Download as pdf
3(74). Fundatie rigid’, cu bloc
de beion simplu $i cuzinet
de beton armat, sub stilp
de beton armat
Des
Fundatile rigide izolate, cu bloe de beton simplu
si cuzinet de beton crmot sint destinate preludrli si
transmiterii la sol a incdrcdrilor de pe stilpii de be-
ton armat ai structurilor cu schelet portant de beton
armat sau ci itructurlor pe cadre, tunel cind pre-
siunea admisibilé pe teren este mai mare de
1 kgt/em?
Fundatiile de acest tip pot fi folosite si pentru
stilpii de beton armat care pot apérea in alcituirea
multor tipuri de cladiri civie si industriale curente
sau speciale, constructii cu. plangee-cluperci sau
plangee fara grinzi la core placa reazema pe stilpi
prin intermediol copitelurller.
Materiale folosite
Pentru reolizorea acestor fundatii se folosesc :
beton simplu B100, pentu treapta superioard @ blo-
cului de fundotie in care se ancoreazé cuzinetul de
beton armat $1 beton B90, respectiv B73 pentru trep-
tele inferioare : beton B150 pentru cuzinetul de beton
armot ; bare OB37 sou PCS2 pentru curinetul de be-
ton armat.
Dimensionare constructi
La reolizarea fundatiei se vo fine seama de toate
conditile care se cer satistécute de catre toote fun-
Indicatiile specifica constructive se referd la
dimensiunile blocului de fundatie (v. fundatia similaré
de sub stilpi de metol, prezentotd anterior); In cazul
in care indltimec fundatiei este > 60 cm, aceasta se
executd in trepte, dar nu mai mult de trei, inalte de
cel putin 30 em. Roportul H/L este egel cu tangente
unghiului x de repottizare a eforturilor $i trebuie sé
respecte valorile de mai jos
tp. petra
eee oe emacs
Curinetul de beton armat ore forma de prisma
sou de obelize cu boze prismaticd si se reslizeara
din beton B150 ; el cre inaltimea minima h > 30 cm
1 roportul h/> > 0,25 ; raportul dintre inaltimea cu-
Zinatului si létimea cu care acesta depdseste pe fie-
ure laturd ldtimea stilpului de beton armat trebuie
Sie hl! > 4s. Pentru ca in cuzinet 38 nu fie nevoie
ce bate ridicate, trebuie ca raportul h/! > 1. Este de
asemenea indicat co b/B=0,55.....0,65 otunci cind
blecul are © teapts si bi
cutinctului a
Ceri mustétiler arméturii stlpilor pe lungime de cel
Putin 20 ori diametrul armaturi longitudinale. Armarea
cutinetului la partea lui inferioord se face cu o plasa
de bare drepte de otel beton @ > 10 mm, dispuse
parclel cu loturile, la distanta de 10-25 em. Ancora-
fee cutinetului de beton armat in blocul de fundojie
se face atunci cind intre cutinet si blocul de beton
simplu apar eforturi de intindere
Tehnologia executie
Fundattile rigide tzolate, cu bloc de beton simalu,
si cuzinet de beton ormat, de sub stilpii de beton ar-
mat aj structurfor cu schelet portant de beton armat
sau ai structurilor pe codre (fig. 74), se realizeazd
in urmatoarele faze de execujle * tasarea 31 * sa-
parea gropii de fundetie ; * turnarea si # compacta-
fea in straturi a betonului din blocul de fundatie, cu
maiuri grole sou cu pervbratoore ; * executarea co-
frojului pentru treapia de beton. in cazul in care,
fundotio se executa in acest fel si apoi, in aceostd
varianté, # turnarea betonului din treapié, # nivelarea
41 © verilicarea orizontalitati fetei superioare 0 beto~
hulu si # inglebarea in betonul ‘undotiei a ancoroje~
lor din cuzinet ; @ executorea cof-ajului pentru cuzine-
tul de beton armet ; * asezorea armaturii cuzinetulul
Pe botonul blocului de fundotie gi © primului tronson
din armétura verticala (longitudinalé) a. stilpului de
beton armat, si @ ridicarea lor pe purici pentru obti-
nerea stratulu' de beton de acoperica o armaturlt
* tumarea gi # vibrarea betonului in cuzinetul de be-
ton armat 91, fixareo in poritie verticolé a armatur
stilpulul ; # decofrarea ; # executorea umpluturii com-
pactate intre fundatie si peretil sGpaturii; * exccuta
fea stilpului do boton armat : ® in jurul silpului, pe
sol, se agterne un strot fltront de pietrs, pentru rupe-
rea capilaritapi, gros de 10-15 cm, ® se acopera cl
un strat de hirtie 125 g/m?, carton sau impistitura bi-
tumatd, sau folie PVC (asezat in continucrea hidro-
lrolatiel oilzontale apitcats pe fundajie), pentru @
impiedica scurgerea lapielui de ciment din beton_si
@ se toarné placa-suport a pardoseli, din beton B 50,
in grosime do 10 em.
Fig. 74. Fundatie rigidé, cu bloc de beton simply si
cuzinet de beton armat, sub stilp de beton arma,
Secfiune fransversala :
1 = taron de funders; 2
tinat"de belon ormet : 4 — armétur® in eusinet 5 — ancoro)
Euthet 6~ allp de Beton ormat : 7 — ormétur® in slip
4 ="dop de bitum : 8 — "pleco mupot @ pardreli,subtol
int 11 umplitard compacotl | 42 — sot de sepa
beton simpli: 3 = ou
206 vaaus®
WvewOWte (§ LNDSIe0
WZ 405W eLeON ©
uazennin d0d ©
Oreo?
ae ne yar @
wuss. HOSEN
Bee JBOANS 7OVIG 8
"2 e(20I0h) veno2|
AVY HOLS HIATUS ANS ITHAY NOLEE Gy 30 13ND 6 Manis NOI 30 0TE No “vaIOR
31d3uL NI alivaNN
‘601 WSNVTa ub stilp de ba
FUNDATIE IN TREPTE b. Fundafil continue
1(82). Fundatie elastic: de beton armat,
cu talpé continua rectilinie,
sub forma de grinda,
sub un sir de stilpi de beton armat
Josticd de beton armat, cu talpa con-
tinua rectilinie, sub forma de grinds, se foloseste lo
structurile de rezistenta care transmit incdrcarile Io
nivelul bazei constructiei, prin stiipi. Fundatia este
indicat in cazul in core, datoritd compresibilitati
Pronunate a terenului de fundare, este necesard 0
Figidizare a constructiei [a nivelul fundatillor, rigidi-
zare ce nu se poate asigura prin alte masuri con-
structive (co diafragme, rigle otc.) Azest sistem de
fundare este indicat si atunci cind evazorea funda-
ilor izolate este impiedicatd de un obstaco! continu
in lungul girulut de ctilpi, sau decd atte necesar 26
se evite fundatiile excentrice a stilpit de lingé un
calcan vecin, solutia fiind mai avantajoasa daca dis-
tanta dintre calcanului si linia urmétoare de
stilpi nu este mai mare de 4,00-5,00 m. In tcate ea
zurile ins, adoptarea acestul sistem de fundare se
va face numai dupa o atenta analiza tehnico-eco-
nomica, deoorece se coracterizeaza printr-un consum
ridicat de beton, ofel-beton si material lemnos,
Materiale folostie
Pentru realizarea fundaticl 20 folosere acoloagi
materiale ca si pentru fundatia-ciupercé de beton
armat prezentata anterior.
Dimensionare constructivé
La realizares fundatiel se va fine seama de
toata conditile care se cer satisfécute de cdtre toate
fundatiile. Indicotile specifice constructive se refera
Ja dimensiunile fundatiei : indltimea minimé o t8lpi
(dala) fundatiei va fi de 30 cm in dreptul grin:
inélfimea minima a morgine va fi de 15 cm. Portea
superioaré. a télpit so exeeutd orizontalé, in cazul
in care indltimea dalei nu depaseste 40 cm, sau te-
: git& (cu. pante) cind are © inéitime mai mare de
Jovem. Pantolo te aleg asifel incit sé nu fie necesore
cofroje. Grinda de fundatie este asemanatoars, ¢in
punct de vedere al dispozitillor constructive curente,
Guo grind’ obignuité de planseu, cu deosebirea c&
fea este solicitata de jos in sus de cétre presiunea
Feactive. Indlfimea grinzii este in general de ordinul
eM... Ved thiderea ei intre do’ stiip! conse-
tutivi (deci 0 inaitime sporité) ; létimea grinii re~
Zulté din _dimensiunile tn plan ale stilpului, la care
‘se adauga in jurul acestuia 0 bancheta orizontala de
5-10 cm latime.
In cozul in care stilpii ou
se realizeazd cu latime variabild, mal, lat
Stilpilor, récordarile dintre. latimile diferite realtzin~
du-se cu vte in plan vertical (fig. 82, ). Grinda de
fundatie se armeaza cu bare din ofel OB37 si PCS2.
Procentul minim de armare al sectiunilor
fundatie este de 0.10%, iar acoperirea minima de
beton’ a ormaturilor trebuie sd fie de 5 cm. Tolpa
grinzii (dala) se armaazé cu plase sudate in toate
Situatila cind este posibil, conform instrucfiuniior ieh-
nice in vigoare, ArmStura longitudinalé, do repert
fie, din talpé, de o porte si de alta @ inimii grinzi
trebuie 36 ciba 0 secjiune de cel putin 10% din ai
maturo de rezisten& a pléci, putind fi luot’ In con-
sideratie in calcul pentru preluarea momentelor 1
Qative pe reczeme. Daca raportul dintre indltimes
Grinzit gi deschidera este mic. arméturlle pentru pre-
fuorea ‘eforturllor unitare principale de intindere, se
ridicd la 60° in loc de 45%. Armatura stilpului se co-
board in fundatie pind fa nivelul arméturii talpii. Gro-
simea stratului de beton de egalizcre este de
5-10 om.
Tohnologia executie!
Fundatic clostic& do beton armat, cu talpd con
tinud sub forma de grindd, de sub un sir de stilpi
de beton amat (fig. 82, a), se redlizeozé in aceleas!
fare de erecutia ca $i fundatio-clupercé de beton ar-
‘mat, cu mentiunea cd aici este vorba de ® séparea
sontulut de fundatie, nu a gropii de fundatie,
* cofrajul se executé pentru realizaree grinzi
Placa-suport a pardoselii se toama pe sol, con-
form tehnologiei de executie descrisé in cazurile
precedente. cy tals continua sub forma de grindé, sud un sir de stilpi
de beton armat
Fig. 82. Fundofie elasticé de beton an
0 = section transierselS : b — grind® cu latime yarigbié sub stil cu dimensiuni mais 1 — teren de fundare ; 2 — strat de
Syatart SS elseluadotes 4“ ermatue in fundate : 5 gheda fundetie) 0~ ormawrd hginda 7 — tle de beton
Sinat # — omsters in stip. 9-—dop de bitum; 10 — placa upoart o pordoselit wubsalului 11 — pietig : 12 — umpluturé
‘ompactats 1 13 — svat de seporere { 14 — grinds cu lo}me. variapilé 13 ~ Wto in pron vertical ELASTICA
uw
&
ys aap ep =7 ogi YuvoRSiN yIVeTONL UESENSE ZMH @) wozze m7 13HOUvE @ UEG-Se SS SYZTIE NOL (amos 30 MIO NO llaTyL Vd Vivoa IIZNS VaWLTYNI MO va WNNUNOO alivaNnd 3(84). Fundatie elasticd de beton armot, cu talp continua rectilinie, sub formé de grind& cu vute, sub un sir de stilpi de beton armat Destinatio Fundajia elastied de beton armet, eu telpa con- tinua reetilinie, sub forné de grindé cu vute, de sub Un jie de stilpi de beton armat In cadrul structurilor cu schelet portant de beton armat, sau a! structu- filor pe cadre, are aceeosi destinatie ca gi fundotia similerd sub forms de grind’ fora vute, prezentota anterior. Consideratiile Facute pentru aceo fundatie sint intru totul volabile si pentru cea de fata. Aici insa tint provazute vule pe reazeme dat flind 3 to Ppresupune ‘opr eforturi unitare principale de in- indere mari. Materiale folosite Pentru realizarea fundatiel se folosesc aceleasi materiale ca la fundetia-cluperca de beton armat prezentoté anterior. Dimensionare constructive La teclizorea fundatiei se va fine seama de toate conditiile care se cer sotisficute de citre toate fundatiile, Indicatiile specifice constructive referi- toare la dimensiunile ‘lpi (dalei) fundotiel sint ase- mandtoare cu cele indicate la fundatic similars, sub forma de grind’ féré vute. In ceea ce priveste grinda, aceasta va avea, conform ipotezel odoptate, wute pe reazeme pentru preluaree eferturilor unitare principale de intindere mari core se presupune ca opar, Pentru a osigura dalei o rigiditcte suficientd, care sa evite armaturile pentru preluarea acestor eforturi, $i care s6 osigure © uniformizore a presiunilor pe toren, trebuie res- pectate indicatiile date pentru fundatiile continue de beton ermet. Létimea grinzil va fi egala cu ltimea stilpului de beton armat plus 0 bancheta orizontala do 510 em in jurul stilpului Armarea t8lpii, @ grinzilor yi a vutelor este ba- raté pe aceleasi principii si indicatii co si in cozul precedent, precum si mentiunea facuté in privinta armaturit stiipulul gi ¢ grosimil strotului de beton de egalizare. Tehnolegic oxocuti Fundatia elastic’ de beton armat, cu talpa con- tinud rectilinie, sub forma de grindd cu vute, de sub tn sir de stilpi de beton armat, in cadrul structu- 278 tilor cu schelet portant de beton armat sau al struc- turilor pe cadre (fig, 84) se realizeoza in aceleasi fore de executie ca a fundatia-ciupercé de beton ‘armat, cu mentiunec 8 aici este vorba de # séparea sonfului de fundatie, nu a gropli de fundatie, ® cofiajul se executa pentru realizarea grinzii si a vatelor. Dupa © executarea fundatiei, ® o umpluturilor si * a stilpului, © se asterne pe sol un strot filtront de pletris, pentra rupersa capilaritatii, gros de 10-19 cm, # se acoperd cu hittie 125 g/m?, carton sau impi turd bitumata, sau cu folie PVC (asezaté in continua- rea hidroizolatiei crizontale aplicata pe fundatie), pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment din beion, 71 # s© toad placa-suport o pordose, din beton B 50, in grosime de 10 om. In cazu| in care placa-suport a pardoselii este indltetd deasupra nivelulul soclului, ea se realizeara din beton B100, ormat cansiructiv, conform tehno- logiei de executie expusa anterior pentru cozurile similare, $i inte-un eaz, i in altul, inainte de tumarea placii-suport, © se pun in jurul stipului de beton or- iduri pe cant ; dupa intérirea betonului din placa, © scindurile se scot si ® golul ramas in jurul stilpului se umple bine cu mastic de bitum, turnat fier- binte cu canciocul mat O99 : AA e@ ESOS Fig. 84, Fundatie elastics de beton armat, cu taba continua rectilinie, sub formé de grind& cu yute, sub un sir de stilpi de beton armct. Secfiune transversala : ~ strat de epalizare : 3 ndafe : 3 — grinda funda Yuta ; 9— stlp de betcn armat ; 10 Be btwn: 12 ‘ormatr lace suport a pordoral subset: 13 ple ia — umplutue compectats ; 19 ~ strat de seporore. FUNDATIE ELASTICA DE BA CU TALPA CONTNUA RECTILINE 1 Yencviald interoard + pon 2-Sflp ba _s0.0cn = armarura oe rezistenfa «1-28 wx b= Etrier eon 5 Pervez tiem —Pordoaeats (ante she) «220m 7 -Greegoare chertale seston 8 Grizsoare de len steven api cu sm 8 —Umpiuturdtermoizolart + #inlzquré,mole2) 40-Fisie corten nfl (ita ca bium) M-Strot do egatzare M50 420" 2-Placd-suport din beton B50 8-10em B-Hirte ce ambalo| (tole p cv) $= NOW: geo a RE ogra at ie tj ZI 1 Shat ce rpere © copieritatias B-Armatsa ginde te Amorue wud 17 Armotud tundetie. + sonn {8 Arma rier 1a 45" 6) 0m Stet egalizara B25 "tom 3) 20-Grnda din beten crmat BB Yee ian eton emer 2 Sima 2i-Urpluturd din gine bet 2 Fund sub torneo rnc wt Q 25-Dop de btu 4 zor 2r-Teren oe funcere S999 ooo 2 BINTULO3Y YANUNOD YydI¥L 9 Joway NOL3a 30 volLsw1a 3livaNn4 : soutien 4{85). Fundatie elasticd de beton armat, cu talpa continua poligonald, sub forma de giinda, sub un sir de stilpi de beton armat dispusi poligonal Destinatie Fundotia elasticd de beton ormat, cu talpa con- finua poligonals, sub forma de grinda, de sub un fir de silpi de beton armat dispusi poligonal, in ca~ drul structurilor cu schelet portant de beton armat, ‘s0u al structurilor pe cadre, are aceeos!_destinatie ta $i fundatio similord rectlinie, prezentaté anterior. Comideratiie facute pentru acea fundotie sint intru totul valabile si pentru cea de fata. Disounerec. siilpilor pe un contur_poligonal inchis se inilneste, in special, la constructile pentru astele de aps le diferite constructii in form’ de fur, solictind fundafii cu talpa continué poligonald. Matericle fol ite Pertru realizarea fundatiel se folosesc aceleayi rmatericle ca Ia fundatia-ciupercé de beton armat prezentata anterior. Dimensionare constructive La realizarea fundatiei se va fine seama de toate conditile cere so cor satisfécute de céitra toate fun- datile. Indicatile specifice constructive dote pentru fundajic sinilara rectiinie, prezentata anterior, sint yalebile 51 pentru fundatia de fatd. atit in ceza ce priveste ‘dimensiunile talpii si ole grinzii, cit si in eca’ce priveste armareo lo, precum gi menfiunea facut in privinta armaturii stilpulul de beton armat fa grein stotull de beten de egelizare ti ln toate colelalte cazuri similore, dimensiu= nile in plan ale placii de la partea inferioaré a fun- datiel sint in functie de presiunile efectiv realizate pe teren, cstfel ca acastea sé nu depdseascd pre- Slunea admisibilé a terenului. Pe conturul poligonal, Siilpl de beton armat sint dispusi radial, dupa prin- eipalele axe ortogonale. Tehnologia executiei Fundatia elastica de beton ormat, cu tolpé con- tinud poligonala, sub forma de grinds, de sub un sit de stiipl de beten armet dispusi poligonal, in ca- drul structuilor cu schelet portant de beton ormat Sou ol structurilor pe cadre (fig. 65), se realizeora in eleasi faze de executie ca $i fundatia similard rec- ine. Dupa executarea fundotiei, * 0 umpluturilor si jlor, © se toama ploca-suport a pardoseli, ig nivelul soclului, fie ridieats deasupra acestui nivel, conform tehnolagiiler descrise anierior pentrs situatii similare, $i intr-un coz, gi in oltul, inainte de turnorea plécii-suport, # se pun in jurul stipului de beton crmat scinduri pe cant ; dupa intarirea betonu- din plocé, scindurile © zo sect gi golul réimas in jurul stilpului © se umple bine cu mastic de bitum, tumot fierbinte cu canciocul 20990 —9909 Ree Fig. 85. Fundajie elasticd de beion armat, cu talpé continud poligonalé, sub formé de grinds, sub un sir de stip! de beton ormat dispusi poligonal. Sectiune transversala : 1 = twren de fundore | 2 — shat deo 3 ~ furdotia + Sornaturs inclinatd ; 6 — grinda Ge beton ormat ; 7 — ormaturd ta. grind ‘ily de Beton format : 9 — armaturd in stip: 10~ dop de bitum : 11 ~ placa Sibert a pordave') 12'—plerp s 13.~ umplutre compact + 14 = drat de seporore vvann yao ro ynsoonod "ANN YaUSE ANON Ae PS LH a 1 30 VL 6 wa rose naga WO vclp TBH cone mugen y “1H WOKE woz Huis 30 OO. L wo meory (DUNE YAN 9 wwscnseryS yey HUD UCaY ep US gS-WY WO IE Nd 7 ee [WNONOA MIN) DIVE INI Pt — a} PLANSA 172 FUNDATE ELASTICA CONTMUA POLKONALA DN BEION ARIIAT-sub stipi de beton armat PERERGErT 19 RETEA DE SAR ro mune 2. TINIWLA NTERDARA oem . ID EETON DE SGALZARE B25 6¥0em 3 SIP DE BA BAUL-ZDm0a000 - 1 NASLRARE SHYABGAM 5 AMAIA STLPaswirem 6 PUNTA mozaic turnat h-10-T2em TOP Of BTU azo 8 MODAL TURN stom S.MORDAR DECMENT zen fo ANDTE ELASTCA CUCRRDA BA, fi PLACADN BETON BSDnem 12 HRTE KRAET (foie poy 5(86). Fundatie elastics de beton armat, cu talpd continua circulard, sub forma de grinda, sub un sir de stilpi de beton armat dispusi circular Des Funda elastica de beton armat, cu talpa con- tinua circular, sub forma de grind’, de sub un sir de stilpi de baton crmat dispusi circular, in cadrul structurilor cu schelet portant de beton armat, sau al structurilor pe cadre, are aceeasi destinctie ca si fun- datia similord rectilinie, prozentaté anterior, Conside- ratiile Facute pantry acea fundatie sint intru totul va labile si pentru ceo de fats Ca $i in cazul furdatiei de beton armet cu talp& continué paliganalé, fundatio de fafa, circular, este generat de dispunerea pe un contur circular a stil- pilot lo castelele de opd ca $i la o serie de alte construeti in formé de turn Matericle folosite Pentru reclizarea fundatiei_ se folosese aceleasi materiale ca la fundafic-ciupered de beton armat pre- zontatd anterior. Dimensionare constructiva La realizarea fundatiei se va tine seama de toate conditils care se cer sotisfacute de cétre toate fun- datile. Indicatiile specifice constructive pentru aceasta fundatie sint aceleasi care au fost date pentru fun- dotia similord rectilinie, ca si toate celelolte consi~ deratiuri Facute in privinfo acesteia 91 fundatiel si- niilare pe contur poligonol, prezentoté anterior. Co §i in toate celelalte cazuri similare, armatura do teziston{é 0 grinzii do boton armat, care preia eforturile de intindere din beton, va fi ogezsta la partea superiocrd a grinzi, intrucit presiunea terenu- lui de fundore actioneazi osupra grinzii de jos in sus, iar in dreptul reozemelor (stilpilor) armatura de recistenté va fi oyezati la partes inferioara a grin In dieptul reazemelor se va putea adéuga si 0 armi turd suplimentord (cdlareti). Pe conturul circular, stil- pii de beton armat int dispuyi radial, dupa princi- palele axe ortogonale. Tehnolegia executiei Fundajia elastic& de beton armat, cu talpé con tinud circulord, sub forma de grind’, de sub un gir de stilpi de beton armat dispusi circular, in cadrul structurilor cu schelet portant de beton armat sau | structurilor pe cadre (fig. 86), se realizeara in ace~ loos! fore de executie ca si fundotia similar’ rectilinie. Dupé executarea fundotiel, # a umpluturilor si a stilpilor, ® se toarnd placa-suport a pardoselii, fie la nivelul solului, fie tidicata deasupra acestui nivel, con form tehnologiilor de executie descrise anterior pen- tru situotii similare. $i intr-un coz, $i inaltul, inainte, de turnareo plicii-suport, ® se pun in jurul stilpului de beton aimat scinduri pe cant: dupa intarirea be- tonului din placa, @ scindurile so scot 3i golul ramos, in jurul stilpului * se umple cu mastic de bitum, tur- nat fierbinte cu canciocul 4 pi it Fig. 86. Furdajie elastic’ de beton armat, cu taba continué circulard, sub forma de grind’, sub un sir de stilpi de beton ormat dispusi circular. Sectiune transversalé n de funcore 2 ~ stat de egolizare; 3 ~ furdoti 4 = crmaturd in fandotie ; § ~ oxnétura inclinoté de beton armat : 7" ormétur’ in grind 8 st mat; 9 = aimétsré in stip: 10"~dop de biwm 17 ~ placa Sibort'o pordosell 12 — prety: 12 = umplutur®. compactats 14 = srat de separate, OOH “DS wnoeoAsves YanMRE 9 7 VIVO Vanden (aavaNhg "30) TWanuyN 1N Pee (osta nvgooa-ve Na yuyInow!) yausy1a aivaNn: 24 WLI 30 Oct (ays u)uuge no ¥ (0528-0628 NOL33 719 LIONOH AWN VE.NG ei lo Z- G4 YEVORSIN YIN Id Ls YOANILNOD YOILSV13 3IlVaNns 3 vi bylvoiaws yunuvnay m8 va Nid WAN evollSv13~ |ivann en ‘6(87). Fundatie elastic de beton armat, cu tdlpi continue incrucisate, sub forma de grinzi, sub refea de stilpi de beton armat Fundoia elostic& de beton armat, cu télpi con- tinue incrucisate, sub formé de grinzi, sustinind o fefea de siilpi de beton armat, in cadrul structurilor ‘eu schelet portant de beion armat sou al structurilo pe cadre, se folcseste, ia fel ca si fundatiile pre ‘eedents cu tdipi continue de beton armat, Ja struc- turle de rezistenga care tranémit sarcinile Ia nivelul ‘batei constructie! prin stilpi. Prevederea acestui tem de fundare este justificat, ia unele constructit, tunci cind incércarile fiind mari. tor terenul de fun: dare slab, utilizarea fundatiilor continue pe o singurd directie poate duce lo létimi foorte mari pentru tolpa acestora. In acest caz, utilizind fundatic de beton ‘armat cu ‘lpi continue incrucisate, nu numal cé se ferolvé problema din acest punct de vedere, dar ‘osigura si 0 rigidizare corespuntétoare a constructi Ja nivelul fundatiior. Motori le folosite Pentru realizarec acestei fundosii se foloseste beton ormot B > 150, care poate cjunge pind la morca betonului din stilpi ; bare de ofel-beton OB37 sau PC52 pentru arméiturd ; beton B25 pentru stratul de egalizore. Dimensionare constructivit Indicatjile specifice constructive care se referd la reteoua rectangulard de grinii, sint asemandtoare celor care cu fost date la fundajia de beton armat, cu talpé continué rectlinio, sub forma de grinds. Inerucisarea télplor continue de beton armat, care pot avea sectiuri si lajimi diferite (sectiune cu fala tdlpii tesité — fia. 87,0, sou cu fata talpii ploté ~ fig. 87, b} constituie problema pretentioasa. Tehnolegia exeeuti Fundatia elasticé de beton crmat, cu talpi con- tinue incrucisate. sub forma de grinti, de sub o rele de stilpi de beton ormot, in cadrui_ structurilor cu achelet portant de beton armat sau al structurilor pe cadre (lig. 87, 0, b), se realizeazd in urmatearele faze de executie ' #' trasarea si ® saparea santurilor de fundatie ; # tunarea, ® rivelarea 3i ® verificarea ori- rontalitaii strotului de beton de egalizare ; © asezo- tea armaturilor din fundotit sl @ primulul tonson din ‘armitura siilpiior de beton armat, pe betonul de eaa- lizore ; ® executarea cofrojelor pentru grinzile (inimile) seciiunilor; * tumorea in straturi gi ® compoctarea prin vibrare, in mod continuy, faré intrerupere, a be- fonului pe foatd inaltimea séctiunilor fundatilor, cu # fixarea in poritia verticalé a armaturilor stilpilor 51 * legarea lor de armaturile fundatilo-; * decotra- fea; * executorea umpluturllor compactate intre grin= tile fundotillor si peretil sapéturilor ; # executarea stil- gilor de beton ormat ; ® realizarea placii-suport a Perdoselii, conform tehnologiei de exccutie expusé anterior. BQERA Fig. 87. Fundofie elasticé de beton armat, cu talpi continue incrucisate, sub rmé de grinzi, sub refea de sitlpi de beton armat 9 sectiune au fato talpil tests : b 2 Stat de egaluere;'3 ~ tundote ; 4 ‘tilp 00 dop de. bitum june cu foto t6lpi plots ee ctu in Fendajes 3 ~ annul etnetd ‘de beton ormat ; 7'= orméturd In grindé ; 8 — stilp de beton crmat ; 9 — THe plosa suport pordosell subsollul 7 12 Uimplutuié compactatd 14 ~ soul fundotiel: 15 armature in seclu ; 16-~ stot feren de furdare ; de seporare. 287 a tuugeZe@ emus, [jumecarazsoa ys Sane ve) ie AVWHY NOLZa Nid WS 30 vais ans alvSDNYON| [3 BANLLNOO IdI¥L MO VONUO 30 YWHO4 SNS IWWHY NOL NO WOUSWTa auVONN4 | ; IdWL MD VONHO 3d YWHOJ snS IVWHV 36 Nid YOUSv73 3livaNn4 788). Fundotie elosticd de beton armat, cu t&lpi continue incrucigate, sub forma de-grinzi cu vute, sub rejec de stilpi de beton ormat Destinetic Fundatia elastic’ de beton armat, cu talpi con- tinue ‘inerucisate, sub formé de grind cu vute, de sub 0 rojoa do stiipi de betan amet, in codrul, struc turilor cu schelet portant de beton ormat, sau al struc: turilor pe cadre, are aceeasi jinajie, rezolva ace- leasi probleme si se foloseste in aceleasi circumstante ca fi fundfia similar, fara vute, prezentaté anterior. Co" 91 in cazutile’ procedente de fundatii conti nue de beton armat sub stilpi, si pe aceste grinzi pocte rezema $i iidéria despariitoare, de umplutura, Ginire stilph, sliminindu-se astal nacasitates unat fundatii proprii pentru aceasta zidarie. Ce $i in cazul fundatiei de beton armat cu talpo continué rectilinie, sub forma de grindé cu vute, $i in cazul de fata sint prevazute vute pe reazeme deoa- rece apar eforturi unitare principale de intindere mari. Moteriale folosite Pentru realizarea acestel fundatii se folosese aceleasi moteriale co la fundatic similaré, fara vute, prezentata anterior. Dimensionare constructiva La reclizorea furdaticl to va tine soama de toate corditile care se cer satisfacute de catre toate fun- doafile. Incicatiile specifice constructive pentru aceasta, fundatia sint asoménétoare calor care au fost date la fundatis de beton armat cu tolpa continua rec- tilinie, sub forma de grindé cu vute, prezentata anterior. Ca ‘si in cozul fundatie! similere rectilinil, panta vutelor se ia, in general, lo 45%, far atunel cind ro. portul dintre inditimea grinzil si deschidere. este m panto, si respectiva armatura pentru preluarea efor- turlar unitore principale de intindere, se face la 60° Tehnologia executiei Fundotia elastic’ de beton armat, cu télpi con- tinue inerucigate, sub forma de grinzi cu vute, do sub © retea de stilp! de beton armat, in cadrul structu- ilor cu schelet portant de beton armat sou al struc turilor pe cadre (fig. 88), s@ realizeaz’ in aceleasi faze de executie ca si fundatia de beton ormat, cu talpé continua rectilinie, sub forma de grindé cu vute, preientata anterior. Dupa executorea fundoti © 2 umpluturilor si a stilpilor @ se realieazé placa-suport a pardoselil, la nivelul solului sau deasupra acestui nivel, conform tehnologiilor ce executie expuse anterior pentru ca zuri similore. Si intr-un caz, $i in altul, inginte de tur- narea placii-suport, ® se pun in jurul stilpului de be- ton armat scinduri pe cant ; dupé Intérireo betonului din placa, @ scindurile se scot §) golul ramas in juru! stilpului * se umple cu mastic de bitum, turnat fier- binte cu conciocul 1 4: ef ey gs eS —ee Fig. 88. Fundatic clastic de beton ormat, cv télpi continue incrucisate, sub form’ de grinzi cu vute, sub tejea de stilpi de beton armat. Secjiune tronsversalé + 1 — teren de furdare ; 2 ~ strat de egalzare: 3 ~ telpa fun dojel; # = amatwa in Andale: 3 = grinda. fundote & crmBturé in grineS : 7 ~ wi8 de keton ermot; 8 ~ orméturd In wig: 9 stlp de beion ormet : 10 = armature in ab. 11 ~'dop de bum; 12 ~ ploca supot @ pardoseli subsolul 15 = paw: Ta = umpluture compectote 13 =-atrat ce se: rorere ee 0%: 9S NVTd Su:V9S SNNILORS ALMA ND YONHD 3d YWHOI ans LvWeY NOL3@ Nd VoOUSVTS allvaNn4 cas YSHVTa Fundafil: pefabricate 1(92). Fundotie-pahar, prefab din beton ormat, pentru stilpi prefabricati din beton armat Destinaie Fundatia-pahar, prefobricata din beton armat, este destinaté prelusrii gi transmiterii la sol a incdr. cdtilor de pe stilpii profabricati din beton ormat fo: lositi, in general, la constructiile industricle si agro: zostehnice, rsalizate in intregime din elemente pre- fabricate din beton armet. Fundatia se realizeoza ott in varianta pentru un singur stilp, in varianta pentru stilpt dubit (fic. 92, b) cit §i in varianto cu guler prefobricot, oncorat sau nu in talps fundajiei (fig. 92, ). Materiale folosite Pentru roalizared’ fundatiel ..s0foloseste -beton armat B > 150; betonul de monolitizare a stilpului in pahar este B200, gi minimum marca betonului din pahar (folosind agregate cu dimensiunea de maxi- mum 16 mm); boton B25 pontru stratul de egalizare : armatura este din bare de ofel OB37 sau PC52; pentru tolpa fundatiei se pot folosi plase sudate din STNB sau STPB; mortcrul de pox este M100. Dimensionare constructiva > Le realizaroa fundatioi se va fine seama de toate conditile core se car satislécute de citre toate fun- dotiile. Indicatiile specifice constructive se referd lo dimensiunile fundatiel : indltimea la merginea fun- datici va fi H > 20 em; grosimea fundului peherului se determing prin calcul, dor vo fi de cel putin 15 cm; peretii poharului se dimensioneazé pe baza de cal- cul, dar latimea minima a peretelui paharului (buz0) va fi de 15 cm; este indicat ca inallimea pahorului (odincimea) H, 36 fie eagala cu 25-3 latimea, mi- nim& a paharului, Golu! paharului, dimensionat in functie de dimensiunile secjiunii de la baza stilpului, rrebvie 58 o depdseascd pe aceasta, defiecore parte, cu 5-6 em la partea inferioar& (Ia fundul pcharulu) st cu 8-12 cm la partea supericar (lo buza paharului). Armatea télpii fundofiel se realizeaxa cu griloj de bare de otel-boton, distontate la maximum 25 cm sau cu plase sudate, procentul minim de armare find d= 0,05if¢ ford de aris BHy. Peretii pararului se ar- neaza_cu bore individuals orizontale si verticale © B10 mm (sau 28 mm pentru borele verticale, in cazul uiiizérii ploselor sudote) la distonta de moxi- mum 15 om pe verticolé (intre armaturile orizontole) pe 0 adincime H,/2 de la fata superioars o pana rului, Peretii paharelor relativ putin solicitate (eu lati nea peratelui rorultaté din ealeu! mai mic& de 25 em) pot fi crmoti numai la partea-superioara, cu cel pu- fin 3 bare orizontale si barale verticale de monta). Pentru pahore lo care létimea minima necesaré © peretelui este moi mare de 30 cm, armarea se face cu ofel PC32, iar in cozul unel létimi necesare mal nari de 45,cm (pahare foarte puternic solicitote), se vor utilize bars cu Sy 12 mm gi beton B250, Gro- timea sirotului de egelizare este de 5—10 em Tehnologia exec ici Furdajio-paher, prefabricata din beton armat, pentru stilpii prefabricati din beton armat (fig. 92,4), se fealizeaza in urmatoarele faze de executie : * tra sarea si @ spares gropli de findstio ; # tumaroa, * nivelorea si © verificorea orizontalitatii stratului de beton de egalizare ; * asezarea fundatiei prefabricate, cu ¢ verificarea orizontalitétii ; © executarea umplu- turii compoctote intre fundotie si peretil sGpdtuil ; * curdtire 3i * udares interiorului paharului 3 4 Ww narea mortarului de pozd pe fundul paharului ; * in- troducerea in pahar a stilpului prefabricat si # fixa- {10a lui in positia verticalé ;# fixarea in pahor a stilu lui cu pone de lemn tare, pe mijlocul laturilor ; tuinares 51 ® Indesarea betonului de monolitizare golul pcharului: # scoatereo penelor de lemn si * umplerea golurilor ramase cu beton de monolitizare (de acecayi moreé) | * turnorea plicii-suport o par doselii, conform tehnologiei expusé onterior pentru cazuri similare. 303 aieiodas op Sp quod ~"p' grad 3p me, jopuny ~F | s702}059 9 yp uaa — 18 aopury = 9 # 2 youn uo}eq UL z lad “YOW0 UOJaq UIP IO>DHIqDJo1d "sDYOC-e1fopun4 "ZB FUNDATI SUB STILL TIP,PAHAR"™ Drenquacs wrenicana @ PABRIFEALA MoTAIC @ PACK BETON 8 sais 8 © CanStabei cu RereA, Som WAMBSLE SENS 3 20P BUM Zen STRAT RUPERE A CAPIL Ag ANAT PETRSHS om 9 PANA OE LEWN TARE 3 ee “ARMAT, @ Ae ucens MaRCACU CEL bin STP ETON DE poZAe3-uem FUNOATIE. OM ETON ARMAT, FREEABAICATA, 4 ) agnerl pa Cae 120m tao PHAR ® BEION "De EGALIZARE B25 7510 tm 8 Peres e PAURLLUGA is) Punta Mozale nYou might also like
