Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 189 views

    Cartea Misterului Pecetluit - Siphra Dtzenioutha PDF

    Uploaded by

    Tase T.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Cartea Misterului Pecetluit - Siphra Dtzenioutha PDF

    Uploaded by

    Tase T.
    189 views69 pages

    Original Title

    Cartea Misterului Pecetluit - Siphra Dtzenioutha.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    189 views69 pages

    Cartea Misterului Pecetluit - Siphra Dtzenioutha PDF

    Uploaded by

    Tase T.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 69
    Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani CARTEA MISTERULU! PECETLUTT (GIPHRA DTZENIOUTHA) trad. Mie Bieseu; ‘Alexandru Anghel: ed: Aurelian Serima; Bucuresti: Herald, 2006 Mp, 13/2 am (Col: Quinta essentia) ISBN 973.7970-46-2, L Iese, Me (trad) TL Anghel, Alexandru (trad) W.Serima, Aurelian (ed) 291 8.1L MacGregor Mathers ‘THE KABBALAH UNVEILED Containing The Book of Concenled Mystery, a book of the Zohar. “Translated into engflish from the latin version of KABBALA DENUDATA by Knorr van Rosenroth, ‘and collated with the original chaldee and hebrew text. ©S, L MacGregor Mathers New York, 1912 Cartea Misterului Pecetluit (SIPHRA DIZENIOUTHA) Introducere gi comentarit: S.L. McGregor Mathers Traducere din limba englezt: lie Tliescu & Alexandru Anghel EDITURA # HERALD Bucuresti Coordonatorul eclecfiei: Alexandru Anghe! Lector: Radu Duma Viziune graficd: Alexandru Nichita (Cop. Hart cosmic kabhi Manuscrs dn sec: XIV, Mantova Procesare text &e tehnoredactare camputerizats: Adrian Purcvenns © Toate drepturile asupra prezentel edit in limba roman4 aparsin Editurii Herald. Nici 0 parte @ textului su a materialulut grafic nu va ‘putea fi reprodust rd acordul ses al editorul Introducere 1. Primele intrebari pe care cititorul nefamiliatizat cu Kabbbala ar putea sd le adreseze sunt: Ce este Kabbala? Cine a fost autorul acesteia? Care sunt subdiviziunile ei? Care sunt invafaturile generale ale acesteia? $i de ce este necesara o traducere 2 acesteia in ‘momentul de fara? 2. Inainte de toate, vom cauta s& rdspundem la pri- ma intrebare. In prezent oameni incep sé fie congtienti de faptul c& ,sunt mult mai multe lucruti in cer sl pe pamint decat cele visaie in filozofia lor”; si, nu in ulti- ‘mul rand, se simte acum cf Biblia, care probabil a fost cea mai prost injeleast dintre toate cArfile scrise vreo- dats, confine nenumarate pasaje obscure gi mistericase, care rimén complet ininteligibile in lipsa unei chei cu ajutorul citeia si se limpezeascd semnnificafia acestora. ‘ACEA CHEIE ESTE DATA DE KABBALA. Prin urmare, aceasta lucrare ar trebui si intre in do- menjul de interes al fiecdrui cercetitor teologic gi biblic. Orice crestin ar trebui si-si pung urmatoarea intrebare: »Cuin pot si cred ci infeleg Vechiul Testament dack ignor interpretarea data acestuia de acea nafiune pentru cate acesta constituia o carte sacra; gi dac& nu cunose semunificasia Vechiului Testament, cum pot avea pre- tengia of il infeleg pe cel Nou?". Cu cat este mai bine ‘cunoscuté adevarata si minunata filozofie a Bibliei, cu atit mai pufini fanatici gi sectanfi vor exista. $i cine poate calcula cat de mare este raul fScut persoanelor impresionabile si sensibile de catre entuziastii bigofi 7 care, din cand in cfind, apar ca invaipitori ai poporului? Cate sinucideri sunt rezuttatul maniei religioase si al Gepresiei! Cate amestecuri de absurditafi profanatoare nu au fost promulgate drept interpretari adevarate ale cirjilor Peofofilor si Apocalipseit Data fiind o traducere incorecta din multe puncte de vedere a Carfii sacre evreiesti ca fundament, iar mintea inflacirata si dezechilibrata ca instrument de Iueru, ce fel de edificin poate s& rezulte de aici? Tuturor fanaticilor si bigoflor de azi ar trebui si i se spund 4x teamas: afi inlaturat pe Cel Mares si Infinit de pe tronul su, iar in Jocul Lui afi asezat demonul forfei dezechilibrului; afi inlocuit cu o zeitate a dezordinii gi aa geloziei un Dumnezeu al ordinii si al fubiri; afi de- naturat invajaturile Celui rstignit. lat& motivul pentra care in momentul de fafé este nevoie de o traducere a Kabbalei. 3. Kabbala poate fi definits ca reprezentind doc- trina ezotericd ebraict, In limba de origine se numeste QBLH, Kebbalah, ce provine de la rédacina QBL, Qibe, finsemnand a primi”. Apelativul se refer la obiceiul transmiterii cunoasierii ezoterice pe cale oral’, apropi- indu-se foarte mult de cuvantul ,traditie” 4, Datorité faptului cd fn text se va folosi un numar mare de cuvinte ebraice gi caldeene, iar numarul spe- . Dar nu putem intreba, far8 ca acest lucru si fie absurd: «De ce existé existenfa?». Acest Iucru ar ingemna si presupunem existenfa inaintea existenfei”. Din nou, acelasi autor afirma urmatoarele (,Histoire de la Magie”, II cap. 2) A spune: «Voi crede atunci cind adevirul dogmei imi va fi dovedit in mod stiintiew, este ca gi cum s.ar spune: «Voi crede cand nu ‘mai am ce si cred gi cand dogma va fi ca dogma, devenind o teorie stiinfifict». Cu alte cuvinte, asia inseainn’ ci «Voi accepta Infinitul numai cind va fi explicat, determi- nat, circumseris gi definit in beneficiul meu; fintrun cuvant, cénd a devenit finit. Prin tummare, vot crede in Infinit cftid voi & sigur i Infinitul mu existé. Voi crede in vastitatea ‘oceanului end i voi vedea varsat fn sticlen. Dar cand un tucru a fost dovedit si fut st fie pe injelesul tau, nu fl vei mai erede ~ il vei cumongte’ 25 38. In ,Bhagavad Gita”, DC19 se spune: ..Bu sunt nemurizea si moartea, si tot eu sunt, © Arjuna, Flings si Nefiinja Sidin nou 1.7) > Priveste aici, Gudakesa, in trupul meu stand Ta un loc intrezga lume, tot ce se migca siinu se iigca si orice altoeva ai dori s& vezi". Siiardsi (X37, 38) Arjuna spune: _StApane nesfirsit al zeilor, adapost al lumii, Tu egti indestructibil, Fiinla gi Nefiinja gi Cel de dincolo ile ele. Tu esti cbarsia zellor, Spiri- tal inceputului, Tu esti Supremul Randuitor al acestei lumi. .. prin Tine este desfagurat totul, (0, Forma nesfirsitat”™ 34, Prin urmare, ideea existenfei negative poate exista ca o idee, dar nu va avea definitie, din moment ce ideea definiiei este incompatibilé cu natura sa. Dar, unit ar putea spune: ,termenul de existent negativa este fn mod sigue unul impropriu; starea despre care e vorba ar putea fi exprimati mult mai bine prin tithal de condifie negativa”, Vom respinge o astfel de aserfiune, deoarece condifia negativa nu poate fi altceva decat condifie negativa. Nu poate st varieze, nu se poate dezvolta finde& condifia negativa este in cel mai strict sens mimic. Asadar, condiia negativa nu poate fi deloc, nu a cexistat niciodald, nu existé niciodata si nu va exista ni- ciodatd. Dar existenfa negativa poartd ascunsé in sine viafe pozitiva, fiindcd in adancimile nelimitate ale abi- sului negativitafisale st aseunsd puterea de a iesi din sine, puterea de a arunca scinteia géndului in rostire, * Sau gcova ce exist Ie modul negatv” 1 Ver! bhagatad Gti ad. ror. Sorgiv ALGeorge, Editura Herald, Bucuresti, 2000. 26 puterea de a re-introduce sintagma in cele interioare, Alat de infasurata si de invaluité este intensitatea absorbita in varteju! lipsit de centru al vastitatii expan- siunii! De aceea am ales termenul ,x-sto" tn loc de 4Sub-sto”, 35. Dar intre dowd idei atat de diferite, cum sunt cele ale existenfet negative si pozitive, este nevoie deun anumit raport sau legéturd. $i, de aici, ajungem la forma numiti existenf’ potentials, care, desi este mult mai aproape de existenfa pozitiva, cu greu poate primi © defini clara. Este existenta in forma sa posibilé. De exemplu, intro simanfé este ascuns copacul care ar putea si rasard din ea; acesia se afld intr-o condifie de existen}& potenfiala. El este acolo, dar nu poate fi definit. Cu atat mai pufin vor putea fi definite acele se- minfe pe care le va avea copacul la randul situ. Dar aceste seminfe se afld intr-o condifie care, desi este o2- recum analoagii existenfei potentiale, este departe de aceasté (reaptd atat de avansata, Adica, ele existé in mod negativ. 36. In schimb, existenfa pozitiva este intotdeauma capabili de a fi definita. Aceasta este dinamicé. Are anumite puteri clar delimitate si constituie, prin ur- mare, antiteza existengei negative si cu atat mai mult a stiri negative. Este copacul iesit din simanfa. Dar existenfa pozitiva are un inceput gi un sférsit, avand asadar nevoie de 0 alta forma de care si depinda, fiindes, fd st aiba acest ideal negativ ascuns in spatele su, esle instabilt si nesatisftcatoare 37, Astfel, cu sfalé si cu tot sespectul m-am stréduit 4 exprim idea despre Nelimitat. $i inainte de aceasta idee si despre aceasti idee, nu pot decat 88 spun, tn cu vintele unui vechi oracol 7 pln El se afl an abis nesfarsit de slava si de acolo fagneste o mica scanteie ce face toatd slava soarelui si a lunii si a stelelor. Murito- rule! iatd cat de putin stiu despre Dumnezeu. Nu cAuta si cfit mat mult despre El, finda este cu mult peste infelegerea ta, oricat de fnfelept ai fi. Cat despre noi, slujitorii Sai, ce ‘micd parte surttem noi din El!” 38, Existd tret valuri kabbalistice ale existengei nega- tive si acestea exprima ideile ascunse ale Sephiroturilor {nc nechemate l4 fina; ele sunt concentrate in Kether, care in acest sens reprezint Malkuth-ulideilor ascunse ale Sephiroturilor. Voi explica acest lucra. Primul val al existenfei negative este AIN, Ain = Ne- gativitate. Cuvantul este compus din trei litere si adum- bieste primele trei Sephiroturi sau numere. ‘Al doilea val este AIN SVP, Ain Sopht = Nelimitatul Aceastl secfiune se constituie din sase litere si adum- beste ideea primelor gase Sephiroturi sau numere. "Al treilea vil este AIN SVP AVR, Ain Sopit Aur = Lu- mina Nelimitaté. Acesta, din nou, consti in nowa litere si simbolizeaza primele nowd Sephioturi, desigur, doar jn idea lor ascunsi. Dar atunci cand ajungem la numirul now& nu putem merge mai departe fad a ne fntoarce Ia unitate sau la numérul nu, finde& numaicul zece nu este decato repetare a unital tocmai iesitt din. negativ, aga cum se poate vedea foarte clar uitandu-ne la reprezentarea s2 obignuita din numerele arabe, unde cercul ® reprezinta negativul, iar ' Unitatea. Prin urmare, ocean! nelimitat al luminii negative me porneste dintr-un centr, fiindcit nu are centra, ci concen Ireaxd un cetru, cere este numérul unu al Sephiroturilor rmanifestate, Kether, Coroana, Prima Sephira — care, astfel, se poate spune cl este Malkuth sau numérul zece al Sephiroturilor escunse (vezi planga alaturata). Astfel, .Kether este in Malkuth, iar Malkuth este tn Kether”, 28 Sau, cum spune un alchimist renumit (Thomas Vaughan, cunoscat mai bine drept Eugenius Philalethes", aparent citind din Proclus: Finda cerul este in pamant, dar in chip paméntesc; si ci pamantul este in cer, dar in chip ceresc” Dar, in masura fn care, aga cum am aritat mai sus, existenfa negativa este un subiect imposibil de definit, aceasta este luata tn considerare de kabbalisti impreuné cu numarul unitifi, dandwii-se aceleasi epitete, fra discriminare. Astiel de epitete sunt: ,Taina Tainelor”, ,Bitranul Batranilor”, ,Preasfantul Batrin” ete. * ,Bufratul sow Apele Réstritulus”. 29 39. Acum vor: explica sensul real al termenilor Sophia si Sephiroth. Primul este la singular, al doilea la phiral, Cea mai bund traducere a cuvantului este ;emanagie numeric’. Sunt zece Sephiroturi, care sunt ele mai abstracte forme ale eelor zece numere ale setii zecimale ~ adica numerele 1,2, 3,4,5,6,7. 8,9, 10. Prin urmare, aga cum in matematicle inalte hum in considerare numere in sensul lor abstract, tot astfel, in Kabbala [udm in considerare Divinitatea prin in- termediul formelor abstracte ale numerelor; cu alte cavinte, prin SPIRVTh, Sephiroth. Din aceastt teorie orientald antic a dat nastere Pitagora ideilor sale sim- bolice numerice 40, Printee aceste Sephiroturi, la un loc si in mod separat, gisim dezvoltarea persoanelor si atributelor lui Dumnezeu. Dintre acestea umele sunt masculine si altele feminine. Acum, dintr-un motiv anume sau din altele - mai bune, cunoscute doar de ei, traducttorii Bibliei nu au permis existerfa si au tnébusit orice trimitere la faptul c& Divinitalea este atat masculina cat si femi rind. Au tradus tt feminin la plural printr-un masculin In singular in cazu. cuvantului Elohim. Totugi, au lsat sii se intrevada feptul ct gtiau c se aflé la plural tn Geneza 1, 26: .Sia zis Elohim: Sé facern om’ Din nou (1, 27), cum putea Adam sé fie facut dupa chipul iui Elohim, barbat si femeie, dack Elohim nu eta dleopotriv’ femeie si bérbat? Cuvantul Elohim este un plural format de ls femininul singular ALH, Elok, prin adaugarea Iui IM. Dar in mésura in care IM este de obicei terminafia pluralului la masculin, si aici este ada ‘ugati unui substantiv feminin, di cuvéntului Elohim sensul unei potenje feminine unite cu 0 idee masculina, si prin urmace capabilé si product un viastar. 30 In religiile obignuite de azi auzim destul de mult despre Tatil sé Fiul, dar nu auzim nimic despre Mama. Dar in Kabbala aflm cf Batrénul Zilelor se transpane pe El insisi simultan in Tata si Mama gi astfel il z&mis- leste pe Fiu. Acum, aceasti mams este Elohim. Asifel, ni se spune de obicei c4 Sfantul Duh este la masculin. Dar cuvéntul RVCh, Ruach, Spirit, este la ferninin, cum reiese din urmatorul pasaj din Sepher Yetzirah: wACHTA RVCh ALHIM ChIIM, Achat (a fomini, mu Achad, la masculin) Ruach Elohim Chiim: Una este Ex Duhul Dumnezeului Viefii". 41. Aflim cit inainte de adaptarea Divinitafi in acest fel ca birbat si femeie — Iumile universului nu putea subzista sav, in cuvintele Genezei, ,Pémintul era netocmit gi gol”. Aceste lumi anterioare se considera c& sunt simbolizate de cétre ,regii care au dommit in pi- mantul Edomului inainte de a domni vreun rege peste fil Ini Israel”, prin urmare, fiind numifi in Kabbali stegi edomisi”. Vom ardta acest lucru in mai multe Tocuti din lucrarea de fay. 42, Am ajums acum la explicarea primei Sephira sata @ Numérutui Unu, Monada lui Pitagora. In acest numir sunt ascunse celelalte noua. Este invizibil gi este de asemenea incapabil de a se multiplica; dact imparfiji 1 cate insugi tot 1 rémane; inmulfiti 1 cu el insusi si tot 1 ramane, neschimbat. Aceasta este o reprezentare potti- vit a marelui Tata imuabil al tuturor luerurilor. Acest numiér al unitafi are o natura dubl& gi astfel am zice c& formeazd legitura dintre negativ si pozitiv. In identi- tates sa imuabild abia dact este un numar; dar, avénd {in vedere proprietatea sa de a se putea adauga, ar putea fi considerat primul numér al unei secii aumerice. Acum, zero, 0, nu poate nicl macar si fie adugat, find totodata si negativ. Cum se face atunci, daci I nu poate 31 fi nici inmulyit, nid imp&rfit,c& mai existé un 1 ce poate fi obfinut pentru a i se adauga; cu alte cuvinte, cum poate fi gésit numarul 2? Printr-o reflectare a lui insusi Fiindea, desi 0 este imposibil de a fi definit, 1 este definibil, Tar efectul unei dfinitii este s% formeze un Eidolon, o reprodiicere sau imagine a lucrului definit, Astlel, objinem o pereche compust din 1 gi reflexia sa. Acum, avem de asemenea stabilité punerea in migeare a tei vibra, finde mumérul 1 vibreaz’ in mod alterna- tiv de la imuebilitate la definjie gi din nou la imwabi- Htate. Prin urmare, acesta este tata tuturor numerelor si un simbot potrivit pentru Tatal tuturor Iucrurilor. Numele primei Sephira este KTHR, Kether, Coroana, Numele Divin atribuit acesteia este Numele Tatalui ce se giseste in Exod 3, 4: AHIH, Eheieh, Eu sunt. Re- prezinta Existenja, Printre epitetele ce si sunt aplicate, ca depozitara a idedi de existent negativa, se numara: ‘TMIRA DIMIRIN, Tenira De-Tentirin, Taina Tainelos; OTHIQA DOTRIQIN, Authiga De-Authigin, Bateanul Batranilor; OTHIQA QDIShA, Authiga Qadisha, Preasfantul Batra; OTHIQA, Authiga, Batranul; OTHIQIVMIN, Authig fomin, Batranu! Zilelor; Mai poarta si urmitoarele denumiri: NQDH RAShYNH, Nequdah Raskunah, Punctul primordial: NQDH PSAVTh, Negudah Peshutal, Punctul Neted; RIShA HVVRH, Risha Haourah, Capul Alb; RVM MOLH, Rom Meolah, inaitimea Impenetrabils; Pe Lngi toate acesiea mai exist un alt nume foarte important ce i se da acestei Sephira, reprezentand ma- rele Tat al tuturor lucrurilor. Acesta este ARIK ANPIN, Arikh Anpint, Marea Fa} sau Macropresopul. Despre El se spune ci este in parte ascuns (In sensul legaturii 32 avute cu existenfa negativa) sii in parte manifest (ca Sephira pozitiva). De aici si simbolismul Mari Fefe este cel al unui profil, unde o parte a fefei se poate vedea; sau, cum se spune tn Kabbala, ,a El totul este parte dreapt”. Mi voi ocupa de aceasta secfiune mai tarzia. Toate cele zece Sephiroturi reprezinta Omul Cerese sau Fiinja Primordial’, ADM OILAH, Adam Auila Sub aceastt Sephira se afi ordinul angelic al CRIVTh HOQDSh, Chioth Ha Qadesh, sfintelor faptusi vi, heruvii sau sfincsii din viziunea lui Ezechil si din Apocalipsa lui Joan, Acestia sunt reprezentafi fn zodiac de cele patru semine, Taurus, Leo, Scorpio si Aquarius ~ Taurul, Leul, Vultural si Omul: Scorpionul, ca simbot bene, fiind reprezentat prin vultur, iar ca simbol malefic, prin scorpion, iar atunci cin are naturé mixt4, prin sarpe. Prima Sephira le confine pe celelalte nou’, produ-

    You might also like