilor de virst& prescolard, vizind studiul posturii si
motricitatii, achizifia limbajului, ‘conduita psiho-sociala, in
final oferind specialistului un coeficient cantitativ al dezvol-
tari virst a coeficientului de dezvoltare la pre-
seolari, dupa modelul lui GESSEL si BUHLER.
Tesiul VOURDON-AMFIMOV este un test standardizat
de baraj, care evalueaz’ calita{i ale atentici (viteza si pre-
izia, concentrarea si distributivitatea, mobilitatea ete.), ma-
surindu-se numarul ‘corect de baraje de semn, numarul omi-
iunilor, numérul erorilor, stabilindu-se in final un indice
de cantitate si calitate. Desi, prin excelenta, este o proba de
atenjie, mulfi examinatori cu. experienfi psiho-medieal’. pot,
extrage performanta subiectului in patologia organica, i
starile de astenie marcat’, oferind surse informative cu pr
vire la trasaturile de personalitate, meticulozitate, instabili-
tate gi perseverenta;
Chestionarul BECK are utilizare in clinica depresiei in
evaluarea tipului si confinutului psiho-genetic si psihopato-
logic al depresiei: dispozitia de fond, anumite sentimente bi-
ne circumscrise (de ratare, vinovatie, autoacuzare, lipsa de
satisfactie etc.), tulburari hipnice, ale libidoului si apetitu-
lui, fatigabilitate, iritabilitate, anestezie general, conduit
sociald, activitate util-productiva.
Testul de structurare verbal Bender face parte din ca-
tegoria instrumentelor psihologice de personalitate pentru
copfi, care foloseste noua figuri geometrice, cu grade dife-
rite de complexitate, pe care copiti trebuie sa le copie in
ferite situafii si pozitti, oferind specialistului caracteristici
de inteligenta, ‘creativilate, intirziere in dezvoltarea _psiho-
motor {ulburdrl afective hudice, de limba} si de percept
I de retentie vizuali: BENTON inyestigheaza patri
le memoriei imediate si este utilizat tn clinica
pentru evaluarea cantitativa si calitativa a gradului de dete-
riorare mnezica a subiectilor cu leziuni cerebrale, in depista-
tea debilitatilor endo- si exogene, precum si a tulburdrilor
de natura psihosomatica
Proba are 1a baz reproducerea unor planse cu figuri
geometrice, dupa 10 secunde, incorporind 4 tipuri si varian-
109te: varianta C cu 10 plange, varianta D cu 5 plange, varian-
ta F cu 5 plange gi varianta G cu 15 plange, subiectului re-
venindw-i sarcina de a identifica o figuré geometric din
patru raspunsuri posibile.
Inyentar de personalitate Bernreuter: cuprinde un numar
de 125 de interogatii, din a cdror rdspunsuri se pot extrage
gi delaya patru aspecte cu semnificatie psihiatric&: tendinle
nevrotice, automul{umirea, —introversiumea—extroversiunea
si dominare—supunere |
Intre cele patru scale s-au calculat indict de corelatie,
evidentiindu-se ca foarte semnificativa dependenta reciproca
dintre tendinjele neyrotice si variabila introversiune—extro-
versiuine.
Scala de inteligenfa metricd a lui BINET este cataloga-
t& ca primul test standardizat de psihodiagnostic, in deler-
minarea virstet mentale sau a gradului de dezvoitare inte-
lectuala, In anul 1904 apare o varianté BINET si SIMON,
iar in 1905 apare scala cu 30 de probleme ierarhizate in or
dine crescind& de dificultate pentru investigarea caracteris
ticilor copiilor de 3 ani (limita inferioara a scalei), de 5,
7,9 $i 11 ani, cu o diferentiere globalé pentru idiofi, imbe-
cili si debili mintali
Testul psihologic pentru stabilirea sindroamelor de
tranzitie WIECK apartine lui BOCKER gi incorporeaz in
structura sa compozitionala un numar de 13 subleste, gra-
date in dificultiti. Analiza rezultatelor cantitative permite
examinatoruluio evaluare bimodal: scorul objinut si tim-
pul necesar rezolvarii, iar dupa scorul obtinut, —pacientul
poate fi incadrat in trei trepte de gravitate.
Test proiectiv de personalitate, de tipul completirilor de
fraze, conceput de BONNET-STAFIN este la indemina pedo-
psihiatrilor si psihologilor scolari. Completarea unor ince-
puturi de fraze, in functie de ceea ce sugereaza inceputul
acesteia. O interpretare atenta poate detasa, 1a subiectul ex
minat, tendinfe si conflicte intrapsihice, preocupari dot
ante’ si aspiratit precum si particularitiqi comportamen
ale.
Testele de tip factorial ale lui R. B. CATTEL sint cele
mai utilizate in Laboratosrele de psihologie. Dintre acestea
amintim:
— testul de fidelitate verbal (F): care proiecteaza tri-
saturi ale dominantelor temperamentale. Rezultatele aplic:
rii acestui test an evidenfiat o fluiditate pronunfata a facto:
rului F la dizarmonicii isterici sila maniacali si valori sca-
110‘aute ale factorului F la depresiuni, unde predomind o fluidi-
ate atenuata
_ — testul de perseveren{a (P); evidentiaza si evalueazd
trasaturd de personalitate a iner{iei mentale’ (factorul F
mai ridicat si puternic accentuat in cazul epilepsiilor,
I afectiunilor cerebrale organice si in psihomanti, in timp
ela manizcali si isterici factorul F este mai diminuat;
— testtll de anxietate CATTEL, prin intermediul celor
10 de interogafii cu trei variante de raspuns (Da, Nu, oare-
cum), poate detasa cinci factori de anxietate voalata, cu
Semnificajie psihogenelicd si cu semnificatie clinica,
— chestionarl 1 G.P.F. (plurifactorial), in varianta de
187 intrebari, apreciaza valorile a 16 factori; acest model in-
strumental creind o structurd factoriala:
"= schizotimie — ciclotimie;
— concentrarea — absorbjia;
— instabilitatea emotiva — stabilitatea emotiva;
— subordonare — dominare;
= taciturn — comunicati
"= nehotdrit — hotarit;
| = timiditate — afectivitate;
_ = rafionalitate — suspiciune;
— incredere — neincredere;
— pragmatic — nonpragmatic;
— clarviziune — naiyitate;
= calm —neliniste;
— radical — conservator;
= deferent — indiferent;
| = neintegrare — — integrare;
— destindere — frustrare.
In afara celor 16 factori de personalitate, mai sint i
lusi patru factori de corecfie sintetici, de calcul in vede-
a obtinerii profilului si conturului de’ personalitate, cu ac-
entuarea tendintelor functionale:
_ — adaptare — anxietate;
= dinaimism — inhib
_ — iintroversiune — extraversiune;
— independen{é — supunere.
Testul proicetiv de investigare a intensitatii sti
a personalit’{ii DORKELY-AMEN a fost recomandat
ial in clinicile infantile (pentru copii de 811 ani), iar
ai tirziu si pentru adolescenfi. Cele 12 imagini care se
inta subiectului confi sttualii emotionale neutre si ne-
jalizate tematic. Pe baza lor, subiectul trebuie s& intoc-
0 narafiune. Se face 0’ corelatie intre confinutul
itemofional din imagine si confinutul emotional din nare
tiune,
Inventarul de personalitate Edwards investigheaz’ din
punct de vedere psihologic 15 trebuinfe si motive om m
4, afiliere, agresiune, autonomie, schimbare, respect, dom
nare, rabdare, heterosexualitate, edueatie, ajutorare, homo
xualitate, ordine etc). Proba este destinata adulfilor 31
la baza ‘alegerea unor raspunsuri pentru fiecare item i
parte (testul ridiea unele greuta{i in privinta interpretari
humerice a rezultatelor, cea ce atrage atentia de a fi uti
izat cu mare prudenta si de cdtre specialisti cu expe’
ent’)
Scala pentru evaluarea tulburirilor psihice 1a virstn
Exton-Smith permite cotarea rapid’ a starii unui subiect i
virsta cu tulburari psihice
Test pentru evaluarea tulburirilor perceptuale (Bender
cunoscut si sub denumirea de testul «iafé—minds. (fac
parte din instrumentele de evaluare a tulburdrilor perceplu
ale din circumstan{ele organice). Subiectul legat 12 ochi est
atins de examinator pe fata si pe mfini (subiectul recunos
te atingerea, dar nu poate preciza intotdeauna atinger
mfinii, iar uneori, nu poate localiza precis locul _atingeri
In starile depresive, rispunsurile corecte si eronate si
legate de intensitatea trairii sindromului depresiv. 3
Testul de frustrare S. Rosenzweg confine 24 de_situall
reprezentind cele mai cunoscute experiente frustrante
viata curenta a omului. Pentru fiecare situatie subiectul tr
buie sa réspundi cu primul lucru care-i vine in mint
in locul persoanei care trebuie sa reactioneze.
Reacfiile de frustrare se inscritt in trei categorii:
— dupa tipul de solutionare a situatiei (dominatia 0
stacolului, apararea EU-lui si persistenta trebuintei
— dupa directia agresiunii (reactii extrapunitive, intrs
punitive si impunitive);
Interpretarea statistics a datelor inregistrate poate e
lua indicele de conformitate eu grupul, modele de reac}
comportamentale si examinarea tendintelor.
Bateria de dezvoltare psihomotorie Gessel se adreseat
pacienfilor din clinica de pediatrie (varianta 2846
itemi)
Este considerat un ghid al pediatrului pentru aprecies
mai obiectiva si completa a dezvoltarii pentru copii si
eventualelor anormalitdti.
m2Testul pentru gindire abstract’ a iui Goldstein-Scherrer
solicit subiectului si clasifice obiectele in functie de anu-
mite criterii, incluzind aici momente si faze. Criteriile de
‘aza sint: culoarea, forma geometrica, materialul constitu-
‘tiv, utilitatea, situafia si simetria.
Scorurile obfinute permit examinatorului evaluarea_ni-
yelului de gindire abstracti, dar si atenfionarea si anticipa-
‘fea eventualelor modificdri fotogenice (de ex. de tipul de-
teriorarii capacitafilor de clasificare sau al nedezvolta
lor, al perturbarii sistemului de coordonare opticomptorie)
Scala Hamilton este considerata unul dinire cele mai uti-
lizate instrumente, din clinica depresiilor. Scala incorporea-
24.17 itemi (in faza initiala) gi 21 itemi (in faza imbuna-
tatité si completata), cu 3 sau 5 trepte. Acest instrument ex-
celent delaseazd urmatoarele aspecte: despartirea depresiva,
sentimentul de vinovatie, idei sau tentative aut
de insomnii, echivalente somatice ale anxietatii, simptome
gastrointestinale, simptome genitale, idei hipocondriace, sca:
derea in greutate, indicatorul individual de adaptabilitate:
Scorul obtinut prin completarea scalei permite examina
torului calcularea unui indice global de depresie, care poa-
te oferi informafii utile, atit pentru aspectele cantitative ale
depresiei (gravitatea depresiel), cit si cele calitative.
Scala are o arie de aplicabilitate, in ultimul timp, in cer-
telirite de psinofarmacologie, pentru testarea medicamente-
lor.
Testul proiectiv de personalitate Jackson are o mare
adresabilitate pentru clinica pedopsihiatrica (5—12 ani)
Copilului ise araté succesiv un numar de 8 imagini in
care sint reprezentate situatii similare. Raspunsurile copi-
Tula permit ‘analiza particularitatlor individuale in cadrul
relatiilor interpersonale — pe de o parte, eft si diagnostica-
ea tensiunilor, care exist’ tn cadrul acestei relatii
Chestionar de personalitate Licico-Ivanov evalucazi ti
“silurile dizarmonice de personalitate, Se pot evidentia, in
‘mod special, tendin{ele de disimulare, gradul de sinceritate
a raspunsurilor si eventualele deteriorari organice ale ar-
moniei personalitat
Scala de evaluare clinicd in psihoza functional elabo-
rati de Lorr cuprinde 62 itemi, care pot fi aranjati in
7 trepte de intensitate, iar in final se poate oferi configura-
fie pentru urmatoarele serii de simptome: depresie—excita-
ie, proiectie paranoida, nivel de activitate, complezenta, re~
tistena, perceptia motivatiei, autodepresie—expansivitale,
113tulburari ale proceselor psihice, cognitive, agresivitate, si
ptome conversive si depresie agitata.
In final sint conturate 6 modele, tulburari comune uni
grup de bolnavi_ si configuratii simptomatice distincte, ca
hu se identified insa cu grupele diagnostice cu care se
leaza
Testul Luscher const in alegerea, in ordinea preferi
lor, a unui numar de plange colorate, de culori diferite (va
rianta cea mai uzuala este cu culori). Subjectul alege
respinge cartonayele colorate. Aceasta atitudine de atragi
saul Fespingere este legata de structuri latente de personal
tate. Prin acest model, testul furnizeazé informatii privit
structura personalita(ii, zona de tensiune, caracteristici
jectate sau suprimate, ‘prognosticul actualelor _perturbii
prognosticul adaptiv-profesional, predispozifii la alecii
psihosomatice. Proba
Personalitate: Introducere în știința personalității: ce este și cum să descoperim prin intermediul psihologiei științifice cum ne influențează ea viața
Limbajul trupului și comunicarea non-verbală: Cum să vă înțelegeți mai bine pe voi înșivă și pe ceilalți datorită psihologiei și neuroștiinței limbajului corporal