— aspectul individual personal al comportamentulus eutoantypaolgi a cnduttor dinate ANaopectul seta speclul insttifionalizat in polimortismul conditelor autoagresive Criterite propuse se limites28 pind ta comprehensiunes psihiatriel actuate ca ‘ssisenta a stiri de sandtste manic 1, a prevenirl Intentiel gis realiziril_ sale sub Taport in dividuat st general. Acest model de cercelare 4 comport tmentulus Sufodistructy permite. snsiizs sicidulul prt tidenja unor factori patogeni, descrierea ‘sa serologls 3 tnele’aspecte partculare, saportul dintre auto: si helena fgresivitate si uncle aspecte se prevenire ) conduilelor sMaltiudite ‘Aga cl preciza seful Clinic de Pathiatrie din 1, prof,'br-'T, Prosynsdl in dinensiea potter. telus Eondultele sueidave defin 0 semnificapie relafionslé 3h p= hopatologies, eu factor! derse, aspecte de patogenie’ ise mologle si de asisien{a- preventiva, ea si provacarea™ im nlagabils 5 prletva a Hoel condi whanlare 3 morale fondle conduftcle suicidare dofin a Treeven|i sermificati fnal micddeelt tenativele. autodistructive de sulld, cs: eman|a off dominan|a generata si polimorfs 2 conduitela gresive O asitel de interpretare o partcuartiler psiometic Je in comportamental patologie aulodistruciv tn acest con federal penis, agate rationals sow Tologie Stapiitd, olera caracteral interactional. 91 compte Irensiv al promovael-psihiatiel ‘eluate sh critcrite ale Sercercelare gi aestenta PSIHOLOGIA STARILOR DE AGRESIVITATE Agresivitatea poate Tl consiersté ca fenomen gener! al specie eu fone 3h manitesian potiaore abies ie chracerstice Im conde umane ea se poate exit? Sub fone erie” devear aparente 91 poienfat comes ‘isndpartculrital indinidasio, cap cele tnéuse rel in Sulit grup sa cn extindre cle 136 salt cele cutter injel. Ea se exprima ca stare tifert de sindne nis peach een aan leative ale conduitel agresive. Pima ceanis ee omiparismeniale ontelogice sat pslebloes gine ae eestor conduite, sk ne al devine en sured Potent orate tributl.deseoet tpl eee cea norte ibdervltae wi subcular ionataaclon africa pra elvlala 9 protec fie ra aceeteaaes mie dar competenta pentru cercetare gt asisten|a ta patti: fs, disriminarea etme. rasils qt confeconsls, es "9, jSamblul lor si la actiunea gi influenta predominanta inte acega, | svunes ® nfsen predominant ale devin relevante pentru condutele agresie una 187ate devent posibilé tn relaile aclusle fird chiar an 9p comers soe cao anda de aces fl Aa: a se siablll nk o legituri de cunosslere *34 con erect se ponte acon sexinge aura sora in inermodiul tor (ebnich prezene,” biologie, toxics, ronice si termonucleare. Ofice contacte. Interpersonale 9 dispare In fuztuea anonimatutl $1 tau focal confite- si rusteafilor. Hle pot tt animate doar de Insecuritate, joie si angoasé, nationalism prin complexe de Inferior! ‘sau superiortate ce potentard explozile de volenia, Se pot evicenfia allt ividual, cit eotectv CConflctele, prin apart Tor interpersonal sau cele inter nitare, sin Taclae! necesari i dinamowent de transl gi subalituir! necesare unor stogndrt sereatipe gt lp {4e dinamism sf wabiitate Vietenta tn linitele confte- devine tnsa depasita de domianta efiunior reactive, rain primar sav de dere grade de complexiiaie: Bx. ise fap sau gotta etal conitelor wo te ntechie ure ea Heviania-de inlelgere 1 represeniare nul biota} pstlogic 3 Informational eu reprogucsr! st ede habituci’s In aceat fel ura devine programata ca resie a sinelu Taf de Toi, cu explozia pulsionald dei jtste cum sint fonmes sit sextalicaten ce se dealin compensa deviance seu prone fed dpa de pale spre siablizarea unor modele sh valor cel gi ‘inch prolectia Ge vats, Putem doar csleula, tn fete {aisulu, feetele nor condulte agresive tndividuale 9 bisr colective, prin impactele Brufale seu muta, of epson sine aneard vee a Up ed part e‘atitudint gviajd. Unele consistae! pathosocologice fort Ia moivalia anor conlte a ala ce aper(n evol Dazale Taja de configurstlle dierte si partie ale nl sossre modeine. Ane neols de Meise 8 ‘contrarie de aeceptare a anoaimatulal. fn Imes nos Tlecare persoana sapira sh se valorizere ! poate aceas joie excesivad conferdfledrula destinul propriel sale fe O ald nevole psihocomportamentald poate Iva In lerare slailires permanent a stimuldelt ca form’ con f indiferen(e, a expresie dezangajats a ineresclor si do attudinis Se gl dacerie caarsitiel sare x lipal de proocupare sl extravaganfi plletisl ital si diectionarea conduitelor este cu siguranta di i complers, dar stratified uncle te4sdturt mat sarac 159 Unele din geeste teort au in considerate retardares cul tugs dior esvaleri 3) expansiun ice fe ice allele privesc soctelates moderndindusirela st pos Thdssltels, Care tn evens et mine frmatizata sa fp ages fuichonurea Wh'stuciule fueramane ce realecned (Peavatte relagl motivate moral Hatin ree aaeae eae ioe more rae ed aati er SRS pote a eo 158ternice ale sisemlut modern de vif. Din aceste. tris [inf atdatentae nevoln de securitate se comma 0 ‘Seataib ewe nitae dar nor etal cot Sere Opusil oh fenslanea de panies st angotsdy co role Gursbii'a iici, Volenja 91 agresiviates in mine are le forme de cxprimore arsane mu se poste. lite ‘eels casule cince patologice tadviduale, dar gf Ts teste extiuse de vicitzare nken(ionata, aliva, expr fhatea clasica i istrctive Memiete Te reterinja nossa, cadrul medical at conduits sive eagtch dopecete patogene ce decurg din doclitates In askaRl SS BPstap flu endenarca ta tccat ol a unor “culogie 91 psthosocile. Nu depdgim in mod fees SePE St Redteate, dar nu putem semnela climatul iho ‘i Sportememel sesizabll st unoe tendinfe generale i hts Gultlomil noustre din care uncle consecinge pot inreine 90 (eaitrcen ent relatie de via st starea de saat. Herkethais presto, acitfatea poste pares doar co taadtrh 4 comportement, dar infercendontres coms ark prin joc oporiun de nevol pragmatic, prin astral: Aer nde sehetata a nor modele neconcardant sie: Si domsetvoltdtrustrait 91 exallarea reaciva. dominant st ational " toile tri nasre aeuae sie o projec deans na NaN Mprogreselor st siocutlo medal, dor gd ureta’ s partiguarititoe Werte dee ac intaovie pirate oumento, A exist poate mul Uplimists condiia Ge orgolte a tamil contemparane cin Shue cating geil pettermai «ee saree depasitl Dar cel putin secolul aostru nu poate Ty antensignes isforiey un aecol Mind 31 tolerant Uait i anh ponte svn all elt ema Siolmclor at” gresivtit razbomelor "9 tererismul SISaritst evil ergantzate, af tntoevanfct i exceasor de via g naturs in raporlarea noasira condultele age 4¢ lila fominanfa preaeupsrilor noastre medicale Far Sates" iguorate sat omise cele ce sink releionale pso- Patsiogle Gr vicimalogr Instabiltatea tumil noastee pevgeceacd tn rclfile gi conduilele mane fn rasturntle are ea dices setoetonouee se vomentlor, Te Son Morals de precarf coesiune. Tn milenara elaborare a crcieruluinostrua-su formele de comunicare directs prin” intermedia 160 Featlions u instill grupo i sau extinse, dupd cum s-au constitu coletiitAti prin ail cirecte sau mediate iar fn present. comunfeate nares devine accesibla si extinsa. Urbantearea st sir adimensionarea sa, inegalittes intervention tehnice sta lost ner nal vale pootinduntile sau esndiia Sek oniedmarchenea Ineyalabile contaste #1 marl mute ie niveluri de condulta, aspiratil si rtmurt de vials. Se in continuare constatari si reat despre habitat ure 1 baile mentale, despre zonete expuse unor rscutt pe ete extrem de diferite aa la o zona geogralicd ta alte, ag- i prin migrafia intern ce apartine unor alte hebite I Mai deosebita apare migrafla in alte zane cu diferen alcsonole sau de alia nelura, Agiomerarea Se cunos Tinor zone urbane est din ee ince mai eoleala de le economic, cfestosl sat hic, ca malo ite, cu dezadapiari si tnsingurarea personal ile deprcsive reactiledelirante, nevrsele, seoolamel 3 encral narcomanile, delievenfs jevenil,iulburarile de portament. agresiittes, criminataea, divofiliates, Ficorstite Gots scniteath tn gurauoaeas sted do a2 ie mentals g's imal contorsfonal de exlstenia a fezentares nostri exhaustivi su-sl propune analiza de 4a acestoraspecte $1 dezvalule doar sursele, conse isle medicale_ale unor’patologi-psthocomportamentalc ee $i relafionate. Apar Insa 31 alle especie constative seein de calamitare braald Conitilor" nase ocaale, demograice dein interven elt imedite Previzibile in dinamnica comportamentala @-unor popu: "Na le pulem mic caprinde # niet analiza pe toate, Fa Testtinsd define aspecte relly caracteritie penta litte. psibocomportementall. socal. copiul i. Sanaa devia fon ntldanuna mi mare i ie "muerice, far copilal unfc i reaqia sa" (ota avon considers 0 anstoaahtnruntare de rca voltaren gf allemaren personalita(t infntilo juvenile geen mat ‘grupulul familial aysorofia. memel alia profesional, a grupulul familial,“ pragmatizs races ccevoltrit copilile) sustine ed nu ore persoana care’ sur 6 arma unl acfunt efiminale esteia scelast timp st ima, punindu-se accentul pe cel care suleed consecitele VICTIMOLOGIA: ASPECTE PSIHOMEDICALE. Mata paototc tn diguiea stata vine nll gamers daar Mentally crane Darerea nelundementala, polrvit cdrela victima nu te Pentist al varia Eiken oo Tomiie de cxpertias snalizenca fapta iniractorulu, limologie o.aduce cercetator) ‘polonesTernel. Nessa elimi, Se pare ef nu's-a transformat Inr-o regu ‘Uncle observa privind ant ‘onarele noastre, este destul de explicit doar in dicjionars! izati. Deci numai o ilinfa uman’ poate fi consid rat fool -eeitimys i erenescil eloposs. oferind uh sens pr rd cu peful suns wale ord chine al wif, svutal fe otucin af ictimel miu intel fn categoria logiede vietimeloe "© Dupe , Draplin, int-o slatezd ta tuccarile stint prezemate 12 Prati simporion international de Vili! jevucleanf Casizo Lolita Aniyar die smploare mare m 170{al'nu edte pur gi simplu un act umen: eu un produs al arel eae aici necesitatea ca orice investigatie psihologicd Hicipa ta dere tna ocaonate, tn Wass secant, py persone care acts um nisl de rat rds, dese Eee ori prin mes publicise 3 i) conjoncardaverzatoare pent infeatol, da Ste sal pula ipsa vicina wep sl se alot» ness 9 slthe capitate de apirare In vise extreme: 08 are batrini 5i invalizi: 71%, lar minorl: 444%): ' Sininuarea tncerimintuivetmel 23%C soance care, de regu, tries singure tn sit laa, care nur pot seigure tt wr spati ‘On grad minim Je— ogi rato de percnaliate care dco accept a a poe ipa de farce desubexisten eonstante st sigur ses GHites nl rcs (ins Se Aifvatvea patologled moiivatd cu inductie activa 2 art erpetareasstemled of mltaxial factorllor de se Pre eeeaelal de detagare anaitic, a facterilor de rss, iC 178 temic: ca o problemi de, aparare si proteetie socal, ea 0 clue indivduala de autoparare. fe Palhiarie din fas, analiza mot timolol exoetie’ iar co espunde nay concept medical inegrativ, antropologit Socll care operearaastpra Tenomenalogie!petice eth ert relionste sau tntrscionale ASPECTE PSIHOMEDICALE. ALE PERTURBARII LIMITEL DE INTEGRARE A PERSONALITATII EXECUTANTULUI PE DURATA PROGRAMULUI DE LUCRU Dimenslunea interdsciptinarS 4 confinutulul _psihologis fprins fn sisteml complex com-nagina—medide ty ty rie, In nous Visine delerminist sinfiics constructive despre personaltatea bie-palhorsovialay fundamentald de eoala'de Plbiarie din lai inseamna.aprecierea: Toealze ast ameliorare limite de iniegrare 2 nessonalilat ne lantulat pe durata programa de fuer in contirarea si delinitarea coordonatelor_con{inutulut iological ergoaornl irebule incercata 9 aoceptata dees Bsn faze) experimentulul peiologte casi concept in ii modelaril'de eaire experimentstor a condor stt= atoare,adlea variabila independenta si observarea, apre deanaes extagen modi dicate apy ariabila dependent. Destoperitea sf aprecieressemn ia cclor doud varibile contiute dost o conde nece 2 pernertu sntii dar mus sulle nse ea ergenomicd, att timp eit variaila dependents ele ctor functional strucarate tn sistema] som--mesind personalltait umane, ini merind ot» ree net de vedere modal isciplinar de abordare a personaiii simone ct pie In metodelogia organiedril qt deslSgursrit unui exper’ Sill, sa reugit sa se prolectess sh 88 se vale experiment erganomie etn apavent confiaut pst- 179