Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 13
ASIGURAREA PRODUSELOR 9 SERVICILOR CURS 5. CERINTE ESENTIALE DE SECURITATE $1 SANATATE LA PRODUCEREA SI UTILIZAREA MASINILOR 1.1, CERINTE LEGALE ADOPTATE ‘Termenul ,perico/"este utiizat in contextul evaluarilriscurilor cu un sens care poate fi diferit de utlizarea cotidian’. in contextul evalurilriscuilor, termenul ,pericol”se refer8 la 0 sursi potential de vitimare. Prezenta unui pericol reprezint’ o caracteristicS intrinsec3 a masini si este independent’ de faptul c& o vatémare sau o afectare a sn&tati este mai mult sau mai putin probabil 8 se producd in realtate. Pericolele pot fi identificate dup’ originea lor fzic& (de exemplu, pericol mecanic, pericol electric) sau dupa natura vatmSrii potentiale sau a afectiunil asupra sAnatati (de exemplu, pericol de tiere, pericol de zdrobire sau pericol de soc electric). Principiul general 1 impune producétorului s4 Identifice pericolele care sunt inerente rmasinilor sau care pot fi generate prin utlizarea lor si situatille periculoase asociate. O situatie periculoasd este o circumstant’, un eveniment sau o succesiune de evenimente in care 0 persoand este expusd unui pericol. Situatile periculoase pot varia tn ceea ce priveste durata de la un eveniment brusc la o circumstanta care este prezent permanent in timpul utiiziril masini. Conceptul de ,zond periculoasé"face posibilé localizarea spatilor in care persoanele pot fi expuse unui pericol. Una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a riscurilor este proiectarea masini astfel incdt s& se evite ca o persoand s aib8 nevole sa intre in zonele periculoase Definitia termenuiui ,persoand expusé' este foarte cuprinzatoare. Operatoril reprezinta o categorie de persoane potential expuse. Definitia termenulul ,operator” confer acestuia un sens foarte larg. in directiva ‘masini, termenul este utilizat pentru a desemna toate persoanele cu sarcinii specfice in legaturé cu ‘masina si nu se limiteaz8 doar la operator de producte. La fel ca termenul ,pericol", termenul ,risc” este utilizat in Directiva "Masini" cu un. ‘sens mai precis dec&t cel cotidian, Existenta unui risc depinde de pericolele generate de catre maging, precum si de interfata dintre masin8 si operator si de alte persoane expuse. Un pericol poate fi prezent la 0 masin§, ins dacé nici-o persoan’ nu poate s& fie expusé acelul pericol, atuncl nu exists nici-un risc. Pericolele pot fi identificate dup’ originea lor fizic& (de exemplu, pericol mecanic, —————————————————————— Siportauss Peet ASIGURAREA PRODUSELOR J SERVICHLOR. pericol electric) sau dupa natura vatéméril potentiale sau a afectiunii asupra sénatati (de exemplu, pericol de téiere, pericol de zdrobire sau pericol de soc electric). Principiul general 1 impune producétorului s& identiice pericolele care sunt inerente rmasinilor sau care pot fi generate prin utilzarea lor si situatille periculoase asociate. O situatie periculoast este o circumstant, un eveniment sau 0 succesiune de ‘evenimente in care 0 persoand este expusd unui pericol, Situatile periculoase pot varia in ceea ce priveste durata de la un eveniment brusc la 0 circumstanta care este prezent permanent in timpul utilizrii masini. *"Zoné periculoass” inseamné orice zoné ain interioral si/sau alin jurul masini in care o persoand expusé este supusd unui risc privind stinatatea sau securitatea Sa; ‘Conceptul de ,zon8 periculoas’" face posibilé localizarea spatilor in care persoanele pot fi expuse unui pericol. in cazul riscurilor care implic8 contactul cu prt! mobile ale masinii, de exemplu, zona periculoas’ este limitatd la vecinatatea componentelor periculoase. Persoand expusé" Inseamn’ orice persoand afiaté total sau partial intr-o zon periculoasd;Definitia termenului ,persoand expusa” este foarte cuprinz&toare. Operatoril reprezint’ 0 categorie de persoane potential expuse. Cui toate acestea, persoanele care nu au nico implicare direct cu masina pot fi prezente intr-o zona periculoasé, in special daca zonele periculoase Ccuprind spat din mediul inconjurdtor al masini. “Operator” inseamnii persoana sau persoanele care are/ au sarcina de a instala, a pune in funetiune, a regla, a intretine, a curdta, a repara sau a transporta o masing; In directiva "Masini", ‘termenul este utilizat pentru a desemna toate persoanele cu sarcinil specifice in legtur& cu masina $1 nu se limiteaz’ doar la operatorii de productie.Operatorii includ toate diferitele persoane care manevreaz’ masina in diverse etape ale duratei lor de viat3, Trebuie remarcat faptul c& anumite tipuri de masini sunt introduse pe piat’ atat pentru uz profesional cét si pentru utlizarea de care consumatori. "Rise" inseamné o combinatie intre probabiltatea si gravitatea vatdmaril sau a afecténl séndtafi care poate apérea intro situatie periculoasé La fel ca termenul ,pericot", termenul ,risc” este utiizat in Directiva "Masini" cu un sens mai precis decat cel cotidian. Existenta unul risc depinde de pericolele generate de catre masing, precum. side interfata dintre masin8 si operator si de alte persoane expuse. Un pericol poate fi prezent la 0 ‘masings, ins& dac& nic-o persoana nu poate s& fle expusd acelul pericol, atunci nu exist nic-un rise. “Protector” inseamné un element al masini utlizat in mod special pentru a asigura protectie prin intermediul unei bariere fizice; Termenul ,protector” este utiizat pentru a desemna elemente ale une! masini special ASIGURAREA PRODUSELOR SERVICILOR proiectate pentru a indeplini o functie de protect. Alte elemente ale masinil care indeplinesc 0 functie In principal operational’, ca de exemplu carcasa masini, pot, de asemenea, s& indeplineasca ‘o functie de protectie ins nu sunt denumite protector. Protector sunt defiiti ca elemente care asigur& protectie prin intermediul unel bariere fizice cum ar fio carcas, un scut, un capac, un ecran, 0 us8, 0 imprejmuire sau un gard. ‘Termenul ,barier& fizic3” presupune faptul c& un protector este alcatuit dintr-un material solid, cur ar fi din ofel sau din plastic, care trebuie ales in functie de protectia necesar8. Materialele utiizate pot fi continue sau perforate si pot fi rigie sau flexibile Protectoril sunt unul dintre mijjoacele care pot fi utilizate pentru impiedicarea accesulul in zonele periculoase din interiorul sau din jurul masinilor. fn multe cazuri, protectorul actioneaza ca 0 barierd in ambele sensuri pentru a proteja Impotriva a doud sau mai multe riscuri simultan. De ‘exemplu, un protector poate fl instalat att pentru a impiedica persoanele s8 intre in zona periculoasé Cat si pentru a impiedica oblecte sau fluide ejectate, emisii de zgomot, radiatil sau substante periculoase s8 ajungS la persoanele din mediul inconjurdtor al masinll. Directiva "Masini" distinge tel tipurl principale de protectori: protector fic, protectori mobil cu dispozitv de interblocare st protector reglabill pentru limitarea accesului. Atuncl cand sunt introdusi pe piat’ separat, protector sunt considerati drept componente de securitate. “pispozitiv de protectie” inseamn un dispozitv (altul dect un protector) care reduce riscurile, fle singur, fle in asociere cu un protector; Dispozltivele de protectie se deosebesc de protectori avand in vedere c& primele nu constituie o barieré fizic8 intre persoana expus si zona periculoasé, ins’ reduc riscurle prin prevenirea expuneri la pericol prin alte miloace. Dispoaitivele de protectie includ de exemplu organe dde comand bimanual, dispozitive de protectie sensible precum covoare si borduri sensibile la presiune, bare si cabluri de declangare sensible la presiune si dispozitive de protectie opto- electronice precum bariere imateriale, perdele luminoase, scanere cu laser sau sisteme de protectie pe baz de camere video. "Utiizare normal8”inseamné utillzarea masini! in conformitate cu informatiteFurnizate in Instructianile de utilizare; Prima etapa a procesulul de evaluare a riscurilor descrisd in principiul general 1 este cea de stabllre alimitelor masinil, care include utilzarea normalé @ masinil. Masina nu este neapérat sigur’ pentru toate utilzile posibile: de exemplu, producétorul unel masini destinaté prelucrérit rmetalelor, de regul, nu a prolectat masina pentru a prelucra in sigurant leminul si viceversa; de ‘exemplu, producétorul unei platforme elevatoare mobile de lucru, de regula, nu a prolectat masina pentru a fl utlizat8 in securitate drept macara. Evaluarea riscurllor realizat& de producétor si proiectarea si constructia masinil trebuie asadar s& se bazeze pe utlzarea sau utiliziile speciicate. Specificarea utilzérii normale a masini trebule s& acopere, dup’ caz, diferitele regimuri de lucru si faze de utlizare a masini. Utiizarea normalé a masinil reprezint& utlizarea precizat& si descrisé th instructiunile producdtorului. Ee Shortens 7 ASIGURAREA PRODUSELOR SERVICILOR “utiizare anormal’ rezonabil previzibils" inseamné utilizarea masinl intr-un mod care nu a fost prevazut in instructiunile de utilzare, dar care poate fi rezultatul unui ‘comportament uman previaibil cu usurinta. Prima etapii a procesulul de evaluare a riscurilor descris la principiul general 1 impune, de ‘asemenea, ca producstorul si la in considerare utlizarea anormala rezonabil previziblé a masini. NU se poate astepta din partea producStorului de masini sé ia in considerare toate posibilele utiizér necorespunzétoare ale masinil. Cu toate acestea anumite tipuri de utlizare necorespunzatoare, intentionat8 sau neintentionat’, sunt previzibile pe baza experientei de utlizare in trecut a aceluiasi tip de masin& sau a unor masini similare, a cercetéril accidentelor si cunoasteril comportamentului uman. ‘Standardul EN ISO 12100-1 oferd urmétoarele exemple de tipuri de utiizare anormal sau de ‘comportament uman previzibil care pot fi uate in considerare: ~ pierderea controlului masinii de catre operator; — comportamentul reflex al unei persoane in cazul unei disfuncti, unui incident sau a defect fn timpul utilizét masini = comportamentul rezultat din lips8 de concentrare sau din negijent3; — comportamentul rezultat din aplicarea ,principiulul efortului minim” in cursul indeplinirii uni sarcini; — comportamentul rezultat din insistenta de a mentine magina in functiune cu orice pref; = comportamentul anumitor persoane, precum copii. ‘Aceste comportamente pot avea drept rezultat o serie de situati de utilizare anormal de exemplu, utlizarea unei macarale sau a unei platforme elevatoare mobile de lucru férd amplasarea stabilizatorilor; lSsarea usli deschise la un utllaj pentru terasamente pe timp de var8, dezactivind astfel echipamentele de filtrare a aerulul si de control al zgomotului; dou’ persoane care opereazi 0 pres’ ce a fost proiectata spre a fi utlizat& de o singura persoan’. 1.2, Principii de integrare a securitati LI Masina trebuie s3 fle proiectata si construitd astfel int sé fie aptd sisi indeplineascé functia, 5B ‘poats fl actionatd, reglatd si intretinuts férd ca persoanele si fie expuse la un risc, atuncl cind aceste ‘operat sunt efectuate in conditlle prevazute, dar si findnd cont de orice utiizare anormal previibts. ‘Scopul masurilor adoptate trebule si fle eliminarea oricdrulrisc pe toatis durata de viat8 previzibilé @ masini, inlusiv in fazele de transport, montare, demontare, dezmembrare si casare. TRANSPORT Masurile de prevenire a riscurlor asociate cu transportul masinilor cuprind, de exerplu: ——_—_——_—_— Teron cass me ASIGURAREA RODUSELOR St SERVICILOR, > proiectarea maginilor astfel Incat s& se faciiteze manevrarea acestora. > misuri pentru asigurarea rezistentei mecanice adecvate in timpul transportului > asigurarea Instructiunilor pentru transportul in deplind securitate ‘Astfel de m&suri sunt importante mai ales pentru masinile destinate s& fie transportate intre amplasamente succesive pe parcursul duratei lor de via. MONTARE $I DEMONTARE Proiectarea masinilor pentru a faciita montarea si demontarea este, de asemenea, important’ in cazul masinilor destinate instaliil temporare in amplsamente succesive pe parcursul duratel lor de viat. Masurile care trebuie luate includ, de exemplu: > prevenirea erorilor de instalare; > furnizarea instructiunilor adecvate . DEZMEMBRAREA SI CASAREA Directiva "Masini" nu include cerinte referitoare la eliminarea, reciclarea sau reutiizarea componentelor masini sau a materialelor atunci c&nd masina este casat8. Mésurile precizate in cel de al doilea alineat pentru prevenirea riscurilor fn timpul demontiri si casérli masini a sfarsitul duratel sale de viat& sunt cele care pot fi uate de produc&torul masini. Aceste masuri pot s8 cuprind’, de exemplu, asigurarea unel marcari corespunzitoere si indelible a pleselor care contin substante periculoase, garanténdu-se astfel c& substantele periculoase continute in masini sunt evacuate in depiina securitate, precum si faptul c& orice energie stocat’ poate fi disipat’ in securitate atunci c&nd masina este demontatd, pentru cevitarea pericolelor cénd masina este dati la fier vechi (a cas&ri. Princip de integrare a securittil IT La selectarea celor mai adecvate metode, producdtorul sau reprezentantul sur s& elimine sau s& reduc’ riscurile cét mai mult posibil (proiectare si constructie de masini cu securitate intrinsecs), > s¥ adopte masurile de protectie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate, > sB informeze utlzatoril despre riscurle remanente datorate eficacitiit incomplete a mésurilor de protectie adoptate, si indice daci este necesard o pregatire specialé si s& specifice, dact ‘este necesar, s& se utilzeze un echipament individual de protectie. Metoda celor trei etape Etapa Etapa 2 = a doua prioritate - Masur tehnice de protectie Etapa 3 = a treia prioritate - Informati pentru utlizatori prima priortate - Mésuri de secuitate intrnsec& prin proiectere —_——$$—— Tpenauss Pee ASIGURAREA PRODUSELORS SHRVICHLOR Etapa 1 = prima prioritate Prima prioritate este acordatti misurilor de securitate intrinsec din proiectare, deoarece sunt mal eficiente decat masurile de protectie sau avertizérile. > eliminarea integral @ pericolulul, de exemplu, inlocuirea fluidului hidraulic inflamabil cu un tip, reinflamabil ; > proiectarea sistemulul de comands sI a dispozitivelor de control pentru a garanta 0 functionare sigur’; garantarea stabilit&ilintrinseci a masini prin forma sa si prin distributia maselor; v asigurarea ca piesele accesible ale masinil nu au muchil ascuite sau suprafete rugoase; asigurarea une distante suficiente intre plesele fixe si mobile ale masini pentru eviterea risculu de strivire ; > evitarea ca suprafefele accesibile s& aiba temperaturi extreme; > reducerea la sursi a emisilor de zgomot, vibra, raciatii sau substante periculoase; > reducerea, acolo unde este posibil a vitezei sia puteriielementelor mobile sau a vitezel de deplasare a insisi masinily > amplasarea elementelor periculoase ale masini in locuri inaccesibile; > amplasarea punctelor de reglare si de intretinere in afara zonelor periculoase . Etapa 2 = a doua prioritate Atunci c&nd nu este posibllé eliminarea pericolelor sau reducerea suficienté a riscutlor prin msuri de securitate intrinsec& prin prolectare, cea de a doua priortate este acordat’ mésurilor tehnice de protectie pentru prevenirea expunerii persoanelor la pericole. Cteva exemple de masuri tehnice de protectie sunt: > protectori: protector ficsi, protectori mobil interconectat) cu dispozitive de blocare, dup caz, ‘sau protectori reglabil cu restrictionare a accesului; dispozitve de protectie; izolarea p&rtilor electrice sub tensiune ; vy o izolarea surselor de zgomot amortizarea vibratilor y refinerea sau evacuarea substantelor periculoase; > dispozitive pentru compensarea lipsei de viibilitate direct; > structuri de protectie impotriva riscului de risturnare sau basculare sau a risculul de c&dere de obiecte; ae _—_—— ASIGURAREA PRODUSELOR SI SERVICHLOR > stabilizator. Etapa 3 = a treia prioritate {in final, pentru riscurile reziduale care nu pot fi reduse in mod adecvat prin masuri de securitate intrinsec8 prin prolectare sau prin mésuritehnice de protect, trebuie s8 fle date informatil atat persoanelor expuse, sub forma de avertismente, semnalizare si informatil pe masin8, c&t si tlizatorlor, sub form de instructiuni, astel incat utlizatori s& poata actona cu prudenté si s& poat’ ua m&surile necesare104, Cteva exemple de asemenea avertizri si instructiunl sunt: > informati sau avertiziri pe masin8 sub forma de simboluri sau pictograme; > semnale de avertizare sonore sau luminoase > indicarea masei masinii sau a pleselor acestora care trebuie s4 fle manipulate cu echipamente de ridicat in cursul diferitelor etape ale duratel lor de viat& estimate ; o) avertismente impotriva utilzarii masinll de c&tre anumite persoane cum ar fi, de exemplu, tinerl sub 0 anumita varst’ ; > informattireferitoare la asamblarea sl instalarea in deplind securitate a masit > specificarea necesitStil de a furniza operatorlor informatie si formarea necesare; > informatitprivind masurile de protectie complementare care trebuie luate la locul de munc’ > specificarea necesitatl de dotare a operatorilor cu echipament individual de protectie adecvat si s& se asigure cB acesta este utilizat ; Principii de integrare a securitatil IL La proiectarea si construirea masini sila elaborarea instructiunilor, producatorul sau reprezentantul sdu autorizat trebuie s8 alba tn vedere nu numai utilizarea normalé a masini, cl st orice utilizare defectuoasd rezonabil previzibili a acesteia. Masina trebuie si fie proiectatd si construitd astfe! incét si se evite utilzarea anormalé dacé o astfe! de utilizare ar genera un risc. “Atunci cénd este cazui, instructiunile trebuie sé atraga atentia utilizatorulul asupra modalitatiior ~ constatate din experients ci pot aparea ~ in care masina nu trebuie utizaté. Prevenirea utilizirii anormale fntrucdt produc&torul masini trebuie s& alba tn vedere atat utlizarea normals a masini ct si utlizarea anormal’ rezonabil previzibll- trebuie luate masuri si pentru a impiedica utiizarea ‘anormale care ar genera un risc. Aceste msuri trebuie s& fie alese in conformitate cu ordinea de priortate stabllitd, Prin urmare, producétorul trebuie, in masura posibilului, s8 impiedice utiizarea anormalé rezonabil previzibilé prin mijloace tehnice. Exemple de asemenea mijloace sunt: > Inzestrarea cu mijloace pentru restrictionarea doar la persoane autorizate a action&rii masini sau a anumitor organe de comand’; > prolectarea masinil astfel incat s& se prevind erori de montaj ————$ —— Trenton Te AsIGURAREA RODUSELOR SI SERVICILOR. > montarea de dispozitive pentru a impiedica deplasarea masinii mobile atunci cand conducétorul nu se af’ la pupitrul de comand’ ; v montarea de dispozitive pentru a impiedica functionarea masini in afara cazului in care stabilizatoril sunt pe pozitie ; > montarea de dispozitive pentru a pledica supraincircarea masinilor de ridicat; fe integrare a securitati IV, Masina trebuie s& fle proiectatd si construitd astfel inc&t sai se tind seama de constrangerile la care este supus operatorul ca urmare a utilizirii necesare sau previzibile a echipamentulul individual de protectie. Constrangeri datorate utilizarit EIP ‘Operatorii masinilor pot fi obligati s8 imbrace sau s& poarte un echipament individual de protectie (EIP) pentru a face fata pericolelor reziduale generate de masina Insdsi cum ar fi, de exemplu, protectori auditivi pentru protectia impotriva emisillor de zgomot sau protectori ai ochilor pentru protectia impotriva riscului de proiectare de substante sau obiecte periculoase, De asemenea, acestora li se poate cere si utilizeze EIP pentru a se proteja ‘mpotriva unor pericole care nu sunt generate de magina dar care sunt prezente in mediul in care masina este utilizat. De exemplu, se poate ca operatorii de masini s8 trebuiasc& s poarte incéltéminte de protectie pentru a-si proteja picioarele impotriva socurilor si oblectelor ascutite existente pe un santier de constructie sau la Jocul de muncé in care masina este utlizat’. Operatoril de masini pot s fie obligati s& poarte mAnusi, imbrc&minte sau inc<minte de protectie dacd magina este utilizat3 fn atmosfere reci sau calde ori in conditi climaterice nefavorabile. La proiectarea si constructia masinii dar, mai ales, la proiectare, pozitionarea si dimensiunile organelor de comand trebuie sé tind seama de constrangerile la care operatorul ar putea s& fie supus datorits acestel utiizari a EIP. De exemplu, pe la masinile proiectate spre a fi utilizate in conditii de frig, distanta, marimea si conceptia pedalelor trebuie s& fie in asa fel inc&t s& permit’ purtarea unor cizme mari. Principii de integrare a securitatit V.Masina trebuie sé fie ivrat& cu toate echipamentele si accesorille speciale esentiale pentru a putea fi reglaté, intrepinutd si ublizatd in deplind securitate. Echipamente si accesorii speciale Producdtorlor de masini nu li se cere s8 furnizeze unelte siechipamente standard necesare pentru operatiunile de reglare si intretinere(surubelnite, chei fixe, chel tubulare, ascensoare pentru cconstructi si altele similare)care pot fi utlizate cu diferite tipuri de masini. Cu toate acestea, daca reglarea, echipamente sau accesoril care sunt specfice masinilor in cauz8, aceste echipamente sau accesori trebuie s fle puse la dispozitie de cétre producStoruimasini impreun& cu masina. Un astfel de echipament special poate include, de exemplu, dispozitive pentru indepértarea pieselor masini n vederea curdtéri saudispozitive pentru alimentarea sau inc&rcarea si descdrcarea pieselor de prelucrat. ———— _ASIGURAREA PRODUSELOR 5 SERVICILOR 1.1.3 Materiale si produse ‘Materialele intrebuintate pentru constructia masini sau produsele utilizate sau rezultate in timpul utilzdni acestela nu trebuie s8 periciteze securitatea sau sinétatea persoanelor. Jin special, in cazul In care sunt utilizate fluide, masina trebuie sé fie ‘proiectaté si construité pentru a evita riscurile datorate umpleri, utilizar, recuperérit sau evacuiriucrat. a) Riscuri datorate materialelor sau produselor intrebuintate pentru constructia ‘masinii cum ar fi, de exemplu, metale, mase plastice, textile sau vopsele. Trebuie acordaté atentie riscurilor pentru s&niittea si securitatea operatorilor sau altor persoane expuse datorit& contactului cu aceste materiale sau datorit’, de exemplu, substantelor periculoase care pot fi emise de aceste materiale atunci cand se incélzesc, cénd sunt deteriorate sau sunt supuse uzuri. Pe cat posibil, aceste riscuri trebuie s& fie prevenite prin alegerea unor materiale inofensive pentru constructia masini. »b) Riscuri datorate materialelor sau produselor utlizate de masina, precum combustibili, lubrifianti, fluide hidraulice, produsele chimice, electrolitl de baterie, apa, aburul, aerul comprimat si altele.Asemenea riscuri pot fi eliminate sau reduse prin proiectarea masinii astfel incét acestea si utlizeze materiale sau produse inofensive sau prin inlocuirea materialelor ‘sau produselor periculoase cu unele mai putin periculoase. Instructiunile producatorului trebuie s8 specifice materialele sau produsele adecvate care trebuie utilizate cu masina. ‘Atunci c&nd riscurile persist8, trebuie s& se ia masuri de protectie pentru protejarea ‘operatorilor Impotriva expunerii la materiale sau produse periculoase utlizate de masin8, de exemplu prin garantarea c& acestea sunt inaccesiblle sau inchise in mod adecvat. Dac’ este cazul, trebuie s& fie indicate avertizéri adecvate pe masind si in instructiuni.Masurile care trebuie luate pentru prevenirea riscurilor datorate umpleri, utiliz’rii, recupersirii sau evacuarea fluidelor includ, de exemplu, amplasatea si proiectarea judicioas& a rezervoatelor si bazinelor, dar si a punctelor de umplere si de golire si amplasarea unel cuve de retentie sub echipamentul hidraulic dac& scurgerile nu pot fi integral prevenite. Atunci cnd rezervoarele sunt sub presiune, acestea trebuie prevazute cu mijloace care s8 permit aducerea lor la o presiune sigur& si verficarea presiuniiinainte de deschiderea punctelor de umplere sau de golie. ©) Riscuri datorate materialelor sau produselor prelucrate, tratate sau transformate de agin’, precum metale, cauciuc, mase plastice, len, produse alimentare, cosmetice si altele, Producdtorul masini trebuie s& ia in considerare materialele care vor fi prelucrate de rmasin& si si ia msurile necesare pentru prevenirea riscurilor datorate pericolelor cum ar fi, de exemplu, muchii ascutite, aschil, fragmente sau materiale calde sau reci ejectate. ——$— Spenaass = ASIGURAREA PRODUSELOR SI SERVICILOR, 4) Riscuri datorate materialelor sau produselor rezultate in timpul utilizérii maginil. Aceste materiale pot fi ori produse obisnuite ale masinii ori produse derivate sau deseuri cum ar fi, de exemplu, fragmente, aschii, vapori sau praf. 1.3. 1luminatul ‘Masina trebuie si fle furntzatd cu un iluminat integrat adecvat adecvat pentru operatille la care absenta acestuia poate provoca un risc, in pofida existentei unuliluminat ‘ambiental de intensitate normala. Masina trebuie sd fle proiectatd si construité astfe! incét si nu existe zone de umbré care pot provoca dlsconfort, nici strélucir orbitoare iritante si nici efecte stroboscopice periculoase asupra elementelor mobile, datorate iluminatului. Pértile interne care necesit& inspectari si ajust&ri frecvente, precum si zonele de intretinere trebuie 8 fe prevdzute cu un iluminat adecvat. Producatorul masinii este indreptatit s8 presupundi cd iluminatul ambiental de la locul de utilzare are o intensitate normals. Intensitatea normal poate fi judecat, de exemplu, lund in considerare nivelurile pentru locuri de munc& in interior si in exterior specificate in standardele EN 12164. 1.4, Proiectarea masinii pentru usurarea manipul&rii ‘Masina sau flecare parte components a acesteia trebuie: — 8 poatd fi manipulatd si transportaté in conditii de securitate, — si fie ambalatd sau sé fie proiectatd astfel incét s8 poatd ff depozitats in condi de securitate, férd deteriorari. in timpul transportérli masinii si/sau a partilor componente ale acestela nu trebuie sé ‘existe posibiltatea unor miscéri bruste sau a unor pericole datorate instabilitl, atét timp ct masina si/sau pértile ei componente sunt manevrate In conformitate cu instructiunile. tn cazul in care greutatea, dimensiunea sau forma masinii ori a diferitelor sale parti ‘componente impiedic& transportarea lor manual, masina ori fiecare parte components a acesteia trebuie: — sé fie echipaté cu dispozitive de prindere pentru legarea la echipamentele de ridicat, sau — si fle proiectaté astfel incat s& poatd fi prevzutd cu aceste dispozitive, sau — 8 abi 0 astfel de forma incét dispozitivele obisnuite de ridicat s8 poats fi atasate ‘cu usurinta. in cazul in care masina sau una dintre pérfile sale componente trebule transportata ‘manual, acestea trebuie: — sii fie usor de transportat, sau — 58 fie dotate cu mijloace de prindere care sa permit deplasarea in depliné —_———_—__—_— Sion ous sry -AsIGURAREA PRODUSELOR SLSERYICILON —_ EE securitate, Trebuie sé fle prevazute mésuri speciale pentru manjpularea sculelor si/sau a pargilor ‘masinil, care ar putea fi periculoase chiar dacd sunt usoare. Manipularea masinii sia componentelor masit (© masin& sau componente ale acesteia sunt frecvent manipulate in timpul fazelor altele decét cele de functionare normal’ cum ar fi, de exemplu, transportul, incSrcarea si descircarea, montarea, instalarea, demontarea, reglarea sau intretinerea. De exemplu, 0 agin’ portabild destinat& utilizérii de c&tre un consumator trebuie sa fie ambalat astfel incat 8 poati fi transportaté, depozitat pe parcursul dstribuirll si transportat’ acasé in deplin& securitate de catre consumator. (© masin8-unealtd, de exemplu, trebuie s& fie ambalaté pentru transportul la sediul utilizatorului si proiectatd si construitd astfel incat s& poata fi incércaté, transportata, descircat’ si deplasati In deplind securitate Ia locul de instalare. Componentele grele ale rmaginii cum ar fi, de exemplu, matrita unei masini de formare prin injectie sau matrita unei prese de prelucrare a metalului pot s& necesite schimbarea frecvent in functie de lucrarile de executat. Masinile destinate s& fie instalate in amplasamente diferite pe parcursul duratei lor de viaté cum ar fi, de exemplu, macarale turn, trebuie proiectate astfel incat elementele acestora $8 poati fi manipulte in deplin’ securitate in timpul montaril si demontarii si Incdrcate si atasate in deplin’ securitate pe mijloacele de transport intre locurile de instalare. Trebuie s& se acorde o atentie special componentelor care pot s& devind instabile in timpul transportului, de exemplu pe un camion care se deplaseazi pe un teren accidentat. Sunt necesare instructiuni de Tncéircare si, in anumite cazuri, poate fi nevoie de echipamente suplimentare pentru a garanta stabiltatea in timpul transportului, de exemplu un cadru de sustinere pentru transport. 1.5. Ergonomie tn conaittile de utilizare prevéizute, liasa de confort, oboseala si constrngerile fizice si psihice cu care se confrunts operatorul trebuie s& fle reduse la minimum, tinéndu-se cont de urmatoarele principi ergonomice: = luarea in considerare a diversitétil operatorilor in ceea ce priveste caracteristicle ‘morfologice, capacitatea de efort si rezistenta acestora, = alocarea unui spatiu suficient pentru miscérilediferitelor pati ale corpului operatorului = evitarea unui ritm de lucru impus de masiné, = evitarea supravegheri care impune o concentrare indelungaté, ~ adaptarea interfetei om/masind la caracteristcile previebile ale operatorilor. Ergonomia (sau studiul factorilor umani) este disciplina stintfic8 ce se ocupa de intelegerea interactiunilor dintre fiintele umane si celelalte elemente ale unui sistem si profesia care pune in practic teoril, principl, date si metode la proiectare pentru a optimiza bundstarea umané si performanta sistemului in ansamblu” — ASIGURAREA RODUSELOR St SERYICILOR, Aspectele ergonomice mentionate la punctul 1.1.6 pot fi impartite in doua grupe. 1L.Prima grup cuprinde factori ergonomici care trebuie luati in considerare la proiectarea maginilor. Sunt enumerati cinci factor’ la liniutele de la punctul 1.1.6; cu toate acestea, trebuie subliniat c& aceastlisté nu este exhaustiv8, ins este menit 8 atrag’ atentia producatorilor asupra anumitor aspecte importante ale principillor ergonomice. 2.Cea de-a doua grup, mentionat® in prima fraz’ a punctulul 1.1.6, cuprinde efectele negative care pot fi cauzate de acesti factori. O buna proiectare reduce efectele negative ale acestor factori asupra persoanelor, in timp ce o proiectare inadecvat8 poate s8 genereze disconfort, obosealé sau stres/constréngerifizic{e) sau psihologic(e). La randul lor, aceste ‘efecte pot genera, afectiuni musculo-scheletice, de exemplu. Ele au, de asemenea, tendinta sporiii probabilitati de accidentare. 1,6, Post de lucru Postul de lucru trebuie s& fle proiectat si construit astfel incat sd se evite orice risc detorat evacudrii gazelor si/sau lipsei de oxigen. Dacé masina este destinaté sé fie utiizatd intr-un mediu periculos, care prezinté riscuri pentru sénatatea si securitatea operatorulul, sau ac masina insdsi conduce la crearea unui mediu periculos, trebuie s8 se prevadé mijioace corespunzatoare care sé asigure operatorului conditi adecvate de muncé si protejarea lui impotriva oricérui pericol previzibil. ‘Atunci cdnd este cazul, postul de lucru trebuie sé fle prevézut cu o cabind corespunzator proiectatd, construité si/sau echipat pentru a indeplini cerintele de mai sus. Iesirea trebuie s8 permit o evacuare rapid. Mai mutt, trebuie sé fie prevazutd, atunci cand ‘este cazul, 0 jesire de sigurants intr-o directie diferté de cea a iesiril normale. 1.7. Scaun Atunci cénd este cazul si cénd conaitlle de lucru permit aceasta, posturile de lucru core ‘sunt parte integranté a masiniitrebuie sé fle proiectate pentru instalarea scaunelor. Dacd este prevazut ca operatorul si stea in timpul lucrului si dacé postul de lucru este parte integranté a masini, scaunul trebuie s& fle furnizat impreund cu masina. ‘Scaunul operatorului trebuie sé-i asigure acestuia o pozitie stabild, Mai mult, scaunul si distanta acestuia fat de organele de comand trebule s8 poatd fi adaptate operatorult. ‘Dac masina este supusé vibratilor, scaunul trebuie sé fie provectat si construit astfel Incit s8 reducd la cel mai scAzut nivel, care este rezonabil posibil, vioratile transmise ‘operatorului, Mijloacele de fixare ale scaunului trebule sé reziste la toate solicitaile ta care sunt supuse. In cazul in care nu exist’ podea sub picioarele operatorului, el trebuie 58 dispund de reazeme pentru sprijinirea picioarelor, acoperite cu material — ASIGURAREA ROUSELOR 3 SERVICHLOR

You might also like