Cunescuta scrittoare americant CHMAYE HOLT » bucura de apracieri deosebite atat din partem ONNGNIN Gal a criticii de specialitate A fost supranumitd regina romancesasiul erie hi ce a fost nominalizata la mai multe premii naionale, Sa printre altele, prestigiosul Best Storyteller of the Yaar Personajul principal al acestul roman, Alia Waal este, la 25 de ani, o celibatara convin mai tanara cu opt ani, urmeaza sé debulem sd-5i gaseasca cat mai repede un sot din hunni In asteptarea evenimentului, mezina o hananiaae pe Abigail cu numeroase intrebari despre villa Um Hunn Numai cd, neméritata $i casta, sora mal mare 11 a i © habar, astfel inc4t hotaraste sa se documanlane He 1 Carolinei informatiile de care avea nevole, Drayl Te langajeaza ca ,profesor’ pe James Steves, ii Hin bogat i pli de viata londoneza, care orade 08 HE mai poate soca Cererea tinerei de a-i vorbi deapwe i surprinde intr-o oarecare maésura, inal Coen oe It adevarat este faptul ca se simte atras de Meee inocenta ei. El este convins ca un flirt -ar pula Oe Rey carnale, dar ceva mai mult ar putea-o dintride (0 Al na oard in viaté, Jamen me OOM Os eee Beale ere aLondra, 1812 ames Stevens intra in biroul sau gi inchise usa cu un zgomot ugor. Nu se deranji sa o incuie. Personalul sdu éra destul de bine instruit $i nimeni nu ar fi indriznil s4 intre in timp ce el se ocupa de interviul ce urma sa aibé loc. Asta nu pentru ca s-ar fi temut de mania lui daca |-ar fi intrerupt, ci pentrucd nicl micar unul dintre ei nu ar fi suportat sd fie martor la ceea ce cu stnjeneal numeau pledoaria pe care urma si.o suporte. Intalnirile erau mereu dezgustatoare, dar aflase de mult yreme cd acestea erau doar unele dintre fatetele cele mai neplacute ale faptului cd definea un cazinou. Femeia care il astepta in mica inclpere nu se deranjase si se ageze sau si se serveasca cu ceai de pe tava pe “are servitoarea o adusese pentru ca, La fel cum se intémplase cu aproape tofi cei care veniserd inaintea ei, era mult prea distrasd ca 34 se bucure de confortul oferit de miancare sau hauturd. Rimasese Ling’ fereastra, privind fix, dar fir si vada cu adevarat, strada pavata, aglomeratd, mulrimes de oameni side trasuri. Pozitia feapand a umerilor ei era dovaca hotararii sale. Ploaia mohorat de martie ripiiia ugor in ferestre, iar cenul cenusiu fi umbrea fata intr-un fel interesant, Dupé ce sosise, isi indepartase Mantia, aga cA putea si o studieze in 5voie, ochii lui c4ntirind liniile trupului ei, accentuate de rochia scumpa, de culoare albastru-inchis. Era o rochie simpla. ~ una pentru a cdrei alegere probabil ci petrecuse ore intregi, ‘inainte de a decide ca era potrivila ocaziei —, dar a carei croiala excelenta fi spunea ci ducea 0 viata de belgug gi privilegii. Era scunda, cregtetul capului ct ajungandu-i pana la umeri, $i mai subtire decat fi pliicea lui s& fie femeile sale. Dar, mai mult ca sigur, stresul in care triia in aceasta perioada ii provocase o pierdere recent de greutate. Talia ei era foarte subtire; probabil cA ar fi putut sao inconjoare cu miinile, atat de strans ii era corsetul. Bustul bine proportionat era ascuns de curba decolteului, dar el intotdeauna avusese 0 imaginatie bogata. Cu ugsurinji, putea vizualiza forma soldurilor, picioarele ci lungi, lungi, gleznele gratioase. Mijind ochii, Ti studie ceafa, fntrebAndu-se ce culoare avea parul ei. Cea mai mare parte din el era ascunsa sub palarie, doar o singurd guvifa atarna liber’. Era blonda, ceea ce il ficea si creada ca avea ochii albastri. Zari o portiune din gatul ei; pielea pirea si fie palida si catifelati, bine intrefinuta, ca aceea a doamnelor bogate care igi puteau permite creme si pudre scumpe. Un parfum delicat de trandafiri, frantuzese, dup4 miros, plutea prin camera gi fi ajata simfurile. De la pana palariei si panza rochiei, panda la piclea find a pantofilor, era intruchiparea veritabilA a sdnatatii si aristocratici englezesti. Degetele inmadnusate frimaéntau cu nervozitate poseta; fir indoiala cd scene oribile ij treceau prin minte. Scene ale tuinei, sdriciei, dizgratici. A lipsei unui acoperig deasupra ceapului, a lipsei hranei pentru copiii ei, Ale pierderii intregului sens al victii sale. Probabil ca era teribil de inspaimantata, dar, ca majoritatea doamnelor britanice pe care le intélnise de-a 6lungul anilor, cra pur $i simplu prea bine-crescuta pentru a lsa sf se vada vreun semn al emofici putemice ce clocotea insufletul ei. in plus, daca invitase ceva din aceste dialoguri care iti sfaigiau inima, era ci femeile cu care vorbea abia daca aveau © notiune vagii despre ceea ce urma si se intimple. Lipsa agitafici sale era cauzati, dupi cum se poate presupune, de incapacitatea ei de a avea o imagine rationalé asupra gravit&tii situafiei in care se afla, Putea intrezri tot felul de orori pandind la urmatoarea cotitura, dar destinul aeela i se prea doar o posibilitate. Teama ei nu era evidenta, pentru cdi inc’ mai refuza sd creadi cA ceea ce era mai rau putea si se intimple. in lumea ci, lucrurile rele nu se intamplau niciodata. Cu greu putea si o acuze, cu greu putea sd le acuze pe oricare dintre ele. Toate erau absolut sigure cd, indiferent ce pacat infiorator ar fi comis sotii lor, totul putea fi rezolvat prin discutii rafionale, si daca nu prin vorbe, atunci prin alte mijloace. Indiferent cat de dezgustitor suna, aproape ci se bucura sa vada cat de departe va merge vizitatoarea sa pentru a-gi pastra domeniile, Tot felul de mite ii trecuser prin fata ochilor: bani, bijuterii, argintaria familiei, opere de artd neprefuite. Orice posedau, femeile erau gata si ofere in schimbul pastrarii siguranfei existentei lor. Cele mai disperate sfarseau prin 4 se oferi pe ele insele, Cand intilnirile coborau pana la acest nivel, isi dorea sa fi ascultat sfatul tatdlui sau gi s& isi fi cumpéarat o functie in cadrul armatei. Ct de disperata era femeia care se afla in cealalta parte a camerei? Cine era sotul ei si ce pariase la jocuri? Averea lor’? Toate proprietatile? Mostenirea copiilor? Ce act umilitor era dispusa s4 faci in incercrile ei nechibzuite de ase salva pe ea $1 pe familia ei? Cat de tare ura acest lucru!Cand intalnirile se terminau, era intotdeauna asa de suparat, incat fratele sau, Michacl, insista sa nu mai accepte sa stea de vorba cu femeile care veneau la el si ii cergeasci. ajutorul. Dar James nu le putea lisa sd plece fara ca ele sa igi joace rolul. Desi mu fusese un admirator al femeilor crescute in puf, care veneau sa il viziteze, nu putea s4 nu aprecieze bruma de curaj de care dideau dovada atunci cand riscau totul, in incercarea lor inutila de a repara situatia penibila in care se aflau, Le trebuia mult curaj ca s4 vina, in trasurile lor anonime, frumoase, inchiriate. Bateau incet la usa servitorilor, imbriicate in hainele lor discrete, cu vealul paliriei tras peste fata, in timp ce igi faceau solicitirile politicoase pentru o audienpi. Doar prin faptul cd veneau fiird a fi insofite in aceasta zona, in care o doamna din inalta societate nu ar fi trebuit sd se afle, era dovada hotrarii lor. Se simyjea obligat s4 vorbeascd cu ele gi reugise si se convingd singur ca le face un serviciu Pufine dintre ele tnfelegeau cu exactitate realitatea situatiei lor. Era tipic pentru ele si nu aiba control asupra propriilor vieti. Fusesera att de ocrotite de tafi, frati $1 soft, inet nu aveau nicio idee despre valoarea banilor, de unde veneau, unde mergeau. Credeau cu adevarat ci puteau repara greselile ficute de birbatii din familiile lor, Daci nu se intampla nimic alteeva important fh timpul discutiilor emotionante, de obicei, putea s4 le deschida ochii asupra adeyiratei dimensiuni a difemelor lor. Desi nu era in mod intentionat o persoana cruda, cu toate acestea etala o atitudine nemiloasd in tratarea oaspelilor sai. Nu era intelegator, nu era ribdator, cdci nu isi permitea sa fic. Nu putea face nimic pentru niciuna dintre ele, iar ele trebuiau s4 isi dea seama de acest lucru. Din cauza compertamentului sdu in asemenea momente, igi cagtigase reputatia de barbat brutal, dur. 8Nu putea si arate slibiciune, de teama ca nu cumva femeile si plece crezind, in mod eronat, ci salvarea lor era posibili. Toate trebuiau sf inceap si se pregateasca pentru catastrofa ce urma si se producd, Daca le speria suficient, incat si infrunte cele mai groaznice situatii, atunci efortunle lui vor avea succes. — Buna ziua, doamna, spuse el. Nu avea de gand sa ii ceara sd-si spund numele. La acest nivel, rareori isi dideau adevaratul nume. Evident, nu era constienta de faptul ca el intrase gi se rasuci pe calciie la auzul salutului siu. Sunt James Stevens. Mi s-a spus ci doriti sii vorbifi cu mine. —Buni ziua, domnule Stevens. Mulpumesc ca af acceptat sd ma primifi. Vocea ei era joasd gi rigugiti, cu inflexiuni intime, ca gi cum ar fi soptit ceva extrem de erotic. Timbrul siu evoca imagini intense ale unei camere fierbinfi, busturi acoperite de transpiratie, ceargafuri gifonate $i miros greu de sex plutind in aer. Atentia lui fu captata imediat de sanii ci; nu se putea abtine s& nu i} priveascd, Degi rochia ei era modest croita, linia decolteului era thiataé adfine, in ton cu moda, cu corsetul ridieat, oferind o imagine frapanta a carnii tentante. Sani, plini si rotunzi, pareau ca ar fi vrut s& se reverse din strinsoarea lui. $i-i imagina umplandu-i miinile, pielea ei cealda aldturi de a lui, sfarcurile de un roz intens, dure, intinte, apasandu-i paimele. Perspectiva improbabila jl ficu 54 chicoteascé, Cear fi gandit aceastd creaturd chinuit’, dacd t-ar fi putut citi gandurile in acest moment? Se afla aici cu o misiune dificila, sperand si igi protejeze familia; in timp ce el aproape cio vedea goali, intins’ sub el, in slujba nevoilor lui camale. Dar aga era viaja. Trecuse prin multe asémenea intalniri, tia cum se va termina — urat — gi ar fi mai bine s@ se 9concentreze asupra unor subiecte mai interesante. Ca de exemplu, ademenitoarea ridicare a pieptului ei. Fata ei era ascunsi de voalul prins de palarie. Tot ceea ce riminea la vedere era gura ei, cu buze apetisante, umede sirosii ca o cireagd coapta. Era genul de gura care putea face un birbat s& isi piardd concentrarea. Doar uitandu-se la ca, incepu s& isi imagineze varii moduri in care ar fi putut fi folosita. In mod distinct, si-o inchipuia ingenunchind, ludndu-l adane induntru si oferindu-i placeri fabuloase. Nervoasi, ca isi trecu varful roz al limbii peste buza de jos. Privind-o, el simfi o infepatura adnca de dorin{a care il duse dincolo de fantezie, pe taramul lucrurilor potentiale. Spre marea lui consternare, se putea imagina participind la orice ar fi sugerat ea, in momentul in care va realiza cA vorbele nu o vor ajula. Aceasta descoperire era extraordinarii. in cei zece ani de cand avea cazinoul, nu profitase niciodata de propuncrile facute de femeile disperate. Nu ca nu ar fi fost tentat, pentru cf fusese. Multe dintre cle erau frumuseji incredibile si sa le refuze propunerile — si devind amantele lui, 54 ii ofere favoruri sexuale regulate in schimbul unor obligatiuni contractuale, sa se angajeze intr-o relatie in maniera pe care o alegea el — era adesea dificil. in fond, era un simplu om. in plus, dacé punea in balant’ propria experienta de viaf4, cu greu ar fi putut fi acuzat ci ar fi dorit sa le faca sa igi vadi lungul nasului. Cu toate astea ... si ia fn considerare inelilcarea propriei reguli nu fi stitea deloc in fire, ceea ce fl intriga. Ce era cu femeia asta? in mod evident, trimitea semnale invizibile la care corpul lui reacfiona. Era ametit de ca aga cum numai un birbat putea fi. Era ametit de mirosul ei, de cea mai mica misgcare a mugchilor ei, de cildura pielii ei. Asemenea unui animal salbatic, era congtient de orice lucru legat de ea, ca §1 cum, intr-un mod primordial, ar fi stiut cd alesese femela cea mai buna din turma sa. 10Dintr-un motiv anume, cra curios sa ii vada culoarea ochilor, fgi spunea ci sunt albastri, dar avea nevoie si fie sigur, ceea ce Tl irita foarte tare. Ratacirile gandurilor sale fl duseserd mult prea departe, asa ca se sili si se intoarca la problema acestui moment. — Ridicati-vi voalul, ordoni el. Nu permites niciodata femeilor care il vizitau sd igi pAstreze ascunsé identitatea. in momentul in care soseau in biroul [ui, aveau putine secrete care meritau si mai fie pastrate. — Ma scuzati? — Ridicati-va voalul, repeta cl, pasind in spatele biroului su gi intinzandu-se dupa sticla preferata de coniac. [si umplu paharul pe jumatate plin, il goli, apoi se intoarse spre ea. Banuiese ci doriti si aver o discutie despre un subiect serios si refuz s& ma implic in asa ceva daca nu va vad ochii. —Nu reusesc si inteleg cum faptul cf imi vedeti... ochii este necesar. — MA va ajuta s& imi dau seama daca sunteti sinceri. Ea ezita mult timp, pana ciind el decise ca urma sa il refuze, aga ci o avertiza: Daca nu faceti ce va spun, am sa rog servitorul sd vd insoteascd spre iesire. Ar fi o picrdere sf fi fcut atéita drum ... Lisa aluzia sa pluteasea in aer. Urma un alt moment de ticere gi aproape cA putea vedea lupta interioara care se didea in ea: fusese destul de curajoasd ca 84 il infrunte, dar sperase sa isi pastreze urma de anonimat pe care 1-0 conferea palaria. Chiar in momentul in care se gindea sa punii capat acestei garade gi sa porunceascdi si fic escortata afar’, ea vorbi din nou: — Am ceva destul de delicat de discutat cu dumnea- voastra, dar daca imi veti refuza solicitarea, ag prefera si nu ma putefi recunoaste la o alta intalnire. — Mi-am dat seama de acest lucru. ~ Atunci poate ar fi posibil sa... 4—Nu. Facfndu-i-se mild, adduga: Am discutat o multime de lucrun delicate in aceasti camera. Orice ati avea si imi Spunefi nu poate nici si ma surprinda gi nici si ma socheze. Si nici nu va fi repetat altui suflet viu. Aveti cuvantul meu. il cantari, incercdnd si testeze adevarul ultimei sale afirmatii. Oare fi va pistra secretele? Ce valoare avea asigurarea lui? in fond, ascendenta lui era deplorabilA; bastardul unui nobil, mama lui fusese o faimoasa actrita. Reugise sa isi croiascd viafa in cel mai bun fel cu putinti, ajungiind intr-o situatie destul de bund, dar in acest timp se amestecase in drojdia societatii cu cele mai rele specii de paraziti, gi niciunul dintre ei nu apartinea claselor de jos, Zilnic paria, bea gi se asocia cu femei cu un caracter dubios — singurul gen pe care il prefera —, iar felul in care facea angajarile implica faptul cA in permanenti intra in con- tact cu cele mai dispretuite flinje omenesti. Vazuse gi facuse lucruri care i-ar fi distrus pe multi, si cu toate acestea rezistase, Cum putea aparea unul ca el in ochii femeii care il privea atat de atent? Putea fi de incredere? Dupa o alta perioadi de framantari, lua intr-un final o decizie. — Prea bine, spuse ca, resemnata. Scotand acul care o sus{inea, inlatura palaria si o aruncd pe canapeaua din apropiere, ‘Ochii ei nu erau albastri. Erau verde-inchis, cu nuante de smarald, la fel de adanci si vibrante ca ale ierbii cosite ‘intr-o zi de vara, marginiti de gene lungi, deschise la culoare gi stinjeniti de sprincene arcuite. Piclea ei era netedi ca matasea, obrajii inci imbujorati din cauza frigului, nasul obraznic, cu varful in sus, acoperit de o spuzealii de pistrui. Parul, pe care initial si-| imaginase blond, era mai mult decat att: blond cu suvite rogcate si aurii, luminoase. Era ridicat in varful capului, dar si-] putea imagina liber, rasfirat pe umeri gi pe spate. 12Barbatul din viata ei care o trimisese s4 se roage pentru el alesese bine. Era o vrajitoare irezistibila. Indiferent care ii era solicitarea, va fi dificil sé o refuze, dar o va refuza, —Cu ce v4 pot ajuta? intrebd el, — Am 0 propunere pentru dumneavoastra. — Adevarat? Ea nu intentiona sa stea Ja taifas! Cele mai multe dintre ele doreau sa discute la nesfargit despre agendele lor incdrcate sau despre copii, evitind complet problema care le ficuse si se strecoare in localul siiu, Nu se putu abfine si nu intrebe: Ce fel de propunere? — S-ar putea si sune destul de ciudat, spuse ea, fird si raspunda intrebarii lui, reugind s4 fi starneascA si mai mult curiozitatea. De fapt, avfnd in vedere faptul ci nu ma cunoasteti, s-ar putea si credeti cd este destul de uimitor. — Mi indoiesc. Asa cum am spus, am avut de-a face cu numeroase subiecte uimitoare. ~Da, bine... Nu md astept sd fi auzit vreodatd aga ceva. — Despre ce este vorba? ~ [nainte si incepem —aruncd 9 privire pe fereastra, brusc stanjenita sd ii intalneascd privirea — trebuie s4 recunose cd am aplecat urechea la zvonuri. Se spune ci sunteti deosebit de circumspect. — Aga sunt, — Mai devreme, ati jurat 34 nu faceti cunoscut ceea ce vom discuta, dar trebuie si va cer din nou garantia ca ceea ce va voi spune va fi strict confidential. — Ceea ce ati infeles de la ceilalti este adevarat. Nu voi divulga secretul dumneavoastra nimanui. Din moment ce nu ne-am cunoscut, nu stiu cum si vi conving altfel decit spunandu-va inca o data: sunt o persoana discreta. Ea avu indrazneala sa il priveascd din nou, si rmase cu ochii la el, cAntirindu-l. ~— Da, rosti ea in cele din urmé, imi pot da seama cum sunteti. 13—De ce nu am face lucrurile si mai simple, spunandu-mi cine este soful dumneavoastra? Atunci ag avea un punct de plecare despre ce gi despre cine vorbim. ~ Sotul meu? intreba ea, ridicand o sprinceand. Nu sunt cisatorita. —Oh, inteleg. Poate un frate sau tatal ei fi ceruse sd vind. Atunci cine este cel care v-a trimis 4 pleda{i intr-un mod atat de plicut in favoarea sa? Sunt singuri. Nu stie nimeni ca sunt aici. — Deci... aceasta este propria dumincavoastra misiune de caritate. Bine, ce dorifi si fac? Si va restitui banii? Sa anulez un bilet la ordin? Cind pirea ca este gata sa spuna ceva, el ridicé o mana, oprind-o. Inainte s4 rispundeti, lasati-ma 4 precizez cA este foarte probabil sa nu fac niciunul dintre aceste lucruri. Sunt creditorul putinilor barbati $i numai pentru sume mici, Orice ar fi pierdut familia dumneaveastra, mai mult ca sigur cA nu voi putea sd va restitui. — Credeam ci poate ati... - Nu ascultati? El o intrerupse nepoliticos, suparat ca era dispusa s4 sacrifice totul, pregatita sa se injoseascd complet din cauza unui barbat care nu merita acest luczu. M4& tndoiesc ci va pot fi de folos, dar daca voi putea, care va fi recompensa mea pentru ca vi acord o favoare? ~Nu sunt aici ca s va cer o favoare, declara ea, in mod evident ofensati. Intentionez si va platesc pentru serviciile dumneavoastra, [mi dau seama e§ sunteti un barbat ocupat si nu mi-ar trece prin minte sa va fac sd pierdegi timpul flird si va plitesc, Mi gindeam cA cincizeci de lire sterline ar fi destul de corect. Se pdrea cd era gata si scoata banii gi sa ii ofere, pentru ca privi in jos spre geanta. —Cincizect de lire sterline? Nu era sigur cA o intelesese corect. 4= Prea bine, voi merge pind la saptezeci si cinci, dar nu mai mult, ‘Tocmai cand credea c4 nimic nu il mai putea surprinde, 4 fost luat pe sus, Voia sa il pldreascd? —Cred cA sunt putin nedumerit. Despre ce vorbim? ~ Trebuie s& vi angajez in legatura cu o problema foarte personala. — S& ma angajati? Inconjurand biroul, el se sprijini de marginea lui chiar in fata ei, Era doar la cafiva pasi departare si, daca ar fi dorit, ar fi putut cu ugurinta s4 ajunga la ea, sa ii atingd talia sau s& o prind’ de mini. Din cauza acestei Apropieri pe care nu o anticipase, el fi putea simti freamatul senzatiilor strabatindu-i pielea, vizu felul in care ochii ei se deschiserii larg, cum se lupta sii igi linisteasca respiratia. In mod evident, doammna sim{ea acceasi atractic ciudata pe care o incerea $i el si nici nu era imuna la acele impulsuri fizice bizare. — Pentru ce problema afi dori si mi angajati? o intreba el. — Am nevoie sd..., incepu ea, apor fiicu o pauza, inghifi in sec, si continua: Mai degraba ... am nevoie de cunostintele si priceperea dumneavoastra. ~ Ma pricep la atdt de multe lucruri, spuse el glumind. Ce va poate fi de folos? Abilitayile mele de pugilist? Indemanarea la tir? Lupta cu spada? Pariul? Bautul? Ce? — Nu mi tachinati. Vi rog. Simpla mea prezenti aici este destul de dificila. —Desigur, aveti dreptate. imi cer scuze. —Nu. Eu sunt cea care igi cere seuze, Mi descure destul de rau. Suspinand plina de frustrare, aduga: Poate ar trebui sa explic. — Poate ar trebui, = Am auzit din surse demne de incredére c& va purtati destul de bine cu doamnele. 15‘Un musgehi ji tresiri pe obraz, dar nu raspunse imediat. Reputatia lui in legdturi cu femeile din cercul ei social era socanta, vrednica de dispret si destul de exacté. Dupa moartea sotiei sale, tiiase o brazdé carnala in rindurile aristocratici, fiind sigur ca se bucura de compania sexuala a acelor femei care o evitasera in scurta ci viata. in mod intentionat le zdrobea inimile, le distrugea cdsniciile gi le corupea, dar nu avea niciun regret. Pentru moartea ei prematura, le ficea s4 pliteascd, si inc’ scump. — Si care ar fi ideea dumneavoastr4? intrebi el. — Ag dori... adied.., ei bine... Igi frinse méinile a neputinti, Oh, este ingrozitor de dificil! — Cred cA cel mai usor este si spuneti ceea ce aveti in minte. Indiferent de subiectul in discutie, nu poate fi la fel de ingrozitor pe cat pare, ~ In regula, inspira adine, expiri, apoi se intoarse spre fereastra, jucindu-se cu draperia in timp ce privea afard, aga cum faicuse cénd intrase, Am douiizeci gi cinci de ani. Nuam fost cisitoriti niciodata gi, prin urmare, nu sunt foarte familiarizata cu interactiunile dintre birbati gi femei, dar... dar am nevoie de instructiuni despre ceca ce se intimpla intre ei in momentele private, — La care momente priva‘e vi referiti? ~ Cand sunt... sunt... Se balbai, rosi violent, apoi sopti: Intime. Intoredndu-se din nou, ea rimase cu privirea in podea, masandu-gi cu un deget varful nasului, pentru c3 dintr-odata simfi o durere cumplita de cap. Vedeti, ma aflu intr-o pozitie ciudata, gi sunt intr-o incurcaturd pe care nu pot sd o rezolv fra invajaturile cuiva. Cunostintele pe care vreau si le capat nu sunt de genul celor pe care le-ag putea dobandi de la persoanele din cercul meu. 16Nu era nicio indoiald in privinta asta, intalnirea lor devenea din ce in ce mai ciudati cu fiecare secunda! [si incrucisi brafele peste piept si o studie. — Ce anume sperafi si invatati? — Totul! Agitéindu-se brusc, a intoarse capul gi el pali sub privirea ci plind de seriozitate. Ochii ei erau larg deschisi, doua iazuri de culoare verde-smarald. [si flutura bratele, gesticulind, ca pentru a cuprinde intreaga lume. Vreau toate detaliile. Ce se intampli. Cum incepe. Cum se termina. Ce se petrece intre timp. De-a lungul timpului, femeile il invitasera s4 faca multe lucruri, dar nu primise niciodata o solicitare care si fie cat de cat aseménitoare cu aceasta. Se incruntd, gindindu-se ci putea fi cu greu barbatul potrivit pentru a instrui o femeie heexperimentata in complexitatea dragostei fizice. Spusese ca era congticntaé de reputafia lui, dar era clar ca nu gtia in ce eonstau cu adevirat faptele, Daca ar fi stiut, nu i-ar fi facut niciodatd o asemenea cerere ingrozitoare. Tipul de lecii pe care le putea da el crau de departe altceva decat ceea ce trebuia s& fie invatatd o doamna sofisticata. = Cred, 0 contrazise el, cd nu realizati cu adevarat ce fel de om sunt. —Nu imi fac iluzii. Ochii ei candizi pareau sa il strapunga pana in adancul fiinfei lui, privirea ei perspicace igi croia drum pana la inima lui neagr’. Nu ii paisa deloc de impresia pe care o facea gi igi dorea din tot sufletul si se ascunda de aprecierea ci injelegatoare, cand ea spuse bland: Apreciez genul de ticdlos care suntefi. Tocmai din cauza asta ma aflu aici. Fri sd fie sigur dacd fusese un compliment sau o insult, scoase un mérait. — Nu cunoasteti nicio femeie care s4 vasajute sau sd va ofere sfaturi? 17= Absolut niciuna. Chiar daca as indrazmi sa intreb, nt Sunt sigurd ci mi s-ar oferi indrumarea pe care o caut. ~- Urmeaz si va cisitoriti’? Asteptarea nopfii nuntii trebuie sa fie motivul straniei solicitari. Daca ¢ste aga, sotul dumneavoastri — ea scoase un sunet batjocoritor si isi dadu ochii peste cap la mentionarea sofirlué — va va invata ceea ce doriji si injelegeti. Nu trebuie si aveti vreo team despre cea ce... —Nu, il intrerupse ea. Nu ma voi cAsitori nicicdaté. Vreau si gtiu din propriile mele motive. ~ Care sunt acestea? ~ Nu dorese 4 vi le spun, ~ Deci... afi dori s& fim amanti. Spera ca, folosind cuvantul amanfi, 84 o socheze, dar se ingela. ~ Ei dine, nu tocmai amanfi. Raspunsul ci nu putea fi mai nepasdtor nici daca ar fi discutat despre vreme. Din moment ce abia dacd va cunosc, o asemenea familiaritate nu ar fi potrivita, nu-i aga’? — Atunci ce este, mai exact, ce doriti? ~—M4i gindeam ci am putea... discuta... $i ca mi-afi putea explica... mecanismele gi ordinea in care se intéampla lucrurile, = Mecanismele... — Da, $i succesiunea evenimentelor. [si trecu cu prudenja o mana prin par, cantarind, calculand, evaluand fiecare cuvant pe care ea il spunea, fara si reuseasca sd inteleaga ceva din planul ei, fi venira in minte mai multe posibilitati. Tot acest episod ar putea fi o gluma? Poate pusé la cale de fratele lui? Oare chiar acum Michael gi tofi ceilalti asteptau, cu risuflarea tliat, intr-una dintre incaperile pentru pariuri, pregatiti si aud&i eum se descurcd cu avansurile exceptionale ale femeii? 18Poate ca aparitia ei era o tentativa de rizbunare ca urmare i ravagiilor pe care le crease in distrugatoarea sa vendeta impotriva a numercsi membri ai momentului. Desi trecuse destul timp de cind avusese de-a face cu oricare dintre ei, amintirile lor staruiau incdrcate de venin. Sau putea fi exact ceea ce spusese ea ca este: o chemare de ajutor venind din partea unei femei frumoase care avea nevoie de un fel de asistenta sexuala pe care numai el putea si i-o dea, Simpla idee ii provocd o incordare a coapselor. Daca solicitarea ei cra sincera, posibilititile crau fara sfarsit. Ar incepe prin a vorbi cu ea despre voluptate, despre dorinta, despre guré $1 maini §i limba. Ca discipol, va fi un elev zelos care va dori sA invete tot ceea ce el ii putea oferi. Fara indoiald, va progresa repede de la ascultatorul pasiv la participantul activ care va avea nevoie de mai multe instruc- tiuni detaliate. Ce barbat nu ar fi fost magulit de o asemenea per- Spectiva? Ridicdndu-se in picioare, se aplecd spre ea pana cand ajunsera fai in fata, ochi in ochi. Rochia ei se involbura in jurul picioarelor lui, Spre meritul ci, ramase pe loc. refuzand s4 se lase intimidaté de statura, de apropierea gi de mascu- linitatea lui, incet, el insista: — Spunefi-mi adevaratul motiv din spatele acestei soli- citar, — Nu dorese si imi dezvilui motivele in fata dum- neavoastra. — Acesta nu este un raspuns rezonabil, pentru ca, daca voi accepta sii vi ajut... Dummezeule, de unde iegise asta? in mod cert, nu va lua in considerare ateasti stradanie riscanta, nebuneasca. Sau o va face? In timp ce isi indrepta 19privirea in jos, spre fata ei dragalasa, spre silueta ci cocheti, simfi © tensiune intre picicare, o fierbinjeald in sange, un tremur in degete. li atinse ugor rochia, iar mirosul ei deosebit de mose fl coplesi. Mirosea ca florile proaspat culese, dar, in acelasi timp, picant ca limaia sau merele. Daca s-ar fi aflat amandoi intr-o incdpere cu al{i o suté de oameni, ar fi putut, legat la ochi, si o giiseasci numai dupa acest parfum deosebit. Atractia acelui miros avea ceva primar de care cu greu fusese congtient, dar avea suficient de multa ratiune penta a-si da seama ca aceasta tiisnea din insasi strafundul barbatiei sale. Nivelul ridicat de nervozitate pe care fl simtea era animalic, un fel de reactie chimicé la care era imposibil sa rezigti, aga cd de ce sa incerce si i se impotriveasca? Ramase mult timp uitandu-se in ochii ei verzi, pa- trunzatori, ageri si, in sfiirgit, se sili si-gi ccboare privirea spre ridicarea alba ca zipada a pieptului ei stréins in corsa}. Respirafia ci devenise precipitaté din cauza apropierii lui, iar pieptul i se ridica i i se lisa cu migcari iui. Cu fiecare Tespiratic, sanii ci, apasati de balenele corsajului, is: continuau lupta de eliberare. Sfircurile ise ridicasera din cauza frecdnii excesive, in ciuda tuturor straturilor de vesminte in care era infagurata, conturindu-se cu claritate. Se imagina dezgolind acel sin superb, vazand acele piscuri incntatoare pentru prima oard. Cu blandete si duritate, le-ar fi dezmierdat inainte de a le absorbi cu gura. Extazul ar fi extraordinar, iar ea ar geme gi ar suspina de plicere. Da, se vedea aievea ficdnd toate astea gi mult mai multe. — Daca voi fi de acord, relua el, nu trebuie sa fie secrete intre noi. De ce imi cerefi acest ucru? Care este scopul real care v4 face si doriti si va implicati in aceasta aventura cutezdtoare? 20~ Cu greu poate fi numita cutezdtoare, raspunse ea, jignita Je faptul ca el avea o asemenea parere proasta despre apti- inile ci. M-am gandit timp de cdteva luni cum sii rezoly fieeast’ dilema. De curand, am ajuns la acest plan, desi, trebuie mf Spun, mi-a trebuit ceva timp s4 gasesc curajul pentru a va “borda. Am trecut prin multe momente de indoiala, in timp ce oma gandeam daca sd merg sau nu mai departe, = Sunt sigur ca a fost dificil. Nu este genul de discurs potrivit pentru o doamna ca dumneavoastri. — Atunci, poate ca ar fi momentul sd incetez si ma mai | portca de obicei. Sunt dispusa sa fac tofi pasii necesari pentru la objine informatia pe care o doresc, Acceptarea pirea plind de promisiuni sexuale, dar si de amenintare yaga, iar el igi reprimaé un fior care isi croia drum pe spatele siu. Dac nu o ya ajuta, va cAuta oare ajutor in alt parte? Nu ar fi suportat ideca ca ea s4 contacteze un alt barbat dintre cei pe care ii cunogtea. Simplul génd ca alfii ar putea sa 0 foloseasca si si abuzeze de ea, cA ar putea si vorbeasca gi si povesteasca difcrite lucruri dupi aceea, il ingrozea. Ea s¢ putea arunca cu ugurin{a intr-o situafie disperata, fara sd tealizeze ce ficuse ca si o provoace. Mai bine decat oricine altcineva, infelegea mediul firt mild in care ea igi petrecea zilele. Nu voia ca vreo intamplare intolerabild si o afecteze. Tot aga cum fi inspira o atractie fizicd neobignuitd, ii afta gi focul instinctelor sale protec- toare, pe care crezuse ci le ingropase bine acum cAtiva ani- Faptul ci se afla in preajma ei fl facea s4 simtd cA doreste si se poarte ca un gentilom, s4 lase cavalerismul s& {si fnalte capul, Simtea nevoia si o proteyeze de rau si dezonoare, dar, in mod uimitor, singura metodé la care se putea gindi era si © ajute in clutarea ei. 4 Daca nu o ajuta el, citre cine altcineva s-ar fi putut indrepta? 21Totugi, o intrebare nu ii didea pace. — Din moment ce nu ne-am mai intalnit niciodata, de ce afi decis s4 veniti la mine in loc sa mergeti la altcineva? Ea zimbi, iar intensitatea zambetului lumina incdperea. ~ Nu mi-ar plicea si vi spun. — De ce? — Pentru ci nu cred ci mandria dumneavoastra barbateasea mai suport alt impuls. Parea plina de ea. Chicoti ugor gi admise: Din intimplare, am tras cu urechea la cdteva femei care vorbeau despre dumneavoastra. Cu detalii explicite, ag putea adauga. Au spus cdteva lucruri care m-au intrigat foarte tare. CAnd ticu, el 0 iseadi: ~ Ce fel de lucruri? Ea ridic’ o spranceana. — C& sunteti un birbat cu o vasti experienta pasionala, un amant desfvargit, gi ci toate femeile se adund in jurul dumneavoastrd din cauza abilititilor amoroase cu care sunteti inzestrat. Curiozitatea lui era inflamata de dorinta de a afla pe cine auzise discutand, si ce anume, mai exact, ar fi putut dezvalui acea persoané incat sf o determine si indrazneasca un asemenea demers. — Cred c& sunt Matat, —Nu stiu daca ar trebui sa fifi. Ea igi stranse buzele usor dezaprobator, Pentru urechea mea neobignuita cu asttel de lucruri, escapadele dumneavoastra au parut destul de obraznice. Totusi, din pavestile lor am in{eles ca va potriviti perfect pentru planul meu. Zambi din nou. Acum, din mo- ment ce se pare cd am avut succes in a vi maguli orgotiul masculin in privinja cuceririlor dumneavoastra, pot si sper cA v-am §i convins si-mi faceti acest serviciu care pentru mine este vital? 22EF) ranji in loc de raspuns, apreciind umorul, tempera- ul yi capacitatea ci de a-l citi atét de bine. Ramasera , firi si igi vorbeascd. O privi in ochi mult si intens, tind fie minciund, fie candoare. Ponte cf nu recunoscu ceea ce vedea, poate ca era pacalit, nu gasi decdt adevir, Era ceva in legatura cu aceasta femeie - 0 trie de caracter si o hotaraire — care il ficea si simti c4 o cunogtea dintotdeauna, ca si cum ar fi putut deseifra ‘geea ce géndea, ceea ce simfea, doar prin faptul ci se afla ea si imparjeau un moment de contemplare tacut4. Era | femeie de admirat. Demn de incredere. Si totusi... | Instinctul su de conservare era putemic gi trebuia sA fii “sigur ci nu intra intr-un fel de capeand camali din care si nu ‘mai poatd iegi cu ugurint. Din moment ce acum era un barbat ih toata firea, ce nu va mai ceda niciodata presiunilor sociale din partea tatalui sau gi a altora care il fortasera si se (lisdtoreascd, nu avea nicio intentie sa fie implicat in vreo calomnie publica fn legiitura cu un alt membru fecioreinic al inaltei societa{ii, Presiunile unei asemenea imprejurari ar fi mult prea apasatoare. In plus, mai trebuia sa ia in considerare si linistea sufleteascd a mamei sale, aga cA avea nevoie de timp pentru a cintdri toate variantele gi consecintele. — Voi avea nevoie de citeva zile de gandire in legatura cu solicitarea dumneavoastra, Cum va pot contacta, atunci cand voi lua o decizie? Scoase o carte de vizité din siculetul de mani gi i-o inmand, El examina instructiunile care crau scrise pe ea. — Vii este cunoseuta aceasti zon’ a Londrei? intreba ea — Da. Era in districtul teatrului, o zona aplomerata, agitata, plind cu actori, ruzicieni si ali artigti care veneau 31 plecau tot timpul. De fapt, era in apropierea proprici locuinte. Parea locatia cea mai ciudata pentru regedinta femeii care credea el ca este. 23— Sunteti liber joi dupa-amiaza? — Da, rispunse el din nou, fard sd se osteneascd sa igi verifice agenda, dar stiind ci, daca decizia lui va fi favorabila, igi va aranja afacerile in mod corespunzator. — Daca va veti decide si ma asistafi, am giisit un apar- tament mic in vecinitate. Veniti la adresa precizata la ora dou si v4 voi primi. Este foarte simplu. Se intinse sa igi ia palaria gi, cu o migcare precisa, si-o fixd pe cap. Daca, dupa ce veti chibzui, veti decide s4 nu ma ajutati, ignorati aceasta intlnire. Voi fi dezamagita, dar voi intelege. Imi dau seama cd vA cer foarte mult. Era gata sd plece, dar, in mod curios, el ar fi dorit si mai rimand, Avea multe intrebari in legdturi cu motivul pentru care faicea acest lucru, pentru care dorea si primeasca ras- punsuri. Din picate, ea nu si-ar fi marturisit motivele, dar nu mai conta. Existau alte metode de a afla ceea ce voia sa stic. — Cum si vi numese? intreba el, incurcat de dorinta bizard de a-i sti numele, chiar daca i-ar fi furnizat unul fals. | Ea inclina capul intr-o parte, apoi in alta, incercdnd si giseasca un raspuns. ~ Daca am sa va vad joi, va voi spune un nume. Dacd nu am sé va vad, numele meu are prea putind importan{a. — Banuiesc ca avefi dreptate. Pe neasteptate, se simtea coplesit de dorinta disperata dea o atinge inainte si plece. Se intinse si 0 apucd de mand, dorindu-gi si nu fi purtat minusi, ca si ii poata simti pielea moale, fierbinte, Hingd a lui. fi ridicd mana spre gurd, apa- sdndu-si buzele pe ea, dar in tot acest timp riimase cu ochii fixati intr-ai ei. Spre surpriza si incfntarea sa, nu clipi gi nici pu se indeparta, dar vazu privirea iscoditoare, ca si cum ar fi incercat sa se decidi ce sa inteleaga din acea atingere intima. — Au revoir, doamna, spuse el. ~ La revedere, domnule Stevens. V4 multumesc ed m-ati primit, 24