PROFILAXIA TULBURARILOR PSIHICE de peihopeailace tn osigtle wuesz3 prob ayaa als gi Zomplena spar prone state ant! eanvaren protean 9 SUpeTio: Winer us Td tain gat ge acu Oh Ure eee gue. Aeesea cova a pretere s zelor de imbolndvirg 3 oped o aciiatesuainut 3 YOU Steno colaberare nterdiscplinard 19 pin 1h Seuteces eenar set ell aii eae greponderent, a pin fs gxtraspittiestajie, cfs prin-o| sccesbiltate so] ung, dalin OMS, depiars sr acai salem eames et Sa agian Acjiunile de depistare a boiilor psinice pat aves < hy CAR te Padbmecnaaatge Af nba, Bra a a Sead alain Sa ls Minerea in practic’ a acjiunilor de depl eee tte in haa Tala yt cedrcls grele medicale ia coli, imsttunll west lng pe te arta a sei de medicina gees al& gi a tamil ce tee Mor sti rei ia dows, Piste. Pe de o parte, un numar mare olny apse Pek ogi ata gel us A tulburari somatice care pot representa, de fap, ma ie le aut ances Serene fe Ut me fres tulburarlor puhice cio hoild semetes” Been barges de bs Se fnta pas ect panes cba etal see a @ nl etichetal i cunoseul cd sbolnsy mintats at ta items a i ara fea ees soe mat Yana peicna ee is preted Sse ina neg i, glen con fete condi the metiatr ¢ Nede ee ht fami ef peers ea Ee ai plstere, rlevares st rcletereacauslor cares inate pata aetsgeuelt re enats pare ealre orate nena et ia de Poni gs seas ac tens erates cra: geaite,mptet, ce erate at Ne oa ge i tte Shere ah Be ata fe ona eaten ual cette a ptt pis fies Sect str il i agree Se ace Dosis reali o cemtedae eet aS ae ri de aise ecicenseae ae. ae‘ Soils Wea lea Sit Auluror factortor medicall st socialt nteresati on ps i promovarea sanatals miatale a popatatich Ua se Bete ae ease ap i donee fai ali ide sg a cat a ral ict a ol pt aaa Preluptne theres pao eae ier aati: neces Saal i eth a cv aaa ‘ine a se Sout cued aes ai ven ine yahoo elicinte tebe ou nia et Se ie cal grup poise yi Nasecaen sss tn de niin pshoptttate is ca Batten pablate’s ea estat ntive care este axald pe problematica prevent uo‘i tburartorpsiice.Profunsimen, suitor pshoors (igubaactr ahSSia echunlorde apare rama Yeti, oF nate se etoenea ca Inportanig pei eerie inne in dealaarared for, Ale" 0. Tiere anh pres nu lr ali ate pt mie de gion minal Pron Ses Santer mesure cor urmdree Seurlaren eval farce fnttunes consecnilor boi aie 3 is Ue ee tes ecg sau extrait ro Hien ie eet sep estates foo + boi aia sctaperares deficient pit eee fe titer. cliniconosologic, se impune dle renee TM hate agape seen sealSGe tpi, atta averse 1 exclu ol la fle newer, anepame, peas 1 ate encaice pled ac de glen mista a ear acre demure Hae Iie, Ree Mets pohsteran st rshaiaumalca ar ponte Aare tuber, ebic it Gera glint fee accnnrs colors paar teste U2 dun de medleing generala tn scopul une bord ae ee igderen acest clabors TLRS I'S anes relstionare medlcooaisl vote at tua de medi genral medics 1 etre rele cmniare imple ts ists Vara Eisen socal eutestotae aunt paihonrotlctice 1, cc otra acini, re caueie tt 28 fetes sent teun Atl ote ser cnjond de sonia genetics se clterent ase cide sl now nbecutulul Colehorarea = 120 Marat vseaehreenua de obstetrics de llrie, medina scolard si Insitute de asslenta Soca eee ae 2 profesionala's Nerdicspatalui insttuireapsinoverapic in ears, ergo. soap De aeemened, treble aor ltlor ve isin pstitricas murior de psiigiens redial York social tn acopul unel roniegriee a eal eect Gemniti wnane Ace psihoro lice vor urmart prevenirea rocdverlion sf agravari evo fol In toate aceste sc{iuni se Impane 6 larga rele are medico-soclala 3 reel! de psiniatrie in scapul re. faplari, ntegrdrlt i recuperir tolasvitor. Agortal rete de médicind genetata este: mportaat ineepind de la de larea precoce In Taza de debut! psihozslar $1 pe parcur value bol! prin urmiiea helnavilor si supravegbe. {ratarsentutut fa seopul unel proffanielciente 9 reek el infantile seiunile_psho Mactce vicar dervarcsotmentasd 1 copula vita: Nesesisten pliant mari de ies mit a vista copilriel sf'tdolesenfel implied aciunt de enizare 2 mediuul, colaborarespsistatrulul-cu re de medicind-gcnerali, mediind geolaré, et insti alsin, dezyellarca reflet de neuropsibiatrie Into ptaceascd3t-ambuatorc, letereaposibiajior de axa psosindroamelor vrs inaatate impli Dietecie eviacentacingurde,petttaumele 9 ler de conti, inegrarea scala fare sa rexpecte sci, derniftea umand, experienja de vale a pe™ lor in virsts Sint de_asemenes necesare ereseres po- ior de sions nein scene, anal ‘iniambulatorie, eisten lor mat deca tod ie spire pe pla social Aceasia neces extn Surlor de giend minialé Ia neal iomilict tm Socal, colaborarea’psitaeatst ci tej de 121icing generala de geriatric si cu organismele comunitare Sirnd ssspectetemedieae it ‘fle sociate ale vrstel Tn ioate acfiunile pslhoproilactice, fc cH este vorba de tuaburart paige la lini cu normaliatea.(aberratfo men {ig} sae thiburarspsrmice mayore.(allenstta ments), este hetesara ‘9 colaborare.permanenta ey refeaua de medicina ‘aceasta ig domonstrenza wlilitten ty ttunile de Apisiare presoce, de prevenire a imbolngvirlor sau recide Fibrin eeadeptarea $i recuperares bolaevulul psthic, tit bri’ pbs rescue urmrire 8 ulna tn To Mlle? foc de monet, socetate, ct st pria postbiltal de in Tarsleng a costae tsiverci patie Pete ‘Eu toate ek masurile de protllasie primard se situened ty aiaraaristenje’ psitfatice turente, cle at un rol deosebi in preveniresuntor bolt psihice ea” psthopaile, eligotren Ue, Peihonee. Aceste acl se reterd Ia proliiita genet st reves (acorn ers ne din peoad, etrien Fal prenatal sau perinaala,-continalndtsse. pe tot parcur sui ia inclu opti adtescens, marr Protejarea si promovarea snatat| mintale implied mi surt programalice care inep cu staderea riscuul” genetic prevenires lesiunilr cerebrate prin Tactrl noeivlinfectios Resi seu traumatil,Indepartarea Tactoilor negativi de me: Atul soclo-fumillal care pot perturba dezvoltarea armonios Sta eeractersh si personal Ulleror, aceste act Uni trehule extnge asunra perioadel de Instruct scolar = Ae ASHES profesional cas stupa pertoade de pensic: inare gla vista Inantat ‘Activitatea de profilaxie primara implicd| mésuri de of din medical, eilfural-educntiy ql economco-sctal care ‘eit 0 larga colaporsre medicooclala 0 psthiatraul prin {ntermesiul Servillor extraspitalicestt tm dezvoltares *a1- monlonsty a, feraonalfait umane prevent etl te 1, rele de tedicina genersia ea Seu psinotseh di Teron ASPECTE PSIHOMEDICALE ALE DURERI Musil reprezintA um important centru de integesre lureri, ssupra caruia se exerelta diverse intluene Tihs rin intermediul sistemelor desendente Ue rigine In cursul- medierit inteamevraxiale, receptia dare rimor ste pode canely scaly pia pnente nespecitien (tormefiunes ‘eaiulsta). gt St fre afectiva La nivel atomic: lmpulsurte aferente” ale Sonal priare mada deci alan de eo fu proteclic coricala-prfrontala inegress’ com te i dimensiunile care! ranaforma sensajia In" leno. fonneat sl individual Coralie aective, Se le se senzafiton dureroase sin conferie Ia ivelul ulul-Hinbic, Tor rspuncurle individuatteate la ur galas uy peitpten acorn cree: Cone tive care acompanised senzatile Gurerease. GP Sass Wisin as Pema ieee nl le ieee cel At er wee, 1 Sites gr atoron nih, Be lngh roll de grote slice relevate i ree unnloase, feblitateaectt-emofionala, itebtl i ais tare hpno-vegeaive a “sot ail lieiopatologie qt neuroanatomice. Senza ete neelucidte sed ul autor” engd con ie engi pole. cero at ptotee prim ctanen maces 8 weg sen dare serie de date expernerie stgumen ‘sree: oa pridtrburat ak onctonalatl or crcbele tn percept aiguystcns far ‘st declansestt ante ocleptive transmise pe cat ascendenie nesFe impale shee Te cenit nerwont superior. Recep di 126 informal upra exctajet Gurerotse. evidenjisai cos dureril #1 percepiel dureroase sub raportl di a7imenstunile senzario discriminator, sect motional cog mgsinilyeeastamentale,” Acest'mosel permit alive 5 Btont Taice ine darecesorgoicd dices ned ie dare tania ere mete Pentel st socio-clturai releva.earacterul complex te vam ot dresser cndral de abaeare 50 far aes ergalor Nero: Talpateegles sca internafonla, pentru sus) gureri (ASP) dete rcus cao senperienta. sears cmon: dee sree Se cnet lesan tlarepresene 0 Set ental al mpeg diversi Pact teria componente fa pon somal, pe Fee eeere certenie de omens ul” Mets; Ait ecco" inert nama ty pumstl de ve 198 ete ie acicepves co eonsdera aro. cer Taner igeraice vamponente in bore ott aU eet peat rceren de ao eaimate mil atau tare PERS, sluare pahacompertama Hea eee nrnastrie's dart welt fo Dimes ret logic aie somestei, decors cx in otal intemal loath noone Ta ¢Brmeraonesafc-emojional. expr cones Reeve ale durerit care se pet prelungi In stdrtafecty Betapsa anaitten st depres, Componcas coi treats dlrs proce pace sisceptiile de 2 Is tert deere Peace ie niongie wel ex Hast anePeaes senna st valonren abut Tmt lan patncorportamenta, fenomensle darroe Fare ee ime meer vores yneuatcoogce Inslud shmecgegetaivesscigeres su picrdses opel ekderen onde ‘rca complexe in, generarea si evolfia sis ae enacted desurg ain integrarea Tactorllor indivi deg poate aves a origine o leslune ot a au pocte i expliona. mal pria sefiunes unor fae Sl agrosiune somatics. Ea nu eate rural un simptom, Eniitate determinata peint-un ansambla de factor! neu Jolovic. afecii st puitologich Ty aveasia situate, de ja reprezinta'o component afectiva considerata: ca un “senfial at prelungirs acuselor cureroase aja inte dureren cfonled sl depresie este frevvent ii, perineal aa a oe leo manierddilereniata de aspectele nocleeptive fp patologia somali exist@-numeroase suai in care ich compart de durete genereazh os ice Bolle cronice dureroase” ca afeciunie reams: ree Wile de sotege woplaclle intervene cru “uborculose sau SIDA. De asemenea st-9 serie de camer amie sas atiancroae pol fadine fomatologie depress (xlocsina, indometecina, cielo Winblasting, eieristine) venta asocierit durere-~Jepresie este diferit aprecat es in itertara de specials Ws Nariaad nize “F695, tn raport de pepalatia studists,criterile de Jie si melovele, de Cyaluare.ale intemal simpto Hogici Wepresive. Aplicares unor scale, teste 91 inven tie personalitate Ia pacteni{ cx daren’ cronies releva fepecte semnificative: = shin nd dren evoluetza de moi puin de 6 lun, fatune! cind duteres evolueaza de mal mult de 8 luni, stata scrur erescute Tn scale de depres, po re, ansetate gl ister eed ce priveyle cronologla si discroula fenomenclor ase sia tulbrarlor depresive s-a putut constala ci imativ 60% din casurl depresis eate-concomitentt fires, far aprenimaty 404 cin cur depres ete situa, ambiental, relajionall qt soctocultrall. © (Sa aureri?" Studi exectuate.asupea paclenilor, “dex orienta dislincji in evalusren durerit-se refera la corse feck cf apronimatly 38-53%) din pacionit Peart dures este gt eroniee. Durres core volt sede peste 6 lun! este considera duere croich, Deis Bee. ils este arbitra, dar ponte ser peste Shordareterapetieg diferent ia lala clined durere=depresie Beene ce eeetdcacreHt olul wont semnal de lar fanalgerice ale atidepresivelor au fost te Banc pentty ongemany, Hind ceusld col mat feet rita aaerinn. Me caters a at $5 Potoces Teronae gh stimu aacicepit coe entre ei pecoie rellexe neurosmuscuare 9 sau vegeat™ Ls afi intrum spit de psihatric prevints scuze dure verse polimorie. % cienlamesicatelanlldepresive in tratamental dure: fntidepresive in properte de 664 pentru start depre- ein 129sive, De pentr sir dureroase sf 10% pentru ate sn fide NNumerosse studi clinice au evidentat eficienta analge eda meccalel antidepresive, aprectindurse fash ee antsmal de attune mu este uno. Deg se considera i SHG Snidepreaivelor asupra durerit este secunaar set Sunil timice, serie de argumente. clinice st experieatel pledeart penira propriety independente de eect tino Enateptc.‘Acesta se tetera 1a prevclates efectulul anslge dle comparaiiy cu efectul antidepresiy, eicacitatea nti. fresivelor In sublet! normatimict cu diverse sindroame a opasie: acfianes satidepresivlor in durerile produse exp: Heteital te "gu gi animal cere evidenoad erestres. Pra glut rellexslal occepiiv de Texle dupa adminisrares Aepresiveiorserotoninergice, precumm st ac{iunea -analge ‘ed's inipraminei eomparabilé ey acfiunes oplaceelor 'n Zarerile experimentae 18 sublet santos, "Treceres tn revists a propricafie aniatgice ale antic presivclon subliiaad Topttl Cd acestos mu se pot reduce Fist ts terfol imoanatentic. de norializare a diapoail ddr 1g slectal acestora aniprs sistemelor serotominer\e, fonsldcrindacse ch serotonina iniervine tn analgeria mor ies Dat cnc. Renutatee woe crear laste ica de psinntie privind mediestia. antldepresiva(Imipt find, Amiteiptilade Misnseri, Mapratling) tn starile presive confifad i susin elceata asupra tindeoameor 3 Eopatice a clterifele for forme de menifestare, Hocelizore Hlinterrelajia cu simptomatologia depresivs Obiectivaren ameliorSrii scwselor durerosse este real anid prin aplicaren scalet Hamilton pentru depresie tn fianta Ide itemi care rellecs simptomelestinti ale sr for depresive, lnvestigerea in dina, tn zilele O—7—14 5, ‘permite surprinderes intensta simplomatclogte | Elle ilo pasfopationt sv" clans irismeste ira In conliguratia scalel Hemi 4, 5, 6 (clifritele forme de insorinie), I (anxietatea somaticd), 12, 13 (ecuzele due Henge gesirlntesinale at somalice generale) si Her 16 {eeddefen ponderald) relleta manifestarle psihocompor't Leese pon cploatolegiet sigopatier “Inv atadile ele uate sca putut constata, prin aplicarea eafet Hamilton, 8 dinamice ahservalieclinice m allele O—7—14 31 21, 9 a0 orare a itemilor 4, 6 1), 12, 13 91 16 la a dous exam 130 ‘in alua a 7-2, Ameliocarea itemillor care rellecté evo Ssiplamstiope depres, se eased ma fen semmificativi faa trela gs patra examinari dia allele Fi Acese date srgumentessa elccnjo medics a esi, falar, sinplomstlogesigtoalce ralel cu emeliorarea simptematologiei depresive aces: parate sustin corcatia clined depresie-durere, sub complexities. sindromalul-slgopetic ta dimetstunile sas gypaine altri conetuzive. Complexitaten proceseloritopato din sindroamele, durerosse impli stent evatus ferprtere ef culate ou varale amie ae crane ‘ alia "9 relletares in jie ote. “Senrale reae indcpenicstd J. precum st reactle individuste la durere att tn le allt de natura, dursts 1 intensittes simu Vs sex ct de personal, pul de sistem tervs3 2 psicd, Pe lings rolul de protcfie, de infensifcare if sistem ncrvos veut, cll st de eenere 2 Loni stn dren Induce fod fica’ tr ,isforeabiitate enojtonalateve: dstane et 3 tulburdst hipno-vegelative. Manifestiriie. ‘complexe indroamele dureronse contureazhasifel dimenstanile mponercle,semrai, rina afec-onolo Fate etna apeatea ueueei aa ive in linea durert argumenteosa relia comes errs, cntibind ana Iaexpcren cal iziopatelogice in corelajie somalorpaiich, Post: oferte de eveluarile psihometriee standardizate con ‘olodata Is ablectivarea tulburdrilor somatice si pot voli Jor sub iratsmentsedcaments 91 sho 1st