Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Parintele Pantelimon de La Turnu Despre Parintele Arsenie Boca Si Misiunea Romaniei La Cea De-A Doua Venire A Lui IISUS

    Uploaded by

    victoradulesku
    16K views208 pages
    Parintele Pantelimon de la Turnu despre Parintele Arsenie Boca si Misiunea Romaniei la cea de-a Doua Venire a Lui IISUS

    Original Title

    Parintele Pantelimon de la Turnu despre Parintele Arsenie Boca si Misiunea Romaniei la cea de-a Doua Venire a Lui IISUS

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Parintele Pantelimon de la Turnu despre Parintele Arsenie Boca si Misiunea Romaniei la cea de-a Doua Venire a Lui IISUS

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16K views208 pages

    Parintele Pantelimon de La Turnu Despre Parintele Arsenie Boca Si Misiunea Romaniei La Cea De-A Doua Venire A Lui IISUS

    Uploaded by

    victoradulesku
    Parintele Pantelimon de la Turnu despre Parintele Arsenie Boca si Misiunea Romaniei la cea de-a Doua Venire a Lui IISUS

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 208
    P&rintele Pantelimon de la Turnu despre peed Arsenie Boca si Misiunea Romaniei la ' Cea De-a Doua Venire a Lui lisus CUVANT INAINTE Cartea de fat constituie 0 cérémidé important ta uriasul edificiu al Teologiei, al cunoasterii diviniteifii, al méntuirii tuturor oamenilor. Parintele Pantelimon atinge o vasta problematicé a stiinfei despre metafizic despre lumea nevitzutéi: Cer, suflet, Taine, lumea sfingilor si, implicit, lumea viitoare - pentru noi, nevazutd si ea. Parintele Pantelimon, colaboratorul Sféntului din Ardeal si al tuturor roménilor, Arsenie Boca, e demn de crezut in ceea ce'spune, pentru cdi dovedeste © credintii puternicé, 0 ORTODOXIE neclintitd, care face din Périntele Pantelimon, in mod firesc, nefortat ,, Capul Teologiet”. ‘Aga stiind lucrurile, mu avem cum sii mu credem cele spuse de Parinte despre romani si menirea Roméniei. Ele sunt adevarate. Mesajul Parintelui Pantelimor: de pregiitire de cittre Roménia a Celei De-a Doua Veniri a Lui lisus, repetat ca un refren, practic, vesteste si cheam@ la implinirea Lucréirii descoperite Parintelui Arsenie Boca, Pirintelui Pantelimon gi lui Mos Iie. Toaté evolutia poporului romén, in ciuda scdderilor tui, arata péstrarea (Cunéntulué lui Dumnezeu si a valorilor crestine dupa modelul apostolic. Tar Tisus rispunde cu daruri tuturor celor care ascultti Cuvdntul Situ. De aceea cred $i eu, casi Parintele Pantelimon, cd lisus s-a referit la poporul romédn atunci cand spune ca: ,,se va lua impdratia de la evrei si se va da neamului care va aduce roade”. ‘Realitatea confirma cit poporul nostru a adus ,,roadi", pentru cd cea mai curatii credinta crestind este ORTODOXIA, $1 intre ortodocsi, e constatat, c& cea ‘mai puternici Biseried este Biserica Ortodoxa Roméndi, la randul ei, imperfectit i ea, dar cea mai puternica prin credinjé. E adevarat cd Pairintele Pantelimon, pentru a scoate in relief unele aspecte neglijate de Biserica si credinciosi, pare cd mai si exagereazd. Doar pare! Critica Bisericti este mumai in aparenta. Parimele scoate in evidentai unele scdideri, amplificandu-le din dorinta de a fi eliminate. E normal, ca in orice epocd, de-alifel, Biserica, in partea ei umand, sit aibé si anumite sctideri legate tocmai de neputinta omenescului, in efortul general divino-uman de a ajunge la desdvarsive. De aceea, cartea cheamd $i la smerenie, Serios fiind si profund grijuliu pentru neam si tard, Périntele Pantelimon ne cheamd la smerenie pe ‘ofi, ford prea multe menajamente. La o asa Lucrare, o asa chemare! E absolut necesar ca aceasta carte si fie citita de céttre tofi romani, pentru a se incredinia ca Dumnezeu mai are multe Taine, o parte dintre eie fiind descoperite pentru noi prin Périntele Pantelimon. Dumnezeu descoperat tainele $i dupa faptele noastre, iar cei trei buni roméni au dat dovades de mare credinga prin fapte si ne cheamd si pe noi sit le urméim, pentru implinirea acestel Lucrari ‘a neamului nostru, Am un cuvant de spus si despre autoarea céirfi, Daniela Georgescu, care dovedeste cite un jurnalist avizat in problemele in discusie, Pr. Profesor Nicolae Popescu i, pentru ele fiind eri tainele AM VAZUT CUM SE SCHIMBA OMUL iN LUMINA ‘Am béttut lausaisine-adeschis un omcare radia pace si bucurie. Sentimentul era acela cdi ne astepta si era tare neriibdétor sci ne vadd. Era pentru prima dati cand il vedeam. Am mers impreund cu trei prietene si un prieten, care il stiau bine pe Parintele Pantelimon si care m-au ajutat la implinirea dorinfei mele de a ajunge la Turnu pentru a scrie 0 carte cu Périntele Pantelimon. Voiam sa vorbese cu Sfintia Sa despre menirea Roméniei la Cea De-a Dowa Venire a Lui lisus si despre ceea ce am putea face ca poporul si audd chemarea sa la pocdinja. Stiam c& Parintele Pantelimon acceptd foarte greu sd dea interviuri, “fusesem avertizata, insii am plecat de la convingerea ca Parintele, care vede cu ce géinduri vine cineva la el, va vedea si pornirea mea sincera in a scrie aceasta carte, din dragoste pentru poporul meu, ca sd stie, sd nu fie orb. $i a vizut si a injeles foarte repede si m-a intrebat senin si zambind: ,,Ai aparatele la tine?” Asa a inceput fmpreund-lucrarea noastré in slujba poporului romén. Apoi, la plecare, dup ce mi-a fécut dezlegétri si rugciciunile de drum, m-a condus pand in fata chiliei si, in timp ce ma pregdteam sa plec, mi-a spus sd md opresc. Sia ridicat méinile asupra capului meu, a inceput sé spund rugdciuni pe care mu e-am injeles, pentru cdi le spunea fn soaptd. Auzeam doar numele sfintilor, pe care le rostea mai clar, ca intr-o chemare: Sféinta Fecioar& Maria, Sfantul Joan Botezatorul, Sféintul Ioan Evanghelistul, Sféntul Nicolae, Sfintele Maria Ezipteanca si Magdalena, Sfénta Parascheva. $i in timp ce spunea rugdciunile cx méinile deasupra capului meu, am vezut cum Parintele Pantelimon se sransforma in lumind si in jur degaja o pace, o liniste imposibil de descris. Radia Lumind pur si simplu, iar eu mé simteam impdcata cu toate contradicfiile mele si cole lumii si ale universului. Iubeam pur $i simplu, féird o destinaie a gandului, care devenise atotiubitor, iar trdirea era una de cuprindere a universalitaii concentrate intr-un singur punet nedual, doar iubire.O si mdi credefi nebund, dar nu conteazé, pentru ca imi venea si-i sarut télpile $i iarba de sub ele. Nu picioarele, ci télpile! Bra un gdnd care s-a asezat lin, in mintea mea, ca la el casa. Nu intra in contradictie cu nimic.... Apoi, am atins cu mana lumina din parul Parintelui si era dumnezeiesc de frumoasa $i de bléndé si de.... cum sé ic... de fapt e maximum de deseriere pe care pot sd 0 fac. Nu imi reveneam, exam muta de atéta pace, picioarele mele refuzau si mai faci vreun pas. Era atdta de bine in acea stare de atotiubire... $i am sé ma oprese aici, ca sé nu o stric cu descrieri care nu pot fi cuprinse in cuvinte. Aga s-a seris prima paginit a acestei impreuna-lucrari cu Parintele Pantelimon. Daniela Georgescu OR DESPRE ROLUL BISERICI IN PREGATIREA POPORULUL CA PARTE LA TUCRAREA DE PREGATIRE A CELEI DE-A DOUA VENIRI A LUI IISUS »,Semnul crucii e semn cd Ziua e aproape!” Parintele Pantelimon: Dumnezeu a cercetat tara noastra, dact vreti sivoi sa stiti, si a vrut si ne scape chiar de la inceput de Anticrist. De and a intrat Comunismul, a revrsat Dumnezeu mai mult har peste tera noastra, si ne apere. $i a cerut de la noi sé nu-L prigonim, asa com au ficut iudeii, ci s& pregatim Venirea a Doua a Sa, pentru Ziua Jadecitii, Ne-a ales pe noi s& pregatim a Doua Sa Venire. A venit in tera noastrii aga cum a fost prorocit la iudei. Asa cum s-a prorocit lui ‘Mos Tlie prin proroci nasterea Lui lisus, tot aga s-a descoperit gi a Doua Venire. Apoi, prorocii mai spun c& Tisus va veni si a doua oar’, dar unde va veni? Cum a prorocit Isaia ci peste 800 de ani se va saste lisus in Bethleemul Iudeei, tot asa prorocul Ilie, Mos Tlie de la Figiras, a prorocit ca Dumnezeu a ales ca Roménia si pregateascd a Doua Venire a Lui lisus. E foarte important s& implinim bine aceasta caisiune, cici, stii, cum a fost cu iudeii care Iau rastignit pe lisus cx pretul sngelui copiilor lor! Ei strigau in fafa lui Pilat din Pont & rem ca blestemul s& cad asupra noastri sia copiilor nostri”, samai ca lisus s& fie ristignit ct mai repede. Nimic nu mai conta, doar si-L vada ristignit. Dumnezeu a luat darul de Ia iudei si ni a dat ‘sou’. S-a dovedit, la noi in fara. Am avut proroc, Mos Hlie, si apostol, Pacintele Arsenic Boca, care au prevazut tot ce urmeaza sa vin’. D.G.; Sfintia Voastrit, vorbiti-mi despre Mos Ilie. Ce fel de om ‘ex si care a fost misiunea sa legati de implinirea acestei ,,.Lucrari ‘SGinte”, cum afi numit-o adesea? Parintele Pantelimon: Mos lie era un om simplu, de la far’. Lui ‘sa dat si i s-a descoperit pecetea apocaliptica. Lui i-a descoperit Dumnezeu tot ce urmeaz& s& se intémple. Cu ajutorul lui Mos Ilie <2 ficut un Clopot pe care scrie ,,Cu noi este Dumnezeu. Injelegeti eameni si va plecafi!”. Acest Clopot a fost construit in memoria toe celor 14.000 de prunci ucisi de Irod, care este primul eveniment important dupi nasterea lui Hristos. Acest Clopot va risuna asa de tare, ci va chema toate neamurile la credin{a, Al doilea este legat de Sfantul Ioan Botezatorul, care a pregatit Calea Sa, ,,cel mai mare om nascut din femeie”. El spunea despre lisus c&: ,,Jaté, acesta e Mielul Lui Dumnezeu care a venit si ridice pacatele lumii”. Pentru a marca importanta acestui moment, eu am avut ca sarcin’ s& construiesc o Racla din lemn in care urmeaza si fie asezat trupul Sfantului Toan Botezitorul, inainte de a Doua Venire. Al treilea moment este Rastignirea, Adic’ Crucea. Stic toati lumea cé inainte de Judecata vine crucea. $i ea a venit. Semnul crucii ¢ semnul pregatirii, cd Ziua e aproape. Pentru a trezi in poporul roman greutatea jertfei Méantuitorului si pentru a vedea noi cat de mult ne iubeste Dumnezeu, Parintelui Arsenie Boca i s-a descoperit de c’itre Mantuitorul crucea apdruti pe cerul nostru 15 ani de zile. Pentru ao vedea, trebuia post si rugiciune, viaté curati si plcuti Lui Dumnezeu, de aceea nu oricine a putut si vada crucea. I s-a descoperit apoi c& trebuie s& construiascd © cruce, placata cu aur, dupa modelul crucii pe care a vazut-o pe cer timp de 15 ani de zile. Ai vizut crucea ficuti dup modelul arditat pe cer! Ai viizut ce frumoasi e! Toate acestea le-a pregitit Parintele ‘Arsenie Boca cu Mos Ilie si cu mine pentru a arlita ci fir fapte, credinfa e moarté. $i asa cum spuneam, aici la noi se pregateste, aici vine Mantuitorul pentru Judecata lumii. Pastel SAAT Tas) .,Cu asta s-a pornit aceasta Lucrare! Cu sfatul dat de Sfantul Ioan Evanghelistul lui Mos Hie... . [..] ...$i Biserica trebuie sa aiba grija sd pregiteasca poporul pentru Ziua Judecaii.[...] Biserica ortodoxd ecapul Adevatrului.”” Parintele Pantelimon: Asta e misiunea sfanti a Bisericii de a pregiti poporul, in general, gi acum, dea recunoaste aceasta Lucrare Sfintul Ioan Evanghelistul, lui Mog Ilie, c& trebuie s& facem Sscla, Clopotul, postul, slujbele, bisericile si catedrala de la Bueium ‘oat randuiala de acolo? Ce spui de asta?. Pariea din Apocalipsa au injeles-o cei ai Bisericii, toate referirile Racla si la chinurile noastre. Au priceput-o, dar nu vor sé 0 cunoa: Jar Dumnezeu vrea o recunoastere din partea Bisericii ‘ecestei Lucriri ficute de noi, ca mulfumire pentru suferingele Sale jertfa Sa pentru noi, Mntuitorul asta a cerut: multumire pentru erinja Sa indurata cAnd au fost ucisi cei 14.000 de prunci de 3, suferinfa sa o& Irod i-a tAiat capul Sfantului Ioan Botezitorul, =rin{a Sa pentru indurarile Maicii Domnului cand El era batjocorit istignit pe Cruce... practic si-i aducem mulfumire pentru toat Sentimentul de prezenjé a Maicii Domnului ,,este unul foarte puternic! Nu e pe pamént asa ceva! Jar ca frumusefe....nu am viizut pe pamént astfel de frumuseje. lar coroana ei era numai stele. Si ‘stralucea toatd, te orbea! Toati imbracdmintea ei stralucea ca Soarele, $i coroana de pe cap, de sus!” D.G.; imi povesteati, la un moment dat, cd in unele situafii afi fost foarte aparat si povituit de Maica Dommului si, de e@teva ori, chisr vi s-a aratat. Périntele Pantelimon: Eu voiam sa plec in Sféntul Munte. Nu am ‘yrut si ma fac preot. $i Maica Domnului a iegit din Altar, la biserica de la Ghighiu, si Maicuta a repetat: ,,Eu nu te las! Ia-l si ai grija, cd le batranefe or si te dezbrace”. Si mi-a dat din mana ei patrafirul, pentre c& eu nu eram preot. Apoi, mi-a aritat si cine mi va dezbraca. $i ai ‘vazut cum s-au implinit, apoi, toate...! 'D.G.: Cum y-a descoperit Miicuja cine va va da jos rase calugareasca si patrafirul? Afi vizut aga, in fafa ochilor pe cei care urmau si va interogheze in inchisoare? Parintele Pantelimon: Da. M-a luminat s& vid gi iam vazut pe {ofi. $i m-a asigurat Maicufa ci nu mé las, oH va fi alituri de mine in acele momente grele. ,S% ai credin{&!”, mi-a mai spus! A doua oaré cAnd mi s-a aratat Maica Domnului, a fost cand eram la Terusalim. Eram asa de obosit si, din cauza postului, mi-a scizut tensiunes, Fram Inga locul unde au stat magi... si m& uitam dup’ o cigmea, si-mi ud gura cu apa, si o cltesc. Nu sa beau! $i Maica Domnulut ‘a venit cu un pahar cu suc si a zis: ,,Bea-I!” lar eu am refuzat si i-am spus: ,,.Nu-I pot lua, pentru ca inc’d nu ¢ ora 12.00!” ar Maica spus categoric: ,.la-l acum, pentru ci esti tare obosit!” $i s-a agezat in spatele meu, iar eu imediat m-am intors spre ea... dupa ce am bau sucul, si nu am mai vazut-o! D.G.: Cum afi trit sentimentul de prezenfi al Maicii Domnului? os ele Pantelimon: Aaa... este unul foarte puternic! Nu e pe nt asa ceva! Jar ca frumusefe... nu am vazut pe paimént astfel de lar coroana ei era numai stele. $i stralucea toata, te orbea! imbricimintea ei strlucea ca Soarele. $i coroana de pe cap, .. Sia zis: ,Ja-1 acum, ci esti tare obosit!”. Mari minuni, mari =! Nu mai vreau sé vorbesc despre mine atta...! lertafi-ma, Parinte! Nu mi-am dat seama cd va pot ispiti le Pantelimon: Nu despre mine trebuie s& vorbim, pot “i! Despre randuiala pusa dé lisus in Biserica trebuie si vorbim, ce vrea Tisus de la noi. Pierdem vremea! SSSS SSE SSeSe DESPRE [MPACAREA CRESTINILOR IN SPIRITUL DREPTEL CREDINTE ., Acum urmeazii sd facem si restul, tot prin fapte, ca semn al iubir noastre, ca neam... cu toatd Biserica de acord! Biserica trebuie 8d fie si ea ascultatoare! [...] Pentru cd acolo va veni Sféntul loan Botezatorul la a Doua Venire a Mantuitorului!” Parintele Pantelimon: Trebuie si riman& scris despre Biserice si Catedrala de la Bucium! Ai scris? Scrie! E important! Eu le-am aritat cum trebuie sA fie biserica. Pentru c& acolo va veni Sfantul Ioan Botezatorul la a Doua Venire a Mantuitorului. Trebuie s& fac& © panglica de aur pe care trebuie s& scric: ,,Aceasti Mandstire este pentru Pacea Lumii intregi!”. Asta e din porunca Méntuitorului’ Sunt taine mari pe care unii nu le pot infelege, din lipsa credintei. $i totul e legat de Ierusalim. Mantuitorul a spus la Jerusalim: ,.Ca voi veni a doua oar, piatra pe piatré nu va riméne”. Tar cdnd L-ae judecat, le-a spus iudeilor ci li s-a luat darul... . Ni La dat noua! Noi am infiptuit ce ne-a spus Mantuitorul, c&ci ,,credinga fird fapte este moarti!”, Acum urmeazé si facem gi restul, tot prin fapte, c= semn al iubirii noastre, ca neam, cu toati Biserica de acord! Biserics trebuie si fie si ea ascultatoare! Sarcina noastra, a Bisericii, este & construim la Bucium o biseric& cu trei altare. O s4 tot spun asta, pani nu o si mai pot! Ti-am spus, eu am fost trimis de Mos llie Ja Sinai, la Manastirea ,,Sfanta Ecaterina””, pentru a ma inspira dis ‘modelul arhitectural al acesteia. Aga ne-a aritat Dumnezeu co trebuie: s& randuim. lar Catedrala, cu trei altare, va fi conectata la un relew de televiziune, care se poate face acolo sus, intr-un colt de munte, unde ne-a fost aratat, pentru ca cele trei slujbe, ortodoxa, catolicd = protestantii care se vor fine aici, sf poati fi ascultate de intreaga lume Si atunci, oamenii vor vedea diferentele. Ce slujbe se fac la ei gi slujbe se fac la noi!? Ei nu au liturghie, au o amestecdtura! Nimic clar! Iar oamenii vor asculta si se vor convinge singuri. Nimic m= trebuie ficut cu forta. Asa cum se incearci acum... 0 unificare forjate oR Partea cx catolicii, Asta nu e bine... pentru c ei s-au autoblestemat... atunci le mperea de Biserica Mama. Deci sunt blestemafi...! ‘Atunci cfnd s-a tupt Biserica la 1054, Patriarhul Fotie i-a chemat ve catolici, aga omeneste, asa cum eu te-am chemat... omeneste! Si “<2 zis: ,Saptimana asta finem post, iar duminic& ne intdlnim toti ‘sci si slujim. $i nu aprindem lumandrile. $i la care va veni Lumina, Secare se vor aprinde luménarile, singure, prin puterea lui Dumnezeu, Ssseamm’i cA acea slujba e de la Dumnezeu gi acea Biserica e potrivita ‘yoii Sale. Slujbele se fineau la Constantinopol, iar Fotie le-a spus s& find

    You might also like