/

47 .76 re It Ye _37,&
01,

ORTIIODOXA ROAM E>

-4

`iFE-ryi;-,Ata 1F-?erletalef1 40,81644,4tiiie36

4 ANUL. VIII-lea No. 5.

4
.4?
MAI.

0:)00000000=)(>000000c
TAHELA MATER lEr

.4) ' I. Comlica Fitntil .1

I I . Iliterlill PenItentoI . . . . . . . . . :1:.5
Ill. 1,1.nronl bliperatoralai l'oonotanItn. . . . 341
IV. II tr4 Ilea DIncurs al I4rn/n1 Jim ebrigntam .
V. l'nehnlin in CArlIle ISiacrlCC,tI . . . . .
VI. Arta .1 .,aalare .
.. . :WI
:la;
19/
VII. Saniarele Sedlnlolor 8tuInI 81,1.1(1 Illit
0 000 ')0000C.'00 0 DO !)0 eDC00

4
.4
.4

11111111111111111,111111 irili11;1111g1

.4
BUCURESTI
I>- TIPoo.RAFIA CARTIL011 B1SERICECI
4 34, Strada Principatele- Unite, 34
1884_

Gr'3,t1Zs,_0),12,Mt;t2" %, .V eVIe:),;+' , Ile),

0,3L10,,
www.dacoromanica.ro
SFCTIA Is-rnpic
ANta, Srm. 131:1CURESTT fAro 1U4. No. g.

BISERICA ORTHODOXA ROJANA

11EVISTi PERIODICA ECLESISTICi

APARE 0 DATA PE LUNA

Predloi Cuvintuli.
1/. Tine. /v. 2.

DIN ISTORIA BISERICEI RONANILOR

METROPOLIA UNGRO-VALACHIE/

CONDICA SANTA
(jJrmare, veg No. 4 anal, VIII-lea pag. 141).
VI.
q6 7, .. r.,..

.-
A I 6 ptmt ill nps coaTa Axieniam8nIE
2 .. 'Ps "a.
Mg 'El. gotta. flaps a in amaapa az Tomo um e xitpt i Illisfima Ka ntopsna
r. 41sapka paM4 As
R.
s..
lips cepavaaa LUH a T04TZ aftsat navpHA _ _ i".' ifirA0AIS ,u - %-
ANnpuitHa ISO
2, "it Tr. N L' a- , ,,
LOKTI3 MN 41.81115E0t C8SEU UM Kli nirpstuirrA Aaph
iii%
C01114111 CA . 41-
... 2. v'S
TooLTA 4 c.v. TA Enctpnaa a 14111Tpti/00411 Nwarrps o rpogitaxin. IN"
.... ,,.., ... .,-.. ?.. - a a . p -.2.
aptai K8 III Ma P,Li ma caputu a )(ups . lila A AAI Ise **nark waiptni
.Fo.

WH liall4UNtEMZ1 Opt 6881;010 'fir8Me4 sTr C'Fla rELIrrif. 1B11 na .A.Amas.

Trik - t epomotia,
IC `. ,.
8 Ir ; Cc Toqa. ifin apt Ise, num a At. Tpli K a rk LAN a Ar UM
,, '.* -Jr ir n ;` - %. tx
LS aovtl opt KIIKHODLI MONA RV IIa AMIE Ka St\ apt 1111 Lull Al 410.-
7, :- '4, P. ',. 0*4. 0.
Aus a )(Ups 6 XI. ENHISIU1111 Kept MA 18 C14111 GO:lnposontaneir
, 0.
ia-sa
"
Ta cnplicasa On flaMIAE *Lft. 11111 Ef 4W254
'x
4ip:I.496T5 A
80 .488a CI
imI, si. 1 &s Alpo; (7177--1669).

Vilidica Toodosie,

www.dacoromanica.ro
82 ebNDICA AAN TA,

--= Al Patrelor Emanuil.

Grigorie Episcop al EnzeuluT.

IlapNyLoc iXitt) 193 incoiniroc Partenie cu mila luT D4,1ell a-

lesul prea-siluteT Archiepiscoph,
c aTtonC-c-cl; Fzpxtentzto7qc Eo)- Sotiriupolei cu mans proprie ra'ain-
-qpLoozOAstoc oixst4 xscpt irp oaucia. propusu (am iscAlitii.)
I

NOTE e
49) Acestil actli privescel cum veclenia, pre alegerea unui Ar-
chiereil, care are a oc,npa Archiepiscopia Sotiriupolei, ce cade in die-
cesa Patriarchies de Constantinupolit Ef este scristi pre foia a 9 a
condice.
5) Scrierea actu!uT este mai molt rondii, care se pote considera, ca
seriere caligrafia a secululul al XV1II-lea, dttr incA xnaT ponservii i
putine eodT din caligrafia epocel lulMateT,Basarab. ICoio presentlimu
aid cu garmond bisericeseit, facend sage conserve asvarliturile.
015 Fiindea vaealqa este din Eparchie stremil, de aceea rolul Me-
trop olitulul Teodosie aicT este numatde coalegetoru.
52) Trebue sii, notim) ca Serafirn Episcopul de Romnic n'a luatn
parte la actistii alegerel nu pentru cg =rise, dar, dupre cum se ec-

www.dacoromanica.ro
lap
dONDICA SANTA

sprima actul alegerd urmatOre, ca (se prostise de bung. voie, ; adeca

se retrasese dela administratiunea Eparchiet. Dar aid nasce o in-
trebare, cand aflame s'a retrasfi Serafim? Actul alegerei luT Varlaam,
succesoruluilui Serafim, nu are data i documentele istorice nu mai
face mentiune de Serafim Inca dela 1669 Octomvrie 24, tend el
confirma o cumparatdre de trd locuri din R8mnic ale luT Oprea, ne-
potul Metropolitului Teodosie, (Cond. Doc. Ep. Mimic. No. 18,
foia 34). De alai parte documentele nu mentioneza nicT de Varlaam
mai nainte de 1671 Fevruarie 19, tend el incarporeza la Episcopie
unit loco din Minnie al diaconulut Ghinea (ib. No. 19 foia 35). In cat
trebue s7. admitu cu D. Lesviodacs, ca Serafim a fostii Episcopii p6n8
la 1671, dar se vede ca tail in rctragere dela actele publice.

VII.
IIAPOE'NIOZ 'EAU?. er 17'- PARTETIE CU MILA LUI
1101FM:40Z TH-E`Ar19,TA'THE D-PEO ALESUL PREA-SAN-
'APX I EMI, KOH WE T HPIr TET ASCHIEPISCOPIT CU
110'AES2E OIKE['A REIM IWO- MINA PROPRIE M'AM PRO-
E'TAFIA. PUSO. (AM ISCALITII)
(Apoi urm4sii, cre4ul, care este IntocmaT ca celii dela ale-
gerea MetropolituluT Teodosie; Tar penfru particularitittile
ortografice, reproducemit partea adoa i urmradrea a confe-
siuneT) :
,. . ..,.. . . ..
Iona ANI6T9 C841Z. WH npIMMt KZ U1/1 %MAI ubinte c4 're cassipal ISOpt
;- IN .4.ek eN. r)..
tt /Atha Wit ei' 4a8/1 fit TO 4 tapeipt TO MtAtAO
as
Ispispesuiline, MZ-
,.
Se pee' Ha KB C14/1118
U1H KVIIE TOMI.A1
is.
A
S r11.111MA CZ LOOEP MN tZ na 5iess 9 Kate 8411081
*" ,s ,.. Pre r,
4111pH. Olt C4s Lite nApes fp 111 Vt. (14)AA Al 8 YE AA
AsliAi tUAKTE casOpa, Uth TOT 1 CsisN'Ttlit '110sMt411 MK 4118Z14Z9 8pin KZTE
0. 0. ,.., .. 1` i
MHZ SoriTz MptMt CA 4. ,s,pe TA AE C4F.14711 napes 14H, tapa AE KiTE C1
AEUZA"; I AinZAgAiZ UM Ej. 111H TOTE KZT1 A apTim7; I npiHNir'Hi UM El,
ns 6 ,.... 1 Ix ,a.
WH 1.67 4 KZ M4 MZ TipHtZ Ha CZ 11Z5itli9 WH nts9* seicipsosYil ; 0111 4 -

. . s`k. 7,
TO TOTZ 61E14.1.11 MtAl CZ 118 17 At 89 4t9111A 1 1111KOpE Amsepe 4.1'n0tp4-
-4- s
&7. Ulf 4. Tp9
T., _/. .,
8116 SE KB T019 Li oy me um ca ma lint 4 Rutz, eptao
;,`
.. 7,

`:', A ;`.
YEA Nati!, 4A1 not: ccisl'ejwrebse Mitt mane:, LuH SlipSHT0P A TOTS Agmt
;-x8
essrosoi5, stypssr, illio.O411. WH AZ SZrZAitHZ HE Milli:, Kg
, 7- ii
AP8ro1 "6 U111 IS9 $111148 A9 .A.nrite5ed opt cesI ene 88110HE

WH 4 ZZLillepH CZ 11OtHZ K9KPTZTOilE Tr MZ, Kaill MN CZ AZ npi minat

a
Mt, WH RE KZ 4: SA 4,11 nfrrtpt CZ mZ 117.31 Ha Rep.; 45,1 TOTE pauysi-
s A. a
etone NEAHptIllE WH 4)111411tHE. mina amict's. +14Z OA 1AZ Tuf1118 WH At
6. ,N
,,-...

ISZTE. 70 Mtaf 4i ,spe cosi85 9 11ATpHE 01Z1w8 CZ AI nz5iesse 'maid 4Tp8

a ..
TS ra e Ile k'Ish Mt;

www.dacoromanica.ro
824 dOlsTbiCA ANTA.

gics14,7)Lv-14.0 "71J
91-1,Rs ell v4
A6, et
7 9 Ley
4.
-A.- tV5 e!<61/ eit--

tr4 Partenie en elite, NT Diet' alemal prea santei Arehiepiseopil

a Sotiriop ell en mina mea am mibsemeatC
?TOTE:

63) Actele sfintu scrise pre Rola 9 tag. adoa gi pre fela 10 cu
semisoft rondA gi Inca mai conservi, carte -va din pailiculariatile
scrisorei 'codate ale epocei Jui Matel Basarab. In ctit credemil, cii,
nu gregimil, deck' afirmam, ca in privista caligraficg, epocha Me-
tropolittilui Teodosie este epocha de transitiune dela gcrierea co-
data la tea rondA.
64) Continutul actului, relativ la trashtiunea Bisericei, sinaktiti)
cum vedemit, on celu in cosfesiunea lui Teodosie, adaugitycdu-se-
aici Patriarchtilui titlul de ibiruitorii a tots, lumen,. Astu-felih de
titluri gi prerogative Pairiarciiii In seculul XVII-lea au introdusti
mai multe gi ele santti proprii Imperatorilor bizantini, dar cariT
acum erati representay prin retrial-chi. Aga vomit aminti aid gi"
skimbarea Mitrei archieresci, carea din forma de cueulion rOtuad,u
s'a skimbatti tot pre aceste timpuri In corane bombate, sexabse cu
coronele imperiale.
66) In fine nsai observImil gi ate-va particularititti literaro ale
limbei, ca gbogg,t4, yremel fillocii de multu, hadelungattl; (inimb","
in loch de inemit et&.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 325

VIII.
ra-
Ak BeiME ME ner6 C(I)NTA 1NIIVE14 p,E AA Pam-
, ,..\. "'N

NEM
It 8
a pZ.M3 (Inez M A 'vriKo urn-
'ENAMBZp;
,-.
TiltoCE E AE tiVrIZ EWE AC3 tki'01111 KV1171 Kv GE-
9/11011. fro'ii Ka/0'A tire" (11)A-A4 AH grxi*Epiii WH d.
F4MEN11. gV 110psKA illaelti CA AOMNS' NOCireV
LW iTTONiE E0;80. 4'ff-fair-Am 4 C1)14-TA &A-
ir
plIKZ. A 11/114Tr8 OATEN. Kaer 171'1'E XpAM*' CTN
N
HOCrra TH.
I
twrpw
..
KA CZ A'Alty; WA CZ aqme
W69A5 Scampi. WH KA CZ (1311i KHKErtmcpprovi .417\

9Efu'gni-KVnill. Ai nilicam 41-u npf '6:VmitiV

,t/AE AA H z liv". rf pa CHAA . WII A A,01)AA lipE
brqAUNg iNE"AA r06091 KYP aCliC WH A TpINAA
nVcea" net grqmiNqA itEAct FAZEiZilO RV tAPAAam.
KApEAE C rkr tkeZTA MAN AE (1)0A0. ,14)14 AA 'cowl-a

afiiiKg(111. Aeillirts AIIACTA MI CA'r CKp4 NVMEAE

4 Twairz Kopicz

VIAdica. Teodosie.
www.dacoromanica.ro
326 COND1CA SANTA

y
J
= Al Sotiriopolel Partenie.

= Al Patrelor Emma

el'

----=, Grigorle Episcop Buz(eluld.)

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 327

4c4t)itrik4
=-- Ipolit Arehiepis'cop Moreel.
NOTE :
60) Actul este scristi pre- Ma 11 a condiceT cu Merl cirilicit, 1-
mitatia tiparului si de aceia fln si dame cu tertia bisericesa
67) Actul nu are data, dar alegerea luT Varlaam trebue sase fi
petrecutli In anul 1671, de sand si fact. documentele mentiune de
haul.
68) Varlaam, ca Episcopil de Minnie, are meritul, ca a inmul-
titu grin daniT averea Episcopiei si a fundatii. skitul Cetquaa do
langri. Romnie, pre care l'a dedicatt Demme Jut Grigorie Ghica
(vecli: Cond. Doe. Ep. Rom. Mosia Voinigegtil No. 21 pag. 629).
69) Varlaamu a state; ca Episcopii de Romnie, numai One" la 1673
luna Ianuarie, cand o Imprejurare, defavorabilg Bisericei ronAnesel,
despre carea vomit vorbi mai jos, l'a riiiicatil la trepta de Metropo-
politil al Ungro-Valachiei.'

X
REPtiAir 11X Mira' di; okg111111085". FPI"-
AX14Th OW' OclailTI 61114C1101116.
A 131.141,113X/Ig RX11XPA MLA Olin-
.A.g1113.
(ApoT urradza simbolul credin1,;eT, intoemaT ca eel de
la chirotonirea MetropolituluT Teodosie, precum i mitrturi-
sirea relativit la traditiunea Bisericei ortodocse, carea diferl
numai de aio :)
,
`4E Kg TOTS C7
,
MFZ wN CS MX Maio 6Z
tiVigeVIAOr tiEAOr V6HE. AM Devi CflapiTtiMi

www.dacoromanica.ro
328 CONDICA SANTA

,
MVig CTZflZ WN GHO:?liToet0 A 9-04-z. glett ca-
mkti,VCKZ NINT90110/tw. lij elANOCTE WN ma
,.
larzOKx Kq NWT+ la 6paroCirit 4,N145trAKZ
..-,. ,a .

WH Kb' (1)01KA AW ANitie . NeE C(ptigrEAE Kw0ANE

WN 4szt4aTC4H CZ na'Kz asairwroiart Tai MZ,
KAerk MN ,CZ ?sZ flpE AihrA Wk. WN K16 KilTS- HA

bH IIVT! fiA CZ MZ flZ4liq K. 41 TOATE ez-

.
WTZANAI NEWkIlTE MI XHKA'kNE. AVriz AtIrIt-
2/

i
CTA 4 KZ MA AMP TgeffeEKq. U.41 iNE KATE
.;., ...0
TOK-
Mrt'AE 4E ApE CKAWNW A4HP0110AIE CZ AE IIZECKV
litCK1-1m6A ...f:TeV wotorz 61-m56A mrk'.
,
Cr---2, ;--../..., 1..-- -
g AA ii q g 26:4 AA A 7114)1C tif,( fz4.61'
ri...i 6. '"'N - -9 faii.--0,-(,-1--
"lax (pima 6, I'M Ica n if GI fh-atkc d-4 V
I L (T n 4-1
i
WitatiA/L it fr C Of
e.
= Varlaam en mila 1nY D-deil, randnit la sfanla Episeopie a
Roniniculd ea Mina mea snpt acesta am iscalitk.
NOTE
60) Confesiunea, atat cea relativa la dogme, simbolul credintet cat
i cea privitore pre traditiunea Bisericet stint scrise pre pagina a doa
a foieT a 11-a din condica santri i scrierea este imitatia tiparulut
61) Partea relativa la canone i traditiunea BisericeT din confesiu-
nea acesta nu mai are simplitatea celor anteriore. Ea imiteza confe-
siunea facuta de Partenie al SotiriupoleT Patriarchulul Metodie; a-
decal lace din Teodosie (staple.' i biruitoril a tOta Iera runianescA
Metropolit.,
62) Mind ca ne aflame fap, cu simbolul credinieT7 pronuntattl de
catre Episcopul Varlaam la chirotonia sa, i care simbola este InsuI
acel pronunlatil de Teodosie,, noT adaugamil aid i urniaterele obser-
vatiunT, care ni le-am formate. fn urnfa acum.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 329

halt Prea Sa4tul Metropolitu al Moldovei ri Sucevei, D. D. losif,

cu ocasiunea public ra de cafe' noT a biografieT Metropolitulut Teo .

dosie pi specialminte, a afirmara nOstre, ca simbolul credintei, tra-

dusti de catre Teodosie, este eelti httaiti simbolu romlnescii, pronun-
latu in Biserica Muntenia, Tie -a atrasd atentiunea asupra until aim-
boll alit credintei, tare ecsista in Biserica Munteniei Ina, de pre tint-
pul MetropolituluT Stefan, pi anume dela anul 1657. AtuncI, rugand
pre halt Prea Stintia Sa, ca sg, fiu pusd in positinnea de a me coree-
ta, mi s'a rdspunsii, cg manuscriptul cu acelu simbolu al credintetilti
are inbiblioteca din repedir0 Metropolitang dela Tag. Astg-sli fuse:
halt prea Santia Sa a bine voitit a mg pure in positine, ca, veclend
manuscriptul mentionattf, cu sufletul plinti de recunoscintg, pi de
buetirie sa presintti lectorilor RevisteT urmiltrele observatium:
a) Simbolul credintei, despre care vorbimd, se aflginteund mantis-
seriptu in evarto mica de 146 pagine, ce cuprinde tRonduelra Episco-
pului cum trebud &se face, pi iSlujba la sfgramar,,ea mOptelor Dum-
necleepth tornosanii, ; adecd, alegerea pi chirotonia Episcopulul, pre-
cum pi santirea Bisericel. Chartia manuscriptului este albd, riglatit pi
for mare& de fabrica. Scrierea este cea dreptd, imitatia tiparului pi
are trei stanibe, luerate cu mana, care xepresinta dog pre Mantuitorul
in positiunea 'de Archiereti pi una pre profetul Solomon2 tinend in
mana stitnga o Biserica uu trel turle, tar In drepta unu rulou ; apot
\mai are capitelurl pi sfirpituri la fie-care serviciu, lucrate pi aceste in
culorl pi cu poliela. In genere manuscriptul este de o vq,lore artistica
forte mare, representand in tot& puterea et estetica caligrafiet din
prima juingtate a secululut al XVII-lea.
b) In privinta cuprinderel manuscriptul are pi mai mare valore. El
represintit prima traduqiune in limba rotnana a ronduelelor citate,
unde se vede tradusu nufnaT tipicul, femanond rugaciunile tot in lim-
ba slavong. i en tOt& restrictiunea traducetorulut cineva i in special
cet menip a face unti dictionarti romanu de cuvintele vekT, numaT aid
vor putea ga,si vorbe din economia domestics a timpului, intrebuin-
sate la formarea migmeT, compusg; din S-tele relicvit, ce se intrebnin-
laza la tornosirea Bisericilor.
e) Respectiv de Simbolul credinW din ronduela efaceret Episcopu-
lut, constatamu, c& acosta, finpreuifa cu profesiunea de credintg, aft-
tore aim pi carea se prontriliA la chirotonia Episcopului, nu este, decat
o ta-aductiune liberg a acestor piese, facutd, pote tot de catre Teodosie,
succesorul MetropolituluT Stefan, care pre la 1657, data acestor traduc-
tiunt, se afla in mongstirea Cozia pi ele s'ati fgcutti in scopul de a se scrie
in iCondin, Santa,, carea era in formaliune pi pentru care Metropoli-
tul Stefan pi dispusese, ca sg, se lase doe" fel la inceputul condicel, spre

www.dacoromanica.ro
S30 CONDICA SXNTA

a se transcrie aid, AtirmAmti acOsta pre considerentul, a piesele, des-

pre care vorbirati, 114 acelegi particularitittl limbistice, care se obser-
Niti la tote lucritrile literare ale Metropolitulul Teodosie. Pre Ringo. a-
peste, Teodosie into clericii inferiorT aT Metropolituld Stefan, ors
persona, care cunoscea limbele greats, slavong. gi kiar pre cea la-
tins gi prin urmare fu posibilitate de a efectua nisce asemeuea tra-
ductiunT. ApoT Teodosie, devenindil Metropolitti, a patronatti acestti
simbolti al credintel Yu totti timpul archieptistorieT sole, pronwitttn-
du-lti, cum am vetiuttit kIar gi la chirotonia sa. In fine nu ne autoristi:
nhnicti sa putemti presupune, ca acestti simbolti a fostti pronuntatu in
Biserica gi de catiO Metropolitul Stefan la chirotonia -sa. Din contra,
datele istorice gi specialrnente o notit a scriitoruluT carter, ni impunu,
sit constaMmtt, c4 acestil simbelA al creclintd cu tots rOnduela facerel
Episcopulul &UM niece plese literare, care all o origine comunn cu con-
dica santa gi sfuttti (acute din ordinul Metropoli Hui Stefan, pentru ca
Archiereil, chirotonisig in Biserica MuntenieT, sa pronuntit in lhnba
romfinescg profesiunea for de credintA. Ecg, uota, despre care vor-
bimit gi carea se datoresce penes logotetuluT Staevo, col -ce In anal
1657 a ficsat'o in manuscriptul citatti, gi anume in josul pagind 142 :
Gila ZTE110 b lill'EHOIQ rldrit Acesa. S-til,Dileescii carte am
x- It
cznuta 6,5a 3toftia 415X0E CPLEM
yrs'
gcrisu eti in S-tul botezu
EZ ETU; KFIIIEHH 0413.fliA, GT14)(111g Staevo (a).1u1 Stefan Mifropolitul
111.17ptitANTE olrpoanaxTHIROAO ETC). eel venitti de a doa Ora in anul
ponpitwintig RZ AS4/5021- 7165-1657.

X.
t AIONT'EIOE 'EA.EV eT- or t DIONISIE CU MILA LL'I
110WH'4401,' TWE eA.rIOTA' D-ZEIT ALESUL PREA
SANTET METROPOLI1 A
.r[TE NiP01-10'NESE 6TVKPO-
UNGRO-VLACHIET CU.
BA.AXPAE O'IKErA XEIP'I PROPRIA MEA MANA
TIPOE'TA8A. KA'I rIPOE'- AM PUS. SI AM SCRIM.).
rPAVA.. INNAINTE.

a) Caligraful cartel gi al acestei note FIT-a scrisit numele, se vede din mod estie
dupre sistema yoke a scrierei decimale: adeci a luatd fie-care uteri` din numele
sell, a privit'o ca pre unit numerti, apoi a scildut'o din numdrul decimalu, urnuitord
imediat liberei din nume, pun8nd in mannscriptii rgmdsita acesta. 5i mar special :
s'a pus in manuscriptd liters w, earea este rdmiigita din 1000, dfScii se scade 200, Bed

rid apoit =700-1000=300= ,r; A=9-10=1=a; f=5-10 = 5=( ; (1

=8-10=2= B ; gi A =30-100=70=0.

www.dacoromanica.ro
 CONDICA SANTA 331

(Urmezii, simbolul credintei in limba green, iar pre f6ia

14 in cea slavonA. Coufesarea fradiViuneIbisericesei este scri-
m in limba gr6crt fi cea romitna. dupre cum urm6za. Vor-
bole latine din confesiunea romanit VOT represents corectiu-
nile nOstre? lax cele din parentesa nepotrivirile cu tecstul
grecil.
lfp6; TOLIT01; o-cinco xxi ec7[0- .1q11Z A MACTA C$;/-
+Rh WH, IIINMECKS, WH
;IZOtLat T44 evriocc xx6 OiXOU1.1.EVE-
IrtAl WAFITE CiNITE CZ-
GwpZ. CrkY APINA-
7.1; ETai g',J1/630U.; /7.:ITLVE; &fa
tra (WH CeAq 0:1)x0/(ir k)
pUAM7.-ri 7.7)v dpi &'i au nctirriNC('rzpirk)paza
(TotimrinEAWQ(lognaelor
io-yrrav, xx op.6loy65v TOU:,
(Keirmitoi) celor clre-
UT' ccirce6v SEcoptcp.iv7i; crripyav pte (grx,rqpicicKz KV
ciiqcomirqKVHHEAna)316r:
xai puXi-crztv xxv6s,o4, xxi Tx; turisind, ca Cq+Zek WH
Ck 11Z;ECKZ, ICZTE KA
aYixS avrcEt4,6ax.; TO% (EpOTC, 71-
NOANEE WH KATE sante
1,411v Tcpeicri xx-ca 8.1?6pou; xat- irawfittE AS 4TZensiTZ
AMEN CI)11414 fiZeHIAN.
E;b; xxi 7p6vg. ELETur.d.),5--qaccv, (MN TORTE CI
,
TWA/VW/1E WH 48ZL1Z-
TEAS

Tc&Tra;, 00; ay.:a:709-m. (lova-

'1 gi)10) Kaire is (so-
itoaey6v.evoc, xai of.); cbcocryspov- r gr E) diferite is 9,i m
an! crkg 4:zkvEI1TAII AE
TCCE, auvanoatmov.a-vo; ispocrirt
cq) 411H nostri fI Z P H I1, H.
rx%TIr 4xikrlacao-mir eipirriro (f. z) .61 KATE Crkg Af-
nzverz EN, MX Arkpz-
6u.oAoyfo 8to:eptarretv, xai X1T1 Nz Wit ES. 1.11H (TORTE)

www.dacoromanica.ro
332 cor-DrcA SANTA

o:2ivoc Tp67rov ppovetv OLUTifl Z- KZTE ;5:3 npIHMH EN, lip

HMiCKZ itMEW.1.1111 - scx
valor ic,c 3,4 Cis 7ravrOc. TrE ;I X21 Marl MZrTWeliCiCKZ, cz
nz5icti8 WU natirt KEA-
Y.00TaiTiVTX iTC6./.00; XIGIUTCOTWT- 11111 + TpW TWA-
Tx MAMA ISIEU,VAMrkAEI
CZ 14 rhicsiz acgnea
0'611.00.7 TG) Tcavarwritcp v.ou
EH, NFICKA et AWKIN(al +
ri 1

110frpHSZ NNy 4.orpc3 K14-

00:4i`ITY1 xoci clEcn6TTI, TCO OiX0U-
11z. `IE .KZ KW TOO? cz
i3QME.cZ Wu CZ MX illAFKZ
1.1.EVW.0 lzpvip./0, 7poo-iircorfilX6- +SZUZT414AOP: 'IEA0pZ
GWNE, AAE IlettC()411TVA,y

REV64 TS IV ?66(:) O xxl 2.6eo?../v. AATEW MMI1W Uill CTZIIZ5

GB1-164Vuirwel-ON TWA-
irz Agmrt, II tvreirancz)
11:4ccrri.; incoA4,into...; TCO"T)--
01)414 11.4z AioNv
ciV). 1.1.1N Czipz mz (tiara-
pi; v..7.2.1pb iv.9:uTOv ailirrelowv7 tECKZ (KW K1611ITZ) iubi-
tare t4ii Aqm'NE5ig m4+e,
, ,
676o-tiv.o4 TczpiEo-rt ovv a Gy. llpo.; WN KW (remia ioeri Aqm
tmig,( riefc(pti TEM KA
ToO'rou; 6140X9yeT) zoci x zir.rrizat NWHE, CZ 11ACKZ Kql3Z11
TzTwa erR TV9mx) fort
Tcpov6v.t7G O 93v, pzth&-, .1;o6vo; pu -
Mil CZ Ax npE MVIA MAO;
[1111 KW KZ +m ESA gm
IIVTrkpAti cz Mx nz4-
Matti.%) UT4: iT'ApEyxepyircc, gwr,
CKX KWpATZ) AE TOATE
AWK0411AE `Irk AE NEM-
icrxiTlc v.ou avmwoll,;. pAn TE WEI linKA,INE.

www.dacoromanica.ro
 dONDICA t AN TA t38

113:11- AVna atirkerg4Kz MAN

1-0 V 11 0 t 1-4.1 CTTH
TipotioAiti
XI CKkI CI OE1O rok K010 110-
1111CAX8 li OR IIIAKZ.
ArtaivrVeHCECK 6,11.1111iZTE
TONttAf AE eZAV Mii.
CTEri, Aft CKAWNV Ilterfi-
ApWECKg Ca AI OZ41C0?
14i CICHm6ATE. 4vres?
TWATZ MAI Mi.

-.=--- Dionisie en mils 1u D-dett aleral rrea salad Metropolil a

Ungro-Valaehiel en mina proprie am substrisii 1 am stabilit

www.dacoromanica.ro
 884 CONDICA SANT/

NOTE:
62) Actele chfrotonieT lei Dionisie want scrise pre foile a 13 ai a 14
a condicei, in limba grata, slavona of tea romanesett, cu liters ronda
greca aidrepta, imitatia tiparului. In limba grech, este scrisil Simbolul
ii profesiunea de credinta, care se aflti pre foia a 13-a, in liinba sla-
court pre fOia a 14 sta scrisu Simbolul credintm, iar in cea romanesch,
se afla numai profesiunea de credinta, relativg, la partea traditionala
a Bisericet.
62) Deal dela Dionisie ni s'a conservath profesiunea de credinta In
tree limbi, Condica Santa nu tontine ai actul ipopsifiarel lei, sea al ale
gerei bisericesci. Acosta probeza, ca Dionisie fiind primul great, ce
a usurpatu tronul Metropoliei Ungro-Valachiel, prin resturnarea Me-
tropolituluT Teodosie, nu avea ai consitntimentel clerulut alegetorii.
Deca la alegerealUetropolitului Teodosie a trebuit sa iea parte Mu-
narea SoboruluT Term rumanesci" pentra realisarea alegerel in per-
sona lei Teodosie aici elementul grecu din tera a creclutti mai ne-
meritil a nu -T ecspune candidatul for la o alegere, carea putea fie
fatal.
64) Cu Dionisie, partida greet); din Tern, sprijinita de titre Ito Gri-
gorie Ghica Voevodtira data prima lovittira BisericeT Munteniel ai
cu acesta directiuneT culturale romahesci: De aceia i Simbolul cre-
diupt la, chirotonisirea lei Dionisie nu s'a pronuntatu in lituba -roma,
need, ci numai in cea green ai slavona.
66) Dionisie, inainte de radicarea sa la trOpta de Metropolitti aftIn-
gro- Valachiei, a fostli egumenti in monastirea S-tet TreimT de 16ng5
Bucureati, supranumittt astK-slt Vachreati. El a state pre tronul Me-
tropoliei Ungro-Valachiei unit timpu forte scurta; ai rite 1ifar in a:
rtul alegerei, 1673, a ai muritil.

Areltim. Ghenadie Enheenn.

www.dacoromanica.ro
 Misteriul Penitenteis
Legettura cu misteriele espuse pill aci. Idea despre
misteriul Peniten ;e. Diferitele ha numia Instituirea
diviiu 19i realitatea acestei misterzii. Cine pdte a s6-
versi acest misteria si tine a se folosi de el.
In cele treT misteriT mantuitore ale BisericeT, tray
tate phng, aci, se preda omuluY t6ta abondenta daru-
rilor spirituale necesare pentru a se putea face ere-
stin, si facendu-se, se progreseza in pietatea, cresting,
si sa ajunga fericirea eterna, Botezul cur* pre pe-
cgtos de tote p6catele lul original si de voe, i'1
induce in inp6rdciea charica a Jul Christos. Mir-un-
gerea IT comuniert puterile divine pentru intarirea si
cresterea lul in viata charica. Eucharistia 11 nutresce
cu hrana diving', si'l unesce Q11 insusT isvorul vieteT
si al charulul. Dar fiind-ca omul, curatindu-se de-
sdversit de tote pe'catele in apa Botezulul, nu se li-
bereza si de urmarile p6catuluY original si de co-
ruptiunea ereditata, precum : in suflet lesnici6sa
inclinare spre r6i1, iar in corp b6lele qi mortea ;
fiind-ca si dupd, Botez, crestinul din not p6te a gre-
si, ba Inca forte des (1 Ioan,l, 8, 10), si p6te a se
supune b6lelor, si Inca citte-o-data unor (bole) forte
grele, cc apropie de mormant: apol intru tot bunul

www.dacoromanica.ro
 886 MISTERML PENITENTEI
-.I

Domn a bine-voit a iustitui in Biserica sa Inca douc

misteriY, Ca doue do ctorif pentru neputinciosif e/ mem-
bri : Misteriul PenitenteY care vindech neputiutele mi-
stre spirituale, li. misteriul Eleo-Sh,ntirei, care'sT in-
tirade mantuitorele sale lucrAff si asupra neputinte-
lor nostre corporale. Vom vorbi mal inteiti despre
primul din aceste misterif, iar dup'a aceia despre eel
din urmA.
Penitenta luath in sens de misterid (1), este ast-
fel de ierurghie, in care pAstorul Biserica, cu pute-
rea Santului Spirit, deslega pre crestinul ce se cur
esce si se mkturisesce de tote pecatele seversite de
el dupe Botez, asa ca crestinul din not se face nevino-,
vat sisantit, cum a exit din apele BotezuluY. Incon-
formitate cu acest inteles dasettlif antici al: Bisericef
au numit misteriul Penitentef deslegare (2), miixturi-
sire (3)., inpacAre (4), al doilea Botez -(5), adoua scan-
dura (de mantuire) din naufragiti. (6), etc. etc.
1 -it. Misteriul Penitentef este instituit de Domnul
dup6 invierea sa, dad arAtanduse discipulilor sef
care erati adanaci la un loc, afara, mime de Thoma,
solemnel k-a clis lor: Pace voue, 591 acestea clicend, a
sujiat, ci a clis for : luatt Spirit Saizt. Cdrora vett erta
pecatele ertase-vor lor ; o'i cdrora be vett (inea, (inate
vor fi (Ioau XX, 21-23).
D n aceste cuvinte sa vede, a) ca insusT Doinuul
(1) Cad penitenta 'mite fi luat'ai se Intelege Inca si in sens de vir-
tute.
(2) Tertul. de poenit. G. IX, X.
(3) 'Eiop.aori,c1K, Irin. Adv. her. 1, 1 ., n.. 5, 7.
(4) Augustin de Civ. Dei XX, 9. n 2.
(5) Concil. Cartag. V. c. XI.
(6) Tertulian de pcenit, c. IV; Ieronim, Epist. ad Pammach et O-
cean. de error, Orig; Epist. XCVII ad Demetriad. de sere. virginit.

www.dacoromanica.ro
AM1=1
IVISTERIUL PENITENTET 831

a predat Apostolilor, si prin urmare si urmAtorilor

lor, puterea sa divina de a erta sail a nu erta Ome-
nilor pecatele b) a erta sail a nu erta ariume prin
Santul Spirit, adich, prin puterea si lucrarca Lui ne-
vequtd, si c) fara indoiald, a exprlina acestii putere
printr'un chip veclut intfo lucrare ore-care. Vrea
sa click Penitenta se aratd un real misterid, cu tote
proprietiitile adeveratelor misteiriT.
Afarit de acesta, Christos Ma,ntuitorul inert inain-
te a exprimat de doue orT fiighduinta despre acest
misterid. Prima data, cand a ;Hs Apostolului .P.e-
tru care l'a mdxturisitd pre El in persdna tuturor A-
postolilor de fill a mut D-zed : 1,1 void da fie cheile
Impetreiciel cerurilorg ; fi or-cciteveI lega pre pelmentu
vor fi legate fill?, ceruri: yri or -ce vesi deslega pre pd-
mentit va fi deslegat n in cerurl (Math. XVI, 19). A
doua-Ord, cand El ca sef al Bisericei a declarat a-
cesta inaintea tuturord Apostolilor : Daqa (cine-va)
nia de Bisericet nu ascultel saW fie fie ca un pagan
fi vamef. Amin greiesc voue,m1 cate veri lega pre pei-
me'nt vor fi legate ,Si in ,certi : 5si orl elite yeti deslega
pre pdmeml vor fi deslegate fi in certi . (Math. XVIII,
17, 18).
2-lea. MisteriulPenitenteT a esistat in Bisericd din
timpul, Santilor ApostolT, si piistoriTBisericeT tot- d'a-
una sail folosit de dreptul dat for de D-zeil de a le-
ga si a deslega. Asa, in canOnele apostolice se slice:
llaca, tine -va, Episcopd sail preot, pre eel ce se in
tOrce de la pecat nu'l primesce, ci '1 respinge: sa fie
depus din trepta preotieT, cacT intristeza. pre Christos,
care a 1).is : bucurie este in cerd peutru un pdcatos
ce se pocaesce" (Can. 52).

www.dacoromanica.ro
 fffiSTERRIL PENITtNTEt

In Constitutiunile Apostolice_, sa amintesce cu

multi claritate qefilor Biserice4 pe de o parte, ca
for le e data de D -zett puterea de a lega qi a desle-
ga (1), Foi sa propun numer5se invetaturi, cum sit
judece diferite genuri de pecate (2), i cum sa se pdr-
te cu cei ce sa chepc (3) iar pe de alta, sa po-
runcesce credincioqilor a respecta pe prtrintii for
spirituali : pentru ca ei au prim-if de la D-zet pu-
terea vietei foi a morsel, puterea de a judeca pre JA-
catoi qi, a'i osandi la mortea foquluT vecinic, iar pe
ceT ce se caesc a'T deslega de pecate i a'T intOrce la,
view" (4). Nu cu mai putina claritate acesta acesta
i dascaliT anticT aT BisericeT; sere esemplu :
Santal Ciprian ; "i dup6 credinta mai mult, qi du-
pe fricit maT b sunt aceia, care nu at facut nici o
abatere insemnata, ci numai cat gandesc la ve-o
abatere, o i miirturisesc cu infrangere de (inima)
qi sinceritate inaintea preotilor IuT D-det, i T desfa-
qura, consciinta, iT espun greutatea sufletuluT, i cu
trite cit xana este mich, i nepericulasa cauta docto-
ria mantuitOre.... 176 rogil pre voT prea iubiti frail,
sa 'i marturisiasch fie-care p6catele pima, cand, ceT
ce au . greit, se afla, inch in acesta viata, cand mar-
turisirea pc te fi primita, cand satisfacerea i ertarea
severith de preoti, este pliicuta uuauntea Doirnia-
luT." (5)

(1) Const. Apost. II, c. 11, 12.

(2) Ibid. c. 15, 16.
(3) Ibid. c. 38. 40,1 -43, 48.
(4) Orrroc Tap irapec 13e6; cwic 7tai. ,acxvit.ou goacdocy Lk-fir:at,/ ... I.
bid c. 33.
(5) De Laps. c. 28, 29, In Patrolog. curs compl. T. IF, p. 4881. 489

www.dacoromanica.ro
 MISTERIUL PEI4ITENTEt X88

S -tul 59i _Mare le Athanasie : Precum omul bote-

zat de un om, adicrt de un preot se lumiti6zri prin
darul Sfintuld Spirit; aqa i eel ce'0' mArturisesce
pecatele sale in (misteriul) penitentei primesce er-
tare de ele prin preot cu charul luT Is. Chr." (1).
S -tul Sri Narele Vasilie : Este neaphat a, martu-
risi pecatele inaintea aceluea, chruea ii e incredin-
tata iconomia misteriilor lui D-qeil" (2). Mult mad
favorabila (p. monachT) i mai nepericulOsii este
acea mkturisire, care srt face inaintea until preot
b6tren, capabil de a propune un niijloc intelept de
penitents i indreptare" (3).
S-tul Loan Cbrisostom : ET (preotii) locuesc pe
pliment, dar sunt admii a despune de certi, primind
ast-fel de putere, pe care D-clew u'a dat'o niciAnge-
rilor, nid Archanghelilor. Cad nu s'a clis Angerilor :
iar cote yeti lega pre pament . Si autoritAtile (la-

ice) all puterea de a lega pre prznent, Ins numai cor-

purile ; dar ac6sta putere (a preotilor) privesce pe
insu0' sufletul i se inaltri, 0116 la ceril, tack aceia
ce preotitchotargsc aicT, aceia D-zeti confirms sus,
si stapauul se unesce cu opiniunia servilor sei" (4).
AceiaT invatseturh despre misteriul Peuitentd o
edA : Tertulien 5), Lactantie, Grigorie Nisu, Am-
(1) ... Ata TO5lepi.04 kap44,' vat tip &pow zipttt /4v:star). (Adv. No.
vat. fragin. in Galland V, 213).
(2) 0 110A.IUMH. npammite, KpaTKO 65110M., 076 N601111 288, KZ Ta.
Ga. 0 g IF IX, 360.
(3) Ibid. resp. la intreb. 110.
(4) Despre preutie III, 4. 5, pag. 59-60 in traduc. rung,. S. P.
1836.
(5) Peccator, restituendo sibi institutam a Domino exomologcsin,
sciens, prmteribit Wain, quEe babyloniuni regem in regna restituit Pe
pcenit c. 12).

www.dacoromanica.ro
846 iVIISTERIUL PENIt ENTEY

brosie, Ironim, Augustin , Kiril Alexandrenul, (1),

Papa Leon (2) i altii (3).
Din miirturiile aduce deja din S-ta Scripturg. i
din Siincita traditie se vede cii, puterea de a sevirqi
Misteriul PenitenteT a fost Incredintafa la ineeputti
de Domnul mime Apostolilor (Math. XVIII, 18;
-fen XX, 21; Cor. I Cor. XII, 28 ; II Cor., V, 18,
20), iar de la Apostoli a trecut la aceTa cari 'fit -au
suceedatti in Biserica la episcopi si presviterT
(Tit. I, 7) (4), Msa aa ea Sancitii servitorT Bunt nu-
mai instrumente v6clute in shvarirea MisteriuluT, care
nevazut sa skvarqesce prin el de insusi Dumnezeti.
CAcT este zis : ca or cdte veft lega pre pamgnt vor fi
legate fi in eerie; fi or cdte ?Jeri deslega pre pamont,
vor fi deslegate )si in cer. (Math. XVIII, 18). Spre 'in-
tarirea aceqtia se pot aduce i mArturiele dascalilor
anticT, precuni :
A lug Firmilian Episcopul Chesariei Capadocia
(an. .33) care slice : Puterea de a erta pecatele este
daruitA Apostolilor qi Bisericelor pe care a le-ail
fundat, find trirnisi de Christos, i Episcopilor, care
li-ati succedat" (5).

(1) Last. Divin. Inst. IV, 30; Gr. Nis. Homil. in eos, qui allios a-
cube indicant, in T. II, pag, 234, Morel.; Ambros De pcenit. II, 7.
11 ; Ierou. In Math. XVI, 19 ; August. De adult. Coniug. 1, 28, n. 35;
11, 16, n, 16, 17; de civ. Dei XX., 9, n. 2; Cyril Alexand. In Johan,
XX, 23.
C2) Multuni enim utile ac necessarium est, ut peccatorum rea-
tus ante ultimunt diem sacerdotali supplicatione salvatur." (Epist.
LXXXV, c. 3, ed. Cacc)
(3) Acterius, in Luc. XV, 11. (Fragm. in CoinbePs. uctal 228);
Cassian., de lncarn., VI, 18.
(4) Can. Apost., 52;
(5) ,.Potestas peccatorum remittendorum apostolis ata est et eccle-
siis, quas illi a Christo missi constituerunt, et episcopis, qui eis ordi-
natione vicaria successerunt" (Epist. ad Cypr.).

www.dacoromanica.ro
 MTSTERIUT. PENITENTEY 341

A S-tzcha Ambrosie: fine p6te a erta p6catele,

afara de unul D-deli, care de asemenea le erta prin
aceia chrora li-a dat puterea de a erta?" (1). Si
in alt loc: Dreptul acesta este dat numaT preoti-
lora (2). In al treilea loc : Omenii severqesc numaT
oficiarea intru ertarea pecatelor, dar nu arata ca, au
vre o yutere 6re-care proprie, chef nu in numele for
Crta, ci in numele TataluT i al FiuluT qi al santuluT
Spirit, el cer, D-deli daruece; aid este supunerea
omen6sca, iar multimea indurarilor apartine putereT
supreme" (3).
A S-tulta loan Chrisostom: nTatal-lice el tota
judecata a dat'o Fiulul (I6n V, 22) : acum v6d, ca
Fxul t6ta judecata acesta a dat'o preotilor.... Pre-
ociT IudeT aveati puterea de a curati corpul de lepra,
sat mai bine, nu a curati, ci numaT a atesta de cu-
ratire (Leon c. XIV) .... ; dar preotieT Noulul Tes-
tament at. primit puterea nu numaT de a fi martorf
celor curg.titY, ci de a curati, qi pe rang% aceea nu
lepra corpuluT, i necuratia sufletului" (4).
A lul Patian, Episcop Spaniol (apr. 370: Tu
lici : until D-clef. 'Ate a erta gresalele. Drept. Dar
i aceea ce s6verace El prin preoti, este puterea
hit D-clef" (5).
A S-titlza Leon Papa Romei: Mijlocitorul Titre
D-qeti i Oineut, omul Domnul Is. Chr. a dat efilor
BisericeT puterea, ca qi ei sa, dea sancire penitentel

(1) In Luc. t. V, n. 13.

(2) ins hoc solis permissum sacerdotibus eat (de pcenit. 1, c. 2, n. 7)
(3) De Spir. S. III. c. 8.
(4) Despre preotie. III, 5. 6. pag. 60, 61-62. in traducerea rueg.
(5) Ad Sympr. Epist. 1,. n. 6.

www.dacoromanica.ro
342 M I STERIUL PEN ITENTEI

celor ce sa chesc, i prin usa impAcereT sh'T primia-

sch curhtiti, prin mantuitdrea satisfactiune, la cumi-
nicarea cu Sante le TaTne. Dar in acesth lucrare 'tot-
de-una participezh insuF,IT mantaitorul (1).
In genere, daschliT anticT aY BisericeT afirmad, ca
in Misteriul PenitenteT, insusT Chr. (2), sail Sitntul
Spirit (3) deslegii, pecatele, jar pe phment, de organe
veclute ale acesteT puterT, dupe SantiT ApostolT, ser-
vesc EpiscopiT (4) si presviterif (5).
A se apropia la Misteriul PenitenteT pot numai sin-
gurT crestiniT, care duph ce s'ail curatit de tote pe-
catele for in Misteriul BotezuluT, gresesc din nal,
peptru care si ati necesitate de un nal mijloc spre
aT curhti consciinta. Nu pot inse a se apropia la a-
cest misteriil aceia, care nu aunt creqtinT: eT dato-
resc maT inteiti a se folosi de primul misteriA cres-
tinesc, In care se deslega tote pecatele omenesci, si
prin care, ca printr'o u a intra in Biserica lui CM.
ca sh", aT136, dreptul de a se folosi de cele-l-alte mis-
teriT ale eT. Acesth invethturh cunoscuth tuturor din
practica continua a BisericeT, ati exprimat'o cu cla-
ritate dascaliT antici ai Bisericei; spre esemplu, S-tat
Ciril Alexandreanul care Slice : ,Duph phrerea mea,

(1) Cui utique operi incessabiliter ipse salvator intervenit (Epist.

LXXXIV, ed. Cacc.
(2) Orig. in Lev. homil. VIII. n. 10; Patian. Epist. ad. Sympr.
III, n. 7.
(3) Ambros. de pcenit. 1, 2 ; Euseb. Qu. ad Marin. n. 9 (Mail, 277);
Cyr. Alex. in Iohan. XX, 33.
(4) Const. Apost. 11, 12. 20. 21; Firmilian.E pist. ad CypD. (inter.
Cypr. Epist. LXXV); Athan. Magn. Homil. in Illud; profecti in
pagum. n. 7; Ambros. de pcenit. 11, 2.
(5) Orig. in Num. Homil. X, n. 1; Iacob al Nisib. de pcenit. Serra.
VII; Term. in Math. XVI, 19; Theodorit. in Exod. qu. X V.

www.dacoromanica.ro
 MISTERIUL PENITENTET 343

omenii investitY cu (Santul) Spirit prin clout,/ mijloce,

lasA sail tin pecatele : inteiti cand pe uuii care se
arta, demni dupd chipul vieteT i a cerciird in cre-
dintg ii admit la Botez, iar pe altii, care Ina, nu
s'all facut demni de el, nu'i admit ii nisi le comuni-
ca charul divin; al doilea, cand ertii sad riu 4rta, pe-
catele, supunend oprird pe fiT BisericeT, care gre-
qesc, c4 ertand pe cei ce BA cAese" (1). Asemenea qi
Fericitul Augustin slice : P6catul ... . data el este
severqit de catechumen, se spalh prin Botez; iar
dach'T sever 1 de eel botezat, se vindeca prin Peni-
tei4a" (2).

(1) In Iohan. XX, 23.

(2) De adult. coniug. 11, 16, n. 16. cfr. Tertul. de pcenit, c. 7. 12.

www.dacoromanica.ro
 DISCURSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN
LA
I-iul SINODt ICUMENIC 1).
Dreptul i Prea-puternicul Dumnecleti a pregatitti
multe car pentru mantuirea genuluT omenescti, qi in-
tre acestea, cea mar glori6sA qi mar minunat de bu-
ns este aceea, prin carea ne-a adunatti pre toti in
Santa catholica Biserica, ca tate() locuintA domnescii
a credintd, acesta e mar presus de orT-ce minu-
ne. Pe deoparte nor vedem ca acoperementul acestea
locuinte atinge stralucirea stelelor, Tar pe de-alta
observam ca temelia ea, chiar la inceputul lucru-
prin puterea divans 'qa Indus radacinile Hp,
de Ad'anc qi trainic, inckt poate s se simta, de t6t6
Jumea. DoT-spre-zece stAlpT nemiqcatT, albit de ziipa-
da, cu puterea DumnezeireT rescumpArtitoruluT nos-
tru, sustin ne intreruptd invetittura credinteT. Pentru
ca sa intelegem acest lucru farg, nicT un comentarid
premeditat i sa primim adevArata credinta din su-
Beta, D-4eti a dAruitA resonuluT nostru convingerea
in sanctitatea nernuritord s4le legi, i eel ce voesc
merg prin portile el, sub conducerea curateT qi san-
te): dorintl, cu singura convictiune a minter sgnAt6se.
AcestA casa a DomnuluT este phzita de doua garde :
pe deoparte, frica de D-4eil pentru indreptarea cu-
gethrilor unor 6meni, Tar pe de alta, pentru eel ce
1) Gelas. hist. Cone. nic. I. II. c. VII. NB. Acest discurs este tracing; din cartes
intitulati Ataxia Bceaenclutra Co6opoBu" Actele Sinddelor ecumenice. Ramis
1859.

www.dacoromanica.ro
 345
'DISoURSUT, IMPERATORULUI CONSTANTIN

cugetti, sanalos, de pururelnica dragoste a luY

D-clew, care este recompensa intelepciuneT. Cand
aceste garde se afla la uqile prea sa,ntuluT loc, ulile
deschise prirnesc dreptatea, carea ca traitore ina-
untru, este nevatamatore ; iar ce se atinge do
ncareptate, ea nu trebue sa se apropie de uqa;
fiindit inlaturata de garte, ea sa departeza de a-
cest loc. Ace3te atat de invederate lucrarT ale
iconomieT divine, prea onoratT qi prea laudatT fratT,
m'ati facut s m6 luminez cu lumina cea eterna qi
neperit6re, pentru ca eu cel ce am statti departe
de ea, cand se clatea credinta in sufletul meti,
saa nu m6 faca, vatamator de dreptate. Despre ce
dar sa v6 vorbesc cu maT intaiti? Sa va, vorbesc
despre fericirea pe care o simt in inima mea?
Satz despre bine-facerile divine ce mi s'a facutd de
Atot-puternicul D-deti ? Ele sat revarsatti asupra
mea cu atata abondenta, in cat sunt de-ajuns, ca
Domnul nostru i parintele totuluT sa m6 umilesca.
Pra onorati fratT, care sustineff adev6rata credinta!
Credeti cele ce am sa v6 spun.
De qi spiritul meu, plinti de bine-facerile InT
D-clett, se simte fericitti, qi pentru aceea p6te a face
-nentun6rate doxologiT catra BinefIcatorul sett; lima
Aid nut 'euArentti nici chiar mintea, dupre cum ates-
ta crulinta, nu sunt in stare aT servi cu
demnitate. i aces-Ea este en total adev6ratti. De qi
mintea in deplina recundscere a nenumeratelor ma-
rl facerT de bine a luT D-dett, p6te dupe natura sa,
a se inalta in domeniul ce este maT sus de acela in
care traesce corpul nostru; limba Ins find inchisa

www.dacoromanica.ro
 346 DISCCRSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN

in limitele corporale, tace cu totul. cand, in aparen-

ta se decide a vorbi ceva spre maretia lux D-cleti .
eine dintre not are aqa de- agora minte, care, -ni-
t:Ina acestea, cu indrasnalh ar ineepe a afirma, cum
ch, pate a exprima laude demne de marele i Atot
puternicul D46, Creatorul atot ce pate fi maY fru-
mos ? Cine se gAnd.esce la maretia Datatoru luT de
lege, care i-a datti fiinta qi viata,. acela uqor se con-
vinge, ca. hothritor nu se pot gasi cuvinte, pentru
lhuda pre D-clew dupre cum se cuvine. ltn urmarea
acestora, ce trebue sa clic eu spre a 'mT justifica mo-
destia, dach nu acea ce ni arath cuvintul divin de
adevarat? Adev6rata mhretie se atesth, qi adeverata
adora(iune anume atuncT se dh, luT cand iii
convorbirile despre El se inldturh orb ce abaterT sari
erorT.
0 dach eti, companionul vostru, aqY avea astfel de
abondent darti al cuvAntului, ca sa pot lauda acele
fapte demne de glorie, pe care divinul nostru Min
tuitor, Proniitorul tuturor creaturilor, audit oameni-
lor exemplu de misericordia sa, a venit pentru man-
tuirea nastrh, cand a binevoit a se inbraca in corph
curat, priimit de El din Prea-curath Feciara!
Despre cevd vorbi et.? Despre inv6tatura qi mh-
retia Lui? Dar cum pot et sa vorbesc despre acele
misterii divine, despre care nimeni n'a invetat nid
odath, qi pe care le-a descoperit insuY unicul das-
chl? Ce voT zice eti despre divina 1uY providenth
care a liniqtit mares multime de popor, brAnith find
cu o mica cantitate de nutriment, s'a-nume On pu-
1

One phi): qi en doT peld? Atat de mare e puterea

divinei lui provident,e.

www.dacoromanica.ro
 DTSCURSUL EMPERATORULLTI CON$TANTEN 347

El a inviat pre Lazar eel most cu care era in aini-

citie reclan-dui viata.
$i Inc, ce sa zic despre aceea Prea-curata Divi-
nitate, care ptivind la Ore care femee in.tr'un chip
neexprimabil, si invrednicind'o a convorbi en sine,
la moment a vindecat'o i a deslegat'o de orT ce ne-
linisce (pacat) ?
Clue pOte a ve espune cum se cuvine, acea mi-
nunatd imprejurare, cum eel tinut mult timpti de o
bola incurabila, slabanogit de tote membrele sale,
din care causa, si zacea culcat nemiscat, insana-
tosindu-se de-o-data prin doctoria diving, ridica pe u-
ruerii sei patul pe care era culcat, si cu multumitore do-
xologie cutreera laturile patriei sale ? Cine este atht de
elocinte ca s, spuna, cum El, umblhnd pe mare in
timpul furtunei, a precurmat'o prin cuvintul '1 a
oprit puterea si a trecut ca pe uscat pe deasupra
mares adh,nci ? Sat despre acea linistita rabdare,
Cu. care El, victorios a alinat furia poporului nein-
telegator si domolindu'T btatalitatea la supus le-
gei? in fine, despre acele marl si prea glori6se
lucrari ale divinitatei Lai, prin care traim si ne
intarim, (i prin) care nu name asteptam fericirea
viitOre, ci intr'o masura ore -care deja o si posedam?
Ce s, zic et mai mult in putin preparatul met dis-
curs, afar, name ca sufletul met eel rescumparat
cu sangele Lui, trebue sa fie in tot-de-una curatil,
ca, Atot-puternicul D-den ce locuesce in certi, care
pentru mhntuirea genului omenesc, si cu deosebire,
pentru aratarea prea mares see dreptati, a invoit
divinuluiseti Fill a se inbraca intr'un prea curat corp

www.dacoromanica.ro
 348 DTSCURSUL IMPERATORPLUI CONSTANTIN

i cu kipul acesta a se face Mhntuitorul corpului

omenesc. Pupa acesta, Vara la ce grad, neintele-
grttoriiinimici ai adevdrului, care, ca qi cum ar fi tinuti
de vre-o 'Acta a intunerieului celui pagubitor, in-
drdznesc a face felurite comentarii la prea santa qi
mantuitarea economic diSin.A. Eii v6 voi 'Tune in
scurt,pe cat credintai simtul dinnsauntru na6 vor a-
j unta...$i anume: ideile defainadtare ale acestor &lent
ajung pang, la atata neruqinare, in cat nu se sfiesc de
a vorbi cu necuratele for guri, ca. A tot-puternicul D-
4et nu a treat i nici nu ar fi voit a crea, tot ce ni se
spune de legea diving,. 0 voce impie, ce dupti
dreptate chiemi asuprit-ti cea mai aspra resbunare I..
Nu este nebunie, qi nu este indrAsnetil lucru a voi
sit fie lipsita de glorie acea bine-facere a lui D-4loti,
pe care nimeni dintre ameni nu pate pe deplin a o
cuprinde cu mintea sa? Ce este mai demnil de D-deu
de cat curatia sufletuld ? Ea a eit din isvorul
cel mai stint al dreptiltei, s'a resphndit in tan, lumea
i a datil 6menilor puteri spre severirea celor mai
.ante virtutipe care mai nainte ei le socoteail de ini,
mice ; iulaturttnd esemplul for eel red, ca a convins
pe cele-lalte popore a se conforma cu aceste virtuti.
Asupra lor, dupe propia observare, putem dice,
lucra vedut charul divin al Mentuitorului nostru 13-
dot , Dupre intocmirea La, nebunia for ce ilnicti se
escita aa de puternic in decursul mai multor ani,
a priinit in fine mAntuitdrea doccorie. S'a intempl at
ins ti, ca, cei intori data, iar4i all despretuit chant'
lui D-qeil, dar prin insai nestatornicia lucrurilor
omenesci all inteles ca, suet in ratactre. Atot-pu-
ternicul D-cleft a predespus totul prin dirigirea li-

www.dacoromanica.ro
 DISCI-RCVL IMPERATOiNLUi dOlsTICANTIN 349

nitith, a divinitatei sale; dar nebunia ominea-

sea, necautand la nemarginita iubire de omen): a
lu D-qeil, care a intrebuintat tote mij16cile spre
mantuirea sufletelor omenesci, inlaturand dela sine
lumina adevdratei cun6sceri de D-4eil, care a stra-
lucit a1a de clar chiar in formarea qi ordinea lumd
vglute, prin extrema ura i nerecunoSinta, Cu propria
perdere, a lucrat contra putere lul D-qeti celd-
mantnii:6re. Nimine nu a fost strein de reutate ; fe-
lurite genuri de prejuditiuri aa de departe qi intim
s au respandit in inimele omenesci, incat stralucirea
lumina a fost incunjurata pentru el, de demua
de deniY intunecare, ci multi dintre eT 8'1141 lipsit pen-
tru tot-416-una de lumina. Ins nid b putere a cuven-
tulul nu p6te desradacina din sufletul meta convic-
tiunea in aceea ce am opsil mal sus. CacY rgul n'a
putut sta contra acelel pedicY puternice, ca sa trium-
feza, in totul puterea Cuvgntu/ via al adevgruluY, U-
nice garde atot-puternica a tuturor lucrurilor qi a-
jutatorul mantuird astre. Acest prea sant Cuvent
pastreza in not cunoltinta de acela care ni-a dat liber-
tate qi ne procure stralucirea lumina cd adevgrate.
Care sa fie cauza, Ca pop6rele pagane, ne cautand
la lumina cereasca, cu despret &Ufa adevgrata ev-
sevie, cauth lumina pamantesch ce nu are nicY un
temeiti de adever, nid claritatea lumind curate, nid
puterea divinitatd cerescY. 1V1inunat lucru ! El inch
qi acum persistand in ratacire qi ne cautand la
D46, nu vgd lumina universals qi nu inceteza
a se pangari pre sine cu faptele for cele hadoase.
Propunand spre inchinare. lemne, petre, aroma, ar-
gint, our i alte obiecte pamentei, qi solemnelex-

www.dacoromanica.ro
850 DISCURSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN

primand speranta vietei for in ele, le edifich tera-

plud cu admirabile pod6be, si dui:16 aceea so la-
hda, inch', cu cerimoniele serviciuluT lor ; maretia
productiunelor emise de el' incit presinth minunT
demne de privirele lor. Daca eT fac asemenea, este
inteles, ch, nu au nici idee, nici vedere, si pentru
aceea suet silitT a se fali cu productiunele lor.
ET nu v6d cum si cat de mare este Atot-puternicul
D-clew, cauza si judechtorul tuturor ; El nu li este
cunoscut din cauza preventiunelor in demnitatea lor
plAratit. Dupe dispunerea Lui, corpul nostru a pri-
ma forma ce'T apartine, si pentru ca in noT sh .86 con-
serve armonia la fie-care incordare a activitatei noas-r
tre, El a legat tote membrele cu vine forte tad. Cand
tote acestea prin lucrarea creat6re au fost terminate,
El a suflat in de spirit, care a trebuit sh, le misce si
sh le inthresch ; a, dat vedere pchilor nostri i a pus
in capul nostru rnintea, si aci a Inchis (concentrat) '
tote puterile _activithtei n.6stre ce cugeth, Dach tot
cel ce are minte shnatosa, ar observa importanta a-
cesteT constructiuni, si, lasand aceea ce nu se pole
cuprinde nici cu cuventul nici cu cugetarea, ar
reconoasce puterea cea mantuitore si vecinich, a
nenauritorului D-cleti ; atuncT nu ar putea sh caclh:
asa de usor in vre-o er6re, ci ar avea posibilitatea
de a vedea si a intelege cu claritate, ca totul e creat
cu puterea luT D-clett, si e creat asa, cum El a bine-
voit a crea. Dunme4eesca Scripturani 4a a intelege
en claritate, chnecunostinta luT D-led intre 6meni e
provenith dela arbitrara lor conduita, si ca prima
er6re a, resonulut a pro venit dela ura inimiculuT
asupra bietelor suflete ale nenorocipor 6menT.

www.dacoromanica.ro
 DISCURSUL IMPERATORULUI CONSTANTIN' 851

Nesciinta de D-cleu s'a arAtat in lume anume din

acel timp, calla ceT doT oamenT creatT la inceputul
lumeT, nu au pazitti santa i divina poruncA cu cu-
venita ingrijire, iar dupe cc striimoi noqtrYprin voice
divinA'ati fost alungay (din rai nesciinta din ce in
ce maT mult sca inmultit i s'a respiindit pe pAmant ;
nenorocirea ominesca s'a intins in tote, pArtile Riish-
ritulaT i ale ApusuluT i le-a sguduit chiar in fonda,
meat; invingereaputerei inimice a supus mintile tu-
turor oamenilor i le-a intunecat. Dar la sfArqitul tim-
purilort D-den liberez, prin mine servitorul seu nenu-
,Inerath multime de pop6re supuse j uguluT acesteT qer-
bit i (le) aduce la, lumina sa. Asa iubitT fray, ea suat
convins de prea curata credintii, qi tot-o-data suet con-
vins eaposteritatea, dup6 deosebita provedinta divina
tai minunata bine-facere a nemuritorulul nostruD-4eti
axed mine, i T va aduce aminte de mine. Si asa primia-
scg-me prea-onoratul Sinod al StuatenieT v6stre!
Nu inchideti pentru mine portile Shntei Biseriel
,;are este curata i comuna n6stea, mums, a tuturor!
De i mintea mea se soc6te neaptA (neproprie) de a
espune curatia cea mai perfecta a credinteT catholice,
totuqi na6 ind6mmi a lua parte la consultarea i de-
libcratiunele v6stre.
Respeetabilul numer al smerenieT v6stre s'a inpo-
clobit cu sigiliul tuturor virtutilor celor maT frum6-
se si atinge deja portile nemUrireT, ciand voT, obser-
viInd pacea credinta catholice, ay inceputu a erta
cu marinirnie inprudenta frAtiei n6stre. CAci aceea
i luf D-dea IT e placutg, i cu creclin.ta BiscriceT ca-
tholice conforms, qi pentru interesele comune folosi-
t6re ; Ca, ast-fel pentru pacea cea maT nepretuitii,

www.dacoromanica.ro
35G DISCITIZSUL IMPERATORULUI CONSTANTig

pogorita none de sus, cu tap inpreuna sa iniiltam

multimire demn6, de bogata lul mils.
i in adever, cat de greti, qi tot-o-datil supArtttor
ar fi, dupe invingerea inimicilor dinafara, cand
nirneni din eT numai indrAsnesce deja ase rildica
contra nostrA, cat de greti, clic, ar fi sa ne corn-
batem (slabim) singuri pe sine, i prin acesta sa a-
ducem bucurie inimicilor noqtri, i cu deosebire cu
ocazia, ctmd not discutam despre lucruri divine, a-
vend invetiltura cea mai curata a intru tot Santului
Spirit, predatAnot in Santa Scripturh" ! Caci ciii'tile
evangelistilor i ale apostolilor i scrierile profetifor
vechi ne iu.vara cum trebue sa gaudim despre di-
vinb,latea supreme. i aa inlaturitnd on -ce discu-
tiuni agitate sa resolvAm obiectele in cestiune cu
doveclile din Scripturele inspirate de D-cleq,

www.dacoromanica.ro
 AL TREILEA DISCURSU
al

Santului lOn Chrisostom

contra

Adversarilor vie ei monastic

TRADUCTIUNE DE FROTOSYNCELUL GHERASIM SAFFIRIN

Urmare. vol. No. 3 anus al VIII-lea pag. 222.

12. 8a ne fia de ajunsti de a,, pune celor necredincio0 a-

ceste argumente. Cat3 despre crestini, afard de aceste ta-
tiunI, treble sd atragemil atentiunea for asupra exemple-
lor ce ne del propriele nostre animate. Unde vomu gasi not
aceste exemple ? in acet mart barbati, in acet santl din in-
ceputul Crestinismulut carora litere le erait necunoscute ;
in aceia cart venira dupb el qi cart, dei initiati in cunos-
chit; n'aveaq nisi cum experienta artificielor discursuluT ;
in aceia in fine care pre rang cunoscinta literelor intru-
niail i mipocele studiate ale eiocinteT. eel d'antaiti ignora0
dar cu desavei*re i pre una i pre alta; el eret streini i
de litere ca0 de artificiele oratorice. cii cu tote acestea, chiar
in acele subiecte cart reclamd imperiost o elocintd ener-
gica, el au lasatu pre oratoriT cel mat celebrit la o distantil
atata de mare incat acestia din urma sernandpre rang din-
iT cu nice copii fail inteligentd. Persuasiunea fiindU ca-
racteriul distinctive al elocentei, pre cand filosofiT n'ail tri-
umfattl nict macard asupra unut singuru tirant, acestl 6-
meni fara litere i fara culturA a6 transformatu cu tote a-
ceste pamentul intregil ; de unde urrned4 ca, aa ignoranti
i aqa incultl clam au fostiA, el repescu premiul intelepciu-
a

www.dacoromanica.ro
 864 AL tREILtA DISCURS6

neT savantilor si oratorilor celora maT renumiti; atata este

de adeverata ca adeverata intelepciune si adeverata sciinta
nu manta in fond decat frica luT Dumnedet. Sa nu mi se
died cu tote acestea ca cugetu de a face din ignorantd o
lege pentru copiT. NumaT sa mi se garantecle lucrurile ne-
cesarie. si nu me volt opune acestort studiT de supra-da-
torid. Dupre cumt ar fi culmea neghiobieT si a esiret din
mint!, ca, pre cand un edificiu este crapatti pone in teme-
frile luT si ameninId de a cadea, s se ocupe cine-va a-lt
tencui in loc de a se gandisd-T pima proptea ; de asemenea,
ar fi o inderetnicid alara din rinduiald de a-T impedica ten-
cuirea, cand zidurile sOntt de o soliditate invederata. Pen-
tru a-IT arCta cat de multt'i iubesct acesta doctrina, ceea-ce
deja a! velutt confirmendu-se prin fapte, o vet vedea
Inca in istoria ce-tl volt nara.
Unt tenert, de o familia bogatd, veni sa locuescd cab:E-
va timpu, in orasul nostru pentru a stadia aci literatura la-
tind si literatura greca. Acestu toner era insotitt de un
guvernort al cdruT unicd grije era de a forma suiletul ele-
vulul set. Find-ca acestu invetator0 era unul dintre soli-
talll muntilor nostril, me duseT sa flu gdsescti, sA ild
intreb pentru-ce, dupd ce a imbratisatt unt gent de
vieta atatt de perfecto, 'la pardsise pentru functiunile
multi maT pucint nobill de guvernoro: elt 'mi respunse
ca nu le va exercita multi timpt, si, lutmdt luCrurile dela
isvorult lort, 'mT dede explicatiunile urmdtore: elpdrintele
acestut copal, -rnY clise elt, este galcevitort, incap6tinatt,
si cu totult dedatt bunurilort lumeT acesteia, mama -sa,
din contra, este blanda, reSonabild, virtuOsa si neindrep-
tandu-sT privirile eT deck cdtre cert. Decl tatalt, care s'at
distinsu in lupte, ar voi se regulede pre fiiult set in ace-
easT cariera. Mama, in loci de a impArt4i vederile si do-
rintele barbatuluT set, este,cu totult departata de ele; ea
nu poftesce si nu doresce pentru fiiult set alta gloria de
ant gloria vietei solitare. Dar co nu a indrasnitu sa se
-destainasca intru acesta-inaintea barbatulul set, temen-

www.dacoromanica.ro
 CONTkA ADVERSARELOk Vine MONASTICE 855'

du-se ca nu cum-va cea mat mica insinuatiune sa deter-

mine pre acesta a incarca copilul cu ferele lumet mat ina-
inte de timp, a-lt deperta dela primul set scop, si, obli-
Wendu-lt de a incinge sabia, a -lu angajea prin urmare in a-
cea cale de negligenta si de desmittare din care este mat
tarcliu aprope imposibile de a esi, ea recurse atunci la unt
artificit. Me chiama in casa sa, 'mY comunica dorintele ani-
mei sae, si, luandt mana copilulul, o aseda intre'ale mele.
Intrebandu-o sa 'ml explice acesta purtare, nu 'T remanea,
'mi respunse ea, alt mijloc de a asigura mantuirea fiulut set
decat acesta ; adica, de a mi-incredinta mie copilul, ca gu-
vernorelut set ; sI bine-voesca a lua acesta sarcina si sa viii
cu e1 in acestt orast ; ca ea va face pre tatal sa intelega ca
studiul literelor ar fi forte utile, chiar personelor care im-
bratisecla cariera armelor. Daca este data de a reesi, ada-
Ilse ea, ti-va fi lesne, ocupandt cu fitult met o locuinta
particularia, de a-1 forma in libertate, la adapost de orl-ce
impedicare, fie din partea tatalut set, fie din partea otne-
nilor casel, si de a regula vieta sa dupa cum ea ar fi inteo
monastire, Da-mt dera acestt concurst si nu refusa rolul
ce 'ti ofer inteacesta intreprindere. Nu este aid cestiune de
lucrurl cart sa 'ml fie indiferintl ; lupta si periculult impre-
giurult sufletulul copilulul met se indesuesct. Nu consi-
dera cu unt chit fare de grije periculele la cart este ex-
pusa fiint6 care 'ml este cea mat scumpa ; smulge-lt din pe-
dicele cart 'ft incongiOra, din teMpesta, din prapastia care
it ameninta. Deca nu voiesci sa 'ml acorc,IT acesta favOre,
nu 'ml mat remane deck de a face apelt catre ensust Dom-
nult, si de a-lt lua de martur ca n'am omis nici unul din
mijlocele capabili de a asigura mantuirea acestui fructu al
,interiorulut met.; ast -felu incat et stIntt nevinovata de san-
gele set. Deca i s'ar intempla ca sa impartasesca sorta co-
muna tinerilor cart traesct 41 moliciune si negligenta, de
la tine, din propriele tele mant, Dumnedeti, in dioa cea in-
fricosata, va reclama sufletul acestul sermant copil. Ea
vorbi multu pe acestt tont ; torentele de lacrimi si nfartu-

www.dacoromanica.ro
858 AL TitEILEA DISCMS

ririle de intristave cu care V insotea cuvintele me. decisera

in fine a nu respinge propunerea sa, si ne despartiram dupe
ce am thotaritt planul nostru de purtare.
Acesta mesura nu va remane nici cum fare resultatg.
Generosul solitart carmui atat de bine pre copilul care i
se Incredintase, aprinse in scurt timp de a w de in-
vapadta dragoste pentru vi(eta religic5sa, incest se vedu rums
pend de graba tot felul de legaturT, alergend la pustia, si
fu chiar nevoid de tint fret not pentru a repiima excesele
zeluluT set si alt aduce la o drepta moderatiune. Era de
temutt ca o asernenea invapaiare sa nu descopere mai Ina-
lute de vreme secretul ce voiat se It ascunda i sa nu radice
incutcaturT superatOre mameT, guvernoruluT si in generalt
tuturor solitarilort. Decd tatal s'ar fi insciintatt despre de-
mersult fiulul set, nu par fi data odichna pena cand mi
ar fi aprinst persecutiunea, nu numai contra santelor per-
sone earl priimise copilult, dera contra tuturor individilor
dedatl la acestt gent de vieta. Pentru acesta, luandt pre
copilt de o parte si represintandu-T tote aceste pericule.,
fart alt abate dela sco_pult set, din contra mai multi luta-
rindu-lt, '111 facial sa locuesca in ora0 si sa se dee studiului
literelorg ; ca, astg-felt, elt ar face ung bine imenst tineri-
tort de etatea sa, i tatalg set n'ar fi scost dirt ignoratita sa.
Entervenindg dintruinceputg, tatal ar fi prapad,itt cu inles-
nire aceste rasadurl de virtute Inca fragede i abia marite.
Dera lucrurile remanendt timpt maT indelungatt in acesta
stare, i aceste resadurl prind, endt radecinf adancT, speram
ca tatalt, orl -ce s'ar intampla, nu va putea moditica intru
nimica chotrtririle fiulul seg. Cea ce, inteadevert, se qi in-
templa, qi nu fuser inselatt in sperantele mele. Dupes unt
lung intervals, tatalt, atacancit scopult fiulul set Cu cea
maT mare violenta, departe de a cla'tina edificiult virtutei
stile, nu facu de catg de &it face si mai solicit. Printre ca-
legiT de studit aT acestuI tenet-u, _multT prodtara atatt de
bine de raporturile for cu elt incatt formara proiectult
de a urma exemplult set. Supt infiuenta constants a inte-
leptului set directore, elt semena cu o statues pre care mana

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARELOR VIETEI MONASTICE 357

artistuluT o lucrecia fara incetare cu iubire, sufletult set

ca'stiga in tote ciilele o noun frumusete. Cea-ce era mar de
mirare, este ca in pertrecerea exteriors a vietei elt Du di-
feria intru nemica de semenii set ; nu afecta nisi cum 1-na-
nierT selbatice si grosolane ; rIU cauta nici-o-data sa devia
singularu prin hainele stile; exteriorult sea, fysionomia sa,
vocea sa.nu se departau intim nimica de cea-cea se vede
la cei-l-alts 6meni. Astu-felt, apuci &u in mrejele sole pre
cats -va dintre tineril ce '1U visitati adese-ori, desi in acelasT
timpU ascunclendu-s1 tesaurele deintelepciune ce purta in
inima sa. Der 1, orT -cine '1 -ar fi ve4utt la elu acasa, ii-
ar fi luatt dreptU unult din in acei.Omeni cad 0-at stabi-
lita petrecerea lore. in munti; casa sa era imaginea exacta
a tine monastirY, necontinendU nimica care sa nu fia de o
adeverata necesitate. Tota timpult de care putea dispune,
elU 'lu consacra lecturer cartiloru sante. Fiindu -ca inveta cu
o extrema facilitate, nu intrebuinta pentru studiele profane
decatu o mica parte din di, reservanclu-si restult pentru
rugaciune si pentru studiulu cartiloru inspirate. Petrecea
cliva inxrega fara mancare, si, cute -o-data chiarti, cloud si
mar multe Bile consecutive. Noptile stile erau ocupate cu
aceleasi exercipi, cu lacrimi, rugaciune si citirea .santeT
Scripture. Guvernorele sea ne comunica in secrete tote
aceste detalii, cact copilulu nu putea suferi ca ce-va din a-
cestea sa transpire in afarii. Dupa cele ce ne spunea inve
tatorulg see, elU 'si procdrase o tausana pre care se o-
dichnia in timpulu nopteT, ca unq mecllocU excelinte pen-
tru a se destepta mai de graba. In fine, vista sa era Into,
maT asemenea vietei solitarilord, si nu inceta de a glori-
fica pre Dumneclet. care 'I permisese de a se radica cu
una sboru rapede in regiunile acestel sublime intelepciunT.
Sa mi se dee suflete pline de aceste dispositiunT5 atari
guvernorT ca acesta; sa se angajecle cine-va de a lua ace-
leasi mesurT, si voit subscrie la aceste proiecte de o naiia
de orT cu mar multi graba decatu 4nsiT pa'rintii. Dintea-
cesta ar resulta de slot-a numerOse ayantagie ; cad copiii
are putea astu-felt, prin felult lore de vista, prin etatea
lord, prin raporturile lore de fia,care di, sa exercite asu-
www.dacoromanica.ro
358 AL TREILEA. DISCURS

pra condisciplilorti lora b influents salutarid. Dera nthie-

nea nu 'ml-va garanta aceste conditiunT si nu se va Jega de
a lc observa. Asta-felt fiindd, ne-amt purta cu cea maT din
urma crudime, deed amts pardsi in foculti batalieTz in locd
de a',,T departa din tetrula resbelulul, pre nisce luptatorT in-
capaOill de a se aperd, zdeenda la pamenta, acoperiti de
ran; si devenit,1 pentru companioniT lora o causd de s14-
biciune. Una generalu ar fi de o potriva vrednicti de o-
sandd, canda ar departa din actiune pre nisce. soldact va-
lidi si proprii pentru luptd, sea dada ar ordona de a nu
rddica din campula de batalid pre nefericitil aceia, cad, strd
punsT de loviture si intinsT pre pamenta, arcs paralisa mis-
cdrile restuluT armatel.
13. Cea maT mare parte din parintT staruindu cu tote a-
cestea in dorinta ea copil lora sa intre in cariera literarid,
ca eumt ara fi sigurl cd'T vorti vedea intr'o di atinganda
culmea elocintei, nol nu voma pune desbaterea pe tere-
mitt acesta; nu voma sustine ca Cu asa de inalte sperante
vora fi negresita inselatT: noT vomti presupune ca copilula
va vedea iubirea sa pasionata de artea oratorid incununatd
intr'o di de succest, si ca se va radica la gradulu ce as-
pird. Toth -de -una va trebui s se pronunte intre aceste
done partite : orT ca. copilulti va frecuenta scolele si se va
ocupa de a's1 crna inteliginta ; orT ca se va retrage in soli-
tudine pentru a se gandi la interesele sufletulul sea. Deed
consimte cine-va ss faca si pre una si pre alta et nu certi
alta ce-va maT bine; derd decd. este trebuinta ca sd se sa-
crifice vre-una, cea maT nobild din doue merits, mi se pa.
re, preferinta. Fie, va dice cine-va ; derd cine ne va asi,
gura-cd. copilult va remanea in acesta chotarire, ca nu se
va intOrce inapol asi ca nu va cadea? Exemplele de aseme
nea cdderl nu sunta forte numerose? Si cine ne va pro-
ba Ca ells nu.si va ajunge scopult, ca se va intOrce 61..60
inapol? Siinta multi cart stdruesca, si perseveranta este
mal desa d-ecata defectiunea, Exemplele acestora trebue
derd ss ne inspire maT multd incredere decata cuma nu
ne inspira fried, exemplele acestora. Si. pentru ce, de alta-

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSAREIAR VIETET MONASTICE 359

fela, nu atT avea vol aceeasi neliniste in privinta viitoruluT lite-

rara alt copiilora vostri? Acolca maT alesa ea ar fi legiti-
ma. La solitarT vetT gasi prea pucinT a carora cadere sa fia
de plansa ; in cariera literelora, sung prea pucini la nu-
mere carT reesesctl. MaT punetT Ca pre lenga acesta juste
motive de temere, maT vino sa se unesca o muttime altele
anca si maT seri6se. In capacitatea copiilora, nedestoinicia
invetatorilorti, negligenta guvernoriloru, nepasarea parin-
tilort, lipsa de mijlOce, diversitatea moralilora, malitia, ura,
gelosia condiscipliloru, si multe alte cause de acesta natura
santa atatea obstacule pentru succesa. Acesta nu este to-
tula ; abia au esita cine-va din cercula unde intelnesce a-
ceste obstacule, ca curgu dupa ela altele nuol si In maT
mare numertl. 'Tat apucatu sa treca preste aceste dificul-
-tat; n'aa apucatu sit's! complectede educatiunea sa, da
noue curse i se descopera de tote partile. Vine atuncl ini-
micitia celora marl, invidia rivalilora, dificultatea timpuri-
lora,, lipsa de amid, saracia, carrla impedica de a ajunge
la scopula dorita. La solitarT, nimica de felula acesta : nu
este trebuintd decata de tint lucru, de o nobila si generosa
arclore. Sa fie insufletitT de donsa, si vora ajunge de siguru
perfectiunea virtuteT. DecT dera, dreptA ar fi de,a se da
cine-va neincredereT si friceI, arida este loct de a spera
una resultata excelinte si apropiata ; si, canda este cesti-
une de sperante cu totula de alta natura, a carora reali-
sane triii de obstacule o intarziaza si o impedica, forte de-
parte de a despera, sa comptede pre unt resultata din
cele maT anevoia de obtinuta ? Dreptu ar fi, relative de ca-
riera literelort, de a se uita, nu la superarile din inselarea
sperantelor de carT ea abundeda, ci la succesele stralucite
de carT este atata de avarI; in vreme ce, canda e vorba
de conditiunea religiosal s'ar face cu totula din contra;
asta-felt incata, acolo undo stIntema in drepta de a spera
resultatele cele maj bune,
.
sa nu privimu decata ca la resul-
tate defavoiabill, si acolo unde nu zarima decata sperante
inselate, sa nu privima decata -ca la fericire si ca la suc-

www.dacoromanica.ro
360 AL TREJLEA DISCUR5

cest? Si cu tote acestea, candt totult at reesitt dupa do-

irintele sole, candt este in momentult de a's1 atinge sco-
pult, forte adesea o marte neasteptata isbeste fora de yes-
te pre atlett silt face sa coda inundatt in sudOre, maT in-
nainte chiard de a fi priimitt cununa. can despre soli-.
tart, murirea inzadar '111-va opri in milloculi't luptet, eld
caOta printr'ac6sta o si ma! mare stralucire, si mOrtea nu
'T-intuneca intru nimica gluria si splendarea.
Prin urmare, deco to est neliniscitti pentril viitort, fil
maT alesd considerandt. obstaculele carT se punt in cariera
literaria si car! impedica pre cine-va de a ajunge la scopult
ce'sT propune. Cumd, te resemnedi inteunt ca0 la o lunT
ga asteptare, nu dal nict o atentiune la cheltuell, la uritt, la
nesiguranta, care suet nedespdrtibile de urmarirea acestur
scopt ; nu privescl decattisuccesult, ca terment alt acestdrt
silince. Si candt copilulii teu anca n'at trecutt pragult a-
cestul templu si condo ancd nu -s'at regulata sub stindar-
dult acestet sublime filosofiT, to nu te potT opera de a tre-
mura si de a to infricoa, si te Iasi in prada cugeteloru de
desnadajduire! DiceaT maT de curilndd : ET ce! pentru ca
va locui cine-va in orast si pentru cd va posede o casa,
mantuirea 'T-va deveni dera imposibile? Dar, decd se pate
cine-va mantui locuindt in orast, posedandt aci o casa,
avendt o soda, se va putea cu multti mal lesne candt va
fi liberu de legaturele casatorieT si de ori-ce alto legatura.
N'ar fi rationabil de a fi plint de incredere, de b parte, si
de a privi mantuirea ca lesniciosa, chiard atund cand ar fi
cine-va impletecitt in incurcaturele lumeT, si, de alto parte,
de a fi coprinsti de fried si de grozd la cugetarea ca este
liberu de tote aceste impedic'drT, ca si cumt nu ar putea
cu acesta condiciune sa duca o vieta neimputabile. Decd,
dupa cumti pretindT, petreecrea in orast nu este necompa-
tibile cu implinirea mantuireT, cu atatti maT mare cuventt
va fi tofu ast-felt cu petrecerea in singuratate. Pentru ce
in acestd cast to tern! de o imposibilitate de care nu te in-
fricosedi in casult in care ea ar fi mal alest de temutt ?

www.dacoromanica.ro
 CONTRA. ADVERSARELOR VIETtf MONASTICE 361

14. 'Mi-vel obiecta ca este a mare diferenta intre grese-

lele unul ornt din lume si acelea ale omuluT care s'at Con-
SaCtalt cu totult luT Dumnedeu. De vreme ce nu call de
la aceeasT inaltime{ ranele Tort nu at o egale gravitate. Te
amagesci si to inse1l forte tare, cloth cugeti th -omult care
traiesce in mijlocult lurneT si solitariult nu at de obser-
vatu aceleasT precepte. Ceea-ce 1-distinge, este ca. ,unult
are o socih si altula nu are : in tote cele 1 -alte privinte, eT
santt SupusT la aceleasi obligatiunT. Acela care se mania
fara dreptate asupra fratelul set, orT de ar trai in singurh.
tate, on de nu ar trai, de o potriva oferiseda pre Domnpl
Acela care privesce o femeid cu intentiuni criminall, orT-
care ar fi conditiunea sa, va fi deopotriva pedepsitt ca
culpabil de necuratia. Deca amt examina lucrula maT de
aprope, amt gasi ch acesagresela este chiar inteunt lu-
meant multi maT putind scusabile. Nu este nicT-cumt e-
galitate intre caderea unui, omit care, bucurandu-se de
drepturile nedespArtite de starea conjugale, se lash a fi a
magitil de frumusetea unel femeT, si intre caderea omuluT
care este Jipsitt de acesta sprijinire. De asemenea, acela
care pronunth juraminte; orT din care conditiune ar face
parte, 'ST atrage asupra capuluT set o egale condamnatiune.
Candt Christos ne inveta asupra acestuT punctt si pro-
mulgh acesth lege, nu facu deosebire si nu dise : Den a-
cela care jura este unt solitart, juramentult set va fi cri-
minal ; at decd nu este solitart, jurhmentult sett nu va fi
criminal. Eta dice curatt si absolutt tutort ornenilort :
et ye slic0 sa nu juratT cu nicT unti ,ky0. Matt., V. 34.
De asemenea, dada clicea (Val acelora cari fidt, 4Luc.
VI, 25, elt nu adause, edeca santu solitarl ;$ cuvintele sole
erat generale si respingeat ori-ce exceptiune. VeT observa
acelasi lucru pentru pia -care din aceste admirabile si su-
blime precepte. Strigandt : eFericiti ceI saraci c171 spirituM,
fericip ceT ce plangt, fericitl cel bl'andi, cel ce fla'mandescu
si insetesla de dreptate, cel milostivl, cel curatT cu anima,
cei iubitorl de pace, cel ce sufert persecutiune pentru

www.dacoromanica.ro
3G2 AL TRE1LEA IDISCURS

dreptate, ceT ce vorU fi ocarati din causa mea, (Matt., V, 3.

12, ela nu numia nicT pre Onnenii din lume, nicT pre soli.
tarT. Singura subtilitatea omensca a imaginatt asemenl
categoriT. Sante le ScripturT nu cunoscd nici una, ele reco-
manda tutoru omenilora, de aril fi avendu eT si socia, ca
sa traiesca ca adeverati solitarl.
Asculta ce dice PaulU in privinta adsta ; si candn vor-
besct de doctrina lul Paula, vorbescu de doctrina chiaru
a luT Christos. In epistolele sele, adresandu-se orneniloru
carT au femeig si copiT, elu le cere o regularitate si o des-
pgtimire monasticg. Le interdice tote placerile zadarnice,
atatt ale impodobirei chtt si ale mesel. 'Femeile, dice elU,
sa fia imbricate dupa cumu onestitatea o cere ; sa se im-
podobesca cu modestia si castitate, si nu cu perulu frisatu,
cu prnamente de aura, cu margaritare si cu haTne luxuri-
ose., I Timoth., II, g. (Era ceea-ce petrece in desfatgrT, ur-
meda elu maT josu, este morn, cu tote ca se areta vie.,
Ibid. V, 6, gDera decd avernq cu ce ne nutri si,cu ce ,ne
imbraca, maT dice 61, cu acestea sa fitnu indestulatT., Ibid.,
VI, 8. Ce ar cere cine-va mai multu dela solitarT? Inv&
tendU pre credinci4 ca sa'si stapan6sca limba, ela all date
regule precise pre cart ensusT solitariT intempina multa gre-
utate de ale observa cu exactitate. Nu se marginesce de a in-
terdice cuvintele rusinOse, elU interdice Inca si nimicurile,
bufoneriele ; nu 'T este de ajunsa de a opri ori-ce senti-
menta de furia, de manie si de amaraciune, ehl nu voiesce
nici unix singura strigatU sa esh din gura uceniculul luT
Christos : Tota turbarea, tOta indignatiunea, tota striga-
rea, tott blastemulu s se radice dela voT, impreuna cu to-
te reutatea. Efes. IV, 31. Aceste avisurl ti se parii de putina
importanta,? Asteptii, putint, si precepte formall vol' isbi
urechiele tele : este apostolulU, care aretandu tutord cre-
dinciosilort obligatiunea de a suporta injuriele, le tine a-
cestil limbagiu iSorele sa nu apuna intru mania vostra...
Cautati ca nimenea sa nu resplatesca cui-va rea pentru
ret ; fits tote -de -una gate a face binele si fratilortl vostri si

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADAERSARELOR VIETEI MONASTICE 363

la OM lumea., Nu to birui de red: ci bjruesce reult cu

binele Efes. IV, 26 ; I Tesal., V, 153 Roman., XII, 21.
Vecli egalitatea de sufletd si filosofia pre care le reclama
marele apostola catty de multi trebuescu sd se apropie de
perfectiune., Ascultd acuma ce inveta elu relative de dra-
goste, cea d'anteit din tote virtutile, Dupk. ce ad laudat'o
si 'T at povestitu minunile, ela cere larnurita dela lumens
acelasi grade de dragoste pre care Christosa 'ltd cerea dela
ucenicii se. Dupa cumt Mantuitorult declara ca gradulu
celti mai mare la care iubirea ajunge, este de a'si da vieta
pentru amic4 sel, tota astd-felt si Paula enunta aceeasi
doctrina ii7i gceste cuvinte ; cDragostea nu cautd propriele
seta interese,, I Corint., XIII, 5 ; si dupa o asemenea dra-
goste x1e ordoneld elt de a aspira. De n'amt avea decata
acesta texta, n'ar rnai trebui altula pentru a proba ca a-
celeasi obligatiuni incumbd si lumenilora si solitarilord;
cad dragostea este radecina si legatura tutord virtutilort,
Cu tote Ca in acestU Ion este considerate numai in ea insasi.
Deci derd, ce lucre amt putea noi s dorimu mai supe-
rior cle can acesta filosofia 7 Pentru ca Paula ordonecja de
a ne radica mai pre susd de mania, de resbunare, de piri-
ciuni, cue iubire de avutii, de necumpetare, de luxd, de glo-
ria desarta, si de alte inclinatiuni lumesci; de a ne deslipi
cu desdversire de pamenta si de a mortifica membrele no-
stre, 1=41 invedpratu cd apostoluld reclama dela noT a-
ceeasi perfectiune de morale pre carea Iisus Christos o re-
clama dela ucenicii sel. Elu voiesce ca sd fima morti pe-
catelora, ca si cuma amt fi infa'surall (cu giulgiurl) si deja
puss in morrnttatd. De acolea acestu cuvi.",'nta : 'Acela care
este moral este scapatti de pecatti., Roman., VI,1. In u-
ncle impregiurari, eld merge pins a ne Indemna de a am-
bla nu numai pre urmele ucenicilort derd pre urmele
Dumnegeescului Invetatoru. 'Exemp1u1ti lul Iisus 'la invoca
ela &Ida ne recomancld, dragostea, uitarea injurielord,
modesIia. Deci derd dace numai propune imitatiunei nos-
tre pre ucenicii Mantuitorului si pre solitari, ci pre in-
susl Christos, si deca ne ameninta, in cash de negligentd,

www.dacoromanica.ro
864 Ai. TREILEA DISCURS

cu cele mal grele murici, Cu ce drepta pretindep voT sa a-

tribuiti eredincioAora o inaltime diferita ? La aceea0 11M-
time to emenii trebuesca ca sa ajunga; si 'unu'a din re-
lele cele mar funeste pentru genult umana este acesta con-
vingere inselatare ca numal solitariT Arita tinup sa fia Cu
o mare veghiare, in vreme ce va fi permisa restului cre-
stinilord de a trai intro indiferenta profundii. Derk nu, a-
cesta nu va putea fi, nu este asa : no! santerna cu totiT su-
pusT Ia prescriptiunile aceleiasI morale, o proclanit'f susa,
sea maT bine nu santa ea care o afirma, este acela care
trebue sa ne judece intr'o di. EstT finca coprinsa de sur-
prindere si de esitatiune? vornt face sa curga asupra to
valurile aceleiasi doctrine, piny arida to vort purifica cu
tom% de acesta necredinta. Void lua argumentele mete
din munca cu care santemt amenintap in diva tea infri-
cosatore a judecateT.
Crudimea bogatulul din Evangelic nu pentru ea traia
in singurttate fu pedepsita intr'una moda atata de rigu-
rost ; ci maT alesu, deed indrasnesca sa vorbesca asa, pen-
tru ca, traincla in lume, in sinula purpurel si al inbelsu-
garei, dispretuia pre Lazard si lipsa sa extrema. Dera nu
void dice nici-una nici-alta dintr'acestea; si imi-va fi de a-
junsa de a observa ea numal crudimea sa prapastui in
vepaea cea fart de slarOtd. De asemenea, din causa putinei
lora umanitap feciorele nu furl admise in camara de nunta.
Den este sa exprimamd parerea nostra asupra acestuT su-
biecta, nu ne vornt teme de a spune ca, departe de a fi
pedepsite maT rigurosa din tausa feciorieT lora, ele obti-
nura din contra o induleire durerilora lord. Ele nu audira
acesta sentinta : tDuceti-ve in focula care as fosta prepa-
rata diavolulul si fingerilora luT,, Math. XXV, 13; ci nu-
ma! : 'Nu ye cunosea pre vol., Deed va pretinde tine -va
ca aceste doue sentinte enunta acelas1 luoru, ed nu volt
respinge acesta interpretatiune. Ceea-ce n> silesca sa puna
in lumina este acesta punettl, Ca vieta religi6sa nu ne expune
nici de -alma Ia pedepse ma! aspre, tsi ca vornt fi de o po-
triva pedepsiti decd in lume voma comite aceleasT pecate.

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARELOR tr1ETEI MONASTICE 8 65

Ace la ale carui vestments erau murdare si acela care cerea

inteunt modU uriciosU dela datornicult sed o suma de o
suta de dinars, nu suferira tratamentult de care ne vorbe-
besce Evangelia, pentru ca traiad departe de lume : necu-
ratia pentru unult, nerailostivirea pentru, cel-l-altt, adu-
sera perderea lort . Citesce exemplele de felult acesta de
car' ne intretlm4 gantele Cartp pretutindenea.rMmai neim-
plinirea datorie o veT vedea pedepsita. Vei vedea acesta
nu numal intru ceea-ce privesce pedepsele, ci si in ceea-ce
privesce sfaturile, Candt Mantuitorkilt c,licea: tVeniti la
mine, tot' ceI osteniV si insarcinaci, si et ye voiU odihni
pre vol. L-uati jugult met preste voT; si ye Invetat,i dela
mine Ca sAntt blandU si smeritt cu inima, si vets afla o-
dichna sufletelort vOstre,, Math '1, XL, 283 elt nu se adresa
exclusivt solitarilort ; eft se adresa tutort Ornenilort Para
excepfrune. Cando ne comanda ca sa imblamt pre calea
cea strimta, elU nu vorbesce numal celort d'anteit, ci tu-
turort in general. A.sa face elt candt ne indatoresce de a
uri sufletult nostru in lumea acesta, si candt enunta tote
cele-l-alte regule ale moralei stile. De indata ce nu se a-
dreseda si nu destinedalegile se le decatt unui numert res-
trinst, eln are grije de a areta acesta Cu, tota limpediciu-
vorbindt despre feciorie, adause : 'Cine
este capabild de a intelege sa intelegn Math. XIX, 12.
Dera nu intrebuinta nicl, expresiunea generale, 'tots o-
mutt, nick tonult si forma obicinuita a comandamentului.
Toth, asa e si cu Pault, care, intru tote, ni se areta imita-
tor exactt alt invetatorului set. Dandt de acelasi 5ubieett,
elt dice! In privinta feciorier porunca Domnului nu amt. I.
Corinth., VII, 25. Prin urmare, cum-ca crestinult din, lume
si crestinult dela plastid trebuescu sa atinga aceeasi inaltime ;
cum-ca caderea lort expune pre amenduoi la raniri de-o
potrivaprimejdiose, aeestea santt atatea adeveruri pre car!
spiritult celt mai indrasnett si celu mai lubitort de arta
nu va cuteza mai multt, spert, ca sa le tAgaduesca.
urma)

www.dacoromanica.ro
 Paschalia in cartile Bisericesci.

Comisiunea QC revizuire a cartilor bisericecT, ne trimite

spre puEllicare urrnAtorele cloud formulare (lc paschalik,
dintre care unul (care va ft maT intelesti) are a se insera in
orologiulu reveduth de comisiune si aprobatit de 8-tul Sinod,
a eiruia imprimare deja s'a si inceputti. Publicarea anti-
cipando acestor cloud formulare de pascalie se face, pc deo-
parte, pentru a putea fl supusa criticelor omenilor compe-
tinp, si a acelora ce au a`se folosi de etc, iar pe de alts
pentru Ca nu la prima lour imprimare in orologiti sa se stri-
core vre o erOre aceea ce ar putea aduce o mare pertur-
batiune sate desordine in o asa de importantti lucrare, a-
vend a se face cu calcuie matematice, in care face schim-
barea uneT litere i a liner cifre ar strica totul.
Comisiunea de .revizuire a artilor bisericestT ne eomu.
nica ca, aceste formulare datoresc 0-lur P. Donict pro-
prietatt din judetul Roman, care este uniculit din Romania
cunoscutg noun Ora acum ce s'a ocupattl in specialtt en a-
semenea materie. Primul formulare intitulata Calduirrea
perpetini este trim isit co m isi un eT de revizuire, prin Prt.?-S5n-
titul Episcopa al RomanuluT-Melchisedec la 28 Marte a.
c, de crare onoratuki si multu stimatul D-nu P. DonicT.
Al doilea formulare, intitulatu, elemcnia de pasealie este
aranjatu de D-nul G. Erbicenu profesoril de lirriba Elena
dela Seminariult din Iasi (Socola), tot dupa sistema ono -
rabilulul D-nu P. Donic; care pe cand comisiunea de re-
vizuire se afla (in timpuM vacantiei anulut trecutu) la re-

www.dacoromanica.ro
 PASCHALIA TN CARTILE f3ISERICESCY. 861

edinta Pre-Santitului Episcopti at Romanulu!, a aratata

atata buna-vointa, in caul pre dor din membri comisiuni is
initiat in metoda sistemi sale de paschalie.
Observatiunile ce onorabilii domni cetitorl vor gAsi cu
cale de a face la aceste doue tormulare de paschalie ,
sunta rugati de a le trimite PresedinteluY, comisiund de
revizuire a cartilor bisericesti, P. S. Archiereu Silves-
tru B. Pitestenu, Directorul Seminariulu! Central din Bu-
cure0.1, salt la autoril mentionateloru formulare, Domni-
lor : P. Donicl, i G Erbidnu, care '0 all domiciliul in
4ocurile aratate maT susu.

CALENDARU PERPETUU
Destinati a se Insera in 01.01001u reviduitil de Comisiune sl aprobat de Stu' Sind.

Urratitorul Calendarti, se nuinesce perpetuti, fiindit cit elit

aratii, pentru totti-deauna nu nurnaT sarbiitorile fixe, dar ji
Vele septernanai, si fazele lunel.
In acestti calendarti, altiturea cu data fie - curia Bile se vede
pAte una din urmWrele septe litere t A, B, 0, D, E, F, G,
ears corespundii, la cele s4pte qile ale septemiinei. Din ace-
ste :Opt litere, pe fie-care anti una, insUmnii dioa dumini-
; pe alto anti, alta va insemna duminica, sehimbancluse
necontenitti;_ aqa in, 1885 litera care va insemna duminica.
va fi F. pe anul urintitor A apci D. si ma mat departe ; pe
totti anul cite una ; numaT in anif visecti sint eke doue,
fiind c6, atunci luna Fevruar are 29 de dile, de aceia p6n6. la,
finele lui Fevruar litera inthia arena dioa Duminicei; tar de
acolo inainte Ong la finele anului duminica este litera a doue.
Fiind.ti dar cit aceste litere inseamng, 4ioa duminica, li s'ati
si datti numirea de litere dominicale.
Anul 1884 fiind visect are doue litere dominicale A 0 G.
prin urmare, in Ianuar si Fevruar lit. A. insdmnti dumineca,
ma, fel cala 1 Ianuar, 8 Ianuar, 22 Ian. 5 Fev. 12 F. sunt
duminici; tar de la Mart. inainte duminica este litera G. priu

www.dacoromanica.ro
X68 l'ASCHALIA IN CARIILE BISERIdET1.,

urmare la 4 Mart. 1 April', 6 Mai etc. aunt duminici. Pentru

anul 1885. Duminica va fi acolo unde se va gitsi litera F.
pentru 1886, acolo uncle vs, fi litera E, pentru 1887, ddmi-
nica va fi insemnati, cu liter& D. etc. Tot alaturea cut data
fie-cdria c ile, se me gdsesce i cate unti num6r rota; acestea
sint numerile dela 0 One la 28 sad. 29; ele se succed unul
dupe altul dill jos in snail i se flumes Epacte.
Pe fie-care anti, unul din aceste 30 numere inseamnii
luna nou?t i sp numesce Epacta aceltd anti, ma in 1884 e-
pacta anului este 14, deci on uncle se gasesce nunierul 14
scrim cu roti acolo este data lunei noun, ast-fel la 13- Iulie
11 August, 10 Sept. 9 Oct. 8 Noemv. este luna nouA in
1884, pentru 1885 Epacta va fi 25, deci dar luna noug, va
fi atunci acolo unde se va gasi numerul roqu 25.
Pentru luna plina se numeril 15 (pie incepend cu data Iri-
na noun, i acolo uncle se implinesc 15 dile acolo este luna
plies.
In tabloul de 532 de ant pentru data pascilor, se aratg,
pentru fie-care anti, atetti litera dominicala, catti i Epacta
acelui anti.
Este de luat aminte c t epactele fiind aprdpe cu done it-
nitatt mai mid' dectitti ar trebui sti, fie, apoi i data lunet
nut este in realitate aprepe cu done Mile mai curand dealt
cum se arati, in calendar.

www.dacoromanica.ro
 PASCHALIA lif CXRTILE 13ISERICESCI 869

CRINDARD PERPETUU
Luna .7,A.NUARLE are 31 qile". Luna FEVI?(IAnIE are 28 qire.

lipachta, I
I

Litera demi-
fi E

Data .

nicaliil
ORBATORILE 7, a SkRBATORILE

1 A t Circ. i S-tul Vasil( 2 1 D

29 2 B 27 2 E' j Intamp. Doninplia
28 3 C 2 3 F
27 4- D 2 4 G
26 5 E 2 5 A

25 6 F? Boteziel D001210111' 2 6 B
24 7 G f Pro. I. Botezdtorul 2 7 C
238 A 218 D
22 9 B 2 9 E
21 10 C 19 10 F
_. .

20 11 D 18 11 G
19 12 E 17 12 A
18 13 F 16 13 B
17 14 G 1514 C
16 15 A 1415 D

15 16 13 13 16 E
14 17 C Gyviosul Antonie 12 17 F
13 18 D Slit Atanasigi Chiril 11 18 G
12 19 E 10 19 A
11 20 F 9 20 B

1 1 G C
922 A 722
2 D
B 23 E
7124 C 24 F
25 D 25 0
526 E 3 26 A
427 F 227 B
328 G 128 C
229 -A
130 B

0[31 C I I I

www.dacoromanica.ro
370 PASCHALIA PH CARTILE BISEIZICESCT

Luna MA.1?TlE are. $1 ilk Luna APR11L are 30 Ole.

domi-I

Liters. domi-
1,IJ

nien14.
nicalii

1 Epacta
StRBATORILE
i ce 1 ):
aed StRBATORILE

1 D 2 1 G Cuv. Maria Egiptinca

2. 2 E 2 2 A
2, 3 F 2 3 B
2r 4 G 2r 4 C
2 5 A 2 5 D

231 6 B 2 6 E
2 7 C 2 7 F
23 8 D 21 8 - a Parintele lrodion
29 9 E f S-040 de muceniet 2(19 A Mart. Eupsihie
21 10 F 19 10 B M. Terent. Pompies.a.

20 11 G 18 11 C
19 12 A 17 12 D
18 13 B 16 13 E
1714 0 15 14 F
16 15 D 14 15 G

15 16 E 1316 A
14117 F 1217 B
13 18 G 11 114 C
12 19 A 10'!9 D
1190 B 9 20 E
1021 C F
922 D 1821
722 G
8 23 F 6 23 A M. Marti). Gheorghie.
7 21 F 5 24 B
6.2:, G t Bum Vestire j 4 25 c
526 A 326 D
427 B 227 E
328 C 124 F
229 D 0 29 G
130 E 9 30 A
,

0131
I
Fl I t

www.dacoromanica.ro
 PASCHAth IN CARTILIt 13ISERICESCI 371

Luna MAI are 31 4ile. Luna IUNIE are 80 szile.

doll
I
1
,0
1

nieala
Epacta
Sg RBATORILE StRBATORILE I

Liters
al

Data
. .. g la
F=1 A ;:i

98 1 B 96 1 E
97 2 C 95 2 F
P6 3 D 4 3 G
'5 4 E 3 4 A
4 5 F 12 5 B

73 6 G 1 6 0
727 A 0 7 D
91 8 13 9 8 E
70 9 0 8 9 F
1910 D 17 10 G

18 11 E 611 A
17 12 F 512 B
1613 G 413 C
15 14 A 3 14 D
14 15 B 21r E

13 1.6 0 11 16 F
12 17 D 10 17 G
11 18 E 918 A
10 19 F 6 19 B
9 20 G 7 20 C

8 21 A S.S. Constant. i, Elena 6 21 D

7 22 B 5 22 E
623 0 423 F
5 24 D 3 24 G Nasc. s. L Bot. ii. s. P.
4 25 E 2 25 A

3.26 I' 126 B

2 27 G 027 C
1 28 A 9 28 D
0 29 B 8 29 E
P 8 30 C 730 F

? 7 31 D 1 1

www.dacoromanica.ro
372 kASCITALIA IN tARTILR 131SERICESCY

Luna JULIE are 31 file. Luna AUGUST are 31 Mile.

1

dorni-
t

Liters demi-
E
0
.0 43
nicalii

nicalii.
0' StRIATORILE li0 '4' SERBATORILE
1

Data
!I al as
As ;:14.

2 1 G 2 1 C
2 2 A 2 2 D
2 3 B 2 3 E
2 4 C 2 4 F
2 5 D 2 5 G

2 6 E 1 6 A f Schimbarea 7a facia
2 7 F 1 7 B
1 8 G 1 8 C
1 9 A 1 9 D
1 10 B 1 r 10 E

oil D
c 14 11 F
141-2 13 12 G
1 13 E 12 13 A
114 F 11 14 B
1215 G 10 15 C t Adorn?. 77 7 . Dorm.
1

1 16 A 16 D
1 17 B 17 E.
.18 C 18 F
19 D 19 G
20 F f St. Prooror Me 20 A

21 I` 21 B
22 G 22 C
23 A 23 D
1 24 18 24 E
25 C 025 F
26 D 2926 G
27 E t Mart. Pantelimon. 2827 A
2 28 F 27 28 B
2 29 G 26 29 C t Ttlerea 6. S. Ica(p.)
2 30 A 25 30 D

25131
I .
BE 12431 t

www.dacoromanica.ro
 PASCHALIA. IN CXRTILE BISERICEST! 373

Luna SEPTEMITRIE are 30 mile. Luna OCTOMVRIE are 31 file

o .0
et "z).4 SERBATORILE C)
a SRBA.TOKILE
te)

cizt .m1
,
C)
-`4
:6. 03
o

23 1 F 22 1 A
22 2 G- 21 2 B
21 3 A 20 3 0
20 4 B 19 4 D
19 5 C 18 5 E
18 6 D 17 6 F
17 7* E 16 7 G
16 8 F 15 8 A
15 9 G 14 9 B
1410 A 13 10 C

13111 B 12 11 D
12 12 C 11 12 E
11 13- D l'9 14
13 F
10 14 E
915 F
I./at/lama S -tet Cruet
8 15
G
A
t Ouvidsa Purasluva.
8 16 G 716 B
717 A 617 C
6 18 B 18 D
519 C 19 E
420 D 3 20 F
32i E 221 G-
222 F 12) A
123 G 23 13
024 A 2 24 C
28 2 B 28 25 D

7 26 C 27 26 E f Stul Dinatrie.
627 D 26 27 F
5 28 E 25 28 G
9 4 29 F 24 29 A
3311 G 23 30 B

I22134 C
FI

www.dacoromanica.ro
374 PASCHALTA CARTILOR BISMTCEITI

Luna NOEMVME are 30 Vile. Luna DECEMVR1E are 31 Vile.

I
Litera dumi-
I
n: I

nicali,
Epacta
a4I1 StRBATORLE S StRBATORLE
ta .84v
I :4" 1;1
i
TA A

*.) 1 D 2 1 F
2 2 E 1 2 G
1 3 F 18 3 A
1 4 G 17 4 B
1 5 A 1 5 C

16 6 B 15 6 D t S-tul 1erath Nicolae.

15 7 C 14 7 E
14 8 D t2-lii.A.rh. Mih.gi Gov. 13 8 F
13 9 E 12 9 G
12 10 F 11 10 A

11 11 G 011 B
1012 A 91`2 C
913 B 813 D
814 0 714, E
715 D 6 15 F
16 E 516 G
17 F 417 A
418 G 318 B
319 A 219 C
2 20 B 120. 1)

21 C f latrairea in bisrricti. 1 E
2 2 G
2 242 1F)
2 )5 G 2: -9425 IBA t Nascerea DomnOut.

2 26 A 2 26 C t Saar prea Curat. lc

2 27 B 2 27 D t S-tul 4rchicl, Stefan.
228 C 228 E
2 29 D 2 29 F
2130 E 2 30 G

126131 A

www.dacoromanica.ro
 DATA PASCILOR.

Prescriptiunile S -teT n6stre biserici, pentru determinarea

date' pascilor sint urmat6rele :
1) pioa invierei trebue se fie Duminica.
2) Pascile cretine, nu sint vechele pasci ale iudeilor,
dar lioa InviereT lul Hristostt, care a avut be a treia di dup6
pascilejudeilor ; qi fiind ca acestea se serbeaza la luna plina
Martie, apol intre data lunei pline li. Intro pascile n6stre,
trebue se r6mae in tot-d'a-una un interval de doue dile.
3) Serbarea pascilor cretine, se nu fie nici odata mai
innainte de Equinoxul de prima-vara, care pe atuncl avea loc
la 21 'Mart; aqa dar lioa pascilor nu trebue se fie hid in-
nainte nicT ajar in clioa de 21 Mart, ci numg dupe acdsta ;
adeca acea di nu poate fi mg timpuriu de At 22 Mart.
Iata acum qi practica cum se'urmeazit.
Cu ajutorul epacteT anuale, se cauta mai Intel data lunel
noun Mart; apol incepend cu aceasta se numerg, lnnainte
1.5 dile li uncle ajunge acest numerti, acolo este data lunei
?line ; la aasta data se mai adaog cele doua cjile de inter-
val prescrise intre data lunei pline li 4ioa pascilor; qi data
dupe toate acestea ajungem la 21 Mart sau dup6 aceasta
data, atuncl cautaintf duminica ce urmeazil, imediat kl,i acolo
se pune serbatorea pascilord ; Tar data adaogand cele doua
IN la data lunel pline, nu ajungem p6n6 la 21 Mart; atunci
acea lung,. nu esle luna pascals, li pascile trebue se se pue
in luna urmtoare. Drept care se adoag 30 dile la ultima
data ce s'ati dobindit prin adlogirea celor doua dile, qi dela
data ce se dobindesce ast-fel, se cauta inainte duminica ce
urmeaza immediat ; ,7i acolo se pune clioa pascilor.
In acest din urma cas, pascile pot ajunge une-ori a fi pen6

www.dacoromanica.ro
370 PASCALTA PERPETUX

la 25 April; acesta este limita superi6ri a data pascilor, pe

ctmd cea inferioara este 22 Mart. Prin urmare pascile pot fi
in 35 dile deosebite.
Pe baza acestor prescriptiunT, s'ail intocmit urmittoarea
tabelA, din care Cu ajutorul Mere dominicale i cu epacta
anulul se p6te afla data pascilor in perpetuitate, pentru care
i sail qi dat numere de

Pascalia perpetu.
Li
c,5 A Ii C D 1 E F G

0 April 23 April 17 April 18 April 19 April 20 April 21 April 22

J. April 16 April 17 April 18 April 19 April 20 April 21 April 22
3 April 16 April 17 April 18 April 19 April 20IApril 141April 15
4 April 161 April 17 April 18 April 190.pril 13 April 14 April 15
6 April 16IApril 17I April 11 April 12 April 18i April 14iApril 15
7 April 16 April 101April 11 April 12 April 13 April 14 April 15
9 April 91April 10' April 11 April 12ijApril 13I April 10pril 8
11 April 9114ril 10 April 111April 12 April 6,April 7 April 8
12 April 9 April 10 April 111April 121April pril 7 April 8
14 April 9 April 3 April 4IApril 5 April 6I April 7 April 8
15 April 2 April 3 April April 5 April 6I April 7 April 8
17 April 2 April 3 April April 5I April 6 Mart 31 April 1
18 April 2 April 3 April April 5 Mart 30IMart 311 April 1
29 April 2 April 31Mart 28 Mart 29iriVlart 301 Mart 31 April J
22 Mart 26 Mart 27 Mart 28 Mart DiMart 30 Mart 31 April 1
23 Mart 26 Mart 27 Mart 28 Mart 29 Mart 3QMart 31 Mart 25
25 Mart 26 Mart 27 'Mart 28 Mart 29 Mart 23 Mart 2 411Vlart 25
26 Mart 26 Mart 27 Mart 28 Mart 22 Mart 23, Mart 24 Mart 25
28 April 23 April 2411April 25 April 19 April 2qApril 21 April 22
29 April 23 April 24 April 1811April AApril 2011461 21 April 22

Pentru a afla data pascilor, se cautit in colOna 1-a a acestei

tabele Epacta anului, i se unneclii linia pe care este acea
epacta, pea in coloana care deasupra pdrtii, litera domini-
calit a acelui anti; acolo se citesce data pascilor.
Adstii pascalie, find intocmitii, dupe prescriptiunele bi-
sericei n6stre, daca in loc de lit. do minical6, qi epacta stil
vechiii s'ar lua lit. dominicala i epacta stil noil, atunci tot
din acestit pascalie:. am dobindit data pascilor n6stre In stil
ha.; care inse nu se potrivesee cu acea a apusenilor.

www.dacoromanica.ro
 PASCALIA PERPEtUX 177

Data l ascilor precum se vede din cele nua sus Vise nu

depinde de cat de litera dominicalii, i de Epacta anuluT ; inse
litera do-minicab,' dupe un period de 28 am se reproduce in
aceiaT ordine; asemenea i epacta se reproduce ill aceiali
ordine dupe un period de 19 am, de uncle rezultit, ca i data
pascilor, dupe un period de 532 an (care este productul
numerilor 28 i 19), se reproduce in a_ ceiam ordine ; Acosta
ins nu ai pentru stil yechiti.
In acest stop s'ad intocmit urmAtorul tablou, in care se ara-
ta,, litera dorainicalk, epaeta qi data pascilor pentru 532 anT suc-
cesivT,dela 1884 gene la 2415, dupe care periodul se va rein-
cepe d'a capo, cu anu12416; urmandu-se ast-fel in perpetuitate.
Cu ajuto.rul acestuT tablou, cat privesce stil vechitiolumaT
urmezit trebuinta de nicT a operatie de compti chestiu-
nea este yegulata, pentru tot deauna.

'-^11,411-1-,

www.dacoromanica.ro
378 PASCALIA PERPETUX
'8F
Periodul de 532 an; dupe care data pascilor, se reproduce, in 4 O.
4' " `"-,a
aceiagi ordine (numai In stil vechiil).
api mom . co, co cno,-. c4enl . a , co cm ,-1 . co -If . co."- cc a
S

Cic lul lunar

0

Ciclul lunar
Ciclul solar
002
wow/ cs2
Ca
61 W 0
a
m P
f: a.
?A
a p Sd 0 0
a. a ca
E5 -41 ;TT A
zw '''.-4 . v vg, v a> v;;`WIFv
1884 2416 28 A 14 Ap. 8
1 1926 2458 14 D 5 8 Ap. 19
" 85 17 I FG 2 5 Mr. 24 " 27 F 5915 C F.69 " 11 VRFF
86 18 2 3 6 Ap. 13 28 2460 16 B A 7 2
87 19 3 D 4 17 5 0 29 6117 G 8 1 22
88 2420 4 CB 5 8 24 1930 n 62 18 F 9 2
89 21 5
1890 n 22 6
A
G
a6 9
7 0
9
1
' 31 5 63 19 E
" 32 "6420 DC 11
10 3 Mr. 30
4 AT. 18
I ' ' 42*
91 23 7 F 8 1 21 2) 33
6521 B 12 5 3
92 24 8 ED 9 12 " 5 " 34 6622 A 13 6 gr. 26
, 93 " 25 9 C 10 23 Mr. 28 m 35 n67 23 G 14 7 Ap.15 0
4 Ap.17 , 36 " 68 24 F E 15 8 Mr. 30
94 26 10
95 "27 11
96 28 12
97 29 13
B 11
A 12 15
G F 13 26 Mr. 24
E 14 7 Ap. 13
_37 6925 D 16 9 Ap.19
, 38 2470 26 C 1711 , 11
39 "7127 B 18'2 dr. 27
....
98 2430 14 D 15 18 5 1940 7228 AG 19 3 Ap. 15
" 99 31 15 C 16 29 n41 73 1 F 1 4 7
742 E 2'5 Mr. 23 FRGG w
18
,
1900 32 16 13 A 17 11 9 42
n 1 " 33 17 G 18 22 1 " 43 75 3 D 36 Ap. 12
2 "34 18 F 19 3 14 444 76 4 CB 47 3
3 "35 19 11 6 " 45 , 77 5 A 578 ,, 23
4 ,, 36 20 D C 2 25 Mr. 28 46 78 6 G 69 8
n 5 " 37 21 3 -6 Ap. 17. 47 79 7 F 0 Mr.31 /
6 38 22 A 48 2480 8 E D 81 Ap.19
II 7 39 23 G 45 18 ,n 222 49 49 ".81 9 C 9 2 , 11
" 8 2440 24 FE 6 9 13 1950 "8210 1' 10 3 Mr. 27
9 41 25 D 70 Mr. 29 51 8311 A 11 4 Ap. 16
1610 " 42 26 8 1 Ap. 18 " 52 ,,8412 GF 12 15 7
11 "43 27 B 9 2 , 10 1
" 53 "8513 E 13''6 Mr. 23
12 n44 28 A G 10 3 Mr. 25 " 54 "8614 D 14 7 Ap. 12
13 " 45 F 11 4 Ap. 14 , 55 8715 C 15 8 4
14 46 2 E 12 5 6 56 "8816 BA 16 9 n 23
15 ,47 .3 D 13 6 gr. 22 "57 "8917 G 17 1
16 ,, 48 4 C B 14 87 Aop. 102 "58 249018 F 18 2 Mr.31
, 17 n 49 5 A 15 8 2 "59 m9119 E 19 3 Ap 20
18 2450 6 IV 9 22 1960 9220 DC 14 " 4
19 /151 F 1711 7 n
61 9321 B 2 5 11r.27
1920 I, 52 8 E D 18 2 Mr. 29 n 62 9422 A 6 Ap. 16
21 n 53 9 19 3 Ap. 18 63 95 23 G 417 1
22 n54 10 B 14 , 3 " 64 "9624PE 528 ,
20
0 23 " 55 11 A 2 25 Mr. 26 65 "9725 D 9 12
" 24 " 56 12 G 3 6 Ap. 14 66 ,9826 C 7 0 Mr. 28
25 " 57 13 EF 417 7, 6 ,, 67 , 99 27 B 8,1 Ap.17

www.dacoromanica.ro
 PASCHALIA PERPE'ra 379

Tr

J
',
li0 1

Data pawl-
.4
P.
'a 0 4" ' 44 44-- - g- 1v -
01
44 '4
o,

a--
r0
1 4::

I Epteta
:0 -4 t2 'I 1
-0
2- -0
1

19r
r, 'a 0 7) T) 1 '0
!. '4 0 .21
FA 0 0 P T.,

1968 2500 28 A G 9 -1Ap. 8 2012 2544 16 BA 15 18 Ap. 2

,-; 69 1 F 10 23 Mr. 31
1 - 13 ,45 17 G 16 29 k 22
, 1970 2 2 E 11 4 Ap. 13 "14 46 18 F 17 11 , 7 4e
71 3 3 D 12 15
2, 5, , 15 ,, 47 19 E 18P 2 Mr. 30 , , , , ,
, 72 4 4 C B 13 28 Mr. 27 A 16 48 20 DC 19 3 Ap. 18 e
73 , 5 5 A 14 7Ap.16 17 4921 B 114 3 GS "{F
74 h 6 6 G 15 18 ,, 1 I, 18 2550 22 Ag 5 gr, 26
75 7 7 F 16 29 21 ,,19l5123 G 3 6 Ap.15
76 8 8 ED 1711 12 2020 5224 FE 417 h 6
,,77 9 9 C 1822 Mr.28 21 5325 D
6 9 -,- 11 - 4* 46
5 "8 h 19
1
78 251010 B 19 3 A1.17 22 , 54 26 C
79 1111 A 1 14 9 23 , 55 27 B 71'0 , 3
1980 " 12 12 GF 2 25 Mr. 24 , 24 56 28 AG 8 1 ,, 22
n 81 ,,1313
n E 3 8 Ap.13 m ,,25 57 1 P 9 12 6 7
82 , 14 14 D 417 ,, 5 ,, 26 58 2 E 10,' 3 Mr. 30
83 p 15 15 C 5 28 , 25 , 27 59 3 D 11 4 Ap. 19
84 "1616 BA 6 9 , 9 282560 4 C131215 _ 3
85 ,, 17 17 G 7 20 1 29 ,, 61 5 A
SG,G 13116 Mr. 26
, 86 n 18 18 F 81 ,, 62 6 G 14 7 Ap. 15
21 2030
7,87 1919 E 912 ,, 6 31 ,,63 7 F 15 18 Mr. 31
, 88 2520 20 D C 10 23 Mr. 28 G G 32 l 64G 8 ED 16P 9 Ap. 19 G S S. G A
,,89 , 21 21 33 11 4Ap.17 33 ,65 9 C 1711 _ 11
1990 , 22 22 A 12 15 2 ,,34 ,, 66 10 B 18 P 2 Mr. 27
0 91 )12323 G 13P6 Mr. 25 35 6711 A 19 3 Ap. 16
92 2424 FE 14 7 Ap. 13 36 68 12 GF 114 7
93 ,2525 D 1518 , 5 ,, 37 ,,6913 E ,,2P5 Mr.23
94 ,, 26 26 0 1609 ,, 18 , 38 257014 D 3 6 Ap. 12
7,95 ,,2727 B 1711 ,, 10 39 7115 C 417 , 4
,96 ,2828 AG 18 22 n 1 2040 7216 BA b ? 8 ,, 23
97 , 29 1 F 19 3 ,2 14 41 " 73 17 G 6 9 ,, &
98 2530 2 E 114 , 6 ,,42 , 7418 F 'I 0 Mr. 31
n 99 n 31 3 D 2 5 Mr. 29 43 , 75 19 E 8 1 Ap. 20
2000 32 4 C B 3 6 Ap, 17 , 44 , 76 20 D C 912 h 11
1 1 ,,33 5 A 417 ,, 2 ,, 45 10 3 Mr.27
7721 B
" 2 , 34 6 G 5 & " 22 , 46 n 78 22 A 11 4 Ap. 16
,, 3 , 35 7 F g9 14 ,, 47 ,7923 G 1215_, 8
n4 1736 8 ED 7 0 dr. 29 ,, 48 2580 24 FE 13 26 Mr. 23
5 ,187 9 0 8 1 .4.18 ,
, 49 81 25 D 14 7 Ap. 12
I6 ,, 38 10 B 9 12 10 2050 ,, 82 26 C 1 18 Ap. 4
7 7,39 11 A 1023 ix' . 26 ,,51 " 83 27 B 16 29 n 24
,

8 254012 GF 11 4AP.14 ) 52 UM AG1711 ,1

, 9 4113 k 12 15 ,, 6 , 53 "85 1, F 18 22 Mr. 31
2'010 r 4214 D 13 26 Mr. 22 ,, 54 .86 2 E 19 3 Ap. go
11 p4315 C 114 7 .Ap. 11 " 55 h 87 3, D 1 1 14 n 5

www.dacoromanica.ro
380 PASO/ALIA Pt:PPETUX

I
I i-. t

Data pasci-
t0 i0

Data pasci,
1, 0 '6

:

Epacta
dal

Epaeta
,72"
ti

lor
Anir
.... .. 1 a

for
. Cl -t-,
4
'g'
6.
..
Q PA
- --A
4'a 6 .1:4 $1 b g
2056 2588 4 g B 295 Mr. 27 2100 2632 20 DC S 1 Ap: 18
57 89 5 A 3 6 Ap.16 1. "3321 B 912 , 10
, 58 2590 6 G 417 , 1 , A 10'3
2 y, 34 22 Mr. 26
59 91 7 F 598 21 3 3523 G 1] 4 Ap.15
2060 92 8 ED 6 9 ,, 12 4 3624 FE1215- 6
,-,

" 61 93 9C 720Mr.28 , 5 "3725 D 13'6 41..22

,
62 , 94 10 B
63 9511 A
64 96 12 G I' 1093 Mr. 31
8 1 Ap. 17
912 , 9 ,
6
7
38 26 C
3927
8 2640 28
B
AG 1679
14 7 Ap.11
15 8 -" 22 3

G5 " 97,13 E 11 4 Ap.13 9 41 1 F 17) 1 7

,66 0 98114 D 12 15 . 5 2110 42 2 E 1872 Mr. 30
, 67 , 99 15 C 1396 Mr. 28 11 43 3 D 19 3 Ap. 19
66260016 BA 14 7 Ap.16 "12 44 4 CB 1 4 3
, 69 , 1 17 G 1518 , 1 13 45 5 A 295 Win 26
2070 , 218 F .11P 9 21 .,, 14 ,, 46 6 G 3 6 Ap.15
, 71 , 319 E 17 11 " 6 15 47 7 F 417 Mr. 31
72 , 420 D C 1672 Mr. 28 06 48 8 ED 598 Ap.19
73 , 5121 B 19 3 Ap.17 17 49 9 0 6 9 n 11
74 , 622 A 114 , 9 "18265010 B 790 3
75 , 723 G. 2 5 Mr. 25 19 81
" 51 11 A 16
76 824 FE 3 6 Ap.13 2120 "5212 GF 912 , 7
77 , 925 D 417 5 21 "5313 E 1093 Mr. 30
I, 78 2610 26 C 598 25 22 54 14 D 11 4 Ap.19
79 11 27 B 6 9 , 10 23 , 55 15 C 12 15 , 4
2080 12 28 A G 790 1 1, 24 56 16 BA 1396 Mr. 26
81 13 F 8 1 , 21 1 25 " 57 17 U- 14 7 Ap. 15
82 0.4 2 E 912 , 6 26 " 58 18 F 15 18 Mr. 31
83 15 3 D 1093 Mr. 29 27 , 59 19 E 16 9 Ap.-20
84 16 4 CB 11 4 Ap. 17 28 2660 20 DC 17 11 , 11
' 85 11 5 A. 12 5 2 29 , 61 21 B 1892 Mr. 27
86 18 6 G 1396 Mr. 25 2130 62 22 A 19 3 Ap. 16
87 19 7 F 14 7 Ap. 14 31 , 63 23 G 114 " 8
" 88 2620 8 ED 15 8 , S 32 , 64 24 FE 2 25, Arr. 2:.1
89 21 9 0 1699 18 1, 33 65 25 D 3 6 Ap. 12
2090 22 10 B 17 11 4 10 04 , 66 26 C 47 n 4
91 23 11 A 1892 Mr. 26 35 67 27 B 598 , 24
92 ,2412 GF 19 3 Ap.14 "36 ,6828 AG 6 9 , 8
93 2513 E 114 ,, 6 37 Q9 F 790Mr.31 1

, 94 2614 1) 2 25 Mr. 29 " 38 2670 2 E , 8 1 Ap. 20

95 27 15 C 3 6Ap.11- 39 71 3 D 912 5
"96 , 28 16 BA 414 , '2 2140 72 4 CB 1023 Mr. 27
097 , 2917 11 522 22 "41 73 5 A 11 4 Ap.16
., 98 2630 18 1' 69 14 "42 74 6 G '1215_2,7 8
)1
29 ,, 31 19 E 720 Mr.30 43 75 7 F 13 26 Mr. 24

www.dacoromanica.ro
 PASCHALTA PERP1TUA 881

'9"""'ir-22.-8.
' , t -4''

1
. . ..0 4
solar I
Litera domi-
""""a a ;

Data pawl-
.
4 ..!.
0 --"F A c+
0 a ,,,,, .0
I 4
0
z
`

niealit

Epaeta
sa.
-5 B -5 VI 5-.-. 40r 4.. teg'
tv. 10 7). 13
t :0 :0 0 ,y,

lor
0
-4
PI
14
...
C.)
...,
C.)
173. =
-11 .-
0
-,4
'T.=
.0
.0 1-1
..0 fl+ A'-'
-... "
rml
:.+

VI.P . ,
,,,,,,
2)442676 8 ED 14 7 Ap.12 2188 2720.24 FE 1 144. 6
45 0 77 9 C 1518 4 89 21 25 D 2 25 Mr. 29
46 78 10 B 16 29 24 2190 22 26 C 3 6 Ap. 11
7, 47 , 79 11 A 17 11 ,, 9 91 n 23 27 B 417 3
GF=G
48 2680 12 OF 18 22 Mr. 31 n 92 24 28 A G 5 28 " 22
49 81 13 E 19 3 Ap. 20 93 25 1 F 6 9 , 14 CCP S
2150 82 14 D 1 14 , 5 94 ;, 26 2- E 70 Mr. 50
n 51 , 83 15 0 2 25 Mr. 28 ,, 95 27 3 D 8 1 Ap. 19
62 u 84 16 BA 3 6 Ap. 16 , 96 28 4 CB 912 10
53 , 85 17
54 , 86 18
G
F
417
6 28
,, -
21
1 ,, 97 29 5 A 10,' 3 Mr. 26
98 2730 6 G 11 4 Ap. 15
- - -0
55 87 19 E 6 9 13 99 31 7 F 12 15 7
1
B6 ,, 88 21 D C 7 2 Mr. 28w 2200 32 8 ED 13,' 6 Mr. 22 0 PI
7z 57 , 89 21 B 8 1 Ap. 17 1
-=4
33 9 C 14 7 Ap. 11
, 58 2690 22 A 912 , 9 2 , 34 10 B 15 18 3
,, 59 91 23 0 10 23 Mr. 25 , 2 , 35 11 A 160'9 4, 23
2160 ,19224 FE 1 1 4Api13 4 , 3612 03 F1711 ,, 7
61 , 93{25 D 12 15 5 4,,

5 " 37 13 E 18P 2 Mr. 30

62 ,, 94 26 C 13 26 Mr. 28 6 3814 D J9 3 Ap. 19
, 63 ), 95 27 B 14 7 Ap. 10 7 , 39 15 C F t 1 14 G4 = F G G G G
64 , 96 28 A 0 15 18 1 8 2740 16 B A 2P 5 Mr.. 26
65 7, 97 1 F 16 29 21 , 9 41 17 0 3 6 Ap. 15
, 66 ,, 98 2 E 17 11 6 2210 42 18 F 4 17 Mr. 31
, 67 99 3 D 18 22 Mr. 29 43 19 E
11 5P 8 Ap. 20
, 68 2700 4 C B 19 3 Ap. 17 " 12 . 44 20 D 69 " 11
" 69 1 5 A 1 1 ,.. ,, 9 13 , 45 21 B 7,10' ,, 3
2170 2 6 G 2 2" Mr. 25 ,; 14 46 22 A 81 ,, 16
, 71 3'7 F 3 tAp. 14 15 47 23 0 912 ,, 8
., 72 ,, 4 8 E D 417 ,, 5 16 , 48 24 FE 1O 3 Mr. 30
73 ,, 5 9 0 528 ,, 25 " 17 49 25 D 11 4 Ap. 19
, 74 ,, 610 B 6 ,, 10 18 2750 26 Q 12 5 ,, 4
/7- 75 ,, 711 A 72( 2 ,, 19 51 27 B 13)6 Mr. 21
., 76 ,, 812 G F' 8 1 21 ,, 2220 52 28 A014 7 Ap. 15
,, 77 .... 913 E 91 ,, 6 21 53 1 F 1518 Mr. 31
,, Th '2710 14 D 10 2311r. 29 22 54 2 E 16)2 Ap. 20
,, 79 ,, 11 15 C 11 , Ap. 18 23 55 3 D 1711 ,, 12
2180 12 16 B A 12 y ,, 2 24 56 4 9 B 18,2 51r.27
81 ,
13 17 0 13 2, Mr. 2f 25 57 5 A 19 3 Ap. 16
82 " 14 18 F 14 7 Ap. 14 26 58 6 0 114 , 8
,, 83 ,, 15 12 E 15.1: Mr. 30 , 27 59 7 F 2 & 'Mr., 24
,, 84 " 16 20 D C 16 2gAp. 18 28 2760 8 E D 3 6 Ap.12
, 85 ,, 17 21 13 1711 ,1 10 , 29 61 9 C 4 7 ,, 4
,, 86 ,, 18 22 A 18 2 Mr. 26 2230 62.10 B 518 24
n 87 , 1 23 0 19 Ap. 15 ,, 81 I y 68 11 A 69 ,, 9

www.dacoromanica.ro
382 PAgaTALTA fkRPETUA

Cie lul lunar

Ci-elttl solar
ca 4
A 4 0 .. , 3,
asp 0.
5 ,g ?, n 0. O
.4 c, :74 -.4 2.3

2232 2764 12 G F 7 20 Mr, 31 2276 2808 28 AG 136 Mr, 25

33 65 13
1,7 E 8 1 Ap. 20 ( ,j 77 /7 9 1 F 14 7 Ap. 14
3, 34 'I 66 14 D 912 , 5 ,, 78 2810 2 E 15 18 Mr. 30
n 35 n 6715 10 23 Mr, 28 h 79 '1 11 3 D 160 Ap. 19
n 36 68 16 BA 11 4 Ap. 16 2280 0 12 4 CB 1711 , 10
n 87 69 17 G 12 15 , 8 8113 5 A 182 Mr. 26
, 38 277' 18 F 13 26 Mr. 24 , 82 ,, 14 6 G 19 3 App 15
39 n 71 19 14 7 Ap. 13 k 83 tf 15 7 F 114 7
2240 0 72 20 DC, 1518 ,, 4 h 84 ,f 16 8 ED 2'5 1Vir 29 .

7) 41 " 78 21 B 16 29 , 24 h 85 j, 17 v9 C 3 Ap. 11
42 ,, 74 22 A 17 11 " 9 6 86 , 18 10 B 41 7 , 3
,, 43 r 75 23 G 18 22 , 1 i 87 4 19 11' A 5 8 , 23
, 76 24
/7 44 F E 19 3 20
,, ,j 88 2820 12 GF69 14
345 , 77 26 0 114 5
,, h 89 s21 18 E 7 0 Nfr. 30
, 46 , 78 26 a 2 25 Mr. 28 ,
2290 22 14 D 8 1 Ap. 19
, 47 , 79 27 B 3 6 Ap. 17 4 91 6 23 15 C 9 2 , 11
n 48 2780 28 AG 417 ,, 1 92 ,, 24 16 B A10 3 Mr. 26
49 , 81 1 F 5 28 , 21 ,7 93 , 25 17 G --11 4 Ap. 15
2250 0 82 2 E 69 13 94 , 26 18 p 12 15 , 7
, 51 83 3, D 7 0 Mr. 29 95 h 27 19 E 1376 Mr. 23
, 52 , 84 4 CB 8 1 Ap.17 , 96 n 28 20 C 14 7 Ap. 11
, 53 85 5, A 912 n 9 97 29 21 B 1518 , 3
54 , 86 6 G 10 3 Mr. 25 " 98 2830 22 A 16 9 n
0 55 , 87 7 F 11 4 Ap.14 h 99 31 23 G 171
22
4 56 , 88 8 CD 12 15 6 2300 h 32 24 F E 18 2 4.'r. 30
I 57 , 89 9 13 6 Mr. 28 h 1 33 25 D 19 3 Ap. 19
,, 58 2790 10 13 14 7 Ap. n 2 "34 26 C 14 , 4
, 59 ,
91 11 4 15 18 2 3 35 27 13 2'5 Mr. 27
2260 92 12 G 169 , 21 " 4 ", 36 28 AG 3 6 Ap. 16
,161 9313 17 11 6 , 5 37 1 F 47 Mr. 31
62 , 94 14 0 18 2 Mr. 29 6 O 38 2 E 58 Ap. 20
,k
n 63 95 15 C 19 3 Ap. 18 h 7 39 3 D 69 12 77
, 64 96 16 BA 114 " 9 8 2840 4 CB 7'0 3 ,
, 65 : 17
97 G 2 5 Mr. 25
73

9 ,, 41 5 A 81 16 ,
, 66 , 98 18 F 3 6 Ap. 14 '310 , 42 6 G 9 2_ 8
n 7 99 19 417 6 , 11 43 7 F 107 3 Mr, 31
n 08 2800 20 p 58 " 25 12 44 8 EDI] 4 Ap. 19
69 1-21 13 6 9 h 10 n 13 45 9 C 12 5 4
2270 n 222 A 7 0 2 14 j, 46 10 B 13 M"r. 27
71 3 23 0 8 1, 22 " 15 47 11 A 14 7 Ap. 16
n 72 , 4 24 FE 92 , 6 , 16 n 48 12 G F 15 8 Mr. 31
7373 525 0 10'8 Mr. 29 , 17 ,, 49 13 E 16 9 Ap. 20
74 , 626 C 11 4 Ap. 18 18 850 14 D 17 1 , 12
n 75 727 B. 12 5 " 3 , 19 , 51 15 C 18 2 Mr. 2$

www.dacoromanica.ro
 PASCHALIA PtRPETUX 383

Cie lul solar I

domi-I

dominicalL
F+

Data pasci-

Data pasci-
te 'a.
= h
7:3
m 0 in:. 0
,..- ''
nicalii

Epacta
Sg

Litera
Litera
,.. 3. ...5
i 4-4 44 - -

lor

lor
1.-. :Z. 7.1
.1 11 C)
.
c.51 PI
4
-,C 6 pl
.41
.V.
G) --
2320 2852 16 13 A 19 3 Ap. 16 2368 2900 8 ED 103 Mr. 29
,,21 53 .17 G 1 14 8 , 69 ,1 9 C 11 4 Ap. 18
22 , 54 18 F 2 25 Mr. . 24 _370 , 210 B '12 5 3
, 23 , 55'19 E 3 6 Ap. 13 If , 311 A 13,,6 Mr. 26
, 24 , 56 20 DC 414 n 4 72 4 12 , G F 14 7 Ap. 14
25 57.21 B 5 28 ,, 24 73 513 E 151 8 Mr. 30
26 5822 A 69n 9 74 614 D 16p9 Ap.19
, 27 , 59 23 G 7 20 ,, 1 , 75 7 15 C 17 v1 n , 11 GGFGGG.
, 28 2960 24 FE 8 1 n 20 , 76 816 B A 18,, 2 Mr. 26
, 29 , 61 25 D 912 -,, 5 77 . 917 G 19 3 Ap. 15 5 GFS
2330 62 26 C 10 23 Mr. 28 78 2910 18 F 114 7
n 31 , 63 27 B 11 4 Ap. 17 79 11 19 E 2 p 5 Mr. 23
4 32 64 28 A G `1215 ,, 8 2380 12 20 . D C 3 6 Ap.11
, 33 65 1 F 13 26 Mr. 24 ' 81 13 21 B - 417. n 3 - - 44
4 34
, 35
4 36
66 2
67 3
68 4
E 14 7 Ap. 13
D 15 18 5
C B 16 29 0 24
82 , 14 22
, 83 15 23
, 84 16 24
A
G
F E 770 Mr. 30
65p8
q .23
8
,
37 69 5 A 1711 n 9 85 1725
86 18 25 C
D 8 1 Ap-.19 W
n 3. 2870 6 G 1$ 22 n I 912 ), /1
39 71 7 F 19 3 , 14 87 , 19 27 B 10p 3 Mr. 27
2340 72 8 ED 114 r 5 , 88 29 20 2 8 A G 11 4 Ap. 15
41 73 9 C 2 25 Mr. 28 , 89 21 1 F 1215 7 .. . G.
, 4243 , 7475 1110 B 3 6 Ap. 17 2390 , 22 2 E 13p 6 Mr. 23

, 44 ,
A 417
7612 G .F" 528 n 21
, 2 ). 91
92 "
23 3 p 14 7 Ap. 12
24.4 CB 1518 , 3 t d4Ct
45 n 77 13 E 6 9 13 93 25 5 A 16,,9 23
46 78 14 D 7 20 Mr . 29 , 94 ,, 26 6 G 1711 8
, 47 , 79 15 a. 8 j Ap. 18 95 , 27 7 F 1812 Mr. 31
48 2880 16 BA 912 n 9 96 28 8 E D 19 3 Ap. 19
49 81 17 G 10 23 Mr. 25 , 97 29 9
, 98 2930 10
, C 1 14 4
2350 n 82 18 F 11 4 Ap- 1' B 2 25 Mr. 27
51 83 19 E 12 15 6 99 n 31 11 A 3 B Ap. 16
, 52 84 20 D C 13 26 Mr. 28 2400 , 32 12 G F 417 Mi. 31
53 ,, 85 21
54 86 22
, 55 , 87 23
B 14 7 Ap. 10
A 15 18_ , 2
G 16 29 Mr.. 22
, 1 33 13
, 2 34 14
,
3 .. 351.5
E
D
C
6 q
5 28 Ap. 20
12
7 20 Mr. 28
56 u 88 24 F E 17 ii ,, -6 , 4 36 16 BA 8 1 Ap. 16
57 89 25 D 18 22 Mr. 29 5 11 37 17 G 912 8
, 5: 2890 26 C 19 3 Ap. 18 , 6 38 18 F 10 23 Mr. 31
.,,,31-61g ,, L1 2278 B 7 , 39 19 E 14 A Ap. 13
2
,12..g
Mr. 2 " 8 2940 20 D C 12 15' ; 4
61 93 1 F 3 6 Ap 14 ,", 9 41 21 B 13 26 Mr. 27
62 94 2 E 417 n 6 2410 42 22 A 14 7 Ap. 16
, 63 , 95 3 D 5 28Ap. 19 , 11 , 43 23 G 15 18 n 1
64 96 4 CB 6 Ap. 10 12 , 44 24 F E 16 29 20
n 65 97 5 A 721 n 2 13 , 45 25 D 17 11 12
, 66 , 98 6 G 8 1 22 , 14 , 46 26 C 18 22 Mr. 28
,, 67 99 7 F 9 1, , 7 15 47 27 , B 19 a Ap. 17
Find s'ar isprivi un period de 532 anT, se reincepe pertodul din capita cu anu urmitord.
Data pascilor fiind deternunati pentru and and oare care, atunci datele si dilele celora-l-alte ser-
baton variabile se gisescit in tabela urmitOre; fiind tote pe aceiasT linie, pa care in colOna I. este
scrisa data pascitor puluT aceluia,

www.dacoromanica.ro
 384 385
S1RBATORILE IN RAPORT CIT PASCELE
..meu,.......... ...a.--munw=r

postul
'''

rchuluY
1 g, -544 Vim
Postul
,i'a

ostolilor
1:3 Carne- Ausa. ..., ,_,,t; 2 ,,,, 0

LTA E.

gorarea
i .; V. 11;

FLORIILE
17.2
%null
tl BUNA '4 _ Bile 1 aposteli- Sentailut .0 ., 0.2 .f.,. '2.01:

amt.
el .
s /4 ,,ascercr
4iti3
friars muCenicti for Petra 2@ t'icla A ,I.r.
1 11 VFST IR E

ttu2
'taint E... .,,:,=.
.1 Pi
EA u 8-0 ,,g-
.7, Gheorghie tetarae bi =
0 i:1-. ,.. i=- ... Creed a 6',1
if1.04,
tut
Quotas
:47,1 v'' u. 711, glf.,
;"1. c4
fri 'S' o nou;Tas Pavel.
Mart. 22 g 5 4 Ian.11
-- --
Mere.lunrin. Mar.15 5 Joi d. Pasci Apr,15

--

1-4(:C/)1-D
,-- Lunt Sam. Marti Lunt Lunt Vineri
--- -- -
Fey. 1 Apr.30 Ma1.10 Mal. 6
23 ti 5 5 12 2 Mart. lum. 16 5dexc.d. Pasci 16 Mal. 1 11 18 5 6 Dum. Vin. Lunt Dum. Dum. Jot
- -- -- 12 19

d 0
1
- 24
25 1
26 A.
g 5 6 --13
6
6 1
1,4
---1,5
3 Ltmealum.
4 Dam. Pasc.
5 Sam.e. mar.
17 *Marti d. Pase1

19 5Dum.d. Pagel'
17
18 'Luni d. Pasci ..,-. 18
19 - 4
2
3 13 420
14
5
5
21 5
5 Sam. Jot Dam. Samb. Sam. Menu.
4 Vin. Mere. Sam. Vineri Vin. Mail
3 Jot Marti Vin. Jot Jot Lunt

--
Matt. 27
28 }fi
6 6
6 3 --- ---
2 Ian. 16 Fey.
17 7 Alia c. mar. --
6 Vin. enure Mar.20 4 Samb. d. Pos. Apr.20
21 1Vineri d. Pas.

-
21.
- -- 6 16 --
Mal, 5 Ma1.15 MaI.22 5 2 Mere. Lunt Jot
23 5 1 Marti Dum. Mere.
-
Mercu. Mere. Duni.
Marti Marti Samb.

-
29
30
31
S
B
ti 4
6
6
6
4
5
6
-
- -18
19
20
8 Mere.e.mar.
9 Mar. e. mate
22 4Joi dupe Pas.

10 Lun. e. mar. -,-- 24 4 Marti d. Pas.

22
23 4 Mere. sl. Pas.. -- 23
24 - -- 7 4 17
8
9
18 --
2 5 Lunt Sam. Marti
25 4 6 Dam. Vin. Lunt
19
26 4 5 Sam. Jot Dum.
Lunt Lunt Vineri
Dum. Dam. Jot
Samb. Sam. Mercu.
Apr, 1 j 7 118.u. 21
--
Fey. 11 Dum. Flori. Mar.25 'Mimi d. Pasci hilr,25
-- 4 Vin. Mere. Sam. Vineri Vin. Marp

-- --- ---
Mal 10 Mai, 20 Mat 27 4
-. 4 2
3
K
A
7
7 2
1
-- 22 --12 Samb.l.Laz.
23 --13 6"yin.d.post
24 ---14 6^Joi d. post
26 Vpum. d. Pane'

-
27 3Sfonb.d.Pasel
28 3Vin. a. Pasci
26
27
28
-- 11
12
21
22
28 4
29 4
3 Joi Marti
2 Mere. Lunt
Vin. Jot Jot
Joi Mere. Mere.
Lunf
Dum.
--1-- 6
41
li
7
7
3
4 25 ---15 6fer.d.post -,---- 29 n Jot d, rasa 29 13
14
30 4
31 4
23
24 -
1 Mail Dum. Mere. Mail Marti
Lunt Sam. Marti Lunt Lunt
Samb.
Vineri

- - - -18 - -- -- -
Apr. 6 0 7 5 tau, 16 611ar.d,pos Mar.30 S Mex. (1. Pan: Apr,30
MA151101,2511111, 1 3 6 Dam Yin. Lunt Dam. Dum. Jot
'1 7 6 27 ' 17 6Lumfliup. 31 3,siarg &rase Mat, -1
11
16 26 ---- 2 3 5 Sam. Jot Dum. Samb. Sam. Mere.
-
----

-- 10
8 F
9 G
T
8
8
8 2 30 20
1 - 28
29 19 5'Sam,dinp.
5Vin.d.post
--
Dumin. 5" Apr, 1 3"Lunt d. Pasci
2 3Dum, d.
3 2Sh.mb. d.Pamei --I 4
2
3
---
1819 --17 27
28
29
3 3 4
3 3
5 3 2
--
Vin. Mere. Sam. Vineri Vin Marti
Jot Mail Vin. Jot Jot Lunt
Mere. Lum Joi Mere. Mere. Dam.

--
'Apr. 41 8 8
--
-3 Ian. 31 Fey, 21 510i d. post Apr. 4 Wined d. Pas. Mai. .5

- -- -- 6 -- -. 7 3 -
Mal. 20 Mat 30 Inn, 63 1 3ilartt Dum. Mere. Mall Marti Samb.

--- ---
12 4 4 Fey. 18 22 5'Mer. din p. 5 2".Tot d. Pasci 21 _ 31

-- -- -1 2
Lunt Sam. Marti Lunt Lunt Vineri
- 43
1
45
X 8 5
G) 8 6
a 9
2
3
4
23 &Mar. d.pos
24 5'Lmitdinp.
25 4Dum. a. p.
6 2Itiere.d.Pasei
7 n'Marpt, Fuel
8 214unid.Paeoi
7

-
8
9
- 22 Iun, 1
23
24
2
3
82
92
6 Dum. Vin.
5 Sam. Jot
4 Vin. Mere.
Lunt Bum. um. Jot
Dum. Samb. Sam. Mere.
Sam. Vineri Viii Marti

--
Apr. 46 ti

--
17
18
111

M 9 3
9
9
1
2

--- --
6
7
27 irin.d.post
28 lot d. post
-11
Fey. 5 Fey, 26 4Sam.dinp. Apr, 9 2'2)=.4, Paso/ mat, 10
10 Lamm. a. Pasci

--
1ineri a. Pas,
11
12
- --- --- -1 2 -
Mal. 25 I1111,
26
4Iun. 11 2 3 Jot
5
Marti Vin. Jot Jot Lunt
12 2 2 Mere. Lunt Jot Mere. Mere. Dum.
13 2 1 Marti Dum. Mere. Marti ,Martt Samb.
49 6 9 4 8 Mart. 1 t'Mer. d.pos 12 16..Tol d, Pasci 13
-- 27 6

-12- ---
9 5 9 2 411ar.d.pos 13 liere. d. Pasci 14 28 7 Lunt Sam. Marti Lunt Lunt Vineri
20 Ed
29 8 15 1 6 Dam. Vin. Lunt Dam. Dum. Jot
-
Apr. 21 b 9
-
6 Fey. 10 Mar.., 3 4 Lunidinp.lApr, 14 alP4ide Pasci Mat. 15
- - 18
un, 9 Inn, 16 1 5 Sam. Jot Dam. Samb. Sam. Mere.
--
Mal. 30
22 K 10 11 4 3Dum.d.p.
5 3'Sam.dinp. 16
I
15 42141de Pawl ,--16
to Dam. Paste. 17 31 10 17 1 4 'Still. Mere.Sam. Vineri Vin. Marti

2 12 - 19
23 I4) L0

--
1

1
24 7R 10
25 01
2 13
I10 3 11 -1r
6 Vin.d.post 17 inBitob.e. mare --18
r 7 -Slot d. post 18 iuVin. oea mare --19
Note l to anii viserti, (ace! care sn periodul de 532 ant, act cite dont( 'item dominicale ; data
lun.

3
1

13 -- 2
11 1
1
1
3 Jot Marti
2 Mere. Lunt
1
Vin. Jot Jot Lunt
Jot Mere. Mere. Dum.
Marti Dum. Mere. Marti Marti &nib.

inceputului triodulut ti awe a lisatolut de good, care ar tildes in-ainte de 1-ti Meade; trebue a as
sport cu o di; lit aceiaet ant viseott, carnavaltil este ca o di mat lung de data coca ce, se orate In NOtg If* Slovele pascaliel, ant indite, sub care is tipic yi alte dirt! bise.ricesa, so enema *se.
scent tablog.
bite serbitys ci inoeprntsal osebitgor stilpt a IL vsultheliel; In report ma Asmara data a palmier.
6

www.dacoromanica.ro
 CUM SE AFLA LITERA DUMINICALA I EPACTA.

Litera dominicalet. Anil comunt (de rand) cate de 365 clile

cuprind 52 de sept6munt iii o c i ; aa fel cti, daca anul acesta
s'a inceput luni, urmUorul se va incepe mutt*, i celalalt
mercuri ; ins6 anit viseqt care sint din 4. In 4. att chte-52
septomani i douti (pie ; In cat la acet ant' se sare cate douit Mile.
De aid urnAzit cA, litera dominicala, se schimbii, pe tot
anul dela una la alta i c anit visecti ati ale doMi, litere.
Acum dacA vom scri un qir de ant succesivT, gra/Janda-I
cate patru, qi vom dispune sub fie-care din et cate una din
cele sdpte litere A, B, C, D, E, F, G, Tar la al 4-le anti eke
dot-at, atunci vom vedea, crt dupe 28 de anT literele reincep a
se reproduce in aceac ordine; in cat periodul incepe din
eapa : Taff), rezultatul.
et 1 6, 11,01,1 16, 17,19,19, pc,124,2A2,
ill': 1 tri, 1:11: EDI kit 2(311k 2PC6,2117,Ig:

Literele se scriti reculiind, Batt mai bine de la ultimul anti.

Acest period se numesce ciclul solar; qi pentru a afla litera
dorninicala a unui anti este de ajuns a sci, care este ciclul
solar al acelour an ; Tar pentru acesta este urmtitoarea regulit:
La data anului adaoge 5508 (anul dela 4idirea litnet), im-
parte suma cu 28 qi restul impartireileste ciclul solar a ace-
lui an ; cautit acel restti in lirul de mai sus, 0 sub Oil ce-
tesci lit. dom. a anului.
' 1 Pentru stil Licit : la data anului adaoge nnul din numerele urmitore :
Pentru nun' dela 1801. pAnii la 1900 adaoge 16
,, ,
1901 2100 . . . . 4
,, ,, 2101 , 2200 . . . . 20
n 2201 2300 . .. . . 8
,, " 2301 2500 . . . . 24
2501 2600. . . . 12
,, ,, 2700. . . . 0
2601
?i mai departe pentru toff anil reductibili, aceste septa numere se reprodne
necontenit in ordinea urm6tore 16, 4, 20, 8, 24, 12, 0.
Impart apot suma en 28 si restul tmpirfirei este ciclul-solar al anului, cantit ace
numZr in eirul de mai sus si sub el, vet afla letera duminicala a aceluT an stil nou

www.dacoromanica.ro
 EPA CTA 387

Epacta. Cuventul epacta, ingnanil virsta ; iar seopul es-

te a afla virsta sail epacta lunei la inceputul fie caruia ant.
0 lumina de lunii complectI, este ceva mai mult de 29
dile si jumatite ; dar data am considera-o tocmai de 29 1/,
dile, am voi se facem un ant cu 12 de aceste luni, am
avea numai 354 clile,%adica, cu 11 4ile mai putin de cat un
anti comun ; ast-fel ca data la inceputul unuT anti, lung ar fi
noun, adeca, ar avea virsta, 0; apoi la anul unnator ea va fi
nomi, cu 11 4ile mai nainte de 1-d Ianuar ; incat la incept!"
anului ea va avea vir.sta, de 11 4ile. De aseminea urmand la
inceputul anului al 3-lea ea va, avea virsta de 22 4i1e, i la ince-
putul anului al 4-lea de 33 4ile; Ins o luna de 33 4ile, este o
lnlla intreagit i 3 4ile; se suprimrt dar 30 qi virsta lunii la
inceputul anului al 4-lea este 3. Oontinuand ast-fel, a adoagi 11
din anti ih anti i a suprimape 30 de eke on sum, este mai
mare, vomit forma un qirde numere, care se numescti epactfi.
Cu modul acesta ajnngend la al 19-a anti vom avea acolo
epacta 18, la care daca vom adoagi Wall 11, avem 29 de
4ile, adect, aproape o lunt, ; drept-aceia se suprimri, i 29,
cum s'ail suprimat de atatea on 30, in cat pentru anul urn:A-
tor epacta in be de 29 este (0) ma cum all fost la inceput.
Prin urmare de aci innainte Epactele se vor reproduce din
ant in anti tot cum at fost in periodul precedent de 19 aril'.
Aeest period sau mai b;ne, numerile succesive din el, se
numescti ciclul lunar sat numeral de our al anului, iattt re-
zultatat
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, -9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
0, 11, 22, 3, 14, 23, 6, 17, 28, 9, 20, 1, 12, 23, 4, 15, 26, 7, 18,
Dar acum, epactele in be de a se incepe cu, 0, se incep
en 14t care este la al 5-lea rond, in cat aceste doll& irttli, aka
cum se uziteaza la not sint urmatoarele :
Giata /mai.. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
Epacta 14, 25, 6,17, 28, 9, 20, 1, 12, 23, 4, 13, 16, 7, 18, 29, 11, 22, 3,

i regula, pentru a afla epacta unui anti este urmatoare :

La data anului, adaoge 5508, imparte surua eu 19 i restul
impartirei este Ciclul lunar al aceluf ant; Cautt, acel numer

www.dacoromanica.ro
388 EPAetrk

in qirul de Mai sus si, Sub el p.aesce epaotti, atmlui,

Sporirea sau seaderea Epactelor.

Epactele actuale sint mai mici, aprope cu 2 unititti de cat
ceia ce ar trebui se fled de unde rezult.i. cg, ski luna nowt, do-
benditei cu ajutorul epactelor este aprope cu doug, Bile mai
terclit de cat cum este in realitate. Prin adsta, se face o gre-
;Jail, la determinarea data pawnor, care in unile cazuri le
potil amitha mar terclia., Cum s'ar putea spori Epactele S'ati
a se seadea cu o unitate felt a se schimba numerele actuale ale
acelor epacte? Cti,ci alt-fel s'ar cauza cea mar mare confusie.
Pentru. a se spori Epactele cu o unitate este de ajuns a se
schimba origina, adoagend numerulul 5508 Inca 11 unitAii.
Ala data in anul corent am vroi se avem epacta 15 in loc
de 14 cum este, ar trebui ca la anul 1884 se aduntm 5519,
iar nu 5508; ski a se continua apot tot ast-fel, am avea atunci
7403 care impartitti cu 19 ne-ar da un rest de 12. asa dar
ciclul lunar al anulu! 1884 in be de 1, ar fi 12, qi cautand
acest num&ii, in litul Epactelor n6stre, am afla acolo e-
pacta 15.
Aseminea se pot sax:lea Epactele cu o unitate fart, a se
schimba numerile lor ; pentru acdsta este de 'ajuns a se ad6,-
ogi la originX 8 unitati. Ala pentru anul 1892 epacta va fi
12. Deci daca am voi ca de acolo innainte 0 se reduca e-
le Pentru stil nod sirul epactelor este eel primitivt.
Numeral de our 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19,
Epacta 0, 11, 22, 3, 14, 25, 6, 17,28, 9, 20, 1, 12, 23, 4, 15, 26, 7, 18
iar regale este urmatoarea :
La data anulni adoage anal din numerile urmitoare :
Pentra sail dela. 1801 pane la 1900. adaoge 1.
* il
,
,, 1901
2201
, la 2200
, la 2300.. .
...... .
9
17.
il 11

Aodsta este ceia ce se fad, fuse epactele dobindite ast-fel sintprea mid; i Apia
a se indrepta ar trebur ca la anal 1900 se nu se mar sea4a on 0 unitate cum ur-
meazi a se face si se se continue tot aria pene la 2200. atuncl am avea:
Pentru anil dela 1801 pene la 2?00. adaoge 1.
,, 2201 , la 2300. . . ., . . .9.
, 2301 " la 2400,, . . . 17.
Imparts apol sums cu 19 si restul impartirei este numeral de our al acelui
and, 0111141 acel num& in sirul de ihaY hail si sub el eiteste dpacta &Maur in stil nod.

www.dacoromanica.ro
 EPACTA 389

pactele en a unitate, ar fi de ajuns se sporim la 5,508, 8 uni-

tatl, ci am avea 5516 ; in cat ciclul lunar, al acelui ant, s'ar
calcula atunci adunand 1892 cu 5516, ceia ce ar da ciolul
lunar 17 i epacta corespundetoare ar fi 11,
(+rep la apusenilor
Dela data lunel nova 0'16 la data lunel pline, numergnd
incluziv pentru amendouA sint 15 cjile, fuse apusenix conteza
numai 14 ; pentru ce acesta? Ei pretexteaza ca luna lie v6-
clendu-se cand este noun, de tfti numai in a 2-a di, apoT se con-
tezit numai 14 dile bad atunel este inadever luna piing,. Dar
in realitate, cauza acestei neregularitaT este cu totul alta,
i iata cum:
Dela ce epocha nu se scie; dar eT au abandonat cea adoua
din regulele areitate mai sus (pagina 315), pentru stabilirea da-
tei pascilor. ET nn mai in sera, de cele douil dile de interval
care trebue se fie intre data lunei pline gi intre dioa pascilor.
Ala dads', luna Putt ar fi sambAta, eT chiar adoa 41 sarbka
paseile.
Acesta numai concords, nici cu tradiciunea, nisi cu hot6.-
raffle esprese a Sinodultil S-tilor Apostoh. Atunci eT aerbZ-
zu vechea pasta a iudeilor, Tar nu dioa invierei lul Hristos ;
care a fost a 3-a 4i dupe pascele iudeilor; biserica nOstra in
aca caz, ba ci chiar cand luna pliti t ar fi vineri, tot nu ser-
WO, pisseile de cat in adoua duminieii.
Gresala acesta, a atras cu sine o mare anomalie, care s'ar
pdrea innexplicabila; dar care este prea adeverata 3i lath, cum:
Dac% se abandonit acel interval de doul dile, dar se con-
teza, cum trebue sit se conteze 15 dile dela data lunei noun
pen6la data lunei plina, atuncl pascile numai pot cadea nici
odata la 22 Mart; fiind. ca pentru acesta ar trebui se existe
epacta 24 ; i acest num6r nu se afla, in tot Oral epactelor.
pe alta parte, ca pascile se nu cada "Lief odata la 22 mart;
acesta este o erezie v6dita ; hind -ca acesta data este stabilita,
anume ca limita inferi6ra, de critra insuli Sinodul I-it de la
Niceia ; c1 hotarirele acelul sinod ail fost luate de bazit, chiar
1e el lnsuo, cand au modificat calendarul.

www.dacoromanica.ro
390 EPACTA

Deci, spre a masca erarca,ei au avut recurs la artificiul

mai sus expusii de a conta dela data lunei nouit peno la data
lunei pline numai 14 ,c,lile; numai cu modul acesta pot i el
a avea pascile la 22 mart, atund cand epacta este 23.,
Prin urmare, din cauza calcitrei regulei mai sus ;Use, el sint
0 vor fi condemnap a menOnea epactele for mai mid de eta
se cuvine, pentru ca sit 'ALI, continua de a numera dela luna
noun pen6 la luna plina, numai 14 pe.
Cava analog ni s'ar intempla i nouit, daca continuand a
observa intervalul, sus arittat, de douit Mile, am conta dela
data lunei noult IAA la data lunei pline, numai 14 Bile, cum
contezit a
Atunci nor n'am mai putea avea pascile nici odatA la 25
April, fiindit-ca atunci ar trebui se fie epacta 27, care nu se
gi1sesce in irul epactelor.
Dar acesta impreijurare ue prob6z4 0116 la evidenVt cg,
regulele observate de S-ta n6strIt Biserica sint insult. acele
de care s'att povquit Sinodul de la Niceia dud air pus ba-
zele determinrtrei date paseilor ; stabilind crt pascile pot avea
loc in 35 de 4ile de in 22 mart pea la 25 April,

www.dacoromanica.ro
 P. S. Episcopti. al Romnicului si Noului-Severin, qu adresa
No. 820 ni trimite Inca spre publicare urrnatdrea copie dup6
unu Acta de V6nclare.

Actil de Vencjare
Sub semnatul Gheorghe Hrist. Dimitriu proprietar, domi-
ciliat in Comuna Sutesti, declar prin acesta ca, astacli de a mea
buna-voie, am vendut statornic si pentru tot-d'a-una Biserici
en hramul S-tilor Apostoli, din Cumuna Sutesti, represintata
prin EpitropiT et. : Preotul ion Duhovnicu Slamna si Cos-
tache Mitrache, o curea de movie in marime de opt-spre-clece
pogdne, pament mosteneseit din hotarul GaIrdesti, Com.
Dragavani, Mah. Capul-Deluluf, care pigment este in apro-
piere de acesta. Biserica si care are urrnatdrele invecinari.
Lar rasarit se invecineste cu fAvia de movie a lui G. al Pre-
otesei, la, apus cu facia de movie a mostenitorilor deeedatului
Florea Grigoriu, la mi4c,l.a-cli cu apa PeseeneT, si la mie4a-
n6pte cu pamentul rural al lui Marin Fliieai Fierariu.
Preciul cu cat am vondut imobilul indicat fiind de lei doug-
mii ('000) 'I am primit pe deplin la facerea acestui act de
la D. Epitrop." Preotul Idn Duhovnicu si Costache Mitrache,
iar S-ta Biseriea de asta-41 inainte va deveni absolut propri-
etary pe pamentul vendut.
Spre credinta am dat acest act autentifieat de onor. Tri-
bunal 'Weft si transcris pe registrele respective.
1884 Aprilie 30
(Semnat) G. Hr. Dimitriu, Venclator.
Sub semna01 epitropi ai biserici eumparatdre, deelaram
cu suntem mult.arniti pe coprinderea, acestui actil..
(SS.) Preotul Ion Duhovnicu Slamna f din Comuna
Costache Mitrache I S utesti
Casieria Generale -Velkea
In conformitatea Art. 33 din legea Timbrului si inregis-
tray' s'a perceputit taxa de 20/a lei in sunlit de lei 40 sub
recipisa No. 349 din 30 Aprilie 1884.
Casier G-le (S. S.) A. D. lifticincenu.
Verif. (8)1. knescu.

www.dacoromanica.ro
392 ACTtt DE VANDARE

Tribwnalul Distr. Veikea

No. 507,

Astir. -Ii dou6 (2) Maid 1884 s'a presentat in Tribunal yen-
zatorul Gheorghe Hr. Dimitriu prin procurator D. Mihalache
G. Popescu autorisat cu procura autentificath, de acest Tri-
bunal la No. 447/84 i cumpitratork D-lor Preotn1 Ion Du-
hovnicu Slamna gi Costache Mitrache prin procurator D,
Advocat N. Em. Bonciu autorisat cu procura autentificatil.
tot de acest Trib. la No. 446/84, ambi procurators in persong,,
cdrora citinduli-se in Intregul lui acest act de venzar9; at
declarat in ni mele vencletorului i al cumpariitorilor ca, ac--
tul este al for propriu fit cut din Jiberit voinIii, eh' confine Ade-
verul, i ca este sub-scris de venzetor qi de cumpitratorn1
Preotul Ion Duhovnicul Slamna prin propriele d-lor semna-
turi, iar de eel alt oumpiirittor prin scriitor, dansul ne sciind
carte.
TRIBUNALUL
In facia acestor declaratiuni qi ,in bassa art. 1171 C, G.
dit autenticitatea legalii, acestul act de venclare.
(Semnati).: M.Petrescu , N. 1Ture
(L. S. T.)
P. Gref. (S) Dobricenu

G-refa Trib. Veilcea

Acest actii de venclare transcriindu-se intocmai pe regis-
trul de transciiptiuni al acestuT Tribunal la No. de ordine
429 vol. II, cu data de 4 2 Mai4 1884 se atesta :
(Semnat) p Grefiier Dobricdnu
(L. S. T.)
Pentru Conformitate, Pr. N. ionescu

ROMANIA
Directia Cancel. St. Episcopa Reimnicu Noul-Sevsrin.
Copia acesta find conformit cu originalul se atestA.
1884 Maul 11.
p. Directore, 1. Orleanu.

www.dacoromanica.ro