350 Instrurea $i perfectionarea angajatior Wertheimer | Importanja perooptic si a intutiei in eadral invigri, Pleact | Omul perceptiv de la premisa cd invajarea este dominaté de idenificarea unor | si omul complex tipare perceptive (configurare minal), Keebler Lista referinfelor 1. Aristotl: eri Schwab, 1. (1968, Problems topics ad issue’ Elam, S. (eit, Hauation and the Structure of Knowledge, Rand MeNally. 2. Rousseau, 13. (1911), Emile (ragucere de Foxe, B.), Dutton 3. Pavlov, (1927), Conditional Refleres, Oni University Pres 4 ‘homdike, EL. (1913), The Psychology of Learning, Teacher College Press 5. Skinner, BF. (1953), Science and Huma Behaviour, Mactalla. & Wertheimer, M, (1959), Producti Thinking, Harps & Rov. 1. Kochlee, W. (1959), The Mental of Apes, Vintage Books 8 Linzer, A. (1968), The Regulation of Behaviour: Development in Learning, Staples Press 25 Abordari moderne ale invatai organizatia care invata Introducere 1. Abordarile modeme ale teoriei invafirii ar putea fi caracterizate foarte bine prin faptul c& au la bazi o viziune complex asupra fiinfei umane, deoarece contin elemente din toate curentele de gandite pe care le-am descris in capitolul anterior Imaginea moderna a ceca ce am numit "omul complex" tinde si fie mai apropiata | de "omul care simte si percepe", decat de "omul care gindeste si se manifesti". Capitolul de fap descrie contributiile contemporane aduse la progresul teoriei invayirii de cétiva dintre ginditorii mai importanti, din perspectiva aplicari acestei teorii in mediul profesional. Abordari curente ale invatarii la locul de munca 2. Abordarile curente ale teoriei invatirii considera cd invaijarea este, mai intai si mai Presus de toate, 0 activitate individuald, desfigurati liber intr-un cadru fir mecanisme exterioare de control. Prin urmare, preferinfele specialigtilor in instruire si dezvoltare profesionala se indreapta spre: ‘© abordari orientate mai degraba spre angajatul-cursant decat spre organizatie; ‘© invajarea prin experienta, in care "persoana are libertate de alegere si de actiune, precum si capacitatea mai degraba de a initia decdt de a reactiona Ia circumstanfe ..." (Burgoyne gi Stuart, 1978)';25 Abordari modeme ale nvalait:organizaia care Invata 351 * forme participative de instruire, in care cursantii hotardise impreund cu instructorii cum urmeazi s& fie indeplinite nevoile lor de instruire, in locul programelor strict structurate, impuse unilateral de organizatie; © programe flexibile de instruire, care permit cursantilor si lucreze mai degrabit conform propriului ritm decat cu respectarea unui orar rigid. Practici curente 3. In materie de perfectionare a angajajilor, practica actualé se afla oarecum in urma teoriei “omului complex". Majoritatea organizatiilor continu si adopte stiluri dominate mai degrabi de cerintele colective decit de cele personale ale angajatilor. Majoritatea organizatiilor continu si punk accentul pe o abordare behaviorist a practicilor de instruire si dezvoltare profesional. Spre exemplu, identificarea si cuantificarea obiectivelor de comportament adecvat (adici a reactiilor cursantului) continua sé reprezinte elemente importante ale programelor de instruire asigurate de organizatii (vezi Capitolul 28), 4. Dat find c& politica de instruire si perfectionare este dirijata in primul rind spre scopurile organizatiei, si abia in al doilea rand spre ale angajafilor, va aparea in mod inevitabil 0 oarecare tensiune intre prioritatile colective si cele personale. Provocarea cdreia trebuie si-i rispunda teori mune const in_identificarea-tnei_ modal primar intre cerintele organizatici - care are nevoie de angajafi bine pregitii - si cele ale angajatilor - care aspira la progres personal gi la dezvoltarea carierci, invitirii aplicati la mediile de Apelind la mijloace grafice, diferenta de accent intre nevoile organizatiei, pe de o parte, si cele individuale, pe de alta, poate fi reprezentati dup’ cum urmeaza (Figura 25.1): Figura 25.1 Controlul instruirii profesionale Gradul de control exercitat_asupra Invaqarii de catre managerifinstructori Gradul de control exercitatasupra Invaaci de eatre cursani in eau’ ‘Accent Cunostinjele Aptitudinile CCunostinjelo Aptitudinite specifice postului specifice postului _profesionale Metodele de invafare sunt "calibrate" in jurul elementului care constituie punctul central de interes sau preocupare. De exemplu, daci accentul se pune pe aptitudinile necesare postului, atunci metodele alese vor fi de obicei instruirea352 Instruirea gi perfectionerea angajafiloe —————————_hnuttuitea 9% pertectionarea angejatiior Sisematicd, invajarea programata si testarea. Daca prima prioritate o reprezints aptitudinile manageriale de ordin general, atunci se pot utiliza tipuri variate de abordati, atatstructurate ct si nestructurate (vezi Capitolul 31) 6. fn capitolul anterior am Prezentat pe scurt principalele teorii alternative care stau {a baza abordatilor moderne cu privire la inviare. Desi abordarile rationale ale Yechilor greci, ca si cele comportamentale ale behavioristilor, continua 34 influenteze in mod semnificativ practicile modeme de invajare, existt mai multi autori important care au venit cu contributiiinovatoare si mai pul prescriptive, permitind o mai mare libertate de opine individuala in privinta tipulvi_ de inctrure primité si a modului in care este recepiatd, Primul autor pe care il vorn lua in considerare este Robert Gagne. 7. Robert Gagne (1970)*, intr-o lucrare devenita clasica pe tema invatirii, afirma c& {nvitarea poate fi clasficaté in opt categorii distinete, incepand cu. formele Primitive si terminnd cu formele complexe. Lista propus& de Gagne ne este util Principalele variante care stau la dispozitia celor instruirea si perfectionarea angajatilor. at, in rezumat, continutl ‘cestei liste, incepiind cu categoriile mai primitive: invitare primitiva 1. Invajare prin semnal ~ adick reactionand la o forma sau alta de Semnal, cum ar fi clopoelul utilizat pentru edinii lui Pavlov, Este o form’ primitivi de invatare, strns legati de sentimentele si instinctele primare. Condijionarea elasied se bazeaza pe Invijarea de tip reactie la un semnal 2. Inviqare de tip stinnul-raspuns (S-R) ~ presupune emiterea unui raspuns de tip non-instinctiv la stimulul perceput. Un factor extrem de important aici este recompensa care insofeste raspunsul coreet, Acest tip de invajare poate fi gasit in conditionarea operant, 3. Inlénpuire (concatenare) - acest tip de invafare presupune punerea in legaturé a doud sau mai multe comportamente de tip $-R, asimilate anterior. Spre exemplu, punerea in legitur’ a moduluy cum se manevreazi pedala de fran’, cu modul in care se schimba vitezele, atunci ciind invatim sa conducem o magna 4. Asociafii verbale - este un proces similar celui de concatenare, dar cu legituri intre cuvinte, nu intre actiuni, Aceasti forma de invtare este un element fundamental in dezvoltarea vorbiri. in situatii de muncd, se manifesti uneori sub forma instrumentelor mnemotehnice (mijloace de stimulare a memoriei), pentru a permite25 Abordér modem ale invatai organiza care vats 353 Subiectilor si-si reaminteascd date esentiale. 5. Inveyare prin diferentiere - este capacitatea de a face distinctie intre sa multi stimuli difert, dar inrudii. Acest tip de invatare se aplick ‘in special pentru dezvoltarea aptitudinilor la oameni, 6. fwatare conceptualei - se refer’ la capacitatea de a gisi un rspuns Comun Ia o clasd de obiecte sau fenomene (concrete sau abstracte), [resupune concatenate, diferentere si asimilare de reguli. Acest tip de favafare, impreuni cu urmatoarele doud, reprezints forme Superioare de invatare, care necesité capacitatea de a asambla si reformula fenomene si notiuni abstracte. 7. Asimilarea regulior - este dobanditea unui lanj de dows sau mai ‘multe concepte, ca in afirmatiile logice de tip "Daca. atunci ..". 8: Recolvarea problemei - este un proces de invajare care descoperd aul i soluti noi, pe baza regulilorasimilate anterior; presupume ‘in mod invariabil aplicarea capacitatii intuitive a situatia data invatare complexa 8. Utilitatea listei 1ui Gagne rezida in defalcarea detaliata, pe categorii, a dificilului debian ti Clasiticarea ne ajutt si demonsteim cd provesul complex al dobandirii de Cunostinte, infelegere, aptitudini si norme valorice, nu poate fi desfisurat in mod eficient daca adoptam o viziune ingusta asupra teoriei invatarii, Analiza lui Gagne consolideaza abordarea modernii, de ti eclectic, care exploatea7A toate marile teorii anterioare pentru a defini conditile optime ale invajarii Carl Rogers 9. intr-o alta lucrare extrem de important, Rogers (1979)', de Profesie psiholog, adopt o perspectiva eminamente umanisti asupra modula optim de facilitare a {nvitiri, Principala sa teza este ed seopul educatiei (deci si rolul educatorilor) sonst in faclitarea invert. Viziunea Ini Rogers asupra principilor care sexe a baza unei bune facilitri a invatirié poate fi rezumati dupt cum urmeaza: © Fiinjele umane au o inclinatie naturala spre invijare (curiozitatea) © Cand cel care invafi percepe materia de studiu ca fiind util si interesanta, cunostinfele asimilate sunt mai semnificative, © Invatarea care necesiti schimbati in plan interior pentru cel care invata este Perseputd ca o amenintare si tinde s& declanseze o reacjie de rezistenta354 Instrirea gi perfectionarea angelatlor © invajarea care este perceputi ca o amenin{are poate fi asimilati si exploatatt in mod optim daca ameningirile exterioare sunt minime, ° Multe cunostinte semnificative sunt asimilate prin experienta practica. © Invajarea este mai usoaré atunci céind cel care invat& particips in mod constient si responsabil la procesul de inviifare. © invajarea auto-inifiatd, care angreneaza in totalitate persoana respectiva (in plan afectiv si intelectual), este cea mai durabili si mai profunda forma de invatare. © Dobindirea independentei, creativitatii si a increderii in fortele proprii este mai usoari atunci cénd se incurajeazi mai degrabi auto-critica si auto- evaluarea decit utilizarea unor forme exterioare de aprecicre. © Asimilarea de cunostinte despre procesul invafirii este esentiali pentru capacitatca angajatilor de a face fata schimba © ‘Sarcina facilitatorului este aceea de a asigura un mediu fn care angajafi si-si poata stabili propriile obiective de invatare. 10. Ideile lui Rogers au rédacini adnci in conceptia lui Rousseau despre oameni, ca fiinje bune si active de la naturi. Rogers se apropie cel mai mult de modelul definit de noi pentru "fiinfa care simte", Perspectiva sa global este una liberala gi umanisti, care muti accentul procesului educativ dinspre profesor spre elev, deci dinspre predare spre invatare. Pentru multi manageri si instructori, 0 abordare de acest gen s-ar putea dovedi dificil de aplicat, din cauza presiunilor la care sunt supusi pentru a indeplini cerintele colective ale organizatiei. Cu toate acestea, exist din ce fn ce mai multe dovezi care par si sugereze cit o abordare flexibilé, orientat& spre cursant, in politica de perfectionare a angajatilor, contribuie in mai mare misuri la atingerea obiectivelor corporatiste decdit 0 abordare bazata pe rezultate predeterminate gi pe nevoile organizatici Kolb gi invatarea derivata din experienta 11, Concepfia lui Rogers cu privire la importanta tnvatarii auto-initiate si auto-diri a fost preluata de un alt psiholog american, David Kolb, a carui oper a exercitat 0 influenfi deosebiti in materie de dezvoltare managerialé. Kolb (1979)* afirma ci invajarea de tip didactic este perceputa ca "o activitate special’, rupti de lumea adeviraté si flirt legiturd cu viata personala' si in care "a invafa si a face sunt doua activitifi ... separate". Kolb considera ca este important si se faci distinetie intre invafarea didacticd si cea de tip "rezolvarea problemei", in opinia lui, primul proces este unul in care profesorul sau instruetorul dirijeaza invafarea in numele celui care invata, care define un rol pasiv. Prin contrast, al doilea tip de proces fi25 Abordri maderne ale Invi: organizafia care tnvati 355, confera celui care invata un rol activ, in care responsabilitatea pentru gasirea unei solutii fi aparfine acestuia, $i nu celui care pred, 12. Kolb a conceput un model foarte pertinent de invétare prin experients, care combina att caracteristcile procesului de invatare de tip didactic, eft si pe ale celui de tip rezolvarea probleme. Iustrarea graficd a acestui model elementar este Prezentata in Figura 25.2 de mai jos: Figura 25.2 Ciclul invatarii derivate din experienta (D, Kolb) Experienft§ ————__ ——_____» - ovatare prin conerett Invatre prin ‘ntbche ae NN induct “estsrea os re S\__iiaborarea de sl abstracte s1 sgeneralizan 13, Punctul de plecare al modetului il reprezinti 0 experienfi conereta de un gen sau altul - spre exemplu, utilizarea pentru prima oari a claviaturii de calculator. in ima expetienfei respective, cursantul face mai multe abservatii, de exempla in legitura cu modul de asezare a tastelor, si incepe si ineleagh rostul claviaturi adic si formuleze concepte abstracte. Aceste concepte sunt apoi probate into ‘oud situate, in cazul de fats prin practica pe taste. Practica in sine asiguri o nou experient, deci ciclul incepe din now, Asa cum subliniazd Boydell (1976)°, exPerienfa in sine nu este acelasi lucru cu fnvajarea, deoarece, pentru ca invatarea SA aibai loc, persoana care invati: trebuie sit reflecte asupra experienjei gi s-0 evalueze (adied si dobandeasca si s& aplice cunostinfele dobiindite), Este important sa remaredim c& ciclul de invafare al lui Kolb cuprinde atat invatare inductiva, cat si deductiva, in procesul de invatare inductiva, cel care invati experimenteazit un eveniment sau un stimul din care trage o anumit concluzie, de exemplu o regulé sau un principiu calauzitor. La polul opus, invijarea deduetiva incepe cu formularea regulii sau principiului (teoriei), care este apoi aplicat in Practica de cel care invaja, '4. Kolb scoate in evident natura continu a procesului de invatare gi accentueaza Pozitia centrala a nevoilor individului, in stabilirea directiei pe care trebuie +0 urmeze acest proces. Astfel, experienjele pe care le cdutiim, modul in care le interpretim si felul in care ne verificim ideile sunt toate influenfate de nevoile ‘esimtite si de seopurile noastre. Modelul de invatare al lui Kolb se sprijini inx Intruiroa gi perfesionarea angejatior mod evident pe nofiunea "fiintei complexe" Cele patra etape ale ciclului cuprind patru tipuri de actiune: a simfi (experimenta), a observa, a gandi gi a face, Concluzia ideilor formulate de Kolb este ci invafarea efectiva necesita implicarea celui care invafi la trei niveluri diferite: © gindire; + receptare senzori © actiune. Stiluri de invatare 15. Un foarte important concept al teoriei lui Kolb (1979)* este "Inventarul stilurilor de invatare" (Learning Style Inventory sau LSD, definit ca "un test simplu de auto- descriere, bazat pe teoria invagarii prin experient’, destinat sa evalueze punctele tari si slabe ale celui care invati in cadrul celor patru etape ale procesului de invatare." Conform Figurii 25.2 de mai sus, cele patru etape sunt: experienta concreta; observarea reflexiva; conceptualizarea abstractas experimentarea activa. Scopul testului este acela de a-i ajuta pe subiecti si-si identifice "stilul de invajare", adicl modul in care procedeaza pentru a solutiona problemele cu care se confiunta 16. Conform teorici lui Kolb, cele patru etape pot fi combinate pentru a forma douk jportante dimensiuni ale invaarii: mai intai, dimensiunea concrev/abstract; in al doilea rand, dimensiunea reflectic/actiune. Rezultatele pot fi inregistrate intr-un grafic care sit ineorporeze aceste dou dimensiuni, alocand fiecrui cadran un dominant de invajare, asa cum se poate vedea in Figura 25.3, Figura 253, dominante de invatare Experient concret ‘Adaptator Divergent Experimentare Observare activi reflexiva Convergent Asimilator Conceptualizare abstract2 Abordéri moderne ale nvatri:organizata care inva 357 ale celor patru stiluri de invatare sunt: Convergent - Subiectul prefera aplicarea practicd a ideilor. Interesat mai mult de Iueruri, decdt de cameni. Stilul este caracteristic multora dintre inginer Divergent - Cel mai pregnant punct forte este imaginatia, precum si capacitatea de a vedea Iucrurile dintr-o mare varietate de perspective. Subiectul este interesat de cameni si de multe alte teme generale. Managerii de personal tind sa adopte acest stil, Asimilator - Stil caracterizat de gindire abstract, Subiectul este preocupat de idei in sine, Specialistii in cercetare-dezvoltare tind si manifeste acest stil, Adaptator - Acest stil reprezint& o abordare a problemelor concentrati pe actiune. Accentul se pune pe implicarea personala si pe asumarea de riscuri, in cadrul organizatiilor, acest stil poate fi intdlnit in compartimentele de vinziti si marketing, 18. Aplicind inventarul stiluritor de invajare la managerii de rang mediu si superior, Jervis (1983)° a ajuns la aceleasi concluzii ca si Kolb, din punet de vedere al raporturilor intre rolul functional indeplinit si stilul de invafare manifestat. Jervis ‘conchide ca: Imodelul de invajare prin experient si inventarulstilurilor de favatare comports legituri valabite cu procesele individuale si organizafionale,inclusv cele de luere a decizilor side solutionare a problemelor ..Desi nici o metodologie n-ar putea, prin sine, st fumizeze toate raspunsurile .. modelul si inventarul de stiluri reprezinit ddout prejioase elemente suplimentae eare vin si se adauge la arsenalul managerial.” Stilurile de invatare - 0 contributie britanica 19. Honey si Mumford (1982)7 au elaborat un instrument separat de evaluare a stilurilor de invafare, constind in 80 de enunturi cu care subiectii trebuie sit se declare in acord sau in dezacord. Scorul rezultat este inregistrat intr-un grafic pe oud coordonate, pentru a se obfine profilul specific de invaare. lati care sunt tipurile de stiluri identificate de cei doi autori: Activii ~ Oameni ale ciror zile sunt pline de activitate conerota si de noi experiente. Dificulttile ti stimuleaza si ii fac si progreseze, dar se plictisese repede cand trebuie si implementeze si s& consolideze. Reflexivii - Oameni chibzui vizibile fn cadrul organizatici Si precaufi, care se menfin in pozitii destul de putin Teoreticienii - Oameni cu gandire logicd, carora le place o teorie bund. De cele ‘mai multe ori sunt fiti detagate, analitice gi rationale,3s Instrirea gi perfectionarea angajatlor Pragmaticii - Oamer orientati spre actiume, ccrora le place si puna ideile in practic’. Sunt eminamente 20. Indiferent dack suntem de acord sau nu cu inventarul stilurilor de invafare ca metoda de stabilire a diferenjelor intre aptitudinile de invaare, nu existé nici un fel de dubiu ci posibilitatea de a discuta in oarecare detaliu modul in care oamenii par sd invefe, poate fi extrem de utili pentru manageri, fiindca ti ajuté sa vad mai limpede cum anume vor reactiona intr-o situafie sau alta de solufionare a unei probleme. 21. Au fost avansate si alte teorii cu privire la stilurile de invatare, spre exemplu cele propuse de Pask si de Marton. Pask (1976)* face deosebire intre "serialisti" si "holisti", Serialisti sunt cei care abordeaza invijarea ca pe un proces in serie, de jnaintare pas cu pas, pe cand holisti stabilese mai intdi un cadru de lueru general pentru sarcinile care-i asteapt&, ocupdndu-se de detalii ceva mai térziu. Marton (1976), intr-o serie de studii desfisurate pe studenti suedezi, a ajuns la concluzia ci, in abordarea textelor serise, subiectii sai manifestau doud stiluri complet opuse: prelucrare (procesare) in profunzime si preluerare de suprafaya. Cei din prima categorie obisnuiau s& citeascd in mod selectiv porfiuni ale textului studiat, pentru a-i sesiza injelesul, pe céind procesorii superficiali parcurgeaw in intregime textul, in ideea de a memora cét mai multe lucruri cu putin Organizatia care invata 22. Un concept aparut de foarte curdnd este cel al "organizatiei care invafa”. Tat cum. defineste Senge (1990)" acest tip de organizat “organizatii tn care oamenii igi dezvolté in permanent capacitatea de a crea reaultatele pe care Ie dorese cu adevarat, in care sunt protejate gi stimulate modele de ‘gandire inedite si exploratorii, in care aspiratia colectiva este libera gi in care {nvafi tot timpul cum si fnvefe fmpreund." (pag. 3) Cel din urma aspect este deosebit de important pentru organizafia care Tnvatt, ridicfind o serie intreagii de intrebari fundamentale, cum ar fi: ce anume se inva(a? Cum se invafa? Cum se aplicd in practic’, si de ce? La nivel individual, invajarea reprezinta, asa cum am observat in Capitolul 24 (paragrafual 2), in primul rind 0 chestiune de dobiindire a unor cunostinte si aptitudini, precum gi de dezvoltare a capacititii de intelegere si a atributelor personale. Procesul invafarii poate presupune uneori "dezvafarea" anumitor comportamente si atitudini, Mai mult, in {a organizatiilor, Hamel si Prahalad (1994)'* sunt de parere ci: “crearea unei ‘organizatii care inva’ nu constituie decat jumatate din solutia problemei. Tot atat de importanta este si crearea unei ‘organizatii care se dezvata! Pentru 2-gi clad viitorul, orice companie trebuie mai inti s& se dezvete de cel putin 6 parte din propriul trecut." (pag. 60)25 Abort mederne ale wari: organizatia care inva 351 17. Principalele caracteristici ale celor pats luri de invatare sunt: Convergent - Subicctul prefera aplicarea practicd a ideilor. Interesat mai mult de Iucruri, decdt de oameni. Stilul este caracteristic multora dintre ingineri. Divergent - Cel mai pregnant punct forte este imaginatia, precum si capacitatea de a vedea lucrurile dintr-o mare varietate de perspective. Subiectul este interesat de ‘oameni si de multe alte teme generale. Managerii de personal tind sit adopte acest stil, Asimilator - Stil caracterizat de pandire abstracta. S in sine, Specialistii ubiectul este preocupat de idei cercetare-dezvoltare tind si manifeste acest sti Adaptator - Acest stil reprezinta o abordare a problemelor concentrata pe actiune. Accentul se pune pe implicarca personal si pe asumarea de riscuri. in cadrul organizatiilor, acest stil poate fi intalnit in compartimentele de vanziri gi ‘marketing, 18. Aplicand inventarul stilurilor de invaare la managerii de rang mediu gi superior, Jervis (1983)° a ajuns la aceleasi concluzii ca si Kolb, din punct de vedere al raporturilor intre rolul functional indeplinit si stilul de invafare manifestat. Jervis conchide ca: ‘modelul de invajare prin experienfd si inventarul stilurilor de invafare comport legituri valabile cu procesele individuale si organizationale, inclusiv cele de luare a

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5825)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1720)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1194)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (903)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (541)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2105)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1029)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1871)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (823)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (442)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2525)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Antropologie Crestina

  

  Document9 pages

  Antropologie Crestina

  adrian0921

  No ratings yet
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Dezvoltarea Limbajului-Acțiuni UA

  

  Document98 pages

  Dezvoltarea Limbajului-Acțiuni UA

  Stefan Surdu

  No ratings yet
• Dezvoltarea Limbajului-Acțiuni UA

  

  Document98 pages

  Dezvoltarea Limbajului-Acțiuni UA

  Stefan Surdu

  No ratings yet
• Organizații Și Comportament Organizaţional

  

  Document6 pages

  Organizații Și Comportament Organizaţional

  Stefan Surdu

  No ratings yet
• Constante Cantitative În Icoana Bizantină

  

  Document86 pages

  Constante Cantitative În Icoana Bizantină

  Stefan Surdu

  100% (2)
• Lossky V Uspensky L Smysl Ikon

  

  Document336 pages

  Lossky V Uspensky L Smysl Ikon

  Stefan Surdu

  No ratings yet
• 02 K I S Kresty

  

  Document22 pages

  02 K I S Kresty

  Stefan Surdu

  No ratings yet