Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Enciclopedia Ilustrata A Familiei Vol09

    Uploaded by

    camelia
    8 views65 pages
    Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol09

    Original Title

    19052219 Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol09

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol09

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    8 views65 pages

    Enciclopedia Ilustrata A Familiei Vol09

    Uploaded by

    camelia
    Enciclopedia Ilustrata a Familiei Vol09

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 65
    Colectiile Cotidianul EDUCATIVA se ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A PUGS 1 PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR 5.000 DE ARTICOLE BOGAT ILUSTRATE Dorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI NS VOLUMUL 9, ITALIA $I MALTA — MASINI $1 CAMIOANE Locuitorii Majoritatea italienilor sunt romano-catoliei Kala ae ‘onsecinga, pugne tension iner-raiale, ins’ exist un conflict intre Nordal prosper $1 Sud mai stra. In anii'50 51760, economia subredi a Forae mule italien si lucreze as Industria Irlia are pine resurse natu ens Fora sa calificath de ‘mune’ tanstorma materile prime din import in mirfurt Sofisticate. Produsele expor fare in cele mai mari cant sune automobilele, electro nicele, imbricimincea, {ncilgimintea textile Telia este renumiea penera inovagiles still produselor Statul Vatican Vaticanul, flat in central Rome, ‘ste cel mai mie stat independent din lame, Este central mondial al «eligii comano-caolie, iar Papa este seful seatul Dare ESENTIALE VATICAN, Suwa 0b niet tT. CUETURA CRESTINISM DESIGN TALia gt MALTA pentru spectator. Agricultura orev gies ati Ole rd Inisline, de lima ad Designal f “ik deeb inion design imbcimine Cac de mod din iana, SETURL sunt ele din aod Sie San Marino ‘Cocogat in Apeninii de Nord, San HII Marino afoseintemeiar in secolul IV desi cste cea mai veche epublick din lume. In flecae an, San Marino organizeazi un faimos Grand Prix Dare ESENTIALE SAN MARINO Furora Eurora, Frstivatunt Timpul liber italienlor unt fb, tapi pile open Teel fe mt paces joacevlet Cele de cai Sunt un spore popular z le sune presirate cu Ferme mic, afacri de familie producitori de masline si ulei de Carmavalul icles doeape ipl pene Mincarea si baurura (ae dnt inc aloe roping pc wn pde shat sr Da re ruc, cali esee de portocale Malta # yy Avczate la jumitatea distangeidinere Europa si Africa, insiele achipelagului male a fost spine deSuan pint ciara indepen! in 1964 Principal suse Suomaraga Gk! Grand Harbour Marc prt in a Valles | | | L fase, U wea, Vutcant 499 ITALIA, ISTORIC Opintoard CENTRU al marelui Imperiu Roman, Italia a fost divizati cea mai mare parte a istoriei sale, Majoritatea orayelor italiene erau independente unele fai de celelalte, iar puterile | strdine conduceau intinse regiuni ale garii, Uncle | orase, precum Venetia, Florenta si Bolonia, au devenit puteri de sine stititoare. Datorita bogitiei acestora, armatele spaniole, getmane gi franceze au luprat timp de secole pentru a le cuceri. Abia in anul 1861, Italia a devenit 0 sari unit’, eliberata de stapanirea striina. Ascizi, Italia este printre garile din fruntea Uniunii Europene. Medi Familia S00 a Tealia unita Inere 1860 si 1861, statele separate anterior svat unit sub regele Vitor Emanuel Il al Piemontulai, In 1866, austrici as fost iagonigi din Veneya, ia in 1870, Papa a Romei. Pencru prima dati, dup multe seco Trala ea liberd de sedpanirea strand Dow ‘eee fais pda talbog ore de opt i ils Mei sat ate pierdut conerolul supra teritorilor din jurul rind cei apn Mame Ted npr incall VE Oragele-state italiene I Ea recent Spas ta Fa tne eps nal calor XIV XV, lanes a ef ater: eet cord ck dela Roma, iat nordul era aleSeie din mai mulee de Medici Veneqia lnarboie comer eligi pe Cae Pala Dogs, Venetia Garibaldi Inna 186, panel talan Gieppe Gaal (19071882) s aig di ‘Geno 0 dla vole Cine Roy, Pui sk ‘ronal Neola Sit ost opt ine deanna A Tomb fa moderne le, Iealia modern’ are Cavour ee 7 (din T852,a ow ul dnc cele a creme es dagewey feet rin res poate oi namic ovens units poclama anie an na mare, alten 1870. Unie a el Fascismul In 1922, Benito Mussolini a devenit primul-minisera al Ialic, El fusese fondocitor al Parcdal Fasc un grup ancisocalist care eredea in guvernarea Auroritar si exploata sencimencul iajional. Fascist au incurajat artele, inst au condus lala nepregitithcitre cel de-Al Doilea Rizboi Mondial k de pet conde dae ala sje pte feet pt ale are Been Indra mo sree veximeneae, ped op pote etic be ioe ce cect Spor 1957 I sexes Commie ein opainrs Tal es Ron Ea ne wes Main spore Fer Zara de Gicome Ball storie 144 Famine Meticcondace 18601861 lia ois ‘10 Viigo onda de Frentsanpessatity_albcondustes Pa peat 1494-1559 Fam pias Joel porn a ‘Atesderg Rome tal inget | | | | | Pra Reber Mondial 1852 Cone Card mul mises ama en Maman Funors, Euora, Guvemwrst Typemiut —Iupeniut RAzporvt Raznoiut —ReNAsTEREA Preeti’ eb nvkta SSSR MORES Tagant RSMO Ragan 500 1870 Reeser ro Ike devine op 1916-1918 alia laps lcs le din Anns a 1940 lal ec de pares Done bes Mond 1943 ein pre 1945 Mason ox cca IUDAISMUL PRIMA DINTRE MARILE RELIGII ale lumii care propoviduia credinga intr-un singur Dumnezeu este iudaismul, care a aparut in sec. XIII iHr. Adepyii acestei religii sunt evreii. In centrul iudaismului se afl4 Tora, textul sacru pe care Dumnezeu, Yahve, i l-a incredingat profetului Moise si vechilor israeligi. Deoarece au fost alesi pentru a avea aceasti revelatic, evreii se considera a fi poporul ales de Dumnezeu, avnd responsabilitatea de a impirtisi cuvantul acestuia restului umanitagii. De asemenea, evreii asteapta cu nerabdare momentul in care Dumnezeu il va trimite pe Mesia, care va % 4, aduce cu sine o eri in care tofi evreii vor fi unig in Israel si va incepe domnia lui Dumnezeu pe Pamant. | Evreii in lume | Asta exist aproximatv 145 milioane decwel in kane Majorca i por stabil gencalogia pin la ‘membrit unis dine tole dod tat srupur etic. Exel Sfooeei ane oxfam din Earopa Cental sande Ess vorbese limba nami alee ile Major cro din wcinttopomeam | Stace Unit ale Ameri sune cencemuoaivtg | cre agkenai, Cla grap ete renee | foe eee {icra "| provin din Spania si Poreugalia Ramurilefodatsmal ra onda ume ‘eapona xed mat mule (popu cam are fa care par ne ‘iin poe dow Ie bade Textele sacre Biblia evreiased se numeste Tanakh si confine 24 de cir scrse de tor diferit, cae a fose puse laolale in sec. X. Primele ci formeazi Tors. Exist, de asemenea, cig ale Profeilor i texte precum Psalm sat Proverbele. O parte distinct, care cuprinde invigicr, ‘comentari despre Biblic dezbateri poarth numele de mi rad nda Tet oe Talmud a orig Chivotal legit fom Chior Legian dlp res wit nsieagaghacpetc cue pda, pe prc dispre ili Corl agg a slips ede tpn pe sl mln Eis ce Temalar Sachi ontr ct pre ite ‘onr fane Lene bed cower ial inde eral pte Ira et era cee re Zag rin pnd gba ‘or ional ee ge a Accra ole de ig aba ‘ema. Ea cupid 63 porch Dianncsenpopraa a el ers ‘orl praca see nari Stoo ven cetigd Originea ‘Condutcitori strivechi, Avram, Isaac si Iacoy, au fose primii care au venerat un singur Dumnezeu, fiind fondatoriiudaismulu, Biblia povesteste cum uum acestora,fraclii, au fost neste az rE Cebdespi mort Veer Producieori Ineolpe panel ane rie pods Ince ana roi oan engi stu pene a produce and din Svan imple wo tkepeconamato, douse ‘in mail lop ec Adnan animale pecele CCicturile popolarionale sch poplin pes scream popu pe ile Popul de eming Sivan dn zona ac eee ‘cboar dupont de ‘pecsimun pr nt Ansel cid ‘Sneak ming ripe ce, St vneah ethaalne ce ‘Ssh mami le ‘rocind Vp atic Telbrareaeehlibralai Aandi ched eed wera fede dn Pace Pala vere perch x 0 Mnind cue a dpe rad Ao nth ae ‘hows cle Se dn cis ‘eeminres pei Forosinriza —HRANA fon 11405, ea VIETNAM, CAMBODGIA $f LAOS » LASCAUX, ws ISTORIA ARTEL LASERE si HOLOGRAME si ser VAG (O UNDA LASER poate tia ofelul a fel de ugor ca un cugit care taie o bucati de unt. Laserul este un dispozitiv care genereaza un fascicul de lumina extrem de putemnic, Cuvantul laser inseamna amplificare a luminii prin stimularea emisiei radiatiei (Laser Amplification by Stimulated Emission of Radiation). Toate lasercle produc fascicule cocrente de lumina. Lumina coerenti este foarte puri, ceea ce inseamna ci toate undele luminoase au aceeasi lungime, sunt sincronizate unele cu celelalte, deplasindu-se toate in aceeasi directie. Lumina laser poate fi folositi pentru a crea fotografi tridimensionale numite holograme. Theodore Maiman 11953 cna amescan Chae Towner ound In 1960 compan Cum functioneaza laserul Parteaesengild a uni laser este meal activ laser In medial activ se pompea energie, de obicei sub form de curent electtic sa lumina emisi de un dispoaitiv rnumit tub flash, Atom mediului activ absorb encrgia si emiefascicule eoerente de lumina. Lumina se reflecedinainte i inapoi, intre dou’ oglinz, devenind din nd iese din una dinere oglinai (cate reflects doar pargial) sub forma uni fascicl laser L ‘Medial activ ih sung. Aco ne lene un ‘eos (2). . Aplicatiile laserelor Hologramele Laserele as multe wile, deoarece pot produce o unds puernici de lamina uniform care nse disperseaza pe distanqe mari scare poate fi drecfionata foarte precis. Laserele se folosesc pent acti codurie de bare in supermarkee i, pentr a reproduce confinacl inscripfionat pe compact discun, pentru a ia fnta ue arme ji pentru a trimitesemnale prin fibre optic Hologramele sunt forografi ce par 3D). Acest idimensio ‘cu ajurorul a dows feluridiferiee de lumina dint-o und laser. Hologramele au multe utiliza permigindu-ne si vedem un obiect din ‘unghiur diferte Holografa Debieares incall | Anse ELECTRONICA ENERGIE FOTOGRAFIE LUMINA MeTALE —RAZEX —_ SUNETUL gIENREGISTRAREA {LAVOISIER, ANTOINE MARIE vs CHIME LACUSTE si GREIERI a CUNOSCUTE PENTRU SALTURILE LOR 4 fetiscricn dsonctde see pe cure becor, licustele verzi si greierii sunt printre cele mai | mati si mai deosebite insecte. Cei mai multi ‘Trasaturile unei lacuste verzi Licustele vezi au corpul lung, capal si ochii si piesele bucale ‘orientate in jos. Aripile anterioare lungs ingrosace oejeaz aiple posteioare delicate, pe care folosesc in principal pentru zbor. Lacutele sunt zburatori slabi si prefer’ si se deplaseze mergand sau ig folosese membre! fe posesioar kings ae sirind, Traiesc in principal pe payuni si in piduri tropicale, purer pentru aus : | dar unele specii eraiesc in deserturi si pester, iar altele firi — sparewune rece deariple aripi is fac adiposturi sub pimant. Lacustele teroare pent 3 coasts verzi tind si fie active in timpul zilei, dar greierii ies si se pun in migcare dupa kisarea intunericy- lui In multe parti snipe amc indie mate ip Me | es ae me | alelumii, faraicul porno ener pnt .3m nit de Cearapmpe Merle otra nial lor se aude pe tor Sastre Se timpul nopti. Mende jeri ‘Timpanul pe membre Saleul ume Greieri Sab ganache peak a Geir se seaman cu lcustele, de care ins it uni ora i neni poner Ione rp nae ma dliereniazd teva stu imporane:organde "lan senna an Neng csc Ta auditve seat pe membre, u peabdlomen,au Searches Dash mening ck ntene lung adesea mai lngidecitcorpurlelor, pi gil oran ess nga made fede emit sunetefrecindu-iaripile una de calles, be Vee reins: viene ah yig dt ape — ‘incon Pe perl pe Satine en meme ren lng Fe member Inmultirea a fea = Dapp le | Jn cimpalimperecher masculul, ined spate cpinale peo e mittaeteitety | benmtberictaeakl,, jebedee Serer, [ibveectdapli Rawat | méci pachete de spermé pentru aifer- ™*"" rode maar mal conser ‘Lplutsodemiladese. | liza oule, Apoiseaflosete ovipor Ie Mad ch al pecan isliipanacinster | tor aca pentrasplasagramest Alene Senate cee Stopes: | Su eeancu de ce 10 de nt prot So Seber in pimne sau in cupinile spat are See pe ewe de iy, | Yea af a pli Ipinile yi ‘arta lee lncinpeeit feck nple | Sci frunzele plancelor. Mici (ends stearate Rewra_ | SOPH anime (versiuni in fone ‘a amplifcasunetele, grein i react ‘miniarur ae rej mapa Al de deci arco | i lringilot vor ies din epic scree ‘ Kear ont Brave gt ‘Congo dade “ ere Nate ding pe | Gir cee Set dee amule oi ping ajung pmmcel Saeko’ | elma la dimensiunea de adule. oid cute in pi Greer afr sca peat. Spon sae moet ek Apirarea — = Lacysra comunk Nameroase cust ggrierian amenansitr ‘DE CAMP caus maroon ee pre x Depo rch Cpe Bima ede oberttic ~ = Sleeper Ald a mem Cinipaia beck peeroae viv coloete, Senos pecarele mics pentrua-si Posie Coloragistilucicoure Coloratia de avertizare | RAspiwpinea Europa | avertiza dugmanii. Existi sica- Grin de dis ‘Anunc cid se odihnepe, act liane Acct ewthconsunsplanee | 1 arar soneledeschie juste ca | Sener echo iinet prsietun charters ceteaticnaicia Dl Spear 0 "| Hangar SmuljddeGeigse taacinrthiek cmninaladege maetemegentee | fleet Srpulilacminkoae Metatenrremon fociccaeneinmyfomney Ueaacape pac | "Spm ie | frumorsancupindo. “ernest, Seornera TQESESESE | inns gine macaipinne . | P'ifim Rnel an faunicany —Anrnoroo: Camunay Fauna Fauna Instore | Donation uth 67h 516 LASTUNI st COLIBRI LASTUNII $1 PASARILE COLIBRI apartin aceluiasi Lastunii grup de pasiri Au picioare micuge, aripi in forma de Exist 92 de speci de coasi gi zboari foarte bine. Lastunii se hranese cu = insecte pe care le prind in aer, executind migciri de rotatie “= n at. Listuni se la viteze foarte mari. Nu ating pamantul decat foarte rar si isi hrnese, se imperecheart construiesc cuiburile in podurile si cogurile caselor sau in pesteri. ae Sen ae Principala sursa de hrana a pasarilor colibri este nectarul dulce al aterizeazi numai pentru florilor. Ele zboari din floare in floare si planeaza in drepeul florii in a depune oul, Lisi timp ce beau nectarul. In ciuda dimensiunii reduse, pisirile colibri Slcglobulti Adesea sunt zgomotoase si curajoase, Adesea au loc lupee pentru cele mai ingen’ pe tmp bune surse de hrana. ree zonele mai Pasarile colibri Exist aproape 300 de specit de pisii colibri, care nu trtiese deci in cele dow Americi Sunt cele mai pricepute aburitoare din lumea pasieilor. Pe Membre lings zborul normal, cle por si planeze Arp ings red un singur loc sau pot si zboate inapoi CColibrul eu coada-rachees mje pecs de cole maul te gor dec emee dr aise pare a creer poe. hor cl aren coul do se ge Cuiburile Giocal por olibe lastunilor Lande eaten iomunuts entra adna materiale pa nor ines feotolipiaee penta cab, cis mpm de 250% conseruiese adsposturi din materiale pe care le prind ‘cu ciocul gi ghearele, pe care apoi le lipese eu slivi Plutirea pasirilor colibri Arie bat de pa 90 LAsrunut srbiigicharefetie rn De edo merle cory Axia Aull, CEBURIS! From Pisin Coane witkeroare — zuunttoake — CVizern cANTEOARE ui Tid 517 LEI $1 ALTE FELINE SALBATICE —gceurite FELINELE SKLBATICE sunt Dini unei feline silbatice \ a specilizagi Ii fens Flin ben cory pei \ Simizer prada senipusese. Soseses ne Sead imag pcomeg ee chlibral, Au gheateascuie ‘curate pe cael folosese aie pentru ‘asupra ci din apropicre gio E Pe a imobiliza prada, cit pentru a se omoari muscandu-i giul sau capul. Exist a tps An eer eet bo 36 de specii de feline silbatice, care variazi Galgaed eure bac Soria de la pisica cu picioare negre de 2,2 kg pin’ ©. Snore flihlé Desist perce myjoritaeatimpului sol: flinele sibatice se capri cu deosebitd agile ‘Mbjortarea sunt animale soliare. k leoparai,irbisul se nuimesc feline silbatice | siporsi ragi, spre deosebire de pisicile mai suai deaiare Ran Coad lang mici, care pot doar s& toarcd. Multe feline ce (eu exon chil silbatice au fost vinate pin aproape de sbraleshpunsi disparic, unele pentru bland, altele pentra Sn 4 atacau vitele fermierilor. ‘iowa dept ci ‘Vancoarea Lei Lseiosnsonledechmpic unde sce ate animale care ise Leii sunt uncle diner cele mai puternice rane i Toate tanner: Taiac njpecilin Afi darmai emg ieee poker siren SSietungupreriecaresvoperqin spose oi wine non India. Maculdepigexcc spreapeo treme Se rtmystamat Vink lees omy povata fence Coane nextliersctackice SOS mAnipelenis FReulu odatcu vara, wecind dessa ope pasncpese cto egra Dao coume, scl par ma rea impresondnd ome innit al fe gas aa og ‘Organizarea socials Coan wri Rigetal ic cet din pes Ele inprchear cote o ig ot na ogee Hak, aveaercls2 putea Pos | bor pew i dle sacle Saito Toe tate nae | aera esos mectenicenopior female ncoman ; nee | seme a de ‘ . 7 ‘pitinpdeis |B Rigel pein o ‘iil pee ‘Seg one incl cre Aco comportuent nip nets Comal Est ope pur de tig car een pay ‘Serengeti -delimitar de India, Asia de Sud-Est, Siberia, Manciuris nee ari {Hedoneia. Tilsen ce cna ral mare fl ST silbarici, masculiajungind lao inalime de 110.cm Titan teornddae scr gerd Ia geabin yo gree de 280 de ig Pade sy, ‘ Neiman “dome Iabitarordmaimuarea suede hra on ds i Ino sclderesmgoarpopulpi de igh edad Fence dad ‘Shldar sp 26 ‘Sptimins Dou 12 poi dinBere | perenne Ln $LALTE PELINESALBATICE Leoparzii Leoparai risen cea mai mare parte a fii in sudul Ase pin Oriental Milocu. De fap, Leper sune cele mai rspindlte feline slbaie. co po Majortatealeopaailor eres in piu dar uni : wii por fined spe pigunilepgnararile : et impirite ale savaneos Sune egiritoriexcleni coada lor hang ajuindus-g meng’ echilibel Lepadal Dorm, se odihnese 5 ururese prada de pe crengile saree copacior. lana lor variaz3 del galben deschis pin la nega este acoperii cu pee, asigurind un aml ficient in amesteul de urbe’ i lumi din medi lor inconjurieor. Reproducerea bel meen pa npn gents ema lade nop ce fat a orn ma ts pene pee find ec cn emma pe eco ope ‘a pcs pamela an pind gd 2 depo cng Se dem pro Be du epi rps mocindodeiraa deca San ime pe le pl compre cea = ‘Spite, Dap perc depen 3 hn Habitat Cle mai multe feline sibatie tries in pid, car as adapt la condi de vag diverse, corm ar fi deerur, latin, pun mang. Psica ni sipurilr, de exempl, tigre in deere gi stin tone apa de cae are nevoie din prada s. Are pee ufe groase pe lbe pentru ase putea mijea rapid penispul mosle Pisca pesca ret in maint sia invijacs vanezeseogand peti afar din apa Feline de pure Fold & pea cea ba ings cpe poussins senile Newel pectin pdoyi Gheparzii Cu picioarl or ng, opel mic constiuia supl,ghepaal sunt cle mai rapide animal de pe teat Por alerga ex iter de pn la 100 km/h Femelcle es de obicesingure, ar masculi in ropa de 45 indivi de obi fas In Abc, mai exis doar 9000-12.000 cone de ghepers din ca ralburisor Bs lEED. Ghy spdvic masins mnedll nae sensible Sas Vanitoarea diferite boli viraletransmise de ne in ioe: Pa lnurmisteahs) Feline de munte Jaga in pres opis Felinele salbatice mici © Seevalul ‘Leopard alzipeior Leut Sibalarse. Vines sg wate mie tedepied el rechie pea padre iri nis Pisa bates Rival roe Haars cist deck jm x einige Coal etre ipod ‘oar Macal fit fan ono Feat mai mid Doeata be vag 15 105 Antic, AMERICA RE ASIA FAUNA Cawurtay Consemvane Fava FAUNApApuRI —Pistct fo WS SRSA sett ¢ Oth PANRAHERE® 519 steie Feline salbatice pm macs Tire def ‘mere in mg ae foe fcc spose? me. Leopard ape lnk on model ce Panes nce fare arcs incopeicit peek. neg Aine prio de cpl Pic opr ein pare A Se Sotto henet co mui mit ps tin de peste $00 apy peer mere ing cope twapen opae er ncbert sp Felincle de deyer 520 Feline de campie Felinele de pidure megs wn cpa / eta fist ine LEONARDO DA VINCI PicToR, DESENATOR, SCULPTOR, inventator, om de (SB) scings, anaromiseathitect - Leonardo da Vinca fox 0 A) personalitare foarte inzestrata, $-a nascutin 1452, intr-o LGN esioads tn care areas athicecrura aversan epoca de aura Renasteri. A devenie celebru ca pictor, pentru operele de arti pe care lea realizar la comanda unor provectori bogari din alia i, mai erziu, dit, Fens, Mintca a ncobrai ba Sic eretighexe Bocare domeniu al gtiintei si artelor, inregistrind in cametelele sale numeroa- see inven, ce demonstrean.o fantezi so inteligents remareabile. Artistul Talent lué Leonardo era unic el realizind hhumeroase pictuti de o frumusete so complexitate inegalabile. Torus, aga cum afiema specialise in storia arte renascentiste, Giorgio Vasari ela avut in vedere aspecteatie de subtle, minunate si difcile, pe eare maine sal, desi extrem de iscusie, nu lear fi puru realiza vrcodat Deepe urmare, pusine dintte picture sale a fose inalizate. Acclea cae, rotuy, au fost, se igisese iner-o stare deplorabila deoarece lui Leonardo ii plicea sh experimenteze cu noi peripectivs ara pr Ae pigmengi sau maceriale, care, din picate, nu ee 1 reusit sf treacd test empl ae Mona List = si peteneporerl uns Tal pce ce Sn Fecioara cu pruncul schjealua naeRtincstemastdiaite | pygigy aetna : pron $f lon Bcd pS te ripe Moa is fica exp Fras deauree pintacam, nator gue ln |p in aeel Lae Zbecel etet ua dine le ma sch foe pice indie deel de Inventatorul Zhorul Leonardo era un om desing un hoe ee invemacor piceput Pe parcursl vieyt_ ‘pide rie sri ee sale,a desenat mayindriide zbor, arme, eel eps de combust mca putcle-ur matematce gi instrumente | sun Def nugsucomrant eon Iusicale. A invent opompacentifgs Bil com draenei, fin costam pentru scufundan. A See dlesenat clit i oriicagi a conscruit canalemilitae i podur ce pureau dlcimae in timp de rizbo. Arme i risbot Decent ote i, ‘Adena un car. ‘Sade, ina rata dpe pt a 192 rs dour ue perp decir och wma. pga Jem ‘magn nt ol tae ec emai es tune deslnpe pour, Lonado deena 0 on a ee a Incepucu afl pun dee Boe han Pr Sneha omnes nde doe sanded | ‘cncinenioenin | | el puree vil es Lemar aoe cu ssc ede | | “nom LronAaRpo a ViNcI | So 149 Set Milano bic cu Due de Mano | 5 145-148 Poca un ns 1192 Geet pene 6 197 Pah nec | ‘cman din ane | ” 1500 Se iar Fo 5415051506 Psat Moa Lis 65155 Ace ves eee ene dese ab nF 1519 Noe ara | sa [EONOW, ALEKSET ei EXPLORAREA SPATIALA LIBAN es SIRIA§EIORDANUL LIBERIA ves AFRICA DE VEST lad aga ei pore ‘ane ord tine LICHIDE ©, -~ CAND VARsaTI o BAUTURA, © © aceasta se impragtie. Nu se ierde nimic din ea, ci igi ©) © Tchimbs forma. Aces cru ae loc deoarece bautura este un lichid — 0 forma a materiei cu volum diferit, dar fara forma. fix’. Lichidele sunt alcituite din mii particule de materic ce vibreazi, menginute™ . impreuna de forte numite legituri chimices“% Apa este, de departe, cel mai rispandit lichig®!"~ de pe Pamant, a Anh Mercer Meniscul Spat ne iki forme 0 nt muni ene afc ‘espera Liki (Sphere ne parc, serum pes pind ce pr ‘eutbert in joe Coke co Ii poner, rea ‘meer sc indepen Se pte curbs ‘Tensiunea de suprafara Aan ple mihi producto for an oterstune aprfuaichidalu,tenstune creo face Mr comportc1.o“picenam Jestnes desopat ec es peenle si bull a devin ferice. Mercaral ae Ine parle sale fore male ma purse decteape incite tine detapa ial mac ime pict ne roca Pec dcop Phu de mera Hoge Maken Pest panctl de eer (100°C), pase Punctul de fierbere {se asm in abr Sub puncl de gh (°C), ete a spain fom li, mami geal Apa dz pave aeti ih trey soutane recuse zh frmdnd Tae ‘tem aa, nie solu ruins dewsesnerge pores Hideomeera hae e pardcldeandemaliceie Eee teewhipaeme | bmtachdenot gether Mat “incepsfomeserptlbule Saacpenemlac stat itia | SKI een inoelcida Becrelchidae fuoeprecpcacalongepns | Siders” Snrafrma gc” Sel Ce ataas fauuraietodeleag inka Rea Saaipatccvated | Siiaedieecrcicas Settee, saw i stint fierbind — Osmoza Bilele se — Cand doui soli cu formesca pe cient ‘concentrati ifrite sunt x Ingherul \, = vascat Pee sce ih pede Beco aha 3 ie Seen nd | stan ee ae ae eaclreeen eed, TREES | cet at cient SARE Aezopun ete! la carpe Aca ea dn, = mma eee SSeS aa, epee ance plea Ee ccoerfan neon ne Apa hidrogen cae fa gard cen sng stom de Proprietatile lichidelor Un lichid poate lua diferte forme arunci ind este lsat st curga liber. De asemenea, ia forma oricirui recipient in cae este pus. Un lichid est dificil de comprimat, deoarece forgele dinere particule nu le permit acest ‘ise apropie prea tare pate On tid . “are cen vow , snd ' AA eg Tore une pe Frese Tops Ri Sirop. Mice Ficcare molecu de api congine dot aromi de LIECHTENSTEIN, veri ELVETIA $I AUSTRIA, Trasaturile liliecilor Aripa unui dince-o ‘membrana elastica din pice, ntins®inere LILIECI Cu aproare 1000 de specii, liliecii sunt a doua clasi de mamifere, ca diversitate, dupa rozitoare. Sunt singurele lia este alin ic cares degetele alungite ale membrelor anterioare simembrele posterioae, Lilie au corpul tor si degete puternice, cu gheare, cu ajucorul cirora pot sise agate de die mamifere care pot si zboare cu adevirat. porn lt nt Numele clasei din care fac parte este corn Prien Chiroptera, insemnand ,aripi cu maini”, Cand Hana a se odihnese, liliecii atémn’ cu susul in jos. Majoritatea sunt nocturni. Consumi o hrani variatd, pe care 0 gisesc cu ajutorul mirosului sau vazului, precum liliecii care mananci fructe, sau prin folosirea undelor Arige ee format sonore, printr-un proces sirsnimant ‘nist (tai ne numie ecolocafie, precum liliecii care mananc insecte. ‘enfin rind Tipuri de lilieci Liliecti se Rhiaslopha frames Dasa part in dou grupuri ‘auld ce pero mare Megachiroptera sa lleci mari, cate sun liliecti care consi fructe, i Microchieoptera su liliecii mici, namisi uncori lec insectivor Megalilicet — jl Sciam (nel mice sola) Microiiceit celal De epi rope lt aca cn echt oie lang re Ecolocatia ener a gsi obiece pe inter ili til emit sete ca ed Suneul Hiopeas de pe ste de czempl,corpul unc oli iar ical o locales, scatindecoul cate intone OK (tt) Habitat de peters Insonde ce clint cis pepe ocr de ant a ne da Sin Tene SUA a —— tapenpe 20d ane de Stinghiile Lilian nevoie de oeui inca st en gai sash seodihneascl. Noaptea se codihnec inure rep de Brine ase aga pentru aconsuma din Deis mai np i, su nevoie de loc unde $3 doarma Femelle ag un oe eur gen lanagtere pul Habieatele din copact s fe decriaerce Ike lb din Honda, care male i eter conan ‘Cum prinde prada un lil 1 cu porcoavi 7) Unc mai mobiles ae Po 2. stn ve 1 tse eral ee und Hibernarea iene unr oe dare eight ce cba Lica a tre 2 Cid cal a inven inane aga pura sada rs Hrana Lilieci au o gama lagi de surse de heand, Majoritarea mananci insect, putind consuma cantitigiuriae intr-o noapee Liliecii mai mici, cam sunt pipistrello,prind gingati mci Lliecii mai mari, pprecum lliacul de searh sau Eptesicsserotinus, se hhrinese eu edrabusi si gindaci de balegar.Uniililieci prind priz ceresee si culeg insecte de pe frunze. Cei ‘are manna fructe triiese mai ales la Tropice, unde au ana asiguraa ror simpul anului lar) Lic din gel Gomeptag meg g lng Lilie cate se hrinesc cu nectar Crega | Ca totemamiferle fea la oar pain | cer pin cd fat De obi ena doar un aborul femelei gestante ‘dese, femelele se aduna in ume mare, casi fete pe ramuti resi LILIAC MARE cu POTCoaVA TEM sisygyt Consenvane —Honenwanea Masorene —Pppzens 524 ict po oi et ai ps ? Nanlusseamines(iaclew weshi (ina cco jones) Cua perc (ie ex jedeSadn hye arn Aca : imate coe f Keeceeiecsatr Soatizretatin Oent Act pe de Aelvcpita arpa vamp comun reo winches nga Ullal frag din America pose mea peidedonton pean. “#Mé ni Lac rio din Borneo ical season wean de lpr pais nid cya bile ca od) ater ate ‘Saccopterysbilineata Minin 525 LIMBAJ ee Sa hoc Hm dn ces pt f Fie CA VORBIM SAU SCRIEM, noi comunicim unii cocoa macecceee 9 2M} cu ceilalgi cu ajucorul limbajului — un sistem in care ‘Saipuinde)0 de mene sunetele sau semnele fac trimitere la obiecte, actiuni sau idei, Limbajul este unul dintre elementele ce au facut posibili evolugia civilizafiei noastre. Deoarece oamenii puteau vorbi, au putut si transmiti cunostingele. Diferitele forme de limbaj au suferit imbunitiiri de-a lungul timpului sise afla fntr-un continu proces de schimbare, pentru a se adapta nevoilor utilizatorilor. Cuvinte noi, precum ,internet’, intra mereu in vocabular, iar gramatica, setul de reguli ale unei limbi, se afla si ea in continua schimbare. — Ie Papua Nou spraspe 30 ‘ini } Lede agit Familiile ie es Identificind citeva cuvinte me 7 ‘socapre smite er cea 1200 spat 2p main, tg 1400) Hn fem ober ch ale Tres:20 ©) ade ier accent probabil diner-un Ierimoy czemplt limba rsd este foarte asemanatoare eu multe alt imbi din Europa Asia Central Probable locator cestor zone adopeat limba nomazlorcate a8 Linki Noam Chomsky Inher igre erin Noun Chor Cele mai important limbi | sesecammi Aprape mien dn pepo tll vrbee 10 | APE migra din dl uit acum 6000 dani, “fron,” Srehmunedn patie to | SRS Seren proper limba fa (nar raam SRE epee eed ac | Secul umun Funetie de modul in cate unc increbuingate minenoteric Ca colniee cir eo de ce a a Semper | ‘ Vorbirea Limbajul trupului aoe Nine mseccumaapinevetieadn sia semnelor rig Sebi pe Inova sntealcoe De cuncl pot a2 articuleze o gam variata de suncte, majoritatea Pe linga vorbire yi scis, exist gi alte forme de Spurn cite pon ca sae poate omic pin gest corn centars caval yori. Lovitea esl Trupl snr eh 1 Deobiec, aceste ‘eloped ‘dacisunealicurate © limbilor ma olosese deci sunete nau un ingles de cru afoma caine Chiar gate, | co pamnuleteun exemplun aces sen Soe posi easseulicorulsé nu ingeagi ood fri | Malema subti un dro folosetebagheta instars nd Pees ene pence aconlaoineaga ore cones Dialecte Limbsjal semnclor liberal wee ‘ veran mieailrive Copumpl Eoucaie GINETICK SCRIKEA Suaewrgt,SogurRAT#A LIMBAJUL SENINELOR, ys LIMBA LINCOLN, ABRAHAM ves: AMERICA. RAZHOIUL CIVIL INH AFRIENE, esi AERONAVE LINNAEUS, CAROLUS CaroLus LINNAEUS, cunoscut, de asemenea, sisub numele de Carl von Ling, a fost un. botanist, doctor si naturalist suedez care a incercat si catalogheze formele de viaga in mod organizat. Pentru acest lucru, a creat un sistem de denumiri stiingifice latinesti care s-a dovedit ata de simplu si de eficient, incat este folosit si astizi. Om de stiinta calator Calcorile europene a jucat un rol foarte iewportant in reali fi Linnaeus ex om de eines, deoarece au permis sh observe plant animale din numeroasehabitate. ‘Din 1732, caicori in cea mai mare parte a Europe, incluzind ginueurile arctic, insta vty gine Doane diy clea at trae ale Europei unde plantle din regia indepartate era cultivate pencru stud suing. Acestea au ofert 0 perspec Lape var mel devi dpe (Calicoria in Laponia 151732 Lnmewrs oriole de ean in Lipoic el coco a ger ‘seneote din asx Inca coir dled Simpl cecil eget dat cea hy lca real seo ee nce ith vs Lapoic (Pate di poi) Acasa ‘wr camo ca mae btn fs dei snpoandor le pee ere Actvitatea in stedinitare In. dinnaee sade ae ara Ado snleiton epee bg, iain ple par Gforce = Drementns "atin Ang dea ‘iat Pe Crd di ‘het, Conde unde clan plane medicine Botanist Linnaeus era interesat de aproape toate aspeatl vi de pe plane, ns botanic, Sedil plantelor era mareasadragoste La {ncepuetl anil 1740, dupa yederea sain Ohana nos in Sued, unde a deren ‘malin profesor iar apoi de Bocanie. Yn 1753 a fo pola caren, cies Plantarum (clasiicarea plantelor). inailele noastre, aceasta este considera cea mai importane lucrare despre plante publicath vreodae, Chasificarea 2 ‘Seconda tnrel eae ning nok {Kepene, Pin coe simpli amecl cor fumed pe cre cea rma nce Acc tem {oe fle wep pn ome Ble i Avene Alesis rene parte ema uonomic ‘Sfayial vet Taj wet de de nt Lines taeda respec cae ‘ke infos 176 cone ‘aga deni pla a mi in 17% sets pope 20 de eet elngifee Dap mares Line Secor orm mane tle Peder de mae gure a ‘Eeponmrares ned de dee Brovocie Pants a 174 Be Incepueus nears scree in sal Stes Panel Tevfucetdelee ie aged ao Incest eee tei dete eden scebcaets mpi, Dryleschgmre ‘pom Liane Steele ‘ria boric ‘Tinie nme Lap demi chigamentl a Tinnaes loons ee (Clasificares plantelor Lament stu ne sina de cefiowe peti: [nami ede nas mee seal, deuce ‘fan ales ge deci lanl pen acer ‘pod emacs scar, ase oan a ak flbses se ste ins el erect oi is npr nlite pla inn ol Gener Panu mnie rgd lela inne Cacalogarea inglor In 1737s Claes pba Ger Plantar (Tp de plone a dre me ne oper de cana Ace ‘creas wma etic ode ple janine dsc deck Use ope See natre | (Sinema Na ost ea al porta dn ac. plane ei Caroius LINNAEUS Sei 727 Exeainisla Unrest | 32 Fp in apo 35 Pina edie Spr Nae | 1736 Vises Angi ost | | TFA? Ee nmi proforde Treacle Ups LISTER, JOSEPH vei MEDICINA. ISTORIC LITERATURA SE CONSIDERA A FI LITERATURA © OPERA DE ARTA in cuvinte, scrieri care transmit peste timpuri valoti puternice si trainice prin puterea emotiilor sia frumusetii, Literatura, cea mai importanta dintre operele de arta, ii ofera cititorului o cale catre sen- timentele si doringele umane. Cea mai veche forma literard este poezia oral, care a fost transmisi din gurkn gush siabia mai tirziu a fost scrisi. Alte forme literare sunt piesele de teatru, romanele gi nuvelele. Scrisorile, articolele jurnalistice, discur- surile si jurnalele pot fi considerate literaturi numai | daca sunt foarte bine scrise. Literatura oral Ceeste literatura? Lin cape pnd pre Ssdeel eects ders ce (Sloe ape fear ped eres freee ds cas ect Tierra penta sch ae acre accel nf res om pa Epopee si legenda pope sunt poeme lng ceorsee weeteoorgendar arenue fel Tord vse Aden de sduna ce mat ‘arose wai le une cer voriue dope vga nor etl ce sau Aisin prin ape desi eowsl Inainte de apargia itraturi serie, ‘oamenit ig transmiceau mieurile st poveytile prin vu gra, din generaie In gencrafie. iceare povesttor adiuga detalii noiin aga fel inci Cifgree popes eal foe tin povestira seimbogivea ca iecare age elem eg rebatare ade eneun vec poom Bowie cel cae cada ‘pecos nal dine ke ma ‘eos Cl mi probabil a iran pcm aoe dee ‘© mie siunade nopti ‘Accu tea clr poetic populace ai co ce re sedi pore of de et Teme literare Sect | Serta floes de acs pen en Dap explora teme de interes tit pentru ei, esi penera citicori lor. De-a lungul istorii in fiecare culeuri au existat anumite teme ce se repeti cu obstinatic iubirea, moartea, moralitatea adevirulreligios 51 lojalitate. Ele por fi explorate aie in comedii savuroas, cit yin eragediisumbre tee Hw pos ae erin din Poet Cartes regilor Chaucer Tip 100d ai Cre lr (Sab nae) Eeectaage ‘eons dir Canbery Snenlonbe ect ‘poeple Teale Camere. Pagid (Caner 528 atareiee onic ln pom Lace bt Fin (00935 100) pepe dare pce ‘ler pend i eal vc Sep Lape Jehan Wag Goce (179.1832 cx na dine marina Ine ermane Am pce ‘mance dese dreams coi ope ‘Sone dle ported fae bas peepda mies iat git ca vind fil Doh Cone ‘flop ewe prem pea Corea reper Ascensiunea romanului Romanele sunt povestri in prov’, de slimensiuni variabile. Incepand din sec. XVIII, au devenit cea mai importanei form literati din Vest. Popularitateaacestora provine din cextraordinara lor varitate. Romanele sunt descrieridetaliat ale vei de zi hn Steinbeck Sie (1902-1965) sci ope vi en in spl rl mes, Cl ee ie cl pia ln, edn ‘Miguel de Cervantes. Scorl pail Mig de Carats (1547161) + Incas Don Quen periods 16051615 Peseajl pscpalceks cee crle:l tebunita ec met devin, oe de pcnond Sancho Pa fo pen sincepe ova nua pt chemo ond sat kent ge “ee Lev Tost Dine romnk cotta ey Tbe 1910) amin Rca pc(1963 1869) cae ‘nite degen dens iinet (173 181 inca mani peal compor ‘Siitdin aa cy moeatidndine e pesmepon Senora (cain) ae pre Senin Face mine 190 Navele ranguan rn de src ck mobic sm ecu mreposepete Ade edocs ngue iment ipo a Mere 1916 trl Vn Fane Kaka (18831900) docre wm bi oe Acca cures ed ct AL tea mein ga Alan io (1809 199) ps ad pes cn iar vege Cultura populara Mle eign neared sexless profand secrete} lin rolal dea ntbtare carlite tren aves bln poe Conia Non-fictiune F , ‘S-au scris multe lucriri despre evenimente y Ber reale ceri, precum biografi, istorii H Xai Tanne ‘memorii, Foarte interesante sunt jurnalele, ohne din cae meno bcrarnaSemel nm Pepys 1658 1705) care supe Matdilocadis dia Lond (1660. | Rommedeprt Romanepalgae™ Ramanede dragon Jurnalul Annei Frank (1929-1945), carea |edit XIN, Dei A Dork Oamentsieat tebe baie ‘Seiten Sos Istoric losin de 400i Poona haba ex i in fill Maher ‘manieri emogionants persecugile la care ‘sutoarea a fost supusi de cite nazigt in timpul eat | Seley 1 de-Al Doilea Rizboi Mondial " Setepoemal Rabon Creel Exe tig pom mp rl 1.1612 Wiliam Shakespeare (156 16love ere ate pce de 1852 Ape Cle TID Nb6) ce pane ‘ndacae tome sit Dranarurcie HARTIA. Liat Plea 816 de cae Tate etme Mary Sky (297 185 a pele cadena ino Feral rari sco pe a fn porate inact nce al Verne. ‘grin Chis pled Ln Porzia —Tearxe Sgn mer een, ana, sens ood peautaeroesns ‘See Prem Nobel etre To Monion ™ Scares 529 LITERATURA PENTRU COPII mies Cirtile pentru copi sunt produse in mai LITERATURA SCRISA exist de peste 3.000 de ani, dar numai in ultimii 300 ea ee a fost creati special pentru copii. : Orie ale ger de cradle arial de Inainte de acest moment, copii Gemonj lacy pop-up pind la cet ascultau fabule orale sau povesti populare. , exinanteelor mai tine Primele cargi pentru copii erau educative, ia eee dar, in sec. XIX, au aparut multe genuri noi, 2. imagine pentru a ajra a cum ar fi povestile de aventuri sat jyouss clase fantezie si cartile desenate. ini hci povegile ma complexe. Fabulele Fabula transmit o eos de via sau un principin ‘moral, De obicc, personajele principale ale fabulelor suneanimalele eu trisituri umane, povestile lor fiindule spuse copiilor pentru 3-1 Incuraja si se poarte eum se cuvine. Astfl, ofabul c poate incheia cu un sfat: ,Gandeste-te bine Inainte si trci la treba!” a : h Fabulele ui Esop Basmele gi povestile populares Cie Eo ree au Acestea sunt cele mai apreciate poveyt, mai Andersen ales printre copii mic, Fiecare cultura are proprile poveyi despre creaturile sau Esp anaemia np evenimentele magiee, in vreme ce aceeasi flee po ped peep ke iiss a Fabulele moderne ‘Uneledintre povestile modeme pentru copii at fost influengae de fabulele anice. Aucoarea brieanicd Beatrix Porter (1866-1943) a scris 0 poveste despre vevriga Nutkin, acre vecind Pil escenario po ee Vue on i le npr 1 ‘spt lens singer dees ga reascultitoare a fost aspru pedepsit Unchial Remus Perce cu Une Rr ei de (et) ne ie ae pe Erde Unie er inp al Fragii Grimm ran ai (785 186) pr Breen peo igi Aepure vlpes Ber co wa James Thurber (1894-1961) Siotaora eee Se on wae pip Cl pre Va eX ‘Ouelse. | Wien Gimm job 530 Povestile fantastice Pind la local se XIX, pone pete copi aves fhepescoprnsmicres dep ole de conporeament Sac coorn inetd basmele Povestile de aventuri Fregudcc X18 Cale tna ase ben veloc presumed precum Fucklebory Finn Alice in Tara Minanilor ‘Sein 186 fine cord ng Les Catal (180-1998) seo Soci ple Lies pepe ‘vp jamie decoy ps cid deiureaahcto jour acim de Tse Sitied sear Rae toain Aleberry Finn al econ Mk ler nbn Porc S99 lac Peer Pan Fes oman pe mall ac SSteeremjeetst. — Yejitorul din Oz Hobbie-al Ekinigiess scone Misisipp Una dee ence fare (I86 nL Fank Baum (18561919) $22 JRLR Tale (1892 plo He mgs pe tll i Dorey ee dn depart de Copainede gine ora pin pie ae ao Hac lel Latta in 1938 po plc tum le ares po fp nega lob ar Pen Caledin crane da 19383 jr din Oc Hobie Harry Poser Povestile scolare Sercaes J Rowling 3 Roald Dahl Scoala imbogitete experienta ia Seton beanies Dh Copilloryapateadess in capac pe i ee lceratark Prima gicea maibine BG) dese vlan po atime cunoscutd poveste scolar se Fenonsjl pcp ene Har. (1961 rumeyee Ziel de enlé ale Ghat deat im Brom (1859) as srs Jc Thomas Hughes (1822-1896) Pevesten se baztast pe expriena sor intra inferat din Anglia. Poveylescolare din lee rer sunt lapse fect cop BEG (1999) opus fae dar ap Daniel Rael ocrpreat Povestile de familie Literatura pentru copii are adesea ca tem’ familia, Povesile despre viaga de familie dareaz’ inca din sec, XIX: Una dinere cele dint a fost Micufele doamne (1869), serst de Louisa May Alcott. Poveytile despre familie din zlele noasrerrateaza subiecte precum difculegile pe care le ineimpina copii, cum ar 8 dlivoryul piringilor, pierderile gre suferive sau abuzul Mic Ase (ie) dev Exempt a se Englund A fon ad le doamne same la Manes fancies pre dope fro ‘ Zid oa Pores it Marcha = = ogo Bat Any slaps (Caddin craic in 1949 Cartile ilustrate (Cine itustrate pentru copii apar de hit prim ct van ruled vreme, mai precis din 1658, cind sais Joon rim ore tipaeie Orbis iets. Copii mic se bucura sn Or Pas dd aceste ci, in care imaginile sume la felt tes hl (158. de importante precum cuvintele. Coe eee lluseragileacompaniazi povesttea gi ajuti fone pe is Ia invagarea unor concepte, precam ‘edn et in culoril,formele i denumirea diverseloe "lan ‘object. Multi artgti ealentagi fae acum clrgi pentru copii Poeziile pentru copii Versurile dedicate copiilr sune o parte a culturi strivechi, de pe viemea cintecelor si baladelor oral, iar copii inca memoreazi rime si cintece pe care apo! gle transmie unul atuia Poezia pentru copit a fos scrsi in toate stile posbile, de la fanteziipline de umor si vers ‘ersurile de adormie copii Acne eral et ete te nc dn de preted Ainsinpr sve. Lie Bo-Pep eg mune dun presen edt dex ‘Satna mum Bo pce ‘jo de pe 60 dea Ring 1A ing Ones dee ‘tng cme i me ‘al eco tine Mur emace In ilele nous. cele mai de ‘Beatrix Potver So. See ———s coon Creates | Limerick Ee etidipy Meemrame | eared irate (ar fact Spc omen imple inside Urn) acodae sede on bia Gin Whtcheren tarda cael Premii {In zilele noastre se public foarte multe cgi pentru copii Pentrua promova compozitle si tlustragile de calitate cele mai bune cry sunt smi Esl lc un prom pee eae gn ‘Unde siligluiese silbiticiunile E fi remit re hice ese Fr lstine pon lee i | etnavaencataepe hore ps ete ineopenre poner opt Peronafl peinipl —4-ea me citrate, ichcramiies i Mall Nevbry Maan Camepie Bocpogiie ren ‘ifs Bioecrlor ect pemiv ee rt de | — sa [proprietar al nei libris

    You might also like