Petrolul in secolul XX intreaga indus- trie si civilizatie s-au bazat pe energia furnizata de petrol Rezervele de titei au dus ins. si la conflicte internationale, lar utilizarea lui a cauzat poluare si daune mediutui inconjuréitor. sane numitehidrocarbonatt ~ molecule tieul lichid, gazele naturale sau © substan isc sisi, numiti asfalt sau itm, Uelul si gzcle naturale, ca si ciebuniy sunt Titeiul si gazele naturale \ in rma cr milioane de ani Cea mai mare Q) Descoperirea petrohilul pe coastele Mari Picture de tel sau inflat in sus. ri te a sifeilui din centrul sh nordul Mari Gritanis in 1969 a facut din aceasta unul din- rocile permeabile ‘lulu st format din alge (plane Unicel te eel mat imp 1 continind post si nti producstor. Forarea in criti prin care pot pitrunde lichidele Siu nv) si fuer ingropate inl snarl, pe Marea Word este aed percuoarh in gaze. Theil sba_contimuatdrurmol pnd func min percadajucasia acum it west proces qhau pert Veta mall cameni. Cind a innit un aa impermesbil sso prez ya fost tle eps cide © Gale naturale din Marea Nord jung nie de roe! permeable din imedita apr Sr eld presune eipeimat in pin salle Ge fraren'zonna de coprare pict, ume de gecko! “capeant cog thas ah tries de coast, Ele se dstrible pol prin con Ghana ata oe forrest pmaindisle in statu de roc dducte speciale cum sunt cele din imagine al mare decit ietul, Geok mmarea gazelor naturale in sud Nordului 4 inceput in. perioada carbonifera acum 300-286 de milioane de ani), cind a inceput acumularea stratunlor de efrbune di plintele moarte ale mlastinilor Stratul car bonifer a scufundat si fost ingropat de sta turile de rock. fn final, la aproximativ 4 kw sul sol, cildura Pimdonului a provocat degajarea fgizelor din cicbune, Gazele su ridica prin wale pereabile pind eind au inalnt satu impermeabile si sau acumulat in *eapcane Utilizarile petrolului Tiel ewe important deoaece este mal cu si'mal fein deci crbunee gl mal wor de trarsponat deeit gizcle naturale. are ga bloca sl masinle 31 uflajle Industral Tiel brut este utiliza pens predicerea combusiblllr, print care lferte pur de petal m0 ile $1 a vaselinelor necesare functions alajelor si masini producerea asfalului necesar soselelor si 0Be PETROLUL mare varitate de produse din industria petro chimict. Din produse petrochimice se fabrict cosmetice, medicamente, vopsele, explozbi, Fenilizator, fibre sinetice cum ar 6 aylonul cemelur, insecticide, colorant, mase plastice si caueiucun sintetice ~ utlizate la anvelope, Rezervele mondiale Theil st azele naturale exist. pe toate cont nentele si sub toate platformele continentale Unele climpuri peiwlere sunt in productie activ. Alte zicdeinte urmeazd ie explorate siexploatate, Estinrile asupra daratel pe care mai au rezervele petoliere se bazeued pe © Bani provenit in productia petroliers us permis Arabiei Sauditse 53-1 construlase) aceastd instalate de desalinizare care trans- forma apa marina in apa potabila, extrem de rnecesara in Oriental Milocks. ous cite ~ rezervele dea descopertie care pot fl exploatate economic, utlizdnd tebino- Togile actuale sata produce! dint-un an de referinil, Rezervele tuale de petrol din 1989 cat estimate dureze 41d ani, la un nivel al productiet din 1988. Cresierea rezervelor ca lurmare a unor noi descoperin, creseren su Aimninuarea productiel, si urlizarea unel nol ‘ehnologi pot mexlfica aceste eximan Tnainte de 1970, Marea Brite era apros pe complet dependents de petrolul importa In 1969 sau descopert zicaminte de petrol ‘marin si procuctia inceput in 1975, flcind din Marea Brtanie un producttor importnt, fn 1990, Marea Britinie a devenit al nouilea producttor de thei din lume, din zicimine ‘marine, Experi preconizeaza ins un sk declin al produictiei, dar Mizea Britanie va amine unl dinge productori import ai secolul al XXEea @ Prospectarea ere eee eer tinea nate tcpogeten Cope Pessina toca i scents Phin Ji pena po pete ean © care W contine ana tie coptat inate Si indeniclres ‘erred ro sonds cotati in po pert 3 fhe pot snolat ren ot reclrparmesbe ‘hel apa in Cele mal marl rezerve dle ted se ala in wt rile Orientulut Mifoiu, care detin aproxins tiv 6906 din rezervele mondiale cunoscute, La sfirstal andor 1980, Inu, aul, Kuvwetul st Emiratele Arsbe Unite ‘detinesu rezerve petroliere care unmau si jung’ peste 100 de ani, lz un nivel al productiel al aml 1988, {a Inceputul anulul 1989, rezervele Arabiel Saude, aproximatiy 25% din rezervele mi dale totale, erau estimate a ahinge vreme de 90 de ani, la nivelul productie’ anulu 1988 Descoperirea unor not terenun petroliere vaste fm Arabia Sault, in 1990, a mee maja estindtllor eu peste 50 de ani Producatorii de titel si gaze naturale la sft anor ‘80, cele 15 republic ale fos tei Uniuni Sovieuce craw in futtea productieh de hel, producing apeoximativ 18% din total! monslial. Dinte acest, Rusia este pro dducttoral principal, uimaut de Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghistan (fostaKirghizia, ‘Tadjikistan (sta Tadzekistan), Turkmenistan, Ucraina si Uabekistan, SUA, cel deal doiles mare producator de el, imypreuna cu Canal, au realizat, i» 1990, aproape 16% din pro: duct totals, urmate de Arabia Sault Iran, Mexic, China, Venezuela, rik si Maret Britinie. Productia varia in functie de cerere Recesiunea mondial inceputl in 1990 ad co scidere masiva a consammul sa gn dec ws Prospectarea petrolului ——~ rect plnorms de fel enanate ce secon tepourateres seb satorme mar5 ei mai mari produedtori de gaze naturale sunt tot sttele foste! Uniuni Sovietice, mai ales Rusia, urmiatt dle SUA, Olanda i Canada Ali produeatori important sunt Marea Britante, Mexicul, Norvegia si Romania, Comertul cu titei Deoarece teil este’0 matere prima atit de tl, productia acess crescut dela 10 mie lloane de ball pe 21 tn 1950, lt 65 miloane de bas pe ai th 1990, In 40 e ani tomes a devenit dependent de tet, In unele tt pro dusele.petrliere era atat de iefine tncit tieiul se utiliza adesea cu 0 mare spa Tasik dezvolatesrau epi ezerva pro pie de tet 9 od cu cresterea cert au fos Slgate sf mporte canta din ce In ce mal tnan, Surgele prncpale de tel din coment intematonalincheau 3 citeva in crs de deeotare. care au benefit curind din extmctia sl exponul elu In lle dee wolate, Unele i in cus de dezvotare au ut iat venkurle din exporul elu pentra a finan proiecte de astentd soil, pentru 4 Mule we au Fic invest majne in prokee insialtile de Arabia Sachi care cum at fi sesalinizae trans: © Producta de petrat, comertul $i consumul ‘nu sunt intotdeauna proportionate. (Canttatile de import si ekport reflects grade dliferite de utlizare a petrolul.) Desi este ‘unul dintre principalt producstori de petrol, SUA importa totusi anumite cantitat de titel, © Incendierea campuriior petroliere din Kuweit in 1991, a dat nagtere unui strat ‘res de fum care a planat deasupra tir Daunele pe termen lung provocate de acest act de vandalism sunt incS necunoscute, forma apa marin’ in apa potbila si Marcle au Artificial din Libia care capteaza apa din role situate sub deserul Saharei si transport ‘apa pain pe coastele mediteraneene Politica titeiului Prodta de te Incepun cn et afecteze ‘elt nterationale. In 1967, ile bogate fn Gil din Oneal Moet au abort un ator fray allailor ara dn Ep, lordana $i Sina taf afectate de ezboiul ielino-arab, Tarle nurs de dezvotareexporstoare dle et au inceput SH exerele 0. presune politel pan Organiza Tarlor Expontoare Speed (OPO. OPEC a hat fines in 1960 si aves ca membre Iranul, Iku, Kuweitu Arabia Saudi sf Venezuela, Ale ii x tn urs de dezvoltae ~ Ageia, Eesador, Gabon, indonecla, bla, Nigeria, Quatar sf Eniratele Atabe Unite ~ a aderat mal era in 1973, anul lzbotuli Yor Kh nit de Egipt 9 Sita impottva Ise, OPEC i emit pretal petrol, Mai multe (A au dcceptat sf contoleze exporule de’ pettol Pentni amas presines asupra unoe ti ca SUA, care spritneau Isrctul 1A milocl aioe 197, cele mai uke sate sued Spania ermaia aera Arabia Save Japon Festa USS Comertul gi utilizarea petrolului din Orientul Milociu fie detineau, fie contolau propea industria petrolulu si cautau ca prin Intermed OPEC si rellzeze 0 “Nowa oxline ‘economical internationala",oferind ate velor in curs de dezvoltare mull mai muita influent in problemele internationale Polcle OPEC au ereattensiuni fo econo- mile multor Ys importatoare de pte. Ele au dus sia o crestere a inflates, Dupe 1980, multe i dezvoltate sia misit producti interns ‘a introdus masuri de conservare a rezervelor Asemenea poliel, combinale cu 0 recestune mondial au micsorat cererea de titel ducind la o eadere a pretulul, Desi puterea OPEC a fost efemera, politica el a conferit maltor grt din Orient Milocia 0 tncredere de sine cate nu o avusesert pind atun, Petrol a fost un factor important in mule ake conflicts, inelusv in pretentile kakului asupra Kuveleulul, In 1990 Irae a susinut fara vecind, Kuweitu, extrigea titel care de drept, ar fl aparinut Irakulu, $i ct prin Vinzarea’ nel cintitath mai-mari de petrol decat cea stipulata in acordl OPEC a dus Ia ‘micsorarea pretulul petrol. in august 1990, Trakul a invadat Kuweitl, dara fost fomat de Forel Aliate st se retragi, in 19910 fotogratie special colo ‘at (sus) aatd gazole de exapament emanate de lun autoturism. Plumbul, Lunut dintreprinepalit agenti poluanti emanati de masini, este adsugat bbenzinei pentru ca moto- ‘ul si tunctioneze silentos. {In timpol elzboiului, Irak! a deversat tei in apele Golfulus provocind imense pete de petrol. Bi au incendiat puturi petroliere ale Kuweitului Luni de zile, pind la stingerea incendilor, ceul a fost acopent de nor nee. Poluarea cu petrol a marilor Poluarea cu petrol a mulor poste apres ind se curt Tancurle pete sn clod au loc accidente pe plaformele. de forte calor unor petroliese urge, sau la scufur dares lor, Peete de tte! duc la pierdent de vie pine pas gl ae viet marine In 1989 pettollenl Exxon Valdes vi un ted tn Prince Willam Sound, din apropierea Alaa. Au forever! in mare aproxinati 240000 de bar dete. In citeva siptamin pata de peol a cuprins 1600 km de tm, Indust psf a wel parca rationale i cincl Usilizarea bentined fra plumb (tanga) sau a fltrelor ‘atalitice (deasupra) reprezinta dovs modolitat prin care se pot reduce stricdciunile provocate de gazele de esapament. ezastruluvasului Exon Valdes, iteiul 2 acoperit 4800 kms ‘de ocean, Pata de petrol care a mitu- at Yarra cauzat lube: masive. © In tos Angeles doar cladirile cele ra inalte 20 rides easupra smogulal care pluteste in aer rezervati nature, Corporatia Exxon a incer. fat o operate masivt de curitare, in pola rea_mediului era deja_un fapt implink Asemenea dezasie ne fic si vitim inst cl polea malo cu pew ipal prin deversires ‘rect in mare din insalatile de pe tar, I se produce in prin Petrolul si poluarea aerului Unlizaren petollut provoaca pola masive Sint cl combuisteintema comin gaze otc scot 91 phan, Uni dine acest gent de. poluare teactioncazt fo luring. soarehl proteted aca ecg neplicit, ftochimic, care ptest deasuprs ar fi Los Angeles sau ptunct end rmultor orase, Mexico Git combing cu picituile de apa dia nor, ia nastere ploaiaacida eae poluesed lacunle $1 rile, distrugind si paduile, Sau feut pasi imponanti pentru a micsora efectul gazelor de sei Find esipament. Se produce pl forma gazele nocive in gaz cients acestor imbunstatin ete esierea consumuli de petro Viitorul Cu toate noile descoperni, este clare avest combustibilifosli nu sunt inepuizabi, 31 ed ai, in ca rezervelor in sede 91a petal in crestere, cererea de tel exe 101 mal mate sumbauprecim pare. Unit expert ats estima {elinologie numa “inun- extrage il de nurlle petrliere exisiente, Acest pro tell Ia supaaa acum au pus la punct utlizeaza produse pul fabricins hii, Ei tehnologie ar putea mari rezervele potentiate ale SLA de apreape sase ont efert 1a gudroane, case suk roci impregnate eu tte aviind 0 viscoziate foarte mare, Dar exploatarea scumpa © ale sured este un grup de roc num si pete, Ace roc ne Poste fnt-o substania numica kerogen, ctre poste produce get an proces ieftin care ‘pain tin sonsidera il aceastit Noile descoperit si noile tehnologi last 7 CARBON, ANORGAL ORGANIC