Ce ne dezvaluie fata Fiecare dintre noi este, intr-o anumiti msur’, maestru in arta numiti fiziognomie; astfel, din trisaturile si liniile chipului unui necunoscut ne imagindm caracterul si soarta acestuia. Urmand indicatiile simple ale autorului acestei carti, Rodney Davies, vizualizate prin 134 de ilustratii, ne vom spori abilitatea in cititul trasaturilor fetei, a formei si liniilor sale. Vom putea aprecia astfel mai bine nu numai propria noastr& personalitate si propriul nostru destin, dar si adevarata fire a celor din jur. a note. Samra Rodney Davies‘Coperta: Silvia Muntenescty ‘Traducerearealizatldupi volumul Rodney Davies, HOW ‘TO READ FACES, Aquarian Thorsons, London, 1989, Copyright © Rodney Davies 1989 Copyright © pentru versiunea fn Limba roming Bditura POLIMARK, Bucuresti, 1997 “Toate drepturilerezervate, Nici un Fragment din soeast carte nu poate fi reprous, stocat sau transmis sub nici 0 forma si prin aici un fel de mijloace — elecronice, rmecanice, inclusiv fotocopiere sau inregistrare, (8 pemnisiunea prealabla din partea editoruli, “Tetnoredactare computrizat Sanda Stroeseu Desrieren CIP + Bilite Nationale EE i teay es -Deue Pama, ‘Tae oig (ene) How to read faces Botan Cuprins Introducere Istoricul descifrari trisaturilor fetei Fata de criminal si tipurile constituionale Formele fete Punctele de varstl ale fei Pai si proporti Urechile Fruntea Sprancenete chit Nasul Gura Birbia, maxilarul si umeri obrajilor Linile obrajilor, tenul st alunijele Postfats‘Oma are re ura de hut tn tmca aceast ni, se cunosct pe sine presi Tuoi cu ce nie ef convicuised ial doiea rnd, fe Fericit a sna Ii, precu sta local Iucrulor cu care convenes, {nal weilea rid, bp ameionae propia Ging, precum fi lucrunile dia jure in nsura tn cae, fe Waa, fe Getelae, au deterict pot remediate John Ruski, Man's Business in Life Introducere Fiecare dintre noi este, intr-o anumita misura, ‘maestra in arta muita, in general, ficiognomie; asf, din trdsaturile gi liniile chipului inui necunoscut ne Jimagindim caracteru si soarta acestuia.” Joseph Addison, in “Spectator” nr 86, 1711 Descifrarea tisiturilor facile este, intr-adevar, 0 opera- tiune pe care, asa cum sugercaza si Joseph Addison, 0 {ntreprindem ori de cite or intilnim chipuri noi. In uncle ccazuri, reactia noastri emotional’ poate fi atit de puter- nici fnedt “ne indrigostim la prima vedere”, Alte fete ne pot plirea respingStoare sau chiar inspaimantitoare, dar majoritatea nu produc asupra noastri nici o impresie. Asemenea analize fires igi pisesc reflectarea tn vorbirea ‘curentd, atunci cfnd se fac Fegdturiintre caracterul pre- supus ai unci persoane si anumite trisdturi faciale part culare, folosindu-se expresii de genul: “frunte intcli- genta”, “nas indiseret”, “ochi galesi”, “buze senzuale”, “gun denotand cruzime” sau “barbie de om cu voinja slaba’; se poate admite, agadar, cf citireatrisiturilor fet este asta tot alt de rispinditi ca gi in trecut, Desi noi tofi recurgem instinctiv a citirea trasaturilor feei, studiul fiziognomiei, ca metoda verificati de inte legefe a caracterului si temperamentului omului, a fost in trecut aproape total neglijati,atat de oamenii de sink, cit si de prezicitori. Aceasta, deoarece, oamenii de st ingd au devenit tot mai temator fn fata Cercetiii a orice aduce a supersttie, iar adeptii “ocultismului” au evitat interpretarea fete, apreciind-o ca “prea ritd acelor fiziognomisti care eutau si fie acceptati de ‘comunitatea stingificd. De exemplu, Annie Oppenheim,® Ce ne dezviluie fata © repulatd fiziognomistt dela sfaryitul secolului tecut, atirma cd “fiziognomia nu trebuie confundat ct cit palm, cu citirea gindurilor sau ev asirologia, pentru c& hu are nimic combn eu prezicerea vistorult sau ghicirea trecutulu, Ea este pur st simp arta de a deduce carac- terul unui om din trasiturile fejei lui, capacitatea de a dezvalui din forma capului si din (sane Tele, ce anume denott acest" in prezent, inambele tabere a inceputsX batt vntul unor sehimbai. Oamenit de gina devenit mai indri- nef, uni dinire ei searald dispui si cerceteze subiccte auat de “periculoase”, precum cititul a palma, cititul gindului $ astologia, iar practcienii predicfc vltorului isi manifesté din ce in ce mai mult satisfactia faa de rezultatele objinute de cereetittori. “Am scris, agadar, cartea de fad cu speranja c ea va reinnoi interesul pentra un studiu de care va putea si beneficieze oriine, Descifrarca tristumlor Fett este 0 metodi de analizA a caracteruui si de prezicere a vilto- Tuli, tot aldt de veche si exact ca si ett in palin Astrologia; ea ne poste ajuta sine infelegem propritl ca- racer $1 propria Soar, dar si caracterulsdestnul unor perscane iubite, ale pritenlor si dusmanior,chir gi ale feo ca cares nani stim a nahn aur sau in tren. Capitolul 1 Istoricul descifrarii trisaturilor fetei “Omul poate fi cunoscut dupa fara lui, iar Durnezeu — dupe creaturile sale." Ben Jonson, Deus in Creaturis Inlerpretarea caracterului sia destinului unei persoane pe bbaza studierii fefei sale este atat de veche, incit nu-i pu- tem stabili locul de origine, nici data exact a nasteni. Ea fare, probabil, aceeasi Virsti cu omul si a aptirut spontan fa diferite triburi sau grupairi rasiale, motiv pentru care nici o cultura nu si-0 poate revendica. Cititul feel avea deja vechime cand omul a inceput, pentru prima cari, ‘S's caute “busola” in stele gi in lintle mainilor sale. Fiinjele umane s-au privit dintotdeauna fat’ in fa, iar aceasti contemplare trebuia Si conduci repede a pres punerea general ci fata oglindeste sufletul, at la bar ati, cat si la femei. Aceasti descoperire nu ascundea nimie de natura magicd sau misterioasd. La urma uri cele mai multe fele sunt unicate, reprezentind, ca ata caracterul gi temperamentul posesorilor lor. lar end ‘constatat ci trisaturile faciale similare corespund unor trasaturi de caracter similare, a sosit momentul pentru sistematizarea fiziognomiei ca metoda de analiza carac- {erelor si, mai trziu, ca metoda de prezicere. Fe cet ce, poate, se indoiese cf o fat poate releva, precizie, un’anumit caracter, ba chiar un destin, pot si-i fog si ia in consideraie cazul gemenilor identici, la care ‘au constatat nti nuniai identitatea trisSturilor fee, dar,0 Ce ne decvttuie fata potrivit cercetirilor, si identitatea schemelor lor compor- tamentale. Inca si mai remarcabil este faptul c& vietile lor decurg adesea in mod parall, mergand uncon pnd trocerea prin aceleay nani De exempl, dou gemene american, Ester Pauline s Pauline Ester Friedman nu puteau ft dcoseite pert cada copilrici. Vortea laf se brea ea a tirau stau estont in acelai timp. Amandout au de. vent iat, specializate in slutionarea une probleme, articolele lor find publicate ast in sule de rlare di SULA: ele sunt ma bine cunoseue sub peudoninele gail Van Buren — reputata “drag Abby" — i, Tes peetiv, Anne Landers. eee Mai surprinzitoae si convingitoure sunt fast cazurite de evolutie parleld a unor gement idenic care nu au escut aol In imp cela cel crescui mpd ris turite similare de carater lea putea pune pe cama une ecucafit comune, tn azul gemenilor creat fost despa ti din aged coptare un asemenea argument nu poate invocat Jim Lewis si Jim Springer, doi gemeni americani identici, adoptai de doud Tamlitdiferte, in primele Siptimdni dupa nastere, au tit complet desprfil pans la varsta de 37 de ani. Cind, in cele din urd, sau in tit, au descoperit, cu uimize, nu numa faptl et siturie de earacter $i gusturile lor erauidentice, ci sc rumul Vie fieedruta se asemana remarcabil cal slat, De exemplu, amindoi erau fumtiori pasionai i fu- mau aceleasi tigi, consumau acelay! sort de bere, Conduceau masini de acceasi mares raleau unghie plinth came, agreau matematiciles curele de tata Schimb le dspiaceau bascall-ul st orografi, ir peste {ot in easdIasau tileele de dragoste adresate som lo, Fiecare geaman avusese dou crize cardiae,suferes de insomnie gi hemorez, iar searaavea dren de cap de Sp Istoriculdescifrarit taeatwilor fei " igrenos, apairute de pe cAnd aveau 18 ani, Amando au fost supusi unei vasectomil ‘Surprinde si mai mult faptul 8, o vreme, ambii frat au lucrat intr-un service, apoi in reteaua MacDonald, ajungand si functioneze 0 pericada ca ajutor de serif. Fiecare din ei s-a cdstort sia divortat de o femeie cu numele Linda, recisitorindu-se apoi cu alta, numiti, in ‘ambele cazuri, Betty. Jim Lewis i-a botezat primul copil ames Alan, iar Jim Springer i-a dat baiatulut su numcle James Allen. Fiecare din gemeni avea un c4ine numit Tony. Vacanjele si le petreceau, cu familia, nacelasi golf din Florida, chiar dacd tn perioade diferite ale anului. ‘Gemenii englezi identici, Roy si Paul Wells, au fost despirtiti de mici copii, atunci cand piintii lor aw divorial. Roy a fost dus de tat stu in Noua Zeeland’, la peste 9000 de mile de Paul, rimas fn Anglia, la mam, Care, mai tirziu, s-a recisitorit. Dupii22 de ani, in 1981, ind Roy a revenit in Anglia si s-a cdutat fratele, acesta Fcea remarca: “E ca 51 cum s-ar fi umplut un gol emo- fional. Suntem exact la fel”. ‘Intr-adevar, gusturile si atitudinile lor erau tulburdtor de aseminsoare. Nici unuia dintre ei nu-i pliceau legu- mele, nici scularea de dimineat; amandoi detestau plianeni, cru argc a pra au sfeit de asim, Cu loarea lor favorit era albastrul iar animalele preferate — leis tigi; preferau filmele documentarealtor programe ‘TV. Se simjeau cel mai confortabil in haine largi de culon vii, Je plicea vinul alb mai mult decat cel rosu si amaindoi aveau dorinta de a vizita America si India. fn materie de femei, le preferau pe cele cu gandire independent, blonde si care nu se fardeaza; améndoi si-au dorit ca, intr-o zi, si aib’i doi copii si si locuiasca intr-o cast ‘mare, Amindoi si-au adus aminte c& cele mai triste ‘evenimente li s-au intimplat la varsta de 1 ani Gemencle canadiene identice, Margaret Judson si Marion Smith, s-au intnit intimplttor, int-un magazin2 Cee ne dezviiluie fora din Toronto, dupa o desplrtie de 21 de ani. Nu le-atre- buit prea mult timp ca si descopere c& amandoua luasera Jeetit de pian si au editat ca altiste in corul bisericti: au devenit maestre in patinajul pe rotile, unde au trecut la profesionism, si-au extirpat amigdaiele in acelasi an. ‘Amandoua s-au eAsitorit eu marinari de acceasi varsta, inaltime si greviate, care au navigat, f= intrerupere, timp de patru ani. Spre deosebire de Marion, Margaret a servit sin armati; e drept cd si Marion a incercat sa se Inroleze, dar a fost respinsa ‘Adeseori, gemenii identici trdiesc pant la acceasi \atsti i mor Ia interval de ctevazile sad chiar in acecasi i, De exemplu, Cyril si Stewart Marcus, gemeni iden- lici, ginecologi la New York, au fost gisiti mort in aceeagi 2i, in cartiere diferite ale oragulli; sau sinucis, amfndoi ¢u o supradozt de barbiturice. Intre moartea celor doi nu a existat nici o legitur, Int-un mod asema- nitor, in1982, doud genicne identice, in varstd de 90 de ani, au fost gisite 2Acdnd, pe jumitate moarte de foame, mens grtmen! de aren loci er dn Grecnsich illage. Transportate de urgent la spital, moartea uncia sa produ la diferenga de edteva ore de a celeilate. In 1962, 0 alt pereche de gemene identice au decedat la un interval de cdteva minute; ambele erau internate in spitalul de boli mintale din Carolina de Nord, unde se tratau pentru schizofrenie, In noaptea decesulu, ficeare din ele dormea in alt parte a spitalului, aga Tneat nu putea cunoaste, prin mijloace obisnuite, ei se fatimpla ccleilalte, Malte alte exemple ar putea fi enumerate, dar nu con- sider e% acest lueru este necesar pentru tralarea subice- tului. Este evident ci fetcle gemenilor identi reflect cu precizie aseménarea temperamentului sia gusturilor lor, precum si cursul paralel al vieji lor. Acest adevar este vvalabil Tn special pentru gemeni identici care au trit separat, intrucdt cei crescult impreund se striduiesc ade- Istoricul descifrarii trastturitor fetes o seori si difere unul de cellalt si astfel si-si elaboreze Constient un statu independent "viata de toate zilele pot fi intilnitecazuri ale unor re neinrudile, dar Cu trisKturi asemandtoare ale Feje, care prezintd similitudinicaractenale. S-a remareat ‘de exermpu, la cupluri care tdiese In armonie 3 feare ambit sof a isierese comune, apart treptatd a ‘unor remarcabile asemaniri ale fefelor tale aspectului for, astfel incat sunt uncori luati drept sora si frate. in accasti privingi ei urmeaz& principiul de baz al fiziog- ‘nomici, anume “Precum pe dinafard, ot asiel si pe dindunir 'S-ar plea spune ei, in Occident abordareasistematicd a desciffari trasiturilor fei a fost ficut In srieile filo- Sofice ale lui Empedoce, care a trit in colonia preceaseat ‘Agrigent, din Sicilia, in secolul al V-lea UH. Weile sale despre natura lumii le-a aplicat la specia umand, incer- ‘cand si explice natura omulu, stablind o legitura Tatre stare ul sfleteasc express extercard Empedocle a fost 0 personalitate remarcabild, un tip "pe care azi am defini ca geniu exceniric. Pe King faptal Gi era un ginditor original, poet, orator, medic si om de "sat, a fost si un mistic $i magician repulat, avand con- Vingerea ca prin aceste cunostinge aro puterea de a conirola natura, si chiar de a fnvia mori ‘A fost adepiul metempsihozei si susfinea c& sufletele plcitosilor erau condamnate si treaci dintr-un corp ‘murtor intr-altul, pind se vor purifica Indeajuns pentru a se elibera definitiv din Iumea material. A fost ferm Convins ef i tra ultima reincarnare, anterior fusese deja baiat st fad, dobitoe si paste, ba chiar si peste ‘matin; pentru a fi Sigur cX suletul stu se va ina pin la icasul zeilors-a sinucis,arunciindu-se in craterul vulea- nului Etna, in anul 430 FH. Si-aschitat unee idei,oare~ ‘cum neobignuite, intr-un lung poem, intitulat “Puri- ficiri", din care s-au pistrat cfteva fragmente. Aristotel“ Cone dezvtuie fa I-a recunoscut ca inventator al retorci fri de care nici un grec nu putea spera si progreseze, iar Galen a numit “parinte al medicinei din Italia”. Idee fitosofice ale Iui Empedocle au fost cuprinse in pocmul siu “Despre naturs, care a avut mult iiton gia exercitat o putemicd influesi. In acest poem el sustinea 4 esenfa naturit se rezum’ la patru clemente sau sub- stanfe originare, Focul, Aerul, Apa si Pamintul, care sunt indestructible si etérme, Combinandu-se inre ele diferite propor, ele alcituiesc lumea si tot ce exist in a, inclusiv not, oamenii. Empedocle spunea c& aceste elemente sunt ménate de doud forte: Dragostea, care determina atractia reciproca si Vrajba, care le face SX se respingi. De accea, Dragostea si Vrajba sunt respon- sabile pentru evolujia lumii, print-o eterna actiune de formare si distrugere a lucrurilor. Un fizician modern le- ar defini, frd indoiald, ca forte de atractie si, respectiv, de respingere. Aceste idei au fost dezvoltate mai tirziu de Hippocrat din Cos (aprox. 460-377 LHL), “tatil medicine”, care a sustinut 3, in interiorul corpului omenese, cele patru clemente fmbraca forma unor lichide datitoare de viata sau “umori”, care, la rdndul lor, determina tempera- mentul si fizicul unei persoane. Astfel, Acrul, care este uumed si cald, formeazi singele, Focul, uscat gi cald, genereaza bila galbend, Pimintul, uscat si rece, di nas: tere la bila neagra, iar Apa, umedat si rece, alcatuicsie flegma. Hippocrat sustine ci dacd in corpui cuiva cele patru umori se afld'in cantititi egale, omul se bucuri de o| bund sanatate, de un temperament echlibrat side un fizie armonios. Cind insi una din umori este prezenti in ‘exces, mediul inter se dezechlibreazd, ceea Ce provoact diferite boli, devieri temperamentale specifice st anumite defecte fizice. Astfel, o persoani cu exces de singe pre- Zint un temperament si un fizic sanguini, alta, cu exces de bili galbenti — un temperament si un fizic coleric, Istoricul descifraié trasdturitor ffei 6 in exces de bill neagrlrealizandu-se tipul melancolic, Fir prin surplus de flegma — tipul flegmatic. Fipul sanguinic este, poate, cel mai norocos dintre ele, fiind in general degajat, optimist, amuzant, dri- gistos gi inteligent, pe cind tipul coleric, energic, iras- Gibil si agresiv, este cel mai exploziv. Tipul flegmatic ‘este, in esenti, placid si apatic, rece si calm, chiar daca fu e toldeauna “adunat”, iar un individ melancolic este, um o sugereaza numele tt, intuneca, deprimat “Aspect si celelalte caractere fizice sunt determinate de culoarea si fluiditatea umorit principale. Asifel, 0 persoand colericl, de exemplu, care are un surplus de Fie galbond, este inald si zvelt, ae o fas prelung’, cu maxilare proeminente, ochii si pirul negre gi piclea cu 0 tenti galbuie; slabiciunca fizic este determina de insu ficienja ficatului siu, care o face bilioas’, Intrucdt este iritabild si “se aprinde” ugor, buna dispozitie © poate pArsi bruse, fiind inlocuitl de tristefe si disperar ‘Cu timpul s-a demonstrat c& prea putin se pot incadra ‘complet in una din cele patru grupe temperamentale si fizice, preconizate de Hippocrat, majoritatea oamenilor prezentind diferite combinatii de temperamente gi carac~ tere fizice. Astel, in “Scurte biografii", John Aubrey. vorbind despre filosoful Thomas Hobbes (1588-1679), i ‘aracterizeazA in fell urmator: “De la varsta de patruzeci de ani a devenit mai sindtos, avea un ten proaspiit si rumen, Era un sanguino-melancolic si avea o expresic despre care fiziologit spun cd este cea mai iteligen” Prima scriere de fiziognomie, pe care o cunoastem, a iepit de sub pana lui Aristotel (384-322 LH.) discipol al lui Platon si mentor al lui Alexandru cel Mare, desi nu toi oamenii de stiinjl sunt convinsi ck "Deseifrarea secretelor naturi cu ajutorul fiziognomiei” fi apartine. Cartea este impartth in sase capitol gi trateaza despre fiziognomie, in sensul ci cel mai larg, descriind semni- ficatia tuturor parlor corpului omenese, din cap pind in6 Ce ne dezvitluie fata picioare. Este o oper important, nu pentni ar fi deo- Sebit de profunda sau stimulatoare, &t pentru ci ea con- Stile temelia pe care s- indlat fziognomia occidental UF gas “amen mat bine dou mi de an intr adevir, scrcrile majontii fiiognomistilor de mai tira reprezin(a doar eeva mai mult decat prelucri ale ‘pete lu Aristtel,lipite de idet originale $ observa independent. ‘Anstotel a fost acela care, int-un mod dest de inte- resant, @adugat ined un element la cele patra postulate de Empedocle, element pe care -a numit Ete, imagi- nndu-t ca pe ceva divin ginalterabi. In carca sa intitu- lati De mundo, marele Iilosof ne spune: “Asadar, cic elemente, situate in cele cinc sfere — fiecare element ‘mai mic find inconjurat de altul mai mare, si anume, Pamantal — de Apt, Apa ~ de Aer, Acrul — de Foe gi Focul — de Eter — formeazAtntregol univers. Inrca sferd supericard constituie ieasul zeior, iar cea inle- ricart este destinatdcreaturilor muritoae”. “Aristotel, isd, mu a mers pind laa sstine cX exist cinci tipurt de temperament uman sav c& sufletil om este alcatuit din Bter, desi ar fi fost logic sa o fac’. Bine~ fnfeles, am menfionat al cincilea element al ui Arstotel rnumat pentru cd ipotozasaeste fa mare masura paral {cea Emisi de inva hiner care au elaborat, cam in Scelasi timp, 0 teorie proprie & celor einci clemente, precum si un sistem fiziognomic care a persist, eu tinele addugirt importante, pind Tn lle noastre. ‘Aceastcoinetden{, aparent intamplatoare cu teoria chinezd, se constatd si in partea finala a serierii De ‘mundo, in care Aristotel spune: Dumnezeu, desi este tiul singur, are mai multe nume, in Funct de difeitele stiri pe care el insusi gi Ie alege. fl numim Zen sau Zeus, folosind dou name Cu acclasi sens, si anume, “accla atorittcAruia trim”. Zen deriva din grecescul Zon, cu Semificatia de "ati In China sa dezvoltat mai tirziu Istoriculdescifrarittasturilor feet v ‘oimportanti sect budists, numita Cian, pe care azi o cu- fpoastem mai bine dup’ numele siu japonez “Zen”, care jnscamna “meditaic”. Zen-budismul difer’ de budismul ‘obisnuit prin faptul ci acord’ o deosebits atentie medi- {afiei, considerdnd-o un mijloc de a objine “iluminarea”. Zen a devenit populari printre samuraii japonezi; ea se egiseste, de asemenca, in faptele de arme si spiritul Cuceritor al celui mai renumit discipol al lui Aristotel — ‘Alexandru cel Mare. Tnainte de a trece pe alte meleaguri, meritd si amintim €& Socrate (470-399 1.H.), vestitul predecesor al lui ‘Aristotel, era un talentat fiziognomist. Stim de la Platon ha prezis fnaltarea lui Alcibiade dupa trsiturile fetei facestuia, iar dupa spuscle lui Apulcius, a ghicit extraor- dinarele talente ale lui Platon cfnd I-a intdlnit pentru prima oar’, de asemenca dupt fata si aspectul [ui ge- heral. Si mai neobisnuit este cazul unui alt fiziognomist, pe nuime Zopyrus, care, observand trsiturile lui So: trate, I-a etichetat ca stupid, senzual 51 greoi. Socrate a fost de acord cu el, spunand 8, intr-adevar, aceasta fusese firea lui, dar cd 1-a indreptat defectele prin studiul filosofici. Cunoastem din scrierile Iui Juvenal, Pliniu, Suetoniu, precum i ale altora, ci fiziognomia se bucura de popularitate la romani, De exemplu, Suetoniu relateazi Xun fiziognomist, al clrui nume nu-l dezvaluie, a fost Somat si “citeasci” faja si si prezicd soarta lui Britannicus, frumosul si popularul fiu al tmpsiratulu Claudius, clruia trebuia st-i urmeze la tron. Fiziogno- mistul -a examinat cu alenjic pe Britannicus si, spre mi- area tuluror, a anunfat c& tindrul nu va fi succesorul ‘imparatului, si cl accastA distinetie i va revent lui Titus (Care -a intdmplat si fie de fat). Prezicerea s-a inde~ plinit, Britannicus fiind otravit de Nero, care, la rindul Ii, @ fost detronat de Galba; au urmat la tron Othar, Vitellius si Vespasian, pind a fost, in fine, incoronat1 Ce ne dezvaluie fara ‘Titus. Suetoniu fl descrie pe Titus dup’ cum urmeaza: “Desi nu prea fnalt, era gratios si plin de demnitate, ‘musculos i prezentabil, desi cam burtos”. Sd observiim cd aceasti povestire este, virtual, identicd ‘cu aceea in centrul cireia s-a aflat tandrul Octavianus, chiar daca acestuia viitorul i-a fost dezvaluit prin mijloa- cele astrologiei, si nu ale fiziognomiei. Odati, Octae vianus, impreund cu prietenul siu Agrippa, i-a facut vizitt cunoscutului astrolog Theogenes. Acesta a con- suliat mai inti harta lui Agrippa st i-a prezis o cariera publicd remarcabil, Auzindu-1, Octavianus a refuzat sii Comunice lui Theogenes datele nasteri sale, temandu-se cf prezicerile despre viitorul su nu vor fi atat de favo- rabile, Totusi, a fost convins, in cele din urma, si 0 facd si, dupa cercetarea acestor date, Theogenes i-a prezis Imediat un destin maret, Admiratia lui a fost atat de mare de ceea ce a vizut, incat s-a aruncat la picioarele viitorului imparat. Astrologul a avut dreptate, intrueat Octavianus a devenit cu timpul imparat, preluand gi numele de Augustus. Pentru cititorit preocupati de as- trologie, poate nu este lipsit de interes si notim oi Octavianus Augustus s-a niscut (in anul 63 1H.) la 23 septembrie; ca 0 coincident, la aceeasi dati se va nasle i unul din cei mai celebri fiziognomisti ai Renasterit, $i anume, Gerolamo Cardano, despre care vom vorbi mai trziu, ‘Scrierile a doi fiziognomisti romani s-au piistrat pang {in zilele noastre; ele reflect © puternica influent aristo~ telicd, att in privinia confinutului, cat sia modului de a privi iucrurile. Scrierile lui Polemon, elaborate la m Tocul secolului al doilea d.H., trateaz despre insusirile fizice ale celor patru tipuri emperamentale, aprofun- {teers pus afl Ia Tademana unui mare num de cit omic de cult Gament cult au paul, tn sii ed ctnsin dee Paton, Anil vai, Horaia, Pini, Lucrejiu, Cicero, precum 9 le sor Acewe make const ea ea el fhflorcea genilul italian, care sa ropa hmpetiog In toatl Europa: miniea orizontl intelectual al oame= ailor s-a largit, determindnd importante progrese in sfera felon, mie, pin Mera, wae Nite de mire, dec, aeast iy , de portant perioad a determinatreluarea prescupn iosottee despre natura mand s, totodali& sin interesel penta indeletnicin ca astrologia si fiziognomia, care ofereau mijloace pentru2 Ce ne deca fara fnfelegerea ci. Intrucdt Aristotel salt injelepti clasici ‘au ecupat de aceste probleme, lucrrile lor s-au bueurat Ge atenfe, in ciuda atitudinit ostile a Biserici. Si in perioada pre-renascentist& au exista autori care au Seris Gespre cunoasterea trisiturilor fei, fms lucra- file lor nu au cunoscut o larga raspandire. Be exemplu, ‘Albertus Magnuis (1193-1280), episcop ai Ratisbonei, distins om de sini $i teolog, a dezvalui, in cartea sa De danimalibus, cum pot fi interpretate trisSturile fete, dest ‘multe din cele sustinute de acesta au fost imprumutate de {a Aristotel gi Polemon. $i contemporanul siu, Michael ‘Scot (aprox. 1175-1232), numit “Infeleptl din Balwearia", fa seris 0 lucrare de fiziognomie, intitulatk De hominis phisiognomun, pe cand avea func\ia de astrolog la urtea impaatuiui Frederic al H-Lea, Scrierea lui Scot a fost prima lucrare de fiziognomie tipavita, iar dupa apirifie, in 1477, a devenit un adevirat best-seller Medicul si alchimistul italian Pietro d° Abano (1250-1316) a seris, de asemenca, cdteva cirti de astrologie si de fiziognomie. Tn secolul al XVI-Lea s-au tiptrit mai multe scrieri de fiziognomie, icgite de sub pana unor autori obscuri, precum Pomponius Guaricus, Bartolomeo Cocles (care a feris si sub pseudonimul Andrea Corvo), Jean Taisier, Michael Blondes, Anselm Douxciel, Jean de Indagine, Gratarolus, Magnus Hund, dar si lucririle a doi auton ‘bine cunoseuti: Gerolamg Cardano si Giovanni (sau Giambatisia) della Porta. In Anglia, prima lyerare tipi- Titi a apairut in 1577. Ea se numea The Contemplation of Mankynde, contayning a singular Discourse after the Art of Phiysiognomie (Medhia\it asupra omeniri, o singurd Gizeriaie despre arta fiziognomiei) si era scrist de dr. ‘Thomas Hill, find, in mare misur’, o compilatie. De aceea, cca mai veche lucrare original tparitt in limba englevd este considerats A Pleasant Introduction 10 the Ant of Chiromancie and Physiognomie (Introducere Istoricul descifréit trasaturilor fetet 2 agreabil fn arta chiromantici sia fiziognomici), apiru ins al ce aes ines See eae sosit momentul s& prezentim, pe scurt, vi opera Cardano 3 dela Port, pe ere tam sini mat ee ee orice at originale dar si de larg rasunel, tn ansamblul une activi Torte bogae § variate ee dg Serta Cardano,cunoscit sub name englezt le Jerome Cardan sau cel latinizat — Hieronymum Cardanum (sau Hieronymus Cardanvs) fost un ade- vrat renascentist. S-a nfscut in Italia, Ia Pavia, aproape de Milano, la 23 septembrie 1501 si a devenit nu numai tunul din cei mai mari matematicieni ai epocit — lucrarea sa Ars Magna este si ari consultat’ —, ci si cel mai ‘nsemnat medic al vremii, dupa Versalius. La cele #3 de Cirfi ale sale din domeniul medicinei, practic o intreaga bibliotecd, se adaugd multe altele, de matematica, tronomie, fizicd, teologie, astrologie, analiza visclor, fiziognomie gi jocuri de noroc. Cardano se distinge prin ‘convingerea sa ci soarta sicaracterul unui om pot fi etite din forma, linile gi semnele fruntii umane; el sustine eX acestea pot furniza, unei persoane dotate cu spirit de ‘observatic, tot atitea infomati ca sharia nasteri. A scris, 13 clrfi despre arta metoposcopiei — cititul frunfii — domeniu in care era un maestrd recunoscut; citeva din observatile sale vor firelatate fn alt capitol Din fericire, Gerolamo Cardano, in autobiografia lui, intitulata De Vita Propria Liber (Cartea vieii mele), pe care a terminat-o cu putin timp Tnaintea morgii sale, in 1576, ne-a lsat o descriere gi a propriei sale persoane, Schita dupit portretul lui, pictat pe cand avea 68 de ani, este prezentatt in Figura i, El not: “Sunt un barbat de staturd mijlocie... etl imi este ‘cam lung si subj, barbia despicatd, buza inferioard lind si atérnénd, ochii foarte mici si pe jumdtate in chigi, atunci céind nu md uit la ceva awe... DeaCe ne decviluie fasa ve Ce i a onl a esp Figura 1, Gerckaoo Carano motive nu prea clare, in autobiografia sa, ae de studiile sale Cardano incearci si se distanteze Istoricul descifrarit trasdturitor fetes 2s astrologice gi fiziognomice, gi atrage atenfia ct fiziog- nomi “este 0 arta care se realizeazit in timp si extrem de di- Jicil, necesita 0 memorie excepionala si o prompti- ‘dine a percepiiei, cu care sunt insuficientincestra ‘Am descifrat in ea aiuunite adewiruri nu tocmai clare, dar imi este foarte greu sa precizez daca este vorba despre adevitruri sau doar de eror, deoarece nuniral ‘mare de oameni si de impresi, précum si nesfirstele Tor mutaji te pot impinge cu usurinfd tn capcanele Giovanni Battista della Porta are prea putine puncte comune cu rezervatul Cardano; spre deosebire de mai vrstnicul stu compatriot, el era un om deschis, sociabil, care imbina cu succes preocupiiile sale sliinlifice cu interesul pentru arte. Nascut la Neapole, in 1538, unde a si murit in 1618, Porta a intemeiat Academia dei Segret, 2 intreprins cercetiri experimentale de fizic’ $i optic’, despre care a scris un numar insemnat de cli, a dezvoltat gradinaritul transformandu-| intr-0 adevaratt arti, a seris 0 serie de comedii de succes gi s-a ocupat de numite practic esoterice ca magia si astrologia. De fapt, ea mai cunoscut lucrare a sa este Magia naturals. Tn 1586, Porta a publicat De humana physiognoma (Despre fiziognomia umand), in care compart chipurile Gamenilor cu cele ale unor animale, dezvoltind teza c& daca cineva, in totul sau in parte seamaind cu un animal (de exemplu, «.« urechi lungi, el (Sau ea) va semiina, in ‘mod necesar, in mai mic sau mai mare misurd, si ca temperament cu animalul respectiv. Aceasti idee nu era deloc now’, nu mumai pentru cd chiar omul primitiv se gindea la existen{a unet lepituri carecum mistice Tntre el si animalele intdlnite in piduri iin savane, ci si pentru ea a fost atit de larg dezbatuta de Aristote si de ati Scritori, incat a devenit un truism, Marcle medic din1» Ce ne deswtuie faya secolul al XVt-lea, Thomas Browne (1605-1682) atratat problema in mod direct in cartea sa Christian’ Morals {(Moravuri erestine). El spunea: “Observim adesea cit oamenii actioneaz’ asemenea acelor creaturi ale cdror trdsaturi, part sau infjisare sunt dominante in mixtura lor. Aceasta este piatra unghiulard a fiziognomiei si ea este adevarata mu ‘mumai in privinta unor indivizi, ct $i a. unor nagiuni intregi. Asifel,existd fefe provinciale, buce si nasuri nationale, care reflecid nu numai frie din aceste fri, isi pe cele din alla parte”. Porta si-a prezentat conceptile, ilustrate cu cdteva diagrame izbitoare (Figura 2), in noua manierd simtticd, astfel incat cartea Iui a devenit rapid un best-seller. Cu- Find, aproape orice aristocrat italian sau membru al clasei mijlocit in expansiune isi examina fafa in ogtindd, pentru ‘a vedea daca se incadreazi in categoria ovine, bovine, ‘eevide, porcine, feline, canine sau este un simplu pest. Nefndboielnic, unii oameni prezint& deseori aseminar, ‘mai mult decat sumare, cu diferite animale si pisiri, cum ne demonstreaza grafic Figura 3, persoanele in cau. simfind o stranie afinitate pentru creaturile respective. ‘Cum altfel am explica dorinja lui Yehudi Menuhin, marturisiti lui Fleur Cowles, autorul cirtii People as animals (Oameni si animale), de a fi vultur a lui David Jacobs, de a fi maimuti, in timp ce Berard Levin se ‘dorea pisicd Jilly Cooper, 0 corciturd de cine, iar Peter Ustinov o salamandra. Desigur, un individ poate semana cu o pisic’, un cine sau cU un alt animal, dar inseamnd, oare, aceasta ci putem fi de acord cu Thomas Browne cum c& natiuni atregi pot prezenta astfel de similitudini? In defini, nt rmi-e greu Si mi-l imaginez. pe Jacques Chirac stind pe rmarginea unui elesteu, dar am dreptul, oare, st proclam & orice francez aratd ca o broase’? Aceasth presupusi Istoricul descr tasturilor fetes é Go, W ira 2. Dust din cae Por de ncaa Por, demon prensa aseminare a omului cu anumite animale ae2 Cone dezwaule aya aseminare nafionald cu anumite aniamale a fost exploratd eschis de un medic american, James W. Redfield, in artea sa Comparative Anatomy (Anatomie comparats), publicati fn anul 1852. Figura3. ngrjtoace de snimale Yvonne ‘i Louise Veness gi protjatele Lor TW. Redfield s- cep til cae nu avea nicl © regia ou anatomia medical, nolind ose de ae- legbsr uno enment celeb co amumte animale ime in nca cd Wilhiim Cuceniorl, Olver Grnel ob Beg Arie son ery Cee de Clcevs, a pata soi a Tu Hens al mle J agua cu o veer iar nababul indian Sura Istoricul descifrdrit wesettrilor feet » au-doula, care a intemnitat 146 de englezi, barbati si femei, in Pestera Neagri din Calcutta, avea 0 fafd si 0 fire de sobolan. El spunea, in continuare: “Animalele cu care oamenii prezinta, in general, cele ‘mai mari asemitndri sunt cele pe care ar dori cet mai ‘mult si le creasca, cele a caror carne o méindncd sau Cele pe care le ciliresc. Asifel asemiinarea creste”. ath de ce J.W. Redfield fi aseamaind, intr-un mod mai degraba ciudat, pe laponi cu renii, pe arabi cu cmilele, peitalicni cu cat, pe spanioli cu cocosi, pe greci cu cle, pe turci cu cureanii, pe iranieni cu pauni, pe francezi cu broastele, pe irlandezi cu cfinii, pe britanici cu boii, pe americani cu ursii polari si pe rusi cu urgi bruni [Entuziasmat de acest subiect, el continua: “Este interesant de observat asemiinarea dine evrei si ‘capre, atat in privinia aspectului general, cat $a isa- turilor i expresiei feei. Semele de atac si, respect, de aparare se citesc: in convexitatea nasului; dorinja de castig si pasiunea pentru vestimentagie ~ in ldjimea ‘aceluiasi organ; dorinja de glorie — in indijimea aripii nnasului; lipsa de concenirare — in scurtimea buzei ‘superioare; dragostea puternicd pentru onoarea casei ‘gid familie’ — in lungimea i incremenirea buzei inferioare; energia si caracterul insinctv al dragostei si deciziei ~ in barba si barbie; semnele versatltai ‘i subterfugiului, precum si dragostea de indljare ~ in proeminenja sprincenelor; privirea atenta a obiec- telor din jur si multe alte lucruri trideaza existenta tunei relajitintre wn israelt $0 Capra”. Dupit pirerea lui J.W. Redfield, musculatura unui ne- ruil face si semene mai mult cu tin elefant, cu toate ct “triburile africane care furnizeazi victine pentru ne ‘ustorii de sclavi sunt alcatute din negri care pot fi Gtemuiti mai degrabd cu pest decdt cu elejanft0 Ce ne deqvauie fara Vandtoarea de negri seamdnd cu pescuitul, iar prada esie ambalata la bordul navelor la fel ca si codu! si tuleiul de balend; daca negrit n-ar semdna cu pest, $1 hnegustorii n-ar avea o perceptie obscura a acestei Si ‘militudini, afacerea ar deveni de-a dreptul infernal”. ‘in acelasi timp, J.W. Redfield admite ca nu exist o deosebire neti Inire negri care seamang cu elefantii si cei ‘eu aspect de pesti. El spune: “Unii din clasa negrilor, care seamdind cu pestii, aduc cu balenele si acestia seamdnd cu cei care sunt ase: ‘menea elefanyilor. Ambelor categorii le place sa scuipe ‘apa, ca gi animalelor respective, descitrcdndu-se astfel de ambipile lor.. negrul se distinge prin rds si expr ‘mare verbald; faptul ci cel dintdi este deosebit de ‘accentuat denotd importanja pe care i-0acor ‘Asemenca stupidititi au adus mari prejudicii stintet fiziognomice, mai ales cfind, in secolul al XVitE-ea, a fost supust unor atacuri furibunde din partea filosofilor raturalsti, Hla sf stirpeasc tot ce lise prea super- Sijie. Supravietuirea fiziognomiei se datoreste in mare misuré unui Singur om, savantului elveian Johann ‘Kaspar Lavater (1741-1801), binecuvantat cu uimitorul talent intuitiv de a analiza caracterul oamenilor dup fejele lor si ale cru onestitate entuziasm si farmec per- sonal transpar cu alfla putere din lucrrile pe care le-a publica. El ne spune ed “un fiziognomist perfect trebuie Ex intruncascd un spirit accentuat de observatie, 0 vie imaginatie, o judecatd sindtoas’, de asemenea mume- roase inclinatit pentru artes stiinfe,precum si un suflet tare, binevoitor, entuziast i inocent, increzAtor in sine finsug liber de poriri dugmancase fay8 de om”. Pe cititor Il intereseaz3, poate, autoportretul pe care Lavater [a inclus in cartea sa Phiysiognomische Frag- ‘mente (Elemente de fiziognomie), aparutd in 177, si pe ‘are fl comenteaza in felul urmator Istoricul descr trsturilor fetet ” Ported nereasi a autora acest ragmente mu ste cu toruleronat. Intregul aspect, stn special gura, denott o bande inofensvd $10 bandvotnt fednd slabiciunea; nasil indica mai multa injelegere $i mai ujind sensibiliate decat crede autorul despre el in- ‘ui, iar in ocki si pe sprincene se citeste un oarecare talent pentru observatie”. In ciuda abilitiii sale interpretative, £81 indoialt remarcabildi — lipsa de spatiu nu permite povestirea Tatdmplirilor prin care a trecut —, Lavater nu a fost in stare si imbogijeasca arta analizei faciale cu prea multe noutiti. Stina, care Talsturase deja suflewl, era pe- atunci preocupati de separarea spintului de corp, ne~ ind posibilitateaoricdn efect reiproc. Era o conceptic Care aula efectiv principala lez a fiziognomiei, conform clei aspecil exit al une persone smbolzeza interiorul stu, caracterul si temperamentul acestcia ulin fi citte dup att si aspect. Figura Johann Kaspar Lavater De aceea, Lavater a fost ignorat de oamenii de stint sau considerat, in derddere, un maniac inofensiv, iar2 Ce ne dezviluie fora fiziognomia a fost apreciatl tot mai mult ca “o presupust metoda de determinare a caracterului dupa liniile fete Mai tirzv, fiziognomia a fost de-a dreptul 2drobitd de frenologie, adicd interpretarea formei craniului, care, ‘impreund cu spiritismul au devenit 1a moda in a gazului lampant ai secolulu al XIN-Lea, end tot mai mull ‘Sameni s-aU eoncentrat in orase, domici de orice dis- tractie noul si deosebith Frenologia a fost inventati de medicul vienez Franz Joseph Gall (1758-1828), care declara e& a localizat cateva Zone specifice ale craniului, a cor dezvoltare sau sub- dezvolare reflect dezvoltarea ercierului subiacent, dez- valuindu-se astfel caracterul si mentalitatea persoanei respective. Ca o ironie, descoperitea lui Gall are Ia baz observatile sale din copilavie, cind a constatat c& anu- mite trisdturi particulate ale feet insofesc intotdeauna anumite talent; el a notat, de exemplu, cd baieti cu 0 ‘bund memoric auditivi au ochi foarte depirtay. Totusi, el si-a concentrat atenjia mai mult asupra geograliel eraniului decit a fete. A avut norocul sisi giscase’ un dliscipol energic in persoana lui Johann Spurzheim (1776- 1832) care, prin serierle si conferingele sale, a facut ccunoseutl frenologia mai cu seam in SU.A., unde a fost imit cu entuziasm, Pest frenologia a fost, i este, un capitol al fiziog- ome, ea a deturnat atentia de la interpretarea fei side Ta alte metode de analiza a caractrulu $a soartei omulu dlupa diferie pistiale corpului, cum este, de exemplu, ciutul fn palms. Chiar dacd aceste “2tode au fost, Ia un moment dat, neglijate, ele nu au disparut. Cititul tn palma si-a gist reanimatorul fa persoana contelui Louis Hamon, cunoscut mat mult sub numele de Cheiro, iar interpretarea felei a cipitat un sprijin neasteptat din partea celebrulu criminalist Cesare Lobroso. Din intim: Plare, un savant italian a deschis drumul spre salvarea a ved Ge era $ nia, esengialmente,o at italian Capitolul 2 ___ Fata de criminal si tipurile constitutionale onan itr ai pt rain sae ie gas: avem o expres fatal suspect afc eujrecvent lint sii snd ta pandas Jonathan Swift Criminalul — sau, mai curand, = are 0 figuri distinct. Exa cu menbel ‘i agmel cumin “esognomie emir a ectorul sol oxen sa Poaitviste de eriminologe. Niseutla Verona eel te I noiembrie 1835, Lombroso a lucra nia ex medic rar, timp ty earea Tost bit de edt cae don, sehesun Soldat cist de camara vison era tual ipsa decenetdesenlor co egy ‘corpul ‘acestora” pa = Sig aN eto 18, Lomb tdi st lulu pstiaties, doment care paral ca mations Judea 'a absorb i 0 resi th Pasta oo, Incidend, a devenit profesor de psihiate ls Unson State din Pavia, oral nal lll Gerlame Carder, p01 director la ‘un ail de boli minale din Pesaro ¢ fe cele din urma, profesor de medicnt Jodcirt Puhiatne la Universitatea din Torna. $-Gt seas“ Cone dervuie fara “cat de necesar este, in studiut bolilor mintale, siti concentrezi atenjia asupra bolnavului si nu a boli. In virtutea acestei idei am folosit, in cadrul examinirit ‘lenatilor mintali studial craniului for, determiniind imensiunle i grew, cu ajugral esteziometrului $i al craniometrului. Incurajat de rezultatul acestor rim pasi n-am gandit si aplic metoda in studierea criminalilor”. Lombroso a fost impulsionat in cercetirile sale de 0 cindatd descoperire pe care a ficut-o la examinarea post: mortem a craniului unui renumit brigand, Vilella. Des- ‘chizind craniul, acolo unde, in mod normal, este local Sali o creasti osoasi, ela gisit o infundare distinct, pe dare a inttulat-o "fosa occipital mediana”, precum © SGilatare a portiuni superioare a mfduvei spiniri; ambele frisdturi sunt caractenistice pentru craniul rozitoarclor, al ‘maimufelor sil plsirilor. El seria mai trzi: “Privind acest craniu, am avut deodata senzafia cio ‘eampie tntinsa a fost luminati de un cer tn fdcciri — ‘nam ldimurit fn Ceea ce priveste problema naturil cri- ‘minalului. El este o fiinfé atavicd, in care se reproduc instincteleferoce ale oamenilor primis! si ale aniana- lelorinferioare”. Cu alte cuvinte, criminalul sau, mai exact, criminalit congenitali (inndscuti), care constituie cam o treime din. tolalul nelegiuitilor, eprezint& o revenire Ia un sladiu mat vecoce al evolutiei omului, care era, in ansamblu, mat Pibatic gi bestial. Lombroso a mai descoperit cl ase menea fiinte prezentau semne exterioare specifice (stig~ imate), precum gi semne tipice pentru un anume caracte. ‘Astfel, ela ajuns la un adevar cunoscut de foarte mult Jreme de fiziognomisti, care merit afi repetat: “Precum pe dinafars, tot astfel 91 pe dinduntru”. “Griminalul inndiscut", pe care Lombroso fl considera, ‘moraimente nesandtos, este incapabil si deosebeasc’ Faja de criminal $1 tipurile constitwjionale as binele de rau si poate crede c& actiunile sale ci sit fuel it egne fosticae: Bnav com, numai rareor isi exprima regretul pentru $acut In copilarie ese fel 9 adesea Violent, chu leyte de la gooalt sau dacit 0 frecventeazi, actioneaza pentru destrimarea comunitii. De la o varstd raged’ comite mici delicte, ajungind ia huliganism si la fara delegi mai grave in adolescent — jefuirea de magazine, lharie, trafic de droguri. In mod tipic, este lipsit de orice sentimente pentru camarazi sti, in'special pentru membrii propriei sale familii, desi adescori d& semne de simpatie pentru persoane complet strline si pentru ani- male. Este lenes, impulsiv, rizbundtor, laudaros, crud si tras de viciu gi de jocurile de noroc. In aceasta privintd, cartel esearch al impala Com Imo, pe care jtoricul Aclius Lampriivs escri r “De mic copil era josni pil era josnic, nerusinat, crud, grosolan, tmurdar ta vorbt si desfranatss La varsta de [2 an, fase a Cntuncelag a comis nmtioare apt <2 un avertisment tn privinfa vitoarei sale cruzi Penta cts intanplt ca apa din aie fe numa Cada ordonat Cs lesu Si fe arncr senor Si, totusi, Commodus, ca gla fel de josnicy i. , ca si Josnicul siu pre- decesor ~ Caligula, ers bind cu animale, Tt asl se Purta $ dictatoral nazist Adolf Hit. seit ace pave individualitate exteriar, Lon- oso a constatat ‘cd un criminal fandseut prezin, de obicei, unele din urmitoarele trasdituri a . ‘+O miirime disproportionata a fefei, comparativ cu c1 acai at or ei, comparatiy cu cra- + Fatt asimetrick:ochii gi urechile se pot alla la indimi Gift, sul stn ou apleca al pte ar ura piezist etc. ve + Fronte ingusta.Ce ne dezvtluie fara clipauge, alteori, ancrmal de mar, uneor [poche oo ine jici decat in mod dimpotriva, de dimensiuni mai mi normal. ’ Sprincenele stufoase si adesea imbinate deasupra nasulu. : Falca foarte dezvoltatd, amintind de maimuys, sau prognati. so" insu, dezvelind nile. epee, Shei de culoare inchis, fa de formare & not ‘Nasul “privest Barba rari, in smocun ca ni Parl capului abundent, de o directia de crestere si tendin smocuri sunt anormale. Figura S. Terris japonez Yunz0 Okwiro ras, intruneste mai multe fe. Ea apartine lui, Yunzo “Armalat Fata, prezenatd tn Fig dintre irdsSturile mentionat eine ng, membru al pruptirii teroriste japoneze ‘aja de criminal si tipurile constinionale 2 Rosie”, cfutat mereu de politie pentru atacuri cu bombe, dintre Gare cel mai recent a avut loc, pe cand imi scriam cartea, la Neapole, la un club de noapte al marine: ame- ricane, urmarea fiind decesul a cinet persoane. Este, de asemenea, bainuit ed a participat Ia atacurile eu bombe, din iunie 1987, impotriva ambasadelor britanica si cea americana din Roma. Faa lui Okudairo este mare comparativ cu ansamblul capului, iar Ia examinarea trasiturilor se constatd c& cochiul stu drept si sprinceana dreaptd sunt situate mult mai sus decat cele din stinga, Nasul si gura sunt asimetrice, strambe. Falca si birbia, foarte accentuate. Spranceneie, stufoase — semn pe care Lombroso il con- idera foarte frecvent a asasint si violator, iar fruntea, ingustA. Parul acestui terorist in varstl de 40 de ani este dens si inchis la culoare, formand vartejuri aproape de crestet. Nu are urme de barbi sau must. Urechile sale nu Sunt in intregime vizibile, iar urechea dreaptt pare mai depirtatd de cap. Fala acestul om mai prezint’ gi o alt tristturd ne- gativa, pe care Lombroso a omis-0, dar care, dup’ cum ‘lim astizi, este foarte semnificativa. Din cauza “plutirié” {n sus airisulu, albul ochiului devine vizibi inte iris si pleoapa inferioar’. Fiziognomistii orientalinumesc Aceastt siare sanpaku si Sustin e& ea denotd o disar- monie interioard. Acesta este si semnul mortii pre- ‘mature si violente si, coroborat cu alte trisituri negative ale fejei lui Okudairo, arate acesta nu mai are mult de teat. Fireste c& Okudairo nu se considera criminal de rand, ‘ei mai curdind un viteaz, lupidtor voluntar pentru elibe- area popoarelor oprimiate ale lumii. Or, ideile si compor- {area lu! corespund perfect cu earacteristcile unui cri- inal inniscut, descrise de Lombroso. El crede in drep- tatea morald a cauzei sale, considerind-o pe deplin just ficats; este gata si mutileze si st ucida urmarindu-$i e-- Cenc decide ota aja de criminal i tipurte consttuonale 3» E lesne de infeles de ce grupiirile teroriste din toata Jumea sunt capabile si atragi not recrut. Ele oferd celor moralmente slabi o cale, presupus legitimd, de a-si des- ‘catuga instinctele criminale, si de a fi in acelasi timp ‘admirati pentru eroismul lor intr-o comunitate mat larg, care admite scopurile lor, dar este mai putin vicioast. In toate file pot fi Intnittietlosi de acest tip, care, dack nu devin criminali sau teroristi, fi gasesc 0 ocupatic ‘violent th politia secret, sau ca tortionari, Batdusi ori body-guarai. 4 Fefele prezentate in Figura 6 apartin unor paznici SS., care, in lagarul de concentrare de la Belsen, au biciuit, torturat si gazat pe cei pe care fi aveau in grija. Nici o persoand cu afectivitate normald nu ar fi putu lua part 1a ‘asemenea actiuni fara si-si fi pierdut mintile, dar acesti paznici au servit Reich-ul cu 0 voiosie stoic’, fara mustrari de constin( sau regrete. De aceea i-am putea clasifica drept deficienji moral; ¢ fascinant si. des- coperi ed fefele lor, marcate de asimetri si de diferite Irisituri negative, ‘sugereazi din plin goliciunea lor sufleteascd, Totodatd, Lombroso recunostea cit majoritatea rinalilor — cam dou’ treimi — nu se nase ca aare, ci devin astfel sub influenta mediului. fi numea pe acestia criminaloizi. Bi comit, in general, delicte mai putin grave, ca, de exemplu, hotii, fraude, falsur, desi, oca- ional, pot comite st asasinate. Cariera lor criminald si-o| fncep, oarecum, codindu-se, Ia 0 varstd mai avansat ‘decit criminali indiscuti. Cand sunt arestaji nu numai {si recunose vinovaifa, dar adesea regrei{sincer ceea co au ficut. Intrucdt posed& unele calitai, se pot indrepia si reveni in societate Criminaloiaii nu prezint, de Cele mai multe or, ts turile negative care il disting pe criminalul inndscut, si chiar dacd uncle sunt prezente, ele apar, de obicei,int-o forma atenuati, fiind mai putin evidente. Uneon, crimi- lust; mu are regrete pentru cea ce face, chiar daca facut st sufere cament nevinovai. Suntem, ajuda, n- rept st socouim un asain anormal din punct de edere moral. car, dup tote probabil, estes bolnav psihic. vy | ™, RA Figura 6, Paznici SS. dn agiel de conoentrare dela Belseno Ce ne deewaluie fara naloizii incdrunjese sau chelese prematur, ceea ce nu i se {nt&mplt niciodats unui criminal inniscut. “Falsificatori $i escrocii, noteazit Lombroso, afizeacst co expresie stereotipel de amabilitate, iar fefele tor pa- lide par incapabile s roseasca, sporindu-i numai paloarea cand sunt stresaji emotional. Ei au ochii ‘ici, nasuri strambe si mari, incitruntesc si chelesc deena “fetele lor avind adesea irdsdturi de tip feminin”. Lombroso a fost cl dintti Gercetor eae a constatat cX fnalfimea rufacttorilor este mai mich decat media ‘Somunititi lor, iar avergura braelordeschise depsey fnilimea trupului. Odservasie sale privind corelajia inte earacter si fiziognomie av fost dezvollate de palhistrl german Emnst Kretschmer (1888-1964), ale aru desooperic a fost publica in 1921, In lucraréa de mare risunetinltuala Korperbau und Character (Con- Struct corporal si caract') ‘Kretschmer a demonstrat existenfa une! eat positive inure corp s temperament, sugeratl penta prima cart de Hippoerat El distingea doua tipant corpora exteme: tipul pienic,caracterizat printr-un corp seurt si durduliy Sr tipal asfenie, inalt st zvelt, prectm si doul tipuri Intermediare,sanume, upul museulos, ate si tipul de ‘onsituctie corporala mint, denumit displatic. Aceste palru pun idenuficate deel se apropie, th ansambla, de cle descrise de Hippoerat ‘© persoand de tip pienic are ialkimea sub medic si fomels rounjte, ingsesindu-se pic 0 dal cu avansirea varstd, Membrele sale sunt scurte, dar miscanile nu Sunt lipsite de_grajje. Capul si mare precinta o fat rolund, Tirguid 51 CU nasul mic. Are un temperament Cieloid,adich este normal extravertt, optimist Jstins si chilibrat emojional, dar buna dispozitie | se poate hima brase into senzatie de neferiite si deprinare Fata de criminal sitipurile constitutionale “ dace, am see, gems ml maniac epee pari pul pine’ Er sunt predispu la cancers a itiburet eardo-cireulator, inelusv fa hipertensiune a- terial S-a consatat cd numero deincven criminal tu fizieul de tp pienie sunt extraverdfi, Ayucd mu ne mal strprinde 94 afin mul tian 9 dictator, de cxemplu Nero, Napoleon Bonaparte Benito Mus- Solis se ineadrea in tipo picni, Wir “on Churchill (Figura est un model de pene binevoto, Figura 7. Winston Chuteilla Ce ne deel fa © persount de tip astenic, sau leptosomatic, are un Pera’ a ngut, membre Tung subi, ee ce T cran ungor de ndigme. Capul este mi, aj alu- con apna osoas, sr asul mare. Se ngra aon a reeimenal este Sehiia, deci persoana c nttover- tits, linigtit’, timid gi rezervatt; ‘intrucat, insti, emotiile sale sunt nestabile, adesea devine ‘nervoasé $i iritabila. sae se sehizotrenie are un fizietipicastenic. Este aor Ta fuberculor, afetiunttridiene stout Prodispas ne cae insomnia si nevroza anxicas. Ti aes Prue cu contact direct cu adver, es plas pont cl, in schimb savurearX sortie tn aplicate Pe constule un avant, cum este baschetl, ca cea dare w prec, de exempu, gol ee rg spore cu roche aergiile Sait de ip ali we carcterizezs prin star mente, umen larg, soldur inguste si museulturd ez matics Guareni de acest ip au adeseor fff mare, col Tone Casal tur so falea uteri. Temperament turoash esac, schizoid; cpa si sufere de aceleai te cay arg antenic. Puerea si consti ori face fect fate genurfe de munck manual — prefer apti Petry meee Ta aerlibet —~ g sporturi ca boxal, Mia ie aruncaie 9 hallerele, care corespund fit lor. \uptee, ttl mondial al grellor,boxerul Mike Tyson, de Campion eats Daley ‘Thompson, sunt exemple fag de consti aletic. i de toh dep dsplastic are un fic mixta eannGeg bec anumiteefemente din celelalte tet tipi, cain uncle tsar primive sa aavice: fsa roca fs frumea — joa rechile — mic sau deo car cea nasal — mie. Nu sunt deloc lips de in- {orm ar pent ci pier adesea cohol iri tligets ted emotional sunt oarecum neprevitor, eet itesponsabi Ev au emperamental, © bai impulse angndug, tnieun mod earactristic,crarea Faja de criminal s4tipurite constituionale s singuraticd prin lume. Numerosi outsider. din dome ari ston, poo men ton po de me de avangard apartin acest tip constituiona. Descoperitile ui Kretschmer au fost destvarsi mate, misurd fundamentte de amencanil Wt Sheldon, care a distin we pun consttuionl: tal 7f,tipul ectomorf si tipul mezomorf. Cel dintdi ‘orespunde tpului pienie al Iut Kretschmer, al doilea — tipului astenic, iar al treilea — tipului atletic. Spre ose ist de Ketch, Sheldon susie sre din ace rl ps rep un peaen ro istinct, ‘rede corelat, in cazul fiecrui tip, cu pate domipan acoxpal en pul endomorf este viscerotonc, adic, prin natu’ so- cial ecomort ~ cerebrum ack nls cel mezomorf — somatotonic, adic, corporal. In aceastt privint, Sheldon i-a urmat pe morfologi francezi, care ‘usfinuserd existenfa unei legituri intre temperament si crs ponent pare corp Alea en igestiv, toracic, museularo-articular si cer sta pelt sec malt a pin plies lj! dine temperament fiz, mai les pee valesea smenel Limi Concacaf camer ic sunt mai predispusi la imbolnaviri eu atic depen destin de ak tp constiuional, Ti ajutl pe medici sX recunoasc& pe cei care, de fap, ‘Yorface boala. Tot sel, desi este adevdrat c& criminalit “Insc rein adeseon stun ie, descrise de Lombroso, nu orice perscan care eae va deven ligatoriu, un criminal. Ceea ce Lombroso n-a observat este faptul cf si o fala “rea” poate coniine anumit Mn pozitive, care denott calif sau puleri . sn fonts coon cel psa i 3 persoanei Sapa , precum $i altele, si voi expica tn ce fl v& pute imerpret propria fal p pe accea salto persoane.Capitolul 3 Formele fetei “Orice fad omeneasct se incadreazi, mai mult sat mai pugin, intr-un anumit tip, rdsdturite individuale fiind Geterminate, in anumite limite, de ereditate si de irm- prejurtri; fejele wmane, prelungi sau clasic ovale, pa trate sau ascutite, pot fitncadrate, cu destuld usurint, in forme tipice, mai mult sau mai pujin numeroase.” John Brophy, The Homan Face ~apul omenesc, cel pufin din punctul de vedere al artis- ‘lui plastic, seamind cu un ou, agezat cu partea mai as~ sulitd pe un cilindru. Daci printr-o linie orizontala tm- >artim oul in dou’ jumdtiqi, avem asa-numitul “ecuator” {I capului, deasupra clruia sunt situati ochii, La nord se 1fld gardul viu al sprancenelor, patidul degert al fruntit cel mai departe, pidurea capilara sau, la cei care, ca $i ine, au fost dezgoliti de coasa Timpului — 0 pists de ilerizare pentru {anjarl. Spre sud, peisajul este mai variat si mai interesant. “Stiratindu-i cele, mi sa feutaceatd faoare, ‘dm avat senza cima afte ‘ro grain cu flor! mirostoare, ‘lector arome fie plates imprejur ‘Astfel a evocat Edmund Spenser chipul inedntitor al Elizabethei, de care s-a indrigostit si cu care, in cele di rma, s-a easttorit, dup ce mai intai a suferit fiind respins si neluat In seam. El a celebrat acest fericit eveniment, compuniind minunatul siu Epithalamion, 19 Formele fetet “ care vorbese despre frumuseea sufletuli sais, culindidin fyareness estes Me fei sle Putin sun ol captele — dac8 exis vreunal — care fi i perfect setricecum'ene modell de ou fmapinal der, yr tus ese a fea oval Die ped deri, depuncr de gisele Pa pese ggroimca seal lbs genecus le fermen, cen cal fe, com vane le al magi formats din coe: pea §iunghis ace din rd fou fq sian g-acee cx, Inreteroa patra varntl © tlunghl vera spent sl Fev iceae varianl Svespande aris din ele pa dlomente ae fa Bmpodce gure 8). Figura. Cele pat forme de bax Cercul reprezint& Apa; patratul — PSmantul; triun- iul din dreapta jos — Focul; iar cel inversat —Aerul \ceste forme corespund anticelor patra tipuri de earacter. sesorii unei fele rotunde au un temperament