pe pimant — nu este niciun loc pentru ur’, dusminie sau intoleranta (cf. Isaia 11, 6; Romani 12, 10). 2. Pozitia Bisericii Ortodoxe fata de acest subiect este foarte clara: Biserica Ortodoxa crede ci Dumnezeu ,a facut dintr-un sdnge tot neamul omenese, ca sit locuiased peste toata fata pamantului” (Faptele Apostolilor 17, 26) si ci in Hristos ,nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bairbateascd $i parte femeiascd, pentru cdi voi tofi una sunteti” (Galateni 3, 28). La intrebarea ,cine este aproapele meu?”, Hristos a rispuns prin parabola samarineanului milostiv (Luca 10, 25-37). Astéel, El ne-a invatat si inlaturzim orice barierd de dusmanie si de prejudecati, Biserica Ortodoxi mirturiseste ci fiecare fiint uman’ — indiferent de culoare, religie, rasa, gen, nationalitate sau limba — este creat dup’ chipul si aseminarea lui Dumnezeu si are drepturi egale in societate. Potrivit invataiturii sale, Biserica refuz discriminarea sub formele enumerate mai sus, care presupun 0 deosebire in demnitate intre persoane. 3+ Biserica, respectdnd principiile drepturilor omului si tratamentului egal al oamenilor, urmireste si aplice aceste principii in lumina invifiturii sale despre Sfintele Taine, despre familie, despre locul birbatului si al femeii in Biserica si despre valorile traditiei bisericesti in general. Biserica are dreptul si dea marturie despre invatatura sain spatiul public. Misiunea Bisericii Ortodoxe ca marturie de dragoste in slujire 1. Indeplinind misiunea ei de mantuire in lume, Biserica Ortodoxa poarta in mod activ de toti oamenii care au nevoie de ajutor, de cei flimanzi, de siraci, de bolnavi, de persoane cu dezabilititi, de persoane in visti, de cei oprimati, de captivi, de prizonieri, de cei firi adpost, de orfani, de victimele catastrofelor gi conflictelor armate, ale traficului de fiinge umane si ale oricirei forme contemporane de sclavagism. Eforturile Bisericii Ortodoxe pentru depisirea saraciei extreme sia ¢ nedreptitii sociale sunt o expresie a credintei sale gio slujire adus& Domnului Insusi, Care se identifie%, astfel, cu toti oamenii, mai cu seamd cu cei in nevoi: .intrucdt ati. ficut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati ftccut” (Matei 25, 40). Biserica poate coopera cu toate institutiile sociale in intreaga diversitate a slujirii sale sociale, e/ 2, Antagonismele si ostilititile din lume conduc la nedreptate si inegalitate in ceea ce priveste participarea oamenilor si a natiunilor la bunurile creatiei divine. Ele priv milioane de oameni de bunurile de prima necesitate si duc la siricirea personalititii umane. Ele provoaci migratii masive de populatii, dau nastere la conflicte etnice, religioase gi sociale, care amenint& coeziunea interni a societiitilor umane. 3. Biserica nu poate si rimAna indiferenta la procesele economice care influenteaz negativ intreaga omenire. Biserica insist asupra necesititii de a fonda economia pe principii morale si, de asemenea, de a servi activ, prin aceasta, omul, urmind invaitura Apostolului Pavel ,fiinded ostenindu-v4 astfel, trebuie sd ajutati pe cei slabi si sti vi aduceti aminte de cuvintele Domnului lisus, cdici El.a zis: Mai fericit este a da decat a lua” (Faptele Apostolilor 20, 35). Sfantul Vasile cel Mare scrie c& in munca sa, fiecare trebuie sé aibé drept scop slujirea celor aflati in nevoi si nu folosul propriu” (Sfantul Vasile cel Mare, Regulile cele mari, PG 31, 1025 A). 4. Decalajul dintre bogati si stiraci se addinceste in mod dramatic din cauza erizei economice, care, de obicei, este rezultatul unei speculatii necontrolate din partea anumitor reprezentanti ai unor cereuri financiare, a acumulirii de bogitie in mainile unui numar mic de persoane $i a unei activititi economice pervertite, care, fiind lipsita de dreptate si de sensibilitate umani, nu serveste in final necesitatilor reale ale omenirii, O economie viabild este o economie care combing eficienta cu dreptatea gi cu solidaritatea socialt. 5. Inaceste conditii tragice, se intelege imensa responsabilitate a Bisericii in lupta impotriva foametei sia tuturor formelor de sardcie din lume. Acest fenomen al epocii