Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 12 views

    5.metoda Convorbirii PDF

    Uploaded by

    Atanase Leonard

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    5.metoda Convorbirii PDF

    Uploaded by

    Atanase Leonard
    12 views8 pages

    Original Title

    5.Metoda_convorbirii.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    12 views8 pages

    5.metoda Convorbirii PDF

    Uploaded by

    Atanase Leonard

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 8
    asociativ liber’. Metod& propusi de F. DE- jatorul medicinii psihosomatice, in care eveni- = pot cépata o interpretare psihanalitica sint cu e relinute In cadrul anamnezei aplicate celui suie- ‘afecfiune somaticd. Aceastd abordare a oferit 0 rersuri utile pentru psihanaliz’, in deschiderea icina psihosomatica. METODA CONVORBIRII e cunoscuté si sub denumirea de metoda con- -dialogului, a discufiei, a intrebarilor si réspun- negocierilor), cu nuante corespunzatoare util general esie cea mai cunoscutd metod’ de cu- in care se obfin cele mai valoroase informatii +a subiect. Deci, este si un procedeu de obfinere lor despre o persoana, intr-un scop determinat, este utilizatd si in alte situatit si stiinte (s0- e): in justitie, in medieina ‘(in cadrul (xdialoguriles tui Platon); sa nu ‘a invitatie a lui Socrates: «Vorbeste ca si te thirea a fost utilizaté in psihologie de (sub denumirea de metoda clinicd), Ea se pre- rcetiri individuale gi si nu uitim ci ea std la todei de tratament in psihanaliz’. si psihopatologie convorbirea este _unul “mai importante elemente ale examenului psiholo- mai multe ori, ea se desfagoari fafa In fata: fexaminator) si pacient (subiect), ceca ce usurea- tia si stabilirea contactului, deferminind 0 rela- itul (subiectul) vine cu speranta vindecdrii suferinfei sale (sau a pasului), iar psiholo- ipetenta si dorinta de a-l ajuta. oare intro atmosfera linistita, confortabila, iri exterioare, sé se creeze sentimentul de si- 35 In timpul convorbirii se pot ivi 2 de excese: = exeese de_prielente pe care o ardfi pacientului (su biectului, copilului), avind ca efect scéderea importan{ pe care relatia cu psihologul o ate in ochii lui; — lipsa total de aderare afectiva. Convorbirea, solicitind din partea subiectului, rspun- suri, atitudini, modalitati de a le exprima, organizeaza teresul si determina concentrarea in vederea _exprimari opinici, a modului de a gindi, Gindind, in genere, in propo: | xiii foarte eliptic formulate, convorbirea pune in aciun mecanismele intelectuale, dar ‘si cele spontane de exprima: re a ideilor. In ciuda caracterului_ emp tatilor de cantificare si standardizare, precum si a puter nicului grad de subiectivitate pe care il presupune, convor: birea este totusi metoda cea mai raspindita, rezultatele fiind adesea considerate criteriu de verificare al_altor m tode. Rezultatele metodei depind in mare masurd de maie: stria celui care o aplica, intructt in ciuda aparentelor, convorbirea nu este o metoda 1a indemina orie punind unele aptitudini si o indelungata experienti Convorbirea constituie fara indoiala, spune R. MEILI (Manuel du diagnostic psychologique, Paris, PUF, metoda psihologic’ cea mai complicata si cea m de insusit, presupunind , 36 jetoda clinica, el ajunge la caracterizarea acesteia din’ rma astfel: si duce spre cunoasterea atit a individului, eft si a generalu- lui; ea nu este rezervati numai pentru uztl_psihologi sindividuales (V. Pavelcu — Drama psihologiei, Ed. Stiin- tified, Bue., 1965, pag. 239) «Vechii ‘clinicieni, spune AUGUSTE TOURNAY (Rég- les de vie pour la santé in Traité de psychologie appliguee, 1, PUF, 1958), stiau, stind la marginea patului, sa ridice fisa pentru a citi virsta, profesia si locul de origine al bol- navului, a c&rui biotipologie ef o Sesizau de la prima vede- re. Apoi, ascultindu-l vorbind, se informau de mediul fa- milial si social, de gusturile, comportamentul —caracterial. Dup& aceea, ei avansau in ancheti si examen pentru a ajunge la diagnosticul acestui caz individuals A. OMBREDANE observa c& «metoda clinic&> este mai dificila in cazurile normale, unde o trasdtura sau o aptitu- dine este departe de a avea pregnanja si relieful ce-l au simptomele bolii. Dar procesul este identic. (Farerge J. M., Mathodes statistiques en psychologic appliquée, PUF. 2 vol, ) Aprecierea personalitatii, dup’ manifestarile acesteia, evaluarea psihologica intuitiva repres dupa expresia lui OMBREDANE,

    You might also like