Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 8 views

    050 - Beethoven PDF

    Uploaded by

    bahacu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    050 - Beethoven PDF

    Uploaded by

    bahacu
    8 views32 pages

    Original Title

    050 - Beethoven.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    8 views32 pages

    050 - Beethoven PDF

    Uploaded by

    bahacu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 32
    sachs (Tee 1 0) ane Geatinnt rr ae Paar og ecu ‘fer oie sAPTAMANALA EDITURA De AGOSTINHELLAS Se. EDITOR Fars Haproe TER) = Ce Ou ua Se ute, MANAGER DIGTRIUTE, Go Bors MANAGER LOGISTIC Si GPERA-Oirirs Pasha [OOROONATOR LORISTIC 1 OFERATI ata Linus ‘ONT PENRO LIGA ROMAN Ludwig van Beethoven Numarul 50 | Seirenuie Becconmuneaion Mase SL ore. SEE Sans LeseRe wc ero G DIRECTOR NE PRODUCTIE HPOGREFIE STELIOS KFTSOTANS G IMPORIATOR: Madi Service WN es ‘ourry Manager: Marios nan Viata marelui maestru muzical care a infruntat suferinta si greutatile elgiset des cusiaqans Reda abn Maroon Cel de-al doilea Mozart town Manager: Da rch Adotescentul muzician la curte muzici Maestrul Vienel capodopere {©2021 De ABOSTINL JAPAN ullime Sturm und Orang’ [.Furtun’ si avant’) on 179-078 Flog Uno Pre, orb San. etn Pik, Pasajul final al genili * ‘egos Penr ray GEN e eeu 20 hae Beethoven $i Sonata reba: 299 B/6SOMOL Frei a dle namde gl wt ert numer Sore gr Mari suflete care au fost vrajte de muzica aes Ey Beethoven si simfoniite etn tater coi copyright Ee ers ‘eeroligS ance fr irs aot sre wor tor ire op so 9 sche eines publi Pentru orice informatie, sa comend di anterior, sunt Roy Moldova: Ludwig van Beethoven WA em nara Tees eee eRe iene Rec) Are eee ica ichcaa ea Pe ee eek et ie aie Piece cee ego in 0 MLL) Ludwig van Beethoven Ce fel de viata a dus Beethoven? I FRANJA SECOLULUI AL XVIIFLEA, inaintea Revolutiei Franceze, muzica era un prilej de divertisment destinat Nobilimii, un simplu instrument pentru a inlesni socializarea in saloane. Pentru a-si satisface audienta aristocraticd, muzicienii prezentau melodii atragatoare in reprezentatiile lor. Astfel, ei erau nevoiti sé se resernneze la gandul ca ceea ce fac este o meserie ca oricare alta, deoarece nu se asteptau sd li se dea libertatea de a crea compozilii prin care sé se poata exprima pe ei insisi. Totusi, in acele vremuri a trait un geniu muzical care nu si-a permis lui insusi in primul rand sa fie stavilit in procesul creativ de aceasta stare de fapt. Numele sdu a fost Ludwig van Beethoven. Beethoven patrunsese in spiritul Iluminismului promovat de Revolutia Franceza si nu avea nicio obligatie in a méguli aristocratia prin prestatia sa. Aceasta i-a oferit libertatea de a crea muzica tributard conceptului umanist in arta si bazata pe propriile sale convingeri. Desi Beethoven si-a pierdut auzul, acontinuat sa ridice muzica la indltimi neexplorate pana atunci. Asadar, ce fel de viata. a dus Ludwig van Beethoven? PmeacloG BrUTa met) (mello LETC LM Cera) cea 1750 | Moare Johann Sebastian Bach Incepe 8 infloreascd muzica clasicd atl 1756 Se nagte Wollgang Amadeus Mozart 1766 _1_Joseph Haydn devine set de orchestra la curtee printului Nikolaus Joseph van Esterhaay 1701 __Se nagte Ludwig van Beethoven 17% _|__Beethoven incepe sf primeasci educajie mucicall de la tail su 1785 | _Beethoven devine organistul Curtii din Bonn 7 1787 1 __ Beethoven il viiteazs pe Mozart si fine o reprezentaie improvizat = 17891 __Izbueneste Revolutia Francozs 17911 Moare Mozart _ 1792 | _ Beethoven stuciazé in strsintate, la Viena Beethoven studiaz& sub obladuirea lui Heydn 17% _1__Armata francedd atacd orepul Bonn ; 17981 __ Beethoven incepe s& prezinte semnete unei afectiuni legate de auz 1799 |___Seincheie Revolutia FrancezS 76021 Bestheven compune .Testamentul de ia Helligenstidter™ (,Heiligenstidter Testament") “1804 1 _ Napoleon Bonaparte devine imparatul Frantei 1805 | Prima reprezentatie public& a Simfonie’ a I-a in Mi bemol major lopus nr. 55] a lui Ludwig van Beethoven Icunoscut& drept .Eroica”) 1806 | _Sffintul Imperiu Roman se farémijeaz’ si este abolit de catre Napoleon Bonaparte 1808 Prima reprezentatio a Sinfaniel a V-a tn Re minor [opus nr. 67] lui Ludwig van Beethoven In Spania iucneste rSzboiul de independents s 1812 f Beethoven compune .Scrisoare cétre o iubité nemuritoare” (.Brief the unsterbliche Geliebte"} Beethoven se intainaste pentru prima dala cu Goethe 1814 Este finut Congresul de la Viena - - ; 1815 Custodia nepotului lui Beethoven devine problema 1818 Beethoven si pierde de tot auzul 18191 Rudolf von Habsburg-Lathringen devine arhiepiscop 1826 f|___ Beethoven finalizeaz& Simfonia a ia Tn Re minor fopus 1251, cunoscula drept. Corala 1827 1 Beethoven maare la Viena 1828 | Moare Franz Schubert 18301 Epoca de aura muziciiromantice _ 187 | __Johannes Brahms fnalizeaz8 prima simfonie Z 1921 | Armold Schoenberg devine pionieral muicii dadecafonice ‘a VERA Tea Viata marelui maestru muzical care a infruntat suferinta si greutatile Muzica clasica, suecesoarea muzicii baroce, a atins punctul culminant al epos sale de aur in Europa odata cu aparigia pe scena iscarici a lui Wolfgang Amadeus Mozart. Muza lui Mozart va giisi un alt geniu muzical pe care si il inspire, in oragul Bonn, descul de indepartac de locuinga lui Mozart din Viena, Acest geniu muzical, Ludwig van Beethoven, va schimba cursul istoriei muzi iu si fie insosit si de mul suferingd, dar a fost intotdeauna asa pentru Beethoven? Cel de-al doilea Mozart A treia generatie de muzicieni LUVIUL RNV_PYORISTE Dr FIVETA, strate nord-estul Germaniei si Tre de Je, icainte deo se vrs Mares Nori, Legend i Lorte spre fecoare cu puter susraomenes cinau pe alr stncoaso al uli 1 atrigeau pe bar cagi in atincurieapeor prin cintcele lor. Tera acest logan ot abort do mult persona iterae germane, arecum poet Heinrich Heine. raul Bonn eae stat pe ral nul, Pricads de maxims inflorie oral a fost sb conducerse uri .poncpe elect", narit ase dearace ava Art de a vota pent acederea ta tron 2 sin- ful fmpsrat roman do raja gormand: tt ‘3 lu Beethoven, cSt 5 bun aceatuiaerau mune ria carte acest principe, Benicu li Bethan, Ludwig, era cnr in regia de bas. nici tat cu organgarea voc find personaate osdvirsta care cttnen rangui de eapemaiiry tKapelimestrl, cu roa de 3 aduna gi de 3 siege ‘mts a cure, Burcu a Beetoven ml ave 5 alte oupai secundre, precum aceea de a comerc- ales rac side ase implica interes fnancae: ta aka wom, ‘aia Beethoven o ducen dst de bine Fil acest, Jann 2 master paki al su, fing olinsug cinta Dasi rv aed oc fl de frumoass cael 2, Johanne totus aore- Ei peiru ya saps ca gl ora in ancl 1767, Johenn s-2 ciestont cy Mare Magdalena Kerevich, Deoarece Maria rimasose {BGiN8, ttl Lui Johann sa opus sestl Astor Inst Mora or fombio lands intgons, cao se soerificaze patra sia pe ta poestul asa icone a recent estan, set pirat a manors a Beethoren sprays nonara extrem de ret sv tng Se spun rarer uta vats Soarta va face ca talentul bales, a evenise alcool. Acesta, (a caracteru deosebit al Mar Ur, fama lui Johnna tata cu nasterea unui al doilea Bat. (3 Ludwig, dup rumeleburicul Betta || | “Johann $i Mati vor av gopte en, apy tei inte acetia vor ajunge la matrtat is Catrall st ke Edlucasia acordata copilul ‘aves numai trei ani. in-cons@cir 33 Inkl se wo on pC el her, ca part deed a tl mia a ‘bunicului Lui Ludwig. Insirumefitul pe ct Becton vr Spots mmted an ait) toate cunostintete fundamme tatle muzica, ar tata su, voltarea rapil a flu Su ‘In aceeasi pericad’, un tenia asupra sa Numele su era Waligang Amadl Mozart era cu paisprezece afi Beethoven si demonstrase cB vyagsta de sase ani, cAlstorind in jurul Europe, ftr-un turreu ruc Jotiann 2 Tnceput 8 congtientizeze iminenta stag pare a carierel sale la aceea a urui murician la curte, ‘BrB ganca de a avansa; in aceasté perioadé incepe 8 boa fat mai mult pentru ai teca amerul Tn bSu= ‘urd, Fiul sSu demonstra talente muzicale vimitoare, ier Johann, dezaragi de destinul su, s-a prec tat asupra full propriul su vis dea deveni urate ul Mozart Educatia pe care a primit-o Beethoven dup ce tatil iu a Imbratigataceste ambi fost oferitécuo rigoare iesité din commun, Micutul Beethoven nu iesea aprvapeniciedaté afar’ s$ se joace; hn schimb, in ie ‘cane 2 exersa la clavicor, repetand aceeasi meladie fle 22cl de oF. Nu ii era permis £3 incerce £8 cfnte Secvente melodice care nu erau scrise in gartitu De fiecare dati cdnd Beethoven incerca $8 carte o ‘melodie dupé cum se sisfeainspirat so fac, ere rmustrat frail astflincat nil nufimei putes rece DIW CULISE Prep cece nmin rl Renae ysecobelel Xess Vea, camdtina- rise hi Beethoververacencena pe plo Nie ote mill costind dn cous rmalmtevecimelodcendependert, opt ual as 0 srgud voce (enor) sau ug eua sg voce msocc dorinarh. compart de aor omoforie Inpetads terociasecoeloral Xe 9) Xe, aeasts err 2nceput ae ine- catzdeun silcarecuprindeouneement at de bas Baul fa sau prefund este unsinern trtar de actin amece, seat pent 3 ‘oda sermeledepauzs cole ssonar- ed, egate de sure jose, Rad eat este ‘seo Reevnto,S80 consi un acon panlanencurlztinaprospetonegenurtece ‘main pecadatsroca ooreraraat Famuzia modems Cu rol mare parte ps urlor dn acsst penoad cptindeas out as era secu STILURI DE-A LUNGUL TIMPULUI sso melacia de bas jun.basso contr” Ge compari In cal parte tieake ent compoaile de gen bas0 contin rumen nde paueiccare pies bold muzkal denote terpreu ures ‘2eeste note pent 2 cea melodia in tp ce omonzea acordurle cups bun pac ‘casts metoda interrelate flo de canis cave acompaniau contin rere Zenaple polfonce. Muzica Renata spre ‘a, acumaves derma mule scree mel ‘dca msodi find imbogita de aco de note de bas eave cmp sacvent eau ‘oarmanie. ements de baz ae armani mode care sun: importante per soa ‘fox aah fern peo aoc 19 de simoins te osama = dezrakare ‘pi acfertlo paride insure much ‘Glen aoa timp ure lear, im casi cep a frtl coh a Vibes, metodels de checrajle a gn parlor de tumente maacale pera ner: pretarea une meodt care au evaluat pnd slurciouton hateinconscersehiconpine- ‘ee ora '2¢ meteda basa cat = Ineeput reptat pia renin favo te snetode ma putin late pr acne. Une dine frmele mui Grace inst mentale cae sa deze! corsderabil in acest pata este sonia. Ease bazz pe ‘© aru tema melodie coral cn terran, com se dntiza intr orga, Beethoven e fost rama ul dase nme flicomperta cor au vu sumes cu crt fori a mick baroce, sonata Ludwig van Beethoven “Fu nate linge de 120 mos Pact dentate din unginen senate Cerna neo fi gor art grit Germanet prin gind s& creeze competi originale. Desi ac tip de educate era probabil rdbusitoar, talentul smuzical al lu Beethoven a continuat si se dezvate Cand avea numal opt ani tata su Ls implica in participarea la un concert din Kéln. Se anu Un bliejel de gase ani va cinta in concert. E Siretlic din partes lui Johan pentru ae lace reclarr flului sau c flind un copi-minune, asemeni tparu lui impus deja de Mozart. Beethoven 2 cintat cBteve rmeledi ta clavicor, dar denurvinle exacte ale aces: tora nu sunt cunoscute, Aceasta 2 fost, asadar, prima reprezentatie public lui Ludvig van Beethoven. Tehnica interpreta a lui Beethoven va cont rua 28 2e dezvote, acto incdt in scur timp a deve rit prea pregit pentru lactile pe care ite mai putes dda Johann; astel,ainceput sia lect de org de le organistul curfi, Henricus wan den Eeden, precum 51 de la Tobias Peiffer, tenor care loevia cu fami lia Besthoven la acea vrame. Peiffer era un prate~ sor mai hun daeSt Johann, ins8 asemeni lu, lé- cea si bea fir misurd, Se spune c& Johann gi Preiffer isi petreceau deseori seara imbatandu-se, lar apoi se intor ceau aces’ unde ‘ltrezeau cu forta dinsoma pe tard ul Ludwig, obt gindu-t $8 elnte pnd in zor. van Beethoven, 08 inset debe a inepocacle de pert paint ta san ele. Adolescentul muzician la curte intilnirea cu un mentor PAM La vAKsis DE 18 ANY, Beethoven avusese ‘mai multi profesor. Nu a studiat nurs clawcore dul dar si a750, veers si pianul, devenind spe- cialist fn toats aceste Instrumente. A renuntat la scoala de limbs ltins pentru a se concentra pe stadile muzicale sf cups doris Livan den Eeden,noul Bu profesor del curte va fi organis- tu. Christian ita Neste Beethoven va deve stucent li Nefe in anul 1782, fing at8t ds tlentatinest de fecare ath nd acestetinses, Beethoven ilocuia in pozia 8 de ergais a curt. Noes aves numa cure de (aud penta foie tndralu el. A publicat nel inte comnpoititeelevulu su, Beethoven fusese supeanumit into publicajie muzica a vromi rept .naut Mozart Jn onut 1784, pringu elector de Kan a curt Suecesruls8U va W Maximilian Fant, il rp ‘Blesei Mara Tereza a Austin acea perond’, rogui Bonn trea pritr-ocrzé financa, iar teatal nafional fost inchs. De ssomenoa, mute ion del cute av fost nevis foc fa redu- corlorsaloiale drastie. Neafe 9 fst nici el coi Gu toste acestee, chiar sin aceasta per cond de strdmtoare fnancars, Beethoven a fost ancojt la curt cs organist secur susoclen CHRISTIAN GOTTLOB NEEFE emer caereprerea fig trace Beethoven a primit educate mucin ates tat su inc es vast aged ‘nt cl car eit ul Beethoven primele lei seroase de muzica a fost oxganisul ‘Cstan Gotlab Nowe ‘Neole 2 nase in regunea Saxon, bn a studi crepe a Universitatea din Leipzig. scurt ip ndreprande-satenia ‘cave obiecve matical, A luerat ca tec- tor muzica al Tatu din Boon $, mal po, af secesonl Ii Menich van dan eden ca oganst acute in Kn ert Philip Emanvel Bach fl lu Johan Sebastian Bach, celebru composts ea un apropit a i Neefe de a acest Nee va Iwata furdamentcle mur lu Bach cae ‘glaveo rbd in acta bard entry a iva pe Beethoven 38 com: pads nterpreteze la clavecin, Neste 5 len un fl de manu lu Bah, Des ‘Wohltumpere Clavie" (.Clavecinul bine tempear, Din puncul de vedere a ht Beethoven, contact aceaes herare ra similar co Inne mail cu Bach. DDacortstaiu acest remarcaile leant 2 leracur musicale, silage Wl Beetho- ‘en ca instimentaliet compet e8 vor Cevola considera CConsacraea si esthoven ca musclan probabil nu af fost posbla faa sustine- rea ee intro sersoane etre mentorul Su, Beethoven sla c dace va devin tun att desir vitor, acest uc se atorea ll Nee, oe RT Tale ty Tat lui Beethoven sjunsese un alcoolic ih teat regula far situati aril Beethoven devenea tot ma ‘grea, Venitu constant al ndrului fu tebie 3 fost lun fl ce mani cereascd pentru intreaga file. Cuvintele Ini Mozart Dupa ce a devenit muzician la curte, Beethoven a porit in prima s3 cSlstorie spre oragul Viena din ‘Austria in Luna aprilie a anului 1787. Desi scena muzicalS 2 oragului Bonn era insuffi, la 2cea vreme, Bonnul era un oras aflat in stagnare eco- ramicd. In varstl de 17 ani, Beethoven isi dorea, ‘8r5 indoials, 58 vziteze oragul in care se adunau cei mai mari compozitori. Exist preri conform Brora Beethoven intentiona chiar 38 devind ele vul lui Mozart, dar indiferent cum ar fi fast, idee de mai céstiga nite bani pentru a-siajuta familia care trecea print cri28 financiar3 era, cu sigu- rent, unul dintre motivate c&lBtorie sale. De indaté ce ajuns la Viena, Beethoven l-a viz. tai pe Mozart. a prezentat marelui compoztor 0 reprezentatle musicals improvizats. Se spune cd, inal, Mozart nu pres acorda atenfia interpret lub Beethoven. Apoi, Beethoven ia cerut lu Mozart 38 it tere o ter pe care s8 posts improviza Atitudines lui Mozart fatd de Boothoven s-3 schimbat | ‘in momentul fn care a auzt improvizatia a Un prieten care se afa in wits la Mazar si ascullatalituri de acesie improvzala lui i-a sugerat mareluicompocitor sil urmér Beethoven deoarece este foarte prababil ea ‘9 bund 2i 28 deviné celebru. Se pare cd Mazaitigi: ndise initial c& Beethoven nu impresizass cu ade ‘rat: dup pérerea sa, rezultatul ere mult prea but peniru putes fio simp improvizatie, i Talentul lui Beethoven (-a impresionat prof pe Mozart, insi visul lui Beethoven de a di ‘loyal lu Mozart va ramane nefmplint. Laacea vreme, Mozart seria opera care avea si dovin8 9 capadoperd, .Don Giovanni’, si nu aves timp pentru a se ocupa de un elev. in plus, un alt moti avea s8 impiadice continuares studillor lu! Beethoven in Austria: acesta a primit vestea cS mama s2, Maria, cSzuse la pat, Astel, Beethoven a fost nevoit 68 péréseascd Viena, la numal cout ‘Siplmani dupS ce ajunsese acolo. in inalea societate Besthoven se va fntoarce in Bonn, ingrijorat de stares snitatii mame’ sale; Maria van Beethoven {gi va da {ns ultima suflae n una ile a acelut an de tuber- ‘uloz’ pulmonar’. Dup’ mcartzasotiel sale, Johann van Beethoven va incepe si bes mai mult a orieind gic isneglieze inda- torre sale ca muzcianla curt. Ludwig van Beethoven era nevoit ait gris de fratele su mai mic, der gi de ttl su, _sjuns lo arsta de 70 de ai Nu se poate spune c& lucrurile mergeau ru pentru Beethoven In aceasti poricadé. In anul 1788, un prieten i-a prezentat-o pe Elen von Bruening, 9 ferneie gin inalta sociee tate, Elena era viduva. Armas impre= sionati de persanalitatea sincerd 5) nepretentieasl a lui Beethoven, Era 0 ons coptatamiel Eel porinea Beethoven Mazen in este eae Ls se eine cebu pent randrt mare de > Conte Fernand on Walston, sidan Beethoven Bom, Ne ume earth Daehn Irenas prec stramentete cr, avtrd sor dealt vento ub femeie ratiat® si educati, plind de compasiune; Beethoven uta do prablemele pe care le avea acesd atune\ cand ii petrecea timpul cu ea, Prin intr: mediul fariiel Elenel, Beethoven a avut ocazia de a-lIntlni pe contele Ferdinand. von Waldstein, care @ fost Impresianat de talentl lui Beethoven, Wildstein ia cumpirat lui Beethoven un pian Stein, extrem de scurnp, din care doar cateva se géseauin Bonn la acee data in timp ce continua £8 fs mentin’ relaile soc ale cu aristacratii, Beethoven s-a incrSgostit de filca mai mare a Flenel von Bruening, care era profesoardi de pian si se numea Eleonore. Desi ‘aceast pasiune va fin cale din urma un egec, aceasta este prima dregoste a lui Beethoven, se en ib pty BT udwig van Beethoven a Catre capitala muzicii Pirintele simfoniilor Bur tHoveN A INCEPUT SA LUCREZE la © oper din Bonn, la scuri timp dupa ce aceasta s-a des- cls, in anul 1789, Astfel, a partcipat ta pradue~ Jia lui Don Giovanni", pe care Mozart o carpunes ‘in perioada in care Beethoven a vizitat Viena, sila Nunta (ui Figaro” Tn na mai a anului 1789, Beethoven devenit student vzitator al Universtati din Bonn, #88 28 primeascd credite, Aici face cunastin{& cu autori precum Wolfgang Soethe gi Immanuel Kant. A fost impresionat in mod deosebit de lucrarea ui Schilor, ,008 bucurie, pe care spera sé 0 orchestreze Intr-0 bund 2, Intelectualii din aceast8 perioadd enticau pute- rea absoluté a nobilimil, iar 0 daringd ce reforms, iavorats din gandires iluministé se rispndea repid in Europa. La data de 14 juli 1789, masele s-au rovoltat Impotriva monerhilar absolut, iar Revolutia Francezi a izbucnit. Idealurile rovolu Hionarilor au avat © influent covérsitoare asu- pra studenilor asemeni lui Beethoven, fervoares Tevolutionar’ Inradacingndu-se in simfirile ler Tn anul 1790, tmpSratul Stintulul Imperiu Roman, lost al I-lea, a muri ind inlocuit la tron de Leopold al I-le2. Baethaven a primi misiunes de a compune o lucrare muricalé pentru pracesi- lunea funerar3 a impSratului Iosif a I-lea;rezul- Darphese vena aa cum sein insecul a XN seine co Viata si vremurile 4 Johann Sat Seen empattr viens esther nu rama Ge peguives mts putea: Map sve eonpsnes est er sulin sb tees a Sek tatul ve fi Funeral Cantata", Desi ‘nu a avut suficient timp pentru asi progiti lucrarea, in cele din urma ‘aceasta nu va fl interpretatl le cere- rmonis; cu toate acestes, ee poate pune c& acesta @ fost un eveniment impartant tn viata sa Tn anul 1792, celebrut compazi tor Joseph Haydn a vizitat oragul Bonn, Beethoven Tei dorea si. pri= rmeasca lecti de la acesta gl i-a art tat Funeral Cantata” L-2 rugat apoi pe Heydn 58 il primeasc’ in cali- tate de elev al sEu, iar acesta din urmi a acceptat bucuros, cu condi ca Beethoven 8 se mute la Viena pentru a studia. Principele elector si arhie~ piscop de Bonn, Maximilian Franz, i-a dat binacu- \antarea pentru a studia in strSintate. Dezamigirea unui profesor upd cea ajune la Viena, Beethoven urma si loc jasc in casa lui Kart von Lichnewwsky in ueria une recomandri venite din partea lui Haydn. Dups nici m&car o lund, Beethoven va primi vest din Bann tatsl su, Johann, murise. Beethoven i-a seris © sorisoare princigelui elector Franesaliciéndu-icon- tinuarea pli uneirente necasare pentru 2-i putes intretine po tral si msi miei. Principal elec tor ea aritat de acord; in plus, 2i eunesinole din Bonn s-au oferit si ajuto tn acest cons. Atel, Besthoven putea 58 ii continue stud itela Viena Sub tutes ui Haydn, Beethoven va inva a sumecenie de lucrori, Tous, rafesorul su ra de departe extrem de ceupet pen iru ae dediea integral unui student 230 meni ui Beethoven Nu ava timp docit sf fectuerecdtera corecturi marginale la doar ges cin cee peste dou sue de cari practic pa cave Ieinsiniase. Beethoven era ceri ce profe- torul su, Haydn, Peascuns, anceps sa ecti de a comportoal Johann Baptist Schenk. fn une ianuaro-a anului 1796, Haya a csr s Londra, perioads in care Beethoven a Inceput 23 stusieze Cu Johann Georg Albrechisberger Beethoven avea o pots nestvits de cuneasere Ericta un mati care impulsiona aceasta sete de cunoagtere: inna marti¢ a ani 17%, armatele revoltionae franceze au invadst oral Bonn gi tau frtat pe principele elector Maximilian Franz fuga lucry care a cus la Inireruperea rents ge care famlis sa 6 prea din partes acestuia ruse, Besthoven sa vit obligat 3-1 fat un nume in Viena pentr a asigura Baza economic’ pentru et ifamila sa Degetele demonului Aelita sale de pianist sunt cele care var face pe Beethoven celebrula Viena. Ere deja cunoscutin Imodilearitoeratce ca find plaristul cu cegete de odestertate demarica la un concert de canto de tre ale, organs la Burgtheater, Beethoven s-a {facut prima aparitie pe o scend publicd din Viena. In tive deschier concert, prima pes 2 fst Concertl 2 pentru pan, ret, a dove 2, de spocialtata ca: improvzatio, In ceo do-a tris a interpreta un eranjement muzica special a unt concert pentru pan lui Mozart. + Unieriate in an carsuriecin este Fars ca sn! vir Seintaines ce pretant eh UGunerstatetn cafraesascaaup ere d teat 5 Ludwig van Beethoven Is Principalut instrument cu claviaturs de la acea vyreme era elavecinul, un instrument eare nu era foarte fidel in redarea notelor sustinute, ast- fel incdt interpretirle la clavecin ereu sacadate [stacceto],cu note incividuale, Desi pianul putea reda note mai lungi decat un clavecin, acest sit de interpretare era inci mostenit de cdtre pri- mii planist, Tetugi, interpretares lui Beethoven fra Tn legato”, cu note sustinute care treceau dintr-una in alta, reprezenténd ceva deosebit fat3 de reprezentatilepianistilor care’ prece- dager’ In concert. Beethoven a interpretat casi cum in interiorul su erupea pasiunea care tan- {pa dupa libertate; maifniSia gocat audienta, mat apoi ina Ficut pe loli cei prezenti sa se ridice sis TLovationeze. jn una mai a acelui an, Beethaven a arunfat publicarea noilor sale compoditi fcandu-si ast- fel debutul de compozitor. Plova cu ferte care Beethoven pentru partituri si, datorits acestui lucru, era din now asiqurat din punct de vedere financiar. In anul anterior, fratele sau Karl s-a mutat la Viena, lucru pe care il va face in acelagi an gi tratete s3u, Johann. Aus Cup mares ata Franc hv dom alr Biblioteca de amintiri MUZICIANUL CARE NU A CUMPARAT NICIODATA IN VIATA SA UN PIAN ecthover avea talent abitatea de aie mentind yumi de corde fs dou ae pret a menue instant, dar face ech sh concalieze aceast pale 3 3. Sern a sna noe 190. “+ Jalets ohare Beethoven, 3 proba co ma) inarg eued aul Bacthorr BT Simpatizatul profesor de pian Coregraful italian Satatore Vigeno iva cerut lui Beethoven s8 compuns parttura pentru un spec tacol de balet, Dupé incheierea primului specla- col al smfoniei sale, Beethoven nu a perdu n= pul sis-a apucat din nou de lueru, compunénd Die Gezchepte des Prometheus” (,Creaturile li Prometeu’ Tn timo ce compunea, Beethoven a continua s4 fie profesor de muzicd. Julietta, o rudd suroitor Brunswick dave studertatuiBeethovenin aceacts perioad8. Beethoven var entruaceasts femeie Incéntstoare sertimente, mai adlne! deci cele ale nui profesor pentru eleva sa {in aceasta perioads, Cari Caer, care deverise celebrucapiarst gi ca scritor al unui manual de eriucatie muzicala, a devent si el student al ll Beethoven, Czerrera oarecum intmidat de tni- sul maest-u impunstor, dar, de fat, Beethoven ra calm 5 inelegdtor eu al, rvStndul 53 inter= prateze un concert. Aste, Gzerny 2 inceput 335 smth mal pun intimidat de personaltatea pro- fesorului Bu 3is-2 mai eliberat cin stmioares ematilor pe cae le avea i preaja acestua, ‘Inceputal suferingelor lui Beethoven Uvertura Die Geschépie des Prometheus” Creature lui Prometeu") 2 fost interpretats pentru prima dat fn luna martie a anului 1801 $i a primit recenzii inflécarate, A fost readusd pe scent de doutzeci si wei de or. Pentru acea wreme, acest numar de spectacole reusite repre- zenta un record, Cu toate acestea, Beethoven nu era mulfu- mit. $1 aceasta deaarece pierderea auzului deve nea 0 problemi tat mai acut8. In una lunie 2 anu lui 1801, Beethoven a recunoscut starea sind ‘afi ale inte-o scrisoare c3tre un prieten medic pe care Ml cunostea din perioada Tn care se aila tn Bonn, L-a rugat pe medic sé promics faptul c4 nu va dezvatui nimnui problema s2. Pierderea auzului era o problemé extrem de grav pentru un muzician, din metive usor de intuit, Faptul cB Beethoven ru via sé constiantizeze gi s& accepte acest fapt demonsireazs cS avea 0 fire dificits gi ineapstanata, Cu toate acestea, medicul va primi © noua scrisaare din partes lui Besthoven in Luna noiemibrie = acelui an, cu un ton mal senin si optimist, Beethoven realizase 0 completa risturnare psiholo- sie8. $i aceasta deoarece Seatovon, Co a0 lave oltre ial uni preter una ie» arut 799 cata Pants scr mpota open nas ‘hide Bourn, un seria creer cost inte deck evohaa ance. Desor revoir pomdnFntavaresparelspta moan reaga EvepS Thana 73, amas evelutonaararcec vada orl ont tec i Besthoven prindoelelacto de Kn aos nev fuged. Dn cuz aes ‘wiap, reat pe creo rea Bathoven perv stile nena va rte Napceon Bora pare era fra rotkard certals "709 | Ceca buen Reve Frances 2 Lato a 2 Rewohel Frare "9 | Ludo on iso sce czze bec lu smote Napeleon ee "ha Amaia Rance turtea sisteme- "OFF Lavtrie sttin ui feud $ remo- Stiri ReciusiFenes orgie elaea lami iro sect formets di epublica ition rete dstincpi sentra ser mia ie seus sy ere superior celer al poltiientor ve Prana Senta capi ree nn ieart 00S farsa Waren eis ns 17 Frei Napole, rr di ‘HO Jeo ll ps Behn in acs G07 rsa anenk tes nm ies EUROPA IN MIJLOCUL FRAMANTARILOR REVOLUTIONARE miApeeatinse ‘connate Fi fancane inane holed 1799 nfamasa a Inceput trea, een tensor ric Fact ie republics nu va randne ie gr rile aces pe ‘tle bt ssterul anceps se spires in Europe, Org Beethoven, ‘ira, va face exo dela act Fnome 1805, ana a fest ocupsts c= ‘amc imperil ae Li Napoleon. ae an Beethoven va continua ou rma arereincende one pe cae Sree Tou ar so afa nro omen Torr pur spl eam s marys visors cov coteum val prec ‘ooperk Deaceesopeo ru afstun succes, ‘Raa ranezs va soca ena dh nou anul 1809 Se spuneca pacino file de tun bubuia peceruleagl Beethoven 53 asc subs atl sau, ‘ncaa lulJohara gs: aacopert uectile cu perme pe c uz eC {ote nu sirautifsnc, evo France oe secritn al 1789 va 2a40u urop sb an cover ‘ua ve aa ur krpadt deo incu espa etl LA Beethover, TTR EM (ll Ee se indragostise de eleva s2, Juletta Giuccariard jn periaada in care s-a Indrdgostit de aceasta, a compus capadopera Sonata pentru pian ar. 14 in Do diez minor .Quasi una fantasia”, op. 27, nr. 2, cunascuté drept .Sonata Luni “Alar Seathoen Nepolece ve evel ebloma cre aldara 0 multime de capodopere Testamentul de la Heiliginstade Brrriiovun INCHTUSE S& SE SIMA CEVA mai bine, ‘mai ales datorit8 apropieiifemell pe care o iubea, Cu toate acestea, auzul su nu era Th cea mal bund forms si ve continua 58 se TnrSutijeascé, La sfatul unui medic, s-a mutatin oragul Heliginstat, stuat a periferia Vieno, pentru a se trata. Totus, Beethoven sia auzul sdu ru se va vindeca niciodatd Pentru un muzician, plerderea auzului este 9 loviturd grea. Beethoven a suferit curplit gin pri- cina destinului s8u crud, Se spune ci deseori isi pierdea voinfa de a tri gi uneori chiar se géndise la sinucidere, Totusi, 2 fost intotdeauna impied at 58 fac acest pas chiar de pasiunea sa pen tru muzica. Beethoven s-a chinut eu toate acestea 5), in cele din urm, 2 reusit s8 continue s& meargi pe calea pecareoimbrétisase, siamume aceeadea campune muzica. Aseriso scrisnare destinatstrafilor sii mai mici care este cuncseut3 drept .Testamentul din Heiliginstact”. Dup’ ve a scris-0, sigilat-o si nua ‘mai fost inménat® niciodats frtilor sai. Din tonul 8u grav, scrisoarea relovifaptul c3 Beethoven se afta Tntr-o forma psibied proast’, In acelag! timp, 2 domonsireaz’ sic Beethaven reusise #8 fac a consi cee att Bathory Tame piu a snetal stg ‘are pes taal rel a apaaon agra oh | _f Vata oi vremurie fafS destinului su. Incepdnd cu aces var, muzica 45 v9 cuncaste o schimbare 5i comperitile sale mai noi vor confine © anumit component’ tea- tral care nu mai fusese prezents in luerarite sale timpuriintr-o asemenes masura ‘Tn tuna ianuarie @ anului 1803, Beethoven s-2 Tntors ip Viena. $-2 mutat cu fratele su , dod cSndu-se total actwitatl sale, In aceasté perioadS va lucra la cea de-a treia simfonie a sa, inepirats de Napoleon Bonaparte. Dedicagie anulata, Becthoven \-a dedicat cea de-a trela sa simfonie lui Napoleon. Din perspectiva Austriei, Napoleon era generalul armatei inamice, Cu toate aces- tea, Bacthaven considera c& desi din punct de vedere tehnic, era cusmanul far, in acelasi timp, Napoleon era tntruchiparea eroict a spictului lup- ‘tor francez, demn de respect. Totusi, dnd Napoleon a devenit Imparatul Frantei, in luna mei a anului 1804, Beethoven isi va pierde © mare parte din respectut fajS de acesta, Beethoven credea cB Napoleon lupta pentru drep- turile oamenilor, ins realizase acum cS nu ere decdt un om obisnuit care insticase puterea ‘Se spune c& atunci cAnd a aflat c3 Napoleon a fost incoronat impérat, Beethaven a fost foarte indignat gia aruncat partiturile.A anulat aedicatia ‘cut pentru Simforia a lla gi i-2 schirbat ttl lung al acesteia pontru a arta plerderea respec tululfat8 de Napoleon. Succesul Simforieia Il-a -a creat luiBeethoven premisa de a scrie urmatoarea sa lucrare. Va fi prima sa Lucrare de oper’, wvertura Leonor”. Cu toate acestea, cind prima sa uverturé a fost inter- pretati pentru prima cari in luna noiembrie 2 ‘anului 1805, Viena a fost acupata de fortele impe- rialefranceze, iar oameni stteau la adzpost pen- ‘rua evita prime Luptei Consecinja acestui fapt era scooa 8 publicul acestei opare cansta din soldat franeex! care mu puteau infelage lima germand. Asttel, wertura a dovesit afi un esec gnu va fi pusd in scena decat tim de tei il in aceasti perioad3, Beethoven era ‘indrégas- titde foste sa elev, Josephine de Srunsitck Desi ra tind’, era viduv8. Dragostaa celor doi era reciorocd, ins iterentle de statu social a fScut ca cai din jurul lor $8 se opund acestet relat Dragostea lor va rimane neimplin Tn ciusa aceste: dozamagiri, enargia creativa @ lu) Beethoven nu d8dea niciun sem de deci ‘A compus mai multe capadosere, un dup3 alta, ineluzind Simfonia @ W-a, precum si tragedia .Razumovsiy’. Tn anu 1808, Beethoven va ating punctut culminant al cariarei sae, eu Simfonia 2 V-2 In Do minor op. 67 s\ Sinvania a V-a in ~Tetrtin are act stove a poled care a west UGviowea. Camarasa nn saps le. irs! Bother Ludwig van Beethoven fe Fa major, op. 88, cuncscut drept ,Pastorala’ ‘Aceastl pericadd de praductiitate de la Mncesu- tl secolului al XIX-lea va fi derumité mat tSrziu 0 plidure de copodapere” de citre marele autor francez, Romain Rolland, Prima roprezentatie a operclor sale celebre Simfonile a V-a gia Vi-a vor fi interprotate pen {cu prima dati fn luna decembrie @ anului 1803, cind Beethoven aves 35 de ani. Aceste lucrBr inovatoare erau destul de complicate gi nu va fi suficienta e singurd repetitie Inainte de 81 inter protate pe scan. De fecare datS cind muzicienit faceau 0 greseald in timpul repetifei, Beethoven fi oblige 33 repete aces secventS iar si ir, pind cand ointerpretu eorect Cu toate aceste, pre- gitile erau Insutieiente si muricieni mai stab pragiti nu au eusit s3impresioneze publicul cu @ interpreter Ia adevrata valuare 2 comporii tor ui Beethoven ‘cesta a fost cela nefeverabil si de ru augur dabut al unara dire cele mai mari compozti din istria mic Acest egec 8 reprezantato guter- cd lovitur ala psinolagcéc3t gi financiar& pen tru Beethoven; in eonsecing a, acasta ce gandes st piraiseascd Viena DL. BEETHOVEN ACASA IN VIENA Becthovea pes fe ncrat de een de 241 acest. acest cru fea dil < Ne da gist Schimba resecinra Viana ora centr activi ti sale ef ste de 22 Ge ain cel 34 de cite aan au de contact, gen Se spune o Beethoven lea adus canoe. de ei remasi pn la moartea sos Va ruta hg clr care vs si imi seisor se {Se bt ce on esst cunt ete chiar msi mare adresere. pur ssp, Domoula Beethoven decit numiru mute lui Mozart, are Fa In\fera find sigur cle! 03 =jungh acolo mutat de 1404 nt-un sogurdecenu td ac aschoven avea doar eat cunoytne a sostea $9 In Vier. Locals casa sustnat. ~ Caron sere oct deatoven nvare nua Fa s4u, Licker. Ch toate acosea, calle 205 Akl sv ranstormat in ele care Fidel secaleastocrapler nu sraupotiite a Peat Wberinu! Beethoven, cae $2 mute, Tenn tc als de dat ce ft ptr per ‘Cel mai mult @ locum casa baroaul Johann Patcuslatl.Dupa standart ui Boo- "hewn, godenea saa fost lth ng cn ‘nul 1804, penta 2ece ani Beethoven inchira itoidesune dou sau tel reedine in acelag! timp st Ta func de locul nares 84 see sea mata ave »Sturm und Drang” (,Furtuna si avant”) Maestrul muzi de grentigi este aproape sufocat want isis, Beethoven a fast invitat odat8 in plus 58 devind directorul musical al cui, de aceasté data fn Kassel, la curtea regelui Wesitalii, Suma princiar& oferitS tui Beethoven de cite regele Westfaliei pentru aceast’ pozitie ers destul de satisicatoare pentru Besthaven, Cu toate acestea, cénd nobilimea din Viena a alat de aceasté propunere, au inceput 8 depund eforiurt pitimase pentru a-{ pastra pe Beethoven in oragul lor Tei mobil importanfi s-au aliat pen tru a+ ofer lui Beethoven un contract platit eu @ sum mai mare decét cea oferits de Westfalia, Asifel, Beethoven s-a dacis si r&mané In Viena in tuna mai a aceluian, Viena a fost ocupati de catre armata france2$ si dupé retragerea invade torilor in august, Beethoven a incoput si lucreze la urmatoarea s2 oper’, in timp ce locua intr-o stafiune de izvoare termale in regiunea sudie’, in Baden, unde va incerca sa ii imeundtijeased sta- bed ECR Tela rea de sAnState, Uritoarea sa compazitie va f) CConcertul pentru pianne Sin Mi bemol major. op. 73, ccunoscut crept .Concertul Imperial ‘in anul 1810, Beethoven 2 compus tucrarea pentru pian .Fur Elise” [,Pentru Elise"). Debutet Simfoniai 2 V-a a fost intarciat de réabosiale napa leoniene. In cole din urms, ea va filansata fn anul 1811, dar nu in Viena, ciin Leipzig Desi acum este consideraté © comport clas’, la aces vreme ‘ua fost bine primits, toomal pentru o¥ era consi- der o lucrarea pres avangardista, Pentru calueru- rile 58 se inrGutdteasc3 pentru Beethoven, renta pe care trebuia 63 0 primeasc’ a fost micgorst Ludwig van Beethoven Tubita eterna, ‘in anut 1812, Beethoven a inceput 38 interactionaze tive social eu ona Tncdnttoare de 25 de ai, Numeleaces- tela ers etn Brentano, 0 Snr’ care facuse obisctul pesiuni merelui post Wolfgang von Goethe Era femeie inte ligen i deosetit de sensibls De ase mmenea, ea ve purta dicuti profunde cu Beethoven pe teme artiste, In acest ‘an, Beethoven va sri a sersoareadre sat une lubite nerurtoare’. Cu toate seesies, nu se ste cu sigurant® daca _sceastserisoare i era adresaté Bettina. Tn luna iulie 2 anului 1812, Beethoven va face caunostin® cu Goethe. Beethoven scrisese nurne- roase compoziti inspirate de lucrérile lui Goethe, purtind o rare adimiratie pentru figura literar’ nationals a German. Goetne era figura central 2 mised iterare Sturrn und Orang’ (,Furtun si avant). Miscarea @ evtatintelectualismul specitc lluminismuui gi pus accent pe emetie Se poate spune c& idealurile migcarii au fost reflectate in compoaitile [ui Beethoven. Beethoven era dornic intl talente care aveau aceleas princi cule sale si care actvaun ate demerit Cu toate acestea, Beethoven ru ere multumit ce ‘dlnires eu acta. Matra Beethoven -a Bat pe Goethe intr- scrsoare, dar, de fact, sperase 58 a0 discute mult mai prefund’ eu Goeth, prin autfl, dezamagt de caltateadalogurlor or La intoarcerea la Viena, Beethoven va primi o veste de ru augur. Contele Franz Joseph Kinsky, Utimul om care ined i mai sponsoriza rents ccuse de pe un cal gi murise. Beethaven avea si ))treacd actitpritr-0perioad de cri Financia’ AnuLurmBlor. ve deschide ig mpotrvaforil- ilgPtostitor £3 protector in eortul de a-s obtine oucenta, Bib ca Beethoven £3 participe la un concert de P eces. Er anvl 1812. Ducele de Wellington nimi lots francez8, un eveniment care atrisese fig inventatorului Johann Malzal. Malzel ica x re de Memorare 2 acestui eveniment istore. Intr-o fozentatio de la sfarsitul anului, Beethoven @ at pantru prima dat’ lucrarea Victoria lui ‘Weilington’ Acgdéle s-a bucurat de un succes rasundtor gi a ‘onlinuet 84 fe interpretats cu acelagi succes gi m _ fanul 1814, n med ciudat, Mazel a afirat 3 drep- turile asunra compete apartin din moment ce el PRE feet cel care i sugerase lui Beethoven £8 0 cam- + OpiturS nti pe har \oana ven dine, wera sore {eras Bereni Uonteutea fost ons teri (area sprseis at ol Detar Spre doosebire de ttl stu care era aicoo- lg Beethoven pires a fun adeviret stip 6 Inrecere penta frac sai mai mis va Famine ja pe neg pareurul vet. Cu toate caste lcrurenu eru chiar st do simple flies dre Beethoven 5 fat st ere des. lds compat ‘Se para cb ny reuse 5a se IneagS prea bine urea cu ratee sau cel ai mc ohn ‘cast era interest in molt special de ban, In timp ce aethoven era mai dagrabs ine rent cu prvi a acest suet, ae inca era ftes ca intr #34 apa annie cvergen. Incolebrl testament dea Heligbestad este rmengionatnumele ul Karns nutes nclo mena cu pie rete su, Jann, Pe Linga acestea, Beethoven pu se prea Ingeegee nc a see tars Ya ajonge Ib wibunal pentr a saluions divergenta cx sofia psa Kar pike lol aces ERA MARELE COMPOZITOR UN FRATE DE INCREDERE? und. Disputa dintre cei deiva continua cu dirzenie, pind clin a fost solo nati de juste, Inte timp, Beethoven sa radenumit opera cu care esuase anteriarcutitul Fidelio" Spr deose bire de prima variant, acum opera s-a bbucurat de succes, sustrnducl actfel financiar pe Beethoven Din nefricie, necazurile nu aveau Sel ocoleascd pe Beethoven nici de aceasti data in anul 1815, fratele su Karl ve muri in urma unelafectiun de tuberculoz’ pulomar’, Karl avea un singur fu, care purta numele tatSlui siiu, Beethoven se va lupta pentru custodis micu- tulu' Karl eu mama acestuia, Johanna, ‘ula Se opusese ca vehement csatoe lal Johann, luc cate va genere mal tarc cise. stunted eumnata se Pate ca Seetnoven lubes Mati cam mul. Aeest lucy poste fl dedus din disputa peri custot la a Kar Poate€3 Boe ‘haven i lube fate att de mut cat consieta ch nural est perscana pote emu avea gra ce biejell acest “Cas rata clerical a Besthoven, Pasajul final al geniului Dispucd cu privire aun nepor Lanna is Nomi: 1, atl tu Bsethoven 2 mont de tubercle, tind Tn rma £9 un fi, epotl lu Beethoven, Kart Desi pnd in acest iomenk, Beethoven ge arte destl de putin inte resat de biel, brusc 2 deventde-adreptulobse- dat deiosa de 2 obtine cused belli de 8 ani Aceast ut pentrcustonin nepotl sivas a ‘ea aspect negative ae Fit Boothoven. in pro- cesele longi, Beethoven nu 5 opre fn ncn punct penta a se sigura csv atingescopul In aceaet erica, Bethaven a incetat #4 msi compu pen- tru vere ndeungat. Sisteruljuriicausriaeavea un tbunal pentru bite, R\ Landrocrs gi un att pentru same niin pepo, Curtea Ct a Magstrturi. Gesthoven detest fat 8 particu arand dn numele <8 van’ nu dencla carter robilar ase parti uli gerrane von, ¢arcazl su se va judeca in Land-echte Din cauz influent’ sale in t-unal, era SgUr cv ebiine un cela arab. Beethoven a obit ttt unics. Mara mit Kart, Johanna, ¢ femee spl vido cu put bank ru nara cr print canto cop, ev exceptia arm = tor cicumstanje exertional, dar Beethoven 3inss- tata 29 plitcsc¥ educa Ful su in pei si age cestul de m8, Pe cand dapunea marture le Cortes Landrecit, in mod necugetat admis cru sa niceat intro fare de wa noi, azul a fost transfert le Magitratur i La ata de 18 dace brie 1818, unde a pend cus amis Boothovn a isintat recurs ia vecSsgat custo- dati Kar Apel Johanne a juste ita cent rile emul dresat mpBrtu, au se bucurat de CLIPS PERSONALE VINUL DE RIN Lu Beethoven I places 2 bea: se intalnea Seara cu prietent En saoane 4 savira 0 bere sau dous, Nu a renunat a cert ob, nic dupa ce a devente Un compeattor cele. br. Se poate spune ci places mal degra ssbea autre puse la dispoaten rium ect vinurile ales ala arstorrapor care susfneau sl cane i giaduiou. Cel mal male plea vnul dn Renan, Crescuse in Bonn, care se afta In apropiore Renae regnein caren lpees vnulrenan de clita, Des! Incepuse 8 sfecteze side fa VEER Thule Cy -Terormntare i Bestnover ert 07, eters reali de sdrheucele Rul de Aus. & usa compen mates cs eee tates, Becthoven nu 2 renunjatniciodata st bea vin i chiar cn ra fa pat bes cite un Pahordevin list cu pun apa, Se spune cd exces de aleool na fost un actor car tt {e neimpotant nafecyunea de fat ce, In ‘ole din umd va cauza morisale ‘Mama la Seethoven fuses nia inn zai perv alcook), arta su, Johann i [euecse ulmi avin abun alooblt Separe, ‘eda, @ acoolsmul era err in fama Beethoven Alcooll a repreentat un ele importane nv i Lig van Geethoven succes: imératul .se splase pe main” cu privire la aceastS problema. Beethoven nu s-a dat in [turk de la nimic pentru a arunca 0 unds intuneeat asu~ pra ambelor personaje, dups cum o atest si docu mentele de ta curte care s2u pisirt. fn momentul ‘ncare Karl nu mai putut face fata caracteruluitranic al unebiulu su, sa sinucs, hn data de 31 ule 1826, Jmaugcindu-se n cap. supravigut ia cerut = fie dus la casa mamei sale. Acest gest disperat la elibe- ratpe Karl de sub tutela lui Beethoven Oda bucuriei Simfonia a a in Re minor, op. 128, .Coraa” este Ultima simfonie complet campus’ de Ludwig van Beethoven, Finalizaté in enul 1824, .Corala” este una dintre cele mai cunescute lucrri din repertariut accidental, considerat att o emblem’ so predece ‘sare a muricil remantice, cit si una dint capado- perele lui Beethoven Simforia a Ma cuprinde, tn ultima miscare, = parte initulté .An de Freude” ,0€8 bucurie’l, pe versurile li Friedrich Schiller, cinista de un cor si de solist vocal. Este primul exemplu al unei opere semnificatve care foloseste vocsa umani la ace lagi nivel cu instrumentele intro simone, cen 9 lucrare de mare anvergura care a dat tonul formulel simfonice remantice, In prezent, Simfonia a Xa 2 lui Beethoven detine tun important rol cultural ia lume, in special, migca rea a patra (.0d8 bucurie) care a fost resranjat de Herbert von Karajan, devenind imnul oficial al Uniuri Europene, Alte dovez ale importantel aces- tele este faptul ci un manuseris original al aces+ tel uerari sa vandut fn anul 2003 pentru suma de 23 milloane de dolar a casa de ictatie Sotheby's fn Londra, Directorul depertamentului manuscrise din cadrul casel de lictatt Sotheby's, dr. Stephen Roe a afirmat: Este una dintre cela mai mar reali- ~Ziriale unui om, altri de operele ui Shakespeare, ‘tiarlet» gi «Regele Lear» Ludwig van Beethoven inital, Societatea Far rit mai tirziu Filarmonice Regalél 2 comisionat simfoia in anu 1817. Bet inceput lucrut la Itima sa simforie in anul 1818 sat putul anului 1824 2aceanide la Simfonia a Vil-a de .O¢a bucuriei" cu mt timp rmuzicl la reaputul anulu 1793, cares-apierdut isa, nic din Londra. Ider ethoven 9 component ‘ocala in cacrul une! sion Pristenu ui Bet Anton Schindler, spune mit a patra miscare, 2 Inceput o up ca caput elu era acela de agai cea mai introduce Osa li S SE cintimn ada i acea introducera nu a petrecut foarte parte pina cind = in caiet de schife pe care ‘remuritarului Schiller», Tot 3 fost inclu n lcrare gi Ba mult timp pentru a reserie ajuns la forma cunoscuts i ast Beethoven darea ca lucrarea sa si fle Interprelat ‘nBerlin cit mai cu mine, Se gandea at de compositor cum Rossini 68nd prie= 9 finanjateri Bi au afat de aceasta, -au slictat «ca premisra Sim aS abs lec in Vien Premiers Simfoniel a Da avavut loe'TVata de 7 ii 1824, in Kaentnertortheater, ia Viena, impre nd cu wverturs .De Weihe des Hauses” si primele trei pli din JMisca Solamnis", Era prima aparitie comaceitorul I dlenrezece 3 pling. Secvenfle de soprenls ce alla. nere cantiret telabte line Unger ficial cat de irs pe scend a lucrario wk tus, cu dol ani in ura, Umiau? participase la 0 incercare @ comnpesionull de a dirjao repetitie generals a opere| Fidei’ tune care a fost dezastrunaes. D2 aceeapde 2€88525 data gia instru cnet g musicieni 35 Liane pe Laincepstittie ‘ad > ary j =e onurntt os set rei pr), Beethoven care a, dk orchestre. Didea poginilepartituri sales bites nul pentru oorchestr3 pe are nua putea aur sri cu privre la premiers ti rit Exist’ 0 serie de Simfonie| a X-2, Pe baza mrturilor part lon se pare ef nu beneficiase de prea multe re (numai dou’ repetti generate, ar executia.afost mal degra discontinul. Pe de alt8 part, premiera a fost lun ueces n orice caz nu era de vin, dua Cum 1 ‘mintaa vilonistil Josel Born’ Beethoven Tnsus ‘a dilat simfonia; edict stat I fata puptt gesticulatfurlos Serica, opal e la la se igen tpt cree de pared a fi vrut 55 cin Lins la tate insttumentele deodat si 8 cay (Bt pentru Inffegul cor. To} muzicien’ al fst ta rita OA Hip ce chntau” Cand publiul = Taeeput 3 oplaude famurile difers, unl spun c5 (a fnatut scherz0-ului alti cf final intr im- ‘onli - Beotigven et fn urm ‘misuri'g hc dina. Datorks aceslusfap ‘intralo Cafaline Unger bid indreptat epre Beethoven gl inors cu fata la public pen teu. aezepta aplauzole acostuia. Cor = ‘nia inte martoelepublil -a lice” ge tat po eraul musical cu respect sir “i ay a ‘cee malmaresstenie sib rit fn aplause UrSteRTe mtepul Sectuni, sn mod Fepeta la final progeamululé Tnireaga auclenti a aclamat So pcioate cu eafiifurtoare e cinc| orvJeamentiaruncay ct baliste Wr aer Palani rigiésy rie rile: pantr’<@-Beethaven, care hu putes auziaplaunele speed cl pufia veces gestun dot ior, Clddired ieatruliihu mall fsése niciodata coprinss de-un jasoménga anhurizst Ea ST Me ee a Beethoven si Sonata Beethoven este celebru pentru scrierea mai multor compozit muzical, ce inseamni acesta si cum s-a deavoleat de-a lungul rimpului. in genul sonatei. Si analizim acest stil in muzici, sonata (de la latinescul gi italianul ,sonare”, ,a suna”) este, in mod literal, 0 creatie muzicala structura Utilizarea sonatei fiesta: ‘A termenul .sonati" se aplica lunei varetiti de luerar, prinire care se our’ ‘au fugie gi tocatel, inclusi Luci pentru inte rmente solo, precum instrumentele cu clape sau Virile, si pentru grupuri de instrument intra “iia de la perivada barocd la cea clasic,termenul -sonaté” a cunascut o schimbare ip utilzare, de la lucrariinstrumentate rici la genuri ale muzici de camera, fie cu un instrument solo, le cu un instru ment solo acompariat de gian. Dupi anul 1800, ter menula eeput 3 fi inter flost neni 6 foe care 2 stamit o dezbatere de mati zat In general in muzicologle 51 anal De cele mai multe cv, dack este vorba zare mai speclic,atunci vor fi nate an din lucrare: de exemplu, sonatele tu referd la lucrarle care in mod specie sun} tate ca find -sonato’ in timp ce Besthoven = sonatei vor faplicate tuturor ace uerein tale de mari simensiun, fe <& este vorba de concert sau de camer n secolul al lea, om: pozitari celeb i influenti vor eantinus 8 eompk sonate, desi chiar si luerSrle care nu Thdeplinesu criteiul strict al unei.sonate”in sens oficial yor create gi interpretate. Termenul .sonatina”, literal Instrumentarie Tn perioada baroc’, sonata era destinati unula sau ‘mai multor instrumente in continuo. De obice acestea cuprindeau un instrument unc, de cele mai multe ori un pian sau un instrument unic alfturi fe un pian. In ultima parte a periaacel haroce gi la ‘nceputul perioade! clasice, o luerare cu un instru- ‘ment acornpaniat de un pian trebuia s& cuprind gio interprerata fnt-o manicri opusi unei cantata” (de la latinescul gi italianul ,cantare”, ,a cinta”), 0 compozitie muzicala cintati. Fiind un termen vag, a evoluat in mod firese in istoria muzicii, desemnand o varietate de alte forme muzicale inainte de perioada cla perioada clasicd sila incepurul secolului al XIXea, a ajuns si. fic atilizata in comporitii la scar mare. A fost aplicatd celor mai multe genuri muzicale si considerata, alituri de fugit, una dintre merodele fundamentale de organizare, interpretare si analizare a muzicii de concert. Sonatele din secolul al XX-lea i comporitie, chiar daca sunevul acestora s-a schimbat fag de perioada cl . Termenul a dobindit o imporcanga sporita fn parte bi lizores un practi mu 8 ma 1 anilor 1800, Ocak ‘lea, erau cats care, confor oelesului remit chiag docs wera denumite asi de cSt commpoztoralune! cana rau publiate inital Un térmen similar ta seed rome era acela de Fantasia” sau .Fantasie” ler teriel care se aplica tucre re aveau o. perioada clasica erat eet mal cune tele pentru vars tanta form’ de sonaté gia rdmas ca 0 tradiie 2 ‘murici italiene pentru vcard - ehiar sila inceputul secolUli alXD-lea, ty lucrarile tui Boccherini. ‘iain tl Beethoven estnovennafien en museaten ore Sonata de camer consta aproape integral in \ucrari dancante stiizate. in pencads lui Bach sia Handel, se va distinge o compazitie separa sanaté si care se va numi .suiS", .partits” (,par- fta'), un din sau, cénd avea un preludiy informa unei opere franceze, wvertur. Termenul .sonat$" se mai aplicS si unel seri de peste S00 de lucriri pentru solo de clavicord ‘sau uneori pentru alte instrumente cu clave turd; termenul a fost folosit pentru prima dats de Domenica Searlat, In lucrarea publicat8 initial cu tll, Essercii pe il gravieernbalo” L.Exerciti pen- tru clavicord Acest gen ~ in special, ip cazul instrumentelor solo, dear cu un continuo sau un ,cipieno” instru ment suplimentar - a influengat, in cele din ura migcérite solo ale suitelor sau concertelor, care rau introduse intre miscirle in care c&ntaintreaga “orchestra, de exemplu Th Concertul Brandenburg al lui Bach, Sonata in perioada clasici Practicile perioadel clasice vor deveni decisive pen- tru sonaté: termanul a eveluat de la afi unul din- tre pumeragitermeni care indie ganuri sau forme, pentru a desemna forma fundamentals de organi zare a lucrarlor de man simensiuni, Aceasté evo lute se intnde pe o perioad8 de peste cinczeci de ani, Termenul se ve alice alét structuri! migerilor individual, cat si aranjementulul migedrilor intr-o lucrare care este compusé din mai multe misc Utiizarea sonatei ca termen standard pentru astfl Ludwig van Beethoven de lucratia inceput Th anil 1770. Haydn si-aetiche tet prima sonati pentru pian ih acest mod, n anu 1771, dup ce termenul .divertimento” a fast il zat destul de putin in operele sale, Compotitriase= ‘meni ui Boccherini vor publica sonate pentru gian instrument .obbligato"Inecesar] cu o a tela mig care optional ~ in cazul ui Baccherini, 28 de sonate pentruvicloncel ins din ce in ce mai mult luerSrle instrumen- tale erau compuse cin patru, sinucin tri miscéri, 0 practich abservaté in cvartetele de cori g\in simio ri, ajungan’ pana la sonata propriu-zis8, prin sona tele de inceput ale lu Beethoven. Cu toate acesiea sonatele in dou si tre migcdri au continuat 8 fie scrise in perioada casicS: opus 102. lui Baethoven congine © sonst Tn doud misciri in Do major gi 0 18 Tn tr migra Re major, Esto aifcil 3 se exagereze importants sonatelor ccompuse te Basthaven, 32 de sonate pentru pian, le care se adauga sonatele pentru voloncal si pian § cele pentru vioard si pian alétuind un valu imens de creatie muzicala care, in timp, va fi considerat esenyal pantru orice insirurnentist a ime 1 Discin una epeteat desrunen ue comers eave Aocucstacaeeraupopaare Darioda a eathoen, Sonata in stiingit si muzicologie Cereetirile in practica si Tnelesul forme, sills structur sona- tei au reprezental motivaliapeniru importante tucrBr teoetice,apar findnd, printre ali, tui Heinrich Schenker, Amold Schoenberg. si Charles Rosen: ddactica muzicald a continuat 88 se bazeze pe inele- gerea si aplicarearegulilor formei Sonatei ass cum cele aproximativ dou8 seccle de dezvoltare in prac~ tid stevie au consinit-0. Dezvltarea sili clasic sa normelor do compo 2 au constitu taza pentru © mare parte dinteoria musical a secolelar al Blea gal Kites, Ca prin« Cipiu formal cuprinzdtor,conate-a fost acordatace- lesistatut central precum fuga baroc¥: genera de compozter de instruments sd public au os hi hat de aceast nelegere 2 Sonate, 3 find un prin. cipiu de dura si dominant in muzica occidental Idcea de sonata los init nsinte ca fermenul s8 ‘bind importanta pe care o are in prevent, zaralel aces- tor simon imauri sunt in enale majors Jn acessts peroedS, fie ¢8 erau scrise per- tra un concert, oper’ Sau bisere, simfonite nu rau considerate Luriri majore int-un program deseor ele era imparjle inte deri alte cri Sau entase din sue s\weriur, Dominant ora Ludwig van Beethoven carmen comemocat geal ert 942 IncareDethevens sales. ich werde im Himmel héren!” (.Voi auzi in Ceruri!”) muzica vocal’, iar simfonile corgineau preludi, interludii $1 postludll, La acea yreme, cele mat ‘multe simfonii erau rela dn durats intre 10 32 Stilul italian al simfonie, utilizat dese vertur8 5 inter-acte fn cat teatrului de ope dard compuss din trei mis allegra; 0 migeare lent re rapids, Primele simon al lui Mozart sunt compuse dup aceast8 schema, impurie in teei misedri va fn cele din cuits de o structura compusé din pal rmigcSri care, astfel, a devenit dominant spre sféryitul secolul parte @ secolulut al XD fost influentata de practiea german Aceast’ structur’ iva fi asociaté custilulclasic al ui Ha Mozart. Schimbril i tate au fost a tinei misc ri de dane 51 sehimbarea in carscte’ ening -prima intre egal primel mise de Forma obignuit’ in patra modifica, astfel: igciri se va artes a doua, len triouri in metrul torna ral, unesri tn metrul senate, are Menuet! Ipartes a treia) are fin tei tipi) ‘empe rapid gi forma de rondo sau sona Existau diverse variti ale acestel structuri, de lexemplu jn ordinea mi dbus: care, Prima simial 1740 2 lui Georg Matthias citar care a introdus in mod menvet ca parte a clei de-a patra miscéri a fost Johann Stamitz, Cele mai cl ost simfonii timpurit au compuse in Viena i Mannheim, Printre repre rentanti acestei forme in Viena se num Christoph Wagensel, Wenzel ‘20rg Monn, in timp ce geeala Mannheim Tare c: feprezentant pe Johann Siamitz. Cu toate ace tea, se compuneau simfoni in intreaga Europs anni Baitista ichesi si Antonio Briosch exemple in acest sens find Gi Philipp Emanuel Bach din Leopold Mozartdin Salzburg, 13sec din Paris gi Johann Chris 1 Karl Friedrich Abel din Londra. din Kala, Pa Influente majore 199, ces 2d Bertin. Pe tet prcureu scsir creninente sional Simri Xa Conali Earp test are fot ei 37, O88 sr” impar- Fort o Sinfonia on 8 Stns sombre UE Lau adopt col i 9 Alli compozitori vienez! remarcabill de mai ziu au fost Johann Baptist Vanhal, Karl Ditters von Dittersdorf §i Leopold Hoffmann, Cei m tani compozitori de simfoni de la sfarsitul seco lulul al XVIl-Ies sunt Jaseph Haysin, care a scris cel putin 108 simfoni in decursul a 36 de ani gi Wolfgang Amadeus Mozart care» seris 86 de sim fon in 24 de an Simfonia in secolul al XIX-lea Odati cu dezvolterea orchestrelor profesion simfonia a obtinut un rot mult mai import «concert, in perioada 1790 gi 1820. Primul Goncert al Academiel, sustinut de Ludwig van Beethoven anunfa ce atractie a programului .Hri Muntele Mitinilor” si nu cele dou’ simfenii ale sale gun concert pentru pia. dezvoltat in mod 5 pe rare si 0 amplitudine emotional’ care o diferent ai de restul lucririlr timpuri, Simlonia a Wea = fScut un pas fér¥ precedent, gi anume includere vocal gi corn ultima migca Tntr-a simfonie corala. Hector termenului .simfonie co simfon| explicdndursi intentis -0 introducere de cinei paragrafe la lucr Beethoven gi Franz Schubert ‘ul rafinat cu un scherz0 mai vivace. in Simtonia Pastorala, 0 lucrars programatic8, compo 2 introdus 6 secfiune .furtuné” Tra finale; Simfonia Fantastica a lui Berlioz, de ase rmenea o lucrare pragramatied, are atat un mers, tsi un vals, gi cinci misc, n lac de cole patru obisnuite Simfonille yi Robert Schumann si Felix Mendelssohn-Bartholdy, compozitori germani au a valnare vocabularului muzi ci romantice. Anurrti compezitari au scris sim= factor oxplicit programatic, precum si maghiarul Franz Liszt. Johannes Brahms, care ia luat ca punct de pornire Schumann si Mendelssahn, au compus simfonii u niveluri foarte inalte oe unity structurale; alfi compozitori important de simforié i secolului al XIXLea au fost Anton Bruckner, Antonin Dvakak gi Piotr llc’ Coaikovsk Pella stirs) lu) al XX-le9, anumiti orga nist francezi gi-au denumit unele dintre proprille compoziti .simfonil: instrumentele lor [multe ‘nlecuit menus Jus un plus ok > Herbert en Karl foe under asia carat Ludwig van Beethoven E 4 oust Maer conus mst rato sevona ete canazn Freatiate ve eanpoetor construite de cStre Aristide Cavallé-Coll) au per- mis 9 abordare orchestral8. Simfonile orches- trale ale lui Charlas-Maria Widor si Louis Vierne sunt auzite mai rar decat simfonile erganice. Simfonia secolului al XX-lea Ls fnceputul secolului al X%-le0, Gustav Mahler a setis simfoni de lung’ durat3, cxa de-2 opt find denumité Simfonia celor 0 mie” datorité fotelor necosare peniru.a o interpreta, Secolul al XXtea so

    You might also like