Professional Documents
Culture Documents
1883 04 PDF
1883 04 PDF
1
/
LZ3
Cut=ler tiff
0 0 no 660 0 0'
6-6-0-60
000 06-6
I.RWRIMLA:1..,11.4,=orrOLIZZLImItzeraPe.,.
NO;12;ZIMININOK...00.==....V121.
-50S0c
FEETT0.5U5P.LLev-E, hF 5F_Bcip
El
,
4N7 Jr
1e
4
ORTHODOXII ROMAN.
O 0
7-durnau Saiaiac gcbgi4g&T):
O
C."
: 0
0
V@
Ytl
0 0
o 0 ,=" ":
O 0
0 _A_I\TT_T-1_4 V11 INTo 2.
O q 0
o 0 0
.g 0
0 00 4"ft, APRILIE,
4.1
O -j.:1 0
O
C.,4
0
0 V
O 0
0
TABELA 11A'PERIEt
O 0,4m pag. pag.
o 0
% Nr.11 0
J I. Petru Movilh V. Mesterul Manole 217
[staml't] 193 VI. Preotul invt4Fi- 4
4 BUM-REST'
TIPOGRAPIA CARTILOR BISERICESCI
34, Strada Primpatele-Unite, 34
a 1883_
cr
st) -- -
.te:. to
iams"
03L1 0 E cs4
SECTIAi3TORIE
www.dacoromanica.ro
ANUL 131JCU114Ti, APRILIE 1883 No. 4.
Petru Movila
(Stambit)
www.dacoromanica.ro
194 i'ETRU MOVILX. r-7
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Publicamti Enciclica pastorala, ce de curendfi a a-
dresat'o halt Prea Santitul MitropolittiPrimatil Cle-
ruluT i Poporului romanti, insqith, i de adresa ca
ire T. P. S. Sa a Comitetului centralA al CongresuluT
economictt romAnti.
CALINIO
On Willa Id Dumneleil smeritul Arehleplscopii si Metropolltil al Ungro-Ylachlel,
Primat al Romania.
eoN114
iubitorilort. de Dumnezeil, fray Archierel, Cucernicilor
Protoerei qi Preo1i li tuturor iubitorilor de Christos pravos-
lavnici. Chreqtini, flu al scumpeu n6stre Patrii, dar vou6 qi
pace de la Domnul li Mantuitorul nostru lisus Christos , dill,
din partea smereniei N6stre bine-cuvintare li dorintit de sii-
netate qi mAntuire in Domnul.
Biserica gi c6la Bunt cele mai puternice mijldce prin care
s'a sustinutil, sapatil qi des6verqit Nationalitatea Romani,
pAnN, asta-zi; prin Bisericri, strAmolii notri eraA biruitori in
trecut, prin c616, ni s'a pastratil limba li Cu ea nationalita-
tea. De i se pare ca in timpurile departate n'araii. avutii
coli, dupre NoT insii, lcolile de atuncl erati intr'o privire, mai
bune qi mai nationale de catii cele din present. Ele nu erail
la aratare, nu erati falnice ca astrvzi, pentru ca, vremurile
grele nu permitea acesta, pentru c streinii de CM exam
www.dacoromanica.ro
198 CARTE PAS TORALX
www.dacoromanica.ro
CARTE PASTORALX 199
www.dacoromanica.ro
200 CARTE PASTORALX
www.dacoromanica.ro
CARTE PASTORALX 201
77
a'tfi petrece timpuld in stabilimente uncle mare parte din
strainf indemn& a uza de lAuturiruinat6re stIreilort. ma-
teriale qi vagmatdre sancta e1. De ad aJunecarea la vi-
cute cele mai degrAdatore. Ca inteo asa stare de cildere,
pcopii familielorti numai pot& avea simtiment religiosti i
77
nationahl, nu mai potti intelege folosele instructiunei qi Bi-
77
serica qi qc6la stall parasite. Munca departe de a le folosi
lor, nu servii, de cabti a m&ri bogittia acelorti parasite a-
trase de acestil stare de lucruri".
77
77
CA marea i mantuitorea carts& ce sustinemil, pe lAng& ca
',este eminentt roman4scii, este in acelmi timpt. creqtin6sca.
Prin urmare este peste putinta' a nu o castiga candti. Cle-
77
www.dacoromanica.ro
202 GARTE PASTORALA.
CALINIC.
www.dacoromanica.ro
ADRESA COMITETULDY ECONOMIC(' 203
www.dacoromanica.ro
204 ADRESA COMITETULUT ECONOMIC
.
porul sA revinA la mIntuit6rele simtIminte religiose i nationale prin
inbunAtAtirea stArei lni morale, care va aduce dupg sine inbunAtAfrea
luTmaterials.
Bine-voifi, v'd rugAmil, malt Prea Santite, a primi mArturisirea sum-
timentelor mistre de iubire i respect-1 fiesai.
Prerdinte : C. Porumbaru. Vice-Presedinte : H. Lupa.pu.
Membril : C. Trotenu, D. C. Butculescu, T. Nica, G. Missail, C. I,
ArioA.
www.dacoromanica.ro
Revista eclesiasticA, din Cernituff Candela" in No. IV
an. II depre luna Aprilie anal curentil ni aduce unit Acttl,
nu unti articulti, provenitti din papa unei pers6ne de cea
mai mare autoritate, care studiazii starea actual& a Bisericef
ortodocse ecumenice i tot-o-data arati, si mij16cele de Intro-
dusti, pentru ca Biserica luf Christos sg, fie mare si prospera.
Nof cu celti mai profundtt respecttt pentru Platonul acestui
Actti i adev6rurile, continute de dinsul, punenati inaintea
cetitorilor noltri intr6ga cuprindere a Actului, pentru ca cu
toff s i ne invep,mti, ca cei de sus at qi trebue s l aibit ve-
derf mat inalte, qi vocea for este echoul unei Bisericf intregf.
www.dacoromanica.ro
208 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE
www.dacoromanica.ro
VUNCTIO14AREA ORGANI8MELOR TERARCHICt 20/
ce ilustrea, relatiunile faptice, precut erait ele intre Metropoliele pa-
mentenq yi Patriarchia din Constantinopole, terming cu urrnittorea
dechiaratiuner
St. Sinodrt ale bisericel ortodocse romane, pe temeiul istorieT mi-
stTe romanesct, pe temeiul legislatiuniT nestre moderne, pe temeiul
demnitittil statulut romanil i al demnitatil natiunii romanesci, declara
suet i tare, ca biserica romans ortodocsa a fostil. i este autocefala
In cuprinsul teritoriulut Romanies, i nicl o autoritate bisericesca stra-
ins nu are dreptti, a ne impune ceva. Nu avernti nevoia, a fi din nou
recunoscuta de tine -va autochefalia nOstra bisericesca ; ea este unit
faptti. istoricti Indestulittoriti pentru noT i pentru ceT ce ne iubescu i
voiescii a fi cu Biserica i cu Statul nostru In relatium amicale. Asia-
&le stamil i astn-felu vomit sta, cat va fi in not u'a suflare i nimica
nu ne va urni din acesta positiune".
Declaramu tot,odata, ca not aperandti Autocefalia bisericeT ndstre
de ort ce presiune din afarit, nu voimit a ne desparti de Intregimea
bisericeT ortodocse. Not pastramti aceleall doctrine bisericescl, a-
ceea-T discipline, acela-T cultti divine, care le-am moscenitti de la
parintil notrii, i care stintu comune bisericet ortodocse din tote 1e-
rile. Not rectmoscemit In Patriarchia din Constantinopole unit centru
morale, de unde trebuie sa purada directiunea In tote cestiunile de
interese generalti al intreget biserice ortodocse, In privinta dogmelor,
a discipliner, a cultulut. Patriarchia pete la trebuintA sa ne consulte i
pre not in asemine materil; putemti i noun asemine casurT sa o con-
sultamit Patriarchulu este socotitti la not ca primul Ierarchti ale bi-
sericel ortodocse, i Metropolitil notri 1111 pomenescri la santele ser-
viol; implorandu'l de la Dumnezeti pace, stinatate, ondre, viaftt inde-
lurigattl fi poveituire a bisericeY pe calea cea dre'ptd. Vomit priimi dela
acest centru bisericescit cu dragoste chiar povetairi spirituale de fo-
lost. natiunit 9i bisericeT nostre. Dorimrt inse ca corespondinta nostra
bisericesc's", sa fie In formele obicinuite la not i cerute de demnitatea
reciproca".
Cu asemenea putere de argumente combate St. Sinod al Bisericel
Romane in cele ulteriore ale ActuluT sett sinodalu pretentiunea St.
Beane Patriarchalii, referitOria la procurarea St. Mire din Constanti-
nopole, invocandti. Can. 6. al Sinodulut Cartaginenii, reflectandri la
considerarT doginatice despre plenitudinea puteriT EpiscopuluT rela-
tive la se'verirea SAM.' Taine ale legit celel none, i provocendu-se la
pracsa Metropolielor ortodocse din Rusia, Austria i de prin alte state
suverane i err neatarnate de Porta otomanit.
Acosta supunere, ilustraa i prin unele momente istorice de pe te-
renul bisericei proprie, este insofta, de urmatorea declaratiune
In acestrt convingere, bazatit pe Canone, pe istoria generals a bi-
www.dacoromanica.ro
208 FUNCTIOtsTAREA ORGANISMELOR IERARCHICE
www.dacoromanica.ro
FUNCTIONAREA ORGANIgNIELOR IERARdHICE 209
www.dacoromanica.ro
210 PUNCTiONMZEA ORGANISMtLOR TERARMICE
www.dacoromanica.ro
PtINCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 211
www.dacoromanica.ro
21 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCitICE
www.dacoromanica.ro
FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 213
www.dacoromanica.ro
214 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE
www.dacoromanica.ro
FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 215
www.dacoromanica.ro
216 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCIIICE
tret arepta vOend4 pre Maica for Bisericel, ca pre o miresd im-
p&titiscd, impodobiOt ou vestm-intul mcintuiniet intru Christost4 sti se
veselescd, licendd :
,,Acista este iiva, care o a feicutit Domnul, ca sti ne bucuirtimU i sti
ne veselimU intr'insa."
Silivestru.
www.dacoromanica.ro
NESTERUL MANOLI
(Fine, veig No III, anul VII).
R.
ELEMENTUL ISTORIal
www.dacoromanica.ro
218 METERUL MANOLE
(a) Vecji opera : niCm4ra 0 211100IIIICH01173 HeityeeTEtt = Carte pentru arta picturel"
a Preutului Daniil. 1674. Acestii carte cuprinde, dupe cum aratrt insusi Daniil :
Sarbatbrile donmeset si ale Niisegt6rei, numele Profetilor en profetlile lor, etatea,
fisiognornia si peril Apostolilor yi ale altor sang, cum trebuescii zugraviti, i multe
alte amaruntimi, necesare ei folositdre pentrn iconograff".
Si In adevtra, acesta manual* care s'a wisita la data indicate, in lavra S. Sava
de longii Ierusalem, de catrt preutul Daniil, este unti manuscripts in limba greet,
ce datezrt din timpurile cele mar veld. El a fosta trauscrisa de pre, manuaeriptul
ierusalimit6m1 de erttr6 predicatorul Macarie i impr" its la-mai multe biserici or-
todocse, intre care Bisericilor din Aton a fostu data iu anul 1697 Fevruaric(2.
Acosta, manuals de iconografie in limba,grhrt se aflii. tot In manuscripte, dar
traductinnea lut in limba rasa este tiparitii in jurnalul Tpyikm Itiencaok Ayxonnoft
Anagentia. 1867. T. IV p. 463 50.
Asemenea Banta de -importanta cea mat mans, tare ne arata veltimea a multor
tipuri din iconografia Bisericei ortodoese, si descoperirele, frieute pain catacombele
Rome. Yell opera : Rom sonterraine M. de Rossi. Paris 1874.
www.dacoromanica.ro
METERUL MANOLE 219
(a) Veclt Revista pentru istorie, archeologie si filologie a D. Gr. Tocilesetk Vol. I.
fast. 1. tabl. N. 2.
(b) Termiml iconograficti, compusd din -= 'CPS% treI si p.opcot tipil.
(c]. Veql ,,Revista etc. Tabl. No. 3.
[d] Asti -di aceste tetra-vanghelii cu trinkoful din cestiune se afli tu muzeul de
anticitaltr din Petersburg, venita aid la 1862, And Patriarchul de Alecsandria,
J'a ditrnitA Implirliteset de atund a tuturor Rusiilor,
www.dacoromanica.ro
220 METERUL MANOLE
www.dacoromanica.ro
ME5TERUL MANOLE 221
www.dacoromanica.ro
222 ME*TtlItt, NIANOLt
www.dacoromanica.ro
1,TET.E1211L MANOLE 228
www.dacoromanica.ro
224 MEgTERUL MANOLt
(a) Manuil Panselin, zugravindu Biserica din Chilindar, pune are! yi kipurile
Sintilor Cosma si Damian, forg a ulta, ca ea. li adauga yi Saricile; adecit acea le-
&ore a capuld eu o basma, usitatli la Arabi, conationalil acestor sand.
(b) Tpypi IC. A. AR. 1867 T. VI. pag. 131.
www.dacoromanica.ro
-- METERUL MANOLE 25
www.dacoromanica.ro
226 METERUL MANOLE
www.dacoromanica.ro
METERUL MANOLE 227
(a) Ar fi de interesul celit mai mare, ca sit punemil aid ai acelp note valordse
istorice; dar, din nenorocire, not nu dispunemil de dinsele acum.
(a) Desrpre acesta personii imediat.
(e) Tpyip It. A. Au. 1867 T. IV, pap, 275 276.
www.dacoromanica.ro
228 METEkUL MANOLt
www.dacoromanica.ro
METERUL MANOLE 229
(a) Pentru inscriptiuni i alto monumente romaneseT istorice; case mai pilstrezii
la monastirea Zograful, vedi Cfilfitoria in Atou a D Teodor T. Burada, publicatil
in Revista pentru Istorie, archeologie ni filologie a D. Gr. Tocilescu T. I. face. II
pag. 897 402.
Tb Revista let. etc.. ib. pag. 406.
(c) Arch. cstoriert. B. P. Hajdefi. T. I. part. II pag,. 146,
www.dacoromanica.ro
230 MEp'ERUL MANOLE
www.dacoromanica.ro
METERUL MANOLE 231
www.dacoromanica.ro
232 NIETERUL 11ANOLE
www.dacoromanica.ro
MK8TERUL MANGLE 233
www.dacoromanica.ro
234 MEp'ERUL MANOLE
tea datele relative la Megtern1 Manoli, atilt cele legendare precnin ei cele
istorice. Acnm al posteritatel este datoria, ca sit complecteze aceste date, sit
le Inmultiasc6 i ca kipnl acesta sit Inavntiasc6 istoria prel, cea atilt de
p#r sit astii-41 de emeniI, earl! ali kiar datoria a se ocnpa, On aim
.1.11
www.dacoromanica.ro
Preotu I invetator poporului
(urmare 211 fine, vecli No. 3)
"7-
Dispositia cea mai esentialA a preotului este curatia scopulul scm
Sunt n.edemnr de acest sant ministeriti aceia ce nu caula Inteensul
gloria lul MPS, ci a lor yi cari nu lucrA pentru mantuirea apre-
pelui ci pentru reputatia lor proprie. Aici nu este vorba de a pla-
cea ci de a converti; nu de a seface placut emenilor, ci lul D-slew.
I Tea. c. II. Daca apostolic reuirA a Interce lumea Ta credintA, acesta
se facu pentru a nu predica el, ci Iisus Claristos prin gura lor.
Cor. c. IV.
Adeferatul sucees -al unui predicator evangelic, unicul care este
demo de densul, singurul ce-I este iertat de a ambitioua, este de a da
fructe de mantuire, de a intAri pe drepti in bine yi a interce pe eel
peat* de la reit Ajuns-a laacest stop al rugAciunilor sale ? BA dee
sucesul ce a-laine-voit a da crescerea Rlantelor ce el numai a udat i
sa se mArginiascA In a multurni lui Dumnecleri, care_a fAcut dinteen-
sul instrumental bine-faceril sale, sciind, Cl nu instrumentulul, ci lu-
crtitorului i se cuvine lauda.
Cat pentru aceia, care cautA prin predicile lor sa veneze laude o-
menesci, nu merits ci nu se vor bucura mitt odatA de area ca a cu-
cerit suflete lui Dumnecleti. Predicile Ion,. bine ctimpAnite, Inflorite,
elocuente, ?cite, nu vor fi de cat o aramA sunAtore i un timbal resu-
ngtor, a eAror sunet, de va fi armonios, va desfata aqui, dar anima
nu o va petrunde nici odatrt. Dumnqlett le va, ingadui, Fete, acestrt
glorie departA ce au ambitionat, Anse acesta va fi pentru caderea lor.
Mandria de a predica se va mai amfla Ana, din laudele ce vor culege
i ast-fel perderea le va veni chiar de acolo de unde ar fi cAtat ed, be
vie Mantuirea.
Cu tote acestea sa nu crecla cine-va, ca ar fi o trims pentru predi-
catorul evangelic de a da predicilor sale harul i puterea ce nasc din
elocuenta. Nu. Ceea ce este opri't, este de a nu auta mal Inuit gloria
sa, de cat scopul ce trebuie sa aibA ci care este folosul auditorilor set
Pete dar ca sa convingA, ca sa atingA i sa misce animile, "ite sa tm-
pruraute apucAturile cele mai nemerite, trasurile repecli, figurile vii,
www.dacoromanica.ro
236 PREOTuL-INVXTXTOR POPORULUT
www.dacoromanica.ro
PREOTUL tNVXTATOR POPORULIA 2g7
tilts i aruncand plagile din Roil prinserh o multime insemnath de pesci.
)5iapol chiar tend att kid bine chinvelaturile vesixe Chu vor fructifica,
totugi nu trebue pentru acesta shincetatt Dum-nesteil ve dice sh plan-
tat; sit udari gi crescerea o va da el. Aga dar facets partea ce ye este
prescrish gi grija resultatului lasati-o pe sema Lul.
Dar nu e dator-phstorul numai a predica turmel Bele in templu, ci
trebue a o inv6ta in tot locul gi cu on-ce ocasie. Dace predica din
timp in timp sail chiar gi in tote duminicile, cu acesta nu s'a. fm-
plinit teat datoria. Multi din enoriagii lul nu se pot folosi din pre-
didi sail pentru ch n'ari fort fath din cause binecuventate, sail pen-
tru eh nu se bucura de multh inteleg_ere, sari pentru ca lea lipsit
luarea amintea pe tend. se predica, gi el este Bator a invhta gi pe
aceste suflete ea gi pe cele Palle. De surda va dice ca sg, scape de
datorie. Di am predicat, de ce njari venita ? caci i se va respunde :
Adeve'r, datoria for era sa viie sa asculte, dar fiind ce, sail n'ail
putut sail n'ari vrut, datoria phatorului este de a merge la el' sh-T
invete." Tata de Samilie din evangelic nu s'a multumit numai de
-a pofti in mash pe saracT, ci trimise pe servitorul seri sit-1 caute gi
se -T aduch. Tot aga gi phstorul eel bun nu numal chiama 6ia ceareta-
cith, ci al6rgh dupe dean, gi o aducepe umere. Chiar Domnul nostru
Is. Chrs. nu s'a multumit a ne trage la sine din intiltimea carulul, ci
s'a pogorat la not cash. ne atragh, sa ne ducts gi sh ;le conduce la cer.
Pe apostoliii pe urmhtorif lor,, nu4 a indatorat numai de a inve"ta,
ci le-a cis : Merged gi invetati," gi ei dupe acest ordin predicara pe
divinul for daschrl gi evangelia lul in tot locul gi tot timpul, nu nu-
mai in temple, ci gi In case. Act. c. V. Sciti, pea unul dintre ei, a
nimic n'am lasat, din cite ve erari de folds, ea sh nu ye spuill gi save
inveyi in public gi prin case Act. c. XX.
0 phstorT sufletesci ! Eat cam all fostpredecesoril preotiel vostre I
Etc. modelele zeluluilvostru ! Vol nu sunteri minigtrii cuventului
evangelic nu malpe amvonlci acest ministeriu ye urmeclh, intot locul.
Merged dar duph exempla dascalilor vostri gi impliniti-1 in casele
enoriagilor. Merged in colibile departate, in praurile locuite de vedeti
dach aunt cunoscute gi practicate invqaturile vbstre acolo ; dace Both
suntuniri ; pririntiT veghetorT ; copal ascultaton ; fetele intelepte ; junii
laboriogi. Semanari in tote _pa-stile invetatura eyangelicri,. Dati icT o
invetaturh, cold o sfhtuire, Inpartea asta o bung, punere la tale.; im-
partea ceea lalth o imbarbalare gi pe a locurea gi cite o mustrare.
Immultiii gi variag ingrijirile vostre parintesci dupe necesitatile ce
intimpinatl. Immul i 1 givariari aceste ingrijirT, precum le immulteste
giyariasla D-deli care v'a trimis danwile ce v'a dat se Imphrtiri.
Un ce forte insemnat in ministeriul pastoral este instructiunea copii-
lor. Sufletullor este un deposit sacra ce -i -a pusTiumnesleil in mAinele
www.dacoromanica.ro
238 PREOTUL ItNVATXTOR POPORULITY
www.dacoromanica.ro
PRECYTUL INVATXTOR POPORULUi 239
Invetatura ce n'att dat'o virstei lor celel mice putea-o vor mai afata?
Candi' necesiatile vietii gi lucrarile cele grele gi necontenite le vor
absorbi tote minutele, ce timpil le va mai remanea pentru invetatura
credintel? Multi pasiunile vor ferbe In animile Jar, mai voi-vor a
primi acestg, invetitturg.? Ast-fel, lipsiti de singurul frill ce mai putea
sg,-I tie, lipsiti de singura stavila, ce putea impiedica gioiul farg, de le-
gilor, ele se vor versa asupra lor gi vor face devastlri spg,ImAntatere
in tote fartile.
Ce potrx fi enoritle gi chiar popOre intregi, &I% credintg, Para, religie,
Para morala, gi farg, nici o cunoscintg, de cregtinismil? Ce pgcate gi ce
flirg, de legi nu suntil In stare sg, comitg, acea ce nu cunoscil pia ce
opregte nici ce pedepsesce legea ? i cum vor putea pristorii credinciogi
ce vor -vent dupg, voi a intorce tote generatiile stricate, sub prtstoria
vostrrt, la virtutile cregtinesci despre care voi nu i-ati invetatil ? Ace-
sta via,' a Domnului ce crap inarcinati sg, o cultivati perdut-o.
Aga dar voi sunteti vierul neingrijitor care a rasat'o sg, se pAragine-
scI.Aceste nefericite suflete ce crap datori a le mantui, vor peri, dar
ve vor trage gi.pe voi in peirea lor. Din. fundul adincurilor inflaca-
rate, in care be va fi cu fundatil ne Ingrijirea vostrrt, vor cere gi vor
capala resbunare asupdve gi vecinicile lor imputkri vor fi, in loeagul
durerilor i al desperAriI unul gi cel mat spitimantator din chinurile
vestre.
Ne fiindu aid locul de a arKta cu ame'runtul regulile de urmatti la
invet'iitnra eopiilor nemArginim a areta numal ere care principil ge-
nerale.
Preotul se cade a-gi propune tret lucruri principale, adia : a se
face inteles prin lamurire, respectatil prin seriositate gi iubit prin
blandete. Inveplura Jule sa: fie simply, ,dar Para, injosire ; demng, gi
nobila, dar fara ingthnfare gi pedanterie ; s'o dea cu. bland*, Ansa.
Para slabiciune cAtre eel ce s'ar purta reil ; deasa, der nu lungg, ca
se nu treck peste puterea lurtri aminte a acestel virste ug6re ; ames-
tecatg, cu intrebari la care copiii sa respunda dupg, mintea lor gi cu
explicatii care le desvoltg, ceea ce all invetat. Nu se cuvine a-I inveta
vorlzele din chatechismu, ci lucrurile sau ideile. Ce folosescil data
till repeta ca nigte echouri sail ca nigte papagali vorbe ce hu bite;
leg ? Trebue a ctinesee santele adevgruri spre ale crede gi santele
precepte spre a be tine gi practica. Trebue, a sg,pa adinc legea lui
D-slew nu numaI in memoria lor, ci gi in intelegerea lor gi mai pre
sus de tote in anima lor.
www.dacoromanica.ro
OMIJ,IE
Elaboratl de Ion Berariii Paroch din Stroesci
anul 1882.
Mat. Cap. VI. Vera 22-34.
www.dacoromanica.ro
OMILIE 241
Acesta insemna :
Ce e ochiul pentru trup, aceea e mintea pentru suflet.
Cine are un okill curatil si sanatos0, vede fie-care lucru
clar, el vede pe ce pune mana, vede unde calca cu pi-
ciorul, vede cum si ce are sa lucreze, cum si unde are sa
merga. A carul okill inse nu e curat, self e acoperit, acela
nu pOte face nicT unt pasu cu siguritate si indrasnela. Am dis
maT sus ca ce e okiul pentru trupt, aceea e mintea pentru
suflet; deci decd e mintea curata si sanatOsa, apol ea lumi-
neza sufletul si'l conduce pe calea dreptatii care D-dell
catre cerit ; decd inse e fnintea intunecata, apoT intu-
necd ea si sufletul si'l conduce spre pierc,larea vecinica. Si
ce intuneca mintea omulul maT tare, decat ingrijirea cea
preste mesura de lucrurT, care suntll pentru truptAbine-fa-
catore, pentru sufletu inse stricaciose. De ast-felt de griji
ne feresce Mantuitoriul, cad dice in evangelill maT departe :
'Nimenea nu pate servi la doT domnT, ca sell pre unul
va uri si pre altul va iubi; sell de unul se va alipi si
4
www.dacoromanica.ro
242 OMILIg
www.dacoromanica.ro
I
OMILIF 243
www.dacoromanica.ro
244 omm,tE
,
kiar pe Ttimpul sf. IJiturgilf suntd cu totul imprasciatT cu
gindurile for ci suntd numaT cu trupul for in biserica, cu
gindurile insa pe plata, in cimpd sad in altu locd.
NoT sa nu fim insa asa tare ingrijiti .cle bunurile lumesti,
ci mat multd de cele vectnice. Cugeta omule ca to acIT
mine at se morT, earn comora to remine scie D-det cut,
ci'tY aduna ast-felid de comorT, pre cart le potT hia cu tine
si pre cart mOrtea nu le pote rapi.
Se cautam dar a ne cisciga mat inteid imperatia luT D-ded,
si fericirea vednica, ear cele-l-alte trebuinciOse ni le va ada-
uge D-det.
Spre a intari increderea nostra in pronia luT D-c,led, dice
www.dacoromanica.ro
OMILIE 245
www.dacoromanica.ro
246 OMILIE
www.dacoromanica.ro
ogrr.m 247
www.dacoromanica.ro
Actil de Donatiune.
.."2=.
Sub semnata locuitori i proprietarl mid din Comuna Colteti, Plasa
Olt* de sus, Judetu Valcea veslen.d ca biserica acestel Comune cu
hramul Cuvi6sa Paraschiva, Inca, de acum ijese ant se aft,' vacanta
de Preot, din cause a nu are pog6ne legiuite de pament, i ca se ne
putem face Preot pe Seminaristul Petroniu Ion, pe care tot not '1-am
Intretinut cu ori ce cheltuela, 'I au fost de trebuinp, acum dam de,
danie mentionatel biserict, pentru tot-de-una, giepte-spre-clece pogone
pament din proprietatile n6stre dupe cum urmeza la numele fie-caruia
din not, care pogone costa suma de let 250 i ca s6 fie valabil acest
act, '1a-am legalisat de Primaria respective, i de Onorab. Tribunal
local, trecendu-se inlegisfrele respective. Cet ce am sciut carte cu
mainile n6stre, iar cet-alit ne-am sub-scris prin scriitor.
1883, Ianuarie 9.
www.dacoromanica.ro
ACTtr DE DONATIE 249
Cgprioru din Delul Mueri spre rgsgrit cat va ajiunge peste noun
Stanjini.
YI Xateig Opran, am dat doug pog6ne pgxnentBisericei, in hotarul
Coltegti din Codru liI Ionitg Bobocii, spre apus cat va ajunge peste
10 Stgnjint
VII Radii Mateili Ganea, am dat un pogon Bisericei in hotarul Cg-
prioru din Delul Mueri, spre rgsgrit cat va ajunge peste 10 StanjinT
lgtimea.
VIII Sandu Cojocariu sin Ionitg Ganea, am dat un pogon, Bisericei
fn hotarul Coltegti din drumul de dupe deg, spre apus cat va ajiunge
peste 16 Stgnjini %time.
IX Ion M. Croitoru, am dat un pogon pgment Bisericei in hotarul
Coltegti din coprinsul lui Const. Mecu gi Stan, spre apus pang uncle
va ajunge.
X Marin Raclutoiu, am dat un pogon Bisericei in hotarul Coltegti din
Grgdina lui Dumitru Epuragi spre apus pang uncle va ajunge.
XI Mihaiu _Bumbari, am dat nu pogon Figment Bisericei in hotarul
Coltegti, despre Stgvegti spre apus pang, unde va ajunge peste 20
Stgnjini lgfme.
1883 Iaunmiu 9.
ROMANIA
Primetria Comma Coltefti :
www.dacoromanica.ro
250 ACTU DE DONATIE
ROMANIA
Sf. Episcopie a Eparchid Romnicu N. Severin.
Aprobrtm donaiunea menfionata mai sus, gi autorisam epitropia
BisericeT cu patronu Cuviosa Paraschiva din Com. Coltegti, Plasa Ol-
t* de sus, Judefu. Valcea a o primi pi a o trece in inventariul Bi-
sericei.
1883 Ianuariu 11
(L. S.) Episcop. (SS) IOSIF RIMNICII
No. 28.
P. Director (88) C. Olttneacu
Casieria Genera ltt Vacea.
Comform Art. 33 din legea Timbrulul pi inregistrari s'ati perceput
tacsa de 3 lei la 0/0. lei 30 bani 00/00. la valore declarata prin petiia gi
copia ce an dat Casieriei de lei 1,020 pentru care aT s'a emis reci-
pisa. No. 5193.
Cagier Gen. 155) A. D. Macuiceanta
(L. 8). 1883 Iaunarin 14.
www.dacoromanica.ro
ACTt DE DONATIE 251
ROMANIA
Direcfa Cancelarie Sf. Episcopil Rimnicu N. S. Copia acesta find
comformil cu originalul se atesta.
Directore N. G. Protopopescu
1883 Ianuarirt 25
No. 105.
www.dacoromanica.ro
P. S. Episc al RamniculuT i Noului Severin, cu
adresa No. 871 ni trimite Inc A spre publicare urm6.-
torea copie de Act de Donagune.
COPiE
Primit 3 Febr. 1883 la 30 bald 72 taxa legala cu
recipisa No. 10,100/83.
Casier (SS) CARABULEA.
Actil de Donatiune
Sub-semnatii titori qi Enoriai ai Bisericei cu Hramul SE
Nicolae din comuna Locusteni-de-jos mahalaua Buneti, Plasa
Jiul-de-jos, Judetul Do lju, declaram in unanimitate, cii, de a
nostrl, bunii-voie i ne saki de niminea, am donat irevocabil
pe sdma disei biserici, numorul de vepte-spre-dece pog6ne
movie arat6re din proprietatea n6strA, ce o avem In posesiune
din vechime in hotarul Tursanu pendinte de ac6sta comuna,
qi care pog6ne au invecinaxile urmgt6re : La m6za-n6pte cu
drumul ce merge prin capul viilor, la miazit-zi se Invecinez6,
cu hotarul Giorocelu, la partea din jos cu moneni LocustenT
qi la partea din sus tot cu partea nostra, care pog6ne le avem
de moscenire de la moii qi piirintii noqtri, i care valor6zii,
in total suma de lei not una rule douNeci qi patru ; cg, not cum
sat gist mai sus am facutt donatie aceqtei Biseiici mentiona-
tele pog6ne, am data din parte-ne acesta sub scrist de not
care am sciut carte, iar care nau sciutt prin scriitor.
Rugand i pe onor Trebunal Doljit sectia comercialit li
www.dacoromanica.ro
ACTS D bONATTE 253
ROMANIA
Primetria Comune Locusten
Semtaturile de mai sus fund juste prin tragere de degete
si propril ale celor sub-scrisf sa atesta si de primarie coin-
form cereri ce a facut prim suplica admisa la No. 309. -
(Sigiliul Prim.) p. Primar, A. Pdtra,scu
Notar, R. Dumitrescu
1883, Ianuarie '28.
No. 433.
No. 81 (Sigiliul Trib. Dolju)
www.dacoromanica.ro
254 ACTtr DE DONATIE
www.dacoromanica.ro
ACTif DE DONATIE 255
Directore.
"XER) gimf
www.dacoromanica.ro