RESTAURAREA CORONARA PRIN INCRUSTATI. METALICE TIP INLAY, Incrustajia = corp rigid ,confevjionat din matenale fizionomice sau melalice prin metoda direct8 sau indirecté de forma si dimensiunile adecvate pentru & Testaura 0 Preparajie efectuats anterior pe dinte i in care va fi ulteror fixaté prin cimentare Incrustajiile au drept scop refacerea pierderilor de substanja-dura dentara dar pot servi si ca mijloc de imobilizare sau de spnijin sau chiar ca element de ‘agregare in punti putin extinse (1-2 dinti) * Clasificarea incrustatiilor. Clasificarea inerustafiilor se poate face dupa mai multe erterii » -Dupa raportul cu yesuturile dure dentare ; Dintratisulare - inlay care sunt integrate in profunzimea fesuturilor dure dentare fiind inconjurate de acestea ; prextratisulare -onlay care acoperd in suprafaja 3 sau 4 feje ale Goreanei dentare -Sunt onlay-uni % cand sunt acoperite 3 fefe coronare (coroane 4 pe ingii frontali) si 4/5 cand sunt acoperite 4 foje coronare ( la dinpi premolari seu molari) ; >>combinatie intre cele doua —inlay-onlay ; hpinlay -incrustajie ancoraté in canalul radicular cu ajutorul unor ‘nijloace suplimentare de retentie ( pivotui, stifturi ) ce fac parte comund cu inlay-ul »>combinatie inlay-pinlay. > Dupa materialul din care sunt confectionate ymetalice din aur coeziv pur de 24 K,aur moale de 20K- 833%e sau 833%e platinat .folosit pentru incrustagii mici sau onlay-uri ce vor constitui ca Clemente de agregare ale unei lucrdni proletice fixe aur 916Ke - 22K, aliaje seminobile cls.[-a cu Au 87%, Cu 4%, Ag 9% care este un aliaj moale si cls. la ou Au76%, Cu 8,8%, Ag 13%, Pd.2,5% $i Zn.0,5% aliaj mai dur, ambele fiind denumite si “inlay gold” »ynemetalice :- materiale compazite ; ~ceramice »mixte :-metalo-ceramice sau metalo-compozite, » Dupa refacerea functiei fizionomice »fizionomice ; >»nefizionomice ; mixte » Dupa oumdrul fetelor dentare pe care e aplicatd ‘cu 1,2,3 sau mai multe fete (34 sau 4/5), > Dupa topografie » pe suprafejele vestibulare sau orale ; » pe suprafejele meriale sau distale ;pe suprafaja ocluzald a dinjilor lateral . >> pe mai multe suprafete dentare -mezio-ocluzo-distale (MOD), -mezio-ocluze-vestibulare (MOV), ~disto-ocluzo-vestibulare (DOV) ; mezio-ocluzo-disto-vestibulare , > Dupa modul de construcjie »simple ; Mcompuse :-cu pivot ; cu crampoane (1,2,3), -cu surub ; cu clavete, cu ghisier’.cte, > Dupa scop: D>pentru restaurarea morfologic’ u coroanei dentare ~cavitifi de clsd-a pe dinpi laterali ; -cavitai de els. a Ila pe dingii lateral; ~cavitaji de cls. a Lil-a sau a 1V~a pe ding frontali ; + cavitapi de cls. a V-a la nivelul tuturor dinjilor; ca element de agregare a unci uni dentare putin extinse (1-2 dint yea element de sprjin pentru proteze partite , ca element de fixare pentru aparate de imobilizare a dingilor ; »»pentru echilibrarea oclyzici. + Avantajele incrustatiilor metalice tip inlay. ~ oferd o rezistenté mecanicd si chimic& foarte bund in mediul bucal ; > au o durata in timp foarte bunti,uncori toata viata ; -> permit realizarea unei inchideri marginale foarte bune data de precizia confecfion&ni piesci cit gi a finisini si slefuirii ulterioare a marginilor ; > permit reconstructia diferitelor pierderi de substanti de etiologii diferite si cu localizari diferite ; > permit 0 refacere foarte corectd a punctului de contact gi a pragului gingival geu de realizat cu alte restaurari ; metalelor nobile sau seminobile cu materiale fizionomice ; > pemnit o restaurare fizionomicé prin posibilitates de asociere a > pot fi utilizate ca mijloace de agregare sau de sprijin in alte construcfii protetice fixe sau mobile ; > folosesc ca mijloc de fixare pentru imobilizarea dinjilor parodontotici sau pentru indljarea ocluziei + Dezavantajele incrustatiilor metalice tip inlay. > necesiti tehnicd riguroasa de lucru pentu realizare att in faza clinic& cit gi in cele de laborator , > necesitd instrumeatar de lucru adecvat,de bund calitate ; ~> necesiti laborator specializat cu instalapii speciale ; —> cer respectarea contactelor ocluzale ale dinjilor restaurafi atit tn intercuspidare maxima cat si in dinamica mandibulard ; > cer timp de lucru mai mare si mai multe gedinje de tratament ;—> Sunt mai costisitoare decit restaurénile simple avind in vede matenalele din care sunt confechionate © mecesit® precauii la dint cu volum redus ts care incrustatia_poute determina fracturi coronare ale dintilor died nu se recurge la 0 protec) corespunzatoare a cuspizilor,restaurarea in acest caz acfionand cao pana > incrustapile imperfecte pot determina dereglan functionale mai decat cele ale restaurarilor nereusite + Indicafiile inlay-urilor metalice. % alunci cind este nevoie de 0 rezisten{d mai mare a materialulut de Festaurare si comtur mai exact, cu puncte interdentare de contact precise, Pentru pierdent obisnuite de substanja dura dentara ( cari fractur eroziuni abraziuni,ete ), in rezolvarca unor leziuni distrofice evolutive Pentru imobilizarea dinjilor parodontotici ca elemente de agregare pentru punti putin extinse (1,2 dint) ca element de sprijin pentru proweze parpale mobilizabile ca elemente de echilibrare a ocluzies (Indlfare de ocluzie in abraziuns dentare,ete.), la pacienti cu posibilitayi materiale y vive v + Contraindieatii. > pacienti ce prezintd o igiend bucala deficitara , » pacienti cu predispoziyie la carie . > procese carioase extinse pe mai multe suprafejele dentare eu prezenja unei cantitaji minime de tesutun dure dentare, cu rezisten{a scavutd la presiunile masticatorii ; + in inlocuirea unor restaurari vechi incorecte extinse ; > pacienti cu probleme majore de sandtate ,cu care "colaborarea este deficitara ; > a dingii temporari sau la dingit permanenti in penioada de formare > ladinti cumorfologie dentard si rapoarte ocluzale neprielnice . > ca clemente de agregare pentru punti extinse + Principii privind prepararea cavitatilor pentru incrustafii metalice tip inlay. in momentul adoptarii incrustajiei ca metodd ideald de restaurare morio- functionala a unui dinte, existé 2 elemente importante de care trebuie sa se nd seama -starea de snatate a organului pulpar , ~calitatea jesuturilor dure dentare restante Examenul clinic al dintelur de tratat va include testarea vitalitajit pulpes dentare,starea parodonjiului marginal, rapoartele de ocluzie - articulare 51 se va efectua un control radiologic Decizia definitiva de efectuare a reconstiturii prin inlay metalic se va lua dupa indepanarea in totalitate a dentinet alterate gi aprecierea esuturilor dure restante Precum si a profunzimii cavitafii rezuliate Acum se va definitiva s1 protilul vitoarei Festaurari precum si materialul indicat pentru acesta In prepararea cavitatilor pentru incrustafii metalice up inlay trebuie sa se especte urmatoarele principii (dupa Black)A= Se M4 fine seama de urnnatoatete elements de tepercle mortologice 91 funetionale ale du uimeava a se realia preparatia pentru ila = de volumiul cameret pulpare. de prosimea smalttulur st a dentine A + Se indepartez’ fesuturile alterate in totahtate amas’ rebure sa fie sanatousdde aspect normal cutoare si duntate optimein str sufietent de gros pentru a asigura protectia pulpa ™ -Pentru —realiarea retentiet preparatiel se urmarese unmiat obiective -postbiltatea imserpier yr desinsertver merustayier Pentru aceasta sa Uebur reaiiatd © preparatic cate ssi Nhe rtemtive-nerctentiva neretentiva 10 ses.) axulut de insertie a direc}ier ce permite introduceres yt indepaitarea sa din cay ate care trebute si. commend cu directa in care se everend fortele de mastieatie st retentiv’ in toate celelalte sensuri Aveasta presupune + realizarea unor perett lateral an preparapiel relatiy paratelt cel.vertical $1 perperdiculan pe planseul eav tq + unghiurt de intdlnire dintte peteta veruealt 1 peretele pu susor rotunyite + pentru indepartarea incrustatie: se aeceptd 0 usoard cony erect I spre peretele pulyyar in unghie + pentru stabilitatea restauraris se pot realize , pe Kinga conturul primar al cavititu gt clemente suplimentare de retene care sa se opuna dezinsertie: pesei din preparatie Astfel de elemente potti Wa peretilor vertic — cavitati de retentie in coada de rindumed,de dimensiuni ‘mai mict deen pentru restauratile eu amalgam — sanquri,puturt parapulpare,cavitatit aceesoru, — perete parapulpar convex(cavitate de els.a V-a) Forma de rezistenta se preparatie! presupune ea aceasta = Si opuna o rezisieny.i bund lo prestunile ocluzae. sd fie protejata fa marginea cavitatii de pere de small sustinuy de dentind sanatoasé, = SA nu rimana cuspizt nesustinuyr de dentind simatoasi care se pot tractura in umpul actului masticator Pentru cuspizit nelucritort © necesara o proteetie minima, marginile inerustatiei putand fi plasate chiar Langa varful cuspidulur Pentru cuspizit luerdiori cesta trebure acoperip cam 1,5 mm de incrustatie (sistem) ani onlay) A -marginea incrustajiei trebuie sa se extinda pind in zonele unde se face ujor autocurdjirea 51 curijirea artificial. indepartarea placit bacteriene,sa Indeparteze fisurt.ganjun.gropite retentive We mecesir SA se reduca din substanya dura dentara suticient realiza un minimum de grosime a incrustajier pentru a opune rezistenié forjelor de masticajie , undndu-se seama de zona dentara pe care se realizeazd piesa (mai roasd in zonele cuspidiene) si de scopul sau (cind serveste ca element de agregare este mat groasd) , pentru -Tinisarea final a cavitatis se realizeaza bizotind marginile de smelt ale cavitapii in unghi de 30-40° pentru a permite brunisarea marginilor incrustnuior in timpul migcarilor de masticatie ;plezenfa unor elemente suplimentare de retenfiel san{un,putuntunele Fimisarew peretilor preparatier trebuie s@ tie ficutd cu multd ate ssttel unghiurile interme ale cavitiin vor fi uyor rotunyite pentru a perm Adgpartarea amprenter y pentru a putest permne etectuurea prober incrustapicl pr + bizotarea murgimilor exteme ale cavitaqii se Race in funetie de dost acestor marginale eavtaq aja de mylocul cas tagar in yenisul ed cu elt aveatest ou mai departe cu atat bizoul ¢ mai mare (30-40%), Daca bizoul ar fi mar mic de 30° rezulta inerust I Metalic’ ascutte, suiscephbile de fracturate 91 daca ar fi mar man de 40% marginile metalice mu ar mai putea ti brumsate Latime bizoulur trebute sa the 0.25-0,50 mm (% din grosimea smalfululy Toaletwa cayitayn gt traamentul plagit pulpo-dentinare se tuce ir uncjie de profunzimea acestera s! de caracteristicile sale HI Cu mar > Cavitaten de elsa Hea. Inlay-ul metalic realizat pentru acest tip de cavitapi ofera avantayul ea prin tumare,punctul de contact interdentar precum s conturul incrustatier sunt foarte exac te si zona pragulut gingival poate fi reticutd foarte corect Cayuiatex celuzala a acester preparapi se realizeaz’ ca 1 cavitatea de cls.L-a dar mai putin extinsa decat pentru restaurarile de amalgam © Exereza dentinei alterate trebue fcutd in totalitate Extensia preventiva pentru cavitates orizontal ¢ identica cu cea « ner cavitap de cls.lnase extinde pe toata suprafaja ocluzalé a dinteluiin santun $1 fosete , excepfie fednd molarul 1 superior la care ne vom opr cu preparajia fa estei transversale ocluzale . + pentru cavitates verticala se respectd divergenja peretilor in toate sensurile,perett verticali vor fi scost inafara punctului de contact cu dintele seein 5 vor fi evazaji spre acesta, * podeaua cavitaii s peretele axial trebuie s@ aibi baza in dentindcu adincimea suficientd * peretele ( pragul) gingival se va afla sub punetul de contact cel pusin 0,5. mm S Rezsstenta cavitayii necesita pereti suticient de grog cuspizi vestibular 91 oral integri ~ Retenfia cavitajn’ presupun ~perel! vestibular si orali evazaji spre dintele vecin , divergenti spre ocluzal (2° ) continuitatea axulut cavitatn verticale eu cel al eavitaqu ortzoniale podewua cavitaq sa tie indenting Ja 0.5mm de yonetiunea amelo- dentinard pragul ginvival sabi meumum 2 mm. si fie plasat in zens ci gingie sdnatoasa gi unghiul de intdlnire al acestuta cu peretele axial sa tie bine exprimat.Atunci eéind procesul carios este mai intins ,penteu 42 Se opune alunecérii spre spajiul proximal a incrustajiei se realizeaza la nivelul pragului gingival un jgheab de blocare a acestei alunecan © Finisarea cavitaqir de clasa a Il-a presupune finisarea cayitay onizontale care se realizeazd la fel cu cea de la o cavitate de clasa ba 31 fimsarea cavitajin vertcale La aceasta din urma se procedeaza la bizotarea peretilor proximal spre ambrazuri pentru a se putea realiza margin: metalice de 40° care sa permitFUnISarea 91 prin bizolare va Kimine w cond Mal putermie’ d unghtul asto-pulpa: : : Peretele gingival ¢ totdeauny bizotat in unghy de 8! smalfulu subminat si bizoul, are o latin astfel bruniate . Uneon, " proces varios.se extinde caviatew ,cu mncluderea avestera lit v adaneime de mm sub forma unut sant ce trebure si eb bizotat Adaneimea peretelur avial ed aproximatiy Imm. Se bvoteaza peretele mena! 51 disal continuind bizeul 0. 40® 51 peretele gingwal in unghy de 30° In prepararca acester cas nayi de clase -a pentns inlay -un met poste Folost metoda “slice cur" (tivere in Hele) care ugureaz’ mult preparatea Pentru cavitapile mezio-ocluro-distale Se sor prepara fie 2 cayitaty distinete fie 0 cavitate transversald cate va permite unirea celor 2 eavitin. verticale atsigurd mar bine rigiditatea,contenjsa $1 retengta incrustatte in inkerioral preparx's vestibulara sau orala ex ind in santul sau yropift de pe tata » Cavitatea de clasa a Maa IV-a,a V-a, Inlay-ul metalic pentru aceste tipuri de cavitati nu mat este astadi folosit din cauza efectulur tur total inestetic Se preferd incrusiapile din materiale com sau ceramice al caror efect estetic este optim Sd nu urtam c@ respectares precautilor pavind cahititile trotico-dioiuies e care trebuie sa le aiba smaltul s1 dentina din structura peretilor restanti te pout seutt de neplacetea complicatulor dupa cimentarea incrustajilor > Amprentarea preparatie Dupa prepararea easnaun ur metoda directa sau ndirecta > Metoda directa Cavitatea se va rzola printr-un strat subjire de vas ceard speciali se introduce in cavitate prin picurare sau indesare cu pulpy d Cu instrumente incdlzite se prelucteazd aceasta ceard pana se retace cxuct forma cA 4 dintelur (puncte de contact,eliet ocluzel,bombeun vestibulare 9 orale ina salva glicenn’ nul anatomy etc) ‘Se modeleazé functional fata ocluzala st se netezeste apor cu acetond In partea cea mai voluminoasd a amprenter se introduc unul sau ma multe stifiuri metalice incalzite care, dupd rdcire vor servi la scoaterea amprenter tat it laborator ca tye de turnare: » Metoda indirect Este cea mai Falosit) Cavitatea de cl. & Forma de contur a cavitati: Aceasta depinde de = gradul de afectare a smaltului in suprafaya gi profunzime - adincimea procesului carios Se va urman ca smaljul 8 tie Tn totalitate sprjinit pe dentind sandtoasa , = deschiderea procesului carios s4 se facd in raport cu extinderea acestuia avandu-se in vedere indepartarea in totalitate a prismelor de smalt nesusfinute = exereza dentinei alterate si se facd in totalitate , = extensia preventiva va include toate sanjurile yi fosetele care reprezinta zone de maxima retenjie si unde este posibila apantia cariei secundare marginale Marginile cavitafii preparate vor fi extinse in zonele autocurajibile st accesibile curajini artificiale © Rezistenfa cavitdtii se realizeaza prin + paistrarca de pereti suficient de gros! cuspizi vestibular 1 ors integri,pentru a rezista prestunilor masticatorii Smalful trebuie si tie sprijimt pe un strat de dentina sanitoasa de cel putin 2 mm. © Retentia cavitijii depinde de - inaltumea perejilor vertical ; = paralelismul 4 cel pufin 2 perefi vertical = divergenta de 2-5 © spre ocluzal a peretilor lateral ai cavitayn = peretele pulpar si fie orientat astfel incat sa primeasea perpendicular fortele exercitate asupra sa ,sd fie plan savin trepte ,comfort pacientulur care va putea ula dintcle in mod normal nuasticagre Pentru restaurarea provizone a cay Hap preparate pentru inkas 1 shicatrbowilice folosese cnet ZOL cient glassionometeimentur sa in interiorul preparaticic cific yifiaur Preluerarea st finisarea primar a preset ve fitce ity aborator n cabinet se va face proba incrustapier si evemtualele surples tummare se indeptrtea2a cu ajutorul unor tieze yt prete de carborundum Se va a nile plese! pentru ed sar putea compromite asticl adapt enn Sd nu se atingd mare Su in Lamp 3s puny danse ta apwreyar de vant yectutubi Sosa aipica presi in cosstate Gt se agente eavect i interior sau folosin in avest Scop un rulou de Vata fie un betigor de emn de portocal pe care paciental est pas s8 inclrd® gure Za seopu concentiaett forgelar la navelel supratefer ocluzatle lucrarii Dupaaceste manopere se verified adaptarea-marvinald se ind eventualele surpiusun de pe supralaja oclualé cu ajutorul hirte! de aetculapic « } cw ayutorul uner pretre fine pina se objine © corectd adaptare ocluzali Se ce toaleta cavitip ,izoluredeyresare in vedere eimentins si dinami up Se preparé cimentul ales pentru tixarea’ pieser in cavitate tratamentul corect al plagii pulpo- dentinare st se aplied pe suprafaja wsular’ a lire Se preseazi cu degetul in imtenorul cavildtié $1 cu ajutorul aceloras: myloace folwsit i sau lemn de portocal se fivea pentru proba presei in veluzie respects rulou de vs piesa In pozita doritd 31 se mentine in aceasta pozite pxind la prizat Tingla a cimemuls Dupa indepartarca mijloucelor de izolare se va realiza netesirew 5 aplicarea intima a marginilor incrustatiet folosind instrumentar rotauy special cu cate se luereaed de la centru spre perifenna marginilor Incrustajiile metalice se Justruese cu cauciueury monperit yi filtur speciale a care se pot adauga yi pasta de lustrun » Eyecuri si defectiuni ale inerustatiilor metalic. In realizarea incrustajilor metalice in timp,pot sd apard 0 sere J defechunt si esecuri Acestea sunt » -caria secundari ce poate sd apara in -cdndavem margin’ fragile ale incrustajiet (bizou maar mic Ue -caind a fost pastratd o punte de smalt nesusjinuta de denuina santos: mite situa saUu prea ingusta Jintre 2 cavtayt veeme situate veluzal -caind raman pere}i de smalt nesustinuys de dentind sanatoas -ciind se executd o bizotare meorecta a marginilor cay itaqus -in ipsa brunisdru marginilor incrustatiet care lasd cimentul ibe cavitatea bucala st duce la dizolvarea avestura ipsa adaptarn pertzcte incrustatie prepara efind nu s-a ficut extensta preventiva pana in zonele autocurapbile b» -descimentarea incrustaie1 datorité jiente in profunzime si suprafaja a preparane -retentiel_ insu necorespunzaitoare cu forma si marimea merustatie clipsa_ de paralelismy a peretslor vertical at eas tae ~suprafeye ocluzale neechilibrate ftuncjional, -un contur al cavitaqn prea comples.ce nu permite extensie prevenis corecta si bizotare corespunzitoare,ipsa mijloacelor suplimentare de retentie -cimentare defectuoasa, -0. amprenld incorectdce nu reproduce exact forma preparajie > fracturarea dintelur determinata de ~ perey_de smalj nesustinujr de dehtind sanatoasa ce nu presanta rezistenga in raport cu fortele actuzale -cuspizi submmayi,fara rezstenta la fortele ocluzale exercitate asupra lor in procesul de masticajie -nerezolvarea tulburdrilor de ocluzte existente >» -mortificarea pulpei dentare atunet ciind nu au fost luate masuri de protecyie a pulpet dentare, -datoritd unor tehnici incorecte de preparare a cavitagin Prd racine ¢ manopere intempestive ; ~Fetentil realizate prea aproape de camera pulpara ~nu a fost testata anterior vitalitate pulpet dentate