Literatura roménd -eseuri pentru casele 9-12 Traditionalismul Vasile Voiculescu Varianta propue’: In Gradina Ghetsemani Defrivea “radijonalisml este curentul terar apt la inceputul secolulu al XXcler Cureriuisi dezvoltat_de-a hingul perioadei interbelice. Acesta ‘se remarca prin preluiNt literar profunda a valorilor traditionale ale spiritualitatii romanesti. in literatura romée< 5 E2par ei nucleetraiionalste sémanatorismul, poporanismul 3 génclr'smul te" promovand valoarea traditiei si a autohtonului. “Trésaturle generale ale curentulul sunt: valoriicarea spirtuui natior<| pretuirea medilut rural, ca vatrd a spiritual, refuzul eltadinulu si pretersSo pentru descrierea: satulul, idealizarea universului rural si a taranului roms/n determinarea unor surse inepuizabile de inspiratie, anume folclorul si iste refuzul Inluentolr strine. Vasile Voiculescu este un scriitor reprezentativ al perioadei interbelice, avarps © Theadrare in bogata activitate literari, abordand toate cele tre: genuri. Creatia sa em epoca compusé in cea mai mare parte in perioada | eee ‘se Inscrie curentului liteyan. ‘Trasaturl alo Apartio ‘Sursa de inspiratio Tematica ‘Semniticatia ‘tdulut Elomonte de 206 traditionalism, de factura gandiista/ rin debutul prmulul seu volum de vefeurt (Poezi", 1916), Voiculescy ofers & definite originalé pooziei, considerata .floarea alba, stralucita, ce nt info sect eval sea copped red ah meditatia asupra conditie|.imane bazata pe motive biblice. De-a lungul evolutie’ poetice catre maturitatea deplin’, Mondial, spitéreazé cunoscute motive biblice originalaSi completeazd, din admiratie pent iene cu tnc& 80 de poeme. Poezia ,in Gradina Ghetsemant™ face parte din volumul arg, publice’ 1921. Aparitia acestuia marcheaz’ definirea originalltéti pootulul Ve Voiculescu, prin innoirea modalitati de a scrie. Scenele si motivele bibice conegpute ca alegori ale nelinisti omului in aspiratia catre absolut, dar 5) oz puncte de plecare pentru medttatile asupra conditiel umane. Sursa de inspiratie a poeziei so afié in Evanghelia dupa Luca, Sfantul © consemneazi. momentul uitimel rugcluni Cristice in libertate: y-Parinte, voiesti, treaca de la Mine acest pahar... Dar nu voia Mea, ci voia Ta sa se facs. [--[lar El, find in chin de moarte, mai stéruitor se ruga. Si sudoarea Lui s-a f a pictturi de s€nge care picurau pe pamént.” Luca 22, 40-45). Ideea ceontrala a posziei se bazeaz& pe motivul biblical rugaciunil lui ‘sate arele Wil”, Cele 184 de sor Gradina Ghetsemani, prezentnd dualitatea uman-divin a Celui care unt contrarile. Prin generalizare, creatia liric& prezinté coniruntarea specific ur: Intre trup (partea materiala, perisabila) si suflet (tarama de eternitate care ines spiritual fiecare individ). Tillul este un reper spatial, care fixeaza locul de rugaciune, anume ,Gré ‘Ghetsemani"(termen preluat din mba ebraicai, insemindnd .arddina unde se pri mislinole"). Ea este un spafu simbolic al suferinei, al luptelinterioare. Poezia este alcatuité din patru catrene structurate pe dou planur: inte» redand zbuciumul sufletesc al M&ntuitorului si exterior, planul naturi, ath concordanta cu suferinta Celui care se roaga.scours | Lupta uman- © divin Aparita isptet Imaginea deziantita a rraturii Elemente stistice ‘Incheiere Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 pine secvent ric relefeazd natura umand a ll igus, in Jupta ou soarta’, Gautale Specticd orcdrul muritor. ,Paharu” care trebuia prime, num ta metafori, rear fe 2a¥a cups, reprecntapacatel omenirl, pe care Ful li Dusen eo nevolt ss! le asume pentru a absoli omenirea de pacatul originar, |n momentul rai din Gradina Ghetsemeni,latura Sa unens este accentuati, Sarma nteror al Mantuitorulul deriva din fea de cova ce va cme ns Seton si moarte. Aceasta teama este redalprintr-o Imagine pleura deosobit, SSuiaestva: .Cazut pe branci in iar, se-mpotivea intuna/ Curgeas cece ee s2e88 ie iets alb ca varu’. Impowvres defines, de fap, la oa Sine on oe SSeunul Epistle cromatice we sénge" si walb" aftate In’ contract, sugereaza natura duala om-divnitate (terestul si cosmic). Fran ral suletesc capt propor hipebolce: Si amamica stigaro stdmea pore future’. Jalea cu aooente metafzice svabate Inteata Seles nen Perceputa si de Tatal Cerasc din -slavi" sraainea vizuel din primulcairen este completata in cea de-a doua ‘socvent age: Tato ce lisus, zu pe bran! in iarba, lupta cu Sino, .0 mand nen Gpboara din cor pent al ofer.grozava cupa, motatord care sonniaen Pécatele Seer pas latura umand esto cuprinsé de O sete uias&", spitul nue os ‘accepte .infama béutura’, care cauzeaza moartea, In aparenta, bautura pare de miere” st dulceats, atrigdnciu. o insetat; in Faller, vonen: eniul Grosznic” pe care’Omul i refuzé prin gectul tmcasiaih prodeca ArSul Balncu-se cu meartea uitase de viata” concantnaaee gee prociusa de permanentul confit inte sprit i trup (materte), Iraltima Seoventa Iie se face trecerea do la planu interior la col exterior. Naira prela zbuciumul, frimantarle ll sus, tragismul sporind th rter go, “Aa 8 tna 0 frémantau masini Pareau cd vor sé tugd din loc. sane, ac." In awaistea grin’, roped teestra a EGenulll din cave ee ‘zgonit Aca, apare sugestia mori (impinilplanului divin): sui de soara os slau Foata dupa prada’ Intreaga poszio este o transpunere estetca a consemnarl bblce. Gréidina Fas pagrnnticaintregul univers terestu, este locul propice meditavies Pantcs Sufornfarmeolut pentru pace subir, isus - Omul are o eztare Ine infers Siterinta si moartea, chiar daca latura Sa divind este constionta cd misicren cet abezlijomenirea de pacate irebuie dusa la bun stars: «P&rinte, de voce seek oe pine, acest pahar.. Dar nu voia Mea, ol voia Ta sl se facds" (Loa 22,40) rin Punet de vedere silistic, poezia este dominall' de sobrisate, smelter, S2ngi7ei 2a So axcaza pe metalora .cupel” cu, otrava, numita gt paharut (est ele) sintama bautura", .veninul groaznic’. Apar, Ih text, eorete Semnificative care descriu zbuciumul interior: .eudori de sange", amenity stigare’, amana nendurats’, .sete uriaga", Jinfama bauturé s.a. si compari “Ghibus alb ca varut. Verbele sunt, in cea mai mare parte, la timpul imporen (lupia’ smu primed’, «ducea’, .sta’, smu voia” etc.) care indicd o actiune Incoputd 1h trecut si neterminata gi sugereaz permanenta. Fost relgios, hranit din subsiania Evanghelllor, cdrora am vazut © le-a {mprumutal forma alogrtlor sa paraboleor, dar si aoeea a Vechiiui Testament {.-1, Vasile Voiculescu a reprezentat dupa 1920 un moment lic caracieroten (Tudor Vian) 207