Gustave Le Bon
Civilizatiile au fost create si indrumate de editre
micé aristocratie intelectualé, niciodatd de cdtre mase.
Acestea din urmd mu au forta deca pentru a distruge,
iar dominata lr represintainotdeauna
DEZORDINE.
PSIHOLOGIA
MULTIMILORISBN. 9730063629
Tiparul a fost exceutat de tpografia,
ANTET XX PRESS
Flipesti de Tirg, Prahova
Str Max Hebertin, nr. 677
3 os damn a er RA
ERA MASELOR
gi TT
cc TW errant de warsiorman police considered po
Powe on cea dedi, Dar SSCA 3 acest een
rent aval cel mal adesea, pl aerate cause incolo
tcl aparen
Vesa tia
pee violent inca decurge
Prinenivea char,
{rt ar dace se maitesrat,acasn se tres AU
Tonk rei lucia ee ment ees sa
he eee
arce idle treeutu desi sunt bulversate, rman Inc out ptr
cea cele care tebe se inloeaasea sunt dor incurs de str
lzare, pe eal dea se nchewa.
"Stora actual neste or de pts ceva reat nto band
"uma uni asemenea prion, neandrat putin haoticd, Pe ce de fan
«damental se vor el societal ce vor wma dupa naase? Inc mu
stm: Dar dase pate prevedea ca organzarea lr eva baa pe op
‘reno suverana ec moderne: pterea maser, Pe ule ator
i considerate odinioaradevrat, dar moarte asta, ator puter
ind pe nd dirdmate prin revolt doar puterea aceasta va crest,
Dra cava teeba se absoarb in curd pe cele.
Pec] ttre nase reine clad disper, pe cnd vehi
‘tpl soit se nirue una! dup aul cunea maser rine
“nurs fori pe care mien 0 amenint sa cir presi spoeste
Epoca spre care‘ indreptim va cu adevira ra maser
Dear un seal in umd politica waiionl a sates rsatile
“sre prin coe prncgal Btor a exvenimeniclor Cal mal ade4 (GUSTAVE LE BON
‘gest in clase conducteare~ ath una dn cele mai pregnant
‘acters ale epci noastre de tran. ln realate, nu dao
‘eprezntani ist de nists de independent, re cel ma ade
sea simpla dimensune de parttr de €uvin ai comiltelor care a
dine societatea actu, redecndo aun eomanism pnt, te
rea normal a itrorsocetir din mri ciate. Limitarea lel de
‘mune’, expoprerc mince, aco Serate a uaneor sa anda,
lnnartiea in mel ga prods, inturatenclasdor superoare
folosul elo poilare ee. iat cum sund acest reve, Pi
clinate spre cups deca, masee se dovedese, dimpoth ack
rte spe ctu. Sif lor devine mens datorit acta orga
Dogatle pe care le vem infipvd-se vor dbind in curd fora
‘vec dogme, adc puter ranc si suveras care pane a adipost
{de orice punee In dsc. Dreptal diva al masclr ia cul dept
«vin al reir.
Scritoi afat in sri ager noastre aca care expr el
mai bine idee cam inguste, vedere prea scurte,septicisml
‘mar egoismaleadese excess, tna gers pot nol pale
Deca vd sprind, ar entrwa combate devordines spirelor adr
‘Sead pcr dsperate Bie cdiora at de dapretite dee: Vor
‘esc de falimentl stint’ sine akc ante de nettle ade
Panelist 5
Jorrevelte, Dar aces now convert utc gratia mu ar aceasi pu
tere asuprastfetsor prea putin preocupate de cele de dincoo, Masele
inv mu vor asta pe el renegall de olor stip. Rul nu curge
‘Stina nade fie su are wo vin nic pent anaria spi
tel nis pentru noua pulere care crete dn acess anarie. Eanes
‘roms dear, sce! putin stipénirea conexinilor accesible inte
Tectli nos ~ dar icodaté mu nea promis pacea or fercrea. Ca
‘vera inlerer fi de sentimentele neat, amu ne ae ame
‘kes rmc mane poate da inapoi zl slngate de ea.
‘ington universe sa nivel tuturornaunoreresterea r-
id puters maser ndiflerent de ce near aduce aceasta, are ve
Teae de necestate. Reprogurle sunt vorbe in van. Accedereamaseor|
ln putore va mares probabil na dnire ultimele etape ale civilization
‘occidental, orevenie la periadele de anarhie conf dnanta in
ri socettilor noi. Cum i pu sta?
Pin cum roll elma evident al maseor consti marke di
rg al zat ibn. sora ne inva ctu cnd for
‘ee morale ~armatura nel societii ig pier ecient, dsruerea
nal este ffi de aceste multi incontinent, pe dre
‘umie barhare. Cia de pin acum au fost create ndrumate
decir o ic’ aristocrat intelectual niodat deere ase. Aces:
tea in urmi nu a ford dec penta dstruge iar dminaia lo r=
rent ntotdeauna oa de ezrin: O ezatepresupune reall
fx, din, troerea dea intel rational, preocupa legate de
‘tora un vel kat de cultura — condi total inaccesibe maser,
sbandonate lor inex. Cu fora or exci disructiv, ee actioneaz
precum microbilasupa corprilor maladve sau asupeacadavrelor.
ind edi une cviizati e putred, masee code la nuiea hi
Ane se manifest roll or, Pent o rem fora carb a uma
‘levine ings lose storie,
Seva intiompa afl cu ciliata noasa? Pate aveatemeri in
acest ete, dar ic mo sim pecs Sine resem ns a gn
‘hl vom supora dominata maselr ei snd Hpi de prevedere
a strat rnd pe nd toate barerelece lear put ine i rt
Aeste ase, despre care ineepe si se vrbezsc att derail ec
ost prea putin. Paolo pofesionis tnd departed ee lea
‘hora ntotdeauna ou sn oeupat dec de crimele pe ear le potGUSTAVELE,
omit. Exist fr ini hate criminal, dar exist depot
‘imi plin de viru lin roe ete. Crimete maselor mu co
‘dct un cz pill psage lier, dr cupoastem
figratia or minal, aga cur canoes pe oa indi
din descrierea vor
Lares vorbind, pi mi, ondatori de religi sau de
posi cedintelor,cameni desta eminent tran pan mat
des, simpli conductor ai mcr eleva mene au fos i
‘deauna in subconent, ban phology nat instinct prt
Selo: i tocma pentru cau shit acest prt au ahs sor
muir. Napoleon a ineles de minune psologia masclr
dar cteodst singel in pein maseloe care format alte
‘ asemenea ignorant ba cuts pomneascd riboaice pote
ni set care rau pret deren
Cunoastereapstolaieimaselor consttule suport muh de
‘are wea mise stipneasc~ her advent asi ont diel
ar ce! puns. nu ane total dominat de ee
Pabologa meso atc lege insite exerci o sab ine
‘nti asupranaturilor impulsive i cd male sunt incapable w ab
alte opin dcdt cele care eau ost sugerate.Reguble decungind din
urd echitate tere nu ar putea se drjese, Numalimpresile
tite insula lr pot se sedi. De exemp, dc un legato |
‘i subieasci un now impo 2 webu ls aleag pe cel ma pot
din punt de vedere tort? snc un ca Cela nepotii va pute
‘ie, practic el mai bun pent mase,dac este mascat i.
Sn roar, compas dn eemente etrogene dar sudate pen-
tuo weme, dom ceulelor unui organism iu, caren totaitatea or
alciuseso nou fin, avind partic cert dese Seca din.
‘we clue componente
Contra une opin pe care cu rare, resin sub pana unui
less cde inca ca Herbert Spencer, in agregatul care constinie
‘nasa mu vem ncidecum suma media elementelr ei combing
‘ras crearea unr noi particular, Lael an chime, unde amie
‘ementepuse lalate pl ac gba ~ se combina form 0
substan nous, naestrat et propeet erie de cele ale subsante
desl uring se consat ct de mult der individ dno
‘lat de ini considera ial, dar cauzele une asemenea deren
Dern sunt a fel de Iesne de descapert Pentru a reusi sie dessin,
lie ineamnin una dine observatile pahologiel moderne, si
sume, cn nua in vista nganicd drs funetionara inet
|uifenomenel nnd de inconsten joa un rl preponderent Act
wise consent a spirit eprezint det o mic parte raprt
‘sactviata lu guvemat de incon, dntre mob incon
stg care drjeaza prt, anast elme sub, observatrul cel
>a patnzitor na euseste 8 descopere decd onensemnat prt.
Atle oa consente deca dtr subst inconsten format
ileosey de induente de nur erdiar. Aces substrate fn
Denumirate eminiscente ancestral care consti pit asc. Din
‘ol de cau mirturiste ale setelor nowt, ef eaue secrete peect cu rare except vel eamenilor de rind. Lane! intelectal
‘te un celeb matematician i cizmarul li poate exis n hi imens
dar dn pant de vedere al earaceru ial eredingeler deren
Siena
(0, tocal triste generale de carscter,guverate de
‘nt existent aproape la cease! la majorata inv no
ums popor, sunt ele cae, lsnivell melo, se manifest
In spirtlcolecv, aptitude inteectale sk oamenilr, pri
‘mare individvaliatea lor, dispar. Eterogendl se cufunds in omogen
‘ate ce tin deinconsent domain ’
‘atl diferite, ni sunt mult superioae deiailor pe care lear adop
‘loti de imbeci- Suna scala dintre mln poate doar $4
(cd elect trisnrior mediocre pe care le posed toa ame
see acumuleazi nu inteigenta ci mediocre
‘Se une adeseort: nu to sunt destepca Vole. Dar ca iy
1a Voltaire este smal dese, dacprin tog ngelegem maimed.
Dar, dad ave une! mun, ar exis dar o simp
Simpler eat alindior ce ocompun, am vorbi deo medi
‘uaa cum am afrmat, de rearea unr aracteristic nin ce el
stables aeste caracterstic? Stalin in continsare,
Cauzele care determin apritacaracteruli dosebit lm
sant diverse. prima
tur sale, de care mul este cagail det tun cod face parte dir
tromulfime.
‘Oatreiacuz,
eh
Pon nielege acest fenomen, s}reamintim une desuperi re
ented domes inbogie-Sim asti cn individ poste f aus
‘70 asomenca stare init, deposed de personaliatea consent is
unde orbest a tate sugestile celui care ba fats pla perso
hnatatea st comite ace dine cele mai contrare fi ale zaifelo.
Or, oobservare ate pares demonsree fap i invidl in si
nl malin in ane cade curind — ca urmare avi" ce se de-
saz cin ea, or in cu to ake pric deocamdat ignorate into
stare dese, foarte aseminiioare cu sarea de facnaie a ceui ip
ot. Activiatea creer ind paralizat a subiectulhipnotizat,
devin sca inconstentul, pe care hipnotizatorl si cijeazd
«pa buna i plc. Personen cong sa ser, oink diser
‘ian a ost abolte Sentiment gndurle sunt acum orientate
‘n sensu abit de hipootizat
de
Lad.ca sila cel hipno-
at trtinp ceund cle pot ipinse lun
trad de exatare exes indent sugesti va bole ies
Dolinpetinatate spre nfituireaanamitor ace impeticiaten cate
‘naires la nivel maser deedt a subject hipnoiza, cc su-
‘tin, aceeas pet to india, este eagerai, devenind recipe.
Enitisle mas de azmeni posedindo personae dest de pier
ic pent area sgestiet sunt in un tt de reds wor
‘prtate de caren n ce mai bun car elear putea sincere o divers
"ne alimentai deo sugestie die, O formulae feito imagineni incapabi sd mai ghideze 4
Prin simplal pt apartine gloat, ml coboari maim
imi, indvidul est ca un ir densi, peinte alte fre densi,
Iu, pe cave wine splbera dua pia.
"Atel vedem ura care dau verti dezaroate de uni i
a ghia pe
‘cima inocen sn pod proprio inerese, au renunat
late si au decimat nie. Z
‘Dar mumai prin ciel sale se deosebese inci ineyat
lor de-el iu nora chiar isnt de pert orice in
‘dele sau ransformatn asemenea masurs nc var devine mal
spar cepticl~ habotnic, om cnstit~ criminal lsu ~ ere
‘utara lta pelle, sur ott de oblimein
‘mate enturiasm, in famous noapte de 4 aigust 1789, cu
nar fst accept de js unl din membri acl ada,
Obseratile precedente endear si conch
{onoaunainfesioere din pune de vedere intel oul
{in rivintasentimentelr sa actelor pe care acest sentiment
voc, masele po in fc de peer, ie a bane mal
‘deci indivi Total depind de fell in cae e action’ supe
rin sugestie. ati ce nau sit ator care a stat mse deh
sina sitet deo rerc seen Elo omen tty
nel el emer ew art car
2 ce fae fen malo iagineaenofona car,
{deiner acne snl fo lbp nt
Joao vcore zrobioare un miracl hit o cima sbominal,
ones sper mportnt ete ca ure se it bal
fibre a cauelelo.
Sate end rune a st erie eds aie
lela acelin ceo sng ema oo ng
cate enone prof chiar ac pede kn
‘ain pial az Eieria cara sceratn Pcs cet dee it
citer ied alba ea tin ante pol ci ach
‘esi hector agi taburdore,
lovin dt tate sprite, Un acidentin cara mri