CURS 2

COCI GRAM POZITIVI, COCI GRAM NEGATIVI,

BACILI GRAM NEGATIVI

Dr. Anda Baicus

 COCI GRAM +
Caracteristicile generale
forma sferica
absenta sporilor
aerobi, facultativi anaerobi
catalazo pozitive (Staphylococcus,
Micrococcus, Alloiococcus)
catalazo negativi (Streptococcus,
Enterococcus)
anaerobe (Anaerococcus, Peptostreptococcus,
Micromonas)
 Genul Staphylococcus
35 de specii,

17 subspecii, (saprofiti tract respirator superior, tegument, intestin, vagin)
S. aureus, S. epidermidis, S. saprophyticus, S. haemolyticus- patologia umana

Caractere generale:
coci (diametrul 0,5-1,5 m ), imobili
catalazo+ (S. aureus); catalazo- (CoNS)(S.epidermidis)
dispusi in gramezi (termenul staphyle - ciorchine)
cresc in prezenta unor concentratii ridicate de NaCl (10%)
temperaturi - 180C si 400C
producatori de biofilm (slime producers SP- S.aureus,)
non SP- S. epidermidis
coagulaza (enzima care catalizeaza transformarea fibrinogenului in fibrina) , cu aparitia
unui coagul ce impiedica fagocitoza bacteriei S. aureus
S.epidermidis- patogen oportunist asociat cu infectii nosocomiale, SP valve artificiale
 Genul Staphylococcus
Epidemiologie

Habitat: tegumente, mucoase, nazofaringe, orofaringe, tract

digestiv, tract urogenital

ubicuitari, toate persoanele au stafilococi coagulazo negativi pe

tegument si in zonele umede (axila), tranzitoriu S. aureus
La nou nascut S. aureus colonizeaza zona ombilicala, tegumentul si
zona perianala
15% din persoanele sanatoase sunt purtatori persistenti de S.
aureus la nivelul nazofaringelui,incidenta creste la cei spitalizati

Transmitere de la persoana la persoana prin contact direct sau

prin expunere la materiale contaminate

Rezistenta in mediu timp indelungat pe suprafete uscate,

suscebtibili la antiseptice, dezinfectante.
 Enzime Stafilococice
Efecte biologice


Coagulaza: Formarea unui strat de fibrina in jurul
Libera reactioneaza cu factorul plasmatic cu abceselor stafilococice impiedicand
formarea stafilotrombinei ce catalizeaza fagocitoza
transformarea fibrinogenului in fibrina
Legata de peretele bacterian catalizeaza
transformarea fibrinogenului in fibrina
Catalaza Transforma peroxidul de hidrogen
(acumulat in timpul metabolismului
bacterian sau dupa fagocitoza) in apa si
oxigen
Hialuronidaza Hiodrolizeaza acidul hialuronic din
matricea celulara a tesuturilor de
legatura favorizand invazivitatea
Fibrinolizina /Stafilokinaza Dizolva coagulul de fibrina
Lipazele Hidrolizeaza lipidele, favorizeaza
supravietuirea in ariile cu glande sebacee
Nucleaze Hidrolizeaza ADN
Penicilinaze/ > 90% din specii S.aureus contin Hidrolizeaza penicilinele
plasmide care codifica lactamaze (enzime care
degradeaza multe dar nu toate penicilinele )
 Toxine Stafilococice / Specii
producatoare
1. Citolitice (efect toxic asupra eritrocitelor (E) , leucocitelor
(L), trombocite (T), fibroblasti, macrofage
/ (cele mai multe specii S.aureus)
(sfingomielinaza C) / (cele mai multe specii S.aureus)
/(aproape toate speciile S.aureus ; S. epidermidis, S.
haemolyticus)
toxina alcatuita din 2 componente : 2 lanturi polipeptidice :
S( proteine de elutie lenta) ;
F (proteine de elutie rapida) ;
au fost identificate 2 S proteine : hemolizina A,
hemolizina C si o F proteina : hemolizina B /
(aproape toate speciile S.aureus)
leucocidina Panton- Valentine(PV) toxina alcatuita din 2
componente ;
a fost identificata o proteina S : LukS-PV / si o proteina
F : LukF-PV / (< 5 % din speciile S.aureus)
Efecte biologice
mediatori al distructiei tisulare
efect toxic asupra E, L,T, hepatocite,
disruptii ale musculaturii netede
vasculare
catalizeaza hidroliza membranei
fosfolipidice in celulele susceptibile
(specificitate pentru sfingomielina si
lisofosfatidilcolina)
toxina si leucocidina Panton- Valentine
au efect toxic asupra E;
hemolizina A/ hemolizina B;
hemolizina C/ hemolizina B, hemolizina
A/ LukF-PV
LukS-PV/ LukF-PV au efect toxic asupra
L
toxina si leucocidina PV produc liza
celulara cu formare de pori membranari
 Toxine Stafilococice / Specii producatoare
2. ExfoliatineET= serin proteaze/ (<5%
-10% din speciile S.aureus)
ETA stabila termic codificata
cromozomial
ETB- labila termic - codificata plasmidic
Efecte biologice
Sindromul de piele oparita (SSSS
Staphylococcal scalded skin syndrome)-
Boala Ritter dermatita exfoliativa
serin proteazele actioneaza prin
clivarea puntilor intercelulare(desmozomi)
la nivelul stratului epidermic granular cu
apariia bulelor pe tot corpul urmat de
descuamare si vindecare in 7-10 zile
Impetigo bulos forma localizata a
SSSS- boala transmisibila
debut cu eritem localizat perioral ce
se extinde in 2 zile pe tot corpul, apar
bule si mici basicute (contin lichid clar
fara bacterii sau PMN) urmate de
descuamarea epiteliului.
In 7-10 zile epiteliul devine intact
datorita aparitiei raspunsului imun si
nu raman cicatrici
decesul survine numai prin
suprainfectarea zonelor denudate
 Toxine Stafilococice / Specii producatoare

Efecte biologice

Enterotoxina A-frecvent asociata cu

boala

tipul B produce enterocolita stafilococica

3. Enterotoxine
pseudomembranoasa ;
rezistente la actiunea enzimelor gastrice si jejunale, /
dg dif C. difficile
( produse de 30%-50% din speciile S.aureus)
Tipuri A E, + 3 subtipuri ale enterotoxinei C, G I tipurile C, D prezente in produse de lapte
contaminate

actioneaza ca superantigene , stimuleaza

proliferarea LT si eliberare de citokine,
eliberare de mediatori inflamatori de
catre mastocite, cresterea
peristaltismului intestinal, pierdere de
fluide,greata, varsaturi
 Toxine Stafilococice / Specii producatoare

tulpini de S. aureus localizate in

vagin producatoare de TSST-1 se
pot multiplica rapid in tampoanele
4. Toxina Sindromului de Soc Toxico Septic TSST-1/ 90%
hiperabsorbante, toxina patrunsa in
din speciile S. aureus responsabile de SST asociata cu
circulatie determina TSS;
menstruatia; 15% din alte specii de S. aureus produc TSST-1
clinic debutul este brusc cu febra,
hipotensiune, eruptie eritematoasa
maculara difuza, afectare
multiorganica, descuamare palme ,
plante ; mortalitate ridicata in
Clinic absenta tratamentului antibiotic.
Debut - brusc cu febra, hipotensiune, eruptie
eritematoasa maculara difuza, afectare multiorganica,
descuamare palme , plante; mortalitate ridicata in
absenta tratamentului antibiotic
TSST-1 actioneaza ca
superantigen
penetreaza bariera mucoasa
distructie la nivelul celulelor
endoteliale
 Manifestari clinice
Infectii supurative cutanate
(>80% din infectiile supurative piele si anexe piele)

Impetigo
Infectie superficiala localizata pe fata si membre,
initial apar mici macule (puncte rosii turtite), urmate
de pustule (vezicule) pe o baza eritematoasa;
crustele apar dupa ruptura pustulelor
 Orjeletul extern (ulciorul) - inflamatia
glandelor sebacee, glandelor Zeis sau
Foliculita Moli de la baza genei acesta creste spre
suprafata pielei
infectie piogena la baza foliculului Orjeletul intern (salazion
pilos ) inflamatia acuta a glandelor Meibom el
se raspandeste spre sacul conjunctiv
 Furuncul
E xtensia foliculitei pe o arie mare,
dureroasa cu aparitia unui nodul sub care se
afla o colectie de tesuturi moarte si
necrotice,
d r e n e a z a s p o n t a n s a u p r i n i n c i z i e
chirurgicala

Carbuncul
Apare prin coalescenta si extinderea in
profunzime a mai multor furuncule, apare
febra ca semnal al diseminarii sistemice in
alte tesuturi a stafilococilor


Endocardit acut; mortalitate 50%

Manifestari clinice

apare prin bacteriemiile dupa interventii chirurgicale, utilizare de catetere

contaminate, determinat de aciunea toxinei (citolizin formatoare de pori)
mpreun cu alte toxine citolitice
debutul cu simptomatologie nespecifica de gripa si deterioarare rapida a functiei
cardiace, dezvoltare de murmur al inimii
 Afectiuni ce pot avea ca etiologie infectia cu Stafilococi
coagulazo negativi (S. epidermidis, S. saprophyticus)
Endocardit -S. epidermidis
Infectarea cateterelor sau sunturilor datorit aderrii complete a
Stafilococilor cu producerea unui biofilm
La persoane cu valve artificiale , bacteria este introdusa accidental in
timpul operatiei de inlocuire valvulara, simptomatologia apare la 1 an de la
interventie
Infecii ale tractului urinar la adolescente (active sexual) - S.
saprophyticus
Simptomatologie: disurie, piurie

 Staphylococcus aureus
Diagnostic de laborator
Produs patologic: puroi, lichid pleural, sput, urin, etc.
Frotiu: colorat albastru de metilen, coc dispui n ciorchine, PMN-uri, detritusuri celulare, flor
de asociaie
Examenul macroscopic: puroiul are consistena groas cu nuan aurie i este fetid
Cultur:
produs patologic provenit din leziuni nchise (abcese, flegmoane), nsamanarea se face pe medii de
cultur simple: bulion, geloz nclinat;
produs patologic provenit din leziuni deschise se folosesc mediile de mbogaire lichide sau solide:
mediul Chapman cu un coninut de 7,5% NaCl i manitol, geloza-snge este utilizat pentru a
diferenia tulpinile hemolitice de cele nehemolitice, pentru a evidenia diferitele tipuri de
hemoliz
Identificare:
- a) caracterelor de cultur
- pe mediile de cultur lichide creterea de tip S este cu tulburarea uniform a mediului i depozit
la fundul eprubetei
- pe geloz, coloniile au =1-3mm sunt bombate, opace, margini rotunde, suprafaa neted,
consisten moale, se detaeaz uor de pe mediu, culoarea coloniilor este galben sau aurie
pentru tulpinile de S. aureus i pal pentru tulpinile de S. epidermidis i S. saprophyticus
- creterea de tip M este caracteristic tulpinilor ncapsulate, pe geloz snge coloniile de S.
aureus sunt nconjurate de o zon mica de hemoliz complet n jur
caracterelor biochimice
S. aureus fermenteaz manitolul din mediul Chapman, coloniile apar galbene.
coagulaza+, catalaza+ hialuronidaza+fibrinolizina+ leucocidina+ nucleaz+
caractere de patogenitate
Studierea caracterelor de patogenitate pentru S. aureus pe teste in vitro:
pigmentogeneza, nu mai este considerat astzi criteriu de patogenitate
enterotoxine (A,B,C,D,E,F termostabile) - teste in vivo: inoculare id. la iepure (cultur pur) este
urmat de septicemie mortal; inocularea subcutanat/intramuscular la iepure produce abcese
localizate
 S. aureus meticilino rezistent (MRSA)*

Pentru identificarea speciilor au fost introduse diverse tehnici moleculare secveniere,
ribotyping (analiza genelor care codific ARNr), analiza polimorfismului fragmentelor de
restricie enzimatic (RFLP) aparute in urma tratarii fragmentului de ADN cu endonucleaze
de restricie, electroforeza in camp pulsatil. In urma analizelor efectuate s-a ajuns la
concluzia c detecia genei

Tratament
Tratamentul depinde de tipul infeciei, de sensibilitatea bacteriei la antibiotice i
dureaz 7 zile n infecia tegumentar i pan la 4 sptmani n endocardita bacterian.
Flucloxacilina administrat oral sau intravenos este folosit pentru tratament n cazul
izolatelor de S. aureus meticilino sensibile.
Aminoglicozidele sunt utilizate n tratamentul endocarditelor. Glicopeptidele
(Vancomicina, Teicoplanin) sunt utilizate n infecii n care exista suspiciune de tulpin
meticilino rezistent. Infecia produs de stafilococi cu sensibilitate intermediar
(VISA) sau rezisten (VRSA) la vancomicin poate fi tratat cu cloramfenicol,
rifampicin sau trimetoprim sulfametoxazol.
Lizotipia, testarea sensibilitii tulpinilor de S. aureus la bacteriofagi d informaii
asupra originii tulpinii izolate n cazul unor situaii epidemice speciale. Tipizarea tulpinilor
de S. aureus se face utiliznd metode ca: PFGE, toxinotipie, detectarea SCCmec i spA.
Pentru tulpinile rezistente la meticilina detectarea genei mec A.
 S.epidermidis (saprofit condiionat patogen)
coagulazo negativ, sensibil la novobiocin, nu produce exotoxine, nu fermenteaz
manitolul

S.saprophyticus (saprofit),
coagulazo negativ, nehemolitic, rezistent la novobiocin, nu produce exotoxine.

S. aureus fermenteaz manitolul din
mediul Chapman, coloniile apar galbene
Testul catalazei

Testul coagulazei
 GENUL STREPTOCOCCUS

coci Gram +, dispusi in lanturi /perechi

imobili
nesporulati
catalazo-negativi
majoritatea aerobi facultativi anaerobi
necesita pentru crestere medii de cultura imbogatite (geloza sange)
caracterul
Gram + este pierdut in culturile batrane
Streptococii
de grup A au capsula de acid hialuronic
 CLASIFICARE

CLINICA
Streptococci Piogeni
Streptococci Orali
Streptococci Enterici
Peptostreptococci aerobi/microaerofili/ P. magnus , P. anaerobius

HEMOLIZA
alfa-incompleta ( inverzirea mediului),
Beta- (clara, liza completa eritrocitara)
gama- (fara hemoliza)
SEROLOGICA
-Lancefield (A-H), (K-W)-diferenta antigenica in structura
carbohidratului din peretele celular
-Proteinele din structura pililor
-Polizaharidul capsular grupul B Streptococic
BIOCHIMICA
 SPECII LANCEFIELD HEMOLIZA
GRUP

S. pyogenes A Beta

S. agalactiae B Beta

E. faecalis D Alfa / beta/ fara

S. bovis D Alfa / fara

S. pneumoniae NA Alfa



Viridans group NA Alfa

 Streptococcus pyogenes
(group A)

Factori de virulenta
Reservor/
Microaerofil transmitere M proteina (100 tipuri) variabilitate
antigenica- subdivizate in tipul I si II
Manifestari clinice Piele, M like proteine -antifagocitoza
orofaringe/ F proteina si lipoteichoic acid se
Infectii supurative aerogena, leaga de fibronectina gazdei
-faringita contact Capsula de acid hialuronic unele
-scarlatina direct specii infectii sistemice
-celulita
-fasciita necrozanta Enzime
Streptokinase A/Bliza coagul
Infectii nesupurative Deoxiribonucleaze A-D- lichefiaza
-RAA ( M tip 1, 3, 5, 6, puroiul din abcese si faciliteaza
18) asociata cu patrunderea in profunzime
faringita HS II C5a peptidaza-degradeaza C5a
Hialuronidaza
-Glomerulonefrita Hemolizine
acuta (M12 serotip) Streptolizina S liza L, T, E ,
asociata cu faringita nonimunogena
sau infectii cutanate Streptolizina O liza L,T, E,
HS III imunogena
Toxine
Eritrogena- ras- scarlatina tulpina
lizogena test Dick
Pirogena (Spes A/B/C/F)
exotoxina A TSS (Sdr. Soc toxico
septic)
exotoxina B- fasciita necrozanta
HS II: - febra , cardita, poliartrita, coree
HSIII: complexe imune circulante-glomeruli urina neagra, edem pulmonar, hipertensiune,
PYR test diferentierea S. pyogenes - S. anginousus ( hemolitic streptococi)
SCARLATINA
febra dispare n 3 pn la 5 zile
eruptie cutanata urmata de descuamare
pana la 10 zile
Tratament 10 zile penicilina
 Streptococcus pyogenes
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produs patologic: exsudat faringian, puroi, snge, (in funcie de afeciune)
Frotiu: coci Gram+ dispui n lanuri
Cultur: geloz snge: colonii S, punctiforme (=1-2 mm), translucide, inconjurate de
hemoliz
Identificare:
-catalaz negativ
-test rapid de identificare a grupului A: reacie de aglutinare
-sensibilitate la bacitracin (zona de inhibiie a creterii pe geloz sange n jurul
microcomprimatului > 8mm)
- test PYR + (prezena L pyrolidonil arilamidazei): testeaz hidroliza L pirolidonil
naftilamid si producerea de naftilamin care in prezena dimetil amino
cinamaldehidei formeaz un compus rosu.
Diagnostic serologic:
-reacia ASLO (titrarea anticorpilor anti SLO); titru> 200UI/ml este semnificativ
in infecia acut, cresterea acestui titru dup infecia acut indic posibila evoluie
spre o boal poststreptococic (RAA, GNA)
- detecie si titrare anticorpi anti anticorpi anti DN-aza B in suspiciunea de GNA
Tratament : Penicilina G, Penicilina V, Eritromicina, Cefalosporine
Prevenie: RAA, GNA- Penicilin G retard (Moldamin)
 Testul catalazei + Testul catalazei -

Testul sensibilitatii la bacitracina

Sensibil S. pyogenes Rezistent S. agalaciae
 Streptococcus agalactiae
Bacteriile acestui grup au fost raportate ca responsabile de sepsisul puerperal in anul 1938
si pn in anul 1970 si au reprezentat principala cauz de sepsis neonatal la copii < 3 luni.
Astzi sunt responsabile de apariia unor boli importante la nou nscut, (pneumonie,
meningit) sau la adult (infecii postpartum, pneumonii, endocardite, meningite, artrite,
osteomielite, otite, conjunctivite, infecii ale tractului urinar).
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produs patologic, LCR, urin, sput
Frotiu: coci Gram+ dispui in lanuri
Cultur: geloza snge colonii S, gri-albe, mai mari decat cele produse de S. pyogenes
inconjurate de o zon mic de hemoliz
Identificare:
-catalaz negativ
- test CAMP+ : streptococii de grup B produc o proteina termostabil difuzibila CAMP
factor care amplific hemoliza produs de Staphylococcus aureus
- hidrolizeaz hipuratul datorit producerii unei enzime: hipurat hidrolaza
- nu hidrolizeaz bila-esculina
PCR screening portaj vaginal la femeile gravide
Tratament: Penicilina G, asociere penicilin cu vancomicin la pacieni cu infecii grave,
vancomicin la pacieni alergici la penicilin
Prevenie: screening toate femeile gravide n sptamnile 35-37, chemoprofilaxie pentru
cele la risc, administrare de penicilina la femeile gravide cu risc , cu 4 ore inainte de
nastere
TESTUL CAMP
.
Enterococii
anterior clasificai ca grupul D Streptococic deoarece poseda antigenul D la nivelul peretelui bacterian
1984, enterococii au fost reclasificai ntr-un gen nou Enterococcus care conine 38 de specii
Enterococcus faecalis i Enterococcus faecium
coci Gram pozitivi dispui n perechi sau lanuri scurte, nu pot fi difereniai microscopic de S.
pneumoniae
aerobI facultativ anaerobI care pot crete la temperaturi variind ntre 10C i 45C
cresc pe geloz snge, coloniile sunt mari, nehemolitice, -hemolitice sau rar -hemolitice
suport concentraii crescute de NaCl (6,5%) i sruri biliare n mediul pe care sunt izolai
Exist dou genuri care au un numr de proprieti biochimice asemantoare cu enterococii, Pediococcus
si Leuconostoc, care au antigen D si au capacitatea de a creste la 45C. Aceste genuri sunt intrinsic
rezistente la vancomicin si pot fi difereniate de enterococci Pe baza producerii de pyrrolidonil
arilamidaz (PYR) si leucin aminopeptidazei (LAP): PYR/LAP: +/+ enterococci, -/+ Pediococcus, -/-
Leuconostoc
sunt responsabili pentru 10% din cazurile de endocardit, produc infecii urinare la pacieni spitalizai,
supui unor investigaii invazive, manifestate cu disurie, piurie, peritonit la cei cu intervenii
chirurgicale de tract gastrointestinal.

Enterococcus faecalis ME
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produs patologic: urin, lichid peritoneal
Frotiu: diplococi Gram + dispusi in diplo sau n lanuri scurte
Cultur: geloza chocolat, hemoliz variabil pe geloz sange
Identificare:
- catalaz negativ
-rezistent la optochin
- test PYR +
- tolereaz sruri biliare n concentraie de 40%
- cresc n prezenta 6,5% NaCl
-Tratament: combinaie de aminoglicozide si antibiotice ce actioneaz la nivelul peretelui
bacterian (Ampicillina, Vancomicina), linezolid
Test bila esculina
Cultura in NaCl

Enterococcus; Streptococcus bovis; Blank (no

Enterococcus; Streptococcus bovis; Blank (no bacteria); bacteria); Staphylococcus epidermidis,
Staphylococcus epidermidis, Staphylococcus aureus Staphylococcus aureus
 Streptococcus pneumoniae: pneumococcus

coci Gram +, aerobi facultativi anaerobi, ovalari, dispui in diplo sau

lanuri scurte,
ncapsulai n produse patologice, pe medii de cultura ii pierd capsula,
imobili, nesporulai
cresc bine in prezenta unei concentraii de 5% CO2 si necesit prezena
catalazei deoarece, spre deosebire de alte organisme piogene,
genereaz peroxid de hidrogen i sunt distruse de ctre celulele
fagocitare la pacieni cu boala granulomatoas cronic
coloniile sunt hemolitice pe geloza snge n aerobioz sau hemolitice
n anaerobioz. hemoliza este rezultatul aciunii pneumolizinei
(enzim) care degradeaz hemoglobina din compoziia gelozei snge
tulpinile virulente au capsul polizaharidica. Exista 90 de serotipuri
clasificate pe baza structurii polizaharidului capsular
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produs patologic: sput, LCR, urin, secreie sinusal
Frotiu: diplococi , form lanceolat, Gram +
Cultur: geloz snge: colonii S hemoliz
Identificare:
- catalaz negativ
-sensibil la optochin (zona de inhibiie a creterii n jurul microcomprimatului >8mm)
-liza culturii bacteriene de ctre srurile biliare
-fermenteaz inulina
-reacia de umflare a capsulei, Quellung (umflarea capsule bacteriene si aglutinarea
bacteriilor n contact cu ser ce conine anticorpi anticapsulari polivaleni)
- n meningit- latex aglutinare
Tratament: Penicillin G*, ceftriaxon sau fluorochinolone asociate cu vancomicin,
pentru tulpini rezistente la penicilin sau la pacieni alergici
Prevenie: Vaccin: pentru adult:conine 23 antigene capsulare, pentru copii: (vrsta
2-23 luni, 24-59 luni) vaccin pneumococic conjugat (conine 23 tipuri polizaharide
capsulare conjugate cu proteina difteric)
* rezistena la penicilin a fost evideniat prima dat in 1977 si este asociat cu
scderea afinitii PBP (penicillin binding protein din peretele bacterian) pentru
penicilin
Hemoliza viridans pe geloza Imunofluorescenta directa
sange

Frotiu hemocultura Frotiu sputa

Sensibilitatea la optochin
Reactia de umflare a capsulei
 COCI GRAM NEGATIVI

Genuri
Genul Neisseria - 10 specii
Eikenella patogeni oportunisti- E.
corrodens abcese cerebrale, pneumonii,
meningite
Kingella.- K. kingae: artrita septica,
endocardita bacterian la copii

Moraxella M. catarrhalis patogen respirator

Anaerobi- Veillonella caria dentara
 DEFINIIE, INCADRARE

medicul german Neisser - a descris pentru prima dat germenul

cauzator al gonoreei
Genul Neisseria specii importante:
N. meningitidis (meningococul)
N. gonorrhoeae (gonococul)
Neisserii saprofite:
N.lactamica; N.mucosa; N.flava; N.sicca;
N.subflava;N.cinerea; N.elongata;
Caractere generale:
coci Gram negativi, = 0,6-1 m, in diplo, N. meningitidis
reniformi N. gonorrhoeae
catalazo pozitivi
ncapsulai (N. meningitidis)/ lipsii de
capsul (N. gonorrhoeae)
imobili, aerobi facultativ anaerobi
nesporulati
parazii intracelulari
posed citocrom oxidaza (oxidarea
carbohidrailor; glucozei, maltozei (N.
meningitidis) /glucozei (N. gonorrhoeae).
 Habitat:
N. meningitidis
la persoane sntoase (5%)- n
nazofaringe
la bolnavi - lichid cefalorahidian (LCR)
N. gonorrhoeae
la bolnavi - epiteliului genital, uretr, col
uterin, secreie uretral
la nou nscui infectai -conjunctiva

Rezistenta fata de factorii fizici si chimici:

foarte sensibili la:
uscciune
lumin solara
variaii de temperatur
majoritatea antisepticelor i dezinfectantelor
~ produc enzime autolitice
.

Factori de virulen Manifestri clinice

Capsula polizaharidic- N. meningitidis diferene n Cele mai importante serogrupuri implicate n
structura polizaharidului capsular -13 serogrupe A, B, patologia uman A, B, C,Y, W135.
C, H, I, K, L, X, Y, Z, 29E, W135.
N. gonorrhoeae -structur asemntoare unei capsule
ncarcat negativ
Pilii Aderena, motilitatea, transferul de material
-structur proteic genetic
regiune intern NH2 terminal conservat Rezistena la aciunea PMN, mediaz aderena
extern -COOH terminal nalt variabil la celule epiteliale neciliate
Fosforilarea sau glicozilarea poriunii -COOH terminale
i asocierea cu o proteina PilC asigur diversitatea
antigenic
Porine proteine prezente n membrana extern
Por A i Por B prezente la N. meningitidis
Por B - prezent la N. gonorrhoeae
Proteine Opa (opacitate), (tulpinile de N. gonorrhoeae ce exprim Expresia acestor proteine este asociat cu boala:
aceste proteine sunt opace cnd cresc n cultur)
Proteine Rmp (reduse, modificabile)
Componenta lipooligozaharidica (LOZ) din structura membranei Lipidul A activitate toxica
externe
Ig A proteaza secretat de ambele specii
lacatamaza
Transferin binding proteina
Hemoglobin- binding proteina
Lactoferin-binding proteina
Formeaz pori sau canale pentru nutrienii ce ptrund n
celul i pentru reziduurile ce ies din celul
Por B este exprimat sub forma a dou clase antigenice
distincte PIA, PIB
Por B mpreun cu adezinele faciliteaz invazia
bacterian n celulele epiteliale
localizat: endocervicita sau diseminat:boala
inflamatorie pelvin
Stimuleaz secreia de anticorpi ce blocheaz efectul
bactericid al serului mpotriva N. gonorrhoeae
N. gonorrhoeae i N. meningitidis elibereaz spontan n
timpul creterii componenta LOZ i proteinele de
suprafaa, crescnd toxicitatea mediata de endotoxin
LOZ stimuleaz eliberarea de TNF
Cliveaz regiunea balama a Ig A 1
Hidrolizeaza inelul lactam al penicilinelor
Mediaza transferul de fier necesar activitatii metabolice
de la gazd la bacterie
 aspecte clinice
Patogen Pacienti importante Mortalitatea Sechele a,

Neisseria Adolescenti Debut acut 7-10 <1

meningitidis copii (6-24 h); rash
tegumentar
Haemophilus copii <5 ani Debut mai putin 5 9
influenzae acut; (1-2 dzile)

Streptococcus Toate varstele, Debutul acut 20-30 15-20

pneumoniae in special copii urmeaza
<2 ani si batrani pneumoniei si/
sau septicemiei
la batrani

a: % se refera la cazurile tratate

 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria meningitidis
colonizarea mucoasei respiratorii
invazia local
bacteriemia, favorizat de prezena capsulei
alterarea barierei hemato-encefalice
inflamaia n spaiul subarahnoidian
creterea presiunii intracraniene

Activarea mai multor cascade inflamatorii

datorit eliberrii unor cantiti importante de endotoxin
pot conduce la:
- instalarea unui sindrom de coagulare intravascular
diseminat
- o evoluie nefast spre deces
Manifestari clinice
Nespecifice febra, indispozitie cefalee
Tardive meningism, fotofobie, varsaturi, semne de iritatie
meningeala
Meningismul poate lipsi la debutul bolii, la pacienti comatosi,
imunosuprimati sau cei cu ciroza hepatica
Tegument- petesii meningita
Noduli Osler endocardita bacteriana
Rash + insuficienta cardiovasculara + CID- sepsis fulminant
meningococemie (Stafilococi , Streptococi)
PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria meningitidis

Meningit redoare de ceaf

 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria meningitidis

Meningit erupie cutanat

Glucoza (mg/
Proteine (mg/dl)** WBC(cel/L)
dL)*

5-100
50-250 100-1000
Valori > 1000 debutul
meningita
normale < 18 >250 meningita meningita meningitei
bacteriana
meningita meningita virala bacteriene
virala,
meningit bacteriana bacteriana Boala Lyme bacterian meningita virala
meningita
a virala neurosifilis a neurosifilis
TBC
meningita TBC
 Etiologie bacteriana Cand este indicat PCR Teste / metode preferate
Patogeni comuni Frotiu pozitiv colorat Frotiu Gram, cultura
(Streptococcus Gram , cultura negativa,
pneumoniae, Haemophilus inaintea inceperii
influenzae) tratamentului

Pretentiosi (Mycoplasma Suspiciune clinica PCR +/ cultura negativa

spp, Brucella spp)

Mycobacterium Ocazional (Lab. Ref.) frotiu ZN , cultura

tuberculosis

Leptospira Rar Dg. serologic

Borrelia burgdorferi Da Dg. serologic, PCR

(Lyme)

Treponema pallidum Nu Dg. Serologic ,LCR VDRL

(syphilis)
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL

MENINGOCOC
Omul este singura gazd natural
~ stare de portaj nazo-faringian
Transmitere:
- cale aerian (picturi Pflugge) in condiiile unui
contact apropiat
Contagiozitatea - mare
Receptivitatea - mai mare la:
- copii sub 5 ani
- pacieni cu deficiene ale factorilor
complementului
- persoane instituionalizate
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL

MENINGOCOC
Tratamentul preventiv al purttorilor
~ cu rifampicin
~ pentru contacii din:
- familie
- colectiviti inchise in cazul apariiei unor
cazuri de meningit
Vaccinarea este posibil doar pentru unele serogrupe
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae

ptrunderea in organismul receptiv

ataare de mucoasa genito-urinar / ocular
penetrare in celule
multiplicare
invazie spre spaiul subepitelial
local supuraie acut
In timp - invazie tisular care poate conduce la instalarea unor
fenomene inflamatorii cronice i la apariia fibrozei, in special in
cazurile netratate.
gonoree/ blenoragie
 PATOGENIE. BOALA LA OM
La brbai:
~ uretrita gonococic Neisseria gonorrhoeae
- secreie galben-verzuie, cremoas
- dureri la miciune
* in lipsa tratamentului, -invazie epididimi eventual fibroz -stricturi uretrale
La femei
localizare endocervical
se poate extinde la nivelul uretrei, vaginului, glandelor Bartholin, trompelor
uterine
posibilitatea apariiei unor fibroze i obstrucii -sterilitate

Cervicita gonococic
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae
Complicatii

Infecia netratat -femei

~ pe cale ascendent: salpingit, abces tubo-
ovarian, boal inflamatorie pelvin
- sarcina extrauterin
- sterilitate
oftalmia gonococic (ophtalmia neonatorum)
- prevenire - instilaiide soluie de nitratde Ag 1% in
sacul conjunctival al nou-nscutului
gonoreea ano-rectal
faringita gonococic
PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae

Conjunctivita gonococic
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae

Rareori -diseminare pe cale sanguin (bacteriemie)

~ apariia:
- unor leziuni dermice
- artrite
- tenosinovite gonococice
- endocardit (mai rar)

 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL

GONOCOC
profilaxie specific - nu exist
controlul infeciei gonococice:
- educaia sexual
- depistarea, tratarea i supravegherea
infectailor/contacilor
 DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produs patologic:
N. meningitidis; LCR, snge, secreie nazofaringian
N. gonorrhoeae; la brbat-puroi/secreie uretral; la femeisecreie de la nivelul glandelor
Bartholin/col uterin
Transport -rapid la 37C (de preferat nsmnarea la patul bolnavului)

Frotiu: LCR centrifugat/ secreie uretral colorat A.M./Gram/Picke-Jacobson coci in diplo,

reniformi, ncapsulai, intracelulari i extracelulari albatri/roii/albatri i protoplasma PMN
roz (Fig.10.1.)
Cultur
Cultivare pe medii de cultur prenclzite la 37C (dac nu se respect condiiile bacteriile se
autolizeaz): geloza-snge, geloza-ser, geloza-ascit, Muller-Hinton, geloza-chocolat, Thayer
Martin VCN (vancomicina, colistin, nistatin) n atmosfer de CO2: 5% N. meningitidis; 10-30%
N. gonorrhoeae
Identificare:
diplococi Gram negativi (roii)
PCR test
caractere de cultur-colonii S culoare cenuie, cu hemoliz tardiv pe geloza snge (N.
meningitidis), fr hemoliz (N. gonorrhoeae)
oxidazo+ (n prezena citocrom oxidazei C, fenilendiamina ce impregneaza hrtia de filtru
devine neagr)
N. meningitidis: oxideaz glucoza, maltoza
N. gonorrhoeae: oxideaz glucoza
catalazo+
identificare serologic (aglutinare pe lama cu seruri polivalente i monovalente) pentru N.
meningitidis
 Tratament

N. meningitidis; Penicilina penetreaz bariera hemato encefalic numai n condiii de

inflamaie acut a meningelui.Contacii necesit profilaxie cu rifampicin,
ciprofloxacin sau ceftriaxon .
Profilaxie: vaccinarea la copii cu vrsta ntre 11 i 18 ani cu o doz de vaccin ce
conine un conjugat proteic polivalent polizaharidic eficient mpotriva serogrupurilor
A, C, Y, W135.
N. gonorrhoeae; Ceftriaxon + Azitromicina 1 saptaman pentru tratarea eventualei
coinfecii cu Chlamydia trachomatis; penicilina nu se utilizeaz datorita apariiei
rezistentei, asociat cu rezistena la tetraciclin, eritromicin, aminoglicozide.
Profilaxia conjunctivitei neo natorum cu 1% nitrat de argint, 0,5% eritromicina, 1%
tetraciclin
Neisseria Sugar
Reac2ons

Glucose Maltose Sucrose Lactose
N. gonorrhoeae
+ 0 0 0

N. lactamica
+ + 0 +

N. meningi1dis
+ + 0 0

N. sicca
+ + + 0

N. avescens
0 0 0 0

Moraxella
catarrhalis 0 0 0 0

 Familia Enterobacteriaceae

Genuri principale: Escherichia------------specii E. Coli

Klebsiella----------------------K. Pneumoniae
Proteus--------------------------P. Mirabilis; P. Vulgaris
Salmonella ---------------------S. typhi
Shigella--------------------------Sh. Dysenteriae, Sh. Flexneri
Yersinia -------------------------Y. pestis, Y. enterocolitica

 Fam. Enterobacteriaceae>40 genuri/150specii,subspecii
Clasificare
: str.ag; proprietati biochimice; hibridizarea acizilor nucleici, secventiere

< 20 specii implicate in patologia umana->95% din infectii

microorganisme ubicuitare: sol, apa, vegetatie, , flora intestinala

om/animale
> 30-35% din totalul septicemiilor
> 70% din infectiile urinare
infectii intestinale
Salmonella typhi, Shigella sp, Yersinia pestis- patogeni
Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Proteus mirabilis
oportunisti( comensali)
Bacterii comensale care devin patogene prin achizitia de factori de
virulenta plasmide, bacteriofagi- E.coli asociata cu gastroenterita

Transmiterea infectiei-
- de la animal , Salmonella, Shigella
- purtator uman , Shigella sp, S. typhi
- endogena in organisme susceptibile, E. coli

 Caractere generale

bacili gram- , dimensiuni (0.3 to 1.0 1.0 to 6.0 m)

ag. comun (enterobacterial common antigen),
imobi capsulati (Klebsiella, Yersinia),
imobili necapsulati( Shigella)
mobili cu cili peritrichi (E.coli, Proteus, Salmonella),
pili comuni adera la receptorii gazdei
pili sexuali- conjugativi- tranferul materialului genetic
nu formeaza spori
aerobi facultativi anaerobi
medii diferentiale- geloza sange; selective
nevoi nutritive minime
fermenteaza glucoza.
catalazo +
oxidazo-
fermenteaza lactoza (e.g., Escherichia, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter,
Serratia spp.)
nu fermenteaza lactoza/ foarte incet ( Proteus, Salmonella, Shigella, and
Yersinia spp)
E. coli- cili peritrichi
Salmonella typhi hemocultura , coloratia bipolara caracteristica Enterobacteriilor
LPS- termostabil antigen major de perete : ag.O; core polizaharidic = ag. comun tuturor
Enterobacteriilor ; lipid A
ag. comun prezent ca un glicolipid liber in membrana externa

Clasificarea serologica este bazata pe trei grupuri majore antigenice :
- ag. O somatic polizaharidic (prezent la fiecare gen/ reactii incrucisate ( Salmonella cu
Citrobacter, Escherichia cu Shigella).
-ag. capsular K- termolabil
- ag. flagelar H- termolabil / absent/ variatie antigenica/ prezent in 2 faze
detectarea ag. reactii de aglutinare cu anticorpi specifici

Exista genuri ce poseda ag. comune :

E. coli K1 antigen prezent la Neisseria meningitidis si Haemophilus influenzae
K. pneumoniae reactioneaza incrucisat cu Streptococcus pneumoniae.
Factori de virulenta asociati cu Enterobacteriile
endotoxina/ lipidul A manifestari sistemice ; activarea C, eliberarea de
citokine, leucocitoza, trombocitopenie, CID, soc,
Capsula- antifagocitar- ag hidrofilic respinge suprafata hidrofoba a
fagocitelor
Variatia antigenica- exprimarea sau nu a structurii ag.
Sistem secretor III
Sechestrarea factorilor de crestere producere de chelatori de Fe
(enterobactin)
Rezistenta la efectul bactericid al serului + factori care se leaga de C
Rezistenta antimicrobiana + plasmide transferabile

O varietate de bacterii au un sistem efector comun pentru eliberarea factorilor

de virulenta cand vine in contact cu celula eukariotica tinta cunoscut sub numele
de sistem secretor tip III ca o seringa moleculara formata din aprox 20
proteine (Yersinia, Salmonella, Shigella, enteropatogenic Escherichia,
Pseudomonas, Chlamydia)
Genul Escherichia
Epidemiologie: septis , ITU, infectii intraspitalicesti, gastroenterite

(EPEC, ETEC, EHEC, EIEC, EAEC)
Colita hemoragica, sindrom uremic hemoragic EHEC
Cele mai multe infectii sunt endogene pacientii cu imunodepresie
Meningita neonatala specia cu K1
Infectii intraabdominale- perforatie intestinala
Enteropathogenic E. coli (EPEC) Intestin subtire
Enterotoxigenic E. coli (ETEC) Intestin subtire
Enterohemorrhagic E. coli
(EHEC)
73000 infectii/6o decese/an
USA
-Ingestia < 100 bacterii
cauzeaza boala
-> 50 serogrupuri deEHEC
-- majoritatea O157:H7
-EHEC care produce
( bacteriofag lizogen)
-toxina Shiga (Stx-1/Stx-2,
sau ambele)
Enteroinvasive E. coli (EIEC)
O124, O143, O168
Genele plnv
Enteroaggregative E. coli
(EAEC)
Transmitere fecal-orala
Incubatie 1-2 zile
Recuperare in 3-4 zile
Intestinul gros
Simt medie- colita hemoragica
Consum de carne de vita neprelucrata
termic , lapte nepasteurizat, suc de
fructe ( cidru din fructe contaminate cu
fecale de vite)
3-4 zile incubatie
Recuperare in 4- 10 zile dar sdr. HU
complicatie serioasadecesul in 3-5% din
pacientii cu sdr. HU, sechele: afectare
renala, HTA, SNC
HU- asociat cu toxina Shiga distruge
celulele endoteliale glomerulare
Intestinul gros
Intestin subtire
diaree copii apoasa fara sange ,
Diarea calatorilor, copiilor, apoasa,,
crampe,
greturi, subfebrilitate, varsaturi
- Similara cu holera dar
simptomatologie redusa
Initial apoasa apoi hemoragica
(30-65% din pacienti) , crampe
abdominale, subfebrilitate poate
progresa spre sindromul uremic :
afectare renala, trombocitopenie ,
anemie hemolitica la 5-10% din copiii
infectati < 10 ani
Febra, crampe, diaree apoasa ,poate
progresa spre dizenterie , scaune cu
sange
Diarea calatorilor, copiilor, apoasa,
varsaturi , subfebrilitate
GENUL KLEBSIELLA
Specii principale:
K. pneumoniae, K oxytoca pneumonie lobara ( alcoolici)- distructii necrotice ale spatiilor alveolare ,
formare de cavitati , sputa sanguinolenta
: K. ozenae: rinita cronica atrofica
:K. rhinoscleromatis- boala granulomatoasa nazala
K. granulomatis- granuloma inghinala ( endemica in Noua Guinee, America Sud, India,
Vietnam, Africa, Australia
Transmitere sexuala/ trauma geniala
Incubatie saptamani-luni

Dg: colorarea tesutului recoltat din leziune col Giemsa, Wright- bacili mici in
citoplasma histiocitelor , PMN / 1-25 bacterii/PMN ; tratament tetraciclina,
eritromicina
 CHROMagar

Klebsiella pn.
E. coli geloza sange.

Klebsiella
pneumoniae
geloza sange
MacConkey agar.
Proteus colonii in culoarea mediului
E.coli colonii roz
Proteus mirabilis
geloza sange

fenomenul de demarcaie Dienes, pe geloz simpl L

MacConkey Agar

Salmonella typhi: Shigella sonnei: Proteus vulgaris

 - / +
Indole Test: Klebsiella pneumoniae: indole negativ as -Ureaza test
(stanga), E. coli : iindol pozitiv (dreapta)

Motilitate : staga mobil , centru neinsamantat,

dreapta imobil
TSI Simmons citrate agar

Fig.11.8. Teste biochimice: a) TSI (triple sugars iron): glucoz, lactoz, rou fenol, citrat
feric), 1a) glucoza +, lactoza -, H2S+, 2a) glucoza +, lactoza +, H2S -, b) mediul Simmons
(testeaz utilizarea citratului ca unica surs de carbon), 1b) negativ, 2b) pozitiv, c)
mobilitate, indol, ornitindecarboxilaza, 1c) imobil, indol -, ornitindecarboxilaza -, 2c) mobil,
indol +, ornitindecarboxilaza+, d) MIU (mobilitate, indol, ureaz), 1d) imobil, indol +, ureaza
+

1a 2a 1b 2b 1c 2c 1d

1. glucoza , lactoza+, culoarea roie vireaz spre galben, H2S+, culoare neagr n poriunea
dreapt a tubului; producere de gaz, mediul este deplasat n sus sau apar fragmentari ale
mediului
2. imobil, creterea sub forma unui con cu varful n jos pe traiectul de nsamanare
3. mobil, cretere n toat masa mediului, aspect difuz
4. indol+, hrtia de filtru umezit cu reactiv Kovac devine roie
5. ornitindecarboxilaza +, culoarea mediului devine mov
6. ureaza+ , culoarea mediului se intensifica
 FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE. DIFERENTIEREA BIOCHIMIC A SPECIILOR DE
INTERES MEDICAL
+
reac

Enterobacter
Edwardsiella

Providencia
Escherichia

Salmonella

Morganella
Citrobacter
ie

Klebsiella

Ewingella
Yersinia
Shigella

Serratia

Proteus
Testul/ substratul pozit
iv, -
reac
ie
Glucoza-gaz TSI + - + + + + + d + D d - - nega
tiv,
Zaharoza d D - - d + + + D d - D - d:
Lactoza + D - D d D d D - - - + reac
Citrat (Simmons) ii
- - - + + D + + d + - - +
pozit
H2S/TSI - - + + D - - - + - - - - ive
Indol + d + - D D - - D + + D - varii
nd
Lizin
d - + + - D D + - - - - intr-o
decarboxilaza
prop
Ornitin
d D + + D - D + D - + D - orie
decarboxilaza de
Fenilalanina
- - - - - - - - + + + - - 10-
deaminaza 90%
Ureaza - - - - D D D - + D + D - la
Mobilitate - spec
d - + + + - + + + + + O +
37 C iile
din
genul respectiv, D : reacii diferite date de speciile din cadrul genurilor
E.coli
Produs patologic: urina, materii fecale, snge, puroi, exsudate
Urina recoltat naintea nceperii tratamentului antibiotic, din poriunea mijlocie a jetului dup
toaleta organelor genitale externe.
Materiile fecale recoltate cu sonda Nelaton sau din scaunul emis spontan-(produsul suspensionat
n ser fiziologic steril sau n mediul Carry Blair)
Frotiu: examen microscopic din urina centrifugat, sedimentul examinat ca preparat proaspt
lam lamel ( evideniaz mobilitatea, elementele celulare, srurile, leucocitele) sau frotiu
fixat i colorat Gram
Examenul macroscopic: nu d informaii asupra cantitaii de germeni, turbiditatea poate fi
urmarea precipitrii unor substane din urin (fosfai, urai)
Cultivare pe medii de cultur la cel mult 1h de la recoltare i dup o prealabil agitare
(UROCULTURA)
UROCULTURA - cantitativ: determinarea nr. germeni/ml urin
a. Metoda diluiilor seriate n placi; b. Metoda ansei calibrate; c. Test Uricult
diluii zecimale n ser fiziologic:1/10; 1/100; 1/1000; din fiecare diluie se pun 0,1 ml pe
suprafaa a 2 plci Petri cu geloza snge i Mac Conkey-incubate 37C, 18-20h. A doua zi se
numr coloniile izolate dezvoltate pe mediile de cultur
calcularea nr. germeni/ml urin=nr. colonii izolate x diluiax10, se face media pentru fiecare
tip de mediu, rezultatul=media cea mai mare obinut pe mediul fr inhibant (geloza-snge)
2 anse
volumul ncarcat de o ans=0,01ml urin ce corespunde diluiei 1/100, intern al ansei=5mm
volumul ncarcat de a 2 a ans=0,001ml ce corespunde diluiei 1/1000, intern al ansei =2,5mm
aceeai placa servete pentru cele dou diluii- pe o jumtate se descrc ansa ncarcat cu
0,01ml iar n cealalt jumtate ansa cu 0,001ml
nr. germeni/ml urina=nr. colonii izolate x100 sau cu 1000; se face media celor doua diluii
INTERPRETARE:
0-10 000 bacterii/ml-contaminare n timpul recoltrii
10-100 000 bacterii/ml infecie probabil
>100 000 bacterii/ml (10 5 UFC/ml) infecie sigur
Uricult-lama de sticl cu mediu de cultur uscat (geloza sau geloz lactozat) care se
umezete cu urina pe fiecare fa.
Interpretarea se face in funcie de intensitatea culturilor n raport cu etalonul
Identificare
- caractere morfotinctorialebacili Gram-
- caractere de cultur - bulion: crestere de tip S cu tulburarea uniform a
mediului, geloza simpl: colonii S rotunde, bombate, opace; medii difereniale: colonii
lactozo+: AABTL-colonii galbene; Mac Conkey-colonii roii
- caractere biochimice: medii MIU, TSI, Simmons- fermenteaz: glucoza, lactoza,
zaharoza cu producere de gaz; indol+, H2S-, ureaz-, citrat-, oxidazo-, tulpinile
responsabile de infeciile intestinale sunt mobil si cele responsabile de infeciile
extraintestinale sunt imobile avnd capsul polizaharidic
Identificare serologica - serogrup/serotip cu seruri anti O, H, K
Tratament in funcie de severitatea bolii in cazul infeciilor urinare, ampicilina,
biseptol; in cazul infeciilor intraspitalicesti, cefalosporine, fluorochinolone,
aminoglicozide, carbapeneme
EHEC
Cultivare pe Mac Conkey ce conine sorbitol; tulpinile EHEC nu fermenteaz
sorbitolul dar exist i O157 care fermenteaz
Cultivare pe Mac Conkey urmat de identificarea toxinei
Nu se recomand tratament antibiotic ci numai suportiv deoarece ar putea prelungi
portajul intestinal i predispune la complicaii (SHU)

UROCULTURA- cantitativa-nr. germeni /ml urina a. Metoda dilutiilor seriate in placi;b. Metoda
ansei calibrate; c. Test Uricult
dilutii zecimale in ser fiziologic:1/10; 1/100; 1/1000; din fiecare dilutie se pun0,1 ml pe
suprafata a 2 placi Petri cu geloza sange si Mac Conkey-incubate 37C 18-20h. A doua zi se numara
coloniile izolate dezvoltate pe mediile de cultura-
nr. germeni/ml urina=nr. colonii x dilutiax10
se face media pentru fiecare tip de mediurezultatul=media cea mai mare obtinuta pe mediul fara
inhibant(geloza-sange)
2 anse volumul incarcat de o ansa=0,01ml urina ce corespunde dilutiei 1/100--intern al
ansei=5mm
- volumul incarcat de a 2 a ansa= 0,001ml ce corespunde dilutiei 1/1000--
intern al ansei =2,5mm
aceeasi placa serveste pentru cele doua dilutii- pe o jumatate se descarca ansa incarcata cu
0,01ml iar in cealalta jumatate ansa cu 0,001ml
nr. germeni/ml urina=nr. coloniix100 sau cu1000; se face media celor doua dilutii
INTERPRETARE: 0-10 000 bacterii/ml-contaminare in timpul recoltarii
10-100 000 bacterii/ml infectie probabila
>100 000 bacterii/ml infectie sigura
Klebsiella
Produs patologic: sputa, exsudat nazal, urina, secreie de la nivelul leziunii
granulomatoase
Cultivare medii lactozate, ADCL, AABTL, Mac Conkey
Identificare
- cocobacili Gram
- colonii mucoide M
-biochimic: TSI, MIU, Simmons: glucoza+, lactoza+, imobili, oxidaza -,
citrat+, indol -, exceptie K. oxytoca: indol +
-serologic: reacia de umflare a capsule (80 serotipuri)
-inoculare la oarece- septicemie (amprenta ficat/splina, colorate albastru
de metilen, bacili nconjurai de halou luminos care evideniaz prezena
capsulei)
Tratament: multe specii sunt producatoare de lactamaze cu spectru
extins (ESBL)
- se utilizeaza carbapeneme si fluoroquinolone
Proteus

Produs patologic : urina, puroi, exsudate purulente, materii fecale, lichid de

vrstur, aliment suspectat
Cultivare: ADCL, Mc Conkey, bulion, geloza 2%, IM
Caractere de cultura
-dezvoltare rapid pe medii peptonate lichide cu degajare de miros
caracteristic de putrefacie, tulbur uniform bulionul
- pe mediile gelozate 2% fr inhibitori apare fenomenul de invazie sau
carare (de la locul nsamanrii cultura se extinde pe toat suprafaa
plcii/ tubului sub forma de valuri succesive); dac pe placa se nsamneaz
n locuri diferite 2 tulpini de Proteus care migreaz, la locul de ntlnire
apare o linie de demarcaie, fenomenul Dienes
- pe mediile slab i moderat selective (ADCL, Mac Conkey) - colonii izolate
lactozo-, S
- pe IM , ADCL coloniile pot avea uneori centrul negru - aspect de ochi de
pisica
-caractere biochimice: MIU/TSI/ Simmons: fermenteaz glucoza+ gaz;
lactoza-; H2S+; ureaza+, indol- (P. mirabilis), indol + (P. vulgaris); oxidaza -
(caracterele biochimice subdivizeaz genul n 4)
Tratament - se folosesc asocieri cotrimoxazol, gentamicina, kanamicina
 Salmonella Produs patologic , materii fecale:
-la bolnavi- din scaunul emis spontan (nu se administreaz purgativ-crete riscul
perforaiei intestinale)
-la purttori- dup administrare de purgativ salin (MgSO4) - din al 2/3 scaun
dac nsamanarea nu se face n max 2 h se folosete mediul de transport
Cary- Blair
mbogairea obligatorie- concomitent 2 medii: cu selenit acid de sodiu i
tetrathionat
nsamantarea pe medii selective-nalt: Wilson- Blair; moderat: ADCL, SS,IM,
slab: Mac Conkey, EMB ( eosin methylene blue agar)
Identificarea: repicarea coloniilor lactozo- de pe mediile selective pe mediile
multitest TSI, MIU, Simmons
- caractere morfologice: bacili Gram-, cu cili peritrihi, necapsulai, nesporulai
- caractere de cultur: se dezvolt bine pe medii simple- n 6h n mediile lichide i
24h pe medii solide colonii S
- medii de mbogaire selenit acid de sodiu: Muller- Kauffmann
- geloz-snge- nu produc hemoliza
- medii selective lactozate: lactozo- , colonii n culoarea mediului (ADCL,
AABTL), Istrati Meitert IM, la 48 h colonii cu margini semitransparente, bombate
i centrul negru, geloza Wilson Blair, la 48h colonii negre opace cu suprafaa
rugoas, margini neregulate cu halou i luciu metalic.
- caractere biochimice: fermenteaz glucoza+ gaz; H2 S+; indol-; lactoza-;
zaharoza-;oxidaza-
- identificare serologic: aglutinare pe lama-seruri de grup i tip (anti O, H, Vi)
Tratament
in cazul afectrii sistemice: fluorochinolone (ciprofloxacin); aminoglicozide;
tetraciclina; cloramfenicol; biseptol;
in cazul gastroenteritelor nu se administreaz antibiotic deoarece crete
perioada portajului intestinal
Lizotipia

Tip Febr tifoid/ Sptamna de boal

determinare
S. Typhi
S1 S2 S3 S4 Convalesceni Purttori
cronici
hemocultura +++ ++ + +/- - -
coprocultura + ++ +++ + +/- +/-
urocultura - +/- + + +/- +/-
bilicultura nu se nu se nu se nu se +/- +/-
recomand recomand recomand recomand

medulocultura + + + +/- nu se recomand nu se

recomand
Dg. -la bolnavi/ convalesceni/ purttori cronici- evidenierea Ac anti O/H/Vi i stabilirea titrului
serologic -reacii de aglutinare n tub (titrul anticorpilor se urmrete n dinamic)-grunji de aglutinare mici
i stabili (aglutinare O/Vi); mari i instabili (aglutinare H)
Ac anti O apar primii n cursul bolii- titrul semnificativ>1/160
Ac anti H apar n cursul bolii- titrul semnificativ >1/160
Ac anti O i H se determin prin analiza seric calitativa (ASC)
Ac anti Vi apar trziu la sfritul bolii persistnd luni/ani- titrul semnificativ>1/40 folosit la
diagnosticul retrospectiv al strii de purttor
ASC +/- ++ +++ +++ +++ nu se
recomand
Vi nu se nu se nu se nu se +++ +
recomand recomand recomand recomand
Shigella
Recoltare: naintea nceperii tratamentului an2bio2c
-din scaunul emis spontan (dizenteria acut)
-sonda Nelaton nr. 16-18 din colonul sigmoid pe o distan de 15-20 cm la adult i
10-15cm la copil/ rectosigmoidoscopie (dizenteria a2pic/bolnavi/purttori cronici)
Coprocitograma-evidenierea >75%PMN pe fro2u - diagnos2c infecie cu
enterobacterii invazive
CulAvare medii selecAvo difereniale: IM, SS, ADCL, Mac Conkey, AABTL, CLED
IdenAcare
- fro2u din cultur: bacili Gram-
-caractere de cultur: cretere S, colonii 1-2mm lactozo-
-caractere biochimice: glucoza+ fr gaz; lactoza-; zaharoz-; H2S-; ureaz-; citrat-;
indol variabil; oxidaz-; imobil
-idenAcare serologic de grup si Ap: aglu2nare seruri polivalente/monovalente (A,
B, C, D)
Tratament: ciprooxacin, azitromicin, trimetoprim, sulfametoxazol
Enterobacter, Citrobacter, Serratia Morganella
Infeciile produse de bacterii din genurile Enterobacter, Citrobacter,
Morganella i Serratia sunt rar ntlnite la pacieni imunocompeteni i apar ca
infecii nosocomiale la nou nscui i pacieni imunodepresai.
Enterobacter aerogenes si E. cloacae sunt cele mai importante specii implicate
in patologia uman. Infectiile cu enterobacter au fost asociate si cu
administrarea intravenoasa a lichidelor contaminate. E. sakazakii a fost
implicata in producerea meningitei neonatale.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Produs patologic: puroi, sputa, urina
Identificare
- biochimic: glucoza+, lactoza+, H2S-, mobil, citrat +
aerogenes decarboxileaza lizina nu arginina
E. cloacae - decarboxileaza arginina nu lizina
Tratament : carbapeneme
Speciile sunt rezistente la cefalosporinele de prima generatie si dezvolta
rapid rezistenta la a doua si a treia generatie