Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 30
Lucrarea nr. 3 GENERAREA SUPRAFETELOR 3D (SURFACE) 4.1, SCOPUL LUCRARIL Lucrarea familiarizeaza studentii cu mediul de modelare 3D asistata de calculator in AutoCAD. Se urmareste asimilarea unor tehnici de baza pentru modelarea suprafetelor 3D care sé permit insusirea nofiunilor de baza necesare modelarii in spatiul tridimensional. 4.2, DESFASURAREA LUCRARII Se vor prezenta modelele 3D tip surface care se pot realiza tn AutoCAD. Se vor identifica elementele necesare modelarii suprafetelor simple cu ajutorul comenzilor 3D in AutoCAD, astfel incat studentii sa fie capabili sa implementeze, in mod minimal, modele 3D tip surface asistate de calculator. Studentii vor trebui s& se familiarizeze cu comenzile specifice si sa rezolve aplicatiile propuse ca tema. 4.3. MODELE 3D TiP SURFACE Suprafetele 3D sunt retele matriceale (m x 1), orientate in spatiul tridimensional. Nodurile retelelor matriceale de tip surface se numesc vertex- uri, fiecare patru noduri invecinate formand o suprafata opaca. LB iF 3DFACE -— genereazi o suprafati dreapti rectangulari saw triunghiularé oriunde in spatiu (v. exemplul 4.1). Comanda echivalenta din spatiul 2D este SOLID, care genereazi suprafete in plan orizontal. Exemplul 4.1. Comanda 3DFACE Command: 3DFACE Specify first point or [Invisible]: se introduc coordonatele yertex-ului 1 1 Specify second point or [Invisible]: se introduc coordonatele vertex-wlui 2-1 Specify third point or [Invisible] : se introduc coordonatele vertex-ului 3 -! Specify fourth point or [Invisible] : se introduc coordonatele vertex-ului 4 Specify third point or [Invisible] : 43 Graficd asistata de calculator. Seria a l-a. Aplicatii 3D io EDGE — schimba vizibilitatea muchiilor suprafetelor obtinute prin comenzile de generare a suprafetelor. PFACE -— genereaza o suprafata poligonala oarecare, cu mai multe laturi (v. exemplul 4.2 si fig. 4.1). Exemplul 4.2. Comanda PEACE | Command: PFACE «1 Specifi location for vertex 1: 0,0,0 1 Specify location for vertex 2 or : 1,10,0 1 Specify location for vertex 3 or : 10,10,0 1 Specify location for vertex 4 or : 10,10,10 1 Specify location for vertex 5 or : 1 Face I, vertex 1: Enter a vertex number or [Color/Layer]: 11 Face 1, vertex 2: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 2 1 Face 1, vertex 3: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 3 4 Face 1, vertex 4 Enter a vertex number or [Color/Layer] : 5 Face 2, vertex 1: Enter a vertex number or (Color/Layer]: 2.4 Face 2, vertex 2. Enter a vertex number or [Color/Layer] : 3 1 Face 2, vertex 3: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 4-1 Face 2, vertex 4. | Enter a vertex number or [Color/Layer] : | Face 3, vertex 1: |_Enter a vertex number or [Color/Layer]: | In prima etapa se indica vertex-urile (nodurile) retelei poligonale, prin specificarea coordonatelor. In a doua etapa se definesc suprafetele dintre noduri, prin indicarea numarului de ordine al vertexurilor definite anterior, in sens orar (trigonometric). Sintaxa comenzii este asemanatoare cu cea a comenzii 3DMESH, adic& trebuie specificat fiecare vertex, fari a mai introduce valorile (m x 7) ale retelei, intrucat fatetele pot fi orientate arbitrar. Fiecare element al suprafeiei poate avea culoare si /ayer diferite de a celorlalte elemente. Pentru fiecare vertex introdus, se cer leg&turile cu celelalte vertexuri, pentru a forma o fateta. Comanda PFACE este utilé in construirea suprafetelor matriceale poligonale dar este incomod de aplicat atunci cand coordonatele vertexurilor 44 Lucrarea nr. 3 —_—_—— eee sunt introduse de la tastatura. Comanda devine convenabila atunci cand este utilizata in programe AutoLISP [2] D(10,10,10) B(0,10,0) Pet, Peed : a a = C(10,10,0) a 4{0,9,0) Fig. 4.1 [2I PLANERSURE - genereaza o suprafata plana rectangulara, daca se indica varfurile opuse ale unui dreptunghi sau o suprafati plana oarecare daca se indica entitatile care formeaza un contur inchis (v. exemplul 4.3 gi fig. 4.2) Exemplul 4.3, Comanda PLANESURF Command: PLANESURE -1 Specify first corner or [Object] : se indic& primul colt 1 Specifi’ other corer: se indich coltul opus ‘Command: PLANESURF -! Specify first corner or [Object] : 0 <1 Select objects: } found (se selecteaz prima entitate a conturului inchis) | Select objects: I found, 2 total (se setecteazit a doua entitate a conturului inchis) | Select objects: I found, 3 total (se selecteacit a treia entitate a conturului inchis) Select objects: I found, n total (se selecteaz a n-a entitate a conturului inchis) Select objects: 1 j Daci se utilizeaza optiunea Object, nu are important ordinea in care se selecteaza entitatile care formeaza conturul inchis. |) NUMARUL DE LINIL $I DE COLOANE CARE FORMEAZA RETEAUA POLIGONALA (MESH) A SUPRAFETELOR PLANE | POATE FI CONTROLAT PRIN APELAREA VARIABILELOR DE SISTEM SURFU SI SURFV 45 Graficé asistatd de calculator. Seria a H-a. Aplicatii 3D suprafata plana rectangulara suprafata plana aarecare Fig, 4.2 RULERSURF - genereazé o suprafaté prin rularea a douad entitati (v. exemplul 4.4 si fig. 4.3). Exemplul 4.4. Comanda RULESURF Command: RULESURF «! Current wire frame density: SURFTAB1~6 Select first defining curve: (se selecteazi prima entitate) Select second defining curve: (se selecteaz a doua entitate) entitatea 1 Fig. 4.3 Entitatile de definitie pot fi de tip linie, polilinie, punct, arc de cerc, cere, elipsa, curbe spline si trebuie sa fie amandoua fie inchise, fie deschise. Entitatile de definitie pot fi in acelasi plan sau in plane diferite. 46 Lucrarea nr. 3 TABSURF — genereaza o suprafati prin deplasarea unei curbe, denumiti curb& directoare, pe o directie de deplasare, denumita dreapta directoare sau vector director (v. exemplul 4.5 gi fig. 4.4). Exemplul 4.5, Comanda TABSURF Command: TABSURF Current wire frame density: SURFTABI=6 Select object for path curve: (se selectear curba directoare) Select object for direction vector: (se selecteazA dreapta directoare) Suprafata obtinut& prin comanda TABSURF este o retea matriciala (2 x n). Parametrul m are intotdeauna valoarea 2 gi are directia vectorului director, iar parametrul 7 este stabilit prin variabila de sistem SURFTAB1 gi are directia curbei directoare. % LN curba directoare \dreapta di Fig. 4.4 [a] REVSUREF ~ genereaza o suprafata de revolutie prin rotirea unei entitati in jurul unei axe de revolutie (v. exemplul 4.6 si fig. 4.5). Exemplul 4.6. Comanda REVSURE Command: REVSURE «1 Current wire frame density: SURFTABI=6 SURFTAB2=6 Select object to revolve: (se selecteazi entitatea care genereaz’ suprafata de revolutie) Select object that defines the axis of revolution: (se indic& axa de revolutic) Specify start angle <0>: (se specific unghiul de start al migcArii de revolutic) Specify included angle (+=cew, >: -180 (se specifick unghiul de sfarsit al miscarii de revolutic) 47 wsistatd de calculator. Seria a I-a. Aplicatit 3D Fig, 4.5 EDGESURE -— genereaza o suprafata bicubica, prin interpolarea a patru muchii care formeaza un contur inchis (v. exemplul 4.7 si fig. 4.6). Exemplul 4.7. Comanda EDGESURF Command: EDGESURF -1 Current wire frame density: SURFTAB1=6 SURFTAB2=6 Select object 1 for surface edge: (se selecteari prima muchie) Select object 2 for surface edge: (se selecteuz’i a doua muchie) Select object 3 for surface edge: (se selecteazi a treia muchie) Select object 4 for surface edge: (se selecteazit a patra muchie) muchiite suprafetet 48, Lucrarea nr. 3 2 NUMARUL DE LINII SI DE COLOANE CARE FORMEAZA RETEAUA POLIGONALA (MESH) A SUPRAFETELOR CURBE POATE FI CONTROLAT PRIN APELAREA VARIABILELOR DE SISTEM SURFTAB” SI SURFTAB2 } APLICATII REZOLVATE AL. Sd se construiaseé in spatiul 3D, utilizand numai comenzi de generare a suprafetelor, un con drept avand raza cercului de baza R = 2 si indiltimea H; = 5, respectiv o piramida regulaté dreaptt avand baza hexagonalé circumscristt cercului de baza al comului si indltimea Hz ~ 7, conform indicatiilor din figura L3-A1. Sa se reprezinte desenul in 4 protectii. sistatd de calculator. Seria a Il-a. Aplicatii 3D , Aplicatia 3.avi") Ch Rezolvare graficet asistata de calculator (v. fisierul video a) Se deschide o sesiune AutoCAD de lucru 3D, prin comanda NEW Command: new J Se selecteazi template-ul ,acad3D.dwt” b) Se selecteazi modul de proiectie paralela, cu comanda DVIEW, Command: new 4 Select objects or :4 Enter option [CAmera’T: Enter option [CAmera/TArget/Distance/P Oints/PAn/Zoom/TWist'CLip/Hide/Off'Undo]: J c) Se selecteazi modul de vizualizare Top din Bara de Meniu: View> 3DView> Top d) Se dezactiveaza reteaua de puncte (Grid> Off) prin actionarea tastei rget/Distance/POints/PAn/Zoom/1 Wist/CLip/Hide/Off/Undo]: off 1 e) Se construieste cercul de razi R = 2, cu centrul in (0,0,0), prin comanda CIRCLE Command: cirele + ‘Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)}: 0,0,0 Specify radius of circle or [Diameter]: 2. f) Se vizualizeaza intreaga suprafata de lucru, prin comanda ZOOM > All g) Se schimb& culoarea de desenare a entitatilor in white, prin comanda LAYER > Color > Index Color > White (7) > Ok h) Se construieste hexagonul regulat circumscris cercului generat anterior, prin comanda POLYGON Command: polygon -1 Enter number of sides <4>>6 1 Specify center of polygon or [Edge]: _cen of (se selecteazii centrul cercului) Enier an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] : ¢ | Specify radius of circle: _qua of (se selecteazii quadrant-ul de sus al cercului) i) Se selecteazi modul de vizualizare SE Isometric din Bara de Meniu: View> 3DView> SE Isometric j) Se construieste inaljimea conului, prin comanda 3DPOLY. Command: 3dpoly 1 Specify start point of polyline: 0,0,0 1 Specify endpoint of line or [Undo]: 0,0,5 Specify endpoint of line or [Undo]: 1 k) Se vizualizeaza intreaga suprafafa de lucru, prin comanda ZOOM > All 50 Lucrarea nr. 3 ee 1) Se construieste o generatoare a conului, prin comanda 3DPOLY Command: 3dpoly J Specify start point of polvline: endp of (se sclecteaz punctul superior al indltimit trasate anterior) Specify endpoint of line or [Undo}: _qua of (se sclecteazi qudrant-ul din dreapta al cercului) | | Speci endpoint of tine or [Undo]: 4 t m) Se defineste un /ayer nou prin comanda LAYER, care se va numi iar culoarea implicita de desenare va fi red n) Se muta in layer-ul ,,con” cercul de baza, inaltimea conului si generatoarea conului, prin comanda CHPROP | Command: chprop -1 Select objects: 1 found (se selecteazk cercal de bazil) ‘Sélect objects: I found, 2 total (se selecteaz’ indlimea conului) | Select objects: I found, 3 total (se selecteazi generatoarea conului) | Select objects: 4 Enter property to change [Color/LAyer/LType/ltScale/LWeight/Thickness/Material‘Annotative]: la 1 Enter new layer name <0>: con -! Enter property to change [Color/LAyer/LType/ttScale/LWeight/Thickness/Material/Amotative]: 4 0) Se stabileste densitatea retelei poligonale pentru suprafete curbe, rin apelarea variabilelor de sistem SURFATB1 si SURFTAB2 Command: surftabt + Enter new value for SURFTAB] <6>: 20.1 Command: surftab2 1 | Enter new value for SUR p) Se construieste suprafata exterioara a conului, prin comanda REVSURF = Command: reysurf | Current wire frame density: SURFTAB1=20 SURFTAB2=20 ‘Select object to revolve: (se selecteaza generatoarea conulu' Select object that defines the axis of revolution: (se selecteaz’ iniltimea conului) Specify start angle <0>: 3 Specify included angle (+=cew, cw) <360>: 5 rt) Se muta in layer-ul ,,con” CHPROP s) Se construieste inaltimea piramidei hexagonale, prin comanda 3DPOLY Command: 3dpoly <1 Specify start point of polyline: 0,0,0 1 Specify endpoint of line or [Undo]: 0,0.3 4 Specify endpoint of line or [Undo]: -1 t) Se face invizibil layer-ul ,,con”, prin comanda LAYER, apeland optiunea Off COW | suprafata obtinuta, prin comanda at u) Se construieste suprafata exterioaré a piramidei hexagonale, prin comanda PFACE. Respectind notatiile din figura, la definirea fiecdrei suprafefe se utilizeazd cate 3 vertexuri, conform urmatorului algoritm: Face J =1, 2, 7; Face 2=2, 3, 7; Face 3=3, 4, 7; Face 4=4, 5, 7; Face 5 = 5, 6, 7; Face 6 = 6, 1, 7 (cifrele alocate fiecdrei suprafete reprezinta ordinea in care au fost generate vertex-urile) Command: ptace 1 Specifv location for vertex 1: (se indica vertex-ul 1) Specify location for vertex 2 or : (se indic& vertex-ul 2) Specify location for vertex 3 or : (se indica vertex-ul 3) Specify location for vertex 4 or : (se indici vertex-ul 4) Specify location for vertex 5 or : (se indic& yertex-ul 5) Specify location for vertex 6 or : (se indic& yertex-ul 6) Specify location for vertex 7 or : (se indica vertex-ul 7) Specify location for vertex 8 or : -\ (se incheie definirea vertex-urilor) Face 1, vertex 1: (incepe definirea suprafetei 1) Enter a vertex number or [Color/Layer]: Face 1, vertex 2. Enter a vertex number or [Color/Layer] : 2-1 Face 1, vertex 3: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 7 1 Face I, vertex 4: 4 Enter a vertex munber or [Color/Layer] : (se incheie definirea suprafetei 1) Face 2, vertex I: (incepe definirea suprafetei 11) Enter a vertex number or [Cotor/Layer]: 2 Face 2, vertex 2: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 3 1 Face 2, vertex 3. | Enter a vertex number or [Color/Layer] : 7-1 | Face 2, vertex 4: 1 Enter a vertex number or [Color/Layer] : 4-1 Face 3, vertex 3: Enter a vertex number or [Color/Layer] :7 1 Face 3, vertex 4: 1 Enter a vertex number or [Color/Layer] :(se incheie definirea suprafetei 11) Face 4, vertex I: (incepe definirea suprafetei TV) Enter a vertex number or [Color/Layer]: 41 Face 4, vertex 2: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 5 J Face 4, vertex 3: Enter a vertex number or [Color/Layer] :7 -\ Face 4, vertex 4: 4 Enter a vertex number or [Color/Layer] :.\(se incheie definirea suprafetei IV) Face 5, vertex 1: (incepe definirea suprafetei V) _ (se incheie definirea suprafetei 1) 52 Luerarea nr. 3 Tenter a vertex number or [Color/Layer]: 5 Face 5, vertex 2: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 6 Face'5, vertex 3: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 7-1 Face 5, vertex 4: A Enter a vertex number or [Color/Layer] : I (se incheie definirea suprafetei V) Face 6, vertex 1: (@ncepe definirea suprafetei VI) Enter a vertex number or [Color/Layer]: 6 -1 Face 6, vertex 2: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 11 Face 6, vertex 3: Enter a vertex number or [Color/Layer] : 7 J Face 6, vertex 4: 1 Enter a vertex number or [Color/Layer] :-l(se incheie definirea suprafetei VI) Face 7, vertex 1: 4 Enter a vertex number or [Color/Layer]: | Be y) Se modifica culoarea implicita de desenare a entitatilor din /ayer-ul 0” in blue si se face vizibil layer-ul ,,con”, prin comanda LAYER x) Se reprezinti modelul obtinut in 4 ferestre, din Bara de Meniu: View> Viewports> 4 Viewports 2) Se salveaza desenul in directorul personal sub denumirea ,,Aplicatia 13-AL.dwg”, prin comanda SAVEAS APLICATII PROPUSE B.1. Sa se construiascd in spatiul 3D, utilizind numai comenzi de generare a suprafetelor, un con drept avand raza cercului de bazd R = 2, eu centrul in originea sistemului de axe UCS si indltimea H = 5, respectiv 0 prismad triunghiularé dreapta avénd suprafata de sprijin un_triunghi echilateral cu latura a = 2 si indiltimea h = 5, conform indicatiilor din figura 13-B1. Sd se reprezinte desenul in 4 proiectii. B.2. Sd se construiascd in spatiul 3D, utilizand numai comenzi de generare a suprafetelor, o prisma rectangulara dreapti avand indlfimea H = 6 si o prismé triunghiulara dreapti avdnd inédltimea h = 5, conform indicajiilor din figura L3-B2. Sd se reprezinie desenul in 4 proiectii. Graficd asistaté de calculator. Seria a II-a. Aplicatii 3D 34 40-4) (3,0, (413) Graficé Asistata de Calculator. Aplicapii 2D - Aplicafii L 1 M (210, 180) N (210, 95) — ° | PIESA DE LEGATURA | T A S a A (B0, 210) B (80, 140) I ma | Razele de racordare necotate sunt RS 'SUPORT ORIZONTAL T Ey ews einen ors 2] soa s SA 14-01 Luerarea nr. 2 GENERAREA RETELOR MATRICEALE 3D (WIREFRAME) 3.1. SCOPUL LUCRARIL Lucrarea familiarizeaza studenfii cu mediul de modelare 3D asistata de calculator in AutoCAD. Se urmareste asimilarea unor tehnici de baz pentru modelarea 3D care si permit insusirea nofiunilor de baz necesare modelarii in spatiul tridimensional 3.2, DESFASURAREA LUCRARIL Se vor prezenta modele 3D tip wireframe care se pot realiza in AutoCAD. Se vor identifica clomentele necesare modelarii corpurilor simple cu ajutorul comenzilor 3D in AutoCAD, astfel incat studentii sa fie capabili s& implementeze, in mod minimal, modele 3D tip wireframe asistate de calculator. Studentii vor trebui sa se familiarizeze cu comenzile specifice si si rezolve aplicafiile propuse ca tema. 3.3. CONSIDERA TH GENERALE PRIVIND MODELAREA 3D Modelarea in spatiul tridimensional se bazeazi pe intelegerea sistemului de coordonate gi a tuturor facilitatilor de orientare in spafiu oferite de AutoCAD Desenarea in spatiul bidimensional presupune realizarea vederilor unui obiect 3D pe planurile de proiectie, dar mu ofera si o conexiune interactiva intre proicc{ii. Orice modificare dimensionala a obiectului 3D trebuic operata individual, in fiecare dintre proiectii. Modelarea in spafiul tridimensional permite extragerea automat’ a proiectiilor obiectului 3D, orice modificare dimensional’ efectuata asupra modelului fiind actualizata in toate vederile. Mai mult, obiectele 3D sunt interpretate de AutoCAD ca niste modele virtuale, carora li se pot asocia proprictiti fizice pentru calcularea masei, refractici, reflectici etc. Modelele virtuale pot fi exportate apoi in module specializate de proiectare sau de analiza cu clement finit. 27 Graficé asistatd de calculator. Seria a ll-a. Apli Mediul de modelare tridimensional in AutoCAD permite realizarea a trei categorii de obiecte 3D (v. fig. 3.1), astfel: e cadru de sarma (wireframe), prin care obiectul 3D se realizeazi numai din muchii, fara suprafete interioare sau exterioare; © suprafata (surface), prin care obiectul 3D se realizeaza din muchii gi suprafetele delimitate de acestea; e solid (solid), prin care obiectul 3D se realizcazi din muchii, suprafete gi volum. Exist posibilitatea de conversie limitata din solide in suprafete si din suprafete in cadre de sarma. Mai mult, cadrele de sarma mu pot fi convertite in suprafete si nici suprafetele in solide. wireframe surface solid Fig. 3.1 Modelul tip wireframe poate fi obtinut din puncte, linii si polilinii 2D sau 3D. De asemenea, se pot utiliza entitigi 2D de tip cere, arc, dreptunghi sau poligon Modelul tip surface este obtinut dintr-o matrice de noduri (m x n), care formeaza o retea de fatete. Re{elele de fatete pot fi de tip deschis sau inchis (v. fig. 3.2). noduri suprafeata deschisa suprafata inchisa Fig. 3.2 Modelul tip solid poate fi obtinut prin extruziune (extrude), revolutic (revolve), prin editarea altor solide (interfere, intersect, union, subtract) sau 28 Lucrarea nr. 2 prin definirea primilivelor (box, cylinder, cone, pyramid, polysolid, sphere, torus, wedge). Solidele create se vizualizeazi ca modele wireframe, pind se aloc& anumite proprietati suprafetelor componente (shade, hide, render etc.). 3.4. MODELE 3D TIP WIREFRAME Crearea unui model 3D tip wireframe presupune introducerea unei liste de puncte (vertexuri) gi unirea lor prin linii. In cazul entitafilor simple (linie, polilinic), introducerea datelor se face Ia fel ca la desenarea in spatiul 2D. Tehnicile de bazA pentru realizarea modelelor wireframe stau la baza realizirii modelelor si geometriilor complexe. Majoritatea comenzilor AutoCAD au un raspuns implicit, afigat intre paranteze unghiulare, la sfarsitul prompterufui de comanda. Aceasta tehnica creste viteza de lucru, fiind evitata introducerea repetaté a unor comenzi identice. Comenzile AutoCAD folosesc doua tipuri de raspunsuri implicite: e sistemul memoreaza ultimul raspuns al utilizatorului la o comandi, acesta apardnd, de obicci, ca valoare implicita la urmatorul apel al comenzi; © sistemul vine cu niste valori implicite in cadrul unei comenzi care, daca nu sunt modificate de utilizator, apar la urmatoarea apelare a comenzii. Dacii rispunsul implicit corespunde acfiunii dorite de utilizator, este suficient sa se actioneze tasta pentru validare. 3.4.1, GENERAREA PUNCTULUI 3D Punctele sunt utilizate in multe scopuri intr-un desen tehnic, Prin puncte sc pot reprezenta: intersectii de entitéfi; suprafetele unor piese acoperite de altele, in reprezentarea montajelor, puncte importante din interiorul blocurilor; puncte de contact si centre de rotafie ale unor piese mecanice. In mod normal, o entitate de tip punct este folosita temporar, pana cand © alta entitate va fi pozitionatii deasupra lui. Comanda de inserare a unui punct in desen este POINT. la fel ca in spatiul 2D, cu specificarea elevatiei Z (v. exemplul 3.1 si fig. 3.3) Exemplul 3.1. Comanda POINT. Command: POINT 1 Current point modes: PDMODE=0 PDSIZE=0.0000 Specify a point: 10,20,301 Stilul de desenare si mirimea punctului folosit se pot schimba apeland variabilele de sistem specifice prin comenzile PDSIZE si PDMODE. Graficit asistati de calculator. Seria a Ul-a. Aplicagit 3D. Variabila PDMODE controleazi modul in care arata punctele. Modificarea acesteia afecteaza in acelasi fel toate entitatile punct din desen. Pentru a schima aspectul punctelor se poate apela comanda DDPTYPE (v. fig. 3.4). in cutia de dialog care se deschide se poate controla continutul variabilclor de sistem PDSIZE si PDMODE. +IXIE]) O) (6) [6] G2) [0], C(O) G] (6) il () Fig. 3.4 AutoCAD are peste 100 de variabile de sistem, ce furnizeaza informatii referitoare la starea curenti sau controleaz’ mediul de lucru. 3.4.2. GENERAREA LINIEI 3D Pentru desenarea unei linii in spatiu! 3D, trebuie specificat un punct de start si un punct de sfargit. Dacd se doreste desenarea mai multor segmente conectate, se va specifica de fiecare data un punct de sfarsit. Comanda de desenare a liniilor 3D este LINE, la fel ca in spatiul 2D (v. exemplu! 3.2), cu specificarea elevatici Z. Exemplul 3.2. Comanda LINE Command: LINE <1 Specify first point: 0,0,0 -1 Specify next point or [Undo]: 10,20,30 1 Specify next point or [Undo]: 30,20,10 1 Specify next point or [Close/Uindo}: © A Comanda este prevazuti cu optiunea Close, care uneste punctul de sfargit al ultimulni segment trasat, cu punctul de start al primului segment, oferind astfel 0 modalitate comoda de desenare a poligoanelor. Linia multipla reprezinté un grup de linii pe care AutoCAD le interpreteaz4 ca pe un grup de segmente separate ce nu formeaza o singura entitate. 30, Luerarea nr. 2 In cadrul comenzii de trasare a liniilor se pot introduce, pentru definirea punctelor de capat ale segmentelor, atét coordonate absolute, cat si coordonate relative. 3.4.3. GENERAREA POLILINIEI 3D Comanda de desenare a poliliniilor in spatiul 3D este 3DPOLY (. exemplul 3.3), cu specificarea elevatici Z. Comanda echivalenta PLINE din spatiul 2D poate fi aplicat in spajiul 3D, dar numai in planul orizontal XY. Exemplul 3.3. Comanda 3DPOLY Command. 3DPOLY «1 Specify start point of polyline: 0,0,0 3 Specify endpoint of line or [Undo]: 10,20,30 1 Specify endpoint of line or [Undo]: 30,20,10 1 Specify endpoint of line or [Close/Undo]: C Comanda este prevazuti cu opfiunea Close, care uneste punctul de sfarsit al ultimului segment trasat, cu punctul de start al primului segment, oferind astfel 0 modalitate comoda de desenare a poligoanelor. Polilinia reprezinta un grup de linii, unite cap la cap, pe care AutoCAD le interpreteazA ca pe o singurii cntitatc. O polilinie este extrem de flexibila, fiind format’ din segmente individuale care pot avea grosime proprie, constant sau variabild liniar. Spre deosebire de polilinia 2D, polilinia 3D mu permite inserarea arcelor de cere in timpul constructici. in cadrul comenzii de trasare a poliliniilor se pot introduce, pentru definirea punctelor de capat ale segmentelor, att coordonate absolute, cat si coordonate relative. 3.4.4, GENERAREA RETELEI MATRICEALE 3D Comanda de desenare a retelelor matriceale este 3DMESH (v. exemplul 3.4 gi fig. 3.5). O refea matricealé reprezinté o constructie rectangular tip grild (plas de sarma) de forma m x n (m — numirul de randuri, n — numarul de coloane), definita prin vertexuri (noduri) gi poliliniile care Ie unesc. Refeaua matriceala este interpretaté de AutoCAD ca o entitate de tip polilinie Exemplul 3.4. Comanda 3DMESH. Command. 3DMESH «1 Enter size of mesh in M direction: 3 1 Enter size of mesh in N direction: 24 aL Graficis asistaté de calculator. Seria a Il-a. Aplicapit 3D. ‘Specify location for vertex (0, 0): 1,1 1 Specify location for vertex (0, 1): 1,4 4 Specify location for vertex (1, 0): 4,1 1 Specify location for vertex (1, 1): AA A Specify location for vertex (2, 0): 82,3 4 Specify location for vertex (2, 1): 5,53 adh re v La rete maricvata desshisa rete matriceta inehiva Fig. 3.5 Comanda 3DMESH este utild in construirea retelelor matriceale neregulate (v. fig. 3.6) dar este incomod de aplicat atunci cand coordonatele vertexurilor sunt introduse de la tastaturi. Comanda devine convenabila atunci cnd este utilizata in programe AutoLISP [2]. FUS100) 1(20,10,0) G(20,1,0) K(25,5,4) J(25,1,0) Fig, 3.6 32 Lucrarea nr. 2 Refeaua matriceala obfinuta prin comanda 3DMESH este intotdeauna de tip deschis, dar poate fi inchisa prin comanda PEDIT (v. exemplul 3.5). Exemplul 3.5. Comanda PEDIT Command: pedit 1 Select polyline or [Multiple]: se selectenri reteana matriceala (de tip deschis) 5 Enter an option [Edit vertex/Smooth surface/Desmooth/Mclose/Nelose/Undo}: m 1 Enter an option [Edit vertex/Smooth surface/Desmootly Mopen/Nelose/Undo]: Command : pedit 1 Select polyline or [Multiple]: se selecteaza reteaua matriceala (de tip inchis) J Enter an option [Edit vertewSmooth surface/Desmooth/Mopen/Nopen/Undo]: mm Enter an option [Edit vertex/Smooth surface/Desmootl/Mopen/Nelose/Undo]: «1 Optiunile comenzii PEDIT sunt urmatoarele: © Edit vertex — permite modificarea coordonatelor unui nod de retea; © Smooth surface — permite aproximarea refelei rectangulare prin suprafete urbe, fiind similar cu optiunea /it de aproximare a poliliniei 2D; © Desmooth — permite revenirea rejelei matriceale la forma rectangulara; © Mclose - permite inchiderea refelei matriceale pe directia m, dact grila este deschisa pe aceeasi directic; * close — permite inchiderea retelei matriceale pe directia n, dact grila este deschis& pe aceeasi directie; © Mopen — permite deschiderea retelei matriceale pe directia m, daca grila este inchisd pe aceeasi directie; Nopen — permite deschiderea retelei matriceale pe directia n, daci grila este inchis& pe aceeasi directic e Undo — anuleazi ultima optiune exccutata. 3.4.5. GENERAREA ELEVATIEIT Elevatia reprezinté planul orizontal de desenare XY aflat, pe vertical, la o anumita distan{a fata de sistemul de coordonate curent UCS. Implicit, planul de desenare curent are clevafia 0, corespunzitor sistemului de coordonate gencral WCS. Stabilirea unui alt plan de clevatie se realizeaza prin comanda ELEVATION (v. exemplul 3.6). Exemplul 3.6. Comanda ELEVATION Command: elevation Enter new value for ELEVATION <0.0000>: 3 1 33 Grafica asistata de calculator. Seria a I-a. Aplicagii 3D. Toate entitatile care se deseneazi ulterior aplicrii comenzii se vor raporta la noul sistem de coordonate, cu elevatia stabilité prin comanda ELEVATION. Mai mult, daca se defineste gi o grosime entitafilor, constructia rezultati va avea forma unci refele matriceale. Definirea grosimii entitatilor desenate se realizeaza prin comanda ELEV sau THICKNESS (v. exemplul 3.7 si fig. 3.7). Exemplul 3.7, Comanda ELEY si THICKNESS Command : elev Specify new default elevation <3.0000>: 3 3 Specify new default thickness <3.0000>: -3 1 Command : thickness 1 Enter new value for THICKNESS <-3.0000>: 2 1 elevation=3 thickness0 eleva thickness slevation=0 thickness=0 ae 3.4.6. GENERAREA SPIRALEI 3D Fig. 3.7 Generarea spiralclor 3D se efectueaz cu ajutorul comenzii HELIX (v. exemplul 3.8 si fig. 3.8) Exemplul 3.8. Comanda HELIX, Command: helix 1 Number of turns = 3.0000 Twist=CCW Specify center point of base: se introduce centrul bazei spiralei -1 Specify base radius or [Diameter] <0.9915>: 1 41 (se specifics raza cercului de baz) ‘Specify top radius or [Diameter] <.0000>: 2 .1 (se specifica raza cercului de sfarsit) Specify helix height or [Axis endpoint/Turns/turn HeighttWist] <4.5615>: 4 \ (se specifica lungimeafinaltimea spirei) 34 Lucrarea nr_2 aa de sfarsit is & imaltime spira vaza cercului de baza Fig. 3.8 3.4.7. GENERAREA PRIMITIVELOR 2D Comenzile de descnare a cercurilor, arcelor de cere, elipselor, dreptunghiurilor, poligoanclor regulate se pot aplica in spatiul 3D, numai in planul orizontal XY, geometriile putand fi apoi pozitionate in spatiul 3D prin comenzile specifice de editare 3D. Comenzile de desenare in spatiul 3D sunt similare cu cele din spatiul 2D, astfel: CIRCLE; ARC; ELLIPSE; RECTANG; POLYGON [1] Oo ORICE COMANDA AUTOCAD POATE FI iNTRERUPTA PRIN COMBINATIA DE TASTE + Grafica asistati: de calculator. Seria ala. Aplicapii 3D APLICATH REZOLVATE A.L. Sa se construiascé in spatiul 3D, 3 piramide drepte identice, cu bazele pentagon regulat avand latura a = 2 $i néiltimea piramidei h = 5. Sti se reprezinte constructia in 4 proiectii (vedere frontal, vedere laterald, vedere de sus, vedere izometricd). Dispunerea in spatiu a piramidelor va respecta indicapiile din figura L2-Al. vedere fronrata vedere de sus Fig. L2-Al 36 Lucrarea n & LB Rezolvare grafica asistataé de calculator (v. fisierul video Aplicatia 2.avi") a) Se deschide 0 sesiune AutoCAD de lucru 3D, prin comanda NEW Command. new J Se selecteara template-ul ,acad3D. dwt” b) Se selecteazai modul de proiecfic paralel’, cu comanda DVIEW Command. new 5 Select objects or : 4 Enter option [CAmera/TArget/Distance/POints/PAn/Zoom/1 WistCLip/Hide/Off/Undo]: off -1 Emter option | [CAmera/TArget/Distance/POints/PAw Zoom/TWist'CLip/Hide/Off/Undo}: 1 c) Se selecteazi modul de vizualizare Top din Bara de Meniu: View> 3DView> Top d) Se dezactiveaza reteaua de puncte (Grid> Off) prin actionarea tastei ¢) Se construieste pentagonul regulat, cu centrul in (0,0,0), prin comanda POLYGON Command. polygon 1 Enter mumber of sides : 5 Specify center of polygon or [Edge]: 0,0,0 1 Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle] : i 1 Specify radius of circle: 2 f) Se vizualizeazi intreaga suprafati de ucru, prin comanda ZOOM > All g) Se schimba culoarea de desenare a entitatilor in white, prin comanda LAYER > Color > Index Color > White (7) > Ok h) Se roteste pentagonul in pozitia indicat in figura (pentagon stanga). Pentru aceasta, trebuie realizate constructii ajutatoare care, ulterior, vor fi sterse: - se construiesc laturile unghiului de rotire, prin comanda PLINE Command: pline 1 Specify next point or [Are/Halfwidih/Lengd/Undo/Width}: wtilizind modul osnap transparent, se indica colful stinga-jos al pentagonului, prin Specify next point or [Arc/Halfividth/Length/Undo/Width]: 0.0 1 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidih/Length/Undo/Widih]: -3,0 Specify next point or [Arc/Close/Halfiidth/Lengh/Undo/Width]: 1 - se masoar unghiul construit, prin comanda DIM > Angular Command. dim 1 Dim: angular J Select are, circle, line, or : se indic& prima latur’ Select second line: se indic’ a doua latura 37 Grafica asistaté de calculator. Seria a I-a. Aplicaii 3D Specify dimension are line location or [Miext/Tex/Angle/Quadrant]: se pozifioneaza cota Emer dimension text <54>: 1 (se pastreazi valoarea indicatii prin acfionarea taste ) Enter text location (or press ENTER): se potifioneaxit textul cotei Dim: exit J Command. = se glerg consirucfiile ajutitoare (aturile unghiului si cota), prin comanda ERASE - se roteste pentagonul cu unghiul msurat, prin comanda ROTATE Command: rotate J ‘Current positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise ANGBASE=0 Select objects: 1 found (se selecteaza pentagonul) Select objects: 1 Specify base point: 0,0 (se specifica centrul de rotire al pentagonului) Specify rotation angle or [Copy/Reference] <0>: -54 (se specifics unghiul de rotire) i) Se vizualizeazé intreaga suprafaa de Iucru, prin comanda ZOOM > All ) Se construieste pentagonul din mijloc, prin comanda MIRROR Command. mirror <1 Select objects: 1 found (se selecteax’ pentagonul) Select objects: 1 Specify first point of mirror line: _endp of (se indic& coltul dreapta-sus prin modul osnap transparent - Endpoint) Specify second point of mirror line: _endp of (se indica colful dreapta-jos prin modul ‘osnap transparent - Endpoint) Erase source objects? [Yes/No] : m4 k) Se construieste al treilea pentagon, prin comanda COPY Command. copy «1 Select objects: 1 found (se selectear’ pentagonul din stinga) Select objects: Current settings: Copy mode = Multiple Specify base point or [DisplacemenvmOde] : _endp of (se indica colful stinga-jos al pentagonului din stinga, prin modul osnap transparent - Endpoint) Specify second point or : endp of (se indica coltul dreapta-extrem al celui de-al doilea pentagon, prin modul osnap transparent - Endpoint) Specify second point or [Exit/(Undo] : 1 1) Se selecteazi modul de vizualizare Isometric din Bara de Meniu: View> 3DView> SE Isometric m) Sc construieste piramida din sténga, prin comenzile 3DPOY, ZOOM, OSNAP, ERASE - se traseaza indltimea piramidei, comanda 3DPOLY Command. 3dpoly 1 Specify start point of polyline: 0,0,0 3 (se specifica piciorul inalfimii) Specify endpoint of line or [Undo]: 0,0,5 1 (se specifica varful piramidei) Specify endpoint of line or [Undo]: «1 (se incheie selectia) 38 Lucrarea nr. 2 ~ se vizualizeazé intreaga suprafafa de lucru, prin comanda ZOOM > All - se traseazi muchiile piramidei prin comanda 3DPOLY dupa ce, in prealabil, se stabileste modul de selectie Endpoint, prin comanda OSNAP > On Command: osnap J Drafting Settings > Object Snap > Endpoint > Ok Command: 3apoly -1 Specify start point of polyline: (se indica primul colf al pentagonului) Specify endpoint of line or [Undo]: (se indica varful piramidei) Specify endpoint of line or [Undo]: 4 Command: 3dpoly -1 ... (Se repeti comanda pentru toate cele 5 colturi ale pentagonului) - se sterge indiljimea piramidei, prin comanda ERASE - se dezactiveazi modul de sclectie Endpoint, prin comanda OSNAP > or n) Se pozitioneazé pentagonul din mijloc la elevatia 1, prin comenzile UCS, 3DPOLY, MOVE, ERASE = se muta sistemul de coordonate curent de pe primul pentagon, pe cel de-al doilea pentagon, prin comanda UCS Command: wes J Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World X/V/Z/ZAxis] : 29 4 Specify new origin point or [Object] <0,0,0>: _mid of (se specifics mijlocul muchiei comune a pentagonul din stings si a celui din mijloc, prin modul osnap transparent — Midpoint) Specify point on positive portion of Z-axis <1.6180,0.0000,1.0000>: 1 (se pistreazi axa pozitiva implicit, prin actionarea tastei - s¢ ridicd un segment de polilinie vertical pana la elevatia 1, prin comanda 3DPOLY ‘Command: 3dpoly 5 Specify start point of polyline: 0,0,0 1 Specify endpoint of line or [Undo]: 0,01 4 Specify endpoint of line or [Undo]: 1 - se muti pentagonul din mijloc la clevatia 1, prin comanda MOVE. Command. move «1 Select objects: 1 found (se selecteaza pentagonul din mijloc) Select objects: 4 Specify base point or [Displacement] : mid of (prin modul osnap transparent — Midpoint, se indica mijlocul laturii comune cu primul pentagon) Specify second point or 3DView> Top - se realizeazi un cere ajutitor, circumscris pentagonului din mijloc, prin comanda CIRCLE Command. circle 1 Specify center point for circle or [3P/2P/Tir (tan tan radius)]: 3p 1 Specify first point on circle: _endp of (prin modul osnap transparent — Enpoint, se indick un colf al pentagonului) Specify second point on circle: _endp of (prin modul osnap transparent — Enpoint, se indica un al doilea colf al pentagonului) Specify third point on circle: endp of (prin modul osnap transparent — Enpoint, se indica un al treifea colt al pentagonului) ~ se vizualizeaza intreaga suprafata de lucru, prin comanda ZOOM > All - se selecteazi modul de vizualizare Isometric din Bara de Meniu: View> 3DView> SE Isometric - se fixeaz& sistemul de coordonate curent in centrul cercului trasat anterior, prin comanda UCS > ZAxis ~ se construieste iniltimea piramidei din mijloc si muchiile acesteia, prin comanda 3DPOLY, respectand pasii de la punctul m - se sterge cercul ajutitor construit anterior, prin comanda ERASE 1) Se construicste piramida din dreapta, prin comenzile VIEW, CIRCLE, UCS, 3DPOLY, ERASE, cu respectarea pasilor de la punctul p s) Se selecteazi modul de vizualizare prin 4 ferestre din Bara de Meniu: View > Viewports > 4 Viewport t) Se particularizeaza ferestrele de vizualizare prin in fiecare dintre ferestre, astfel: - fereastra sténga-sus: View > 3D View > Front, UCS > World; Zoom > Extend - fereastra dreapta-sus: View > 3D View > Right; UCS > World: Zoom > Extend - fereastra stinga-jos: View > 3D View > Top; UCS > World, Zoom > Extend - fereastra dreapta-jos: View > 3D View > SE Isometric: UCS > World: Zoom > Extend. Grid > On (actionare tasta ) u) Se salveaza figicrul in directorul personal, sub denumirea ,.Aplicatia 3.41. dwg”, prin comanda SAVEAS. 40, Lucrarea nr. 2 APLICATH PROPUSE B.1. Sai se reprezinte 2 planuri in spatiul 3D si sit se vizualizeze in 4 proiectit. Plarul PI este definit prin punctele Al (0,0,0), BI (3,2,3), Cl (5,30), iar planul P2 este definit prin punctele A2 (4,1,0), B2 (1,1,5), C2 (7,53). B.2. Cu ajutorul comenzilor [ELEV], [3DMESH] si [HELIX] sa se construtascd ansamblul din figura L2-B2. mesh 2x2 ane splrata jo basa: eter, R= 4 waif? efev.8, 7 oe m8 a , Fig. L2-B2 B.3. Cu ajutorul comenzii [3DPOLY], sii se realizeze constructia din figura L2-B3. 41 Grafica asistati de calculator. Seria a I-a Aplicafii 3D Fig. L2-B3 B4. Sa se realizeze prisma triunghiulara inclinataé definité prin punctele A (120, 30, 0), B (90, 70, 0), C (80, 20, 0), A’ (45,30,70) si cercul cu centrul in punctul O (70,48,0), avand grosimea 70 si care trece prin punctul C al prismei (v. fig. L2-B4). Fig, L2-B4 ane! APLICATH PROPUSE Sd se realizeze un cub cu latura a = 40, avand un cere de raza R 20, centrat pe suprafata de sprijin. Sa s realizeze o vizualizare dintr-un punct aflat sub planul xOy. in Sa se realizeze o prisma dreptunghiulard regulata avand laturile L = $0, B= 20 si H = 40 si 8d se reprezinie in 4 proiectit Sui se realizeze o piramida regulatd cu inditimea H = 20, avand ca baz un hexagon inscriptibil in cereul de raza R ~ 60 si sa se reprezinte in trei vederi, cu fereastra mare amplasata in dreapta ec ranului de monitor.

You might also like