Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 33 views

    l25 - Virgil S. Draganesti - Curs Rapid de Limba Engleza - RO PDF

    Uploaded by

    danghe2006

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    l25 - Virgil S. Draganesti - Curs Rapid de Limba Engleza - RO PDF

    Uploaded by

    danghe2006
    33 views141 pages

    Original Title

    l25_Virgil S. Draganesti - Curs rapid de limba engleza_RO.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    33 views141 pages

    l25 - Virgil S. Draganesti - Curs Rapid de Limba Engleza - RO PDF

    Uploaded by

    danghe2006

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 141
    VIRGIL STEFANESCU-DRAGANEST! Virgiliu_$tefinescu-Drigines CURS RAPID DE LIMBA ENGLEZA Coperta de: NICOLAE SIRBU ISBN 973-95779.0.3, Director: ION PETCU Redactor-sef: §TEFAN DIMITRIU Lector: Emit Paraschivolu Tehnoredactor: Sandu Stetaneseu ‘riparut executat sub comands nr. 2008 la RAL ~ Imprimerie , CORES" TABLA DE MATERIT (Table of Contents) Fag. Cuvint inainte 1 Unit 1 Transerierea fonemied. To be Gezentay 9 Unit 2 To have (present)... 23 Unit 3 THIS-THAT-THERE oF Unit 4 The Present Continuous 40 ‘ Unit 5 CAN, MAY, MUST o | Unit 6 Revision I cae 60 Unit 7 The auxiliaries DO, DOES : nee 66 Unit 8 The Simple Past = 76 Ue O te Acdly DID 87 Unit 10 The Present Perfect ....... : ae os Unit 11 The Present Perfect Continuous . 107 Unit 12 Revision I... 417 Unit 13 The Past Perfect 124 Unit 14 The Future Tense 132 Unit 15 The Future Continuous 141 Unit 16 The Conditional Sree 151 Unit 17 The Conditional Sentences 161 Unit 18 Revision TIT 170 Unit 19 The Future Perfect 174 Unit 20 Time Clauses 182 Unit 21 The Sequence of Tenses; Reported Speech 189 Unit 22 The Gerund 195 Unit 23 Tnfinitival and Participial Phrases (How Mark Twain Sold a Dog) 201 Unit 24 Should and Wish (The Old Man and the Sea) ..... 207 Unit 25 General Revision and Supplementary Texts Hamlet) 213 The complete conjugation of a verb : 218 Table of Irregular Verbs .........+ 220 Essential Vocabulary of English oe 224 Fundamental English Verb Patterns... 233 Key to the Exercises 241 English-Romanian Vocabulary 254 Romanian-English Vocabulary 273 Index of subjects : 278 5 | | CUVINT INAINTE Manualul perfect de limba englesat nu s-a scris si nu se va sorie niviodaté, deoa- rece este imposibil ca un autor sii poata satisface cevinjele tuturor, celor ce dorese sit invefe aceasta limba, ale tuturor profesorilor care il vor folosi $i mai ales ale tuturor criticilor, care vor gasi intotdeauna ceva “de criticat, . Totusi, manualul de fafa, intitulat ,Curs rapid de limba englest", sperd si poata satisface exigenfele firesti ale acelora ce vor si invefe aceasta limba, intr-o formd care si-i ajute sé poata folosi limba englesd pentru comunicare la un nivel simplu ca si pentru infelegerea unui text usor, Enir-un timp ott mai scurt posibil. Pentru reali- zarea acestui lucru, materialu! considerat necesar, in primul rind pentru beneficiarit ‘manualului, a fost organizat astfel: 1. Vocabularul ce urmeazd a fi insusit de doritorii de a invifa, limba englesd nu cuprinde liste lungi $i amanunfite de fructe, legume, atticole de bacinie, de imbré- ciiminte si de uz casnic, vocabularul amanunfit folosit in diverse situayii la medic, dentist, restaurant, gard, aeroport ete. etc. Din toate acestea, se prezinta in mod selectiv numai ceea ce este mecesar tn primul rind, urmind ca ulterior cei interesaji sisi tmbogifeascd treplat cunostinfele din dife- ritele domenii de activitate cu care sint confruntaf. Manualul are anexat un vocabular esenfial al limbii engleze, aledtuit pe baza cercetirilor efectuate de lingvisti englesi, americans si roméni, care trebuie parcurs de nenumarate ori de posesorii acestui manual, pentru a fi stdptnit in intregime, Din lipsa de spatiu, nu s-au putut propune exercifii cu fnlreg acest vocabular dar profesorii, in funcfie de timpul pe care il au la disporifie, pot completa textele $i exercifiile din manual dupa cum vor gasi de cuviinfa. In orice caz, fard tnvijarca pe dinajaré a unui vocabular engles organizat in propozifii, nu se poate invafa aceastt limba — si, de alifel, nici 0 limba strdind. Trebuie refinut si faptul fundamental c& limba englesd nu consté numai din vocabular plus gramaticd, ci si din zecile de mii de propotifié care constituie limba vorbitd gi scrisd $i care trebuie invdjate pe dinafard. 2. Pentru fnsusirea pronunfarié corecte a limbii engleze este necesar si se dea toati atenpia transcrierilor fonemice (numite de unit si transcriere joneticd), ceea ce se poate realiza foarte usor sub indrumarea unui profesor, precum si ascultind in- repistrari pe banda de magnetofon sau casctofon. Nu trebuie meglijat acest aspect al inudfarii Timbii engleze. 3. Din gramatica-englesd, una dintre anexele voluimului prezinté cele 20 struc turi gramaticale pe care le considerim jundamentale pentru cine tnvafdé limba englesd, intrucit din acestea deriva toate cele peste 70 de structuri gramaticale ale limbii con- lemporane. Fard o cunoastere temeinici a structurilor fundamentale ale limbii en- . 7 lese, nu se poate vorbi si sorie aceasta limd tnir-un mod inteligibil de cittre benefi- ciarii manualului. 4. In alcituirea exercitiilor s-a finut seama de aplicarea principiilor gramaticii structurale, ca $i de acelea, mai cuprinzitoare, ale gramaticii transformational, Re~ petarea folosirii cuvintelor $i structurilor gramaticale se face cu ajutorul tabelelor de substitupie dar si prin repetarea cuvintelor esenfiale de nenumérate ori, in textele si exercifile a ceea ce am numit “unitaji” ale manualului,— deearece tmparfirea in “lecpis" calculate pentru wna sau doud ore se extinde fm practicd peste timpul recomare dat, eliminindu-se in special exercipi si chiar texte, Pentru a invifare temeinici si rapida, este nevoie ca beneficiarit manualulut si citeascd textele de mai multe ori si sa efectueze toate exercifiile, Este adevirat cd acest Iucru cere foarte mult timp dar altfel nu se pot realiza progresele dorite. Un japt important este acela al modului cum se foloseste “cheia exercifiilor”, de Ia sfirgitu! manualului, Cursantul cat sa rezolve exercifiile, in seris, conform posibilitifilor sale, Corecteaza apoi rezoloarca exercifiului cu ajutorul “cheii”. Repeld ‘poi, de doud-trei ori, exercifiul corectat. In clasa, tnsd, nu se va citi exercifil rezolvat din caict, ci se va cfectua oral, direct dupa manual. 5 Bincingeles, la cele de mai sus adiugiim doar cit folosirea si a allor excrcifii, ca $i a wnor texte sau manuale suplimentare, este la libera apreciere a prozesorului $8 a beneficiavilor. Autorul Unit 1 (one) TO BE ss aa tae ome tove (sbi). ee elect dea eke RE fore See ee ee ane ‘no (nati) neg. nu Se ns stn a) fone (yan) uve, card, unul, una pilot [pause]. pilot Boet [pouit] «poet Poetess [pouitiey =~ poets She (hi) prom. pers. ea iedent [ian 5.’ stadent studenth eH Gott) ees cata 0 [tu to] particula infinitivalui too itu} adh. de asement typist [taipist) 5. dactilogras, dactlograta unit (yumnit) 3, ‘unitate We (wt) prom.” pers. nok What [wat] prom inter, co? Who [hu:} pron, inter, cine ? Fe ta ec. dia, tu, wy You [yu] prom. pers, dvs., dta, tu, Uinvariabi in tdate’ cazurile) your [yo:} adj. ‘posesio dvs, d-tale, tin, fa, HE fale, Most,“ oastes, vote, NUME PROPRII Bill fet } . Nick [nik] Gharles.eate) Paul [po:i) Dick (dik) Tom (tom) TEXT Tam a teacher, You are a student. You are students. You are my students and I am your teacher. Bill and I are teachers, We are your teachers, Ben is a stu. dent and Ann is a student? too. He* is a student and she is a student. Kitty is a typist and Dick is a dentist, Nicla and Dick are dentists. Tom is a doctor, Tom and Liza are doctors. Paul isa poet. All my students are poets. Charles is a mechanic. Tam a teacher. I am not a student. Ann is a student; she is not a teacher. Charles is not an economist; he is a mechanic. You are students; you are not teachers, Alec is an artist; he is not a teacher. We are students, We are not teachers. Notd. Atenfie! Formele verbate am si are fnseamn& in englezi sint, specs? PHOMMelE Pertonsl ponica yl, let se pred tn Unit 9, dla causa probleme prononfAli cuvtatael 9 INTREBARI $I RASPUNSURI Lam Nick, Whe ava You are Betty, We ee See ty Who are_ doctors? Tom and ‘Lisa are doctors. Who is your doctor? Who is & poetess? Who are teachers? What “are you? My doctor Tom, Batty is a. postess You and Bill are teachers. student, doctor, What is Tom? What is Kitty? x a typi ‘What am 1? ou are eae What are you? We are students, What is Paul? Paul is a poet What is Dick? Helis a dehtiet mat is Ben? fe 1s a teacher, ‘What is Ann? She is a student, What is your name? What are’Tom ind Liza? What ‘are Dick and’ Nick? My name is Dick, Tom and Liza are doctors, Dick and Nick are dentists, are you? Pam Kath Wise ‘tre you? Lama type Who is she! She is Halen What is she? She Is an artist, Who.is he? Be it Alec te Jou a teacher? No,'l am not a teacher, Yam an economist, ‘am fa teacher? ‘Yes, you are, ane. EEE me, Ae eeprom ae ee ee ae Bey Seat? No, she 18 not a dentist, She is a typist. 1s Paul a pilot? Xo, eis not a pilot. He J port ‘Yes, he is Alfabetul Sonemic si transerierea fonemicd 24 folosind literele alfabetului latin, romfnii, care tnvaf’ limba englezi au teniinja &atsbuie Ktecon ais cuvintle engleeiiaceeag.promun- {iri ca $f in limba romAnd, desi sunetele vorbiril din cele doutlimbi se Substanfial unele de altele, in'foarte multe cayuti, a Pe de até parte oriografia cuvntelor engleze diet, fm mare mésur de Bromuntares sagen de ieee care compun cuvntle fespetive, att ma mult cu cit una si aceiasi literi sau grupi dq litere reprezinta deseori_ pronun; -diferite, de la un cuvint 1a altul : oe aceasta a dus la necesitatea credsii si folosirii unui alfatet, numit orem in car fecare simbol reprint unl acl fone fn tote cual in toate povifile in care apare in structura acestora 2 ee ee ee ie fot aproiate Inte ee repreentate pin acl Simbel care tind st ident fice cu un anumit sunet considerat ca flind pronunfarea ‘cea mai recomandabill pentru a fi predat& striinilor care fnvaff limba e Scrierii fonemice In acest manual femational, pentru a ajuta pe romani in cazul Tui 0: si 9, Regulile ortografice privind reprezentarea sunetelor tn cuvinte fiind evtirm de numeroase si insofite intotdeauna de exceptii este mult mat reetimcae ecarul cuvint tn parte, cu ajutorul transcrierii aflate in mmanvee si dictionare, Pentru scopuri practice am folosit in acest mai diferite de alte manuale pentru a fi mai usor infel Transcrierea fonemelor si cuvintelor se inc mnual, in citeva cazuri, simholusi lese si retinute de romani, hide in paranteze drepte VOCALE Faneonnglezd posed 12 vocale simple reprezentate numai de 6 litere (a, ¢ Fa ifl uncer») sau combinafii ale acestora, fat de 7 vocale cite are mia wonede Faptul acesta face ca, deseori, cite dou vocale engleze s& fie confer ee, Frese Hr ecalé din limba romans, — ceea ce are ca efect nu numai rrounthe Bresite dar duce si la sensuri gresite, ra i, timp 9 caracteristic& fumdamentala a vocalelor limbii engleze este Gamer ttea lot tn vocale lung (mai lungi decit im limba romand) $l scurte (Corsets decit in limba roman’). In tanscrierea pronunfSrii lungimea vocalelor se indica prin. dou puncte ; de exemplu: [be:1.[he:] Vocala (a:}. Vocala (a:] este 0 vocala mai lunga si mai profunda dectt a din Timba roménd (partea posterioard a limbii lsat mult tn jos'si mat reneck ack Pint te manesc). Apare in text fn cuvintele are [a:) gi tis [a:tist] sf Choodes (tfaz] in care litera r nu se citeste Vocala (a (a este 0 vocalé' mai scurta decit a din limba romfna si se prow fants cu buzele foarte putin depirtate. In textele lectiel apare tn covintal’ sor [wan]. Yocala [e) (¢] din limba engleza este o vocali mai scurti dectt ¢ romanese, find fotodati mai deschisk dectt aceasta (limba lisata putin mat fos) putind fi sonsiderat chiar ca identic cu e din cuvintele romanestl mere, pere: ta tare vesee ai deschis din cauza Tui r. {e} apare tn dentist text yee Nocala [le]. Vocala [f-] este © vocal lungs si poate fi obfinuta pronuntind ur izaminesc prelungit si ridicind in acelasi timp partea antetioard ¢ lint cit se poate de mult in fata. Ortografic este reprezentat& in mai multe feluri, In textele afar de cuvintele be si he si tn teacher ['titfa], she [fi] st we [wi Vocals (i. {f] englez este o vocalé mai scurta decit i romanese gi este totodats intermediara intre i si ¢ din limba romani, flind mal apropiat de ¢ dent eee he Caer Hil de fatS [1] apare in cuvintele: artist ['a:tist), chemist [ kemisty dante eentist) economist |i'konamist], mechanic [miei poe! ’pouit), hoc: (pouiti typist (‘taipist), unit [yu:nit) $f Helen ['helin} lecfiei apare in Pronunfafi in mod diferit cele dowk vocale tn urmitoarele cuvinte: {ou] apare in textele lecfiei in urmatoarele cuvinte: no (nou), poet [pouit), dung [i] scurt poetess ['pouitis). he is Semi-vocala [y). Semi-vocala reprezentati prin simbolul [y] (in numeroase she dentist lucrari prin {j], ceea ée' cretazi confuzii pentru romani) este foarte apropiata de Vocala [02]. Vocala [o:] este mai lunga si mai profunda dectt o din limba gemi-vocala inifiald din limba roméng, care apare in cuvinte ca ies, inte, find rostit, ems, {partes posterioara a limbii fiind mai retrasi in cazul. vocalei engleze). ins, mai scurt si cu mai multa sforfare si frictiune in englezi. In textul lectiei (0:] apare in cuvintele Paul [po:l] si your [yo:]. In textele lectiei [y] apare in: yes [yes], you [yu:], your it ['yu:nit] Vocala [9]. (2) este o vocala scurta si intermediara intre o si a din limba ro- si student styusdat) - 344 (yee) yom [ym tur [yo att Cyacity mani (mai apropiat de a decit de 0). Vocala se intilneste in vorbirea ardelenilor Semi-voeala [Ww] se apropie de un u scurt si apare si in limba romana, _ gum ye pts mahi Ape tn text, caine not na) wh [ ca sunet, preceding vocala fa cuvinte xt Soar Sin limba romnd, descr, doctor (\dakta} si economist {i'konsmist). sits i multa s in . Vocala [u:). [u:) englez este o vocal mai loi format mai posterior decit cae seattage ny Cu mal multa sforfare si frictiune decit semi-vocala 1 din limba romdna. Pentru obtinerea vocalei engleze este de asemeni necesara ™ ae A aan : © pouitie foarte rotunjt si avansnta a buselor fo seduce la wi na Je Nextel left [w) apare tn cuvintele one [wan], we [wis] 3 what (Wot), Jui dintre acestea pentru expirarea aerului. aempluy tera e'inccnviae Cot an [aah cae waar eee promangit mechanic jae {u:] apare in cuvintele student ['styu:dnt), foo [tu:], wait ['yumnit), who [hu:] ‘kenic}; litera o tn not (not], no (nou), one (wan}, who (hus) pilot ['pailot]. . si you [yu:] din textele acestei lect ‘Vocala [22]. Vocala [2], caracteristici pentru limba engleza si oferind serioase calf dificultifi pentru romAni, ca si [9], este o vocala scurté intermediar’ intre @ sie romanesc si se intilneste si ea in vorbirea ardelenilor (in cuvinte ca mere, percete.), precum si in limba maghiari. Vocala [ze] frebuie pronunfata cu gura foarte mult CONSOANE Geschisi si clar deosebita de ¢ romanesc. In textele lectiei apare in mechanic [mi'- kenik], in numele proprii Ann si Alec, precum si in forma verbal am [am] in ie inifiala in proporitiile interogative. De exemplu: ) Unul si acelagi sunet poate fi reprezentat prin ortogratiidiferite: de exemplu vo- tm cuvints ca! te (hh fexcher{ ttf]; Woes url imcuvinte co slucensy Seana , 3em [yu], wh fae) Consoanele reprezentate prin simbolurile [b), (m), [8] si (z] pot fi considerate ea ene identice cu consoanele,reprezentate prin aceleasi litere si'in limba roman im (zem) IF your teacher? 7 - i cemple: be (bi:], my (mai), ye5 [yes], doctors ['doktaz} De aserent apart poz finale tn cazul unui rispuns afirmativ I intrebiri ca ces mma (yi oncom, dete de, cnsante ut a student? Yes, ad ‘oare din limba roman’ prin aceea c eazi._sprijinind usor virful Vocaia (3). Vocala {3} este o vocal’ scurti, de cele mai multe ori intermediara mbit eatietbee iacinivd ease ae Prijinind a ts snce 4 limba ond ar wear n'a Vora egies ate | ‘MUI pe rdicion nie ci Supeio na pe nn Cal con numai in silabe neaccentuate, motiv pentru care cuvintele monosilabice in care : - noe apare trebuiesc legate de cuvintele accentuate care le urmeazi formind corp Exemple: no (nau), text [tekst], dentist [‘dentist}, comun cu acestea. De exempla Consoanele (k}, (p, [t]. Consoanele (k} si {p] sint aceleasi consoane ca si con- @ dentist [a'dentist], an artist [on'a:tist], I am a dentist [aioma'dentist], Ben soanele ce #.din limba romana, cu deosebire cm limba englezi — singure inaintea and Ann are siudents (ben and ‘zn 9 'styusdnts] unei vocale si in silaba accentuata, — acestea sint urmate de un ugor sunet & (numit In textele lectiei (9) apare in cuvintele: f0 [ta), a [3], an [an], and [and), doctor aspiratic) care le pistreazd ca sunete surde (fara nuanja de vocalizare din limba daktal gi teacher [tiffs ia: romani) a Diftongul (ai). Diftongul (ai] este foarte apropiat de diftongul romanese ai Consoana {t] in pozifie inifiala, in silab& accentuata si precedind 0 vocal (din mai}, cu deosebirea ca elementul al doilea al fonemului englez este [i scurt este de asemeni insofita de aspiratic. intermediar intre.i si e din limba englez3. Primul element al diftongului ese tot- Avind in vedere aceast& caracteristicd a consoanelor [k] [p] sit] este practic dat rostit cu mai multi intensitate decit al doilea, de altfel ca incazul tuturor $4 se indice tn perioada de inceput a invijarii limbii engleze, aspirafia respectiva diftongilor din limba englez4. [a] este identic cu vocala a din limba romani, fiind in transcrierile fonemice. teprezentat de litera de tipar @ pentru a fi deosebit de litera de mini prin care se Exemple: economist ['¥onomist], mechanic [mi'kenic], poet prouit] pilot reprerint& de regula fonemul englez ai} apare in my {mal}, pilot | pall) # fypist Uptailot), dext [thekst), typist [Walpist, (ltaipist] in textele lectel > onsoana {I}. Con: leza [1] are dow’ variante reprezentat i Diftongul (eiJ. Diftongul [ei] este foarte apropiat de diftongul romanese din Consoana [I], Consoana engleza {1} are dow’ vari -prezentate prin acelas i simbol si denumite (1) clar si [I] velar. ei, cu deosebire ci, tot aga ca si in cazul diftongului [ai] elementul al doilea, vocala i, (1) lar este identic cu 1 din limba roman& si apare fnaintea nei vocale sau este acelasi [i) scurt englez. : es diftong; exemple: pilot ['p*ailat], Liza ['laiza]. In textele lected (ei} apare in cuvintul name (neim), ; i] velar apare fnaintea unei consoane sau fn pozitie final. Pentru pronun- __, Dittongul (au). Diftongul [ou] se apropie foarte mult de diftongul rominese farea lui [I] velar se ridict partea dorsali a limbil fer {1} se pronunti foatke slaty, du din sdu, tau etc., de care se deosebeste, insi, prin aceea c& primul element al Drecedat de o rezonan{i vocalicd, intermediara Intre i si fomanece. Astiel clr diftongului englez, [2], este un d mai retras spre partea posterioari a gurii prin Bill, Paul, se pronunt& aproximativ: (oI, (bill, [posl} comparatie cu limba romana iar [u} este mai scurt si mai deschis spre o decit oe : ett Consoana (f}. [J], zeprezentata in mod obisnuit prin grupul consonantic sh, dominesc; [} din fou] este totodaté putin mai accentuat dect Ind este pronunfat poate tema Df, feprezent la linia rotni. De Sees ae a 2 13 Consoana [tf]. Consoana englez4 [t{], este o combinatie a consoanelor [t + f] pronunfate in strinsA succesiune astfel incit si se realizeze un singur sunet, fara pauza intre (t] si [f). [tf] este aproape aceiasi consoana ca sunetele consonantice din cuvintele romAnesti ce, cine, Consoana romaneasca este insofiti de o rezonanf vocalic&: in limba englezi ins& [t{] se pistreazd surd gi este insotit de o usoari aspiratie in pozitie inifialae in silabe accentuate, ceva mai slab& decit in cazul consoanelor [k), (pl, [t]. Pentrua \dica acest fapt este util s& se indice in perioada de fnceput a insusirii pronunfarii engleze, aspirafia in transcrierea cuvintelor in care apare, de exemplu: Charles [tJaz]'spre deosebire de teacher ['ti:tfa] ({tfa] neaccentuat), in care aspiratia apare numai in cazul Tui (1). : : Consoana [ht]. Consoana englezi (h] este pronunfata cu aspiratie mai puter- nica decit h din limba roman’ si se pistreazd surd&, fri nici un fel de rezonanti vocalic. [h] apare in cuvintele ‘ie [hi:] si who [hu:]'tn textele lectiei de faa. Consoana [ts]. [ts] este aproape identic cu f din limba roman’. Observafie importants TFoarte adesea unele litere existente in ortogratia cuvintelor nu sint cite a) Bhs cece cea me recent onl eat conn. cre ene bitanich xe densebire de engleta american) fu se citeste cind se ail in pontic smal anu fnainten GEef cSncoane ta inteforal cuvinelor, Deasement nu se cites in covintele scart, (Revenim supra. acestel consonne. in tectia ‘urmétoar), ‘upd cum observ din transererite fonemice, r nu so citeste tn urmitoarele-cuvinte din toxtel lecltis ave [ass artis! a:tst, doctor data, teacher "tS, Your '90°) i ters ¢ nu se eitogte in porifie inal clad ent precedata de conoand. De exempt: are a:} name heim), one fran}, Se citegte ind, bineinfeles, im cavingele care ma existh Sita Yocally"De exerspln: Be Cin}, he (he), we [) she Ut). Litera w ni se cites fnaistea consoandl fin uncle cuvinte; de exemple what wot. fe d) Litera f nu se citeste tn interiorul unor cuvinte, De exemplu: chemist [ktemist], mmechanie Imi ei), ) Litevee'e 4 x nu an fost pretuste de alfabetul fonemic, acesta reprezentind sune- tele contonnelor'e 9k prin acelag smbol Fr este transeris descor! hs. ca in ouvintul Tex, 1) Litera ¢ seprecinta Jescori sunetui 2, De exempia: ss [i], Chaties(efta 2) FORME INTREGI $I FORME REDUSE Cuvintele funcfionale (articole, prepozifii, conjunctii, unele pronume, verbele auxiliare si modale) au forme intregi (numite ¢i tari), fglosite in cazurile fn care se pronunf& accentuat si forme reduse (numite si slabe), cind sint pronunjate neac- centuat. Ele sint, ca urmare, foarte mult scurtate si legate de cuvintele care le preced sau care le urmeazi. Dintru inceput este necesar si se foloseasci formele reduse pentru dobindirea unei pronunfari fluente si normale, care altfel este foarte greu de insusit. In acest scop este necesar si se dea toat atentia textelor transcrise fonemic. ‘Atragem atentia fn mod deosebit asupra faptului c4.formele reduse (slabe) sint cele mai frecvent folosite in vorbirea curent&, formele intregi apirind de regula, la inceputul sau sfirsitul propozitiilor. Forme intregi Forme reduse a [ei] 2] an [zn] {on} and [end] fond] are [a] ie “ Exemple: @ student [2 'styu:dnt] fan artist (on'a:tist] Ben and Ann ("ben ond sen] Nick and Dick (nik ond ‘dik} Nick and Dick are students (‘nik and ‘dik 9 'styu ACCENTUL _ In transcrierea fonemic’ accentul In cuvinte se indic& cu ajutorul unei liniute verticale ['] precedind sus silaba accentuat4. fm cuvintele mai lungi existind si un accent Secundar, mai slab, dictionarele si unele manuale indica st acest’ accent asezat jos inaintea silabei accentuate (.]. Pentru indicarea coboririi tonului tntr-un cuvint folosim accentul inclinat spre stinga ['], iar pentru ridicarea tonului accen- tul apare ridicat spre dreapta |’). In transcrierile fonemice accentul se reprezint’, la sfirsitul proy printr-o sigeat&, care aratd coborirea sau ridicarea tonului (J) [4]. Nu toate cuvintele se accentueaza la fel intr-o propozitie. tn general, se accen- trieazi mai puternic substantivele, adjectivele, adjectivele si pronumele demonstra- tive, numeralele, pronumele posesive si reflexive, verbele si adverbele. Nu se accen- tueazd articolele, prepozitiiJe, conjunctiile, verbele auxiliare si verbele modale, fn afari de situatii speciale. Accentuarea’ pronumelor personale si adjectivelor posesive variazi. In lantul vorbirii cuvintele neaccentuate se unesc cu cele accentuate (pre- cedente sau urmitoare), pronuntindu-se ca silabe ne accentuate ale acestora. Astfel, Proporitia ‘She is a ‘student se rosteste ca un singur cuvint, cum ar fi cuvintui Fominesc fnvdfatorul, iar He is a me chanic corespunde pronunfarii cuvintului roma- nese wntversitate, RITMUL ___ In propozifia englezit silabele accentuate se succed la intervale regulate de timp indiferent de numarul silabelor neaccentuate cuprinse intre primele.’ Ca ut- mare, silabele neaccentuate se pronunfa mai repede sau mai lent, in funcfie de numirul lor mai mic sau mai mare, existent intre silabele accentuate. De exemplu What is Liza? ‘wot in flab Liza is a doctor, ‘ai za iz a Mokta. : Dick is a student. “dik iz 9 “styu:dat. ‘A poetess and a poet. | ‘apau itis ond 0 | *pouit, INTONATIA Primul cuvint accentuat intr-o propozitie englez se pronunf& pe un ton mai tmalt dectt in propocitia zaméneascd far ultimul cuvint accentuat, pe un ton mai coborit dectt in limba roman’. Variatiile privind inalfimea tonului devin, ca/urmare, mai pronunfate in limba englezi. Tonurile silabelor accentuate coboara treptat de la o silaba Ja alta astfel tncit Propozifia englezi se rosteste cu o intomatie descendent’, usor de observat, cu atit mai mult cu cft in ultima silaba accentuata se percepe o coborire de ton’foarte Pronunfata. Silaba in care se,produce coborirea tonului este totodat’. modulata Printr-o foarte usoara ridicare'a tonului tnaintea coboririi acestuia. __ Intoriatia descendenta astfel descrist este caracteristicé pentru proporitiile afirmative si negative. Exempla: ‘Bill and ‘I are ‘teachers. N Dil andai aN i: then "Charles is ‘not an e'conomist. a fade iz ‘not an iN konomist Nota 1. Liniufele reprezint& silabe accentuate, iar punctele silabe neaccentuate, «Nola 2, Silabele sau cuvintele neaccentuate care uriheazi dupé coborirea,tonalui Se pronunfa repede si pe ton jos, ‘Nata 3. Cuvintele neaczentuate trebuiese legate de cele accentuate, cu care fac corp comun, Intonafia intrebarilor speciale, Intrebirile denumite speciale tncep intot- deauna cu un cuvint interogativ (what, who etc.). Ele sint pronuntate cu aceiagi intonafie descendent’ ca si propozifiile afirmative si negative Exemple: "Who _are_you? x Vue yu Who _is_your x teacher? =e iz yo: Sti: tf *What are 'Tom and \\ Liza? =. Wwot 9 ‘tem and \ laiza *What_is \ Helen? . =o ‘wot iz helin? Intonatia intrebérilor generale, Intrebirile denumite generale stnt Intrebirile care incep cu un verb si la care se raspunde prin da sau nu (yes sau no). Intonatia acestor intrebari este fn prima lor parte descendent ca si celelalte tipuri de pro- ‘poritit din limba englez4. In partea lor final, ins, cind se ajunge la ultima silab& Becentuati, se produce in aceasta sau incepind cu aceasta o ridicare substantial Ge ton — de altfel ca sin limba romani, in acest fel de intrebiri, Deosebirea dintre cele douk limbi const’ in aceea ck fn limba englez& intonafia intrebarilor ince ‘pe ui ton mai sus si coboara mai mult decit in limba romana, inainte de a se incheia pe un ton ascendent. ‘Nota. tn cazul in care, dup’ ultima silaba accentuat, urmeazi silabe neaccentuate, acestea se pronunfi pe un ton ascendent. . Exemple Am I your 2 teacher? mm ai yo: A thi:tja Is he A Paul? ac Are_you_my A students? ‘a: yu: mal 7st Is ‘Charles an e 7 conomist? iz Pada on iA Wonomist? EXPLICATIL GRAMATICALE § 1. Substantivul. Gen. Substantivele pot fi de genul masculin, feminin sau neutru. Substantivele de genul masculin si feminin_sint. foarte putine in. limba engleai, Astéel apartin genulwi masculin substantivele care se refer la partea bar- Pateascd (om, tata, fin, frate etc.), iar genului feminin acelea care se refer la partea femeiasci (mami, fiicd, sora ete.) Substantivele care denumesc animale, plante, obiecte, nofiuni abstracte ete. apartin genului neutru. Existi, bineinfeles, except. Uncle gramatici engleze se refera sila un al patrulea gen: genul comun, ciruia fi apartin substantivele denumind profesiuni, ocupatii, calitai, sau activititi; de exemplu: teacher, student, doctor, artist etc. Asemenea substaiitive se considera masculine sau feminine in funciie de persoana la cate se refer’, Notd. Uneori se face deosebire de gen intre substantivele de categoria celor de mai Sus, De exemplu: poet-poetess § 2. Substantivul. Niemdrul plural, In modul cel mai_general. pentru a forma pluralul, substantivele adaugi, in scris, terminatia -s (uneori -es). In cele mai multe Cazuuri-s se citeste [2] de exemplu: doctors| doktaz), names [neimz), teachers ['tMi:t{22). Dup& titeva consoane, printre care (pl, [k] si [t] -s se pronunta (s], de exemplu ‘mechanics [mi'keeniks), dentists (dentists), poets ['pouits], students ['styu:dnts) etc. In cazul substantivelor terminate in -s se adaugi terminatia -cs care se citeste [iz], de exemplu poctesses ['pauitisiz], poete. Grupul consonantic [ts] se pronunt’i aproape identic cu consoana f din limba romana. Pronuntarea grupului final sfs in cazul unor substantive prezinta dificul- ti pentru romani si necesita exercitii repetate de pronuntare, de exemplu: artists, chemists, dentists, economists, texts, typists § 3. Articolul nedefinit. Articolul nedefinit are dowi forme: @ [ei; 2] si an (zen; on] Prima forma se foloseste inaintea cuvintelor a ciror pronuntare incepe cu 0 consoanii sau,o semi-vocala, de exempla 4 poet (a ‘pauit], a unit [9 ‘yumnit "7 2 — Gurs capid de ube enslexs Forma a doua an se foloseste fnaintea cuvintelor a ciror pronunjare incepe © vocal; de exemplu 4m arlist, an economist, Nota. Pronuntarea tare a acestor articole (ei; en] apare numai cind ar fi accen- tuate, ceea ce se intimpli extrem de rar. “Articolul _a._an_esteacelasi pentru toate trei (sau patru) genurile, fiecare dintre cele dow forme corespunzind articolelor wm, o din limba romana, ir functie de genul substantivelor din limba noastri. Exemple @ name —un nume, @ unit—o unitate, lectie, a teacher — un profesor, 0 Profesoari, an artist — un artist, o artist’. Articolul nedefinit nu are plural, spre deosebire de limba romani unde acest articol are formele de plural unii, uncle, [Nott Fotosirea articolului nedefinit'este obligatorie in engleza fn cazul substanti- velor care denumese profesiuni, ocupatii, calitati sau activitati; de exemplu Tom is a doctor — Tom e doctor. Lam a student — Eu sint student. Betty is a poctess — Betty e poeti. §4. Pronuumele personal. Pronumele personal pentru persoana T-a singular este [ai] reprezentat in scris prin litera mare I. Pentru persoana a Il-a atit ca form’ de singular cit si de plural exist un singur pronume: you [yu:) care este si pronumele de politefe. You corespunde pronumelor d-voasird, d-ta, tu si v0i si se traduce in romaneste in functie de sensul care rezult& din situafia in cadrul careia este folosit. Pronumele pentru persoana a IlI-a singular sint fe (hi:] insemnind “el” si she (fi:] insemnind “ea”, We [Wiz] este pronumele personal pentru persqana a La plural corespunzi- tor pronumelui romanesc “noi” ~ 85, Adjectivele posesive my si your. My (meu, mea, mei, mele) si your (tau, ta, tai, tale etc.) ca si totalitatea adjectivelor din limba englezi au o singuri: forma, fiind invariabile, iat din punct de vedere sintactic se ageaz’ inaintea substantivului Ta care se referd, Nold, Substantivele precedate de adjective posesive se traduc articulate in limba romana, desi nu au articol. in engleza. Exemple Ben is my student — Ben este studentut meu. Ann is my student — Ann este studenta mea. Nick and Dick are my students — Nick si Dick sint studentid mei. ‘Ann and Betty are my students — Ann si Betty sint studentele mele. Zam your student — Eu sint studentul (studenta) dvs. Bill is your teacher — Bill ¢ profesorul dvs. (vostru). Who is your dentist? — Cine e dentistul tin (d-tale, dvs., vostru)? §6. Pronumele interogativ WHO? Pronumele intcrogativ who? corespunde pronumelui interogativ “cine?” din limba romané si se refer numai la persoane, ca si pronumele romanesc. eT Pronumele interogativ WHAT? What corespunde pronumelti interogativ “ce” din limba romani i se refera, intre altele, la substantive care denumesc functia, sau profesia cuiva. Uneori what se traduce si prin “care”, de exemplu ‘ What is your name? (Care este numele dvs?. Cum va numiti?) My name is Dick. (Numele meu e Dick; ma numesc Dick). §8. Verbul TO BE (a fi), Indicativul prezent, Particula /o indica forma de infinitiv a verbelor, corespunziitoare lui a din infinitivul verbelor romanesti, Inaintea unei consoane particula fo se pronunfa [t2], iar inaintea unei vocale sau lui w se pro 18 nunta (tu). Forma infinitivului cu fo se numeste infinitival lung. Verbul fo be are numai trei forme la Indicativul prezent: Tam = —eu sint you are — tu, d-ta esti he is —el ‘este she is —ea este we are — noi sintem you are — voi, dvs. sinteti ‘ Dick and Nick are — Dik si Nick (ei) sint Nota. a) Desi in gramatica limbii engleze nu exist o forma proprie pentru per- seana a ILa singular (tu, d-ta) folosim de doua ori constructia vou ave penta a usura cursantilor remani infelegerea conjugirit engleze, ) Pentru motive privind pronuntarea, pronumele personal pentru persoana a Ika plural se predi in Unit 3. x oe Forma interogativa a verbului fo be se realizeaza prin inversiune intre subiect si predicat, ca si descori in limba romana Am I? —sint eu? Is she? —este ca? Are you? — Sinteti dvs.? esti tu? Are we? — sintem noi? : Forma negativd se realizeaz prin agezarea adverbului not dupa formele ver- bului fo be, spre deosebire de limba romana unde adverbul nu se ageaza intre subject si predicat Tam not (eu nu sint) You are not (tu, dta mu esti) he, she is mot (el, ea mu este) §9, Adverbele NO $i NOT. Adverbul no se foloseste numai in raspunsurile ne- gative scurte. Not se foloseste numai dupa formele unui verb auxiliar, cum este de exemplu verbul to be. Exemple: Are you Nick? No, Iam not Nick. I am Dick. Is Bena student?’No, he is not a student, He is a teacher, Are you doctors? No, we are not doctors. We are students. * Rispunsul scurt, Raspunsul scurt (afirtnativ sau negativ) foarte frecvent in vorbirea curenti — in cazul intrebarilor generale — se exprima cu ajutorul afirmatiei yes sau negatiei no, dupa care urmeaza subiectul corespunzitor si verbul din intrebare (in exemplele noastre formele verbului copulativ to be): Wwe are not (noi_nu sintem) you are not (dvs. mu sinteti) Are you a student? Yes, 1am. ‘Am I your teacher? Yes, you are. Is Kitty a dentist? No,’ she is not. Are you doctors? No, we are not. §10. Adverbul TOO, Adverbul foo (de asemeni, si) se aseazi la sfirsitul pro- pozitiunilor, precedat de virguls. Exemple: Ann is an artist, too — Si Ann e artist’ (plastica) He is a student and a poet, too — El este student si (de asemeni) poet. EXERCITII 1, Cititi cu atentie transcrierea fonemicd de mai jos, urmarind folosirea for- melor reduse (neaccentuate) si legarea acestora de cuvintele accentuate precum i utilizarea formelor fntregi’ ale unor cuvinte functionale la inceputul sau 9 sss stirgitulpropozi getilor. "Lam your ‘teacher, ‘You are my students, "You are not ‘teachers: and “vou are not ‘artists. what are ‘You? ‘Wer are ‘statlents Whois your, teacher? ‘Ben is. * ‘ Who are your ‘students? ik and "Dick “are Ie "Dick "pilot? "No, he is'nbtt he “is a ‘dentist, rare You my Soeents? What's “sour. name? My ‘name i 'Paul, What "are, you? Tam a "poet Awhat is "Tom? He is & poet, too. lor. Ridicati sau coborifi tonul conform inclinafiilor si- ‘ai om Yo: tistfa ‘yur a my \ styacdnts yu 9 'nat\ Withee, and ‘yur a not W artists aS yu: ag a Styucants hu: is yorw thtfa bben iz ‘hu! a. yo: styasdnts “nike and dik Sa a2 'dik 9 7 pailat Nau, his i2 Snot: ‘hi: iz 9 dentist ‘arlyw: ‘mai 7 styasdnts yes, wt @ wat iz 'yoe\. neim mai ‘neim iz pol Wot Na: ‘ya ‘iam a pauit Iyeat tz tam ‘he iz oN pouit, \ tu : 2. Cititi cu glas tare textele lectiei, cel putin de doua ori 3. Copiati textele lectiei, pentru insusirea ortogratiei. 4. Faceti oral si in scris propozitii cu ajutorul urmatoarelor tabele : f= ie | teacher? student? Who is | = | typist? pilot? poet? oetess? a Are you aovetor? amt] (| aenticte a student? pilot? artist? economist? Alec | 9" >») | we | eesnen You students, Diek and doctors. Nick are | dentists T and you mechanics, artists economists. ay Your name? What |_| *—| Tom and Lita? are | ADR and Ben? ® | Charles and Paul? f} you students? we poets? ‘Are | he and s} teachers? hhe and I doctors? ‘Tom and Alec | economists? Liza and Helen | arti 8! a t= - ou are an fortis, F . economist. | | We teacher. | You opiate He pot. she and be | ary not | dentin & | a | potes. ‘Tom tad Paul students rom | is Hudent. | oe an ets Hel teacher. posteses, | 2 lems | 5. Treceti urmitoarele propozitii de la singular Ia: plural ) J. Tama student, 2. You are a teacher. 3, You are my teacher. 4. am an econo mist. $. You are an artist, 6, You are a dentist, 7, Tam a doctor, 8, Lam your teache Model: 1, We are students, 2, You are teachers, b) 1. Are youa student 42, Am La doctor?3, Are you a mechanic ?4, Am Ta teacher? 5, Are you'an artist?6, Am Ta poet, 7, Are you my student ? Model: 1, Are you students? 2, Are we doctors ? ©) 1, You are not a doctor, 2, I am not a poet, 3, You are not an economist, 4, T am not a doctor, , You are not a typist, 6, I am not a dentist, 7, You are not my stu: dent, 8, Tam not your student Model: 1, You are not doctors, 2, We are not poets, 6. Trecefi urmitoarele propozitii la forma interogati 1, Tam a teacher, 2, Iam your teacher, 3. You are a student, 4, You are my student! 5, You are my students, 6, My name ss Tom, 7, You name is Arn, 8 Nick a doctor, 8, He is a dentist. 10. Kitry sa typist ‘Model: 1, Am Ia teacher? 2, Am I your teacner? Treceti urmitoarele propozitii la forma negativ’ 1, Tam a pilot, 2, Dick and Nick are dentists, 3, Alec is an artist, 4, He is an economist. 5. Kitty is a typist, 6, She is a poetess, 7. We are teachers. 8. You aie a doctor, 5, You are doctors, 10, You are my students, 11, ‘Tom is my doctor, 12, My name is Paul, Model: 1, T am not a pilot, 2. Dick and Nick are not dentists 8, Raspundeti la urmatoarele intrebiri 1, Who are you? 2, What are you? 3. Are you a teacher? 4° Are you students? 5. Who is your teacher? 6, Who are my students ?7, What is Ann, 8, What is Alec? 9, What aint? 9, Traduceti in limba englez’: (Cuvintele in paranteze drepte nu sint nece- sare in limba romani, dar sint necesare in limba engles 1, Tom © doctor. 2, Ben ¢ profesor, 3, Betty © profescari, 4, Ann e studentd, 5, Kitty e deasemeni students, 6, Alec s1 Helen sint artisti, 7, Beity'e profesoara mea, 8) Si dus, sinteti_profesca Cine sintefi dys,? Eu sint Dick. Ge sinteti dvs, ?"Sint dentist Ce sintofi voi tofi? Sintem studenti Cine este ea? Ba © Kitty Ce este ea? [Ea] Este dactitograta. Co sint en? Dus, sinteti profesoars, Ge esti tu? Eu Sint doctor. Ce esti d-ta? Eu sint pilot, Gine sint artigti? Vor sinteti artist,” Care e numele dvs, ? Numele meu este Ben, Care e numele d-tale? Numele meu este Ni Gum se numeste el? El se numeste Alec, ick, a Gum se nameste ea? Ea se mumeste Helen, Cum vd numifi dvs,? Eu mf numese Tom, Sinteti pilot? Nu, nu sint, Sint economist, Lita e profesoard? Nu, nue, [Ea] © doctorita, Helen e artisti? Nu, nu e, [Fa] e chimisté, Epti farmacist? Da, sint farmacist, Sintefi mecanici? Da, sintem mecanic, 10. Dictare : \ You are my students, We ate your students, I am your teacher, Paul is a poet, Bill is @ post, too. He is not'a typist. Who are you Who id she 2 What is tn ean Poet, Charles chemist? No, te is nol, he Ws’ mechanic : : Unit 2 (two) TO HAVE VOCABULARY atternoon [afta'nu:n) 5, duph amiazi fAmertean [o'merikon? adj. qs, american Test) adj. $8 pron, tot, toati, tof, toate (beg) s."sdrviets, geants Tbleek) negra,’ neagréy negri, negre Book fbuk} 4, carte far tka’) s, sutomobil, masind halt fifea] 5 seaun conversation “[eonva'sifn) s, conversafie, aisiog desis less, popitru, eatear’ Englisn (iogis! Ir adj: englez, englez4, en- fest engleze, ily: Tinba englerd evening “Tung s sear teeing (erty) i salutare Food (shdlon), bun, bunds buns, bune Bene Been ‘i handbag | iendbaeg) s. poset That thats) sare to nave (toihey) v, a avea - er oe. pos. Taping), su, sa, were i ae, ai Bee) dh pos lapactinind) ti; sho, a, aie” Pet (ePartinind) ny owe ss. cast Tit] frat” pore, neutra el, e@ mmoraitg ing nig aims eae me)T prope gh aproape de TI. ade, packs new fay] adj. nov, nowt, noi night oait] s. noapte notebook [‘nautbuk} s, caiet de notite Mote (nut) s. noth, notte eld (uid) adj. 1. ‘vechi, veche, 2. Daten, bairina, “isin, “batrine on on) prep. pe Gur (ano, adj, pos. nostru, noastri, nostri, STonstre out (aut) ade, afar pen ‘pen}‘s, ‘stilow People (pills. 1. Lume, persoane, oameni, Poor Blease (pic) expresie. invaviabild vB rop, te 10g to'read [to'risd)v, a citi to repeat (09 T'pit) 8 repeta Romanian {ru:'mnenyan) a, ad}. roman, ro ‘mand, "romint, romaine: “tf. 's, roman, Fomicds hmba ‘mand. qeielitn| a nee cer ge fetbook tesofng) s,“mnnat {0 translate to transit traduce two (tu:] mum, card. doi, dona verb [vaib] s. verb very vert es, foarte Vocabulary (von'kewbyolon) 6, vocabular well (wel] adv, bine where [wea] ad, une White (wait) dj. Sib, alli, albi, albe to waite (¢0 ‘rait] «, a serie TEXT To be and to have are two English verbs. I have a book, Tt is an English book. It is not a Romanian book. It is a very good book and it is on my desk. ‘Ann has an English book, too, It is a new textbook. It is in her bag. Her bag is black. Tt is not an old bag. We have two new English textbooks. Our textbooks are in our desks Helen has a notebook. It is on her desk. She has a pen, too. Her pen is in her handbag. She has a white handbag in her hand. You have a notebook in your Hand and a textbook in your bag. We have a new house now. Our house is a very good house. Alec has a black car. His car is new. He is in his car. Tam Romanian and I speak Romanian. Our teacher is Romanian, too. He (she) speaks English. We are all Romanians. We have an English teacher. He speaks English. We speak English, too, We read English books and you reead English books, too. 23 Paul writes in English. He is a very good poet. Romanians speak Romanian and English people speak English. Please speak English here not Romanian. Please read your new text and translate it. Read your notes, please. Please write your name on your book and in your notebook. Greetings Good morning ('gud ‘mo:nig] bun’ dimineata Good afternoon ['gud afta'nu:n) bund ziua (dupa, amiaza) Good evening ['gud ‘i-vnia) buna seara (la intilnire) Good night [ gud ‘nait] bund seara (la despartire) Good-bye {'gud’bai] la revedere (toati ziua) Bye-bye ‘['bai'bai) (familiar) la revedere, pa. Conversation To be and to have are two English verbs Yes, Tam, Yes, we are, Yes, we have, No,' he is not Yes, 1 have, ‘Yes, itis, it is a very good textbook, No, eis out. Yes, he’ has, No, itis mot, It is an old one, hhe is ‘Yes, we have, It is near your house. She has a black handbag, tt is her handbag, No, she has not. have too pens. ‘Yes, ‘they are.” He has two new notebooks Nick. has. What are fo be and to have? Are youyRomanian’? ‘Are you al Romanian students? Have you a new teacher? Ig he “English? Haye you. an English textbook? is ita good textbook? Ts Alec Sn now? Has he a car, Is it a now one, Ig he in his car? Have you a new house? ‘What has Ann on her desk? Has she a white handbag, too? What have you in your hand? Are your two pens black? What has Chatles on his desk? Who has an English book here ? Who have new -English books ? We have, Where are your textbooks? Our textbooks are in our bags ‘Yes Thave. Have you @ good car? Where “is. your car? Who spealis English very well, here? Where is my textbook? Where is my chair? My car is near hore, It is near your car, All my students speak English very well, Your textbook is on. your desk, Your chair is near your desk. Pronuntare Vocala (at). Vocala [o:] este 0 vocali lung’ asemandtoare unui d romanese prelungit, pronunjat cu dinjii foarte apropiafi si buzele intinse lateral, Intr-un zim- Bet larg. (3:] apare in textele lectiei in cuvintele her (ha:] si verb (va:b] ‘Nota, In unele dicfionare se foloseste si simbotul '5:] pentru fo:). Vocala (a), Vocala notata fonemic {u] este o vocal mai scurta decit din limba romana, fiind intermediar& totodat Intre 1 si 0. Vocala engleza se pronunt& mai relaxat s{ cu buzele mai putin strinse decit u romanese. fin textele lectici de fafa [u) apare in cuvintele: good [gud], book (buk] ete. Dittongul [63]. Diftongul [ea] este constituit din vocalele engleze [e] 5i{2) pronuntate cao singuré silaba, primul element al diftongului fiind rostit cu mai Inulté intensitate, ca in cazul tuturor diftongilor englezi 24 Apare in cuvintele chair (tfea) si ‘i i wintele chair (tfea) si where [wea], in textele susmentionate. ci, plana a "Ditongu Gs) ext constitutdin voralleenglee ipecurt si (2; promuntate cao singura silabs. Apare in cuvintle here [hol 31 ear [iain Diftongul (au). Diftongul fau) reaulta di i “ aittor Monge au). Diftongul (au) rezults dintr-o combinatie a vocaei (a) din smesgnee a a Ta] scurtengez find forte apropiat de eftongul rominese Ja textee lectict fan) apare in cuvintele out, now, House sitgpeltMtoneel (aus), Triftongul aus} este realizat prin pronuntarea oa 6 singuri Usb! a woralelor ditonguli (au) urmat de vocaia f9. Vocala [din centrul tri fongului este totodats pronuntatd foarte sters, [aus] este eitirca adjectivului po- Consoanele (t),(g) si (v). Consoanele (f) (g) si [ | (8) si (¥]. Consoanele (1), (g} si [v} se pronunta ca si f, ¢ si 2” din Himba romiind i apar in cuvinteleajter-noon {fs bag, boo! (8); verb. EAR ge! ti fonsoana {o] este ceca cu stmetul consonantic ‘romanese rezentat prin litera m in cuvinte ca: ined, band, Anglia, engles ete, in care deving un sunt, gutural, muantat spre g ME, engi te I care 1p timp ce, insd, in limba roman [«] apare numai inaintea lui esau g, in limba engleed fonemal apare si independent, mai ales in pozitie final in cavinte ‘4 farm aceasta lectin English{ inl evening ivmho, greting gr:ta, morning Consoana (1). Consoana englezi ( “ H a englez’ {r] ce deosebeste foarte mult de r din limba Teamdnd care este 0 conseand vibrant In timp c¢ [| engler este 0 conseand fear pale vba — Teare apropiata de censcancle romaine 97 mtru a obfine un [r/englezese vem pronunta un j cu dintii mult depa in acelasi timp (r trebuie prenun rs (ard ca vis ating fn acelas tmp r;trebule prenunfat cit mat sters fr ca vinfl limbi sf ating Din cauza particularitatilor sale [1] englez est foarte mulfi fonetiieni britanicl, ca 0 seini-voeala, find ageaat In acceal cotegonte Seeggmullfonticieni titanic, cao cemi-voral, find ajpat In aces catego Litera 7 reprezinta ortografic consoana (r] numai cind se afla inaintea unei vocale, — eu exceptia celor mai multe cuvinte scurte in care nu se citeste nici In Pozitie intervocalicd. (De ex.: are [a], here [hia], where [weol: dar: very [ver ca acct 75 sites de asemeni cind este in posite finala, sau in cuvint seurte ‘a acelea de mai sus, in cazul cind cuvintul urmator incepe cu 0 vocal. In asemenea situatii cele dous cuvinte se unesc formind o singuri unitate In vorbire. De ex + Where is your ‘book? [wear iz yo: \. buk] My ‘book is in my ‘bag. (mai ‘buk iz in mai beg] Que "books are in our “bags, [aua ‘uks atin aso Daeg] Her ‘old ‘bag and her ‘old becks are on her desk. [how ‘ould ‘beg ar hose ‘ould ‘buks a:r om ho:\desk] a. Explicajii lexieale seagal ll Please. Exprosia invariabild please inseamnd vd poe, t coricind solcitam ceva, Provine din verbul to please, care inseam a plate {euiva) smal, Jumé (pe cineva), ok Place (cuiva), a mul: $12 Cuvinte compuse. In mod obignuit in limba englez dowk cuvinte se pot al tura formind un euvint now care mu ‘mal reflectéinsé, ceettnumai pe departe sent component sae, Enemple; Randag nceorh (fe sta) hots soe ofr esr Ren TC a 6a nies ero futul Good afternaon se foloseste in mod obignust intre orele 12 si 4—5, ye we Catdcbye, Pastea x dova a acest salut nu cate un cuvint aparfinind lexiulai englez ye Teprezintd o evolutie lexicalé complicat& care depageste cadrul manualului de fats, 25 Sere eerste EXPLICATIL GRAMATICALE $13 Adjectivul calificativ. Ca si adjectivele posesive adjectivele calificative (precum $i orice alte adjective), se_ageazi_inaintea_substantivelor in limba _ _englezi. ‘Exemple : Ay new car is a white car. — Masina mea cea noua este alba. AML, ca toate adjectivele si pronumele nedefinite, este invariabil. @14 PEOPLE. Substantivul people are numai sens plural: “oameni, lume, per soane’ si, ca urmare, se construieste cu un verb Ja plural. In expresit ca English people (= englezii) isi pierde sensul siu propriv $15 Ortogratia adjectivulul Adjectivele derivate din substantive proprii se ‘seriu cu fiteré mare: prin urmare, cele derivate din"nume de {ari se scriu cu majus- cula: Englisl, Romanian. § 16 Pronumele IT. Pronumele perscnal pentru genul neutru perscana a ka singular este if it) ise feloseste penta animale, obiecte, abstrac{iuni, constructit impersonale etc. In romaneste se traduce prin

    You might also like