741401,,,1.

14, '
I

r.

44.
44,

"

. :

1.' sAt:;..-Y.,-:;:,`4:175.
.4.,..,i..*.....:.,
';'..'"4:71.4.',<:"...;
:. .:::,___,,,..:!,....,,...
,.k.''''',"--.7
.:.....'4:-t-:::::,''-1:,tr..-4g .;,..-..
:`
3a...:':';,
,,,....T.',.:'''../....:7,.;;;;'..CA
"....;,..,,.... ., 1-..i.i-4
%;..... ;144-7.?

+,"

:AA1;
41
"
't ..t. ;
, er

' .
I...., ' ,

:U.::

4 ( A "717n

wit
xis

'

.1;

www.dacoromanica.ro
4

A't. '*t
A*, tat;
"PRO PATRIA" IN MEMORIAM

www.dacoromanica.ro
Tehnoredactare, prelucrare ilustratii i coperta:
MARIAN TANASE

Lector de carte i corectura:

ION HOREA

Cartea a aparut cu sprijinul

Ministerului Culturii i Cultelor

ISBN 973-8369-19-3

www.dacoromanica.ro
"PR J PATRIA"
IN MEMORIAM

COORDONATOR FLORIN ROTARU

Editura Biblioteca Bucuretilor

2001

www.dacoromanica.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
"Pro Patria" - In Memoriam. - Bucureti: Biblioteca
Bucuretilor, 2001
p. 252; 29 cm.
ISBN 973-8369-19-3.

94(100)"1914/1918"

www.dacoromanica.ro
 CUVANT INAINTE
Der Waggon des Marschalls Foch, stationiert in
Rethondes, wartete auf den Festtag der Heiligen
Victor und Vicenz vom 11. November, fur die
Unterzeichnung des Waffenstillstandes. Wilhelm der
Zweite, der Kaiser der Deutschen, dankte zwei Tage
bevor, am 9. November 1918 ab. Deutschland be-
kannte seine Niederlage. Die Rumdnen aus
Siebenburgen verschafften sich selbst in ihrem Lande
das Recht. Ein Forum des Volkes, die GroBe
Versammlung von Alba Julia beschloB einstimmig
am I. Dezember 1918 die Angliederung der letzten
und meist geliebten rumanischen Provinz an das
Vaterland. Zum ersten Mal in ihrer Geschichte waren
all die Rumdnen eingeschlossen in den Grenzen des-
selben Landes. In Bukarest, am 23. August 1918,
bereiteten sich die deutschen Behorden far einen
Rackzug ohne Kampf aus einer Stadt vor, die in Kiln-
licher Weise besetzt wurde und ilbergaben den
rumanischen Verantwortlichen den Friedhof "PRO
PATRIA". Die Freude des rumanischen Sieges fahrte
nicht zur Rache. Im Gegenteil, wird der deutsche
Friedhof mit Sorge gepflegt.
Ein direkter Krieg nur unter Deutschland und
Rumanien gab es nicht. Der Vemunft beherrschte im
allgemeinen die Beziehungen dieser Volker. In den
frahen Zeiten der Geschichte waren unbedeutende,
vor keiner Chronik bezeichnete Konflikte. Die
vorchristlichen Kelten bahnten sich einen Weg nach
anderen Horizonten in dem sie den rumanischen
Boden auftraten. Manche von ihnen blieben hier und
vermischten sich mit der einheimischen Be-
volkerung. Spater in den ersten Jahrhunderten des
Christentums durchquerten die germanischen
Wanderstdmme der Goten, Gepiden, Ostgoten oder
Westgoten den rumanischen Raum. Unabwendbar
gab es lokale ZusammenstoBe, aber die Geschichte
ignorierte sie.
Bezeichnet wurde aber der grol3e von Wulffila
durch die BibelUbersetzung in der Gotensprache
unternommene Kulturakt als er auf dem rumanischen
Gebiet lebte. Die urrumanischen Manche, gute
Kenner der griechischen und lateinischen Sprache
halfen sicherlich dem mutigen gotischen Gelehrten.
Seit dem 11. und 12. Jahrhundert lieBen viele
Deutschen in den SUden von Siebenburgen nieder
und ihre Ansiedlungen blieben bis heute bestehen.
Dieses Zusammenleben bildete Modele der zwis-
chenmenschlichen Beziehungen. Die beiden Welt-
kriege verursachten eine Spaltung von den zwei
Landern. Aber es war keine unzerstorbare Spaltung.
Wahrend4Jes ersten Weltkrieges blieb Rumanien in
der Neutralitat zwei Jahre lang. Die ENTENTE
5
www.dacoromanica.ro
Vagonul marealului Foch, stationat la
Rethondes, atepta ziva sfintilor Victor i
Vicentiu din 11 noiembrie, pentru semnarea
armistitiului. Wilhelm al II-lea, imparatul
germanilor, abdicase cu doua zile Inainte, in
9 noiembrie 1918. Germania si -a recunoscut
infrangerea. Romanii din Transilvania ii faceau
singuri dreptate in Cara lor. Un forum al poporu-
lui, Marea Adunare de la Alba Julia, hotAra in
unanimitate, la 1 decembrie 1918, alipirea
ultimei i celei mai iubite provincii romaneti la
patria-mama. Pentru prima data in istoria lor,
romanii erau cuprini in granitele aceleiai tari.
La Bucureti, in 23 august 1918, autoritatile
germane se pregateau de retragere Para lupta
dintr-un ora ocupat in acelai mod $i predau
responsabililor romani cimitirul "PRO PA-
TRIA". Bucuria victoriei romaneti nu a condus
la razbunare. DimpotrivA, cimitirul german este
ingrij it.
Un razboi direct numai Intre Germania i
Romania n-a existat. In general, ratiunea a do-
minat relatiile acestor popoare. In zorii istoriei
au fost conflicte insignifiante, neconsemnate de
nici o cronica. Celtii precretini sau bastamii
i-au facut drum spre alte orizonturi calcand
pamantul romanesc. Unii dintre ei au ramas i
s-au contopit cu populatia autohtona. Mai tarziu,
in primele secole ale cretinismului, neamurile
germanice migratoare ale gotilor, gepizilor,
ostrogotilor sau vizigotilor au traversat spatiul
romanesc. Inevitabil, ciocniri locale au fogt, dar
istoria le-a ignorat. S-a consemnat, in schimb,
marele act de cultura Intreprins de Wulffila prin
traducerea Bibliei in limba gotilor pe cand trAia
in spatiul romanesc. Calugarii straromani, buni
cunoscatori ai limbilor greaca i latind, I-au aju-
tat cu siguranta pe Indraznetul invatat got. Din
secolele al XI-lea i al XII-lea s-au aezat in
sudul Transilvaniei multi germani, iar awzarile
lor se pastreaza pans astAzi. Convietuirea aceas-
ta a format modele de relatii interumane.
O sciziune in relatiile romano-germane au
produs ultimele doua conflagratii mondiale. Dar,
n-a fost o ruptura indestructibila. In timpul
primului razboi mondial, Romania a ramas in
neutralitate timp de doi ani. ANTANTA garan-
teaza guvernului roman unirea cu Transilvania
 garantiert der rumanischen Regierung die
Vereinigung mit Transsilvanien das vom Osterreich-
Ungarn besetzt wurde. So unterzeichnet Rumanien
am 4. August 1916 den BLIndnisvertrag mit
Frankreich, GroBbritannien, RuBland und Italien.
Gleich danach am 16. August 1916 tlberschritten die
rumanischen Armeen die Karpaten und griffen die
Osterreichischen-ungarischen Truppen aus Transsil-
vanien an. Nachsten Tages am 17. August 1916 erk-
larte Deutschland dem Rumanien Krieg. In den
anderen Weltkrieg war Rumanien Deutschlands
VerbUndete fast bis zum Ende des Krieges am 23.
August 1944. So befahl der Konig die Verhaftung des
Marschalls Ion Antonescu, Oberbefehlshabers der
Armee und engagierte Rumanien an die deutsch-
feindlichen Kampflinie. Die Anderung brachte die
erwarteten Vorteile nicht und das Land lift viel. Am
24. August 1944 bombardiert die deutsche Luftwaffe
schrecklich Bukarest; das hundert Jahre alte Gebaude
des Nationaltheaters ist in den Trtimmern eingefallen.
Der deutsche Bombenangriff folgte einem ver-
nichtenden amerikanischen Flugangriff am 4. April
1944 nach. Spater, in 1947, erklarte der Pariser
Friedens-vertrag Rumanien als ein besiegtes Land
und es wurde verpflichtet, neben Deutschland
Kriegsschulden zu bezahlen.
Der Friedhof der deutschen Heiden "PRO
PATRIA" aus Bukarest erschien in der Zeit des ersten
Weltkrieges. Nach dem Abschlagen der rumanischen
Truppen in Transsilvanien und dem Durchbrechen der
Karpaten, wurde Bucharest verwundbar. Die rumanis-
che Regierung und die Konigliche Familie entsch-
ieden nach Jassy zu fthchten. Die Haupter der
Konservativen Partei waren deutsch-freundlich und
blieben in Bucharest um eine legale Regierung Mr die
Fahrung der Verhandlungen mit der deutschen Armee
zu bilden. Die Hauptstadt sollte besetzt werden. Am
3. Dezember 1916 um 12 Uhr fuhren geschwind
durch das Bucharester Zentrum einige Autos mit
nationalen, weil3en Fahnen und einer amerikanischen
Fahne. Der Bt1rgermeister der Hauptstadt, Emil
Petrescu begleitet von einigen Stellvertretern und
Charles Vopicka, der USA Botschafter in Rumanien
kehrten von Bragadiru. Die deutschen Behorden
kamen nicht zum Treffen an. Sie kamen spater um 13
Uhr zu der Prafektur. Die Abdankungsurkunde wurde
vom Bargermeister Emil Petrescu in der Gegenwart
des USA Botschafters unterzeichnet. Ein frostiger
Winter und die Schwierigkeiten der Kriegsrequisitio-
nen lieBen sich Ober Bucharest nieder. Im Fruhling
bereitete die deutsche Armee die Offensive nach
Moldau vor. Die rumanischen Truppen verteidigen
ihre Positionen mit Beherztheit. In Bucharest kom-
men nach und nach tausende von deutschen Verletzen
die schon seit 2. August 1917 mit vielen
EisenbahnzUgen gebracht sind. Die FlOgel des Todes
erreichen viele Soldaten. An einer wlisten Stelle, in
der Verlangerung des Bellu Friedhofes aus Bucharest
und in der Nahe des Jammertals aus dem unvergleich-
6
www.dacoromanica.ro
ocupata de catre Austro-Ungaria. Astfel
Romania semneaza, la 4 august 1916, tratatul de
alianta cu Franta, Marea Britanie, Rusia i Italia.
Foarte curand, in 16 august 1916, armatele
romane tree Carpatii i ataca unitatile austro-
ungare din Transilvania. A doua zi, in 17 august
1916, Germania a declarat razboi Romaniei.
Celalalt razboi mondial, al doilea, a aezat
Romania ca aliat al Germaniei pand aproape de
sfaritul conflagratiei, la 23 august 1944.
Atunci, regele a dispus arestarea marealului
Ion Antonescu, comandantul suprem al armatei,
i a angajat Romania in linia frontului antiger-
man. Schimbarea n-a adus beneficiile scontate,
iar tam a suferit. In 24 august 1944, aviatia ger-
mana bombardeaza cumpl it Bucuretii. Cladirea
Teatrului National, veche de un secol, se naruie
in daramaturi.
Bombardamentul german a succedat unui
nimicitor atac aerian american, din 4 aprilie
1944. Ulterior, in anul 1947, tratatul de pace de
la Paris a calificat Romania drept Cara invinsa i
a fost obligata, alaturi de Germania, sa plateasca
datoi ii de razboi.
Cimitirul eroilor germani "PRO PATRIA"
din Bucureti a aparut in timpul primului razboi
mondial. Dupa respingerea trupelor romane din
Transilvania i strapungerea Carpatilor, Bu-
curetii devin vulnerabili. Guvernul roman, in
frunte cu familia regard, a decis sa se refugieze
Ia Iasi. Fruntaii Partidului Conservator sunt
progermani i ra'man in Bucureti pentru a
forma un guvern legal in vederea tratativelor cu
armata germand. Capitala urma sa fie ocupata.
In ziva de 3 decembrie 1916, Ia orele 12, tre-
ceau in viteza prin centrul Bucuretilor cateva
automobile cu drapele nationale, albe i un steag
american. Se intorceau de Ia Bragadiru primarul
Capitalei, Emil Petrescu, insotit de cativa
adjuncti, i Charles Vopicka, ambasadorul
S.U.A. in Romania. Oficialii germani nu sosi-
sera Ia intalnire. Vin mai tarziu, la orele 1300, la
Prefectura Bucuretilor. Actul de abdicare este
semnat de primarul Emil Petrescu, de fata flind
i ambasadorul S.U.A. Peste Bucureti se
aeazd o iarna geroasa i greutatile rechizitiilor
de razboi. In primavard, armata germand
pregatete ofensiva spre Moldova. Trupele
romane ii apara pozitiile cu darzenie. In
Bucureti Incep sa apara mii de raniti germani
adui cu multe trenuri, Inca din 2 august 1917.
Aripile mortii ii cuprind pe multi soldati. Intr-un
loc pustiu, in prelungirea Cimitirului Bellu din
Bucureti i in vecinatatea Vaii Plangerii din
basmul unic Tinerelefara batreinele ci viaidArti
lichen Marchen Jugend ohne Greisenalter und Leben
ohne Tod sind die ersten deutschen Heiden aus dem
rumanischen Kampffeld beerdigt. Mit der Zeit bildet
sich der Friedhof "PRO PATRIA". Am Kriegsende
Obernehmen die rumanischen Behorden die
Verantwortung der Verwaltung. Von den wenigen
Periodika derjenigen Zeit, nur die Zeitung
"Saptamana ilustrata" (Die Illustrierte Woche) vom
16. September 1918 bezeichnet dieses Ereignis in
einem schonen von N.P. Dutu unterzeichneten
Beitrag. Heute ist dieser von einzig gewordenen
Photos begleitete Beitrag ein echter Dokument der fur
die ganzliche WiederverOffentlichung wert ist: "In
einem begrenzten und vornehmen Kreis der
Eingeladenen gebildet im grof3en Teil von Offizieren
unter deren Uniformen auch die Gewander einiger
Geist lichen und einige ofizielle Personlichkeiten in
der ansehnlichen Eleganz ihrer Fracke gesehen wer-
den, ereignete sich Freitag den 23. August dieses
Jahres die Festlichkeit der Ubergabe des
Ehrenfriedhofes wo die sterblichen Uberreste der auf
dem Kampffeld gefallenen Heiden aufbewahrt sind.
Die Sonne auf einem wolkenlosen Himmel schickte
reiche Strahlen Ober die vom Morgentau genetzten
Graber und schenkte dem Friedholf das Aussehen
eines Feiertages. Am Eingang fiel der schone aus
Estrichstein gebaute Portal auf, auf dessen Frontispiz
die Worter Pro Patria geschrieben waren. Zwei
Basreliefs mit antiken Motiven dekorieren die ganze
hervorragende Einfachheit des Portals; links ein
gefallener Soldat mit der Inschrift Viviere militare
est, rechts eine Grabgteinplatte Ober welche ein
Kampfer einen Lorbeerkranz mit dem Motto aus dem
groBartigen Vers von Horatius: Non omnis moriar
legt. Eine Alee fahrt vom Friedhofstor durch die
Zypresse und PreiBelbeerstrauche bis zum Rundbeet
in der Mitte der Graber wo der Grab des Oberstes
Hentsch gelegen ist; ein Monument von klassischer
Einfachheit, mit einem athenischen Helm aufgesetzt
auf einem Gewand der den Sarkophag bedeckt. Im
hinteren Teil des Friedhofes, auf dem Hang der rund-
herum den Jammertal anblickt, befindet sich ein
schones Monument in Treppen und darner sitzt eine
Aschenurne. Auf den vier Seiteflachen des Sockels
sind das Wappen von Deutschland und Bulgarien, das
Wappen von Rumanien, das Wappen von Osterreich-
Ungarn und der Turkei und vorne die Inschrift dieses
Friedhofes im Stein eingegraben.
Vor diesem Monument ereignete sich Freitag den
23. August die Zeremonie der Ubergabe des
Friedhofes durch eine einfache und beeindruckende
Feier. Die Vertreter aller religiosen Konfessionen
waren prasent. Nach den frommen Reden der
luteranischer, katolischen, ortodoxen und bulga-
rischen Pfarrer hat Seine Exzellenz der Feldmarschal
Mackensen durch eine beeindruckende Rede diesen
militarischen Friedhof in der Pflege der Vertreter der
Bucharester Gemeinde Obergeben. Herr I. Dobrovity,
der Btlrgermeister der Hauptstadt hat in einer in
deutscher Sprache gehaltenen Rede geantwortet daB
7
www.dacoromanica.ro
de moarte, sunt ingropati primii eroi gcrmani de
pe frontul romfinesc. Cu timpul se formeazd ci-
mitirul "PRO PATRIA". La siaritul razboiului,
autoritatile romane preiau responsabilitatea
administrarii. Dintre putinele periodice ale
vremii, numai "SdptAmana ilustrata" din 16 sep-
tembrie 1918 consemneazd evenimentul intr-un
frumos articol semnat de N. P. Dutu. Astazi, arti-
colul, Insotit de fotografii devenite unice, este un
veritabil document care merits a fi republicat in
Intregime: "Intr-un restrans i ales cerc de invi-
tati, format in mare parte din ofiteri, printre ale
caror uniforme se pierdeau timide sutanele
catorva preoti i apareau in impunatoarea ele-
gantd a fracului cateva figuri oficiale, s-a savarit
vineri 23 august a.c., solemnitatea predarii cimi-
tirului de onoare, in care sunt pastrate rarnaitele
pdmanteti ale eroilor azuti pe cdmpul de luptd.
Un soare dintr-un cer senin vdrsa un potop de
raze peste mormintele stropite de roua diminetii
i da cimitirului aspectul unei zile de sarbAtoare.
La intrare, ochiul este izbit de frumosul portal al
cimitirului, in carAmida aparentk pe frontispi-
ciul caruia este scris: Pro Patria. Doud basore-
liefuri pe motive antice decoreazA toatA simpli-
tatea impunatoare a portalului; la stanga un
soldat cazut, cu inscriptia Vivere militare est,
iar de-a dreapta o lespede de mormant, peste care
un luptAtor depune o coroana de lauri, avand ca
motto maretul vers al lui Horatiu: Non omnis
moriar. 0 alee se desprinde din poarta cimitiru-
lui, care duce printre tufele de chiparoi i
meriori in rondul din mijioc al mormintelor,
unde este gezat mormantul colonelului Hentsch,
un monument de-o simplitate clasicA, cu o cased
atenianA deasupra unui vemant ce acopera
sarcofagul. In fundul cimitirului, pe coasta intin-
derii care privete de jur- Imprejur valea plan-
gerii, locul ales pentru aceasta solemnitate, este
inaltat un frumos monument pe trepte i dea-
supra sa sty o urns funerary. Pe fetele laterale ale
soclului sunt sapate in plata de-o parte sterna
Germaniei i a Bulgariei, de alta a Romaniei, de
cealaltA a Austro-Ungariei i Turciei, iar in fats
inscriptia acestui cimitir.
In fata acestui monument, s-a sAvarit vineri
23 august, printr-o simply i micatoare serbare,
ceremonia predarii cimitirului. De fatA erau
reprezentantii tuturor confesiunilor religioase. Si
dupa pioasele cuvantari ale preotilor: luteran,
catolic, ortodox i bulgar, Excelenta Sa feld-
marealul Mackensen, luand cuvantul, intr-o
vorbire micatoare, a predat ingrijirii reprezen-
tantilor comunei Bucureti acest cimitir militar.
Domnul I. Dobrovity, primarul Capitalei, a
die Vertreter der Stadt Bucharest diese Statte der
ewigen Ruhe far die jenigen die sich far die Heimat
opferten, sorgf'dltig aufbewahren werden. Der
Augenblick dieser berUhrender Formalitat wurde mit
21 Kanonensalven salutiert. Ein Aufmarsch aller
Truppen, die die militarische Ehre erwiesen,
beendigte diese von der lebendigen Bewegung der
Offiziere in Uniform beseelte Festlichkeit. Unter
deren Reihen bemerke ich die rumanischen Offiziere,
die Generale Gheorghiu, Eremia, den Oberst
Mihailescu, den Oberst Jitianu, den Major
Iordachescu, dann die Herren Stroescu und Sutzu,
Gemeinderate, den Professor Tzigara-Samurca,
Prafekt der Hauptstadt, den Pfarrer Marinescu-
Frasinei, den Beichtvater der Garnison, den Major
Tamara, den Hauptmann de Hertz, den
Polizeiinspektor und zahlreiche andere Personen. Auf
den Treppen des Monuments wurden zahlreiche
Blumenkranze seitens der aliierten Staatsmachte,
einen Lorbeerenkranz seitens des Kriegsministeriums
mit der Inschrift Den ftlr die Heimat gefallenen
Heiden ewige Dankbarkeit, einen Preif3elbeerkranz
mit der Fahne des Landes seitens der evangelischen
Gemeinde aufgelegt. Nach dieser Festlichkeit, die urn
halb zwolf endete, erlaubte man dem Publikum den
Friedhof zu besuchen."
Die Jahre sind mit anderen Widerwartigkeiten
vergangen. Der rumanische Erdboden war mehrmals
sowohl militarisch als such ideologisch in der Form
der kalten Kriege besetzt. Abgesehen von der Form
der Besetzung gab es standig die Tendenzen, das
historische Gedachtnis zu verwischen. Doch, trotz der
Widerwartigkeiten, achteten die rumanischen Behor-
den das ilbernommene Engagement und sie ver-
wahrten diesen Oil der ewigen Ruhe der deutschen
Soldaten. Ein uralter von den Rumanen mit
Huldigung geachteter Kult des Todes diente als eine
unUberwindliche Mauer. Solange wir die Stille in den
Friedhofen achten werden, wird es das Schlagen der
Vogel, das Parfum der Blumen, der Schatten der
Baume, die Frische der Regen geben. Solange diese
bestehen werden, wird auch der Mensch existieren.
Die Demonstration der Geschichte ist unumstoBlich:
Rumanien eroffnete nie einen AFgressionskrieg. Die
Kriegsfahrung ist kein Bestandteil der externen
rumanischen Manifestationen. Rumaniens Eintreten
in den Krieg wurde immer von der Bedrohung des
staatlichen Bestehens bestimmt. Far gewisse
lntellektuelle bringt der Zustand der Verteidigung
Passivitat und ist demnach keine Tugend. Als ein
Paradox ist heute die tausendjahrige Nichtangriff-
shaltung Rumaniens das Model der Europaischen
Union. Der HaB und die Aggresion sind keine kon-
struktive Formen. Rumanien hat diese Axiom auch
durch das Bewahren des Friedhofes "PRO PATRIA"
durchgesetzt.
Ubersetzung
Ortansa Enasescu
8
www.dacoromanica.ro
raspuns intr-o cuvantare rostitA in limba ger-
manA, ca reprezentantii orgului Bucureti vor
pasta cu grije acest local de odihna vesnica
pentru acei care s-au jertfit pentru patrie. Clipa
acestei micAtoare formalitAti a fost salutata cu
21 salve de tun. 0 defilare a tuturor trupelor
venite s dea onorul a incheiat aceasta serbare
insufletitd de micarea vie a ofiterilor in tinuta,
in ale cAror grupe remarc pe ofiterii romani ge-
nerali Gheorghiu, Eremia, colonel Mihailescu,
colonel Jitianu, maior lordachescu, apoi d-nii
Stroescu i Sutzu, consilieri comunali, profesor
Tzigara-Samurca, prefectul Capitalei, preotul
Marinescu-FrAsinei, confesdrul garnizoanei,
maior Tamara, capitan de Hertz, inspectorul de
politie i numeroase alte persoane. Pe treptele
monumentului au fost depuse numeroase
coroane din partea Puterilor aliate, o coroana de
lauri din partea ministerului de razboiu, cu
inscriptia Eroilor cAzuti pentru patrie, venic
recunoscatori, o coroand de merior cu trico-
lorul tarii din partea comunitatii evanghelice.
Dupd aceasta solemnitate, care s-a terminat la
orele 11 jumatate, s-a permis i publicului vi-
zitarea cimitirului."
Anii au trecut cu alte clipe de rAstrite.
PAmantul romanesc a mai fost ocupat fie militar,
fie ideologic in formulele rhboaielor reci.
Indiferent de forma ocuparii, tendintele de
tergere a memoriei istorice au fost permanente.
Totui, in pofida vicisitudinilor, autoritAtile
romaneti au respectat angajamentul asumat i
au pAstrat locul de venicd odihna al soldatilor
germani. Un cult stravechi al mortii, *tat cu
sfintenie de romani, a fost zidul inexpugnabil.
Atata timp cat vom respecta linitea din cimi-
tire, vor exista cantecul pAsdrilor, parfumul flo-
rilor, umbra copacilor, racoarea ploilor. Atata
timp cat vor fi toate acestea, va exista qi omul.
Demonstratia istoriei este peremptorie:
Romania n-a angajat niciodatd un razboi de
agresiune. Beligeranta nu este o components a
manifestArilor externe romaneti. Intrarea in
rAzboi a Romaniei a fost determinatA intotdea-
una de amenintarea existentei sale statale.
Pentru anumiti intelectuali, starea de aparare
incumba pasivitatea i aceasta nu este o virtute.
Ca un paradox, astAzi, atitudinea milenara de
neagresiune a Romaniei este modelul Uniunii
Europene. Ura i agresiunea nu sunt forme con-
structive. Romania a impus aceasta axioms i
prin pAstrarea cimitirului "PRO PATRIA".
Florin ROTARU
 CULTUL
M RTIL JR
LA
R JMANI
CARTEA ROMANEASCA A MORTILOR ADAPOSTURI POSTUME
PREGATIRI PENTRU MAREA CALATORIE MESAGERI FUNESTI
ZEITA MORTII MORTUL DUPA MOARTE DRUMUL MITIC
SUFLETELE RATACITE COMUNICAREA VIILOR CU MORTII

ION GIIINOIU
BUCUREST1
2001

www.dacoromanica.ro
Der Glaube an das Uberleben der See le nach dem Tod
war eine geistige Konstante der Menschen von Oberall.
Dieser Optimismus vereinigte die Sterblichen aus dem
Diesseits und bereitete sie seelisch fur das
Hinilbergehen ins Jenseits. Die Ewigkeit hebt aber
zahlreiche Fragen auf: Iebt nach dem Tod die Seek mit
dem Leib zusammen oder Liberlebt nur die durch den
Tod vom Leib ausgeloste See le? Befindet sich die
Statte der See len in der Nahe des gottlichen
Wohnsitzes und von dort tritt in Erscheinung in gewis-
sen Momente des Vergehens der kalendarischen Zeit
oder halt unter den Menschen auf und hilft ihnen oder
verursachen ihnen Schwierigkeiten? Welche ist die
Haltung der Sterblichen den unsterblichen See len und
den Kommunikationskanalen mit diesen gegentiber?
Die kurze Darstellung des rumanischen Buches der
Toten versucht auf manche von diesen Fragen eine
Antwort zu geben. Die Rumanen haben ein
ungeschriebenes Totenbuch mit Texten fdr die
Einweihung der See le fur das Jenseits, Texten die auch
heute in vielen Dorfern von einem weiblichen Chor in
bedeutenden Momente und Stellen des funebren
Zeremoniells gesungen werden. Dieses Totenbuch
stand nicht auf Papirus und wurde auch nicht in Stein
gehauen sondem wurde auswendig gelernt und gesun-
gen in mehreren Gebieten anlaBlich des Todes der
Menschen. Bei der Geburt wird das Neugeborene mit
zartlichen Wiegeliedern empfangen, bei dem
Davongehen wird es mit wehmiltigen Begrabnisliedem
begleitet. In alien Zeiten versuchten die Menschen das
Wohlwollen der Gottlichkeit besonders anlaBlich des
Todes zu gewinnen wenn sie es am starksten brauchen
indem sie die Gottlichkeit singend ansprechen. In
dieser Weise verfahrt der religiose Mensch, der
Hebraer in der Synagoge, der Christ in der Kirche, der
Muselman in der Moschee auch heute. Etwas spomt
den Menschen an in der Freudigkeit und in der
Traurigkeit, im Triumpf und in der Niederlage, bei dem
Treffen und bei der Trennung von seinen Geliebten
Lieder zu singen. Dasselbe Verhalten haben auch die
nichtsprechenden Wesen wenn sie ihre Freude, ihren
Schmerz, Leiden, ihre Einsamkeit singend offenbaren.
Was konnten die Waldvogel im Tage des Festes
Dragobete (24. Februar) mitteilen wenn sie sich in
ZUgen versammeln, sich paaren und ihre Nester zu
bauen anfangen, was ktinnte das Zwitschern der jungen
Vogel im Tage des Festes Constandinu Puilor (21 Mai)
mitteilen wenn sie fliegen lernen und ihr Nest zum
ersten Mal verlassen? Und weiter das Briillen der Katie
wenn sie ihre Kalber in der Zeit der Entwohnung nicht
wiedersehen und das Heulen des Hundes wenn er an
die Kette gelegt wird oder wenn er den Tod seines
Herren vorahnt, was wollen sie mitteilen? Die
Totengesange drticken synthetisch, mehr als jede
andere volkstOmliche Gestaltung, die Philosophic vom
Leben und Tod aus. Die sakralen anlaBlich des
Begrabnises gesungenen Texte bewahren ihren
grundlegenden archaischen Charakter, obwohl sie
unvermeidliche Veranderungen, Interferenzen und
10
www.dacoromanica.ro
EinflOsse im Verlaufe der Jahrhunderte und
Jahrtausende bekommen haben. Deshalb stellen sie
heute ethnographische, archeologische und historische
Dokumente dar, die einzigartig sind nicht nur Mr den
rumanischen sondem auch fur den europaischen
Raum. Meist sind die Totengesange Dialoge mit dem
Gestorbenen und mit einer Reihe mythischer
Vorstellungen aus der Welt in die der Gestorbene ein-
tritt: Feen des Schicksals im Jenseits die sich im
Morgengrauen zeigen; die Fee des Todes (die alte Fee,
Mutter Irodia, Gaia, Corboaica usw); die Seele des
Toten; die Seele des postumen Ehegatten oder der
Ehegattin des Toten (die Tanne, der Baum); die
&inner, die Gefahrten; die Unterldinfte wo der
Gestorbene wohnen wird (der Friedhof, der Sarg, der
Grab, die Erde, das Jenseits); die bei dem
Leichenwagen angejochten Ochsen usw. Das
Ankommen im Totenreich ist von der ZurOcklegung
des guten Weges und von der Zahlung des Zolls
diesem Wege entlang bedingt. Da es die Gefahr der
Verirrung auf Schritt und Tritt gibt, werden es dem
Toten die wichtigsten Anhaltspunkte gegeben
(Baume, Brunnen mit kaltem Wasser, Wegkreuzun-
gen, Bakke usw), indem er aufgefordert wird diese
nicht zu vergessen. Diese sind systematisch von dem
Weggehen von zu Hause bis zum Eingang ins Paradies
durch wirksame Lemmethoden (Opposition, Wieder-
holung, Exemplifizierung, die praktische Illustrierung
des gelernten Stoffes) dargestellt. Der gOnstige Weg
wird im Gegensatz zu dem ungiinstigen Weg
dargestellt (die linke Hand - die rechte Hand; der mit
Buffeln geackerte, mit Ochsen geackerte, mit Disteln
gesate mit Weizen gesate Weg), die wichtigsten
Momente des Weges werden obsessiv wiederholt usw.
Der Tote durchstreift sowohl saubere, geackerte und
gesate, mit Komern gemahte, mit Heu ungemahte, mit
blilhenden Baumen geschmikkte Orte als auch
Eintiden, dichte und dunkle Hochwalder, weite
Wasser. Der Gestorbene wird durch Totengesange
beraten welche Gefahrten soil er wahlen, wie er die
Zolle bezahlen soli, wie er sich benehmen soli mit
denen die er auf dem Weg begegnet usw. Dort wo der
Gebrauch noch iiblig ist, wird der Tote drei Tage und
drei Nachte lang sorgfaltig initiiert in die Dingen die
er nach dem Begrabnis zu tun hat. Des dritten Tages,
ist der letzte Weg, der das Haus des Toten mit dem
Friedhof verbindet, die praktische Illustrierung dessen
was gelernt wurde: Anhalten an Brunnen und
Brilcken, an Wegkreuzungen urn die &Ale zu bezahlen
und urn nachzudenken welche Richtung er einschla-
gen soil. Der Totenreich ist ein einziges Gebiet, ohne
Diskriminierungen wegen seiner Teilung in Mille und
Paradies, die Sorge der Menschen anlaBlich der
Begrabnisse bestand in die Einweihung der Seele fiir
das Einschlagen des guten Weges und in der Uberwin-
dung der Hindernisse durch das Lernen der
Orientierunganhaltspunkte, durch das Wahlen der
Lenker, das Erkennen der Freunden und der Feinde.
Alles wird durch den Gesang mitgeteilt.
 Credinta in supravietuirea sufletului
dupes moarte a fost o constants spiritualc1 a
oamenilor de pretutindeni. Acest optimism i-a
unit pe muritorii din Lumea de aici si i-a
pregeitit sufleteqte pentru plecarea in Lumea
de dincolo. Vecnicia ridics insel numeroase
intrebeiri: coabiteazei dupes moarte sufletul cu
trupul sau supravietuiefte numai sufletul
descatuqat prin moarte de trup? Leicaful
sufletelor se afla in preajma reqedintei divine,
de unde isi face aparitia in anumite momente
ale scurgerii timpului calendaristic, sau
salacluiecte printre oameni pe care ii ajutei
sau le provoacei neajunsuri? Care este ati-
tudinea muritorilor lard de sufletele nemuri-
toare ,ci canalele de comunicare cu acestea?
La unele din aceste intrebari incearcei sa
reispundei prezentarea succinta a Carlin
romeinefti a mortilor.
Romeinii au o Carte a mortilor
nescrisei, care cuprinde texte de initiere a
sufletului pentru Lumea de dincolo, cantata 1
asteizi in zeci de sate de un cor feminin in
momente fi locuri semnificative ale ceremo-
nialului funerar. N-a fost scrisa pe papirus sau
cioplitei in piatra, dar memoratif ,ci cantata
astazi in mai multe zone la moartea oame-
nilor. Daces la venire noul nizscut este primit
cu duioase ceintece de leagiin, la plecare este
petrecut cu tcinguitoare ceintece de inmor-
meintare. Din toate timpurile oamenii au
incercat sa-i ceiftige buneivointa divinitalii,
mai ales la moarte, cdnd are cea mai mare
nevoie de ea, adreseindu-i-se ceinteind. Agi
procedeaz'd fi astazi omul religios, evreul in
sinagogii, creftinul in biserica; musulmanul in
moschee. Ceva it indeamnii pe om se' ceinte la
bucurie qi tristete, la triumf fi infreingere, la
inteilnirea fi despartirea de cei dragi. Acelaqi
comportment it au fi necuvantaloarele ceind
4i manifests bucuria, durerea, suferinla,
singurii tatea ceinteind. Ce ar putea se'
comunice piisclrile de peidure la Dragobete
(24 februarie), nand se strong in stoluri, se
imperecheazil ,fl incep sa -1 construiascei
cuiburile ,ci ciripitul puilor la Constandinu
Puilor (21 mai), cad inv.* se' zboare qi isi
pdrasesc pentru prima data cuibul? Dar
mugetul vacilor cand nu-si reviid viteii in tim-
pul inteircatului fi urletul cainelui tinut in Ian'
sau cad presimte moartea panului? Mai
mult ca oricare alto creatie populara, ceinte-
cele funerare exprimei sintetic filosofia despre
viatei fi moarte. De# au suferit modificari,
11
www.dacoromanica.ro
interferente si influente inevitabile de-a
lungul secolelor ,ci mileniilor, textele sacre
cantate la inmormeintare isi plistreazii
caracterul fundamental arhaic, motiv pen-
tru care reprezintii asteizi documente etno-
grafice, arheologice fi istorice unite nu
numai pentru spatiul romelnesc, ci si pentru
cel european. De cele mai multe on
Cantecele funerare sunt dialoguri purtate
cu mortul yi cu o serie de reprezenteiri mitice
din lumea in care acesta plifefte dupes
moarte: Zorilor, zeite ale destinului pe
Lumea ; Zeitei mortii (Zeina
Batreinei, Maica Irodia, Gaia, Corboaica
etc.); sufletului mortului; sotului sau sofiei
postume a mortului (Bradul, Pomul);
vamecilor, prietenilor de drum; adapos-
turilor in care va locui (cimitirul, sicriul,
mormantul, pameintul, Lumea de dincolo);
boilor injugafi la carul mortuar etc.
Sosirea in Cara mortilor este con-
ditionatel de parcurgerea drumului bun ,ci de
plata vamilor din lungul sau. Intruceit peri-
colul de ratacire se afla la tot pasul, mortu-
lui i se dau reperele cele mai importante
(pomi, feinteini cu apes rece, reiscruci de dru-
muri, poduri etc.), find rugat se' nu le uite.
Acestea sunt expuse sistematic, de la
plecarea de acasa /And la intrarea in Rai,
prin metode eficiente de invcitare (opozitia,
repetitia, exemplificarea, ilustrarea practices
a celor invei tate). Drumul favorabil este
prezentat in opozifie cu drumul nefavorabil
(maim steinga mana dreaptii ; calea cu
bivoli aratei cu boi aratei; cu spini sema-
natei cu grau semanatii), momentele cheie
ale drumului sunt obsedant repetate etc.
Mortul strabate atat locuri curate, arate si
semlinate, cu grane secerate, cu fcinete
necosite, cu pomi infloriti, cat fi pustietcrti,
codri deli ,ci intunecoqi, ape intinse. Prin
cantecele funerare, mortul este sfatuit ce
prieteni de drum sa"-q aleagii, unde qi cum
se' pleiteasc veimile, cum sei se comporte cu
cei inteilniti in cale etc. Acolo unde se mai
practices obiceiul, trei zile si trei nopti mor-
tul este initiat cu grija ce are de facut dupes
inmormeintare. A treia zi, ultimul drum care
leagei casa mortului de cimitir, este ilus-
trarea practice' a celor inva fate: opriri la
fantani ,,ci poduri, la reiscruci de drumuri
pentru a 'grad vamile qi a chibzui pe ce cale
s-o apuce etc.
 1. CARTEA ROMANEASCA A MORTILOR

1.1. Texte clintate mesajelor este ales in raport de momentul diurn

(dimineata, miezul zilei, miezul noptii), de
Cartea romcineasca a morfilor cuprinde texte de desfaurarea celorlalte acte rituale i ceremoniale
iniliere a sufletului mortului pentru Drumul mitic ale inmormantarii (imediat dupd inmormantare,
care leagcr Lumea de aici de Lumea de dincolo, la confectionarea crucii, stalpului, sicriului i la
ccintate de un cor feminin in momente V locuri sapatul gropii, la gatitul mortului i wzarea lui
semnificative ale ceremonialului funerar pe lavitd sau in sicriu, Ia intrarea rudelor in curtea
Versete cantate sau strigate, unele de sau casa mortului, la aducerea bradului in sat, Ia
mare vechime i tulburkoare frumusete, sunt gatitul lui in curtea mortului etc.) i, dupa inmor-
adresate personajelor mitice care locuiesc in mantare, dimineata, Ia tAmaiatul mormkitului, la
Lumea de dincolo: mortului strigat pe nume (Ion, pomeni, la zilele mortilor, Ia moartea altui con-
Vasile etc.) sau printr-un nume tabuu (Dalbu de skean. Textele rituale, dei prezinta unele ele-
Pribeag), zeifelor destinului (Zorilor), sofului sau mente locale i zonale, sunt unitare din punct de
solid postume (Bradul, Sulita, Steagul), substi- vedere al mesajului: ele pregkesc in cele mai
tutelor mortului (Stalpul, Crucea), adciposturilor mici amanunte plecarea mortului pentru a ajunge
postume (lemnul sau sicriul, pamantul), Zeilei cu bine in Lumea de dincolo. Corul tragic format,
mortii in ipostaza de pasare de pradA (Gala, de obicei, din femei iertate in numar fait sot
Corboaica) i antropomorfa (Zana Batrand, interpreteaza texte neschimbate de la mort Ia
Moartea, Maica Precesta, Maica Irodia), ghizilor mort. Versetele hexa- sau octosilabice, cu pre-
providenfiali (Lupul, Vulpea, Vidra), vameVlor dominarea clard a celor hexasilabice, par a fi
binevoitori, reperelor de orientare (Salcia impietrite, precum mesajele de pe sarcofagiile
impupitA, Marul rotat), personajelor psihopompe antice. Ele sunt indelung cizelate i decantate nu
(Calul, Cerbul) i, in final, rudelor mortului din numai de impuritki poetice, ci i de orice adaus
Lumea de dincolo. Metodele de initiere sunt sim- care ar ingreuna transmiterea cu claritate a
ple: descrierea amAnuntita a drumului mitic i a mesajului. Melodiile, care contrasteaza cu
inratiarii personajelor intfilnite; fixarea cunotin- deznklejdea lugubrd a bocetelor, au, prin
telor prin repetarea situatiilor cheie ale calkoriei; sonoritatile for preistorice, ecou profund in ini-
comparalia V opozifia drumului bun cu cel rau, a mile indoliatilor, a celor care be ascultd. Ele se
prietenilor Si neprietenilor. Initierea mortului se topesc in natura inconjuratoare. TAramul sufe-
desiaoard dupa o severs planificare a timpului rintelor dupA moarte, ladul, cultivat de religiile
scurs intre momentul mortii i inchiderea mor- indo-europene i cretine lipsete din peisajul
mantului, in stransA legaturd cu celelalte pregatiri edenic descris de cantecele romaneti de inmor-
pentru inmormantare (aducerea i gatitul bradu- mantare. Linia lor melodica, subliniind Inca o
lui, confectionarea crucii sicriului, saparea
i datA caracterul preistoric, se desfaoara in doua
gropii etc.). Drumul care leagd casa de mormant sisteme sonore primordiale ale muzicii univer-
este o lectie practica: i se arata, aa cum i-a spus sale: tetra- i pentatonic. Aria for de rAspandire
in Cantecele de Zori, uncle i cum trebuie platite este compacts in sud-vestul i centrul Romaniei
vamile (la poduri, fintani), unde i cand sd se (Gorj, Mehedinti, Cara-Severin, Timi, Bihor) i
odihneasca (la rascruci ca sa aleaga drumul bun) relativ compacts in sudul Transilvaniei (sudul
etc. Textele Cartii romaneti a mortii se pot grupa judetelor Alba, Hunedoara, Sibiu, Braov). Dar,
dupd mai munte criterii: functia, destinatia, timpul acest areal trimite puternice tentacule in nord
i locul transmiterii mesajelor. Dupa forma de (Bistrita-NasAud, Mure) in judetele din Moldova
expunere a mesajelor pot fi bocete cu texte (Suceava, Botoani, Neamt, I4, Vaslui, Vrancea,
improvizate ad-hoc (jelitul, strigatul de durere) i Galati) i din Republica Moldova iar in sud, Ia
cantece funerare propriu-zise (Bocet versificat, romanii din Banatul sarbesc. In zonele in care nu
Zori, Cantecul Bradului, Cantec de priveghi). au fost atestate Cantecele de Zori, Cantecul
Locul initierii prin expunerea mesajului cantat Bradului, Cantecele de Priveghi, functia for a fost
este strans legat de secventele inmormantarii: se preluata, partial, de bocetele versificate.
cants afard, la stalpul, pe prispa sau in jurul casei; Cantecele funerare nu sunt atestate Ia popoarele
in casa, la cApataiul mortului; pe drum, la intrarea vecine romanilor sau la alte popoare ale Europei,
bradului cobork din munte; pe ultimul drum al motiv pentru care au fost incluse greit, Vara Ia
mortului; in cimitir. Timpul transmiterii marele etnomuzicolog Constantin Brailoiu, in

12
www.dacoromanica.ro
 categoria bocetelor. Ele au elemente comune cu intrebarea retorica adresatd bradului de femei la
ceremoniile funerare ale popoarelor antice medi- intrarea acestuia In sat, cand este adus de feciori
teraneene i textele renumitelor carti ale mortilor din munte: - Bradule, bradule, / Cin' fi-a poruncit
(egipteand i tibetand). / De mi-ai coborcit / De la loc pietros / La loc
mla Vinos? / De la loc cu piatra / Aicea cu apa?
Urmeazd un lung monolog prin care bradul
1.1.1. Zorile din casa relateazd in amAnuntime motivul tAierii (jertfei) i
cobordrii din munte, ademenirea Iui de feciorii
Dialog purtat cu mortul in casa, la capataiul trimii de *Dalbu de pribeag i regretul repetat a
acestuia, dupa invocarea Zorilor afar a, pe prispa a rdsdrit i a crescut: ... Mie mi-a poruncit /
sau pe o inalfime din sat (capita de fan, movila) Cine-a pribegit / Ca i-am trebuit / lama la sculit,
Muribundul este strigat pe nume sau / Vara la umbrit. / La mine-a manat / Doi voinici
somat prin strigat sa iasa din casa de zeita Mortii din sat / Cu parul basal / Cu capul plecat, / Cu
cu chip de pasdre: Corboaica Neagra, Gaia, Coco roua pe filo / Cu ceata pe brag / Cu verde la
Gaia. leit din addpost, devine vulnerabil: este brciu / Cu colaci de grau, / Cu securi pe mcind / Cu
pleznit cu aripile, ii este luat graiul, ii sunt lipite merinde pe-o bun& / Daca eu qtiam, / Nu mai
buzele, ij este IntunecatA sau impaienjenitA rasaream. / Eu de -ay fi .ytiut / N-ay mai fi crescut.
vederea. Intoarcerea la starea pardsita este ire- / $i ei au plecat / Din va mat de zori, / De la can-
versibild; moartea este dezinteresata de darurile al tori /$i ei au umblat / Valle cu agii /$i munfii
promise de muribund (plug cu patru boi, turma de cu brazil /Pans m-au gash / Bradul cel pocit. / Pe
of etc.) i insensibild la rugdmintea acestuia de a fi mine m-au ales, / Pe izvoare reci, / Pe ierburi
Idsat sAii is ramas bun de la cei dragi. Dupa trei intregi, / Pe craca uscata, /De moarte larata. / Ei
sau mai multe strigate (cantece) ale mortii, sufle- cand au venit, / Jos au hodinit, /Au ingenucheat,
tul se desprinde de Lumea de aici i se pornete, / De-amcindoi genuchii / $i s-au inchinat. / Iara
lard impotrivire, in Lumea de dincolo. ... leri- s-au sculat, / Cu secures au dal, / Jos m-au
alaltaieri / A venit din cer / 0 corboaica neagra, doborcit, /M -au pus la pamant. /$f ei m-au luat, /
/Din aripi a dat, / Graiul mi 1 -a luat, / Picioarele Tot din munfi in munfi / Prin braduli marunfi. /Tot
mi-a-ntins. / Mciini pe piept mi-a pus, / Buza din vai in v di / Prin brazi marunlei, / Dar ei nu
mi-a pcirlit / Ochii mi-a lipit /$i m-a desparfit /De m-au luat / Ca pe alte lemne, / Ci ei m-au luat /
mama, de rata / ,Fi de lumea Local; / De frafi, de Tot din vale in vale, / Cu cetina-n cale, / Sa be flu
surori / De gradina cu fori...(Zorile de afara yi pe jale, / Cu poale lasate / A jale de moarte. / Eu
din casa, TamAetii de Jos, jud. Gorj). data ytiam, / Nu mai rasaream, / Eu de-ay fi ytiut
/ N-ay mai fi crescut. / Cand m-au doborcit, / Pe
mine in-au minfil / C-au zis ca m-or pune / Zeina
1.1.2. Cantecul Bradului la lantana / Ccilatori sa vina. / $-au zis ca m-o
pune / Talpoaie la casa / Sa ma yindrileasca / Cu
Crealie descivaryitii in Cartea romaneasca a Ondrila trash. / Dara ei m-au pus / La mijloc de
morfilor care recta dialogul purtat de un con femi- camp, / La cap de voinic. / Cainii sa-i aud, / A
nin cu soul sau sofia postuma a tandrului necasa- latra pustiu / $-a urla morfiu. / $i sa mai aud /
torit substituit de un brad Coco#i cantand, / Muieri mimaind /$i preofi can-
Spre deosebire de variantele de la sud de land. / Ploaia sa ma ploaie, / Celina sa -mi moaie.
Carpati, unde bradul este amAgit ca va deveni / Vantul sa ma bata, / Celina sa-mi cacki. /
tAlpoi de cask podea, indrild, caprior la acoperi, Ninsoarea sa-mi ninga, / Cetina sa-mi Tanga. /
in variantele transilvdnene i se promite ca va fi Eu data #iam / Nu mai rasaream, / Eu de-ay fi
sadit la o cantina sau va deveni ortac de mort, ytiut, /N -ay mai fi crescut. / Ei cand m-au falai, /
adica sotie a tandrului decedat, i, pentru a ramane Ei m-au imbunat / Ca ei ma sadesc / Nu ma sacu-
mereu verde, va fi udat cu lacrimi de rudele mor- iesc. /$i ei m-au minfit, / Ca m-au sacurit, / Jos la
tului. Functia funerary a bradului, de sot sau sotie ra dacina, / Cu fum de tamale / Mai pe la mijloc /
postumd a mortului, este exprimata fArd echivoc Chili de busuioc, / Tot mils ,Si foc. / Sus la crein-
de varianta ndsdudeand Ccintarea Buhayului gurele / Chid de ocheyele. / Tot milli # jele. / Eu
(buba este numit in zond un brad tang* ... Noi data ,tiara / Nu mai rasaream. / Eu de-a. fi ytiut,
tot aya am gcindit / Ca dupli tine or veni / /N -as mai fi crescut (Runcu, jud. Gorj). C.-ul B.
Colacarii cu caii, / Nu popa cu praporii; / are un areal mult mai restrans ca obiceiul de a
Colacarii cu steagu / Nu popa cu diacu / $i-om pune brad la mormantul tanArului necasatorit. El
vedea steagu pe math, / Nu buhap sus pe casa, / este cunoscut in Oltenia de nord-vest, Banatul de
$i-om vedea steagu-nstrufat, / Nu buhayu radical; munte, Tara Hategului, Tinutul Padurenilor
/ Ca-i fost vrednic de trait, / Nu-n pcimcint de (Hunedoara), bazinul Mureplui mijlociu cu pre-
putrezit. Varianta gorjand, inegalatd ca realizare lungiri pe Valea Ampoiului i Arieului Mare i,
artistica i simboluri stravechi, publicatd pentru local, in alte zone (Ndsdud, Bucovina).
prima data de Constantin Brdiloiu, incepe cu

13
www.dacoromanica.ro
 1.1.3. Cantecul de priveghi lard / Ca de mine evi ramasei, / Cam mancat
poame din Rai / ,S' am bald apa din plai /
Text funerar canted de femei in nop(ile de mi-am garit mai bun trai. / Noi ifi ccinteim cein-
priveghi, la care se pot asocia si beirbati, sinonim tecul, / Domnu-fi ierte sujletu; / Noi ili ccintlim
cu Ceintare la mort, Cantecul mortului canteca, / Domnu-ti ierte viafa. Alte motive cu
Cantecul de priveghi, impreuna cu semnificatie aparte pentru filozofia mortii Ia
romani sunt Patul mortului, Oastea rateicita,
Cantecul Zorilor, Cantecul Bradului i Bocetele
Scrierea numelor, Moartea si cucul, Striga
versificate alcatuiesc, in principal, prin mesajele
transmise mortului, Cartea romaneasca a moartea la fereastra, Mereoarele i altele.
mortilor. El are structure compozitionala proprie Arealul de raspandire a Cantecului de priveghi
si melodii care nu se pot confunda cu bocetele. cuprinde Transilvania sudica (din Hunedoara
Cea mai mare dezvoltare a Cantecului de pans in tinutul Tarnavelor), Transilvania
priveghi o cunoaste teritoriul moldav, unde au rdsariteand (valea Gurghiului, bazinul superior al
fost identificate mai multe tipuri si motive. Tipul Muresului, tinutul Nasaudului), Moldova de nord
circumscris de judetele Suceava, Neamt $i Iasi si de sud. Adesea, el se clacheaza peste arealul
are elemente stravechi, cert precrestine, si asoci- bocetelor si chiar peste Cantecul Zorilor.
aza, in unul si acelasi cantec funerar, cloud sau
mai multe motive: Leacul pierdut, Moartea
iweleitoare, Patul mortului ci Oastea ratcicita. 1.1.4. Bocetul
Primul dintre ele, Leacul pierdut, este atestat atat
in Moldova de nord, cat si in Transilvania, in Maniftstare spontanei a durerii sufleteVi, insotita
tinutul NAsaudului. Peisajul geografic descris de de lipete, strigate, vaiete, suspine, gesturi dispe-
Cantecul de priveghi, unde se intalneste muri- rate (smulgerea parului din cap, autoflagelarea,
bundul cu personificArile mitice care poarta lovirea cu fruntea de marginea sicriului etc.),
plantele de leac necesare ramanerii in lumea de provorata de plecarea unei jiinte dragi, numit
aici, este cel obisnuit: pe dealul lui Dorohoi; pe cantec de mort (Transilvania), jelit (Moldova),
dealul plin cu trifoi; la fantana lui Ignat; prin bocet (Muntenia)
zavoi; pe valea lungs etc. Leacurile sunt depo- Jelitul, situat Ia limita dintre nature si cul-
zitate de Moarte, numita in unele variante o Zane, tura, se manifests in forme particulare atat in
cam batrana , in ulcele, Intr -un un car cernit si lumea animalelor (suferintd, neliniste, lacrimi,
tras de patru boi sau in samar. Bolnavul ii cere cantec, urlet, zbieret), cat si a altor necuvanta-
leacul salvator dar, din diferite motive, nu le toare, inclusiv in lumea plantelor. Evoluand, jeli-
poate obtine si, automat, muribundul pierde orice tul a devenit bocet versificat, cu elemente lirice si
sansa de a mai ramane printre vii. In unele vari- structuri ritmate, coerente i inlantuite logic,
ante leacurile aduse si puse de reprezentari mitice menite se, emotioneze asistenta i se, exprime
binevoitoare pc fereastra bolnavului sunt luate de durerea cara margini a persoanelor indoliate, si,
Moarte in ipostaza de Zeitd pasAre: grangur sau mai cu seams in mediile urbane si intelectuale, o
lebada. In alt motiv, Moartea inglatoare, bol- durere tacuta, nemarturisita. Retinerea de a boci
navul ar fi avut sanse se, scape de moarte dacd parintii, sotii si copiii de cdtre mama, sotie, fiica
acesta nu i-ar fi iesit intamplator in drum sau este perceputa in satele extracarpatice ca necuvi-
dace ar fi avut inspiratia si Carla sa-i refuze invi- inta si lipsa de respect fate de cel mort. De altfel,
tatia de a gusts apa mortii din pahar. In unele una din motivatiile sociale ale nasterii copiilor a
texte bolnavul insusi cere paharul cu bautura fost, pana la mijlocul sec. al XX-Iea, dorinta
fatald Ce ai, moarte, in pahar? / Vini,sor de yapte parintilor de a lasa urmasi care se, -i boceasca Ia
ani / Da -mi qi mie ca se, gust! Dar, de cele mai inmormantare. Bocetul, in general, jelitul, in
multe ori, Moartea este grabita, nu negociaza si general, are o dubla functie: imbuneaza pe cel
nu merge pe ocolite si amagiri: Umbla moartea plecat, suparat ca paraseste lumea de aici, si
prin gradina, / Smulgand pomi din radacina / asigura echilibrul psihic al celor ramasi.
cu Maria de ?mina / Pomi o smuls si i-o lei sat, / Manifestarea lui este potentate de credinta
Pe Maria ne-o luat! Raspandire relativ mare are conform careia sufletul mortului aude si vede tot
motivul Carului mortuar cu imaginea mamei ce se petrece in jurul trupului sau. Jelitul are vir-
defunctului alergand dupe el: Pe din sus de tutea de a induce catarsisul: Incepe ca o
IbaneVi / Merge caru giurgiuvesc, / Caru-i dezlantuire sufleteasca de nestavilit a durerii si se
negru, boil -s negri / Pogoniciu-i 0 mai negru. / Incheie cu oarecare acalmie. Ca modalitate
Dar in car cine-i culcat? / Lucretia o raposat. / naturals de detensionare a crizei provocate de
Dupe car cine alearga? / Da maica-sa jalnica / disparitia fiintelor apropiate, jelitul este atestat,
Cu tieri cu prescurele / Sa-i deie de preinz din ele. sub diferite forme, in toate zonele etnografice
/ Lucretia din grai graia: / Or te-alearga, or to romanesti.

14
www.dacoromanica.ro
 1.1.5. Bocetul versificat improvizatia individuals` ii arc rolul sau, bocetul
versificat pastreaza, de Ia zona Ia tons, i uneori,
Manifestare a durerii provocate de moartea unei de la sat la sat, motive folclorice caracterizate
fiin/e dragi prin cuvinte yi melodii duioase, prin oarecare stabilitate. Motivele folclorice
menita sa-i dovedeasca celui plecat dragostea ci redau, prin textul cantat: gradul de rudenie i
ataxmentul nemarginit, sinonim cu antec de arn;citia care leaga bocitoarea de defunct (Draga
mort (Transilvania), jelit (Moldova), bocet mea, maicula mea, ...); (Vere, vere, dragul meu
(Muntenia) ...); binete ( Buna ziva, lonica, / Da de ce nu
Bocetul versificat face trecerea de la zici nimica? / De ce, pui, nu mulfumeoi
bocetul propriu-zis Ia Cantecele funerare (Bradul, Botoana, jud. Suceava); este informat ca-i
Zorile, Cantecul de priveghi) a cAror functie prin-sosete carte domneasca ( Scoala, mama, de pe
masa, / Ca-fi vine carte domneasca, / De aici sei
cipals este initierea sufletului mortului inainte de
plecare in Lumea de dincolo. Asernanator to porneasca, / Cu caru cu patru boi Frumosu,
Cantecelor ceremoniale i rituale de inmor- jud. Suceava); i se cere iertare (...$i fa bine ,si ma
mantare, bocetul versificat are numeroase ele- kola, / Poate fi-am gre01 vreodata Botopna,
mente artistice. El este un monolog cu sufletul jud. Suceava); manifestarea revoltei fats de
mortului, cdruia bocitoarea i se adreseaza la per- moarte (Ardi-te-ar focu de moarte, / Tu deloc nu
soana a II-a sau a 111-a, sau un dialog in care faci dreptate. / Un'te cheamei, nu to duci, /
raspunsul se lass ateptat, in momente bine pre- Un'te-a lungs, acolo fugi!... Hirtoape, jud.
cizate de cutuma: acasA, in zilele care preced 14);fata de pamantul, groapa i cimitirul unde
inmormantarea (dimineata, la amiaza, inainte de pleaca, fats de cucul care i-a prevestit moartea
a se insera); pe ultimul drum, in ziva inmorman- (5'-a cantat tutu-ntr-un prun, / Ca sa ma gatesc
tarii; Ia cimitir; dupd inmormantare pand la de drum... Vama, jud. Suceava), de cel care I-a
Slobozirea (dezlegarea) izvorului i la alte date sfatuit sa piece (Da tine to -a sfatuit, / De aist
calendaristice legate de cultul mortilor (Sambe- drum 1 -ai pornit? / C-aist drum tine it face, /
tele mortilor, Zilele moOor). Bocirea mortului Inapoi nu-1 mai Inioarce... Heci, jud. 14); este
este un atribut al femeilor: rude apropiate, vecine laudat (... C-ai fast gospodina aleasa / $i-n gra-
sau prietene cu mortul. In situatii speciale bocesc, dind fi in casa ... Bilca, jud. Suceava); ii este
in taind, i barbatii. Ordinea in care se bocete prezentata durerea cu care participa la inmor-
este prestabilita: rudele apropiate, rudele indepar- mantare an imalele ( lesi afara pang -n prag, /De
tate, vecinele, prietenele i oricare femeie care vezi vitele cum rag, / Ele nu rag ca n-au fan, / Ele
dorqte sa transmits, prin mortul care pleaca, vre- rag a n-au stapein Heci, jud. 14), locuinta
un mesa] propriilor morti. Pot functiona i alte (Cantag-va, voi, perefi, /Ca de maica ramcinefi,
criterii de desfaurare a ceremoniilor de primire a / Ccinta-te casa 0 masa, /Ca maicu(a mea va lass
mesajelor de cAtre mort de la cei ram4 aici: Eanca, jud. Botoani), ograda, gradina
varsta bocitoarei (femeia in varsta are prioritate (Plangi si to ograda largo, / Mamuca nu to mai
NA' de cea tanArA), gradul de rudenie (de mama, talcs, / Plangi qi lu gradina mandra, / Mamuca
de tats, de flick fiu, de sot, sotie, de frate, sord nu to mai uda... Botqti, jud. Suceava) etc.; este
etc.). Bocetul versificat poate apare i in alte cir- invitat la masa, sa deschida ochii, sa-i is ziva
cumstante legate de despartirea celor dragi: ple- buns, sa mai villa pe acasa, sa scrie carte de pe
carea feciorilor in armatA, cdsatoria fetelor, mai *Lumea de Dincolo etc.; i se dau asigurari ca va
ales card se mdritau in alt sat, iar ca bocet paro- fi primit cu caldura de rudele mai devreme ple-
die, la ezatori i clad. Spre deosebire de cate dincolo ( lesi, Valeria, la portifa / $7 i-al
bocetele de catAnie unde se evidentiaza mamele, pe bunicufu de mcinula, / ,57-1 du, Valeria , la a lui
nevestele, surorile i dragutele flAcailor sau bdr- casu -(a... Toleti, jud. Suceava); i se amintete de
batilor plecati la armata sau la r5zboi, la nunta." truda zadarnica din lumea de aici (Pentru atata ai
bocesc miresele, mamele i surorile acestora. lucrat? / Pentru trei scanduri de brad! / Pentru
Practicat in afara contextului funerar, Bocetul atcita ai muncit? / Pe doi metri de pamcini! ...
versificat are diferite functii: de uurare sufle- Ciprian Porumbescu, jud. Suceava). Dar,
teased i realizare a catharsis-ului (bocetele de asemanator *Cantecului funerar propriu-zis, dru-
cdtanie i de nuntA), moralizatoare (De ce n-ai mul este fora intoarcere: este indemnat la
murit mai de mull, / Sa-(i fac groapa mai afund, / resemnare, sigura ramane intalnirea la judecata
Ca aicea ii de tine, / Nu cu mana-n cap la mine, de apoi ( Meri, bane, meri cu bine, / C-om veni
/ Ca aicea-i locul tau, / Nu cu mcina-n capul not ca maine / ,Si ne-om intalni tog odata, / La
meu!) i, uneori, de divertisment (bane, bane, / scaunul de judecata Sabasa, jud. Neamt); este
Fie-fi Parana ca lcina, / C-ai avut ca mcina!) descrisa moartea antropomorfa, inelatoare i
Structura muzicall este adaptatA momentului: nemiloasa, care vine calare (Bata-te-ar pustia
fraza simpla, cu una sau cloud randuri melodice, moarte, / Unde mergi, nu faci dreptate, / Te-ai
cu intonatie lugruba, mai ales la sfaritul ei. Debi suit pe cal calare, / venit in fuga mare / iF-ai

15
www.dacoromanica.ro
 legat calul de gard Horodniceni, jud. Suceava); cutremurii casa. Reid pi rudele mortului, ,vi copiii
drumul spre Lumea de dincolo (Mama drags, lui, toil; nime n-are bai de mort, ca ... Doamne
un Ye dud / pe ce drum o apuci?/sei n-apuci pe iarta-ma, omul trebuie sa moarei. Acolo unde
cel cu spini, / C-acolo dai de striiini, / Sei mergi pe s-a practicat sau Inca se mai practica, opinia
cel cu floricele, /Ca sa dai de nemurele Motca, despre mort este exprimata concis de zicala: 67-a
jud. Iasi); 'cum arata cealalta lume (C-acolo apa trait traiul / 5'i-a mcincat malaiul! Priveghiul se
i-o lume, / Fara sat, lard de nume, / Cardrux-i desfasoara in camera unde este asezat mortul,
bra urme Vama, jud. Suceava). Intr -o camera alaturata dace se fac jocuri cu mu-
zica sau in curte, in jurul focului funerar. In Tara
Motilor, in camera cea mai spatioasd a locuintei,
1.1.6. Verful mortul este asezat intr-o margine, ca sa alba' o
large perspective asupra interiorului. Pe margini
Text funerar compus de cantorii bisericilor ci se aseaza band pentru a rasa un spatiu sufficient
intelectualii satelor in care sunt amalgamate de mare in mijlocul camerei. InI unele sate mortul
motive biblice ssi profane, cantat la inmor- este participant direct la jocurile de P., miscarile
mantarea oamenilor fiindu-i imprimate, pe ascuns, cu o sfoara, sau
Versul funerar este complet deosebit de este substituit de un participant. Spre deosebire
cantecul funerar din Cartea romaneasca a de jocurile de P. transilvanene, in care dominanta
mortilor: Bradul, Zorile, Cantecul de priveghi, esentiala o formeaza riturile de fertilitate, in cele
Bocetul versificat. Versurile sunt cantate de bar- moldovenesti apar rituri care aduc in scene, prin
bati (dieci, cantori, dascali ai bisericilor) acasa, mastile mortuare, mosii i stramosii, focurile
inainte de pornire a cortegiului funerar spre ritual care amintesc de ritualul de incinerare at
cimitir, i Ia groapa, dupe incheierea slujbei. geto-dacilor etc. Repertoriul jocurilor de priveghi
Aparitia versurilor in aria cantecelor funerare este nelimitat. Ele sunt o copie fidela a vietii coti-
romanesti este tarzie si se datoreaza prozelitismu- diene care se deruleaza sub semnul ritmului i
lui religios promovat de principii unguri in sexualitatii. De cele mai multe ori, acestea se
Transilvania. De aici, din Transilvania, versurile incheie cu un sarut dat in fata mortului sau in
s-au extins i in satele catolice din Moldova. tinda casei. Sunt argumente care atesta transgre-
sarea Perinitei, dans al sarutului, de Ia priveghiul
cu jocuri Ia Revelion. Apar scenete nuptiale, mas-
1.2. Priveghiul la inmormantare cati reprezentand femei gravide etc. Parca cineva
regizeaza Ia moartea unui om, nasterea altui om,
Petrecere nocturnes la casa mortului, asemana- precum in cunoscutul cantec de pahar, Ada -i
toare Revelionului, inainte de plecare in Lumea lumea treatoare / Unul na,cte, / Altul moare.
de dincolo
In Romania sunt doua tipuri de priveghi
(unul, relativ recent, a cdrui functie principals 1.2.1. Perinita
este pazitul mortului, i altul stravechi, cu jocuri
i distractie, care pastreaza amintirea ospetelor Joc ritual al sarutului, caracteristic priveghiului
funerare atestate frecvent in antichitate. Functia de inmormantare, preluat, adaptat qi integral
principals a pazitului mortului este grija de a nu ulterior in scenariul ritual al Anului Nou
lasa sa treaca vreo vietate (pasare, animal) peste La excesele tolerate in noaptea de
Revelion, reflexe contemporane diminuate ale
sau pe sub mort, situatie dramatics care I -ar trans-
forma in Strigoi. De aceea, pentru mai multa orgiilor antice, cand oamenii fac totul peste
siguranta, Ia moartea unui membru al familiei masura (beau, mananca, joaca, se klistreaza), se
pisicile sunt inchise iar cainii legati. Un alt motiv adauga gesturile i cuvintele licentioase, focul
al acestui tip de priveghi este credinta ca nu tre- mascatilor, dansul sarutului. Dansul, specific
buie sa se stings lumanarea aprinsa la capataiul romanilor, se juca, pand Ia mijlocul secolului at
mortului. Al doilea tip de priveghi a fost atestat i XX-lea, sub forme specifice, atat Ia ocaziile
descris de etnografi Ord Ia mijlocul secolului al oferite de Revelion, la moartea si renasterea anu-
lui, cat si la Priveghiul de inmormantare, Ia
XX-lea in unele zone etnografice din Transil-
vania (Platforma Luncani, Muntii Apuseni, moartea i renasterea simbolica a omului. Atat la
Padurenii Hunedoarei) si din Moldova (Vrancea). moartea anului, cat si la moartea omului lumea se
Local, se mai practica i astazi priveghiul cu distreaza pentru ca asteapta sa renasca Anul Nou
jocuri. El se organizeald la toate persoanele, dar i sa se nasca un nou om conform zicalei: A,sa-i
ajunge in toata plenitudinea la moartea batranilor lumea trecatoare / Unul na ,ite, altul moare!
i oamenilor de vaza. El ... se facea ca o mare Ulterior, el a intrat in repertoriul petrecerilor i
bucurie la casa mortului; Lumea rade de se ceremoniilor mai deosebite (nunti, cumetrii).

16
www.dacoromanica.ro
 1.2.2. Gogiul menite intr-adevcir sa specie spiritele. Gazdele
serveau gustari 1 rachiu... Mascatii, la care se
Suiletul mortului antrenat in jocurile de priveghi alb- tura alti barbati # femei tinere, incep un dans
In camera mortuary intro doi tineri in jurul focului, pe un fel de podium de sceinduri
mascati tar'and un scaun lunguiet ca i cum ar mai dinainte pregatit pentru ca ritmica pa ,yilor sa
cAlAri calul. Tandrul din fats, Vornicul, anuntA fie mai sonora, seacii.... veselia generalei .yi rasul
nunta, celui din spate, numit gogi. Ocolesc calare umpleau curlea. Batrdnii luau parte la acele
patul mortului in timp ce mirele, fard sa manifestari zgomotoase 1 le insufleleau prin
vorbeascd, zambete asistentei. les din camera indemnuri. Ei afirmau cu toard convingerea ca
mortului i intro din nou cAlare pe cal; gogiul, duhurile rele care pandesc prin preajma trebuie
aezat cu spatele Ia Vornic, sugereazd apartenenta astfel speriate, pentru a nu se apropia de mort. .57
lui la cealalta lume. In timp ce taraiete scaunul, di veselia tuturora cici curaj mortului: ca viata lui
Vornicul bocete i Imparte substitute ale miresei pe lumea cealaltd va fi a,sa cum i se face prive-
postume (pietricele, numite coldcele) i ale mire- ginul (Nereju, jud. Vrancea). Obiceiul de a Insoti
luipostum (betioare, numite lumandrele). mortul tank cu muzica de dans este atestat pre-
Gogiul iese a treia oars din camera i intro tutindeni in Romania. 0 asemenea inmormantare,
calarind normal calul. Vornicul anuntA Invierea cu cantece de joc interpretate la acordeon, a tra-
G.-ului i incepe sa stranga simbolurile nuptiale versat cartierul Drumul Taberii din Bucureti in
impartite mai inainte (colAcelele i lumanArelele). vara anului 1993, Ia un tank mort Ia nunta pri-
Cine le-a pierdut este lovit cu biciuca. Jocul etenului sau. Mai de mult, petrecerea mortului se
parodie a nuntii mortului se Incheie cu ieirea facea cu melodii de joc Indragite de acesta i can-
tinerilor mascati, Ware pe acelai cal, in tate la fluier, caval, trambita: la fiecare evanghe-
hArmAlaia generalA a asistentei (Vrancea). lie (odihnA, popas, stare), cand se thi de pomand,
ii canto o hord care-i placea lui (Vladeni, jud.
lai); lautarii canto Hora Miresii sau Cantecul
1.3. Dansuri funerare Ginerelui iar cele patru fete care poarta cununile
Jcute din flori, cand ajung in locul unde se face
Jocuri desjaprate in casa sau curtea mortului, in hora, joacd hora in jurul cwiugului
noptile care preced inmormantarea, in cimitirul (Dobrogea); se canto melodii de joc in momentul
satului, la sarbdtorile ciclului pascal yi la hora cobordrii sicriului in mormant (Serbanetii
satului (ppd. 40 de zile de la inmormantare Vechi, jud. Galati; Fundatura, jud. Bacdu); muzi-
In unele sate din Moldovaflaciiii .yi fetele cantii canto la scoaterea mortului din cast). # la
marl petreceau pand diminea(a, la casa mortului, cobordrea lui in groapa maryul de cununie (zona
dupd muzica de joc (SerbAnetii Vechi, jud. Codrului, jud. Maramure). In Moldova a fost
Galati), iar in Transilvania se joaca ca Ia nunta foarte raspandit obiceiul jocului dat de pomanA
Dad,- -i fats mare or fecior mare, joacd aka ca la imediat dupd inmormantare, la poarta cimitirului.
nunta. Conte, ceteraqii .i joaca. In camera asta e Jocul dat de pomand Ia 40 sau mai multe zile de
mortul, -apoi dincolo joaceL Cine vrea se canto la inmormantare, numit Desjelitul sau Slobozirea
(boce.1e), tine nu, foga Cicd-i nunta mortului jocului, corespunde, de obicei, cu ieitul din
(Leu, jud. Bistrita NasAud). La moartea oame- doliu. Cel care dorete sa parAseasca doliul,
nilor maturi i batrani jucau mascatii: In mijlocul ateapta o anume ocazie de joc, plAtete tnuzi-
ograzii ardea un foc mare, mereu intent cu aychii cantilor melodia cantata, intro in hors langa con-
de brad ... 0 vie agitalie domnea pretutindeni. ducatorul dansului in timp ce o femeie intinde pe
Luinea forfotea in wale partile, vorbea tare, pamant un prosop, punte simbolic5 peste care se
glumea, radea. Nici un bocet nicdieri, nici macar p4ete in timpul dansului (Dalbocita, jud.
suspine inabigite ... Cu oarecare brusche(e Mehedinti).
patrunse in curte, desprinzcindu-se din bezna
nop(ii Ara luny, un grup destul de numeros de
oameni mascati. Purtau m4ti reprezentdnd 1.3.1. Lioara Jocul pe morminte
figuri omene,sti hidoase sau capete de animale
salbatice. Imbra camintea multora era improviza- Dans funerar jucat de obicei de fete in cimitirul
td din piei de animale. Unii aveau centuri de satului, intr-o zi a mot-Nor (a doua zi de Paste,
fiunze in jurul ,soldurilor. 0 muzica stridenta de Duminica Tomii sau Pavele Mot-(ilor, Rusalii),
clarinet ,vi tobli insofea aceasta furtunoasa sinonim cu Jocul pe Morminte, Moara, Mioara,
aparitie. Mascatii vorbeau cu glasuri schimbate, Luminioara, Milioara, Lilioara, Inccilcita, Jocul
ascufite. Legau intre ei convorbiri pline de umor, Felegii, De-a Capatu
necrutand pe nimeni din cei de fags, nici chiar pe Ceremonialul incepe in cimitir, motiv
mort. Towel lumea izbucnea in hohote de rds. pentru care este numit, local, i Jocul pe
Aveam impresia ca se desfdpard acolo scene Morminte, inconjoard biserica dupd care se

17
www.dacoromanica.ro
 continua pe ulitele satului, peste campuri, spre aceasta cheama pe cei de afara. In forma veche,
satele Invecinate prin antrenarea $i a altor per- fetele din casa erau chemate de trei ori, ultima
soane. In timpul jocului rolul suratelor din oars find strigat mortul. Regulile jocului sunt
Lumea de dincolo care poarta nume de flori aceleasi, cu observatia ca in unele variante
(Lioara, Viorica, Milioara, Luminioara etc.) este ultimul nume strigat este mortul: Tot la noi mai
preluat de suratele lor din lumea de aici. Dansul multi / S'i la voi mai pulini, / Dafi merioarelor, /
se compune din cloud secvente ceremoniale: Surioarelor! / Voua ce va place, / Poftifi ,Si
impartirea suratelor in doua cete inegale (una din v-alegefi, / Dag merioarelor / Surioarelor! ...
cete are o surata in plus); trecerea suratelor din Odaia Bursucului, jud. Vaslui). Sub diferite
ceata mai mare in ceata cea mai mica, cate una, in forme, jocul pe morminte, Lioara, $i cantecul de
ordinea textului rostit sau cantat de participante priveghi, Merioare, au trecut astazi in folclorul
sub forma de dialog (fetele din ceata mica sunt copiilor, find cunoscute variante, surprinzator de
invitate sail aleaga o surata din ceata cea mare) unitare, de pe intreg teritoriul Romaniei.
cu scopul, subinteles, al refacerii echilibrului
Intre lumea de aici si Lumea de dincolo: Lioard,
Lioara, / Flori de milioara, / Ce rcindu-i de rand, 1.3.2. De-a Mama Gaia
/ Lioara, Lioara, / De-i mai mull la voi, / Mai
pulin la noi? / Dacif fie-fi pare / Ca-i mai mull Joc al copiilor in care apare Gaia (Gaea) in
la noi, / Mai pufin la voi, / Vino yi-li alege / 0 fata ipostaza de pasare de pracki, zeilli a Moriii,
frumoasa, / Cu spranceana trasa; urmeaza for- sinonima cu De-a Baba Gaia, Gaia vi Clayca,
marea perechilor (o surata de aici si alta de din- De-a Puia Gaia
colo); construirea podului (un fel de tunel) prin Dupa ce se aleg doi copii mai voinici,
ridicarea bratelor suratelor perechi care se tin de acestia isi impart rolurile, unul de Gaie si altul de
o nuia, batista, feleguta, naframa; trecerea ale- Closed, se alcatuiesc doua cete egale ca numar. In
gorica, dintr-o lume in alta lume, a persoanelor timp ce copiii Gaii se tin cu mainile de braul celui
Insotite simbolic pe sub pod (tunel). Textul, rostit din fat& aceasta se aseald pe pamant si saps cu un
sau cantat pe o melodie caracteristica folclorului bat o groapa (mormant ?!). Closca, apropiindu-se
copiilor sau specified numai Lioarei, are versurile cu puii sirag intra in vorba cu Gaia: Ce faci
penta- si hexasilabice, caracteristice poeziei de acolo? 0 groapa! Dar in groapa ce ai salad?
ritual si, ca urmare, de mare vechime. Melodia Un foc. Da cu focul ce ai sa fad? Pun
este un gen muzical aparte, bine Inchegat si sen- ceaunul (in unele variante ceaunul este Inlocuit cu
sibil diferentiat de alte genuri. Jocul printre tigaia). Da cu ceaunul ce ai sa faci? Oparesc un
morminte este atestat si in unele cimitire oltenesti pui de-al tau! Gaia se tidied si ii da Clostii batul
in sambata Rusaliilor, zi a anului cand acestea cu care a sapat groapa. Closca, impreund cu puii
devin mai populate ca vetrele de sat. Acolo, dupa sai, il scuipa si it arunca cat mai departe. In vreme
ccintatul (bocitul) mortilor dis-de-dimineata, ce Gaia alearga dupa bat, Closca cu siragul sau se
oamenii mananca, beau si se distreaza ziva invarte in jurul gropii i cants De trei ori pe dupa
intreaga, impreuna cu sufletele mortilor. In groapa, croncanesc, caraie si ii fac in necaz Gail.
Colinele Tutovei Jocul pe morminte a fost trans- Incep apoi ostilitatile: Gaia inceared sa is puii
ferat din cimitir la priveghiul de inmormantare. Clostii si invers. Lupta, dusa cu inversunare, este
insotitd de frica nemasurata a copiilor ea vor
Si in acest caz particpantii se impart in doua cete:
fetele in casa mortului si baietii pe prispa. In ajunge in ghearele morlii. Cand Gaia si Closca
unele sate fetele isi pun nume de flori si, ca raman fa'ra pui, cei doi copii se iau la tranta,
urmare, baietii le cheama afara strigandu-le urmand ca invingatorul sa se faca closca in al
numele de floare. Baietii, care incep cantecul, doilea joc. (Jocul a fost atestat in toate zonele
striga, pe rand, toate fetele din casa. Adesea, cand etnografice romanesti).
in casa ramane o singura fats, se schimba rolurile,

18
www.dacoromanica.ro
 2. ADAPOSTUR.I POSTUME

2.1. Cimitirul Florii, Joimari, curatate, sapate si sernanate cu

flori. Langa cruce pot apare o masuta cu
Adapost comunitar al morfilor organizat dupes picioarele de lemn infipte in pamant, altar pe care
modelul satului, sinonim cu fintirim, progadie, se pun ofrandele (pomenile) in anumite zile ale
gropnifii, gracile: a morfilor mortilor, un mic adapost in care arde lumanarea
Criteriul de grupare a mormintelor si sau candela, un ciob (oala sau strachina sparta)
gospodariilor este acelasi locul ocupat in pentru tamaiat, un scaun pentru odihna.
arborele genealogic de cei vii in vatra satului i
de cei morti in vatra cimitirului. Mostenitorul
locului de cases in vatra satului, de obicei baiatul 2.2. Sicriul
cel mic, devine $i motenitorul locului de Tumor-
mantare in vatra cimitirului. In schimbul plusului Adeipost postum al sufletului mortului construit
de mostenire la moartea parintilor, numita i din lemn dupes modelul casei fareinevi, sinonim
partea sufletului, acesta are obligatia sa-i inmor- cu cosciug, coptiwu, tron, racla, lades, jgheab,
manteze si sa le filed toate rosturile solicitate de lemn, salad, cases de brad, luntre
traditie. Cimitirele sunt omogene din punct de In multe zone etnografice acesta este
vedere etnic $i confesional. In satele risipite din construit din stejar, arbore sacru al romanilor:
Muntii Carpati (Platforma Luncani, Tara Hate- 770, fipa, stejar verde /De trei zile, de trei not*
gului, Apuseni) se intalnesc $i astazi cimitire /Cum de n-o fipa /Ca la el mergea / Ai trei voini-
familiale amplasate in curtea sau gradina casei. cei / Cu securi la ei. / Cu securi sa -1 secureasca /
Pentru a ajunge la locuinta postuma, mortii stra- In bardii sa-1 bardureasca / Ca sa -i faca lui Ion
bat, in ziva inmormantarii, numai curtea sau bard- cases (Cantecul lemnului, strigat in timp ce lern-
tura. In peisajul etnografic un loc aparte II ocupd narii construiesc sicriul, Obarsia Closani, Jud.
mormintele simbolice, numite de arheologi ceno- Mehedinti). Sicriul este o copie redusa Ia scares a
tafuri, amplasate langa biserici sau in cimitire casei vechi cu plan monocelular, cu patru pereti i
pentru eroii cazuti in cele cloud razboaie mondiale acoperi in patru ape. Lemnarul satului constru-
(Teleorman), la poarta gospodariilor pentru mem- ieste doua tipuri de case: inalte pentru vii si
brii familiei (Muntenia Centrals), la poarta cimi- scunde, aproape plate, pentru morti. In Moldova
tirelor pentru cei care au depus marturii in proce- si, local, in alte zone ale tarii, sicriul are una sau
sele de judecara (judetele Gorj, Valcea) si pe cloud ferestruici patrate, dreptunghiulare sau tri-
locul mortii violente (Inecati, trasniti de fulgere, unghiulare in peretii laterali ai sicriului, de o
rapui de flare, impuscati in revolutia din 1989). parte si alta a capului, uneori inchise cu geam.
Copiii nebotezati, mortii neindentificati, talharii Mai rar, ferestrele mortului pot aparea in
se inmormanteaza separat, Intr -o margine a cimi- acoperiul sicriului, in dreptul ochilor. In zona
tirului. Identitatea mortilor in cimitire (numele, Neamtului sicriul are o singura ferastruica, care,
varsta, sexul, starea socials si economics etc.) dupes locul unde este plasata, indica sexul celui
este usor de recunoscut intrucat este redata de inmormantat: in stanga pentru barbati si in dreap-
marimea, ornamentele i inscrisurile (pictate, ta pentru femei. In Bucovina se Vasa o deschiza-
sculptate, scrijelite) de pe crucile si stalpii fune- tura i in peretele de rasarit, Ia picioarele mortu-
rari ridicati la capataiul mortului. In cimitirele din lui, numitd uses. Peretii locuintei postume sunt
sudul Transilvaniei i din sudul Olteniei in varful imbracati in panza alba precum peretii casei
crucilor sau stalpilor se puneau una sau doua varuiti cu var. Sicriul preia cloud functii de baza
pasari ale sufletului cioplite in lemn. La sud de ale casei obinuite: odaie pentru somn, Camara
Carpati aripile pasarii suflet sunt traforate in doua pentru alimente. Acolo sunt asezate cu grija
scanduri de lemn asezate in unghi, simbol al obiecte menite sa asigure un somn odihnitor
zborului spre cer. La mormintele fetelor si fecio- (perna, cearceaf, patura sau cerga sub mort),
rilor stau, langa cruce sau stalp, sotul sau sotia merinde pentru drum (colac in mans sau pe mana
postuma: un brad Impodobit, mar (ramura mortului, nuci, mere), mijloace de iluminat
impodobita de mar), sulita (brad curatat de (lumanare, Toiagul de ceara) si de aprins focul
crengi pans Ia varf). In unele zone etnografice la (amnarul si iasca, chibritul si chiar bricheta)
. capataiul mortului se sadete un brad sau un porn obiecte obinuite pentru toaleta (sapun, pieptene,
fructifer, de obicei un mar. Mormintele sunt, in oglinda, briciul pentru barbierit, batistes, prosop),
special la Sambetele mortilor, Mosii de Vara*, obiecte si unelte specifice omului calator (traista

19
www.dacoromanica.ro
 pentru merinde, bani in buzunare, batul sau adusa de pe locul mortii sau de un butuc de lemn
toiagul de sprijin), obiecte specifice numai unor imbracat in hainele celui decedat, va locui, alaturi
morti (ochelari, fluier la ciobani, papusa Ia de mosii i stramosii lui, in cimitirul satului. In
mamele cu copii mici, carja pentru invalizi, raport de calitatile sau de defectele avute de om
tigari, bricheta pentru fumatori), obiecte pentru in viata (hot, criminal), de felul cum a murit, luat
dovedirea cbmunitatii de credinta din care a facut sau chemat de moarte, situatie numita in popor
parte mortul (iconitd sau pistornic pe piept, moarte bunk sau intrat in randul mortilor pe cai
cruciu I ita). neobisnuite (spanzurare, sinucidere), mormantul
este curat i, ca urmare, este amplasat in cimitir,
Tanga mosii i stramosii sai, sau spurcat i atunci
2.3. Lemnul este indepartat nu numai de mortii din cimitir, ci
si de cei vii; de obicei era Inhumat in afara cimi-
Denumire a adlipostului postum in unele cantece tirului, pe hotarul dintre cloud sate. In vremurile
funerare, construct dintr-un arbore sacru, stejar din urma, sunt inmormantati i .ei Ia marginea
in zonele de ccimpie si podi,s, brad in zonele de cimitirului. Mormintele sunt considerate locuri
munte ,ci de deal, sinonim cu sicriu, Iron, cosciug, sacre unde linistea celor care le Iocuiesc nu tre-
copeirxu, casa de lemn buie tulburata de raufacatori. Un statut aparte II
Mesterul lemnar, dulgherul, construieste au M -Ie strigoilor care, daca au fost identificate,
pentru oamenii vii Casa iar pentru oamenii morti erau stricate precum casele ramase pustii i ban-
Lemnul: De trei zile, de trei nopfi Tip a, fipei ste- tuite de stafii.
jar verde / El nu lips sa inverzeascci / y5i lipa sa
putrezeasca /Ca lui i-a mai trimis /N. on: al bun
/ Doi dulgheri de-i buni / Cu cloud seicuri / Tot 2.5. Lumea de dincolo
l-a ciocanit / Pan' l-a doborcit / Ca i-a trebuit /
Lui ca sa-i facei / Casa de vecie / Cu noua fere.yti imparacie locuita de sufletele mortilor cu chip de
/ Pe una sa -i vino / Miros de tamale / Miros de om sau de pasare, descrisci in Cartea romeineasca
pante ... (La lemn, satul Runcu, jud. Mehedinti). a mot-Nor, sinonima cu Raiul cre.ytin
In raport cu punctele cardinale, Lumea de
dincolo se gaseste spre Soare-apune. Cei vii
2.4. Mormantul (lumea de aici) privesc spre rasarit, cei morti spre
apus. Dupd scalda rituals i gatitul mortului,
Adapost geomolf al sufktului mortului construct acesta este orientat cu picioarele inainte, pe
in pamant, precum bordeiul directia in care trebuie sa mearga: est-vest. Pentru
Mormantul are lungimea mortului, este a nu rata calea cea buns, marcata Para gres de
orientat pe directia est-vest si are acoperis din coborasul Soarelui spre apusx mortii se ingroapa
pamant ca o Invelitoare de casa cu patru ape de Intotdeauna dupa amiaza. In aceeasi directie
scurgere. In cantecele funerare Pamante, mergeau i sufletele dupd moarte in perioada
Pamante, Al Teirdnii sufletul mortului este sfatu- Egiptului antic, Indiei vedice, Greciei antice etc.
it sa roage groparii sa-i construiasca ferestre i usi Aceastd orientare pe orizontala, a drumului mitic,
la casa: Roagei-te la-ngropatori, / Ca sa -li lase de Ia este Ia vest, este dublata de una pe verticals.
trei fere* / Tu prin ele sa prive,sti (Zarnesti, jud. Drumul descendent al omului neolitic spre pante-
Brasov). Sicriul din lemn este o copie din lemn a cele matern al Zeitei Glie a devenit, Ia indo-
adapostului mai mare, mormantul. Ritul funerar europeni i crestini, un drum ascensional, spre
al inhumarii si construirii unei case postume in imparatia cerului, unde si-a mutat. Intre timp
pamant a fost generat de cultul zeitei Terra Mater resedinta marea divinitate, Dumnezeu. Dupd
sau Gaea. Prin ritul funerar al inhumarii mortul uncle expresii populare, aceasta s-ar afla in al
era expediat la resedinta divinitatii din adancul noualea cer. In raport cu Pamantul (Tara de Jos),
Pamantului. Construirea acestui culcus in sanul imparatia mortilor devine, in cantecele funerare,
matern al Pamantului se efectua dupd un ritual de Tara de Sus: ... Ca el astazi pleaca / De la el
constructie cu putine deosebiri de la zona Ia zona. de-acasa / ,Si de la vecini, / Din Tara cu doru, /
Locul este marcat prin practici magice de Inte- Sa-mi umble cu Domnu, / Din Tara de Jos / Trece
meiere, prima brazda de pdmant se punea pe o in ha de Sus ... (Zorile din casa, Ursatesti, jud.
apa curgatoare, groapa sapatA era supravegheata Gorj). In uncle colinde de Sf Vasile Lumea de
cu grija Ora Ia inmormantare pentru a nu fi ocu- dincolo este situatd pe varf de munte. In toate
pata de spirite rauvoitoare. Ca orice cask mor- variantele cantecului de Zori Lumea de dincolo
mantul poate fi locuit sau nelocuit (cenotaf). In este un tat-am linitit, mirific, cu multe flori, lip-
cazul in care omul moare departe de sat, substitu- sita de Scaraoschi, de focul vesnic, de cazanul cu
tul mortului, reprezentat de un pumn de tarana smoala. 0 imagine asemanatoare este redata si de

20
www.dacoromanica.ro
 Bocetul versificat din Moldova: Sei mai zbori din acetia sunt intampinati de alaiul nuptial Pe cea
porn in porn /SSi se, vii la noi de dor; sau Niculai, coasts mohorcita / Pare-o oaste rata / Dar
da un' te duci? / Unde-s codrii plini de cuci / nu-i oaste ratacita / Dar cu tine -i logodit? / Cu
pcisarile ccintatoare / $i apoi ne-ntorcatoare! pamcintul innegrit. / .../ Sufletele mortilor sunt
(Maul Carjei, jud. Neamt). Adesea Lumea de anuntate de cei de aici ca le va sosi o noud rude,
dincolo este asemuitA cu un sat fa'rd nume: prin trasul clopotelor, cantatul cu trambita. De
Mamula noastra s-o dus, / SSi s-o dus pe ceea aceea, noii veniti sunt ateptati ca oaspeti dragi,
lume, / Unde-i satu Ara nume / SSi cararea faro Cu mese intinse / SSi facia aprinse. Principalul
urme (Uda, jud. Iai). Sintagmele Dealul cu neajuns al Lumii de dincolo este de nature, etica:
jocul, Camp cu jocul, Hord mare, Mahalaua acolo lumea este MCA dor i fare, compasiune, stAri
noastra, Casa mare, Stol de golumbei din Cartea sufleteti lasate povard rudelor de aici. Conditia
romaneasca a mortilor redau starea generalizata pusa Dalbului de pribeag Ia primirea in lumea
de relaxare din Tara de Sus i comuniunea mortilor este uitarea cu desAvarire a existentei
sufleteasck vietuirea in cete. Sfatul dat mortului parnantene, a celor dragi..Credinta in existenta
pentru a ajunge in Lumea de dincolo, repetat cu unei Lumi de dincolo este atestata Ia romanii de
insistent', este mersul Inainte i Ia dreapta, spi- pretutindeni.
ral' care se deruleaza de Ia gsArit Ia apus, con-
form acelor de ceasornic. In Tara de Sus oamenii
sunt grupati, ca i in Tara de Jos, pe familii i 2.6. Catelul Omit' ntului
neamuri, pe sate i parti de sate (mahalale).
Astfel, sarcina noului venit de a gasi adresele Paznic al Lumii de dincolo care latra sufletele
pentru transmiterea mesajelor de Ia cei vii este necunoscute ale mortilor in prima noaple dupe,
mutt uurata SS acolo la vale / Este o case, mare inmormantare, sinonim cu Tancul Pamantului
/ Cu u0le la vale, / fere0i la soare. / $1 acolo cei sau Orbetele Pamcintului
este / Mahalaua noastra / Tineri si batrani / $1 Este implicat, precum Dracul, in cos-
copila0 midi, / Tot cete de fete, / Pcilcuri de mogonie. Are infatiare de Caine alb, cu corpul
neveste / Si de baiefei, /5 -or fi vi de-ai mei /SSi iar lung i picioarele scurte. Noaptea iese din pAmant
se, le spui, / Anume la tog, / Ca noi ii a0eptam / i latra pe Ia morminte, prin cimitire, pe Ia mar-
Tot la zile marl, / In ziva de Joimari, / Cu ulcele gine de drum, prevestind moartea altor oameni. E
noi, / Cu haine spalate, / In lacrimi udate, / La nevazator iar and !era are glas strident,
soare uscate (Topeti, jud. Gorj). Totui, spre infiorator. Pentru a lam in pace sufletul proaspat
deosebire de peisajul edenic din Cantecele de sosit, rudele de aici ii aprind, in seara zilei de
Zori, in unele Cantece de Priveghi locul de intal- inmormantarex un foc pe mormant (Culoarul
fire cu cealalta jumatate a neamului este un gram Rucar-Bran). In alte traditii el ar pedepsi mortii
ciudat: pe cea coasts mohorcita; pe eel munte- carora nu Ii s-a legat banul Ia deget sau nu i
ntunecat; pe cel .yes cu romanigi etc...; In acelai I -a bAgat intre dinti pentru plata vamilor.
canted de priveghi Lumea de dincolo este redag
metaforic, prin substantive colective (oastea
ratacita, ceata de cAlugari) Pe cel deal cu 2.7. Peisajul Torii postume
romanita / Trece-o oaste ratacita, / Far de steag,
far de stegar, /Faro nici un capitan... / Pe dealul Denumire a Lumii de dincolo in Cartea
manastirii / Se plimbau calugarii, / Blesteman- romaneasca a mortilor, opus' Tara de Jos,
.clu-0 parintii, / De ce i-a calugarit / Si nu i-a Lumea de aici
ceisatorit? Este un gram fag ierarhie socials. Este un peisaj edenic in care sufletele
Oastea nu are steag, stegar, capitan. Conditia mortilor traiesc in linite i pace, grupate pe
pusa la ruga pribeagului de a fi primit in lumea familii i neamuri, pe sate i parti de sate: SS acolo
mortilor este uitarea cu desavarire a existentei la vale / Este o casa mare / Cu wile la vale, /
pAmantene, a celor dragi. Acolo, cei mai neferi- fere ,cti la soare. / Ski acolo ca. este / Mahalaua
citi sunt tinerii necasatoriti, calugarii, termen noastra / Tineri ci batrani / Ski copilaci midi, / Tot
ofensator adresat pe pamant burlacilor, celor care cete de fete, / Pakuri de neveste / Si de baiefei, /
ii incheie viata fare, se, -si Intemeieze o familie. 5-or fi ci de-ai mei /Ski iar se, le spui, / Anume la
Marunlei ca fluturii, ei formeaza un grup aparte toll, / Ca noi ii a0epteim / Tot la zile marl, / In
care, aruncand vina pe pArinti ca au parasit lumea ziva de Joimari, / Cu ulcele noi, / Cu haine
de aici fard viata implinitd, Ii blestema. In spalate, / In lacrimi udate, / La soare uscate;
Muntenia se spune frecvent despre parintii carora (Topeti, jud. Gorj). Acolo, sufletele mortilor ii
le-a murit un flAcau,ssau o fats mare a i-au ars& intalnesc rudele, pristenii, cunoscutii plecati mai
torit cu peimantul. In unele cantece de priveghi devreme de aici. In nici una din variantele

21
www.dacoromanica.ro
 cantecului de Zori nu apar grozaviile Iadului Luca III, 17, 16, 24), Vor fi indepartati de Ia
cretin, nu apare Scaraotchi, butoiul cu smoala, Domnul (Luca XIII, 27), Vor fi aruncati Intr -un
gheara de foc etc. Lumea de Sus este un Warn loc unde va fi intuneric, plangere, scranire a
dintilor (Matei VIII, 12 ( XIII, 50; XXV, 30;
mirific, linitit i cu multe flori, in special bujori.
Sintagmele Dealul cu jocul, Campul cu jocul, Luca XIII, 28), unde focul nu se va stinge i vier-
Flora mare, 'Mahalaua noastra, Casa mare, Stol de mele care II va roade va fi neadormit (Marcu X,
golumbei redau starea generalizata de relaxare i 44) i va avea parte de Munca venica (Matei,
comuniunea sufleteasca, vietuirea in cete. XXV, 46). Atat recompensele cat i pedepsele
Principalul neajuns al T. de S. este de nature sunt venice i proportionale cu faptele din viata
etica; este o lume fa'ra dor i fail compasiune, pamanteana (Luca XII, 47 - 48; Matei XVI, 27;
sari sufleteti lasate la plecare in lumea de aici. Apoc. XIII, 10; XVI, 6 ). Sufletele merg, direct
Mortii din lumea de dincolo sunt anuntati de in Rai sau in lad, dupa cum au fa'cut binele sau
sosirea rudelor de aici prin trasul clopotului, raul in viata pamanteana. Starea din R. i I. dupa
batutul toacei, sunatul buciumului sau trambitei judecata individuals este identica cu starea din
in timpul inmormantarii. De aceea, ei au timp sa Rai sau lad dupa judecata universall Mai mult
se pregateasca pentru primirea oaspetilor dragi cu decat atat, sufletele ii amintesc ceea ce au fa'cut
mese Intinse (Inainte sa mergi, / Ca se face-o in viata i recunosc dreapta for randuire, sunt deci
casa-nalta, / Da-n casa cine era? / De era contiente. Pedepsele i recompensele dupa jude-
taicuf-al tau, / Pe tine to aVepta / Tot cu cata universala sunt venice, spre deosebire de
masa-ntinsa, / Cu faclii aprinse, / Cu pahare cele date la judecata individuals care sunt provi-
pline, Cum va pars bine ... Godineti, jud. Gorj).
zorii. Acestea din urma pot fi modificate prin
rugaciunile celor vii, de aici, pentru iertarea
pacatelor celor morti. La judecata universala se
2.8. Raiul fi ladul restituie integralitatea fiintei umane, trupul i
sufletul. Cine a savarit cele bune cu sufletul i cu
Adaposturi ultime 4.i definitive ale sufletelor trupul, amandoua componentele vor primi raspla-
mortilor, specifice religiilor indo-europene 1 ta, i invers pentru cine a savarit cele rele.
creline Dorind ca nu cumva masura rasplatii sa fie
Soarta fericita sau nefericita a oamenilor
nedreapta sau incomplete, pedepsele i recom-
plecati in Lumea de dincolo atarna de faptele pensele Ia judecata universala sunt individuate.
bune sau rele savarite aici i, ca urmare, este, Trupurile vor Invia pentru a fi solidare cu sufletul
Intr -un anumit fel, previzibila Ia inmormantare. Ia fericire sau Ia nefericire venica. Vor Invia atat
Textele Sfintei Scripturi cuprind numeroase dreptii cat i pacatoii. Pamantul, spune Sfantul
informatii despre taramurile Postexistentei Efrem Sirul, va da corpul omenesc aa cum I-a
cretine, care despart oamenii ce au trait impre- primit. Va fi exclus din corp tot ceea ce este con-
und pe pamant in R. i in I. Credincioii merg in secinta pacatului, a mortii, a infirmitatii, a bolilor,
Rai, numit Imparatie (Matei XIII, 43; XV, 34), a slabiciunilor, a batranetii etc. Natura umana va
Ierusalim ceresc (Gal. IV, 26), Noul Ierusalim inceta sa mai fie umana, va trece Intr -o stare spi-
(Apoc. III, 12), Sfa'ntul Ierusalim, Cetatea cea rituals superioara, nepatimitoare. Cei care vor fi
mare (Apoc. XXI, 10), Sanul lui Avram (Luca gasiti in viata Ia judecata universala, vor suferi
XVI, 22), Rai (Luca XXIII, 43, Cor. XII, 3), aceleai schimbari. Sufletele pot trece, in acest
pacatoii in lad, numit lad (Luca XVI, 23), stadiu, de Ia starea de rau Ia starea de bine prin
Gheena (Matei, V, 2, 29, 30; X, 28; XVIII, 9; rugaciunile fratilor i jertfa Bisericii. Dupe jude- -
XXIII, 15,33; Luca XII, 5; Iacov III, 6), lezer de cata universala vor Invia trupurile i, ca urmare,
foc (Apoc. XXI, 8; XX,10, 20). Acolo, credin- atat fericirea cat i suferintele vor fi trupeti. In
cioii vor sluji nelncetat lui Dumnezeu (Apoc. cantecele funerare care alcatuiesc Cartea
XII, 15; XXII, 3), ti vor canta laude (Apoc. XIV, romaneasca a mortilor nu apare ideea de fad sau
2-3; Apoc. XIX, 5-6), il vor adora in rugaciune apare cu totul accidental. In schimb apare, in
(Apoc. V, 8, I se vor inchina (Apoc. X, 4), in numeroase contexte, ideea de Rai sau de
schimb PAcatoii vor suferi in foc venic (Matei Imparatie a Mortii.
XXV, 41; IX, 43, 45; Marcu IX, 43-44, 45, 48;

www.dacoromanica.ro
22
 3. PREGATIRI PENTRU MAREA CALATORIE

3.1. Lini,stirea sufletului prin implicarea cu cei expresii populare (a fi cu un picior in groapa, i se
care mai roman vremelnic in Lumea de aici bate sufletul in tinda, trage sa moat% etc.), cei
apropiati cauta solutii de gurare a chinurilor i
lertarea ceruta de muribund inainte de a pleca in chiar de grabire a mortii. Pentru a nu-I Intoarce din
Lumea de dincolo de la rude, prieteni, vecini, drum, se recomanda incetarea strigarii disperate a
cunoscuti r'dma0 in Lumea de aici muribundului i indepartarea rudelor apropiate,
Pentru linitirea sufletului i uurarea mai ales a celor miloase. Practicile obinuite de
mortii bdtranii ajuni pe patul mortii ii cheama gurare a mortii sunt: mutarea omului intrat in ago-
cunoscutii despre care "fi aduc aminte ca i-au nie in alt pat i, uneori, in alts camera"; schimbarea
nedreptatit, i-au suparat, le-au greit cu ceva in aternutului, a pernei (capataiului), mai ales dacA
viata pentru a le cere iertare i a-i Iua Camas bun. aceasta era umpluta cu fulgi de pasare, de unde i
Obiceiul cererii iertArii pe patul mortii, ImpAcarea naprasnicul blestem, Sa dea Dumnezeu sa schimbi
unor vechi pricini, imbratiarea i lacrimile noua capatai; aezarea muribundului pe pamant,
batranilor sunt scene de un rar dramatism traite obicei numit de astrologi moartea pe pamant.
Inca de multi romani. Se crede despre cel care nu Explicatia populara a obiceiului este simpla:
se iartA cu cei carora le-a greit in viata ca moare (acolo unde se nate omul, trebuie sa i mom% sau
anevoie, se chinuiete. pamantul II trage, zicala care, a generat o alts
expresie romaneasca: a nu sta pe pamant ca te
trage, adica exists pericolul ca marea Zeita,
3.2. Itfoftenirea cu limbd de moarte Pamantul Mama, sa te ia. Aezarea pe podeaua
casei nu se facea oricum (corpul se orienta cu fata
Testament nescris, cu putere de lege, lasat de Ia rasarit, se puneau diferite obiecte simbolice sub
parinfI copiilor pe patul mortii corp sau sub cap, se prefera vatra (Tara Hategului),
Zestrea cea mai de pret pe care o poate un loc din imediata apropiere a vetrei focului sau
!Asa omul Ia moarte este prelungirea propriei pe locul mesei. Dintre obiectele simbolice
spite de neam cu cat mai multi copii, nepoti i obinuite puse sub capatai mai importante erau
stranepoti. Prin urmai, el va fi prezent aici cand jugul boilor (Muntenia, Oltenia, Moldova) care, se
va pleca, prin moarte, dincolo. Inainte de moarte, spunea ca II leagA de pamant, roata sau anumite
uneori chiar pe patul mortii, se obinuia sa se lase parti din roata carului sau a morii. In multe sate
copiilor un testament verbal devenit, ulterior, camaa de nunta, barbateasca sau femeiasca, avea
actul scris de motenire. Sintagmapartea sufletu- virtuti magice deosebite pentru grabirea mortii.
lui din unele documente istorice inseamna ca Local, sufletul era momit, precum pasarea, sa iasa
averea unei persoane a fost lAsata unei biserici din trup cu o cans cu ara i o strachina cu graunte
sau altei persoane in schimbul obligatiei de a-I (Bivolari, jud. Iai). Venirea preotului care II
inmormanta, a-I pomeni i a-i face pomenile dupa impartaete i ii face maslu alege, sustine traditia,
inmormantare. Spre deosebire de societatea intie a muri sau a mai teal. Cu alimentele i banii
medievala occidentals, unde primogenitura de stransura de la un numar fa'ra sot de case (trei,
(primul nascut) motenea casa i caminul de cask cinci, apte, noud) se f'a'cea praznicul de dezlegare,
compensatie a faptului ca acestuia ii reveneau o poinana a omului inainte de a .muri, care pre-
sarcinile militare ale familiei, in satul romanesc figura sfaritul. In acelai scop, in Moldova sunt
dreptul ii apartine ultimului nascut, urmaplui anticipate actiuni care au loc dupa moarte: scalda
care avea ansa pastrArii mai Indelungate a cultu- muribundului (Boroseti, Lunca Rate din jud.
lui moilor i strAmoilor. Local, obiceiul de a lai), deschiderea ferestrelor pentru slobozirea
lasa moten ire copiilor diferite bunuri, sfaturi, sufletului, prinderea prosopului alb de-asupra uii
secrete pe patul mortii este practicat i astazi. i chiar trasul clopotului pentru mort (Frumosu i
Remezeu din jud. Suceava), iar daca se presupune
ca a fost blestemat de o fatA bisericeasca, i se citesc
3.3. Ufurarea mortii molitvele. Sunt insa i opinii contemporane care
condamna practicile magice de uurare i grabire a
Tehnici arhaice de grabire a ie0rii sufletului din mortii (Da nu-i bine sa faci assa ca e peicat. De ce
trup sa grabe$ti moartea cuiva? Ada a peitimit si mama
Cand plecarea in Lumea de dincolo mea qi nu le-am leisat pe femei sa -i grabeascei
devine ireversibila, moment exprimat prin diferite moartea)

23
www.dacoromanica.ro
3.4. inchinarea steagului acesta Inainte de a muri, cu apa neinceputa, calda
in unele cazuri, rece, in altele. Persoanele care-1
Expresie populara pentru omul riipus de Moarte, scalds au, in unele sate din sudul Moldovei, Inda-
sinonima cu expresiile "ortul pope, "i s-a spart toriri mai complexe: confectioneaza sicriul, sap5
oala" groapa, duc mortul la cimitir. Dup5 scalda, mor-
Pentru cel scapat de moarte se spune ca tului i se taie unghiile, dacd este barbat, se tunde
era gala sa inchine steagul, iar despre cel mort ca si se barbiereste. In apa de scalda se adaugd,
a inchinat steagul. Steagul poate fi substitut al zonal, plante cu virtuti purificatoare (busuioc,
mirelui la casatorie, al sotului postum Ia inmor- lemnul domnului, menta neagrA, poala
mantare, al divinitAtilor populare (Steagul Santamariei), un ou. Apa de Ia scalda este con-
Calusului, Steagul Turcii, Steagul Dragaicei), al siderate uneori impurd, atoll' a mortii, ingropata
unei comunitati umane etc. Intr-un razboi nimic Intr -un loc neumblat, la parii gardului, pe hotar,
nu se apard cu mai multa steasnicie ca steagul, pe o apa curgatoare, sau, dimpotriva, apa pure,
substitut al armatei, conducatorului militar, al fertilizatoare si aducAtoare de noroc si rod in
poporului Intreg. Pierderea lui inseamna infran- cask aruncata la un loc curat, de obicei Ia radaci-
gere, moarte. na unui porn, si acoperita cu vasul in care s-a fiert
sau in cel in care a fost scaldat mortul. Locul este
marcat timp de 40 de zile, ca un mormant sim-
3.5. Ortul popii bolic: se aprinde o lumanare dup5 ce a fost
ingropata apa, se tamaiaza zi de zi precum mor-
Denumire populara a mortii, sinonima cu spartul mantul din cimitir.
oalei, Inchinatul steagului
Ortul popii reprezenta, cu un secol in
urmd, o moneda de 10 parale data preotului pen- 3.7. Gititul mortului
tru inmormantarea unui om. Prin analogie cu
monedele primite de preot la botezul copiilor care :imbr?icarea mortului cu hainele de seirbaloare,
prin simpla numarare a acestora se aprecia cu cat confec(ionate Inainte sau dupd deces
a crescut numarul crestinilor, este de presupus ca Dupd scalda rituals corpul mortului se
si monedele numite ortul popii sa fi jucat rolul unge cu unt sau unsoare (Bistri(a-Nas5ud) si apoi
unei statistici a deceselor. Evidenta deceselor este se imbraca cu cele mai alese vesminte: Care-i
tinutA, alaturi de autoritatile administrative si mai meindra, aceea o pune in pamcint. Care
ecleziastice, de membrii comunitatii rurale care moare nevasta tdnara, se pune in care s-a
luau cunostintA de evenimentele nedorite prin cununat, ca asa-i bine. Care e saran?", apoi ii dli
diferite canale vizuale si auditive: trasul clopotu- de pomand ceilalti. Pune si clopu. La mirese pune
lui, semnale de bucium si bocet. si cununii (Tara Oasului). In asezdrile din sudul
Argesului (Izvoru), mortul laiat (spalat) se
impietreste, adica i se astupd toate orificiile cu
3.6. Scalda rituals a mortului piatra sau sticla pisatd, cu tAmaie pentru a Impie-
dica sufletul sa mai intre in trupul pardsit. Cand
piesele de imbrAcaminte se confectioneaza dup5
Sprilarea mortului Inainte de plecare in marea moarte, acestea sunt Iucrate de persoane straine,
callitorie dupa o anumita tehnica: nu se innoadd ata, acul
Lucrul cel mai obisnuit pe care it face inainteaza prin pasitura, card sa se intoarcd, si alte
omul de la sat cand porneste Intr -o calatorie, interdictii. Dupd scalda si gatitul mortului acesta
oricat de scurfa ar fi, pans la targ sau la oral, se se aseaza pe masa sau pe lavita cu picioarele spre
laie (se scalda, se imbaiaza). Este o scalda rituals use, gata de plecare, de unde si blestemul cu
pentru ca e facuta timp ritual, cu o moartea Vedea-te-as cu picioarele inainte! Ca sa
Intr -un
anumita apa si de anumite persoane. Momentulajungd la destinatie, el va trebui sa se deplaseze
este cat mai aproape de constatarea mortii, intr-o singura directie, spre soare-apune. rand la
Inainte de infepenirea trupului. Scalda este facuta
plecare, i se rezerva cea mai mare si mai fru-
de cloud trei persoane de acelasi sex si de moasa camera din casa, acolo unde se fac
aceeasi varsta cu defunctul, alesi, uneori, de cumetriile, nuntile si celelalte petreceri.

24
www.dacoromanica.ro
 4. MESAGEgl FUNESTI
4.1. Pentru Lumea de aid
4.1.1. Vestitori ai mortii
Soli prevestitori ai Mor(ii reprezentali de animale
domestice (Caine, Bou, Cal) qi salbatice (Lup,
Urs), de pasarile de pradci (Cucuvea, Bufnira) pi cuta de tiuitul produs de acesta in timpul zborului.
de curie (Gainer), de Sarpe
Ei transmit mesajul funest prin cantec
(cainele si lupul urld, gaina cants cocoete, cucu-
veaua, bufnita Cana. PAsarile cerului, in special
cele prAdatoare (bufnita, cucuveaua, ciuful, huhu-
rezul) anuntau, prin schimbarea comportamentului
obipuit (ciocdneau peretii, se izbeau de ferestrele
casei sau de intrarea in cask cantau aproape de
casd etc.) decesul iminent al omului. Cucuveaua,
unul dintre cei mai cunoscuti vestitori ai Mortii,
fart a fi certata pentru vestea adusk sfAtuitA sa
mearga de la casele cu oameni tincri Ia casele cu
oameni bdtrani: Sa arunci duper ea cu ceapa ,ci
meimaligula yi s-o hciquieyti, sa -i zici: Du-te,
mama, la ai bcitrcini, pe la not sa nu mai vii!. Dar
sa n-o ocar4ti, ca mori!
4.1.2. Bufnita
Zeila neolitica a Mor(ii ,vi regenereirii, substitut al
zeilei Atena in Panteonul grec, al zeilei Minerva in
Panteonul roman ,ci mesager al mortii in
Panteonul romeinesc
Local, in tinutul Nasdudului, este numita
paseirea morfilor. Bufnita, pasdre pradAtoare de
noapte, cu ochi marl i privirea fixer, anuntd, prin
cantecul ei lugubru, sosirea iminenta a Mortii. Dar,
asernandtor i altor vietdti, oracol, ea prezice nu
numai moartea oamenilor ci i vremea buns sau
rea, roadele bogate sau sdrace.
4.1.3. Gaina
Mesager funest care anunla, ceinteind cocayeqte,
sosirea Morlii
Pentru confirmarea mesajului funest sau
contramandarea acestuia, se recurgea Ia o cunos-
cutd practicer magica: gdina este prinsd i data
peste cap (de-a tumba) pe lungimea camerei de
locuit, de Ia peretele din spate pand la ud. Dacd pe
prag se potrivete de-i cade capul, i se taie gatul,
dacd se potrivete coada, i se tale penele cozii
(Moldova).
25
www.dacoromanica.ro
4.1.4. Ceasul rau
Duh malefic care umbra', imbolnaveyte, indeamna
la Mu ,si poce0e sau moan)" pe cei ce-i ies in tale,
sinonim cu Ceas slab
Apropierea ceasului rau poate fi recunos-
Ceasul rau poate apare in orice zi a anului. Dar,
spre deosebire de duminick .1uni, miercuri, joi i
vineri care au cate un singur teas rau, martea i
sambdta au, fiecare, ate trei. Pentru a se feri de
rsul ce-I aduce ceasul rau, omul se inchink bate cu
degetul in lemn i it invoca pe Dumnezeu:
Doamne ajutal Dna, totui, cineva capatd ceasul
rau, acesta este scos din corp prin descantec, care
inird relele i timpul producerii lor, avantajele ce
le va avea daca va pardsi corpul omului i va
merge unde este trimis dar i pericolele ce-I
ateapta daca se va mai intoarce: Ceas rau cu po-
citura, / Ceas rau cu sagelatura, / Ceas rau cu
spaima, / Ceas rau de cu sears, / Ceas rau de
miezul nopiii, / Ceas rem de cu ziuei, / Sa to duci pe
munii, / Pe sub munfi / C-acolo-s a tale curli, /
C-acolo-s mese ayternute, / pahare umplute, /SSi
scaune ayternute / Pentru tine sunt geitite. / Acolo
sa traieqti, / Acolo sa vecuie.yti, / De Ion sa nu
geinde0i, / Ca to de nu to vei duce / 51 de nu to vei
incieparta / / 99 de sulite of lua / te-oi insulifa
/ te-oi inspoimcinta / $1 te-oi indeparta; / .../.
4.1.5. Soarta
Plan al existen(ei de la care omul nu se poate
abate in momentele de rciscruce ale vie(ii
(alegerea solului, felul mor(ii), expus la nOVere de
Ursitoare, sinonim cu Ursita, destinul
Credinta in destin sau ursita apartine com-
plexului cultural i religios indo-european (aprox.
3500 i.H anul 0) i continua, in mediile
folclorice, pand in zilele noastre. Ea este
incompatibilA cu complexul cultural neolitic
(8500 3500 i. H.) numit i Vechea Civilizatie
EuropeanA, cand se credea ca marea zeita exista in
tot i in toate, ca oamenii sunt, duper moarte, egali
de fericiti i necdjiti, nefiind necesard existenta
Iadului. Vechiul i Noul Testament ignorer destinul
i intamplarea intrucat lumea monoteistd, guver-
nata de un singur Dumnezeu, in afara cdruia nu
mai exista o altd putere sa decider asupra destinu-
lui, este opozitia lumii anterioare, politeiste, a
zeilor riguros ie-rarhizati dupd atributii.
 4.1.6. Ursitoarele frumusete, noroc, fecunditate. Ursitoarele se
atepta in linite. Ele yin in numar fait sot, Ia
Reprezentari mitice feminine care ursesc clisato- miezul noptii, in timpul purificat de primul cantat
ria i moartea copiilor la nagere al cocoilor, la semnalul dat din cer de Cocos
Credintele predeterministe, in special cele Gaiul (masculinul de la Gaia, zeita regenerarii i
care expritha ideea de destin, persists in contiinta mortii in Panteonul carpatic). Locul ales pentru
i limba vorbita (aa mi-a fost ursita, aa mi-a can- ursire difera: Ia fereastrk in odaia copilului, Ia
tat ursita la natere, aa mi-e soarta, aa mi-a dat, capataiul patului sau in jurul mesei. Ele ursesc ce
ga mi-e soarta i altele). Ursita i sinonimul sal, au de ursit cantand sau strigand. Cele ursite se afla
soarta, este un dat, un inscris sacru (aa mi-e scris) indirect, de obicei prin interpretarea visului lauzei
de Ia care omul nu se poate abate in momentele de sau al mogei. Este posibil ca Faun, nelinititd de
rascruce ale vietii precum alegerea sotului i felul soarta care ii va fi harazita pruncului i epuizata de
mortii. Romanii sunt singurul popor neolatin care traumatismul facerii, sa viseze, intr-adevar,
nu i-a derivat numele zeitei destinului de Ia venirea Ursitoarelor. Alteori, moga interpreteaza
Moirile greceti, Fate le romane i Norse le vechilor in bine sau in eau modificarile, numai de ea vazute,
germani. Ursitoarele vazute i auzite numai in vis, aduse ofrandelor puse pe masa. Cu aceeai functie,
sunt fecioare curate, fete marl, surori, trei naluci cu zeitele destinului apar Ia deschiderea preexistentei
chip femeiesc, intotdeauna imbricate in alb. Ele au (Zorile Ia nunta) i postexistentei (Zorile la
fie nume sacre, netiute i nepronuntate de profani, inmormantare).
fie sunt num ite dupa functia avuta in timpul ursirii
(Torcatoarea, Soarta i Moartea). Locuinta lor s-ar
afla in cer sau in *urea ce be poarta numele (In 4.2. La intrarea In Lumea de dincolo
locuri curate / De picior neumblate / Cu ,Mori
semeinate /$i de peisari ccintate). Recuzita lor ritu- 4.2.1. Zorile
aid este formats dintr-o furca de tors cu caierul de
land pe ea, un fus i foarfecd. Ursitoarele torc Zeife invocate in ccintecul funerar cu acelaqi nume
viata omului (bogatie, saracie i, intotdeauna, (Zorile de afara, Zorile la fereastrci) sa-i dea
moarte) dupa cum le este starea sufleteasca in ziva rogaz sufletului se" se pregaleasca cum se cuvine
ursirii. Daca yin manioase, mucate de caini nu pot pentru plecarea in *Lumea de dincolo
fi impacate, orice li s-ar pune pe masa. Uneori, pe Zorile sunt zane surori, de obicei trei, care
masa se pune land pentru ca firul vietii tors de ele hotarasc, prin insai aparitia lor inainte de ra'sari-
sa fie cat mai lung. Ele ar hotari i sotul sau sotia tul Soarelui, ieirea sufletului din existenta i ple-
la casatorie. Cea mica, care poarta foarfeca, este carea lui in postexistenta. Zorile sunt rugate de
chioapa i, asemanator altor reprezentari mitice corul tragic al femeilor care stau cu fata la rasarit,
romaneti cu acest defect (Filipul cel Schiop, cu o lumanare i un fir de busuioc in mans, sa nu
Santoaderul cel Schiop), dar i omului insemnat, se grabeasca sa rasara (variantele gorjeneti) sau
este foarte severs: hotarate varsta mortii prin sunt intrebate de ce s-au grabit sa apara in ziva
taierea brusca a firului vietii care, inainte de a fi plecarii mortului (variantele mehedintene i, une-
infaurat pe fus, trece printre lamele foarfecii. ori, in variantele banatene). Cand sunt implorate sa
Expresia auzita frecvent Ia moartea unui om "Asa intarzie se aduce ca argument timpul scurt avut de
a vrut Dumnezeu!", este inlocuita in uncle sate mort pentru pregatirea ospatului funerar, turtei de
vrancene cu "Asa a vrut Sch iopa!" Personajul care ceara din care se confectioneaza Statul sau Toiagul
mediaza intalnirea sacrului cu profanul, a U.-lor cu mortului, panzei ce o va intinde peste ape, substi-
copilul ursit, la trei zile dupd natere, mai rar la tut al podului, sail pregateasca mijlocul de trans-
5-7-9 zile este moaa copilului. Ea face scaldele port, carul cu boi, sail anunte rudele sa vina la
rituale ale fatului i lauzei, matura i deretica prin ospat, sa-i is rams bun de la cei dragi (sot, sotie,
cask pregatete Masa Ursitorilor, numita i Masa copii, parinti). Cantecele de Zori sunt texte rituale
lauzei. Masa taraneasck joasa i rotunda, aezata de mare vechime cantate Ia unison sau antifonic de
in centrul camerei unde doarme mama i copilul, un grup de femei in diferite momente ale ceremo-
are functia unui altar incarcat cu ofrande din care nialului funerar. Melodia impresioneaza prin
nu lipsesc colacii, sarea i oala (cana, paharul) cu arhaicitatea sonoritatilor iar textul prin puterea Iui
yin sau apa. Pe masa se pun insa i obiecte cu evocatoare. Pans la etnomuzicologul roman
valoare simbolica, care sugereaza Ursitoarelor idei Constantin Brailoiu, folcloritii i etnografii, nein-
de ursit (fierul plugului in satele de agricultori, talnind o specie asemanatoare la alte popoare ale
fluierul in cele de pastori, caietul i condeiul sd Europei, le-au incadrat greit in categoria
invete copilul carte etc. Produsele puse pe masa au bocetelor. (Judetele: Gorj, Mehedinti, Cara-
ca scop imbunarea Ursitoarelor i determinarea Severin, Timis, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu).
tor, daca se poate, sa-i urseasca copilului sanatate,

26
www.dacoromanica.ro
 5. ZEITA MORTII

5.1. Cu chip de pasdre de prathi inaltul cerului; dintre pasdrile rapitoare, gala este
cea mai frumoasd i mai placutd, aleasd de altfel ca
5.1.1. Zeiut pasare model de Brancui pentru Maiestrele sale; pre-
vestete (aduce) ploaia i, impreund cu aceasta,
Divinitate neolitica prezenta in Panteonul romanesc rodul i fertilitatea in verile secetoase i zilele cani-
in doua ipostaze: zeifa a regenerarii (Barza) pi zeiia culare; este putemick crude, rapace, invincibila;
a Mor(ii (Gaia, Corboaica, Vulturul), sinonima cu si -a impus numele in memoria oamenilor prin pro-
Gaea priul ei glas ga! ga!, cand invocd ploaia in zilele
In cantecele rituale i ceremoniale caniculare ale verii. Este putin probabil ca oamenii
(Cantecul Zorilor la inmormantare, colindele se o fi numit vreodatd altfel decat se recomandd ea
precretine i chiar in unele cantece nuptiale), Zeita insdi oamenilor, Gaia! Precum ingerii, gala
este numitA Gaia, Gaica, Gaiul, Gai, Cocoel de urnarete neincetat omul, dandu-i rotocoale pe dea-
Gai, Daiul sau cu nume amalgamat Coconaia, supra capului. In Evul Mediu, ea a fost supranumitd
Cocodaia, Cocodai. In toate variantele Cantecului Pasdrea Turcului intrucat navAlitorii otomani
de Zori, aceste pasdri fantastice, singurele care aud descopereau ascunziurile bAjenarilor observandu-i
toaca bdtutd in cer la miezul noptii pentru a trezi, la zborul pe cer. Ca Zeita a Mortii in ipostazd de pasdre
randul lor, cocoii obinuiti de pe pdmant, sunt de pradd care scoate sufletul din trup la moartea
reprezentdri ale Zeitei pasdre in ipostaza Mortii. oamenilor, este identificatd cu zeita neoliticd Gaea.
AsemAnator Ursitoarelor, zeite ale destinului, care Apare frecvent cu nume derivat sau amalgamat de
nu sunt auzite de oricine cand ursesc copilul la Ia gala (Gaica, Gaiul, Gai, Cocoel de Gai, Daiul,
natere, Coco Gaiul este vAzut i auzit,,la moartea Cogaia, Cocodaia, Cocodai) i cu nume ale unor
omului, numai de persoana decedatd. In general, pasdri pradatoare (Corboaica i Vulturul). In cante-
Moartea este implicatd, de Ia variantd Ia variantA a cele funerare de Zori aceste pasdri fantastice, sin-
cfintecului de Zori, in unul sau cloud episoade: cu gurele care aud toaca batutd in cer la miezul noptii
chip de pasdre, care scoate sufletul din addpostul pentru a trezi cocoii de pe pdmant, sunt perso-
antropomorf (trup, cask lumea de aici, existents) nificdri ale Mortii. In unele texte funerare din Cartea
pentru a fi integrat in addpostul geomorf (mormant, romfineascd a mortii zeita apare in ipostaza pdsdrii
cimitir, lumea de dincolo, postexistentd); cu chip de de pradk gaia: ...Striga Moartea la fereastra: /
femeie care scrie sufletul mortului pe rabojul la-mi ie41, Ana, pan - afara! / A.y ie4i, nu pot ie411
mortilor. Spre deosebire de zeita antropomorfd, Ca nu ma pot desparli / De drag soliorul meu, /
Zeita pasdre is sufletul cu gheara (mortii). / strigat 4-a treia oara: / la-mi ie41, And, pcin-
afara! / Ea afara a ie4it, / Pragul uiii I-a 1)6414 /Din
picioare-a imbrcincit, / La inima s-a slabit. / Coco
5.1.2. Gaia Gaia a ccintat, / Sufletul i 1-a luat (Birghi, jud.
Sibiu). Expresiile populare : A da de Gaia, sinonima
Pasare rapitoare de zi, personificare a Marii Zeile cu A da de Dracu, sau Vezi ca to is Gaia, sperietoare
de origin neolitica, Gaea, reprezentata in Romania pentru copiii neascultatori, sunt cunoscute astdzi in
prin cloud specii: gaia ro4ie (Milvus milvus) 4i gala toate zonele etnografice romaneti. Dintre jocurile
bruna (Milvus migrans), face parte, impreuna cu vechi ale copiilor s-a pastrat i unul cu semnificatie
die pasiiri-personificari ale zeilei moriii (vulturul, funerark De-a Gaia (De-a Mama Gaia, De-a Baba
acvila, uliul, 4oimul), din ordinul Falconiforme Gaia, Gaia,ii Clora, De-a Puia Gaia).
Suratele lor, rapitoare de noapte (buha
mare, cucuveaua, bufnita, striga), grupate in ordinul
Strigifirmes, sunt, in traditiile populare, Mesageri ai 5.1.3. Corboaica
mortii. Gaia are stature robustd i aerodinamick
unghii (gheare) ascutite i tAioase la cele patru Zeigi pasare in Cartea romoneasca a morglor care
degete, cioc putin curbat i turtit lateral, penaj is sufletul sa graiul muribundului
colorat care variazd cu varsta. TrasAturile fizice i In unele Cantece de Zori din Oltenia, dupd
comportamentale ale gaii au fost hotdratoare pentru ruga adresatd mortului Scoala, Vasile, scoala, /
divinizarea ei: este misterioasd atat prin aparitia i Scoala ,ii multumeqte, / La strain, la vecin, / Cui a
disparitia neateptatd din peisajul cotidian, datorita facut bine, / De-a venit la tine, / Ca 41-au mai lasat
migratiei (cuibdrete in Romania i ierneazd in / Lucrul lor de ziva, / Hodina din noapte, acesta
sud-vestul Asiei i nord-estul Africii), cat i prin relateazd intalnirea cu Moartea in ipostazd de
ascensiunile ce le face in zbor pand dispare in pasdre: Nu pot sa grcliesr, / SU le muliumesc. /

27
www.dacoromanica.ro
 L-o niuliumi Donmul, / Ca el mi-a dat sonmul / 5.2. Cu chip de om
Le-o mullumi Sfcintu, /Ca el mi-a luat gandu. / Mie
mi-a venit, / kri, de-alalteieri, / 0 corboaica neagra 5.2.1. Zfina Botribui
/ Pe sus involbcind, / Din aripi pleznind, / Pe mine
m-a pleznit, / Graiu mi-a pierit, / Nu pot sa Reprezentare mitica feminine in Cartea romcineasca
graiesc, / Sa le mulfumesc... (Runcu, jud. Gorj), a morlilor identificata cu Zei(a morfii
sau ....Ieri-alaltaieri / A venit din cer / 0 cor- Zdna Bdtrand intimpind sufletele la poarta
boaica neagra, / Din aripi a dat, / Graiul mi 1-a impardtiei, unde be imparte in vii st morti, sau de-a
luat, / Picioarele mi-a-ntins. /Maini pe piept mi-a lungul drumului mitic, unde be imbie sd bea apa
pus, / Buza mi-a pcirlit / Ochii mi-a lipit / m-a mortii: ...Scoala, bane, scoala , / Scoala de to uita /
desparlit /De mama, de tats /.Si de lumea loata ... Sus la rasarit, / Vezi cin' s-o ivit: / Un porn inflorat,
(Arcani, jud. Gorj). / Cu frunza marunta, / Cu umbra rotunda; / Dar la
umbra lui / Cine se umbrea? / 0 Lind Batrana / Cu
condeiu-n mina, / Cu hartia-ntr-alta, / Pe tine sa to
5.1.4. Vulturul Irma, / Roaga, drags, roaga, / Pe tine sa to treaca
/ La vii, nu la monEi. / Daca n-ai rugat, /
Substitut al sufletelor morfilor pe monumentele Teri -de-alaltaieri, / Hcirtia s-a umplul, / Condeiu
comemorative ale eroilor, pe sterna Romciniei qi, s-a front, /Pe tine to -a trecut, / La morti, nu la vii
uneori, pe stalpii firnerari din cimitire (Mehedinti); Du -te, bane, du-te, / Tot pe drum
Vulturul, pasare rapace, reprezintd, in sanc- 'nainte / sama sa iei / Sa nu to aba /i / Ca-s livezi
tuarele preistorice (cel de pe frescele de Ia catal arate, /Cu spini semanate / sa le abaji /La 'mina
Htlytik unde atacd cadavrele decapitate), zeul dreapta / Ca-s livezi arate, / Cu flori semanate, /
Mortii. Riturile funerare precretine, inclusiv ,51-n mijlocul for / Este o poienuya / Cu-o Tina fan -
excarnarea cadavrelor de pasdri i animate carni- land / Zdna Batrana / Cu paharu-n mans( /Pe
vore, sunt amintite de pdrintii bisericii crqtine in care goge-mi trece, / S-imbie cu apa rece. / bane,
legaturd cu judecata universald. Sfa'ntul Efrem Sirul sa nu bei, (Ruddria, jud. Carg-Severin).
adaugd ca dupd aceasta judecatd pamantul ar
inapoia corpurile primite la moartea oamenilor: vor
invia nu numai cei inhumati dupd obiceiul cretin, ci 5.2.2. Moartea
i cei sf4iati de flare, mancati de pdsdri i sfdramati
de peti, altfel spus, i trupurile neinsufletite, expuse Zeila antropomorfil a Panteonului romanesc care is
pentru a fi devorate de pasdri i animate, sau arun- sufletul omului, sinonima cu Zcina Batrana, Sfcinta
cate in apd. Popoarele care au practicat ritul Moarte, Maica Precesta
excamArii de pAsarile de pradd aveau convingerea Din textele cantate Ia inmormantdrile din
ca mortii nu ajung in lumea sufletelor dace sunt in multe sate din Oltenia, Banat i sudul Transilvaniei,
came i oase. De aceea corpurile mortilor erau fie Moartea are infatiare antropomorfd, prototip at
excamate de pdsdri, fie depuse in morminte pentru a complexului cultural indo-european, i de pasare de
cddea singurd carnea de pe oase. Ur ma recuperarea pradd, specified neoliticului Vechii Europe.
osemintelor (deshumarea) i supunerea for unui rit Notiunea de moarte are, in limba romans, cloud sen-
funerar. Informatiile etnografice i folclorice spri- suri: fenomen biologic at incetdrii functiilor vitale i
jina ipoteza existentei in spatiul carpatic a unor ciu- personificare a divinitatii care is sufletele oame-
date rituri funerare, cum ar fi ciopartirea cadavrelor nilor. Asemandtor bolitor nAprasn ice (Ciuma,
sau expunerea lor pentru a fi preluate (devorate) de Holera), M. este de genul feminin. Imaginea
zeita pasdre. Ca practicd magica, blestemul cu neoliticd a mortii, zeitd a regenerdrii, tAmAduitoare
moartea face adesea aluzie la diferite rituri funerare, de boats i aducatoare de odihnd; a devenit Ia
in special Ia inhumare (Mince -te Pamcintull, popoarele indo-europene o reprezentare mitica
Inghili-te-ar Pamcintull) i incinerare (Ardi-te-ar infiordtoare: neagra, urdtd, oase deirate cu coasa Ia
Focull ). Dar, in blestemele cu moartea din folclorul spate etc. Din motive lesne de inteles, marea zeita
erotic romanesc sunt invocate i *kite prAdAtoare neoliticd, a regenerdrii i mortii, submina autoritatea
pentru a excarna persoanele care despart dragostele: divinitAtilor care i-au luat locul: Zeus, Dumnezeu
Cine desparte doi dragi, / Traga-i corbii carnea-n Tata! i apoi Fiul lui Dumnezeu. Trupul neinsufletit,
fagi / Oasele pe sub copaci; / / Cin' ne-a scdpat de suferintele care ii provoacd M., capita,
despeirlit pe noi, / Duca-i corbii carnea-n vii, / $7 imediat dupd consumarea ei, o inseninare deplind
oasele prin copaci, / Pune-i, Doamne, carnea-n fagi care contrasteazd cu momentele agoniei i chiar
/ $i oasele prin copaci / Cui a desparlit doi dragi. anterioare ei. Se vorbete, adesea, de frumusetea

28
www.dacoromanica.ro
mortului, de zambetul acestuia. Moartea este mai Deosebirea dintre zeul carpatic i cel indian este
putin neagra decat se crede. Sentimentul de fria a minors: Ia indieni ia sufletele oamenilor iar la
fost exacerbat de religiile indo-europene, inclusiv romani viata plantelor i necuvantatoarelor. In
de cretinism. Imaginea mortii care se aratO bolna- credinta vechilor indieni sufletele mergeau, dupa
vilor sub forma unei babe hade i mite, numai inmormantarea sau aruncarea cadavrelor pe apele
ciolant deirate, cu ochii dui in fundul capului, curgAtoare, a se intalneascA cu pOrintii for in
avand in rand o coasa, i poftete omul s bea impardtia subpamanteanA a zeului Yama, primul om
dintr-un pahar o !Altura amark apa mortii, este cu care a cunoscut moartea, devenit apoi zeu al
totul alta decat trebuie sA fi fost ea imaginatA de mortilor. Mai tarziu, reedinta zeului Yama a fost
omul neolitic i numitO de arheologi Doamna in transferatA din adancul pamantului in inaltul cerului.
Alb. Din textele funerare Zori nu rezultA ca sufletul lama nu este singurul zeu comun indienilor i
ar fi rApit fOrd tiinta muribundului. De altfel, romanilor. Zeul indian al ploii, Rudra, este invocat
moartea ii anuntd din timp victima prin diferiti de cetele de copii care insotesc o ciudatO mascO
Mesageri funeti. La sosire, ea strigA pe nume muri- fitomorfd, Paparuda, in zilele secetoase ale verii, iar
bundul sA iasA din casA. Dupa trei sau mai multe marelui zeu indian Shiva i 'se cants o colindd la
strigAte (cantece), sufletul se desprinde de lumea de solstitiul de lama, in ziva de Craciun.
aici i se pornete, furs impotrivire, in Lumea de
dincolo. Intoarcerea este ireversibilA. Din cantecele
funerare rezulta ca moartea este dezinteresatd de 5.3. Uneftele mortii
darurile promise de muribund (plug cu patru boi,
turmO de oi etc.) i insensibilA Ia rugdmintea muri- 5.3.1. Secera fi coasa
bundului de a fi lOsat sa-i ia ramas bun de Ia cei
dragi. In cantecele de Zori functia principals a Unelte de recoltat grciul purtate de Moarte in mans
mortii antropomorfe este scoaterea sufletului din sau pe urn&
trup. Ea este hotArata i incoruptibilA: Roaga-mi-te, Ciclul vegetal al grAului, deschis de
raga, / Mai, Marie, drags, /De copiii tai / Ei sa mi samanta semanatd i Inchis de sOmanta recoltaa
to planga, / Sa nu plcinga tare, / -,si aiba abdare, (seceratul), a fost asemuitO cu lacunara formula a
/ C-acu nu-i pe dare, / Ca de-ar fi pe dare, / Copiii vietii omului: naterea, casatoria i moartea.
ii-a da / Plug cu patru boi, / $i doi voinicei, / $i-o Conform gandirii magice, spiritul graului locuiete
turma de oi / Cu ciobanu tor, / Dar nu se mai poate in corpul plantei mama. Cand face sOmanta, acesta
/ Ca sei to mai scape / De la neagra Moarte, / Ca se retrage in addpostul impenetrabil al bobului de
Moartea-i Craiasa / $i mare mireasa, / Merge-n grata. DupAfructificare, planta este jertfitd violent de
bcikiuri marl / ia fete marl, / ..../ (Runcu, jud. secerA, fiarA cu dinti de piatra in neolitic i din metal
Gorj). in epoca bronzului i fierului, sau de coasa in evul
mediu. Coasa i secera, simboluri ale mortii vege-
tale, au devenit, cu timpul, i unelte ale mortii
5.2.3. Slaw Moarte antropomorfe: Moartea cu coasa sau cu secera este
femeia fioroasd care secerA vietile oamenilor pre-
Zeila antropomorfa a Panteonului romcinesc care ia cum spicele de grau.
sufletul omului, sinonima cu Moartea, Zana
Batrana Maica Precesta
In unele bocete versificate Sfa'nta Moarte 5.3.2. laynita ci moara
are puteri nel imitate: Roaga-te la Sfanta Moarte, /
Ca la dcinsa se pot Nate, / Doara (i -o da cheila, /Ca Unelte ale Mor;ii care sfarma in faya spiritul
sa-fi descui guriia, / Sa graiesc .yi eu ceva, / Sa-mi grciului
rcicoresc inima (TatArui, jud. 14). In alte texte, Pentru a deveni paine sau colac, alimente
puterea de a deschide gura mortului o are Precesta sac7e care poartA, adesea, nume de sfinti (CrAciun,
sau Dumnezeu. Arhangheli, Sfinti, Sfintiori etc.) spiritul graului
trebuie eliberat prin zdrobirea violentA a bobului in
particule minuscule in piuk i, mai tarziu, Ia R. i
5.2.4. lama M. Intre spartul bobului de grau cu dintii i maci-
natul Iui la moara, omul a parcurs un impresionant
Zeu al mor(ii identilicat cu Yamma, zeul indian al proces tehnologic i spiritual. Omul a inventat mai
mortilor intai piva, instalatie preistoricd care, asemdnAtor
In sudul Romaniei expresia a da lama in tehnicii semanatului cu batul sau cu parul, este o
ceva (pAsAri, animale, holde etc.) inseamnd a muri. transpunere tehnicd a reflexului innOscut, instinctul

29
www.dacoromanica.ro
 sexual. Moara i lacul aveau, aproape fara exceptie, "la rand ca Ia moara" care a avut, initial, sensul de
semnificatie malefica: acolo apareau moroii, strigoii raboj, rand, evidenta a oamenilor la moara. Dei
expresia a patruns ca norms juridica nescrisa in
i alte fantome, acolo sau cu produse furate de acolo
se prindeau farmecele i descantecele. Moara, viata cotidiana, este auzita frecvent la inmormantari
altarul de piatra pe care este jertfit spiritul graului, sub forma "ne vine randul ca la moara". Functia de
era oprita, in unele sate, cand aparea pe cer (se altar a pietrelor de moara a fost intuits de Brancui
natea) Luna Noua i in ziva de Blagovetenie, ziva cand le-a aezat sub forma de masa in monumentul
zamislirii lui Iisus in pantecele Fecioarei Maria. comemorativ de la Targu Jiu.
Semnificatia funerary a Morii este amintita de zicala

6. MORTUL DUPA MOARTE

6.1 Substitute ale sufletului postul material, expus distrugerii, trebuie pat-Asa.
Dar, cum S.-ul nu intra i nu iese Ia marile treceri
6.1.1. Suflet din preexistenta in existents (naterea), din exis-
tents in postexistenta (moartea) pe aceegi gura,
Esenlei vitals nemuriloare, invizibila ,ci intangi- adaposturile fAra ieire (oul) sau cu o singurd
bila, protejatei de adaposturile Preexistenfei (pan - ieire (oala de tut) sunt sparte (jertfite violent):
tecele matern, casa copilului), Existenlei (trup, spartul oului la Pate, spartul oalei la scoaterea
casa, sat, lumea de aici) Postexistenfei (sicriu, mortului din casa. De altfel, in graiul popular ver-
mormary, cimitir, Lumea de dincolo) bul a sparge are, in anumite contexte, sensul de a
Intrucat Universul este format dintr-un muri. Aceste momente critice, traite la Innoirea
infinit de adaposturi care se Inghit unele pe altele anului (moartea i renaterea timpului calendaris-
precum zicala "Petele cel mare Inghite petele tic) de divinitatea adorata i la cateva decenii
cel mic", sufletul sufletelor (spiritul) divin se (conceptia, naterea i moartea) de om sunt mar-
gasete pretutindeni, in tot i in toate, motiv pen- cate de obiceiuri, acte rituale i practici magice
tru care lass senzatia ca nu este niciunde. El este menite sa gureze parasirea unui adapost
padurea care nu poate fi vazuta din cauza (moartea) i integrarea in alt adapost (naterea).
copacilor. Salgele sufletului, oricare ar fi locul
acestora in ierarhia generala, pastreaza precum
cutiile negre ale aeronavelor pulverizate in timpul 6.1.2. Dalbu de pribeag
accidentelor tragice, adevArul cAutat. Un adApost
inchide alt adapost, o cutie neagra, o alta cutie Nume tabuu al sufletului in textele funerare din
neagra, un adevar alt adevar. Totul este legat de Cartea romaneascli a moriilor general de teama
tot. Aa cum in universul atomic nu exists unitati fabi de mort (God), sinonim cu Dalbul de dilator
izolate, ci structuri integrate in sisteme fizice, tot (Moldova)
astfel vietatile pe Terra, care par ca ratacesc inde- In mod obinuit, femeile care cants sau
pendent una de alta, sunt, in realitate, legate prin striga Zorile se adreseaza destinatarului pe
infinite relatii vizibile i invizibile in biocenoze,numele ce-I poarta: Ion, Dumitru, Maria, Ana etc.
ecosisteme, biosfera. Pamantul, ca planetA, are In variantele olteneti, in special cele gorjeneti,
infinite adaposturi subordonate, unul din ele este pronuntarea numelui adevArat al mortului Inainte
trupul uman, infinite adAposturi subordonate in de Inhumare este interzisa sau inlocuita cu un
ierarhia galactica (sistem solar, galaxie, roiuri i nume pe cat de frumos, pe atat de interesant pen-
superroiuri de galaxii). Deschiderea adaposturilor tru viziunea despre lume a romanului, Dalbu de
ferecate, aflate atat in directia magnitudinilor pribeag. Nume eufemistice primesc i Rusaliile
galactice, cat i in directia infinitezimalului (Iele, Soimanele, Cele Frumoase) pe timpul verii,
infraatomic spulbera sperantele ca vom afla in special in zilele for de celebrare (Strodul
curand adevarul ultim despre suflet. Atata timp Rusaliilor, Todorusalii, Rusalii), Ursul in ziva de
cat sufletul se gasete in intimitatea adaposturilor 2 februarie (Mo, Mo Martin, Al Batran), Lupul
care se inchid unele pe altele, precum casetele in zilele lui de praznuire (Gadinet, Cainii lui
japoneze sau papuile ruseti Matrioca, el este in Sanpetru), Sarpele la Alexii (Curea, Cel care se
deplina siguranta. El devine vulnerabil cand ada- tarate).

30
www.dacoromanica.ro
 6.1.3. Stalpul (crucea) va pripifi / Se ne navalifi / Panel #-o gati /
Dalbul de pribeag / Turtila de ceara / Fie-i de
Butuc din lemn, substitut al mortului printre cei vedealei Statul este confectionat dupd deces
vii, confectionat dintr-un arbore sacru, ridicat de o persoand curate, de obicei de o femeie
(batut) in ziva intemeierii adapostului possum, iertatd, dintr-o ate de tort WA noduri de
mormantul lungimea mortului pentru a fi aprinsa in anu-
Stalpul din lemn a fost inlocuit, in mare mite momente ale inmormantdrii i, dupd
parte, de crucea cretind. Obiceiul de a pune Ia inmormantare, putin cite putin, 40 de zile Ia
cdpdtaiul mortului un stalp sau o cruce de Iemn tdmaiatul mormantului, cAnd se crede ca ajunge
pdstreazd amintirea practicii preistorice de Inte- sufletul in Rai. In uncle zone, statul rdmas nears
meiere a addpostului funerar, mormantul, prin este gezat in sicriu i inmormantat impreund cu
practica magica a batutului parului sau stalpului. mortul, dat de pomand, pastrat ca noroc al casei.
Prin aceegi modalitate se reprezenta in templele Sub influenta bisericii, din resturile toiagului se
Siriei antice divinitatea: cea masculind printr-o confectioneazd o cruce de ceard. Transpusd
coloand de piatra, cea feminind printr-un trunchi grafic, indicatia data mortului in cantecele fune-
de copac. Sunt Ina sate in sudul Transilvaniei rare de initiere Inainte sa mergi / Si la dreapta
unde, Ia inmormantarea bdrbatului, alteori la s-o iei devine o spirald, simbol al drumului
inmormantarea femeii, se pune stalp de Iemn, nu mitic care leagd Lumea de aici de Lumea de
cruce. In multe gezdri din Oltenia Ifingd stalpul dincolo. Spirala statului mortului, arhetip fun-
de Iemn pus la inmormantare este gezatd, Ia ase damental al plasticii tdranqti (cusaturi, oud
sAptdmani, crucea definitivd. Prin Muntenia Incondeiate, ceramics etc.), adesea numit dru-
crucea de piatrd gezatd la ase saptAmani sau Ia mul mortului, calea ratAcitd, cararea fare sfarit,
altd datd langd crucea provizorie de lemn de la este cel mai reprezentativ motiv al artei
inmormantare se numete stalp. Cimitirele neolitice cucuteniene.
romaneti pdstreazd 1i alte elemente care atestd
procesul Indelungat de Inlocuire a stalpului
precretin cu crucea cretina. De obicei, stalpii, 6.1.5. Privighetoarea
acolo unde mai apar, uneori i crucile de lemn,
au siluete antropomorfe. Identitatea mortului Efigie a sufletului mortului .yi simbol al drumului
(sexul, varsta i, adesea, starea sociald) este lung care separd Lumea de aici de Lumea de din-
exprimata simbolic prin stalpul funerar i prin colo, confectionata dintr-o lumeinare de marimea
alte simboluri funerare aezate langd el (brad, trupului, incolacita ca o spirala .Si aprinsli in
steag, sulita), prin marimea i ornamentele pic- anumite momente ale ceremonialului funerar
tate, sculptate, scrijelite. Pe stalpi i cruci apar Privighetoarea, ipostazd a Pdsdrii-suflet,
motive geometrice (rombul,.triunghiul), astrale este confectionata de o persoanA curatA, de obicei
(rozeta solard, luna) i antropomorfe. Adesea, o femeie iertatA, dintr-o ate de tort fare noduri.
stalpii funerari au siluete umane, cu cap, ochi, Aceasta este aprinsd in anumite momente ale
gurd. Surprin-zdtoare sunt reprezentdrile plas- inmormantArii i, dupd inmormantare, putin ate
tice ale PAsdrilor -suflet de pe stalpii i crucile putin, trei,,sau mai multe zile Ia tdmaiatul mor-
cimitirelor din Oltenia i sudul Transilvaniei mantului. In cantecele funerare Zorile sunt rugate
unde sunt redate in intregime sau pars pro toto sa dea rAgaz Dalbului de pribeag sail _procure
prin cioplire, traforare i picturd. Langd stalp se turtd de ceard, nume sub care apare P. in textele
amenajeazd diferite anexe: un mic adapost unde rituale. Dar, forma plasticd a spiralei apare i in
arde lumanarea sau candela, scaun de odihnd, alte cantece de initiere, in special in cele in care
masutd pentru sprijinirea pomenilor (ofrande- sfatul, repetat obsedant, este redat prin versetele:
lor) etc. Inainte sa mergi / la dreapta s =o iei!; acest sfat
desenat pe pAmant, pe oala de lut, pe oul Incon-
deiat etc., formeazd spirala, motiv preistoric
6.1.4. Statul (imilrimea) mortului numit adesea de romani drumul mortului, calea
rAtAcitd, cdrarea card sfarit.
Alter ego al mortului reprezentat de o lumanare
incolacita ca o spirala .yi aprinth in anumite
momente ale ceremonialului funerar, simbol al 6.1.6. Pastirea-suflet
drumului lung care separa Lumea de aici de
Lumea de dincolo Reprezentare plastics a sufletului mortului cu
In cantecele funerare Zorile sunt rugate chip de pasare pe stalpii ,Ii crucile din lemn
sa dea rAgaz Dalbului de pribeag sa-i facd sta- Pasarea-suflet este redatA in intregime
tul, numit, datorita formei rotunde, tura de sau pars pro toto prin cioplire, traforare i pic-
ceard: Zorilor, Zorilor, / Voi surorilor, / Voi nu turd. Instrumentul metalic cu care se scobete in

31
www.dacoromanica.ro
 lemn numele mortului se numete, in Tara adresate emotionante cintece rituale. Obiceiul de
Hategului, pasare. La confluenta Jiului cu a pune brad Ia inmormantarea unei fete sau unui
Dundrea, pasdrea sculptata, traforatA sau pictatd fecior necasatorit, uneori i la moartea altor
apare in zbor descendent, orientat spre pintecele oameni, a fost atestat pe intreg spatiul locuit de
Parnintului, reedinta zeitei mama neolitice. In romini.
cele mai multe cimitire din Oltenia i din alte
zone ale Rominiei, cele cloud scinduri unite in
varf, traforate sau nu in forma de aripi de pasdre,6.2.2. Steag la inmormantare
unesc bratele crucii in forma de unghi isoscel,
desenand, impreund cu stalpul propriu-zis o Sotie (sot) postuma a teindrului necasatorit
sdgeatA orientate spre Cer. Astfel, in multe cimi- Asemanator bradului sau sulitei, steagul
tire crucile sageti ridicate din morminte par a fi formeazd o pereche maritala cu tandrul, fata sau
stoluri de pdsdri, grupate precum oamenii in vatra bdiat, mort necdsdtorit. Are un text ritual, numit
satului, pc familii i spite de neam. Spre deose- La Sulija, cintat in diferite momente ceremoni-
bire de pasarea-suflet in micare, in zbor ascen- ale: Steagule, stegufule, / Bradule, bradulule, /
dent sau descendent, din cimitirele de la sud de Cine mi to -a poruncit / La pamant te-ai coborat /
Carpati, in unele sate din sudul Transilvaniei apar De la loc cu iarba / La loc Ara iarba, / De la loc
una sau cloud pdsdri sculptate, vopsite in negru frumos / La loc furnigos? / Mie Ioana mi-a
sau albastru, care se odihnesc in varful crucii, pe poruncit, / Ca i-am trebuit / Vara, vara, la
bratele crucii sau pe o stinghie Valuta perpendi- ra-coare, / lama, iarna la viscole. / Jos la
cular pe sulita sau steagul funerar. Dei este radlicina. / Bumeac de tamale. / Mai sus la
prezentd in toate ungherele spiritual kali i mijloc, / Chili de busuioc. (MAtAsari, jud. Gorj).
romaneti, pasarea-suflet este un arhetip obinuit Este confectionat dintr-o tulpina Canard de brad
in plastica populard: sculptura in lemn, ceramica, sau din alt arbore i impodobit astfel ca sa
incondeiatul oudlor, cusAturi etc. semene cu bradul de nuntd. Este un brad de
inmormantare curatat de crengi i de coajd pand
aproape de varf i ornat prin vopsire, afumare sau
6.2. Sofia postumli prin fire colorate de land. Textele rituale sunt can-
tate in timp ce se impodobete, pe ultimul drum i
6.2.1. Brad la inmormantare la implantarea lui la capataiul mortului. Steagul
formeazd o pereche maritala cu tandrul, fatd sau
Sot sau solie postumli la moartea tandrului bdiat, mort necdsdtorit. Asemdndtor bradului de
necasatorit, sinonim Cu sulita ,s1 steagul nunta, apare, in zona Siseti-Noaptea (jud.
Bradul impreund cu stalpul (crucea) de la Mehedinti), simbolul nuptialitatii, o steed (ou,
capataiul mortului reprezinta o pereche postuma. mar) strdpunsd de un ax. Aproape de varf se
In zonele de campie locul bradului este luat de un introduc, in tulpina bradului, capetele a patru
porn fructifer, de obicei un mar sau un prun. nuiele invelite in verdeata astfel sa formeze o
Functia de mire sau mireasd postumd a bradului sfera strapkinsd de axul steagului sau sulitei.
este evidentiatd atat de informatiile etnografice, Imaginea obtinutd este identica cu steagul val-
cat i de textele funerare cantate in anumite cean de nuntd, cu steagul de nuntd al arominilor
momente ceremoniale: inainte de a fi tdiat din i bradul de nuntd din zonele romfineti in care
padure de feciori, Ia coborarea lui in sat, in tim- virful este petrecut printr-un mar etc. In Oltenia
pul impodobirii de cdtre fete, in drum spre cimi- de vest, tehnica inflordrii steagului de inmor-
tir, in timpul plantarii la capataiul mortului. Dupd nintare este asemdatoare cu a betelor de alun cu
informatiile etnografice mai vechi, bradul de care colinda copiii in ajunul Crdciunului i le
inmormantare era tdiat din pAdure i adus in sat infig a doua zi, in zori, in morminte pentru a se
de apte feciori care plecau dis-de-dimineatd can- sprijini mortii cand yin acasd sa petreacd sarbato-
tand melodii de jale. In satul Runcu (jud. Gorj) rile cu cei vii. Aici, tulpina bradului, curatata de
flacdii mergeau pe mutete, legati Ia cap cu cite o coajd pans spre varf, este vopsitA in spirald,
nafrarna. Ajuqi in padure, acetia alegeau un incepand de la bead', in rou i verde, culori care,
brad tartar, ingenuncheau in fata lui, it atiau din impreund cu albul Iemnului descojit, formeazd
tot atatea lovituri de topor cati feciori fdceau trei drumuri paralele. Uneori, pe lungimea
parte din ceata i it aduceau in sat, pe umeri, cu tulpinii descojite sau numai pe o portiune a aces-
virful inainte. Impodobirea lui ca un steag de teia, spirala drumurilor colorate este intoarsd, de
nuntd, cu inelul mortului i batista inflorata la varf Ia bazd, obtinandu-se romboiedrii asemd-
(chischineul), cu flori, panglici i clopotei etc., nu ndtori cu cei de pe betele sau colindele copiilor
Iasi vreun dubiu asupra functionalitAtii rituale i mehedinteni. Foarte vechi par a fi i ornamentele
ceremoniale: sot sau sotie postuma a mortului. obtinute din fire colorate de land.
Perechii postume, mortului i Bradului, le sunt

32
www.dacoromanica.ro
 6.2.3. Su lita de cAsatorie, (acute din ramuri de salcie, i
verighetele. Alaiul este insotit de melodii inter-
So tie (sot) postuma a heineirului necasatorit, pretate Ia fluier i de sunete ale trambitei.
sinonimci cu brad, steag de fnmormcintare Bocetele descriu inmormantarea, cu multe detalii,
Su lita se confectioneazA dintr-un brad in raport cu nunta: ,,S -of, ce nunta-ai mai facut, I
curatat de crengi pans aproape de varf. Tulpina Cu lacrimi pcin-n pamieint! / Naframa de nuni
este cojitA i apoi impodobitA cu motive geome- marl / Ai pus-o la lumanari, / Mad Vasile, ce-ai
trice prin vopsire, afumare i fire colorate de land. geindit? / Ce fel de nunt-ai poruncit? / Naframa
Cantecul interpretat in anumite momente ale de vornicel / Ai pus-o la sfetnicel, / Naframa de
ceremonialului funerar se numete Al sulitei, sau starustie / Ai pus-o la nasalie! / Nunta nu se face
La Su 14.1. aka, / Cu fluier # treimbita! Drama este traits cu
mare intensitate Ia gatitul miresei sau mirelui
defuncti (Pojorata, jud. Suceava; Grintie jud.
6.2.4. Nunta postunta Neamt; Sindrilari, jud. Neamt i altele). In uncle
sate in simulacrul nuptial este implicat i preotul
Scenariu nuptial la moartea tinerilor neceisa- care schimbA verighetele in degetele logodnicilor
torili, sinonimiz' cu nunta mortului (Reghiu, jud. Vrancea) i le citete dezlegarile de
Cadrul nuptial care it inlocuiete sau it nunta (Basdti, jud. Bacau). ExistA o informatie
dubleazA pe cel funerar la moartea tinerilor inregistratA in anul 1936 in Poiana Alexii, judetul
necAsatoriti, rezolvA o grava incalcare o ordinii Vaslui, in care apare, precum in vechea Indic,
evenimentelor din ciclul vietii: moartea Inaintea sacrificiul vacii la inmormantare: Fetei marl i se
rnanifestArii plenare a casAtoriei i procreArii. face mire unul din feciorii cu care a stat ea mai
Inmormantarile tinerilor neasAtoriti sunt insotite mutt de vorba. Li se face ambilor haine de mire i
de lAutari care cants melodiile indrAgite de mireasa, li se cauta aria i in timpul cat std mor-
defunct, apare steagul indoliat de nunta etc. tul in casa i pans -I ingroapa, mirele nu se
Ceremonialul nuptial la moartea tinerilor este desparte de ea, fereasca Dumnezeu! Cand iese pe
pAstrat, in forme arhaice in Moldova. Aici, carul poartA, se d pe dinaintea mortului de pomana
mortuar care poartA tanarul nelumit sau nenuntit mirelui o vacs sau un vitel, i apoi trece mortul.
imbrAcat intotdeauna in haine de miri, este La biserica ii cunund i le pune inel pe degete.
strdjuit de unul sau mai multi brazi impodobiti cu Daca e mort un flacau, i se cautA o mireasa i la
panglici, prosoape, hartie coloratA. Boil carului fel ii da de pomana i ii cunund. Ii duce cu mu-
poartA colaci in coarne, in varful protapului un zicA panA la poarta bisericii. Intrucat se considera
brAdut numit buha, in resteiele jugului basmale ca nunta simbolicA a mortului, cu schimbarea
albe sau prosoape. Langa sicriu stau naii de verighetelor, are implicatii nocive asupra parte-
cununie, o pereche de tineri neasatoriti cu nerului ramas in viatA, crezandu-se ca acesta nu
lumanari aprinse in rand (Oteleni, jud. 14). se va mai putea cAsatori, ca va fi vizitat de
Cortegiul este insotit, uneori, de patru conocai partenerul devenit strigoi sau moroi, ca, mai
calari sau de doi vatAei care poarta, in satele devreme sau mai tarziu, va trebui sa-i urmeze
bucovinene, bete inflorate, simboluri ale nuptia- sotul sau sotia inmormantatA etc., Ia aceastA
litAtii. Alaiul se compune mai ales din tineri secventa a nuntii postume s-a renuntat sau a fost
purtand un insemn de la nunta adevArata: drute, InlocuitA cu o nunta in care rolul mirelui sau
vornicei, vornicese, chematori, surori de mireasA, miresei in viata este substituit de o salcie sau un
frate de mire etc. Pe o pernA sunt duse cununitele brad.

33
www.dacoromanica.ro
 7. DRUMUL MITIC

7.1. Mijloace de transport cerbafilor: lese cerbul in Drumul mare,/ $i frica

7.1.1. Arhanghelii
Ingeri care asista la moartea oamenilor ci le
transport?'" sufletul in *Lumea de dincolo: in Rai Timi, Cara-Severin).
credincio ,cii, in fad pacatNii
In traditiile populare Arhanghelii, con-
ducAtori ai cetei ingerilor, poarta aripi i sAbii.
Arhanghelul Mihail, mai prezent in folclorul
romanesc in comparatie cu Arhanghelul Gavril,
poartA, adesea, cheile Raiului, se bag slug/ Ia
*Scaraotchi, uneori se luptA cu acesta, vegheazA la
capul bolnavului daces acesta este ursit sa moard
sau Ia picioare daces mai are zile de trait, este na i
prezice moartea cumdtrului, este patron al
tiganilor i altele. Traditii despre Arhangheli au cine-ii vine: / Vine, Gheorghe, lorgovan, / Calare
fost atestate in toate zonele etnografice romaneti.
7.1.2. Calul
Animal psihopomp in Cartea romdneascei a
morfilor care duce sufletul in Lumea de dincolo
Acolo unde exists aceastA credinta, 7.1.5. Barca funerary
mortului i se descrie, prin textul cantat,
infatiarea C.-ului: Vai, ma Gheorghe, vai, /
Scoala-te-n picioare, / Uitd-te la vale, / Vezi ce
s-a ivit / Un cal mohoreit / Cu frau -n picioare, /
Cu tine sa zboare / Cu deirlogii-n gurd, / Ca sa mi
to fure. (Calul mohordt, Izverna, jud. Mehedinti).
Adesea, calul este atestat i ca mesager funest
care ii anunta sapanul, prin refuzul de a trage in
ham, a va sosi Moartea.
7.1.3. Cerbul
Animal psihopomp
In cantecul funerar de Zori transportd, in
coarne, in leaganul de mdtase, zeita Mortii (...Pe uscatd a unui dovleac, numit de localnici coto-
cdmpul cel lung / Merge, cine merge, / Merge-un vaie, cloud lumandri lipite una de alta i intoarse
cerb strain; / Da-n coarne ce are? / Leagan de
matasii, / Da-n el cine este? / Tot neagra Moarte
/ Vaideei, jud. Gorj), sau sufletul mortului
(... Pe o ceimpie lungd, / Un cerb mohorat / In
coarne ce are? / Leagan de matasd /In lagan ce
are? / Un biet de voinic. /lard el zice / Fugi, cer-
bule, fugi, / Ca eu ca mai am / Trei frafi vandtori,
/ Pe tine te-o impu,yca, Pe mine m-o-ngropa
Valea Mare, Jud. Gorj). Cerbul apare frecvent ca
masa zoomorfa in cetele de feciori, simbol al
zeului adorat, care se nate i moare impreund cu
timpul la Craciun, sinonim cu Turca, Borita,
Brezaia i Capra. Membrii cetei de feciori joacA
dupes fluiergi i in strigdtele de incurajare ale
de nimeni n-are,/ C-are coarne impungiitoare/
urechi auzatoare! sau: Hai sus, sus, cerbule, sus,/
Ca la miindra poale nu-s,/ Ca le-a pus dupes cup-
tor/ $i-a pus map pazitor! etc. (Hunedoara,
7.1.4. lorgovan
Reprezentare a morlii cu chip de om in Cartea
romaneasca a morfilor
lorgovan, cunoscut erou in folclorul
mehedintean, vine calare pe cal, sd is sufletul
muribundului: Ia ieqi, Gheorghe pang -n prag, /
Sd to uiti la vale, / Spre soare rasare, / Sa vezi
pe un cal, / Cu eaua cernitd, / Cu coama-
negritd, /El vesel venea / Tot sei mi to is/$1 sa mi
to ducts / In dealul cu jocu, / C'-acolo (i -e locu
...(lorgovan, Lupa de Sus, jud. Mehedinti).
Mijloc de transport al sufletului din Lumea de
aici in Lumea de dincolo
Spre deosebire de trupul inhumat la trei
zile de Ia deces, sufletul pleacd dupes 40 de zile pe
apes in cadrul unui spectaculos ceremonial fune-
rar numit Slobozitul apei, Dezlegarea izvorului
etc. Obiceiul se organizeazA pentru fiecare mort
in parte dupes ase saptamani de la moarte sau,
pentru toti mortii plecati din obte, dupes un an de
zile. In satul Runcu din jud. Gorj femeile iertate
veneau la ceremonia care se deg-arra la
inceputul secolului at XX-lea pe malul unei ape
curgAtoare (parau, rau) cu o jurnAtate din coaja
cu capetele in sus, ca un sferic cu patru brate,
cdrbuni aprini, un bat pentru rdboj, o ramurd de
mar, un bdnut, o carpd (basma), o oald de lut, un
colac sau o paine. Secventele obiceiului au avut
urmatoarea succesiune: arzarea tergarului pe
malul raului, turnarea apei peste tergar, atatea
oale sau gAleti de apes cite se vor duce in zilele
urmatoare pe la vecini, cioplirea pe rdboj a
numdrului de galeti vArsate, aprinderea
lumandrilor din cotovaie, aezarea in cotovaie a
bAnutului, carbunilor aprini, colacului i florilor,
lansarea pe apes a bdrcutei improvizate, aruncarea
pe apes a ramurii de mar i a rdbojului, impartirea
pomenilor (colacul, oala de lut, carpa) la

34
www.dacoromanica.ro
 trecatorii sau copiii care asistau la ceremonial. a muri i verbul a sparge este desluita de
Barca plutete pand este scoasA la mal sau este un bogat material etnologic i arheologic.
rasturnaa de curentul de curgere al apei. Nimeni Paralelismul spiritual tesut Intre adaposturile
nu se mai ingrijete de ea intrucat se considers ca divine care trebuie sparte (oala i oul) sau rupte
este plecata definitiv. Obiectele au o semnificatie (colacul) i om, este concis exprimat de zicalele
uor de recunoscut: ramura de mar este substitu- romaneti: Omul e ca oul, plapand, expus mortii
tul mortului (mortilor), cotovaia reprezintd barca in on ce moment; I s-a span oala, sinonim cu
funerara, carbunii aprini rugul funerar, banutul verbul a muri.
plata luntraului iar oala, colacul i carpa pomana
mortului. In arhetipologia generals a imaginaru-
lui barca este alaturaa celorlalte simboluri ale 7.2.2. Drumul filth intoarcere
intim itatii (grota, casa, mormantul, pantecele
matern). Prin forma sa, care sugereala luna la Secventa tensionatcl a drumului care leagli casa
primul i al doilea patrar, barca capAa o teribila din sat de mormcintul din cimitir, parcurs de mort
semnificatie funerarA. In mitologia greco-romans insofit de cei rama.yi in viala in ziva inmormantarii
luntraul Caron trece cu barca Styxul, fluviu Ultimul drum este o repetitie generals a
infernal, sufletele mortilor, incinerate sau inhu- cunotintelor expuse celui decedat pe larg in
mate de oameni pe Pamant, in schimbul unei Caitea romaneasca a mortilor. Intre drumul con-
monede, numia obolul mortului. cret, de aici, i Drumul mitic, de dincolo de
groapa, sunt evidente paralelisme. Dupd ultimele
preparative din dimineata inmormantarii, sicriul
7.2. Pericolele caliitoriei este scos din cask pe brate, obligatoriu dupd
miezul zilei. Cu picioarele Inainte i privirea spre
7.2.1. Oa la mortului apus, mortul ii is ramas bun de la casa in care a
locuit prin atingerea de trei on a pragului cu
Scoaterea sufletului mortului din casa prin dis- sicriul (Oltenia). Urmeaza spargerea oalei de
trugerea violenta a oalei de lut in care s-a prag, uneori pe locul din camera unde a fost
cuibarit gezat sicriul, i inchiderea cu putere a uii, ges-
Conform credintelor populare, sufletul turi care asigura pe cei vii ca a ieit din casa nu
ieit din corp colindk in zilele care preced inmor- numai trupul, ci i sufletul, addpostit in oala
mantarea, toate locurile cunoscute in viata. La (sudul i estul Romaniei). Adesea, dezordinea
intoarcere, incercand sa intre in corp, cei apropi- sufleteasca produsd de plccarea negteptata a
ati II impiedica cu hotArfire: pazesc mortul zi i unui membru al familiei este redatA simbolic de
noapte, ii tin lumanarile aprinse, Ii astupd intrarile obiceiul rasturnarii scaunelor i mesei pe care a
sau gurile, practicA numia Impietritul mortului fost aezat sicriul. In numeroase sate din
(Izvoru, jud. Arge) etc. In numeroase gezari Moldova, in curtea sau bdtatura casei se aeazd,
sufletului pribeag i se fell un alt adApost, oala pe capacul sicriului, o masa rituals de ramas bun,
de lut, aezat sub masa sau lavita pe care este pus numita masa sau pomana de tarank abur dupd
sicriul, la capul mortului. In ziva inmormantarii, mort. UrmeazA apoi drumul-coalk care cuprinde
imediat dupa scoaterea trupului neinsufletit din numeroase acte rituale, gesturi, sfaturi utile mor-
casa, este scos i sufletul prin spargerea oalei pe tului. In unele zone etnografice mortul i con-
locul unde a murit, unde a fost gezat sicriul sau voiul funerar trebuie sa treaca peste mai multe
pe pragul casei, la groapa din cimitir. Adapostul poduri simbolice (panza IntinsA la portile
privilegiat al sufletului este fie lipsit de ieiri gospodariei, bisericii i cimitirului), numite in
(oul)2 fie prevazut cu o singura ieire (oala de unele cantece funerare, poduri de arama, de flori:
lut). Intrucat sufletul nu intra i iese dintr-un ada- Hai cu tofu in petrecane, /Pan'' la podul cel de
post pe aceeai gura, adapostul trebuie sfaramat. - alamell / Cum 1-ei trece far' de mama? / Eu
De aceea, renaterea diviniatii se realizeazd, sim- podul 1-oi trece bine, / C-a merge mama cu mine.
bolic, prin spargerea violenta a oului (Ciocnitul /.... / Hai cu tofii in petrecane, / Pan la podul
oului la Paste), ruptul colacului sau turtei iar a cel de flori! / Cum 1-ei trece far' de surori? / Eu
omului prin spargerea oalei. In graiul popular podul 1-oi trece bine, / Merg surorile cu mine
verbul a sparge a devenit sinonim cu sfaritul (Podurile, Secu-Buhalnita, jud. Neamt). Drumul
sau moartea oricarui obiect sau fenomen personi- spre cimitir este intrerupt de 9, 12 sau 24 opriri
ficat al peisajului inconjurAtor (Spartul targului, numite odihne, sari. La aceste popasuri fa'cute
este ultima zi a targului sau a balciului, Spartul obligatoriu la ascruci, poduri, podete i fa'ntani
Caluplui, este secventa mortii simbolice a zeului se prohodete mortul i i se platesc vAmile (mo-
cabalin, Calu etc. Moare sau se sparge pand i nede aruncate peste sicriu sau peste cap, bani pui
necazul cand, din intamplare, se sfarama un vas, pe ghizdele fantanilor, langa podurile i podetele
de obicei, din lut. Aceasa sinonimie intre verbul pe langd care trece mortul). Dupd exemplul celor

35
www.dacoromanica.ro
 vii va proceda i mortul dud se va afla singur pe i-ar ft necesard sufletului cAlator sd se apere de
Drumul mitic. Prin cantecele funerare, in special cAteii pdmantului care, necunoscandu-1, II !mil in
prin *Cantecele de Zori, el a fost deja initiat cum prima noapte. In Mehedinti se dAdeau de pomana
i cu ce sa plateascA vamile, unde sa se odih- pentru sufletele mortilor bete din mdlin, arbust
neascd i sd bea apd rece din fantani, de ce trebuie din fam. Rosacee care create prin 1:6:furl le umede
sd se opreascd la rdscruci de drumuri Si sa de la deal i munte.
chibzulascd pe ce cale s-o apuce etc. Ultima vamd
plAtitA de cei vii este pomana peste groapa sau
peste mormant; aceasta este primitd, de obicei, de 7.3.2. Lupul
cei care au sApat groapa i consta in animale sau
pAsdri vii: oaie, miel, berbec, vitel, vacs, gala, Totem al dacilor si important reper de masurare
coco. De acum inainte vdmile i le plAtete mor- a timpului in Calendarul popular
tul, aa cum i s-a spus in cele trei zile inainte de Stabilitatea comportamentului sau de
inmormantare i i s-a ardtat in mod practic in ziva reproducere, pdstrat in forme neschimbate de-a
inmormantarii, pe ultimul drum. lungul mileniilor, realitate confirmatd i de zicala
romfineasca Lupul 4 schimba blana, dar naravul
ba, ferocitatea cu care 1i procurd hrana, demni-
7.2.3. Ca lea reita'cita tatea, reflectata astazi de neputinta omului de a-1
dresa pentru a-I aduce sub cupola circului sd sara
Motiv ornamental pe oalele de lut, colacii din prin cerc pentru o bucatd de came etc. sunt trasd-
aluat si pe ouale incondeiate care redau, printr-o turi care aveau sal propulseze, in antichitate, in
linie serpuirei sau incolacita, drumul sufletului randul divinitatilor. La latitudinea geografica a
spre Lumea de dincolo Romaniei lupii se star-1g in haite unde se cunosc,
Calea ratacita este cel mai frecvent sim- se indrAgesc i se aleg perechile. Peste aproxima-
bol al culturilor neolitice din spatiul carpato- tiv o luny de zile, Ia Filipii de Toamnd (14 21
danubiano-pontic (Cucuteni, Gumelnita, Haman- noiembrie) Incep imperecherile care se Intind pe
gia etc.). Cu acest nume sunt cunoscute, in popor, o perioadd indelungatd de timp, ultimele avand
constelatiile Ophicus i Sarpele. Pe Calea rata- loc la Filipii de lama (29 31 ianuarie). Dupd o
citd, care erpuiete pe cer in toate directiile, ar perioadd de gestatie de 62 63 de zile, lupoaicele
pdi nelinitite sufletele oamenilor pacatoi in fats tarziu, dupa oi, capre i cdprioare, dud au
ateptarea Judeatii de apoi (Neamt). came fragedd pentru cdtei. Ei duc apoi o viatd
familiala (lupul, lupoaica i cdteii de lup) Vaud la
constituirea haitei, cand noua generatie participd
7.3. Prieteni de drum la atacarea i prinderea pazii. La sfdritul lunii
noiembrie i inceputul lunii decembrie, unde
7.3.1. Bata apare, in Colindul popular, cea mai mare concen-
trare a sArbatorilor i obiceiurilor dedicate lupului
Substitut ci tovaras de drum al omului in lumea (Ovidenia, Sfintandrei, Noaptea Strigoilor, Mo
de aici si a suiletelor morfilor in Lumea de din- Nicolae, Zilele Bubatului, Varvara) supravie-
colo, sinonim cu colindelele, batul, ciomagul si tuiete un scenariu ritual de Innoire a timpului
to iagul calendaristic, probabil Anul Nou dacic. Ca ori-
In satul romanesc bdtul i traista erau care aka' mare divinitate, el pedepsete Si ajutA
piese obligatorii purtate de om la ieirea din credincioii. Fiind singura fiinta care vede dracii,
gospodarie. Un pastor adevdrat se despArtea de ii sfaie la Boboteazd, sperie sau alungd bolile
bdtd numai pe timpul mesei. Para Ia inceputul copiilor etc. In Platforma Luncani (jud.
secolului al XX-lea, bata ii substituia, in anumite Hunedoara), in imediata apropiere. a cetAtilor
imprejurdri, proprietarul: rezematd de poartd sau dacice din Muntii Ordtiei, primul aldptat al
de ud, pazea simbolic, in lipsa stdpanilor, casa copilului se facea printr-un aparat in forma de
lasatd neincuiatd cu !nate i chei. LegAtura dintre cerc, confectionat dintr-o fated i piele de lup,
ba'td i om este de ordin spiritual, ca Intre fratii de numit gurct de lup. Pe arii relativ extinse, copiii
cruce. Dar, spre deosebire de fratii de cruce care gray bolnavi erau botezati cu numele Lupu, dupd
se leagd trup i suflet pand la moarte, B. ii un alt ritual decat cel cretin. El insotete sufletul
insotete tovardul i pe lumea cealaltd. In muntii omului nu numai in Existentd, ci i in
Apuseni se pune in groapa mortului un bat crapat Preexistentd i Postexistentd. ExistA o tainicd
la un capat in care se introduce un ban; cu bdtul legAturd intre lup (Caine) i astrul lunar la care se
se sprijind la mers sau se apara de dumanijar cu uitd fascinat i urld ca i cum i-ar dori ceva
banul platete vdmile din lungul drumului. In alte anume. In cantecele de Zori lupul e calduza a
sate bata sau bota de lemn se geza in mana mor- sufletului omului pe drumurile intortochiate care
tului sau in sicriu. Dupd uncle credinte, aceasta duc la Rai ...$7-0 mai va iesi / Lupul inainte, /Ca

36
www.dacoromanica.ro
sa te inspaimcinte, /Sci nu te spa / Frate spaimeinfi / Ca Vidra mai oie / Sama apelor /
bun .0-1 prinzi, / Ca lupul mai 0ie / Seama 51-a vadurilor, / 51 ea mi te-a trece / Ca sa nu
codrilor / 5-a potecilor / 51 el te va scoate / La te-nece...
fecior de crai / Sa te duca-n Rai! / C'-acolo-i de
trai; / In dealul cu jocul / C-acolo f i -e locul; / In
camp cu bujorul, /C-acolo fi-e dorul! Adesea, 7.3.4. Vulpea
lupul apare ca sol care anunta, alAturi de alte ani-
male sAlbatice (Ursul) qi domestice (Cainele), de Personificare a celui mai inteligent animal car-
unele pasari de pradA (cucuveaua, bufnita) i de nasier al plaiurilor carpatice, mama postunki a
curte (gaina care cants cocoete) sosirea Mortii. sufletului morfilor
Mesajul funest este transmis prin cantec: cainele In unele cantece de Zori mortul este aver-
i lupul urla prelung, gaina dna cocoete, cucu- tizat ca vulpea care ii va iesi in cale Ii va fi mums
veaua, bufnita cants. Intre mesagerii mortii din pe zealalla lume: ...Ai plecat, loan, ai plecat /
Panteonul romfinesc i mesagerii zeului Tama din Sara prin asfinfit de soare / Mergeind pe vai, pe
Panteonul indian, a carei iminentA sosire este potecele, / Iata, va ie,,i vulpea Inainte. / loan, sa
anuntata de caini, cucuvele i porumbei, sunt te- nspaimante, / Bine s-o prive0i, / Sa nu te
asemanari evidente. In multe legende i credinte inspainuinfi / De mama sa-fi fie / Ca ea tot mai
romaneti urletul lupului sau cainelui sunt ruga- $tie / Sama va ilor yi potecilor... (Zorile,
ciuni adresate patronilor for (Sanpetru de Tama, Ceptureni-Ponoarele, jud. Mehedinti. Ciobanu
Filipul cel Mare sau Filipul cel Schiop, Pavel, Plaiul Cloani, Centrul de Indrumare a
Sfintandrei) aa cum omul credincios inalta Creatiei Populare Mehedinti, 1996).
cantari divinitatii adorate. Mesajul funest al
lupului din satele montane ale judetului Vrancea
(Campuri, Nereju), a fost preluat, in majoritatea 7.3.5. Pomul inforit
zonelor etnografice romaneti, de ruda lui domes-
ticA, cainele. In cultura populara lupul i cainele Metamorfoza a Domnului Sfant in Cartea
sunt specii canine care se substituie reciproc, romaneasca a morfilor, care ajuta sufletul dezori-
schimbanduli adesea rolurile. entat sa ajunga in Rai
Prin intermediul cantecului funerar sufle-
tul mortului este initiat cum sa-1 recunoasca i sa
7.3.3. Vidra se comporte ca sa-i fie de ajutor: Haide, bre,
-nainte, / -Nainte sa mergi, / Unde-i mai vedea /
Stapcind a apelor de uscat ci paznic la cea mai Un pom inflorit, / Nu-i porn inflorit, / Ci e
importanta vama a Drumului mitic care leaga Domnul Slant, / Lui sa-i ingenuchi, / Poala sa i-o
Lumea de aici de *Lumea de dincolo pupi / De el sa te rogi, / El sa-fi mai arate / Pe
Imparatia, care-i poarta numele, este unde sa dai / Ca sa ajungi in Rai ... (Zorile,
Vidrosul, marea fa'rA margini: Eu in Vidros m-am Runcu, jud. Gorj).
nascut /51-n Vidros am crescut, / Nici eu nu i-am
dat de fund, / Ca Vidros e addnc / Cdt din cer
pcina-n pamcint, / Atilt e Vidros de adcinc. Vidra 7.3.6. Maica Sfiintd
impreuna cu pull ei, se opun, in unele cantece
funerare, trecerii sufletului in imparatia mortilor: Ghid providential in Cartea romMeasca a
Sufletul desparfit, / De multe meihnit / Pleaca pi morfilor, metamorfozat in rachitci inflorita, care
ajuta sufletul mortului, ratacit pe drumul mistic,
se duce / Marea o ajunge, / Vine marea mare / sa ajunga in Rai
Vine-n turburare / / Jar la groapa rewilor, / Prin Cantecul funerar de Zori, sufletul
Unde-i bradul Zdnelor, / Trecatoarea apelor, / este initiat cum s-o recunoasca i sa se comporte:
Sufletul statea / 51.mi se ruga: / Brade, brade, / ...Haide, bre, -nainte, / -Nainte sa mergi / Unde-i
Sa-mi flu frate, / Intinde, intinde, / Eu sa le pot mai vedea / Rachita-nflorita, / Nu e o ra / Ci
prinde / Vdrfurile tale, / S trec peste ele / e Maica Sfiinta, / Ei sa-i ingenuchi / Poala sa i-o
Marea-n cea parte / Ce lumea desparte /.../ Eu pupi, / De ea sa te rogi, / Ea sa-fi mai arate / Pe
nu-fi pot Intinde /Ca sa le poll prinde / Trupinile unde sa dai, / Ca sa ajungi in Rai. (Zorile din
mete / Sa treci peste ele, / Ca-n mine-a-m puiatu, casA, Campofeni, jud. Gorj).
/ Vidra latratoare, / Oameni panditoare, / Nici nu
of gdndi, /Pull te-or simfi, / Ei mi te-or latra /De
te-ai spaimanta / ,57-n mare-i cadea / 5Si te-ai 7.3.7. Inger pazitor
ineca. De aceea, in unele cantece de *Zori mortul
este sfatuit sa se prinda frate cu V.: Seara Ghid al omului in ziva de aici 0 al sufletului mor-
va-nsera, / Gazda n-ai avea. / 5i-fi va mai ie0 / tului in Lumea de dincolo
Vidra inainte / Ca sa te spaimcInte. / Sa nu te

37
www.dacoromanica.ro
 Sufletul dezorientat pe Drumul mitic 7.4.2. Baba Batra'nci
poate fi ajutat de ingerii pazitori, metamorfozati
in cocoi. De aceea, mortul este initiat, prin can- Reprezentare milled in Cartea romaneasca a
tecul de Zori, cum sa -i recunoasca i cum sa se morfilor care vamuie0e sujletul pe drumul care
leaga Lumea de aici de Lumea de dincolo
poarte ca sa-i arate calea spre Rai: ... Haide, bre,
-nainte, / Unde-i auzi / Cocoyei cantand, / Nu Mortul este sfatuit cum se depaeascd
sunt cocooi / $i-s ingerii tai, / Lor sa le-nge- unul din momentele critice ale calatoriei: ... La
nunchi / Poala sa le-o pupi, /De ei sa to rogi / Ei mama dreapta / E-o line; fcintcina; / La lino lan-
sa-ii mai arate / Pe unde sa dai, / Ca sa ajungi in tana / Este s-o Baba Batrcina, / Cu ciomag in
Rai... (Zorile din casa, Campofeni, jud. Gorj). mcina / cu brclu de land. / Gheorghe, ea mi fi -o
cere / Tot picioru-al slang / Gheorghe, si mcina
dreapta. / Sa (ii, Gheorghe, sa nu-i dai, / tot sec
7.4 Plata veimilor mi-i dai, / Patruzeci de gulerele, / Toate cu banui
la ele; / Patruzeci de colacei /Toff cu lumina-n ei
7.4.1. Banul mortului (lorgovanu, Lupa de Sus, jud. Mehedinti).

Cu prilejul imbracarii mortului ci agzarii lui in

direclia de plecare (rasarit apus), i se del 7.5. Marea trecere
obolul, moneda sau monedele cu care va plali
vamile. 7.5.1. Gia
Pentru a nu-I pierde, banul este bAgat in
gurd sau intre degete, gam-it i legat cu ata de Zeila in Cartea romaneasca a morfilor care std si
degetul mic, pus in ceard i gezat in podul scrie intr-un leagan de matase purtat in coarne
palmei, intepenit in crapAtura toiagului (batului). de cerb sufletele morfilor si viilor pe raboj,
De cele mai multe on banii pentru varni sunt sinonima cu Gaia (Gaea)
bAgati in buzunare sau legati in batistA, pui in Prin cel camp parjolit, / Vine un cerb
sicriu, aruncati peste mort, Ia odihnele facute pe mohorcit, / Din copite scaparcind, / / Da-n
drumul cimitirului sau in groapd. Grija ca nu corniie ce-mi ducea? / Un leganel de matase / Cu
cumva pribeagul s piece lard bani este dublafa franghii de scirm-aleasa. / In leagan cine-mi
de preocuparea ca acesta sa nu-i piardd pe drumul edea? / Gia, Gia, Samogia. / Ea de lucru ce-mi
anevoios i plin de peripetii. lucra? /Don` protocoale imi scria. / Pe unul scria
pe vii, / Pe morti la partea dreapta... (De petrecut,
Borlovenii Vechi, jud. Cara-Severin). Calea cea
7.4.1. Vamefii bund pe care este sfatuit sA mearga mortul pentru
a ajunge in Rai se gasete in partea dreapta, in
Reprezentari mitice binevoitoare in Cartea opozitie cu ladul care s-ar afla Ia stanga.
romaneasca a morfilor care ies inaintea sujletu-
lui pentru a-I vamui si a-i arata calea cea buns
spre Rai 7.5.2. Giva Samogiva
Vameii pot fi: trei unchei batrani
Nainte sa mergi / $i seama sa iei / Ca (i -or mai Reprezentare mitica in Cartea romaneasca a
iei / Trei unche# batrcini; /De mina te-or lua / morfilor care refuza sa scrie sufletele plecate de
La vam?i te-or duce. / Mcina-n san sa -(i bagi / Si aici pe lista cu cei vii
for sa le scoli / Trei marame negre / ft sa-i Dupd o descriere amanuntita a drumului
daruievi, / Vama sa -fi plate0i; / Nainte sa mitic, sufletul ajunge La un mar de' Scinpetru la
mergi / seama sa lei / Ca fi-or mai ie# / Tot trei umbra caruia, Pe o mass-ntinsa, / Cu fa clii
nevestele; / De mina te-or lua, / La vama te-or aprinse, std, intr-un scaun de matase, Giva
duce. / Mcina-n san sa bagi / $1 for sa be scoli / si-mi scria. / Ana ajungea, / ,,S' aka se ruga: /
Trei zabranicele, / Sa le daruiesti / Vama sa -fi Givo, Samogivo, / Scrie-ma cu-oi vii! / Cu-oi vii
platesti...; trei fete marl; un copil de crai etc. nu te-oi scrie, / Ca coala am umplut-o / Cerneala
(Petiani, jud. Gorj). Dar, vamile pazite de V. am sfcirqit-o / condeiu I -am front ... (De petre-
sunt numai praguri intermediare intre Lumea de cut: Fire, trandafire, Prigor, jud. Cara-Severin).
aici i Lumea de dincolo. La Vama cea mare, Ia
intrarea in Rai, apare, de obicei, Moartea care
imparte mortii Ia dreapta i viii Ia stanga, ii scrie
pe hartie, ii duce In mijloc de Rai / C-acolo-i de
trai.

38
www.dacoromanica.ro
7.5.3. Irodeasa Z5.4. Bradul

Reprezeniare it'll hivalenUi, benglicei .yi &bore sacra al ronuinilor care exprhnli, prin
makIleti in l'anleonul romanese, care a prelual alba, verde, vlsl onndul Adoldeann, nemn-
munch, solid lul Irucl, regele Udell& rirea
Irodeasa este invocalli de vergelator Prin nidacinile intlplc adanc in inima
(prezieator) pentru Miami ursitci tinerilor neclisa- hamtinlului i cu ramurile avantate in inaltul ceru-
(twill in nottplea A nului NIou, de desenntilloare lui, bradul are took) nUibuliile commit: Ail. 1;1
pentru alt aigaren holilor. IIn uncle texte folclorice oferli cull) vietuitoarelor sure ale Panteonului
este un personaj justiliar care pedepsete bogalii romfmesc (Sarpelui i Vidrei In radacina, Pasarii
neinduralori cu supuii. Cill4arii din Transil- -staid in dr!), lemn de constuctie n adapostului
vania ii inchinau o nigh:kle In formarea ceici, o de aid (cam) 4i de dincolo (sicriul). Dar, In uncle
invocatt In inceputta licclfrui joc yi, ii artateau efIntece limerare din Corlett romilnensca a
primal dtpnieal sub masa. moniloe l3radul rolls/A on tread sulletul mortului
In uncle (Attlee limentre SITinta Maria in Lumen de dincolo; Jar la gmaix nitirdon /
insolitil de I. impart sulletcle in vii i moni, le Linde -i &add %cinelur, / 'Brcadura apelon / Stglend
;minima pe (humid col bun:... ale o Many). reis- sallea/i57 nd se raga : / Thule, finale,/ Sti-ndllIfrale,
lurna1 / 1YI pe Matra chic ,yade? / Dreigulli / Indrule, indnde, / Ise xi le pot prinde / Vdifialle tale, /
Alt7rie / ('n mica In Irodie / l.le 101 .yed .yi ,S71 btx pale cue / Mama in vela park / C'e lnmea
Ia! crie; / Serie milli en ve'r'nal / .Fi gill en desparie / .../ En no-II pp/ infinde / Ca sir le poll
rumeneali (('ocoydain, saltil Carkottra, jud. pin& /Thupinde nude s4 five! peg(' eh% A nsIne-a-
Sibiu). ('a personaj malefic, Inkleasa este stlipfinti indain, / Vkka l(dredam, / ( humid' ptindiloam / Niel
a Iclelor i vrajitoarelor. nn oi gelndi,/ Pull le-or slat(!, / In! le-or lirlr cr / De te-
al mare-i didea/.57 le-ai ',nem In uncle
dintece Wenn: de Zori el devine Ada post funeral%

39
www.dacoromanica.ro
 8. SUFLETELE RATACITE
pitinfint; spargerea ulcioarelor in cele palm eolturi
8. I. Sit iglu! magi ale gropii; transportul mortului strigoi in 'Adm.,
ineinerarea tii impril4tierea cenu4ii lunerare pc
Sp ale martian. care nu ((Ping duptl i1711101*- dim') salt depunereo acesteia pe o 00 curgittoore.
nuinlare In Immo' de dincob,
Strigoii 'nor stint lantomc invizibile
care jou viola rudelor apropiate, aduc mlime, 8.2. Satan v11
grin(linit tii late sulerinle. l)upit Nick; provocate 4i
locul uncle actioneozh, Cl pot Ii de opli 4; de useal. Spirile ale aumenila, jemel salt luirball, care 41
de vile 4i de slupi, de ploi 4i de cite etc. Sprc peireisesc kupurde noaplea, null ales la Sant-
deosebire de fele, care plutese in tier, eliniilnd din Andrei (Noaplea Salgado) 4 ,5'tingiorz
dilerite instrumente in sezonul cillduros al anului, Cauzele pcntru care numai 0 parte din
Mire Stingiorz 41 Sfinpetru, si coboarit pe sot oameni devin strigoi in vialii stint diverse: copiii
'tumid ellnd se grind in horn, S. M. eillitiorese pc nitsetili et' coadit (o vcrlebrhl in plus), cu lichie,
plimAnt sun pe ape en mijloace improvizate de dintr-o legiiturit ineestuoasit, al treilea eopil din
transport ('allure pe meliliS, pc coo(Iit de milturil, llori nitscut de o lemeie etc. Mama comunica ea
pc butoi sal in butoi etc.). Ei provin din oamenii insitsi taint' copilului nitscut strigoi penirti ca
care au lst strigoi sati moroi in via(6 vi, din acesto sri-4i averlizeze copiii sn-i implineoseil Inrlt
dilerite motive, din eeilal(i morli: Ii s-a greit grey practicile de destrigoire In moartc. Aeti-
ceva in limpid inmormanthrii, s-au 'Illicit pc dru- vitutea lor cett mai intensit este in Noapten
'mil care leagii Lumen de aici de Lumen de din- Strigoilor (29/30 noiembrie). Alunci iii Oakes('
colo, nu an oval en cc plitti vilmile (nu li s-a dat in somn corpul, des din ("INA pc horn sati pc ti4ii,
banal la pled'(" sou l-all pierdul pe drum). Din se roslogolese de trei on 'lentil' a se intrupo
aces( motiv, haunt mortului este, uncoil, giturit 4i inir -tin animal (kip, dine, pisieti, pore, berbee,
legal de degetul mie al mninu, se bagil in guru broaseil), inealecil pe inclile, butonie, coil
morttilui sou i se i1111oit(111 ill batistii. Slrigoii vii, de milturit 'lentil' a merge in locuri numai de ei
etinosetili Ind de In ittitere (se nose en dill sou 4titite (mare holare, rlisptinlii de drunturi, poieni
cu coadit), erati omornli inainte de inmornifintare din pilduri) unde se intillnese et! slrigoii morti.
prin inligerea in inima mortului a untii Ills, leapil Awl() redevin otimeni, se bat cti While (IC
dc lentil, cud, piroll de tier. Pen Wu a iiillitura oriee meli111, se zgfirie, se ritnese glands iese invingiltor
posibilitole de inhuman a land tun allot in stare until din ei, care le VII Ii conduclitor tin on de tile.
de moarte clinic/1 onirflrea strigoitilui era gene- Se hoe's' unii pe Mill, i. i vindecii pc toe rilnile,
ralizatii, in uncle sate oltenetAi, In WO mrtii. se intrupetizit din non in animate i i pornesc impil-
1)acil mortul devcnca strigoi, se lb !Oscan dilerite Cali spre,, ease inhale de prinuil &nal al
procedee pentru deseoperirea !ji aniltilareo cesiu- coew$ilor. In aitintil Silligiorzultii, In Milnecilloare
m. Iii mod obinuil strisoii multi emu identilicali (maple,' (le 22/23 aprilie), iyi pitritsese (Iii( 111th
pc limp de 'maple CU 11:11.001111111'1115S11111Illi ell cure trupurile pentru 0 merge sit lure mans holdelor,
se sArea pest(' morminte. Mormiintul pest' care laplele vilelur, sii strie,,e lnurii, sit lege sal sal i n
caltil evil,' sil slut se presuptinea CI1 iidliposte* ptilerea blirbalilor etc. In cute clod nopli oantenii
tin strigoi i, ea L1111111N, trebuia deshumat 4i se ungenti en mujdei de usturoi, asetintleau
omorilt. I 311011'1H care au participat in asemenco meliiele, intorceau vasele cu girl in Jos, pro-
practiei deelarli elf au giisit mortul, in uncle duceati zgomote, ii strigau pe mine, aprindettu
cazuri, in altil pozilie deck I-au inhumat: intors lbetiri, pilzeau en atenlie vitele 4i p4unile etc. In
pe o parte HIM pe hurlif, zgliriat pe 110, et' barba Moldova, 'maple!' so !lumen PA./Atli Ilslurolulul
yi ungliiile erescule, Este psibil ea eel pu'in unii 4i NC eelebra ea tin revelion. Stun argument(' Cl to-
oameni inlitimali in stare de moorte Iblelorice care spriinit ipoteza cat in accostil
lenomen biologic de care cci vechi nu aveau perioadit a !undid dacii celebrou Antil Non,
slt-4i revisit in reavilmil 0111(1111tilui,
tragedii core amplilletin i mai mull credit* in
strigoisati moroi. 1)upil desehiderea mormlintultii 8.3. PrIcalkl
tmtit' dilcrile practici de destrigoire: intoarcerea
sieritilui et' litla in jos, inligerea unor obiecle Salgoi rill care 41 pirAve.yle lrupul pe (Imp (k
ameutile 4i inroile ill roc, n sccerei etc. in inimii noapk, se roslogole,yle de mil oil 4 dephie lop,
sou in cotil pieptului; smulgerea si incinerarea '(line', pare. cal, biPol. plelcli, Pipe, broasca,
inimii; impmearea cadavrului in sicriu; inirodu- niciodalei vidale (arid, aerie, cerb, porum-
cerea sieritiltii -intr-un Ihdoi yi aeoperirea eti hel, randunicii, (1/ha(l)

40
www.dacoromanica.ro
 Spre deosebire de Wire() laci care c515-
torese prin viSrduh, pricolicii mcrg pc Omani. De
rego15, suet time& din sat reconoscuti dup5
inaltiaren i comportamentul animaltilui-prico-
liei. Trifiese point, cat lupin Still animalul in care
se melamorrozenzA. intr-unti din legende pricoli-
ciol este on (fink elistItorit care, mergand pe drum
eu sulfa, so race nevtfrul, revinc sub rormil de
dine i se repede s-o Ire ic, Nevasla se apilril Cu
[whin i iI alung5 eu secera. In Final, pricoliciul
este recunoscut de nevastil dup5 scamele eatriniei
care i-au r5mas Intre dinli. 0 datil pe an, in
Noaplen strigoil(1r (29/30 noiembrie), s-ar Mifflin
cu strigoii mortis care ii p5r5sese i ci
mormintele, pentro a-i a lege, prin lupin,
stifpflnul. Pe limp de larnil pricolicii ar infra in
hallo lupilor uncle prelim conducerea i atacii
oamenii i tormele de vile.
8.4 Noaplea shigollor
fill Vnlrc annal(7 a .volgoilor vii ,y1 a sirigoilor
morti in noaplea de Sdnlandrei, in locuri lainiee,
uncle oaca, 41 incearcei pulerile fi iyi aleg con-
dueNorul penIrn On an de zIle
Nonplea strigoilor este an limp Hefts(
elnd strigoii vii ii plirtisese trupurile, far strigoii
morli sicriele, lau puterca bilrbatilor, stria taurii,
rrispAndese molimele, lurti sporul vitelor, se jotten
eti lupii it orii, leagil poeti Win/Porno!. etc.
Strigoii vii, dup5 cc ar iei 17irif tirea lor, pe horn
situ pe ii5, s-ar rostogoli de trei on i s-ar Intro-
pa intr-o viclale (dine, pisicri, lop, cal, pore,
berbee, gnin5, coco, broasen), ar ine5leca pe
meli111, butoi, coad5 de in5turii ;41 ar merge s1 se
IlllnllletlSCri eu strigoii morli, ieiii i ci din ad5-
posturile subpiiintintene, In loeurile tiute numai
de ci (rifspfintii de drumuri, 'Mire holare, 'Boyne,
priduri netimblate de picior de Dill, locuri uncle no
crete intim etc.). hello redevin onmuni i incep
sli se batil cu limbile de la inclii5, co coasele,
ciomegele i imblticiile 0115 icse tin singur
invinginor care devine conducritorul lor pentro on
an de zile. Se bocese, ii vindee5 pe loe Milne i
plead inlpriclti, inainte de miezul !milli, in
acelai mod in care /Ill Vella spre lActiurile lor.
Oamenii luau direrite milsori de proleciie: man-
cau nittjclei de usturoi, ungeau co usturoi elm*
uilor, cucea cercevelelor dela rerestre, uneltele
de pe valra lituului, coarnele vitelor, asetindetio
melilele, inloreetio vasele co guru in jos etc.
.1'inerii se intillneitti i se inchidenu inlr -o eas5
uncle Ptizeau uguroisil i pctrcccau ca la on
Itevelion.
41
www.dacoromanica.ro
8.5. Rusalllle
'spirits' feminine ale mortilor care agar noaplea,
inainie de caniand cocayllor, in perloada cuprIn-
.vei inlre Payle .y1 1?usalll, slnonime Cu Icicle
Rosanne, dupII ce uu pIirlisit mormintele
In Johnori i au petrectit l'atele c1 cci vii, rerun
sti se mai intoarell in IfIcatiele Ion stibpihnibitene.
Penni' o li imbunate Ii se impart !lumen.' abun-
dente In Mo,ii de Var5 i Ii Sc (Tau mime
eureinistice ( /,fine, F1111110LISC, oinittne etc.), pro-
venile din pronume personale (Icicle, I)(Inselc) i
demonslrative (Cele SlInte, Cele Nepomenite).
Spre deosebire de strigoii moon care spar i
provoacti necazuri oanienilor in anotimpul rii-
guros al anolui, Rosanne popoletizil peisajol
mitic min/mese pc limpid %/ern i rac rife numai
in zilele care le stint dedicate in Calenclartil popu-
lar: Rusalii, stipttlinfinit It lor, hdorusali i sae
Strut do Itusalii. Spre deosebire de tele, recioarc
imbrileate in alb, copile Minimise, R. stint
'Airline, babe urhie i glIrbovile. Stull chiliorl role
care untb15 in cctc in numAr Ihr5 sot (3-5-7-9),
mill rar in num5r co sot (2 -4 I 2). Prin I3anat
liecare membr5 a cetci poartli chic tin mime:
It 'Klemm, It ttja, P5sculit, Trandalira, Cosillizenna,
Sfinziana, Magdalena, Tironclit, Ana, bdosia, etc.
Locuinta lor s-ar ana prin codri neumblaii, prin
vlizdoll, pc efimpii, pc ostroave pustii, pe ape
1:,Ie pot Ii vAztite pe limp de noapte, plutind
i ITIIIIIind prin tier, pe In rnnlniti, prin pomi, pa
sub streinile caselor. UmblA insolite de Inutari
(iluierai, cimpoieri), 8111111 dill clopoiei, bat din
lobe i trflmbile, .lotielf (horn, brilul ele.), hind
mese pe larbil, beau, petree, ellitlie i ennui In cur:
Duca n-ar i lava( Dunmezeu / Leu.ylen .y1
Odolean, / ilvrenneasei, rtirleineavei, / Arll liunea
luau( a noaslrei! DactI se inifinip15 sit lie vtlzutc
say invite de cineva, Hecht no Irebtlie WS no inito
sail sti be vorbeasen. I'e uncle :load pthillintul
r/Inifthe ars i hrilriluriI, iarba Innegre10 sae
ineeteaz5 s5 mai ereasen. Rosanne pedepsesc
oamenii Rientori de role, pe cci care nu be respcc-
tri zilelc, care dorm noapten pe stib pomi 51111 care
ies nuaplea Ia IlintAntl s5 aducli ap5 prin ridiettren
lor pc sus, in vfirtejuri, prin poeire i slutire.
1)1(1 rite lime de retimatism i maladii neuropsi-
hice poart5 direrite denumiri: Thal din Ruvalll,
ologil de Rusalii. 1)e aceste boll se 'mica se/Spa
prin desefinteee de Rusalii, celanie Ia mithIlstire,
intrarea surcrindului in horn Cintltiltii sati shireti
bolnavuliti intins pe plinth! du Cilltiitri. Itelele
produse oamenilor de aecslc spirite rebel() ale
mortilor stint reduce de deselintecele de Itusalii: A
purees Ion / Pe Cale, pe ciirare./.1 la 101floc de
 cale / C'u Rusalide / In jella lIrtiov); btitutul cuielor in c51e5ie (Tetoiu jud.
au, / MAUI(' dablagftu-l-au, / Hack In picioare VilIcea; Chiuic0 jud. Cluj); impunsul cadavru-
zgehvitu-i-au, / Pieplu-n sus ridicalu-l-au, / lui et; acul (florbova jud. Cara!$-Severin);
Spinarea sayinthalu-i-au,/(ivierii / pedepsirca strigoiului prin ticzareti cadavrului pc
Mhilea-a cap schhnalu-l-au, / Vlaga din clalane spini sau rugi de mare (Ilini4 jud. Carq-Severin:
luatio-ko, / %Pupal schlinonosliu-1-au, / Reis de Peri.or jud. Dolj etc.); antrenarea slrigoiului
damn' / I1 ,a marile lor praznice intr-o activitale nepericuloasn pentru oameni;
calendaristice (Sedelid Kusaliilor, Rusalii, numArarea pietricebelor sati seminlelor de mei,
prima zi din Postal lei S(Inpetru 4i allele), and nine, grnti asezate in sieriu sau artincate pc drum,
devcncau extrem de periculoase, amend purtau cfind este dus la cimitir (Ghioroiu jud. Vfilcca);
usturoi sau pelin In brau. tratarea sicriului prin armare, tamaiere, ustu-
roiere; rusuirea situ lurcuiren morninntultii
(Mehadia -- jad. Cara4-Severin; Stejarti, %thin,
8.6. Deshigolrea IzIaz .jud. Teleorman); 2. Ichnici de netilrolizare
a *Strigoilor I11ofIi i neeunoscuti In inmor-
Depllarea oinordrea irlgolulul provenil m5ntare: descoperirea strigoitiltd cu ajtitortil
(111111.-int orl armlisarultd ((iogosti, Colorenii din I)os, Ani5-
In mull sale din linuturile pericarpatice 41ii de Jos jud. Dolj; Islrin, Ittincti .jud.
strigoiul era oinoren, prcvcnliv, inainte de honor- Constanla i allele); intoarcerea mortului strigoi
mfintare prin inligerea in inim5 a unui lies, cap gtisit in alt5 pozitie decfit in ceti in care a lost
de lemn, piron de bier. Dad mortal s-a translor- inmornifintat (1,altintis jud. Timi4; 1,ercO,
null in strigoi, ccl mai elicient mijloe de idendli- Dfimbovieioarti, Lunen (15r1ii - jud. Arge;
care a acestuiti in cimitirul satului era proha Chereltoi .jud. Arges: Sfinnicolaul Itomfin jud.
arm5stirultd. tin b/Irbat incilleca un armAsar negru I 3ilior); inligerea in inim5 a unor obiecte aseutite,
i intra noaptea in cimitir pentru a sari peste inro,iie in roe; scoatcrca cadavrului pc marginca
morminte. Mormfintul peste care cabal reluza sn gropii i slfirteearea lei (Ai coasele i sapelc, inle-
salt se credea cii ad5postqle un strigoi, i, ea parett lei cu rucile (Segarcea jud. 1)ol);
tirmare, trebtlia deslitimat 4i omorfit. 1 3illrflnii care scoaterea a arderea inimii (litilzeyli, (logop,
au partieipal In asemenea practici magice declarli Orodel, 1)11buleni jud. b)olj; Pulineiu jud.
ell, in uncle cuzuri ail gbh mortal in MIA pozilie Giorgio; Video Mncri ului ut,. hilomila;
deefit I-au inhuneuL intors pc 0 pane sau pc burlil, Fligetel jud. I larghita; lzvorul Criyului
zgAriat pc 1145. Vste posibil ca ccl putin unii jud. Cluj; 1315jel, Ludo. jud. Sibiu). In uncle
oameni inlitimaii in stare de mourte clinicii, a;ezilri cenu.0 runerar5 era Iblositti in medicina
lenomen biologic de care cci vechi nu aveau popularti (Tureni, Schitu, Ilrfincoveni kid, Olt;
etinoOn111, sn-i revint in reavnntil p5infinlultd, Tetoiti jud. V(lleca; Orodel, (logqn
tragedii care amplilicau 4i tali Inuit creclinia 1)olj); implantarea vArlultii de seeerli in coul
preistorien in strigoi. Pe baza materitilului de pieptultd (1(11chitoasa jud. 13ach); incinerarca
tercn consemnat melodic pentru redactarea strigoitilui (Ceru I 311eninti, Pianul de Sus jud.
Allasulul Elnogrec 1?ontein a lost posibilti closi- -
Alba; MO de Sus, ClopotIvii jud. I lunedoara;
licarea practicilor magice de prevenire a translor- Foeni, Jebel jud, Timi4); phrlirea sexului inainte
m5rii mortului in strigoi 4i, dae5 aceslea n-au hist ea strigoiul s l lie ineinerat (I3ini4 jud. Ctyn-
eliciente, depistaren i oinoiyirea strigoiului: I. Severin: Slatina Timi); imprkilierea ccnuyii
'1Cliniel de nettlralizare a slrigoilor vii In moarlea tinware sou depunerea ci pe 0 apt eurgAloare;
ticestora: infiere/////, introduceren unor obieele dezgroparca yi lransportarea slrigoiului dincolo
melaliee in gurli (1(4inari i .lina din jud. Sibiu); de hotartil staului pentru a Ii ineineral ((logo4u
impletrind, astuparea oriliciilor cadavrului cu jud. 1)olj); spargerea uleioarelor in ceic palm
pintrti i slicln pisat5, Minnie (I Ifirsesti i lzvor din colluri ale gropii (I 311beni, Otesani, Igoiu jud.
jud. Arge; Spineni, Scornice0 din jud. ()It; Vfileett; 1.51una .it'd. Tin*); artinearea spurd-
1(5chiloasti din jud. naellu); arderea sau pfirlirea citinilor peste mornifintul destrigoil (Slatina
orgunelor genitale (iota Portile de Fier); Tinny: 13ini jud. Cara.-Severin; VIStava jud.
inligerea avid obiect oscura (andrea, cui, suct115, Mull* bzverna jud. Mehedinli). Praeticile
ItIrtiki de.) in ininin (Vizanlea ItAz4coseti milE,tice de deslrigoire stall 11:event atestale in
Vranceic ('oiorenii din I)os, Snlculu, Perior scris inceprind din secolul al XVII-lea a pf11111 In
jud. 1)olj; ('ommit' .it'd. Constanla; Mehadia mijloeul secolului al X X-lett.
jud. Carw$-Severin; Mocciu de Sus jud.

42
www.dacoromanica.ro
 9. COMUNICAREA VIILOR CU MORTII

9.1. Modl ,y1 strilmodl Pig Lumea de ale! Figurine cu chip de oral, animal, pastire,
brad modelate din aluat, ertlite (mancate) In
9.1.1. Alma d so(ul el, mom! Anul Noti agar, celebral In echinoelitil de prima-
vara, shunt hne cu Mricinici, Slinlisori, Bradosi,
Reprezenlanti 111 !into' paienii a spiriielor Braduleti, I 3randusei, Mosi de Paresimi sun/
mallor ,i sirlimayilor care garanleazei Irecerea preparate prin dotal tchnici culinare: coaceren sou
Indlvkhdni, /Ir1i pericole (leosehile, din linnets lierberea ligurinelor dill anon. In primul car, (inl-
harasilerinti ill cea exlraiderinti and din Ilffnri de grin! este 11.11manial cu Where, i so
Medieea intro lumen mosilor .yi adatign Ill IC/. (IC mica si se conee In etiplor sou pe
stramosilor, de undo se credea di se desprinde plan sobei. Acesten stint figurine antropornorre
mud !Ascot, yi lumen in care a sosil o retain et' cap, ochi, nos, maini .i picioare sau colacei in
moasa si son!l acestea, mosta. Ill indeplinesc rorma ciei opt (8) care imitil, de asemenca,
lunelii ecremoninle si rituale in momentele chipul omului. Li poi oven Insa yi chip de pitsare,
holaraloare ale existenbei L11111111C: venirea sulletu- tabinil, brad sau de tuna ornamentala prin pre-
lui din Preexistenla (nasterea) si plecarca lei in sarea aluatului necopt cu lova de sec.
Postexistenba (moartea). Cuvilinta moasa, cert Gospodinelc coc un marair fix de S.: 40 sau 44 de
preroman, .,ve inrudayle en jewma alhanezli .yi Mo,i still Mucenici. 1,11 pornireo simboliell a oro-
face park, probabll, din gralurlle ilirieograco- tund in zitia de 9 martie, tin S. se piffle!' in coar-
dacice, (lee! ape:11111e vechildul ,fond aulohlon nele boiler, altul in coarnele plugului iar ceilalti
carimo-halcanic. Un bogat material etnogralic o se imparleau vccinilor si rudelor (13ucovina,
atesal rutin paterna care moseste 'Iota naseut si, Moldova, Dobrogen, Banat, Oltenia). In eel de al
uncoil, in aceasta calitate, impretina Cti solid ei, doilea caz, aluatul modelat sub Roma de mici cer-
mosul, iI boteoza. 'Fermenta generalizing moits11, cud sou opturi este lien in ap/1 indulcitA cu miere
are numeroase sinonime zonale ii locale, precum Still ?Altar in care se adatiga mica pisatA. Este o
mosica, !lump mare si allele. Pentru cif aducea de mancare ritutilri prepariall ntimai In 9 marlin
mancare nepoatei 'i ii rezolva treburile casnice In (Muntenia).
primele Irei zile dtipa nastere, se numea, dupa
costa cu merinde adus Iriurci, moasa de cosarea.
La nastere, moaso rezolva l Ii greactele snore i 9.1.3. 11/4/n//
111'011111C inenile sri adtien Po hone !iota 'Ascii',
an -1 Integreze in landfill 41 spina de ileum polerna, Reprezealtirl Olive al ownenilor primordial!,
sri giumileze sanalatea mamei i copilului. ra 0 sau ai mayilor .yi sfreintayilo eelebrall prhnli-
personalitale puternien, decisa ii holarfial in var(l, la Palele 111afinllor
Itiarea deeiziilor, respect:1111 de obste pentru ea- Numele lor, de origine Iivresclf, innate In
lila bile Miniscule sou dobandile. 1 rezolva ceea liaelor prin romanul popular de larga eirculabie In
cc rezolva nslnri o intreaga maternintle (pregillea livul Mediu romanese, A/exam/Ha, delinesc ere-
si ajuln remeia In nastere, mosea copilul, comuni- dinle mull mai vechi, ctrl preerestine. ISlajinii
ea inland sextil copilului, exec:Lila scalda pruncu- traiesc In hound dintre lannea de aid i Immea
lid, N111(11.10 latiza cum sa-si Itraneasca si sa-si (le (lineal, pe malurile Apei Sambelei, In val.-
Ingri.jelisca copilul, se ingrijea, Ilosind en- sore,' acesteia in Sorbul Panaliallitli sou chilli. sub
nostinbele yi practicile de medicina empirica, de 0111(1111. Iri ar Ii deseendenli direeti ai Itii Adam 4i
sanatatea inamei yi copilului. In ()Unit% si Eva, ar Ii luat parte Ia Ilicerea himii, ar sprijini
Muntenia de vest, trei rani Ia rand, in a (loo( zi de Painfintul etc. 131idinii stint mime& 'de Altura
Cracitin situ de Anul Noll, parindi merg In moasa mica, umbla goi si au corpul ocoperit cu par.
eu copilul !rental a-I ridica In grinda. II pune colac Barbinii Sc intfilnese cu remeile o data pc an, In
si sure pe crestettil capului, it ridien Ia grindil .i-i Pastele 131njiniIor, pentru n Ike copii. 1311ielii stint
urcnzfl: 1,a mull! an! all bOhq11, / Pdn(1-1s grhulli cresetibi de manic NIA nierg In picioare yi pot sll
.s01 crivt// se lirrineasen, dupll core Iraiese in izolnce vi aseeza
impretina Cu barbalii. Stint credinciosi, buni Ia
sublet, blanzi .i inlelepli, incapabili de a lace Mu,
9.1.2. due 0 viola austera, cu posltiri severe. Stint lima
onioeni simpli, prosluli, nu stiti Sri calculeze shr-
Sphle ale nunillor pre'anuile In zina de Wielniel, biliorile, in special Pa stele, pe care II sarbatorese
slreivechi ineepul (IC An Nan agrar celehrai Irr cu o inairziere de opt situ mai mulle tile, sand vad
echinoeliul de primeivaril (Oltenia, Adoldova, ell sosesc pe Apa Sambelei cojile de oil rou
Ilneovhiel, 11(111(11)

43
www.dacoromanica.ro
 !truncate special de gospodine pe aril in vinerea
sal silmbAta din SAN/1'11(111a Patimilor. Ciind vAd
cope de ou in tura for indepArtatA, in general dull(
0 sAplAmAnn de opt rile, ei serbeazA aco/p, not aid
Paste le lor sun Paste le Mt. lor. In aceastA
zi credineiosii depun ()rantic pe morminle, bocese
mortii, impart pomeni, llic libatiuni, se intind
muse festive in cimili, Iling A bisciell, sail in
Wimp, In iarb5 verde. (Moldova, Bucovina,
I)obrogen, Maramures, Bistri(a-NAsilud), Cartojan
N., (arp' le populare fn Illerantra mintineascii,
liditura Fneiclopedicti !taint ink Bucuresti, 1974;
1vseev Ivan, 1)iellonar de magic, desnonologle p1
nillologle rssubseaseli, Editurn Amareord, 13u-
curesti, 1997; Marian Sim. Fl., lorlle Its
ronninl. Mediu einogrulle. Chwizechnets, Insti-
WWI de Arle Clarke, 13ucuresti,.1901; Oisteanti
A., Motive .yi senunjicatil nsito-sinsholiee in CIII-
Ilta 11'1111ill0111114 Y111111C(ISCei, Editura Minerva,
Bucuresti, 1989.
9.1.4. Baba Oarba
Reprezenlare milleajimthshu7 la wirsta seised:VI,
rtrezenlannI a m.yllor gramayllos: fn,Joeurlie
eopIllor
NevlIzlitoore yi, uneori, imbrAcalti cu
cojoc din pick de ouie intoarsA pc dos, I3aba
onrbn oleargA yi prinde elite un copil din Linnets
de alel pentru a-1 Ian en ea in bassets de dlneolo,
sinonimA en De-a Chimi(a, De-a Mija, Copilul
care Paid mini Babel Oarbe legal In ochi, cautA
stf Wing sou sal porno unui din copiii care se foi-
ese, gestic:tam/1 si ding o melodic specilicA lid -
clorultii juvcllil,
9.2. nansmlieren mesaJelor Inlre cele dotal
Lund
9.2.1. &seek de pomenlre
Dialog purIal in elinillr, In eeimildlul mornstinns-
1111, de eel vil en sufielele inor(iior in zllele de
comesunll a deeesului: .yase Seilall1(1111, 5111 all,
7 anlvanshekle sno,yilor sins la nunwlea rows
rude, veeln, eanAlean
Bocettil de inmormAntare imbracil Ibrma
unui dialog in care rItspunsul mortului se lasil
asteplat. Prin tehnien bocitului, prin kaput si
spatitil ritual in care se desIllsoorti, bocettil are ml
calidie, de linistire a sulletului. Mortul esle infor-
mat despre tot cc s-u petrecut ttici dupii piecarca
lui, despre gretatile si implinirile membrilor la-
miliei, despre ceen cc i-a trials (pomeni de lot
Mut), i se solici111 sIf povesteasch despre el si
lumen de neolo, i se cur stilton pentru cleplisirea
greutlitilor de aid etc.
44
www.dacoromanica.ro
9.2.2. Buchan
Ingrumens pen/r u comunleare en mod!! la apnl,
marannwe.yenl, bueovineni of, In vrensurIle sisal
vechi, la (Minium/len!
ConsAtenii erati anuntati de mourica unui
conslilean prin sunele ithiguitoare de trAmbi(ti,
bucium, lulnic. I)oi interpret'', niai rar unul, alto-
oil palm sou chiar sase bucitimasi insolese Mainl
funebru i efintA De moll, Dupii moil, La nue!,
Pelrecerea snort:dui sou flora moralist!, cu deosc-
hire In Omni si uncoil 'tumid In ciohani. Se buciti-
'IA in ograda mortultii, dimineata In revArsatul
zorilor, In prilnz, seam si uncoil nottplea In
priveghi de asemenea pe drum si In eimitir, den-
supra mormlintillni, dtipil cc sicriul n list aeope-
rit en pilinfint. In uncle sate din Bucovina sotia
sal o MO a mortului inconjoarli bocind, en pArtil
despletit, de trei on cast' dupA constalarea dccc-
sului. In ebtecele de *Zori prihengul solicit5
Algal 'lentil' a seri(' rAvase, sigilate In colturl,
neamurilor: Zorilor, zorilor, / Ali surorilor / Voi
sa nu grabiii, / Sfi ne neivlilili / Print .y-o gall, /
alibis/ de pribeag / Noull riivelyele (salvor!) /
Arse-n eormwele / ('a sa le Whn1111 / l'e la
nennele / St7 P117(7 .Y1 ele / S(7 vada cc fele.
9.2.3. Clops)!
Pernmilleare a ingillillentului de social a carol
limbo Mani gland niangale .y1 ehetmul
eredlnelo,y11 la Inchlnaelune, alungei p1 hule-
psiseaza duhurile male/ice ale nanwIl
Spre deosebire de lbacti de lemn, simbol
al eivilizatici neolilice a lemoului, clopolul esle
simbol al divinitAlilor solure indo-etiropene si
crestine. Mlistile (Acute care substiluic divinitaten
In CrAeitm (Capra, Breznia, l'urea etc.) panties
spatitil cu glasul clopoteilor legit In brAut In
picior sou de coarne. Penh' a se Ibri de fele,
CAlusurii isi kngif i ci clopotei In picior, inn pen-
In' a lilting!' vrAjitoorele care lid mann Inplelui,
vitele poarlA tAlAngi, clopote sal clopotei In gilt.
Precum toaca de lean, clopotul a lost preluat 91
de hisericu crestinti. V111111'110 njuntil sArbAlorilor
imporlaille, slujhele religioase si principal&
moment(' liturgice, moarica oninenilor, cheiimg
ploaiti pe limp de secelli si alungil furtunile si
norii amenintAtori de grindinii etc, (llnsuI Ili,
diferit pentru inesajul care-I transinite, este ascul-
tat si in(elcs de intreaga sullare a satului,
9.2.4. Ruler
MM.:Intent prelslorle de eonnuileare en lumea
splrlielor cosiPelhsnal din os, mall, de lel 41
dllerlie esenle Immune
Conform maw legende, Iluierul ar Ii Cosi theta de
Ihminezeil pe vremca cfind cm cioban pe
Acesla I-ar Ii pus sub lima oil, uncle l-au glisil
ciobanii primilvara, in limptil lunsului. In alle le-
gentle Iluiertil a los' tin ohieel sacru, limit in Rai,
dal tie Dimmezeu lui Petrel' (Pheal5) drept rris-
phial penlru lumul de tiimhie ajuns de pe immfini
in ('er. Malerialul etnogralie, lingvislir. xi adieu-
logic conlirmil ipoleza ell, in vechime, fluiertil se
conlecliona dime -tin us al slrlimosultii, de uncle ar
Ii itntus si expresia ppularli Ihriersel 'Velar:1111i
care desenineazil o parle componenIti a corptalui
unman. l Uterine, osul de mu a lost inlucuil cu ()mil
mini animal, al unci Iliisnri de baltil (ccortil) si,
asa cum spun versiirile mioritice, CU lemma litho-
ri lor sacri: Muieray (le ox, / A4rrll eanni eu duios!
/ Fluieas de sae, / Al11ll zie.e en Pe! / Fluiera de
n:, / A lull ;:lee en drag!. Cu litiiertil in mild
ingroap5 tit astazi adeviiratul cioban, ia ell giasul
dui i se adreseaz5 prietenii child it petree la Minor-
infinlare. Cu el comunicli prisiortil eu (mile din
Itirm5 care pornese de in WIWI la plistme, pose, se
adunti pe melodii specilice. 1)e altlel, in mediile
pastorale esle obligatoriu ea ciobantil s5 }lie a
clinla 111 Ruler. Ca instrument apotropaie, Iluicrul
esle lolosit penlru almigaren Melor In Kusulii si
penlru anulaea Ilulcrii strigoaielor, vriljiloarelor
In Slingiorz. Fluierul esle ccl mai etmoscul inslru-
menl al romfinilor.
9.2.5. Maya de lemur
Inlruneen1 peiiarie .speeefie ivilizafiei kennel-
led cure ineilei glasal en dill) de poen
()Neck!' hlilulului tacei de team apart in
cele mai neasteplate ungherc ale eullurii popu-
lare: 101)(1111111111 tiller5 a Carpalilor (I ,a Toad, in
Illlllllll ('ea1115u), clentimirea aslrilor limaca din
('er), hasluc !ii xienbe, obieeitiri 41 praclici magice
(Colinclul ell toaca in notiptea de Joimari, alun-
garea norilor ameninIlllori, aduclitori de grindin5
si vijelie pc linlpul verii, si n *Vfireolacilor efind
sInsie, in limpul eclipselor, tioarele si 1 milli cue.),
allaren tirsilei in timpul *Vergeltiltii si allele. Cu
acelasi gins divin, lliserica ('resi inh tic rid
Oriental cheamll credinciosii in nigh:We, anunlil
inceptilul ilei rituale si principalele niomenle
Iiturgice. Spatial saerti al toacei de lemn, erestin
i precreslin, l'ormeaz5 o unitale lerilorialli care se
supraptine, in mare panic, pesle arealtd Civili-
xaliei Vecliii Europe. Prin geslul 11111(iii Icnmuhli
eu degelul ronitintil invoch involmilar divinilnlul
pentrti alungarea spti prevenirea untii rilti de care
ands sati it vede. Inainte de a deveni instrument
liturgic lolosit de Iliserica de lit oriental, IltSlulul
lacei a losl o praelicli
www.dacoromanica.ro
9..1. ?omen!, sacrlJlcll, Jerlfe
9.3. I. .1erilli In inmormaniare
(ffiinde penIrti brims de dineolo dale (k. 0 per-
50010 intrude eh, (r Henri ,van, dupe" mourn', de a
rude) apropialre, sinanineti c ri annuni, .rtecref lein
.ierilele penlru tin outline 'nor( stall aduse
in zilele care preced inmormAnlarea, In inmor-
infinlare si dupii inmormilnlare, pant' la siiple ani,
la (iileriie termene calendaristice. 1)upil saple lini
de in deces mortul in1r11 in 1.1110111 mosilor si slril-
mosilor si, CII unwire, nuineic ticestuin Illl mai
esle pomenit. in secoltil Irecul a lost ales111111 in
Moldova, liticovina si Ilona( jerlla sfingerolisli. In
scan) dinainlea intnormisallikii, in prezenla pre-
Willi, se Ulla tin berbee negru, it orienla cu
se calm' spre aims, ii lipea Inman/Ili de eclat In
eoarne, ii citca o rugriciune si apoi it thin Irisfind
sli eurga sangele intr-o groap5 anume sripat5,
numilh ar6. Cupid si pielea vilei lAiltle se du pre-
lultii, de uncle a Mims proverluil
A da/dm/i/
care inlocuieste verbul a muri, iar din carnet' dui
se preparau Imeatele eu care se osplilau parlici-
panlii in inmoinfinlare. Ceremonialul noelum
conlirmll ipolcza conlorm chreia, in uncle
perioade isiorice si In uncle popoae, riltil Wenn*
se deslhsura noapica. Loud jertlei in gospodliria
morttilui, All in eimilir, si numele agrar al suerili-
ciultii aril, in alle infrmalii numil orals,, ales15
IcKlflura care o Iheea (until preistorie inure seIn11-
uulul seminlei si inhumaltil morlului, Saerilicitil
sfingeos in efintecele de /.ori esle Mica ( juninen,
visa din eiread11), ca ill India Anlich. Until din
mlivele invocate penIrti care stml rugale /mile
sli an se grribease5 este saeilicall tmei vaci, ju-
ninci, vile: %ardor, %ardor, / nrr 10 zori(i /
nii-I / 1'e-1 de-n hibeith, / enintele Ion
/ (71 are .0 levereei / Din /arm eu tune / in (wet Ara
do, / 11111 guru en Oh) / In cett,Prei rnlhr. / .S'e) nst
err In ilifi / St) pribegifi / 11(ina -01: /
Nona enplarele / Penlrit painicele, / Noreei bull de
vin, / Noun de raehin, / Noun eninoele / Munn,
nu714iele / .1'! de-o meet gram', / (.11 cowlick-
nantrvii, / ('ii tritely grams'', / Mani pc muse) / /)e
la el de-a armee_ / / ei c-on' hilte / Newel fu-
nIneele. / / e-o mete gram), / 1)111 ehradel
ukases). / / ,Y1 de-o rllrr gracti, / Sn-1,11e pe naafi.
/ I MeV() grave). / ,V1-1.11e Ire urse).
9.3.2. Para
Saco] selngeras la nunlike, annelid in (.arleti
ronnineasea a enarfilar, sinanien esi.jelfir %well la
indieni
I Ina din preparalivele penlru care /mile,
/.tile ale deslintilui, stint rugate NA nu se grilheasell
esle saclilieiul vacii, junincii, %dick /ori/or,
45
 7.orilor, / ,S'a nu vli z(n.ili / Sei nii-I pribegiti, / Ifing5 eruct. ('el care it duce in prosopul ag5lat in
/'e -/ de-a pribegii, / l'u intinele Ion / ( ' env sei pont i 0 sunlit de hani. In Marainure !ii, izolat,
livaea / Din Tam cu (tor / In eea fara dor, / 1)in in alle zone elnogralice, poinii fuctiferi se Wi-
lam en inila / In yeti Ara niilti. /,S/ int vii pripiti dest:, dup5 inmormlinfare, chiar la ciip/Ithitil mor-
/ 'VI ni1-1 pribegili / Nita .v-or OH / Nona cup- lultd, cimiiirtal elipillfind aspeclul tine.' livezi de
mil* / Velum p(iinieele, / Nona Ingi de vin, / meri.
Nona de 'whin, / Nona en/)Iore/e / l'enirit
inalalele / ,5'I (l(' -(r met`, grava / l'u eoarnele-
lumina, / ('(1 I(ilele gram). / Talon) pe (nava / 1)e 9.3.4. Pomona din MO
la el (le-a (seam)._ : ... ,Yi ei e-ar Oki / Nona fu-
nineele.: ... i'i e-o vac() gram), / Din eireada ()kande ((rlinienie, /wine, servien) imparliie pen-
alea.0...; ... ,57 de-a vial grasa, / ,tier -i lie pe Int inwpriul .v10.1 nun,* de mourn,
masa_ ; ... ,i-() vaeri(a grasa, / ,tier -i fie pe masa Pregillirea hainelor velar(' inmormantare
etc. Spre deosehire de zona mediteraticanii wide, este generalizal5 In romfini in!. in Oltenia oamenii
in antichitate, taunt' era until din marile sacrilicii the In 0 de ani in sus 4i construiese sicriul 4i
rituale, in spalitil carl)a(ic se pare c5 s-a practical, crucea din lemn pe care le ptistreaz5 cu grip in
pe stark 'argil, lyceum in India, sacrilicitil ritual podul easei. Billrfinii prey:110d nu lastl butoitil
al vacii. Masen sticrilicatil In colindalul de cu vin sli se goleascil intre dotal reeolle ale vi(ei
Crileitin este, in Transilvania Turca 4i liori(a, (le vie. tht ohicei contemporan, rilspfindil at& In
Centinine de la taut. si hour. La slid de ('arpa(i, sale era tii In orme, este procurarea locultii (le veci
male nu se within en Turco snip liorila, este ales- si, uncoil, amenajarea aceslitia prin cnstruiren
till colindatul et, Bourn, adiell en vacs. Slithilirea envttliti, zidirea gropii. IN isIll o preocupare cn-
man. analogii spiriltaile cti indepilrlala Indic untie, slant5 a blinlinilor de a 'Asa, In plecare, cull mai
la incinerarea morltilui se sacrilica o vac5 cu a ratline griji celor care rilmfin.
enrei picle se acoperea cadavrtil, este inevilabil5.

9.3.3. Pont al ponwnilor
SlIhSlinn al r()(1( h'lOr p (-I/ II ill Illibil repe:elnal de
nn pain Jruelikr (!al (ii' poineina la 40 (le zIle (Inpa
itsmormaiarv, la iSlobozilul (l/)('i sun izvorului
NI reprezint5 pallet, din rodul p5infintului
( /ilani, apii, unihrii, ad5posi etc.) care-i revine
sulleitilui motultsi, expedialli prin intermediul
pomenii. Telinici de transmilere mai deoschile
:marlin sit:10,1111i mldav: scoalerea unui poll din
plimfint, et, ril(5eini cu lot, care, 61)5 cc este
lolosit ca suport al pmenilor, se rlisildeste in
morm11,11, Ifing5 truce (Mfinitstirea Casin, jtal.
I teethe ('osiache Negri, jud. Galati; ( irinlie4,.jud.
Neaml; Lintaiwni, kid. Suceava 4i allele). La
lulpina ponitilui se neaz11 tin pal si 0 masil pe
care se pun 0 farlitrie el, hors, tuna et, sarmale ;(i o
cad co yin. Patti' este 4lernta, are plaptwill vi
!lentil, iar in cazul efind mortul este o litt5 nemilri-
lain (linhalnila.jtal. Neaml) se itestzli zestrea (1,115
de pontanti. Dupil incheicrea ceremoniei, pomul
rtlinfine in livada celui care it d5 de puma lip, it
ingri.jesle inr roaclele stint culese de eel care I-a
primil. In uncle sate poinul se reduce Ia o creangn
de prunA mai rar de mill. sat, vii,t, incilrealli et,
(lanai In uncle sate bueovinene pontul polite-
nilor se Ince dinlr-tin vfirlsde brad iar in junitilaten
nordiell a Moldovei din silgeli de sindrilli. Poinul,
inclfrcal en Crucle, portinthei si sellrilll din alual,
prosop, mil tie 'TA, luinfinliri vi impodohil tat
'girlie coloratil, este scutural de mai int& ori in
drum sprc eimitir sau Ia mormfint uncle se inlige
9.3.5. !'amnia
()kande (alimenle, haine, lumina, servieil, mu-
zien, joy cur.) (?krile, prin .vubsilluf le, sullelulill
morlului
('u ingilduittla i toleranla hiserieii
crest ine termenul 1)001,1,0 s-a impus in competilie
en aI(i lermeni care exprim5 ideea (le jert 15, sit-
criliciu, oli.and/i. In ineinalitalea eelor vechi,
trice se piaci, sacrilica: animal, pasnre, copac,
object neinsullera. Pomenile pot aye,' (100 desli-
milli: sullelele mrlih si dilerile reprezeinitri
milice. Print& se impart inainie de a mini, pen-
Irti propritil millet, in zilele care dcsparl data
decesului de data inmormfinItirii, 4i, clupii ininor-
mfintare. la dilerile lermene, pink la ~cupie ani,
cilia' se considerri di sulleltil mrhilui intril in
'limit,' msilor si strlimsilor.
9.3.6. Osprlodfunerar
l'elmeeri ale eelor vii eu eei "(nil oNanizella in
eimilii; in ',wilily de .loinuirl sau (k. l'ayie
Parlicipaalii 'alai, (Ittpli Indere,' lice:Irian,
direrile ()frantic alimenlare (eolaci, mfineare
0'115, hfitiltir5), i le asenzil pe mesele din adli-
psturile amenitiale in cutlet, hisericii, nutlike
selre. Adesea. alimenlele se pun direct pe
pllinfitil, Ifingil morminiele wale isi are liecare
ingropa(i 'mufti. Duptl hinectivilnlarea mesei de
cillre preol, urmeazil, In lumina Itunnarilor,
osp5ful propriu-is. La incheieren ospilltilui

46
www.dacoromanica.ro
 onmenii sAraci primesc bogate ()Frantic alimenia-
m (Mannittn.q, Mttn(ii Apuseni).
9.3.7. SpOlarea riltiala a picioarelor
de-a itingtil ;ndid prin strAngeren inhinilor 4i pro-
nun(area tbrmulei: .S'ei ne jerk ino,yii Meade!
Oa junta cu 1 I. II I ti i Ilse, inn inte de mnarte,
mo&itire ()Hecht' unei nite lemei vfirstnice din
neam. Obiceitil a Fost Mestal. in Nikki' Mtinteniei.

l'urilieare riisialli a mayihn. .yi strilinayib. in :inn

(I Ireiti (lc' Rustilii 9.3.8. Gide (colindele) pentru mor(1
In prima zi de Zuni thipil Diiminien Mare
lemeia cea mai vfirslitiell dinlr-tin grip de lamilii Bete dill lent,' Sc atria in/iple (le (701 in
invecinale, legate prin relalii de rtidenie, scolca Ia wormane, hint,'( shill, ((rare), in /f /rural
pond?' nit vas en apil incillzilA, tin slipun i Irma l'iyieinnulni in CUM ,Ve P0/' spry ini sulk**
Itinsli de pe tin herhec alb sati o nine 1111)1, Ionic nuniihn. la (km.11111(.1111 morminlefi :,v1nonline en
wiezitle pe Pell!' verde. I lAlrfinit incepen apoi sA enfilade
spele picioarele Itiltiror persoimelor, eti exceplia Adesea, aceste loiege le primeati pilArAii
leincilor inAritale, dupl tin ritual pine precizat colindlitori ea pointinil de in gaz.dele colindate.
incepea en membrii prpriei lantiiii, de In COpil In Nuiclele de altin stint !Aline de eopii pintA in ziun
N11111111, thipil cure minim persoancle din casele tie 'gnat, se tisticil !$i apoi se ornamenlenzA prin
invecinale; persoana care era spilialA milieu in diFerile telmici (tiliere, juptiirea enjii, allintare) cu
picione, eu rata spre rtisiirit .;i prommta Formula romburi albe *i negrc reprezentAnd sterna opo-
bintiilli de primire a 'mei pomeni: lingdaffoste, zilie dinlre zi ,:i nonple, dinlre varil i inrith, din-
sti lie in();;ilor 4i ((Minn. ino4ilor nostril; Ulna 1111)11 Ire viola i moarle. Molivele ornamenlale de pe
se (Itt de poinana tiltimultii bilrbal spaint he colindele, asemAnatottre co romburile stAlpilor
picloare; pelintil a4terntit pe pilinfint in limpid Funerari i ai stAlpilor de Ia Ibiwarele caseinr din
ceremoniei se armlet' pe o apil curgAtoare. l)upti still-vestul Itomfiniei ciopiiii in lent!), se Olin
inelteieren ceremoniei paticipan(ii se 114ezain in o prin lrasaren pe 'Alta de altin, de in tin capAl In
intisli comuntl male mAncati !Asa( lied en laple, celiiialt, a unei spirals this-iniors (Oltenia 4i snide
lieenre din stracitinn primilA ea pointinii. ('11 aces' de luileni din Damn).
prilej, In masa rittiala se imp/feau pricinile ivile

47
www.dacoromanica.ro
REPREZENTARI
MfncE
IN
CARTEA
R MANEASCA
A
M RTIL
,
R

www.dacoromanica.ro
 ... lumea mortilor formeazei un singur tinut, faro discrimineiri prin
impeirtirea lui in Iad .i Rai, preocuparea oamenilor la inmorman-
teiri a fost initierea sufletului pentru geisirea drumului bun qi
depei qirea obstacolelor prin inveitarea reperelor de orientare,
alegerea caloluzelor, recunoalerea prietenilor qi duqmanilor etc.
NUMELE REPREZENTARII IPOSTAZELE IN CARE APARE ATRIBUTII TIMPUL LOCUL
MITLCE

I. ZORILE Cete feminine fara sot, de Anunta destinul, in La cantatori, Inainte

obicei trei surori
primul rand moartea. de rasdritul soarelui
Asa cum Ursitoarele
anunta la nastere
inceputul existentei,
aparitia Zorilor la
moarte marcheaza
inceputul proexistentei

2. CALAUZE SI PRIETENI Zoomorfe, fitomorfe, Arata mortului calea De-a lungul drumului
DE DRUM antropomorfe cea buns mitic care separa
(teomorfe) Lumea de aici de
Lumea de dincolo

2.1. LUPUL Zoomorfa Cunoaste calea prin

padure

2.2. VULPEA Zoomorfa Cunoaste calea prin

paduri

2.3. YIDRA Zoomorfa Cunoaste calea apelor

2.4. COCOSUL Zoomorfa Reper auditiv de

orientare

2.5. MARUL SAU POMUL Zoomorfa Reper vizual de

INFLORIT, INCLUSIV orientare
SALCIA

2.6. RACHITA 1MPUP1TA Zoomorfa Reper vizual de

(INFLORITA) orientare

DOMNUL SFANT Antropomorfa' Arata calea cea buns

MAICA SFANTA Antropomorfa Arata calea cea buna

3. REPREZENTARI Calul, uneori cerbul, singur Conduce mortul in Rai De la plecarea de

PSIHOPOMPE sau insotit de o divinitate aici pana la sosirea
antropomorfa acolo

3.1. CALUL MOIIORAT Zoomorfa

50
www.dacoromanica.ro
 3.2. CERBUL Zoomorfa
3.3. GOLOMBEII Zoomorfa'

3.4. DOMNUL HRISTOS PE Antropomorfa

UN CAL FRUMOS

3.5. IORGOVAN CALARE Antropomorfa

PE UN CAL

4. VAMESII Antropomorfa Primeste vama i In punctele-cheie ale

orienteaz.5 mortul calatoriei: poduri,
pe calea cea buns rascruci ale drumurilor

4.1. TREI UNDIES'

BATRANI

4.2 TREI NEI/ESTE

TINERE

4.3. UN COPIL DE CRA1

5. ZEITA MORTII Zoomorfa (pasare) i / sau Scoate sufletul din Pe pamant, cand ia
antropomorfa (sfinti). corpul omului, II sufletul, si la intrarea
scrie pe rabojul in Rai, cand scrie
mortilor mortii pe lista

5.1. GALA, GIA (COCOS GAI, Zoomorfa Scoate i ia sufletul La iesirea din casa
COCOS GALA, COCOS DAI, . din corp pe prag
COCOS DAIA)

5.2. CORBOAICA NEAGRA Zoomorfa

5.3. VULTURUL Zoomorfa

5.4. MOARTEA Fara alts descriere. Uneori
este numita Moartea neagra
Scoate sufletul din Pe pamant, cand
corp precum zeita scoate i ia sufletul
pasare sau ii da sa omuluLin poarta
bea yin din paharul Raiului, cand scrie
mortii, scrie mortii numele mortilor
pe lista intrati in imparatia ei

5.5. ZANA BATRANA Antropomorfa Scrie numele mortilor 'La poarta Raiului

5.6. MAICA (PRECESTA, Antropomorfa Scrie numele mortilor La poarta Raiului

SFANTA, 1RODIA, MARIA)

5.7. DOMNUL Antropomorfa Scrie numele mortilor La poarta Raiului

(SCRIITORUL, HRISTOS)

6. SUFLETELE MORTILOR Antropomorfa'. Sunt intampind pe noii In dealul cu campu

cealalta jumatate a neamu- veniti cu mese cu jocul, in maha-
lui, oameni de ambele sexe intinse, cu faclii laua noastra
(feciori, fete mari, copii). aprinse
Nu apar batrani.

51
www.dacoromanica.ro
IN MEM JRIAM

www.dacoromanica.ro
 1916-1918

DEUTSCHER
SOLD '\ TENFRIEDHOF
"PRO PATRI

1940-19 Z-

www.dacoromanica.ro
 PARCELA I. PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. JAG. HUGO FUNK t 5.6.1917

LDSTM. WALTER IERIKE t 26.1.1916
SOLD. H. GRAFENHORST t 1916
JAG. GEORG KR.APFL t 26.11.191
SOLD. KARL KAUL t 1916
2. SOLD. KARL ACHTERMANN t 26.11.1916
JAG. JULIUS BARG t 26.11.1916
SOLD. HEINRICH BUSCH t 26.11.1916
WILHELM BUSEMANN t 26.11.1916
GEFIt.
3. Hus.HERMANN KLAPHAKE t 26.2.1917
JAG. EDUARD LAFRENTZ t 26.11.1916
1i/um WILHELM MAREK t 20.11.1916
JAG. DOMINIKUS MARTIN t 26.11.1916
JAG. ANDREAS REFFE t 26.11.1916
SOLD. WILHELM SEGGEBRUCH t 1916
4. Ittramm. ILLI SEIDEL t 26.11.1916
LDSM. J. WESENMULLER t 30.11.1917
PION. ANTON WEISS t 26.11.1916
JAG. OTTO WOLF t 26.11.1916
5. HANTL LEG
RUNHARD GUNTHER
HERBERT VOLZ
PAUL LEWARK
PAUL KEPPER
FRIEDRICH RESTEL
6. FRANZ FELINGER
WILHELM JORDAN
BENEDICT SEMMLER

55
www.dacoromanica.ro
 7. MATHIAS PETER
WILHELM IRAFENHORST
RICH. GAEDICKE
AMBROS METZGER.
FRANZ MARTIN
8. JOSEF KEIL
HEINRICH BECKER
ANTON SAROSSI
RUDOLF PETER
KARL WEINBERG
9. OTTO BIDERMANN
ISTYAN NEHT
KRISTIAN HOFFMANN
SANDOR NAGHI
MARTIN HERRGOTT
10. 'RITZ REUTER
GEORG UTZMANN
JOHANN TROTER
IGNATZ WEINDL
THEODOR GOB
11. FRANZ BARTON
HERMANN MITTELHAUSER
JOHANN ZEILMANN
GEORG AISEL
FRANZ SOLTYSSEK
12 ANTON NEILOS
GRIGOR TENCSAN
IEHDAN KORPUS
ADAM KAPEL
ADAM SCHWE6ER
13. JOHANN BERTHOLD
PAUL BRINKMANN

56
www.dacoromanica.ro
 14. UNBEKANNT
15. JOHANN FRA6NER
JOSEF WA6ENTALER
WO GRAICANIN
THEODOR PAUL
EDWARD BUCHWALD
16. PETER HEINRICH
ADAM KNAB
ALFRED STAB
WILHELM BEUNG
17. , OLFGANG HUBNER
N1KOLAUS SCHNEIDEBANGER
AUGUST FUNKEL
GEORG DENZR.EIN
1ti. IANKO ZOINA
PART. RAISA VLIVIC
PERO MARIK
MAXIM PILAT
THOMAS DRABECK
19. ALBERT GESSNER
GEORG ZIEGLER
JOHANN JUNG
AUGUSTIN NESSER
FRITZ LENHARD
20. UNBEKANNT
21. EDUARD CLAUS
ERNST ROHRBACIIER
JOSEF LEISER
GEORG MENIG
22. STEFAN PILL
LUDWIG GRBOUNEK
AHMET KUSTOVIC

57
www.dacoromanica.ro
 JIVAN SIMOLIEVIC
Huso IBRIC
23. STEFAN BOROS
JOSEF VIST
FRANZ MELICHAR
WSW SAYMING
MANUEL STRESCER
24. UNBEKANNT
25. UNBEKANNT
26. UNBEKANNT
27. UNBEKANNT
28. UNBEKANNT
29. UNBEKANNT
30. UNBEKANNT
31. UNBEKANNT
32. UNBEKANNT
33. FRANZ KOLARK
ERICH MOLLER
HOS OTCICHNOWSKI
PETER MONDORF
SZABO AMBRUS
34. ENZEL BRIO
JOHANN DUGHEARU
OTTO GYPSER
JOHANN HOCK
JOHANN HORVATH
35. SETA KUEZCVIG
MIHAEL SOLTYS
JOHANN KARASCH
ADAM KARRAOSCH
FERDINAND FIALA
36. HEINRICH SEMMLER

58
www.dacoromanica.ro
ADALBERT SCHIESSER
EDUARD JANKOVIC
JOSEF HAWLICEK
ANTON JANICEK
37. UNBEKANNT
38. ALFRED LANCE
JOHANN SCHNEIDER.
39. WENZEL KOREIS
ILYA MATIC
FRANZ SENKYR
JACOB GREGOR
ZOLTAN RECHNITZER
40. KARL SOURER
BRUNO BUNDLER
SEP, WEINGARTNER
IOHAN OLTEAN
ARTHUR PALAORO
41. MICHAEL SEMINIUC
DAVID KIMMEL
GEORG SIOLT
TITIKA GAVRO
MATO PAOSEVIC
42, WILHELM WILKENS
ERNST KAPPERT
REINHOLD DONING
OTTO NAUMBURGER
RENE HUMBERT
43. LAZAR MORAR
GUSTAV REICH
JACOB NUNCIC
GUSTAV THUROW
WILLI SONNTAi

59
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 2. REIIIE

44. SOLD. STANISLAV PAWIACK t 1918

SoLD. OTTO WEISS t 1918
45. PION. H. BACKMANN t 19.111918
SOLD. ARTHUR GERTSCH t 1918
46. SOLD. JACOB ROPPE t 1918
SOLD. FRIEDRICH WINKLER t 1918
47. SOLD. FRIEDRICH AUGUST t 1918
LDSTM. HEINRICH MULLER t 18.11.1918
48. SOLD. ALBERT EIRSCHAK t 1918
SOLD. FRITZ WETT t 1918
49. UFFZ. HEINRICH AHLDEN t.1918
SANI. KARL ERLER t 1918
50. CHM/. LEG. MARTIN HIPP t 14.11.1918
SOLD. ERNST RIEGER t 1918
51. PION. EMIL BALDERER t 13.11.1918
SOLD. JOSEF JABLONSKI t 1918
52, SOLD. JOHANN HUMMLER t 1918
53. MUSK. AUGUSTIN KEITER t 12.11.1918
SOLD. RUDOLF PATZELT t 12.11.1918
54. SOLD. ARTHUR ASSMANN t 1918
SOLD. JOHANN GARTNER t 1918
UFFZ. FRANZ KALUSCHKA t 1918
55. UNBEKANNT
56. UNBEKANNT
57. UNBEKANNT
58. UNBEKANNT
59. UNBEKANNT
60. UNBEKANNT
61. SoLD. IOSEF OSHAL t 1918
62. UNBEKANNT

60
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 63. UNBEKANNT
64. UNBEKANNT
65. UNBEKANNT
66. UNBEKANNT
67. UNBEKANNT
68. UNBEKANNT
69. UNBEKANNT
70. UNBEKANNT
71. UNBEKANNT
72. UNBEKANNT
73. UNBEKANNT
74. UNBEKANNT
75. UNBEKANNT
76. UNBEKANNT
77. UNBEKANNT
78. UNBEKANNT
79. UNBEKANNT
80. UNBEKANNT
81. UNBEKANNT
8a SOLD. OTTO MATKO t 1918
83. UNBEKANNT
M. LT. ARNOLD RODE t 28.12.1918
85. SOLD. KARL BENZ t 1918
86. SOLD. HEINRICH WASING t 1918

RANDUL 3. REIHE

87. JOH. BRUNNER

SEE. GAUL
NIK. HERBRICK
JUSTUS REHBEIN

63
www.dacoromanica.ro
 JOH. BRAUSSEI
M. JOSEF STEINEI
WILHELM HERTLING
WILHELM BOIKSTHALER
THADOR BECK,
AUGUST MOU RING
89. OTTO PISCHE
OTTO DUSKE
CHRIST KUBLER
EMIL WOLTER
90. JOSEF MAHALETH
DANIEL ROSCH
LUDWIG FUCHS
GEORG JAKOB
ANTON SCHOTTL
91. FRIEDRICH SCHOTT
EDUARD KLEE
EMIL SCHOTTKE
FRANZ FRASSDORF
JOSEF ORLONSKO
92. UNBEKANNT
93. GEORG FRIEDMANN
OSWALD ENDLER
HANS RABE
94. ADOLF JORDAN
ANTON RUDOLF
JOSEF KONYA
FRIEDRICH (SENS
ALFRED FROH
95. JOSEF GRANDITZKI
KARL SORGL
RICHARD SCHOLZ

64
www.dacoromanica.ro
 JOSEF 'LAUBER
IOSEF MRJACKES
96. JOSEF HARTLAUB
FRIDOLIN BIEBER
PETER BERGMANN
KONRAD KLOHMANN
GEORG MOHLHOLZER
97. KARL HOFMANN
ALBERT BRUHN
MIIHLBAUER
WILHELM HEINEMANN
CLEM WALTER
98. KARL SCHUBERT
ERICH KURSAWE
GOTTLIEB BOIN
AUGUST BLOCK
MICHAEL PLAHN
99. RITTM, THOMAS
100. KARL SCHILLER.
OTTO SCHULZ
OTTO MALLWITZ
HEINRICH LANGENKAMPE
VZFW. JiLUCH
101. FRANZ `0, ISOTZKE
MICHAEL EHNI
WOLF KRAUSS
ERICH HOFFMANN
SIMON RIEDEL
102. UNBEKANNT
103. AUGUST JAHNS
KLAUS STAMM
ERNST DRIETSCHEN

65
www.dacoromanica.ro
 JOSEPH SCHWERING
IOHAN EITZ
104. JOSEF STASNY
KARL JURAK
JOSEf SALIK
AUGUST BLOCK
MICHAEL PLAHN
FR.ANZ KRALIK
STANCO STEFANOVIC
105. JURKA WYTROIKI
KARL GOLDMANN
WILHELM WESTMANN
JOSEF BERGMANN
WILHELM HORNSTETT
106. ERICH BUCHHOLZ
FRANZ BICHLER
OTTO ZANDER
MICHAEL HASSA
ALFRED ft EBENTROST
107. JAKOB STCIGER
DANIEL BECKMANN
JOSEF HUBER
ALFONS SCHNEIDER
FRIEDRICH SCHMITT
108. JOSEF ALKALAI
IGNATZ MACHO
ANDRIC STIPON
JOSEF DEMUS
THOMAS SOTTNER
109. FRIEDRICH HJFMANN
JOHAN LINDWURM
GEORG POHLMANN

66
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 JOHANN FISCHER
HERMANN KAST
110. FELDW. LT. R.OSCH
ADALBERT WITWER
ANTON FYALKA
GUTESIK MEU0
FRANZ IIORINCK
111. VAL STEGERIA(ALD
JOSEF MOLLER
JOSEF KORN
OTTO NIEBERGALL
THEODOR ADLER
112. LUIGI ANDRELLA
WASIL LASEZUK
ANTON CHMELAR
LJANKO BEZPIETKA
VASIL ZEDZIANOYIKI
113. GUST AV YORDERMEYER
MARTIN SCHULLER
JOSEF BAUER II
LASZLO KORPUS
JOSEF BETZ
114. NIKU RULE
RADKO JAIRA
MIKLOS MIRAZIG
LEONARD FASKOL
FERDINAND MEDAR
115. NEITSCH
FRANZISKUS THOME
OSWALD WEBEL
116. GUSTAV MEIER
SOSARIE MURAT

69
www.dacoromanica.ro
 KARL LEGNER
KARL SCHMIDT
OSWALD BARTH
117. FRANZ KUBERA
JOHANN KOLIMIAT
OTTO KARUAT
GUSTAV KRAUBE
AFLERA NICHEUZU
118. GEORG KOCH
EMIL SCHMELZ
THEOBAL MAURER
LORENZ SPITZTIA6EL
NIKOLAUS MEIER
119. UNBEKANNT
120. LT. OTTO DUSTUNG
CONSTANTIN KRAUSE
HANS HUGO VON LOEPER
EMIL SCHRODER
JOHAN BLASYOZAL
SOLD. THOMAS ZULKA t 21.2.1919

RANDUL 4. E111E

121. LDSTM. MICHAEL KREFT t 21.2.1919

LDSTM. ERNST KOCH t 30.11.1916
122. KAN. THEDOR LUTT6ENS t 23.2.1919
LDSTM. GOTTLIEB WENZEL t 21.2.1919
123. SOLD. ERNST GRONAU t 27.2.1919
LDSTM. LUKAS MANC t 28.2.1919
124. SOLD. MORITZ GERWECK t 1.3.1919
PION. VALENTIN LIBERA t 3.3.1919

70
www.dacoromanica.ro
 125. SOLD. JOSEF GEHRING t 4.3.1919
SOLD. LUDWIG ANASE t 3.3.1919
126. SOLD. HEINRICH WOKHER t 11.3.1919
SOLD. GUSTAV WOLF t 9.3.1919
127. SOLD. JOSEF iiiiSSNER t 1919
128. SER6T. PAUL SEEGELKEN t 5.4.1919
129. LDSTM. ti. BRUCHMULLER. t 20.3.1919
130. SOLD. EWALD THURAN t 26.3.1919
131. SOLD. MAX DRESSLER t 8.4.1919
SOLD. FRANZ KOLICH t 1919
132. SOLD. G. HAUNESTEIN t 27.4.1919
LDSTM. REINHOLD KRAMBEER t 24.4.1919
133. SOLD. OTTO BLANK t 1919
K. TRA6. L. VON RUHREN t 4.5.1919
134. SOLD. PAUL BERG t 1919
SOLD. ADOLF ROBSOHL t 14.11.1918
135. SOLD. JOSEF ?EVERS t 22.5.1919
SOLD. CHRIST ZORN t 15.3.1919
136. LDSTM. ALOIS MOCK t 24.5.1919
SOLD. SABRAHAM SOHN t 1919
137. LDSTM. ERNST KOPPE t 5.6.1919
138. SOLD. KARL NIETZWETZKI t 25.9.1919
139.UNBEKANNT
140. SOLD. SAND BALIK t 1919
141. LDSTM. GEORG AILL t 15.3.1919
142. SOLD. G. BRANDENBURG t 20.3.1919
143. UNBEKANNT
144. UNBEKANNT
145. SOLD. JOSEF MICHAEL' t 1919
SOLD. JANOS NAGY t 1919
146. UNBEKANNT
147. SOLD. KARL BALUSCHKA t 1919

www.dacoromanica.ro
71
 SOLD. WILHELM SCHUFENHAUER t 1919
148. SOLD. MICHAEL WONDRUKA t 1919
149. SOLD. JOSEF KUZNAK t 1919
150. UNBEKANNT
151. SOLD. JOSEF SLAUSER t 1919
SOLD. MARTIN SLES t 1919
152. SOLD. GEORG BAICZA t 1919
153. UNBEKANNT
154. JAG. ERNST MUSDORF t 23.2.1919
155. SOLD. RUDOLF KALMAN t 1919
156. UNBEKANNT
157. UNBEKANNT
158. UNBEKANNT
159. UNBEKANNT
160. UFFZ. ERNST KOHL t 17.2.1919

PARCELA II. PARZELLE

RANDUL 1. RE1HE

1. SOLD. EDUARD MATUKY t 12.6.1917

2. SOLD. MICHAEL CSANY t 12.6.1917
3. SOLD. KARL KLEIN t 27.4.1917
4. SOLD. JOSEF URDLICH t 27.4.1917
5. SOLD. KARL BECK t 30.4.1917
6. SOLD. JOSEF MARYRIAK t 28.5.1917
7. SOLD. GEORG BUKOITIK t 28.5.1917
8. LDSTM. JOSEF KELLER t 31.10.1918
9. SOLD. JOHANN BRENNER. t 31.10.1918
10. SERGT. ALBERT BERTHGE t 31.10.1918
11. SOLD. STEFAN SIMONOYIC t 31.10.1918
12. SOLD. WAN NIEMITZ t 31.10.1918

72
www.dacoromanica.ro
13. SOLD. MATHEUS KUPPAREK t 31.10.1918
14. SOLD. RUNHARD JANETZKY t 19.1.1918
15. SOLD. THEODOR WITTE t 3.7.1917
16. SOLD. ADOLF SCHUPP t 7.4.1917
17. SOLD. FRIEDRICH BORGES t 1.7.1917
18. SOLD. JOSEF BRENNER t 28.6.1917
19. SOLD. DIETRICH NOLKC t 16.12.1917
20. SOLD. KARL R.ESBERG t 13.12.1917
21. SOLD. GEORG MAYER t 1.12.1916
MUSK. JOSEF PTACK t 2.12.1916
DRAG. JOHANN KONSGERT t 4.12.1916

RANDUL 2. ROHE

22. SOLD. JAK WOKFERTH t 13.12.1917

23. SOLD. JOSEF KONECZY t 27.4.1917
24. SOLD. PAUL SUSINIKA t 27.4.1917
25. SOLD. JOSEF PAINER t 27.4.1917
26. &nal/. MARKUSZENSKI t 2.5.1917
27, JUSTUS KNOPPEL t 30.5.1917
28. SOLD. MATHEUS RUBOSIK t 30.5.1917
29. LADISLAUS ZIELINSKY t 13.6.1917
30. SOLD. BERNRAD KARIIOVIC t 13.6.1917
31. SOLD. AUGUST DALLEG t 13.6.1917
32. SOLD. WILHELM ZWUNER t 13.6.1917
33. SOLD. PERO KOZIK t 13.6.1917
34. SOLD. PETER LIFERT t 30.6.1917
35. SOLD. AUGUST HACK t 6.7.1917
36. SOLD. JOHANN FELDMANN t 2.7.1917
37. SANL AUGUST CHRISTENSEN t 4.7.1917
38. SOLD. PAUL BOLLMEIER. t 1.7.1917

73
www.dacoromanica.ro
 39. UFFZ. MAXIM NAN t 29.6.1917
40. SOLD. SEBALD KAPENGOST t 21.12.1917
41. KARL PETERS t 28.12.1917
42. JAfi. FRANZ STRAUSCKI t 4.12.1916
JAG. JONAS SZUSTER t 4.12.1916

RANDUL 3. REIHE

43. GEFR. GREGOR PR.ANGE t 13.2.1941

44. SOLD. JOHANN LUDWIG t 28.8.1917
45. SOLD. MICHAEL GORSWANDT t 28.8.1917
46. BENHARD HEINDRICH t 26.2.1917
47. SOLD. GEORG HEIDL t 23.2.1917
48. SOLD. FRITZ LUKE t 17.2.1917
49. SOLD. ANTON SADWA t 10.2.1917
50. SOLD. PETER TYSSEN t 16.2.1917
51. SOLD. WILHELM RECKER. t 10.2.1917
52. SOLD. WILHELM DESCH t 1.4.1917
53. UFFZ. ALFRED RUPPERT t 3.12.1916
54. UFFZ. WILHELM TONE t 3.12.1916
55. UFFZ. HUGO WITTING t 3.12.1916
56. MUSK. WILHELM MADROWSKY t 3.12.1916
57. LDSTM. WILHELM GUNTHER t 3.12.1916.
58. LDSTM. OTTO HUKERT t 3.12.1916
59. SOLD. JOSEF TUFER t 2.12.1916
60. UFFZ. WALTER PAPPE t 2.12.1916
61. JAG. ENGELBERT REILL t 4.12.1916
62. JAG. FRIEDERICH METZER t 4.12.1916
63. SOLD. JOHANN BERST t 5.12.1916

74
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 4. REHIE

64. O6EFR. KARL KOLLER t 23.2.1941

65. SOLD. GUSTAV HEINRICH t 17.10.1917
66. UFFz. ALFRED TTO t 1.3.1917
67. SOLD. JANOS SICHEL t 1.3.1917
68. SOLD. HEINRICH HEBERLE t 9.9.1917
69. SOLD. KARL REDDI6 t 23.2.1917
70. SOLD. LUZIAN HELO t 17.2.1917
71. SOLD. PAUL WALCZOK t 19.2.1917
72. SOLD. HERMANN PETERS t 21.3.1917
73. SOLD. JOSEF BRUNNER. t 10.3.1918
74. UNBEKANNT
75. UNBEKANNT
76. Ens. RES. JOHANNES v`i ITORF t 3.12.1916
77. Music. KLAUS \iv Riff t 3.12.1916
78. Music. FRANZ LENZ t 3.12.1916
79. MUSK. F. SCHIMANSKI t 3.12.1916
80. SOLD. MICHAEL OSTA t 3.12.1916
81. UNBEKANNT
82. LDSTM. JOHANN HERALD t 1.12.1916
83. LDSTM. GEORG FISCHER. t 24.11.1916
M. INF. OTTO ETTERREDER t 5.12.1916
MUSK. PAUL AYER t 5.12.1916
SOLD. FRIEDRICH LIPPACH t 5.12.1916

RANDUL 5. REIHE

85. FELDW. EDUARD HOLCH t 5.3.194

86. SOLD. EMIL KISLING t 27.2.1917
87. SOLD. FRITZ RITZLER t 27.2.1917

77
www.dacoromanica.ro
 88. SOLD. JOHANN FISCHER t 27.2.1917
89. SOLD. FRIEDRICH ' EBELER t 27.2.1917
,I

90. SOLD. KARL LORCH t 19.2.1917

91. SOLD. KURT ZILMANN t 2.3.1917
92. SOLD. JOHANN SCHAGERL t 2.3.1917
93. SOLD. MICHAEL CSISZAR t 2.3.1917
94. SOLD. EMIL EPPHORDI t 2.3.1917
95. JAG. FRITZ RAUEN t 21.12.1916
96.11zFut. MAX REMPEL t 13.8.1918
97. WEURM. JOHANN LANGEFELD t 1.2.1911
98. UFFZ. EMIL HUHNE t 3.12.1916
99. MUSK. WILHELM LANG t 3.12.1916
100. INF. ALBERT BAYRHOF t 3.12.1916
101. OB. JAG. FRANZ STENINGEN
102. ERS. RES. HERMANN LANGE t 3.12.1916
103. LDSTM. RICHARD KLAUSS t 3.12.1916
104. LDSTM. KURT SCHMANN t 3.12.1916
105. SOLD. TTO MELS t 6.12.1916
JAG. HANS SIEGEL t 6.12.1916
JAG. JOSEF LEICHER t 9.12.1916

RANDUL 6. RE1HE

106. OSCHTZ. AUGUST '0 IESE t 21.2.1941

107. SOLD. BRUNO Kiss t 3.12.1916
108. SOLD. V. SAVANGYUR. t 3.12.1916
109. SOLD. AUG. PETERBECK t 3.12.1916
110. SOLD. GERHARD FUNKE t 11.10.1917
111. SOLD. JOSEF SCHILK t 11.10.1917
112. SOLD. KARL DAMM t 11.10.1917
113. SOLD. GEORG BAUMLER t 16.2.1917

78
www.dacoromanica.ro
 114. SOLD. EMIL KISSLER. t 16.2.1917
115. UNBEKANNT
116. UNBEKANNT
117. UNBEKANNT
118. SOLD. EWALD KLAUSS t 2.2.1918
119. JAG. JAKOB HUGBAUER t 2.12.1916
120. WILLI SANGER t 2.12.1916
121. JAG. HERMANN MICHAELIS t 2.12.1916
122. JAG. JOSEF HEMMER t 2.12.1916
123. JAG. ALFRED FELDMANN t 2.12.1916
124. SOLD. WILHELM FINKE t 1.12.1916
125. JAG. doit. STUNALMULLER t 1.12.1916
126. JAG. ANTON POPEL t 11.12.1916
MUSK. HEINRICH LANDAU t 11.12.1916
MUSK. REINER LUBERMANN t 12.2.1916

RANDUL 7. REIHE

127. SOLD. MARINA CINTI t 1.12.1916

128. SOLD. AUG. LATTERNER t 13.12.1916
129. SOLD. FRIEDRICH HELM t 13.12.1916
130. JAG. KURT HOFFRICHTER t 18.11.1916
131. SOLD. JOSEF HONIG t 28.11.1916
132. JAG. ERNST CHRISTENSEN t 29.11.1916
133. JAG. JAKOB WISORSKI t 30.11.1916
134. JAG. KARL BOTHE t 27.11.1916
135. GOTTLIEB EISENLOHR t 12.4.1917
136. SOLD. KARL HEINSOHN t 19.4.1917
137. SCIITZ. HER. NEUMANN t 3.12.1916
138. LT. D. R. FRITZ BRANDT t 3.12.1916
139. LDSTM. FRANZ VOIGT t 3.12.1916

www.dacoromanica.ro
79
 140. LDSTM. KARL HELLMANN t 3.12.1916
141. UFFZ. ANDR. SIMBURGER t 4.12.1916
142. LT. D. R. AUGUST v`i OB t 2.12.1916
143. LDSTM. OTTO SACK t 2.12.1916
144. LDSTM. BERNHARD DOME t 2.12.1916
145. UNBEKANNT
146. UNBEKANNT
147. DRAG. KL. VON KLITZING t 13.12.1916
OB. JAG. MARTIN KRUSSMANN t 30.12.1916
JAG. ADOLF MEIER t 9.1.1917

RA NDUL 8. REIHE

148. UFFZ. GEORG EUSSLER t 16.12.1918

149. UFFZ. JOSEF HAUBER t 12.12.1918
150. UNBEKANNT
151. WEHRM. RUDOLF fICEK t 16.12.1918
JAG. HEINRICH PEYKE t 28.11.1916
152. JAG. KARL DITOLF t 28.11.1916
153. PION. ERNST BENDUHN t 28.11.1916
154. JAG. HEINRICH SPICHALA t 28.11.1916
155. WILHELM TEMMAMANN t 28.11.1916
156. 08. JAG. JOSEF RIEFERAUER t 27.11.1916
157. Urn. ALBRECHT PITSCHMANN t 16.4.1917
158. LDSTM. OSWALD BONNE t 2.12.1916
159. JAG. JAKOB DICK t 2.12.1916
160. OB. JAG. GEORG GRAF t 2.12.1916
161. SOLD. JOSEF RATH t 2.12.1916
162. UFFZ. FRANZ GROBLICH t 2.12.1916
163. LDSTM. ERNST HOSENMANN t 2.12.1916
164. LDSTM. ADOLF BUSSE t 19.11.1916

80
www.dacoromanica.ro
 165. SOLD. FELIX JAGODZINDKI t 21.11.1916
166. ERNST LIEBEG t 23.11.1918
167. SOLD. KARL BENDER t 23.11.1918
168. INF. JOSEF BERZ t 3.12.1916
169. JAG. HEINRICH FELLER t 30.11.1916

PARCELA 111. PARZELLE

RANDURILE to 2. REIHE

1. SOLD. LORENZ POCHER t 14.11.1916

2. SOLD. TADA WEIGLOWSKI t 12.11.1916
3. SOLD. ANDREAS HERDL t 10.11.1916
4. SOLD. STEFFEL BAUER t 1.10.1916
5. SOLD. MAXERICH MULLER t 26.12.1916
6. SOLD. AUGUST KERN t 20.12.1916
7. SOLD. IURST GERSTEN-BORN t 20.9.1916
6. SOLD. MICHAEL REIN t 16.12.1916
9. SOLD. WALTER DORFEL t 1.10.1916
. 10. SOLD. PAUL HAUPT t 3.11.1916
11. SOLD. CONRAD KEITEL t 20.1.1916
12. SOLD. HEINRICH LEMKE t 3.11.1916

RANDUL 3. REIHE

13. SOLD. ANTON HEROLD t 25.9.1916

14. SOLD. EMIL LANG t 16.1.1917
SOLD. FRIEDRICH HILDEBRAND t 15.9.1917
15. SOLD. STEFAN BUJNE t 14.11.1916
16. SOLD. MAX KAPELMANN t 15.9.1917
17. SOLD. GUSTAV JANKO t 15.9.1917

81
www.dacoromanica.ro
 SOLD. AUGUST LUDER t 19.9.1917
18. SOLD. VINCENZ v' ILLMOWSKI t 16.9.1917
19. SOLD. OTTO MATZKO t 15.9.1917
SOLD. ALOIS LUCK t 16.9.1917
20. SOLD. EMIL SCHLOSSER t 16.9.1917
21. SOLD. OTTO MATZKO t 16.9.1917
22, SOLD. ERNST KIRCHMER t 18.9.1917
23. SOLD,WALTER FRANKE t 19.9.1917
24. JAG. ALBERT WUST t 10.12.1916
25. SOLD. FRANZ BAUER t 10.12.1916
26. SOLD. MAX SEIDEL t 10.12.1916
27. LDSTM. WILHELM BEURMANN t 21.1.1917
28, KRAFTF. F. HINDRICHSEN t 22.11.1918
SOLD. FRANZ STIEFEL t 21.11.1918
SOLD. HEINRICH BUHLER t 18.9.1918
29. SOLD. KARL SUHREN t 18.9.1918
30. SOLD. KARL HANS t 20.9.1917
31. SOLD. HERMANN SCHMIDT t 19.9.1917
32. Um. HERMANN SCHREIBER t 21.9.1917
33. SOLD. FRIEDRICH STREIT t 21.9.1917
34. SOLD. GEORGE DIETZ t 21.9.1917
35. SOLD. OTTO WALTER t 21.9.1917

RANDUL 4. REIHE

36. SOLD, MAXIMILIAN KNUTH t 15.9.1917

ASP. FRIEDRICH SKETZ t 4.10.1917
37. SOLD. ANDREAS SCHELENHAUS t 21.9.1917
38. Som. ARTHUR FREUNDT t 23.9.1917
39. SOLD, HUGO HAGEL t 25.2.1918
40. SOLD. ERICH REIMER t 23.9.1917

82
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 41. SOLD. LORENZ NIKOLAI t 22.9.1917
42, SOLD. THOMAS SCHIKORA t 23.9.1917
43. UFFZ. OSWALD KRANCZOCH t 25.9.1917
44. SOLD. KARL LAICHINGER. t 22.9.1917
45. SOLD. AUGUST SPISKE t 24.9.1917
46. SOLD. ALBERT ZWICK t 25.9.1917
47. SOLD. ERNST PARLOVICI t 25.9.1917
48. SOLD. LEOPOLD MATHE t 25.9.1917
KARL PRILLWITZ t 1.5.1917
49. SOLD. ALBIN VOGEL t 30.4.1917
50. SOLD. ERNST RIEBECK t 24.4.1917
SOLD. STEFAN 6RANITZ t 24.4.1917
51. WILHELM MULLER t 24.4.1917
52. KONSTANTIN WALGENBACH t 21.4.1917
SOLD. MEINO VON EITZEN t 8.11.1917
53. SOLD. HEINRICH METZ t 10.11.1917
54. SOLD. HERMAN MENDE t 9.11.1917
SOLD. 6EORG MAHR.ENSINGER t 12.11.1917
55. SOLD. WILHELM ALBERT t 12.11.1917
56. SOLD. MAX HELBIG t 14.11.1917
57. SOLD. HERMANN NEMSOW t 16.11.1917
58. SOLD. JOHANN FAFNER t 16.11.1917
SOLD. THEODOR. BENZ t 16.11.1917
59. SOLD. GUSTAV SCHUWESIE t 6.2.1917

R.ANDUL 5. R.EIIIE

60. SOLD. ANDREAS PHILIPP t 14.10.1917

61. SOLD. WILLY FRIESS t 12.10.1917
62. SOLD. ALOISIUS KNUTH t 5.10.1917
SOLD. ALBERT MEYER. t 5.10.1917

85
www.dacoromanica.ro
 63. SOLD. KARL MULLER t 7.10.1917
64. SOLD. P. MITTELBAGER t 7.10.1917
65. SOLD. FR. I OSKOVIC t 7.10.1917
66. GEM 1 ILHELM DOBROVICS t 29.11.1916
67. SoLD. PERO POKRAJAK t 7.4.1917
68. SOLD. JOHANN BUDILOYSKI t 7.4.1917
69. SOLD. NIKOLAUS BASDAUF t 7.4.1917
SOLD. HEINRICH AHLERS t 24.4.1917
70. SOLD. JOHANN SELINGER t 7.4.1917
71. SOLD. LUDWIG. JUCKER t 17.4.1917
SOLD. JOHANN LOFFLER t 6.4.1917
SOLD. HEINRICH STIMM t 7.4.1917
72. SOLD. PETER BROMBACH t 21.11.1917
SoLD. FRIEDRICH HOTHEINZ t 7.4.1917
73. MUSK. REINHOLD EISMANN t 3.12.1916
74. LDSTM. EMIL KAMPH t 2.1.1919
SOLD. MANFRED JANOWSKI t 28.3.1918
75. SOLD. MAXIMILIAN `/' IESENHUSSTER t 28.3.1918
76. SOLD. KARL HALERLEBEN t 28.3.1918
77. SOLD. V \ ILHELM MEISNITZOR t 28.3.1918
78. SOLD. KARL KOBERSTEIN t 28.3.1918
79. SOLD. FRANZ SZISKA t 28.3.1918
80. SOLD. WALTER BRUSSOW t 29.3.1918
Efts. RES.HEIRICH KOHLER t 8.11.1918
81. SOLD. ARTHUR JURKIEWICZ t 8.11.1918
82. SOLD. LUDWIG OBERMEIER t 8.10.1917
ANTON PAUL t 8.10.1917
83. SOLD. WILHELM STREMPEL t 13.10.1917
84. SOLD. FRANZ DOSTALIK t 13.10.1917
85. SOLD. FRANZ THILLE t 13.10.1917
86. SOLD. JOHANN JARKULISCH t 28.1.1917
87. SOLD. JOSEF HARDER t 30.1.1917

86
www.dacoromanica.ro
 88. SOLD. JOHANN SCHMIDT t 6.7.1917
89. SOLD. JOSEF MACHER t 17.1.1917
90. SOLD. MICHAEL BARTKOWIAK t 16.1.1917
91. SOLD. JOSEF LINDER. t 24.1.1917
92. SOLD. GYULA URBAN t 13.1.1917
93. SER6T. AUGUST GLASER t 13.1.1917
94. UFFZ. FRIEDRICH BRUNE t 13.1.1917
95. SoLD. GEORG Li t 7.4.1917
SOLD. ANDR. SCHZMOTY t 7.4.1917.
96. SOLD. FRITZ KAUFMANN t 3.4.1917
97. SOLD. FRANZ KRAITZKY t 7.4.1917
SOLD. FRANZ FISCHER. t 1.4.1917
SOLD. EMIL ZEKOLOWSKI t 28.3.1917
98. SOLD. ALFRED IIERZEL t 4.4.1918
99. SoLD. SPASSO ZDERU t 4.4.1918
100. SOLD. KARL LEMKE f 4.4.1918
101. SOLD. JULIUS WORATH t 4.4.1918
102. GEFR. MARTIN BOHME t 11.6.1918
103. SOLD. HERM. SCHUKAT t 11.6.1918
104. GEFR. EUGEN HOFER t 11.6.1918
105. SOLD. ROBERT GLOSS t 11.6.1918

R.ANDUL 7. REME

106. UNBEKANNT
107. SOLD. FRITZ SCHMIER t 27.9.1917
FRITZ MILDENBER.GER t 27.9.1917
108. SOLD. MOSES DANKO t 11.6.1918
109. SOLD. LUDWIG SCHAFFER t 8.10.1917
110. SOLD. ALTER MORITZ t 9.10.1917
111. SOLD. ADOLF BASLER t 9.10.1917

87
www.dacoromanica.ro
 112. SOLD. RUDOLF KALBAS t 9.10.1917
113. SOLD. JOSEF DOLECEK t 9.10.1917
114. SOLD. ALOIS SCHYNIC t 6.12.1918
115. SOLD. KARL KOVACS t 6.12.1918
116. SOLD. JOSEF RESCH t 5.2.1917
117. Sow. ADAM BLEYL t 1.9.1917
118. SOLD. KARL SCHLARBAUM t 1.9.1917
119. SOLD. KARL 6ASLUHM t 4.9.1917
120. SOLD. AUGUST ZIMMERMANN t 19.1917
121. SOLD. IVAN BILANIUK t 1.9.1917
122. SOLD. KARL NEUHOLD t 193917
123. UFFZ. AUGUST VOSS t 21.3.1918
124. SOLD. THOMAS ALSHEIMER t 19.3.1918
125. EMIL BATZ t 19.3.1918
126. JAG. WALTER HOFMANN t 30.111916
127. UFFz.VICTOR ZIELINSKI t 24.3.1918
128. SOLD. JOHANN STRAUF t 26.9.1917
129. SOLD. WALTER DIEHL t 26.9.1917
130. LT. D. R. RICHARD UTLICH t 26.9.1917

RANDUL 8. REI1IE

131. SOLD. KURT HERMAN t 16.10.1917

132. GEFR. GUSTAV HENZE t 15.10.1917
133. Sow. VITUS TROSSLER t 28.9.1917
SOLD. HUGO HAFFSTADT t 27,9.1917
134. SOLD. JOHANN KULA t 27.9.1917
135. Sow. JOSEF HALEMANN t 27.9.1917
136. SOLD. BENEDICT HIEBLE t 28.9.1917
137. SOLD. KARL JUNGINGER t 28.9.1917
138. Sow. JULIUS KUNSTMANN t 2.10.1917

88
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 139. SOLD. JULIUS MALETZEK t 2.10.1917
140. SOLD. ALBERT LE1SE t 1.9.1917
141. SOLD. FRITZ MATHIAS t 28.3.1917
142. SOLD. HERMANN PABST t 28.3.1917
143. SOLD. ALBERT KROMER t 26.8.1917
144. SOLD. 6USEV RADIAN t 20.3.1918
145. SOLD. HEINRICH CRONIMUS t 19.3.1918
146. SOLD. JOSEF NOVAK t 19.3.1918
147. SOLD. MATERNUS JAEG t 19.3.1918
148. HEINRICH SCHNEIDER t 5.4.1917
149. SOLD. ALOIS KLEIN t 5.4.1917
150. ERNST HOFFMANN t 26.3.1918
151. SOLD. LUDWIG TOD t 26.3.1918
152. SOLD. OTTO MOLLMANN t 26.3.1918

RANDUL 9. REIHE

153. SOLD. ALWIN LISELT t 28.10.1917

154. UFFZ. BRUNO UHRLAND t 28.10.1917
155. GEFR. JOSEF HONNINGER t 4.2.1917
156. KAN. FRANZ START' t 2.12.1917
157. SOLD. AUGUST NYSEN t 2.12.1917
158. SOLD. JOSEF SCHNEIDER t 30.1.1917
159. SOLD. ALEXA ANDRAS t 30.1.1917
160. SOLD. LEON SCHWEGYUK t 30.1.1917
161. MUSK.. FRITZ URBAN t 3.12.1916
162. SAN. HEINRICH KRAKE t 20.4.1917
163. SOLD. ALFRED GABANIS t 20.4.1917
164. SOLD. FRITZ GROSSER t 31.3.1918
165. ADOLF ROTHFUSS t 31.3.1918
166. SOLD. OTTO BRATEL t 31.3.1918

91
www.dacoromanica.ro
 167. JOHANN THEISSEN t 2.12.1916
168. OTTO WILLMANN t 10.12.1916
169. SOLD. FRIEDRICH SCHNEIDER t 1.4.1918
170. SOLD. WALTER SCHRAMM t 9.4.1918

RANDUL 10. REIHE

171. SOLD. FRIED. NIEDER.STATER t 9.4.1918

172. SOLD. JOSEF FROLICK t 9.4.1918
173. SOLD. WILLY KRONSTADT t 16.6.1918
174. SOLD. FRIEDRICH PETER t 10.1.1918
175. SOLD. LUDWIG GASSEN t 20.1.1918
176. SOLD. MARTIN SCHELLER t 23.1.1918
177. SOLD. HERMANN KURZKE t 9.6.1918
178. SOLD. VACH. VETERDA t 23.1.1918
179. SOLD. MATHIAS if EYRER t 23.1.1918
180. GEORG BLACKE t 12.4.1918
181. SOLD. WAN GOLYOS t 12.4.1918
182. SOLD. ARTHUR HURLER t 12.4.1918
183. SOLD. TEOPHIL PELZER t 12.4.1918
184. SOLD. LUDWIG LORING t 11.4.1918
185. SOLD. ALBERT WOLF t 9.4.1918
186. SOLD. ALBRECHT LICHTBLAU t 9.4.1918
187. KARL EIMER t 9.4.1918
188. SOLD. KAIM ACHMER t 9.4.1918

PAR.CELA IV. PARZELLE

RANDUL 1. REM

1. JOHANN BEZDEK t 1916/18

92
www.dacoromanica.ro
 MICHAEL ZIPPERER t 1916/18
JOHANN KAPITAN t 1916/18
BONREAUL t 1916/18
ANDREAS SANDEL t 1916/18
2. SOLD. HERBERT KLUG t 28.8.1917
SOLD. JOSEF HIONZEK t 31.8.1917
JOHANN SCHWEIKOST t 19.9.1917
SOLD. RICHARD LUTTICH t 26.9.1917
GEFR.WILHELM STEINACKER t 23.10.1917
3. JAG. PAUL IWANOW t 27.11.1916
4. PION. PAUL STABE t 12.12.1918
MusK.ALFRED STOILL t 1.12.1916
5. JAG. EWEN KOGLER t 1.12.1916
6. JAG. MARTIN uo, UNDERLICH t 27.11.1916
7. GEFR. RICHARD FOHNKRUG t 28.11.1916
8. JAG. ALBERT PACHNER t 27.11.1916
9. UFFZ. OSKAR MAYER t 25.3.1917
10. SOLD. GASPAR BOSSI t 7.12.1916
LDSTM. KARL SCHNEIDER t 7.12.1916
SAN. KARL NEUMANN t 3.4.1917
11. PARR. INNOZENS BETSCHER t 4.12.1916
12. SOLD. ANTON KOBALD t 5.12.1916
13. JAG. v ITUS SCHNELLE t 30.11.1916
14. JAG. GOTTFRIED BOCK t 30.11.1916
15. LDSTM. GUSTAV OLLER t 1.12.1916.
16. LDSTM. FRANZ ROSENBAHN t 1.12.1916
17. UFFZ. KARL RAUCH t 30.11.1916
18. LDSTM. HERMANN FRITSCHE t 29.11.1916
19. CLEF& RICHARD OLCHEL t 29.11.1916
20. LDSTM. KONRAD MUTKE t 29.11.1916
21. Sow. ADAM HANNEBERGER t 19.3.1917
SANI. HERMANN POBST t 1.4.1917

93
www.dacoromanica.ro
 SOLD. ALBERT PUIZBACH t 4.4.1917
SOLD. HEINRICH SCHAFER t 5.4.1917
KR. TRAG. ALEX LE 'IN t 9.4.1917

RANDUL 2. RENE

22. PAUL ZWINK t 1916/18

GERHARD BROTZMANN t 1916/18
HEINRICH BRANDES 21916/18
ILLY RIETDORF t 1916/18
V \/

WASIL MOR.OS t 1916/18

23. UFFZ. KONRAD KAUN t 16.11.1917
SOLD. FRIEDRICH SCHENKER t 21.11.1917
LDSTM. JOHANN RAUSCH t 17.1.1917
SOLD. RUDOLF LIEDTKE t 18.2.1918
SOLD. HERMANN LOIVSKE t 2.3.1918
24. JAG. JURGEN GREVE t 29.11.1916
25. OB. JAG. FELIX TWOS t 29.11.1916
26. GEFR. BERNHARDT RUTZKY t 29.11.1916
27. OFFZ. NIKOLAUS PRUCHS t 29.11.1916
28. JAG. ADOLF RHIERS t 29.11.1916
29. SOLD. FERA FOLIA t 29.11.1916
SOLD. CARBINIANI 6ROSSL t 27.8.1917
30. GEFR. THEODOR WATERKAMP t 3.12.1916
31. SCHTZ. IGNATZ SKRABALA t 3.12.1916
32. INF. GEORG DEMMEL t 7.12.1916
33. INF. JOHANN EIRSCHMAZ t 6.12.1916
34. INF. JOSEF WIEDER t 5.12.1916
35. UFFZ. RUD. JOHANN EDINGER t 6.12.1916
36. KAN. M. JOHANN RECKHOLDER t 6.12.1916
37. MUSK. HARRY KNUTZEN t 6.12.1916

94
www.dacoromanica.ro
38. MUSK. AUGUST LUXEMBURGER t 6.12.1916
39.WEHrtm. KARL LODER t 29.11.1916
40, SOLD. FRIEDRICH HERMANN t 29.11.1916
41.UFFz. FRIEDRICH THIEL t 28.11.1916
42. UNBEKANNT

RANDUL 3. REINE

43.VALENTIN QUICK t 1916/18

HUGO STRAUSS t 1916/18
WILLI ECKARDT t 1916/18
OTTO SCHOSTAL t 1916/18
GUSTAV KLEIN t 1916/18
44. SOLD. HEINRICH OPPINi t 7.4.1918
MUSK. HEINRICH OPING t 7.4.1918
SOLD. EMIL MATZAMKL t 9.4.1918
SOLD. JAKOB KRAFT t 17.5.1918
TELEGR. ARTUR BURGER t 21.6.1918
45. PION. GEORG FRYBUL t 18.12.1916
46. JAG. HEINRICH WAGNER t 12.1916
47. SOLD. JOSEF KREYA t 2.3.1917
48. SOLD. STANIS. BRUTHWITZKI t 28.2.1917
49. LDSTM. WILHELM KOPF t 11.1.1919
50. SOLD. ISTVAN KORMONDI t 1917
51. MUSK. MAX LEICHEL t 1917
52. RUDY PETEREK t 1917
53. LDSTM. HERMANN FRAZKA t 1917
54. KR. TRAG. MAX HERFURT t 6.4.1917
55. KR. TRA6. ERNST IIANZE t 8.4.1917
56. SANL KONRAD SCHAPPI t 24.3.1917
57. SOLD. HEINRICH (RUDER t 24.5.1917

95
www.dacoromanica.ro
 58. SOLD. GOTTLIEB PRUSSE t 24.3.1917
59. SOLD. KARL MALLWITZ t 16.3.1917
60. SOLD. CHRISTIAN GEMICHSON t 30.3.1917
61. SOLD. PAUL HABERLAND t 9.4.1917
62. SANS. FRANZ KLAMT t 19.3.1917
63. SOLD. ADOLF PLANICK t 22.3.1917
64. SOLD. JAKOB ZUMSTEIN t 24.3.1917
65. GEM RUPPERT HOFFMANN t 6.5.1917
66. UNBEKANNT
67. SOLD. FRANZ BOLA t 1917
SOLD. 10V RESANONIC t 1917
SOLD. ADOLF KNOTLICH t 1917
SOLD. KANIL SLUYO t 1917
SOLD. ERNST RITTNER t 1917

RANDUL 4. REIHE

68. OTTO REUMANN t 1916/18

ELAZ MOTL t 1916/18
RUDOLF ULRICH t 1916/18
JOHANN CYIKKA t 1916/18
GIUSEPPE BENINI t 1916/18
69. SOLD. WILHELM SCUWABEL t 28.6.1918
SOLD. ROBERT CLOSS t 30.6.1918
LDSTM. JULIUS GROT t 2.7.1918
LDSTM. LEONARD KONI6 t 4.7.1918
LDSTM. LUDWIG BAYER t 6.7.1918
70. LDSTM. BENEDICT STEHLE t 5.1.1919
71. LDSTM. VALENTIN KALLBACH t 14.1.1919
72.RICHARD COLOMBECK t 1917
73. SANL HERMANN BERNHARD t 26.2.1917

96
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 74. SOLD. JOHANN SIEPER t 15.4.1917
75. SOLD. KARL KURR.E t 15.4.1917
76. KR. TRAG. HEINRICH MAUER t 12.4.1917
77. SOLD. THEODOR LUNHARSTER t 13.4.1917
78. SOLD. FRANZ MOLY t 1917
SOLD. FRANZ BEREDE t 2.5.1917
79. HEINRICH SCHNEIDER t 1917
SOLD. WILHELM VOSS t 1917
SOLD. LUDWIG KUSSMANN t 1917
80. SANL KARL REIN t 28.4.1917
81. SOLD. AUGUST RICA ITER t 20.4.1917
SANL PAUL LOCHSTADT t 19.4.1917
SOLD. JOSEF WEIMAYER. t 1917
SOLD. MAX EIKLER t 27.8.1917
82. PHILIPP HOFER t 27.8.1917
83. SOLD. GEOR.6 FAR.ANGO t 1917
84. SOLD. JOHANN PETA t 1917
85. SOLD. JAKOB KOZAK t 1917
86. SOLD. KARL KISS t 1917
87. UFFZ. MAX KOHN t 25.8.1917
88. UFFZ. LUDWIG LEMMINGHAUS t 30.3.1917
89. SOLD. ILHELM TOPFIER t 7.4.1917
90. KR. ScnW. ANNA BCRKERT t 8.4.1917
91. SOLD. KARL NEKER t 1917
SOLD. PETER BLIDAR. t 1917
SOLD. PETER HIRSCHEN t 1917
SOLD. ANTON PRONSTADTOR t 1917
SOLD. KARL WEBER t 1917

RA NDUL 5. REIHE

92. JOSEF SELTZER t 1916/18

99
www.dacoromanica.ro
 FRANZ ENGEL t 1916/18
GEORG SCHACHTELE t 1916/18
RUDOLF SCHAFER. t 1916/18
LUDWIG BERWIST t 1916/18
93. MUSK. JOHANNES 1LMES t 7.7.1918
TELEGR. PAUL SEIDER t 8.7.1918
KAN. FRIEDRICH PIEPER t 10.7.1918
LDSTM. JOHANN HEIM t 12.7.1918
LDSTM. FRIEDRICH NOLPRAN t 12.7.1918
94. FARR. HERMANN BURR t 10.1.1919
95. UFFZ. ROBERT THUNE6 t 10.9.1917
96. SOLD. ILHELM RODWEALD t 17.3.1917
97. SOLD. KARL VOSSIEC t 3.3.1917
98. SOLD. PAUL BURNER t 1917
99. SOLD. KARL POTORESCKA t 1917
100. SoLD.HUGO v`, INETTER. t 4.3.1917
101. SOLD. FRIEDRICH KNOBLOCH t 1917
SOLD. WILHELM RZEPKA t 15.3.1917
102. KAN. MAXIMILIAN ZILLESEN t 5.5.1917
103. SOLD. HANS BAUER t 7.5.1917
SOLD. PAUL STABER t 6.4.1917
GEFR. PAUL FRITSCH t 25.3.1917
104. SOLD. FRANCIS RUBOCHEN t 1917
105. SOLD. JOHANN JANKE t 6.4.1917
GEFR. OTTO FELIX t 30.6.1917
SOLD. CHRISTIAN WEITZ t 28.8.1917
106. SOLD. ADOLF REINTE t 31.8.1917
107. GEFR. EMIL SCHWER t 30.8.1917
108. SOLD. ANTON DAYRERT t 30.8.1917
109. UNBEKANNT
110. UNBEKANNT
111. UFFZ. GUSTAV' SCHOLZ t 1.9.1917

100
www.dacoromanica.ro
 112. SOLD. ANDREI BALIN t 1917
113. SOLD. PEDRO JELSNER t 1917
114. SOLD. MAX MONZIEN t 25.3.1917
115. SOLD. GOTTLIEB TROX t 25.3.1917
116. SOLD. HERMANN FORSTER t 1917
SOLD. STANIEL DURA t 1917
SOLD. KARL TORMANN t 1917
SOLD. MAX ILJN t 1917
SOLD. HERMANN JIEXNER t 1917

PARCELA V. PARZELLE
RANDUL 1. R.E1HE

1. SOLD. JOSEF ULRICH t 1916

Sow. ANTON KAJIK t 1916
SOLD. IBRAHIM J3ESNA t 1916
SOLD. HERMANN OHRT t 1916
SOLD. WILHELM BROHMANN t 1916
SOLD. ADOLF HEINE ICH t 27.8.1917
2. LDSTM. FRIEDRICH FICKERT
3. FAI1R. JEAN UDENBUNGER
SOLD. FRANZ DRAUSCHKE t 18.10.1917
SOLD. PAUL DOBERSCH t 18.10.1917
4. SOLD. PAUL MORSLER. t 283.1918
5. GEFR. ERNST GRELL t 27.1.1918
6. SOLD. FRIED. HARTMANN t 30.1.1917
7. GEFR. OTTO PIOCH t 30.1.1918
8. SOLD. ARTHUR LANGE t 7.6.1918
9. SOLD. ALEXEI PERICLE t 1917
10. GEFR. KARL APITZ t 18.4.1917
11. SOLD. FRIEDRICH KERSTEN t 23.4.1917

101
www.dacoromanica.ro
 VzFW. FRITZ SENFTLEBEN t 30.11.1916
SOLD. LESS LINO t 1916
12. SOLD. RAMS LIDZAN t 1916
GEFII. GUSTAV HANISC t 29.4.1917
13. SOLD. VENZ SODUREK t 1917
14. SERG. AUGUST OUSEL t 14.2.1918
HUBERT KOPKES-SCHULTE t 29.11.1917
SOLD. FRIDRICH BURKHARD t 20.6.1918
15. SOLD. FRITZ SCHEEL t 6.12.1918
16. ULAN. FRANZ METULING t 12.12.1916
17. 6.E.F11. AUGUST KUMBIER t 16.12.1916
18.ULAN. EMIL SCHRODER t 6.12.1916
19. SOLD. GREGOR LACTIONAR. t 1916
20. UFFZ. HERMANN SEIFERT t 24.4.1918

R.ANDUL 2. REIHE

21. SOLD. STEFAN LITKEVICZ t 1916

SOLD. KARL HERBORN t 1916
SoLD. KARL MOLLER t 1916
SOLD. ARTHUR PETER t 1916
SOLD. HEINRICH BUHRINS t 1916
22. SOLD. JOSEF NOVAK t 1916
23. GEFIt. GUSTAV Hi:NZE t 1916
MUSK. KURT HERMANN t 1916
SOLD. JOSEF PLACHUTA t 1916
24. SOLD. FRIED. SCHUTZENHOFER t 1916
25. SOLD. IGNAZ SMIKAL t 1916
26. SOLD. JOSEF BREIN t 3.1.1917
27. SoLD. JAKOB DRILLER t 1917
28. SOLD. FRITZ DETSCHER t 5.1.1917

102
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 29. SOLD. ANDR. LINDENMEYER t 28.1.1917
30. SOLD. JOSEF SICHETI t 1917
31. SOLD. SAM HEINRICH t 1917
32. SOLD. FRANZ DANINGER t 9.5.1917
SOLD. KARL POPOYITSCH t 1917
SOLD. FRANZ HUDETZ t 1917
33. SOLD. HERMANN BERNDT t 1917
SOLD. OTTO ZIMMERMANN t 18.11.1917
34. SOLD. JUL. BEDITSCH t 1917
35. SOLD. KARL GRIETZNER t 1917
36. SOLD. JOHANN MAJEWSKI t 24.4.1918
37. BERNHARD HOGLAUER
38. SOLD. JARKO DANIEL t 1917
39. UNBEKANNT
40. SOLD. HEINRICH ERKLING t 28.4.1917
41. INF. ADOLF KLEBER t 12.12.1916

RANDUL 3. REME

42. SOLD. H. GUNTHERODT t 28.9.1917

SOLD. ALOIS HEIGL t 6.10.1917
SOLD. ILHELM GROPER t 26.10.1917
SOLD. PAUL HILLING t 26.10.1917
SOLD. ALFRED CABANIS t 1917
43. SOLD. MAX MASSALSKI t 29.4.1917
44. SoLD. ALFONS UTKNECHT t 8.11.1917
45. SoLD. PAUL BAKOWSKI t 8.11.1917
46. SOLD. PLUS SCHELENBERGER t 6.11.1917
47. GEFR. PAUL STAUERBERGER t 7.11.1917
48. SOLD. JOHANN I3YOSIK t 1917
49. KAN. PAUL GLUCKS t 5.2.1919

105
www.dacoromanica.ro
 SOLD. PAUL ROCKBERT t 1917
50. LDSTM. ILHELM KRAMER t 6.5.1917
51. SOLD. HERMANN JOSSE t 1917
52. SOLD. ANTON SACHS t 1917
SOLD. THEODOR OAKEN t 21.12.1917
53. SOLD. DANIEL DEFRANCESKO t 1917
SOLD. KALIMIN VASILI t 1917
54. SOLD. IMRE 110i(DU t 1917
DRAG. HEINRICH RITTER.KUHN t 6.3.1918
55. SOLD. LAJOS BOKAR t 1918
56. UFFZ. ERICH RUDE t 2.3.1918
SERGT. HERMANN Loma t 1918
SOLD. HERMANN HANIN6 t 1918
57. IEFR. HERMANN SCHIVEZER t 19.6.1918
58. SOLD. MORITZ LANCE t 1918
59. SOLD. FRANZ (EMUS t 1918
60. SOLD. CLEMENS ZAJONS t 12.12.1918
61. SOLD. MICHAEL TORMO t 1918
62. SOLD. OTTO KUTZINSKI t 6.12.1918
63. SOLD. JOHANN ILZINSKI t 5.12.1916

RANDUL 4. REM

64. SOLD. KARL DIE IL t 13.1.1918

SOLD. GEORG FUCHSREITER t 9.1.1918
SOLD. JAKOB HERNINGER t 6.1.1918
ULT. ADOLF SCHULER t 4.2.1918
SOLD. FRITZ WERTH t 6.2.1918
65. SOLD. WILHELM PELZ t 20.4.1917
66. SOLD. ANTON SCHIVEND t 28.10.1917
67. SOLD. KARL OSCHLICH t 30.10.1917

106
www.dacoromanica.ro
 68. SOLD. F. H. DANNERMANN t 27.4.1918
69. SOLD. JOHANN V'OA t 1918
70. SOLD. VALENTIN MEYSTADT t 11.11.1917
71. fiEFit. FRANZ GONSIOR t 29.1.1918
72, SOLD. HERBERT \o, EBER t 3.2.1918
73. SOLD. EMIL BATTENBERG t 1918
74. Sou). STEFAN GABOR t 1918
75. SOLD. HEINRICH JUN6HANS t 22.5.1918
SOLD. JOSEF FELIX t 18.5.1918
SOLD. SUL. FURJAGIN t 1918
76. SOLD. PETRU PENA t 1918
SOLD. FRANZ JKURA t 1918
77. SOLD. JOHANN MENDICA t 1918
SOLD. JOHANN TODT t 1918
78. SOLD. SADOLSKI NICOLAE t 1918
SOLD. JOSEF BASTYAN t 20.5.1918
79. UFFZ. FRANZ NORK t 2.8.1917
80. SOLD. FRITZ KNIEP t 2.83917
81. SOLD. ABRAHAM 6ROMMERT t 1916
82 UFFZ. ALBERT ACHTERBERG t 5.12.1916
83. SOLD. CHRIST BUCHMATIIN t 5.12.1917
84. SOLD. LUDWIG BORSTEIN t 5.12.1916
85. SOLD. ERNST IJAKOBI t 5.12.1916

RANDUL 5. R.EIHE

86. SOLD. HEIN. BITTERKUHN t 6.3.1918

SOLD. FRANZ HAMULING t 28.4.1918
UFFZ. FRIEDRICH RING t 12.4.1918
SOLD. LEONHARD HOGLANER t 27.4.1918
Sou). REINHARD BERGER t 2.5.1918

107
www.dacoromanica.ro
 87. SERGT. ROBERT FRITSCHE t 20.4.1917
68. SOLD. ANTON FIANCE t 1917
89. TELEGR. HANS NESTLE. t 21.10.1917
90. SOLD. EMIL ELFEBER t 1.11.1917
91. SOLD. PAUL RICHTER t 3.11.1917
92. SOLD. GREGOR HICKOS t 1917
93. SOLD. GUSTAV KATHE t 1917
94. SOLD. STEFAN GRAD t 1917
95. SOLD. REIN. SEDLATSCHEK t 30.1.1918
96. SOLD. OTTO GESCHINCK t 6.12.1916
97. SOLD. WENZEL BENCZ t 1916/18
98. SOLD. FRIEDRICH PROBST t 25.5.1918
SOLD. NICHIFOROW KORANI t 1918
99. MUSK. REINHOLD STEPHAN t 5.12.1916
PION. ROBERT VOIGT t 9.11.1918
SOLD. EMIL REICHARDT t 26.12.1917
100. SOLD. AUGUST APRORIUS t 12.12.1917
101. MUSK. ERICH KLUMP t 5.12.1916
SOLD. LEONARD KONICS t 18.3.1918
SOLD. POKOTILOV TIMOFEY t 1918
102. SOLD. EDUARD JESCHORNECK t 21.6.1918
103. GEFR. HEINRICH HANS t 5.12.1916
104. UNBEKANNT
105. GEFR. JOHANN BERTT t 5.12.1917
106. SOLD. GUSTAV KUBERSKI t 6.12.1916.
107. UFFZ. KARL GADE t 6.12.1916

PARCELA VL PARZELLE
RANDUL 1. REHM

1. FARR. FRIEDRICH HAKEMACK .t 4.8.1918

108
www.dacoromanica.ro
 LDSTM. JAKOB HUGH t 4.8.1918
FAIllt. ALBERT IEBERT t 6.8.1918
PION. GERHARD WEGENER t 19.8.1918
LDSTM. HEINRICH RAUCH t 20.8.1918
2. FAHR. MAX SCHOTT t 28.12.1918
3. SOLD. GEORG BRUCKNER t 21.2.1917
4. SOLD. ARTHUR VULKMIROVIC t 21.2.1917
5. SCHTZ. ARTHUR TAUNE t 23.2.1917
6. SOLD. JOSEF SCHMIDT t 21.2.1917
7. SoLD.FRANZ JILEK t 20.2.1917
8. SOLD. SEBASTYAN AMBER t 18.2.1917
9. JAR. DENISHEI AUBE t 19.2.1917
10. SOLD. HERMANN BECKER t 19.2.1917
SOLD. KARL BROSSE t 4.4.1917
SOLD. ERNST FR.EIER t 13.4.1917
11. UFFZ. OTTO WALECH t 17.2.1917
12. UFFZ. WILHELM STAGER. t 7.4.1917
SOLD. RUDOLF RICHTER t 19.4.1917
SANL OTTO SATTLER t 5.4.1917
13. SOLD. HEINRICH FREHE t 15.4.1917
14. SOLD. ALBAN SCHMIDT t 11.4.1917
SoLDALBIN KLIPPSTEIN t 4.6.1917
15. SOLD. KARL SCHMIDT t 22.3.1917
16. SOLD. BARUCH WASITZ t 22.3.1917
17. SANL WILIAM IIILDEBRANDt 20.3.1917.
18. SOLD. JOSEF STAHSWENDER t 1.9.1917
19. SOLD. EMANUEL IRUNZEL t 1.9.1917
20. SOLD. WILLI NEWER t 1.9.1917
21. SOLD. GEORG PLISCH t 9.4.1917
22. SOLD. PAUL BIALEK t 9.4.1917
23. SOLD. NIKOLAUS LAURES t 2.4.1917
24. SOLD. AUGUST STOCKLUN t 1918

109
www.dacoromanica.ro
 SOLD.wALD. GUDERIAN t 1918
SOLD. AUGUST RENTER t 1918
SOLD. EMIL GROSCHWITZ t 1918
SOLD. FERDINAND WALCJI t 1918

RANDUL 2. RE1HE

25. PARR. HERMANN CONSTANTIN t 22.8.1918

FAHR. NICOLAUS CONSTANTIN t 22.8.1918
LDSTM. OTTO MERKISCH t 26.8.1918
LDSTM. JOSEF SCHUDT t 26.8.1918
LDSTM. HERMANN MOLLER t 2.9.1918
26. KAN. JOHANNES B0G0WSCHI t 14.1.1919
27. SOLD. PAUL VALLRATH t 8.8.1917
28. SOLD. OTTO PFITZMANN t 28.7.1917
29. SOLD. ROBERT 1LAUBETZ t 16.7.1917
30. SOLD. ARTHUR STRANICK t 16.7.1917
31. SOLD. WILLI LEIB t 25.8.1917
32. GEFII. AX LUKELT t 4.9.1917
33. SOLD. HERMANN BECKER t 2.4.1917
34. SOLD. JOHANN (iASTORECK t 2.4.1917
35. SOLD. EMMERICH NAGY t 2.4.1917
UFFZ. RICHARD REICHERT t 16.4.1917
LDSTM. JOSEF LACHNER t 5.4.1917
36. SOLD. HEINRICH MECKBACH t 20.4.1917
37. SOLD. JAK HADRINGER t 20.4.1918
SOLD. W. HEINRICH SCHELMANN t 26.4.1917
SOLD. GR. HILIN6ER t 26.4.1917
38. SOLD. FRANZ LIJSTIG t 26.4.1917
39. SOLD. EDUARD KRESS t 8.7.1917
SOLD. FRIEDRICH NIETGE t 1917
40. SOLD. JOHANN SIRTEL t 22.7.1917

110
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 41. SOLD. II. SCHUMACHER t 19.7.1917
42. SOLD. STEFAN KENDERSI t 1917
43. SOLD. WILHELM TWESTEN t 10.7.1917
44. SOLD. PAUL STRISSMASSER t 28.8.1917
45. SOLD. OSWALD KEIL t 11.7.1917
46. SOLD. ALEXEI BUCHNITZ t 27.8.1917
47. SOLD. JOSEF KRENN t 27.8.1917
48. SOLD. JOHANN FUCHS t 1918
SOLD. JAKOB MARCINIK t 1918
SOLD. ERNST KURSCHNER t 1918
SOLD. JOHANN HORNER t 1918
SOLD. WILHELM KONECKE t 1918

RANDUL 3. REIIIE

49. LDSTM. AUGUST TRUCKENBIRDT t 2.9.1918

LDSTM. GEORG STEINMETZ t 3.9.1918
LDSTM. THEODOR ROTZLER t 24.9.1918
SOLD. MATHIAS REUTHER t 29.9.1918
GE ft. JULIUS OPPE t 26.9.1918
50. LDSTM. WILHELM ROBERT t 21.12.1918
51. LDSTM. GUST. SCHARFENRATH -1. 4.7.1918
52. SOLD. JOSEF SZELEZNIK t 1.7.1918
53. GEFR. FRIED. WESTERMANN t 1.7.1918
54. SOLD. LEY POHLMANN t 22.7.1917
55. UFFZ. MAX MEYER t 13.7.1917
56. SOLD. ADOLF FABRICIUS t 16.7.1917
57. SoLD. KARL MUCKE t 15.7.1917
58. SOLD. ST. KORPUT JAKOB t 1917
59. UFFZ. KURT JOHN t 25.6.1918
60. SOLD. HEINRICH KUDLER t 1918

113
www.dacoromanica.ro
 61. SOLD. FRANZ SEDLAK t 1918
62. GEFR. ALBERT JETZKUS t 15.7.1917
63. SOLD. OTTO THURMANN t 29.4.1917
64. SOLD. MICHAEL FOLI t 1917
65. SOLD. JOSEF KATZ t 1917
66. GEFR. FRANZ IIARDSEK t 1917
67. GEFR. KARL KOVIF t 1917
68. SOLD. GEORG LOWE t 1917
69. MED. Ass. ALFRED FISCHER t 20.3.1917
70, SOLD. STAN SOPERK t 1917
71. LDSTM. ALEXANDER MIMING t 7.7.1918
72. GEFR. KARL BUTZER t 20.7.1917
73. SOLD. PAUL IOLISCH t 6.4.1917
74. SOLD. JOSEF ECKERT t 1917
75. SOLD. ALBERT PUTZBACH t 1917
76. TELEGR. ALFRED ALMER t 5.7.1917
77. UFFZ. JULIUS KEIL t 28.3.1917
78. SOLD. GATTL NEUMANN t 1917
79. SoLD.AFEMOLI POPOV t 1917
80. SOLD. ALOIS WENIKO t 1917
81. GEFR. OTTO KOPPE t 1.9.1917
82. SOLD. EUG ,ANG t 25.8.1917
JUNG
83. UFFZ. FRANZ LIESICKE t 29.8.1917
84. SOLD. FRIEDRICH AYER t 1917
85. GEFR. MAX BECKERT t 10.6.1917
86. GEFR. ERNST HAUNEL t 20.6.1917
87. MUSK. FRITZ BUR.MEISTER t 1917
88. SOLD. HERMANN NATELE t 1918
SOLD. WILHELM HELLER t 1918
LDSTM. GUSTAV WERNER t 22.10.1918
SOLD. JAKOB HENK t 1918
SOLD. GUSTAV PAPENBUREi t 1918

114
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 4. REIHE

89. SOLD. OTTO KUMMER t 2.10.1918

LDSTM. EWALD MINE t 7.10.1918
PION. KARL BENDER t 8.10.1918
GEFR. HERMANN MOACKS t 8.10.1918
SOLD. VALENTIN HERSCHAFT t 8.10.1918
90. SOLD. ANTON STANCOVI t 1917
91. SOLD. COSTIC PROKS t 1917
92. SOLD. BoG. CIEMELEWSCE t 28.6.1917
93. SOLD. HERZE DENFEL t 1917
94. SOLD. FRANZ REPNIK t 1917
95. SOLD. GEVALD BUSCHREITER t 1917
96. SoLD.HEINRICH JARETZKI t 29.6.19172
97. ULAN. PAUL KONAPPEL t 4.12.1916
98. SOLD. WALTER BERCKICHT t 6.12.1916
99. SoLD.HEINRICH SOLZE t 1.11.191.8
100. JAG. EWALD BIRKNER t 7.12.1917
101. SOLD.ANDREI KANDRA t 1917
102. SOLD. FERD. DURRSCHNOBEL t 8.3.1918
103. SOLD. JOSEF DERBZ t 15.3.1918
1.04. GEFR. YIK. HEITMANN t 10.6.1918
UFFZ. HANS STOREST t 5.12.1916
105. MUSK. FR. GORNIKIEVICZ t 7.2.1916
106. Sou/GUSTAV ULFKEIN t 9.3.1918
107. SOLD. JOHANN ROTH t 1917
108. SOLD. STAN TAMMAS t 1917
109. SOLD. GEORG MAA t 1917
110. SOLD.WILHELM WALTER t 1.4.191.7
111. SOLD. JOSEF JAN t 1917
112. SOLD. JOHANN LUNHOFER t 191.7
113. GEFR. FRIED. WOLOZCEK t 20.10.1918

www.dacoromanica.ro
115
114. SCHTZ. FRANZ BRUMBAR. t 30.11.1916
115. SOLD. JOHANN NUSENBLATT t 1916
116. RES. WILHELM BORGMANN t 30.11.1916
117. LDSTM. HERMANN BOLZE t 30.11.1916
118. OB. JAG.ADOLF BIELFELD t 30.11.1916
119. LDSTM. OTTO HAMIETH t 16.12.1916
120. SOLD. ROOL LINGER t 1916
121. LDSTM. PAUL THIELE t4.12.1916
122. LDSTM. FRIEDRICH ARICH t 1.12.1916
123. SOLD. MIHAI SETCHER t 1916
124. SOLD. GUSTAV VIEHWEK t 1916
125. UFFZ. FRIEDRICH SIMON t 28.6.1917
126. GEFR. SIEGFRID ABRAHAM t 1916
SOLD. PAUL SKODA t 1916
127. PION. GASPAR THEIM t 13.7.1916
PION. WILHELM SCHLITZ t 13.7.1918
PARR. FELIX LUDWIG t 14.7.1918
SOLD. FRANZ OPIELKA t 15.7.1918
GEFR. ADOLF PIELSTICK.ER t 23.7.1918

PARCELA 1t1L PARZELLE

RANDUL 1. ROHE

1. ADOLF KETTLER
JOHANN KRIZ
WALTER RECONDT
CHRISTIAN WESPASIAN
WILHELM PO66ENDORF
2. SOLD. LEONHARD GUNDEL t 12.4.1917
3. SERGI% LEON. BUCHMANN t 21.10.1917
4. (IEFR. FRIEDRICH KUHN t 22.10.1917

116
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 5. SOLD. JOHANN 6REINDL t 23.10.1917
6. KAPT. XERVIN KRISTEN t 21.6.1918
7. SOLD. 'WILHELM QUANDT t 24.10.1917
8. SERGT. DIETRICH GERKEN t 3.2.1918
9. SOLD. GUSTAV' KRAGER t 5.2.1918
10. UNBEKANNT
11. SOLD. FRIEDRICH KALUSCHE t 1917
SOLD. WILHELM PAGELS t 14.3.1917
SOLD. JOSEF HAUSLER t 1917
12. SOLD. RICH. R.OSENMANN t 7.5.1918
SOLD. FRANZ VOGEL t 7.5.1918
13. SOLD. KARL DIEH t 1918
14. KARL HANDLER t 12.1.1918
SOLD. HERMANN FENDT t 22.2.1918
SOLD. ERNST JEST RAM t 4.6.1918
15. AUGUST NIEDANOWSK t 7.12.1916
16. MAX MAFTON t 7.12.1916
17. UNBEKANNT
18. UNBEKANNT
19. SOLD. PHILIPP PLATT t 6.12.1916
20. SOLD. KARL SIRLIN t 6.12.1916
21. SOLD., UGUST DOTTERER t 1917

RANDUL 2. RELHE

22. BERNHARD POHL

EDUARD SCHUMANN
FRIEDRICH ROILA
JOHANN BUCUMA
FRANZ HANGAR
23. SOLD. WILLY SAMANN t 5.4.1917

119
www.dacoromanica.ro
 24. SOLD. ANTON MORAYEK t 1917
25. UFFZ. A. VOLLKMANN t 29.10.1917
26. SOLD. KARL KAISER 1' 28.10.1917
27, SOLD. G. i v UNSCUHEIM t 21.10,1917
28. GEFR. JOSEF CHRISTOF t 21.10.1917
29. SOLD. RICHARD ANTHOR t 8.2.1918
30. SOLD. KUNST TRANGER t 1918
31. SOLD. RICHARD KERN t 9.6.1918
32. SOLD. JUSTUS DIETER t 9.5.1918
33. SOLD. JOSEF NOSSOL t. 6.6.1918
KARL HEHRHOFF t 8.1.1917
SOLD. JOHANNES KRAME t 3.9.1917
34. SOLD. KARL POLACEK t 1917
SOLD. KARLA. JULIUS t1917
35. SOLD. V'ENGEL RIBAL t1917
36. SOLD. KARL JAGER t 7.4.1917
SOLD. RUPERT HAUSLER t 25.2.1918
SOLD. GEORG SAUMW'EBER t 26.2.1918
37. SOLD. GEORG DROCKNER t 1918
38. SOLD. FRIEDRICH RING t 1918
39. SOLD. ERNST HERZOG t 11.4.1918
40. SOLD. FRITZ QUAST t 11.4.1918
41. GEFR. PAUL PUTZKE t 11.4.1918
42. SOLD. EMIL LINZHAUER t 1918
43, UFFZ. LUDWIG SCHOMBER. t 12.4.1918
SOLD. OTTO PONTELAJAR t 1918

RANDUL 3. REIHE

44. RODZE PORCIO

HERMANN KOHLER

www.dacoromanica.ro
120
 GEORG HAIDRICH
JULIUS LOIBL
\/ INCENZ GALL
45. SOLD. MAX v`, IL t 3.11.1917
46. GEFR. KARL SCHOWE t 16.1.1918
47. SOLD. KONRAD RAMM t 27.5.1918
48. SOLD. JOSEF GUT t 27.5.1918
49. GEFR. ALB EBELIN t 4.11.1917
50. SOLD. PAUL TOMASCHEK t 1918
51. SOLD. PETER BECKER t 7.11.1917
52. SOLD. ANDREAS RUDOLPH t 6.12.1918
53. Sow. AUGUST DEDOW t 6.11.1917
54. SoLD.FRANZ KORBEL t 1918
55. SOLD. EMIL KOSALLEWITSCH t 1918
56. SoLD.JOSEF REINDA t 1918
57. SOLD. S. KURKIEWICZ t 5.2.1918
58. SOLD. JOHANN ORBANIK t 1918
59. SOLD. ADOLF. DORMANN t 5.2.1918
60. SOLD. STANISLAUS BACZYK t 21.11.1917
61. SOLD. JOSEF PELF t 1918
62. SOLD. FRIDRICH REIMER t 1918
63. SOLD. VASILE CIOMA t 1918
64. SOLD. FRIDOLIN SCHMIDT t 27.12.1918
65. SOLD. WILHELM HORSKA t 6.12.1916
66.GEFR. FRITZ SCHAkNBECK t 10.12.1916
67. SOLD. ALBERT HANSEN t 6.12.1916
68. SOLD. MICHAEL CYPRIN t 1918
69. SOLD. EMIL ULRICH t 6.12.1916
70, SOLD. ANDREAS ROTOR t 1918
71. SOLD. HEINRICH STRAUBEL t 6.12.1916
72, SOLD. WENZEL STANIKOWSKI t 8.1.1918
73. ERs. RRE5. FRANZ ZOMBECK t 6.12.1916

121
www.dacoromanica.ro
 74. SOLD. STEFAN TIRKE t 1918
75. SOLD. OTTO KLOTOBUCHER t 1918
76. SOLD. FRIEDRICH KUKLA t 1918
77, SOLD. FRITZ KRAKER t 6.12.1916
78. UNBEKAIINT
79. UFFZ. WILHELM MEYER t 6.12.1916
80. SOLD. JOHANN 'MOMPER t 1.6.1918
81. MUSK. KARL MANELL t 6.12.1916

RANDUL 4. REIHE

8a FRANZ KR.EI
JACOB WOHLEIB
FRANZ HILBERT
FRANZ FILIPOWIEZ
JOHANN SCHA FFER
83. SOLD. JOHANN SCHUSTER. t 7.1.1918
84. SOLD. PETER OPRAM t 1918
85. ULAN KARL ART SCHREIER t 4.8.1918
86.11fEwd. GUSTAV STULPER t 8.8.1918
87. MUSK. EDUAR.D ZAWINSKI t 22.7.1918
88. INF. JOHANN HIRTH t 1918
89. SOLD. JOSEF HANN t 22.7.1918
90. LDSTM. MICHAEL GROSS t 20.7.1918
91. SOLD. ALEXANDER RAICH t 1918
92. INF. KARL LUKAS t 1918
93. SOLD. JAKOB KALSCH t 1918
94. SOLD. FRITZ HACK EMAK t 1918
95. JAG. WILLY SCHOLLAU t 29.7.1918
96. LDSTM. ERNST HEINE t 18.7.1918
97. SOLD. JUL. HADES t 1918

122
www.dacoromanica.ro
 98. WEURM. JOHANN FLEMER t 7.8.1918
99. GEFR. FRITZ HERBST t 16.7.1918
100. PION. EMIL ELBERT t 25.7.1918
101. SOLD. SIMON BULGYA t 1918
102. GEFR. KARL GUNTHER t 24.7.1918
103. GEFR. NICK. HAGEMANN t 22.7.1918
104. SOLD. HUGO SCHMIDT t 26.11.1917
105. SOLD. JOHANN THOLIN t 23.11.1918
106. SOLD. CLEMENZ FROTZHEIM t 6.3.1918
107. SOLD. WENZEL RADIER t 1918
108. SOLD. NICOLAUS NANDRU 1- 1918
109. SOLD. IVAN OCZOVANU t 1918
110. KAN. KARL THIEL t 8.7.1918
111. GEFR. AUGUST SANDER t 16.7.1918
112. SOLD. AUGUST ANDRISKE t 16.7.1918
113. SOLD. EMANUEL PISTECK t 1918
114. SOLD. ADOLF GUTFREUND t 1918
115. Mum FRIED. SCHIMANSKI 1- 3.12.1916
116. SOLD. v ALTER STAHLBERG t 20.4.1917
117. SOLD. THEODOR GRIEBEL t 23.4,1917
118. SERGT. v'' ALTER HECK t 17.4.1917
119. SOLD. KARL THIELMANN t 5.4.1917

PARCELA VIII. PARZELLE

RANDUL 1. REIHE

1. ROBERT FREIGANG
HEINRICH K LUSSMEVER
AUGUST ANSORGE
JOSEF ISLINGER
JONAS BART

123
www.dacoromanica.ro
 2. ERNST DEHLER
WILHELM SEXAUER
ALB LUER
HERMANN VAERKEN
ALFRED WENDEL
3. HINRICH /' ACKER
JOHANN WELEN
JOHANN GLOSS
PAUL SPLINTER.
JOSEF GOTZINGER
4. ANTON BALER
HANS JESKE
JOSEF B M
HUGO NERGENS
5. MICHAEL HOBSCHMANN
PAUL KRUGER
PIANOS HULA
JOHANN STANN
ALBERT SCHUBERT
MICHAEL SCHNEIDER
6. ROBERT WEISS
FRANZ SASNY
WILHELM BELINSKI
GEORG BAURLE
JOSEF ORTA
7. AUGUST KLUGE
IL PERLEBEREi
ROKE DEZET
SIEGFRIED HERMANN
NEMES ANDOUS
8. 'LITER KRAWIETZ
HEINRICH SCHUEDMANN

124
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 AUG. HOLLFONBACH
RICHARD RENZEL
H. WALDMANN
9. WILHELM KROMBACH
FRITZ v AGENFOHRER.
HEINRICH DECKMANN
FRANZ ISENBERG
10. ALOIS LAMPE
FRANZ HURELK A
JOHANN TESAR
KARL LATSCHBOKER
YERMO MAROID
it GERHARD CEOLATZER
PETER FRIEDEL
WILHELM WIRT
GOTTLIEB NEUMANN
LUDWIG CRUMP
12, FRITZ GLEWITZ
RAMI ABDIA
WILHELM DELL
JOHANN LARMHOF
UDO LIFFERT
13. RICHARD WAGNER
CRISTIAN KUHN
WLAD PEGIAN
ALD LOUMANN
EMIL HESS
14. POSSEWEMAG
KARL GERHARDT
JONAS DESZA
HARSA q ENZEL
ERICH LUTGEHARM

127
www.dacoromanica.ro
 15. ANDREAS JAKACZ
LEO HIR.SCHFELD
EMIL KALLWEIT
ERICH TOPI ER
LUDWIG SCHULER
16. BRUNO LANG
JOHANN NISTOR
JOSEF JITTER
ADAM KREIS
BERNHARD WEINHEMER
17. STEFAN HUTR
FRANZ K ADLER
JOSEF FRANK
YASIL USING
JOSEF FONSEK
18. MICHAEL EDER
HEINRICH POISCHE
EMIL HUFER
PAUL TURNAS
SEIB NURONIMUS
19. GEORG BOHRMANN
JOHANN ZE6AUS
ALOIS WEIGEL
PAUL WILDE
JOHANN EIFFL
20. BIECHELE, LT.
SCHMIDT, LT.
21. PAUL DORNER
22. HEINRICH FERDINAND
PAUL FROWEIN
YENZEL GOTSCH

128
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 2. REIHE

23. HEINRICH TROTTER

24. LEONARD GUHREH
LT. KARL ROEPPEL t 7.8.1917
25, SOLD. WALTER CONRAD t 5.8.1917
26. SOLD. STEFANIA SOIKA t 1917
27. SOLD. MICHAEL HOKORIN t 1917
28. SOLD. NICOLAJS SALEM
29. SOLD. BRUNO LANGEWALDT t 26.10.1916
30. GEFR. MAX WOLFF t 18.10.1916
31. GEFR. ERB KASPAR t 19.2.1917
32. MUSK. LEOPOLD MUIK t 21.10.1916
33. MUSK. GUSTAV PATZINIK t 12.10.1916
34. FRANZ DROBNY
35. MUSK. OTTO KOMPE t 1916
36. MUSK. MAX ZIMELKA
37. MUSK. EWEN KIM t 5.10.1916
38. LDSTM. PAUL KIUEG t 2.10.1916
39. SOLD. ALBRECHT EI3NER t 7.10.1916
40. SOLD. FRIEDRICH PAWL t 1917
41. ARZT DR. BRUNO KOLWEITH t 18.8.1917
42. Sow. VASIL ZAWADYUK t 26.8.1917
43. LT. LAWOCZEK

RANDUL 3. REIHE

44. SOLD. FERDINAND ,PELT t 1917

45. SOLD. ARTHUR SCHIDING t 1917
46. SANS. EMIL ROLLECKE t 30.3.1917
47. Sow. FRITZ ALM t 3.9.1917

129
www.dacoromanica.ro
 48. SOLD. GEORG SCHUSTER t 24.3.1917
49. UFFZ. ARNO GERS t 16.3.1917
50. GEFR. BRUNOS HOLLANDER t 3.3.1917
51. DRAG. ERICH EMMACHER t 11.12.1916
52. SCHTZ. THODOR Boas t 3.12.1916
53. MUSK. LUDWIG LEDOGAR t 2.12.1916
54. SOLD. JOSEF BINDER t 1916
55. JAG.OTTO MULLER t 30.11.1916
56. SOLD. JOHANN BECK t 1916
57. Sow. MARTIN TIEWE t 2.12.1916
58. SOLD. NIKOLAUS GRUSMANN t 1916
59. JAG. GUSTAV PAULSEN t 30.11.1916
60. SOLD. HEINRICH TIMM t 7.4.1917
61. SOLD. MATHIAS WEYRER t 7.4.1917
62. SANL ARMIN SCHALLINIG t 8.4.1917

RANDUL 4. REIHE

63. SOLD. ADOLF BOR.ANDAT t 10.4.1917

64. SOLD. JOSEF ROCZ t 1917
65. SOLD. VALENTIN SCHEINER t 1917
66. SOLD. FRIEDRICH BERGMANN t 1917
67, UFFZ. JOSEF SCHMITZ t 17.3.1917
68. LDSTM. WILHELM KLIETZ t 28.2.1917
69. UFZ. ARTHUR HERMANN t 4.12.1916
70. JAG. BENNO SPIE6ELSBURGER t 4.12.1916
71. WEHRM. ERICH BRUMME t 2.12.1916
72. SOLD. JOSEF KAROL t 1916
73. Oli. JAG. KARL R.AUTEMBERG t 2.11.1916
74. WEHRM. FRANZ BETTSACK t 3.12.1916
75. GEFR. KARL BRAUMLING t 4.12.1916

130
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
76. WEIIRM. KARL I3LANSCHE t 2.12.1916
77. JAG. ALFRED GENRES t 2.12.1916
78. SOLD. ERNST ROSNIK t 1916
79. UFFZ. HERMANN GRUBER t 10.4.1917
80. UNBEKANNT
81. UNBEKANNT
82. LT. OTTO VOLLMER

RANDUL 5. REIHE

83. SOLD. FRIDRICH MEINEKING t 2.6.1918

84. SAN!. GUSTAV TROST t 9.4.1917
85. SOLD. FRANZ ECKHARDT t 30.3.1917
86. SOLD. LEO STOCK t 4.9.1917
87. SOLD. CONSTANTIN PLOSIK t 24.3.1917
88; SOLD. JOSEF KELLMER t 20.3.1917
89. GEFR. FRIEDRICH MAYER t 30.8.1916
90. LDSTM. PAUL WOLF t 3.12.1916
91. ERS. RES. FRIEDRICH GRIN t 5.12.1916
92. SOLD. FRIEDRICH UMNICK t 1916
93. VzFW. MICHAEL JURIS t 2.12.1916
94. JAG. GOTTFRIED PINZL t 3.12.1916
95. SOLD. JOHANN NOWAKOWIC t 1916
96. GEFR. KARL BORAUF t 4.12.1916
97, UFFZ. ADOLF HESSE t 2.12.1916
98. SOLD. SCHWETEL HOLLAR t 1916
99. UFFZ. PAUL LIEBIG t 1.12.1916
100. SOLD. GEORG ZEISNER t 9.4.1917
101. SOLD. JAKOB WALPERTH t 22.4.1917

133
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 6. REIHE

102. ALFRED FISCHER

103. MORITZ iERNOK
SOLD. FRIEDRICH IIOHN t 10.4.1917
104. SOLD. JOSEF HOUSSEN t 30.3.1917
105. SOLD. PETER HERMANN t 1917
106. SOLD. PETER KUFFNER t 25.5.1918
107. SOLD. JOHANN SCHINDLER t 30.3.1917
108. SOLD. OTTO KOPKA t 1917
109. MUSK. ALFRED NICSDOR t 2.12.1916
110. UFFZ. AUGUST HUSSEMANN t 3.12.1916
111. GEFR. FRIEDRICH FABRITZ t 3.12.1916
112. VzFW. ALFRED GURSCH t 3.12.1916
113. SOLD. ARTHUR KOHNESTYAN t 1916
114. O6EFR.VON DER LINDEN t 6.12.1916
115. INF. 6EORG REBER t 10.12.1916
116. INF. SEBASTIAN MAHLER t 14.12.1916
117. SANI. MIRA PERONOVICS t 1916
118. SOLD. ERNST HORING t 1916
119. GEFR. AUGUST DURING t 7.5.1917
120. LDSTM. V. TOMASZEWITSCH t 29.6.1917
121. LDSTM. ALBERT WERING t 30.6.1917
122. MILLORAD WITKOWITZ
OTTO REMERTZ

PARCELA IX. PARZELLE

RANDUL 1. REHIE

1. CYRILL DELLAI
ANTON TRINKA

134
www.dacoromanica.ro
VINZENT GLABASMIA
ERICH LUTTGEHARM
JOHANN BUSCHNER
2. CYRIL LUPAK
STEFO LEDINSKI
HEINRICH BLOMER
JOHANN MARKOW
JOSEF BONISCH
3. OTTO KREIL
IGNATZ LORENZ
MICH. WINNCE
JOHANN LEBOK
ANTON SZUNKA
4. ARTUR GEISSLER
JAKOB KROPH
WILHELM JANIK
JOSEF OCH
JOSEF LAMOSZIK
5. GUSTAV WERNER
GUSTAV WEBER
HEINRICH MOSER
PAUL BUCHHOLZ
JOHANN NOVAK
6. LUDWIG SALZMANN
CHRISTINE SCHURZ
MARTIN ABSMEIER
ADOLF BERGER
KARL PRIZES
7, HEINRICH BECKER
LUDWIG PRAUTH
KARL HOFMANN
OTTO LANED

135
www.dacoromanica.ro
 OTTO KAFNER
8. GEORG GRIEGER
JOSEF SZOCS
MARTIN MUTZEL
RICHARD KIEHM
LUDWIG MEIER
9. GUSTAV RODER
ALFONS SIGWARD
PETER OTTO
HERBERT JAINDE
EMANUEL KONHAUT
10. WILHELM SCHUMACHER
LEONARD PELIKAN
ANDREAS KALINA
LUDWIG SCHNEIDER
HUBERT BUNIN
11. METZOLD LEZAK
DOBRIENG ILLES
WILHELM RICHTER
FRANZ BERG
12. LUDWIG KRANIK
WILLY WOLLMERSCHEID
GEORG STATZ
GUSTAV WERNER
COSTA MARKOYIC
PHILIP BACH
13. PISO WOTZKI
14. YLAD ZDROJEWSKI
MICHAEL BECKER
FRIEDRICH HILLIER
OTTO MULLER
SEBASTIAN SC*IWEIGER

136
www.dacoromanica.ro
 15. LASLO KOVACS
MATHAUS RASCU
KARL MEKUTA
JAKOB IIOHENMANN
LAZAR MOLTZ
16. LT. FORTH
LT. ULBRICHT LT,
17. JOSEF SIMON
LARKADI GYULA
JOHANN (EiRUNFELDER
M. FRANZ
WALTER STEIDINGER
18. ALBERT 6RONMEIER
FLORIAN BABEL
WILHELM DERKSEN
MARTIN WEISS
WENDEL MIKULIK
19. MAX NEUMANN
LORENZ STEINER
20, LT. KOHLER
STELU BODEM
21. LDSTM. LUDWIG BAYER t 6.7.1918
SOLD. DANIEL THORNIJ t 27.7.1917
LDSTM. STANISLAV VOISECK t 28.7.1917
PION. BERTHOLD HESS t 4.8.1917
SOLD. FRIEDRICH REINNER t 11.9.1917

RANDUL 2, REIHE

22. LUKAS STAKLENAK

ANTON WEBER

137
www.dacoromanica.ro
 OTTO WUNRAM
BARTIG CARCZYCA
FRITZ WERNEKES
HERMAN GRIFBERL
23. UFFZ. ERICH DIENER t 17.7.1918
24. SOLD. FRANZ BERAN t 1918
25. SOLD. EMANUEL CHRIST t 1918
26. SOLD. AUGUST HERMES t 19.4.1918
27. SOLD. PAUL EHRKE t 19.4.1918
28. SOLD. MICHAEL MIHALEWICZ t 19.4.1918
29. SOLD. GEORG SCHINKE t 1918
30. SOLD. DR. JOSEF NOVOTNY t 1918
31. FAIIR. OTTO HENTSCHEL t 7.11.1918
32. GEFR. HEINRICH ALTDORF
33. GEFR. LUDWIG DIERCKS t 15.4.1918
34. SOLD. GUSTAV FISCHER t 1916
35. SOLD. KARL GEUPEL t 17.4.1918
36. SOLD. OTTO ROUTE t 18.4.1918
37. SOLD. HEINRICH KRAMER t 16.11.1917
38. SOLD. ADOLF JINDRAK t 1917

R.ANDUL 3. REIHE

39. SOLD. ALOIS v`i ENZEL t 1917

SOLD. XAVEL HERMANN t 26.11.1917
40. SOLD. NAPALK EFIN t 1917
41. SOLD. WALTER GRAFF t 27.11.1917
SOLD. GOJ PETRUSIO t 1917
SOLD. JOSEF CEBWKA t 21.10.1917
42. SOLD. VALENTIN SCHLENTER t 22.2.1917
GEFR. GEORG SCHMIDT t 27.11.1917

138
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 43. JAG. RICHARD 6LOMP t 3.12.1916
44. MUSK. JOHAN MOTJKA t 3.12.1916
SOLD. LEONARD VEST t 10.2.1918
45. SOLD. JOHANN RIEDER t 1918
GEFR. ALBERT FRIEDHEIM t 10.12.1918
46. 6EFR. KURT GROSSE t 17.2.1918
47. SOLD. PAUL SCHOLZ t 12.2.1918
SOLD. JAKOB KRAFT t 1918
SOLD. FRANZ SCHWABE t 14.5.1918
48. SOLD. FRANZ BRADAL t 1918
UFFZ. RICH.-ERNST LMISE t 13.5.1918
49. SOLD. JOHANN GRAF t 17.5.1918
50. PION. -HEINRICH KLEESMANN t 13.5.1918
SOLD. JOHANN INSAM t 1918
SOLD. JOHANN SCHREI t 1918
51. SOLD. ERICH WICHMANN t 21.6.1918
52, SOLD. JOHN HOFFURTHNER t 1918
53. UNBEKANNT
54. SOLD. WILHELM WITTMANN t 3.12.1916

RANDUL 4. REIHE

55, UNBEKANNT
56. RUDOLF HEDTKE
ALFRED SCHILLER
57. SOLD. LEO MATUSIMKA t 1917
SOLD. ix piffle SEEFELDER t 2.2.1917
58. fiEFR.. KARL STULL t 2.12,1917
59. SOLD. FRIEDRICH BALMANN t 2.12,1917
6EFR. ROBERT NEUMANN t 4.12.1917
Um. JAKOB CLASSEN t 4,12.1917

141
www.dacoromanica.ro
 60. SOLD. KARL KUKNY t 1917
SOLD. JAKOB BENZ t 1917
61. SOLD. JOHANN HANDLER t 1917
62. SOLD. PHILIP LEBERT t 11.2.1918
63. GEFR. WILHELM SCHIMKE t 1918
SOLD. WILHELM AHRENS t 11.2.1918
64. Music ARTHUR KILIAN t 5.12.1916
65. JAG. BERNHARD DANIELS t 3.12.1916
SOLD. AND P. HORVATH t 1916
SOLD. JOHANN WEINAND t 1916
66. SOLD. OTTO SAKAUTZKI t 3.5.1918
67. SOLD. MICHAEL MAJOR t 1916
68. JAG. GUSTAV JEROSCH t 3.12.1916
SOLD. JOHANN FLIERL t 5.5.1918
LDSTM. ROBERT BERG ER t 6.6.1917
69. SOLD. ERICH GLIWE t 4.5.1918
SOLD. ROBERT LAATZ t 3.5.1918
70. UFFz. ADOLF HOLZ t 6.12.1916
71. SOLD. STEFAN TIMKO t 1916
DRAG. HERMAN DAHLE t 6.11.1916
SOLD. KARL PROBST t 2.5.1918
72. SOLD. ERWIN KIRSTEN t 1918
HPTM. HEINRICH MULLER t 9.6.1918
73. SOLD. ROCHOS ROHNKE t 1918

PARCEL, X. PARZELLE
RANDUL 1. R.E1HE

1. SOLD. PAUL KONPE t 21.6.1917

2. SOLD. AUGUST HENKENHAFE t 19.6.1917
3. SOLD. NIKOLAUS ASPACH t 1.6.1917

142
www.dacoromanica.ro
 4. Sow. ROBERT STEIN t 19.5.1917
5. SOLD. MICHAEL FROMM t 12.5.1917

RANDUL 2. REIHE

6. UFFZ. RUDOLF GENEDZKY -t 17.6.1917

7. SOLD. SIMON MORITZ t 19.6.1917
8. SOLD. EUGEN PLASZYNSKY t 4.6.1917
9. Sow. STEFAN YORK t 1917
10. SOLD. JOSEF SCHLUPP t 13.5.1917

RANDUL 3. REHIE

11. LDSTM. ERNST HOHNEL t 3.12.1916

12. SOLD. JACK WOLLINICK t 18.6.1917
13. SOLD. JOHANN SCHULTZ t 4.6.1917
14, Sow. ALFRED BEHRENDT t 24.5.1917
15. SOLD. CHRISTIAN WRAGE t 1917

RANDUL 4. BELIE

16. SOLD. GROSL DEMOVICI t 1917

17. Sow. KURT PETZOLD t 15.6.1917
18. UNBEKANNT
19. SOLD. ANTON KUBAT t 1917
SOLD. HEINRICH GEYER t 25.5.1917
20. SOLD. PAUL WIEDUWILT t 16.5.1917

143
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 5. REIHE

21. LDSTM. CHRISTIAN TRINLER t 4.1.1919

22. SANIT. LAURA MARTIN t 12.6.1917
23. SOLD. NIKOLAUS MAIOR t 1917
24. SOLD. PAUL BECKER t 24.5.1917
25. SOLD. FRIEDRICH MERKER. t 1917

RANDUL 6. REIHE

26. SOLD. MATHIAS SZELS t 1917

27. SANIT. CARLA BUSCH t 1917
28. SOLD. KARL EIFINGER t 15.6.1917
29. SOLD. VIKTOR BAZIC t 1917
30. SOLD. PAUL NARMSUBERT t 1917

RANDUL 7, REmE

31. SOLD. GABRIEL PAPP t 1917

32. SOLD. CHRISTOP {3ERTULIES t 12.6.1917
33. TELEGR. FR. ELLEN t 6.6.1917
34. FARR. ''' AX HAGER t 1.1.1919
35. SANI. THEODOR STAHLMANN t 18.5.1917

RANDUL 8. REIHE

36. SOLD. GOTTFRIED MOLITZE t 24.6.1917

37. SOLD. KARL WIZEN t 3.6.1917
38. SOLD. HERMANN WINKLER t 12.6.1917

144
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 39. SOLD. HERMANN WILLE t 25.5.1917
40. SOLD. RUDOLF PRZYWARRA t 19.5.1917

RANDUL 9. REiHE

41. UFFZ. ERICH HOPPACH t 16.11.1917

42. KARL ABUSCH
SOLD. OSKAR BEERGER t 1917
43. SOLD. PAUL ARNDT t 29.11.1917
44. SOLD. LAYOS KUANT t 1917
45. LT. ERNST SCHULTZE t 20.12.1916

RANDUL 10. REIHE

46. SOLD. KARL 6ODAU t 21.1.1917

47. PION. BERTHOLD HESS t 4.8.1917
48. LDSTM. ROBERT BERGER t 6.6.1917
49. Sow. FERDINAND MACHER t 1917
50. DRAG. ALOIS KoNIG t 21.5.1917

RANDUL 11. REIHE

51. SOLD. OTTO GLIBNETZ t 1917

52. SOLD. JOSEF HAMBURGER t 8.5.1918
53. SOLD. MOISE KOPE t 1917

PARCELA XB. PARZELLE

RANDUL 1. REIHE

1. SOLD. STANIS. STRYKZINSKI t 28.7.1917

2. SOLD. THOMAS PUNSTI t 1917

147
www.dacoromanica.ro
 3. SOLD. JOSEF BARKEI t 1917
4. SOLD. MATHIAS JESZENSKI t 1917
5. UFFZ. BRUNO KAPPLER t 21.8.1917

RANDUL 2, REIHE

6. SOLD. WILHELM GRUNOY t 1917

7. SOLD. OTTO tJANEKE t 11.8.1917
8. SOLD. MATHIAS SIEVE t 2.8.1917
9. SOLD. MARIAN ARCZINA t 1917
10. SOLD. THEODOR LUZIUS t 21.8.1917

RANDUL 3. REIHE

11. SOLD. JAKOB PFEFFER t 5.8.1917

12. SOLD. KARL POHL t 12.8.1917
13. SOLD. JOHANN ZISTLER t 18.8.1917
14. SOLD. FRANZ KASPER t 22.9.1917

RANDUL 4. REIHE

15. UFFZ. MAXIMILIAN KOCH t 31.7.1917

16. SOLD. CHRISTIAN RUDELSTEIN t 4.3.1917
17. SOLD. JOSEF BETZ t 11,8,1917
18. SOLD. JOHANN SCHMIDT t 18,8,1917
19. UFFZ. FRANZ BUCHMANN t 7.4.1918

148
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 5. REIHE

20. SOLD. PAUL FREUDENTHAL t 30.7.1917

21. SOLD. JOSEF THEURER t 1917
22. SOLD. ADOLF WAGNER t 13.8.1917
23. GEM. ERNST PETERS t 18.8.1917
24. UFFZ.ERNST KRELLER t 27.8.1917

RANDUL 6. REIHE

25. UFFZ. ADOLF HERMANN t 30.7.1917

26. SOLD. JOHANN THONLER t 7.8.1917
27, SOLD. KARL HAAKE t 15.8.1917
28. SOLD. FRANZ KUSSAK t 1917
29. SOLD. PAUL TAIL t 1917

RANDUL 7. REIHE

30. SOLD. LEOPOLD KUCERA t 1917

31. GEFR. THEODOR MARKOWSKI t 6.8.1917
32. SOLD. GUSTAV JACKEL t 15.8.1917
33. SOLD. HERMANN FLAHMANN t 19.12.1917
34. Kg. CHW. FRIDA KOHN t 1917
SOLD. FERDINAND MIEN/41K t 1917

RANDUL 8. REIHE

35. UNBEKANNT
36. UNBEKANNT

149
www.dacoromanica.ro
 37. SOLD. HERMANN GRUNST t 14.8.1917
38. UFFZ. WILHELM KUSTER t 20.8.1917
39. SOLD. KARL KOPP t 1917

RANDUL 9. RE1HE

40. SOLD. JOSEF SCIIRAMEL t 1.8.1917

41. SOLD. HEINRICH POLITZ t 16.8.1917
42. (IEFR. FRANZ BELLER
43. UNBEKANNT
44. LDSTM. VALENTIN KALLBACH
45. SOLD. PAUL BURG.MEIER t 1917
46. SOLD. FRIDRICH IOLITZKY t 1917
47. SCHTZ. WILHELM KCMG

PARCELA A. PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. INF. KONRAD KAPSREITER

SCHTZ. ILBELM KORTEN t 29.11.1917
J.C. VALENTIN MULLER t 9.1.1916
LDSTM. FRIEDRICH PAPAJEWSKI t 1.12.1916
FAHR. JOSEFF PFEIFFER t 1.12.1916
2. OGEFR. KLEMENS MEYR. t 15.6.1941
3. UFFZ. OSWALD STOLZ t 17.6.1941
4. UFFZ. ARTUR KUHN t 17.6.1941
5. GEFR. FRANZ FIEDLER t 16.6.1941
6. HEINRICH SCHAIBZER t 13.6.1945
7. KARL FEILBACHER t 5.6.1941
8. HPTGEFR. WILHELM BREYER t 7.6.1941

150
www.dacoromanica.ro
 9. SOLD. KURT SCHWANKE t 8.6.1941
OGEFR. FRITZ BACKER t 25.8.1944
OFELDW. RUDOLF FLACK t 1.6.1941
10. UFFZ. HERMANN SAAM t 1.3.1941
11. GEFR. ALBERT SCHOLAR t 29.5.1941
12. OGEFR. HEINZ STOBBE t 4.6.1941
6REN. KARL ZACSZA t 21.5.1941
13. OGEFR. JOHANN BOHM t 16.3.1941
14. UNBEKANNT
15. GEFR. FRANZ MAY t 20.5.1941
16. SOLD. JOSEF WIRANT t 6.3.1941
17. FRANZ VEKHNIANN t 6.7.1941
18. UNBEKANNT
19. WM. KURT HAMANN t 6.7.1941
20. OSCHTZ. ADOLF ALEXEI t 31.7.1941
21. OSCHTZ. JOSEF HANKA t 2.8.1941
22. MARTIN LUSTER t 26.8.1944
23. UFFZ. WALTER STERLICH t 9.7.1941
24. GEFR. ERWIN itliv.GEL t 31.7.1941
25. UNBEKANNT
26. GEFR. ALEX. LEWANDOWSKI t 8.8.1941
27. UNBEKANNT
28. LDSTM. BRUNO HOLZMULLER t 30.11.1916
JAG. PETER LADASCH t 30.11.1916
SOLD. Nis MAAG t 30.11.1916
ULAN. JOSEF MIKULSKI t 30.11.1917
LDSTM. WILHELM NOLLE t 30.11.1916

RANDUL 2. RE1HE

29. GEFR. WILLI HARDT t 10.8.1941

151
www.dacoromanica.ro
 30. GEFR. FRIEDRICH FLIEHMANN t 10.8.1941
31. OSCHTZ. FRIEDRICH OETHJEN t 8.8.1941
32. SCHTZ. WILLI BAMBACH t 8.8.1941
33. OGEFR. KARL JANCZIK t 7.8.1941
34. UNBEKANNT
35. GEFR. ERWIN WIC+IERT t 17.7.1941
36. LT. BERNHARD BRAUN t 25.6.1941
37. UFFZ. PAUL FRANZ ANDRAE t 24.6.1941
38. UFFZ. HANS ECKHOFF t 9.7.1941
39. OGEFR. KARL SCHWARZ t 7.7.1941
40. 6EFR.KURT GROSS t 24.6.1941
41. ROBERT NOGLIK t 19.6.1941
42. UFFZ. WILHELM Hass t 9.7.1941
43. WILHELM LEHMACHEt t 10.7.1941
44. KRAFrF. ERWIN GRONDLER t 13.7.1941
45. ERICH SCHOTZE t 13.7.1941
46. OBFHR. EMIL BAUER t 14.7.1941
ANTON BASTEN t 14.7.1941
47. RTTWM. D. POL. P. STELLMACII t 14.7.1941
48. SCHTZ. HEINZ KRUDENER t 12.7.1941
49. 6EFR. HARRY KLOPP t 16.7.1941
50. OGEFR. CLEMENS AUF'MORDE t 15.7.1941
51. WALTER BRUS t 14.7.1941
52. GEFR. KARL FELDMANN t 9.6.1941
53. 6EFR. RICHARD LATER t 27.7.1941
54. UNBEKANNT

RANDUL 3. RE1HE

55. INF. NIKOLAUS KAISER t 3.12.1916

ERS. RES. OTTO KAISER t 3.12.1916

152
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 MUSK. FRANZ KUKEYDA
DRAG. BRUNO MULLER t 3.12.1916
SOLD. GUSTAV SCHIEKE t 3.12.1916
56. SCHTZ. EMIL SCHAFER t 24.7.1941
57. GEFR. JACOB DERSCH .t 25.7.1941
58. GEFR. FRIEDRICH SCLLUTOW t 21.7.1941
59. UNBEKANNT
60. GEFR. JOHANN HIMMLER t 19.7.1941
61. SAN. GEFR. MAX VICK t 25.9.1941
62. GEFR. FRITZ WINKENBACH t 19.7.1941
63. HELMUTH UTHMANN t 18.7.1941
64. UFFZ. KARL SCHMOLL t 18.7.1941
65. GEFR. WILHELM ROPER t 17.7.1941
66. ALBERT ARNOLD t 17.7.1941
GEFR. EMIL KETTIVIG t 15.7.1941
67. SCHTZ. ERICH RAFEL t 13.7.1941
68. OGEFR. JOSEF FEIGE t 11.7.1941
69. UFFZ. \/ ALTER NIRLICH t 9.7.1941
70. GEFR. FRANZ NEKHAM t 6.7.1941
71. GEFR. RICHARD LUDE t 4.7.1941
72. OSCHTZ. wi ILLY BARTEN t 1.8.1941
73. OGEFR. THEODOR KOTYRBA t 3.8.1941
74. OGEFR. FRANZ SELZNER t 6.8.1941
75. GEFR. JOSEF ROTH t 6.8.1941
76. OGEFR. HANS MODLER t 6.8.1941
77. SCHTZ. HERMANN REHDER t 5.8.1941
78. SCHTZ. ALFRED WILLFAHRT t 5.8.1941
79. OGEFR. JOHANN SCHMITT t 1.8.1941
80. OFELDW. HANS OTTO t 31.7.1941
81. UFFZ. ALFONS STACHETZKI t 10.8.1941

155
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 4. BELIE

82. Ihm. WALTER KEGEL t 19.1.1917

DRAG. KARL KIEBACK t 8.2.1917
MICHAEL MAKOVSKH t 28.1.1917
SOLD. AUGUST NYESSEN t 24.1.1917
SOLD. JAKOB PRIELLER t 23.1.1917
83. OGEFR. WALTER KATTAU t 16.5.1941
84. UFFZ. RICHARD LANCER. t 17.5.1941
SOLD. ERWIN WACHTER t 17.5.1941
85. OGEFR. PAUL WEN DT t 11.5.1941
86. OBLT. HANS VON MURKO t 4.5.1941
87. SCHTZ. FRIEDRICH BAYER t 18.4.1941
88. GEFR. FRIEDRICH HOPPENAU t 6.4.1941
89. LT. J. VON MANTEUFFEL t 1.4.1941
90. OGEFR. GEORG OLF t 30.3.1941
91. UFFZ. HEINZ MORGENSTERN t 23.3.1941
92. OFELDW. MATTHIAS MICHELS t 20.3.1941
93. GEFR. CLEMENS BACKERS t 14.3.1941
94. UFFZ. \/\ ALTER ZIMMERMANN t 9.3.1941
95. SAN. GEFR. JOHANNES BRAAMS t 23.4.1941
96. OSCLTZ. RUDOLF RYNGLER t 1.5.1941
97, BETRIEBSMSTR. K. 1/4/ \/ OHLFAHRT t 1.3.1941
98. OGEFR. JAKOB v`i ESTERMEIER t 2.3.1941
99. FELDW. JOHANN ANDRESEN t 29.7.1941
100. SCIITZ. JOHANNES HOLZ t 28.7.1941
LT. JOACHIM BOSS t 28.7.1941
101. GEFR. ANTON FISCHER t 29.7.1941
102. UNBEKANNT
103. OGEFR. HEINRICH LOPSCHEN t 29.7.1941
104. SCHTZ. FRITZ SEYER t 30.7.1941
105. SCI1TZ. MATTHIAS MULLER t 29.7.1941

156
www.dacoromanica.ro
106. UFFZ. AUGUST KOCKELKOItN t 25.5.1942
GEFR. FRANZ GREISINGER t 27.5.1942
107. GEFR. HERMANN MEYER t 23.7.1941
108. UNBEKANNT

RANDUL 5. RE1HE

109. KARL KIETZ t 2 &2.1917

ERNST KUNZIG t 28.2.1917
MICHAEL KUCK t 19.3.1917
GEORG MAGIAN t 17.3.1917
FRIEDRICH MASER t 13.3.1917
110. SCHTZ. HERBERT SCHEITT t 2.10.1941
111. OGEAR. HENDRIK POCH t 26.9.1941
112. ERWIN NIKOLASCHTZ t 27.9.1941
113. UNBEKANNT
114. OKAN. THEODOR PULS t 27.9.1941
115. GEFR. JOSEF KISSL t 25.9.1941
116. HANS GEIGER t 28.9.1941
117. GEFR. KARL CHRZONCZY t 24.9.1941
118. OKAN. FRITZ LEMANZYK t 22.9.1941
119. UNBEKANNT
120. HPTFELDW. HANS ERNER t 23.9.1941
121. OGEFR. RUDOLF WERNER t 21.9.1941.
122. GEER. OTTO ISWE t 22.9.1941
123. SOLD. HEINRICH CIRUIS t 21.9.1941
124. SOLD. JOHANN MULLER t 21.9.1941
125. GEFR. HANS KOHLER t 6.10.1941
126. GEFR. PAUL DONTENWILL t 3.10.1941
127. OBRE1T. AUGUST VOSS t 3.10.1941
128. GEM. FRIED. WACHTENDORF t 5.10.1941

157
www.dacoromanica.ro
 129. STIIM. PAUL GRELLMANN t 3.10.1941
130. OGEFR. KURT. HARTL t 24.9.1941
131. UNBEKANNT
132. SCRTZ. WILHELM /OM t 3.12.1941
133. UNBEKANNT

PARCELA B PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. SOLD. HERBERT DAMS t 27.8.1944

UFFZ. MAX DAININEiER t 26.8.1944
2. O6EFR. FRANZ BUCHOLD t 25.8.1944
OBLT. HELMUT DIETRICH t 27.8.1944
3. GEFR. LEOPOLD BROSCH t 27.8.1944
JOHANN FROSCH t 27.8.1944
4. OGFR. M. BRANDTSTETTER t 27.8.1944
O6EFR. AUGUST FUNK t 27.8.1944
GEFR. ALBERT WOLF t 25.8.1944
5. OGEFR. RUDOLF BECKER t 26.8.1944
WM. WALTER FUTTERER t 26.8.1944
OGEFR. GOTTFRIED TERHART t 26.8.1944
6. GEFR. FRITZ BECKER t 25.8.1944
O6EFR. KARL GNEWIKOW t 24.8.1944
OGEFR. GUSTAV TAMME t 27.8.1944
7. OFFZ. ADOLF BAUMANN t 26.8.1944
FLG. KONRAD GRAF t 28.8.1944
OBittfm. GUSTAV SCHRODER t 25.8.1944
8. UFFZ. MAXIMILIAN BAUER t 26.8.1944
UFFZ. FRITZ HASSMANN t 27.8.1944
OGEFR. CARL SCHLIEMANN t 22.8.1944
9. OFUNK. VALENTIN ANURA t 26.8.1944

158
www.dacoromanica.ro
 OFHR. FRITZ HAUENSTEIN t 27.8.1944
GEFR. RUDOLF SCHARWACHTER t 25.8.1944
10. OGEFR. HARALD ALBERT t 27.8.1944
OUEFR. RUDOLF HECHEL t 27.8.1944
WM. GEORG SAUTER t 25.8.1944
11. GEFR. WILHELM MOBS t 26.8.1944
OUEFR. WILHELM SEYENICH t 26.8.1944
OUEFR. XAYER SCHMIEDHUBER. t 27.8.1944
12. OGEFR. JOSEF HOGL t 26.8.1944
FELDW. KURT ILLNER t 26.8.1944
O6EFR. MAX RICHTER t 25.8.1944
13. Wm.D.PoL. ALTER KALLSEN t 25.8.1944
FELDW. PHILIPP HOFMANN t 26.8.1944
14. OGEFR. FRANZ Btha t 26.8.1944
LT. THEODOR KLEINHENZ t 5.4.1944
OGEFR. GEORG RESELL t 26.8.1944
15. HPTWM. KARL KOHLER t 23.8.1944
FELDW. RUDOLF QUEISSER t 26.8.1944
OUEFR. WILLI ULBRICHT t 26.8.1944
16. UFFZ. ADOLF KROGER t 27.8.1944
O6EFR. JOHANN PROSCH t 27.8.1944
UFFZ. HANS STENGEL t 26.8.1944
17. HANS SCHOTTENSACK t 24.8.1944
FLU. FRANZ LEIMSNER t 26.8.1944
FELDW. WERNER NOACK t 27.8.1944
18. GEFR. KARL LEWE t 26.8.1944
OUEFR. JOSEF NIERMANN t 25.8.1944
OGEFR. RUDOLF SPIELMANN t 24.8.1944
19. OGEFR. PETER MAYNZ t 26.8.1944
WM. OTTO MUHL t 25.8.1944
OUEFR. JAKOB RIEGER t 24.8.1944
20. WAG. MAXIM. REPATETZ t 26.8.1944

159
www.dacoromanica.ro
 FRANZ RETZLAFF t 22.8.1944
OGEFR. MARTIN RICHTER t 26.8.1944

RANDUL 2. REIHE

21. KRGS. VERW. INSP. PAUL MEYER t 17.6.1941

22. OBERST. WILHELM HEMBERGER t 31.7.1941
23. WILLI SERVER t 29.6.1944
24. GEFR. ALBERT ARNOLD t 9.8.1941
25. 6EFR. CHRIS. BARTLING t 16.8.1941
26. WM. REINHOLD SCHENK t 16.8.1941
27. LT. THEODOR THEUNE t 24.8.1941
28. LT. HEINRICH LANKENAU t 23.8.1941
29. UFFZ. HEINRICH ROWE t 25.8.1941
30. UM. HERBERT BIENDARA t 25.8,1941
31. GEFR. GEOR.G BRINKMANN t 31.8.1941
32. SCHTZ. LUDWIG SCHULTZ t 31.8.1941
33. GEFR. ARTHUR SCHULZ t 8.9.1941
34. OSCHTZ. PETER OSER t 11.9.1941
35, SCI1TZ. EGON SCHRAMM t 11.9.1941
36. DEER. HERBERT STARKER t 10.9.1941
37. OGEFR. HANS LEHNORT t 12.9.1941
38. UNBEKANNT
39. FELDW. HANS LAUTENBACHER t 14.9.1941
40, OGEFR. RUDOLF STROBL t 8.9.1941
UFFZ. KARL ENGLE t 9.9.1941
41. SOLD. FRANTZ CIEMIELEWSKI t 29.12.1917
SOLD. RUDOLF HALER t 9.7.1917
SOLD. EUG EN -P AR.ANID t 9.7.1917
42, SOLD. KARL ZIGHINSKI t 29.12.1917

160
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 3. REmE

43. OBLT. HANS MOLLWO t 13.9.1941

44. GEMR. MATHIAS WEIDENBROCK t 14.9.1941
45. PION. BERNHARD EMBER6ER t 13.9.1941
46. OR. ARZT DR. WOLF. RUPPERT t 14.9.1941
47. SOLD. ALBERT FISHER t 7.9.1941
48. UNBEKANNT
49. OGEFR. FRIED. KUHLMANN t 28.8.1941
50. OGEFR. KARL TEICHMANN t 29.8.1941
51.GEFR. KURT MAYER t 25.8.1941
52. GEFR. ROBERT BESCH t 24.8.1941
53. SCHTZ. KARL KAUMANNS t 19.8.1941
54. GEFR. WALTER RONNAU t 19.8.1941
55. GEFR. KURT HERMANN t 16.8.1941
56. SCHTZ. JOHANN MEYER 1- 17.8.1941
57. GEFR. AUGUST HAHN t 11.8.1941
58. KAN. ALBERT MEINER.T t 15.8.1941
59. OGEFR. FRITZ NIESSEN t 12.8.1941
60. GUSTAV BLOHM t 9.8.1941
61. JOHANN HIRT t 8.9.1941
62. SOLD. HEINRICH FELDMANN t 19.7.1917
63. UFFZ. FRIEDRICH METIJE t 9.7.1917

RANDUL 4. REIM

64. GEFR. LEO SKIRDE t 9.9.1941

65. OGEFR. JOHANN VOIT
66. OGEFR. ANTON FELI3EP MEIER
67. OGEFR. WILHELM LINK t 5.9.1941
68. UFFZ. JOSEF ROscH t 6.9.1941

163
www.dacoromanica.ro
 69. OFELDW. HELMUT EISSELER t 4.9.1941
70. KAN. JOSEF }IAMETTER t 30.8.1941
71. FUNK. WERNER KUSTER t 28.8.1941
72. OGEFR. JOHANNES BEHNEN t 27.8.1941
73. OGEFR. LUDWIG METZEN t 21.8.1941
74. UFFZ. ANTON HAHN t 24.8.1941
75. OGEFR. ERICH OFFERMANN t 20.8.1941
76. OGEFR. AUGUSTIN RITLER t 11.8.1941
77. GEFR. BRUNO iiEIDEN t 20.8.1941
78. SCHTZ. FERDINAND CASPARI t 13.8.1941
79. UFFZ. ALWIN KONIG t 17.8.1941
80. GEFR. JOHANN RAUCH t 15.8.1941
81. GEER. LASKUDA t 12.8.1941
82. GEFR. ALFRED HANISCH t 7.8.1941
83. UFFZ. FRITZ EYSILEIN t 18.8.1941
84. FERDINAND NESSER t 27.10.1917
85. HPTM. HARALD PINDER t 31.7.1941

RANDUL 5. REIHE

86, UFFZ. ALFRED KLINGENBERG t 25.7.1941

87. PION. MICH. STANGGASSINGER t 9.8.1941
88. MAJOR JOSEF THIESER t 24.8.1941
89. GEFR. ANTON HOFMANN t 12.8.1941
90. KAN. KARL STICKER t 21.8.1941
91. GEFR. FERDINAND KIESSLING t 19.8.1941
92. GEFR. ERWIN HOHENSTEIN t 4.9.1941
93. GEFR. PAUL BALL t 21.8.1941
94. GEFR. OTTO HEISSLER t 26.8.1941
95. LT. HANS LIESENHOFF t 27.8.1941
96. OBLT. HERMANN ARLERS t 28.8.1941

164
www.dacoromanica.ro
 97. ERICH FIETZ t 30.8.1941
98. LT. GUSTAV POPP t 5.9.1941
99. SCHTZ. HERMANN JACOB t 6.9.1941
100. UNBEKANNT
101. FRANZ MILD t 9.9.1941
102. OFELDW. FRIEDRICH MILD t 9.9.1941
103. 6EFR. GEORG MOLLER t 9.9.1941
104. JOSEF HANMETER t 12.9.1941
105. SOLD. FRIEDRICH KERSTEN t 7.12.191

RANDUL 6. ROHE

106. FELD. ADALBERT NEUMEYER t 130.1941

107. GEFR. JOSEF KOHN t 2.10.1941
108. JAG. WILHELM BUTZ t 2.10.1941
109. GEFR. WILLIBALD GRADL t 1.10.1941
110. 6EFR. JOHANN COHRS t 29.9.1941
111. UFFZ. HEINRICH LINDEN t 24.9.1941
112. UFFZ. JOSEF SAUER t 25.9.1941
113. UFFZ. HEINRICH FEDLER t 26.9.1941
114. 6EFR. HELMUT GROSSMANN t 28.9.1941
115. OGEFR. FRIED. 6ROTHEER t 26.9.1941
116. SCHTZ. BERN. AI'PAUS t 27.9.1941
117. GEFR. JOSEF UHL t 30.9.1941
118. OGEFR. HEINRICH GRAF t 29.9.194
119. LT. RICHARD HUTTER. t 30.9.1941
120. GEFR. JOSEF GRUJ3L t 28.9.1941
121. UFFZ. HEINRICH VOIT t 29.9.1941
122. GEFR. PETER HIES t 29.9.1941
123. SCHTZ. KURT EMPEL t 1.10.1941
124. GEFR. FRITZ IMHOF t 2.10.1941

165
www.dacoromanica.ro
 125. KAN. GEORG. SCHLECHTER.. t 12.9.1941
126. SOLD. WILHELM BOLL t 29.12.1917
127. OTTO KEMMERTZ t 30.12.1917

PARCELA C. PAR.ZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. UFFZ. FRIEDRICH BORNE t 28.11.1917

UFFZ. HERMANN TANNERT t 28.11.1917
2. UNBEKANNTT
3. UNBEKANNT
4. UFFZ. PAUL SCHELOSKE t 10.1944
5. UFFZ. FERENZ PAITZ t 1.12.1944
SOLD. FRITZ SCHEURER t 1.12.1944
OGEFR. FRITZ VOLGELSLNG t 24.12.1944
UFFZ. PAUL THIEMER t 24.12.1944
6. STGEFR.WALTER LANITZ t 5.8.1944
6EFR. FRANZ PATZELT t 9.8.1944
7. OGEFR. GEORG MOLLER t 17.7.1944
8. GEFR. GEORG MOCK t 26.7.1944
9. MEM. BALTHASAR GELB t 9.5.1944
10. OGEFR. WILHELM UNNEBRINK t 9.5.1944
GEFR. v`' ALTER. HEINICKER t 8.5.1944
OGEFR. EN6ELBERT BINIAS t 10.8.1944
11. OGEFR. KARL MATEJCEK t 15.111944
6EFR. HEINZ WENDLAND t 8.5.1944
12. OGEFR. OTTO ROTHSTEIN t 9.5.1944
13. UFFZ, HERBERT BUCHWALD t 6.5.1944
OGEFR. EMIL GAUSS t 10.5.1944
14. LT. HERBERT FRANKE t 18.8.1944
OGEFR. GERHARD WOLF t 8.5.1944

166
www.dacoromanica.ro
 15. OTTO SALM t 7.9.1944
16. GEFR. ERICH DOLIVA t 11.5.1944
FUs. GUNTHER BRAUCKMANN t 11.5.1944
WILLI NITZSCHE t 11.5.1944
17. UNBEKANNT
18. PAUL WEISS t 30.5.1944
19. KRAFTF. ALFRED WEISS t 10.5.1944
20. 6EFR. OTTO KALCIIER t 22.5.1944
21. UFFZ. PAUL JOGS t 22.5.1944
GEFR. EHRHARDT SIEGEL t 22.5.1944
22, FHJ. HERBERT ASSAUER t 23.10.1944
GOTTFRIED HILDEBRANDT t 23.10.1944
HERBERT ROSS t 23.10.1944
23. 6REN. RUDOLF FUNKEN t 12.5.1944
24. UNBEKANNT
25. KRAFTF. JOSEF BAUTSCH t 13.5.1944
26. OGEFR. HERBERT ROTTSTOCK t 17.5.1944
27. HEINRICH RUBERT t 17.5.1944
OiEFR. ANTON HoLLDAMPF t 17.5.1944
OGEFR. WILLI SCHAIBLE t 15.5.1944
28. ST6EFR. OTTO KIPF t 15.5.1944
29. GEFR. EMIL tJANOSCHKA t 10.5.1944
30. OGEFR. PAUL NEHER t 16.5.1944
OGEFR. HEINZ FIEDLER t 15.5.1944
31. JOSEF RUDOLF t 23.9.1944
32. FRIEDRICH TRACHBRODT t 23.9.1944
6EFR. KARL WITTMANN t 20.9.1944
OGEFR, WILHELM GRUNDEN t 15.9.1944
UFFZ. BERNHARD GUNDELACH t 15.9.1944
33. SCHTZ. OTTO MISSUN t 27.8.1944
OGEFR. KARL KRANISTER t 17.8.1944
34. HEINRICH BORGOLTE t 9.9.1944

167
www.dacoromanica.ro
 35.HEINz DREMES t 19.9.1944
ERWIN EICHHORN t 23.10.1944
NORBERT ENGELBRECJT t 23.10.1944
WILLI FRAHM t 23.10.1944
36. LuDWIG. HUNDERTMAR.K t 19.9.1944
WREN. HERMANN KONEKE t 19.9.1944
KARL FECKL t 18.91944
SOLD. LEONHARD LEuTFAHR t 22.12.1917
SOLD. JOHANN RAUCH t 2812.1917
SOLD. MAX DAVID t 11.12.1917
SOLD. ALFRED GEBHARDT t 28.12.1917
37. UNBEKANNT
38. UNBEKANNT
39. UNBEKANNT
40. UNBEKAIINT
41. UNBEKANNT

RANDUL 2, REIHE

42. GEFR. RUDOLF MILER

43. WILHELM NEUMANN t 20.11.1944
HEINRICH JUNG t 15.10.1944
44. OGEFR. ERICH GAMPE t 30.11.1944
ST6EFR. WILHELM FRAGNER. t 28.11.1944
VALENTIN WEISS t 1.12.1944
45. OGEFR. OSWALD RAUPACH t 3.5.1944
46. OGEFR. FRANZ HAAS t 4.5.1944
FFZU. ERNST KANNABEI t 6.5.1944
OGEFR. KASPAR. FETZER t 6.5.1944
47. 6REN. KARL HHIM t 2.5.1944
48. OGEFR. JOHANN LEITUNER t 2.5.1944

168
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 GEFR. GERHARD MICHELS t 2.5.1944
GEFR. HEINRICH STUKATOR. t 2.5.1944
49. OGEFR. HERMANN HAAG t 6.5.1944
KAN. WALTER FASTER t 6.5.1944
50. REIT. BLASIUS WINDISCH t 2.5.1944
OGEFR. JOSEF SWOBODA t 9.5.1944
OGEFR. ERHARD POMREHN t 24.4.1944
51. OGEFR. PETER SCHMIDT t 18.5.1944
52. GEFR. FRITZ WENZEL t 8.5.1944
GEFR. KARL HEBEKUS t 3.5.1944
UFFZ. ERICH MULLER t 5.5.1944
53. OGEFR. GEORG SCHLUTER t 4.5.1944
54. GEFR. ALFRED MEYER t 7.5.1944
OGEFR. F. VAN DER KOELEN t 7.5.1944
UFFZ. RICHARD MULLNER t 7.5.1944
55. STGEFR. JOSEF SCHUCH t 3.5.1944
GEFR. WOLFGANG ZARETZKE t 3.5.1944
56. UFFZ. FERDINAND LUNTZER t 3.5.1944
57. O6EFR. KURT GOLTZ t 4.5.1944
O6EFR. GUSTAV LIESKE t 3.5.1944
OGEFR. HEINZ ZWINGMANN t 3.5.1944
58. Um. PAUL RITTER t 4.5.1944
59. OGEFR. BERNHARD REICHEL t 2.5.1944
GEFR. MAX PRINZLER t 2..5.1944
OGEFR. MAXIMILIAN MAYR t 11.6.1944 .

60. SCHTZ. ROBERT REMMEL t 20.5.1944

61. H. ZOLL.BETR. Ass. XAVER HEIDER t 29.4.1944
62. PION. BRUNO BIERWAGEN t 23.5.1944
GEFR. MARTIN HECKEL t 16.4.1944
UFFZ. KURT RAHN t 13.5.1944
63. GEFR. HELMUT HARTWICH t 26.5.1944
HANS KAPP t 26.8.1946

171
www.dacoromanica.ro
 64. O6EFR. EU6EN MARTIN t 26.5.1944
65. HANS SCHUMANN t 22.4.1944
66. GEFR. BERNHARD AMANN t 28.4.1944
UFFZ. WILLIBALD ZEH t 28.4.1944
67. REIT. HERBERT PREUSS t 1.5.1944
68. OGEFR. MICHAEL MAIER t 17.5.1944
OGEFR. WILHELM KOCH t 20.5.1944
OGEFR. MATTHIAS ROMBACH t 1.5.1944
69. OGEFR. JOHANN JOHANNSEN t 13.4.1944
70. FELDW. ERNST KRUGER t 19.5.1944
OGEFR. HANS DORFLER t 20.5.1944
71. PAUL WEICKNER t 4.12.1944
72. HERMANN BROST t4.4.1944
73. GEORG CZENTARRA t 4.4.1944
ERICH EICHLER t 20.8.1944
GEFR. WILHELM MEININGER t 20.8.1944
74. O6EFR. WALTER FASTERLINIa t 26.8.1944
UFFZ. HEINZ SCHNEIDER. t 26.8.1944

RANDUL 3. REmE

75. SOLD. HINRICH NEURICHTER t 28.3.1917

SOLD. HEINRICH RAVE t 28.3.1917
SOLD. MAX HAUFF t 16.1.1918
SOLD. WLADISLAW ZABLONSKI t 16.1.1918
76. SOLD. MICHAEL KIRBLINGER t 29.11.1917
77. SOLD. HERMANN HANIG t 27.12.1917
SOLD. WILHELM FLOUR t 16.1.1918
SOLD. ALWIN JACKEL t 7.12.1917
78. SERfiT. MAX DITTRICH t 9.11.1944
79. ERICH BERNDT t 10.11.1944

172
www.dacoromanica.ro
 OGEFR. KARL REINHARDT t 9.11.1944
80. AUGUST HEIDEBLUTH t 9.11.1944
FRANZ FRITSCH t 9.11.1944
81. HELMUTH MAYER t 9.9.1944
82. HEINRICH HAIEK t 8.9.1944
SCHTZ. KARL STEINERT t 24.8.1944
OBWM. JOSEF STRACKER t 24.8.1944
HERMANN ADLER t 24.8.1944
83. UFFZ. STEFAN DAX t 24.8.1944
84. WM. MAX STREHLE t 24.8.1944
OBLT. KARL STUKENBROCK t 24.8.1944
OGEFR. WILHELM ELSEMANN t 26.8.1944
85. WM. HEINRICH THIELKING t 24.8.1944
FELSW. KONRAD JOST t 23.8.1944
86. UFFZ. GUIDO LUTTERI t 24.8.1944
STGEFR. KARL 'OPFER t 24.8.1944
OGEFR. KARL FELKL t 15.9.1944
87. OGEFR. FRANZ SCHANDA t 23.8.1944
88. SCHTZ. PAUL ULBRICHT t 24.8.1944
FRANZ NAGEL t 24.8.1944
OGEFR. JOHANN SCHAFER t 26.8.1944
OGEFR. JOHANN YRBKA t 24.8.1944
89. UFFZ. KARL STEINBRECHER t 26.8.1944
90. OGEFR. ERWIN WIEDEMANN t 24.8.1944
FELDW.WENZEL BARTL t 25.8.1944
STFELDW. KARL WOLF t 23.8.1944
91. GEFR. REINHOLD ANFT t 23.8.1944
ALFONS 110E6ES t 25.8.1944
SRFELDW. FRIEDRICH WOLF t 25.8.1944
92. OGEFR. ERICH HUTTERMANN t 25.8.1944
93. GEFR. BERNHARD LENZ t 23.8.1944
STFELDW. KARL BECKER t 24.8.1944

173
www.dacoromanica.ro
 STFELDlir. FRITZ BARTSCH t 24.8.1944
94. SCHTZ. LEOPOLD IIUTTNER t 25.8.1944
95. SCHTZ. ERICH LEIPNITZ t 25.8.1944
LT. ERNST MARTINI t 25.8.1944
UFFZ. GUSTAV DUCHNA t 24.8.1944
96. GUSTAV MEYER t 25.8.1944
GEFit. KARL GLADOW t 24.8.1944
97. OFELDW. MAX PETERS t 25.8.1944
98.1rim. ARTHUR HAUBOLD t 24.8.1944
OGEFR. EDUARD HOMUTH t 24.8.1944
KAN. JOSEF RAUSCHE &iER t 25.8.1944
99. OGEFR.THOMAS HUBER t 24.8.1944
Wm. D. Poi.. JOHANN STAEBLER t 24.8.1944
SRFELDW. WALTER SCHNEIDER t 25.8.1944
100. UFFZ. HEINRICH KEMPER t 24.8.1944
101. 06EFR. HERBERT QUINTIUS t 24.8.1944
OFELDW. LEONHARD SCHNEIDER t 25.8.1944
OFELDW. GUSTAV KLABES t 7.9.1944
102. GEFR. HUGO DIETZ t26.8.1944
GEnt. BERNHARD RASSLER t 25.8.1944
103. STGEFR. HANS-W. DRUSCHEL t 26.8.1944
104. OGEFR. RICHARD ROSNER. t 26.8.1944
OGEFR. OTTO HUHN t 28.8.1944
UFFZ. ANDREAS HALTMAYER t 26.8.1944
105. 06EFR. JOHANN HELD t 26.8.1944
SCHTZ. MICHAEL HAMMERL t 24.8.1944
UFFZ. ANDREAS SCHAFER t 24.8.1944
106. UFFZ. JOACHIM HEIN t 26.8.1944
107. OGEFR. ALFONS SCHAFER t 24.8.1944
SCHTZ. EDUARD SCHMIDT t 24.8.1944
OBWM. FRITZ JAUERNIG t 26.8.1944
UFF.z. LUDWIG RIED t 24.8.1944

174
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 108. OGEFR. HERMANN JUNG t 26.8.1944
BERNHARD SCHNAASE t 24.8.1944
UFFZ. HEINZ RICHTER t 24.8.1944
OGEFR. PETER SCHMITZ t 24.8.1944
109. MAJOR MARTIN OERTEL t 26.8.1944
110. GEFR. P. RAHNENFOHRER t 24.8.1944
OGEFR. PAUL BURMEISTER t 30.8.1944
OGEFR. FRITZ BACKER t 26.8.1944
111. SOLD. EMIL HAASE t 7.1.1918
FREIW. OTTO SCHEVE t 7.1.1918
112. SOLD. JOSEF ASBACH t 7.1.1918
113. SOLD. HERMANN BERNDT t 20.11.1917

RANDUL 4. REIHE

114. SOLD. STEFAN KAMINSKI t 15.1.1918

SOLD. JOHANN PEHLKE t 15.1.1918
115. UNBEKANNT
116. UNBEKANNT
117. OGEFR. ALOIS HERTEL t 19.4.1944
118.UFFz. JOSEPH WARNECKE t 19.4.1944
GEFR. STEPHAN HELDT t 16.4.1944
ALFONS HOLIER t 16.4.1944
119. SOLD. HEINRICH BERGHOLT t 30.11.1944
120. UFFZ. JOH. SCHREGLMANN t 26.4.1944
121. UNBEKANNT
122. GEFR. HANS IHME t 27.4.1944
123. OGEFR. ADOLF EILGUNI t 26.4.1944
OGEFR. EMIL SPONNER t 26.4.1944
OGEFR. GEMEINERDT t 26.4.1944
124. GEFR.HERBERT STOFFELS t 27.4.1944

177
www.dacoromanica.ro
 OGEFR. HEINZ LANGE t 27.4.1944
125. GREN. AUGUST GERSCHEWSKI t 27.4.1944
126. UFFZ. CHRIS. ZIMMERMANN t 28.4.1944
GREN. ALFRED GORCHS t 26.4.1944
GEFR. I. SCHOSCHDASCHWILI t 24.4.1944
127. GEFR. REINHOLD KUHNERT t 27.5.1944
OGEFR. GEORG STEUER t 28.4.1944
128. GEFR. HERBERT BAUMAST t 28.4.1944
129. OGEFR. KARL R.OHRER t 28.4.1944
OGEFR. JOSEF HEINRICHS t 27.4.1944
OBWM. ALFRED PFAU t 27.4.1944
130. OGEFR. KURT KATZMAREK t 29.4.1944
OGEFR. ERNST REICHELT t 29.4.1944
131. UFELDW.WALTER HOHNKE t 28.4.1944
132. SoLD. PAUL NIEMANN t 29.4.1944
GEFR. MAX MANHARDT t 29.4.1944
IEFR. RICHARD HASELOFF t 28.4.1944
133. GEFR. SIEGFRIED PETER t 29.4.1944
134. GEORG J3ATTEFELD t29.4.1944
UFFZ. WALTER KUTSCHKE t 29.4.1944
OGEFR. WALTER RODEN t 29.4.1944
135. GEFR. JOSEF SCHAFER t 29.4.1944
136. OGEFR. FRITZ SANDWEGER t 1.5.1944
137. STGEFR. JOHANN KOHLER t 30.4.1944
IEFR. EWALD EIER. t 1.5.1944
HERMANN FEILLER t 6.5.1944
OGEFR. ERICH SCHOBEL t 6.5.1944
138. LT. JOSEF MAIER t 29.4.1944
HEINRICH SEHNERT t 29.4.1944
139. OGEFR. ROBERT SCHUTZ t 29.4.1944
140. GREN. JOHANN WEBER t 18.5.1944
OT-MANN. FRANZ KOHLER t 19.5.1944

178
www.dacoromanica.ro
 WALTER SCHMULLER t 14.4.1944
PION. WILLI MULLER t 1.5.1944
141. OGEFR. STEFAN ANTKOWIAK t 30.4.1944
142. GUNTHER VAUPEL t4.11.1944
143. FELIX WERTER t4.11.1944
GEORG WORMKE t 4.11.1944
GEFR. HEINRICH BUTTER t 2.5.1944
144. KAN. HEINRICH GEHRKE t 29.4.1944
145. UFFZ. MICHAEL FEIDT t 30.4.1944
PETER BLOCH t 26.8.1944
FELDW. WALTER ZOLLER t 27.8.1944
146. OBLT. MARTIN WANIEK t 27.8.1944
OGEFR. PAUL WENI6ER t 27.8.1944
Um. HANS ZEILER t 27.8.1944
147. OB. VET. DR. FRIED. TARTLER t 27.8.1944
148. GEFR. OTTO TUTTAS t27.8.1944
GOTTHILF TRAUB t 27.8.1944
GEFR. FRIEDRICH SOYKA t 30.4.1944
GEFR. MAX STUDER t 29.4.1944
149. OGEFR. HARTWIG SCHREIBER t 27.8.1944
OGEFR. OTTO MORGENSTERN t 29.8.1944
OSCHTZ. FRANZ MAYER t 29.8.1944
150. SOLD. AUGUST BANER t 23.11.1917
SOLD. MICHAEL KUHN t 23.11.1917
151. SOLD. PAUL MOTTE t 14.1.1918
152. LT. OTTO VOLLMER t 19.11.1917
UFFZ. ILHELM GERASCH t 14.1.1918
SOLD. JAN UDENBUNGER t 2.11.1917
153. SOLD. GEORG THATER t 23.11.1917
154. SOLD. FRIEDRICH FICKERT t 1.11.1917
155. GEFR. GERHARD SY t 24.4.1944
156. GEFR. KARL STILL t 24.4.1944

179
www.dacoromanica.ro
 UFFZ. WERNER SCHUREN t 19.4.1944
OGEFR. WALTER JENSEN t 23.4.1944
157.OFELDW. HEINZ GRONVITALD t 24.4.1944
158. OBLT. GERD GANTZLIN t 22.4.1944
159. GEFR. FRANZ-ADOLF MILNE t 19.4.1944
GEFR. ALWIN Joctium t 25.4.1944
160. GEFR. MAX KIEFER t 24.4.1944
161. MAX KOSLENKO t24.4.1944
KAN. LEOPOLD PUSCHNIK t 23.4.1944
HERMANN SCHEL t 24.4.1944
162. GEFR. ROLAND SEIFERT t 24.4.1944
STGEFR. WALTER SCHNOTKE t 21.4.1944
163. OBWM. II. LUXENBURGER t 22.4.1944
164. HERMANN GUST t22.4.1944
OGEFR. LEOPOLD GILBER t 22.4.1944
UFFZ. HERBERT BREHMER t 23.4.1944
165. OGEFR. PAUL SEIFERT t 24.4.1944
UFFZ. GERHARD AUERBACH t 24.4.1944
166. OGEFR. HANS PLEUMANN t 24.4.1944
167. STEPHAN MELDT t 16.4.1944
TRFHR.VLADOMAR KRAWETZ t 24.4.1944
OGEFR. HANS LANCER t 25.4.1944
168. GEFR. HUBERT 'WIELAND t 23.4.1944
OGEFR. WILHELM BACHER t 28.4.1944
169. KAN. WILHELM SCHMIDT t 26.4.1944
170. O6EFR. ARNOLD BOTUR t 24.4.1944
O6EFR. HERMANN JENNER t 24.4.1944
UFFZ. GEORG SCHMITT t 24.4.1944
171. OGEFR. HEINZ HUBER t 24.4.1944
172. GEFR. ANTON SCHINDLER t 25.4.1944
GUN. WILHELM DIMLER t 24.4.1944
GEFR. JOHANNES SCHMIDTLING t 25.4.1944

180
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 5. REIHE

173. DOLER BROMER t 25.4.1944

GEFR. LUDWIG BITSCH t 25.4.1944
174. OGEFR. HERMANN BUSCH t 26.4.1944
175. OGEFR. JOSEF WEISSER t 24.4.1944
OGEFR. PAUL KETELHAUT t 25.4.1944
GREN. BRUNO WOLF t 30.4.1944
176. O6EFR. BERNHARD IRMER t 24.4.1944
METR. HANS SPANNER t 29.4.1944
177. GEFR. ALBERT BUCHHOLD t 26.4.1944
178. GEFR. JOSEF KOSMELLA t 25.4.1944
OGEFR. HANS DETTMANN t 24.4.1944
179. UFFZ. FRITZ JANDKE t 25.4.1944
GREN. PETER PLOCH t 2.5.1944
180. FELDW. RUDOLF HENNINGER. t 30.4.1944
181. OGEFR. VINZENZ DRESSEN t 25.4.1944
OGEFR. HERMANN BERG ER t 30.4.1944
OGEFR. JOSEF KABISCH t 25.4.1944
182. IIPTGEFR. LUDWIG PABST t 26.8.1944
183. ADOLF SCHADL t 27.8.1944
FELDW. FRANZ SCHERZER t 27.8.1944
STFELDW. GUSTAV WOLFF t 26.8.1944
184. JOHANN KRUGER t 25.8.1944
ALFRED SCHINEIS t 27.8.1944
185. OSOLD. JOHANNES MULLER t 11.6.1944
186. JOHANN SCHUNER t27.8.1944
JOHANN KUPLERT t 3.7.1944
O6EFR. MAX MAJER t 3.7.1944
187. OBLT. ALFRED RAPSCH t 27.8.1944
OFELDW. PAUL ROCKEL t 26.8.1944

181
www.dacoromanica.ro
 PARCELA D PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. OSCHTZ. MARTIN ALBRECHT t 24.8.1944

0i3Wm. AUGUST REFFLINGHAUS t 24.8.1944
2. STGEFR. HEINRICH DAUER t 24.8.1944
MAJOR FRITZ MADER t 24.8.1944
3. OSCHTZ. ANTON ENDERSCH t 29.8.1944
UFFZ. HERMANN KUHNE t 24.8.1944
4. OGEFR. RICHARD KOHLER t 24.8.1944
OGEFR. JOHANN KRAUSE t 25.8.1944
5. GEM ALFRED KORENGEL t 26.8.1944
O6EFR. HEINRICH SIEGLER t 24.8.1944
6. HELMUT KIRSCHE t 24.8.1944

OGEFR. ALFONS SCHIESSL t 24.8.1944

7. OGEFR. MATHIAS HOWER t 25.8.1944
STG.EDR. ARTHUR WIERE t 24.8.1944
8. GEFR. HANS KAHLI3AUM t 20.11.1944
9. FELDRY. '/' ILLI HORNUNG t 24.8.1944

UFFZ. HORNBICHLER t 25.8.1944

UFFZ. GERHARD KRAUSS. t 24.8.1944

10. O6EFR. GEORG BUNTJEN t 25.8.1944

O6EFR. JOH. DANGELMEIER t 25.8.1944
11. OGEFR. JOSEF HELL t 26.8.1944

12. OGEFR. V'' ERNER HEIN t26.8.1944

O6EFR. ERNST BAUSBERG t 25.8.1944
UFFZ. ERNST GRIESSBACH t 25.8.1944
13. WM. HANS GRIEBSCH t 25.8.1944

14. OSCHTZ. TTO RUF t25.8.1944

KARL PILZ t 26.8.1944
LT. KARL GRADMANN t 25.8.1944
15. SOLD. WILHELM GALLASCH t 26.8.1944

182
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 STFELDW. REINHARDT ADLER t 27.8.1944
16. GEFR. ARNO BARSCHNEIDER t 27.8.1944
HPTM. KARL FORSCH t 24.8.1944
17. OGEFR. JOSEF ERTL t 26.8.1944
ERICH BOTHUNG t 27.8.1944
18. GEFR. ALFRED BRANDT t 27.8.1944
STGEFR. MATTHIAS ECHTLER t 26.8.1944
19. OGEFR. KURT DOLLS t 27.8.1944
20, UFFZ. ALFRED HILMER t27.8.1944
GEFR. WILLI GENTILE t 27.8.1944
21. GEFR. HELMUT LESCHIN t 26.8.1944
UFFZ. KURT BLOCHWITZ t 24.8.1944
OBLT. GUSTAV GROSSMANN t 27.8.1944
22. OGEFR. GERHARD HELBII t 27.8.1944
FELDW. HANS BEGIN t 25.8.1944
23. UFFZ. MAX ANDERS t 25.8.1944
OGEFR. HANS HEROLD t 27.8.1944
PION. WILLI PAGEL t 27.8.1944
24. SOLD. PAUL SCHREIER t 7.9.1917
25. UNBEKANNT
26. SOLD. FERDINAND RANSCHER t 7.9.1917
27. SOLD. HERMANN KUHNE t 6.1.1917

RANDUL 2. REIHE

SOLD. FRED VOIGT t 6.1.1917

SOLD. PAUL CLUCKS t 6.1.1917
SOLD. FRANZ MAYER t 6.1.1917
28. OGEFR. MICHEL GEITER t 25.5.1944
29. UFFZ. KLAUS AMBELANG t 31.5.1944
UFFZ. WALDEMAR BLAZEK t 31.5.1944

185
www.dacoromanica.ro
 30. FRITZ GEHRMANN t 31.5.1944
OGEFR. PAUL VOSS t 30.5.1944
31. 11p-riff. HANS LAPP t 1.6.1944
UFFZ. JOHANNES STROHER t 16.6.1944
32. GEFR. HEINRICH REUTER t 3.6.1944
OGEFR. ALBRECHT GEISLER t 11.6.1944
33. OGEFR. KARL FACKLER t 3.6.1944
FELDW. KURT WITSCHIEL t 31.5.1944
34. OPION. KARL HEITZMANN t 4.6.1944
HANZ LAFTBANER t 8.6.1944
35. UFFZ. HEINZ HERZOG t 4.6.1944
36. UFFZ. ERICH WIRTH t 6.6.1944
37. GREN. MAX FDRSICH t 6.6.1944
GEFR. GUNTHER KLOPPEL t 10.6.1944
38. ALBERT KLEIN t 3.6.1944
GEFR. HELMUT KODITZ t 10.6.1944
39. OGEFR. ERHARD CZAJA t 6.6.1944
GEFR. FRITZ SAARKEL t 10.6.1944
40. OGEFR. GUSTAV' tJEREMIES t 6.6.1944
41. UFFZ. KARL-HEINZ ALTHER t 6.6.1944
UFFZ. BERNHARD MARQUARDT t 7.6.1944
GREN. WALDI GRIEGER t 9.6.1944
42. OGEFR. OTTO RIXEN t 9.6.1944
UFFZ. HERMANN KREPP t 7.6.1944
43. OGEFR. IGNAZ KUTA t 7.6.1944
GEFR. MAX AICHINGER t 9.6.1944
44. OGEFR. GEORG WARTER t 7.6.1944
ST6EFR. HEINZ SCHMIDT t 30.5.1944
45. Pz. GREN. FRANZ PIEPIORKA t 8.6.1944
GEFR. AUGUST PLEIVE t 7.6.1944
46. KURT &HONING t 8.6.1944

186
www.dacoromanica.ro
 OGEFR. H. LUTKEVESTRICH t 7.6.1944
GEFR. JOSEF WINDER t 8.6.1944
47, GREN. FRANZ HOFBAUER t 8.6.1944
48. SOLD. HUGO MOLLER t 27.8.1944
FELDW. ALFRED NITSCHE t 27.8.1944
49. PAUL NOFFKE t 27.8.1944
OBERST. GEORG VON MOSCH t 27.8.1944
50. OBERST. LUDWIG RAMSAUER t 27.8.1944
51. SOLD. AUGUST PROLE t 20.3.1918
52. SOLD. MICHAEL CARBANARI t 6.1.1917
SOLD. TOLON KONOFF t 6.1.1917
SOLD. JOHANN KONSGEN t 6.1.1917
53. SOLD. KARL SIELINSKI t 6.1.1917

RANDUL 3. REHM

54. UFFZ. WERNER GNEUSS t 10.6.1944

55. FELDW. PETER DEPPERMANN t 10.6.1944
UFFZ. FRITZ FEHLING t 19.5.1944
56. OGEFR. FRANZ GRILZ t 13.6.1944
57. GREN. PAUL KOZIARA t 13.6.1944
FRANZ SORITZ t 13.6.1944
GEFR. PETER HARMS t 13.6.1944
58. ERNST WAGNER t 13.6.1944
GEFR. SIDOLIN LIDERUNG t 11.6.1944
JOHANNES LOCHT t 27.8.1944
59. GEFR. FRANZ STADLER t 14.6.1944
60. OGEFR. HEINRICH LEIST t 14.6.1944
UFFZ. GUNTER URMONEIT t 12.6.1944
UFFZ. WILLI GRIESE t 11.6.1944
OGEFR. JOSEF KOCHER t 11.6.1944

187
www.dacoromanica.ro
 61. OGEFR. FFR1TZ CLARE'S t 15.6.1944
62. OGEFR. JOSEF RAUSCHER t 15.6.1944
REIT. RUDOLF WILKE t 12.6.1944
63. GEFR. BERHARD SCHEFFER t 12.6.1944
64. OGEFR. HERBERT HDBNER t 12.6.1944
KOPNIZ RINOI t 13.6.1944
65. UFFZ. WERNER HERTERICH t 11.6.1944
EIORFUND VIFULZ t 23.6.1944
GREN. EWALD SOTTERLIN t 11.6.1944
66. FELDW. KARL BACHER t 15.6.1944
67. GEFR. HEINZ RADKE -1- 15.6.1944
GEFR. ADOLF ALLGAIER t 11.6.1944
68. OGEFR. OTTO CECH t 11.6.1944
OFELDW. WALTER FEY t 15.6.1944
69. GEFR. HERMANN HANDLE t 11.6.1944
OGEFR. ANTON WAGNER t 17.6.1944
70. GREN. KONRAD SCHUSTER t 19.6.1944
OGEFR. EGON ZARLING t 11.6.1944
71. ICHAEL BITINKER t 18.6.1944
WM. HERMANN BARTH t 11.6.1944
LT. HANS-JOACHIM WEBER t 28.6.1944
UFFZ. KARL PAULY t 11.6.1944
72, GEFR. FRITZ GALLNAT t 21.6.1944
73. OGEFR. EMIL HELTER t 11.6.1944
UFFZ. RUDOLF KLIPPEK t 17.6.1944
74. FELDW. AUGUST HOR.NUNG t 27.8.1944
OBLT. PETER LOTZ t 28.8.1944
75. OGEFR. ROBERT MATZ t 27.8.1944
SOLD. EDMUND HUBSCHER t 27.8.1944
76. SOLD. OTTO LUDWIG t 7.9.1917
77. JOSEPH BECKER t 5.12,1916
SOLD. LUDWIG KRANTMANN t 5.12.1916

188
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 SOLD.WILHELM POLL t 5.12.1917
SOLD. MAX PRONIUS t 5.12.117
78. UFFZ. OTTO PATZOLD t 8.9.1917

RANDUL 4. REIHE

79. OFELDW. HUBERT IPPOLDT t 16.4.1944

80, OGEFR. SEBASTIAN KERL t 1.8.1944
BRUNO TWARDECKY t 1.5.1944
81. OGEFR. WILHELM KURDZIEJ t 27.6.1944
O6EFR. FRITZ OEMICHEN t 15.5.1944
8z UFFZ. ALFONS PARSCHAU t 16.5.1944
O6EFR. PETER SCHEIDWEILER t 26.6.1944
83. FELDW. ROBERT SCHAFMANN t 26.6.1944
UFFZ. HELMUTH LIEBERMANN t 15.5.1944
84. ()FUNK. AUGUST DUWE t 27.6.1944
WALTER KOCHLEI t 6.6.1944
85. FELDW. GERHARD ZEISLER t 6.6.1944
KURT VOLKEMER t 27.6.1944
OGEFR. HANS WEBER t 28.6.1944
86. FELDW. HEINZ SIE6 t 23.6.1944
87. OGEFR. ANDREAS BOHNERT t 18.6.1944
OGEFR. ALOIS ZIMMER t 28.6.1944
88. OGEFR. KURT EBERT t 22.6.1944
GEFR. GUNTHER BUTTKE t 29.6.1944
89. OGEFR. HANS PROFEL t 23.6.1944
OGEFR. FRANZ SARINGER t 29.6.1944
90. GEFR. ALFRED WOLK t 23.6.1944
91. GEFR. OTTO KIEHL t29.6.1944
OGEFR.HEINRICH SCHMIDT t 24.6.1944
UFFZ. JOSEF FORSTER t 29.6.1944

191
www.dacoromanica.ro
 92. UFFZ. KURT REICH t 24.6.1944
93. UFFZ. ADOLF PUNSTER t 24.6.1944
OGEFR. ALFRED SITTE t 1.7.1944
94. STGEFR. PETER RENTGES t 30.6.1944
UFFZ. GERHARD SCHULZ t 23.6.1944
95. GEFR. JOHANNES BEISER t 24.6.1944
OGEFR. MAX HENNINGER t 2.7.1944
96. UFFZ. WILLI HOFMEISTER t 24.6.1944
LT. FRIEDHELM HAFELE t 2.7.1944
97. OGEFR. KURT FUNKE t 24.6.1944
98. LT. VINZENZ APEL t 24.6.1944
UFFZ. ANTON FIBIGER t 24.6.1944
99. OGEFR. GUSTAV STEINMANN t 8.8.1944
100. GEFR. PAUL HERMSDORF t 27.8.1944
101. SOLD. WILHELM HENNEMANN t 8.9.1917
102. PAUL WINTZER t 30.7.1917

RANDUL 5. RE1HE

103. UFFZ. ANW. RUDI SCHULZE t 8.8.1944

KAN. STEFAN WEBER t 21.8.1944
104. OBWM. OTTO VOLKWEIN t 5.7.1944
105. GEFR. EGARD HILDEBRANDT t 3.8.1944
OGEFR. ALFRED SCHIRLINGER t 6.7.1944
106. FLGZ. FHR. Er ON BECKER t 31.7.1944
MTR. RICHARD KNISPEL t 7.7.1944
107. OBFIIR. FRITZ KLAHN t 31.7.1944
FELDW. ERNST KIEHLIN6 t 9.7.1944
108. OBLT. OTTO KOBERT t 9.7.1944
UFFZ. WALTER SEEGER t 28.7.1944
109. FELDW. RUDOLF SCHWONNEK t 9.7.1944

192
www.dacoromanica.ro
 GEFR. ERICH DRAHOTA t 31.7.1944
HPTM. FRANZ BAUER t 9.7.1944
110. FAHNR. FELIX WERNER t 28.7.1944
111. GEFR. ROLF RIESCHEL t 9.7.1944
OBFHR. JOACHIM PODZUWEIT t 31.7.1944
112. UFFZ. LUDWIG ABEL t 10.7.1944
FRANZ LAUNER t 10.7.1944
113. GEFR. HEINRICH CYGANSKI t 10.7.1944
FELDW. ULRICH ZEMPER t 28.7.1944
114. UFFZ. MARTIN WOLL t 31.7.1944
_PPER t 10.7.1944
OGEFR. KARL Kill
OGEFR. OTTO BORK. t 27.7.1944
115. OGEFR. HEINZ SCHEFFLER t 12.7.1944
116. OTTO WARTZMANN t 15.7.1944
OGEFR. FRIEDRICH FURSTENAU t 15.7.1944
117. LW.-HELFERIN EMMA RITSCHEL t 24.7.1944
STGEFR. KARL PARZER t 15.7.1944
118. OGEFR. ALFONS BENEDIX t 24.7.1944
FL6. GOTTFRIED NICOLIN t 16.7.1944
119. RTSM. GUSTAV NAUSCHUTZ t 22.7.1944
WM. ERICH KLEIN t 17.7.1944
120. GREN. HEINRICH SCHAFER t 20.7.1944
WALTER WORLEBE t 17.7.1941
121. OGEFR.
GEFR. FRANZ LANG t 19.7.1944
122. UFFZ. KARL SCULANK
GEFR. FRIEDRICH WIDOWSKI t 3.7.1944
BERGER t 3.73944
123. OBLT. HEINZ
OTTO ZERTINGER t 9.7.1944
124. LINZ SCHESLER t 29.6.1944
125. SOLD. MAX PROHL t 10.9.1917
PAUL WINTZER t 30.7.1917
PAUL WINTER t 30.7.1917

193
www.dacoromanica.ro
 MUSK. FRIEDRICH LENZ t 29.12.1917
126. SOLD. BERNHARD DOLFEL t 29.12.1917
127. SOLD. PAUL WEBER t 10.9.1917
128. JAG. WILHELM BODE t 29.11.1917
JAG. ALBIUS BORGERS t 29.11.1917
JAG. JOSEF BRESMEIER t 29.11.1917

PARCELA E PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. SOLD. PAUL BERNE t 4.10.1942

2. UFFZ. WALTER LEX t 5.10.1942
3. OBLT. ECK.-FRIEDRICH BUHM t 17.10.1942
4. GEFR. KARL V. CLEEF t 11.11.1942
5. GEFR. HERBERT HANSEL t 24.11.1942
6. GEFR. JOHANN KORNELL t 26.12.1942
7. OGEFR. MICHAEL STOCK t 31.12.1942
8. GEFR. FRANZ ISCHWENDER t 9.1.1943
9. OGEFR. 0. KLEINKALYERSBERG t 14.1.1943
10. OGEFR. ALFONS JARCZYK t 10.1.1943
11. UFFZ. PAUL KOLODZEY t 23.2.1943
12. UFFZ. WILHELM TOLLNER t 28.2.1943
13. OGEFR. WILHELM ROLOFF t 1.3.1943
14. OBLT. KARL MEYER t 17.3.1943
15. OBLT. LEONHARD &NISSEN t 1.4.1943
AUGUST WINKLER t 4.9.1944

RANDUL 2. REM

WILLI KAHNMANN t 26.8.1944

194
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
16. FELDW. WOLFGANG HEYMANN t 11.8.1943
17. UFFZ. RUDOLF SCHULDAY t 7.8.1943
18. HERMANN ESDOHR t 8.8.1943
19. OGEFR. BERNHARD ABD t 1.6.1943
20. OGEFR. HORST SCHMIDT t 30.5.1943
2t OGEFR. REINHOLD KITTAN t 17.5.1943
22. OGEFR. ROLF BODECKER t 6.5.1943
23. MEER. JOHANN ALT t 20.4.1943
24. PION. JOSEF PALFINGER t 25.4.1943
25. GEFR. JOSEF HOFFMANN t 14.5.1943
26. UFFZ. EUGEN HOFER t 27.5.1943
27. GEFR. RUDOLF MECKEL t 29.6.1943
28. GEFR. wiLHELm STRELL t 29.6.1943
29. OBWM. GERHARD FRANKE t 7.7.1943
30. UFFZ. FRANZ KOHL t 5.7.1943

RANDUL 3. BELIE

31. KARL SCHAFER t 12.11.1943

32. GEFR. LUDWIG PLAWETZKI t 10.11.1943
33. FUNK. KARL KLATT t 6.11.1943
34. SCIITZ. ARNO SAUERTEIG t 3.11.1943
35. LT. RUDOLF GOLDNER t 1.11.1943
36. HANS KASELITZ t 20.10.1943
37. FELDIttr. WALDEMAR LABUSCH t 10.10.1943
38. UFFZ. CHRISTIAN HUBEN t 8.10.1943
39. OGEFR. RICHARD STEMMLER t 13.10.1943
40. JOSEF KUHM t 12.11.1943
41. OGEFR. GEORG GAGEL t 16.11.1943
42. OGEFR. HERMANN HOHMEIER t 19.11.1943
43. KRAFTF. ERICH ALEXANDER t 18.11.1943

197
www.dacoromanica.ro
 44. OGEFR. HERMANN KAISER t 24.11.1943
45. OGEFR. KARL GRAF t 21.11.1943

RANDUL 4. REIHE

46. WILHELM WAGENBERG t 5.9.1944

47. OGEFR. FRIEDRICH KALCIIER t 20.3.1944
48. OGEFR. FRIEDRICH PFEIFFER t 6.3.1944
49. GEFR. OTTO TRABOLD t 5.3.1944
50. YM. OSKAR BOSCHNER t 18.2.1944
51. GEFR. FRANZ WINDHABER t 5.2.1944
52. OGEFR. JOHANN ORTMANNS t 5.2.1944
53. Um. JOHANN KRAUS t 7.2.1944
54. FELDW. WILLI ENGELHARDT t 6.2.1944
55. OGEFR. PAUL PINKES t 5.2.1944
56. ALFRED Ross t 4.2.1944
57, OGEFR. FRANZ WEISSE-BLANKE t 1.2.1944
58. GEM. HERMANN HARTMANN t 27.1.1944
59. OGEFR. KARL SCUONWETTER t 22.1.1944
60. GEFR. ALTER WOLF t 16.1.1944

RANDUL 5. REIHE

61. SCHTZ. HELMUT GNIBBA t 30.3.1944

62. OFFZ. GEORG GOLZ t 29.3.1944
63. SOLD. JOSEF LIROTTEX t 29.3.1944
64. RTTF. ADAM BERGER t 30.3.1944
65. OGEFR. LUDIArIG SCHULZ t 31.3.1944
66. GEFR.HELMUT REMMEL t 30.3.1944
67. OFELDW. RICHARD HAMPEL t 1.4.1944

198
www.dacoromanica.ro
 68. OGEFR. ADOLF HAMPEL t 3.4.1944
69. OGEFR. JOSEF FIC t 4.4.1944
70. PION. WILLI JAGER t 4.4.1944
71. Ass. ARZT DR. ANTON RIPPEL t 4.4.1944
72. OFELDW. GEORG BARGEL t 4.4.1944
73. FELDW. KLAUS WOHLGEMUTH t 4.4.1944
74. GEFR. HEINRICH FREYTAGt 16.4.1944
OeEFR. FERDINAND WIENECKE t 4.4.1944
75. GUSTAV SCHMOLICK t 4.9.1944

RANDUL 6. REHM

76. GEFR. HERBERT FEUERSTEIN t 4.4.1944

ALEXANDER LOSCUTOV t 14.4.1944
77. OBWM. ERICH BURDE t 20.4.1944
76. GEFR. JOSEF GASSER t 11.4.1944
79. GEFR. WALTER KOSCHMIEDER t 11.4.1944
80. OFELDW. EMIL LANG t 10.4.1944
81. GEFR. WILLI POSER t 27.3.1944
82. OBLT. WILHELM WALZ t 11.4.1944
83. OBLT. KURT GUST t 11.4.1944
84. OSCHTZ. LEOPOLD GROSCHL t 11.4.1944
85. OGEFR. ANTON SCHUMACHER t 11.4.1944
66. GEFR. HELMUT BLOMKE t 10.4.1944
87. GREN. P. DILLENSCHNEIDER t 10.4.1944
88. UFFZ. GEORG HURL t 10.4.1944
89. GEFR. FRIEDRICH NAGEL t 10.4.1944
90. GEFR. HERMANN ERHARDT t 8.4.1944

199
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 7. RE ME

91. OGEFR. JOHANN LIEVERTZ t 14.4.1944

92. OGEFR. PAUL KIEBUS t 14.4.1944
93. GEFR. WERNER. EMIL ORTLEPP t 6.5.1944
94. OGEFR. JOSEF STROHMEVER t 12.4.1944
95. PION. ENGEL. SULZI3ACHER t 15.4.1944
96. OFELDW. HERBERT UFER t 16.4.1944
97. JAG. THOMAS DANTL t 14.4.1944
98. SmEER. HERBERT HEINIG t 16.4.1944
99. GEM. GUSTAV TEPPER t 17.4.1944
100. OGEFR. HEINRICH TRAPP t 16.4.1944
101. OGEFR. OTTO KROTT t 14.4.1944
102. GRE1N. ALFONS KOLMEDER t 16.4.1944
103. OGEFR. KARL-JOSEF KOLENC t 15.4.1944
104. UFFZ. WOLFGANG REISEWITZ t 17.4.1944
105. GEFR. EDMUND BECKER t 15.4.1944

RANDUL 8. REIHE

106. It A. HANS KANSY t 21.1.1944

107. GEFR. WILHELM STADTLER t 19.4.1944
108. UNBEKANNT
109. UNBEKANNT
110. UNBEKANNT
111. UNBEKANNT
112. UNBEKANNT
113. UNBEKANNT
114. UNBEKANNT
115. UNBEKANNT
116. UNBEKANNT

200
www.dacoromanica.ro
 117. UNBEKANNT
118. UNBEK.. kNNT
119. UNBEKANNT
120. UNBEKANNT

RANDUL 9. REIHE

121. 11PTM. EMIL OMERT t 24.4.1944

122 GREN. ALFRED ROSENBERG t 24.4.1944
123. OGEFR. JOHANN MEYER t 21.4.1944
124. GEFR. IL PITSCH t 25.4.1944
125. UNBEKANNT
126.UNBEKANNT
127. UNBEKANNT
128. BERTHA t 30.8.1944
129. GEFR. WILLI PAQUO t 14.4.1944
130. K. KPT. HORST OBERMULLER t 10.9.1944
131. JAG. WALTER RUHAAS t 8.5.1944
132. OGEFR. HANS SODER t 11.5.1944
133. OBERST. EGON SKVVARA t 13.5.1944
134. FRIEDRICH EISENMANN t 15.6.1944
135. OGEFR. HERMANN ERMER t 15.6.1944
136. OFELDW.WERNER MAU t 23.6.1944
137. IIPTM. GUNTER MULLER t 23.6.1944
138. UNBEKANNT
139. UNBEKANNT
140. UNBEKANNT
141. FRANZ SCHLER t 1.2.1944

201
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 10. REIHE

142. RICHARD SCHUMACHER t 8.9.1944

143. PION. FERDINAND STEINIGER t 20.4.1944
144. UFFY. KURT PELCHEN t 23.4.1944
UFFY. CURT HERRMANN t 23.4.1944
UFFY, BAPTIST WAGhER t 20.4.1944
145. OGEFR. KARL KLIMT t 21.4.1944
GEFR. ANTON AMANN t 23.4.1944
O6EFR. JOHANN ZAPFEL t 21.4.1944
146. OGEFR. FRANZ OSCHEJA t 21.4.1944
147. STGEFR. EDMUND GROSS t 21.4.1944
O6EFR. PAUL MOGGE t 22.4 1944
OGEFR. GEOR.G. KURMER t 22.4.1944
148. OGEFR. FRITZ FEIGE t 21.4.1944
149. O6EFR. HEINRICH BENDER t 22.4.1944
OGEFR. WILHELM DAUS t 20.4.1944
GEFR. WALTER BROMEL t 20.4.1944
150. O6EFR. WILHELM BLRTH t 22.4.1944
151. UFFZ. RICHARD f3OCKER. t 22.4.1944
152. SAN. O6EFR. 11. DIEKMANN t 20.4.1944
153. GEFR. ALFRED PFEIFFER. t 20.4.1944
UFFZ. ARTHUR SCHUCHART t 22.4.1944
154. GEFR. GERD BOLES t 19.4.1944
MARTIN Fuels t 21.4.1944
UFFZ. WALTER BUCK t 21.4.1944
155. GREN. ALFONS R.UGE t 19.4.1944
156. GEFR. HEINZ ROHRBACHER t 21.4.1944
O6EFR. HEERMANN SIMON t 19.4.1944
GEFR. FERDINAND BECK t 19.4.1944
157. OGEFR. MARKUS MIEDERER t 25.4.1944
158. GEFR. FRIEDRICH NAHLE 1.19.4.1944

202
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 GEFR. JOSEF ZIMMERMANN t 21.4.1944
OGEFR. ERICH FEIBECKE t 21.4.1944
159. GREN. WM. OBERLAANDER t 12.4.1944
160. OGEFR. OTTO MOLLER t 12.4.1944
OGREN. HERMANN GORLINTZ t 7.4.1944
GEFR. WALTER ULLMANN t 7.4.1944
161. IIPTFELDW. ERWIN SCHROER t 12.4.1944
162. UNBEKANNT
163. UNBEKANNT
164. UNBEKANNT
165. UNBEKANNT
166. UFFZ. ALFRED KREBS t 21.4.1944
167. JOHANN ZIEGLER t 5.9.1944
168. Ofug. WERNER NEIMOLLER t 24.6.1944
169. GEFR. OTTO KLUTY t 17.4.1944

PARCELA F PARZELLE
RANDUL 1 RE1HE

1. UrF. SIE6RIED litESTENBERGER t 2.3.1943

2. OGEFR. JOHANN STEGER t 27.2.1943
3. JOHANN KOWALSKI t 25.2.1943
4. GEFR. ALFRED PELZ t 16.2.1943
5. OGEFR. JOHANN BEER t 20.2.1943
6.- OGEFR. DIETRICH FRERICHS t 5.2.1943
7. UFFZ. KURT CONRAD t 23.1.1943
8. UFFZ. HUGO PROBSTEL t 4.1.1943
9. FELD. E. HIRNSCHALL-SALLMANN t 14.12.1942
10.UFFz. KARL SCHRAMEK t 15.11.1942
11. OGEFR. FERDMACHENDORF t 12.12.1942
12. SCHTZ. GERHARD KEUCHEL t 24.10.1942

205
www.dacoromanica.ro
 13. GEFR. KURT KOHLER t 14.10.1942
14. GEFR. HEINZ SCHULZE t 1.10.1942
15. GEFR. JOHANN HARTWE6ER t 1.10.1942

RANDUL 2. REIHE

16. SCHTZ. ERICH HERZIG t 29.6.1942

17. UFFZ. MAX ERLER t 29.6.1943
18. 08. ZAHLMSTR. ALFRED JAGER t 18.6.1943
19. UFFZ. KARL SCHUMANN t 23.5.1943
20. GEFR. WILHELM PFAFFLE t 9.5.1943
21. SCHTZ. WALTER SCHUTZ t 10.5.1943
22. HPTM. RUDOLF HEENE t 1&2.1943
23. OFELDW. JOSEF MEFFERT t 18.2.1943
24. OFELDW.WALTER KRUSE t 18.2.1943
25. LT. PETER PETERSEN t 21.5.1943
26. LT. RUDOLF SCHWANITZ t 12.7.1943
27, LTD. 111G. ROMAN CHURAWY t 12.7.1943
28. HPTM. ALBERT DIEDRICH t 6.8.1943
29. OGEFR. RICHARD VOLZ t 14.8.1943
30. OB. INSP. W. CRISTOPH HANSEN t 25.6.1943

RANDUL 3. REIHE

31. LN. HELFERIN HELLA HOFFMANN t 21.9.1943

32. SCHTZ. EWALD HEIMANN t 22.9.1943
33. PION. FRANZ KOBERGER t 21.9.1943
FRANTZ ZIRTMANN t 21.9.1943
34. OGEFR. KURT HEINZELMANN t 9.9.1943
35. UFFZ. LEONHARD STRAUB 11.9.1943

206
www.dacoromanica.ro
 36. FELDW. ADAM FORNOFF t 11.9.1943
GE 'R. PHILIPP KOBERLER t 8.9.1943
37. PHILIPP ZISSLER t 8.9.1943
38. GEFR. MARTIN WALDEMAYER t 7.9.1943
39. Igm. ADOLF MOLLER t 5.9.1943
40. OGEFR. KARL MAYER t 30.9.1943
41. OGEFR. JAKOB EHRNHART t 4.10.1943
42, GEFR. PETER RICK t 2.10.1943
43. GEFR. HEINRICH ARNING t 3.10.1943
44. FUNK. KARL-HEINZ THIEL t 4.10.1943
45. PION. EBERHARD STELLER t 5.10.1943

RANDUL 4. RE1HE

46. PION. BERNARD HOLSKOTER t 23.11.1943

47. PION. PETER MUSKENS t 21.11.1943
48. Um. KARL RUHNA t 8.12.1943
49. ST. ZAIILMSTIt. G. ZIMMERMANN t 13.12.1943
50. GEFR. WERNER HANZIG t 19.12.1943
51. FRANZ RESCH t 21.12.1943
52. GEFR. WOLFGANG NECKER t 18.12.1943
53. OR. MT. IWAN SAUDEK t 30.12.1943
54. MAJOR. MARTIN MAYER t 22.12.1943
55. GEFR. FRITZ KALLMEYER t 27.12.1943
56. OBWM. DR. ALBIN BRAUN t 31.12.1943
57. SCHTZ. FRANZ KRETTEN t 8.1.1944
58. OGEFR. HANS BRIEGE t 6.1.1944
59. KARL WEZEL t 12.1.1944
60. SCHTZ. FRANZ REISINGER t 14.1.1944

207
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 5. REIHE

61. KAN. WERNER WENDTIN t 22.3.1944

62. GEFR. HEINFRIED DICKEHUT t 24.3.1944
63. GEFR. EDUARD RAUH t 26.3.1944
64. OGEFR. ERICH WILL t 25.3.1943
65. GEFR. HEINZ NEUBAUER t 28.3.1943
66. Pz. GREN. FRANZ RESS t 2$.3.1944.
67. GEFR. PETER ESSER t 28.3.1944
68. KAN. KONRAN BOCHON t 28.3.1944
69. UFFz.HEINRICH HAGEDORN t 26.3.1944
70. GEFR. KLAUS PROMM t 29.3.1944
71. OGEFR. JOHANN REITTMAYER t 26.3.1944
72. LT. SIEGFRIED HERRMANN t 28.3;1944
73. OGEFR. ADOLF JUNGBAUER t 24.3.1944
74. GEFR. JOSEF HARING t 23.3 1944
75. OFELDW. EGON GERZ t 23.3.1944
76. PAVEL KIANICA t 4.4.1944
77. UFFZ. JULIUS tILLER t 4.4.1944
78. OGEFR. OTTO DICKMANN t 4.4.1944
79. OSCRTZ. HERBERT GOTZE t 4.4.1944
80, LT. MATHIAS ROMMEL t 4.4.1944
81. GEFR. EMIL ENTLICHER t 4.4.1944
82. PAUL FORSTERLING t 4.4.1944
83. OGEFR. HEINZ PEHLE t 4.4.1944
84. OGEFR. FRITZ FROMMKE t 22.3.1944
85. GEFR. GUSTAV FAUN t 4.4.1944
86. UFFZ. HEINZ DOHS t 4.4.1944
87. FELDW. KARL WEICHHART t 4.4.1944
88. OGEFR. KURT FISCHER t 4.4.1944
89. GEFR. IUIDO ENGLISCH t 4.4.1944
90. FAHR. WILHELM TACKE t 4.4.1944

208
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 7. REME

91. GEFR. WILLY GEESE t 4.4.1944

92. OBLT. KONRAD GAUI3 t 4.4.1944
93. PAWEL PAZICA t 4.4.1944
94. OGEFR. WILHELM KAISLER t 4.4.1944
95. GUSTAY RODRIAN t 5.4.1944
96. UFFZ. JOHANN NETUSCHIL t 4.4.1944
97. OGEFR. HERBERT GRELLMANN t 4.4.1944
98. UFFZ. HANS WASIELEWSKI t 4.4.1944
99. GEM KURT KOSTOWSKI t 4.4.1944
100. GEFR. FRANZ KOCH t 4.4.1944
101. GEFR. ERNST SCHMIDT t 4.4.1944
102. HERBERT STIEF t 4.4.1944
103. OGEFR. WILHELM MERKES t 4.4.1944
104. GEFR. ROLE LAN6WIELER t 4.4.1944
105. OGEFR. THEODOR KOLLER t 4.4.1944

RANDUL 8. REME

106. PION. MAXIMILIAN EVERS t 6.4.1944

107. UFFZ. WILHELM FASSBENDER t 6.4.1944
108. OGEFR. OTTO BAUER t 1.4.1944
109. SCIITZ. NIKOLAUS HAAS t 10.4.1944.
110. OFELD. ERICH NEUNDORF t 8.4.1944
in. Ocu EDMUND BALDE t 1.4.1944
112. HERMANN BROUST t 4.4.1944
113. OGEFR. STANISLAUS WILK t 8.4.1944
114. GEFR. ERICH SCHREIBER t 7.4.1944
115. OGEFR. JOHANN NEUBURGER t 4.4.1944
116. GEFR. MARTIN GUCKERITZ t 5.4.1944

209
www.dacoromanica.ro
 117. GREN. FERDINAND GR.UPP t 8.4.1944
118. iipTm. WIL. WOLLSCHLAGER t 8.4.1944
119. MICHAEL VOJTCO t 4.4.1944
120. OTTO SITTNER t 4.4.1944

RANDUL 9. RENE

121. KURT OTTO t 14.4.1944

122. 6EFR. MICHAEL PRACH t 19.4.1944
123. OGEFR. WILLI Li NSER t 13.4.1944
124. LT. WOLF TANG BACKES t 13.4.1944
125. GEFR. SEBASTIAN WINKLER. t 13.4.1944
126. JOHANN SPITZER t 13.4.1944
127. UFFZ. WERNER. REILING t 13.4.1944
128. SCHTZ. ALBERT LOOSEN t 12.4.1944
129. LT. HANS PROBST t 5.4.1944
130. UFFZ. ANTON HACKER t 5.4.1944
131. OJA.G. KARL AMANN t 5.4.1944
132. STRM. WALTER SPIES t 5.4.1944
133. UFFZ. WALTER HEBER t 4.4.1944
134. OBLT. ERICH KNAACK t 4.4.1944
135. OGEFR. PAUL BOTTCHER t 21.4.1944

RANDUL 10. REIHE

136. OGEFR. JOHANN LOSCHGE t 21.4.1944

137. GEFR. HERMANN KOCH t 14.4.1944
OGEFR. ALFRED KRAUSE t 18.4.1944
OGEFR. FRANZ SPIEL t 14.4.1944
138. GEFR. RICHARD WALTER t 18.4.1944

210
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 139. OFELDW. WERNER LEIBIN6 t 15.4.1944
OGEFR. GUSTAV KABUS t 14.4.1944
MAJOR OTTO WICHMANN t 16.4.1944
OBERST KURT STOLLBERGER t 16.4.1944
140. OBERSTLT. WILe SCHLERETH t 16.4.1944
141. Rpm. OTTO KUHNERT t 16.4.1944
WALTER SCHMOLLER t 14.4.1944
OFELDW. JOHANN DAUFENBACH t 16.4.1944
SCHTZ. FRITZ KRAUSE t 18.4.1944
GEFR. ERNST LUKAS t 22.4.1944
142. FELDW. HERMANN SETTER t 16.4.1944
143. OFELDW. PAUL HENTSCHEL t 16.4.1944
UFFZ. ERWIN BONHORST t 16.4.1944
Som. RICHARD WIESNER t 19.4.19446 EFR.
144. ALFRED SCHIEBEL t 20.4.1944
145. GEFR. PAUL BISCHOF t 17.4.1944
WILLY MARX t 16.4.1944
146. GEFR. WILHELM VOSS t 22.4.1944
147. UFFZ. RUDOLF THALHEIM t 18.4.1944
ARZT HERMANN DURST t 18.4.1944
GEFR. RUDI GEISSLER t 19.4.1944
148. UFFZ. HANS-JOACHIM REMUS t 18.4.1944
149. UFFZ. FRITZ BRENNER t 18.4.1944
UFFZ. HEM-GUNTHER VOLKSE t 20.4.1944
150. GEFR. WILHEM BECKER t 18.4.1944

PARCELA 6 PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. SCHTZ. KURT VOSS t 25.11.1941

2. OGEFR. HEINRICH SCHUMACHER t 18.10.1941

213
www.dacoromanica.ro
 3. UFFZ. ALFONS MR t 12.10.1941
4. GEFR. WERNER EBERT t 14.9.1941

RANDUL 2. REIHE

5. SCHTZ. FRANZ SIEGL t 30.11.1941

6. OSCHTZ. JOHANNES KRIEGER t 17.10.1941
7. UNBEKANNT
8. OGEFR. MICHAEL REICHARDT t 9.10.1941
9. UFFZ. GUNTER RICKLEFTS t 14.9.1941
10. UNBEKANNT

RANDUL 3. REIHE

11. SCHTZ. WERNER STROMANN t 3.11.1941

12. GEFR. JOSEF SCHMID t 17.10.1941
13. fiEFR. JOIL-BAPT. HOLLMANN t 13.10.1941
14. LT. HELMUT GAUS t 15.9.1941
15. UNBEKANNT

RANDUL 4. REIHE

16. OGEFR. JOSEF HEIM t 2.12.1941

17. GEFR. JOHANNES KRAMBECK t 17.10.1941
18. OGEFR. ERNST WEISHEIT t 9.10.1941
19. fiEFR. KURT WEBER t 19.9.1941
20. UNBEKANNT

214
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 5. REIHE

21. GEFR. ADOLF NUSKO t 26.11.1941

22. SCHTZ. ERWIN WOK t 15.10.1941
23. OGEFR. KARL MEYER t 11.10.1941
24. ARTZ FR. JOSEF 6RUNEWALD t 15.9.1941
25. UNBEKANNT

RANDUL 6. REIHE

26. SCHTZ. KARL RISCHE t 24.11.1941

27. OBERST. RUDOLF ZIAN t 15.10.1941
28. OJAG. ANDREAS BOLL t 10.10.1941
29. Su. HERMANN SCHABLOWSKI t 17.9.1941
30. UNBEKANNT

RANDUL 7. REIHE

31. GEFR. WILHELM BUSS t 25.11.1941

32. HPTM. RUDOLF CLAUSS t 15.10.1941
33. OGEFR. FRANZ DITTEL t 10.10.1941

RANDUL 8. REIHE

34. OGEFR. JOHANN POLSTER t 26.11.1941

35. OGEFR. LUDWIG MANN t 15.10.1941
36. GEFR. HANS FRITSCHE t 10.10.1941
37. OGEFR. HINRICH HARMS t 19.9.1941
38. UNBEKANNT

215
www.dacoromanica.ro
 39. UFFZ. PETER OTTEN t 27.11.1941
40. BTSM. ERICH DYBALLA t 14.10.1941
41. RTTF. LOTHAR LOTH t 8.10.1941
42. OFELDW. JOHANNES THOMSEN t 19.9.1941
48. UNBEKANNT

RANDUL 9. REIHE

44. GEFR. HANS BURR t 1.11.1941

45. KAN. JOHANN SCHUSTERREITER t 11.10.1941
46. GEFR. KARL FRITZ t 8.10.1941
47. OGEFR. BONIFAZ KIRCHMAYER t 18.9.1941
48. UNBEKANNT
49. GEFR. HELMUT SCHMID t 13.10.1941
50. FELDW. HANS KOCK t 24.11.1941
51. GEFR. WALTER DAUBACH t 8.10.1941
52. GEFR. MAX SCHOPFERER t 19.9.1941

RANDUL 10. REIHE

53. UNBEKANNT
54. UFFZ. HERMANN HECK t 3.11.1941
55. PETER HOLST t 24.11.1941
56. UFFZ. HERMANN NEUMEIER t 4.10.1941
57. OGEFR. HERMANN ELMERS t 21.9.1941

RANDUL 11. REIHE

58. UNBEKANNT

216
www.dacoromanica.ro
 59. GEFR. OTTO STADLER t 30.10.1941
60. GEFR. ERICH FEILE t 24.11.1941
61. Sarrz. THEODOR ZIMER t 5.11.1941
62. GEFR. ERICH HAHN t 19.9.1941
63. UNBEKANNT

RANDUL 12. RE1HE

64. STRM. MAX FELLBAUM t 31.10.1941

65. FELDW. JOSEF FLEISCHER t 24.11.1941
66. SCHTZ. WILLIBALD SCHNEIDER t 7.10.1941
67. UFFZ. HEINZ KNAUF t 18.9.1941
68. UFFZ. HEINRICH PEITZ t 11.10.1941

RANDUL 13. REAM

69. GEFR. RICHARD GRIMM t 2.11.1941

70. GEFR. JOSEF HAFNER t 24.11.1941
71. GEFR. HUGO ITTMER t 5.10.1941
72, GEM. GERHARD GERDES t 18.9.1941
73. OiiFR. THEODOR. SCHLEITH t 18.9.1941

RANDUL 14. REIHE

74. GEFR. HERMANN SCHUBERT t 2.11.1941

75. UFFZ. MAX KIEFER t 18.11.1941
76. GEFR. FRIDOLIN BLUMLEIN t 8.10.1941
77. UFFZ. HANS BUSCH t 20.9.1941
78. UFFZ. ERICH SCHMIDT t 6.10.1941

217
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 15. P.EIHE

79. GEFR. KARL SCHAFER t 3.11.1941

80. UFFZ. HERMANN HERDER t 20.11.1941
81. JAG. LEONHARD MAYER t 8.10.1941
82. LT. KARL KRUG t 20.9.1941
83. OGEFR. FRIEDRICH PUTZMANN t 15.9.1941

RANDUL 16. REIHE

M. GEFR. PAUL ABRAHAM t 29.10.1941

85. GEFR. ROBERT JOSTEN t 21.11.1941
86. OGEFR. HANS SEIDEL t 6.10.1941
87. OGEFR. FRANZ SOUR t 21.9.1941
88. ALWIN TOMFORT t 1.10.1941

RANDUL 17. BELIE

89. UFFZ. KARL PACK t 11.10.1941

90. OGEFR. HERMANN NIENABER t 28.11.1941
91. OFELDW'. WILLI RINKE t 6.10.1941
92. HEINRICH FABER t 8.10.1941
93. UFFZ. HEINRICH MEIER t 8.10.1941

PARCELA H PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. FUNK. GUNTHER PLOGER t 9.1944

2. UNBEKANNT

218
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 3. UFFZ. WILLI TIPPMANN t 2.1.1942
4. GEFR. SEBASTIAN NA6ENGAST t 5.11.1941
5. UNBEKANNT
6. UNBEKANNT

RANDUL 2. ROHE

7. OGEFR. JOHANN URBAN t 25.12.1941

8. UNBEKANNT
9. UFFZ. GUNTHER YOLK t 30.4.1942
10. OGEFR. KARL REIS t 7.7.1942
11. OBLT. WILLI KUPKE t21.5.1942
12. UNBEKANNT

RANDUL 3. ROHE

13. SCHTZ. HERMANN KLOPP t 5.11.1941

14. GEFR. ERICH SCHUMANN t 26.12.1941
15. GEFR. FRIEDRICH VOLKE t 18.4.1942
16. MATHIAS BENDSCHATTLER t 10.12.1942
17. GEFR. GUSTAV GANSLE t 4.11.1941
18. UNBEKANNT
19. SCHTZ. ERICH MARQUARDT 5.11.1941t
SCHTZ. HANS BARTHOLD t 1.1.1942
20. GEFR. FRIEDRICH HOFERT t 30A1942
21. FELDW. HANS BARTH t 14.4.1942
t
22. RUDOLF MELZER 25.8.1942
23. OGEFR. RUDOLF ERDMANN t 31.7.1942

221
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 4. REIHE

24. UNBEKANNT
25. OGEFR. ERNST Um t 3.11.1941
26. GEFR. HERMANN STIRNAL t 7.1.1942
27. GEFR. JOSEF HONIG t 10.4.1942
28. OT-MANN WILHELM GOGEL t 15.8.1942
29. SCUTZ. ROLF COORDES t 21.7.1942

RANDUL 5. REIHE

30. UNBEKANNT
31. GEFR. HEINRICH STEINER t 10.11.1941
32. OSCHTZ, WILHELM VOIGT t 6.1.1942
33. UFFZ. MAX MORAWIETZ t 11.44.1942
34. OSTUF. FRIEDRICH FRANK t 6.8.1942
35. GEFR. OTTO JAENICKE t 12.7.1942
36. UNBEKANNT

RANDUL 6. REIHE

37. ST6EFR. FL. HASELBACHER t 27.8.1944

38. OSCHTZ. ALBERT HANNICH t 6.1.1942
39. GEFR. ILHELM LODIGE t 26.3.1942
40. GEFR. KARL KARIIaL t 12.9.1942
41. WILLY SIEBER t 11.7.1942

222
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 7, REIHE

42 JAG. GEORG MAYER t 11.11.1941

43. UNBEKANNT
44. GEFR. WOLFDIETER 'IEDLIN t 24.3.1942
45. GEFR. GUSTAV FRIEDLAND t 21.8.1942
46. OGEFR. OTTO MUHLENI3ER6 t 6.7.1942

RANDUL 8. REIHE

47. MAJOR ADAM KAUS t 8.11.1941

48, SCIITZ. ERICH PIEGLER t 10.1.1942
49. MEM. ALFRED HERBST t 27.3.1942
50. OGEFR. H.-FR. GROSSE-DREIHAUS t 14.10.1944
51. UNBEKANNT
52. UFFZ. DREIVES SCHL ICHTING t 6.7.1942

RANDUL 9. BELIE

53. UFFY. MANS FELKE t 13.11.1941

54. HUGO NETSCHER t 12.1.1942
55. SCIITZ. KARL BERNDT t 16.3.1942
56. GEFR. BRUNO STAHL t 17.8.1942
57. GEFR. JOHANN SAALWACHTER t 1.7.1942
58. UNBEKANNT

RANDUL 10. REIHE

59.6EFft. ERNST WAGNER t 13.11.1941

223
www.dacoromanica.ro
60. KAN. FRIEDRICH HOFFMANN t 12.1.1942
61. UNBEKANNT
62. UNBEKANNT
63. OGEFR. FRANZ HEINEMANN t 11.7.1942
64. UNBEKANNT

RANDUL 11. RELHE

65. GEFR. WILHELM EISUMANN t 10.11.1941

66. GEFR. FRANZ KREUSER. t 13.1.1942
67. UNBEKANNT
68. UNBEKANNT
69. OGEFR. ERNST KOPP t 24.6.1942
70. UNBEKANNT

RANDUL 12. REDIE

71. GEFR. JOSEF SCHMIDT t 11.11.1941

72. GEFR. KARL PFLUGPEIL t 13.1.1942
73. UNBEKANNT
74. UNBEKANNT
75. OGEFR. ALBIN LIMLEI t 23.2.1942

RANDUL 13. REHIE

76. GEFR. JOSEF IEMUND t 15.11.1941

77. GEFR. WERNER CZMOK t 19.1.1942
78. UNBEKANNT
79. UNBEKANNT

224
www.dacoromanica.ro
80. GEFR. PETER-MAT HIAS BROKERS t 17.2.1942
81. UNBEKANNT

RANDUL 14. REIHE

82. GEFR. ARNO SCHMIDT t 14.11.1941

83. OGEFR. OTTO SCHEWE t 28.1.1942
84. UNBEKANNT
85. UNBEKANNT
86. ALBERT PEILICKE t 12.2.1942
87. UNBEKANNT

RANDUL 15. REIHE

88. GEFR. FRIED. TATGENHORST t 16.11.1941

89. KAN. HERBERT CLOTH t 29.1.1942
90. 6EFR. GERHARD WINKLER t 14.4.1942
91. UFFZ. ALTER KR.DGER. t 11.7.1942
92. OBLT. `/`' ALTER ROSIN t 8.1.1942
93. UNBEKANNT

RANDUL 16. REIHE

94. OGEFR. HEINZ HARRE t 15.11.1941

95. Wm. HANS HECKMANN t 10.2.1942
96. 6EFR. EDGAR RAUTENBERG t 13.6.1942
97. FRIEDRICH EITEL t 9.7.1942

225
www.dacoromanica.ro
 PARCELA I PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. Wm. WERNER ZILLER t 27.8.1944

2. UNBEKANNT

RANDUL 2. R.E1HE

3. OfiEFR. VIKTOR WAGNER t 26.8.1944

4. UNBEKANNT
5. OGEFR. DIETRICH WERKMEISTER t 25.8.1944
6. HEINZ DIETRICH t 26.7.1943
7. UFFZ. HELMUT WINKLER t 27.8.1944
8. RICHARD SCHULTZE t 29.8.1944

RANDUL 3. REIHE

9. ANDREAS NEUMER-SCHITZKI t 27.7.1943

10. UNBEKANNT
11. MEM. FERDINAND TOPPER t 22.12.1941
12. LT. HERMANN SCHAEYEN t 20.12.1941
13. MEM FRITZ SCHNEIDER t 19.12.1941
14. RTTF. HANS KOWALSZIK t 13.12.1941

RANDUL 4. REIHE

15. STRM. HEINZ KUBA t 14.12.1941

16. UNBEKAYNT
17. UNBEKANNT

226
www.dacoromanica.ro
 18. UNBEKANNT
19. SCHTZ. JOSEF MECHLER t 20.12.1941
20. GEFR. HANS MOLL t 26.12.1941

RANDUL 5. REIHE

21. OGEFR. HEINRICH BERNER t 21.12.1941

22. UNBEKANNT
23. UNBEKANNT
24. UNBEKANNT
25. GEM. JOHANN JAHREIS t 27.10.1941
26. STRM. HEINZ KUKO t 14.12.1941

RANDUL 6. REIHE

27. OGEFR. KARL BACBHUBER t 23.12.1941

28. UNBEKANNT
29. OGEFR. JOSEF MOSANDL t 17,11,1941
30. UNBEKANNT
31. UFFY. RICHARD REICHOLD t 19.10.1941
32. SCHTZ. WALTER SCHAFER t 22.10.1941

RANDUL 7. REIHE

33. FUNK. EDGAR MATTHIESSEN t 25.10.1941

34. UNBEKANNT
35. SCHTZ. ERICH THIELE t 14.12.1941
36. SCHTZ. BERTHOLD KLEINE t 23.12.1941
37, MT. KARL KOBELKE t 12.11.1941
38. GEFR. ERNST KETZSCHER t 26.12.1941

227
www.dacoromanica.ro
 PARCELA K PARZELLE
RANDUL 1. REIHE

1. FELDW. ALFONS TEUBER t 1.6.1946

2. FELDW. MAX. KOHLBAUER. t 26.10.1946
3. STGEFR. KARL SCHULTHEIS t 3.4.1947
4. OGEFR. JOHANN. OPEL t 21.12,1947
5. UFFZ. WILHELM PULS t 1947
6. OGEFR. KARL REISS t 1947
MAX WALTER t 1947

RANDUL 2. REIHE

7. SCHTZ. GEORG WELZ t 3.2.1945

8. OGEFR. KARL SCHAYER t 26.8.1945
9. OGEFR. WALTER SCHMIDT t 9.11.1945
10. UFFz. HERBERT LANGE t 2.1.1946
11. OB. SCHIRRMSTR. Jou. LOSERT t 1.4.1946
12. OGEFR. ANTON IHNIELS t 26.4.1946

RANDUL 3. REIHE

13. WM. D. PoL. OTTO BERKES t 8.1944

14. LT. MAX GRUND t 7.9.1944
15. OGEFR. AUGUST GAUGLITZ t 13.10.1944
16. SCHTZ. RUDOLF IANZMANN t 20.10.1944
17. OGEFR. FRANZ SCHEUERLEIN t 20.1.1945
18. UNBEKANNT

228
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 4. BELIE

19. OGEFR. PAUL MUNDTHAL t 1.9.1944

20. STGEFR. JOSEPH VOLTS t 30.8.1944
21. GREN. ERICH PANTENBURG t 1.9.1944
22. OPION. GUSTAV SCHMIDT t 2.9.1944
23. GEFR. HANS-JOACHIM KRUSE t 3.9.1944
24. GEFR. ADOLF NEJEDLI t 4.9.1944

RANDUL 5. REIHE

25. KARL PITZ t 28.8.1944

26. UFFZ. HANS-JOACHIM VOIGT t 26.8.1944
FELDW. JOSEF TRINK t 28.8.1944
27. UFFZ. KARL ZIMMERMANN t 28.8.1944
28. OGEFR.EDWIN KLEFFEL t 29.8.1944
29. OPION. HEINRICH HOF t 30.8.1944
30. GEFR. FRITZ MUHL t 28.8.1944
UFFZ. WILLI SOMMER. t 30.8.1944

RANDUL 6. REIHE

31. OGEFR. ARTHUR SPLITT. t 27.8.1944

32. LT. JOHANN SCHMIDT t 27.8.1944
33. GEFR. OTTO FUCHS t 30.8.1944
34. OGEFR. KURT FUHRIG t 28.8.1944
35. OGEFR. FREDDY HANF t 28.8.1944
36. FELDW. ERNST MAYR t 30.8.1944

229
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 7, REIHE

37. Wm. D. PoL, GERHARD FRENZEL t 27.8.1944

38. OGEFR. FRANZ 6UDAT t 27.8.1944
39. RICHARD HAHN t 27.8.1944
40. OGEFR. JOHANNES HOFMANN t 27.8.1944
41. OGEFR. ALFRED MULLER t 27.8.1944
42. GEFR. OTTO WEISS t 27.8.1944

PARCELA L PARZELLE

1. GEFR. JOSEF RENNER t 14.12.1941

2. SCHTZ. RUDOLF DIEKHOFF t 11.12.1941
3. SCIITZ. JOHANN MAYRHOFER t 10.12.1941
4. oSarrz. JOSEF KIRCHENS t 8.12.1941
5. GEFR. THEODOR HAPPE t 1.12.1941
6. UNBEKANNT

PARCELA M PARZELLE

1. LT. FRANZ RONOYSKY t 30.10.1941

2. UNBEKANNT
3. SCIITZ. KARL STAHL t 29.10.1941
4. UFFZ. EDWIN BISCHOFF t 27.10.1941
5. RICHARD SCHUSSLER t 23.10.1941
6. UNBEKANNT

230
www.dacoromanica.ro
 RANDUL 2. REIHE

7. UFFZ. ADOLF WREDE t 19.10.1941

8. UNBEKANNT
9. IEFR. WILHELM SIPPEL t 22.10.1941
10. UNBEKANNT
IL OGEFR. FRANZ HOLZER t 22.10.1941
12. LT. BERNARD LUKAS t 24.10.1941

PARCELA X1(1L PARZELLE

1. JAG., JAKOS CONTRASS t 29.11.1916

2. SOLD. FRANZ DIESING t 29.11.1916
3. LDSTM. GEORG GEIER t 29.11.1916
4. LT. HEINRICH KLIR.FUSS t 29.11.1916
5. ERS. RES. GEORG HAUPT t 29.11.1916
6. WEHRM. M. ISCRROWSKI t 29.11.1916

RANDUL 2. REIHE

7. LDSTM. BERNARD SCHMITZ t 29.11.1916

8. JAG. WILHELM SUHR t 29.11.1916
9. UFFZ. WILHELM SCHWACH t 29.11.1916
10. LDSTM. ADOLF SCHULZE t 29.11.1916

RANDUL 3. REIHE

11. JAG.WALTEROF t 29.11.1916

12. JAG. ANTON WOLF t 29.11.1916

231
www.dacoromanica.ro
 13. LDSTM. FRIEDRICH WREDE t 29.11.1916
14. JAG. HERMAN SANDER t 1.12.1916
15. SOLD. LEOPOLD CZARKOWSKI t 2.12.1916
16. LT. J. V. WOLFF METTERNICH t 2.12.1916

RANDUL 4, REIHE

17. LDSTM. HEINRICH DRESS t 3.12.1916

18. SCHTZ. ELLE FRANZ t 3.12.1916
19. Eats. REs. HERMANN GUTMANN t 3.12.1916
20. MUSK. HEINRICH HEITMANN t 3.12.1916
21. (iEFR. JOSEF DRODER t 4.12.1916
22. Music MAX 6RONIUS t 4.12.1916

RANDUL 5. REIHE

23. SCHTZ. GERHARD WINDER t 4.12.1916

24. LDSTM. MALLS HEISER t 5.12.1916
25. SOLD. HERMAN DAHLE t 6.12.1916
26. UNBEKANNT
27. SOLD. HOMBECK t 6.12.1916
28. JAG. PAUL KAPHAMEL t 6.12.1916

RANDUL 6. REIHE

29, SCHTZ. OTTO TUNGER t 6.12.1916

30. MUSK. JOHANN KAPS t 7.12.1916
31. JAG. JOSEF SCHERR t 8.12.1916
32. MUSK. W. SCHADEWALD-FIERSICH t 8.12.1916

232
www.dacoromanica.ro
33. GEM. HEINRICH WINKELHAKE t 10.12.1916
34. Music. ERNST WITTE t 10.12.1916

RANDUL 7. REIHE

35. LDSTM. AUGUST HILDEBRAND t 11.12.1916

36. REKR. ANTON ZESTLER t 11.12.1916
37. LDSTM. PAUL DOLLING ER t 14.12.1916
38. LT. WILHELM WEISS t 14.12.1916
39. MUSK. GUSTAV ABSLEBEN t 18.12.1916
40. SOLD. KARLFRID. WAHL t 18.12.1916

RANDUL 8. REIHE

41. lIus. KARL BECKER t 21.12.1916

42, INF, LUDWIG SCHLEIFFER t 22.12.1916
43. LT. BERNARD BENECKE t 22.12.1916
44. KftAFTF. WILHELM HIRSCH t 2.1.1917
45. SOLD. FRANK ZTARP t 2.2.1917
46. SOLD. GUSTAV WINKLER t 4.2.1917

RANDUL 9. REIHE

47. Um. HEINRICH WAHRLICH t 17.2.1917

48. SOLD. PAUL GOLOMBECK t 1.3.1917
49. SOLD. MAX CORSWANDT t 4.3.1917
50. LDSTM. ERNST HAUSCH t 19.3.1917

233
www.dacoromanica.ro
NI KIN WV

www.dacoromanica.ro
 DEUTSCHER
S )LDATENFRIEDH7FE
IN RUMANIEN

www.dacoromanica.ro
 KREIS ARIES
CURTER DE AR6ES
DRAGOSLA'IELE-JOSENI
PITESTI
SUICI

KREIS ALBA
ALBA JULIA
PETRESTI
SEIES

KREIS RAD

FANTANELE
TIPARI-SINTEA MARE
VLADIMIRESCU
ZABRANI

....,

KREIS uAC 4- li

ARDEOANI
BALAMESTI
BOZIA
BURDUSACI
COMANESTI
GRIMES-FAGET

236
www.dacoromanica.ro
 MARVILA
NEGULESTI
ONESTI
ORBEN1
POPESTI
SENDREST1
SLANIC- MOLDOYA

KREIS BIHOR
BIHARIA
CARASAU
CETARIU
CORDAU-SANMARTIN
CUZAP
MARGIIITA
OLOSIG
ORADEA
ROSIORI-010SIG
SACUIENI
SALARD
SISTEREA- CETARIU
TA.m4Eu
TARTAN
TAUTELEC

KREIS BRAILA
BRAILA

237
www.dacoromanica.ro
 KREIS BRASOY
BRAsol/ OiRoNsTADT)
FAGARAs
FELDIOARA
HALCHIU
PREDEAL
PREJMER
R4NOV
TIDMUL DE SUS

KREIS Buz Au
AMARU
Buz Au
GURA SIRIULUI-SIRIU
RACOYITENI
RAMNICU-SARAT
Tis'Au

KREIS CLUJ

CLUJ-NAPOCA
COPACENI
DEJ

KREIS CONSTANTA

CONSTANTA

238
www.dacoromanica.ro
 MIRCEA-VODA

KREIS COVASNA

CERNAT
DOBOLII DE JOS-ILIENI
GHELITA

KREIS DAMBOVITA
GRECI-PETREFTI
SALCUTATITU

KREIS GORJ
DANESTI
TARGU CARBUNETI
TARGU JIII

KREIS GALATI
BALE,NI
BERESTI
GALATI

KREIS HUNEDOARA

BARU-MARE
DEVA
239
www.dacoromanica.ro
 ANINOASA
PETROSANI
PUI

KREIS ilARGIIITA
CIUMANI
CRACIUNEL OCLAND
FRUMOASA
6HEORGHIENI
MIERCUREA CIUC
ODORHEIU SECUIESC
PLAIESII DE JOS
SANMAR TIN
SATU NOU-OCLAND
TUSNAD SAT

KREIS IALOMITA

SLOBOZIA

KREIS MARAMURE
LEORDINA
POIENI

240
www.dacoromanica.ro
 KREIS EHEDINTI

DR0BETA TURNU-SEVERIN
ORSOVA

KREIS URE

GREBANIS
MADARAS -BAND
MOUNI-MIERCUREA NIRAJULUI
NAZNA-SANCRAIU DE MURES
R.EGIIIN
SA.RMAS
SIGHIOARA
TARGA) MURE

REIS OLT
CARACAL
PIATRA-SAT

KREIS PR AHOVA

BABA- ANA
MAGURELE
MIZIL
PLOIESTI
SINAIA

241
www.dacoromanica.ro
 VALENII DE MUNTE

KREIS SIBIU

CARTA
CISNADIE
CISNADIOARA
HOSMAN-NOCRICH
IACOBENI
MEDIA
MOVILE-IACOBENI
RETI-BR.ADENI
SEICA MICA
SIBIU
SURA MARE

KREIS SALAJ
ARCHID-COSEI
DRESIDA- BOBODA
SIMLEUL SILVANIEI
SOMESUL ODORHEI
ZALAU

KREIS SATU- ARE

CAPLENI
GERUSA -ARUD
SATU-MARE
TASNAD

242
www.dacoromanica.ro
 KREIS SUCEAVA

CARLIBABA
FALTICENI
FRUMOSU
IACOBENI
R.ADAUTI
SIRET
MAMA

KREIS TIMI
RILED
BULGARU-LENAUHEIM
RACOVITA
CARPINI
JIMBOLIA
LENAUHEIM
LoVRIN

KREIS TELEORMAN
ALEXANDRIA
ROSIORI DE VEDE
TURNU MA.GURELE
ZIMNICEA

243
www.dacoromanica.ro
 (
KREIS RANCEA

BATINESTI-TIFE*TI
BORDETI
CAMPURI
FOCSANI
MARASTI-RACOASA
SOVIJA
SURAIA
VULTURU

244
www.dacoromanica.ro
 $1,0 V1QCf 22 24 26 28 300
.1
r.' ''''''Kr..."4" Is. 1 t..
;$

'i,.
2-

U c
'.11
Hotin .e.. os. til ROMANIA
-44I '1,- I A _Th,
Harta administrative
ce.
Cernauti 4) 1996
48

ti
,*
Negrepi-Oa;
fr,
Tsa
k. cp
, ..4.4...t.
t) 4,,,,-0-0-4
.1-ivAS i r et
IDOROHOI
Oarabani

%`\ ,,,.r. ,, ,
_Siren'
.6?)

...",
Soroca

Capitaii
8

4 /ISIGHETU MARIrkilE1 .8**A..., .:. RADAUTIO '\ DUI UAPill Municipiu re4edinta de judet
N
1: 1.

..1''' ocAREISATU MAREESse-n /

.44,t.,..).- 0 MARAMURE$ Spica I .'\ 0 BOTOIAN1 ,.,
B
.
S
.

"r,,,,
Bill i 0 Municipiu
<'Debrecen :SATU MARE . -i.'
(/ \ i BAIA MARE
ocaynie Vi;eu de Sus Bor;a "/.91:
----.....,--- 4. \ SUCEAVA k\
Oral
,yalea \
1
Ta;nad e, Tim 1 inigt ....0 Guns 1 SUCEAVA N
0 te(
r --I/(--.1 ---- limits de judet
(Oebretin) -I Iui Mini--% \
....-_-- % k'N'' -''''....."- --r"
/I NisauSdingileorz-Bai u./
. CAMP RUNG Humrului
a
0
Q"
ze
I y ":
Mar hits I $imleu
' ...W.' ''''' , ..."
Cehu Silvaniei
/ l tie'` Nisaud k e
MOLOOVENESC FALTICENI I%
-.--..-'-,(k7\TCANI I A
\
s> Mull
I iI1-4 Frontiers
:fi- c Silvaniei
e zatiu
Jibou
,fe. IBISTRIIA-NASAU/D "fa 1111rnei C)\-' ,,,
\ ... 0
BA,

CS
ii
tT
/ ()ORADEA
Ale

).._
SALAJ
el' DEJ 0
1
Gherla
I
,Beclean0 BISTRITA
)
1
/r
.,-1.-
V
i
e'8-...orseci:
..,
Borsec
I no caz
Tarp Neamt 1

NEAMT
*
Targu truffles

'-'0 , r.,
-I
IA51

f's, I-
\e
CHIS1NAU
BIHOR (-1 1., f\,. ../." \. ......1
...'
e.A
Salonta i
;:,..
i"\-'
Huedin
CLUJ NAPOCA / .%-t

1.
I
.1 J.

OREGHIN
'ROO
' Gheorghenii
4 PIATRA-N,EAmTROMAN
f,:,$)?......,\,<. Negre;ti
C
\---o-"..),
iz:3
...,...d.,.....--,
Beius C L @ U J /"'----- I
7 ak_....,..., Buhu;i 0 '' l'i,i,
1
\\
1
1
( C) ci.;, 6..
..%% t 2. TUROA
MURES so:ta; man' Ha
it.
/ HARGHITA ''',:(''fir NI
. VASLUI
Chi;ineu-Cf4 1; 0 BACAU
A :Ntjcetk.
, -- CAMPIA 65)
Jludus_. 0 lAoine;ti \
"1- C ur t'ci Pin.cointaeul
7\4a;cau tarn
Sebi;
L
Baia de Aries 1/41
\-1 TURZIE 4 ARGU MURETs )000RHEIU
u Tirniveni
MIERCUREA- :_Cznine4ti: BACAU \ VASLUI
Cs
;:o.,-
Ai .ktf*.trii
Ocna klure;w ..% SECUIESC CIUC )r)
A-v.m+, A R A D / -`) Abrud omuo ***- SIGHISOARAt
X-Ritturu
0 Mit 00
\ Ta;u0A0rmcnaane;t1
I
13 ..`1- Cetat ea Alba
,.,,.... Nadlac
\ Tem; CI) ONE$T1 'A -1311)11....A0
.k
46.1,,Sannicolau
iviure
`. .. 0 ARAD
-. lipov
\ 0 C.' Ilatna ilB A '' @RAJ( 0 Dumbriveni
MEOIAS t-e.(
secuiesc,
Rupee
Baraolt
1 yee:iled,li
"),
Slanic- Moldova
..e)40 -rA
\ "; a L--,4 . i's
1**,

s: Mare

Jimbolia
. ....
J \i i ,..,,l,)
DEVA
BRAE) I

0 Simeria \ .Cur
k
ALGA IULIA.7\11
4 , Ocna
)
Cop;a
Mica

SIBIU
Ta Secuiesc'
Agnita_r/
f
G RAS
Adjudre

I COVASNA ( Panciu
.
\
0 TECUCI
%_/ Berelti
Targu Bujor
4,
,
L, pz. g4 j
4 ,
\ MI5"
IL11111

,... I TIMISOARA
@TIMIS Figet / Cal 0 LUGOJ
1
HUNEOOARA
.
n
ORA TIE S~
/
Sibiului SIBIU
Avrig \Vicloria
r-
BR A?0V "1/41,
sFANTWCovasna
HEORGHE
'.VRANCEA0
Ma
Odobesli
i GALATI i
it ,-. /-4, HUNED0AhA
Cisnadie Codlea Intorsura

r '
,, t _ Baia;
., /
Pet4 1-/* -
B'stra 1 Hate
) Talmaciu
,y...-1- - - _ Zame;t1 Ra;nov0 BRA 4 6y Buzautui
Sacele Y4
vs.. FOqANIL)
../. i
'1`
N,
Ceta
\\
A Boc;a @
%

r
L PET.RO$ ANI
Anineasa *0
....
..-
,( -v
t ..... J 0(
Predeal
.... I-, A
1
\
Nehoiu
"'"-'''.. , inn
""/
(
GALATI
fit" . Chiba
6") 4.1.1. CARANSEBES 1 Uricri Vulcan,,,
/./- )
s

B
Br
)- CAMPULUNG
/
bu;teni
Sinaia
RAMNICU SARATO
Micin ..=":
.h" 1 A. J FIEITA upem
81 e -
ti-) BRAILA 0 511a
Novae Oline;ti / C:)
I I Comarnic *Slam BUZAU a Isaccea

)
O 1-CARA$ISEVERINk/ Bumbelti-Jiu ft ,Horezy CURTEA
OE ARGE$ l"ri \lean Valeiiillde1Munte cp (nflurei lanca ''
BEOGRAD rk
*A.v.Oravila
0 Anina
I
/ \
/ Baiain
TARGU JILI rirwo R MNIcuRiVALCEA41.1\
A

0 Carbuneiti 6ile Ocnele.

`71 i
I C.)
ARGE$ -Pucloara C,AIPI,,A
Plopeni_
.uoideltilc4eni BUZAU \,'BRAILA)-cr
TULCEA
TULCEA idntu
'il
(BELGRAD)' uGORJ
OV011 Mioveni
I 'us"' 4, I; Izi Pogoanele .D
Dog h
/de Aroma (oo r
VALCEAM!,n/ Pap' PLOIEVI 0
e
fe :VA.. Bade Herculane Urla
Ticleni ) insurilei
Moldova Piaui DROBETA- Roman ( l Vin\ TAR OVISTE Cr.\ PRAHOVA
iiinn%srit, A
Babadag

040;;V TURNU SEVERIN

. -. ) I
(
J v.._ Topoloveni Dinfiouviikni--'j cTURrICEPIle.1
''ja----ndirei
\e.
RN DU 1.1.,ri.......-.
1r
A
\
../

\
Strehaia

HiDINTIttf.YFiligi
Vinju Mare
e/
)
\ - _/ l''1
`-%
Oragalani ,,

1
lb,

N
"e
Bal;
-r,,
cornice;ti%

OSLATIN11
Piatra -Olt
e

1
-Coste;ti 1Gielti

2.-
k

j
I
.TINButte IILFOV
...--, A or

/
c BU URE4T1,-
1

,
%

'71
-)Funduie"aliii
IALOMITA

Lehliu-Gara

ALA_RAI
..l 91SL r0 80
1 41"
rt_( FETE
-t 0
TI

Cernavodi
Navodari
CO

....=,..a
"sr
= =
.9 CRAIOVA
\0 Videleir\,-. 74)
C. Ovidiu

/
I. T1
o .
..i 00L J Dragallti-"( T LEOFIMAN '
Mthalle;tt ...I .1/4
4111j Budepi CALAROI EDOIDIA CONSTANTA =........
Oltenita Basarabi
fliol 42-
i=, 44
-.
N
44 7 GIURGIU %.,., CONSTANTA
TeEchihrrii

,Z-
0 CALA FAT Baile;ti egarcea 'CARACAL
t7
r-\ROSIORI
ALEXANDRIA
OE VEOE
0
E
GIURGIU
...... ...
''ke0640;
4*-0.
i Z* ==
- 1 O. Negru Voda
=I=
\
LINT:1/4R ci. MA NCALIA
I Corabia
0 50 km
%
S.
1
1)TURNU MAGURELE
.. 0 Zimnicea
N

1k
I A
V"..I ./64
....
1 B
1.1=1=t=t=i
22
1-1 t U
24
L G N
26 28 30
www.dacoromanica.ro
K JL JPH MUM
C JL F iN
vi/

LA EDITIA BIBLI0f1L

www.dacoromanica.ro
 Der Band "Pro Patria" Im Memoriam
von Florin Rotaru
ist in September des Jahres 2001
herausgegeben
Er wird herausgegeben urn die Namen der deutschen, wahrend der zwei Weltkriege des 20.
Jahrhunderts, auf dem Kampffeld der Ehre gefallenen Soldaten,
die im Bukarester Friedhof PRO PATRIA beerdigt wurden,
ins BewuBtsein unserer Zeitgenossen, besonders von Deutschland und Rumanien, wiederzubringen.
Die Herausgabe dieses Werkes zielt die Verehrung des von den rumanischen Behorden iibernommenen
und geachteten Engagements betreffend die Pflege des Friedhofes PRO PATRIA gegen alle
Widrigkeiten der Geschichte vom Augenblick der Ubernahme in die Verwaltung am 23. August 1918
bis in unseren Tagen.
Um der jahrtausendealte Respekt des rumanischen Volkes dem Tode gegeniiber verstanden zu machen,
wurde der Aufsatz des rumanischen Forschers Dr. loan Ghinoiu
"Das rumanische Buch der Toten" im Werk eingeftihrt.
Die Initiative der Herstellung dieses Buches wurde vom
Verlag der Bukarester Bibliothek, Direktor Florin Rotaru, vom Verlag Maranatha,
vom Verlag Koska ermutigt und unterstilzt. Die Hingebung
und die Geschicklichkeit der Drucker des vom Generaldirektor Eugenia Ciubancan geleiteten Verlags
des Gesetzblattes haben auch dabei beigetragen.
Die Auflagehohe betragt 2055 Exemplare, darunter 2000 Exemplare haben das Format 14,5x20 cm.
und 55 Exemplare sind Bibliophilausgaben.
Alle Exemplare werden zum Geschenk geboten.
Die graphische Vision des Bandes ist vom Graphiker Mircia Dumitrescu geleistet.
Dazu haben auch die Graphiker Constantin Baciu, Vasile Socoliuc, Ion Atanasiu, Anca Boeriu,
Florin Stoiciu, Carmen Apetrei, Anna Maria Urban, Ovidiu Croitoru, Tudor Lesanu, Constantin
Zgambau, Gabriel Isac, Reszegh Botond, Cristina Orac, Carla Duschka, Petru Sosa,
Ana-Maria Ciobanu,
Ioana Andrei, Andreea Aron beigetragen.
Die Photos wurden von den Kiinstlern Ovidiu Croitoru, Carla Duschka, Cristina Orac, Gabriel Isac
hergestellt.
Die Computergraphik ist von der Mannschaft der Universitat der Ktinste Bukarest und des Verlags des
Gesetzblattes, vertreten von Gheorghe Toma, Liviu Igritan, Daniela Apostol, Monica Gherghel,
Iulian Dinu, Andrei Moldovanu, hergestellt.
Die Titelseite wurde von Anna Maria Urban, Natga Morcov und Valerica Ghita in Siebdrucktechnik in
der Werkstatt der Textildruckerei "Maria Pana Buescu" der Hochschule der Raumktinste Bukarest
hergestellt.
Der Einband wurde bei der Typographie des Verlags des Gesetzblattes von Stefan Ghita,
Elena Gherghescu, Vasile Temelie fertiggestellt.
Das Buch ist auf Celhart Donaris Braila Papier von 120 g gedruckt, und die 24 Originalkupferstiche,
im Druckwerkstatt "Ion State" der Hochschule der Bildenen Kiinste Bukarest hergestellt, wurden auf
in der Werkstatt des Meisters Did Lajos von Lazarea handgeschtipftes Papier gedruckt.
Die 55 Bibliophilexemplare enthalten je 24 holographisch unterzeichnete
Illustrationen die von 1/50 bis 50/50 gezahlt sind plus
5 Kiinstlerexemplare die von E.A. 1 bis E.A. 5 bezeichnet sind.
www.dacoromanica.ro
 Volumul "ProPatria" In Memoriam
de Florin Rotaru
vede lumina tiparului in Luna Septembrie a anului
2001
Se tipareqte pentru a readuce in coviinta conternporanilor noqtri,
indeosebi din Germania qi Romania,
numele militarilor germani c anti la datorie pe campul de lupta
in timpul celor doua conflagratii mondiale din secolul al XX-lea,
eroi care au fost inmormeintali in cimitirul "PRO PATR1A" din Bucureqti.
Prin imprimarea acestei lucrari se doreqte omagierea angajamentului asumat qi respectat
de are autoritatile roman cu privire la ingrijirea cimitirului "PRO PATRIA"
din momentul primirii in administrare la 23 august 1918,
si Find in zilele noastre impotriva tuturor vicisitudinilor istoriei.
Pentru intelegerea respectului de milenii pe care-1 are poporul roman faro de morn
a fost introdus in carte studiul cerceta torului roman dr loan Ghinoiu
cu titlul "Cartea Romeineasca a Mortilor".
Initiativa realizarii acestei carti a fost incurajata,si sprijinit a de
Editura Biblioteca Bucureqtilor, director Florin Rotaru, Editura Maranatha, Koska Verlag
si cu abnegatia qi maestria tipografilor Regiei Autonome Monitorul Oficial condusa de
directorul general Eugenia Ciubeincan.
Tirajul in 2055 de exemplare din care 2000 de exemplare au formatul 14,5x20 cm, iar
55 de exemplare fac obiectul unei Edith Bibliofile.
Toate exemplarele vor ft oferite in dar.
Viziunea grafica a volumului este realizata de graficianul Mircia Dumitrescu
ce a beneficial de ajutorul graficienilor:
Constantin Baciu, Vasile Socoliuc, Ion Atanasiu, Anca Boeriu, Florin Stoiciu, Carmen Apetrei,
Orban Anna Maria, Ovidiu Croitoru, Tudor Lepnu, Constantin Zgiimbeiu,
Gabriel Isac, Reszegh Botond,
Cristina Orac, Carla Duschka, Petru iSofa, Ana-Maria Ciobanu, loana Andrei, Andreea Aron.
Fotografi ile sunt realizate de artigii: Ovidiu Croitoru, Carla Duschka, Cristina Orac, Gabriel Isac.
Grafica computerizata realizata de echipa Universitatii de Arte Bucuresti qi cea a
Regiei Autonome Monitorul Oficial prin Gheorghe Toma, Liviu Igritan, Daniela Apostol,
Monica Gherghel, lulian Dinu qi Andrei Moldovanu.
Coperta este realizata in tehnica ronjare cu pblon in laboratorul de imprimerie textila "Maria Pana Buescu"
a Facultatii de Arte Decorative Bucuresti de catre
Orban Anna Maria, Nata,ca Morcov si Valerica Ghita.
Legatoria de arts este executata la tipografia Regiei Autonome Monitorul Oficial de titre
iStefan Ghita, Elena Gherghescu,ci Vasile Temelie.
Cartea este imprimata pe heirtie de 120 de gr. Celhart Donaris Braila
iar cele 24 de gravuri originale imprimate
in atelierul de gravure: "Ion State" al Facultatii de Arte Plastice Bucureqti
sunt pe hartie de mina realizata in atelierul meoerului &id Lajos din Leizarea.
Cele 55 de cirri bibliofile continand fiecare
24 de ilustrafii semnate olograf sunt numerotate de la 1/50 la 50/50 plus
5 Exemplare de Artist notate E.A.1 la E.A.S.
www.dacoromanica.ro
Tiparul executat la Tipografia "SEMNE'94"

www.dacoromanica.ro
 ;of `,.1
F

"'""

24 7 AR i
if 1.4

. cs- to-

. -"Z.;,:r.'n
-- :1;.14.F.4,4... 7....4.4
4A.,.. ',
7 ,144.4314
A6.
,,,,..
,,,..:,
,..,..,,--...,..-f:,-..,t..,.. ... ,...-
,,,,,.
4,1.,...;,...:......,,. ,..4.:

,... Akt4' yqr

J. .... A' 41 ; 'AV

*.r.St.
r-
ok.-1, -.

,,
'4:
1-
*42 I'ttr64

: -, - ' , ii41:'-- (4
''`'' 1::44.0' ,,

t 4 ',:;:-.....,1, `'.1-# 2

T. ,,....1fr:

.!

www.dacoromanica.ro