PROTEZA PARTIALA SCHELETATA

Elementele CP
Maxilar
-dd restanti, creste edentate, tuberozitati maxilare
Mandibula
-dd restanti, creste edentate, tuberculi pririformi

-elemente import.=> dd stalpi determina modul de ancorare-prin crosete sau SS

-asigura MSS
-dd stalpi limitanti breselor=dd stalpi principali/directi
-dd stalpi pe care se aplica elementele antibasculante= dd stalpi secundari/indirecti
-determina axa de rotatie(linia fullcrum)-echilibrarea protezei
-bascularea sagitala(desprindere si infundare) se realizeaza dupa axa de
rotatie/basculare.Elementele de mentinere indirecta se plaseaza anterior de axa de rotatie
=>intinderea breselor , la M sau la m, rezilienta mucoasei determina elementele antibasculante+
pozitionarea elementelor de sprijin
=>stabilirea zonelor de foliere-papila incisiva, rafeul median, torus palatin
-crestele edentate, BP, tuberozitatile maxilare si tuberculii piriformi intervin suplimentar in MSS

Efectele deplasarilor protezelor partiale

1. efecte disortodontice rapide si brutale, manifestate prin inclinari sau rotatii sau vestibularizari ale
dd restanti/mai ales ale dd stalpi
2. eroziuni si leziuni carioase favorizate si de duritatea mare a aliajului din Co/CR
3. afectarea parodontiului marginal
4. afectarea parodontiului profund
5. leziuni mucoase(stomatopatii protetice)de diferite aspecte
6. atrofie osoasa in ritm accelerat
7. devieri ale mandibulei pt a gasi pozitii in care proteza sa fie stabila
8. inconfort pt pacient
9. adaptarea psihica si biologica imposibil de realizat, pacientul renuntand la proteza
10. aparitia de ticuri si malfunctii

Elementele compomente ale PPS

-seile
-conectorii principali
-mijloacele de agregare/elementele de MSS(crosete sau sisteme speciale)
-conectorii secundari
-arcade dentare artificiale
a.Seile si arcadele artificiale
-scheletul metalic din aliaj Co-Cr, fara Ni si Beriliu pt a nu produce alegii , sau titan, ideal ar fi din Au platinat
-saua metalica are retnetii pt acrilar si se realizeaza la distanta de crestele edentate prin folierea modelului
functional
-seile acrilice se fac din acrilat, iar arcadele dentare cu dd din acrilat sau ceramica
-seile acopera crestele si tuberozitatile maxilare/tuberculii piriformi
-marginile seilor ajung pana la limitele periferiei CP:
la maxilar
cls I/II
-fundul de sac V corespunzator crestelor
-tuberozitatile maxilare pana la santul PTG-max
cls III/IV
-fundul de sac Vcorespunzator crestelor
la mandibula
cls I/II
-D pana la insetia lig PTG-mand pe tubercul
-fundul de sac V corespunzator crestelor
-lingual lateral, marginile seilor ajung la nivelul crestei milohioidiene
cls III/IV
-fundul de sac V corespunzator crestelor
-lingual lateral, marginile seilor ajung la nivelul crestei milohioidiene
b.Conectorii principali
=elemente transversale ale PPS care unesc componentele protezei de pe o parte a arcadei cu cele de partea opusa
- caracteristici comune:
- rigiditatea:orice conector trebuie sa fie rigid; se obtine prin latimea conect princ max si grosimea si
profilul celui mand
- profilaxia tes campului protetic:la insertia si dezinsertia protezei, static sau in timpul functiunilor nu
trebuie sa se produca leziuni parod marg, muc proc alv, muc crestelor, zonele despovarate de presiuni prin folierea
modelului functional (papila incisiva, rugi palatine, rafeu median, torus palatin) si nu trebuie exagerata
-despovararea va fi suficienta cand conectorul principal nu exercita presiuni exagerate,
care sa fie urmate de leziuni ale mucoasei sau durere
-la maxilar,cls I/II sunt zone unde conectorul se sprijina pe bolta palatina
-la mandibula, bara linguala trebuie sa fie la distanta atat de mucoasa cat si de parodontiul marginal
- despovararea depinde de tipul de sprijin si rezilienta tes
- confortul pacientului:
1. simetria conectorului principal fata de linia med
2.aplicarea conectorului perpendicular pe pl medio-sagital
3.plasarea conectorului a.i. sa nu schimbe conturul tes cu care vine in contact (plati, pt ca limba sa
ii sesizeze cat mai putin)
4. reproducerea fidela a conturului anatomic pe care il acopera, prin modelarea corespunzatoare
5. acoperirea tes sa fie minima necesara, reducerea la maxim a conectorilor duce la scaderea
rezistentei mecanice dar si la leziuni ale tesuturilor de sprijin muco-osos
6. intalnirea cu celelalte elem ale protezei in unghiuri rotunjite, cu supraf ext perfect lustruita pt a
evita retentiile alimentare sau iritatiile limbii
-la maxilar=Placuta palatinala(mucozala/dentomucozala)
-se alege functie de intinderea bresei, pozitia torusului si ocluzia pacientului in zona frontala
-grosimea 0.4-0,6mm
- caracteristici comune:
- sunt lati si au grosime mica (cea mai confortabila)
- sub forma de placute inguste sau late, in fctie de marimea ed
- latimea minima egala cu marimea sp ed
- grosimea intre 0,40-0,60 mm
- cu cat placutele sunt mai inguste, cu atat sunt mai mari si invers in cazul acoperirii complete a boltii
palatine
- placute mucozale care au contact numai cu muc, placute dento-mucozala si cu dd restanti
- cei sub forma de bare inguste si groase rar utilizati
- in ed terminala transmit o parte din pres de masticatie asupra boltii palatine
- la 5 mm de parod marg al dd restanti, paraleli cu acesta
- despovarate de pres: papila incisiva, rugile palatine, torus palatin, rafeul median
- marg ant si post usor ingrosata
- torusul palatin mare poate modifica traseul transversal al conectorului princ
- limita post inaintea liniei Ah
- se aleg in fctie de: intinderea bresei ed, pozitia si marimea torusului palatin, ocluzia in zona frontala

1. Placuta mucozala cu latime redusa

- in ed cls III-a (sprijin dento-parodontal)
- latimea este egala cu marimea sp edentat sau cu spatiul determinat de cele 4 pcte de sprijin
- grosime 0,6 mm, nu transmite pres suprotului muco-osos
- necesita despovarare (foliere) daca exista torus (0,5-1 mm) sau rafeu median proeminent (0,3-0,4 mm)
-se ingusteaza pana la 1 cm pt confortul pacientului, totusi cu suficienta rezistenta mecanica
-e distantata cu 5 mm de parodontiul marginal al dd restanti
-se foliaza modelul functional la nivelul rafeului median, rugilor palatine , papilei incisive si torusului
palatin pt a evita senzatiile dureroase

2. Placuta mucozala cu latime mare

-in cls I si II, cand crestele bine reprez, mai mult de 6 dd restanti iar torus absent sau mic si contribuie la
impartirea functionala a solicitariilor pe dd restanti si pe mucoasa
- in ed latero-terminale
 -limita anterioara corespunde cu depresiunea dintre 2 rugi si se plaseaza standard in dreptul celor mai
anteriori pinteni ocluzali, iar limita posterioara e plasata inainte de linia Ah, in dreptul fetei M a ultimului
molar
- acopera 2/3 din bolta palatina
- latimea conectorului sa fie cel putin egala cu lung seilor
- necesita folierea rugilor palatine (0,2 0,3 mm), despovararea torusului si rafeului median
- in dreptul dd lateral necesita decoletarea, placuta la 5 mm de parod marg

3. Placuta mucozala fenestrata anterioara si posterioara

- cand este torus palatin mare in mijlocul boltii, pacientii nu tolereaza placa palatinala completa
- in toate tipurile de ed
- cel mai rigid conector principal, forma de paralelogram cu unghiuri rotunjite
- placuta ant mai lata (6-9 mm) la 5 mm de parod marg al dd frontali, intre 2 rugi palatine fara sa depseasca
pintenii cei mai ant
- placuta post mai ingusta (4-5 mm), pana la linia Ah
- unite prin benzi laterale de 5-6 mm latime, paralel si la 5 mm de parod marg al dd lat
- necesita despovararea rugilor palatine si rafeul median
-dezavantaj dat de pozitia placutei anterioare in zona CP unde limba are contact in timpul masticatiei si al
fonatiei tolerabilitate scazuta

4. Placuta mucozala in U
- cand este torus palatin mare plasat post pana aproape de limita distala a palatului dur
- marg ant la 5 mm de parod marg, marg post la baza torusului
- grosime 0,6 mm
- zonele de despovarare

5. Placuta dento-mucozala
-torusul palatin posterior
-cand exista mai putini dd restanti (numai gr frontal), creste bine reprez sau torus palatin post si in ed
asociate cu brese frontale
-se sprijina pe dd restanti si pe mucoasa BP
- in reg frontala supracingular, in reg laterala decoletat, 5 mm de parod marg
- trepte supracingulare pe I, C sau pinteni ocluzali
- sa nu se sprijine pe planuri inclinate (efect disortodontic), lat. asigura rigiditatea/ocolirea unui torus mare
- despovarare la parod marg, papila incisiva, rugile palatine, rafeu median
-sprijinul dento-parodontal- pinteni supracingulari sau ocluzali in care se termina placuta
-pe frontali ajunge supracingular
-conectorii dento-mucozali favorizeaza depunerea placii bacteriene+ inflamatia parodontiului marginal-
mai putin indicat

6. Placa palatinala completa

- cand exista putini dd restanti (frontali sau lat) si creste atrofiate
- marg ant supracingular, trepte supracingulare pe C,I sau gherute incizale, interdentar pana la pctele de
contact, limita post la linia Ah
- grosime 0,4 mm
- despovarare
- in ed cls I, II- a cu sprijin mixt in masticatie se infunda si contact cu bolta palatina, va bascula lateral
antrenand si dd stalpi (torus nefoliat, bolta adanca fractura)
-dezavantaj :acoperirea completa a BP tolerabilitate mica din partea pacientilor

-la mandibula
-se alege functie de inaltimea si orintarea procesului alveolar in zona linguala centrala si inclinarea dd frontali inf.
1. Bara linguala(+/- croset continuu)
-cea mai frecventa
-situat intre parodontiu marginal si fundul de sac lingual
- h> 9 mm proc alv intre fundul de sac lingual si parod marginal
- plasata in dreptul versantului L al proc alv, la 4-5 mm de parod marg,la 2-3mm de fundul de sac lingual
- inaltime de 4-5mm si grosime de 1mm superior si 3 mm inferior
- distantarea barei linguale se face prin foliere cu ceara speciala pe modelul functional: fata de muc proc
alv la dist de 0,30-2 mm in fctie de sprijin, forma proc alv si rezilienta muc
 - sprijin dento-parodontal 0,30 mm
- sprijin mixt distantare mare proc alv vertical cu rezilienta mica 1 mm, proc alv oblic 1,5 mm,
proc alv oblic cu rezilienta mare 2 mm
- cea mai mare cand proc alv retentiv sau dd usor lingualizati 1,5-2 mm
- torus mand se face in fctie de grosimea torusului 0,5-1 mm
- profil semipiriform: h 4-5 mm si grosime 1 mm extremitatea sup, 3 mm extremitatea inf (muchia inf
trebuie rotunjita)
- zonele de minima rezistenta la jonct cu conectorii sec, la unirea cu seile si la mijlocul barei
- daca va avea h< 4 mm se aplica si croset continuu (dubla bara linguala) la ed biterminale
si prelungeste bratele opozante ale crosetelor, pe fata L a dd frontali, supracingular
- crosetul continuu latime 2-3 mm, semioval, grosime 1 mm
- crosetul continuu se sprijina pe pinteni
- rolul crosetului continuu:
- rigidizarea barei linguale si rezistenta
- mentinere indirecta
- stabilizare disto-mezial
- solidarizeaza dd restanti
- reface pctele de contact pierdute prin migrare oriz
- in dreptul tremelor, diasteme se face bucla
- in brese terminale cu aparitia de brese frontale se adauga dinte la crosetul continuu
- intre bara linguala si crosetul continuu se insera conectori sec

2. Placuta dento-mucozala
-cand spatiul vertical este insuficient pt plasarea ansamblului bara linguala-croset continuu
- intre fundul de sac lingual si zona supracingulara a dd frontali
- spre sup se continua cu o placuta metalica subtire acoperind zona supracing (0,4-0,5 mm), lateral aproape
de fata ocluzala a dd restanti
- interdentar ajunge la niv pctelor de contact, distantata de parod marg, papila cu 0,2 mm
- fata ext imita relieful fetelor L ale dd frontali
- sprijin parodontal prin pinteni
- indicat in atrofie marcata, unde o bara linguala nu are spatiu, sau in edentatii terminale insotite de brese
suplimentare frontale, pe placa fiind atasat dd artificiali frontali
-pt a asigura sprijinul dento-parodontal, placuta se sprijina pe dd restanti prin pinteni ocluzali sau gherute
incizale

3. Conectorul principal dentar

-cand nu exista spatiu suficient pt plasarea barei linguale, in conditiile in care dd restanti sunt verticali si
prezinta coroane clinice lungi
- este un croset continuu mai lat si gros, cu extremitati in seile protezei
- in insertie inalta a planseului bucal asociata cu dd restanti frontali, inalti si verticali
-rigiditate mai mica
-sprijin dento-parodontal prin pinteni ocluzali sau gherute incizale

4. Bara vestibulara(ISTORIC)
-dd frontali sunt inclinati mult spre lingual si impiedica insertia barei linguale, torus exagerat
-insertia inalta a planseului bucal
-tolerabilitate scazuta
- poate produce iritatii ale buzei, muc
- forma, dimens, plasarea asemanator barei linguale, dar o lungime mai mare

c.Elementele de agregare(MSS)
-mijloace principale de agregare pe dd restanti: directe/indirecte
-mijloacele principale directe=crosete si sisteme speciale
-mijloace principale indirecte=opritorii de basculare(elem. de Mindirecte, elem. antibasculante)
-mijloace auxiliare de agregare:adeziunea, retentivitatile anatomice, tonicitatea musculara, frictiunea dintre dd
restanti si elemetele rigide supraecuatoriale
-mentinerea protezei=stoparea desprinderii
-sprijin=stoparea infundarii
-stabilitate=stoparea deplasarilor protezei in plan orizontal(sagital/transversal)
1.Crosete dentare
-crosete turnate sau mixte
-crosetele turnate folosite curent sunt:
-circular Ackers
-Roach
-inelar
-Bonwill
-multiplu
-divizat in T
-Ney
-crosete speciale RPI
- functiile crosetelor:
- mentinere, stabilizare, sprijin
- incercuirea
- reciprocitatea
- pasivitatea
- mentinerea indirecta

-mentinerea realiz de bratul retentiv a carui portiune terminala flexibila este plasata in zona retentiva subecuat a
dintelui stalp
- depinde de: - marimea retentivitatii subecuat si gr de flexibilitate a portiunii terminale
- nr, pozitia, tipul de croset
- gr de frictiune dintre dinte si croset
- implantarea dd stalpi, fizionomie
- retentivitatea favorabila: cr circulare 0,25 mm, cr turnate 0,50 mm, cr mixte 0,75 mm
- ecuatorul:
- anatomic linia trasata cu ajut paralelografului ce trece prin pctele cele mai convexe ale cor unui
dinte izolat, plasat vertical pe masuta paralelografului (nu pt plasarea bratului retentiv)
- de implantare apare ca urmare a implantarii normale, inclinate a dd in maxilare, trece tot prin
convex maxime (poate fi utilizat pt aplicarea cr unor ap mobile de imbolizare, fara edentatii)
- de malpozitie cand arcada nu mai este integra, dd vecini ed suferind migrari, iar axul de
implantare este diferit (utilizat pt aplicare cr din sarma ale prot acrilice)
- protetic linia celor mai mari convexitati ale dd stalpi, trasat in fctie de axul de insertie al prot,
care se stabileste inainte
- linia ecuatoriala tipica ecuat protetic plasat aprox la mijl distantei cervico-ocluzale pe fata proximala
dinspre edentatie si trece apoi in diagonala pe fetele laterale, apropiindu-se de colet spre fata proximala
opusa edentatiei
- liniile ecuatoriale atipice
- diagonala pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la niv fetei proximale dinspre ed, coboara oblic
pe fetele lat si ajunge pe fata proximala opusa ed in vecinatatea coletului (C, PM)
- inalta in apropierea fetei ocluzale, atat V cat si O (PM inf inclinati lingual, PM sup inclinati
vestibular)
- coborata in apropierea coletului pe fetele proximale ale dd care prezinta pe fetele lat un ecuator
inalt si pe dd conici (M)

- gr de flexibilitatea a portiunii terminale a bratului retentiv:

- lungimea - cu cat este mai lung, cu atat mai flexibil, cr divizat mai flexibil decat circular
- diametru cu cat este mai mic, cu atat mai flexibil, se ingusteaza spre vf
- forma sectiunii rotund
- aliajul Cr-Co > Au

-stabilizarea- cr se opune deplasarilor orizontale ale protezei

- contribuie toate portiunile rigide supraecuat ale cr
- cr circulare > cr divizate
- elem rigide sa fie plasate bilat (stabilizare in sens transversal), dar si pe fetele prox (in sens mezio-distal)
- prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi dd mareste stabilizarea
- solidarizarea prin microproteze a dd stalpi

-sprijinul- cr se opune deplasarilor verticale in directie ocluzo-mucozala (infundare), asigurand sprijinul

parodontal
 - sprijinul parodontal asigurat de pinteni
- contribuie si elem rigide supraecuat ale cr
- indicat sprijinul parodontal si cand exista un singur dinte restant

-la dd stalpi mobilicrosete cu brat retentiv elastic: divizat in T, mixt(brat retentiv din sarma)
-croset circular: corp croset, brat flexibil, pinten, brat opozant
-crosete divizate:bratul felxibil porneste din saua protezei
-crosete mixte:bratul flexibil e din sarma si porneste din saua protezei
-Caracteristici crosete turnate:
1. asigura MSS
2. bratul elastic se activeaza in sens V-O.Activarea se realizeaza prin apropierea bratului flexibil de
dd stalp
3. sprijin realizat prin pinteni
4. stabilizarea prin elemente rigide supraecuatoriale ale crosetului(brat opozant, pinten, conector
secundar, portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv)
5. cand bratul elastic se fractureaza se inlocuieste cu un croset din sarma

-incercuirea
- crosetul sa cuprinda mai mult de 180 grade din circumferinta dd
- iau parte numai portiunile rigide ale cr (bratul opozant, portiunea supracing brat retentiv, conectorul sec)
- asigura stabilizarea orizontala a prot in sens sagital si transversal
- contribuie la sprijinul parodontal si la mentinerea prot, prin efectul de frictiune dintre cr si dd stalp

-reciprocitatea- prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile care solicita orizontal dintele stalp in insertia si
dezinsertia protezei
- dd stalp trebuie sa fie sprijinit de catre bratul opozant tot timpul cat portiunea flexibila este solicitata in
insertia si dezinsertia protezei
- de obicei bratul opozant rigid plasat supraecuat si la insertia prot primul contact cu dintele stalp este facut
in portiunea flexibila, mai tarziu si bratul opozant, timp suficient pt solicitarea nefiziologica a dd stalp
- la dezinsertie bratul opozant pierde contact cu dd stalp cand portiunea flexibila intra in tens maxima pt a
trece ecuat protetic
- trebuie ca la insertia prot bratul opozant sa vina in contact cu dd stalp in acelasi timp cu bratul retentiv si
sa parcurga aceeasi distanta pe dinte ca aceea pe care o parcurge bratul retentiv, la dezinsertia prot cele 2
brate ar trebuie sa paraseasca in acelasi timp dd stalp
- realizata prin plasarea bratelor cr la acelasi nivel oriz sub ecuat protetic

-pasivitatea
- cr dupa ce este aplicat corect pe dd stalp sa nu exercite nici o pres aspura dd
- toate bratele cr sa fie pasive in momentul in care asupra protezei nu se exercita nici o forta

-mentinerea indirecta
- prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale cr circulare orientate spre ed, care se proptesc
in retentivitatea dintelui in momentul in care proteza are tendinta sa basculeze prin desprindere
- prin jumatatea distala subecuat, orientata spre ed, a portiunii oriz a cr divizat in T
- prin bratele opozante, mai ales pe cele plasate pe microproteze cu prag supragingival

a) Crosetele circulare

- contact circular si pe o mare supraf cu dd stalpi

- bratul retentiv ajunge in zona retentiva subecuat dinspre ocluzal, portiunea flexibila a bratului retentiv
actioneaza prin tractiune asupra retentivitatii dintelui stalp
- insertia este mai usoara decat dezinsertia
- toate bratele din corp comun

1. Crosetul caninului
- in ed laterale, rar frontale
- la maxilar are 2 brate: bratul retentiv porneste de pe fata distala, traverseaza fata V si ecuatorul protetic,
terminandu-se cu portiunea flexibila in apropierea coletului, in partea meziala a fetei V
 - portiunea supraecuat a bratului retentiv se continua cu bratul opozant pe fata O a C, pe o treapta
supracingulara (contracroset, pinten pt sprijin parodontal), acesta ajunge in spatiul interdentar C-IL, unde se
continua cu conectorul sec
- pt C inf prevazut cu gheruta incizala intre C-IL sau pe unghiul mezial al C
- dezav: nefizionomic, lipsa reciprocitatii, tulburarea ghidajului canin

2. Crosetul Ackers
- pe PM, M
- corpul crosetului plasat supraecuat sau pe ecuatorul protetic pe una din fetele proximale ale dintelui stalp
- bratul retentiv cu 2 parti: supraecuat pleaca din corp (rigida sprijin, stabilizare, incercuire), si a 2a o
continua pe 1 si este partea terminala flexibila subecuat(mentinere) plasat V sau O, iar varful se termina M sau D
- bratul opozant (contracroset) rigid plasat supraecuat sau pe ecuatorul protetic (sprijin, stabilizare,
incercuire, nu reciprocitate) trebuie plasat in dreptul portiunii flexibile a bratului retentiv sau pe microproteze cu
fata O verticala
- pinten ocluzal rigid pe fata ocluzala, M sau D (sprijin parodontal, stabilitate)
- conectorul sec pe una din fetele proximale ale dintelui stalp (stabilitate)
- pe PM se pot aplica:
- crosetul Ackers deschis anterior sau mezial: retentivitatea favorabila in zona VM a dintelui stalp pinten
in foseta D, varful portiunii terminale deschis M, conectorul sec pe fata D catre edentatie si se termina in sa
- indicat in ed cls III-a
- crosetul Ackers deschis posterior sau distal: retentivitatea favorabila in zona VD pinten in foseta M,
conector sec interdentar, bratul retentiv trece prin nisa masticatorie pe fata V unde se termina subecuat, varful plasat
in zona VD
- indicat in ed laterale, terminale
- pe M in ed laterale cand spatiul edentat este mic (nu poate fi aplicat croset inelar cu 4 brate)
- datorita plasarii retentivitatilor, bratul retentiv se aplica V la maxilar, L la mandibula

3. Crosetul inelar cu 4 brate

- pe M, prezinta in plus de Ackers un pinten ocluzal auxiliar in foseta opusa pintenului principal, de langa
ed, si un conector sec de intarire, ce pleaca din pintenul auxiliar si se termina in conectorul principal
- sprijin dublu (M, D)
- M sup brat retentiv plasat V, varful portiunii flexibile orientat distal
- M inf brat retentiv plasat L, varful portiunii flexibile orientat mezial
- pe PM brat retentiv pe fata V
- indicat pt M2 izolat
- retentivitatea pe M 0,5 mm, pe PM 0,25 mm

4. Crosetul circular in ac de par sau cu bucla inversata

- pe M inf inclinati mezial, retentivitatea fav VM
- si pe PM
- 3 brate (Ackers), brat retentive cu traiect supraecuat, paralel cu ecuat protetic, pana in apropierea fetei
proximale opuse edentatiei, unde face o bucla, spre edentatie trece sub ecuatorul protetic

5. Crosetul circular cu actiune dubla

- PM in ed laterale
- 4 brate, dintre care cele laterale sunt retentive (croset biactiv)
- bratele retentive pleaca in sens contrar de la pintenii ocluzali, iar portiunile flexibile subecuatorial

6. Crosetul Bonwill, dublu Ackers sau cu 6 brate cu actiune contrarie

- ed cls II-a, IV-a
- intre doi M, PM, sau M-PM (necesita creearea unui spatiu pt plasarea interdentara a corpului crosetului,
prin slefuire largind nisa masticatorie proprotetic)
- 2 pinteni alaturati impiedica actiunea de pana a crosetului si alimente
- daca sunt acoperiti de microproteze de solidarizare, se renunta la pintenii ocluzali
- conector sec unic, interdentar pe fata O
- bratele retentive aplicate V, O sau diagonal, la fel bratele opozante
- posibil ca toate cele 4 brate sa fie retentive

7. Crosetul multiplu sau cu 6 brate cu actiune reciproca

- alcatuit din 2 Ackers unite prin brate opozante
 - ed cls III-a
- 2 conectori sec in dreptul fiecarui pinten ocluzal

b) Crosetele Roach: crosete bara sau divizate (7) si crosete care act prin frictiune
- divizate:
- bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic, portiunea terminala ajunge in zona de retentie a
dintelui stalp dinspre gingival
- dezinsertia mai usor decat insertia
- mai putin vizibile
- contact cu dintele stalp mai mic
- elasticitate mai mare
- bratele retentive cu forme de litere: CLUSTIR
- bratul opozant, pintenul ocluzal si conectorul sec ca la crosetele circulare

- crosetul in T:
- bratul retentiv pleaca din sa si are traiect oriz usor oblic, in mijlocul fetei dintelui se ridica vertical luand
contact cu ecuatorul protetic la mijlocul fetei V si de la acest nivel pleaca 2 portiuni orizontale care formeaza T,
una catre fata M si alta D
- ed terminale, pe dintele limitant ed, subecuat se plaseza jumatatea distala a T, iar cea meziala pe
ecuator sau supraecuat
- ed laterale, subecuat ambele portiuni
- bratele oriz pot lua forma de Y croset Budlong
- in ed terminale unde necesita croset elastic, se poate ca portiunea verticala a T sa devina elastica prin
marirea lung conectorului sec al bratului retentiv croset Bonyhard
- semi T indicat pe C, PM sup
- contraindicatii: - ed terminale cand zona retentiva se afla mezial sau dintele stalp prezinta ecuator protetic
inalt (efect de parghie)
- zona retentiva muco-osoasa in dreptul portiunii alv a conectorului sec al bratului
retentiv
- cerinte fizionomice
- marimea zonei de retentie 0,50 mm, folierea in dreptul conectorului sec al bratului retentiv 0,20-0,30 mm

c) Crosete Ney 2 grupe: - crosete cu act dubla, biactive (Ney I, II, combinat I-II, mixt)
- derivate din crosetele circulare

1. Crosetul Ney I
- deriva din crosetul Ackers
- este alc dintr-un corp din care pleaca pintenul ocluzal, conectorul sec si port supraecuat ale bratelor
retentive, acestea se termina prin portiunile flexibile in zonele retentive subecuat de pe fetele V si O
- asigura o mentinere dubla, reciproca
- se aplica pe dd ce prezinta linia ecuat protetic cu traiect tipic (ecuator protetic nr 1)
- pe PM, M, adancimea de retentie fiind maxim 0,25-0,50 mm

2. Crosetul Ney II
- deriva din crosetul divizat in T
- are pinten ocluzal izolat in prelungirea conectorului sec, care face legatura cu saua, si 2 brate retentive
asemanatoare crosetului in T
- pe dd la care linia ecuat protetic are traiect numit linia ecuatoriala tip 2, opus traiectului liniei de la
crosetul 1
- traseul portiunii verticale a bratului retentiv si conectorului sec sunt ca la crosetul T
- traseul incepe dintr-o zona retentiva 0,50 mm pe unghiul V,O-proximal de partea edentatiei, portiunea oriz
subecuat merge paralel cu ecuat pana la mijlocul fetei laterale, unde trece supraecuat pe fata proximala opusa
edentatiei
- portiunea verticala a T plasata in mijlocul portiunii oriz, la niv ecuat protetic

3. Crosetul Ney I-II

- pe dd malpozitionati (M)
- pe o fata laterala linia ecuat protetic asemanatoare cu I, pe cealalta fata cu II
- jumatatea circulara a cr se termina in corpul cr, de unde pleaca si pintenul ocluzal si conectorul sec, iar
jumatatea divizata identica cu II se termina in sa
 - portiunile retentive flexibile orientate diagonal
- adancimi de retentie 0,25-0,50 mm

4. Crosetul mixt Ney biactiv

- pe dd cu ecuat protetic inalt
- partea turnata reprez de pintenul ocluzal si conectorul sec
- bratele lat sunt din sarma lipite la niv corpului cr iar extremitatile libere ajung in zonele subecuat retentive
- nu asigura o buna stabilizare datorita flexibilitatii bratelor, nici incercuire buna
- zone de retentie 0,75 mm
- croset mixt Ney combinat partea turnata mai prezinta si brat circular retentiv
- celalalt brat retentiv din sarma, lipid de corpul cr pe fata V, aproape de colet
- bratul retentiv turnat pe fata O a dd stalp

- crosete derivate din cr circulare:

crosetul cu act posterioara
- C, PM de inaltime mica, retentie mica
- conectorul sec interdentar se continua cu bratul opozant supraecuat, care merge paralel cu acesta si ajunge
subecuat pe fata proximala, apoi bratul elastic V, pinten ocluzal plasat D care poate fi completat de unul M
crosetul cu act posterioara inversa
- PM inf lingualizati
- M inf brat elastic L, conector sec mezial, pinten ocluzal M, bratul opozant V (retentie 0,50mm)

d) Crosete speciale:
Crosetul R.P.I.
- in ed terminale pe dd stalp unde limiteaza mezial edentatia si are rol de a evita torsiunea distala in timpul
bascularii prin infundare
- PM
- pinten ocluzal in foseta M care se continua cu conectorul sec plasat O interdentar
- placa proximo-orala care vine in contact cu dd stalp pe supraf de ghidare proximala, dar si cu o mica
supraf pe unghiul D-O
- rol de reciprocitate
- brat retentiv divizat in I pleaca din sa, portiunea verticala perpendiculara pe parod marg, insa la dist de
acesta si de muc proc alv, contact minim cu dd in supraf 2 mm, fara sa fie solicitat nefiziologic

e) Crosete mixte: crosetul mixt Ney biactiv, combinat, crosetul mixt McCracken
- elasticitate mai mare decat crosetele turnate
- marimea retentiei 0,75 mm
- retentivitatea plasata M-V
- bratul elastic subecuat
- si pe dd mobili
- se pot modifica de pozitie in toate sensurile
- dezavantaje:
- in timp se dezactiveaza prin oboseala aliajului
- dificultatea de reparatie
- deformarea de pacient
- solicitarea exagerata a dd stalp
- pasivitatea nu este respectata, forte oriz nefiziologice

2.Sisteme speciale
-in locul crosetelor din considerente estetice in principal
-prefabricate, se comercializeaza sub forma de macheta
-aliajele folosite: Au platinat, otel inoxidabil, Co-Cr
1. intracoronare-situate in intregime in interiorul conturului normal al dd stalp
2. extracoronare-in intregime inafara conturului dd stalp
3. intra-extracoronare-o parte in interior si alta in exteriorul conturului d dstalp
-sisteme rigide si reziliente
1. culise
2. capse
3. bare cu calareti
4. telescopare
 5. micromagneti
6. articulate
- pt MSS, in locul crosetelor din motive estetice

Sisteme de culise
- alc din 2 parti: - matricea (tub cu diferite forme pe sectiune), patricea (culiseaza in matrice avand aceeasi
forma)
- matricea se toarna cu scheletul metalic, patricea atasata microprot de pe dd stalpi
- caracteristica fctionala frictiunea intre peretii care sunt in contact
-dupa rap cu microprotezele:
culise intracoronare plasarea matricei in perimetrul microprotezei
culise intra-extracoronare matricea partial intracoronar si partial extracoronar
culise extracoronare matricea sau patricea fixate in afara perimetrului microprotezei
culise adezive
- dupa forma pe sectiune a patricei: culise in T, H, trapez, circulare, ovale
- prefabricate (Degussa, Dentaurum), semiprecizie (laborator)
- ansamblarea celor 2 parti ale culisei se face in gura
- indicate cand dd restanti au h suficienta pt aplicarea microprotezelor cu sist special, ed cls III-a, ed
terminale cu obligativitatea solidarizarii fixe a cel putin 2 dd stalpi, ed cls IV-a numai culise de dimens mici
- fixarea matricei sau patricei la microproteze prin lipire sau supraturnare (prefabricate) sau prin modelare
sau aplicarea unor machete preformate la machetele microprotezelor
-utilizarea mai multor culise la aceeasi proteza- presupune un paralelism perfect intre axele lungi si intre
axe si axul de insertie-dezinsertie(izoparalelometru)
1.dd restanti trebuie sa aiba o inaltime adecvata
2.se solidarizeaza cel putin ultimii 2 d drestanti, limitanti ai bresei, prin microproteze in edentatiile
terminale.In cele laterale nu e necesara solidarizarea ultimilor 2 dd
-patricea se poate turna cu microproteza si matricea cu scheletul metalic/matricea e din plastic si se
pozitioneaza in scheletul metalic/matricea e din aliaj nobi(Au platinat)
culisele prefabricate: - avantaje mai multe dimens care se pot reduce prin slefuire, se pot activa
- dezavantaje uzura rapida, solicitarea mecanica mare, necesita brat opozant
extracoronar
culise intracoronare-plasarea matricei in interiorul perimetrului microprotezei
- slefuirea accentuata a dintelui devital, culisa primara in ceara machetei coroanei si se
protejeaza contra turnarii metalului cu elem de grafit
- avantaje pres in axul central al dintelui, estetic, nu fav acumularea placii bact
culise extracoronare-care se ataseaza la coroanele de invelis
culise adezive se aplica pe dd naturali prin lipire
- patricea fixata pe dd stalp printr-o prelungire metalica (aripioara pe fata O)
- aripioara cu prag pt prelungirea metalica atasata culisei sec cu rol pt sprijinul prot si impiedica
tractiunea exagerata a culisei primare
- indicatii: ed uniterminala, biterminala, dd limitanti indemni
- contraindicatii: dd cu coroane scurte, abraziune generalizata, mobilitate, disfunctii ocluzale
- avantaje: pierdere minima de subst dentara, estetice
- dezavantaje: stabilitatea, dezlipire
-culisele au urmatoarele particularitati
retentia protezelor cu culise cu capse
necesita un nr mare de dd restanti capsele
culisele duble sunt indicate pe dd cu inaltime mare, cu aspect globulos
cea mai buna frictiune-matricea metalica
maticea din plastic se pozitioneaza intr-un lacas metalic al scheletului
dezavantaj plastic-uzura
inaltimea culisei e scazuta se mareste frictiunea prin forma(coada de randunica)

Sisteme de capse
- se compun dintr-o matrice tubulara fixata pe supraf mucozala a seilor si o patrice ce se ataseaza la rr,
microproteze sau implante si o matrice incorportata in proteza

-clasificare
a. capse simple care asigura mentinerea prin frictiune
b. capse cu mijloace suplimentare de retentie
 c. capse care actioneaza ca ruptori de forte(Rothermann, Dalbo, Ceka)
-exista siteme care folosesc atasarea paricei la microproteze, la bare care solidarizeaza dd stalpi in
edentatiile laterale,dispozitive radiculare sau implante iar matricea in baza protezei
-particularitati
mentinerea protezei scheletate culise
permite infundarea distala a seilor fara solicitarea dd stalpi-avantaj mandibular
unde rezilienta e mai mare
tipul de capse, fct de inaltimea dd stalp:capsa sagitala sferica/capsa ocluzala cu
brat/capse intra sau extraradiculare(rr)
capsele cu brat se aplica pe dd cu h mai mic comparativ cu capsele sagitale/culise
aplicarea capselor cu brat necesita ca latimea crestei edentate sa fie aprox 5 mm
capsele cu brat sunt mai putin fiabile se poate fractura bratul,
utilizarea capselor cu brat impune realizarea umarului pt sprijin
capsele intra/extraradiculare se folosesc pt agregarea PPS pe rr,cand spatiun
interarcadic e micsoratmagneti
capsele intraradicualre au patricea pe proteza si matricea intraradicular
dimensiunea e de 3,5-4mm

Sisteme de bare cu calareti

-e pozitionat in axul de insertie al protezei
-indicata in edentatiile totale/subtotale pe implante sau pe dd naturali
-bara care se pozitioneaza intre edentatiile intercalate, solidarizata la microproteze pe dd stalpi si un calaret
care se fixeaza in fata mucozala a protezei
-sistemele de bara:
-pt solidarizarea microprotezelor pe dd stalpi in edentatii intercalate cand se aplica proteze
scheletate
-agregarea supraprotezelor pe rr/implante
- avantaje: - solidarizeaza dd restanti
- solicitarea dd axiali
- proteza are sprijin mixt
- stabilizarea prot
- si pe dd cu mobilitate gr I
- daca se aplica pe microproteze, cand se scoate prot DVO se pastreaza
- dezavantaje: - proliferarea gingivala
- sp interocluzal mare 10-12 mm
- prot iese mai groasa
- aplicat doar in linie dreapta, ceea ce este dificil in zona frontala unde cr alv este curba
o sistemul de bare si calareti Gilmore
- brate dreptunghiulare (200/10/1,5 mm), rotunde (1,5-1,8-2 mm), din aur platinat
- calaretii din aur platinat, au sau nu retentii pt acrilat
o Sistemul Dolder cu bara in forma ovoidala , solidarizata pe C inferiori si calaretul fixat pe proteza.Intre bara si
calaret ramane un spatiu, care permite in timpul masticatiei sa basculeze prin infundare (ruptor de forte)
- barele, calaretii din Au platinat sau Palling
o Sistemul Dolder cu bara in forma de U utilizate in regiunea laterala
o Sistemul Hader cu bara pe sectiune rotunda in partea ocluzala si mai groasa inferior.Componente din plastic,
prefabticate
o sistemul Ackermann bara rotunda, ovoida, calaretii din tabla, pe bara mai multi calareti, dispozitivul din Au
platinat
o sistemul Ceka bare metalice prevazute cu matrice de capse Ceka, patricea in fata mucozala a seii
-particularitati bara cu calareti:
calaret din metal/plastic
intre bara si calaret apar forte de frecare/tractiunecei din plastic se uzeaza mai
repede,se inlocuiesc aproximativ dupa 1 an
sistemul solidarizeaza dd restanti, implanturile si permite distribuirea uniforma a
solicitarilor ocluzale si e de preferat pt a evita suprasolicitarile unui dinte/implant
protezele au o MS mai mare comparativ cu magnetii sau capsele
necesar un spatiu de 2 mm intre bara si mucaoasa crestei pt igiena
functie de localizarea dd restanti/implante:sprijin dento-parodontal, implantar sau
mixt
 in cazul supraprotezarii pe dd/implante cu sprijin mixt=mecesara extinderea
protezei in limitele CP, ca fortele ocluzale sa fie distribuite in suprafata cat mai mare
in edentatiile intercalate, solidarizarea dd stalpi cu bare, ofera sprijin dento-
parodontal PPS
in cazul prezentei C solidarizati prin bara/sau a insertei implantelor coresp C
sprijin mixt
proteza mandibulara agregata prin bara-calareti pe 2 C= basculare prin infundare
din cauza rezilientei crestei
supraprotezele ancorate pe 4 sau 5 dd sufera deplasari minime
se recomanda armarea bazei cu o structura metalica cand se unesc segmente de
bare, datorita volumului ocupat de sistem in interiorul protezei

Sisteme de telescopare
-cape care se fixeaza pe bonturi/implante+ coroane care se incorpreaza in fata mucozala a protezei
-coroane primare pe dd stalpi/implante
-coroane secundare ce acopera coroana metalica, se incorporeaza in fata mucozala a protezei si se toarna odata cu
scheletul
-coroana II culiseaza peste cea primara=telescoapreaapare o forta de frictiune , mai mare cu cat peretii
laterali sunt mai || si suprafata de contact mai mare
-Clasificare(functie de aderenta lor)
1.coroane telescopate frictionale -paralelism perfect al peretilor coroanelor primare, dar greu de realizat si nu se
pot adapta perfect coroanele secundare
- dupa cimentarea coroanelor primare indep protezei este dificila
2.coroane telescopate conice- coroana primara are forma conica peretii laterali facand cu axul de insertie un unghi
de 6 grade
- frictiunea scade prin uzare, iar imbunatatirea se face prin slefuire usoara a fetei ocluzale cu un polipant dupa care
coroana se infunda
- in timp frictiunea scade
3.coroane telescoapte reziliente-- coroane conice cu spatiu de 0,3 mm in repaus si care dispare in RC
- aceasta infundare in masticatie are rol de a compensa rezilienta muc si cresterea frictiunii dupa infundare
- in ed subtotale cu sprijin mucozal
4.coroane telescopate speciale- dispozitive prefabricate cu buton si arc care se aplica pe coroanele secundare,
acest buton patrunde intr-o depres de pe cape, si creste mentinerea
- pe dd lat pt ca necesita spatiu
- sistemul Ipsoclip Guglimetti din Au platinat, Presso-matic Romagnoli, TK-Snap
- cu aplicarea suplimentara a unor culise: coroana primara cu santuri verticale paralele cu axul de
insertie al protezei, coroana sec are pe fata interna patrice pt santuri
sunt mai voluminaose decat ale sisteme, mai putin estetice
avantaj=menajarea parodontiului marginal
- telescoparea radiculara(rar) - sistem radicular in care s-a forat un canal cilindric, in cala patrunde un stift fixat la
fata mucozala a seilor
- menajarea parod marg

Sisteme magnetice
-au 2 parti componente: magnetul din proteza si keeperul de pe radacina dintelui
-dimens 3-4,5 mm
- cobalt-samariu: intensit magnetica mare, permanenta magnetica de 40 ori mai mare comparativ cu alte
aliaje
- neodiu-fier-bor mai eficient decat Co-Sm
- keeperul: otel inoxidabil feritic, aliaje de Pd, Co, Ni
- dezavantaje Co-Sm:
- instabilitate in mediul bucal in care se corodeaza usor (col muc invecinate, pierderea calitatii magnetice) (
trebuie inveliti in strat izolator din metal necoroziv Cr, rasini sintetice)
-particularitati:
-necesita un nr mic de dd restanti
-se ataseaza dispozitivelor radiculare
-se pun mimin 2 maxim 4 magneti pe o proteza
-protezele pe magneti au o stabilitate laterala mai slaba/telescoape
-inaltimea de aproximativ 3mm-avantaj fata de capse cand spatiul interarcadic micsorat
- estetica mai buna decat telescoape
- nu pe cr edentate f resorbite
- permit usoare deplasari ale prot
- fortele laterale sau de rotatie eliminate
- captusirea prot se realizeaza simplu
- nu necesita activari sau reparatii
- timp indelungat 10 ani
- superior celui cu capse

Sisteme amortizate
-permit seilor protezei in cls I/II un grad de mobilitate se evita efectul de parghie
-ruptori si amortizori de forte
-ruptorii=dispozitive prefabricate care fac legatura intre stalpi si seile terminale
-balamalele sunt distribuitori de forte care permit o singura miscare a seii(bascularea prin
infundare)
-indicati mai ales la mandibula si se recomanda solidarizarea a cel putin 2 dd
-ruptorii permit 2 miscari:
1. translatia vericala si rotatia V-O a seii
2. translatia verticala si bascularea prin infundare a seii
-exista si ruptori care le permit pe toate 3
-amortizorii=ruptori la care dupa incetarea efortului muscular readuc seile in pozitia initiala
- contribuie la decompresiunea tes mucozale ale cr alv
- se combina cu culisele (amortizorul Dalbo
d.Conectorii secundari
-elemente turnare care unesc diferite elemente ale PPS(crosetul cu saua/crosetul cu conectorul principal)

Caracteristicile PPS dpdv Mentinerii,Stabilitatii si Sprijinului

a.PPS ancorata prin crosete
1.Mentinerea
-prin bratele retentive ale crostelor
-eficienta cand linia fullcrum trece prin mijlocul acestora
-nr. si tipul crosetelor dupa alegerea dd stalpi si clasa de edenatie
-cls I-2 crosete pe dd limitanti breselor
-cls II-cel putin 2 crosete: unul pe dd stalp limitant si unul pe ultimul molar de pe hemiarcada opusa
-cls II+o bresa(T-L)-3 crosete pe dd stalpi limitanti
-cls III extinsa- 3crosete pe dd limitanti si unul pe ultimul molar opus
-cls III + o bresa(L-L)- cand nu se realizeaza punti, proteza cu 2 sei si 4 crosete pe dd stalpi limitanti
-cls IV intinsa si cls IV extinsa- 4 crosete, 2 pe dd stalpi limitanti edentatiei si 2 pe ultimii molari de pe arcada
-la PPS, cls de edentatie determina alegerea tipului de croset:
-ed. Terminale(I si II)-crosete cu brate retentive elastice pt a nu solicita dd stalp prin efect de parghie
fenomen de basculare prin infundare sub actiunea solicitarii masticatorii
-clasic se folosesc crosetul divizat in T, crosetul mixt cu brat elastic din sarma.Alegerea tipului de croset
(divizat sau mixt) este determinata de locul unde e plasat retentivitatea favorabila, pe fata V a dd stalp.
-cls II-croset Bonwill (sau Ackers) pe hemiarcada opusa, intre ultimii 2 molari, cu efect antibasculant,
element de mentinere indirecta
-edentatiile laterale, orice croset, deoarece PPS se comporta ca o punte.

2.Sprijin
-cls I:sprijin mixt:muco-osos si dento-parodontal(sprijin realizat pe crestele edentate si dd restanti)
-cls II sprijin mixt
-cls III: sprijin dento-parodontal
-cls IV redusa(C): sprijin dento-parodontal
-cls IV intinsa:sprijin mixt
-ed.T-L: sprijin mixted.T-sprijin mixt
Ed.L-sprijun dento-parodontal
-un nr cat mai mare de dd restanti,dispunerea bilaterala ideal pt sprijin

Sprijinul mucozal
-la PPA(daca au crosete fara componente ocluzale)
-este cel mai nefiziologic
-actioneaza ca o pana(pe planurile inclinate)vestibularizarea dd restanti
-suprafata de sprijin e delimitata de muchia crestelor

Sprijinul mixt
-la PPS in cls I, II, IV intinsa
-valoare functionala medie
-suprafata de sprijin mucozal este mai mare decat cea dento-parodontala si e situata la periferia acesteia, conducand
la bascularea prin infundare
-linia de sprijin parodontal trece prin cei mai D printeni ocluzali=axa de basculare
-cele mai eficiente elemente de sprijin sunt cele mai aproape de edentatie
Sprijin rigid cand se folosesc crosete
Foarte rigid cand se folosesc culise si telescoape
Rezilient cand se folosesc capse cu un grad de reziliena
Articulat cand se folosesc ruptori si amortizori de forte

Sprijin dento-parodontal
-cel mai fiziologic(transfera presiunile in tractiuni asupra osului)
-este realizat de punti si PPS in cls III si IV redusa
-in cls III cu o bresa laterala se delimiteaza o suprafata cu sprijin dento-parodontal
-asigurat in principal de pinteni

Pintenii:
Pintenii interni
- cls III, IV-a pe dd care limiteaza bresele, sprijin dento-parodontal
- dd stalpi acoperiti de microprot in care se realiz cavitati in coada de randunica, deschise catre
ed pe fata ocluzala, iar pintenii din lacase se continua cu cele 2 brate ale cr si conectorului sec
- realiz sprijin dento-parodontal eficient, act mai aproape de axul dintelui stalp, buna stabilizare si
rezistenta mecanica
- in ed terminale: cav interdentar, forma cilindrica si in ele se aplica pinten intern care preia
solicitarile sistemului de mentinere (culise, capse), rolul antibasculant si sprijin

Pintenii externi principali:

-plasati pe dd stalpi principali(limitanti)
-ocluzali(pe Pm sau M)
-supracingulari(pe C)
-incizali(gherute incizale), pe dd frontali la mandibula
-pintenii ocluzali
Interni,lacasele se realizeaza pe microproteze
Externi, lacasele se realizeaza pe dd naturali sau pe microproteze
Plasarea pintenilor externi-in edentatia terminala in foseta M si in edentatii intercalate-in fosetele
de langa edentatie(dd stalpi anteriori in foseta D si cei posteriori-in foseta M) si pe dd izolati-in ambele
fosete
In edentatiile terminale, pintenii se plaseaza in foseta M a dd stalpi principali, pt a nu solicita dd
cand proteza basculeaza prin infundarela mandibula se respecta regula intotdeauna
La maxilarcand bresa edentata e mare, pintenii se plaseaza in foseta M
cand bresa edentata e mica(abs M2 si M1) si rezilienta mucoasei e mai mica, pintenul se poate
plasa in foseta D, pt ca proteza sufera o basculare prin infundare mult mai mica
- fortele transmise de ei paralele in axul lung al dd stalpi
- plasati in lacas in forma emisferica cu inclinare adecvata, poate fi preparat pe dd neacoperiti, microproteze,
incrustatii sau obt din amalgam
- rigiditatea depinde de forma, marimea, grosimea pintenului, aliajul, legatura cu conectorul sec
- forma triunghiulara cu vf rotunjit, spre centrul fetel ocluzale, baza lata face leg cu conectorul sec
- lung din latimea M-D, latimea 1/3 din latimea V-O
- grosimea 1,5 mm la unirea cu conectorul sec, 1 mm spre vf
- unirea cu conectorul sec sa faca un unghi de 90 grade sau mai mic
- functii:
- sprijin parodontal, in ed cls III, IV-a reduse transmit integral pres de masticatie dd stalpi, iar in ed
cls I, II-a doar o parte, celelalte fiind transmise prin sei cr alveolare
- mentin nivelul cuspidian al dd artificiali in pl de ocluzie
- mentin rel. ocluzala a prot cu dd antagonisti, diminuand atrofia cr si evitand lezarea parod marg
- mentin bratele cr in pozitie constanta, stabila fata de ecuat protetic si zona de retentie
 - reduc pres dureroasa a seilor asupra cr
- evita retentiile alimentare intre sei si dd stalpi, realizand un pct de contact perfect
- plasati interdentar, pot reface pctele de contact pierdute prin migrari oriz ale dd
- intervin in stabilizarea oriz a prot
- impiedica migrarile verticale ale unor dd care nu au antagonisti

Pintenii auxiliari:
-elemente de mentinere indirecta sau opritori de basculare, se plaseaza pe dd stalpi indirecti, cu rol in oprirea
bascularii prin desprindere a PPS
-se plaseaza
Bilateral
Cat mai departe de linia de rotatie a protezei(care trece prin dd stalpi principali)
-elemente contrabasculante sunt:
-edentatia cls I
Pintenii ocluzali in foseta M a PM 1
Pintenii supracingulari pe C
Gherute incizale,rar folosite
Crosetul continuu cand ramane grupul frontal si care se termina in pintenii ocluzali,gherute
In practica curenta,cand ramane gr frontal, este un pinten supracingular mai lat, ca o
aripioara, aplicat pe Csprijin dentoparodontal+element de mentinere indirecta.Alternativa la crosetul
continuu,Mai lat de 4 mm si grosime de 1 mm
-edentatia cls II, elem contrabasculante se plaseaza pe partea opusa edentatiei
Pintenul ocluzal in foseta M a PM1
Pinten ocluzal in foseta M a PM1 si supracingular pe C cand bresa e mai mare
Crosetul continuu cand bresa edentata se intinde pana la dd frontali.Alternativa pinten
supracingular mai lat pe C
-edentatia cls III nu se pun elemente de mentinere indirecta,PPS nu basculeaza prin desprindere
-edentatia cls IV intinsa, elementele de contrabasculare sunt fie:printenii cei mai distali ai crosetului
Bonwill, fie pintenul crosetului Ackers aplicat pe ultimul molar
-elementele PPS care contribuie la asigurarea sprijinului dento-parodontal alaturi de pinteni, sunt portiunile
supraecuatoriale ale bratelor crosetelor si bratele opozante plasate pe praguri coronare

Stabilitatea
-elementele rigide supraecuatoriale ale protezei ce se opun desprinderilor orizontale:
bratele opozante ale crosetelor
crosetul continuu
Conectorii principali dento-mucozali
Elementele rigide ale crosetelor(conectorii secundari)
Elementele contrabasculante(pintenii auxiliari)
Extinderea seilor pana la limitele periferiei campului protetic
Corectitudinea ocluziei(coincidenta IM cu RC)

b.PPS ancorata prin sisteme speciale

-sistemele speciale au rol de MSS
-sunt dispuse pe dd stalpi principali si confera sprijin dento-parodontal
-majoritatea microprotezelor pe care se aplica sistemele speciale sunt modelate cu prag oral pe care se va aplica un
brat opozat, cu rol de mentinere indirecta si de stabilizare.Bratul opozant se poate termina cu un pinent intern
vertical, cu rol antibasculant
Tendintele de deplasare ale PPS
-fara rotatii:verticale sau orizontale
-cu rotatii

-tendintele de deplasare verticale sunt reprezentate de:

-desprinderea protezei
-infundarea protezei
-desprinderea protezei este oprita de elementele de MSS,pe langa caree trebuie precizat si rolul mijloacelor
auxiliare(retentivitati anatomice,tonicitate musculara)
-infundarea protezei e oprita numai in ed. cls III si IV reduse.In ed. cls I, II, IV intinsa are loc o basculare prin
infundare, care poate fi numai diminuata.
-infundarea e contracarata de elem, care asigura sprijinul parodontal, pintenii si sistemele speciale. elementele
rigide supraecuatoriale ale PPS
-tendintele de deplasare orizontala sunt reprezentate de:
-mezializarea protezei
-distalizarea protezei
-deplasarea laterala a protezei
mezializarea PPS este oprita prin echilibrare ocluzala, prin elementele protezei care vin in contact cu dd restanti
si de versantele seilor
distalizarea protezei e oprita prin elementele protezei care vin in contact cu dd restanti si prin acoperirea
tubercului pirifom cu saua protezei
deplasarile laterale sunt oprite de elementele rigide ale crosetelor plasate pe fetele orale ale dd stalpi si de
versantele seilor
-tendintele de deplasare cu rotatii ale protezei sunt :
-rotatii sagitale-bascularea prin desprindere sau infundare
-rotatii laterale
-bascularea sagitalase face dupa un ax de rotatie care trece prin dintii stalpi principali=linia fullcrum sau axa de
basculare
-rotatiile apar numai in edentatiile in care proteza are sprijin mixt
-bascularea prin desprindere apare in ed. cls I, cls II, cls IV intinsa=tendinta de miscare a seilor protezei mai ales
sub actiunea alimentelor adezive.
-proteza se desprinde si se roteste in jurul axei de bascularemiscare oprita de elementele de mentinere indirecta
-bascularea prin infundare apare in ed. cls I, cls II, cls IV intinsa=miscarea de infundare a seilor protezei sub
actiunea solicitarii masticatorii datorita rezilientei mucoasei crestelor, concomitent cu ridicarea protezei in
portiunea opusa zonei in care se infunda
-in ed cls I si II, proteza se infunda la nivelul portiunii distale a seilor si se ridica Mproteza exercita aspura dd
stalpi un efect de parghie, cu afectarea tesuturilor parodontale
-protejarea dd stalpi fata de efectul de parghie
-solidarizarea a cel putin 2 dd stalpi in edentatiile terminale
-folosirea crosetelor turnate cu brate retentive cat mai elastice
-plasarea pintenilor principali in fosetele meziale
-miscarea de basculare prin infundare e redusa prin
-amprente functionale compresive
-sei protetice extinse pana la limitele periferiei campului protetic
-captusirea protezelor atunci cnad testul de basculare e pozitiv
-bascularea prin infundare e mai mare la mandubula, din cauza rezilientei accentuate a mucoasei la mandibula
-la maxilar,la reducerea infundarii contribuie si sprijinul oferit de conectorul principal pe bolta palatina
-infundarea nu poate fi oprita din cauza rezilientei mucoasei
-bascularea transversala apare in edentaiile clsI,II III datorita montarii dd laterali spre exterior, fata de mijlocul
crestei,alegerii dd laterali cu o latime mai amre decat creasta edentata si nefolierii torusului palatin.
-miscarea e oprita prin montarea dd laterali pe mijlocul crestei, utilizarea dd laterali cu latime proportionala
cu creasta edentata si prin folierea corespunzatoare a torusului palatin.

Conceperea planului protezei scheletate in functie de clasa de edentatie

-planul se definitiveaza dupa analiza modelului de studiu la paralelograf
1.in primul rand se stabilesc nr seilor care vor sustine dintii artificiali
2.e precizeaza dd stalpi principali, limitanti ai breselor edentate
3.se stabileste sprijinul protezei scheletate(dupa cls de edentatie,tipul de ancorare)
4.se alege modul de agregare al PPS,crosete sau sisteme speciale.Mijloacele de agregare directe se aleg in functie
de aspectul dd restanti, posbilitatilor financiare si exigentele fizionomice ale pacientului
5.se indica dd stalpi secundari pe care se plaseaza elem. de mentinere indirecta(opritori de basculare)
6.se alege conectorul principal si cei secundari

Conceperea planului PPS in edentatia cls I

-dd lipsa:PM2,M1,M2 bilateral
-PPS ancorate prin crosete, au sprijin mixt rigid
-PPS ancorate prin sisteme speciale, au sprijin mixt foarte rigid
-dd stalpi principali sunt PM1 bilateral
-linia fullcrum=axa de rotatie=linia imaginara care trece prin dintii stalpi limitanti bresei, in jurul carea apar
rotatiile antero-posterioare(in sens sagital) ale PPS, trece prin mijlocul protezei si reprez. reperul fata de care se
face echilibrarea PPS(dispunerea elem. PPS care diminueaza sau opresc deplasarile acesteia de pe campul protetic)
Varianta 1 :proteza mandibulara ancorata prin crosete
-2 crosete pentru mentinerea PSS
Pe dd stalpi principali crosete divizate in T
o Bratele retentive elastice pe fata V a PM1.Zonele retentive de pe fata V indica tipul
de croset elastic, divizat in T sau mixt
o Bratele opozante se aplica pe faa O a PM1 si intervin in stabilizarea PPS
o Pintenii principali in fosete M ale PM1 pt diminuarea bascularii prin infundare
asupra dd stalpi
Pe dd stalpi secundari, caninii se aplica pinteni supracingulari(mentinere indirecta)
Conectorul principal la mandibula :bara linguala(procesul alveolar are o inaltime de 8-9mm si cand
dd frontali restanti nu sunt lingualizati), fata de parodontiul marginal al dd stalpi, conectorul este la o
distanta de 5mm
Conectorii secundari se aplica pe fetele proximale si interdentare(C-PM1) bilateral si unesc pintenii
cu conectorul principal
Cand nu exista spatiu suficient pt o bara linguala suficient de lata, se aplica un croset continuu

Varianta 2:proteza mandibulara ancorata prin sisteme speciale

-solidarizarea ultimilor 2 dd stalpi, bilateral prin microproteze
-e alege tipul de microproteze
-se alege sistemul special-culise, capse functie si de inaltimea si forma dd restanti si de rezilienta mucoasei(<
mandibula)
-se indica capsele, pt ca permit rotatia protezei fara solicitarea dd stalpi prin efect de parghie
-se specifica prepararea pragului oral pe microprotezaPM1, pe care se aplica un brat opozant(si a lacaselor pt
pintenii verticali interni pe fata meziala a PM1)functie de sistemul ales
-bratul opozant asigura stabilizarea PPS si mentinerea indirecta
-pintentul vertical intern e un element suplimentar care asigura mentinerea indirecta
-conectorul principal si intinderea seilor sunt similare ca la PPS ancorata prin crosete

Varianta 3:proteza maxilara ancorata prin crosete

-dd stalpi sunt caninii, pe care se aplica crosete turnate cu brate retentive elastice de tipul crosetelor divizate
-brat retentiv pe fata V
-pinteni supracingulari pe fata orala-sprijinul protezei si opritori de basculare
-conectorul principal=placuta mucozala,cand torusul e absent sau mic; latimea se poate ingusta pana la 1 cm
-conectorii secundari se aplica pe fetele proximale bilateral si unesc pintenii cu placuta mucozala

Varianta 4:proteza maxilara ancorata prin sisteme speciale

-in situatia in care sunt prezenti numai dd frontali, se impune:
-solidarizarea prin microproteze a gr. frontal
-alegerea tipului de sistem special
-alegerea conectorului principal si intinderea seilor- ca PPS ancorata prin crosete

Edentatia cls I cu o bresa suplimentara frontala

-exista si posibilitatea ancorarii cu ajutorul sistemului bara-calaret
-acoperirea cu microproteze a dd stalpi(canini) si solidarizarea lor printr-o bara
-bara urmareste muchia crestei alveolare si e pozitionata la distanta de 2-3mm de mucoasa crestei
alveolare-spatiul necesar pt igienizarea barei si pt prevenirea inflamatiei gingivale
-profilul barei permite rotatia protezei peste bara si bascularea prin infundare a seii D fara solicitarea dd stalpi
-pe microprotezele de pe canini se aplica pinteni supracingulari, cu rol de sprijin si de mentinere indirecta
=rezolvarea estetica si e mai ieftina

Conceperea planului PPS in edentatia cls II

-dintii lipsa :Pm1,M1 si M2 unilateral
-PPS ancorat prin crosete,sprijin mixt rigid, iar in cazul PPS ancorata prin sisteme speciale, sprijin mixt foarte rigid
-dd stalpi sunt PM1, limitant al bresei edentate si M2 de pe hemiarcada opusa=linia fullcrum are traiect diagonal
-proteza scheletata se echilibreaza fata de axa de rotatie,iar elementele anti-basculare sunt pozitionate fata de
diagonala dusa prin extremitatea D a bresei si prin centrul protezei , si intersecteaza hemiarcada opusa bresei
edentate.

Varianta 1:proteza ancorata prin crosete

- o sa terminala
-2 crosete pt mentinere:
-elastic plasat pe PM1 ,divizat in T sau mixt
-croset circulat plasat pe M2 de pe hemiarcada opusa,pt mentinere si stablitate
-pe dd stalpi principali:
-pe PM1 limitant -croset divizat in T:
Brat elastic aplicat pe fata V
Brat opozant pe fataa O
Pinten principal in foseta M
-pe M2 opus -croset circular:
Brat elastic pe fata V
Brat opozant pe fata O-stabilizare
Pinten principal in foseta D
-pe dd stalpi secundari,C si C+Pm1 opus se aplica pinteni supracingulari si ocluzali-elem.contrabasculante
-conectorul principal-ca la cls I
-conectorii secundari pe fetele proximale ale dd

Varianta 2:proteza ancorata prin sisteme speciale

-solidarizarea ultimilor 2 dd limitanti prin microproteze
-se indica tipul de microproteza
-se alege sistemul special
-se precizeaza prepararea pragului O pe microproteza PM1, unde se aplica bratul opozant si a lacasului pt pintenul
vertical intern de pe fata M a coroanei PM1,functie de sistemul ales
-M2 opus-croset circular pt MSS,cu pinten in foseta D
-alegerea conectorului si intinderea seii=PSS cu crosete

-dintii lipsa:M1,M2
-pe dd stalp principal PM2-croset divizat in T cu pinten ocluzal in foseta M
-pentru ancorarea protezei pe hemiarcada opusa-croset Bonwill
-pe dd stalpi secundari,Pm1 de pe partea bresei si Pm1, Pm2 opusi-se aplica pintenii ocluzali(mentinere indirecta)
-conectorul principal-bara linguala
-conectorii secundari-pe fetele proximale ale dd

-in practica curenta se intalnesc edentatii T-L:

-dintii care trebuie inlocuiti sunt Pm1, Pm2,M1 si M2 in bresa terminala si Pm2, M1 si M2 in bresa
laterala
-sprijin in ed.T mixt si in ed.L e dento-parodontal
-dd stalpi principali , limitati ai breselor edentate sunt C, Pm1 si M3 de partea opusa
Varianta 1:proteza ancorata prin crosete
-proteza are 2 sei
-3 crosete pt mentinere:
-pe C limitant:crosete elastice divizate in T sau I, sau mixt
-pe dd stalpi limitanti bresei laterale:orice tip de croset,in practica :croset circular simplu Ackers
-pe dd stalpi principali :
-pe C limitant bresei terminale se aplica un croset divizat :
Bratul elastic plasat pe fata V
Pinten supracingular pe fata O
-pe Pm1 si M3 se aplica croste criculare compuse din:
Brata elastice pe fata V
Brate opozante pe fata O
Pinteni ocluzali plasati in foseta D a Pm1 si foseta M a M3(pintenii se aplica fata in fata in
edentatia laterala)
-conectorul principal
-conectorii secundari se aplica pe fetele proxmale ale dd stalpi

Varianta 2:proteza ancorata prin sisteme speciale

a.in cazul in care se aleg culise sau capse:
-se solidarizeaza ultimii 2 dd limitanti ai edentatiei terminale cu microproteze
-se acopera cu microproteze si dd limitanti ai bresei laterale
-toate microprotezele vor avea atasate patricile sistemelor speciale
 -pe fata O, majoritatea coroanelor au praguri O si lacase verticale pt bratele opozante si pintenii interni
-conector principal
b.se pot utiliza culise sau capse ca mijloc de ancorare in edentatia terminala ,iar dintii stalpi limitanti bresei laterale
se acopera cu microproteze care se solidarizeaza cu obara.sistemul special folosit e bara-calaret
c.in situatia in in care dd stalpi limitanti sunt sub forma de rr, se pot utiliza capse/magneti
-gr frontal, fara un C si ultimul molar prezent, e necesar sa se dispuna pe dd frontal un croset continuu(mentinere
indirecta),cu conditia sa existe spatiu pt aceasta(ocluzia sa permita)

Conceperea planului PPs in edentatia III

-solutia de electie este puntea,doar in cls III intinsa, care intereseaza zona de curbura se pot aplica PPS
-*edentatie C-M3,in cnd in care dd stalpi sunt bine implantatipunte, cu cnd ghidaj canin sau ghidaj antero-lateral
-dintii lipsa :de la Il-M2

Varianta 1 :PPS ancorata prin crosete

-o sa
-3 crosete pt mentinere+1 croset suplimentar pt retentia aplicat intre premolari
-sprijin dentoparodontal
-dd stalpi principali :IC si M3
-pe Ic :croset divizat
-M3 :croset circular compus din
Brat elastic plasat pe fata V
Brat opozant pozitionat pe fata O
Pinteni in fosetele M si D
-M2 opus e dd stalp suplimentar
-axa de rotatie e situata la periferia campului protetic
-pt Ic se tine cont si de estetica :la pacientii la care buza superioara acopera zona cervicala,in timpul
zambetului crosete turnate
-pe hemiarcada opusaBonwill la nivelul M2 si M3
-Croset continuu de pe fata O a gr frontal, cu rol de mentinere indirecta
-Intre Pm1 si Pm2 croset Sthal
Conectorii secundari se aplica pe fetele proximale si interdentar

Varianta2 :PPS ancorata prin sisteme speciale

-pe M3 coroana telescop
-se solidarizeaza cel putin 2 dd frontali cu microproteze prevazute cu sistem de capse
-se extinde proteza pe hemiarcada opusa si se ancoreaza cu croset Bonwill intre ultimii 2 molari
-conectorul principal

-edentatia cls III cu o bresa laterala uzual punti,dar se pot proteza si mobil
-dintii lipsa:Pm1,Pm2,M1 si M2 bilateral

Varianta 1:PPS ancorata prin crosete

- 2 sei laterale
- 4 crosete pt mentinere
-in practica se utilizeaza crosete circulare
-pe C
Brate elastice plasate pe fetele V
Brate opozante,pinteni supracingulari aplicate pe fetele O
-pe M3
Brate elastice pe fetele V
Brate opozante pe fetele O
Pintenii principali in fosetele M
-sprijin dento-parodontal
-dd stalp principali:C si M3
-nu sunt necesare elem. antibasculare
-conector principal
-conectori secundari pe fetele proximale

Varianta 2:PPS ancorata prin sisteme speciale

-capse,culise,telescoape sau bara-calareti
-pe dd stalpi C,M3 se indica realizarea microprotezelor si tipul lor, ele au pe fata O un prag pt aplicarea bratelor
opozante
-conector principal

Conceperea planului PPS in edentatia cls IV

-cls IV redusa(cu prezenta C) solutia de electie=punte
-cls IV intinsa(fara C) sau extinsa(trece si in zona laterala)-PPS
-in cazul edentatiilor frontale care se insotes de spatiul interarcadic micsorat, ancorarea PPS se realizeaza prin
sisteme de capse sau magneti
-necesita un spatiu vertical d 3-3,5 mm pt inaltimea totala a componentelor sistemului

Varianta 1 :PPS ancorata prin crosete

-sa frontala
-dd de inlocuit sunt gr frontal(cei 6 frontali)
-dd stalpi principali sunt PM1 bilateral
-sprijin mixt
-necesare 4 crosete pt mentinere
-2 pe dd stalpi limitanti si 2 pe ultimii molari
-pe dd stalpi limitanti crosete circulare
Brate elastice plasate pe fetele V
Bratele opozante pe fetele O
Pintenii ocluzali in fosetele D
-pe ultimii molari,crosere Bonwill sau circulare simple
Brate elastice plasate pe fetele V
Bratele opozante in fosetele D
Pinteni ocluzali in fosetele D ale M1 si in fosetele M ale M2.Pintenii D ai crosetlului Bonwill de pe
M2 asigura mentinerea indirecta
-conectorul principal
-conectorii secundari se plaseaza interdentar

Varianta 2 :PPS ancorata prin sisteme speciale

-se pot folosi pentru ancorare fie capse, telescoape,culise extracoronare
-obligatoriu extinderea protezei prin crosete Bonwill(sau circulare simple) situate la nivelul ultimilor molari de pe
hemiarcade
-conectorul principal se alege similar

.(examinarea pacientului edentat partial).

Stabilirea diagnosticului

1.Diagnosticul de edentatie
a.Clasificarea Kennedy
-4 cls, fct de localizarea spatiilor edentate fata de dd restanti
Cls I-edentatie biterminala
Cls II-edentatie uniterminala
Cls III-edentatie intercalata(laterala sau frontala)
Cls IV-edentatie frontala de o parte si alta a liniei mediene
-absenta molarului de minte nu se considera edentatie
-in situatia in care exista mai multe brese edentate, cls de edentatie e data de bresa situata cel mai D, restul
breselor= modificari.Cls I,II,II au maxim 4 brese suplimentare
-cls IV nu are brese suplimentare
-absenta M2 nu se considera edentatie cand nu are antagonist si in cazul in care nu e necesara inlocuirea lui prin
protezarearc ade scurtate cu M1(eficienta masicatorie maxima)
b.Clasificarea Kennedy-Appelgate
Cls I-biterminala
Cls II-uniterminala
Cls III-laterala, tratata adjunct
Cls IV-frontala
Cls V-laterala cu abs C, tratata adjunct
Cls VI-laterala, tratata conjunct
c.Clasificarea Costa
-dupa topografia breselor edentate:
Frontale
Laterale
Terminale
-functie de nr dd lipsa
Reduse(1-2 dd)
Intinse(mai mult de 2-3 dd)
Extinse
-o bresa edentata primeste o singura denumire
-bresa extinsa=bresa ce trece dintr-o zona topografica in alata
-edentatia terminala nu primeste denumirea de extinsa
-citirea breselor se realizeaza astfel:
Intai la maxilar, apoi mandibular
Se incepe din dreapta spre stanga
Se indica trecerea de linia mediana
-Ionita a modificat citirea breselor in ordinea cadranelor

Diagnosticul morfologic
-indica denumirea edentatiei dupa Kennedy si Costa
-se precizeaza daca bresele edentate sunt:protezate(corect sau incorect); neprotezate; partial protezate(corect sau
incorect)
Diagnosticul etiologic
-precizeaza cauza edentatiei care poate fi:caria dentara; parodontopatia, mixta, trauma ocluzala

Trauma ocluzala
-parodontiul e stimulat cand solicitarile ocluzale sunt transmise in axul lung al dd
-daca forta ocluzala are o intensitate prea mare sau o durata prea mare sau alta directie ce depaseste parametrii
functionali apare trauma ocluzala
-trauma ocluzala primara apare ca rezultat al actiunii unei forte ocluzale atipuce asupra unui dd cu parodontiu
sanatos
-trauma ocluzala secundara apare ca rezultat al actiunii unei forte ocluzale normale sau atipice asupra unui dd cu
parodontiu afectat
-dd in trauma ocluzala prezinta
Leziuni cuneiforme
Fatete de abraziune
Mobilitate(localizata la un singur dd sau la mai multi pe aceeasi hemiarcada sau antagonista)
Migrari dentare manifestate la dd frontali vestibularizati, migrati vertical, cu aparitia diastemei-
thielemann
Necroze pulpare
Fisuri Stielmann
Largirea spatiului periodontal
Pulpita pe dd integri
Resorbii osoase evidente le RX la dd vitali
Ingrosari ale proceselor alveolare
Hipercementoze
-mobilitatea cauzata de suprasolicitare poate si insotita de durere
-dg de trauma:
-clinic:cand dupa extirpare mobilitatea si durerea nu dispar
-RX:largirea spt periodontal,frecvent RT periapicala asemanatoare unui granulom la un dd vitl, resorbtie
osoasa in planie, procese de hipercementoza mai frecvent intalnite in bruxism
-se indeparteaza cauzele de trauma prin echilibrare ocluzala
CP, interferente,generate de obturatii masive incorecte
Migrari dentare
Lucrari protetice incorecte
Eruptii vicioase ale M3
DVO supradimensionata
-mobilitatea dispare dupa 7-10 zile, cu scoaterea dd din ocluzie
-fenomenul Thieleman=vestibularizarea frontalilor superior, datorita traumei aflata la nivelul M superior de aceeasi
parte sau m inferior de partea opusa

Diagnosticul functional:functia ADM afectata:fizionomia, fonatia, masticatia

2.Diagnosticul odontal
-carii, abraziunea,fracturile dentare,migrarile dentare,lucrarile protetice
-leziuni cuneiforme
-abraziunea poate fi localizata sau generalizata:
-I-in smalt
-II-in dentina si smalt
-III-cu deschiderea camerei pulpare
-migrarile sunt verticale(extruzie si egresiunie)sau orizontale(inclinare si translatie),un dd ajuns la creasta
antagonista sau cu inclinare de >30gr se extrage
-mobilitatea dentara ,un dinte cu mobilitatea dentara de gr III se extrage
-gr.I V-O
-gr.II V-O si M-D
-grIII V-O,M-D si axial
-lucrari protetice fixe:dd stalpi,precizand nr si alegerea corecta
-corpul de punte, raportul cu creasta, alegerea corecta
-adaptarea la colet a microprotezelor
-relieful ocluzal
-corectitudinea planului de ocluzie

3.Diagnosticul parodontal
-pe model se pot determina retractia gg, tartru, inflamatia gg crescuta

4.Diagnosticul campului protetic muco-osos

-starea mucoasei nu se poate aprecia pe model
-se urmaresc: forma arcadelor,simetria,crestele edentate, tuberozitati, tuberculi,bolta palatina
-crestele se apreciaza ca latime, inaltime,retentivitate, atrofie, aspect
-inaltimea procesului alveolar in zona linguala centrala se apreciaza in pozitia cea mai inalta si indica spatiul pt
bara linguala(8-9mm de la planseu pana la MGL)
-cel mai favorabil proces alveolar e vertical iar cel nefavorabil este oblic; cu cat retentivitatea e mai mare cu atat se
distanteaza prin foliere bara linguala

5.Diagnostic de ocluzie
-ocluzie stabila sau instabila
-are o ocluzie cand are contacte dento-dentare(in IM)
-ocluzia normala:
-stabila
-functiile ADM(fizionomia, fonatia, masticatia) sunt normale
-nu exista semne de suferinta dentara, parodontala, musculara, articulara
-in timpul deglutitiei sau masticatiei IM(maxim de contacte dento-dentare)
-pt restaurarile protetice fixe-long centric(deplasarea mandibulei din RC in IM)
-necesare contacte ocluzale cuspid-fosa in care sa existe o libertate a vf cuspidului
-aceasta libertate permite si wide centric(din IM in lateralitate)
-long centric+wide centric=freedom in centric
-pt restaurarile mobile partiale si totale se foloseste point centric(IM=RC)
-determinarea si inregistrarea RC-obligatorie
-edentat partial cu ocluzie instabila
-edentat partial fara ocluzie
-edentat total
-cand se monteaza modelele in articulator

Felul ocluziei
-in IM, contactele ocluzale generate de lucrarile protetice trebuie sa fie stabile, simultane cu cele de la nivelul dd
restanti
-se mentioneaza daca ocluzia e stabila sau instabila
-stabila=repetabilitatea contactelor d-d nedeviate,de tip cuspid-fosa sau tripodic
-contactele cuspid-fosa stabile presupun existenta unei fosete in care cuspidul de sprijin sa isi gaseasca un loc in
care se termina in IM si RC; contactele de tip cuspid-fosa se adapteaza mai usor prin slefuiri selective, permit
realizarea unui long centric si fortele ocluzale sunt transmise in axul luni al dd
-parodontiul unui dd natural e stimulat cand solicitarile sunt transmise in axul lung daca nu ,apare trauma
ocluzala
-contactele tripodice presupun un cuspid mai voluminos decat foseta antagonista, mai greu de modelat si adaptat
ulterior
-contactele ocluzale multiple in RC si IMrepartizarea uniforma a soliciarilor ocluzale
-contactele simultane sunt necesare pt a se evita deraprea mandibulei
-suprafetele ocluzale ale restaurior trebuie modelate ai.sa cuprinda si elemente ocluzale
-Suprafetele ocluzale:tipul de contact dento-dentar si abraziunea
-Contactele dento-dentare-functionale si nefunctionale
-functionale
Cuspid-fosa
Tripodic
-nefunctionaleduc la o ocluzie instabila
Vf cuspid-versant foseta
Versant cuspid-versant foseta
Vf cuspid- vf cuspid
In suprafata
-abraziunea patologica:generalizata si localizata
-generalizata
Disparitia reliefului ocluzal
Micsorarea inaltimii coronare
Poate ajunge pana la coletul dd
DVO e pastrata,pt ca se produce migrarea cu tot cu proces alveolar ,compensator
-localizata
Un anumit grup dentar
Dd frontali inferiori frecvent afectati
-3 grade de abraziune
I-in smalt
II-in smalt si dentina
III-cu deschiderea CP
-pl de ocluzie=suprafata imaginara ce uneste vf caninului(marg incizala a gr frontal)cu cuspidul disto-oral al
ultimului molar
-nivelat sau denivelat
-o schema ocluzala corecta necesita un plan de ocluzie nivelat
-plan denivelat:
Abraziunea dentara
Migrarile dentareconsecinte ale aparitiei bresei
CP sau interferentele
Lucrarile protetice incorecte
-migrarile verticale:extruzie sau egresiune
-egresiunea e mai mare spre extremitatea arcadei, dd migrati vertical pot ajunge in contact cu creasta
edentata antagonista
-migrarile orizontale :inclinare sau translatie
-la maxilar, migrarile orizontale au o viteza si o amplitudine mai mare decat la mandibula
-migrarile genereaza CP in IM,RC si interferente in propulsie si lateralitate

CP=o pereche/mai multe de antagonisti se intalnesc inaintea celorlalti in pozitii statice:IM,RC,C la C in propulsie si
lateralitate
Interferentele=contacte existente intre diverse perechi de dd in timpul miscarilor de propulsie si lateralitate

Lucrarile protetice incorecte:

-relief ocluzal sters
-realizarea pedd migrati,fara reducerea din inaltimea coronara
-realizarea restaurarilor fara efectuarea echilibrarii ocluzale la maxilarul antagonist care prezinta migrari dentare
-pt corectarea planului de ocluzie
Slefuiri selective
Remodelari coronare cu devitalizari si acoperirea cu microproteze
Indepartarea CP si interferente
Refacerea lucrarilor protetice incorecte
Extractia dd(migrati care ajung aproape de arcada antagonista)

DVO
=dimensiunea etajului inferior al fetei cand arcadele dentare sunt in IM
-se stabileste daca DVO e pastrata(cand exista contacte d-d) sau nu
-in edentatiile T-T maxilare si mandibulare, cand frontalii inferiori vin in contact cu gg palatinala superioaranu
exista ocluzie
Supradimensionarea DVO
-SIF micsorat
-destinderea buzelor
-santuri pericomisurale intinse
-aspect facial crispat
Subdimensionarea DVO
-SIF marit
-infundarea buzelor
-santuri pericomisurale accentuate
-aspect facial imbatranit

-DVO e verifica prin metode uzuale, care folosesc SIF cat si SMV
-marirea DVO cu 1mm timp de 6 luni prin protezare provizorie,pt a permite ADM acomodarea
-niciodata la DVO subdimensionata nu se revine brusc la DVO corect

Planul de ocluzie
-se analizeaza planul
-nivelat sau denivelat
-curbele de ocluzie
-Curba sagitala a lui Spee-are convexitatea spre mandibula cu adancimea maxima la nivelul M1
-rol biologic de a compensa gradul de supraocluzie al dd frontali superiori=sn. curba de profilaxie
parodontala
-se modifica datorita migrarilor dentare,lucrarilor protetice incorecte
-Curba transversala a lui Wilson-rezulta din inclinarea fetei ocluzale a dd maxilari spre obraz si a celor mandiblari
spre lingual, fata de planul frontal
-rol de a evita interferentele in lateralitate
-Curba incizala a planului de ocluzie e determinata de curba in plan transversal a dd frontali superiori
-cand planul de ocluzie e denivelat se corecteaza

6.Diagnosticul de anomalie
-anomaliile ADM(ocluzie adanca acoperita, angrenaj invers, compresie de maxilar)
7.Diagnosticul chirurgical
-manopere chirurgicale
8.Diagnosticul de evolutie
-edentatia partiala trebuie tratata pt a evita consecinele nefavorabile asupra ADM

Stabilirea planului de tratament

Optiuni protetice de tratament

-punti dentare,PPS,PPA,restaurari pe implante endoosoase
Proteze mobile
-frecvente, restaurari de lunga durata si protezari provizorii inainte de protezarea fixa
-PPS preferata si indicata,constituita din schelet metalic si arcade dentare artificiale, pe portiunea din acrilat a
seilor
-PPA-utilizata ca solutie provizorie si solutie finala,datorita pretului scazut
-mai indicata in parodontopatiile marginale cronice profunde, in edentatiile subtotale
Punti dentare
-punti colate
 -necesita preparatii minime
-aspect estetic bun
-inconvenient in aparitia cariilor dentare
-fiabilitate scazuta, descimentarea duce la pierderea retentiei sau la aparitia cariilor dentare
-durata medie de 5-7 ani
-punti conventionale
-aspect estetic bun
-perparatii considerabile asupra dd stalpi
-fiabilitate mare
Proteze pe implant
-fixe sau mobile
-independente de dd naturali
-permit restaurari fixe ,unde nu exista dd stalpi
-durabilitate crescuta,daca e mentinuta o dispensarizare adecvata
-mentinere a osului de suport

Solutia de tratament de electie functie de cls de edentatie

-planul de tratament se stabileste dupa efectuarea extractiilor si a manoperelor chirurgicale, odontale,parodontale
-pacientul trebuie sa beneficieze de solutia de electie pt tratament
-prima solutie, tratament protetic fix
-restaurarea maxilarului si mandibulei prin punti dentareprima oara la mandibula
-solutia mai dificila e cea de restaurare simultana, cu montarea modelelor in articulator
-restaurarea maxilarului si mandibulei prin proteze mobilesimultan, prin montarea modelelor in ocluzor
-cand un maxilar se restaureaza prin punti si celalalt prin proteza mobilaconcomitent, fie lucrarile fixe intai si
apoi cea mobila
Tratament protetic clasic
-in edentatia cls I-PPS
-in ed. cls I cu o bresa frontala-punte frontala si PPS T-T,seile protezelor sa nu fie unidentara(se fractureaza)
-in ed. cls II-PPS extinsa pe hemiarcada opusa
-in ed. cls II molara-punte cu extensie D, cand exista arcada scurtata antagonista
-PPS cand exista arcada integra
-in ed. cls II cu o bresa laterala-PPS cu 2 sei
-in ed cls III-punti dentare
-in ed cls III extinsa-PPS
-in ed cls IV redusa-punte
-in ed cls IV intinsa-PPS
-in edentatiile subtotale-PPA sau supraproteza
-cand pacientul are parodontopatie cronica profunda-PPA

-mijloacele de agregare(MSS) la PPS e conditionata de

Aspectul dd restanti
o Indemni,cu retentivitati adecvate
o Cu carii dentare sau obturarii intinse,necesita remodelari coronare si se acopera cu
microproteze ce indica sisteme speciale
Valoarea parodontala a dd restanti-Implantarea orienteaza alegerea sist speciale
Forma si inaltimea dd restanti-modul de agregare(culise, capse)
Nr si repartitia topografica
o 1,2 ddPPA sau supraproteza
o 3,4 dd PPS agregata prin magneti, telescoape, capse
o Grup frontal prezentPPS agregata prin culise, capse
o Ed. combinate T-LPPS agregata prin culise sau capse pe toti dd stalpi
PPS agregate prin culise sau capse in bresa T si bara cu calareti in bresa L
o La mand se aleg capse pt ca permit infundarea seii D
Dezideratul estetic-utilizarea sist. Speciale
-acoperirea dd stalpi cu microproteze sa fie insotita de aplicarea sist speciale

-pt edentatiile cls III si IV tratate prin punti se aleg dd stalpi:

ICS-dd stalpi IL si ICS omolog, daca IL are implantare redusa se ia si C
IL-punte cu extensie M pe C
C-Pm2,Pm1 si IL, daca Il are implantare redusa se ia si IC
 Pm1 maxilar-punte cu extensie M pe Pm2 si M1
Pm2-punte cu extensie M pe M1
M1-Pm2 si M2, M3 se introduce cand nu are antagonist si poate migra
M2-M1 si M3, daca lipseste M3 si arcadele sunt integre, se lasa arcada scurtata
ICS dr si stg superior-IL si C bilateral
IC si Il bilateral-C bilateral,se iau si Pm1 bilateral, daca e exagerata curbura V
M1 si M2-punte cu extensie D cu dd stalpi,Pm1 si Pm2 bine implantati si antagonist arcada
scurtata
Prezenta a 2 C si 2 Mpunte totala

Tratament protetic dupa insertia de implante endoosoase

-transformarea edentatiilor terminale in edentatii laterale
Coroane individuale pe implant
pe un singur implant, nu implica dd adiacenti, realizata cu un sistem ce impiedica rotatia in timpul functiilor
Puntiile pe implant
proteza inlocuieste coroana dentara
proteza inlocuieste coroana dentara si portiunea din radacina
proteza inlocuieste coroana dentara si tesutul gg din zonele edentate
-puntile pot avea sprijn pur implantar sau mixt pe dd si pe implant
-ideal, e sprijin numai pe implant
-in cazul puntilor cu sprijin mixt se aleg sisteme speciale, pt a compensa diferenta de rezilienta intre implante si dd
-in ed cls Ipunte numai pe implante, necesare cel putin 2 implante
-daca nu se poate insera decat un implant posteriorpunte cu sprijin mixt, sisteme speciale de tip culisa
intre corpul de punte si elementul de agregare de pe dd stalp natural
-in ed cls II punte pe implante
-in ed cls IIIpunte pe implante
-de electieedentatiile in zona de curbura-C, Pm1, Pm2 sau Il, C, Pm1 sau Ic, Il, C, edentatii unidentare
-in ed cls IV redusaimplante endoosoase functie de bresa,punte pe implante
-in ed cls IV intinsa2-6 implante si realizarea unei punti

Etapele planului de tratament pt realizarea PPS

Ex clinic si RX
Stabilirea dg
Optiunile de tratament si decizia asupra restaurarii finale
Realizarea tratam preprotetice, nespecifice
Amprentarea preliminara
Model de studiu
o Analiza la paralelograf pt stabilirea axei de insertie
o Planul PPS
o Confectionarea lingurii individuale
Tratamente preprotetice, pregatirea dd stalpi
o PPS ancorata pe crosete direct pe dd stalpi(planuri de ghidare, lacase pt pinteni,
retentivitati V)
o PPS ancorata prin crosete aplicate pe micorproteze(preparare dd stalpi)
o PPS ancorata prin sisteme speciale(preparare dd stalpi in vedera acoperirii cu
microproteze)
Amprenta functionala
Modelul functional
o Analiza la paralelograf
o Realizarea microprotezelor pe dd stalpi
o Obtinerea modelului dublicat
Realizarea scheletului pe modelul duplicat
Proba scheletului in Cb
Determinarea RIM
Realizarea machetei in laborator
Proba machetei PPS
Aplicarea PPS
Sedinte de retusuri

Etapele planului de tratament pt realizarea PPA
 Ex clinic si RX
Stabilirea dg
Conceperea planului de tratament
Realizarea tratam preprotetice, nespecifice
Amprentarea preliminara
Model de studiu
o Confectionarea lingurii individuale
Pregatirea dd stalpi functie de solutia de tratament
o PPA ancorata prin crosete pe dd stalpi integri
o PPA ancorata prin crosete aplicate pe microproteze pe dd stalpi
o Realizarea, adaptarea si cimentarea microprotezelor
Amprenta functionala
Modelul functional-confectionarea sablonului de ocluzie
Determinarea RIM
Realizarea machetei in laborator
Proba machetei PPA
Aplicarea PPA
Sedinte de retusuri

Tratamentul preprotetic
-realizeaza asanarea CB si e individualizat in functie de particularitatile fiecarui caz clinic
Tratamentul chirurgical
-extractii dd irecuperabili; tratamente ajutatoare terapiei conventionale(osteotomia transmaxilara, chiuretajul
periapical, rezectia apicala si interventii pt chistusri, hiperplazii de mucoasa)
Tratamentul parodontal
-urmareste eliminarea factorilor de iritatie prin detartraj, inlocuirea obturatiilor cervicale in exces, a coroanelor
lungi sau largi,tratamentul cariilor cervicale, tratamentul pungilor gg prin chiuretaj subgingival, gingivectomie sau
operatii cu lambou
Tratamentul de echilibrare ocluzala
-realizarea unui plan de ocluzie corect, eliminarea CP si a interferentelor si la evaluarea DVO
-slefuieri la nivelul cuspizilor, remodelari coronare, amputari coronare insotite de devitalizari si acoperirea de
microproteze, indepartarea puntilor incorecte , reducerea inaltimii coronare, gingivectomii sau
gingivoalveoloplastii
-CP se depisteaza in IM,RC ,C la C in propulsie si C la C in lateralitate
Tratamentul ortodontic
-redresarea inclinarii dd si refacerea punctelor de contact pierdute prin migrari orizontale
Tratamentul odontal
-urmareste rezolvarea cariilor, fracturilor si efectuarea tratam entelor endodontice
Tratamentul chirurgical reconstructiv sau corectiv
-excizia frenurilor,bridelor, hiperplaziilor gingivale
Realizarea restaurarilor protetice provizorii
-ajuta la stabilirea designului lucrarii protetice finale
-pot fi si PPA vechi ale pacientului, modificate si corectate sau pot fi confectionate alte PPA

Amprenta preliminara si Realizarea modelului preliminar-idem PPA

Analiza la paralelograf
- axa de insertie si dezinsertie a prot
- traseul ecuatorului protetic
- retentivitatea fav de pe fiecare dinte stalp si pozitionarea vf bratului elastic al crosetului
- pt axa de insertie se identifica interferentele dentare si muco-osoase care impiedica introducerea prot
- interferentele dentare provin:
- din inclinarea dd lat max spre V si a dd lat mand spre L
- din migrarile orizontale ale dd stalpi spre bresa edentata
- interferentele muco-osoase la niv V si L al cr edentate
- se identifica cu tija de reperaj a paralelografului
- marimea retentivitatilor: mici (se distanteaza prin foliere), inclinarea fetei proximale mica (se slefuieste),
inclinarea mare (microproteze)
- se identifica planurile de ghidare: doua sau mai multe supraf verticale paralele pe dd stalpi care determina axa de
insertie (aceste supraf paralele cu axa de insertie) (slefuirea fetelor proximale dd stalpi dinspre edentatie supraf de
ghidaj, iar pe supraf proximale ale dd stalpi se plaseaza conectorii sec)
- evidentiarea supraf verticale cu tija de reperaj a paralelografului
- retentivitatea favorabila de pe fata V sau O a dd stalpi (subecuatorial) pt aplicarea bratului elastic (portiunea
flexibila) a crosetului dentar si se depisteaza cu tija de reperaj (0,25 mm cr circular, 0,50 mm cr divizat, 0,75 mm cr
mixt)
- marcarea ecuatorului protetic linia celei mai mari convexitati a dd stalpi pt o anumita axa de insertie, marcat cu
mina de grafit
- pt stabilirea locului unde se plaseaza vf bratului elastic al cr in zona subecuat se utilizeaza retentiometrul

Tratamentul proprotetic.Pregatirea dd stalpi

- tratam la niv muc si osului crestelor edentate:

- excizia bride, frenuri care se insera pe muchia crestei
- excizia hipertrofii si hiperplazii gingivale
- regularizarea de creasta, osteoplastia, rezectia polului inf al tuberozitatii maxilare, plastia prin aditie pt cr
edentate
- tratam la niv dd stalpi:
- devitalizarea dd stalpi
- prepararea dd stalpi

1) proteza ancorata prin crosete aplicate pe dd stalpi

- pe fetele proximale dinspre edentatie se materializeaza pl de ghidare
- pe supraf ocluzale lacase pt pinteni
- pe fetele V, O retentivitatea favorabila (se creaza artificial, se acopera cu microproteza)
- se verifica linia ecuatorului protetic
- planurile de ghidare:
- doua sau mai multe supraf axiale paralele de pe dd stalpi, avand rol de a determ axa de insertie si
dezinsertie a protezei, in ed intercalate
- fetele proximale care privesc spre edentatie a dd stalpi sau se prepara artificial
- in ed terminale nu sunt necesare convexitatea fetele proximale permite bascularea prin infundare a seii
distale, fara solicitarea dd stalpi
- in ed laterale si frontale sunt obligatorii
- cu freza diamantata cilindrica lungimea verticala a preparatiei 3 mm, la dist de marg gingivala,
adancimea 0,5 mm in smalt
- la dd laterali preparatie curba V-O, care urmareste conturul dd, iar pe dd frontali sunt restranse pe partea
O-proximala pt a nu fi vizibile
- pregatirea lacaselor pt pinteni:
- dupa planul protezei, planificarea se face pe modelul de studiu montat in articulator sau ocluzor
- pe supraf ocluzala in smalt, cu freza sferica diamantata, se lustruiesc si se aplica sol de protectie cu fluor
- necesare pt transmitarea corecta a solicitarilor ocluzale in axul dintelui
- slefuirea supraf ocluzale in dreptul fosetei marginale si a crestei marginale pt jonctiunea cu conectorul sec
- forma hemisferica, pinten forma triunghiulara cu vf rotunjit spre centrul supraf ocluzale
- grosimea 1 mm spre ocluzal, 1,5 mm spre conectorul sec
- lungimea din lungimea M-D a dintelui, 1/3 din lungimea V-O
- adancimea se verifica in IM, RC, propulsie si lateralitate
- pt crosetul Bonwill preparatia pt lacasul ocluzal se continua cu cea pt bratele crosetului pe fata ocluzala
cu freza cilindrica diamantata si se extinde ca un canal spre V, O
- pinteni supracingulari in smalt, pe C sup cu cingulum bine dezvoltat, treapta supracingulara cu latime 1
mm
- gherute incizale numai la mand pe dd frontali, inestetici
- crearea zonelor de retentie pe fata V:
- se slefuieste smaltul in treimea cervicala pe traiectul de pozitionare a vf crosetului elastic
- se aplica o obturatie de compozit in treimea cervicala
- modificarea liniei ecuatorului protetic:
- slefuirea smaltului urmarind linia coletului, pozitionand-o spre zona cervicala

2) proteza ancorata prin crosete pe microproteze pe dd stalpi

- dd stalpi se slefuiesc in fctie de tipul de microproteza: metalo-ceramica, metalo-acrilica, integral metalica (din
supraf ocluzala 2 mm, fata O 1,5-2 mm pt lacasul supracingular, pragul gingival)
- microprotezele pe dd laterali prezinta:
- fata V convexitate cervicala
- fata O plana cu prag 1 mm
- fetele M, D paralele
- lacas pe fata ocluzala in foseta M, D
- microprotezele pe dd frontali (C): la fel
- se realizeaza in doua moduri: inainte de realiz PPS (dupa amprenta de spalare a intregii arcade, se cimenteaza
inainte de amprenta fctionala) sau in acelasi timp cu scheletul protezei

3) proteza ancorata prin sisteme speciale

- capse, culise se prepara pt coroane, reducand din supraf ocluzala 2 mm, mai accentuat pe fata O
- telescopare spatiu 2 mm pt capa primara, secundara
- resturi radiculare preparare pt RCR la care se ataseaza capse extraradiculare, aliaj magnetizabil
- in ed terminala impune solidarizarea prin microprot a cel putin 2 dd stalpi
- cls I in care ramane gr frontal (C-C) solidarizarea intregului gr frontal prin microproteze
- in ed laterale microproteze cu sisteme speciale pe un singur dinte stalp, limitant bresei ed
- microprot au fetele proximale paralele intre ele si cu axul de insertie al prot
- sist speciale dispuse pe microprot sunt in axul de insertie, paralel cu ele
- coroanele frezate la care se ataseaza patricea culiselor sau capselor
- frezate cu izoparalelometrul, in fctie de sist special utilizat
- coroane pe partea O prezinta prag cu latime minima 1 mm pe care se aplica brat opozant care se termina
intr-un pinten intern intr-un lacas proximal (interlock cu rol de mentinere indirecta)
- patricea in microproteza, matricea in proteza
- microprotezele cu sisteme speciale se realizeaza:
- inaintea amprentei fctionale pt scheletul metalic (dupa amprenta de spalare, amprenta antagonistilor si rel
de ocluzie, nu se cimenteaza si se ia amprenta fctionala peste microprot in lingura individuala si raman in amprenta
apoi se pozitioneaza pe modelul fctional)
- concomitent cu scheletul metalic

Amprenta functionala si Modelul functional-idem PPA

Realizarea scheletului metalic

proteza ancorata prin crosete pe dd stalpi:
- desenarea planului scheletului pe modelul fctional
- pregatirea modelului fctional pt duplicare prin foliere si deretentivizare
- duplicarea modelului fctional obtinerea modelului duplicat si realizarea machetei scheletului pe
modelul duplicat
- ambalarea machetei
- turnarea scheletului metalic
- dezambalarea scheletului metalic
- sablarea, prelucrarea si lustruirea scheletului
- verificarea adaptarii scheletului metalic pe modelul fctional
- duplicarea se obtine copia pozitiva din masa de ambalat a modelului fctional
- folierea obtinerea unui spatiu intre scheletul metalic si anumite zone ale cp protetic (se realizeaza stop distal la
niv seilor pe mijlocul crestei pt a nu bascula prin infundare scheletul)
- deretentivizarea desfiintarea zonelor retentive in care se plaseaza elem rigide ale scheletului sau la niv bratelor
retentive si opozante si la niv altor zone retentive in afara scheletului
- gravarea la niv marg ant si post a conectorului principal maxilar nu este recomandata
- materialele de amprenta pt duplicare hidrocoloizii reversibili, siliconi de aditie, polieteri
proteza ancorata prin crosete pe microproteze pe dd stalpi:
- coroanele de pe dd stalpi sunt cimentate inainte de amprenta fctionala
proteza ancorata prin sisteme speciale:
- scheletul metalic se realizeaza dupa microproteze, punti, disp rad prevazute cu patricea sistemelor
- aceste coroane nu se cimenteaza inainte de amprenta fctionala, vor ramane in amprenta, apoi pozitionate
pe modelul fctional

Proba scheletului metalic

- prot mentinuta prin crosete pe dd stalpi sau microproteze insertia scheletului prin presiuni pe pinteni cu degetele
(daca pres este mare denota interferenta intre scheletul metalic si dd restanti care se evidentiaza cu hartia de
articulatie sau spray de ocluzie)
- se verifica pozitia si adaptarea perfecta a pintenilor in lacase
- mand se verifica distantarea barei linguale, iar la maxilar nu trebuie sa existe spatiu intre marg post a conectorului
principal si bolta palatina
- adaptarea ocluzala impune inlaturarea contactelor premature si a interferentelor din IM si misc mand (se slefuieste
din pinteni)
- elem turnate sa nu exercite pres pe tes moi
- proteza mentinuta prin sist speciale insertia scheletului cu pres cu degetele in dreptul sist speciale cu zgomot
caracteristic
- sist de telescopare insertia pana la pragul capelor de pe dd restanti, interferentele se evidentiaza si se slefuieste
din interiorul coroanelor secundare
- se verifica adaptarea dintre fata interna a seii si bara

Determinare RIM
a) pacientul are ocluzie stabila
- are DVO pastrata, se inregistreaza pozitia de IM cu siliconi si polieteri pt inreg ocluzale
b) pacientul are ocluzie instabila
- are DVO pastrata, dar contactele dento-dentare nu stabilesc IM corecta, se inreg RC prin conducerea
unimanuala, bimanuala
- inreg RC cu ceara de ocluzie, pasta ZOE-colofoniu (edentatii reduse), sau cu sabloanele de ocluzie (edentatii
intinse)
- sablonul de ocluzie cu valul de ocluzie care depaseste dd restanti cu 1-2 mm, se ramoleste ceara si inchide in IM,
conducand mand in RC, si se observa indentatiile dd antagonisti
- sau sablonul de ocluzie conformat la o DVO corecta, iar pe supraf ocluzala se aplica un strat de pasta ZOE,
inchide in IM conducand in RC
c) pacientul nu are ocluzie
- nu are DVO, determ RIM cu sabloane de ocluzie ca la edentatul total, determ DVO si RC
- se realiz pl de ocluzie, apoi se determ DVO si RC
- cand exista valul de ocluzie in zona frontala, se determ curbura vestibulara, simetric de linia med pt aspectul
buzelor
- daca exista dd pe arcada nivelul pl de ocluzie este dat de acestia, daca nu se determ niveul si directia pl de
ocluzie ca la ed total
- maxilar frontal nivelul pl de ocluzie se raporteaza la buza sup in repaus si in fctie de varsta si sexul
pacientului, valul depaseste buza sup cu 1-2 mm, iar directia data de paralelismul cu linia bipupilara cand
pacientul priveste la infinit
- maxilar lateral pl de ocluzie paralel sau convergent distal cu pl lui Camper
- mandibula frontal pl de ocluzie la acelasi nivel cu buza inf
- mandibula lateral pl de ocluzie pana la niv 1/3 mijlocie a tuberculului piriform
- supraf ocluzala a valului neteda, fara contacte premature
- determinarea DVR:
- masura dist subnasion gnathion dupa relaxarea mm faciale
- pacientul pronunta cuvinte care se termina in M, iar la sfarsitul pronuntarii mand ajunge in poz de
repaus, se masoara subnasion gnathion
- alte metode: deglutitie, egalitatea et inf si mijlociu al fetei
- determinarea DVO:
- metoda statica DVO=DVR-SIF (2-3 mm)
- metoda dinamica pronunta litera S si se masoara et inf al fetei, cu SMV (1-1,5 mm)

Metode de determinare si inregistrare a RIM

a. daca exista dd restanti care asigura o DVO pastrata, stabila si functionala
-se inregistreaza IM=RC
-daca prezinta ocluzie habituala, fara maifestari patologice , se inregistreza aceasta IM,cu care s-a obisnuit, numai
daca DVO e corecta
b. daca exista dd restanti suficienti pt DVO, dar in IM, RC sau in ocluzia habituala realizeaza
contacte instabiletratament preprotetic de echilibrare ocluzala incorect/tratament proprotetic prin punti si
coroane incorect, cu CP sau inteferente care nu au fost depistate si inlaturate
-se poate ca scheletul metalic, prin pinteni sa realizeze CP si inteferente ce trebuiesc indepartate la proba
scheletului
-nu se va inregistra RIM pana cand nu exista o relatie de ocluzie stabila, chiar daca DVO e corect
c. daca exista putin dd restanti iar contactele D-D nu au certitudintea unei IM corecte, se determina si
inreg RC la o DVO dictata de RC
-daca se considera DVO modificata in sensul micsoarata si se doreste o redimensionareteste functionale (spatiuk
de inocluzie; spatiul minim de vorbire; testul Ismail) pt a vedea daca DVO e micsorat
-redimensionarea etajului inferior, chiar si atunci cand e constatata o scadere a DVO prin coincidenta testelor
functionale, aceasta s-a produs pe o perioada lunga , de 10-20 ani, timp in care s-a adaptat ApDM
-o revenire brusca la DVO corectapoate cauza tulburari mult mai grave
-inaltarea de ocluzie justificata prin manifestari ale ATM nu e justificata deoarce:
manifestarile ATM sunt determinate de contractii mm asimetrice, spastice, determinate de contacte
ocluzale traumatice sau de mm mandibulare nefunctionale(bruxim; ocluzie habituala cu manif patologice)
si rar din cauza unui DVO coborat
disparitia sau diminuarea durerilor articulare dupa aplicarea de PPA pt a inalta ocluziadispar CP
si se abolesc spasmele mm
cu timpul se revine la veche DVO cu modificari irevesibile ale tt care au suportat inaltarea
s-a dovedit experimentat ca durerile din sindromul disfunctional al ApDM apar in urma traumatismelor
peretelui anterior al cavitatii glenoide(tubercul articular) si nu al celui posterior.Prin supradimensionare DVO ,
condilul este si mai mult in regiunea anterioara a ATM
gresitabraziunea patologica, prin reducerea exagerata a a coroanelor dd, apare si o reducere
DVO, dar pe masura abraziunii se produce si extruzia/egresiunea dd
marirea DVO in abraziunile marcantedisfunctie grava a ApDM(dentar, mm, ATM)Tratament:
oprirea abraziunii, gingivo-alveolo-plastii,
d. cand exista dd restanti pe ambele maxilare, fara contacte D-D din cauza repartitiei
-seamana cu edentatia totala privind inregistrarea RIM
-se face planul de ocluzie, dupa care se determina DVO si RC,=IM la realizarea protezelor
Pozitionarea manuala a modelelor in IM
cand exista cel putin 4 unitati masticatorii, cate 2 bilateral
cu cat sunt mai multi dd restanti, pozitionarea modelelor in IM e mai precisa
se renunta la inregistrarea ocluziei pe ceara sau pe sablonul de ocluzie
metoda are aplicabilitate in edentatiile reduse(III/IV) cu ocluzie stabila si DVO pastrat
se verifica daca pozitia IM a modelelor conincide cu IM bucal
se face in aceeasi etapa clinica de proba si adaptare a scheletului
Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de IM
cand exista edentatii de cls III, cu destui dd, dar modelele nu se pot pozitiona sigur in IM
nu se indica la cls I, II,IV intinsa
materiale termoplastice si cu priza chimicadevin plastice la o temperatura de 50 C si au insertii
subtiri de Al sau un suport textil
in lipsa acestor ceruri speciale se pot folosi 2 placi subtiri de ceara roz,intre care se interpune o
foita subtire de stanilo sau tifon
prin taiere i se da forma de potcoaa de marimea arcadei
se pot utiliza materiale termoplastice de tipul Stents
dintre materialele cu priza chimica utilizate:pastele de eugenat aplicate pe un suport textil fixat la
un cadru si elastomerii
Calitatiile inregistraii de ocluzie
precizie
indentatii putin adanci si care sa redea fata ocluzala
cuprinderea tuturor dd restanti
consistenta cat mai mica in timpul inregistrarii
consistenta destul de rigida dupa inregistrare, pt a nu se deformapozitionare incorecta a
modelelor
lipsa modif volumetrice
durata scurta a inregistrarii si fara a declansa contractii reflexe care sa schimbe IM
comoditatea pt pacient
manevre facile pt medic
Tehnica inregistrarii cu ceara de ocluzie
-simpla
-placuta de ceara se adapteaza pe modelul superior,depasind cu putin suprafetele ocluzale
-se usuca dd maxilari( cei mand raman umezi), ca ceara sa se lipeasca numai superior
se ramoleste ceara in apa 50-55 C, apoi se aplica pe maxilar, unde ramane fixara
-pac inchide in IM
-se raceste cu apa ff rece, se scoate ceara si se verifica corectitudinea indentatiilor
-surplusurile care depasesc supraf ocluzala se taie cu bisturiul
-se reintroduce in gura si se verifica corectitudinea inregistrarii
-se raceste din nou, se aplica superior si apoi antagonistul
-se fixeaza modelele cu chibrituri

Tehnica inregistrarii cu pasta eugenat de zinc

-e preferata datorita consistentei reduse a materialului in timpul privei si rigiditatii dupa priza
-se face din sarma un cadru de forma unei potcoave cu maner ce depasesc un pic arcadele dentare
-la cadru se fixeaza un tifon
-se introduce cadrul in gura si se fac manevre de inchidere in IM
-se scoate cadrul si se aplica eugenat de Zn in grosime de 2 mm pe ambele fete ale tifonului apoi se aplica in gura si
se inchide in IM
-dupa priza se scoate cadrul, se spala si se indeparteaza excesele
-se verifica corectitudinea inreg si adaprarea pe model
-se fixeaza modelele cu chibrituri

Determinarea si inregistrarea RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie

-in cls I,II cand nu mai sunt unitati masticatorii suficiente, cls IV intinsa/extinsa cand opus edentatiei partiale se afla
o edentatie partiala/totala
cand se realizeaza o singura proteza scheletata, sablonul se face in laborator, pe scheletul metalic
al protezeimentinere si stabilitate ff buna in timpul determinarii si inregistrarii RIM,pt pacient fiind o
manevra comoda
cand se realizeaza 2 PPS, in laborator se fac sabloanele cu baza din acrilat sau placa de baza si
valuri din ceara
la fel la un PPS +PT
nu se fac 2 sabloane pe schelet, pt ca dupa determinarea si inregistrarea RIM, modelele trebuiesc
aplicate pe sabloanele solidarizateaxe diferite de insertieposibilitatea aplicarii incorecte a unui
sablonRIM gresit
modelele se pot pozitiona mai usor la sabloanele cu baza de acrilat/placa de baza
dupa fixarea in ocluzor se indep sabloanele si se aplica scheletele metalice pe care se realizeaza
montarea dd(maxilar apoi mandibular)
daca un maxilar e restaurat protetic mai precisa RIM
daca un maxilar e cu PT si celalat cu PPS mai precisa RIM, se face mai intai scheletul
din cauza rezilientei mucoasei, in timpul inregistraii RIM, pozitia sabloanelor poate sa se
modificeproteze incorecte ocluzale
consistenta neuniforma a valurilor de ceara poate modifica pozitia unui schelet
Tehnica inregistrarii RIM cu sabloane cand DVO e pastrasa si se realizeaza 1PPS
-in cabinet: sablonul+scheletul
-2 posibilitati de inregistrare:
sablon de ocluzie cu val din ceara, mai inalt cu 1-2 mm decat dd restanti
-se ramoleste valul, uniform pe toata suprafata
- se introduce in gura si pac inchide in IM, fara presiuni exagerate sau inegale, care prin, baza sablonului, sa
deformeze mucoasa
-se raceste, se indeparteaza din gura , se repune pe model si se indeparteaza excesul de ceara
-se aplica modelul antagonist si se verifica corectitudinea contactelor de pe model cu cele din gura
-intre indentatii si model nu trebuie sa existe spatiu
-se solidarizeaza
sablon de ocluzie cu val de ceara sau stents, mai scurt cu 1-2mm decat dd restanti
-pe val se aplica pasta ZOE de 2 mm, se introduce in gura si pacientul inchide in IM
-mai fidela decat ceara+ devieri evitate datorita consistentei scazute a materialului, care nici nu sufera modificari
volumetrice
-se raceste+ idem mai sus

Tehnica inregistrarii RIM cu sabloane cand DVO e pastrata si se realizeaza 2 PPS

-in cabinet se trimit sabloanele impreuna cu scheletele metalice
-intai se face proba si adaptarea scheletelor si apoi determinarea RIM
-se ramolesc uniform valurile, se introduc sabloanele in gura si pacientul inchide in IM
-se racesc, se solidarizeaza si se scot din gura
-se verifica daca au proba spatulei + si se ne si se necesita desfiintarea contactului D prin slefuire si reluarea
innregistrarii
-se scot si se pun pe model
- se verifica daca rapoartele d-d de pe model sunt aceleasi ca in gurra
-se recomanda ca mai intai sa fie realizata proteza maxilara, care are o stabilitate mult mai buna ca cea
mandibulara,iar in timpul inregistrarii RIM sablonul superior a fost mai stabil decat cel inferior
-dupa aplicarea protezei maxilare se va urma tehnica inregistrarii RIM ca pt realizarea unei singure proteze

Tehnica determinarii si inregistrarii RIM cand DVO nu e pastrata

a.Sunt prezenti dd restanti pe ambele maxilare,dar nu realizeaza unitati masticatorii
-sabloane de ocluzie cu baze din acrilat sau placa de baza si valuri de ceara
-se stabileste planul de ocluzie la maxilar la nivelul dd restanti
-se determina DVO si RC
-se solidarizeaza sabloanele,apoi se repun pe modele, care vor fi si ele solidarizate
-se monteaza in ocluzor, se inlatura sabloanele se aplica scheletele si se definitiveaza protezele
-I proteza maxilara si apoi cea mandibulara
b.Un maxilar edentat total si celalalt partial
Edentatie totala maxilara si cls I mandibulara
-sablon pt ambele maxilar si pt mandibula se realizeaza si scheletul
-se modeleaza sablonul maxilar pt a reda plenitudinea faciala si relatiile buzei superioare
-se realizeaza nivelul si orientarea planurilor de ocluzie
-se ramoleste sablonul inferior si se determina DVO si RC
- se scoate sablonul inferior si se indeparteaza surplusurile de ceara ai. sa ramana numai suprafata de contact cu
sablonul superior
-se determina din nou DVO si RC
-dd mandibulari trebuie sa vina in contact cu valul de ocluzie superior in DVO identificat
-cand se impune o supraocluzie mai mare frontala valul superior frontal are o scobitura palatinala ai. dd frontali
sa nu vina in contact, astfel se poate evita tendinta de propulsie a mandibulei
-sabloanele se solidarizeaza si se traseaza liniile de referinta pe valul superior
Edentatia totala mandibulara si cls I maxilara
-pe sablonul superior se realizeaza nivelul si orientarea pl de ocluzie in reg. laterala
-se ramoleste sablonul inferior, se introduc sabloanele si se determina DVO si RC, se fixeaza , se pun pe modele, ce
sunt solidarizate cu bete de chibrit

-in timpul determinarii si inregistrarii RIM,se poate, ca din cauza rezistentei inegale a cerii valului, sa produca o
infundare a bazei din cauza rezilientei mucoasei inaltare de ocluzie egala cu marimea deplasarii mucoasei sau
devieri ale mandibuleiRC fals
-pot astfel aparea dureri la nivelul crestelor si deplasari ale protezei in timpul masticatiei
-se realizeaza mai intai proteza maxilara si apoi cea mandibulara

Determinarea functionala RIM

-doar cand se confectioneaza o singura PPS si urmareste sa elimine unele surse de erori
-dvo pastrata si ocluzie stabila
-pe scheletul metalic sunt realizate 2 sei din acrilat auto si valuri de ocluzie dintr-o ceara mai dura decat cea
obisnuita pt determinarea ocluziei
-pacientul poarta scheletul 30 min, timp in care efectueaza diferite miscari de masticatie
-in valul de ocluzie, care e mai inalt cu 1-3mm fata de dd vecini,raman urmele traiectoriei cuspidiene a
antagonistilor in diferite miscari mandibulare voluntare sau involuntare
-in aceasta arie se toarna gips care va reprezenta functional antagonistii si in raport de care, dupa montarea
modelelor in articulator se vor monta dd artificiali
-metoda nu se utilizeaza la ed. cls. IV

Indicatii privind alegerea si montarea dd artificiali

-dupa determinarea si inregistrarea RIMmedicul solidarizeaza modelele cu bete de chibrit lipite cu ceara
-in fisa se specifica:tipul dd artificiali; forma si culoarea; gradul de supraocluzie frontala; gradul de inocluzie
sagitala; artificii de montare(treme; diasteme; rotatii); felul ocluziei in reg laterala,functie de gradul de atrofie al
crestei
-in edentatiile frontale se va face o proba cu scheletul pe care s-au montat dd
-in edentatiile II si III nu e necesara proba
Realizarea machetei
Proba machetei
- se insera in cav bucala in axul de insertie si se observa pozitia pintenilor in lacase
- interpunerea hartiei de articulatie intre dd artificiali si dd restanti pt contacte proximale in exces
- se urmareste: estetica, fonatia, ocluzia
estetica
- dd artificiali: marimea, forma, culoarea, materialul, pozitia
- dd frontali lungimea, latimea
- lungimea se raporteaza la buza sup in repaus, gradul de vizibilitate depinde de varsta, lungimea buzei sup,
felul ocluziei
- marginea incizala a dd frontali sup ajunge la niv pl de ocluzie, iar coletul dd dat de linia surasului
- grupul frontal inf se alege in fctie de cel sup, raportandu-se la lungimea buzei inf
- latimea gr frontal sup data de spatiul dintre liniile canine (releva pozitia marg D a C)
- forma dd frontali in armonie cu forma fetei, varsta, sexul, personalitatea individuala
- la ed partial se aleg in fctie de dd restanti
- realizarea curburii vestibulare - curbura arcadei artificiale respecta curbura proc alv si este simetrica fata
de linia med
- montarea gr frontal sup vestibularizat fata de mijlocul crestei, gr frontal inf pe mijlocul crestei
- curbura incizala a gr frontal, coridorul bucal
- alegerea culorii in fctie de dd restanti, se individualizeaza prin rotatii, vestibularizari, coborarea celor 2
IC, asmietric la niv hemiarcadelor (coletul IC mai ridicat decat al IL, coletul C mai sus decat IC, PM1
coletul mai jos decat C)
- grosimea marg prot sa ofere un suport adecvat al buzelor si obrajilor
- linia interincisiva a dd artificiali sa coincida cu linia med a fetei
- dd din acrilat, ceramica
ocluzia
- pacientul inchide gura intr-un singur timp, in linie continua, iar dd lat simultan in contact (IM=RC), RC
determ corect
- diferente de 1 mm intre RC si IM
- diferente mari intre IM si RC, cu devierea mare a mand
- se verifica angrenajul dd lat in IM
- verificarea contactelor dento-dentare uniforma s indep contactelor premature si a interferentelor

Sedinte de retusuri
- durerea la niv marg seilor, cr edetante, dd stalpi
- marg neprelucrate ale seilor
- exostoze pe cr alv, cr si muc sensibile la pres
- prot nu s-a asezat pe cp protetic
- neregularitati pe fata mucozala a protezei
- DVO supradimensionata
- nerealizarea echilibrarii ocluzale
- nefoliere
- se desprinde:
- marg supraextinse
- lipsa echilibrarii ocluzale
- cr cu brate elastice insuficient activate
- dd artificiali lati sau montati in afara crestelor

Captusirea PPS
- testul de rotatie pozitiv aparitia bascularii prin infundare si necesita captusire
- apare rotatie ant-post in jurul axei de rotatie care trece prin dd stalpi
tehnica directa: - se indeparteaza 1 mm din acrilatul fetei mucozale
- se protejeaza marg V si L ale seilor si dd artificiali cu leucoplast
- acrilat autopolimerizabil pe supraf mucozala, se aplica in cav bucala si se fac miscari de
modelaj (pacientul inchide gura in IM pt a evita marirea DVO)
- se indep din cav bucala, se indep excesele si se reaseaza in cav bucala
tehnica indirecta: - se indep 1 mm din acrilatul fetei mucozale
- se ia o amprenta folosind proteza, cu elastomer de sinteza de consist medie
- se aplica silicon mediu pe fata mucozala si se introduce in cav bucala
- se modeleaza marg , iar pacientul inchide gura in IM
- se indep si se trimite in laborator, unde se captuseste cu acrilat termopolimerizabil