Professional Documents
Culture Documents
Dimitrie Cantemir - Opere Complete. Volumul 8, Tomul 2 - Sistemul Sau Întocmirea Religiei Muhammedane PDF
Dimitrie Cantemir - Opere Complete. Volumul 8, Tomul 2 - Sistemul Sau Întocmirea Religiei Muhammedane PDF
Dimitrie Cantemir - Opere Complete. Volumul 8, Tomul 2 - Sistemul Sau Întocmirea Religiei Muhammedane PDF
I
.
..
:. ....
.:
. .
.
..
:-
......',
":
()PERE COMPLETE
'NE
TULL Tifi
DIMITRIE CANTEMIR
Opere complete
VIII
To mul II
DIMITRIE CANTEMIR
OPERE COMPLETE
VIII
Tomul II
Editie critica publicata sub ingrijirea lui VIRGIL CANDEA
SISTEMUL
SAU
INTOCMIREA
RELIGIEI M UHAMMEDANE
Traducere, studiu introductiv, note i comentarii
de VIRGIL CANDEA
Text rus ingrijit de ANCA IRINA IONESCU
Donatia ViraCIndea
prin ynja suceesoarei
loan Feodorov
Din mostenirea literary a lui Dimitrie Cantemir, cultura romaneasca. a fost mult timp
lipsita tocmai de scrierea care intregea faima de orientalist a invatatului Principe: Sistemul
religiei muhammedane. Lucrarea, scrisa in lating, dar publicatg in limba rusa. la Petersburg,
in 1722, trebuia sa reprezinte volumul al IV-lea din editia proiecta.ta de C. Negruzzi si
M. Kogalniceanu In 1838, si anume in traducerea, din ruseste, a celui din-Hi' ; clup8 cum se
stie, acea editie nu a fost realizata. Editia Academiei Romane din 1872 190 1 n-a cuprins
Sistemul in cele opt volume ale sale; Gr. Tocilescu voia, probabil, sa publice (impreuna. cu o
traducere romaneasca) prima forma, latina, a cartii. Dar cea mai mare parte a manuscrisului
autograf (atit cit se pastrase) ramasese necopiata, in Arhiva Ministerului rus al Afacerilor Stra-
ine 6. Astfel, timp de peste doug secole si jumatate, aceasta scriere cantemiriang n-a fost
accesibila, specialistilor necunoscatori ai limbii ruse, iar in ultimii cincizeci de ani numai prin
rezumatele sumare ale lui Stefan Ciobanu (1925) 3, P. P. Panaitescu (1958) 4 i M. Guboglu
(1960) 5 sau prin traducerea lui I. Georgescu dupa, versiunea scurta a lucrgrii Despre Coran
(1927) 6.
Sistemul religiei muhammedane a fost, asadar, ultima opera major& a lui Cantemir 1 radusa
in limba romans, (Bucuresti, Editura Minerva, 1977). Prin volumul de fats cuprinzind textul
versiunii integrale ruse si traducerea revizuita in limba romans, Sistemul este reintegrat patri-
moniului spiritual national potrivit criteriilor editiei de Opera complete ale Principelui publicate
de Academia R. S. Romania.
Cercetatorul care a avut curiozitatea A parcurga, fie si partial, textul rus al cartii si-a
explicat, desigur, ezitarile specialistilor in fata, intreprinderii unei versiuni rornanesti: dimen-
siunile operei (peste 400 de pagini in 4 mare), rusa dificila de la inceputul secolului al XVIII-lea,
stilul greoi, cu pretentioase intorsaturi savante. La procurarea si traducerea manuscrisului
Latin, vazut de Tocilescu, n-a reflectat nimeni 7. Versiunea romaneasca a Sistemului a ramas,
1 V. proiectul acestei editii in Albina romaneasca" din 15 decembrie 1838, nr. 99,p.926 427.
2 Gr. Tocilescu declarg. in raportul sau asupra cercetarilor intreprinse in Rusia ca. a vazut
intreg manuscrisul latin al Sistemului (Curanus) format din 126 (recte: 128) file; el nu a
adus insg in tars, decit copia primelor 30 de file, in prezent ms. lat. 76 al Bibliotecii Academiei,
f. 39 100 (Analele Societcifii Academice Romane, 11, 1879, Sect. I, p. 47, 54, 56, 59).
3 Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Romans.. Memoriile Secfiunii Literare, s. III,
t. 2, 1925, p. 414-422.
4 Dimitrie Cantemir. Viafa si opera, Bucuresti, 1958, p. 2 16-2 18.
5 Dimitrie Cantemir orientaliste, in Stadia et acta orientalia", 3, 1960, p. 154 156.
6 Principele Dimitrie Cantemir, Despre Coran. Dupii copia latineascd de la Academia
Roman& acum mai intii talmdcit si tipcirit in romangte de loan Georgescu, profesor la Liceul
Mircea cel Batrin" din Constanta. Cernguti, Editura revistei Analele Dobrogei", 1927, 57
[-59] p. (extras din Analele Dobrogei", 7, 1927, p. 67 121).
7 in 1958 P. P. Panaitescu credea aceasta, versiune pierdutA: Forma definitive, si corn-
pieta in latineste, dupe, care s-a facut traducerea ruseasca, nu s-a pastrat intre hirtiile lui
D. Cantemir, in orice caz ea nu se gaseste in copiile alcatuite pentru Academia Romana"
(op. cit., p. 212). Partea pastrata din textul original in limba latina, impreuna cu traducerea
romang, va face obiectul volumului VIII, tomul I, din aceasta editie, avind ca baza manu-
scrisul autograf (v. mai jos, p. XVII XVIII si XXIXXXX).
V
asadar, mult timp, un simplu deziderat, adeseori exprimat 8. DificultAtile studierii textului
an lAsat far& r&spuns si numeroasele intreb&ri privind scopul, alatuirea, izvoarele si valoarea
lui, probleme pe care incercam s& le rezolvam In cele ce urmeaza.
Primirea lui Cantemir intre membrii Academiei din Berlin la 11 iulie 17 14 a activat
negresit realizarea programului de lucru stiintific care trebuia s& justifice pretuirea acordatil
invatatului moldovean in Rusia sau Prusia 9. Se stie C& recomandarea. Principelui catre noua
Societate a eruditiilor berlinezi era intemeiata pe reputatia sa de orientalist. Calea pe care
s-a raspindit aceasta reputatie nu e greu de reconstituit. Cantemir era la Constantinopol
un obisnuit al ambasadorului rus Petru A. Tolstoi, probabil prima filiera prin care informatii
despre intinsele sale cunostinte privind lumea orientalA si mai ales realitAtile otomane au
ajuns la Moscova. Dupes episodul de la Stanilesti, Petru cel Mare 1-a adoptat pe Cantemir ca
pe un specialist in materie. arturarii din anturajul imparatului au putut apoi afla despre
continuitatea preocupArilor sale privind istoria turc& si civilizatia islamicA.
Informarea lui Petru in aceste domenii era, pentru Cantemir, un mijloc de a-si dovedi
capacitates si utilitatea de expert in probleme otomane, dar, negresit, el se straduia fn acelasi
timp sa, Indrepte atentia tarului spre o zones in care interesele Moldovei erau mult mai urgente
decit ale Rusiei.
Cantemir cunostea folosul scrisului nu numai pe plan intelectual, dar si ca mijloc de
afirmare personal& in continua goana dupes faim& a omului modern 1, la care se adaugau
propriile-i planuri ca om politic. Intentia lui de a-si expune Intinsa eruditie si experienta despre
oivilizatia islamic5 si lumea otomana intr-una sau mai multe lucrari data, fAra. indoialA,
din anii sAi. constantinopolitani: documentatia pe care o va folosi in timpul activitatii in
Rusia era veche si sistematica. incepuse el, pin& in 17 14, elaborarea acestor carti? Planul
si probabil prima for forma existau la acea data, de vreme ce, In cunoscuta scrisoare catre
un academician din Berlin, el anunta a. a pregAtit nu numai un rezumat al istoriei turcesti
pe care am vrut s-o denumesc Cresterea Cztrlii Otomane si o am in mina chiar acum", ci si
un De turcarum iurisdictionibus, moribus, palatii institutionibus, dogmatibus exercituumque
moribus, necnon de bassalatuum numero et officialibus opusculumn. Este prima oar& cind
Cantemir vorbeste despre scrieri ce vor infa.tisa istoria, religia, institutiile si organizarea Impe-
riului Otoman.
Indiferent de forma In care aceste scrieri se aflau in 1714 prim& redactare, succinta,
sau simplA documentatie Cantemir trece la elaborarea for si, In 1716, incheie Incrementorum
atque decrementorum Aulae Othomanicae libri tres (Despre cresterile si descresterile Imperiului
Otoman, in trei carti, opera, citata mai desparte Incrementa, Istoria Imperiului Otoman sau
Istoria), In care Isi anunta proiectul de a scrie o alta carte, despre religia, institutiile si orga-
nizarea acestui stat 12.
Este Sistemul religiei muhammedane, lucrare ce trebuia, in intentia autorului, sa cuprind&
douA parti: una tratind despre doctrina Islamic& si cultura pe care a generat-o ea, alta Inf&-
tisind organizarea si institutiile principalului stat musulman, Imperiul Otoman. Cantemir se
referl In aceastA lucrare sub titlul ei complet De muhammedana religione, deque politico musul-
8 V., de ex., M. Guboglu, /oc. cit., p. 156, n. 3; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 216: O
traducere romaneascA a acestei carti se impune pentru stiinta romaneascA de azi".
9 M. $esan, Dimitrie Cantemir academician, In Mitropolia Moldovei si Sucevei", 38,
1962, nr. 5-6, p. 507 -511 (recomandarea a fost trimisa de baronul Heinrich Friedrich von
Huyssen, cArturar si diplomat de origine germanA de In curtea lui Petru I, lui Daniel Ernst
Jablonsky, cunoscut episcop si predicator reformat, secretar al Sectiei Literare-orientale a
Academiei din Berlin); cf. si E. T. Pop, Dimitrie Cantemir fi Academia din Berlin, In Studii",
22, 1969, nr. 5, p. 840-844; P. P. Cernovodeanu, Demetre Cantemir vu par ses contemporains
(le monde savant et les milieux diplomatiques europiens), in Revue des Etudes sud-est europeen-
nes", 11, 1973, nr. 4, p. 651 -652.
19 V. Candea, Studiu introductiv, la D. Cantemir, Opere complete, vol. I, Divanul, Bucuresti,
1974, p. 24-25.
11 Neuer Bucher -Saal der gelehrten Welt, 1714, 4, p. 378, apud Ovid Densusianu, Notife
asupra lui Dimitrie Cantemir, in Revista criticA-literary ", 2, 1894, p. 66-67.
12 V., de ex., D. Cantemir, Operele, vol. III ( Istoria Imperiului Otoman), trad. I. Hodos,
Bucuresti, 1875, p. 209, nota. 8, si p. 302, nota 100.
VI
mane geniis regimine". Sistemul reprezintA prima ei parte, tomul I al editiei ruse publicate
la Sankt-Piterburg in 1722; la partea, nescrisa, care trebuia sa ocupe tomul al II-lea, autorul
trimite sub titlul De regimine othomanidum politico 14, De regimine Othmani Imperii ", sau
simplu De regimine".
AnalizAm mai departe structura si cuprinsul Sistemului. Cum trebuia s5. arate partea
nescrisa, Despre guvernarea otomana ? Asemenea, fireste, altor lucrari cu acest subiect, unele
contemporane $i cunoscute lui Cantemir, ca aceea a lui Sir Paul Rycaut, The Present State
of the Ottoman Empire (Londra, 1666), sau a lui F. Pais de la Croix, Etat general de l'Empire
Ottoman par un solitaire turc (Paris, 1695), lucrari care i-ar fi putut servi de model, a,semlna.-
toare altora numeroase mai tirzii, ca Des ostnanischen Reichs Staatsverfassung and Staats-
verwaltung (2 vol., Viena, 1815) a lui J. von Hammer.
Planul acestei car ti este greu de stabilit dupe titlurile celor 18 capitole la care Cantemir
face referinte. In raport cu prima parte ( Sistemul), care se incheie cu citeva capitole despre
stiintele $i artele islamului, partea a doua ar fi trebuit, logic, sa continue cu descrierea inva-
tamintului, a educatiei, a moravurilor, a institutiilor religioase i politice, cu viata de curte,
administratia, dar, fireste, ordinea in care grupam capitolele mentionate de autor este cu
totul ipotetic5.17:
Despre invgatura civica Si morall a otomanilor (p. 361) = De discipline othomanidum civili
ac moral (f. 110').
Despre moravurile si inclinarea fireasca din copilarie (p. 365) = De moribus ac indole huius
gentis (f. 112).
Despre hainele turcesti (p. 257).
Despre judecata. [si dreptatea] muhammedan (p. 210, 227).
Despre stiinta ilahiet (p. 366).
Despre jurisprudenta. (p. 360, 366).
Despre calugari (p. 220).
Despre clerici (p. 32).
Despre djeamiile for (p. 179).
Despre vakuful djeamiilor (p. 185).
Despre sultan (p. 270).
Despre maritisul sultanelor si al fiicelor de sultan (p. 264-265).
Despre tiitoarele sultanului (p. 281).
Despre instructia for military (p. 142, 220) = De discipline eorum militari (f. 87').
Despre razboi (p. 282).
Despre modul muhammedan de a incheia [si incalca] pacea cu crestinii (p. 223, 231, 235).
Despre ambasadorii ce se afla pe lingo, Poarta, Otomana (p. 253).
Despre orase si Boa (p. 359).
Cantemir urma, asadar, sa completeze Sistemul cu partea Despre guvernarea otomana.
Ne vine greu s3, credem ca, dupa imprimarea celui de-al doilea torn cuprinzind aceasta, lucrare,
torn anuntat de altfel ", autorul n-ar fi continuat cu editarea versiunii ruse a Istoriei Imperiului
Otoman, versiune care, dupa cum stim, fusese pregatita concomitent cu Sistemul 19. Ea ar f i
13 Ms. autograf, f. 5 ; Sistemul, p. 8d: Despre religia muhammedand si despre cirmuirea
politica a poporului musulman.
14 Ms. autograf, f. 105.
15 Ibidem, f. 110 ", 112.
16 Ibidem, f. 112'. In Sistemul intilnim titlurile: Despre administratia politics (p. 281);
Despre conducerea politica otomana (p. 231); Despre guvernarea otomana (p. 347, 366); Despre
guvernarea Imperiului Otoman (p. 361, 365, 366). De observat ca pentru cantemirologi lucrarea
reprezinta a treia carte compusa de Cantemir in aceasta serie de scrieri despre islam si Imperiul
Otoman" (P. P. Panaitescu, Le prince Dimetre Cantemir et le mouvement intellectuel russe sous
Pierre le Grand, in Revue des etudes slaves", 6, 1926, p. 253).
17 NotAm locurile unde capitolul este mentionat in Sistem (pagina) sau in manuscrisul
latin (fila); titlurile in limba latina nu pot fi date peste tot, deoarece o buna, parte din textul
manuscrisului autograf s-a pierdut.
18 Sistemul, Sanktpiterburh, 1722, p. 379, se incheie cu mentiunea: Sfirsitul tomului
frith".
16 P. P. Panaitescu, Le prince Don:etre Cantemir et le mouvement intellectuel russe sous
Pierre le Grand, in Revue des etudes slaves", 6, 1926, p. 250: in 172 1 Petru insarcinase
pe rectorul Academiei din Moscova, Teofilact Lopatinski, sa asigure traducerea Istoriei in
limba ruse. ; acesta incredintase lucrarea unui elev al au, Dimitrie Grozin, care ar fi si ter-
minat-o, infatisind-o tarului; Friedrich Christian Weber, rezidentul ducatului de Braunschweig,
relata versiunea rusa, ar fi fost chiar imprimata ( Mdmoire pour servir a l'Histoire de l'Empire
Russien sous le regne de Pierre le Grand, vol. I, La Haye, 1725, p. 324); v. insa pentru aceasta
confuzie P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala ,si opera, p. 170.
VII
I ntregit, astfel, opera de orientalist a lui Cantemir despre islam si Imperiul Otoman, opera care,
definitivata si editata ni s-ar fiiinfatisat foarte probabil ca o trilogie cuprinzind, intr-o ordine
logic& un volum despre doctrina musulmana, al doilea despre organizarea. ai institutiile Imperiu-
lui Otoman si al treilea despre istoria ascensiunii i decadentei acestui imperiu.
Monumentul are proportiile si economia interioara capabile sa organizeze o eruditie si o
experienta putin obisnuite pe atunci, sa ateste inaltele merite stiintif ice ale autorului, s Indrume
eatre un program politic zdrobirea puterii otomane argumentat doctrinar, In numele
credintei crestine, umanitar, pentru eliberarea. atitor popoare asuprite, dar si prin oportunitate
slabiciunea military si institutional& a Portii. Ratiunile operei de orientalist a lui Cantemir
erau, asadar, multiple, si subsumarea for marii i d e i a principelui, elib e r a r ea
poporului sau de sub dominatia otomank este evidenta, ca si in cazul
celorlalte scrieri alcatuite in anii OA de lucru stiintific din Rusia.
Rolul pe care Petru I 1-a avut in editarea versiunii ruse a Sistemului sau in pregatirea
unei versiuni similare a Istoriei Imperiului Otoman i declaratiile complezente, de circumstanta,
ale lui Cantemir in editia din 1722 20 au acreditat o motivare comoda pentru opera de orien-
talist a carturarului nostru: ea ar fi fost datorata indemnului sau chiar cererii exprese a
Inaltului sau protector 21. Dar nu numai imposibilitatea de a vedea in Cantemir un autor
dirijat, ci alte puternice argumente contrazic o asemenea explicatie a creatiei sale stiintifice:
documentatia strinsa intentionat Inca din timpul cind se afla la Constantinopol; informatiile
transmise Academiei din Berlin in 1714 despre lucrarile sale orientale deja redactate in prima
forma; ordinea alcatuirii si soarta scrierilor lui. Daca Petru I ar fi fost la originea acestor
scrieri, pare ciudat faptul cs intre 1716 (data incheierii Istoriei Imperiului Otoman) i 1721
tarul nu is initiativa traducerii gi publicarii unei opere pe care ar fi avut privilegiul rar in
Europa vremii sa o poata patrona, fiind alcatuita in imperiul sau, de un carturar si un
principe prieten. Daca razboiul din Caucaz (1721) ar fi fost la originea Sistemului, care trebuia,
asadar, sa infatiseze civilizatia musulmana lui Petru si ofiterilor lui, ca un fel de Guide bleu
pentru Iranul timpului, autorul s-ar fi limitat negresit la cultura persana, la doctrina siita,
ar fi scris tocmai capitolele Despre guvernare, la care face atit de frecvent referinte in carte,
iar nu partea teologica, doctrinara.
In realitate nu mai edit ia rusa din 17 22 a Sistemului trebuie asociata cu o
cerere a lui Petru. Yn ajunul campaniei din Persia, Cantemir avea redactate dour scrieri
despre lumea in care patrundeau ostile imparatului. Bun prilej pentru traducerea in ruseste,
pentru publicarea. si difuzarea acestor scrieri. Asa se explica versiunile rapid intreprinse
(de doi traducatori diferiti, Grozin si Ilinskii), a Istoriei Imperiului Otoman si a Sistemului,
precum 5i editarea Impotriva avizului Sfintului Sinod a lucrarii din urma. In orice caz,
sarcina propagandei" campaniei din Persia revenea carturarului roman, care purta si grija
tipografiei cu caractere arabe necesare proclamatiilor imparatului catre populatia din
teritoriile ocupate 22.
Dar editia din 1722 a Sistemului nu justifica scrierea inalsi, care raspundea, desigur,
altor intentii ale autorului. Ea ar fi putut, cel mult, inaugura seria niciodata realizata a
publicarii Operelor lui Cantemir In Rusia. De-a lungul intregii epoci a lui Petru si dup.&
ea contributiile islamologice ale lui Cantemir nu s-au bucurat de atentia specialistilor celor
mai calificati sa le judece, tocmai pentru ca dispuneau de manuscrisele originale 22. Iata pentru
ce Antioh Cantemir avea sa lanseze abia in Anglia opera parintelui sau, facilitind astfel cunoas-
terea ei si In culturile franceza, germank italiana si general europeana ale veacului al XVIII-lea.
lat.& pentru ce Sistemul religiei muhammedane avea sa cunoasca abia la un sfert de mileniu
dupl alcatuirea lui prima editie stiintifick
Sistemul cuprinde ,case carti asupra ordinii carora autorul a ezitat, dupa cum constatam
din compararea autografului latin cu versiunea definitiva rusk Structura la care s-a oprit
Cantemir este una asa-zicind clasica: o intilnim In scrierile autorilor musulmani care au tufa-
VIII
tisat doctrina si traditiile islamului si, desigur, sub aceasta influents, in lucthrile europene
cu aceeasi tema. Este o structure logith, impacind exigentele istoriografice cu cele didactice:
dupa. viata Profetului, asemenea lucrari infatiseath izvoarele doctrinei (Coranul, apoi traditia
sau obiceiul, sunna, asadar spusele" Profetului si tovarasilor lui, hadith ) si articulatiile ei:
teologia, eshatologia, shahcida, cei cinci stilpi ai islamului", cu tot ceea ce decurge din aceste cinci
conditii" ca norme de viata, statut personal, ritual si institutii (circumciziune, casatorie, inmor-
mintare, post etc. si legea" sau jurisprudenta free). Urmeath ascetics. (ordinele de dervisi),
ereziologia sau sectologia, apoi sistemul doctrinar derivat (stiintele si artele).
Cantemir urmeath in linii maxi acest fir al expunerii. Planul sau usor de examinat
dupe sumarul asezat la inceputul lucrarii comports insa citeva observatii. Astfel, cartea a
III-a, Despre Apocalipsur muhammedan, nu-si are locul firesc inaintea celei Despre teologia
muhammedand, a IV-a. De aci repetitia: problema eshatologica este reluata in aceasta a IV-a
carte, cap. 16 si 17. in autograful latin partea echivalenta (Prorociri sau oracole revelatoare
ale pseudoprofetului Muhammed despre cele ce se vor intimp1a inainte de trecerea acestei lumi)
era asezata la sfirsitul lucrarii. Tot asa, este evident co, autorul reflectase la un alt loc pentru
cartea a V-a, Despre religia muhammedand, introduth printr-o Precuvintare cu explicatii si
apeluri la clementa cititorului, obisnuite la inceputul unei lucrari. Originalul latin al acestei
carti s-a pierdut, iar locul pe care it ocupase in manuscrisul autograf (dupe cartea, Despre teologia
muhammedan'd, numerotata acolo drept a II-a) nu este relevant pentru intentiile autorului,
dar in mod evident ne aflam in fats unei not articulatii a lucrarii insesi, care a fost, probabil,
conceputa in doua sectiuni: Despre Curan" i Sistemul religiei muhammedane, ale caror titluri
ni s-au pastrat deopotriva in autograful latin. Ambele titluri au desemnat si opera insasi, primul
versiunea latina ( Curanus, inainte de salutul catre cititor), al doilea versiunea definitive ruse.
Ezitarile pe care autorul le vadeste in structura cartii apar si in gruparea capitolelor
pe cArti. Primele cinci sint unitare si relativ echilibrate ca intindere, dupe exigentele expunerii
unei teme precise: I (12 capitole), II (6 capitole), III (10), IV (21), V (15). Din cartea a
VI-a (41 capitole) se puteau desprinde, respectind criteriile anterioare, Inca trei (Despre secte,
Despre erezii si Despre ,stiinte ), in continuarea primei parti, care infatisa ceremoniile nuntii si
inmormintarii si principalele sarbatori.
Aceste neajunsuri, pe care, foarte probabil, cititorul contemporan lui Cantemir nici nu
le-a observat, nu impieteaza asupra celor doua calitati fundamentale ale operei: mai intii,
caracterul ei sistematic, capacitates de a infatisa in liniile fundamentale doctrina si bazele
civilizatiei islamice. Cu retuthrile impuse de progresul islamologiei moderne, cartes permite
si cititorului de azi se obtina o viziune complete, autentith, asupra credintei propovaduite de
Mahomed, a cugetArii, obiceiurilor si culturii pe care le-a generat aceasta religie. A doua calitate
a cartii este cursivitatea si accesibilitatea ei, rezultate din stiiinta autorului de a infatisa atractiv
o informatie arida, interesind un numar limitat de thrturari. Alternind elemente doctrinare
sau descrieri cu judecati si amintiri personale, anecdote sau traditii, referinte livresti sau fol-
clorice, Cantemir de scrierii sale o savoare particulars,, care ne explica succesul ei imediat, ca si
initiativa unui carturar de mai tirziu, Sofronie Vraceanski, de a o traduce in bulgara, in
intentia unui cerc larg de cititori.
Iz
in autograful formei a doua: anul de fata. este de la nasterea Mintuitorului lumii, Domnul
nostru Iisus Hristos, 1719" 27 ; de la Muhammed piny acum se numara 1133 de ani lunari" 26 ;
anul de fata e de la Hristos Mintuitorul 1719, de la fuga lui Muhammed 1132, iar de la
facerea, lumii 7227" 29. Este probabil c versiunea latina, a cartii a fost incheiatA in 1719.
Versiunea rug., inceputa tot in anul 17 19 30 si a carei publicare a fost grabita de inceperea
campaniei lui Petru cel Mare in Caucaz (1722 1723), era gates In vara lui 1721, pentru
ca, piny la 30 octombrie acel an Sinodul prezentase deja lui Cantemir obiectiile sale de fond
si autorul raspunsese la ele 31. $i Sistemul este, asadar, o lucrare scrisa. repede 32, in ragazul
lasat de indeletnicirile politice sau gospodaresti, i anume intre sfirsitul anului 1718 gi vara
lui 1721.
2. lzvoareJe Sistemului
27 Cind G. Visniovski redacta Lauda inchinata lui Cantemir (noiembrie 1719), traducerea
rusa. era in curs de redactare in vederea publicarii.
28 Sistemul, cartea I, cap. 9, p. 22 si nota 118.
29 Ibidem, cartea a III-a, partea a II-a, art. 10, p. 78 si nota 320.
39 Ibidem, cartea a IV-a, cap. 6, p. 101 i nota 406.
31 $t. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, p. 522-525, doc. LXVIIILXIX (decizia
Sinodului i raspunsul lui Cantemir) ; P. Cernovodeanu, A. Lazea si M. Caratasu, Din cores-
podenfa inedit'd a lui Dimitrie Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5, p. 1042 1043, nr. 9
(scrisoarea lui Cantemir catre A. V. Makarov din 30 octombrie 1721).
32 Repede, ca multe din scrierile lui Cantemir, v. studiul nostru introductiv la Divanul
(D. Cantemir, Opere complete, vol. I, p. 26 si nota 26).
33 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, ed. I. Hocks, vol. I, p. 237, nota 50.
u Sistemul, p. 168; ibidem, p. 366, marturiseste cy despre stiinta numelor dumnezeiesti"
va scrie dupa putere, cite ingaduie strimtorarea 4i durerea timpului si cite le avem pastrate
in memorie (pentru ca sintem cu totul lipsiti de cartile altor autori muhammedani)".
as Ibidem, p. 167 168.
x
.Kur'an si combate forma Alcoran) 37. Aspectul citatelor, ca si al referintelor la aceastA carte
lass loc banuielii ca autorul nostru n-a dispus de un text al ei original sau traducere
cind redacta. Sistemul. Referintele la capitol ,si verset sint in majoritatea for groite38; citatele
redau de obicei sensul textului din Coran, dar de multe oH cu aproxirnatie, cu erori n sau
dezvoltari". Procedeele sint ale celui ce citearA, din memorie: ea 11 serveste sau it tradeaza.
Cantemir poate da referinte exacte Ia numarul capitolului 41 sau trimite Ia locuri al caror
cuprins 1-a uitat Dupe cum invatatii medievali europeni stiau pe de rost parti intinse din
Biblie, cei musuhnani memorizau Coranul (Cantemir insusi xnentioneazg, ca fapta meritorie
pins la sunnet [...], a citi Curanul si, dacd este cu putintei, a-1 invdla tot pe de cost" 43). Este
foarte probabil ca principele cunostea la fel amindoua cartile, dar le city cu aceeasi nesiguranta
sau neglijenta 44.
Lipsa unui text arab al Coranului care sa-i ingaduie verificarea citatelor este usor de
presupus, dar Cantemir putea avea, la data and redacta Sistemul, traducerea. ruseasca a
earth, efectuata de P. Postnikov si publicata, la Sankt-Peterburg In 1716 46. Critica transcrierii
Alcoran mentionata mai sus putea fi indreptata chiar impotriva acestei traduceri.
Raritatea editiei lui Postnikov 46 nu ne-a ingaduit 5a verificam data citatele lui Cantemir pro-
vin din versiunea ruse, dar este foarte probabil ca invatatul moldovean n-a acordat prea mult
credit unei traduceri acute dupg, o alts traducere a Coranului, iar nu dupa original (Postnikov
a folosit versiunea franceza a lui A. Du Rier, Paris, 1647) si, in once caz, Baca ar fi folosit
traducerea ruse, eel putin referintele trebuiau sa fie corecte.
Cartea. careia Cantemir ii acorda, in continuare, cea mai mare importanta pentru cunoas-
terea doctrinei islamice si pe care o prezinta chiar, cu exagerata evlavie, drept prima dupa
-
Curan, Ia fel ca Faptele si epistolele apostolilor dupa Evanghelie" 47 este Muhammediye. El
declare ca principalul sau izvor pentru descrierea religiei musulmane a fost aceasta carte,
usor de identificat. Sub titlul de Ristile-i Muhammediye sau numai Muhammediye, limp de
citeva secole a circulat o alcatuire in versuri de larga raspindire, infatisind doctrina islamica
pe baza Coranului i a traditiei. Autorul acestui poem didactic, Yazidji-oghlu Mehmed, fiul
unui Yazidji (asadar secretar, diac) Salah al-Din, s-a nascut in Turcia, la Kadikioi, si-a facut
studiile inPersia, in Transoxiana, apoi la Ankara, unde 1-a avut drept dascal pe vestitul
Hadjidji Bairam. Intemeietor al unei sihastrii (zawiya) la Gallipoli, acolo ti-a scris opera
(terminate, in 1449) si tot acolo ui -a sfirsit zilele, se pare, in 145148.
Nu ne-a fost, deocamdatA, posibila examinarea poemului din care s-a inspirat Cantemir,
dar cunoasterea cuprinsului ne este ingaduita de largul rezumat al lui J. von Hammer-
Purgstall, din a sa Geschichte der Osmanischen Dichtltunst43: Lucrarea se imparte in doua
37 Sistemul, p. 37.
33 A se compara referintele din text cu cele adaugate de not in aparatul artii; dam
numai citeva exemple: p. 38 (trimite la cap. V din Coran, in Joe de III, 2); p. 39 (XLI,
in lot de XXXII, 22-23); p. 137 (XIV, in loc de V, 116 118); p. 149 (XXVIII, in loc
de XIX, 32-33 si XLVIII, in loc de XXXIX, 68); la p. 20 trimite la sursa Fiii lui Israel
in loc de CcIldtoria nocturnes (XVII, 1).
39 Exemple: p. 17 (XIX, 5 si XXI, 5), p. 20 (XVII, 1 si IX, 29), p. 25 (LIV, 1), p. 37
(XXV, 4, 6), p. 38 (XVI, 64 si 123 124), p. 149 (XIX, 32, 33) etc.
40 De exemplu la p. 11 (XCIII, 6 si 8 $i XVII, 1); cp. insa citatele din text cu cele
reproduse de not in aparatul earth.
41 Iata citeva locuri citate corect, dupa titlul capitolulul: XXI, 5 (p. 17); LIV, 1 (p. 25);
XXV, 4, 6 (p. 37); V, 48 (p. 38).
42 Cantemir trimite la sura XXIX (Pelianjenu/), unde s-ar gAsi multe despre paianjen".
Yu realitate numai un verset din totalul de 69 aminteste in acel capitol de paianjen (exemplu
al celor care-si fac casa subreda, ca si cei ce-si iau alti invatatori in afarg, de Allah), dar
autorul a fost inselat de titlul surei.
43 Sistemul, p. 212 ( subl. n.).
44 Referintele nu sint mai corecte in cazul Bibliei: v. p. 141, unde autorul trimite la
Epistola ceitre evrei pentru un pasaj aflator la II Cor., 12, 2-4.
43 Arocopan o Mazomeme unu 3cocou mypewcuti. .17epeeedennbui c Opamiy3cKo2o ma poccuttamii.
Hanegaracsi noaeneunem napcxoro BerunecTaa B CaEncrnurep6yprmoil runorpaclum, 1716 ropy.
46 Confirmata. de N. A. Smirnov, op. cit., p. 217, care citeaza (loud exemplare.
47 Sistemul, p. 48.
" Cf. Franz Babinger, in Encyclopddie de l'Islam, vol. IV, LeydeParis, 1934, col. 1236-
1237, s.v. Prima forma a poemului a fost o expunere a doctrinei islamice scrisa de Mehmed
in arabg, sub titlul de Magharib al-zaman, Ia indemnul fratelui sau Ahmed, care 1-a tradus in
tura ( Anwar al-ashihin); o alts traducere, dar in versuri (9109 distihuri), a facut Mehmed
insusi, sub titlul cunoscut.
49 I. Bd., Pesth, 1836, p. 127 134.
XI
pArti marl, dintre care cea dintii trateaza despre origini, iar cea de-a doua despre sfirsitul
tuturor lucrurilor, asadar despre cosmogonia si sfirsitul lumii, istoria cregiunii 5i Judecata
de apoi, primele si ultimele lucruri, in conformitate cu conceptiile islamice, $i cuprinde unele
paragrafe de initiere in Coran ai traditie [...]. Dup5, obisnuita chemare a lui Dumnezeu si
lauda adusa Profetului, opera incepe cu descrierea celor opt paradisuri, celor sapte iaduri,
sapte paminturi si a Kaabei [...]. Se vede cum in aceasta traditie musulmana pAtrunde cea
persana a lui Bundehesh, a taurului Keiomer, al carui nume sung aici Keiussan, legenda ebraica
despre Behemoth si cosmogonia oral [intruchipata] in Inger, taur, ,carpe si amestec de ape.
Privite din acest punct de vedere, atit Muhammediye cit i Perlelele ascunse sint adevarate
bogatii mistice ale Orientului, chiar Baca ele contin doar putine diamante de adevarata poezie.
Crearea omului, caderea in pleat, regasirea lui Adam si a Evei pe muntele Arafat la Mecca
skit imitate dup. cunoscutul model cu inflorituri poe,tice al legendei musulmane [...]. Apoi,
nasterea Profetului Si inaltarea sa la cer, care sint atit de des cintate in diverse poezii [...].
Profetul intilneste in diversele ceruri pe profetii inaintasi ai sAi, Adam, Noe, Iisus etc.
Urmeaza povestea vietii Profetului, misiunea sa, emigrarea sa de la Mecca la Medina,
minunea fringerii lunii, a pinzei de paianjen din fata pesterii in care se refugiase impreuna.
cu Ebubekr, luptele de la Honain, Ohod si Bedr, cucerirea Meccai, moartea [Profetului], a
Fatimei, a lui Ebubekr, Omar, Osman, Ali, Hasan $i a lui Husein. Cu paragraful despre cei
zece tineri ai Califat se sfirseste prima jumatate a lucrarii despre primele lucruri si incepe
jumatatea cu mult mai poetica despre lucrurile de pe urma.
A doua jumatate incepe cu descrierea conditiilor in care se desfasoara sfirsitul lumii,
Esrat es-saat. Apare Antihristul (Dedsal), Domnul Iisus, Gog si Magog $i marea fiara a
p5.mintului (redata dup5. Apocalips). Soarele rasare la asfintit, portile pocaintei sint inchise,
trimbita sung, are loc invierea, oamenii sint chemati la Judecata de apoi, pamintul si cerul
se schimba [...]. Urmeaza un capitol despre punctele de la care porneste Judecata de apoi,
despre iad, despre chemarea catre profeti sa apara la Judecata, despre cele sapte faze ale
judecatii, $i anume: 1. aparitia in eter a Coranului; 2. marturisirea celor faptuite; 3. cintarul
faptelor bune si rele; 4. puntea subtire ca firul de par, taioasa ca lama sabiei; 5. peretele
despartitor dintre cer Si iad (un fel de pre-iad pi purgatoriu); 6. sacrificarea mortii; 7. balaurul
cal mare. Majoritatea acestora sint cunoscute, dar mai putin cunoscute ,Si mai interesantA este
sacrificarea mortii, intruchipatA de un tap.
Urmeaza descrierea paradisului si a celor sapte lacasuri ale lui: 1. Borrak (heruvimul
lui Mahomed); 2. huriile ; 3. tinerii paradisului; 4. cele patru fluvii; 5. cele patru izvoare ale
paradisului; 6. treptele fericirilor ; 7. sarbatorile pi ospetele din paradis" 5. Poemul se incheie
cu taina celor ce cunosc pe Allah", invocatii divine si lauda Profetului.
Regasim in Sistem, cartile I, III si IV, traditiile de mai sus, si Cantemir insusi le arata
originea. in Muhammediye, citata ca o autoritate. Cartea se bucura de o yoga enorma" 51 $i
alcatuirea ei in versuri ii usura memorizarea. Este foarte probabil ca Principele cunostea parti
1ntinse din ea pe dinafara ai el in lucrarea lui Yazidji-oghlu (manual didactic pe vremea lui
Cantemir) trebuie clutata principala sa informatie despre traditia islamica.
Alte surse orientale ale Sistemului folosite pentru cartea a IV-a, si anume in paragraful
Despre catehismul muhammedan, sint don& breviare" ale credintei musulmane, pi anume
Vasiyetname ( Cartea Testamentului), a teologului turc Muhammed ibn Pir Ali-al-Birgivi (1523-
1573), si anonimele Cevahir itl-islam (Giuvaerurile credintei), carti citate partial, din memorie,
dupe insasi marturisirea lui Cantemir (vom expune de curiozitate citeva articole pe care ni
le putem aminti") 52. in cartea a III-a, Despre Apocalipsul" muhammedan, autorul ne da o
5 J. von Hammer [- Purgstall], op. cit., p. 127 134. Calitatea artistica a scrierii este
mediocre arata Hammer, expresia poetics nu se ridice aproape nicaieri, nici macar in cele
mai interesante pasaje ale descrierii, mai presus de proza ritmata".
51 Fr. Babinger, loc. cit. Cartea a fost litografiata la Constantinopol (1258/1892 1843
si 1270/1853 1854) si imprimata la Kazan (1895). 1n comentariu de Ismail Hakki a fost
publicat sub titlul de Farh al-ruh, Bulak, 1252/1836 1837; ed. 2-a, Bulak, 1258/1842 1843.
52 Sistemul, p. 82. Prima scriere, intitulata ai Riscile-i Birgevi sau 'i/m-i hal risale s-a
bucurat de o mare raspindire in Turcia (numai in bibliotecile publice din Istanbul se pastreaza
110 copii manuscrise). Ea a fost de doll& on tradual in franceza, mai intii in timpul lui
Cantemir ( Religion ou thdologie des turcs par Echially Mufty, avec la Profession de la foi de
Mahomet, fils de Pir Aly, Bruxelles, 1709), apoi in secolul trecut (Garcin de Tassy, Exposition
de la foi musulmane traduite du Turc de Mohammed ben Pir Aly el Berkevi, avec des notes,
Paris, 1822). Lucrarea a mai fost tradusa (si publicata) in tatara de Toqtarrli5 ogli (Kazan,
1802, 1806) si in greaca aldjamiadica in a doua jumatate a secolului trecut. Catehismul a
fost de multe on comentat. Cele mai cunoscute tilcuiri sint ale lui Qadi-zade Ahmed Efendi
ai Seyh 'Ali es-Sandri al-Qonevi. Comentariul din urma a mai fost o Clata tilcuit de Osman-
pazanIsrnall Niyazi" (Dimitri Theodoridis, Birgivi's Katechismus in griechisch-aljamiadischer
Ubersetzung, in Sildost-Forschungen", 33, 1974, p. 307-310). Despre autor si opera, v. arti-
XII
mostrA de literaturA criptick hrismoase" despre sfirsitul lumii luate din Est4r-i cefr-i rtimtiz,
scriere ezoterica de traditie iita pe care negresit o cunoscuse inn, la Constantinopol, unde stim
cA asemenea texte circulau (sultanul Ahmed al III-lea avusese un manuscris) 68 i din care
dispunea, desigur de un exemplar chiar in Rusia, deoarece citatele sale par literale. In sfirsit,
pentru poetica arabl, persana si tura ( Sistemul, VI, 36) Cantemir trimite la o lucrare pe care
n-am putut-o identifica, ..5ehadi (probabil Shaheida), cuprinzind modurile si genurile de versuri
numite bahr, adicA mare" 54.1
Desi, dupa cum vom vedea, autorul Sistemului mai aminteste citeva scrieri orientale,
izvoarele sale arabe sau turcesti par sa se rezume la cele ,case opere mentionate mai sus. Infor-
matia lui este inn. mai intinsl: Cantemir a aflat-o in cArti europene despre islam, citate sau nu.
Lucrarea cea mai erudin din timpul lui privind doctrina musulmank de un prestigiu
durabil, de vreme ce este inca folosin de specialisti, accesibilA Principelui si pe care avem
motive sa credem ca o citise, era Refutatio Alcorani a teologului italian Ludovico Marracci
din congregatia Maicii Domnului, confesorul papei Inocentiu al XI-lea si eminent arabizant,
publican la Padova in 1698. Carte adresan misionarilor catolici in Orientul musulman, care
trebuiau pregatiti sa combat:), doctrina islamica in limba arabl si cu solide cunostinte de teologie
coranick lucrarea lui Marracci cuprinde textul Coranului in original si traducerea, latink res-
pingerea lui capitol cu capitol si verset cu verset, totul precedat de patru introduceri ( Pro-
dromus ) despre Mahomed, geneza Coranului i sectele islamului. Titlul cartii ca si titlurile
pArtilor sale infAtisea.za corect cuprinsul 55. Regasim aci articulatii ale Sistemului. Viata lui
Mahomed povestin de Cantemir prezinta asemanAri frapante cu textul lui Marracci, care
este doar mai amplu si diferit in unele detalii. A se compara, de pildA, cap. 2 al celor doul re-
latiuni (minunile" din momentul nasterii lui Mahomed), cap. 3 (spintecarea inimii lui Mahomed ;
spaima doicii lui) 66, apoi calAtoria in cer, descrierea cerului si a raiului, intilnirile cu profetii,
portretul lui Mahomed, calintile lui fizice si morale etc. Ordinea insasi a capitolelor si para-
grafelor e aceeasi. Cum Cantemir aran no ti -a luat informatia din cartea. Muhammediye, putem
pune aceste asemAnAri pe seama unui izvor comun (deli Marracci nu citean lucrarea. lui
Yazidji-oghlu). Dar paralelele apar si in descrierea Coranului, apoi in insirarea sectelor 17.
Ipoteza unor contaminAri este ispititoare, dar si in acest caz trebuie presupus ca Principele
folosea informatiile lui Marracci din memorie. El nu avea, cind redacta Sistemul, cartea invl-
tatului italian ; aceasta cuprindea si textul arab al Coranului, pe care, dupa cum antam mai
sus, Cantemir nu-1 avea la dispozitie.
Reconstituirea izvoarelor unui autor care marturiseste, cum am vAzut, ca scrie fAr5. cArti,
apelind mai mult la memorie (cele [...] pe care fie ca le-am citit in tinerete pentru a invata
limbile orientale, fie ca le-am auzit intr-o continua conversatie cu oameni de felurite ranguri
de pe linga Poarta, Otomana [...], acum, dupg atitia ani [...], mi-au iesit toate din minte") ",
este deosebit de ingran. Cunoscind imprejunrile in care scria, faptul ca Principele nu-1 numeste
niclieri pe Marracci nu trebuie sa ne mire ; dupa cit se pare, el nu-si mai amintea nici numele
unui autor a arui scriere a folosit-o pe larg si din care citean textual: Sir Paul Rycaut.
colul lui K. Kufrevi in EI, Nouv. dd., vol. I, Leiden, 1954 1960, col. 1235, s.v. Birgewi;
despre manuscrise si traducerea in limba greacl: N. H. Atsiz, Istanbul kittitphanelerine Ors
Birgili Mehmet Efendi (929 -981- 1523 -1573) biblioygrafyasz, Istanbul, 1966, p. 5 11,
si D. Theodoridis, Ein unbekanntes griechisch-al jamiadisches Werk aus dem 18. Jh., in Congrls
International des Etudes Balkaniques et Sud-est Europeennes, 26 VIII 1er IX 1966. Rsums
des communications. Histoire, Sofia, 1966, p. 88-91. Cartea lui Birgevi a fost publican, sub
titlul Risale-i Birgivl. Miemlinere naszhat, de M. S. Eygi si A. E. Yficel, Istanbul, 1964
(Bedir yayinlari, nr. 10).
68 V. Comentariile noastre, nr. 227 si 236.
54 Sistemul, p. 352.
" Ludovico Marracci, Alcorani textus universus ex correctioribus Arabum exemplaribus
summa fide atque pulcherrimis characteribus descriptus, eademque fide ac pari diligentia ex arabico
idiomate in latinum translatus; appositis unicuique capiti not is atque refutatione. Hic omnibus
praemissus est Prodromus totum priorem tomum implens. Patavii, 1698, ex Typographia Seminarii.
[4] + 46[ -48] + 81 [ -84] -I- 94[ 104] + 126 [ 146] -I- [8] + 838[ 849) p.
Iatl titlul introducerii: Prodromus ad Refutationem Alcorani, in quo Mahumetis vita as
res gestae ex probatissimis apud Arabos scriptoribus collectae referuntur. De Alcorani notnine,
auctore, idiomate, stylo, summa apud mahumetanos veneratione aliisque similibus ad integram
illius, absolutamque notitiam pertinentibus agitur. Denique per quatuor verae religiottis notas
sectae mahumetanicae falsitas osienditur et christianize religionis veritas comprobatur.
66 V. Comentariile noastre, rAr. 58 si 59.
67 L. Marracci, Prodromi ad Refutationem Alcorani pars tertia, cap. XXV: cunoaste
secte ca: seiti, seilis, malumi, iabaichi, bektafi, kadezadeli, munasihi, epaki, haireti (cf. Sistemul,
VI, 21 si urm., p. 321 si urm.).
68 Sistemul, p. 167.
XIII
Cantemir cunostea traducerea italianA, din 1672 a lui Constantin Belli 0, motiv pentru care
atribuia unui autor italian cartes diplomatului englez The present State of the Ottoman Empire
(Londra, 1667) 69. Felul in care o citea.zA, (o singurl datA; de mai multe on o foloseste fAra
trimiteri) lass loc la nedumeriri. in originalul Latin, Cantemir declara in legAturl cu unele date
despre idolatrii persani: uncle autem acceperit dominus... (cuius librum ex idiomate italica in
simplicem Ruthenum stylum dominus Petrus Andrievics Tolstoij cum extraordinarii legati munere
ad Portam othomanam fungeret transtulit) indagare non potui" 61. Cind scria aceste rinduri,
in 1719, uitase numele lui Rycaut si lAsase loc pentru completarea. lui. Dar in versiunea rusa
autorul devine unul dintre crestinii nostri", care, la rindul sAu, ar fi folosit o scriere ano-
nimA" ". Ce explica acest procedeu si de ce afirma Cantemir ca Tolstoi ar fi tradus din italiana ?
Se stie doar ca versiunea. lui Tolstoi a fost fAcutA dupa cea polonezA, din 1679 (Monarchia
turecka opisana przez Rikota), w, cum atesta chiar titlul editiei ruse, a carei tipArire, inceputa
sub Petru cel Mare, n-a fost incheiatA decit in 1741 63.
Independent de solutia acestor chestiuni 64, tiM ca Rycaut a fost mult folosit de Can-
temir, in special pentru informatiile privind ordinele de dervisi si sectele musulmane. Izvorul
sAu s-a bucurat de o largA, rAspindire (12 editii engleze, 14 franceze, 4 italiene, 3 germane,
2 olandeze, cite una poloneza si rus5.) si, dacA, n-a scApat de criticile lui Dudley North sau
Pierre Bayle, cartea diplomatului britanic a servit documentarii lui Locke si Montesquieu,
Racine si Leibniz, Gibbon si Addison ".
Folosindu-1 pe Rycaut, Cantemir nu-i preia informatiile fAra selectie si corectAri, spo-
rindu-le adesea cu propriile sale cunostinte. SA comparam, de pilda, descrierile ordinului
Kadiriya in Sistem 66 si in The present State 67. CArturarul roman pare sa fi redactat in doua
etape acest paragraf, deoarece la p. 303 declara despre `Abd al-Kadir, intemeietorul ordinului,
a in ce vreme a trait el nu pot spune", pentru ca la p. 305 sA-i dea datele nasterii si
mortii (H. 561 -651; la Rycaut: 657; corect: a murit in H. 561). Descrierea dansului mistic,
detalii ca scrierea cu singe pe perete, strigatul Hu, retragerea timp de patruzeci de zile,
situarea casei for (tekke) la Tophane, numele gresit de Kadri, mentionarea ca dascAl a lui
`Abd al-Mu'umin din Gaza provin, toate, din Rycaut. Cantemir nu reproduce insA titlurile
ucrArilor lui 'Abd al-Mu'umin si declarA, ca i-a vAzut dansind pe acesti dervisi. Constatam,
1
de asemenea., o mai amply informatie a lui Rycaut in unele probleme. Astfel, despre atributele
divine (sifat) lAmuririle sale sint mai explicite decit in Sistem 68. Cantemir a folosit pe Rycaut
nesistematic si i-a preluat partial informatiile.
Yn penuria sa de izvoare, Cantemir a extras din lucrarea lui Sethus Calvisius, Opus chro-
nologicum 69, nu numai precizari de date asupra nasterii si mortii lui Mahomed sau asupra
Hegirei, ci si fapte privind domnia califului Omar. Tot dui:a cartea lui Calvisius ajunge a fi
mentionat in Sistem istoricul evreu portughez Abraham Zacutus Lusitanus 70, dar, evident,
59 Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, nella quale si contengono le massime
politiche de' turchi, i punti principali della religione mahomettana, le sette, le eresie e gli ordini
de' suoi religiosi, in disciplina militare, it conto esatto delle sue forze per mare e per terra e
delle rendite dello stato suo. Composta prima in lingua inglese dal Sig. Ricaut, scudiere, segre-
tario del Sig. Co. Winchelsey, ambasciadore straordinario dell re d'Inghilterra Carlo secondo
a sultan Mahometto han IV the al presente regna. Tradotta poscia in francese dal Sig. Briot
e finalmente transportata in italiano de Constantin Belli academico tassista. Venetia, 1672,
presso Combi et la Noll. [6] f. + 296 p.
69 V. despre Rycaut studiile recente ale Soniei Anderson: Sir Paul Rycaut, F.R.S. (1629
1700 ): his Family and Writings, in Proceedings of the Huguenot Society of London", 21,
1970, nr. 5, p. 464 -491 si Paul Rycaut and his Journey from Constantinople to Vienna in
1665 1666 , in Revue des dtudes sud-est europeennes", 11, 1973, nr. 2, p. 25 1-273.
Si Ms. autograf, f. 101.
13 Sistemul, p. 338-339.
e3 Monapzun mypequez onucauuan upe3 Punoma, &unmet) ananuficuozo ceupemapn nocolmcmea
npu ommomaucuoil Hopme. Ilepeeedeuna C 710.11bCK020 Ha poccuticuoti J131,11C, Sanktpiterburg, 1741.
2 + 278 p. + 3 f. ilustr.
64 V. i Comentarii, nr. 1124.
65 Sonia Anderson, Sir Paul Rycaut, p. 475.
66 V. p. 303-304 si nota 1034.
67 Editia italianA, a lui C. Belli, p. 198-200.
68 Cp. Rycaut, ed. cit., p. 172 173, cu Sistemul, p. 328; Cantemir mArturiseste ca n-a
Inteles problema.
69 Sethi Calvisii Opus chronologicum ad annum MDCLXXXV continuatum, Francofurti
ad Moenum et Lipsiae, 1685; v. Sistemul, p. 3, 9, 29, 34. Lucrarea. lui Calvisius a fost folositA
si in Hronicul vechimii a roman-moldo-vlahilor, v. ed. Gr. Tocilescu, in D. Cantemir, Operele,
vol. VIII, Bucuresti, 1901, p. 63.
70 V. p. 34 si Comentarii, nr. 167.
XIV
Cantemir n-a exploatat toatl, informatia de istorie arab& sau otoman& din opera cArturarului
german.
Celebrul Lexicon turcico-arabico-persicum al orientalistului si diplomatului francez Francois
Mesgnien (Meninski) 71 este si el folosit de don& ori, pentru a ilustra bogatia de sensuri a
euvintelor arabe, dar, desi pretuia aceastA lucrare fundamental, Cantemir nu adopt& sistemul
de transliterare a caracterelor arabe al autorului ei.
Pentru confirmarea unei istorii" de circulatie oral, popularl, ilustrind sfintenia inte-
meietorului ordinului dervisilor bektasi, Cantemir citeazA si scrierea unui autor cretin anonim
care, luat prizonier in bAtAlia de la Varna, a trAit o vreme in curtea. din Constantinopol in
slujba sulta.nului Baiazid (evident& confuzie cu Murad al II-lea, biruitorul coalitiei crestine
din 1444) 72. Lucrarea Despre inceputul saracinilor sau al turcilor, la care se refer& Cantemir,
rAmine a fi identificatA. Literatura europeanl. din secolele al XV-lea si al XVI-lea privitoare
la turci cuprinde numeroase scrieri cu titlul De turcorum origine (J. Faber, 1528, N. Secundinus,
1531, J. Cuspinianus, 1541 etc.) sau Della origine de turchi (A. Cambini, 1528), dupl cum si
autori de asemenea scrieri, anonimi sau stiuti, care-si datorau informatiile prizonieratului
la turci (Captivus Septemcastrensis, Bartholomej Georgijevio s.a.), asa incit referinta lui Can-
temir este plauzibilA si justificA efortul cAutArii lucrArii atit de vag merrtionate de el.
Intre autorii cu ale cAror opinii invltatul principe isi argumenteazA atitudinea fatl de
islam ar mai fi de mentionat Porphyrius, filozoful neoplatonic grec din secolul al III-lea, citat
In Precuvintarea cdtre cititor73. Cunoasterea insuficientA a traditiei textelor porfiriene si mai
ales a operei Impotriva crestinilor (la care aparent se refer& Cantemir), citatA fragmentar in
lucrAri polemice $i apologetice medievale, ar putea explica acest anacronism. El putea fi evitat,
desigur, prin apelul la tratatul lui Lucas Holstenius, De vita et scriptis Porphyrii (Cambridge,
1655) ; rAmine de stabilit ce sursA indirectA, necriticA, este responsabilA de aceastl, neasteptata
inadvertentl.
Pentru argumente teologice de autoritate sau comparatii cu Coranul, Cantemir citeazi,
Biblia; el apeleazgi la greci si latini (Aristotel, Epictet, Institutiile lui Iustinian, Juvenal,
Libanius, Lucretiu) sau in Sa'di (Gulistan) pentru sententii filozofice si morale. Asemenea
texte sint citate din memorie, uneori cu aproximatie, adesea fArA a numi pe autori, ca in cazul
lui Sa'di. Din literatura europeanA referitoare la subiectul cArtii (asadar lucrAri polemice,
despre islam sau Imperiul Otoman), el cunoaste si numeste pe Teofilact Symokattes, Georgios
Kedrenos, Ioan Cantacuzino, J. Leunclavius, A. G. Busbequius, Barthelemi d'Herbelot, dar
nu le foloseste scrierile. Nu pare sA fi avut in indemina in faza final& a redactArii Biblioteca
orientald a celui din urmA, pe care negresit nu o ignora 74. Dintre bizantini, Simokattes nu-i
putea folosi, iar Kedrenos putin. Dintre sursele stiintifice si literare sint amintiti nominal sau
prin aluzii Avicenna, Euclid, Galenus, Herodot 76, Hippocrates, Lokman, Origene, Ptolemeu,
Strabon si Copernic, dar tot din memorie; titlul celebrei opere a astronomului polonez este
reprodus gresit 76. Pentru exemplificAri sint amintite citeva lucrAri arabe sau persane ca.
Humayun-name, Iskender-name qi Shamshun-name 77.
XV
rn sfir*it, dupad insa*i mArturisirea lui Cantemir 79, el a reluat in Sistem numeroase infor-
matii din Incrementa atque decrementa Aulae othomanicae. Este vorba de bogatele date de ordin
religios, etnografic, institutional din notele acestei opere, lamuririle de termeni turcesti, arabi
sau persani, uneori chiar istorii" ca aceea a pieirii falsului Mustafa (v. mai jos) sau amintiri
personale, ca discutia cu Es'ad efendi privitoare la fringerea lunii 79 etc. Compararea celor
doua scrieri arata ca autorul a folosit din Incrementa tot ce putea intra in tematica. Sistemului;
ceea ce a fost lasat de-o parte, ca, de exemplu, datele de organizare military sau administrativa,
firma negresit s& fie reluat in lucrarea proiectata Despre guvernarea otomand.
Aceste reluari nu sint textuale, ci uneori dezvoltate (a*a in cazul convorbirii cu Es'ad),
alteori in mod sensibil schimbate. Astfel, in Sistem, p. 274-275, falsul Mustafa are o hemoragie
inexplicabilA, osta*ii sai it parasesc, *i el este prins in cort. in Incrementa, II, IV, 4, el are
hemoragia, e parasit de prieteni *i osta*i, fuge *i e prins la Karaagac; detaliul arestarii in
cort se refer& la un alt duman al lui Murad al V-lea, anume Osman-beg, *i e luat din aceea*i
carte II, IV, 6. Numele dervi*ului care-i anunta lui Murad victoria, Seid Bear, este omis in
Sistem.
Reluind informatii din Istoria Imperiului Otoman, Cantemir apela deja la tezaurul pro-
priilor sale amintiri, observatii *i experiente care cup& deopotriva un loc insemnat in acea
opera, ca *i in Sistemul. Viziunea sa despre doctrina *i civilizatia islamica, s-a alcAtuit, negre-
*it, din lecturi *i studiu, dar in primul rind din cunoa*terea directa a lumii in care a trait mai
bine de douA decenii. In acest rastimp, el a inregistrat nu numai modul de viata, datinile *i
institutiile musulmane, dar, printr-un activ schimb de idei cu carturari turci, a putut patrunde
in adincul invataturii coranice *i face comparatii cu doctrina cre*tina. Asemenea discutii, cu
Es'ad efendi, sint amintite atit in Istoria Inperiului Otoman, cit qi in Sistem". Alte marturii
ne aratA ca. ele erau obi*nuite intre carturarii turci *i cre*tini ai timpului 21. Evenimente ie*ite
din comun, ca rezistenta la convertirea fortatA a lui Nicolae din Karpenisios, erau mult timp
comentate de populatia cre*tina din Constantinopol: A. Galland la 1672 qi Cantemir in 1719
relateaza, deopotriva, cu variante, acest caz82. Pentru uncle evenimente a avut martori oculari, a*a-
dar informatia sa despre salvarea steagului sfint" la Viena este de prima mina. Principele a
putut intra in tekke qi asista la ceremonii deosebite, ca dansurile dervi*ilor mevlevi 93. Monu-
mentele din Constantinopol le cercetase *i cu preocupare de arheolog, dornic sa, descopere sub
soul vemint islamic ceva din stralucirea for romano- bizantinA. Ca vechi locuitor al capitalei
otomane, inzestrat cu calitAtile de a inregistra *i de a expune metodic, in limbi strAine, elemen-
tele civilizatiei musulmane, el va fi avut prilejul sa explice aceastA lume europenilor nou-sositi
in Constantinopol, cu misiuni comerciale sau diplomatice, intilniti in ambasadele pe care le
frecventa. 0 parte din aceastA eruditie a intrat in Sistem, qi numai a*a putem evalua cite alte
observatii, amintiri *i mArturii directe ale principelui, care unman sA fie folosite in cartea ne-
scrisa Despre guvernarea otomancl, ne-au rAmas necunoscute.
3. Elaborarea
Procesul elaborArii Sistemului poate fi urmArit deoarece dispunem de trei stadii ale Its-
&aril (forma scurtA, prima redactare in latinA *i cea definitivA in rusA). Este de altfel singura
opera a lui Cantemir din care sa. ne fi rAmas aceste stadii, de la prima schita. pin& la forma
publicatA de autorul insu*i.
Curanus, prima form& a cartii, ne ingaduie sA surprindem modul de lucru al lui Cantemir.
El incepe prin a redacta liber, WA efortul unei tratAri complete, capitol d up& capitol, negresit po-
trivit unui plan general, dar bizuindu-se exclusiv pe propria-i eruditie. In vederea completArilor
ulterioare, el lasa. liberA, pe fiecare paginA, jumAtate sau o treime din spatiu. Pe acest spatiu
se aglomereath apoi adaosuri scrise mArunt, pe care autorul be incorporeazA in text (ele nu
sint note-comentarii ca in Istoria Imperiului Otoman), dupA cum ne aratA comparatia dintre
primul capitol din Curanus (Curani nomen, ms. autograf, f. 7) *i reluarea lui in a doua forma
dezvoltatA (De Curani etymologico nomine. Cap. 1, ins. autograf, f. 44). Adaosurile aci sint
XVI
formate din citate coranice si s-ar putea crede cg, autorul aflase un text din care si-a putut ex-
trage citatele necesare, daca ref erint e 1 e n-ar fi atit de deconcertante (desi, in general,
text e 1 e sint corect reproduse): cap. XIX (in loc de XVI), cap. V (in loc de III), cap. XLI
(in loc de XXXII).
Curanus a fost repede abandonat: autorul n-a tratat in aceasta futile redactare decit des-
pre Coran, viata lui Mahomed si teologia mahomedana, asadar viitoarele arti II, I si IV din
Sistem, dar foarte rezumativ. Dupl. 85 de pagini, Cantemir se opreste Si reia redactarea lu-
crarii dupa planul precedent, rescriind Curanus, incorporind in text notele marginale, adaugind
not carti (III, V, VI).
Si aceasta parte a manuscrisului original vadeste intentia (adesea realizata) a revenirilor
qi completarilor: o treime din paging este lasata libera pentru adaosuri pe care autorul le scrie
sau iii propune numai s-o fact, marcind unele pasaje 84, ping la sfirsitul manuscrisului. Dar el
nu era incl. definitiv. Elaborind, cum vom vedea, versiunea rusk Cantemir iii perfectioneazg
lucrarea, o restnictureaza pentru cititorul au in aceasta limbs, care va beneficia in primul rind
de ea.
Felul in care schita initial& capata contur prin adaosuri succesive (mai intii la Curanus,
apoi la forma dezvoltata) si se preface in versiunea rust finala ne este lamurit prin compararea,
autografului latin care cuprinde ambele redactiuni (cea scurta si cea ampla) cu Sistemul pu-
blicat in 1722.
Iata, mai intii, descrierea manuscrisului autograf.
Originalul latin cuprinde 127 de file numerotate 2 128 (prima fill, adlugatg, la legat,
poartg, dactilografiat, titlul Cucmema mazomemaucxoti peAutuu ( Curanus) i nota: geumpanbuufi
zocydapcmeeuubui apxue opeenux axmoe CCCP, coma Na 181, PyKonucubdi omdeA obtetueri Eu6Auo-
mexu MOCKOBCKOZO znaeuoeo Apxuea MILT, Ns 1325, AA. 2-128 06., adia Arhiva Cen-
tral& de Stat de Acte Vechi a U.R.S.S., fondul nr. 181, Sectia de manuscrise, fost al
Bibliotecii Arhivei Centrale din Moscova a Ministerului Afacerilor Straine, Inn 1325,
f. 2 128v1. Numerotarea (in cerneala) este facuta de Nikolai Bantis-Kamenskij, care a daruit
manuscrisul sus-mentionatei arhive a M.A.E. rus in 1783, dupg cum mentioneaa. intr-o 'insem-
nare autografl pe fila 2. Volumul poarta insa si o numerotatie a autorului, stearsa ulterior, care
ne ingaduie sa stabilim etapele redactarii.
Comparind manuscrisul autograf cu versiunile lui publicate, romaneasca (Des pre Coran,
in traducerea lui loan Georgescu, Cernauti, Edit. revistei Analele Dobrogei", 1927, p. 13-54)
qi ruseasca (Kuuza cucmuma, Sanktpiterburh, 1722), putem stabili urmatoarele corespondente:
CURANUS 85
XVII
[SISTEMUL] 87
Paginatie originals: 1 108 (p. 41 &aria)
De Curani etymologico nomine. Cap. 1 f. 44-51 = Sistemul, II, 1-6, p. 37-54.
De pseudopropheta Muhammed. Cap. 2... f. 51-63= Sistemul, I, 1-2, p. 1-3 si
I, 5-12, p. 9-36.
De Muhammedi successoribus quos illi Ashabe
vocant. Cap. [4]
Liber secundus de muhammedanorum theolo- f. 64-97 = Sistemul, IV, 1 -21, p. 8 1
gia. Cap. 1-20 (21 de capitole, 7 fiind 166.
repetat)
Paginile 109-249 din original lipsesc.
Paginatia originals: 250-310
...selisi [Cap. 27]. De haeresi bekta/3i. [Cap. f. 98-117 = Sistemul, VI, 27-41, p. 331-
28] ...De scientiis fal, dziazulyk etc. illicitis. 379.
Cap. [41].
De funambulis, agyrtibus etc. Cap. [42] f. 117 = netradus.
Chrismi sive oracula revelatoria Muhammedi f. 118 128"= Sistemul, III, partea I si
pseudoprophetae de rebus eventuris ante partea a II-a, 1 10, p. 55-80.
quam hic intereat. Liber diversus.
Dupe cum se poate constata din descrierea de mai sus, manuscrisul autograf este corn-
pus din opt parti:
1. Salutul autorului catre cititor, reluat aidoma in Sistem (versiunea, din Despre Coran
este mai scurta);
2. Despre Coran (textul pe care 1-a publicat Ioan Georgescu, cu exceptia unui pasaj la
f. 18 pe care Cantemir 1-a rezervat pentru un capitol nescris, Despre ,ceici, din cartea a V-a
a Sistemuttti); ultimele trei capitole din Curanus, f. 37-40, n-au fost traduse de I. Georgescu,
pentru ca lipseau din copia Gr. Tocilescu (Biblioteca Academiei, ms. lat. 76);
3. tin capitol Despre sistemul universului, prima redactare, abandonata, a cap. 6 din
cartea a IV-a a Sistemului;
4. Viala lui Mahomed, corespunzind cap. 2 din cartea. I a Sistemului (in versiunea rusa
se prefera, aceasta redactare celei lacunare, cu stersaturi, de la f. 1 52); aceste doll& parti
(3 si 4) par a fi incercari ale autorului de a relua redactarea earth intr-o forma. amplificata.
5. Despre numele Coranului. De aci incepe, in mod evident, o noun redactare amplificata
a cartii, dupa cum arata paginatia noun, de la 1 la 310 (cu o lacuna intre p. 109 si 249, a-
supra careia vom reveni). Aceasta parte trebuia probabil sa, fie notate drept Liber Primus, din
care vor fi alcatuite cartile I si II ale Sistemului (lipseste insa originalul latin al cap. 3 si 4
din cartea I a versiunii rusesti definitive, tratind Despre persoana adica chipul, fizicul
si moravurae lui Mahomed).
6. Cartea a II-a, Despre teologia muhammedand, care va deveni cartea a IV-a a Sistemului.
Lipsesc apoi, cum aratam mai sus, paginile 109-249 din manuscrisul original, asadar
70 de file, corespunzind intregii carti a V-a si primelor 27 de capitole din cartea a VI-a a
Sistemului.
7. Capitolele 27-41 din cartea a VI-a a Sistemului, plus un capitol (42) Despre acrobali
Fi ,sarlatani, pe care nu-1 gasim in versiunea. ruse.
8. Prorociri sau oracole, asadar Apocalipsul musulman, sau intreaga carte a III-a a Sis-
temului. Partile 7 si 8 sint numerotate de autor (p. 250-310).
Aceasta comparafie priveste numai principalele articulatii ale manuscrisului autograf.
Lucrind la versiunea, rusa, Cantemir deplaseaza paragrafe (a se compara f. 44 -51 ale originalu-
lui latin cu p. 37-54 din Sistem; paragraful Caracterele Curanului", din cap. 2 al cartii a II-a
si tot cap. 3 erau plasate la sfirsitul partii Despre denumirile Curanului"), renunta la uncle
texte sau regrupeaza, capitole. El do o noun structure cArtii, vadindu-si prezenta pins la ultima
ei forma. Rolul lui Cantemir in definitivarea lucrarii sale reprezinta, Inca o problems pe care
cercetAtorii de pine acum au rezolvat-o mult prea. expeditiv.
87 Am pus titlul deoarece de aci incepe redactarea dezvoltata care, tradusA in rusa, a
dat versiunea. definitive.
XVIII
4. Versiunea definitiva (rusa) apartine autorului
D. Bantis-Kamenskij 88, urmat de $t. Ciobanu 89 si de P. P. Panaitescu 99 ne-au obis-
nuit cu ideea ca traducerea in limba rusa a Sistemului redactat in latina de Cantemir ar fi opera
exclusive a lui Ivan Ilinskij preceptor al copiilor Principelui (in a carui cask locuia) si secretar
al lui traducere care a vazut lumina tiparului in 1722. Ipoteza era slujita de afirmatia ca
Dimitrie Cantemir nu cunostea limba rusk in masura necesara publicarii unei redactari pro-
prii 91. Apelul la un colaborator se impunea. El nu putea fi altul decit Ivan Ilinskij, care, chip&
cum stim, a tradus in rus5, si alte alcatuiri ale stapinului s &u 92.
Este cazul sa se renunte la aceasta informatie gresita. Daca versiunea origina]a, Latina,
a cartii ar fi fost definitiva, Ilinskij trebuind numai sa o redea in rusk, partea talmacitorului
ar fi fost usor de separat de aceea a autorului insusi. Dar, cum am vazut mai sus, compa-
rind originalul latin cu editia rusa din 1722, intre aceste doua stadii ale cartii nu se afla numai
operatia traducerii, ci aceea a restructurarii intregii lucrari, cu adaosuri si eliminari, ceea ce
numai a u t o r u 1 isi put ea ingadu i. Se cuvine sa luam in considerare si ipoteza
ca. Principele i-a lasat secretarului sau grija acestor ultime operatii: mai multe argumente o
infirmA.Maiintii, ortografierea rusa a cuvintelor orientale, scrise asa
cum se pronunta u, vadeste prezenta lui Cantemir ling& Ilinskij, care singur n-ar fi
reusit sa noteze pronuntarea for exacta duple textul latin. in al doilea, rind, stim a manuscri-
sul rusesc avea (ca si cel latin) cuvinte si fraze intregi scrise cu caractere arabe 93 - fireste de
mina lui Cantemir, deoarece nu se stie ca Ilinskij s& fi cunoscut limbi orientale. Frecventa neo-
bisniuta cum vom vedea a neologismelor greco-latine sau din limbi apusene, pe ling&
terminologia orientala necunoscuta chiar unui rus cultivat ca secretarul principelui, a impus
numeroase explicatii marginale. Dar pastrarea acestor neologisme in versiunea rusa a fost do-
rinta express a autorului (traduatorul ar fi avut tendinta sa le evite pentru a face mai inte-
ligibil textul); glosarea for vadeste, din nou, colaborarea intre autor si traducator. Ea este con-
firmata si de situatiile curioase in care termenul neaos rusesc din text este glosat printr-un
neologism (ex. p. 143 nepeonatiaimuic prin npe3udemn). Este negresit un procedeu al autoru-
lui, care Linea ca termenul neologic din originalul latin s5, nu dispara, totusi, in versiunea rusa.
Iata de ce Sistemul, editat la Sankt-Peterburg in 1722, trebuie privit drept o v e r s i u n e
de a u tor. Acceptind faptul ca D. Cantemir nu cunostea indeajuns rusa pentru a-si rescrie
opera in aceasta limb& ne imaginam usor ceasurile de lucru in care Principele dicta in latina
Sistemul secretarului s &u si cum acesta reda imediat fiecare fraza in rusa, 1&sind stapinului con-
deiul cind trebuia scrisa o expresie in araba, persana sau turca, sau desenat un alem. Nu ni s-a
pastrat manuscrisul rusesc al Sistemului, dar este sigur ck, la fel cu manuscrisul versiunii lui
Ilinskij din Loca obscura care poarta corecturile lui Cantemir, el ne-ar fi demonstrat ck ultima
lecture si ultima mina erau ale autorului.
XX
sacra", ci istoria, geografia, fizica si medicina ", cArturarul roman relevase interesul cultural
general al valorilor islamice.
Asadar, el pune in garda pe cititor asupra precaritatii demonstratiilor antiislamice, si ne
intrebam dac& alt autor european o facuse pin& la el. Cantemir nu se sfieste sa arate subrezenia
argumentelor de autoritate propuse de oamenii unei singure carti ". A respinge credinta mu-
sulmana, in numele celei crestine are aceeasi valoare cu contestarea Evangheliei in numele Cora -
nului, pentru ca, aratA cu dreptate Cantemir, ceea ce not crestinii recunoastem despre adevarul
Evangheliei recunosc musulmanii despre adevArul Coranului si astfel argumentele sint echiva-
lente, ceea ce, dupa regulile logice, se stie c& nu duce la nimic" 108. Tot asa, judecind mai atent
lucrul si tinind seama numai de credinta istorica si omeneasca, [...] marturiile istoricilor crestini
se vor socoti de nimic in fata celor muhammedani, si mai ales in fata tuturor celor ce nu primesc
nici religia noastra, nici pe a for ; caci marturiile potrivnicilor si dusmanilor le resping toti juristii
si adev&rul acelora se is drept minciuna," 106. E aci o limpede invitatie a autorului nostru la
examinarea islamului dintr-o atitudine nu de adversitate, ci superioarA, obiectiv criticA: chiar
scrieri ale muhammedanilor" ar releva falsitatea Coranului. Cantemir apeleaza asadar la con-
tradictii din textul insusi al cartii sacre mahomedane, apoi la argumente din Muhammediye si
din dreapta logics. Scopul sau amine tagaduirea caracterului revelat, asadar a autenticitatii
acestei religii. Dar situindu-se, in critica sa, pe un teren nu religios, ci rational, el las& loc tuturor
aprecierilor pozitive pe care aceeasi atitudine ii va ingadui, in continuare, sa le lack despre
valorile filosofice, morale, stiintifice, literare si artistice ale islamului.
Ca si in Divanul 1", Cantemir se afla aci in situatia rara pentru un autor din vremea.
lui de a lua liber atitudine impotriva intelegerii radicale a religiei fie ea crestind sau musul-
mana impotriva bigotismului si a superstitiei. Asa.dar, multe dintre protestele lui impotriva
unor credinte mahomedane sint formulate nu de teologul crestin, ci de ginditorul modern aruia
t o at A mitologia iadului i se pare ridicola, fie ea crestina sau musulmanal8, si care noteazA
dispretuitor superstitia popular& [...] comunA nu numai muhammedanilor, ci aproape tuturor
popoarelor" 109, asadar si celor crestine.
Dincolo de aceste judecati si tocmai gratie Tor, Cantemir este liber in atitudinea sa fat&
de islam, de aceea isi ingAduie invitatia: sa vorbim drept ins& si sO lauclam fapta bunA, chiar si
a celui mai mare vrAjmas al nostru" 110.
Principele avea, dupA cit intelegem tocmai din textul Sistemului, capacitatea sA judece
doctrine musulmanA mai drept decit alti autori europeni contemporani lui. In leg&tura. cu atri-
butele lui Allah" ( ) el afirm& c& muhammedanii urmeazA mai mult teologiei negative
decit celei afirmative" 111, apreciere corectA, dar surprinzAtoare in scrisul unui orientalist euro-
pean din secolul al XVIII-lea. Distinctia intre teologia negativ& (apofatica.) si cea afirmativa (ca-
XXI
tafaticA) nu mai era acceptata, atunci decit de ginditorii rasa' riteni 112, singurii capabili s& sur-
prinda apropierea, sub acest raport, intre doctrina musulmane si cea crestina orientala. Obser-
vatia lui Cantemir este remarcabila: ea denote sensibilitate atit pentru teologia crestina, cit ti
pentru halcim. Principe le ar fi fost bucuros s& afle mai multe analogii intre cele doua doctrine,
pentru a facilita cititorului sau european intelegerea celor mai profunde articulatii ale islamului,
dar lucrul nu e cu putinta: islamul are o ;stiinta*, tafsir, care trateaza despre exegeza, Coranului;
el are o ostiinta o, hcidith, care tratea.za despre traditiile ce urca pin& la Muhammad , el nu are
o teologie pozitiva" 113. Kalam ii propune sa lucreze pentru pastrarea si intarirea religiei" ;
el nu este, asadar, decit o apologetica a credintei musulmane; in ce priveste patrunderea dogme-
lor, incercarea intelegerii lor, ne este oprit sa ne cufundam in acest abis si a ne ocupam de ceea
ce ratiunii ii este aproape cu neputinta sa priceapa" 114.
Parcurgerea atenta a cartii a IV-a din Sistem, in special a primelor ei capitole 115, of era
elemente pentru o mai profunda analizA a cunostintelor lui Cantemir despre doctrina islamica
decit ne putem ingadni aci. Un lucru este limpede: aceste cunostinte erau destul de bogate si
Inaintate pentru un carturar european laic care nu facuse din islam obiectul exclusiv al studiilor
sale, ca Marracci sau d'Herbelot, Pococke sau Hottinger, contemporanii principelui. Neindo-
ielnic, intr-o perioada a formatiei lui, aceste cunostinte au fost mai numeroase si mai limpezi.
Semnele estomparii for nu lipsesc in carte ( Cantemir insusi afirma, dupe cum aratarn mai sus,
ca notiuni insusite timp de 22 de ani la Poarta aproape ca mi-au iesit toate din minte; deli
cind mi le-am insusit au fost imprimate tare, s-au sters") 116. Erorile de amanunt unele neas-
teptate alterneaza cu tratarea expediata a aspectelor probabil insuficient memorate sau chiar
cu declaratia neintelegerii unor probleme, ca aceea, a atributelor divine ( sifcif ) din cartea.Muham-
mediye, despre care, marturiseste Cantemir, deli le-am citit cindva cu sirguinta, spun deschis
ca n-am putut nimic intelege din ele" 117.
Daca. St. Ciobanu sau P. P. Panaitescu, pentru care Sistemul era o mina de date etnografice
sau istorice, nu $i -au pus problema exactitatii informatiilor de ordin doctrinar din aceasta carte,
acerbul critic al lui Cantemir care a fost J. von Hammer-Purgstall nu ui -a exercitat acribia asupra
ei deoarece, foarte probabil, nu a cunoscut-o 118. Asadar, cel dintii examen, sub acest raport,
al eruditiei lui Cantemir 1-a facut prof. Yves Goldenberg, care insa n-a analizat Sistemul unde
ar fi aflat, desigur, mai multe detalii de corectat ci prima forma a scrierii, Despre Coran,
in traducerea lui I. Georgescu. Litre confuzii si inadvertente Goldenberg semnaleaza nasterea
lui Mohamed la Medina (eroare indreptata in Sistem), infatisarea Fatimei drept sora Profetului,
imposibilitatea. uciderii lui Ali de atre Omar si Othman, confuzia dintre Abu-Djahl si Abu-
TA. lib, atribuirea Coranului lui Abu -Bakr, inexactitatea referintelor la Coran, ideea curioasa ca,
fructul paradiziac interns ar fi fost bobul de griu, fare temei in cartes sacra a islamului 113.
Aceste incongruente reapar in Sistem, alaturi de altele semnalate, on de cite on le-am
surprins, in comentariile editiei de fata. Recapitulam citeva pentru a be masura gravitatea.
Astfel, autorul declare ca mahomedanii nu stiu nimic" despre regele Saul 12 ; sub numele
'.'alit el este insa citat in Coran, II, 247, 249. in istoria templului din Ierusalim apar citeva con-
fuzii 121. Shu'aib era un profet din Madian, citat in Coran, VII, 85-93, XI, 84-95 etc. ; identifi-
carea lui cu biblicul Isaia este inexacta 122. Cantemir confunda datele Bairamului Mic si Baira-
mului Mare 123, ceea ce nu poate fi interpretat decit ca un semn de oboseala dupe ce participase,
112 V. asupra acestei distinctii fundamentale V. Lossky, Thdologie mystique de l'Eglise
d'Orient, Paris, 1944, p. 22 si urm.
113 Louis Gardet et M.-M. Anawati, Introduction a la theologie musulmane. Essai de tido-
logic comparee, Paris, 1948, p. 315.
114 Muhammed Abduh, Risellat al-tawhid, p. 5/5 si 61/43, apud Gardet et Anawati, op. cit.,
p. 310.
116 V. p. 81 urm. si notele 324 si urm.
116 Sistemul, p. 167.
117 Ibidem, p. 328.
118 Hammer a criticat cu asprime, dui:4 cum se tie, Istoria Imperiului Otoman, acu-
zindu-1 pe autor pin& si de ignorarea limbilor arabl si persana (v. articolul sau Sur l'histoire
ottomane du prince Cantemir, in Journal asiatique", IIIe serie, 4, 1824, p. 24-45). In rigoarea
lui, menita sa releve importanta si oportunitatea propriei Istorii a Imperiului Otoman, Hammer
nu banuia ca se vor gb.si peste un secol specialisti la fel de seven, dar mai invatati, care sa -1
judece drept un orb compilator" (C. F. Seybold, in Encyclopedic de l'Islam, t. I, p. 355) sau care
sa-i semnaleze ridicolul contre-sens" de a traduce Dolma-Bagce (Gradina umplutal prin
GrAdina cu tartacute" (F. H. Mordtmann, ibidem, p. 897).
119 Yves Goldenberg, Notes en marge de quelques ecrits fountains sur le Coran" et l'Islam
(I), in Analele Universitellii Bucuresti, Limbi Clasice si Orientale, 21, 1972, p, 121 127.
120 Sistemul, p. 124, si nota 484.
lu Ibidem, p. 125 si nota 491.
121 Ibidem, p. 133 si nota 520.
In Ibidem, p. 279, 283 si notele 931, 956.
XXII
impreuna cu tot Stambulul, la aceste praznice, timp de 22 de ani! El greseste in raportul dintre
eronologia crestina si cea musulmana 124, confunda orasul Raghes din Bib lie (Raiy din Media)
cu Rakka din Siria 125, se frisalA asupra frumoasei care 1-a ispitit pe Iosif in Egipt 126, situeazh
putul sacru Zemzem in afara Meccai 127 si identifica gresit pe Duldul (catirul alb al lui Mohamed)
cu caii de foc ai profetului Ilie 125. Erorile de date si personaje istorice nu sint nici ele rare 129,
iar uneori ne intimpina confuzii terminologice1".
!ntr-o perspectiva strict pozitivista, asemenea erori ne pot parea, fireste, grave. SA le
judecam insa in raport cu intregul operei si sa tinem seama de conditiile in care a lucrat autorul.
Acceptind aceste doll& criterii vom fi mai putin severi. Imaginea islamului pe care Sistemul
lui Cantemir a ingaduit-o cititorilor sai este, in liniile ei fundamentale, ca si in detalii, o imagine
corect A.. SA comparam, ca probe., relatarea credintelor apocaliptice musulmane asa cum le red
Principe le 131 cu descrierea contemporanului sau Marracci sau cu o alta, mai tirzie cu peste un
secol, dar intemeiata in buna masura pe informatiile vechi ale lui Pococke, Golius sau d'Her-
belot 132: diferite ca intindere, ele ofera o viziune identith a acestui capitol din doctrina islamith.
SA. comparam, la fel, judecatile lui Cantemir despre limba si stilul Coranului 133 cu avizul auto-
rizat al arabizantului D. Masson, autorul unei traduceri recente, de mare reputatie, a acestei
opere: ele sint aceleasi in esenta for 134. In mod evident, Cantemir isi stapinea subiectul pinA
la posibilitatea de a compara corect astronomia arab& cu cea greceasca 139, si la sfirsitul earth
sale chiar cititorul de azi se poate socoti in posesia informatiei de bath privind doctrina islamica
si sistemul cultural generat de ea. Cantemir avea dreptate sa raspunda, constient de competen-
ta sa, obiectiilor Sinodului Bisericii ruse, care-i cerea, in 1721, s5, inf5.tiseze izvoarele cartii (asa-
dar, sa adauge cartii bibliografia si referintele): Nu vad nici o nevoie sa ma conving sa-mi con-
firm spusele prin scrierile altora" 135.
Dath. scriind Sistemul Cantemir incerca nu numai satisfactia valorificarii atitor cunostinte
rare, care urmau sa-i ateste o meritata reputatie stiintifica, dar si placerea de a-si retrai ani
de invatatura, comert intelectual si aventuroasa tinerete din Constantinopol, nu trebuie neglijata
evidenta ca redactarea cartii in imprejurArile ingaduite autorului nu a lost deloc confortabila,
Principe le a putut piny la un punct impaca atitudinea sa de carturar european asadar crestin
cu eruditia sa islamica, intr-o viziune sincere si in care obositoarele note apologetice si polemice
ale carturarilor ecleziastici contemporani lui, un ortodox ca Ioanichie Galeatovski 137 sau un
catolic ca Ludovico Marracci, sint mai rare. in limitele acestei atitudini el a putut lasa loc, cum
am vazut, si unei critici rationaliste a religiei in general.
Dar Cantemir merge mai departe: el fsi exprima deschis pretuirea pentru uncle aspecte
ale spiritualitatii sau culturii islamice cu o admirabila obiectivitate. El lauda obiceiul eliberarii
prizonierilor cumparati, dupa sapte ani de robie, Iaslndu li se libertatea de a-si pastra religia139;
laucla omenia si ospitalitatea poporului turc din Dobrogea si Iconia, atit de mari incit celui
ce nu-i cunoaste i se va parea ca abia este de crezut"139; considera ca, fata de obiceiurile si aseza-
mintele dervisilor, crestinii ar trebui sa se rusineze pentru ca aceia dovedesc chiar practica. fap-
telor bune, si nu denumirile lor goale, nu speculatia ingimfata, ci insasi lucrarea"160; Principele
declath fir'. ocol: De aceste virtuti filosofice si de filosofia lucratoare de fapte bune ce se af15.
XXIII
in acepti dervipi mai Inainte spupi, afirm a se cade sa to minunezi 14.141. El exalts calitiltile Cora-
natal, scris intr-o limbs arab& atit de adinca, incit nu numai ca e imposihil s-o imiti, dar pi de
interpretat e foarte greu, iar mai ales a o vorbi e peste putinta" 142. Nu toate ptiintele popoarelor
islamice i se par inaintate, dar pentru arte marturisepte o admiratie far& margini: invatatura
insa" sau modul de a scrie epistoliile cu un stil frumos si inalt" 143; scrierea caligrafica, cu reguli
foarte artistice", capabil& de opere pe care n-a putut niciodata, nici poate acum, nimeni dintre
oameni s& le invite" 194 , arta. poetics, dezvoltata, dar si foarte frumoase si foarte ingenioasa" 145.
Poetii acestor natii orientale, declare Cantemir, atit cei dintii, cit si cei mai de pe urma, pro-
gresind in aceasta arta, au obtinut intiietatea" fats de poetii europeni antici sau contemporani
lui; toti cei iscusiti in aceste limbi, carora li s-a intimplat s citeasca pe poetii arabi, persani pi
turci" recunosc aceasta superioritate 146. Muzica oriental& o depapepte intr-adevar cu mult
pe cea apuseana" 147. in sapatura pietrelor pi a marmurelor practice o sculpture regulat5." 145.
Pictura, depi nu e atit de perfectionata incit sa merite lauds de prisos, ins& nici nu pare urit5."1".
Arta impodobirii cartilor a ajuns la o mare desavirpire pi raspindire" 150. Iar cit privepte re-
torica, mArturisepte Principele, pot spune cu indrazneala ca neamurile orientale nu sint cu nimic
mai prejos decit cele occidentale, caci dupe firea for toti incline spre elocinta [...]. Daca ar auzi
cineva pe un predicator muhammedan tinind o cuvintare, mai cu seama cind Iii extinde cu-
vintul la virtutile morale pi la vicii, ar zice, dace nu ma inpel, ca Demostene al grecilor pi Cicero
al latinilor fac oratorie in dialectul turcesc" 151. Meritele sint ascutimea mintii", apoi bogatiile
infinite pi comorile inepuizabile ale cuvintelor si stilurilor din limbile arab5., persana si tura",
dar pi o inlesnire si o abundenta de elocinta, apa c& intreaga cuvintare se vede ca tipnepte din
gura retorului ca un izvor pururea curgator" 152.
Selectia complete a acestor aprecieri din Sistemul lui Cantemir reprezint& maul dintre cele
mai frumoase imnuri de laud& inchinate culturii islamice de un carturar european. Dar cartea
Principelui urma sa apara Intr -un stat care, depi deschis unui vast program de reforme moderne,
raminea dominat de creptinismul ortodox sever aparat de Sfintul Sinod al Bisericii ruse, care
avea controlul tipariturilor si urma se dea cuvenitul imprimatur. tmbinind o intransigents
stimulate de orgoliu cu o oportuna referinta la protectia tarului pi folosind conjunctura favorabila,
Cantemir a reupit, dupe cum vom vedea, sa treac& peste obiectiile cenzorilor ecleziastici far&
a-pi modifica manuscrisul. Dar el intelegea sa foloseasca pi pansele de ordin politic pe care i be
oferea aceasta carte dedicate tarului, care urma sa fie citita de tar, s& insemne, apadar, o lung&
conversatie cu tarul.
Acest pretios interlocutor trebuia sa fie sensibil la adulatie, cu care Cantemir este generos
in Epistola dedicatorie i in Precuvintarea cdtre cititor, evocind un program de educatie moral&
al lui Petru I 153, dar foarte rar in cuprinsul cartii1". In conversatia sa cu tarul ii reamintepte
fapte la care fusese martor, ca, de pilda, rupinoasa marturisire a unui domn de neam iliric,
adica slav" foarte probabil adversarul sau Sava Vladislavovici Raguzinski ca pentru
ciptiga favorurile unei femei frumoase din Pera a recurs, cu ajutorul unui magician arab, la
invocarea. diavolului 1"; amintepte, la fel, despre interesul lui Petru pentru Istoria Imperiului
Otoman, oferindu-ne ins& si o data pretioasa, anume ca, pin& in 1720 (cind Cantemir redacta
ultima parte a Sistemului), tarul nu hotarise Inca traducerea In ruse a acelei opere 155.
Reamintepte lui Petru, ca in toate scrierile sale redactate in timpul exilului rusesc, ca Impe-
riul Otoman trebuie infrint pi ca aceasta este cu putinfd. In Precuvintarea cdtre cititor el integreaza
propaganda antimusulman& in programul politic al tarului, evoca Intinderea extraordinara,
provocatoare, a doctrinei islamice ; mentioneaza biruintele Cezarului", apadar ale imparatului
austriac, care reupise s& elibereze de turci Ungaria (Si Transilvania) 152 ; deplorl Imputinarea
XXIV
virtutilor" la popoarele europene (antice sau balcanice contemporane) ; (M. ca avertisment dic-
tonul: Fericit cel pe care nenorocirile straine 11 fac sa se teams ", lasind sa se inteleagl ca Rusia
insAsi ar putea fi amenintatA de Poartl dacA nu is masuri la vreme 158. Dar, mai ales, reamin-
teste de profetia privind poporul blond" sikalab (slavii) care urmeaza sA. subjuge Imperiul
Otoman 159, expusa deja in Monarchiarum physics examinatio.
Dar mai exists, pagini in Sistem pe care avem sentimentul ca Principele le-a scris mai de-
grab& pentru amuzamentul tarului decit dintr-o preocupare stiintificd Aceste pagini poves-
tesc lucruri care nu pot fi redate", dupl cum se exprima cu legitimA. pudoare $t. Ciobanu, lucruri
culese din gura poporului", deoarece, dupa marturia autorului insusi, nu se gasesc in cartile
invatatilor musulmani 16. Este vorba de legendele privind senzualitatea lui Mahomed si a fiicei
sale Fatima, despre prostitutia sacra", de explicatia scatologica a pilozitatii faciale ei corporate,
de datoriile excesive ale sotilor in casatoria poligama, despre practicile secrete din harem sau
chinurile sotului divortat care vrea. sa -$t redobindeasca nevasta etc. 161, lucruri care, negresit,
au scandalizat pe cenzorul ecleziastic. Este probabil ca asemenea pasaje, fara raport direct cu
economia cartii si care puteau lipsi far& paguba, au dus la exigenta ca autorul sa -si declare iz-
voarele fie ele culte sau populare , pentru ca cititorii musulmani sa nu se poatA. plinge
cA autorul a alunecat spre rautate, inventind batjocuri" sa nu-1 acuze de calomnii fart
rusine" 162. Principele n-a dat urmare acestei cereri. Picanteriile cartii au fost, negresit, foarte
gustate in anturajul lui Petru si, in primul rind, de tarul insusi cAruia ii placea. sa schimbe glume
indrAznete cu prietenul sau roman mai tinar numai cu un an 163. 0 scrisoare din 23 noiembrie
1719 (tocmai din perioada cind stria Sistemul) ne dezvAluie ceva despre gradul de intimitate at
relatiilor acestuia cu Petru. Cantemir multumeste protectorului sau pentru ingaduinta de a se
casatori cu una din fiicele printului I. I. Trubetkoi, ii precizeaza pe care a ales-o, in ce mod, si
cere voie sa se casatoreasca indata dup5. CrAciun. in alegerea sa a urmat sfatul unui filosof
arab, Lokman (citat si in Sistem): NiciodatA n-am calcat cu piciorul inainte de a cerceta dru-
mul cu cirja" si aceasta timp de aproape ,case ani, intru cautarea cunoasterii lucrurilor naturale".
Acum ar clod sa intre cit se poate de repede la scoala anatomiei (ma sileste dorul prea cunoscut
de a cerceta mai departe!), ca sA, pun capAtul dorit invAtAturii si staruintelor mele" 164. Petru
i-a satisfacut degraba cererea, a luat parte activa la nunta lui Dimitrie Cantemir" et, se pare,
a fost si nasul perechii casatorite" 165, despartia prin numai treizeci de ani.
3. Aportul filologic
Cercetarea Sistemului sub raport lingvistic ramine inca de f5.cut, atit in ce priveste ori-
ginalul latin, cit si versiunea ruse definitive;,. in afara particularitatilor de stil si limb& ale latinei
lui Cantemir putin studiate pine acum 182 aceasta lucrare a pus autorului problema transli-
tercirii caracterelor arabe, care ar merita o cercetare speciala. El intimpinase dificultati in cazul
sunetelor inexistente in latina: = y (musyky, 1071, djim = dz (Dziebrail, 10, Indzil, 7),
shin = /b (arp, 7v, llv ; /3ir, 106"). In versiunea definitive aceste transcrieri devin bl, axe, ta.
sunetele respective fiind usor de redat in ruse. In schimb, alte dificultati pune transliterarea
lui h prin x (Myxammed, tueux), dar si prin z (zezupa, 29, Hcamecuz, 71, Oepcaz, 103, =amuse,
36 etc.), inconsecventa explicabila prin obisnuita transcriere ruseasca a literei h prin z (de ex.
azown pentru habitus, 81).
168 $t. Ciobanu, op. cit., p. 421-422; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si
opera, p. 217-218.
187 Discutia cu Es'ad efendi, istoria Steagului sfint" in lupta cu austriecii, atitudinea
medicului francez Le Duc, abilitatea lui Nflh Efendi
168 Sistemul, p. 167.
189 Ibidem, p. 354.
179 Ibidem, p. 356.
171 Ibidem, p. 106.
172 Ibidem, p. 31.
173 Ibidem, p. 297, 299.
174 Ibidem, p. 233.
178 Ibidem, p. 362.
176 Ibidem, p. 355.
177 Ibidem, 'p. 195.
178 Ibidem, p. 255-256 gi nota 881.
179 Ibidem, p. 200 203.
10 Ibidem, p. 32.
181Ibidem, p. 281.
182D. M. P[ippidi] in Nota editorului la D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucuresti,
1973, p. 43, semnaleaza citeva particularitati mai izbitoare: numeroase abateri de la regulile
clasice in privinta folosirii timpurilor modurilor, a regimului cazurilor, propriettitii termenilor,
topicei etc. [...], uncle greseli, de considerat mai degraba ca inadvertente [...], forme de cuvinte
latine sau sensuri particulare care se abat de la forma sau sensul obisnuit". Autorul citat mai
semnalea.zA latinizari de nume romanesti de institutii, functii civile, militare, ecleziastice, nume
de demnitari, de ceremonii, de obiecte sau de termeni comuni din ding si neogreack precum
si erori sub influenta formei romanesti a cuvintului latin; un studiu adincit al limbii Descripfiei,
bazat pe un numar mai mare de manuscrise, ar duce la rezultate interesante" (ibidem).
XXVI
Versiunea definitive a cartii prezinta caracteristicile textelor rusesti de la inceputul se-
colului al XVIII-lea ; vocabularul, ca si stilul, pastreaza mult din culoarea arhaica a scrierilor
religioase si cronicaresti, dar vointa de modernizare este evidenta prin neologisme si adesea prin
topica. (adjectivul dupa substantiv, verbul la sfirsitul frazei).
Saracia vocabularului (Nig la formarea de termeni noi (manoclucnemue, 355, paemoznaemoe,
327, paemohtepmbui, 351, coumemmoe, 327, g5apmamonpodamenb, 357, OapmaKocmpoumenb, 361 etc.),
rezultati, foarte probabil, din colaborarea autorului cu traducatorul Ilinskij. In majoritatea ca-
zurilor penuria de termeni adecvati in rusa este invinsa prin adoptarea de termeni straini.
Sub raport lingvistic, tocmai neologismele ofera un deosebit interes. Se tie ca limba
rusa trecea, in epoca lui Petru cel Mare, printr-un proces de innoire marcat de adoptarea rapida
a numerosi termeni din limbile vechi (greaca, latina) si din cele moderne occidentale. Alaturi de
numeroase neologisme de asemenea provenienta (dar mai ales de origine greaca si latina, limbile
de cultura bine cunoscute de autor), Sistemul cuprinde, cum ne asteptam, un bogat material
lexical arab, persan si turcesc si citeva cuvinte tatare. Examenul acestor termeni releva preocu-
parea lui Cantemir de a infatisa tarului o carte scrisa potrivit vederilor innoitoare ale acestuia,
intr-o ruseasca impodobita cu o amply terminologie straina filosofica, teologica, stiintificA, sau
privind realitati orientale. Cit de putin cunoscuti Inca erau, in 1722, asemenea termeni rezulta
atit din explicarea for marginala in Sistem, cit si din faptul c& multe din aceste neologisme erau
indexate in JIeuxom eoma6enam H06131.44 no aitOaeumB, dictionar cuprinzind 503 cuvinte
noi, alcatuit din indicatia lui Petru cel Mare si purtind, in manuscrisul pastrat, adnotarile auto-
grafe ale acestuia 183.
Indicile de neologisme din Sistem (cuvinte noi in rusa timpului), intocmit de Anca Irina
Ionescu si publicat in editia de fatty., vadeste nu numai varietatea si bogatia terminologiei
straine folosite de Cantemir (intr-o masura superioara carturarilor rusi contemporani lui),
dar pune in lumina si contributia invatatului roman la prefacerea si dezvoltarea limbii
literare rusesti moderne 184. Fenomenul stimulat de insusi Petru cel Mare al adoptarii
de termeni occidentali care numeau institutiile, creatiile materiale, conceptele adoptate
de ruli din civilizatiile si culturile Apusului, a fost de mult studiat. N. A. Smirnov a
intocmit in 19 10 un dictionar cuprinzind peste 3000 de neologisme de provenienta occidentals
introduse in limba rusa in timpul lui Petru, extrase din 29 de lucrari scrise si, in majoritatea
lor, editate sub domnia acestuia 185. invatatul rus n-a inclus insa Sistemul intre textele indexate,
asa incit numerosi termeni, intre care anemotac, amoM, 6anema, za6um, zuzamm, Kycmodum,
mampoma, meKmap, momauum, nneepa, mecmamemm, &Hamm lipsesc din dictionarul sau 184.
Aceasta omisiune 1-a impiedicat ca in analiza provenientei neologismelor de origine latina sa
V. VALOAREA LITERARA
Primii cititori ai Sistemului au va.zut in noua scriere a lui Cantemir o carte de informare
asupra unei civilizatii putin cunoscute, de interpretare a unei doctrine exotice, de evocare a
lumii in care tthise autorul ; ei au fost ins& deopotriv& sensibili la virtutile atractive ale operei
lui Cantemir, la f r u mu set ea ei.
Sistemul este o carte bine scrith. Principele, confruntat de un noian de informatii-culte si
populare, critice 5i legendare, esentiale sau anecdotice, scrise sau orale, autoritare sau apocrife-,
dovedeste capacitatea de a le tria, sistematiza qi expune cu nethgaduith mliestrie. El
are simtul esentialului, stie s& inatiseze elementele fundamentale ale civilizatiei de care se ocupl.
Imaginea islamului infatisath de Dimitrie Cantemir este, cum aratam mai sus, corecta in ansamblu,
ca si in detalii, ceea ce confer& autorului meritul de a fi inzestrat literatura europeanl cu o oper&
de bath privind civilizatia musulmana.
Far& fndoiala ca Principele a vrut sa, alcauiasth mai mutt decit o carte de informatie. In-
tilnim in Sistem insusirile literare cu care Cantemir ne obisnuise din epoca creatiilor sale con-
187 N. A. Smirnov, op. cit., p. 1- 19: Onpebeneutte nymeit, uomopbtmu a nempoecupo max),
tuAu 3au,stcmeoecutum us 3artadrio-eeponeitcuux R3b11:06.
188
N. M. $anskij, 3mtatoitoewteeKtal cAoeopb pycotoeo .1131311(a, t. I, Moscova, 1963- 1973;
am consultat numai fasciculele 1 (A ),3 (B)i5 (id, E, NJ din dictionar, incomplet pu-
blicat. Pentru exemplele ce urmeaz& a se vedea tot N. M. $anskij, op. cit., S.V.
188 Primul studiu cu aceasta tem& a fost publicat de Anca Irina Ionescu, La contribution
de Demetre Cantemir a la modernisation du lexique de la langue russe, in Analele Universitalii
Bucuresti, Limbi si Literaturi Straine, 26, 1977, nr. II, p. 53-57. Comparatiile cu alte dictionare
ale limbii ruse, (CAottapb coepememmeo pycatoeo u3buca, t. I- XVII, Moscova, 1950- 1965;
S. I. Olegov, CAoeapb pycacozo mbuca ed. 10-a, Moscova, 1973; M. Vasmer, 3mumonoeu-
gamut/ cAoeapb pyccitozo u3buta, t. I-IV, Moscova, 1973) au dus-o pe autoare la concluzii
identice cu ale noastre in ce priveste noutatea terminologiei din Sistem fats de rusa epocii
lui Petru I.
XXVIII
stantinopolitane de prim ordin (Divanul qi Istoria ieroglificc1). El ne feel, mai lath, o imagine
caleidoscopica, a lumii musulmane, in culori si nuance, o imagine care ds cititorului satisfactia,
atit de rare pe atunci si care se obtinea, mai ales prin carte, a unui contact autentic cu o lume
indepartata. Aceasta, lume Cantemir o evoca prin judecati profunde, dar deopotriva prin de-
talii concrete, elocvente, prin situatii traite. In opera sa se intilnesc la tot pasul aprecierile car-
turarului cu relatarile martorului ocular. Toate elementele cu caracter autobiografic citate in
aceste pagini (si mentionate de noi mai sus) releva tendinta lui Cantemir de a-si intemeia afirma-
tiile prin experiente proprii.
intreruperea excursului stiintific al cartii prin istorii" (anuntate ca atare de autor) ne
trimite, de asemenea, la normele literaturii orientale (la alcatuiri ca 0 mie si una de nopti, dar $i
la cronicile otomane ale veacurilor mai aproape de noi). Amintiri personale, anecdote, legende,
snoave, proverbe, pilde din literatura sapientiall atit de bogata in Orient dau miscare si culori
unor elemente doctrinare sau unor canoane institutionale aride intr-o expunere strict didactics.
Exemplare in acest sens sint expunerile despre casatorie si divort, despre indatoririle musulma-
nului in general. Procedeele folosite sint orientate: a se compara, de pilda, necontenita alternare
de reguli si cazuri concrete din Sistem, cu modul in care despartirea intreita este infatisata in
0 mie si una de nopti (povestea lui Alunita ,Si a frumoasei Zobeida, noptile 261-263) sau (din
aceeasi opera, noptile 272-287) cu sinteza de intelepciune si civilizatie islamica pe care roaba
Simpatia o face califului Harun al-Rasid 190.
Cantemir cunoaste valoarea episodului definitoriu, ca in relatarea intimplarii tinarului
Nicolae (de fapt neomartirul Nicolae din Karpenisios, care refuza sa treaca la islam) sau a amba-
sadorului olandez dornic sa, viziteze sanctuarul musulman din Ierusalim: amindoua. Intimplarile
vor sa sublinieze aspecte ale intolerantei, ale fanatismului mahomedan. Dar Principe le tie deo-
potriva sa prezinte portretul fizic sau launtric al unui personaj prin citeva note biografice esen-
tiale, ca in cazul lui Sava Vladislavovici Raguzinsld, in care credem ca putem recunoaste pe
domnul de neam iliric" stigmatizat in incheierea cartii pentru magie neagra.
Aceasta libertate in alegerea procedeelor ii ingaduie autorului sa minuiasca degajat o
informatie diverse, de valoare si autoritate inegale. Apelul la memorie i la experienta personals
it scuteste de referintele fastidioase la izvoare scrise pe care nu le dispretuia, cum aratam
mai sus, dar pe care nu le avea totdeauna la indemina. In felul acesta inse tot ce pierde aparatul
stiintific, pozitivist, al cartii cistiga autenticitatea relatarii, venita din partea martorului ocular,
a cunoscatorului" care stie, dupe. imprejurare, ss fie reporter fidel al lumii in care a trait sau
eseist asupra credintelor ei moravurilor acestei lumi.
Arta lui Cantemir consta tocmai in stiinta cu care imbina rigoarea savantului cu talentul
povestitorului, exigentele impuse lui de prezentarea unui sistem doctrinar si libertatile literare
la care 11 imbiau frumusetile si pitorescul unei lumi exotice, fascinante. De aci situatiile diverse
in care se plaseaza autorul, cind sever si precaut, raspunderea., rezervindu-si opinia
(el relateaza numai ce stie", ce-si aminteste", dups cum spun ei", musulmanii), cind supu-
nind conceptii si fapte normelor bunului-simt (asa sint tratate superstitiile), and oferindu-si
desfatarea de a povesti despre lumea pe care o iubea. atita.
1. Manuscrisul autograf
Originalul latin al Sistemului, compus din prima forma. scurta (Curanus) pi din forma
dezvoltata care a servit la versiunea definitive ruse, se pastreaza la Sectia de manuscrise a Arhi-
vei centrale de stat de acte vechi a U.R.S.S., fondul 181, nr. 1325, f. 2 1281". Sint dovezi
despre o restrinsa circulatie a acestui manuscris in timpul vietii lui Cantemir: Ghedeon Vis-
niovski 1-a parcurs, negresit, inainte de a scrie Lauda catre Dimitrie Cantemir, datata 22 noiembrie
1719 si tiparita in fruntea editiei rusesti de peste trei ani. Lauda, declare autorul ei, este inchi-
flat& Principelui in timpul cind cla la lumina, opera sa De systemate religionis muhammedanae
etc.", asadar dupa ce cartea fusese scrisa (se fac referiri la elemente din cuprinsul ei). Publicarea
operei in ruseste a oferit insa, curind, alt mijloc, mult mai lesnicios, pentru raspindirea ei in
Rusia.
Dupa, moartea lui Cantemir, manuscrisul, ramas in pastrarea fiului sau $erban (Serghie),
a ajuns cumparat la licitatie in poesia invatatului N. Bantis-Kamenskii, stranepot dinspre
mama al invatatului moldovean, care-1 daruieste Arhivei Ministerului rus al Afacerilor Straine
190 Cartea celor o mie gi. una de nopti, trad. de H. Gramescu si D. Murarasu, vol. 5.
Bucuresti, 1971, p. 44-53 i 104-145.
191 V. descrierea mai sus, p. XVII XVIII. Pentru peregrinarile manuscrisului auto-
graf v. I. Minea, Despre Dimitrie Cantemir. Omul, scriitorul, domnitorul, Iai, 1926, p. 19-20.
XXIX
in 1783. Gr. Tocilescu 1-a consultat in 1878, fArA sl-1 copieze integral. P. P. Panaitescu credea
al manuscrisul, forma definitive, si completA in latineste, dupa care s-a fAcut traducerea in
ruseste, nu s-a pastrat intre hirtiile lui D. Cantemir", judecind dup5, faptul ca Tocilescu nu o
copiase 192, dar, dupa cum se stie, aceasta s-a datorat numai grabei cu care cunoscutul istoric
iii incheiase cercetarile in Rusia. Biblioteca. Academiei Romane posed reproduceri (microfilm
fotocopie) 43110, acest manuscris.
XX
asadar locurile care urmau sa cuprinda asemenea texte au ramas libere 296. Pentru Ilmurirea
unor notiuni se dau don& schite in text 1" 1 se adauga un tablou comparativ al cifrelor europene,
indiene si arabe", desenat de P. Picard 199. Asezarea rindurilor la sfirsitul unor pagini sub forma
de triunghi rasturnat aminteste de manuscrisele arabe 199.
Imprimarea cartii s-a lovit de impotrivirea. cenzorilor Sinodului Bisericii ruse, care i-au
cerut lui Cantemir, prin Gavriil Bujinskij, arhimandritul manastirii Ipatievski, consilier al Sino-
dului si protector al scolilor si tipografiilor", sa-si arate sursele de informare lucrarile con-
sultate sau credintele populare culese de el. 0 asemenea precizare care urma sg. fie
tiparita In carte trebuia sa previna reprosurile cititorilor musulmani ca lucrarea ar cu-
prinde inexactitati si calomnii si sa evite criticarea unei opere tiparite din porunca im-
paratului. Cantemir respinge aceasts cerere, aratind ca izvoarele doctrinei islamice sint su-
ficient citate in carte si ca, el, ca autor, fsi asumg intreaga raspundere pentru cele afirmate,
farg s5, simta nevoia de a fi confirmat de altii. Cit priveste tiparirea lucrarii, ea a fost poruncita
de Petru fsrs sa-i fi cerut consimtamintul, asadar hotaritoare este vointa imparatului, iar nu
semnatura autorului 200. Opozitia Sinodului a intirziat aproape un an tiparirea lucrarii: la 30 oc-
tombrie 1721 Cantemir raspunsese la obiectii; la 18 iulie 1722 Petru se interesa din Astrahan
despre soarta cartii; i se raspunde ca. imprimarea este impiedicatA de lipsa caracterelor arabe.
Abia la 13 August Sinodul trimite manuscrisul la tipografie, unde lucrul merge repede: peste
aproape patru luni si jumatate, la 22 decembrie 1722, cartea apare. Litre timp Petru revenise
(la 12 octombrie), reprosind Sinodului incetineala si aratind ca argumentul lipsei caracterelor
arabe este subred: ele pot fi lasate deoparte, cgci nu pentru turci, ci pentru stiinta rusilor
se tipareste aceasta carte .201. In insistenta, lui Petru trebuie ghicite si nerabdarea si interventiile
lui Cantemir insusi, care se afla cu tarul in campania din Caucaz.
Dorinta lui Cantemir de justificare politica a cartii sale ca raspuns hotaritor la obiectiile
Sinodului ar putea justifica si diferenta de ton dintre dedicatia catre tar (p. la-5a) si Precuvin-
tarea cdtre cititor (p. 1d-8d). In dedicatie nu intilnim nici un accent antiislamic, cuprinsul cartii
este o singurg data amintit (prin titlu), dar nu scopul ei educativ, religios sau politic, iar referirea
la faptul ca lucrarea, a fost serial din porunca voastra" poate fi o flaterie adaugata ulterior.
Este, asadar, o simply inchinare" a cartii catre suveranul care prin ospitalitatea lui i-a permis
autorului sa afirme, ca poetul Sa`di: De cind protectia to mi-a fost acordata mie, sarmanului,/
AlcAtuirile mele sint mai limpezi decit urmele soarelui". Dimpotriva, in Precuvintare concentrea-
za argumentele sale antiislamice, da un fundament apologetic cretin lucrarii, citeath adesea.
Biblia, zugraveste in culori negre doctrina coranicA, apelind ping si la opiniile lui Porfiriu (impo-
sibile prin anacronism), apoi cla cartii o motivatie politica: ea ar fi fost scrisg din porunca. ta-
rului Petru I, pentru combaterea legii Curanului" qi a Imperiului Muhammedan", care stapi-
nea aproape toata Asia, o mare parte a Africii si o parte an mica a Europei". Toate aceste argu-
mente, absente in dedicatia catre tar (unde ar fi trebuit sa figureze) sint expuse in Precuvintare
pentru solutionarea conflictului cu Sinodul: Cantemir afirmg ca lucrarea sa este scrisa potrivit
-doctrinei crestine, Mrs nascociri, fara blam, Msa adAogiri si fara vreo scadere" (adica ceea ce
i se reprosase de Sinod), ea reprezinta vointa. imparatului Petru insusi, are finalitate didactics,
religioasa, etica si politics. Autorul nu vita sa aminteasca (de asta data in intentia tarului)
el ping si riurile Volga, Donul, Nistrul [adica zone din cuprinsul sau vecingtatea Rusiei n.n.]
cinstesc [Inca] reaua credintg a Curanului", in timp ce prin armele Cezarului [imparatul Leo-
pold I] Ungaria e curatita deja", referinta menita sa stirneasca ambitia lui Petru si sa-1 decida
sa. reia campania intrerupta printr-o infringere, in 1711, la Stanilesti.
Tratam mai departe despre reactiile cercurilor stiintifice contemporane fat.5, de Sistem.
Nu avem informatii despre tirajul carpi. Dintre rarele exemplare aflatoare in Cara, unul din cele
mai complete, de la Biblioteca Academiei R. S. Romania (ex. I), a fost dgruit de Nil Popov,
profesor de istoria Rusiei la Universitatea din Moscova, la 2 noiembrie 1877, foarte probabil
prin Tocilescu insusi. Alt exemplar (dubletul I), incomplet, pare sa fi apartinut lui B. P. Hasdeu,
care a notat pe foaia de titlu, in ruseste: Am cumparat-o din Moscova, in anul 1852. Thaddei
198 V. mai sus nota 93.
197 Sistemul, p. 32, 175.
199 Ibidem, 358.
199 Ibidem, p. 8, 173, 379. Este cunoscutul final in virf de cutit" folosit si in Panegiricul
lui Petru cel Mare (17 14); v. Eugen Lozovan, Le Panigyrique de Pierre le Grand, Copenhaga,
198 1 (extras din RIDS. Etudes Romanes", 1981, nr. 92), p. 6-7 si 19, nota 3.
20 V. obiectiile Sinodului si raspunsul lui Cantemir la St. Ciobanu, op. cit., p. 522-525,
anexele LXVIIILXIX ; cf. si scrisoarea Principelui catre Aleksei Vasilievici Makarov, secre-
tarul Cabinetului, imperial, din 30 octombrie 1722, la Paul Cernovodeanu, Alvina Laze. si Mihai
Caratasu, Din corespondenfa inedit'd a lui Dimitrie Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5,
p. 1042 1043.
201 Corespondenta lui Petru cu Sinodul la N. A. Voskresenskii, 3axonodameAbcxue mama
Ilempa I, Moscova Leningrad, 1945, p. 112 114; v. si P. Pekarskij, op. cit., vol. II,
p. 585; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viola ,si opera, p. 213 -214.
XXXI
Aleksandrovici Ghijdeu". Se tie c3 invatatul semna, in Rusia, Thadeu, echivalentul latin al
numelui Bogdan 202. Volumul in posesia lui fusese &mit in luna iunie 1725 unui diacon Timothei,
dintr-o lavra ruseasca greu de identificat, intr-o lung& insemnare a primului proprietar, care
ocupa paginile 1-35. Este o dovad5. a circulatiei artii in Rusia, unde, dupa cum vom vedea,
curind dup moartea lui Cantemir Sistemul Incepe a fi uitat, nebucurindu-se de atentia cerce-
thorilor.
4. Traducerea bulgath
Sistemul trebuia s6. amina mult timp pentru invAtatii de limb& rus5. sau pentru cei
care-ai cautau informatia in aceastl zona. de cultua un izvor principal asupra civilizatiei
islamice. Ne-o dovedeate traducerea facuta de apostolul renaaterii culturale bulgare Stoiko
Vladislavov (1739 1813), mai cunoscut sub numele sgu monahal Sofronie Vraceanski
(episcop de Vrata).
Versiunea a fost facuta in 1805, clad Sofronie, refugiat in Tara Romaneasa, s-a putut
mai lesne darui lucrului literar (aci si-a scris autobiografia, a tradus Teatrul politic, a p
prima carte in limba bulgara modern5., Kiriakodromionul lui Nichifor Theotokis, Rimnicul
Irilcea, 1806). Ea reprezint.5. partea a treia din lucrarea Hcnoeedanue npaeocAaenou eepg, in
care episcopul Vratei infb.tiaa cele trei religii abrahamice creatink mozaica ai musulman'&
pentru a arata superioritatea. creatinismului. Manuscrisul versiunii bulgare se p5strea.z5. In fondul
M. P. Pogodin, ms. 1204, f. 179-340 al Bibliotecii M. E. Saltikov-Scedrin" din Leningrad.
Poarta titlul: OVCTHM4 H smith MOLMEAdHCKHA H 0 HIHTHE MOLIME,1,0806 FMCS OHILI sipSiom, wo npopoxe term
noes-kAHAro KAM 0 MUM HAVIL or iciw8 MoIamfAla HOPHINHAA I min iHHOr0 Ap8r0, yio owl erhp884T H AEIHKerly
202 Bufrosina Dvoicenko, Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu, Bucureati, 1936,
p. 18 19. Cum insa in 1852 Hasdeu avea 16 ani, se afla la studii la Universitatea din Harkey,
Ili nu atim sd fi calAtorit la Moscova, insemnarea mai trebuie cercetata.
203 Emil Pop, Dimitrie Cantemir fi Academia din Berlin, in Studii" 22, 1969, nr. 5,
p. 832; extrasele din Sistem se afla sub cota in-fol. I VBd. 3, f. 38r 4 lr. Multumim i
pe aceastA cale donducerii Arhivelor Academiei din Berlin pentru trimiterea de fotocopii de pe
aceste pagini.
204 Ibidem: inca nu am putut afla identitatea ai specialitatea lui Erisch" (sic!). Este
vorba de Johann Leonhard Frisch (1666 1743), membru al Academiei din Berlin (din 1706),
reputat pentru lucrarile sale privind limbile slave ai bun cunosator al limbii ai istoriei ruse
(W. Bahner, Ein bedeutender Gelehrter an der Schwelle zur Frithaufkltirung: Dimitrie Cantemir
( 1673-1723), in Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften der DDR, 1973, nr. 13,
p. 16). La proiectul acestei traduceri se referk poate, J. P. Kohl, Introductio in historiam et
rem slavorum imprimis sacra, Altonaviae, 1729, p. (X), nr. IV, afirmind ed Systema religionis
Muhamedanae, quo a Serenissimus Moldaviae Princeps Demetrius Cantemirius, summa fide ac
diligentia a se conscriptum, ante aliqot annos Petropoli divulgavit, eruditorum quorundam hortatu
ex Slavonico-Ruthena lingua translatum, variisque observatis auctum, praemissa praefatione de
iis, qui ad hanc memoriam nostram Turcarum religionem literis consignarunt, scriptoribus. Kohl
trimite la nota h i la o recenzie a sa din Acta eruditorum" din Leipzig.
XXXII
Sistemul lui Cantemir ii oferea lui Sofronie cea mai abundenta informatie privitoare la
islam. Desi nu putea ignora numele autorului, el nu-1 mentioneaza in traducerea sa, care a putut
astfel sa fie mult timp socotita drept o scriere original& 205. Sofronie a adaptat textul lui Cantemir
exigentelor lucrdrii sale, adresata cititorilor in Kral:a bulgard a vremii. Asadar, el a tradus intr-un
stil simplu, a restructurat Sistemul, a adaugat unele pasaje, a omis multe pagini, a renuntat la im-
pd.rtirea in vase carti si a prefacut unele subdiviziuni in capitole. Dup& o predoslovie care reia ideile
din prefetele lui Cantemir, cele 128 de capitole ale versiunii bulgare reproduc cArtile si capitolele
Sistemului in ordinea urmatoare: I 2,6- 10, 12; II 2,4 -5; IV 1,4- 12, 14, 16; III 5- 10, 17-
2 1 ; I 1 1 ; II 1, 3, 6 ; III 1, 3 ; IV 2-3, 13, 15; V 1- 14; VI 1; V 15; VI 1-27, 30-34. Inter-
ventiile lui Sofronie par logice: Apocalipsul muhamedan (cartea a III-a) trebuia inf&tisat dup&
Zidirea jumii din cartea a IV-a. Cantemir urma norme obisnuite autorilor islamului. Eshatologia
musulmand este imediat asociata Profetului si misiunii lui. Cdrturarul bulgar nu putea, fireste,
sa surprinda economia islamica a cartii lui Cantemir.
Subdiviziunile unor capitole (V 11 si 12; VI 1 -3, 6, 14, 18, 27, 32) devin capitole separate..
Sofronie adauga cloud texte despre originea arabilor (I, 2) si despre dragostea dintre o tindr&
rusoaicd si un prizonier turc (VI, 4). El inlaturd tot ce i se pare balast retoric sau detaliu
nesemnificativ, cdutind sa simplifice cursul expunerii, omite pasajele licentioase si, curios,
cauta s extinda criticile aduse Coranului la Talmud, carte pe bun& dreptate ignorata in Sistem.
Constructiile si expresiile savante ramin, adesea, neintelese traducatorului. Realizata cu mij-
loace explicabil inferioare originalului cantemirian, versiunea bulgara a Sistemului pastreaz&
o deosebita valoare ca fapt de culture: una dintre cele mai vechi scrieri de literature cult&
tradusa, in limba bulgara moderns, la inceputul acestei literaturi", cum a apreciat-o P. P. Pa-
naitescu 206, si, putem adauga, cea dintii lucrare bulgard de orientalistica, ea vadeste interesul
unei culturi balcanice pentru Sistemul lui Cantemir, interes nemanifestat in tam unde fusese
publicatd cartea.
XXXII'
ca Muhamed cu un singur m la p. 51 etc.; el nu copiaza cuvintele in caractere arabe, iar
nedumeririle le marchea9a cu semn de intrebare (f. 52); lase locuri albe (f. 52-52v, 94); se
straduieste s introduce in text adaosurile marginale, dar uneori (f. 57-71) nu reuseste se le
afle locul, asadar se multumeste s le copieze pe o coloana paralela.
X X XIV
la aceasta civilizatie putea profita de viziunea personala, a carturarului roman care, spre deose-
bire de confratii sai apuseni, avea avantajul de a fi cercetat si trait in lumea musulmana nu nu-
mai in rastimpul relativ scurt ingaduit de o calatorie, o misiune, o ambasada, ci intrea.ga tineretea
sa, mai bine de doll& decenii. In cartea lui Cantemir invatatii apuseni erau asadar confruntati,
dincolo de informatii deja cunoscute, cu judec4i noi, objective, cele pe care le-am semnalat
in legatura cu atitudinea lui Cantemir fata de islam 212.
intre confratii sal orientalisti din Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, Principe le
se distinge tocmai prin autenticitate si atitudine. Biblioteca orientald a lui d'Herbelot este, ne-
gresit, o mina, de informatii asupra islamului incomparabil mai bogata decit Sistemul, dar cite
inexactitati si naivitati a adunat in opera sa carturarul francez care n-a calatorit niciodata in
Orient! Capucinul Raphael du Mans a dat, prin raportul sau catre Colbert, Estat de la Perse en
1660, o imagine ampla si nuantata a unei parti insemnate din lumea musulmana, dar, dupe.
cum s-a observat, atitudinea. lui fata de tot ce vedea. in Persia era fatis negativa" 213. Cantemir
nu se convertise la islam, dimpotriva, in toata opera sa fsi afirma sentimentele crestine, dar ce
diferenta de atitudine fat& de civilizatia musulmana! Carturarul roman are in judecatile sale
pozitia adversarului loial: el nu impartaseste convingerile doctrinare ale musulmanilor si *he-
ck intemeiat pe o indelungata experienta, le poate denunta cu autoritate scaderile, dar nu se
sfieste sa laude tot ce i se pare valoros in civilizatia islamului. Invatatii europeni contemporani
lui Cantemir studiau aceasta civiljzatje preocupati, cum s-a observat 214, de contrastul intre
succesele civilizatiei europene si caracterul inapoiat al Orientului. Pentru prima oar& se pulse
problema de a sti care este ratiunea acestui fenomen". Principe le, care facea parte din Europa.
Oriental& asadar dintr-o lume de indelungata simbioza cu islamul otoman, este sensibil la deca-
denta militara sau institutionala a Portii, dar nu subscrie la teza superioritatii culturale occiden-
tale. Prin Cantemir islamul a avut pentru prima oars in epoca.
moderna un cercetator si un judecator european si crestin din-
launt r u 1 1 u j. Acesta ni se pare a fi motivul pentru care orientalistii de azi trebuie sa..
revina asupra Sistemului, carte care ocupa un loc aparte in istoria arabisticii europene.
A doua intrebare priveste modul in care invatatii rusi au privit aceasta carte, scrisa si
publicata in zona for de cultura. Ce aducea nou Sisternul religiei muhammedane in cunostintele
rusesti despre islam din epoca. lui Petru cel Mare ?
Opera lui Cantemir reprezinta pentru orice cercetator obiectiv punctul de plecare al ara-
bisticii stiintifice in Rusia si este curios faptul cs, cip& cum vom vedea, istoricii rusi ai acestei
discipline nu au subliniat cum se cuvine meritele principelui roman.
Literatura rusa despre islam din secolele XIV XVII a fost relativ saraca: unele men-
tiuni in letopisete referitoare in special la turci, relatii de calatorie in Orient ca acelea ale
lui Afanasij Nikitin (1466 1472), Trifon Korobeinikov (1583), Fedor Afanasiev, fiul lui Kotov
(1623 1624), descrieri de institutii si credinte musulmane, majoritatea. traduse (Simeon Po-
lotkij in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, dup& Speculum historiale al lui Vincent de-
Beauvais, sau Descrierea curiii turcoti a polonezului Szimon Starovolski, tradusa in ruseste
in 1646). Cea dintii lucrare despre doctrina coranica in literatura rusa a fost tot o talmacire
dupa un autor cunoscut si scrisului vechi romanesc Ioanichie Galeatovski, rectorul Acade-
miei Movilene din Kiev. Este vorba de lucrarea. polemics Alcoranul lui Mahomet nimicit de
Kohelet (asadar Coranul combatut cu Psaltirea). Istoria sciticd (turceasca) a lui Andrei Lizov
(1692) cuprindea si doul capitole despre religia mahomedana 215.
In programul de dezvoltare cultural& al lui Petru cel Mare cunoasterea Orientului ocupa.
un loc de prim ordin. Initiativele tarului, indraznete si de larg orizont, erau strins legate de
programul expansiunii teritoriale a Rusiei. Astfel, ucazul din 18 iunie 1700, care este crono-
XX XV
logic cea dintii masura a guvernului rus privind introducerea predatii limbilor orientale in
Rusia" 216, poruncea ca doi-trei calugari invatati si nu prea batrini" s mearga in Extremul
Orient pentru a invata limbile si scrisurile chineze si mongole. tin alt ucaz, din 16 aprilie 1702,
hotara ca japonezul Denbei, naufragiat in Kamciatka si luat prizonier de cazacii lui Vladimir
Atlasov, a fie adus in Rusia ca sa invete patru sau cinci tineri in limba si scrierea. japoneza".
Aceeasi datorie a avut-o in 17 14 Sanima, un alt naufragiat japonez adus la Petesburg ca sa
dea informatii despre tara lui 217. Preocuparilor sale pentru cartografia Asiei centrale si in spe-
cial a marilor Caspica. si Aral, care au permis lui Delisle s alcatuiasca celebra sa harta din 1723,
le-a datorat Petru cel Mare obtinerea diplomei de membru al Academiei de $tiinte din Paris.
Tarul avea proiecte mare: intemeiat pe informatiile unui turcmen, Khodja Nefes, care povestise
in 1713, la Astrahan, c. Amu-Daria se versa mai inainte in Marea Caspica si c. numai de cu-
rind khivinii ii mutasera cursul spre Aral (de frica rusilor), Petru nazuia s& readuca fluviul
in matca lui, obtinind astfel acces nu numai spre India, dar si catre legendarul Etketi", un
Eldorado al acelor vremuri a carui faima ascundea de fapt minele de our din Yarkend, in Tur-
kestan. De aci expeditiile transcaspiene din 1714 1717 ale printului Alexandru Bekovici-Cer-
kasskij (Devlet Ghirey), un cerchez convertit, in slujba lui Petru, si ale colonelului secund Ivan
Buchholz. De succes inegal, aceste expeditii au favorizat ins5. recoltarea unei bogate documen-
tatii despre triburile turce flin Asia Centrala, hanatul Khiva si bazinele marilor Caspica si Ara1218,
valorificata in lucrarile unor germani si suedezi, fosti prizonieri, ca Strahlenberg, care-1 inso-
tisera pe Bekovici. in 17 17 a avut loc ambasada in Bukhara, prin Caucaz si Persia, a lui Florio
Beneveni, secretar al Sectiei Orientale a Departamentului Solilor (Posolskij prikaz, unde lu-
crase ani de-a rindul Nicolae Milescu). Tot atunci, trei hani kirghizi Tiavka, Kaip si AbOl-
Khair se declarau supusii lui Petru. Cu un an inainte, Petru Postnikov, doctor al Univer-
sitatii din Padova, traducea Coranul in rush. 216, (lima versiunea franceth a lui A. Du Rier (1647),
iar ambasadorul tarului in Persia, Artemii Volinskij, lua cu sine cinci tineri pentru invlttarea
limbilor turd., araba si persana" 226. Cabinetul de raritati" al lui Petru care va deveni in
18 18 Muzeul asiatic din Sankt-Peterburg se imbogatea cu manuscrise, monede si alte mo-
numente ale culturii islamice si orientale in general.
In acest climat de interes pentru traditiile si realitatile islamului a fost scris Sistemul.
Autorul cartii nu era singurul expert in islamologie din Rusia lui Petru cel Mare; tarul
acorda, dimpotriva, cum am aratat, atentia si protectia lui mai multor invatati de inegala
valoare gata, sa-i furnizeze informatii despre lumea oriental. Chiar in timpul campaniei
din Caucaz, tarul si-a insarcinat interpretii sa copieze inscriptiile tatare si armene aflate in rui-
nele orasului Bulgar. La fel, talmaciul sau tatar Ijbulatov a alcatuit, la Rest, dupa un manu-
scris persan pierdut apoi, versiunea rusa a istoriei Derbentului (Derbend-name). Dar numai
Cantemir i-a putut infatisa lui Petru o lucrare fundamental, despre islam, si numai el a avut
sansa datorata excelentelor relatii cu tarul in 1721 1722, cind se profila eventualitatea
unei inrudiri, prin principesa Maria si asteptatul ei prunc imperial de a infatisa cercurilor
invatate rusesti o carte cuprinzatoare privind civilizatia musulmana.
Autorul Sistemului cunostea, fireste, actualitatea unei lucrari care trebuia s infatiseze,
cum isi propunea, doctrina, cultura, obiceiurile si institutiile popoarelor musulmane si sconta
favoarea cu care tarul va intimpina cartea. Dar, ca si Istoria Imperiului Otoman, Sistemul era
adresat mai intii cercurilor stiintifice ale Europei apusene, incomparabil mai largi si mai recep-
tive decit cele rusesti. Inca o data este greu de acceptat afirmatia (des repetata) ca lucrarea
a fost scrisa din porunca lui Petru I" 221 in legatura cu proiectata campanie in Caucaz. Aceasta
campanie a fost numai prilejul versiunii ruse si al editiei ruse a lucrarii, a carei forma
Latina a putut fi astfel definitivata. de Cantemir. De aceeasi sans, nu au profitat celelalte scrieri
ale invatatului roman, care in treacat fie spus n-au fost incluse prin traduceri si tipar
culturii ruse promovate de Petru cel Mare 222.
216 V.-V. Barthold, op. cit., p. 226.
217 Ibidem, p. 229.
218 Ibidem, p. 235-237.
216 V. mai sus, nota 45. Traducerea i-a fost mult timp atribuita lui Cantemir insusi.
220 N. A. Smirnov, op. cit., p. 26.
221 Ibidem, p. 27.
222 Ni se pare semnificativ faptul ca in afar, de Sishm nici o alts scriere cantemiriang,
chiar Istoria Imperiului Otoran, de o important, care nu-i putea scar. lui Petru, n-a intrat
in programul de tiparituri poruncite de tar. Afintatia lui P. I. David, Dimittie Cantemir si
urmaii seri in Rusia, exemplu de dimnitate si fatliotisrn, Bucurekti, 1974 (extras din , Biserica
Ortodord, Romany ", 92, 1974, nr. 7-8), p. 8, ca Sistemul ar fi primit premiul Corcana Taru-
lui" (? I), cea mai inalta distinctie oferita pentru. prima oara savantului Dimitrie Cantemir
[...], premiu aproape egal cu ordinul o Sfintul Andrei o oferit de tar lui Constantin Brincoveanu"
nu are temei, iar referinta la licmopun Our;oco0uu e CCCP, t. I, Moscova, 1968, p. 503, indica
sursa erorii: confuzia intre cuvintele Coran i coroand.
xxxv'
Cunoastem soarta cercetarilor orientale ale lui Cantemir. Rezultatele investigatiilor sale
din Caucaz au fost valorificate - sub semnatura proprie - de carturarul german din Sankt-
Peterburg Gottlieb Siegfried Bayer, apoi de geograful francez Joseph Nicolas De lisle 223, CaZilld
in deplina uitare pink la publicarea for in editia Academiei Romane 224.
Cit priveste Sistemul - criticat in Rusia chiar la aparitie de un adversar al lui Cantemir225-,
el a fost prezentat relativ repede cercurilor stiintifice europene de Johann Peter Kohl, profesor
la Academia de Stiinte din Sankt-Peterburg, in lucrarea sa Introductio in historiam et rem sla-
vorum imprimis sacra, Altonaviae, 1729, p. VI si 20. Dupa Kohl, cartea lui Cantemir a fost men-
tionata in secolul al XVIII-lea si de alti autori: Johann Albert Fabricius, Salutaris lux Evan-
gelii, Hamburgi, 1731, p. 495-497; Alexius Horanyi, Memoria hungarorum et provincialiton
scriptis editis notorum, pars II, Viennae, 1776, p. 283; Paullus Walaszky, Conspectus reipublicae
litterariae in Hungaria ab initiis regni ad nostra usque tempora delineatus, Posonii et Lipsiae,
1785, p. 234 (si in editio altera auctior et emendatior, Budae, 1808, p. 340-341), intre scrie-
rile altor invatati din -Wile romane. De fapt, Fabricius, in cartea chruia, arata Walaszky, Sis-
temul ar fi fost pe larg (fuse) descris, dh numai (tot dupa Kohl), sumarul lucrarii tradus in la-
tina. La rindul lui, Horanyi se multumeste sa citeze, intre alte scrieri cantemiriene, Religio
Mahometana. Nici unul dintre autorii amintiti nu cunoscusera mai mult decit titlul, cel mult
sumarul Sistemului. Interesul pentru Cantemir (ca si pentru Nicolae Mavrocordat sau loan
Comnen) al lui Horanyi si Walaszky nu era stiintific, ci politic: pretentia iluzorie de a include
intre valorile culturii maghiare operele unor carturari din tarile romane revendicate de re-
gatul Sfintului Stefan" 226.
Cartea a fost evocath, cum ne asteptam, in studiile privitoare la epoca lui Petru eel Mare 227.
In 1855 ea era considerata, deja drept o tipAriturh rark justificind semnalarea, ca atare, intr-o
revista de cultura 228. Dar daca subiectul ei exotic n-a ispitit prea tare pe istoricii culturii ruse
a veacului al XVIII-lea, s-ar fi cuvenit ca orientalistii sa acorde atentia necesara acestei carti,
care inaugura, cum am vazut, arabistica ruseasch. Nu cunoastem nici un studiu al vreunui spe-
cialist rus sau sovietic asupra Sistemului lui Cantemir. V.-V. Barthold, care in lucrarea sa fun-
damentala Istoria studierii Orientului in Europa ci Rusia 226 consacra un intreg capitol intere-
sului lui Petru cel Mare pentru lumea musulmank nici nu aminteste Sistemul. Acad. I. I.
Kracikovskij, in Studii privind istoria arabisticii ruse, mentioneath cartea, scrig probabil"
din initiativa lui Petru cel Mare 230. Reputatul islamolog atribuia eruditia lui Cantemir si cu-
noasterea limbilor orientale studiilor fhcute in Moldova si la Constantinopol. Kracikovskij re-
XXXVII
mama noutatea atitudinii lui Cantemir fatg de islam, in contrast cu vechea literatura de basme
tendentioase antimusulmane din literatura polemic& bizantina, sau cea polono-rusa a secolului
al XVI-lea, deli, consider, el, Cantemir nu s-a putut sustrage complet influentei acestei literaturi.
Kracikovskij nu pare sa. fi intirziat prey mult asupra Sistemului (este sigur ca eruditia si pasiu-
nea sa arabistica i-ar fi inggduit observatii mult mai numeroase si mai profunde asupra cartii),
dar el a formulat in stiinta sovietica. cele dintii judecgti pertinente asupra acestei opere a lui
Cantemir. In Studii de istorie asupra cercetdrii islamului in U.R.S.S.23', N. A. Smirnov de-
scrie sumar Sistemul, cu observatia cg, trecind cu vederea expunerea elementary si spiritul
intolerant, prin autenticitatea informatiilor pe care le cuprinde si corectitudinea interpret.rii
faptelor [cartea] nu e mai prejos decit lucrarile occidentale despre islam din vremea ei" "2.
Sistemul a patruns relativ tirziu in cultura romaneasca. Costache Negruzzi cunostea cartea,
de vreme ce isi propunea s5, o traduca, din ruseste cum aratam la inceputul acestui studiu,
in editia de Opere ale principelui Cantemir proiectata ,impreuna cu Mihail Kogalniceanu. B.
P. Hasdeu, care, dupg cum s-a vgzut mai sus, avea un exemplar din Sistem, astazi in Biblio-
teca Academiei, cita lucrarea in studiul sau Istoria toleranki religioase in Romania 233, si anume
in legatura cu faptul cg orice loc curat sau curatat poate sluji la practicile religioase ale unui
a.deva.rat musulman, la fel ca un templu 231. Este evident ca Hasdeu citise cu atentie lucrarea
lui Cantemir.
Ovid Densusianu, publicind scrisoarea din 17 14 a lui Cantemir catre un academician din
Berlin 235, a introdus in istoria noastra literara informatii genuine privind intentia principelui
de a scrie o carte despre civilizatia
Sintezele sau manualele de istorie a literaturii roznane abia mentioneath Sistemul, chiar
dupa ce studiul lui $t. Ciobanu pusese in circulatie informatii despre aceasta opera 23.
Bibliografia romaneasca veche confera, cum ne asteptam, locul cuvenit Sistemului, din
care sint traduse amindoug prefetele principelui (catre Petru cel Mare si catre cititor) si sint re-
produse Oda lui Lopatinski si Lauda lui Visniovski 231.
Dar abia comemorarea a 250 de ani de la nasterea lui Cantemir, in 1923, si atentia acordata
acestui eveniment de Academia Romani;, au prilejuit publicarea celui dintii studiu mai intins
asupra Sistemului in literatura noastra stiintifica. El era datorat invatatului Stefan Ciobanu,
care, in sedinta din 11 iunie 1924, in cuprinsul unei substantiale comunicari despre Dimitrie
Cantemir in Rusia, a dat cel dintii rezumat, insotit de informatiile necesare asupra genezei acestei
scrieri cantemiriene 238.
Un loc 1nsemnat a facut apoi Sistemului I. Minea, in lucrarea sa Dimitrie Cantemir
omul , scriitorul , domnitorul 23 , in 1926. Un an mai tirziu, prof. loan Georgescu publica traducerea
cunoscuta. a Coranului. Timp de trei decenii, istoriografia noastra literara s-a hranit din biblio-
grafia citata mai sus.
In 1958 P. P. Panaitescu a reluat aceste informatii in monografia sa despre Dimitrie Can-
temir, recapitulind esentialul, infatisind si rgspindirea sud-est europeana, a operei 24. Dan
Badarau in Filozofia lui Dimitrie Cantemir abia mentioneaza scrierea ul, pierzind astfel sansa
de a defini atitudinea principelui fats, de cugetarea orientalg. Nici in valoroasele studii ale lui
Petru Vaida 2" Sistemul nu este folosit pentru ceea ce reprezinta aceasta scriere ca intii contact
XXXVIII
al gindirii romanesti cu spiritualitatea islamicea. Regretabile, aceste intilniri ratate intre cei mai
harnici cercetatori ai lui Cantemir din ultimii ani si mesajul oriental al creatiei invatatului ro-
man se explica tocmai prin dificulta.tea. comunicarii Sistemului in versiunea romaneasca, publi-
cat& atit de tirziu 243.
Aparitia traducerii integrale (Bucuresti, Editura Minerva, 1977) a fost salutata prin citeva
recenzii 244 ale unor distinsi specialisti in istoria culturii si a literaturii romane (Serban Ciocu-
lescu, George Zane, Alexandru Dutu, Carol G011ner, Alexandru Oprea). Cu o singura exceptie
(Rodica. Pop), ea nu pare se fi atras atentia orientalistilor 245.
Nu o data, reprezentanti de seama ai culturii romanesti s-au inscris pe orbita unor culturi
straine cu opere de seams inainte de a-$i fi infatisat scrierile celor de-acasa. Petru Cercel, Ni-
colaus Olahus, Nicolae Milescu fac parte din aceasta categorie de inaintasi ai nostri, convinsi
poate ca afirmarea for europeana reprezinta deopotriva inaltarea pe o noun treapt& a culturii
patriei lor.
Adresindu-si opera cercurilor invalate din Europa apuseana si din Rusia timpului sau,
Cantemir, care cunostea atit de bine stadiul de atunci al literelor romanesti, dat negresit
seama de locul deosebit pe care Sistemul it culla in creatia intelectuala romaneasca. intreruperea
brutal& a activitatii stiintifice si literare a principelui prin sfirsitul sau timpuriu 1-a impiedicat
sa duca pins la capat aceasta opera prin redactarea tomului al II-lea, editarea formei latine,
pentru carturarii Apusului probabil talmacirea ei in romfineste, pentru cei de acasa,
asa cum intentionase sau reusise cu alte scrieri ale sale. Dar chiar incomplet, scris si editat
in limbi straine, Sistemul religiei muhammedane, opera a unui carturar roman, ramine, alaturi
de Istoria Imperiului Otoman, contributia stiintifica de inceput a orientalisticii romanesti.
Ea este, astfel, 5i primul omagiu major pe care cultura romaneasca, printr-un ilustru re-
prezentant al sau, 1-a adus cu simpatie si convingere civilizatiei islamice.
VIRGIL CANDEA
2" Este locul sa explicam absenta Sistemului din lucrarea fundamental& in care ne-am
ii asteptat in primul rind s-o aflam: Lazar Saineanu, Influenla oricntald asupra limbei ci culturei
romerne, vol. III, Bucuresti, 1900 1905. invatatul nu ignorase aceasta lucrare, pe care o
citegza in Istoria Jilologiei ronalne, ed. 2-a, Bucuresti, 1895, p. 44. Dar criteriul lui Saineanu
a fost analiza textelor vechi in limba roman a, ceea ce nu era cazul Sistemului, editat
in limba rug.. Cea dintii valorificare stiintificA. a Sistemului pentru studii de etnografie si
folclor oriental este studiul lui Adrian Fochi, Dimitrie Cantemir, etnograf i publicist, in
Revista de etnografie si folclor", 9, 1964, nr. 1 si 2, p. 83-84, 95-96, 125, 130 132 si
passim.
244 V. Bibliografia, p. 704. Multumim $i pe aceasta cale tuturor autorilor mentionati
pentru aprecierea acestei traduceri, semnalata drept un eveniment literar si care s-a bucurat
de premiul Perpessicius pe anul 1977 acordat de Muzeul Literaturii Romfine.
245 Alexandru Piru, Dimitrie Cantemir-orientalist, in Luceafarul", 20(1977), nr. 27,
p. 1 si 5, face o prezentare a scrierii Principelui, f6.ra sa se pronunte asupra traducerii, studiului
introductiv si comentariilor, deli le foloseste pretutindeni in recenzie. 0 singura remarca $i
accea inexact& are autorul cu privire la comentariul nostru (nr. 1082) despre scepticism.
Conceptul ataraxiei apare, desigur, si la Epicur, dar nu la el se refer& Cantemir, ci corect
la Pyrrhon, cal dintii care profeseaza aceasta atitudine filosofic6. (v. Lon Robin, La pensie
grecque, Paris, 1923, p. 381; idem, Pyrrhon et le scepticisme grec, Paris, 1944, passim, si orice
dictionar enciclopedic). Citind aparatul traducerii recenzate, Al. Piru pare sa nu fi inteles
ca textul tradus de loan Georgescu (Despre Coran) nu este originalul latin adus intr-o copie
defectuoasa din Rusia de Grigore Tocilescu", ci doar o prim& forma, scurta, a Sistemului, si ca
Dimitrie Cantemir nu a folosit neaparat cartea lui Paul Rycaut prin manuscrisul versiunii ruse
a lui Tolstoi (este o simply ipoteza formulate in Comentarii, nr. 1124), ci probabil chiar tradu-
cerea in italiana a lui C. Belli, Venetia, 1672. in sfirsit, indiferenta se spunea in greaca
veche Itotacpopia, iar nu adiaforon" (form& adjectivala), cum pretinde autorul recenziei.
XXXIX
NOTA ASUPRA EDITIEI
XL
Au fost, de asemenea, completate intre [ ] literele sau cuvintele arabe on grecesti citate
de.autor ca exemple, dar neculese in editia 1722 (unde sint lasate spatii albe).
2. Traducerea romaneasca a Sistemului a fost flcuta dupa versiunea rusa, care, potrivit
argumentelor infatisate in Studiul introductiv, trebuie acceptata. drept forma. definitive a cartii.
Manuscrisul latin autograf in a doua sa forma, dezvoltata a fost folosit intr-o anumita
masura pentru limpezirea sensului unor pasaje si pentru identificarea unor nume proprii.
Ca si in textul rusesc, cifrele marginale reproduc paginatia editiei din 1722, cele cinci texte
initiate fiind deosebite intre ele prin indicii literali a, b, c, d (v. mai sus). Aceasta paginatie este
indicata si in sumar, !titre paranteze.
Textele arabe absente in editia din 1722 care au putut fi identificate au fost date intro
paranteze drepte.
inceea.ceprivesteredarea numelor proprii, a textelor si a termeni-
lor din limbi oriental e, am adoptat urmatoarele criterii:
a) Numele sau termenii care au forme romanesti acceptate au fost redate in aceste forme,
asadar Cairo, nu Elcair, Mecca, nu Mekka, eic, nu ;eih etc. Am pastrat hist formele Muhammed
si Curan, la care, cum arAtam in Studiul introductiv, Cantemir tinea in mod deosebit;
b) Numele, textele si cuvintele orientale au fosttransliterateaidoma,
cu exceptia celor care cuprind slova a, transcrisa g sau h, dupa caz (asadar eye's= gust, dar
eyd = Hud, ea:3m = hadj). Formele arabe, persane sau turcesti corecte ale acestor nume si
cuvinte, desfigurate adesea de pronuntia sau transcrierea. lui Cantemir sau de imperfec%iunile
alfabetului chirilic, au fost restabilite in Note Fi comentarii. Pentru transliterarea textelor arabe
am folosit sistemul Brockelmann, redat in tabelul de mai jos:
Littera Trans-
Litera Trans- Denumirea 1 it &area
Denumirea literarea arabd
arabd
alef ', ii dad
ba h ta
to
Va
ilia 111 t. y
djim dj
.t.-
_ghavn -
gh
C..
ba 1,
tJ f a, f
C
tJ kha
dal
kh
d
a
4.
lsaf
hat k
Sc
ni
ra r
f ii n
; zayn
sin
z
S
1..)
.A ha h
Cr w
watt
tJi` shin sli )
y
(J sad S 4 Ya
XLII
.fr
Aka,U, OZdeaik::os-:
1. Dimitrie Cantemir. Gravura postural din The History of the growth and decay of the
Othman empire, translated by N, Tindal, part I, London, 1734.
K ft I rA
CVCTIMA
14 A 14 I
Ia
COCTOAHIE
MyXAMMEAA1-4KIR pEAiriti
FIETpA -7BEAIKAM
tfinEpATOpA Li CA.M00-13N4 OCEpOCUCI.CKAI .
5b Tvriorpx+ivt ilipertsylow.Aro
cAiiKrbniTEp6ypxAs
Attn 711 * lochapit tab u A* .
COCTOAHHE
MYXAMMEAAHCKHA PEJIHFHH
J1ETPA BEJIHKOTO
HMHEPATOPA H CAMOAEP)ICHA BCEPOCCHMKOF0
B THITOFPAOHH HAPCTBYI-OBAETO
CAHKTFIHTEPBYPXA
INTOCMIREA
RELIGIEI MUHAMMEDANE
IN TIPOGRAFIA IMPARATESCULUI
SANKTPITERBURH
CROBOIIPHHOIIIEHHE
4
LUI PETRU CEL MARE la
CUVINT DE INCHINACIUNE
Trece, iata, al noulea an 15, o, cel mai evlavios dintre imparati, de cind
Maiestatea voastra a binevoit cu preabogata sa milk care se revarsa asupra
mea cu deosebita bunatate, s ma primeasca sub acoperamintul si scutul
vulturului rusesc si s ma ocroteasca. Incepe acum al zecelea an de cind
petrec o viata in bung liniste in aceasta monarhie ortodoxa. $i nu vreo slujba
a mea vrednica de lauda, / ci numai innascuta iubire de oameni a indemnat 2a
pe Maiestatea voastra sa reverse asupra mea atitea si asemenea binefaceri
(cu adevarat imparatesti), incit in fata for nu s-ar putea afla nici serviciu
echitabil, nici supunere comparabila, nici multumire potrivita sau rasplatire
cuvenita din partea mea, fiind cu neputinta nu numai de gasit, nici prin cuvint
de rostit, dar mai ales cu neputinta de gindit.
Ceea ce socotesc drept cea mai mare fericire dintre toate este insasi
atentia publica 16 a Maiestatii voastre si (daca trebuie sa mai spun) iubirea
mai mult decit parinteasca ce-mi vine din partea Maiestatii voastre, libera
si prea imbelsugata. In ce ma priveste, ca slujbas, ma indestulez, dupa
cum se cuvine si cu smerenie, in desfatare si ma bucur de ea cu toata linistea
(caci sta in firea Maiestatii voastre sa nu caute ingimfari, ci virtutile cuvenite
imparatilor, si chiar pe razvratitii conjurati si pe dusmanii vaditi sa-i calce
5
Toil pang Henpanneakui, a He pang pa3opemisi HacTynaTH) CHA 6e3 Hcsucoro cymileitasi
(B rocynapex MHnocexpeilamii) Ileooseicy CBOHM inacTHH mcpe6Hem AoHoncritylo-
inemycH H npaso o cHoem 3BH HUH paccy-Acipioniemy He mana, Ho noo BeJIHKa: He
cicyngo, HO npeMHora: Hmice cpengsm HJIH BIDICHAR, HO npesiacoicasi H npeHocxoH-
max HMelOTCH H CyTI3.
Ho a3 cnoero 6narononytnin ilecmorpenHnmil (snco mino) mepliTenb H Tom.
npesocxonnmx rocygapcxxx ine,npoT, moxcer 6mTb, Hepa3ymeionwii Oa He pexy
He6oaronapHmI4) H cna6oro paccpcneinin menoHex mpe3 BCe HpemeHe cero Tegemie,
mum 6eccnoitecHmx over' no,rmaxam Hay-LiaxcA, icoTopme npen nacrmpsimii- citommx
H OT XHnnHbix BOJIKOB 3aaufwafoinfimil TOCIIO,HHAMH, He 0 MARX 3eneffel-Oilaixcm,
He o Ty'llIbIX H 3,72(paBbix rop Bepcex, He 0 anaxinix Hyrax H TpaBoac, sax slimy,
}mice o Hcrommucax, spice nmixy xitaninucn H onasi HM noica3oHaTH Oncwice meHe
coTHopma, cam Ho6poxoTHo o6mcHsno) o6brgati 'welt:yr. Ho TemH 13Hyrpb ynacinecH
HaEkaioT Honity, mnexo H npoTilasi H3 orycreHlin ero 6bn3aioulasi. K Tomy awe ny-Acita
nocTpe6yer H MOTH CBOB H KpOBb (B Her)ice nyine WITBOTHI,DC COCTORTHCA cica3yeT
cnninefrinai ecTecritocnoiteu) 6e3 Hcnicoro ponTaHHH H npexocnoBHH npenaloT B
HOMO H ynoTpe6neme rocnonima cHoero. CHH ergs B cxoTax manotuoitcrpelmmx
HH,IHJEbBHK mOpanlAbisi 121)11.11000CIMI EIMKTeT Ham noxnanneT; BO oHe BO IICTHIIHy
6a 3eno xecroxo o6in3tmeT/ H nopiniaeT. thigirm )Ice xpoTtlailmasi CIIX rpomornacHT
H nepcHnaHHH HeKTO mOpanlIcr HapsigHlzii morons, snco HerleHmii nocenstinui
3emnenencrspouniti, mHoronone3nefiuniA ecrb peny6muce, Hexce ic1013f, neHoculyio
)104.3Hb nposoKnaloingg H 6e3 061IjHH HOJIb3BI }Tem," H3Hypsuouniii. KoTopasi,
BO npais,r& 3naTasi H3petieinut o mHe 51K0 neminom H Henexcne cyulem cHoAcriteHHo,
no nplinimocrx H no nocrothicrHy rnaronaTHcH mornx 6m.
06atie awe Bainemy BenmecTny nio6HTenbneilmemy npanoTm cynnil moero
9pe3 TOM, nonroe Hpemsi ray6omailmero Mangan:HA 'miry HmcnymaTH yroimo
6yneT, roTonernupo H Haim, succmce mmo nperrilwxy npatamy.
Cym 6o mHe aicH engHoyrpo6Hme H xynHopoimbie TpH HeikocraTim, OT
invoice y6o nepsmil cyxocTb Hccomnero ApeitecH RIKTIReT; STOMA THepnegwero
mcene3a THrocrb HOCHT; Tpentii )Ke nepa nericocrb H ygo6o06poweHHe HMeeT.
CHe moronic) TpH HenocraTicH B npHpoge mod,'" Taxonme xatiecTiternime o3o6pa-
wcaloT 1314,HM, xalcoHme HmeHem, imam H sucowe rnaronanicsi o6bitie, He.ruilm He6oM
mexcny co6oio pa3licispounie, npormunpre H inairmHo oT ce6e nanew 6eraiouuie
B coxponetriierauem montiaHHH yrny HcraeitaioT H Taxo erga 9pe3 ce6e inumerowce
,LIBIDKeH1151 H noc.negoHaTenbno iancoeroxce Aena npoH3Hecrii moryT, axx X/IM11,1eCKHrf
HeicHil BHT( (erwice oral XHMHKH MepTB010 rnattwo Hanaula) Ha Alio 6e3nnoinuol
xcH3Hii no cnoemy CH ecrecnty HiorrywaioTcn. Ho awe 6b" 6naronwnino Bensmcrna
Bamero, Heyrpyiaimoe B amsicifeinui cicpbrrocTecr, icalconbm-nii6o Heim' ygo6oHcicy-
coo H COR3BOJIRTIO 6M Hexoninco smcotiailamm Hen% HccnegoBaTH paccpicHeimem,
o6peno 6M (awe He npenblgal0e51), AKO awe TpH mime BewecTa, To ecTb Hpeito,
xcene3o H nepo, xErpocrHe H 6narocrposnueio, no6poro xygoxamica pyicwo Bo
egilHo if Towne conwcynne ynoTpe6neHam 6ynyT. neno H awe 113 cnoweinix Tpex
Tex mexciw co6mo npoTHHablx nnoTeil, einnia coHenaHa 6yneT crpena, ewe HHoe
Hexoe B Hai OT npHpommx eIl cBoricm naneme oTmeHHOe H yitin3neinim, He Hemc-
ToitHoe neno npoimbineT. TOR 6o CBOIO CH HeABFINCHMOCTL, TATOCTb H IIeTOCTb,
aicH 3a 6mmueil ycmoTpmem, 51K0 npeso 3e.go cxopo ABIDKeTCA; xcene3o B BBICOTy
Ho3neTaeT H nepo MHOTO Tsmcgatimasi ce6e Ha B03,HyX H 06JIOKH BO3HOCHT TeneCa.
6
pentru indreptare, iar nu pentru nimicire); si neindoielnic ca acestea (o,
cel mai milostiv intre suverani), pentru un om care se multumeste cu partea
sa de fericire si isi judeca drept chemarea, sint considerate si sint cu adevarat
nu lucruri mici, ci foarte maxi, nu putine, ci prea multe, nici mijlocii, nici de
jos, ci preainalte si superioare.
Dar eu, fiind (dupa cum socotesc) un masurator neatent al fericirii
mele si neintelegator fata de atitea indurari imparatesti (ca sa nu spun nere-
cunoscator) si un om cu judecata slabs, in tot acest timp nu m-am inv5.tat
sa urmez nici macar .oilor celor necuvintatoare. Acestea, in fata pastorilor
stapinilor lor care le apara de lupii rapitori, nu obisnuiesc sa se laude si
sa le arate cimpiile inverzite, virfurile muntilor sanatosi si imbelsugati, pasu-
nile manoase si ierburile pe care le-au mincat sau izvoarele din care s-au ada-
pat (cum am facut eu, si singur ma invinovatesc), ci saturindu-se de ele dau
lina, laptele si cele ce se fac prin inchegarea lui 17; pe linga acestea, daca este
nevoie, ele dau fara nici o cirtire si impotriveala, la voia si folosirita stapinu-
lui lor, chiar trupurile si singele lor (in care, dupa cum spune sfintul natu-
ralist 18, se afla sufletul anim2lelor) *. Si de vreme ce incepatorul filozofiei
morale, Epictet al nostru, laud3 acestea la dobitoacele cele cu putina sim-
tire **, cu adevarat le mustra / si le dojeneste farA crutare la mine, si nu
mai blind decit acestea proclama un ales moralist persan 19 spunind ca sa-
teanul neinvatat care-si lucreaza pamintul este de mai mult folos pentru
republics decit principele care-si petrece viata in lenevie si-si iroseste timpul
fara a fi de folos obstii *** 20. Cuvinte pe buns dreptate de aur, care mie,
un lenes si un neinvatat, mi se potrivesc si despre mine s-ar fi putut spune
dupa buna-cuviinta si dupa merit.
Dar, dad. Maiestatea voastra, judecatorul cel mai iubitor de dreptate,
va binevoi sa asculte vina tacerii mele prea adinci vreme atit de indelungata,
socotesc ca ii pot infatisa cauza cea mai adevarata si limpede.
Am in mine trei lipsuri de aceeasi fire si odata nascute: dintre care
cea dintii aratalipsa de seva a unui lemn uscat ; cea de-a doua poarta greutatea
celui mai tare fier ; cea de-a treia usurinta si zborul lesnicios al penei. Aceste
trei lipsuri ale firii mele reprezinta insusiri care se deosebesc intre ele atit cu
numele, cit si cu fapta sau, dupa cum se spune de obicei, ca de la pamint la
cer, contrarii si care se resping reciproc. Ele se cufunda in cel mai ascuns
ungher al tacerii si neputind produce prin ele insele nici un fel de miscare,
deci nici o lucrare, ca o stare chimica (pe care chimistii au numit-o capitol
mort) 21, se lass la fund fara a rodi viata, dupa firea ce le e proprie. Dar,
daca neobosita arta a Maiestatii voastre de a explica tainele oricarui lucru
ar binevoi sa-1 cerceteze cu o judecata superioare, ar afla (daca nu ma-nsel)
ca cele trei materii, adica lemnul, fierul si pana, de vor fi asociate in chip
mestesugit de mina unui artist priceput si daca din combinarea acestor trei
materii opuse intre ele va fi facuta o sageata va rezulta un lucru frumos si
vrednic de mirare cu insusiri foarte deosebite. In el vedem nemiscarea,
greutatea si usurinta; caci lemnul se misca foarte repede, fierul zboara in
inaltime iar pana inalta in aer si in non corpurile mult mai grele decit ea.
7
'00 Eff1.33)1(0)1qX H inott'AdL `o Haviadg H oiaaumq90 0103 EreirxHdir qvainivalludildu
OITIE 011W axcoxis) (10/tEumouall Off X1911C131.1 OH Elf1S013EH 199 EMICA14 NH110)1(09E11
Ef, Es11311E13X0110113 H niffaxcacla90 0930 10 Efuovadumo IfH901110E1Elf3 KIOX) 140110HCdat-
3311 H OH 91101 (0H113C1314X IfAHEdOLL' X199 0113E11.101100 11.1HL10011
'ooadif 'ocavaaic odau ndlu milialroamXpan ifmdtmow otnualiao quida -ounoou
P4H11.99 OH 0)1(311011 OHH01113111f '9130 MIK a wanrmanIXcli. oncluox 011103)KOVAX H
`0)1AEH axcaoxMH If3111EI `011Ah 0)1(1114 011HMENOLI x 171401 OH93111.011 091f) ONHO -01300
110111 14011311h `WHO113 olodaw H (0101EK 014)101 ELIEK011131X3HdLI199 KE1491101ECHIIVOCI1I
if ISE11911-01H0EdlliC Ex/(d H Nrsoa 0xcoms) 00 olomq olArndoaLo0 'XISVH1 ctrifidosll. ol
CHEHCOV H '01E11011X 0)1K II VOCILIK HIHd0111 1EwH OELL3311111131/ (aMEE[ grairtiott'airooll-
OH 9100 uv) E39 naouclioffdu `(Xxad 0x11 arrma aarrulaw9ra1HELL0H0V `annavasou
NH3 OK 01111 gi91r39Etr3o E11133hillf0)1 0)1141f01 `01fat6C9coff 0)1111[01. 0111411EdLIOH 11
oirmauduic H 911-01 runnamou H I91110X0 `01(HdOE1100 oxis 1:(0dun o mmatanmodu
Xif a `01f311 010HIAI 011.EHH `1101114E011 01HH3110(1 H ounteaochIAN odoxotrHodau 0100x011
IcLL111111 09 KFmattwaxdu tuvEroVairpou `AVA9 mcfcloi.ox oi.Amiuv'cll 10 0900 `ArrkoicHxx
":4(r CLFT1A
I
rJ Ln 11(.1 r*-5' ;4-..1 I Cr 59 [1i
01 :cu.03
10>> 010CIOIOX HH3V\10dff 00111 011113dHdll 9133 EH KIN `010.109X 11HEIAH 11014
E111110H31f 101E111990(1U 1101(01f3 <<X19H113111103
OH 0)1(314011 19111 amcm `1410E/NKA33Ed (mg oirac 0N03199 EIHHU 1:119110 0 111100133
OttSd.l. `0111E1100.L3diMW 0101 Hred
H 0 0111A1 OlEh 1X)10C1 1114MHEh0133)X X1911)1(HH)1
HIIHEVEH `IfHlYS3 0)111 3111H1rH0d11 20H9011101ATE3 o viaoht
QV'S& Xe1h314.1013 `014110111N
011E90 111H3 0)1(01hHH `INHITIA.101410EHIOCILI OH `ip911)KH$31101.1 2)1(0)1K
`01E11011A 1H013
olociedu KIIHOMICX33Ed 0) 0)1KIAI0H 3)K0.1.).HH 1f311411A1Ed3011 1E11110X 5131111390 EH P.I0d010)1
00E0)1E1 HIE1d2WEH `2HHE3111.111tH `01HINI 0)111 OH OH111913 :10)7/(9
8
O, arte i osteneli! 0, timpuri i obiceiuri r* Daca Jaa cum mi se
cuvine) n-ar trebui sa evit cuvintele de lauda / i sa ma feresc de plaga orgoliului, 4a
prin comparatie cu acestea as indrazni s strig cu glas mare (dar mai curajos
i nu prea moderat):
Cele trei lucruri neinsufletite, lemnul, fierul i pana, slut supuse poruncii
monarhului. Caci este limpede ca in nici un meteug i tiinta, cit de dificile,
nu se ascunde nici o minune i nu ne trebuie dovada despre aceasta (caci
toate se compun din numar, masura i greutate) 32. Este necesara numai pre-
zenta miinii i vointei care sa.' le puna in micare i s le indrumeze (dupa
cum am vazut ca a facut cu mine, inteleg ca face i nadajduiesc ca va face
mai departe Maiestatea voastra). Urmarea este (ca sa vorbesc fara parti-
fire) ca porunca voastra foarte eficienta atit a deteptat aceste puteri slabite
i adormite, atit le-a indreptat i le-a facut aa de iuti i p15.cute, incit mai
inainte de Implinirea for mi s-ar fi parut cu neputinta. Aadar, voi urma de
bunavoie cuvintului i cugetarii unui poet persan 23 care, infatiind impara-
tului Persiei o cartulie alcatuita de el dar atribuita aceluia i primind-o impa-
ratul cu multumire i fagaduindu-i imparatete sa-1 aiba sub ocrotirea sa,
1-a cintat acest distih:
1
.r JJ-frts- WI) rJb1 I
c,1. J,,-: 1,5 IS is-; I ;]
adica:
De cind protectia to mi-a fort acordata mie sarmanului, Alcatuirile mele
sint mai limpezi decit urmele soarelui **.
Socotim ca poetul acela cugeta,...foarte inalt despre opera sa, de accea
ma Wept ca i despre mine sa spunaEumplitii judecatori ai scrierilor cartu-
rareti ca mi-am format, cu totul de prisos, o parere ingimfata despre opera
mea. Dar in fata acestora care nu pot nimic impotriva, nadajduiesc ca sta
neclintit obeliscul discernamintului (de care nimeni nu s-a ruinat cindva),
pe care cred ca n-ar fi nepotrivit sa se puna inscriptia:
ai:j Li. IS Ix.) 4.11.1 (:)..?. t.es. &AA J.. I
adica:
Chiar daca toate viciile s-au adunat in acest slujitor, orice fapta,
favorabila imparatului, fie i rea, este o virtute" ! * * */
Aadar, preainteleptule 24 intre monarhi, oferindu-ti aceasta scriere 5a
alcauita din porunca voastra (care a binevoit sa se numeasca Sistemul x
religiei muliummedane) ca pe ale tale dintru ale tale" 4*, dei vorbind despre
mine ma arat prea indraznet tocmai cind discernamintul cere masura, n-a
fi vrut sa fiu atit de lipsit de discretie25, incit sa cred ca din raspunsuri rele
se pot produce fapte bune. Binele nu se face decit din bine i bine facut va
fi, dar am sa pastrez in inima mea speranta ca, daca Maiestatea voastra
primind opera mea sub puternica sa aparare va binevoi sa priveasca spre ,ea
cu un ochi vesel i milostiv, atunci voi intelege cu adevarat i voi marturisi
ca decada xx 26 operelor mele fata de miriadele xxx indurarilor tale apare i
este oferita avtcalecypatog 27 ca o umbra i o datorata- slujba de ixvoypaTia 28.
x intocmirea
xx cele zece
x xx multimile
* Cicero, In Catilinam oratio prima, 1.
** Sa`di, Gulistan, Lauda sahului Islamului.
*** Sa`di, ibidem, Lauda marelui emir Abt Bakr ibn Abu Nasr.
4* Liturghia Sf. Than Hrisostom, ecfonisul dupa a treia aducere.
9
HaKoHeu )Ke,
TO, ecm:
IlpouleHH2 moneHHe HecorteplueHHE.uf npHHouly cnyx6m.
Ha ycnyry 6o mom ynoHaTH He mory.
EP:1411010 Hasceraa npe6busaH, Bauiero HmnepaTopcKoro Benmecma, rocy-
naps' Hauler Hcemarloc-rmernuero.
Bcempicailumg pa6,
jumumputi KanmeMup/
In ,sfirit,
{
] 29
adica:
Rog sa fiu iertat pentru slujba mea nedesavirita,
Nu pot naclaj dui in serviciul meu".
Raminind intotdeauna al Maiestatii voastre imperiale, domnul nostru
cel preamilostiv intru toate,
Preasmerit slujitor,
Dimitrie Cantemir/
lc OFJIABJIEHHE
la-Hr IIEPBOF0 TOMA H B HHX
CO, EMKAIIIHXCA I'JIAB
KHHFA HEPBAH
0 JINCEIIPOPOLIE MYXAMMEAE
AUCMU
KHHIA BTOPAII
0 KYPAHE
KHHFA TPETHH
0 AllOKAJIPHICHCE MYXAMMEAAHCKOM
Ilacrb I. B o6ujecTBe 55
Ilacm IL 0 3Hamemix Roller( ivmpa npegbokrimonuix 61
1 tunes. IIpopogecrsa o naxoxylenm 6eHuacy5epoe 64
2 tines. 0 HanaAeHffif ge,rcicommana 68
12
SUMARUL lc
CARTILOR DIN PRIMUL TOM SI AL CAPITOLELOR
CUPRINSE IN ELE
CARTEA INTII
DESPRE PROFETUL MINCINOS MUHAMMED
paging
Capitolul 1. Despre numele lui Muhammed 1
CARTEA A DOUA
DESPRE CURAN
CARTEA A TREIA
DESPRE APOCALIPSUL MUHAMMEDAN
13
AUCMbi
3 tineH. 0 CHHTKH 14Hcyca XpHcra 71
4 lineH, 0 3expicirynx H Meenx(Hynac 72
5 tutees. 0 npHinecTsHH ga6eTynap3a 73
6 mneH. 0 conHne OT 3ana,aa socxonHTH Feviyinem 74
7 tmeH. 0 3alcmogemm spaT noxasmist 75
8 tineH. 0 soaspaukeHHH Kypana Ham Ha He 6o 75
9 mneH. 0 HananeHHH ,n;mma 76
10 then. 0 Tpy6e poscaHoil 77
KHHFA UETBEPTAH
0 TE0J1011414 MYXAMME,E(AHCICOPI
Fnasa 1. 0 Teononm 81
rnasa 2. 0 6o3e 85
Tnasa 3. 0 nposHneHHH max npommcne 6oxcHR 90
rnasa 4. 0 coanaHHH npensapHsumx sceneHmas co3naHHe 93
Fnasa 5. 0 aHrenax, nHasonax, X1U4HaX H npoTtlas 97
Tnasa 6. 0 CO3):PHHH /Almon 101
rnasa 7. 0 coanamm Anama H Essbl 107
Fnasa 8. 0 npopouex OT Anama no H051 112
Tnasa 9. 0 Hon 113
Fnasa 10. 0 Aspaame H Ilaxkex ero 116
fnasa 11. 0 Moticell, AapoHe n MapHH 120
Tnasa 12. 0 ) asHne, ConoMone H nporiHx 124
fnasa 13. 0 AnexcaHnpe BeJKIKOM 127
Fnasa 14. 0 Focnone 14Hcyce H o npe6narocnoseHHorc nese 133
Tnasa 15. 0_ C1351TbIX Xpl4CTHKIICKHX 139
Tnasa 16. 0 cicoHgaHHH mHpa 144
rnasa 17. 0 o6mem socxpeceHHH H cyne 150
'Masa 18. 0 Hcrs3aHHH rpeummcos sepmax 155
fnasa 19. 0 Apacbe 156
fnasa 20. 0 ane 159
Fnasa 21. 0 paw 163/
2c KHHFA IIRTAH
0 PERH11414 MYXAMMEgAHCKOR
fnasa 1. IlpenHcaosHe conepxcainas 167
Fnasa 2. 0 peaHrHH myxammenaHcxoil s o61necrse 168
Fnasa 3. 0 oycne H a6decme 171
fnasa 4. 0 Hama 3e 174
rnasa 5. 0 ypydatc 180
Fnasa 6. 0 eadm 186
rnasa 7. 0 aanoseneic Kypatioebtx 205
Erma 8. 0 Aenex x y6ap3y H cytmemy npmanexaamx 206
rnasa 9. 0 nenex n camomy cytmemy Hanexcaum 211
Fnasa 10. 0 3acnywnTenmibrx Ho He HyxarrAx aanosenex 215
14
pagina
Articolul 3. Despre pogorirea lui Iisus Hristos .... 71
Articolul 4. Despre Fe dj iu di i Mee dj iudj 72
Articolul 5. Despre venirea lui Dabetularz 73
Articolul 6. Despre soarele care va rasari de la apus 74
Articolul 7. Despre inchiderea portilor caintei 75
Articolul 8. Despre revenirea Curanului la cer 75
Articolul 9. Despre venirea fumului 76
Articolul 10. Despre trimbita de corn 77
CARTEA A PATRA
DESPRE TEOLOGIA MUHAMMEDANA
Capitolul 1. Despre teologie 81
Capitolul 2. Despre Dumnezeu 85
Capitolul 3. Despre providenta sau pronia lui Dumnezeu 90
Capitolul 4. Despre crearea unor lucruri care au premers
zidirii lumii 93
Capitolul 5. Despre ingeri, diavoli, djini i altele 97
Capitolul 6. Despre zidirea lumilor 101
Capitolul 7. Despre zidirea lui Adam i a Evei 107
Capitolul 8. Despre prorocii de la Adam pins la Noe 112
Capitolul 9. Despre Noe 113
Capitolul 10. Despre Avraam i copiii lui 116
Capitolul 11. Despre Moise, Aaron i Maria 120
Capitolul 12. Despre David, Solomon i altii 124
Capitolul 13. Despre Alexandru cel Mare 127
Capitolul 14. Despre Domnul Iisus i despre preabinecuvin-
tata Fecioara 133
Capitolul 15. Despre sfintii cretini 139
Capitolul 16. Despre sfiritul lumii 144
Capitolul 17. Despre invierea de obte i judecata 150
Capitolul 18. Despre torturile pacatoilor credincioi 155
Capitolul 19. Despre Araf 156
Capitolul 20. Despre iad 159
Capitolul 21. Despre rai .. 163/
CARTEA A CINCEA 2c
DESPRE RELIGIA MUHAMMEDANA
15
AUCM14
niaBa 11 . HaJle)KalHa51 K Oap3y rynno H cytiemmy CyTb H {{puma
H 3aCJIrKHTeIlbHall 217
linasa 12. 0 mnoc ,ne.nex aac.nplarrenmadx 226
ranaa 13. 0 3anoseAex zamit 235
Enana 14. 0 eapa. 239
Fnana 15. 0 mexpyz 248
KHNTA HIECTAH
0 FIHbIX PETII4F1414 MYXAMME,LFAHCKI4S1 YCTABAX
16
pagina
Capitolul 11. Cele care tin de farz cit 0 de sunnet sint si nece-
sare, 91 meritorii 217
Capitolul 12. Despre alte fapte meritorii 226
Capitolul 13. Despre poruncile halal 235
Capitolul 14. Despre Karam 239
Capitolul 15. Despre mekruh 248
CARTEA A SASEA
DESPRE ALTE RiNDUIELI ALE RELIGIEI MUHAMMEDANE
Capitolul 1. Despre dugun 251
Capitolul 2. Despre casatorie 257
Capitolul 3. Despre divort 263
Capitolul 4. Despre inmormintare si pomenirea mortilor 268
Capitolul 5. Despre mormintele seicilor 273
Capitolul 6. Despre zilele de sarbatoare 278
Capitolul 7. Despre sarbatorile lumesti 285
Capitolul 8. Despre sectele dervisilor in general 287
Capitolul 9. Despre primii intemeietori ai sectelor dervi-
silor in general 290
Capitolul 10. Despre secta dervisilor mevlevi 291
Capitolul 11. Despre secta dervisilor bektap: 300
Capitolul 12. Despre secta dervisilor kalenderi 301
Capitolul 13. Despre secta dervisilor kadri 303
Capitolul 14. Despre dervish torlak i ebribuhari 306
Capitolul 15. Despre secta dervisilor iedhemi 307
Capitolul 16. Despre secta dervisilor hizrevi 308
Capitolul 17. Despre dervisii abdal, urian i budalla 310
Capitolul 18. Despre dervisii seiah 313
Capitolul 19. Despre ereziile muhammedane in general 316
Capitolul 20. Despre erezia rafazi 319
Capitolul 21. Despre erezia munasuh 321
Capitolul 22. Despre erezia maalumi 323
Capitolul 23. Despre erezia nimetullahi 325
Capitolul 24. Despre erezia mezaki, baiagi i altele 325
Capitolul 25. Despre erezia ipaki 328
Capitolul 26. Despre erezia haireti 329
Capitolul 27. Despre ereziile muammazi i Selisi 330
Capitolul 28. Despre erezia bekteqi 331
Capitolul 29. Despre erezia kadizadeli 332
Capitolul 30. Despre erezia mumsoiunduren 335
Capitolul 31. Despre erezia /uti 337
Capitolul 32. Despre muhammedanii idolatri 338
Capitolul 33. Despre muhammedanii atei 342
Capitolul 34. Despre stiintele muhammedane 346
Capitolul 35. Despre prima parte a invataturii 348
Capitolul 36. Despre invatatura ima 350
Capitolul 37. Despre stiintele rekkam, hendise i altele 357
Capitolul 38. Despre logica, retorica si altele 359
Capitolul 39. Despre stiinta numelor dumnezeiesti 366
Capitolul 40. Despre stiintele rasad, sihr, tilsim i altele 369
Capitolul 41. Despre stiintele fal, djeazulik i altele 375/
'47
Id IIPEAHCROBME
AHMHTPHIA KAHTEMHP
MOBEKIECIIIIEMY 1114TATEJ110 3APABI451
Cesi CefITeHLIFIH MHO3H CyTb TOJIKOBaTe1111 143 CBSITIAX OTueB, xifropme MHO-
WaiiIIIHe Ha oHyro H3nanoma H3J10)KeHH51; o6a9e BCex yMbI enHHo 14 Towne mynpcT-
BylOT, cHpetib TOTO panes IlpopoK TOMB TI.HaTeJlbH0 3JIOBepHSI yCTaBbI H 3HKOHbI
HesepHmx HccnenoBan, na 6m JI0)Kb IlpOTHBOHOJIO)KHB HCTHHHe, axn CBOT BO Tme
Hakinage npocHemincm. 14 3aHe ymcrBoBaHHe ero nneHmulecm B nocnyinaHHe sew,
menoBetiecxam yMCTBOBaHH5I H ymbnuneHHA cnarast C 60)KeCTBeHHbIM 3aKOHOM,
aKH Ha JIKEIHrICKOM OHbIe HCKyCHTH Hmesf KameHH, xursiate JI)KI4Ba n0xa3aTH H
aim 6acHoTBopHam nneTeHHA H BUXOM cmexa nOCTOCIHa 6bITH, cammm H3-baBHJI
CJI0HonoKa3aTenbCTBOM.
TO)K,Ile H CB51Tblii HOaHH EBaHrenHcr, B C000pom csoem nocAanuu (I Hoc-
naHue, rnaBa 4) BnacTmo anocTonbcKolo TIHT H noBeneBaeT, to. HcKyinaem gyxff,
na He xalco HeBenyule Boucomy nyxy Bepyem,/ Ho mexcny 6narHm H 3nbIM nyxom
d pa3HcmHe TBopsnue, xoTopbal 60xcHxm maHoBeHmem ocelleHHmil, KOTOpblii xCe OT
mamoHm ycTpoeH ecTb, na pacno3Haem 14 KTO OT nyxa 6oNcHB, icTowe OT csoero
pea rnaroneT, Aa pa3ymeem. 146o Boncoe HacTaBnenne, Bcsncoe yeTaBneHme,
18
PRECUV I NTARE Id
David, fiul lui Iessei, om dupa inima lui Dumnezeu, preagratios intre
imparati, preaales intre proroci, preaadinc intre teologi si preaiscusit contem-
plator al tainelor lui Dumnezeu, dupa ce s-a invatat in legea Domnului Savaot
zi si noapte * si prin harul lui Dumnezeu i s-au dezvaluit cele negraite si ascunse
ale intelepciunii Lui, a emis aceasta judecata: A tot sfirsitul am vazut sfir-
zit, larga este porunca ta foarte" (Ps. 118, verset 96). Aceasta inseamna ca
orice mestesug, sau stiinta, si orice este produs de iscusinta omeneasca, totul
este circumscris si determinat ; dar cuvintul lui Dumnezeu e atit de vast,
sublim si adinc, incit nu poate fi nicidecum priceput de mintea omeneasca
decit atit cit este Ingaduit prin harul pe care tot el it da. Deci Prorocul, dupa
ce a cercetat cu o foarte profunda.' contemplatie tainele lui Dumnezeu cele
negraite, asezamintul intelepciunii celei vesnice, rinduielile 8i legea, s-a apucat,
silitor, de cercetarea nascocirilor omenesti si de cunoasterea lor, dupa cum
se vede din cuvintele lui care cu sirguinta judeca. Pentru ea in acelasi Psalm
in versetul 85 graieste: Spusu-mi-au mie calcatorii de lege defaimari, insa
nu sint ca legea ta, Doamne" ! (Ps. 118, verset 85).
Multi dintre sfintii parinti au tilcuit aceasta sentinta si i-au dat multe
interpretari ; insa mintile tuturor au socotit una lsi aceeasi, anume ca Prorocul
a cercetat atit de staruitor rinduielile relei-credinte si legile necredincioilor
pentru ca, punind minciuna in fata adevarului, lumina sa lumineze si mai mult
intru intunerec. Si fiindca mintea lui s-a robit ascultarii credintei, comparind
cugetarile si nascocirile omenesti cu legea cea dumnezeiasca, spre a le proba
cu o piatra de Incercare 30, a vrut sa le arate mincinoase si vrednice de ris
ca pe niste impletituri pacatoase de basne, dupa cum insasi aratarea cuvin-
telor a dovedit.
Acelasi lucru ne invata si ne porunceste Sfintul loan Evanghelistul cu
putere de apostol in Epistola sa soborniceascci (Epistola I, capitolul 4), anume
sa ispitim duhurile, ca nu cumva din nestiinta sa credem fiecarui duh, ci, /
facind deosebire intre duhul bun si cel rau, sa cunoastem care dintre ele este
luminat de semnul lui Dumnezeu si care este facut de Mamona31 t sa pri- 2d
cepem cine vorbeste inspirat de Duhul lui Dumnezeu si cine din propriul sau
pintec 32. Caci mice invatatura, orice rinduiala, orice lege si orice scriere care
* Cp. Ps., 1, 2.
19
BCAKHri 3aKOH H BCAKaA CJI0BeCHOCTE., xoTopas OCHOBaTeJlbH0 He yTsepscsaeTcs
Ha Hc-rme cnosa 6osms, 6eccnosecHas ecrb, cxoTcxas ecrb, HenoTpe6Has ecrb;
nagesce OBO HaCTOALlierl, OBO 6y,ayiseil )1CH3HH spe,s HaHOCAILlaA H IICTIIHHOMy
6nasceHcTsy H THIIIHHe npoTHsHas. Ho noHexce BC51 C1451 BCAKOMy 110,11 3HaMeHeM
CnacHTenesum solotoulemy csesoma H H3BeCTHa CyTb, jXa WHIM y ejIJIHHCKHX aBTO-
pos, xoTopme 11peABOATITenbCTBOM ecrecTseHHoro 3axoHa o HCT1411e II MICH Bernell
npmescHo HcnHTaBme, MHelli1A CBOA npHHcxpeHHo npoH3Heconia.
ApHCTOTeJIb, neplinaTerHxos nepsoHatianbmx, coxposeHHeihuas ecrecTsa,
ocTposHnHeilumm nepsee npecmoTpHs OKOM, Twice TITO onymesneHHomy H cnosec-
Homy ecTecTBy name scenaemo H nave noTpe6yeMo ecrb, aKH He3arnasHmbim Hex Hum
Ha3HameHyer HamepraHmem, erna rnaroneT: tlenosex or ecrecTsa 3HaTH scenaer.
To eCTb, 13Ce mTO 3HaTI4C51 mower, ace paBHO genoseum, 3HaTH OT ecrecTsa y6escsa-
TOTCH (6.sasceHHee 6o ecTb 'TO -J1H60 3HaTH, He)Ke 1103HaHI451 H BeACHHA TOTO J1HWa-
THCA). TeM)Ke AKO no noseneHmo 6osano, TaK0 if 110 ecTecTseHHomy BOXIXHOBeH1410,
KllibK,110 OT menosex o6s3yercs HCIIMTOBaTH, HCCJIeROBaTII H 3HaTH. BCAKOe IKe
3HaHHe He nonygaeTcs, pante gpe3 cnyx H BCAK1411 cnyx He cnygaeTcs, pa3se gpe3
cxa3aHHe, namexce camas sepa, (sxosce CB5ITIAR HaBen csHneTenbcrsyeT) OT cnyxa
eCTb, aulexce HHKTO)Ke cxasce. T, HilICTO)Ke yCJ1b111114T, IIHKTO)Ke HayTHITC51 H TIOCJIeL10-
BaTeabH0 HIIKTO)Ke 'TO -J11460 3HaTH 6yser; H TaK0 finsce 'TO 6naro, trrosce 3s0,
mTO HCTHHHO, H TITO J10)KHO paCCMOTpHTH H paCCy,SHTH BO3MONCeT. 146o Hap( 110-
M01111110 1103HaBalOTCA 3aKOHOB 611aTOCT11 H 3axoHonasnes npasna H genosexo-
mo6He. OT 1103HaHH51 )1Ce 3aKOHOB HcnpasnsuoTcs 3.110HpaBHA, no6poneTenH MIO-
6HMbI 6bIBaIOT 14 3.11011HHCTBa H36b1BalOTC51. IleTO (3HaH1451 cHpegb 3aKOHOB) ante
KTO nliwae-rcs, no moemy paccpxneHmo, H camoro npHnHgecTspontero menortexy
CBOIICTBa, BO npasny JIHILIeH 6bITH pegeTcs, JIHILIaeTCA K Tomy aseTa npasbui 14CTHH-
HbI, size enmia ecrb )1C1131.1b )1CHBOTa H Ayina nyum Haines. 146o awe KTO Hc-rHHHbirt
HCTHHHOTO 6ora 3aKOH nO3Ha, BO ewe nocnenosaTH, Tomy J1)KHBbIX )1Ce 3axoHonas-
HOB, BO ewe H36eraTH HX, TOTONCLIe Hpopoxa pa3yma 11p14,1aCTHIIK if B rieHHH ityxa
HCTHHHbI Tomy coygeHm coTsopcs C TeM)Ke EnaweHHa 6bITH mysca 11p0B03BeCTIIT/
3d Hsce He Hse Ha COBeT He,feCTHBBIX, HO B 3axoHe rocnosHH noygmcs neHb H H0111b>>
(11ccut. 1, crHz 1).
Temsce ersa 3aKOH 1-0C11021eHb CBeTillIbHHK eCTb Haumm, xoe npe-rbwaHme
Horam? H xoe npensTHe TegeHmo Hauremy npe,scrasHTHcs mosceT? 51xosce Ha
ripHmep: awe KTO OT sepHiax npenpocTbdi yenbILUHT HMA AHTHXpHCTa, HMA ApHa,
HecTopHa II HMA MyXaMMeA0B0, 'TO MOM, HHoe OT OHbIX pa3yMeeT, pa3Be mep-
30CTHOTO npenecTHHxa, JI)KHBOTO IlpOpOKa, ripHTsopHoro cssToro, 3nertmero 3a-
xoHonasua H Aymery6Hrene Tax era yCJIbIIIIHT lux tarraTH 6y,seT KHIITy HeKoe-
ro epeceHaganbfflum, awe H BeJIHKOHMeHIIT H cnaseH 6yner Tsopeu OHbIH, a6He
He60A3HeHHO pegeT: o.J1saisbdi ecrb, HelICTHHCTBy101111411>>, BeAblli ripeH3pAsHo OHOe
CBATOTO IlaBlIa 3aseulaHne, oaule H aHren cHH,seT C He6ecH H Imam r114TH 6y,seT,
mice c ygeHmem EBallTenbCKIIM He cornacparcs, Homy HHKaKONCe sepHTH nono6aeT.
TaKo era xHHry Kypana B ppm BO3MCT H ygeHHe ero scsxomy 6owecrseHHomy
H genosegecxomy pa3ymy npoTHsHoe 6bITH cambim eCTeCTBCHHbIM npocseuleHHem
ypa3ymeer, 'TO, mom, HHoe c Toro yTsepscsaTH 6ygeT? Pa3see AKO ximra oHas
ecrb nwenneTemul crpomownemie, 6aceHb co6paHHe H cxa3anHil no ssunneg
20
nu se intemeiaza tare pe adevarul cuvintului lui Dumnezeu este desarta,
dobitoceasca, nefolositoare, dar mai cu seamy vatamatoare vietii, fie celei de
acum, fie celei viitoare, si potrivnica fericirii si linistii celei adevarate. Dar
intrucit toate acestea sint stiute si cunoscute oricui lupta sub steagul Mintui-
torului, sa vedem si pe autorii elini" care, sub indrumarea legii naturale,
cercetind st5.ruitor despre adevarul si minciuna lucrurilor, si-au rostit sincer
parerile.
Aristotel, prima capetenie a peripateticienilor 34, cercetind mai intii
u un ochi foarte ager cele indeosebi dorite de firea animala si rationala si
indeosebi necesare lor, insemneaza ca pe un caracter de nesters, zicind: Omul
prin natura lui doreste sa cunoasca" *. Adica toti oamenii sint deopotriva
impinsi de natura sa cunoasca tot ce se poate cunoaste (caci mai fericit este
sa cunosti ceva decit sa to lipsesti de cunoastere si de stiinta). De aceea,
dupa porunca lui Dumnezeu ca si; dupa inspiratia fireasc5., fiecare dintre
oameni e indatorat sa experimenteze, sa cerceteze si sa cunoasca. Dar orice
cunoastere vine numai prin auz, si orice auzire nu se intimpla decit prin graire ;
mai ales ca si insasi credinta (dupa cum m5.rturiseste Sfintul Pavel)** din auzire
vine, pentru ca de nu va grai cineva nimeni nu va auzi, nimeni nu se va invata
si prin urmare nimeni nu va cunoaste ceva ; si astfel nimeni nu va putea sa
cerceteze si sa judece ce e bine si ce e rau, ce e adevarat si ce este minciuna.
Cu ajutorul stiintelor se cunosc bunat5.tile legilor, dreptatea si iubirea de oa-
meni a legiuitorilor. Tot prin cunoasterea legilor se indreapta moravurile
rele, sint iubite virtutile si se imputineaza faptele cele rele. Daca se lipseste
cineva de aceasta (adica de cunoasterea legilor), dupa socoteala mea pe
bung dreptate se poate spune ca este lipsit de insasi trasatura ce se cuvine
omului ; se lipseste o data cu aceasta de lumina adevarului drept, care singur
este viata vietii si sufletul sufletului nostru. Caci dac5. cineva a cunoscut
cu adevarat legea lui Dumnezeu cel adevarat ca s-o urmeze, iar pe legiuitorii
mincinosi ca sa fuga de ei si s-a facut apoi partas al intelegerii aceluiasi
proroc 35 si impreuna ucenic cu el intru invatatura Duhului adevarului, cu
acelasi va vesti ca Fericit va fi barbatul/care n-a umblat in sfatul necredin-
ciosilor, ci in legea Domnului se va invata ziva si noaptea" (Ps. 1, verset 1). 3d
De aceea, cind legea Domnului e f5.'clie picioarelor noastre ***, care e
poticnirea picioarelor si care obstacol poate sta inaintea mersului nostru?
Precum, de pild5.', dad vreun credincios oricit de simplu va auzi numele
lui Antihrist 38, numele lui Arie 37, al lui Nestorie 38 i numele lui Muhammed39,
ce altceva, rogu-va, va vedea in ele decit pe inselatorul cel scirnav, prorocul
cel mincinos, sfintul cel fatarnic, legiuitorul cel prea rau si pierzatorul de
suflete ? Tot asa, cind va auzi sau va citi cartea vreunui eresiarh, chiar de va
fi renumit si slavit autorul ei, indata va spune fara team5.: Este un minci-
nos, nu vorbeste adevarul", cunoscind prea bine porunca Sfintului Pavel:
Chiar finger de se va pogori din cer si va va invata altele, care nu se potri-
vesc cu invatatura Evangheliei, nicidecum nu se cuvine sa -1 credeti"*.
Asadar, cind va lua in mina cartea Curanului i va pricepe prin insasi cunoas-
terea lui natura1a ca invatatura ei este potrivnica oricarei intelepciuni dum-
nezeiesti si omenesti, ce altceva va afirma, rogu-va, decit ca aceasta carte
este o ingr5.madire de impletituri mincinoase, o culegere de basne si o aduna-
21
OCIOIA1 XI4HdOELLOX01A10 '0H113111.1/(3101109 110IAI/CEEdA 09/c 14111101f11210/C H 14110)12 `140
01492 :0h0C1 EME1011011>> OHW 1411141111/LLOALIOHOKEE '1414H3If14IAILI OH OH 0)114 HOKEE
',14011.1 Mrouoo," raw)
'811 X)113 "(gg
OH Ell 1147/COOECI 4110.1.E1Hh MEH 0.10)1311E11OWINEX/C11 '2110312E 01 4100 HIHMI
`miDdefH oiiiHdraox Off 'A11EIEd1.1 0h290 0110E 01X9/Cd1 H oLculcuu 41aod.LHx Ena
09 1411110.101.1110)K1f 140110 10 XNHII E OliELHAE11 XHX0HEHI.114dX 1101170dEH ELHEI/C `amisiox
01.114)12 0114)1409 .10K0111H31 INHOE10 INIE)111HINO3d11 01/CXXISI IOEJEIfEEI
`/CIAMIEHE 211 211411)1
VI/Vd4 OH INF114.111 `woixa1rE1417 maw.
'INIH)I011EdE 0)1(1411 M4114E111 `HINEdIlIKEdEX
013101 EINHOOHE140d1I .LO11iC9 4h0CIHD 211 OH 0)12)1 1A11.1HH3h/C
EIN0111141.1111A,114)131.1Edg 111fH
K 00110 KIATOda INEIrOdEll E 0h24114211 INIEN0C11 H WEHIELVII wimp') aoxolludu oaoiro mac
gg
tur5. de povesti in cel mai inalt grad caraghioase. Intelegind deci rinduielile
si legile ei, indata va zice: Spusu-mi-au mie calcatorii de lege defaimari,
insa nu sint ca legea ta, Doamne" (Ps. 118, verset 85).
Judece, asadar, cititorul nostru siretenia cu adevarat perfida, insa
foarte grosolana si proasta a legii muhammedane, adica a cartii Curanului.
Pentru ca vrind sa ascunda impletiturile minciunilor sale de alte popoare,
dar mai cu seams de cele crestine, a pus asupra urmasilor sai, ca din porunca
lui Dumnezeu, o grea anatema, si anume ca aceasta carte a Curanului sa nu
fie rostita in alts limba decit in cea araba, nici scrisa cu alte caractere decit
cu cele arabe. Iar aceasta, pentru ca nu cumva popoarele invatate din
acea vreme, dar mai cu seams grecii si latinii (carora limba araba le era necu-
noscuta si neobisnuita), sa afle cuvintele lui desarte si frumusetile lui putrede.
Insa fiecare veac isi avea finicii 40 sai si n-au lipsit barbatii eruditi, nici dintre
crestini, nici dintre pagini, care au invins dificultatile cumplite si tari ale
limbii arabe si au scos la iveala sarpele ce se ascundea sub verdeata ei.
Voi trece sub tacere pe Simokatta * 41, Gheorghe Kedrenos ** 42 si pe alti
autori crestini, care au dezvaluit siretenia muhammedana partial si super-
ficial in scrierile for istorice. Voi trece sub tacere si pe imparatul Ioan Canta-
cuzino ***, care intr-o mare carte si prin indelungata vorbire ridiculizeaza
si combate cu bung evlavie si cu intelepciune impletiturile de minciuni si /
cuvintele desarte ale Curanului 43. Voi oferi insa comentariul facut de Porfi- 4d
rie 4*, filosoful peripatetic, un elfin, la Cartea lui Moise, la Sfinta Evanghelie,
la Curan ".
Cind paginul mai sus amintit a citit din curiozitate cu cea mai mare
atentie aceste carti ale celor trei legislatori si a cercetat staruitor legile date
de ei spre indreptarea moravurilor omenesti, a pronuntat pentru toate diferite
sentinte. Mai intii, deci, despre Legea lui Moise se povesteste ca a zis: Legea
iudaica este o lege copilareasca"; despre legea cresting ca este o Lege a
lucrurilor cu neputinta"; iar despre legea muhammedana ca este o Lege
porceasc5.". Dar ca nu cumva cuvintele acestui filosof elfin sa vatame urechile
cititorului evlavios, n-o sa ne fie greu sa tilcuim putin mai pe larg intentia
lui. Socotesc deci ca rostind despre legea iudaica o sentinta atit de dispre-
tuitoare, el s-a referit la anumite rinduieli si ceremonii ale legii care, judecate
numai din punct de vedere istoric 45, se vad lipsite de orice folos pentru in-
dreptarea moravurilor. Asa, de pilda, ca. mincind Pastele, adica mielul fript,
azimile si ierburile amare, sa stea in picioare, incaltati, s5. aiba toiegele in
mina; sa-1 manince cu rivna si grabnic, astfel incit s5. nu familia pe dimi-
neat'a nimic din cele puse inainte; oasele care nu se pot mistui in stomac
si celelalte care se socotesc a fi necurate si scirboase sa be arda cu foc si altele
asemenea 5*. Fireste, daca ne vom referi la imaginea spirituals a Pas-
telui, ele nu inseamn'a nimic altceva decit ca trebuie sa-si aduca aminte ca
au fost cindva venetici in Egipt, ca au fost tinuti in robia cumplita si inde-
lungata a lui Faraon, ca ping la urma au fost izbaviti miraculos de bratul
lui Dumnezeu, condusi fiind de Moise si Aaron, si au trecut din aceasta robie
in pamintul cel fagaduit, caci pasha pe evreieste inseamna trecere" sau
stramutare". Deci, cind a vazut elinul multe ca acestea si altele asemenea
in Vechiul Testament i n-a putut pricepe sensul for cel tainic, a zis ca legea
23
ennHH H Tar111CTBEHHOTO HX He MOT TIOCTI4THyTH pa3yMa, peTie OHM 3axoH oTpogecxurr
6brrH. Erna= gram H Eeatizenue a Halinage canToro HoaHHa nepsyro Enany:
B Hanane 6e C11080 H nporgan, cica3yeTcn peum: Bmcoxo rnaroneT napnaprw.
Cammil Dice 3aKOH enaHrenbcxxil Toro parcH HeB03MONCHEIX pee 6b1TH, 3aHe
ycmurpH.n, AKO MHIO, HeKHe 3anonenx 14 COBeTbI enaHrencmate, mice CLUT61 tienone-
%mmHg npenbunaTH BHHATC51. SIKODKe Han: <Arne KTO xogeT npHo6pecrH rutuy
CB010, ./10JDKeH nory6HTH to. <Awe KTO 3110CJI0BHT13epHOTO, TOR Aa 611aFOCJIOBJUleT0/
3d c( Awe no3mer pH3y, ;la oTnacT H cpagHny. Awe ynapwr B naHwry, na o6paTwT
H npyrylo .Awe cenmbnecsrm xpar cenmepHrleio 6par corpeancr B nem", TOJEKKOXC-
Au ;la OTIVCTHTCA emy TKO ;la Com= He 3avuteT no rHene ero. Haxolleu xce,
Mlle xoureT conepuleH 6bITH, BCA CBOA na pa3nacr HrxruHm, ce6e )Ke xpecrb
TOKMO Ra ocramr ,TO ecrb crpanaHlle, repneHHe, nocnyulaHHe, npe3pemle, J10-
HOUIeHH51, xneneTm, TOlieH1151, Taxce H nyaly CBOIO 3a npyra na 110J10XCHT. Or mum:no(
xecrogarnugx, HO conerom Hanaraemmx rocnona Cnaca 3anoneneil ycmoTpemn
TpyrulocTr, Hercylo paccy)Knan HenepHmrc H COCINICTHIleCKHri OT nacTimix x o6u/ecr-
13eHbIM Tnopn aprymeHr napanorHcmom 3a1c110111JI H peme, 3aKOH XpHCTHaliClatidl
6bITH 3aKOH HeB03MONC13131X. H1)Ke IiHBHO eCTb, awe 513b1,1eCKHC1 tienonex CHJIM I
pa3yma cnona 6o)Kecrnetnibui HCTHHIIM, neprimm B30p0M nocurrHyTH H ypa3ymers
He n03moxce; noHme H camax anocronon, npexcne AaNce He npHnula. BnHAHHbL
npemynpocrm 9pe3 cmcurencuyio Ha HHX gyxa Ilpecnsrroro 6naronaTb, panHylo
cymIncrenbcrna HMeBUIHX Tpyrt-Hocrb o 6oraTom cnacriwn Hmymem H 0 npourecTnim
Benb6yna cm3o3e HrAHHe yunr, camme cica3poT EgannAuf Twice Benmcan H Wil3HaR
OT 60XeCTBeHHbI51 HKOHOMHH TyHe npHemme, ypa3ymeaca, AKO Axe tienonexom,
TO eCTb ymy tienosegeacomy BHIVITC51 Heno3moxcHa 6bTTH, y 6ora. Bol-mo)KHa cyrb.
Ho 6onee B CHX He me,runo.
IlpoTnee, )1a. paccynwr 1414TaTajIb Haul 6e3 BC51KOTO ymocmyuleHun H )3Hyrpeu-
Hero npHcTpacnin HamepeHHe Tonincoro clmnococtia, awe H HenepHoro HnononoicnoH-
Rxxa,' H mano rny6onaihue na Hccirenyer, HOYT() CHpeqb 3e.110 cme3co-
TnopHylo H npe3peHHeiluiyio 0 3alcoHe Myxa/vrmenonom 'wane ceirreHamo? H
HmeHorta. ero CBHHCKHM 3aKOFIOM, TO eCTb )1(11BOTeHb Han BMX rnynernimx H 3.110-
cmpamietianix. MHoran, 6e3 cymHeHHK, Kypanoea 3aKOHa cmexornopHan H 6e3
scsncoro cnonecHocrm pa3yma npoH3BeneHHA, moroura y6enHTH flopcimpxn, na
6b1 B TOM. HH3KOM xx Hmen pa3ymeHHH; o6age, no moemy HernnenaHmo, ;Ise
6b1111a BAIHUTHe H HaganbHerauHe BHHbI. H nepsylo y6o MHIO 6b1TH, AKO B 3alcoHe
myxammenaHacom mHowaiiman: (awe H He so) 3eno elm-micas!, scslKoro pa3yma
H cmmcna mnuarourancn TIO3B0.115110TCA H arm Hy)KHeilinan nosenenalarcn, AKO awe
If 6eccnonecame )1(11BOTHbI HmenH 6b1 cnoco6He rnaronaHHa H 06pa3 1431ABJ1eHHA
HamepeHHil CBOHX, BOFICTI4HHy nopyranH6mcn Taxonomy 3alcoHonanny H 3aKOH ero
mep30cTami3 H HOHOLLIeHH51 AOJINCHbIii 6bITH Hcnonenanx 6b1. KTO 6o OT pa3ymilmx
cynan 6b1 3acnpicHrenE.Ho 6bITH, ewe Bcnicoro genoseica (pa3ne myxammenamma)
24
for este copilareasca. Iar cind citea Evanghelia, dar mai cu seams primul
capitol al Sfintului Ioan: La inceput era Cuvintul"* 1i celelalte, se spune ca
a zis: Sub lim graieste barbarul".
Iar despre legea evanghelica acelasi a spus c5.' este a lucrurilor cu nepu-
tinta pentru ca a vazut, dupa cum socotesc, ca unele porunci 1i sfaturi par s
depaseasca puterile omenesti, cum ar fi: De vrea cineva sa-si cistige sufletul,
trebuie sa 1i-1 piard5.**; De vorbeste cineva de rau pe cel credincios, acela
sa-1 binecuvinteze" ***; / De-i va lua haina, sa-i dea 1i camasa" 4*; 5d
De -1 va lovi in obraz, sa-1 intoarca 1i pe celalalt" 5*; De va gresi fratele
de saptezeci de on cite sapte pe zi, de atitea on sa i se ierte" 6*, astfel
ca Soarele s nu apun5.' intru minia lui" 7*; in sfirsit, De vrea sa fie
des5.virsit, toate ale sale s be dea saracilor" 8*, iar pentru sine sa-si
lase numai crucea" 9*, adica suferinta, rabdarea, ascultarea, dispretul,
batjocurile, clevetirile, prigonirile ti pins si sufletul sau sa puny pentru
prieten. Dupa cercetarea acestor porunci ale Mintuitorului aspre, insa
impuse de sfatul Domnului judecind necredinciosul greutatea for 1i facind
o argumentare sofistica de la cele partiale la cele generale, a incheiat cu un
paralogism " si a spus ca legea cresting este o lege a lucrurilor cu neputinta.
Nici nu e de mirare ca omul pagin, la prima vedere, n-a putut patrunde 1i
pricepe puterea 1i sensul cuvintului adevarului dumnezeiesc; Evangheliile
ii arata chiar pe apostoli, mai inainte de a primi intelepciunea revarsata
prin harul Preasfintului Duh ce se pogorise asupra lor, incercind o greutate
ega1a de indoiala cu privire la bogatul ce avea sa se mintuiasca sau la trecerea
c5milei prin urechile acului 10*. Primind insa cele mari 1i minunate in dar de
la dumnezeiasca economie, ei au inteles ca cele ce li se par oamenilor, adica
mintii omenesti, a fi cu neputinta la Dumnezeu sint cu putinta. Dar nu
voi mai z'abovi asupra acestora.
Cealalta p5.rere a unui atit de mare filosof, desi idolatru, necredincios,
s-o judece cititorul nostru fara nici o tulburare a mintii sau partinire Patin-
trica s cerceteze ceva mai adinc de ce a dat el o sentinta atit de batjo-
coritoare si dispretuitoare despre legea lui Muhammed si a numit-o lege
porceasca, adica a dobitoacelor mai proaste si mai rau puturoase decit toate.
Fara indoiala ca multe lucruri caraghioase fara nici un sens ale legii Cura-
nului 1-au putut convinge pe Porfirie sa le judece cu atita dispret. Totusi,
dupa parerea mea, dou5.' pricini au fost mai mari si mai de capetenie. Cea
dintii cred ca e faptul ca in legea muhammedana sint ingaduite foarte multe
chiar daca nu toate prea animalice, lipsite de mice pricepere sens,
dar poruncite drept lucruri foarte necesare, asa incit, daca animalele cele
necuvintatoare ar fi avut capacitatea de a gr5.i 1i modul de a-si arata inten-
cu adevarat si-ar fi batut joc de un astfel de legislator, iar legea lui ar fi
declarat-o mirsava 1i vrednica de batjocura. Caci cine dintre cei cu intelegere
ar socoti Ca e un merit ca pe fiecare om afara de muhammedan sa-1
lipsesti de agonisita lui, jefuiesti pe toti de toate fara nici o teams, /
* Man, 1, 1.
** Matei, 10, 39; Marcu, 8, 35; Luca, 17, 33.
*** Matei, 5, 44; Luca, 6, 28.
4* Matei, 5, 40.
6 * Matei, 5, 39; Luca, 6, 29.
43* Matei, 18, 25.,
7 Efes., 4, 26.
8 Luca, 18, 22.
* Matei, 16, 24.
1* Cf. Matei, 19, 23-24.
25
6d cTsrAcamai ero Inman!, see scex ne6ow3HeHHo / pa3rpa6nATH 14 LITO Rani-lane no6po-
,EteTeAbH0 HnpemHoro 3aCJIpICHTe.11bH0 6bITH nponosenyer y6HsaTH; o6atie 3aKOH
cHe myxammenaHciani He TOKMO nonycKaeT, HO H nosenesaer, 14 He TOKMO nosene-
naeT,.Ho awe KTO cero He COTB0pHT, Taxosoro cmepTHo corpeunfinna yrsep)KnaeT.
lipasocynxs Haponos 14 06111eCTBeHHblA npasakm onHcaHme eCTb, na xomyKno
nacTc5r, tiro ero eCTb. 3aKOH )1Ce Kypanoe 11pOT14BHO nposo3BanaeT, AKO HHICTO)Ke
BO sceneHHen snacTb Ha HTO-111460 HmeeT, 'Tome socnencTspounix KypaHy. Cno-
BOM e,1114HbIM, BCA ce6e np149xraiOT, 1111,1TONCe 14HbIM 1103B0.11eHO, HIVITO)Ke CBOC1-
CTBeHHO H HHHTONCe npasenHo MHAT 6bITH. H CHA eCTb HaCTI, Han Kypaucea 3axoHa,
spice MALCOM pa3yma H CMbICJIa J11411.1eHHa CywH, aKH xameHb OT CTpeMHHH1,1 OTTOp
)ICeHHbIrl, BO rny6HHy HesexcTsa CTp0110THO HH3nanaer.
Bropyio xce 131411y, ilea) panes npenpegenHbdi GINIJI0C011) TO.TIb oTspaTHa ce6e
noxa3an OT rieHFIA KypaHoca, paccywnato 6bITH, AKO Myxammen xpaiiHee 6naroe
nonaraeT BO sHeumem H mem CKOTOM O6IUeM qyacTse. H CBOHM socnenosaTenem
nepsee, OCIIa614B BC5I Heso3nepwaHHA, o6xcHpc-rsa, Ilpenoyroxyasi 14 nontipesecHmx
ynnna, Twice B 6ynytnert )KH3HH (Hnexce HCT14HHOe 6J1a)KeHCTBO 14 Be Heil, ICHIbKAO
3aKOHHO nonsmasbnicA, OT npasenHeilinero Cy,a14.14 FICIIpOCHTH ynosaeT) HeyTpynH-
J11060):(eillibIe 60pb6b1, 110,111314rH, no6enm, rocnoncTsosame
mas 11110T0y1-0,41451,
Baxyca H BCAKOe scex gyBCTB ycnaKneHne H csep6einie, pasHo AKO cTpynosaTmm
CBHHHAM THHy H 6naTo cmpanHeihnee, axes sew}, npecnanxylo H npesoxneneturyio
o6eniaeT H 143 1.11F1p0K1451 3nogecTlim nyinnim 031461411bH0 noliepnan ce6e nonasaTH
14M Hmyuia ymepxcnaer.
CHA sicpaTue pemeHHasi, 140B011bHa, AKO MIHO, B npHmep IlpH13e)310X, na LIHTaTenb
Haul OT xo6oTa yno6Ho npaxoHa 110341aTI4 B03MONCeT. 11pOTTIlle )ice MHOTOHTICJIeHHIle
3M11eBbI rnasm 14 TOJIHKONC,He eXHAHHHblX A3bIKOB B CeM H3X1a.H1111 OT Hac sxpaTue
COHHHeHHOM 110 TOM ycmoTpHT. 0Txyny ynosalo, 51K0 OH (=n4TaTenb) He TOKMO
BbILI1e14.MeHOBaHHOr0 dmnoco(pa. ceHTeHIuuo 110,LITBep,LIFIT, HO H KypanoebiM mice-
nneTeHmsim C HCTHHHbI TIOCTaHOBJ1eHHAM.14, paBHO npoTHsy ce6e nOJIO)KeHHBIM 6bIB-
111HM CO 11p0p0KOM 60)KeCTBeHHbIM Tsepno 110CTaHOBIIT 110BeCTBOBaH1151 HetiecTimmx
6bITH 61151,40C110BHA, 6aCHI4, H3o6peTeHHA nospexcneHHoro mo3ra H 11J10,1 myna-
mero pa3yMa.
Ilorrrowe a3, Henose1omo6Hertinn14 xurTaTent-o, ceg Tpyn BOCCIplISIX? BKpaTHe
H3bABJ110. Ero 14MIlepaT0pCK0e BeJIHHeCTBO, BCCMILTIOCTFIBer111111r1 Mold rocynapb,
nosHerna tipe3 TOJIb H TOJIIIKHe 110J10)KeHlIbIe Tpy,L1b1, BO BCAKOM pone Hayx H no-
7d 6pmx xynowecTs o6ymeHHem, casuleHHeihnero csoero/ rocy,napcTsa nonnaHHmx
,LIOBOJIbH0 HacTamn H 60J1b111y10 HaCTb OT 611aF0p0,1111bIX tipe3 ropmate no6po-
neTeneil xopeHH cam nposonsi, npenwecTsysi, K cnantiailumx Tenice nnonos npHsi-
THIO H sxymemuo, 6narononytiHmm npHsen cnesHmem H scemy, ewe cosepinemia
TB0pHT tienoserca, scex CBOHM npmcianom Harmn, paccynxn (H so npasny 6naro-
IleCTHO) AKO He CyTb )10B0I1bHa Ta TOKMO, %ice K 110J114T14HeCK0f4" npHHanewaT ,leCT14,
HO BC5PleCICH noTpe6Ha 6bITH H Ta, 51)K K 60)KeCTBeHHOMy H sepm npasocnasubm
nolurraHmo 3eno Hy)KHM cyTb. tie co pan"' yeTpoms Fl ynpasHs nepsee, xax nonHTHgec-
xoe, TaK H HepxosHoe npasneHHe H yTsepnvis oTemecTseHHme H CBATbIX 011.1e13
y110)KeHHA, K TOW pa3HBIMH cn0006m, HenpecTaHHmmil Tpynamll H HeHcliepriaemmm
noTom H 3naTa mcni4BeHHem, rocynapcTso csoe, He TOKMO AKO HmnepaTop nonaH-
Horo, He TOKMO AKO BONC,ab B014Ha, He TOKMO r114TeJ1b yliemixa Hanpasnmn, HO
csanue Toro, AKO Ten CbIHa B03111061414 Harmon, Haxa3an, HcnpasHn H B nyquiee
npHsen 6naroHpasHe. Twice na 6m H 6onpcTsymulero nacTmpsf, npo3opnHsoro H
26
sa propovaduiesti ca cea mai bung fapta si de mai mare merit este sa ucizi? 6d
Totusi, legea muhammedan5.' nu numai ca ing5.duie, ci si porunceste si nu
numai c5. porunceste, ci daca cineva nu face aceasta it socoate ca a pacatuit
de moarte.
Specificed justitiei popoarelor si al dreptatii sociale este ca fieb5ruia sa
i se dea ce e al lui * 4:. Legea Curanului, dimpotriva, proclama ca nimeni
in lume n-are stapinire asupra vreunui lucru, afara de cei ce urmeaza Cura-
nului. Cu un cuvint, toate si le atribuie lor, nimic nu este ingaduit altora,
nimic nu apartine altora, nimic altceva nu socotesc a fi drept. Aceasta,. deci,
este partea din legea Curanului care, fiind lipsita de orice ratiune- si sens, ca
o piatra rupta din marginea prapastiei, se prabuseste vertiginos in adinctil
ignorantei.
Cred ca a doua pricing pentru care filosoful mai sus amintit -&-a,aratat
atit de scirbit de invatatura Curanului este faptul ca Muhammed pine. bincle
suprem in simtul extern si comun tuturor animalelor. Dupa. ,ce le-a ,islabit
mai intii discipolilor sai toate frinele destrabalarii, imbuibarii, placerii,pinte-
celui si a celor de sub pintece, el le fagaduieste si in viata viitoare (unde orieine
care s-a nevoit dupa lege nadajduieste sa-si ceara de la preadreptul judeCator
adevarata fericire si cununa) placerile trupului cele Fara de osteneala,. lupte
amoroase, fapte vitejesti, victorii, domnia lui Bachus si orice desfatare si
gidilare a tuturor simturilor ca pe un lucru prea dulce si prea atitator, precum
porcilor celor bubosi noroiul si mocirla prea imputita. Si mai afirma ca be
va da posibilitatea sa se adape din p1M din adincul larg al desfrinarii.
Acestea pe scurt spuse, dar dupa cum socotesc destule, le-am adus spre
pilda pentru ca cititorul nostru sa-1 poata cunoaste lesne pe balaur dupa.
tromps 48. Iar celelalte numeroase capete de carpe cu atitea limbi de napirca 48
le va vedea pe urm4 in aceasta carte a noastra alcatuita pe scurt. De unde
nadajduiesc nu numai ca el (cititorul) va confirma sentinta filosofului mai
sus numit, dar si ca, minciunile Curanului fiind puse alaturi de asezamintele
adevarului, va decide impreuna cu dumnezeiescul proroc 50 ca povestirile
nelegiuitilor sint cuvinte desarte, basne, nascociri ale unui creier vatamat si
rodul celei mai proaste minti.
Dar de ce mi-am luat eu, preaiubitorule de oameni cititor, aceasta
osteneala? Voi arata, pe scurt. Maiestatea sa imperiala, preamilostivul meu
domn, dupa ce a povatuit indeajuns pe supusii preaaugustei sale imparatii
prin atit de multele si marile osteneli depuse pentru invatarea for la tot felul
de stiinte si mestesuguri bune si / dupa ce pe cea mai mate parte dintre nobili 7d
el insusi i-a hranit cu radacinile amare ale virtutii, mergind el inainte, si
i-a adus cu bung sporire la culesul si gustarea acelorasi prea dulci roade, si
la toate cele care-1 fac pe om desavirsit i-a invatat pe toti prin propriul sau
exemplu, a socotit (si intr-adevar dupa cuviinta) ca nu sint indestulatoare
cele ce tin numai de cinstea politica, ci ca la fel de necesare sint si cele prea
trebuincioase spre cinstirea lui Dumnezeu si a credintei ortodoxe. De aceea,
organizind si in dreptind mai intii cirmuirea si pe cea politica, si pe cea bise-
riceasca i intarind pravilele pamintene si ale sfintilor parinti prin felu-
rite mijloace, ncincetate osteneli, nesfirsita sudoare si cheltuiala de aur,
nu numai ca imparatul pe supus, nu numai ca generalul pe ostas, nu numai
ca dascalul pe ucenic si-a indrumat statul, ci, mai presus de aceasta, ca tatal
pe fiu 1-a iubit, 1-a invatat, I-a indreptat si 1-a adus la cea mai bung stare
a moravurilor. Tot asa, ca sa nu se lipseasca de titlul de pastor vigilent si
* Iustiniani Instituticnis, I, I, 3.
7
onacgoro crpagca He =mums 3BaH1151, He TOKMO, Axe TsopHTH, HO H }mice amoc-
INCA i 6eram norko6aeT 3J10,13HCTB crpaugulinua, To ecTb Hnonocny)KeHHA 3a6AK-
Aellif0e 3noviecrae, JIAGIBMX 3aKOHOHOROACHHKOB HeembicnellHas H3BOReFIHA, Hesec-
THBMX npirKpbiras, nocene H noTaermas 6e3ymcrsosaHns, AHTHXTNICTOB H 3n06-
MAX )I.yXOB nyKasme H cmeproHocHbie 3aBeTbI, BCAKOMy H Komyscno OTKpbITH ycep,g-
HO npHnoscHscs, noTurancs H coTsopHn. A Harmase AKO MHIO, cero npHnegmeilme
norms 6mocTgcs H npenycmoTpsTH paccynkin ero 1.1apcxoe Ben mean, 3aHe
myxargmenaHcKas pengrHs H KypaHoe 3axoH, ante H cam spe3 ce6e sseH ecTb, Saco
cnosonoKa3aTenbHoro ocHosaHHs secbma JunsaeTcs; o6ase c camoio EynHo my-
xammenaacKolo HivinepHezo B xpancom spemegg TOJIHKO so3pacTe, AKO ensa He
BM AC1110, swarm HacrE, A(Dpxxx H He mernanylo Awn Esponts csollm cmepToHoc-
HUM 3apa3IuI AT[OM. H TOJIHKO ce6e noTom nocnenylowy spemeHg pacnpocTpamts,
Imo fibme peicn HHA, Bonra, AoH, ,1".(Hecrp, gyHati, Casa (necapcxHm opyscHem
ownteHas ysce YHrapHs) Mope CpenH3emHoe, HHA, ApasHs IlycTas H Herpea
Ii YCTI1S1 EsclipaTa KypaHoeo 110,111TalOT 3nosepHe.
Ho na Herro B 3aKoHax H xnnrax BOCTOIIIIMX Haponos mHee x HcxyCHbIH B03-
MMIT, AK xJIH 6o)KecTseHHoe HeKOe B OHbIX eCTI3 TaHHCTBO, Mill IIKO Henosenomoe
menosexom, conericTsylomee 6o>KHe (He rnarouuo nonycxammee) H3soneHHe Hesep-
MAX 14 sapsapos CO opywHem Ky11H0 H peMITHIO BOCCTaBHJI0 H ynpasHno. (Bor
8d 6o He xonxer TOKMO no6poe H He TB0pHT TOKMO npe6naroe)./ Toro pang COH3B0J11411
Ero H_mnepaTopcKoe BenmecTso H mHe (sxo sagaiellanim HJIH nepom null mesem
ynpasnsembrm nenam, no nocTanicTsy MHee cnoco6Homy) pa6y csoemy nopysHTH,
na 6brx o myxammenaHcKoil pengrHg H 0 nongrHsecxom mywrgmaucKoro Hapona
npasnerunt, HeKoe HH)KliHNI crgne\ H npocTo pesHem H3naHlle, smosce y OFlbIX
sapsapcfmx Haponos nosecTsyercs H sepyercs 6e3 npHTsopcTsa, 6e3 nopHrtaHHA,
6e3 11p14110)KeHl4a 11 6e3 BCAKOTO ymaneHits Ha CBeT npou3sen, ,rta no3HaeT H y3pHT
npasocnasHbill Hmnepga cell Hapon, AKO apancKas, nepcHnexas, Typenxas, raTap-
cKas if ante Karl HHas cyrb, cHe 3nosepHe sTymas nnemeHa, Toro panH ce6e H CHite-
BOe 6eccnoaecHoe ru[epngua ygo6osepcTso, 3aHe y HHX 3noin4HcTsa 3a no6poneTenH
14 3a6ny-Acrkermst 3a B03Me3T(H51 HO,IHTalOTC51, H FICTHHHOe 6J1a)KeHHCTBO B 11HOTCKHX
noxoTex, s Heo6y3naHgbrx sosmenefffisx H HeynepscaHHbrx Juo6onesHlisx H B CB0-
6oxiom rpealeHms no2scneagx nonoweHo 6bITH seppoT, xoTopoe npotgrraioule,
FIX Henpasocrwo Fix ycra 3arpangTH mo)KeT.
Haim TeKruy sremeHH, Toro pax' TOJIHKO so3pacTe H pacnpocTpecs rocnon-
cTsosame ero, 3aHe ymansnoutgmcs B pgm_romex, rpexax, 6o.grapex FI B nporsgx
xpHc-rHaucKilx Haporex no6poneTenem H yermsaionly soeHHomy o6yseHgb pigs-
TosceHy xplwrgaucxomy COTAaCHH), nonpaHy 6bgany Hips ,gHernnemy TIOJIHTHIleCKOMY
npasseingo T011b 6naronanyimbix HapcTs H HmnepHil snaneTenH nepsee crpacrb
socnpHswa, esce OT CBOHX 3nosHHcTs no6e)KneHmam 6biTH a no TOM 06111H1 cek
seer ceera cynocTaT no6excgeHHmx no6engn, CBA3aHlIbIX CB513aJI H OT ce6e camm
1111eHeHHbIX B AFOTOe THpaHcrsa csoero HTO IITIeHHA 11 CMHpHJI.
X van()
28
de acela de pazitor clarvazator si grijuliu, s-a mai straduit Inca si a reusit
sa descopere fiecaruia, oricui, nu numai ce sa faca, ci si de ce se cuvine a se
pazi si a fugi: grozaviile relelor rinduiri, adica ratacita rea cinstire a idola-
triei, concesiile f5sa noima ale legiuitorilor mincinosi, aiurelile acoperite si
pina acum tainuite ale nelegiuitilor, poruncile cele viclene si ucigatoare ale
antihristilor Si ale duhurilor rautatii. Dar mai mult decit atit, dupa cum
mi se pare, Maiestatea sa imperiala a socotit ca trebuie sa ne pazim si sa fim cu
deosebire precauti si fata de Teligia muhammedana." si legea Curanului, care,
deli chiar prin ea insasi se vadeste lipsita de orice temei al continutului
sau, totusi impreuna cu insusi imperiul muhammedan atit a crescut in scurta
vreme, incit a molipsit cu veninul sau ceI aducator de moarte aproape toata
Asia, o mare parte a Africii si o parte nu mai mica a Europei. Iar apoi, cu
timpul, s-a raspindit atit de mult, incit acum riurile Indus, Volga, Donul,
Nistrul, Dunarea, Sava (prin armele Cezarului Ungaria e curatita deja) 51,
Marea Mediterana, Nilul, Arabia pustie, Petrea si gurile Eufratului cinstesc
reaua credinta a Curanului.
Dar pentru ca sa nu-si inchipuie cineva mai putin x iscusit in legile
si in cartile popoarelor orientale ca ar fi vreo taina dumnezeiasca in ele sau
ca o vointa a lui Dumnezeu necunoscut5. oamenilor ar ajuta (nu zic ar ingadui)
pe uecredinciosi si pe barbari ca o data cu armele sa suprime si sa modifice
Si religia (caci Dumnezeu nu vrea decit cele bune si nu face decit cele prea
bune), / a binevoit Maiestatea sa imperiala sa ma insarcineze pe mine, robul 8d
sau (ca until mai putin capabil, dupa merit, pentru lucrurile foarte insemnate,
cirmuite cu pana sau cu sabia), sa dau la lumina o carte intr-un stil infe-
rior i cu o vorbire simpla 52 - despre religia muhammedana si despre cir-
muirea politica a poporului musulman, despre ce se povesteste si se crede
la acele popoare barbare, scrisa fara n5.scociri, fara blam, fara ad5.ugiri si
fara vreo scadere, ca sa cunoasca si sa vada poporul pravoslavnic al acestui
iznperiu ca neamurile arabe, persane, turcesti, tataresti si altele cite mai sint
care cinstesc aceasta credinta rea s-au robit intru aceasta dobitoceasca si
usuratica credinta pentru ca la ei rinduielile rele se socotesc drept virtuti
si rat5.cirile drept fasplatire si cred ca adevarata fericire sta in poftele trupesti,
in dorintele nedomolite, in dezmierdarile neinfrinate si intru ingaduinta libera
a pacatuirii; si, citind, sa le poata astupa gura cu insasi nedreptatea lor.
Cu trecerea timpului, stapinirea acestui popor a crescut si s-a raspindit
atit de mult pentru ca, imputinindu-se virtutile la romani, la greci, la bulgari
si 1a alte popoare crestine, slabind instructia militara, nimicindu-se unirea
crestina, calcata fiind prea aleasa circmuire politica, stapinitorii unor regate
si imperil atit de infloritoare au cazut mai intii in patima de a se lasa infrinti
de relele lor rinduieli; iar dupa aceea dusmanul cel comun al lumii intregi
i-a biruit pe cei invinsi, i-a legat pe cei legati, si pe cei robiti de ei insisi i-a
robit jugului cumplit al tiraniei sale si i-a injosit.
x insuficieat
29
Tee no3Haa CHSI, aa nocnomsnieT poccHtimmti Hapoa nintrHgecxoe Hoe
pegenHe: E.aaxeff, erowe lipx,aasi 6e,acTsa onacHa Tnopsfr. Ilpeanap Hanna napeil
H Hapera 3H0111111CTB H ylimaoc-rH ,ixa. 6inoaeTcH, many exHammy npexcae Hawe
He poairr Ha compaeT, nbaa, pbmaloula H His/Willa Koro nornoTHTH, my)xeciBeHHo
,rta nopawaeT, ce6e xce o6y3aaHHe rpexos aa Hanow.HT H 6oarthi Ao6po1eTeileil
npwao)un3, B TOM ce6e ,ila noompHeT. Ha xoneu, x npeanoxeHHomy o6pa-rw3cH
c 6orooTHem AanHaom, macreinne ,t(a. rnaroneT: Iloneaama ivrHe 3axoHonpecryn-
Wight my/wren:fix, HO He AKO 3axoH TF3011, FocnoaHo.
CHN4H y6o Tpyaamx Hau nuvm pa3ymHo Ham:anal:km, mo6e3Herunxil torrareino,
H Gory Hoccbmaii 6naroaapeHHe, umnepaTopy Tnoemy BepHiae ABABA ycnyrH, mHe
)xe Hcnpasnalomelo cnocHemecTayrt pyxmo. 3apancrayill
De aceea, cunoscind acestea, sa -si aduca aminte poporul rusesc cuvintul
poetului: Fericit cel pe care nenorocirile straine it fac sa se teama" *, sa se
pazeasca de relele rinduieli si de stabiciunile imparatilor si imparatiilor de
mai inainte, capul rapircii sa-1 striveasca mai inainte de a se naste ea,
pe leul cel racnind si cautind pe cineva sa inghita" ** cu b5.rbatie sa-1 do-
boare, iar siesi sa-si impuna InfrInarea pacatelor si, infigindu-si ghimpii
virtutilor, intru aceasta sa se indemne. In sfirsit, intorcindu-se la cele de
fata, sa spun5. mai des impreuna cu dumnezeiescul parinte David: Tpusu-
mi-au mie calca'torii de lege birfele, dar nu sint ca legea ta, Doamne" ***.
Iar din aceste osteneli ale noastre infrupta-te cu intelegere, preaiubite
cititor, si inalta lui Dumnezeu multumire, imparatului tau dovedeste-i slujiri
credincioase, iar mie intinde-mi o mina de ajutor. Sa fii sa'natos ! /.
* Cp. Iohannes Nauclerus, Chronica, Coloniae, 1544, in praef.: Frumos lucru este ca
din greselile attora sg. ne Indreptam via%a ".
** I Petru 5, 8.
'* Ps., 118, 85.
31
1 KHIITA 17EPBAH
0 JDICEIIPOPOIAE, MYXAMMEAE
inatia nepeafi
0 HmeHax Myxammexkomax
32
CARTEA INTII
Capitolul intii
Despre numele lui Muhammed
Intrucit numele proprii ale lucrurilor sint socotite drept cea mai scurta
explicare a lor, credem ca nu este indiferent ca, trebuind sa vorbim despre
viata Si faptele lui Muhammed, sa spunem mai intii cite ceva despre numele
lui proprii si comune.
Numele lui Muhammed. Cel mai propriu si cel mai deosebit nume al
acestui profet mincinos este indoit: Muhammed si Mustafa. Asadar, de multe
ori, atit in Curan cit i in cartea Muhammedie 63 se obisnuieste sa i se dea
numele compus: Muhammedul Mustafa. Muhammed este o tetragrama,
adica un cuvint compus din patru litere: M-h-m-d, ca'rora li se adauga sem-
nul testid 64, care, suprapus unei litere, arata ca are intensitate si pronuntie
dubla ; de exemplu se citeste Muhammed, nume care se tilcuieste (etimologic)
foarte laudat, vrednic de multa lauda si har", cum s-ar zice pe greceste
xExaptroggvog, plin si imbelsugat de har". Mustafa in inteles propriu in-
seamna ales" sau mai frumos decit toti". Astfel, cind vor 55.-i scrie numele
sau sa-1 citeasca scris cu amindoua aceste nume it insemneaza: Peigamberi-
muz iki djihan ghiunesi Muhammedul Mustafa 55, adica: Soarele nostru,
al ambelor lumi, profetul (sau apostolul) Muhammed Mustafa". Constatam,
asadar, Ca scriitorii nostri crestini gresit it scriu cu diferite litere si pronuntari
precum: Mahomet, Mahmet, Muamet, Muameth etc.
Cit priveste numele lui comune, ele sint aproape infinite, pentru c5.
prin procedee si figuri analogice, alegorice, metaforice si diferite alte/procedee
si figuri frastice 56, are tot atitea nume cite lucruri dumnezeiesti sau omenesti
cuprinse de minte se pot spune spre bine 5i lauda precum: Profet", Apos-
tol", Sfint", Iubitul lui Dumnezeu", Alesul", Bunul", Soarele ambelor
lumi", adica al veacului de acum 5i al celui viitor, Cel ce straluceste", Cel
ce lumineaz a", Dascalul", Pov5.' tuitorul", Con ducatorul", Sf atuitorul",
Cel ce dezminte", Cel ce mijloceste" (c5.tre Dumnezeu), Cel milostiv",
Cel indur5.tor", Facatorul de minuni", Puternicul", Sfirsitul", Pecetea
i cel care face sa tack top prorocii" si allele ; aproape toate cele cuvenite
lui Dumnezeu i se atribuie lui (afara de numele de Creator 5i Vesnic). Caci
cred ei ca nimic bun, nimic ales, nimic cinstit nu este sau nu poate sa fie
care sa nu se afle in el, in Muhammed, 5i sa nu fie desavirsit cuprins in
el, deli nu in chip firesc si nu din nastere, ci prin bunatatea 5i harul lui
Dumnezeu. Dar cei ce-1 cinstesc au obiceiul cind ii pomenesc numele s5. nu-1
33
Aimeueu eccanaeanly ee ecceasm, TO ecTb: Han HIIM)Ke 6yueT 6narocnoBeHme (6o),tte)
H cnaceHme unu mup. Quo6Hbim nowrefurem 14 B npllso,ue xmeH npyrux npopoKoB
ynoTpe6n5noT. flportee ax 9pe3 aHToHomackno Pecynyanae, cx ecTb BecniuKa,
AllOCTOJIa 14J114 FlpopoKa 6o)KuB x AxbIpnezteam6ep, TO ecTb flocnenHeinnero
npopoKaD ero lia3b1BalOT. llaK14 C nepcuncKoro 513b1Ka, BMCCTO PeCy./1 ynoTpe61i-
TenbHee .Tleuzamoep Ha 3b1Bam o6ugail umetoT, KoTopoe 14MA B upocTom TypeuKom
A3bIKe YAbl 110.11 euocinepedorcii, cupegb <dlpocTpaHHoro, Bemixoro x unipoKoro
nyru yKa3aTenb 14J114 030/1cab>> 14 nporiast.
litraea emopaR
B Heilwe xpanwe exa3aHme o NCHT1414 Myxammega, myxammegaHoB,
2K0 OHH BepSIT npopoica, ciipeqb TO, KaKOBOe B KHI43e
MyxaMMeaue 11M pememiort onmcyeTcm
34
rosteasca decit cu acext adaos: Aleihi essalavatu ye esseleam, adica: Asupra
lui fie binecuvintarea (lui Dumnezeu) si mintuirea sau pacea". Un respect
asernanator arata si cind pomenesc numele altor proroci. De asemenea, prin
antonomasie it mai numesc Resulullah, adica Vestitorul", Apostolul" sau
Prorocul lui Dumnezeu", si Ahirpeigamber, adica Ultimul profet". Tot asa,
in limba persana, in loc de Resul obisnuiesc sa-1 numeasca in mod curent
Peigamber, care nume in limba turceasca simpla e (Ili iol ghiusteredji, adica:
Aratatorul Caii celei largi, mari si late" sau Capetenia" etc.
Capitolul al doilea
cuprinzind relatarea pe scurt a vietii lui Muhammed,
profetul muhammedanilor, dupa cum it cred ei, adica ceea ce scrie
in cartea numita Muhammedie
35
MOH 'BMX 113H3WEE 01A111)1EX Elf troth HHILITON '0171111dLI micva
'OH:MAW 0)1131711011'
oiaoao Rugg 'Irmiroacou NO11.011HrOd 010 EH HUME Ruaax g `AmtIow
01311111111141dOX
a `Bourraind `KoiAannomniudacoa apsaprex vtrinamdox EH XEXAd X11003
0311113H H
0101 `18m/Coat ogifir-alts EH 1103/X3 H HOHE111011 HUME `011101/(10 OVSIE.L 011 XE1.1013 110
HVEE03 KEH0110E 3111EI3fdOd1.1 EEEdI 11 a HIi(U XLIOHIJOHIC03 K11101E13111f9 `01HHIS13
Nuirgo }lawn JAIH `15/070110011 ornisH000 Aamrs
qaot.anAexigAi weandxou 0101 LO
EdEa 010HE0HIC00 H JMUOIgELL0310Igli HIK33114dI 13111t %LAU WISIIHVO 11131117 03-
'AxvIndatt WEIMAEGINC ONC Biguaurrtod 010 11 amittaw oiodoia 'maw g 1;04.1.d0H1Oh
11110014/ 011 IIHH011.)1C0d '013 adviA `ivirufkirgy )1010 'a0V0WNEXiM MIRING axc gdaLuw
a 3oLown P.1.3Ed011 013 113EhHOX3 H a 0011430 0d1A1A H Evert on '94WEI-Lg9V
MO HOP 09& VIOdH3 VOINIAIEXAW 1.0 FrOHIMAId031 1.130E3 `OYIHMEX Mr 10 SOH -MOM
HP.1 'J.01(4
OYU:HEX 'ISEHO MITE 11 EEIOVEI '3111119 011.E90 0111113W1 H XHOE13 unott 10 dowA-
onta EXCkW '0130E13 014dOIOX EiEhOd1.0 `Dingo MECO g3053E/1 HID
OHIO titiostax
Einahotho EVOIAIINEXXIN EH '311011 0)1COVH AXISOE1.1 '14)1E10 3 010903 vrnottaa
H OWEI
11111-noodiu WH IfHHdaE,j 1f3.111EXdy a 3EEd90 Isioxoahaaoir3h `ItamEdu ahaayed
paqdLoo 1131-101,1 OM7dO3 OHOVOIAISIEX4s1 H OH WEN HHOCbl Oh3IfECH 10 `0I31 nsuoicia
orio 4110dX Olic.L3H110H 111f0aEHV VXTDICOlffi a 001T41013116. 30111 ataTdoo aaoHro
ogiC 'apaurex arHa BirammxiCIAI Exasoirahlo HEI1011333Ed VIA140011 10 141111119k CE111131191
'011111H141131149isoarnaxamdloic a isiol/ rtriongic H '11d0IEW 0)1K trawiwaw ID 0100313H
0I0H901fE EX3110If0h a WWII 11319/t H EH Plif011 H0h033Ed '4.13149 'EDIEV011011 2INHHEX
HIIII0E1 H lanfelaqqd EH xAttoa mtnorernAu oxffiro `arnmicovsz mono a alma -wicagou
H H1111.3d90 E)7011WEXAN EIIHXC 0)1(01h11H 0.101f tinickfra ouLoorerro taoiraTiou
11
010 H `EHEOH MIK 413149 EH 'ILLEhOd.1.0 OhE9O 0113 017 -Oda
00)13E1 0111.311HEI 311)1(09
11H011 a 11HEhIf011 '1111E100 KEEIPIdX03 OI a 0)111d03 14100113
og 1H4d0.1.11 3)K 4.1.113at7ra rea1 11'011111d11 `VOINWEXA1A1 01711011 3 wimiXdtt 04*7HY:I
W110113 1101f13Xr7g9C a '313ENIEV 0171 410111111k XEF10111111)10H 15143a OM) PIHEdE EFIHEOH
(101E)111dEH KOHHOUX011 A110 H :shad HOD)) 4.133 o 3H 3)1Ua nroxtuag n nro9ofi aula9vE
'1131.2111H11 OXIf IEWH Emma( xododu kulacog wuroaadu H 3c303 aoiroloone troiroou-
ganimaH W11I1101E1H0d110E{ 0)K 'W11 &XXI
WHIM 31411H3a1303K09 LIOIAELL391f31.0)11013 Etnagio K11XK OHM)
149 1fEHE
EV13 HO 2111EMKOXII 011 TECTI E33110d)7 H 0H113WEX 11.0d11 MIME' 010 41133MTIOIDIEH
xatlia - -
'ono 010.E 'Rugg o 0)KIA1011
0h0d
0310E1r 011. HUME '<<KOKXISH01010d11 SHIM 1O EXEHOW ELE1T1191f3 013 unxtliC9E -1.0 Mt'
1131333.X1f 10 ta'amsluxAN 39) ogic muniornionoirottli (14HM11311H133h0H
30H0 KIAIOda 4.1.3N9 '111X39A9C 41f0.114)1( E):rEd1 'EX3E14,1EV )1311011311. IINIE1093d11
H kffmcaw 11W11111.0dII figlITITRadal HOI WOXELLOOELIOdll OJOHO EXEHOW `11141111311H0ICS
113111131131d11 x X170WWEXXIAI 11 0101. a NOV tI0113 011130h -insuchiooa icifug 3MC }rdaoolidil
-
aHHOH X AVOLVIAIEXAN IOlad011.114d11 :OXEI EV10)13H ..1.3110.1E1fi) i iuim (anpawwvxrilw
d11)139S9C 1114.)119 a '0X0E1AIEV 0111E1 oa 3H3 5m:wo3 H /CHAT! HXE 111113113 `3141111f3HEE
3 E9211 a WOrt 012 0111111701113 11 43311 NOV W0HH1SH3 11 WP4H113h0dH311 110.10113 1f01311 -
f.OHITIEIHH '10111117A9E011 `1100 0)1C0I0 '0111111 WOXEHOIA1 WIDI3HE111011dX 1A13174311f ETIIOI
WIIIIII10H)Kd3VE011 H 141.111141311H100h0.1g1f9 'EEEX3 0)1CHHO H03 '311111010X1f01.3H EM0d
:AIN12 OM) 1HTt HOWL 109 4IEWH BaododEr/ateroou oioxfunaadu H `warntioxttairoon
03KAW0 KWH iartAg `VomAtexAN NI am( xrnatricg Mamas( OJOS. 1 WOXIIH.L.33wva H
(GA10311{HVOlf0-011 aurnmirD ogic HO 10 EXEHOW `1011CK IS OX 1101 caoa mododu `TrazAluxAN
EHE011 H WE3 017)K0.10I '11.1.149 0 3)1C1413E1 oa 3113 109 AIAI3 'MEEK 91133 H 0141111.1.331101E1f9
HXEHOW 'EMOX0d1f3d1.1 Una 0)1( EV3WINEXXAT X '0903 E3dh 0)141f0X3OH IIHOW0dEl 1 -011X
011.1.33h otniXx Axisdocu a cumunqx Km) modal" EHEcLLO `(LL33 a 0H0Wg 11) 1101E109
'(41111EdV a a) (0.111HIa H a OINIEHI a) '(aX3EI1IEV 011HD E111.3311311AX 41117Ed
0d3141A1
1411A1tA9 17011 11314H3IrtlEdUA `wriaoching/Cge oa redi AxxoN E]710 '01114HEE ooa -11011H
014313 EITIIIIIEX H OHIOHW HEDidorf -Einotrui Otri XIAI0 VOL1 WOEI3C117 'ECITHIgH3X MIMI 1131HE
90
pins cind o femeie cu numele Hakime a venit din cetatea Medina si pe aceasta
a ingaduit-o s5.-i fie doica 66. Cind se intorceau parintii lui din pamintul Kenan,
unde s-a si nascut, la Medina, Hakime ducindu-1 in bratele sale, unde calm
-pamintul uscat si nisipos, acolo rasarea pe urmele ei iarba verde, si cum in
drumul for stralucea lumina soarelui, un nor alb care venea dupa ei adumbrea
capul lui Muhammed, acoperindu-1 de arsita soarelui ; iar intr-o singura zi
f5ceau cale de treizeci de zile. $i traind parintii lui in Medina, in al doilea
an, in luna a patra dupa nasterea lui, a murit Abdullah, tatal lui Muhammed.
Mama lui, Emine, s-a savirsit cind el avea ,case /ani, iar in al optulea a murit 4
si unchiul sau Abuttalib 6. Deci a ramas orfanul Muhammed la doica sa
Hakime, ca sa fie crescut de ea.
Hakime aceea, deli era vaduva, avea copii de la barbatul ei raposat,
si acestia, pe cind erau mici, pasteau oile. Intr-o zi acestia 1-au luat
cu ei pe pruncul Muhammed la cimp, unde pasteau oile, si jucindu-se ei
acolo, arhanghelul Gabriel, venind in chip de om, a despicat cu un palos
ascutit inima lui Muhammed si a scos din ea mult singe, zicind: Acest singe
necurat diavolii 1-au pus in preacurata to inima". Iar fiii lui Hakime, vazin-
du-1 pe Muhammed taiat de acel om si socotindu-1 omorit de-a binelea de uci-
gas, infricosindu-se, au alergat acasa si i-au spus mamei ca Muhammed a fost
omorit in cimp si taiat in dou'a de un om rau. Hakime, tipind si umplind
vazduhul cit o tineau puterile de tipete si bocete, a alergat in graba la cimp
i, aflindu-1 pe Muhammed viu si nevatamat, 1-a sarutat dulce si a cunoscut
ca baiatului i s-a intimplat o anume taina a lui Dumnezeu. Dar a pastrat sub
tacere aceasta ping la o vreme, ascunzind-o in inima sa.
Iar cind Muhammed a ajuns la doisprezece ani, s-a dus cu un alt unchi
al sau, Ebudjehl 61, la Damasc, unde va'zindu-1 un monah oarecare Iahiia
(asa cum it numesc arabii pe Ioan) 62, i s-a inchinat si a zis: Acesta este cel
despre care scrie in Vechiul i Noul Testament c.a. are sa vina un proroc al
lui Dumnezeu preamare si cel mai de pe urma decit toti apostolii s ". Iar cind
1-au intrebat de unde cunoaste ca el ar fi cel despre care marturisesc cartile
dumnezeiesti, a raspuns Iahiia zicind: Pentru ca am vazut zisecind intra
in cetate, cum copacii si pietrele, plecindu-se inaintea fetei lui, se inchinau
pina la pamint". Auzind acestea de la un monah, unchiul sau Ebudjehl s-a
despartit de Muhammed (caci era cel mai nelegiuit inchin5.tor de idoli).
Pe vremea aceea traia Ebubekir, locuitor al cetatii Damasc 63, om foarte
bogat si cel mai de seama dintre toti; acela, atras de prevestirea acelui monah,
s-a lipit de Muhammed si 1-a primit cu cinste in casa sa. Iar cauza unirii cu
Muhammed este inchipuita astfela. Odat5. (spun cartea Muhammedie) Ebu-
bekir fiind in Damasc, a vazut in vis soarele si luna atirnind ca niste radii
pogorite din cer in casa lui si umplind toata casa cu stralucire si cu o negraita
lumina. Trezindu-se, a spus visul pe care 1-a vazut monahilor, crestinii cei mai
infrinati si mai evlaviosi de atunci. Iar ei, tilcuindu-i visul, i-au spus: in zilele
tale Dumnezeu va trimite/un proroc preamare si cel mai de pe urma, al carui 5
nume va fi Muhammed, iar to vei fi vizirul aceluia, loctiitorul si urmasul lui".
Deci, auzind el de la monahul Iahiia ca acela este profetul Muhammed, a cunos-
cut ca el este cel despre care Dumnezeu i-a aratat in vis si i-au prezis cucer-
nicii monahi. Si luindu-1 pe Muhammed la sine, peste citava vreme au facut
impreuna negustorie in Hidjaz (aceasta este o tar5. a Persiei), in Iemen (Arabia
cea bogata), in Misra (Egipt) si in $am (Damasc). Astfel, fiMd sub conducerea
lui Ebubekir pentru negustorie, intrind el odata in cetatea Mecca, toate tern-
pick idolesti si multe biserici s-au prabusit. Si adormind el acolo sub copac,
37
oaadh unaderd 11 IIIIH1f011011 00110 `igdaa o 113h if& .ghicauaou =mato% am a
anutuux `aoxouummaini aoadau uurrucuraA OdI41011 31,111H0g103)1C09 'roma EH 33(3/1111
HIciad011 0E1f1 :ag aukuidll unEdu H uougadiou .Mragduau vcidolg alYkradu
AV)1(01AI MAIM 11E11) 10 (0E1I ')10d0d11 0)1(A110 (MEV 4103 /WHIN <(11.1E.101101.1 :14IL13di
attImdip> MULISH 400H11311.1.0331C09 0d311.1.0 4daslt 41OOIfHNI H KOHhOlIDIEE 4d3a17
'<<E111.041f0I11hAIAI 0)10E1 HI41d3111011 0E1(1 :09 IcIW>) TIOX1IRE10011 1(1 EXOCI0d11 H -ggo
0E110411'31M oa mai" `aduw wicola agar oiollutta vsloynt"coo
1117Ed
ffI4g 231(VII1EX quktda JAIOVOd EH -E109
03K HIKO3VEHILLISIT 1.31f IfKOH 0E11 'Ic1H33K
HO1 '11HHEdV ortfaAdtt' `arDucd 'War= SaoduxagiCge IO alcoad ancadu uduh -axur
odomaahododu HavrranYod AIAI3 OEIV '11(10111V OF131041 H aNLL13 011 HaLEhEE Oxc -(101.1A3
HI41111.10 OITIO KOVIIIHVOd A1A10 EfIV
`EHI40 10 wictriu.vx imarStrgv
E .Lo waudaw Rua)
ag (E0311IHEI0)111 '1,113IEd914 3Hh1.04_1 ogiC apa oncadu ILL(13113 010 `EITIOdINA EITHVO
OIALLEO '150E100 10 amusau igdmvza 00110 INVOHEHOd1.1 0IfEhEll o) xitidolox isawhad
aagus co xmintreavarm .(xprigoeawwvxdlir
aNcuria caong )KSJAI HnoaVadFuah Ian- a ozi)iaahododu Sgxcictra 10 E1og ag
'HUHEHd11 01h EZdh E1f1414dEIEJ aaadau AINIO g11 0(10.1 EdEX OH3T113EIE00 ',1I3F19 0)1(OVH
aVult Awa 11.31HE A.1111131 Ell t.1.31h HO `EITIOHIO oIK HOIAPI0H11 410311311 H HIVIHh OH
`iamcopz 011E90 E3dh CHAHHIMI01 `AMAEH EVIOI IHH)1 ()MHO '0IhOd11 OU INI01 EX:1h
031(0101 E11'1414dEU1J oi0a VHDdef)/ A.1111131 EH 4.1151AIE11 '1111hAE14 goArnauLudacog (N0
0 lidos EdEX a 'NOV WIWI( 010 axanal Mum 010 Koarneurairg `1(11IIEf
ONCVIELEX `OHHIC113
10 EXEd.L3 1A13)1(141fEdE11 'HOHEEdEE 0hE90 `111THIEHE011 01.h HO 031 A111.00h0d0d11 .10
E109 1191fH113V3d110 KIOX) OTII3 0101 H OH (euudaaA adoma taedttc '410149 OH9OVOLI
H 110.1Athe 0113)1C 0143141 OV)1(0I '1:1311111311AEEdA 090 :EXEhHd313011 AHEIHI3H0a>3 -INA0039
ItHH011 Oh3(IVOCIII XEHOINI 'HMG 03111 a atund922 H 01/72.71Cel/H IfE111h 11 EH X14110 /
'ffamidicedX 01h `nnwuxicyq xan `InEu 1001\111 HL1gg xododu Ippicog off E1713 011
1410I 0111011 OH003IA 110.1HEXdU H.L0311Hdll 3031311 auuancdaapc vulaahododu `WO
arrusgdoxa ItavoluxiCIAI H OH Airewou mnucmcuramEnsaa Noarrumoi Turalcuniou ahrgo
aNcteaux arnxicuadx,c 013 H `orneiroigua Ell OH 1(011109 IS11140113031EE E201f31HE 11
EV IHd3a E03110If3 311)1(09 14111131A13d113H 'HIV19 TAIIID 31113 lAmtnoiXELLoquosuiricEd ange
I umudau AlAla SYNIOHHtta V) aH H (OHMIC KOIIIIITIc H O Fmodo.Lo ilami(og niandIrcou awarg
iin 1(1 VOINIAIEXAN ISOISO9A UDE H IITTIATIT3113dI 3113E1 )1 :NEHamc aitpcidxow) KNI -)1(3170
'Iunrett 3HEE 1131E11 1101. '&111011 0)1(0.13 OV)1(0(11.1 X0111411 EH ado' '<<EdEX 031(1tH1EX
:3110C1 1301D>3 `0311.131:1)1 03K317H02 1 011H311V01100V 01HHhA H `Arraxou 1r0gEH17 HU 4103
HUH 41f3JHE 0)1(14 ISOHHIS '3931 EV 09 (3110d) H qu
AMU( AW301A1 ATTIALI0Ed 140E11E1 1911E1f1
uaow H OHM 09A If3111g 4103 KOH31011f '0931 0H913 !11I)1(3910 OnTE H1r ax( 1/011E1417
H111013 H EH I40E1t11 HONI ILL0d1014.10 'R.L0VA9 01h EVIO tIfIIHHhA VOIA1111EXAN 0119E
:IfEhIldX3011 `HpIcKbly> amcagic HO <<j 03107111EX :09A KEHhA1101.101Ell'a)) (0110d) H 13ETIT-
EaHlr H11A9 3901 41.0311 'ISHO '3HEE 011111110H011 11 111411311141A0039 310d0d1.1 1101a1d011.1.00
'H33 2311.1.0d11 01031/%111 'ISIIHKEVEOEI Agil Hh KIN ONCA MEd90 `g1IHEV31101.1011 Et. daaoo -
OHHOITI oiXdaa H Hoiaoulia EITIAV 01COW a)Kara 17avovexiCIN 0111E111h0d11 113 E EHO
AIAI3 NA17011'0011 011HEV311011011 I4(131:1 3MEILIOSEILI 11 031E1 031(11HIEX 10E0311 '09 0)101
uutquewatraKIN Koudoaio)
011 OVOWIAIEXAW EH I4TIHH01131011011'017H
9C
ingerul i-a spintecat iarasi pieptul si i 1-a umplut cu credinta, despre care vezi
mai pe urma. Apoi intrind in capistea din Mecca, mai intii a auzit patru gla-
suri dumnezeiesti, dintre care glasul cel dintii spunea: Venit-a dreptatea si
s-a nimicit nedreptatea"; al doilea: Venit-a intre voi (sau: de la voi) un pro-
roc, caruia ii este dat sa ajute lumii"; al treilea: Venit-a stralucirea cea dur3-
nezeiasc5., mila si-a deschis poarta si s-a inchis poarta chinuirii"; tot asa al
patrulea glas a fost: Pusu-te-am pre tine proroc si marturie in toata lumea,
pe care pentru tine unul am zidit-o".
Si fiind de cincisprezece ani si-a luat doua neveste, pe una Hatidje, de
neam din Arabia cea bogata, iar pe alta Rukiie, fiica lui Ebubekir 64. De la
Rukiie, mai inainte de a capata el darul de proroc mincinos, i s-au nascut
doug Rukiie si Fatme. Iar dupa zamislirea superstitiei i s-au nascut
Inca, doi fii: de la Hatidje, Abdullah, iar de la Meriem (care era iacobita),
Ibrahim. Dar toti au murit inainte de moartea lui, numai. Fatme a ramas si
de la dinsa isi trag Inceputul emirii (despre care se vorbeste in capitolul Des -
pre urmcqii lui Muhammed 65).
Iar cind a ajuns barbat de patruzeci de ani, a fost chemat de Dumnezeu
la slujba proroceasca, ce i-a fost vestita mai intii pe muntele Hara 66 prin
Gabriel, cind i-a dat ingerul o carte sa citeasca, iar el a raspuns ca nu cunoaste
literele si nu poate citi, insa prin stiinta ce i s-a reva'rsat a citit atunci cartea
aceea. Pe urma, prin acelasi Gabriel, toata. cartea Curanului a invatat-o pe
de rost. /ntorcindu-se el de pe muntele Hara acasa, nevasta lui Hatidje,
vazind lumina de care stralucea fata lui, de frica a fost lovita de paralizie.
Insa cunoscind ca el e hotarit de Dumnezeu spre prorocire (deli inca nu cre-
zuse acel lucru), in curind s-a facut sanatoasa. Asemenea si cealalta nevasta,
Rukiie, intelegind acel lucru, amindoua au strigat: Cu adevarat si fara
de indoiala a prezis monahul acela ca a citit in Tevrat i Indji167 i din acelea/
a inteles ca Muhammed, barbatul nostru, are sa fie proroc al lui Dumnezeu". 6.
Dar cum, dupa aceea, mult timp a zabovit arhanghelul sa aduca o confir-
mare a prorocirei lui, se mihnea Muhammed si era tare chinuit de ginduri de
indoia15.. Totusi Hatidje it intarea si-i spunea sa nu se teams de za.'bovirea inge-
rului si sa creada ca cuvintele lui Dumnezeu sint de neschimbat. In timp ce
vorbeau acestea, Gabriel i s-a aratat numai lui (dar nu si nevestii) si 1-a salu-
tat din partea lui Dumnezeu. Vazindu-1, Muhammed s-a spaimintat foarte si,
tremurind, a zis nevestelor: Acoperiti-ma cu haine, pentru ca iarasi a venit
cel pe care 1-am vazut mai inainte pe muntele Hara". Hatidje i-a spus: Tine-te
tare, ping cind voi cerceta si voi cerca daca cel ce ti s-a aratat tie este diavol
sau finger. Eu (a zis ea) voi dezlega si voi slobozi parul capului meu pe fata
mea. Si dac5. este finger cel ce s-a aratat tie, indata va fugi, iar de este diavol,
va sta si va privi la parul meu". Si facind asa, indata a strigat Muhammed:
S-a ascuns, a fugit !" Iar Hatidje a zis: Fericita si cu noroc sa-ti fie vestea
aceasta, caci cu adevarat si fara de indoiala te-ai facut proroc. De-acum, in
loc de rasplatire, invata-ma chipul marturisirii, pentru ca sa cred desavirsit
si sa se mintuiasc'a sufletul meu". Muhammed i-a rostit-o, iar ea, repetind
dupa el, a rostit marturisirea credintei si astfel Hatidje a fost cea dintii care,
dupa Muhammed, din idolatra s-a facut musulmana.
Al doilea s-a convertit la muhammedanism Ebubekir, care a adus la
scoala lui Muhammed pe Ali (cel mai nobil la persani si arabi), pe Otman si
pe un oarecare Abdurrahman 68. Iar despre convertirea lui Omer 69 povestesc
asa: Ebudjehl, unchiul si totodata si cel mai de seama dusman al lui Muham-
med, it naimise pe Omer (care era pe vremea aceea un preaslavit luptator)
ca sa-1 omoare pe Muhammed, fagaduind ca-i va da pentru aceasta o sutil. de-
3g
qhadao) HdL 1313 mitngo dgmr Hum (ROM/CCP 01013Hh rdgado H O.L0 aotrourgiraa
d3W0 W011.10190XEIf 1,119HH311X0111 0111EX314 131413EXX0 11 H1101,10d11 `01014FLXII01.101E1f9
ETf iaugiC pr'ainuAirxAyi rng ONC 'EMI91f3 oxK TramaxXIN 3 ImaqiAmswouamma
IINHHI0E103 H141140133 EH ado." 31491x El 1100310H Od311I011 `KatarIadgo Kiraxic `kaYtI
EH Adoi araqta H 11 HH.L3A NdOITIOLI '11E13 H 143IE OIHEIOdX 141f1k1111.4)7 MOELLER EH `Adatuau
KoarnumSxou 0,13 ONC E131r1411 'HEN OhOd 31 OIARAIE3CATAI :1 111f0E100> '01411 E)/' EdowO
<<OIEEd013Ed TrOWINEXAN 1141.0dUEC OTIH1f 00113 'AdOWO 'eV IHdX '2 11 ming/Gm
ridamau tcuxou mica aalTua dam) Huudaaou 014NcAdO 14 VEII 11H11 EH courviat Dom
1119HH0VNCXH011 :EhHc1313011 913014>> 109 01\10dX '0109 H niAlYsIEXSTAI W0 mododu -og
kuK H 0NE1 13P1Id011.10h 1,93 913199 XHH101103 aottavov1xicy4
XHJ / 11Ed903 EaL30hOdOd1.1 H ISHHEROE1121(01.130.1 XH0113 10.1Xd1f H 11.0111HdE1101.
Hdl EI0If 1101fEdLI 11 HHHECIE 1100113 '913I990d11 011E XXXOW 11311111H011-X01101.101114
AXE3Cciall'00 ojj X143 a)K xaLair umrat'aduo 109 /CM X0d1910h `110d11011 XHOCI1r 09k
'agaa EITHEXIIJAI H EuiiHd1EJ '1101.101HEXdV H XHOEV EH '111913E 0.1011H110 `EduxagXge
r oiodam Edavio Ar'oiolo E.Looa goads AV)Kaw aoodau H `aourdu ONC314011 1911Elzix
`101kE313 ONIC 'dm 193d011 '031C 03111 Illly H19E001111199 1/41dH39 XHILL331AIEH H -Hedgca
XH11.1101f3EH `R01(01/411EXAN 0 ONCXHH a aariri 0 xyaada voluaiC '3011110111311if
H ICH3 '09K =If 111431111f211 H ISEJOHIN HHITTemtdat'03 '14114H31 KEdOIOX OH.1.11XC X
Elton I9110VOININEXAjAl ou ANIOH11)70 `ia,Comuo ou ommra
11311 OHNCOWCOR alta4P.11.1.MIN
V9V11,1 linuodui
aitoodou otioltavovexicw
arnummodu 011' A11191. 1911E11-1 010 'OXEI 031K Aw001:1 NORIIII0113 Awa munaup Er.10311tH
ONC 0111ENCOW3 '14h0 r)naoa oiowdAo XH :0111a119EWEH SREILI 011-11501AIH `StriAdxo xdaa
E9If 010d9011. RHH0NCOIf0113Ed H fumntelri 191IHH33d `ruraodiroVodu modg -0d1.30
'019HhOHOX Andg 01AHdOh H '01A.L3A1 010111 XIEROJII0170d11 H 'A109 19.13d311 `011111-011
ONCOXIS !moo& mfruTt 014310d11111 H 'ONI3dOELLO 140d01.1 NW:Kai H ASIOdh NI-MEd E OH
'199 OH 111011 rig HRH OH I11)1fONC 199 10 01014 1311.114hX11.1.0 411)1COTEO 01111S01414 10 `199E
EH X19Hdah SO3E11-11 /1;10H1-1011Hh03 AREMI 01(31COXEI vsnqudah amearidxou
KaN At') lAaaho IS33111EIT10119 XY10 00H91101141411VX OHHIS143 WOR010 111110d 010103Edl
'ECDH3014 010140 Ell Oh 3C0011 X01101f3h `oiamuallorthi '01T1811.3KOX3O110dLI
017
ocale (adica trei sute de livre comune sau funzi) 7 de argint curat si o suta de
camile. Omer, prins de lacomie, cauta ocazie si timp potrivit ca sa-1 ucida pe
Muhammed. i cind a auzit ca Muhammed se afla impreuna cu mai sus amin-
titii sal sfetnici intr-o pestera din muntele Kabis 71 i-a luat sabia, s-a suit
pe munte si, stind in gura pesterii, cu suflarea singeroasa incerca sa nava-
leasca in pesters. Ali, v'azindu-1, i-a spus lui Muhammed: Porunceste-mi sa-1
sfisii pe Omer". Muhammed, oprindu-1, si-a aratat din fundul pesterii fata
lui Omer, ca s-o vada i, vazind-o Omer, aruncind arma si cazind cu fata la
pamin' t, a strigat ca un apucat: Nu este Dumnezeu afara de Dumnezeu, si
Muhammed e prorocul lui Dumnezeu" 72. *i asa a devenit el al patrulea sfet-
nic 78 al lui Muhammed.
Adunindu-si / prorocirile acestea si titlurile a petrecut trei ani inactiv 7
in vocatia sa, cu prietenii si tovarasii sai, pentru ca Mecca o stapineau idola-
trii. Iar dupa acesti ani, i-a numit Dumnezeu patru viziri: doi in cer, pe arhan-
ghelii Mihail si Gabriel, iar doi pe pamin t: unul Ebubekir si al doilea Omer.
De aici s-a iscat dezbinarea intre persani si arabi, pentru ca arabii spun ca
Omer, iar persanii ca. Ali a fost primul vizir, loctiitor si urma ales al lui Muham-
med, despre care vom vedea mai limpede in capitolul Despre erezii. Dar
ajunga-ne acestea, adunate cit se poate mai pe scurt, din cartea cea mare si
cuprinzatoare de multe care descrie in amanunt viata si toate faptele lui
Muhammed 74.
Capitolul al treilea
Despre persoana lui Muhammed
0 HpaBex ero
9 Erwea ntimag
X xplanecg
42
Capitolul al patrulea
Despre moravurile lui
Capitolul al cincilea 9
43
YTO npopoxa ce6e Hapege H HOBy10 pemirino BBeCTH noxymamecx. Cy Tb IfACe MHAT
Hagany npononegg ero 6brrH B neTo XpHcrono 598, xoTopbat rog ecTb no3pacTa
ero 28. Hume Ham yrnepKgatoT 6HTH Torga nery focnogkno 629. H Tax OT CHX
pa3J111,11MIX MHe1111r1 (nxoxe pexoM) o nepHom nxenpopogecTna ero nere, imirroxe
11313eCTHOr0 riMeTH moxem; H3BeCTHO ace eCTb, SIKO MyXaMMe,a B ReTO Hapcmosaang
Hpaximena 12, XpHcTono xce SIKO Hume Ha3HagHxom 622 B 15 ny.nst x Begepy,
3axogsany carmny, CH.peilb 'coma no o6mgaio Hygetiacomy, 3almitaeTcn gem, nSITHHY-
HbIH (Oinam 3a cHe 6ercTso MyXaMMea0B0 CHATbIii) H3 Mem,' y6e)xe. H npH-
email! gacrb anacTH Hag apanamH, B _ger 15 Hpatumn L1apsi, xorga Xo3post (Luxe
OT nepcon HapHgaercA Xompes) Ilapst nepcagcxoro 6pamno 0,a0JIeB H COT130p1IB
mHp, CB51TbIrl Kpecr TOCII0,11e11b 1I3 pa6oTbr OT Hero Ha 3ag B351.11 H neptom HepyCaJIHM-
CK0ii Ho3 BpaTaa, K napto lipatuno npHnge H nog npoTemallo ero BrIaBC5I, Hag nog-
ganummHcx eMy apagamm rocnoncrsonaTH noneneH 6bicrb. A noHexe y HcTopHxon
11 acrpoHomon Tnepgoe mHeme eCTb, ,ITO OH ympe B ,aecaroe 6ercTBa cnoero 143
Mem' nero, mecnga Pe6HA BO 12 AeHr", B noHegenox (xoropiart rag no HcgxcneHmo
acrpoHomcxomy eCTb OT XpHCTa rocnoga 631, 17 geHb HyHSI, Bcero y6o AUITH51
ero co6Hpaerc5 6brrH catmegmax rows 6nH3 61, nyHabtx ace, xame cyTb y apanon
H Typxon, 6JIH3 63), naperHoHatim Hpatuntena B JIeTO 21. HaxH H3BeCTHO ecTb,
10 ZiTO KypaHa ximra BCSI B 23 raga nymbie cosepaterma 6bic-rb, y6o 51BHO / ecTE, trro
Myxammeg 6y,grm 40 ner, gap nwenpopogecTna Hagar. rIportee o oxa3HH npo-
pottecula ero KHHra Myxammeaue npocTpaHHo nosecTsyeT. Ho Mb' xpamocTH
noygarmaecm, Heicasr OT MHO)KailIIIHX ero 6acnert 3HaHH5I, nave H cmexa gocToimeil-
mast, 3,ae ripegnomm.
Tnaea tueonan
0 BOCITHRTHII 3aKoHa
44
fiindca. s-a intitulat profet si incerca sa introduca o religie noua. Sint unii care
socotesc ca inceputul propovaduirii lui ar fi in anul lui Hristos 598, adica anul
douazeci si opt al virstei lui. Altii, iara$i, afirma ca aceasta s-a intimplat in
anul Domnului 629. Si astfel, din aceste diferite pareri (precum am spus)
despre primul an al prorocirii lui mincinoase nu putem avea nimic precis.
Dar se stie ca. Muhammed a fugit din Mecca in anul al doisprezecelea al dom-
niei lui Heraclius *, iar al lui Hristos precum 1-am rinduit mai sus, 622, la
15 iulie spre seara **, la apusul soarelui, cind, dupa obiceiul iudaic, incepe ziva
de vineri (sfinta tocmai datorita." fugii lui Muhammed). Si a luat o parte de
stapinire peste arabi in al cincisprezecelea an al imparatului Heraclius, cind
acesta invinsese cu razboi pe Hozroe, imparatul persilor (care e numit de persi
Hosrev) 80, si facind pace a luat inapoi din robie Sfinta Cruce a Domnului si
a inapoiat-o Bisericii din Ierusalim; atunci el a venit la imparatul Heraclius
trecind sub protectia lui, i s-a poruncit sa domneasca peste arabii ce se
supusera lui. Dar cum la istorici si astronomi exista parerea ferma ca a murit
in anul al zecelea al fugii din Mecca, in a douasprezecea zi a lunei [intiia] Rebi,
luni (care an dupa calculul astronomic este 631, iunie 17 de la Hristos Dom-
nut) ***, toata viata lui alcatuindu-se din aproape 61 ani solari sau aproape
63 ani lunari, cum sint la arabi si turd 81, si al douazeci si unulea an al domniei
lui Heraclius, cum iarasi se stie ca a Curanului carte a fost alc5.tuita toata in
douazeci si trei de ani lunari 82, este clar / ca darul prorocirii mincinoase a 10
inceput cind Muhammed avea patruzeci de ani. Celelalte despre inceputul
prorocirii lui le povesteste pe larg cartea Muhammedie. Dar noi, straduin-
du-ne sa fim concisi, vom expune aici doar citeva din numeroasele cunostinte
despre nascocirile lui, mai cu sean-21 pr acelea vrean ice a fi luate in ris.
Capitolul al aselea
45
npopoxa man 3axoHonaTenx. Y6o oTpnHym H3BOILIIPIeCTBa, ewe Tmopmme, neno
xo ncnonHemo napa OT 6ora emy npenycTamneHHoro na HpHsTIONCHTC51 ymemamame.
Bor )xe mcenepwainem cmoeio necHnueto noxpmeT H mo Bcex nenex H Tpynex ero
mcerna npncyTcTmomaTm 6yne-r, meco parkri H ce6e (Tampknum) xo yc.myraM ero H
xpaHeinno noneneHHa H c He6ec nocnaHHa 6bnnua yrnepwnaine.
Theecmue npuemnem. YcymHesammuemycx xce B CIIX cxa3yioT, suco pee aHren
rnaronm: Ce Te6e HCTI4HCTBOBaH1451 moero 3HameHne =Tema Tnoero pa3pe3aHHoe,
ewe a3 Te6e crummy oTmep3ox, mepom )xe H pa3ymennem 6owec-rmeHHbrx Tarm Ha-
110JIMIX H naxm 3aumx, OCTaBHB TOKMO 3HaK panbi, }owe paccmoTpem, CJI0BaM
MOHM H 60)1CHHM nomenemmm He 6ynn Hemepysiii. Ilaxn npemo, non erowe mini()
11 cnan ecn, newnb, SIKO OHOe ecTb, / ewe ABpaaM npen HameTom x cmonmHacanan,
no xoTopomy 6b1, mew npyrnmi4 iflTMB paccmoTpeH morn 6bITH; Kamer a, )Ice,
Ha KOTOpOM rnamy we .NISI 01'110'114TM( BOCKJIOHHJI ecm, a3 OT Kamerimq pailcxoro
npnHecox BO 3HameHne, 5IKO Ha me mem. H K cemy xameHn (rne HbIHe MeKKaHCKOrl
xpam co3naH 61AM MHHTCSI) MyCJIHMaHbI, mwe 9pe3 nmynlyro Te6e npenarncsi
KHHFy B no3HaHme ennHoro H HCTHHHOTO 6ora, Tmopua He6a H 3eMnH H mcex, srwe
TMH conepwarca, nplicTynmT, CTpaHCTBOBaTH HMCIOT B 2aa.)1CU, TO eCTb TOCTH
6ownn (mecTo 6o Ha Hemwe HbIHe CTOHLUH EaMplARZ, CHpetlb << OM 6o)Knii
ecTb) Hapexyrcm.
K dapy npopottecmea ycmpoRemoi. CHSI B3eMJIIOTC5I H3 camoro Texc-ry Kypa-
Ham, me OH CaM o ce6e aKH OT mina 6ownm rnaroner: He cmpoTa an TM 6bin
ecn H H36paX TX BO rpece TO eCTb ILLIOJIOCJIy)KeHH51 H onpamnaH eCH y6orn13 H
o6orauleH ecn? OHbIMH Fampnana cnoriamn H 5IBCTBeHHbIMH ,II0B0):(aMH yr-pep-
Al4B11114C51 H H3BeCTIIBIIILIC51 Myxammen, HaqaT 60)KeCTBeHHIA51 CHJIbI ,IlerICTB145I B
ce6e oluyinaTn, rny6oxoe we H coxpomeHHble 60)KeCTBeHHOTO pa3yMe111151 Taiiklb1
mcnBrromaTn, nccnenomaTH H noHnmaTH H MexxaHmarm apanam nepmee myxammen-
crna 3axoH nponomenbmaTn, KOTOpbIX B manbre qHH MHOXeCTBO B CB010 o6parmiT
cynepcnnuno.
Inaea cabman
0 B3IITHH Ha He6o
X maTpom
46
munca de caraus, sa se apuce de indeplinirea darului rinduit lui de mai ina-
inte de catre Dumnezeu. Iar Dumnezeu cu mina sa cea atottiitoare it va aco-
peri si in toate lucrurile si ostenelele lui totdeauna va fi prezent, din care pri-
cing, arata (Gabriel), fusese el trimis din cer si poruncit spre ajutorul si paza
lui.
Primeste instiinlare. Indoindu -se el de acestea, se spune ca i-a grait
ingerul spunind: Iata semnul adeveririi mele taiat pe pintecele tau, pe care
eu ti 1-am deschis in timp ce dormeai si ti 1-am umplut de credinta si de inte-
legerea dumnezeiestilor taine si 1-am cusut apoi la loc, lasind numai semnul
ranei, pe care cercetind-o, sa nu fii necredincios cuvintelor mele si poruncilor
lui Dumnezeu. Iarasi s stiff ca acest copac la umbra caruia ai dormit este
cel/pe care Avraam 1-a sadit inaintea cortului x sau si dupa care putea fi recu- 11
noscut intre alte corturi *. Iar piatra pe care ti-ai plecat capul ca sa to odih-
nesti am adus-o eu din pietraria raiului, spre semn ca spre acest loc si spre
aceasta piatra (unde acum pare sa fie cladit templul din Mecca) vor calatori
musulmanii, care prin cartea ce ti se va da se vor apropia de cunoasterea
unuia si adevaratului Dumnezeu, facatorul cerului si al pamintului si al tutu-
ror celor ce sint cuprinse de ele, si hadji, adica oaspeti ai lui Dumnezeu ,
se vor chema (c5.ci locul pe care stai acum este Beitullah 84, adica Casa lui
Dumnezeu p)".
Se preglteste pentru darul prorocirii. Acestea se iau chiar din textul
Curanului 85, unde el insusi vorbeste despre sine ca din partea lui Dumnezeu:
N-ai fost tu orfan si to -am ales pe tine din pa'cat?", acela al slujirii de idoli,
si Iertat esti, tu cel cu sufletul sarac, si imbogatit esti" **. Prin acele cuvinte
ale lui Gabriel si prin dovezi dare intarindu-se si incredintindu-se Muhammed,
a inceput sa simta in sine actiunea puterii dumnezeiesti, ca sa cerceteze, sa
patrunda si sa priceapa tainele cele adinci si ascunse ale intelegerii dumne-
zeiesti si sa propov5.duiasca legea muhamrnedana, mai intii arabilor de la
Mecca, dintre care pe multi, in citeva zile, i-a convertit la superstitia sa.
Capitolul al saptelea
Despre suirea la cer
47
IIHKH Hanaraior, AKO MyXaMMe):( BO enHH HexHri nem, non= B MeKKe Macm yrpeH-
}Me, Hxxce conepinHB, K monem CBOHM peqe: <0, BbI, rienoneubd CmorpHre curly
H Berume 6oxme, ntlepa icax A noexan or Bac, npmnen xo MHe ranpmm no noc-
12 nenHHx BegepHmx monwrnax / H pege MHe: 0, Myxammen, 6or re6e Nail) nocbmaer
H nonenenaer, ;la nocermuH era). Emyxce orneu.(ax: <rne mory nocerirrpr ero?>
H pege; <Ha mecre, Hnexce ecrb oH>.
Eypax olcueomno. 14 npunene MI4 Heicoe ACHBOTH0e, mecxa y6o meHbwee,
ocna )ice 6onbaree, emyxce Hmx Eypax (cHpemi. Hosp.() H eIZHHy Tsapb, eioxce ne3o-
M1bIci HyTb OHblrl COTB0pHTII nonxceHcrBoname, o HeM)Ke 3pH npocrpaHnee BO 0006-
JIHBOR rnase Hmune); ernaxce xorex cecrn Ha CKOT OHbIrf, He COH3BOJIHJI H y6eBce
or meHe. Emywe rani:num pege (mcor 6o TOR H pa3ymesame H raaroname A3b11OM
menonevecxum): <crog xpenxo, o, 6naxceHHe, MyxaMMe.i 6o ecrb, Hxce xowe-r
BcecrH Ha re6e>. H rnarona Bypax: <Enanx ero pax,' OT 6ora nocnau ecmb?>
14 pew raninnin: <BOIICTHHHy>. Hoirropan CKOT rnaronx: <He nonymy ero Deem!
Ha MA, awe He npexcne nonpocHr 6ora o MHe) (cHpetu, na AKO B cem, ram H B 6y-
Aymem Belle, Hepa3nygeH 6yner or Hero). A3 Ace npencrax o Hem x Gory moemy,
mice Bce.uox Ha CKOT OHLIR, mice Hepeasbrm xoxcnamem ulecrnonatne H H,nexce
OpH3OHT 0'114Ma npoycmorpsune, TMO KOIILITO 110)KHOe 110CTaBJIAUle, tiro rienbie
Tax TOJIKylOT: noHexce OKO TOJ1HKO BHAVIT, eJIHKO OT mecra, Ha Hemxce eCTb, OpH3OHT
npeceicaer. CKOT y6o roil, eniumm marom, B ronmoe paccromme Hory nporx3awe,
noenHxy ,/co npeny3peHHoro cnoero opH3oHra ,ILOCAID,H MoNcauie H TaKO awe K
nymcry 3eHHT BO3pCJI 61,1 e)1.14IILEM H remxce ROTH B 111eCTB1414 110,111,51THeM OT 3eMJIH,
naxce no nepBoro He6ecH scrymin 61,1; HJ1H AKO ,npy3m, 6onbiue reomerpHnecxx
onxylowe cxa3yfor, AKO BO enini vac HyTb HATH COT 31eT conepumn 6b1. Ecenuni
y6o (rnaroner Myxammen) Ha )KHsorHo oHoe, npHwtox B jlom CBATLIR HepycanHm
B xparianmem npemeHH nee HCIIOJTHHTTICA ivrruonewno oxa H BeAe MA raninnis
BI4epow (FapeM utepu0, o Hemxce npoc-rpaHHee 3pH B mane 0 Mocxe) H nocranna
MA Ha xameHH nemixom pege: (CHHAH yxce, H6o c cero xameHH Ha He6o B3bITH ROn-
xceHcrsyeum> H cm4nox.
Ha 'woo eocxodutn. raspHHA NCe npmEssi3a cwor noncom CBOHM x xameHH H
B3suPmeHe Ha nnetuf CBOH, Ha He6o nonere, Ho Bypax xo MHe, Kamm, we IC Bypau,
eA141-1 KO npyromy aiH npmcneHnumcx, no MHe Ha B03,11yX Haqaula BO3HOCHTHCA.
ranpmm o6palucx xo MHe: (Te6e>, peg; <Ha He6o npHHecrH noneneHo MH ecrb,
a He cxora H xamenb>. Temxce a3 K Eypaxy pex: (OcraExcx, o, 6naxceHHerumni>
H a6He xyrmo C xameHem Ha romxce mecre, naxce no no3npawenun moero Heninixcnmbi
Ha no3nyce mcsune npe6bunaD. (0 xoropom xameHH 6aCHOCJIOBAT, aKH 6M H HblHe
BHCHT Ha n03nyce, o mem 3pH BO mane 0 Mexice)./
13 Myxammen y6o Ha nnegax raripminonbix HOCHMbIR, era npH6nHxcHcx KO
nparom nepBoro He6a, o6pere OHM OT CC,ZIMH,EkeCATH TI3ICA1/4 aHrenos Kpenko
xpam4mbi H 3aKJ110,IeHb1, BCAKI11-4 xce aHren 6e cero mHpa 60111,11114. ranpnamy 143
BHe BO npara TOJIKHyBILly, aHrenu crpaxme OT BHyTpb BonpocHum: oKTO ecrb
TO.TIKHrf?)) OH we ranpiuma ce6e 6bITH ornerna, 14 RICO HO noneneHmo 6oxano, co-
cnyry 14 6para Hx, pa6a xce 6oxalx nowno6neHHoro Myxammena npHsene. Cue-
cm:Jimmie aHrenH, c BeJ114K010 panocrmo H Cflell1H0 nnepb ornep3oLua H npuBer-
crnylowe Myxammena,6parom caoHm Toro Hapkwakome, 6naroroneiTho now:mamma,
B3ar/MH0 )KC If OT Hero 1103,apaalleHbf 6bnna, ClIpelib 06b1KHOBelHiblM 1103,apaarieHHA
Oipa30M: Celtfiht aiteuKezym, TO eCTb: 1 <Mnp Ha, BaMI4 jja 6yaeT>1. A.TeaKiaif 3cce-
48
fel: intr-o zi Muhammed cinta ceasurile de dimineat5.99 la Mecca i, ispra-
vindu-le, a spus catre oamenii sai: O voi, oamenilor, vedeti puterea i mare -
ia lui Dumnezeu! Ieri, dupa ce am plecat de la voi, a venit la mine Gabriel,
dupa ultimele rugaciuni de sears, / i mi-a zis: 0, Muhammed, Dumnezeu 12
iti trimite pace i-ti poruncete sa-1 vizitezi . Iar eu i-am raspuns: Unde-1
pot vizita? * Si a zis: o In locul unde este el ".
Dobitocul Burak. ,,Si mi-a adus un dobitoc mai mic decit catirul, insa
mai mare decit magarul, al carui nume e Burak 89 (adica o faptura nou5. i
unica, pe spinarea careia trebuia sa fac acel drum, despre care vezi mai pe
larg intr-un capitol anume, mai jos) 90. Dar cind am vrut sa incalec pe dobi-
tocul acela, n-a vrut i a fugit de la mine. Si i-a zis Gabriel lui (caci dobitocul
acela i intelegea, i graia cu limbs omeneasca) : Tine-te tare, o, fericitule,
caci Muhammed este cel care vrea sa se suie calare pe tine . Si a grait Burak:
oNu cumva pentru el sint eu trimis de la Dumnezeu? Si a zis Gabriel:
*Cu adevarat *. Si a repetat dobitocul, zicind: Nu-i voi ingadui sa Ina inca-
lece pina cind nu se va ruga lui Dumnezeu pentru mine (ca, precum in acest
veac, aa i in cel viitor sa fie nedespartit de el). Iar eu am mijlocit la Dumne-
.zeul meu pentru el i apoi am inc'alecat pe dobitocul acela care mergea cu un
umblet linitit i unde vedea inaintea lui cu ochii orizontul, acolo ii i punea
copita piciorului. (Lucru pe care cei invatati aa it tilcuiesc: intrucit ochiul
nu vede decit ceea ce intersecteaza orizontul din locul pe care se afla, aa
dobitocul acela, cu un singur pas, intindea piciorul pina la o asemenea dis-
tanta, incit putea ajunge la orizontul vazut de el mai inainte; i aa, daca
s-ar fi uitat la punctul Zenit, cu o singura ridicatura de picior de la p'amint
ar fi ajuns in mers chiar pina la primul cer sau, dupa cum spun altii, tilcuind
mai mult geometric, intr-un singur ceas ar fi fa'cut cale de cinci sute de ani).
Incalecind deci (spune Muhammed) pe dobitocul acela, am venit la casa
sfinta Ierusalim intr-un timp mai scurt decit s-ar implini o clipita de ochi,
i m-a dus Gabriel la Hieron (Harem ,serif, despre care vezi mai pe larg
in capitolul Des pre Mecca) 91 i, punindu-ma pe o piatra mare, a zis: o Co-
boara acum, caci de pe aceasta piatra se cuvine sa te sui la cer ; i m-am
coborit".
Se unit' la cer. Iar Gabriel a legat de piatra dobitocul cu briul sau
i, luindu-ma pe umerii sai, a zburat la cer; insa Burak dupa mine,
piatra dup5. Burak, unul dup5.' altul, au inceput sa se inalte in urma mea in
aer, de parca eram lipiti. Gabriel, intorcindu-se catre mine, a zis: Pe tine
imi este poruncit sa te duc in cer, iar nu pe dobitoc i piatra . De aceea,
am zis catre Burak: Ramii, preafericite, i indata, impreuna cu piatra,
au ramas atirnind nemicati in acelai loc in aer pina la inapoierea mea".
(Despre aceasta piatra se povestete ca i acum ar atirna in aer, vezi capito-
lul Des fire Mecca 92.) /
Iar Muhammed, purtat pe umerii lui Gabriel, cind s-a apropiat de 13
portile primului cer, le-a aflat pazite tare de catre aptezeci de mii de ingeri
i incuiate, fiecare finger fiMd mai mare decit lumea aceasta. Gabriel batind
in poarta pe dinafara, ingerii strajeri au intrebat dinauntru: Cine a batut?"
Iar el a raspuns ca este Gabriel i ca dupa porunca lui Dumnezeu a adus
pe robul cel iubit al lui Dumnezeu, pe Muhammed, cel impreuna cu ei sluga
i frate. Ingerii, auzind acestea, cu mare bucurie i cu grabire au deschis
ua i, primindu-1 pe Muhammed, numindu-1 frate, cu evlavie 1-au salutat i
la rindul for au fost salutati de el cu obinuita formula de salut: Seleam alei-
kehum, adica Pace fie asupra voastr5.", i Aleikium esseleam, adica Si asu-
49
11,1M H Ha,LI T06010 mnp na 6ynem. Bwen y6o B nepBoe He 6o, 11peKJI0Hb KOJTCHa
Myxammen, HOMOJIHC5I Gory o HI4X, 4TO BO Becb nyrb, ,aawe no cenbmoro He6ece
TB0p1111 H o6pere ram Amara, EBBy, ABeJ15I H nporgmx npaBenHbix Bcex na we
AO H051.
Heoaxclunerwii noceuicion. Erowe A,aam BnaeB, peqe: CnaBa re6e, peIe,
swo 110 TO1114K0 TbIC$ILL&HX ner H no 6ecqncneHnbix 'voice ponnx cbmex, Twice enBa
cero eannoro npon3Benox chum, lienosexa coBepwerma, xpacHernnero name ECOX,
npemy,apeinnero, npaBennernuero, 6naro4ecrkweinnero, mc6snuero 6ora H 6o2w.e-
FOCA, BepHa 14 noBeneHmsim ero noBnHylowerocm, B Hem we rpexa H mica lieci-h.
Orry.ay reivxwe faspininom Be30Mb1ii, Ha Bropoe He6o B3b1,ae (6e )Ke OT exmoro
He6ece no npyroro nyrb 115ITb COT JleT, CHpeqb Ha ISC2KIIr1 ,aeHb no OCbMH 4ao:113.
xmicAeHaem Bep6nrona cosepwast), me ronnKoe )Ke 414C110 aHren, enmKo npn Bpq rex
nepBoro He6a 6bnua, paBHb1M c6pa3om ero c pa,a0CTHEO npmnna H OT Hero no3-
nparineHbi, B3ailmHo n03npascrBoBawa. TaMO o6pere Host, 04ma, A4)era (o Xaie
6o He nomnHaerc50 H BCIO TODD ckamiumo, ,aaxce no ABpaaMa. Tamwe o6pere
Maces', Am:tuna, COJIOMOHa H ripo-rmax npopoKoa H npasexibix B 3aKoHe Moii-
ceose, nawe no Fincyca XpHCTa, erowe Macert 6parom H cocnyrolo CBOHM nmeHy
Bonpocan, 'coot pax,' BHHbI ripm3BaH 6bICTb OT 6ora? Myxammen orBewa, 4TO
11041.11HHHO He 3HaeT, o6a4e OT CJIOB FaspininoBbix ymcm nocrm3aer, $IKO mien-
onpeneneH 6b1TH K 3BaHHIO npopogecKomy H KO mcnpaanerano 3a6nywnemni ge-
noriegecxnx, morose OT 3axoHa ABpaamoBa, Ewe 143patulbCKI4r1 eCTb, oTc-ryniluia.
Towne H Moitcela rioTaep,aiin H npociui TOTO, na 6b1 Bo3Bpawasicb 143BOJIHJI noce-
THTH ero H 41-0 OT 6ora noBeneHo 6y,aer BO3BeCTHTH. Ha 4TO 11p113BOJIHB, nyTE,
14 K rpernemy / He6eC}I Bocnplisw, me remwe o6pa3om OT crpawert aHrenoB Bnyulen-
Hbrii, Thicyca XpHCTa BO IMOTH cywa o6pere, erowe B3aemHbim o6m4mannext n
remmwe Komnnemenramm, xax H C Monceem ytaninn, noa,apaaan H OT XpHCTa
133(1eN1H0 1103,11paBCTBOBaH, o6eulan H emy Bo3Bpawasicst 061,51B14T14 C KaKHMH nom-
JleH1451MH K CBOHM OTTIyIlleH 6y,LIeT. B tieTaevrom xce, 11$ITOM N wecTom aeGeccx
11144T0)Ke xpome 6ec4mcneHHoro H 6ecKoHe4Horo anren mHowecrBa, norowmx Gory
H ineC11142, TO eCTb HM51 6owne, Henpecramio rnaromownx o6pere. Tawe Ha cenbxioe
He6o B3b1rn, FaBpnnay He 6bICTb nponyweao, HO OT c-rpa-Acell TOTO 11p14H5IT 66ICT6
Myxamme,a 14 OT pyx B pyxa ripechinaembili, ,aamce KO npec-rany 6o-Acino npaaececa.
00
pra to sa fie pace 93. $i intrind in primul cer, plecind genunchii, Muhammed
s-a rugat pentru ei lui Dumnezeu, lucru pe care 1-a facut tot drumul, ping
la al saptelea cer, si a aflat acolo pe Adam si pe Eva, si pe Abel, si pe
toti ceilalti drepti, ping la Noe.
Vizileath fie locuitorii cerului. Vazindu-1 Adam a zis: Slava tie, Dum-
nezeule, ca dupa atitea mii de ani si dupa nenumaratii fii pe care i-am nascut
am odraslit in sfirsit si pe acest fiu unit, om desavirsit, mai frumos decit toti,
mai intelept, mai drept, mai evlavios, iubitor de Dumnezeu, temator, credin-
cios si supus poruncilor lui, in care nu este pacat sau minciuna". De acolo,
dus de acelasi Gabriel, s-a suit intr-al doilea cer (si era de la un cer la altul
cale de cinci sute de ani, facind in fiecare zi cite opt ceasuri de mers cu
camila), unde tot acelasi numar de ingeri citi erau la portile primului cer
1-au primit cu aceeasi bucurie si, salutati fiind de el, 1-au salutat la rindul
lor. Acolo a aflat pe Noe, Sem, Afet (despre Ham nu se pomeneste) 94 si
toata familia aceluia ping la Avraam. Tot acolo i-a aflat pe Moise, David,
Solomon si pe ceilalti proroci si drepti din legea lui Moise, ping la Iisus Hris-
tos, pe care Moise 1-a intrebat, numindu-1 fratele sau si impreuna slujitor,
pentru care pricing a fost chemat de Dumnezeu. Muhammed a raspuns ca
nu stie bine, insa din cuvintele lui Gabriel a priceput cu mintea ea are sa
fie rinduit la slujba proroceasca spre indreptarea ratacirilor omenesti, prin
care s-au departat de la legea lui Avraam, care este legea israelitilor. Ace lasi
lucru 1-a afirmat si Moise si 1-a rugat ca la intoarcere sa binevoiasca a-1 vizita
si a-i vesti ce-i va fi poruncit Dumnezeu. Acceptind aceasta a apucat calea
spre al treilea/cer, unde in acelasi fel a fost lasat sa intre de care ingerii 14
strajeri si 1-a aflat pe Iisus Hristos intrupat, pe care 1-a salutat imbratisin-
du-1 si cu aceleasi complimente cum a facut si cu Moise, fiind la rindul sau
salutat de care Hristos, si i-a fagaduit si lui sa-i spuna la intoarcere cu ce
fel de porunci va fi trimis la ai sai. Iar in al patrulea, al cincilea si al saselea
cer n-a aflat nimic, afara de o multime nenumarata si nesfirsita de ingeri
cintind lui Dumnezeu si spunind neincetat tespih, adica numele lui Dumnezeu 95.
De asemenea, lui Gabriel nu i-a fost ingaduit sa se suie in al saptelea cer,
pentru ca paznicii aceluia n-au primit decit pe Muhammed, care, trimis din
miini in miini, a fost adus la insusi tronul lui Dumnezeu.
Descrierea ingerilor. Ceilalti ingeri care stateau de straja, de la al sap-
telea cer ping la tronul lui Dumnezeu, erau atit de mari incit fiecare din ei
era de saptezeci de mii de on mai mare decit un inger din al saselea cer,
iar ingerul cerului al saselea de saptezeci de mii de on mai mare decit acela
din al cincilea, si tot asa, pe rind, ping la primul cer, ingerii cerului superior
depaseau in marime pe ingerii cerului inferior. Iar acestia (paznicii tronului
lui Dumnezeu) aveau fiecare cite saptezeci de mii de capete, pe fiecare cap
cite saptezeci de mii de guri, iar in fiecare gura cite saptezeci de mii de limbi,
si fiecare limba lauda pe Dumnezeu in saptezeci de mii de dialecte si cinta
marturisirea credintei muhammedane: Lailahi illa Allah Muhammedu
resulullah, adica: Nu este dumnezeu afara de Dumnezeu, si Muhammed e
profetul lui Dumnezeu" 96. In spatiul celui de-al saptelea cer a aflat pe un
inger plingind si 1 -a intrebat de ce plinge asa amar. Raspunzindu-i, ingerul
i-a spus ca el este pacatul si s-a rugat Muhammed lui Dumnezeu pentru inge-
rul pacatului si a nimicit Dumnezeu pacatul lui, iar tinguirea lui s-a prefacut
in bucurie. Altii tilcuiesc ca ingerul acela plingea pacatul idolatriei lui
Muhammed, si atunci, pentru credinta lui Muhammed, pacatul acela a fost
dezlegat si ingerul a fost slobozit.
51
B ncmambt 600lcue exodum. Ernaxe npHwne Myxammen Ko spa Tom Holland
BempiecrBa BONCHA o6peTe 143 BHe cenmbnecsrm xpaT CeAMbCOT ThICAla anrenos 14
Tonincome mliC.TIO BHyTpb cTperyunix H 60,apCTBy1011_01X, xoTopme HH anrenam Myxam-
me= HOCRIAHM, HH camomy Myxammeny ripHcrynHTH rionycrHina; Rime BO BpaTa
HOJIaTHbIe TOJIKaTH 1103BOTIHUM, HO B3SIBILIe nepBee H3BeineHHe, KTO H oTKyny eCTb,
mice npinine? A6He Bo3 Becnnua BHyTpeHHHm cTpaxem, AKO Myxam3.4en npwwne-
H CTOHT yxce npx ,asepex. BHyTpeHHHe )Ke anrenx mpe3 6onbanix CBOFDC nawe
15 Ao ripecTona 6oxcHm o ricaxone ero Becrb not ama H rpo3nmil/ oTBeT HM 6.5icrb,
ieco pax{ BO3JI106JIeHHOMy 60)KHIO He a6He oTBep3onia nsepH, HO 9pe3 HeK141,1
momeHT KnaHmem 6naxceHHeilinee ero ocKop6Hina cepnue? O6aMe on noTom,.
nomarnmcn Gory o HHx, HcnpocHn HM npomemie, HHaxo 6o 3a cHe nperpeuieHHe
BeilIMEM orHem HMenH HaKa 3aHm 6bITH. OrBep3TEam y6o 6bIBLUHM nanarm nBepem,
Myxammeny Bo imp Bxonsnnemy Bce npecrony 6o)Kino ally-Amy:Ku BcrpeTeHne
Hmanoina, npHBeTcrivioine ero H 6naroroBel4Ho no3npamunoule H 6paTom
CBOHM Ha3mBaloine, K Tomy npocknua, ,E(a. TIOMO.THITC51 0 MIX KO 6ory.
E.2
Intro in palatal lui Dumnezeu. Iar cind a ajuns Muhammed la portile
palatului maretiei lui Dumnezeu a aflat pe dinafara de saptezeci de on cite
apte sute de mii de ingeri si tot acelasi numar inauntni, pazind hi veghind.
Ei n-au ingaduit nici ingerilor care it purtau pe Muhammed, nici chiar lui
Muhammed sa se apropie, nici n-au ingaduit sa bata in portile palatului, ci
luind mai intii tire cine este si de unde este cel ce a venit, indata au vestit
str5jilor dina'untni ca a venit Muhammed si sta chiar la usi. Iar ingerii
dinauntru, prin mai-marii lor, au dat de veste despre venirea lui pina la
tronul lui Dumnezeu si au primit un infricosat / raspuns, anume: pentru
ce n-au deschis de indata usile celui iubit de Dumnezeu, ci abia dupa o 15
clipa, si de ce prin asteptare au jignit preafericita lui inim5.? Dar el, dupa
aceea, rugindu-se lui Dumnezeu pentru ei, le-a cerut iertarea, caci altfel
pentru aceasta greseala ar fi fost pedepsiti cu focul cel vesnic. Deci, usile
palatului fiind deschise hi intrind Muhammed in curte, toti cei ce slujeau
tronului lui Dumnezeu au iesit intru intimpinare salutindu-1, heretisindu-1
cu evlavie si, numindu-1 frate al lor, it mai si implorau s se roage lui
Dumnezeu pentru ei.
V ede grtdinile si locurile de petrecere. Dar cum Dumnezeu, nu mult
inainte de venirea lui, poruncise lui sirkiatibi 97 (adica scriitorul lucrurilor de
taina.' sau secretarul) sa copieze Curanul din Cartea invaf aturii vesnice a lui
Dumnezeu (pe care o numesc Levhimahfuz) 98 ,si Inca nu era terminat, a poruncit
ingerilor sa-1 duel pe Muhammed hi sa-i arate 15.ca.surile lui Dumnezeu si gradinile
pina cind secretarul va termina Curanul. Condus de ei, Muhammed a vazut
acolo palate si iatacuri dintr-o singura piatra de diamant, de smaragd, de
safir si de rubin hi un singur zid al intregii curti facut dintr-un singur hi cel
mai pur marga'ritar. De asemenea, hi gradinile le-a cutreierat, in care spune
ca a vazut pomi feluriti si inc'a'rcati de roade, ale c'aror frunze erau de
marimea urechilor de elefant, iar fructele hi legumele ca ntatipta (vase de
lut care cuprind o suta si mai mult de vedre 99). Iar inaltimea lor, verdeata
mirosul florilor nu se puteau asemui nici marturisi de limbo omeneasca,
nici cuprinde cu mintea.
Nine audienki la Dumnezeu. Dupa ce a vazut acestea, scribul termi-
nind Curanul, Muhammed a fost chemat la tronul maretiei lui Dumnezeu
indata ce a venit in Ars, adica in Palatal de raspuns", atit a fost de lumi-
nat de stralucirea lui Dumnezeu, incit intunecindu-i-se vederea nu putea
vedea cine este si cum este Dumnezeu hi cei ce stateau aproape de Dumne-
zeu, dar a auzit glasul lui Dumnezeu zicind: Bine ai venit, Muhammed, rob
credincios hi iubit ; pace fie peste tine". La sunetul glasului, Muhammed s-a in-
chinat lui Dumnezeu si a zis: O, Doamne, facator al tuturor lumilor, iata robul
tau cel gata $i grabnic la toata implinirea poruncilor tale". Atunci secretarul
a adus cartea Curanului (din ce materie era hirtia nu spune) scrisa cu litere
din stralucirea dumnezeiescului Duh (care in dialectul Curanului se numeste
Nur), pe care, cind i-a dat-o Dumnezeu, spune ca a auzit, ca si cum i-ar fi
adaugat din gura, sa-si invete poporul sa-1 cunoasca pe Dumnezeu hi unici-
tatea lui hi sa cheme toate popoarele ca, lepadind legile cele vechi, numai
poruncilor Curanului / sa se supuna si pe acelea sa le intrebuinteze, daca 16
doresc sa-si scape hi sa-si pazeasca sufletele lor de gheena si aural lor de miini
hraparete.
Pe Dumnezeu it simte, insa nu-1 vede. Muhammed, luind cartea Curanului,
a indraznit indata sa-1 roage pe Dumnezeu sa binevoiasca a i se arata lui si
53
na He xatco HHorna BonpouteH 6ynymil OT menoBex KTO ecTb 6or, erowe nponose-
Ayer? 14 He 3Ha5, HIDKe moryuut nTo-n1160 H3BeCT13OTO 0 603e H ero cytuecrw
OHbIM cica3aTH, nkCHBbIIi H 6acHoTBopeu noxa3an6mcsn Torna pene eMy 6or, AKO
HeB03MONCHO ecTb, na cyulecTso ero, sncowe ecrb B ce6e yBHAHT, noHewe ecrb
Beau, HEncoero )1ce mina, o6pa3a H onHcaHHA Hmyulast. H TOTO panH, Eunice QKOM
nenoBemecicHm 6or BKI1eH 6bITH, BRAM yMOM 0 61ATHCA moweT. HpoTnee pytcy Bce-
nepwliTenbcTsa cHoero H Hems' npecTony BenwlecTBa ero npencTostulast noxa3aTH
eMy o6euta: H TaKO 6or pyxoto csoeto xocnycn ero mewny nnenHma, 'owe OH otuy-
TH.TI, TAXIMALIIy10 6bITH BCAKHX TsDKecTei H BCAKH5I cTywri cTyneHeralyto, AKO BeCb
M031' KOCTeil CI11411bI ero npoHne cTyneHocTb pyxi 6owHst. TIO TOM erna B3AT 6or
pyxy OT C1411Hb1 ero B TOT 1-lac y3pen npecTon 6owil, Ha Hem we HanHcaHo 6e nHcb-
meHm 6owlin CH51111151 xcnosextaHme Bepm myxammenaHmEA (o Bernice Bbnne Boc-
nomnHyxom).
Tpu pexu ne6ecHbie. IlatcH BHne OT npecTona 6micH2 Tpa petal Hcxonsmute,
enHxy mnexo, npyryto men, Tpenno xce BHHO Tonauate, axe noBene 6or, na H3
KOTOpbI51-J1H60 pexH BocxonteT nomepnHeT H nlleT Ao CbITOCTH. MyXaMMeg y6o
npHem or aHrenoB, Hxwe npHHecoma 'faun{ npaBolo y6o pyxolo 113 peKII mnexo
Toga meg, a nescuo 143 pent men conepwautert, noneprllull nkunne; BonpocHmny xce
Gory, nonTo He nonepnHyn H He 1114n 143 petcH BHHO 11p0113B0,1:1511U,1451? OTBeilla MyXaM-
me,a, 511(0 I1Be TOKMO pyx14 HmeeT H Toro pang 143 ,il,B011X To9HI0 pex, He6ecHyEo
oHylo Bnary nonepnHyTH Bo3mowe. Torna 6or pew eMy: HoHe)Ice cxe npenH36pan
ecH mune mita Bnpenb Te6e H nocnenytoutlim Te6e Bo36paHemo ;la 6yneT, mice
IIO CeM Hmaaut BHHO IIHTH, pa3Be OT BHHa partcxoro, Ecoropoe He Bo36paHHo H
Beceno, Bo Bent nHTH 6yneTe. H CHA nepBeinuam BHHa ecrb, new panH myxamme-
naHom BHHO Hec Tr, 1103B0J1eHO.
54
sa-i descopere cum este in sine, ca nu cumva, intrebat fiind vreodata de oa-
meni cine este Dumnezeul pe care-1 propovaduiete i netiind, nici putind
55. spun5.' acelora ceva precis despre Dumnezeu i fiinta lui, sa se arate min-
cinos i n5scocitor de basne. Atunci i-a spus Dumnezeu ca este cu neputinta
sa vada fiinta lui apa cum este el in sine, intrucit este un lucru care n-are
nici o forma, nici un chip i nici o descriere. De aceea Dumnezeu nu poate
fi vazut de ochiul omenesc, nici cuprins de minte 100. Celelalte, mina atot-
puterniciei sale i unele care stau inaintea tronului maririi sale, a fagaduit
s i le arate. Si astfel Dumnezeu 1-a atins intre umeri cu mina sa, pe care
el a simtit-o a fi mai grea decit toate greutatile i mai rece decit tot frigul,
incit raceala miinii lui Dumnezeu i-a trecut in spinare prin maduva. Pe urma
a luat Dumnezeu mina de pe spinarea lui i in momentul acela a vazut tro-
nul lui Dumnezeu, pe care era scrisa cu litere de dumnezeiasca stralucire
marturisirea credintei muhammedane (despre care am amintit mai sus) 101.
Trei riuri ceresti. Iarai, a vazut ieind de la tronul lui Dumnezeu trei
riuri, izvorind unul lapte, altul miere, iar al treilea vin. De asemenea, i-a
poruncit Dumnezeu sa soarba i sa bea ping la saturare din orice riu va
vrea. Deci Muhammed, luind de la ingeri cupele pe care le-au adus, scotind
cu mina dreapta din riul care izvora lapte, iar cu stinga din riul care conti-
nea miere, a baut. Iar cind 1-a intrebat Dumnezeu de ce n-a scos i n-a baut
din riul care producea yin, a raspuns Muhammed ca numai doua miini are
i de aceea numai din doua riuri a putut scoate acea licoare cereasca. Atunci
Dumnezeu i-a spus: Intrucit pe acestea le-ai ales, de acum incolo sa fie
oprita bautura vinului tie i chiar celor ce-ti vor urma tie, afara de vinul
raiului, care nu va este oprit i pe care cu veselie it yeti bea in veci". Iar
aceasta este cea dintii pricina pentru care vinul nu este ingaduit muhamme-
danilor.
Sabia ii este ingciduitd lui, nu minunile. Inca a mai indraznit Muham-
med sa ceara de la. Dumnezeu puterea i ingaduinta de a face minuni, cu
care s5.-i poata convinge poporul ca el este adevaratul profet al lui Dumnezeu.
Dumnezeu i-a raspuns gr5.ind: Minunile nu-ti vor lipsi, insa nu voiesc sa te
trimit cu puterea minunilor, ci cu puterea sabiei, caci, dach" numai cu minuni te
voi trimite, chiar din pricina acelor minuni ti se va intimpla / i tie ce s-a 17
intimplat profetilor trim4i de mine inainte de tine. Daca se va indoi cineva
de adevarul tau, nimic altceva sa-i spui decit ca eti profet trimis de mine.
Iar daca nici aceasta nu o va crede, spune-i: 4 Tu vezi-ti de lucrurile tale, eu
de-ale mele " *. Iar cele mai de seama minuni vor fi invingerea popoarelor
cu sabia, doborirea imparatiilor, darimarea cetatilor. Acestei istorii, luata din
cartea Muhammedie, ii vine in ajutor i Curanul insu0 102 in locul unde spune
aa: Poruncitu-mi-a Domnul zice sa omor toate popoarele cu sabia,
ping cind vor marturisi ca nu este dumnezeu afara de dumnezeu i ca eu sint
profetul lui. Iar de vor face aceasta curind, ii vor scapa singele i bog5.-
tiile lor" **. Si in alt loc (daca nu ma inel in capitolul Prorocesc), cind cereau
* Coran, X, 41: Cind te vor tine de mincinos, spune-le: n Eu cu faptele mele, voi cu
ale voastre * ".
** Cp. Coran, IX, 5: ...ucideti pe politeisti oriunde-i yeti afla [...]. Dar daca se pocA-
iesc, dada -si spun rugaciunea, dacA fac milostenie, lasati-i liberi".
55
erna myna) rpe6onaxy or Hero HenepHHH H rnaronaxy: CHm pexn ecH H xynbt Ha
6ora.c;o6pan ecH, mower 6bITb, Hpanom nHHTHgeCKHM. COTB0p11 XOTA en;HHo gyno,
Amice H pepnertuant BeCTH14K14)). Orneata: Pa3pytuHxom (rnaroner 6or), npentiHmH
rpanm Af,He Beponauta; TKO H BbI BeponarH He 6ynere, pa3ne tipe3 meg. Bonham
CHX 3pH Ha. MHOTI1X mecrax B KypaHe 14X.
fiiaea ocbmas
0 C1{1111414 C He6CCH 14 0 ,74130KpaTHOM ewe Ha oHoe
BO 3BpameHHH
56
cei necredincioi minuni de la el i ziceau: Visuri ai spus i hule asupra lui
Dumnezeu ai adunat, poate numai in chip poetic. Fa macar o minune, ca i
vestitorii cei de mai inainte", raspuns-a: Darimat-am (zice Dumnezeu)
prin cei dinainte cetati i tot n-au crezut ; aa. i voi, nu yeti crede decit prin
sabie" *. Vezi mai multe ca acestea in multe locuri in Curanul lor.
Capitolul al optulea
Despre pogorirea din cer i despre intoarcerea acolo
de inca doua on
Se intoarce din cer. Luind deci porunci i cartea Curanului, dupa cum
am spus, a cerut voie sa se inapoieze la ai s5.'i. $i urmat de o nenumarat5.'
multime de ingeri a fost condus cu triumf i veselie pina la strajerii cerului
al aptelea i acolo 1-au incredintat arhanghelului Gabriel. Iar acela, luindu-1
iarasi pe umerii s5.i, insotit de cintarile i in triumful tuturor ingerilor, l -a adus
la al treilea cer, unde traia Hristos. Iar el i-a aratat lui Hristos, dupa faga-
duint5., cartea Curanului i i-a spus cum a fost trimis la propovaduirea legii
celei not i poruncile care i-au fost date prin viu grai de Dumnezeu. Hristos
a 15.'udat toate cele ce sint cuprinse in legea Curanului, afara de numarul
rug5.ciunilor obinuite (caci poruncea s5.'-i sileasc5.' pe oameni sa Lea pina la
cincizeci / de rug5.ciuni pe zi in fata lui Dumnezeu) 103. Deci 1-a rugat ca, 18
intorcindu-se la marirea lui Dumnezeu, s se roage sa schimbe aceasta lege
trista i foarte greu de implinit i sa faca rugaciunile mai putine la numar
i mai scurte, pentru ca altfel, isi spunea siei, e bine tiut ca oamenii, din
cauza neputintei de a implini aceasta lege aspra i greu de suportat, it vor
aduce pe Dumnezeu la minie, iar el in zadar isi va pierde ostenelile cele sta-
ruitoare i va patimi ca i ei. Caci el (Hristos) cu aceasta a fost incerca.t, cu
legea grea a Evangheliei i cu jugul aspru al poruncilor ei, facindu-i pe oameni
mai degraba impietriti decit lesnicioi spre crezare i, cu toate ca s-a ostenit
pina la moarte, nimic n-a reuit, sau foarte putin.
Iarc4i se suie la cer. induplecat i indemnat de acest sfat al lui Hristos,
Muhammed s-a intors iarasi la Dumnezeu i i-a spus aidoma cele ce le-a auzit
de la Hristos, rugindu-se staruitor 55, binevoiasca a inicora numarul ruga-
ciunilor. Iar Dumnezeu, la rugamintea lui, lasind zece, a poruncit sa fie nea-
parat patruzeci. Dar cind s-a inapoiat, Hristos i-a aratat ca i acestea sint
grele de suportat pentru oameni i 1-a rugat s se suie a treia oara la Dum-
nezeu. Aadar, convins de rugamintea lui Hristos, Muhammed, intorcindu-se
a treia oara la Dumnezeu, a mijlocit de trei on pentru poporul sau, pina
cind Dumnezeu a imputinat rugaciunile de la cincizeci ping la cinci i a
aprobat cu ingaduinta ca numai de cinci on in douazeci i patru de ore sa
se faca, namaz, adica rugaciunile obinuite, sa slaveasc5. pe Dumnezeu i sa
i se inchine lui. Deci, cind a venit in cele din urm5. la Hristos, dei Hristos
Coran, XXI ( Prorocii ), 5: Dar an spus: t Iat5. mai degralA o gramadl de minciuni
pe care le-a n5scocit el insusi; este un poet! ne aducA, un semn cum a fost trimis celor din
vechime! e Nici o cetate nu crezuse din cele pe care le-am fb.cut sa piara mai inainte de ei. Vor
crede care acestia?"
57
XOT51 THepArAmH AoHoaamm XpHcroc emy noKa3an, MTO H cHe MOJIHTBbI, no JleHHB-
crHy H )1(ecrocepAmo menoaemecKomy Hemnat cyTh, o6ame MyxammeA oTpemecm,
cKa3ars, AKO He cmeeT 60nee 6owmo NcKyLuaTH MI4J1OCTb, ,aa He KaK0 Ha THeB Tomy
no,amuKeHHy 6bIBLIly, He ATO 3110TO emy H mo,aem ero lIpHKJ110414TCA.
flonetienue Xpucmoeo. Jho6onb1rHbiii y6o, name ice mHoronexyuairicH o cfia-
ceHHH me.nosemecKom, XpncToc HonpocHn ero, awe npecTapenme 3a ocKyHemiem
CHJ1bI, 6arimulne, mna,aeHum, Hemmyume cosepmeHHoro pa3yMa, 6e3ymHme, pa3ym
nory6HHume H OT HesepHmx Ha BOCIlle B3ATbIe HJIH ApyrHm 6e,Ek o6pa3oM yaep-
waHHme, 06bIKFIOBeHHEIX H no ,a0JDKHOCTI{ Hal10)Ke11111.1X MOJIHTB HcnpaHHTH He
Bo3MOryr, o CHX npaHeAHeiluniii H npemy,apeilumil cy,a 6oxcHI3 KaKOBblii 6y)IeT?
Ha ace cymHeHHH XpkicTosa oTHeuta Myxamme,a: HpecTapernde y6o H 6oJunme,
awe BOCTaTH H CTOATH He moryT, TO4 ,ao.aweHeTHortaxy seem TeAOM coHernnaTH,
19 oHoe noHe Ho3aeaeHHem omec H BeeM yauiesHmm npoH3Hame/HHem Jla 1130pAT.
For ice mHnocepwri, H TatiHm cep,aemHme H moryTcrHo CHJI me.nosemecKxx cosep-
HieHHo CBe,I1bIri, npocTHT Hm. arpomaT )Ke HeHo3pacTmax Hesewecrso HecTb no,i
Hrom 3aKoHa, Toro pa,ati HHwe noa rpexoM; HmecTo 6e3ymmax a Hail-lame Tex,
Hwe 6ydannae (To ecrb o 6o3e HRH Jno6Be pa,aH lopoacTityloulm) HapHualoirH,
aHre.rim HCHOJIHAIOT H 3a HHX HaMa3 npea 6orom TB0pAT H TaKO ,110JDKHOCT1 EX
HcnpaHrunoT. 11J1eHHHKOB TaKow,ge COCTOAHHe OT BCAKOTO 3aKoHa (er,fla OT He-
HepHEax npensrrHe HMeeT) CB060,I1HO 6bITH riporto3HecTwm. C1451 Xp14CTOC CJE61111aB,
npemHoro emy cnopa,aoHancH H peme, AKO ropmunim cep,artem H we.maHHem liMaTb
0)K4=TH ero CO BCCM HepHmm COHMOM BTOpOTO H nocneaHero Ha He 6o K 6ory
B3bITIIA, B KOTOpOe cHpemb spew' H XpHCTOC OT Te.necHoro coio3a pa3peunracH it
Boacpearys C CBOHM co6pamem 'Text cyammulem 60)1(14HM ABHTHCA 0 ,1Iene we H
nponose,aa caoeti C.ROBO B03,113.TH HMCCT. 0 mem nocTpaHHee 3pH B mule 0 600tcuem
nocneduem cyde.
Moacan nocetaaem. Myxamme,a npocTHrunlicsi co XpHcrom K Moricelo npfnme
H Tomy HKowe o6ealan o BCeX, Awe B norte.memmx H B KypaHe IIpHAT noKa3a.H. Mori-
ceri ripemHoro Ho3paaoHancH, npHrnaronA, AKO ace COHMBI, HmywHe 613ITH no,a
3HameHem ero, peKyT, mTo mpe3 nocneaHero ripopoKa 60)1(1451 H 5aKOH Kypanoe,
ABpaaMCK14r1 H MakerICK1411 3aKOH B0306HOBHTC51 H npormaH.
58
i-a aratat cu dovezi tari si ca aceste rugaciuni sint mari, din pricina leneviei
si impietririi inimilor oamenilor, Muhammed s-a lepadat, zicind ca nu indraz-
neste sa ispiteasca mai mult mila lui Dumnezeu, ca nu cumva miniindu-1, sa
i se intimple ceva r5.0 lui si oamenilor lui.
Grija lui Hristos. Dar din curiozitate si mai cu seama din multa
grija pentru mintuirea oamenilor, Hristos 1-a intrebat ce se va
intimpla cu cei batrini cind le va lipsi puterea, cu bolnavii, cu prun-
cii, cu cei ce n-au mintea intreaga, cu nebunii, cu cei care si-au pierdut jude-
cata sau cei prinsi in razboi de necredinciosi sau impiedicati de alt fel de
nenorociri; dac5. nu vor putea indeplini rug5.ciunile obisnuite si obligatorii,
care va fi pentru acestia preadreapta si preainteleapta judecata a lui Dumne-
zeu? La toate indoielile lui Hristos, a raspuns Muhammed: Cei batrini si
cei bolnavi, dac5. nu se pot scula sa stea drept, ceea ce trebuie s faca cu
tot trupul sa faca macar cu ridicarea ochilor si cu toata vrerea / sufletului, 19
iar Dumnezeu cel milostiv, cunoscind cu desavirsire si tainele inimii si
taria puterilor omenesti, ii va ierta" 104. Cit priveste ignoranta copiilor nevir-
stnici, ea nu este sub jugul legii, de aceea nici sub pacat; in locul celor nebuni,
dar mai cu seama a celor numiti budallah (adica nebuni intru Dumnezeu
sau pentru dragostea lui Dumnezeu 105), ingerii implinesc si fac pentru ei
namaz inaintea lui Dumnezeu si asa acopera ei datoria acelora. De asemenea,
a hotarit ca abaterea prizonierilor de la lege (cind sint impiedicati de cei necre-
dinciosi) este liber5.. Auzind acestea, Hristos s-a bucurat foarte mult impre-
una cu el si a spus c5. va astepta cu inima inflacarata si cu dor a doua si
cea din urma suire a lui cu toata ceata credincioasa la cer catre Dumnezeu,
cind si Hristos insusi, dezlegindu-se de leg5.tura trupeasca si inviind, se va
ar5.ta cu ceata sa inaintea judecatii lui Dumnezeu si va da raspuns despre
opera si propovaduirea sa. Despre care lucru vezi mai pe larg in capitolul
Despre Judecata din Urtnci a lui Dumnezeu 106.
ll viziteaza pe Moise. Luindu-si ramas bun de la Hristos, Muhammed a
ajuns la Moise si i-a aratat, dupa cum fagaduise, toate cele pe care le primise
prin porunci si prin Curan. Moise s-a bucurat foarte mult, adaugind ca toate
cetele care au sa fie sub steagul lui vor spune ca prin ultimul profet al lui
Dumnezeu si prin legea Curanului se va innoi legea lui Avraam si a lui Moise
si allele.
Locul uncle a coborit din cer. Despre locul unde s-a coborit Muhammed
din cer exist5. la muhammedani o dubla p5.rere, insa si una, si alta sint
acceptate de toti. Unii spun ca s-a coborit acolo de unde s-a suit, adica in
templul stint al Ierusalimului, pentru ca acolo, precum am spus, lasase si
dobitocul legat de piatra cu briul ingerului. Altii insa spun ca a coborit la
,Sarni- ,serif, adica in sfintul Damasc, pe acoperisul bisericii celei marl a
Sfintului Ioan Inaintemergatorul (pe care mai pe urma Amavia, califul
sarazin, a facut-o mult mai larga si bineimpodobita) 107, pentru Ca in acea
cetate va face Dumnezeu judecata de obste (vezi mai pe larg in capitolul
Des:Pre locurile sfinte ale tnuhammedanilor) Hs. Lisa, oricum s-ar fi petrecut
aceasta, se afirma cu tarie ca Muhammed, dupa coborirea din cer, intrind
irn aceast5. biserica (pentru Ca prin lucrarea lui Dumnezeu nimeni nu i-a impie-
diva ihtrarea), a. facet eel dintii n am az dupa modelul si rinduiala aratata
lui sit cer. ,7
59
20
Bo-nepebtx e Mexice oKypatra nponoeedyem. Cosepum maorrrms, Myxammen
null Ha Bypaxa Been H orryny B nom Mexxx noexan. Bee )K spew' TO, B Hewe
BCA CHA o61.Hne meHbume 6bICTb, Hewe necsrrasi LIacm eA1111101 HOIJI. H BO Bpe-
MA yrpeturnx MOJIHTB, mice Ca6a2 Ha Ma314 Hap Roam., CBOHM AMIJICA. TOTtlaC y6o
Myxammen OKOHHaB nama3, B3A.TI CeHTCHH1110, size B Kypane BO mute Cb11106 u3pau.ae_
6b1X 'cams' H npomxras ripen Haponom, peme: Cna Ba 6ory contopmemy, Ha pa6
ero npenneT o6 enimy Howl" H3 MOJIHTBeHHIIKa XapeM, Hwe ecrb B xpame MeicxH,
Awn no nanemarnuero monHTBeHanxa, 'nice ecTb B Home cBAToro Hepycaninvia,
erowe 6narocnoanBem. H Tosco Hagar CBOHM exa3bmaTH, Raxo x 6ory Ha He 6o
,B3broe, morons': 0, BbI, menoBenm! PaccywnailTe: Bmepa, omenewe A noexan OT
Bac, npmrne 1co mHe raspHlin H no nocnemmx BemepHilx monHTBax peme mH: 0,
Myxammen! Ho Benetton. 6or na nocenram ero H nporman, Awe 'mune npennowH-
xom. Erna xce He yBepHmoe cHe nirso cnbinra Hapo,g, 6onee TMCSIIILH OT wpm OT-
cryrunua, mewny KOTOpIAMH nepsbll3 6bieTb nsInsi ero 36yriwern, rnaromoine:
033bIgil B HI, Ha He 6o, ,i_ta H MM yBKoHm ycpeTaxauxx TB aHre510B)>.
Myxammen HIPITO)Ke HHO orBeura HM, TOKMO H ccyHys mem Cna Ba, peme,
6ory, ena JIH HMO HTO ecmb a3, Hewe genosex H allOCTOR 60)ICHCI? H EpHJIONCH:
3aHe 6bunuxx npewne meHe npopolcos mynecam nono6HHH BaM Heseposama,
Fume BbI mynecam nosepwre, pa3Be mpe3 mem ceil.
(Wypany npucoeolcynxiem meg. Hann Hecmb nocnaH, pa3Be B cane memo
H KTO He npinevieT npopomecisa moero, no y6HeH 6y,oeT HJIH Aa nacT nom, 3a HeBep-
CTBO cnoe.
17o.aumwca Myxammedoea. Myxammen y6o, moweT 6brrb, nonirrme (Hapono-
yeTpoeinno) MouceHcxoK nocnenys' (emy)xe 6or 3eno weeroxo npHxa3an 6e, na
He co6nionyr H3pa1UITsme nymy wHBylnylo HHOHJIeMeHHEIX, 'mice crpama 6or
Hmesnue nom B Hoene/Tile HM) yeraBHH, awe Kro Kypanoebtm 3anoBenem BepoBaTH
6yrteT H KTO 3a pa3mHoweHHe Kypanoeo emepTb 'Timmer H KTO Heseppornero
Kypany y6HeT, TaKOBbIVI 6e3 BCAKOTO npensiTHR B pall H B BemHme paHOCTH BHIlHeT.
KOTOpMMH 06pa3bI H nocpenerma B xpaTxoe spew' TOJIHKO rpa6neHm-o, name xce
H pa3openmo npanewauwx, rime Kypany nocnenylonurx co6pa, sixo BneBATI, neT
(oT 6ercTBa 6o ero H3 1 leKKI4 nawe no yMepTB115I Torcnicge TOJIHKO MIIHyTH neT
21 COMHCRAIOT) e,HBa. He BCIO ApaBlito H 6onbuipo / macrb HepcHH csoell nonsepwe
BAaCTII H K CBOe13 6aCHOTB0pHOR xoTBlljxx H HeXOT5111114X nommeme cynepciwTHH.
Ho mm cHugBasi HeTopmcom, snco Hm npHanmecraysourax ocTaBliBine, Hemsi ,THBHeil-
1 asi ero gyxteca, spice B KHH3e NCIITHA ero TryrcH B xpaToe npennowHm.
60
Propoviiduiege mai bail Curattul" la Mecca. Facindrug5.ciunile, Muham- 20
med a incalecat iarasi pe Burak si de acolo a plecat la casa din Mecca.
Si toata vremea in care a cutreierat el toate acestea este mai putina decit
a zecea parte dintr-o noapte. Iar in timpul ruga'ciunilor de dimineata (pc
care le numesc sabah namazi) 109 s-a aratat alor sai. Terminind deci Muham-
med indata acel namaz, a luat sentinta care se citeste in Curan la capito-
lul Fiilor lui Israiln si, citind-o inaintea poporului, a zis: Slava lot Dum-
nezeu celui ce a facut ca robul lui sa treaca intr-o noapte de la laca.sul de
rugaciune Harem (care este in templul de la Mecca) ping la cel mai depar-
tat lacas de rugaciune, din casa sfintului Ierusalim 111, pe care it binecu-
vintam" *. $i asa, a inceput a povesti alor sai cum s-a suit la Dumnezeu
la cer, zicind: O, voi, oamenilor ! Socotiti: ieri, dupa ce am plecat de la voi, a
venit la mine Gabriel si, dupa ultimele rugaciuni de sears, mi-a zis: s 0, Muham-
med, porunceste Dumnezeu sa-1 vizitezi ))" si celelalte pe care le-am insirat
mai sus. Si cind a auzit poporul aceasta minune de necrezut, mai mult de o
mie s-au lepadat de credint5., printre cei dintii era unchiul sau Ebudjehl 112,
zicind: Suie ziva la cer, ca sa vedem si noi pe ingerii care te intimpina" **.
Muhammed nu le-a raspuns nimic, dar scotind sabia a zis: Slava lui
Dumnezeu! Oare sint eu altceva decit om si apostol al lui Dumnezeu" ***?
Si a adaugat: Pentru ca cei asemenea voua n-au crezut minunile prorocilor
care au fost mai inainte de mine, nici voi nu veti crede minunilor decit prin
sabia aceasta" 112.
Curanului "ii adaugii sabia. Si iarasi: Nu sint trimis decit cu puterea
sabiei si cine nu va primi prorocirea mea sa fie omorit sau sa dea bir pentru
necredinta sa 4*.
Politica lui Muhammed. Muhammed deci, urmind poate politicii (orga-
nizarea poporului) lui Moise (caruia Dumnezeu i-a poruncit cu mare cruzime
ca israelitii sa nu crute nici un suflet viu al celor de alt neam, ale caror tari
Dumnezeu avea sa le dea mostenire lor)5*, a rinduit ca oricine va crede porun-
cilor Curanului sau va primi moarte pentru raspindirea Curanului si oricine
va omori pe unul ce nu crede Curanului, unul ca acesta va intra fara nici o
impiedicare in rai si in bucuriile cele vesnice. Prin aceste chipuri si mijloace,
in scurta vreme a adunat mai multi din cei ce se ocupau cu jaful si pustii-
rile decit din cei ce urmau Curanului, pentru ca in nou5. ani (de la fuga din
Mecca piny la moartea lui atitia ani se socotesc ca au trecut) 114 aproape
toata Arabia si cea mai mare / parte a Persiei a supus-o stapinirii sale si i-a 21
adus pe cei ce voiau si pe cei ce nu voiau la superstitia sa mincinoasa.Dar
noi, lasind acestea istoricilor, ca pe cele ce li se potrivesc lor, vom infatisa
pe scurt citeva uimitoare minuni ale lui, care se citesc in cartea vietii lui 115.
* Coran, XVII (Cdlcitoria nocturna ), 1: SlavA celui care 1 -a ilcut pe servitorul lui sa
cAlatoreasca noaptea de Ia Moscheea stint& la Moscheea foarte de departe, al carei lAcas I-am
binecuvintat".
** Coran, XVII, 90-93: Au spus: *Nu vom crede in tine pins ce [...1 nu vei face
sa vin Dumnezeu si ingerii sal sa te ajute [...] sau nu te vei inAlta Ia cer *".
*** Coran, XVII, 93: Slava Domnului meu! Ce sint eu aliceva decit un muritor,
un .proroc?"
4* Cp. Coran, IX, 29: Lnptati impotriva celor care [...] nu practicA adevarata
religie. Luptati pins ce vot tlAti tribut din mina lor, dupa ce vor ti *loan".
6* Dent., 7, 2.
61
faaea deeRmag
0 qygecax Myxammegosta
62
Capitolul al noudlea
Despre minunile lui Muhammed
63
magli itrawdo9utadu 9 ripoutorox NEI N9 caoaadaKadu riamoiAge
11XE
EV31411AIEXXW H XH1Xd1r umnifuraoagoa on a EH d111.1 tElE03 OH a Vv.01 EH-
INO.1r 110113
`HHHAZIAI Elf 091111-INHNEX NOEEd90 331C0LIE0a `1 1aH9A EXIIHEIKIXO1f11 .onoao "raodiois,
axC OIXEIONEI :410311" a 3d0141Hd11 XINOT/ 0130E13 EIIONE11 `4COVE1101 010HH9XILI EH r()9
HOXGE3 H undxua 013 HIAINFIVISdEH3d1.1 `141XECI(1031 EI1DKOIX01.1 01f3 311311401 '19E011
amcag 'swath' EV13 1111FIV 11 NEX9CIE '101Ea31.1301.1 IrainuAlexiCw aaadau a iffedioidaft
113firrn. `arnYama 1101fH1f011011 `iCsog EIr rig 23a NEX9dE H HHISH a 1911311113101.40X 3310)
OHNH rea,icedgc `nadudvx 01. 4133 11HI4tr HUH NEX9dg 141101113Natx9 (0153101E1111dEH
Hommiedgo Xmarigodu a 3a4a 3125KANO1 /WIN H AcEdgo mciuuolouox) M000 11.00
H0H9011011 WHX1f0vi `NEEX9dE OLIZE '01H314dal 0111 Etr13 11-1331(8X9`113HHHKX H1T11110X
1^101301 Hincin. a Vali HIHX(0111111 H oi4CIOIC*1 149 OHMI4Hhnir0 IlltrI9 ISHMANOH
aiadgo xaaa a armilvficidoi isoxaminulawadu .riclumorox aoaViCh 33K 41419113E31f
Oih 149 aH3 `clirrig `IfEhHdX30a 33KOH01.1 3d9OV '311111E11E OXIS 14X9dE 11-1117gOEH 11
Ed3ha H naiad'. OHV OHM11EhITEIf3 31:111 NEX9de g 31119H ONCOIIIHEI oa 113311 cadaa-
atrEdi 'on 3110dX 11014MHX0IfOX u3aiadgo H XVXX10 ISELIOXE1 XVEd101d3a on aclu-
E1121A1 aoxhounatdu '1133MKIIVIC EH KI43 8'30.11AIEXXN KOISESIOVIOX X XIX3H 031E1 :shad
X E109 1131e4H `oftioarniscaadu OXIS PIM `1101111fE113C 311 ICHREI30 149 Era 0130113 438
3111331111HHOID101101fOrM OHErar 33K/ 013MdZIAIX HIAII4Hh313 ISOHIHIA101 111XEXXIN ZHEE)
331401X811 313EEd 11144101AIVEdaV 1X0HOXEE H rvotivddx 10 0,10NOHZZI 1114.10 1-123Ell3
H1149 I.1.33KOls/ ox Iran"' icr9 0101 EH Etta H wax. Ivoe.1348-31.381403 H 30113 91f013011E -
0813 uxtrdaftitrou agg K X3311 XminKaLatodu I Adat dpottvd(fx uaamdu .r19
t9
Preface pepenii galbeni in colocinti 120, Astfel, prefacindu-se ca s-a impa-
cat, Ebudjehl a chemat la ospat in casa sa pe Muhammed si pe alti adepti
ai lui, insa cu gindul ca va putea in vreun fel sa -1 ucida pe nepotul sau. Iata
cursa pe care i-a intins-o: In pridvorul casei a sapat o fintina adinca de 60 de
stinjeni si a acoperit-o cu covoare alese, punind dedesubt nuieluse foarte sub-
tiri. Era vremea cind se coc pepenii galbeni si cei verzi. Muhammed, intrind
mai intii in gradina de pepeni galbeni, s-a rugat lui Dumnezeu ca toti pepenii
verzi si galbeni sa se prefaca in colocinti (care se numesc acum Ebudjehl
carpusi, adica pepenii verzi sau galbeni ai lui Ebudjehl), raminindu-le insa
aspectul si forma neschimbate (colocintii sint niste fructe asemenea har-
bujilor marunti, foarte amare). Dupa ce se facu aceasta, Ebudjehl, vrind
sa puna,' inaintea oaspetilor spre mincare pepeni galbeni si incercindu-i care
ar fi mai dulci, i-a gasit pe toti prefacuti in colocinti foarte amari, dar, nestiind
ca-i o minune, a inceput sa strige ce ar putea fi aceasta, deoarece stia bine Ca a
sadit pepeni si ca ieri si alaltaieri a mincat pepeni prea dulci, iar acuma in
toata gradina lui nu se aflau decit colocinti si se jelea de unde s fi venit
gradinii lui o astfel de schimbare. La aceasta, Muhammed, zimbind, i-a zis
asa: Pepenii necredinciosilor in colocinti, iar colocintii credinciosilor in
pepeni verzi / si galbeni usor se prefac". Iar dupa aceea a poruncit ca pepenii 23
galbeni ping la jumatatea gradinii sa-si capete dulceata de mai inainte. Lucru
pe care vazindu-1, multi au crezut lui indata. Dar Ebudjehl Inca se impotri-
yea si-1 vorbea de rau, ca de obicei, pe nepotul sau.
Fl scoate printr-o minune pe unchi din fintina. Dupa aceasta minune a fost
chemat in casa la prinz. Ebudjehl insa, mergind inainte si uitind de fintina
sapata de el, a calcat fara. grija pe covoarele cu care fusese acoperita gura:
fintinii si indata a ca'zut rau in adincul ei. Multimea care urma lui Muhammed,
minunindu-se de acest lucru neasteptat, it intreba staruitor ce inseamna asta.
Invatat de Gabriel, el raspunse ea nu cunoaste pricina acestei intimplari si ca
ei ar trebui sa-1 intrebe chiar pe unchiul sau. Aceia, aplecindu-se pe gura
fintinii si strigind cu mare glas daca este viu sau mort, 1-au intrebat pricina
ca'derii lui atit de neasteptata si de rea. Din adincul fintinii Ebudjehl raspunse
ca este viu, dar ca a cazut in groapa pe care el insusi o sapase spre pierzarea
lui Muhammed. Atunci Muhammed, milostivindu-se de el, it intreba daca
vrea sa creada din toata inima in poruncile Curanului si in legea lui Dum-
nezeu. Ebudjehl raspunse ca va crede daca Muhammed it va scoate intreg
din adincul fintinii cu insasi mina sa. Muhammed, chemind numele lui
Dumnezeu Bismillahi errahman errahim (adica: In numele lui Dumnezeu
cel milosird si facator de milostenii") 121, Intinse mina pins in adincul fintinii
si, apucindu-1 pe Ebudjehl de briu, it scoase afara intreg si sanatos.
Dar Ebudjehl cel nemultumitor si necredincios, inchinator la idoli,
nu numai ca nu si-a indeplinit fagad.uinta cea sfinta, ci 1 -a si ocarit pe Muham-
med cu cuvinte de batjocura. Acura, zise el, am aflat cu adevarat ca
esti foarte mare facator de farmece si cea dintii capetenie a vrajitorilor".
Muhammed a suportat cu inima blinda si vesela batjocurile, clevetirile si
nerecunostinta unchiului sau si 1-a intrebat ce-ar mai cere ca sa se incredin-
teze de prorocia lui si de adev5.rul Curanului? Iar Ebudjehl i-a raspuns ca
daca ar fi fost un proroc adevarat al lui Dumnezeu cel adevarat si daca ar fi
avut la Dumnezeu atita trecere cit insusi se lauda n-ar fi lasat pe tatal sau,
mort de mult intru idolatrie, sa se chinuiasca in muncile vesnice (pentru ca
nimeni nu poate fi scapat de focul gheenii decit prin legea lui Avraam si
Curan), ci 1-ar fi scos din iad, iar printr-o asemenea marturie si-ar fi confir-
mat apostolia si i-ar fi adus pe toti cei de fats la credinta Curanului.
66'
Oinga ceoezo U3 mepmebtx eocKpeufaem. Myxammes CHA OT Hero csimulaB,
awe H nessme ero 5bikuna HenoTpe5Heihuero mersy menosex-H H cxBepHerunero
24 Hsononox.noHmuca, p6a4e / seppowlix pasH H HmywHx seposam, xo rpo6y oTlia
cBoero (luxe npe)ivle meThipeAecATH .neT H 6o.nee NCHBOT cxoHmas 6e) noc.nesylowy
mHorecTsy Haposa, 36yswer.ny re rpo6 yxa3ykowy, nokise. fse nosenes nperse
1131:41T11 143 3eMJ1H H3coxame yre KOCTH Tim csoero, COTBOPHJI 06bIKHOBeHHbre
Has mepTsbimki MOJIHTBbI. H a6He KOCTb K KOCTH H tlJleH K 9neHy npkuieniics Ii
xcanarvr Hasexuxmcm, Ece Te.no nos xoreko I.eno COTB0pHCA. Tare, Myxammesy,
so yc-ra ero synyBuiy, oscHse. Hre ersa oniep3e ogH H Myxammesa cbina cBoero
Y3Pe, TOTAaC Burnam socicpwian macom: Hears, 6or xpome 6ora 14- Myxammes
npopox 6osagi. BonpoineH Dice OT Myxammesa, 'calm HmeHyeTcs, oTsewa, Rico
A6syznar HapkwaeTcs (ere TanxyeTcs pa6 6orkiii). Erna ice CHA rnaroniowx
cosepumn, Hemesnamo H3sule H B MTHOBeHHH OKa pa3pyunnycs TenecHomy cocTaBy,
oc-ramacs eskitim, AKO H nperse 6bnua, cyxHe EocTH sire noTom caw' Ha nperHee
cBoe mec-ro so rpo6 Bo3BpaTHumcs. H nosene Myxammes no o6Eanako rice mycnx-
makicxomy norpe6cTH OHbIe. CKa3y10T, AKO CHM Ilyottom MHO3H K MYXaMMe,a0BOR
cyneperinwx o6pansumcs. 36yswer.a re ssiss ero, zare no cmepTH B csoeri cy-
neperHumi H Hesepcme npe6meTh Henpex.noHHo H BO BCIO CB010 )KH3Hb Myxammesy
spar 5hicTb scemoTerimml H HenpeKnomital.
36ydxceemeo ueeepaneo U eelowe ocyalcdenue. Lleco pasii myxammesaucime
9UKblXa (TO eCTb 60TOCJI0B14) yTseprsakoT, 'TO HeinmepHmam 6.11aTOCTb 60)K1411,
I411.110CTb 11 mHnocepsne, awe H mower BCeX OT sem, BO scex Haposex 6b1BWHX
epenucoB, name re H cammx 6oroxy.nmuncos aTeHCTOB OT aIcKHX BetIMAX Ka3Heit
B setnime paticiose npimecTH pasocrx, oTnyc-rHs ace cmepTHme HX rpexH H 6oro-
xy.nscTsa, HO 36yrxersiosoil syum B cnacemmix HJIH Hmykkillx CliaCTIICA KI4H3e
sainicaHHoki 6BITH HeB03M0)K110. CHIC) CellTeH111110 11P0H3B0,LIAT 133 Hexoero CKPE4T-
Horo, Toromme Myxammesa pegeims. Hre Bonpoweil 6ms, 6yser mI xor,Eia Kokiem
ilexes-imam mygeHHAm, oTsewa: 0 Immo xa3Heil Heseptimm npesnewautHx, 6or
B npasx csoerf H HeH3MHplIMOCI MHJIOCTH cymiTH HMaTb. BepHbIH re, mice XOTSI
eAHH010 B )KH3HH Hcnosesume sepm myxammesaHcms (awe ki .no)aio) comopiuna,
nporiee re ACHTHA cBoero spew' B cmepTHmx rpexax H B IHITHH 13HHa npenposo-
mina, Ha xoHes CHJIOIO H sericrimem oHoro eskmoro HcrioBesaHlis OT BegHt4x
myx HenpemeHHo H36aBJleHH 6bITH IIMelOT, xpome erimoro. H cero esimoro
TOJIKOHHHKII KYPG/Ha MHAT 6b1TH 36)1)3)Ker.fla, nsir io Myxamme,aoBa. Ho 0 CHX
npocrpaHHee 3pH so rsase 0 ode.'
Ilyny npenaAibleaetn. OT BALUE1114X 11 csaisHeriumx ero gysec, gyso ec-rb SIKO
25 sepytar, axis 6E4 Jrylly Ha BOMA npe.nomkin, o gem HcTopmo Taxy coruieTakar. Cxa-
aytoT, AKO nplicrynnuia K Hemy Hum-31a npemysperswHH OT espeeB, Hcrrbiryiowe
o ygeHHH ero. Bissemne re H csminaBuie mHorHe Kypauoebt 3anorsesH, cor_nawyko-
wHecst 3axoHy Moriceosy, mHorailinHe re He cor.nacylow,Hecs, a Bar-lane B He-
XPalieFIHH cy66oTbi o FICTHHHe arlOCTOJIbCTBa ero He mano cymHeBaxycs. 14 Toro
pasH Hexoero gysecH OT Hero npocHwa, Imre 6b1 CYMHHTeAbH0e HX BO3M0rJ10
pa3pewHTHcs mlletiHe; Myxammes no3samin 14M xoe-nti6o 3Hamekille arm Ha He6ecH,
snit Ha 3eMJ1H BOCXOTAT, CB060,11H0 sa HpOCAT. EBpeH y6o o BCIlLH, AKO secbma
geB03MONCHOri, TO ecTb sa npe.nomrir nyHy, npockiwa. Dire npenomneHHe II3 Kypaua,
B .riaac O Ayue, }were maroneT: onp146.1114:4a4CH Mac H coTpesia 5bicrki !Imo>,
TOJIKOBHHK11 KyPaHOebt TaX0 m3.narasoT: Myxammes, r. arms ersa CTOALLIe C
cf
ll invie pe tatcil sau din morli. Auzind Muhammed acestea, desi ii stia
ea este cel mai netrebnic dintre oameni si cel mai spurcat inchinator la idoli,/
dar pentru cei credinciosi ca si pentru cei ce vor crede, s-a dus la mormintul 24
tatalui sau (care isi sfirsise viata cu peste patruzeci de ani inainte), urmindu-i
multime de popor, iar Ebudjehl aratindu-i mormintul. Acolo a poruncit mai
intii sa se scoata din pamint oasele, uscate deja, ale tatalui sau, a facut
rugaciunile cele obisnuite asupra mortilor si indata s-a lipit os de os si modular
de modular si, tragindu-se vinele, tot trupul s-a ref5.cut in pielea lui. Si suflind
Muhammed in gura lui, a inviat. Ace la, cind a deschis ochii si 1-a vazut pe
Muhammed, fiul sau, indata a strigat cu mare glas: Nu este Dumnezeu afara
de Dumnezeu si Muhammed e prorocul lui Dumnezeu" 122. Intrebat insa de
Muhammed cum se numeste, a raspuns ca Abdullah (care se tilcuieste Robul
lui Dumnezeu"). Insa cind a ispravit de gr5.it acestea, 1i -a dat sufletul
intr-o clipita de ochi stricindu-se alcatuirea trupului, au r5.mas numai oasele,
care dupa aceea singure s-au intors la locul for de mai inainte in mormint.
Si a poruncit Muhammed sa fie ingropate de asta data dupa obiceiul musulman.
Se spune ca prin aceasta minune multi s-au convertit la superstitia lui Muham-
med. Lisa Ebudjehl, unchiul lui, a ramas ping la moarte neinduplecat
in superstitia si necredinta sa si toata viata i-a fost lui Muhammed cel mai
cumplit si mai neinduplecat dusman.
Necredinta lui Ebudjehl fi vesnica lui osindri. Eta de ce fikiha (adica
teologii) muhammedani 123 afirma ca, desi bunatatea cea nemasurata a lui
Dumnezeu, mila si milostivirea lui ar putea sa mute din muncile cele vesnice
ale iadului intru bucuriile cele vesnice ale raiului pe toti cei din veac, din toate
popoarele, care au fost eretici, sau chiar hulitori de Dumnezeu, atei, iertin-
du-le toate pacatele for cele de moarte si hulele asupra lui Dumnezeu, e cu ne-
putinta ca sufletul lui Ebudjehl sa fie scris in cartea celor mintuiti sau a celor
ce se vor mintui. Ei deduc aceasta sentinta dintr-un cuvint ascuns al aceluiAsi
Muhammed, care, fiind intrebat de va fi cindva sfirsit muncilor din iad, aras-
puns: Despre sfirsitul pedepselor rinduite celor necredinciosi, Dumnezeu va
judeca intru dreptatea sa si nemasurata sa mila. Dar cei credinciosi, care
macar o data in viata au marturisit credinta muhammedana (chiar daca
fals), iar cealalta vreme a vietii for au petrecut-o in pacate de moarte, in bau-
tura vinului, la sfirsit vor fi negresit izbaviti de caznele vesnice prin puterea
si lucrarea acelei singure marturisiri, in afara de unul". Pe acest unul tilcui-
torii Curanului ii socotesc a fi Ebudjehl, unchiul lui Muhammed 124. Dar
despre aceasta vezi mai pe larg in capitolul Despre iad. /
Fringe luna. !rare cele mai de seama si mai slavite minuni ale lui este, 25
cum se considers, minunea fringerii lunii in doua, despre care indruga urma-
toarea istorie: Se spune ca s-au apropiat de el odata cei mai intelepti dintre
evrei, intrebindu-1 despre invata.'tura sa. Dar vazind si auzind eimulteporunci
ale Curanului care se potriveau cu legea lui Moise, iar cele mai multe nepotri-
vindu-se, mai cu seama in nepazirea simbetei, nu putin se indoiau de adeva'rul
apostoliei lui. De aceea, au cerut de la el o minune prin care sa poata fi dez-
legata indoiala lor. Muhammed le-a dat voie sa ceara dupa placul for orice
semn vor vrea, din cer sau de pe pamint. Evreii au cerut atunci un lucni ce
parea cu totul imposibil, adica sa fringa luna. Despre fringerea ei scrie in
Curan, in capitolul Despre tuna', unde zice: S-a apropiat ceasul si sfarimata a
fost luna"*. Exegetii Curanului tilcuiesc astfel: Cind Muhammed spun
67
COAPYTH CBOIIMH H Blinenia nyny HpH6nimalompocn K conoxynnemo, pexolua
eMy: Iloxanar Ham Hexoe nyno. Torna OH A;BYMA Heperm, empenb 6onbumm B
cpensHm 110mm:tame nrie, nerdy &puny nyHa Ha Alm nacres pa3nennen H egaHa
=lams en nage Ha ropy anima (Axe OT enHman cTpaind rpagy Mena! npunenarr),
spyran xe nacrb Bane Ha ropy Py6yB HapHHaempo, OT gpyriin crparrm rpana
newamro. Twice ensHa OT gsyx oHba nacTeR B prcan pH3L1 ero BHHge. Ilo Tom
OH Balm nyny Hem carnopHn H Ha CBOCM en mecre Dan Hocramin. KoTopoe
nygo BHnemue, Bce rime Hynee K Bepe no6poxoTno npHeTyrnura.
To4y6b emy 6ecedyem. Tanxge lailira Myxammedue yisepnwaer, AKO 3eno
nacTo rony6b c He6ecH noebinamecA H no rim ero 6onain HoneneHan B Anneme
seem menTame.
EbIK Saxony noeunyerncR. HeyKponimoro H cimpenerifuero 6buca, 6onantm
noBeneuxem H Hme Hem HpH3Ban, KOTOpbIII 3eno KpOTKO H nacxaTensHo K Hemy
npHerynHB, xo rnaronom ero rueca HimmaTenmernue npHnonain H npeg 3axoHom
Kypanoeum meld H xoneHa npeKnomin.
M4exo u med Ha 3em4u uciconbwaem. Hexorna H3anxamnemy Hapony H OT
Hero 6painHa Tpe6ylouleMy 'Towne, na BCSIK npeg co6olo 3eMJIro Ronan., 3aHe OT
6ora oTxponeHHo emy eCTb, AKO B Heti cocygm mnexom H Me,110M HCHOJIHel1Hble
o6psauyrcn, 1TO H 6bICTb. 14mnce, Hapogy, pa3geneHabim 6bniunim, Bce gaNce no
CLITOCTH nnoma.
rfacmuya ascapeno2o clout/a zoeopum. Hexorga HenpHsrrenb TOTO Hex Hil (eronce
limenn 3anamsiTonax) no3Han ero Ha o6eg, wapeHoro arm:La c orpanolo ye-rpm'.
Myxammeg y6o KoHapc-rna Henegsdi, B351.71 wily nac-rb OT nnena anna, na ACT.
Axe Hann ce6e Ho yera Hnaraemy, nacTseHitham rnacom B0301111: E.1110AHCA, ,11a
He Hxycnum MA, 3aHe AXIOM Haparmemta ecmbs>. CHe Bee ripHcyTcTsponnra cHbnuama.
HenpunTenb ice Hug, yroTonamaii Myxammegy Taxospo necTb, 3a6b1B ynHHemloro,
sne OT arHHa H a6He ripen BeemH paccenecn.
Om nomy ezo poascu pod.emcR. Ha Hexoeil wecionacuneil c cynocTaTamm 6paHH
OT 3eJIHMA TennoTbi H yrprxgemin TaK0 Bello Ten, ARO xannem Bola OT mug ero
Tex-yin Hm O6HJIbHO nagaTH Ha 3emnio. 3eNuin ice era noTom ero noxponneHa
6Lacrs, a6He minim (poncH)nneTyrnHe H gpeneca 3eneHeloamecn HpoH3Hene.14 BepyloT,
ARO Torga nepHoe IBBHOK OT Hon Myxammenona cornopmcn, npewne ice He 6blerb
B ecrecTne Hewer'. Orxyny ygeHble HX rnaroinoT, A50 wilai HOT Myxammegoa
6131JI IIIHIIKOBOTO 3anaxy H 6JIaTOBOHHA (o Tacuicase xe H CBATOCTH Hama 3pIf
B rnane 0 zuaponucanuux myxammenaHuom).
x manAperse
68
ei statea cu prietenii ski si au vazut luna apropiindu-se de implinire 125,
aceia i-au zis: Arata-ne o minune". Atunci el a facut semn lunii, cu doua
degete, cu cel mare si cel mijlociu, si indata luna s-a despartit in doua si o
parte a ei a cazut pe muntele Elika (situat de o parte a cetatii Mecca), iar
cealalta parte a cazut pe muntele numit Rubov, care se af1a de cealalta parte
a cetatii 126. De asemenea, una din cele doua parti a intrat in mineca hainei
lui. Pe urma el a reintregit luna si a pus-o iarasi la locul ei. Vazind aceasta
minune, toti iudeii aceia au venit de bunk voie la credinta lui.
Porumbelul vorbege cu el. Aceeasi carte Multammedie afirma ca foarte
des se trimitea din cer un porumbel care ii soptea la urechi, in vazul tuturor,
poruncile lui Dumnezeu.
Taurul se supune legii. Pe un taur neimblinzit si foarte salbatic 1-a
chemat cu porunca lui Dumnezeu si pe nume; acela, apropiindu-se de el cu
mare blindete si gudurindu-se, a ciulit urechile foarte atent la cuvintele lui
i in fata legii Curanului i-a plecat grumazul si genunchii.
Scipind, scoate lapte si miere din pcimint. Cindva flaminzind poporul i
cerind de la el mincare, a poruncit ca fiecare sa sape pamintul din fata sa,
pentru ca ii este descoperit de la Dumnezeu ca acolo se vor gasi vase pline
cu lapte si cu miere, ceea ce s-a si intimplat. Acestea fiind impartite poporului
tot de el, au mincat cu totii ping la saturare.
Pe un hip l-a fdcut sd grdiasca. Odata, vazind citiva lupi urlind, 1-a
aratat pe unul din ei ca ar fi mai mare peste toti lupii si capetenia lor. Che-
mindu-1, 1-a f5.cut sa vorbeasca in limba omeneasca si prin aceasta minune
1-a convertit la credinta sa pe Vehbin, fiul lui Haizal Selim 127. /
Taurul vorbe,ste. De asemenea pe un taur al unui oarecare Zozai 1-a 26
facut cu glas omenesc sa vorbeasca si prin aceasta 1-a atras pe stapinul lui
la credinta muhamme dana 128.
Buccitica de miel fript grdiege. Odata un dusman al lui (al carui nume
1-am uitat), chemindu-1 la un prinz, a pregatit un miel fript cu otrava. Iar
Muhammed, necunoscind perfidia, a luat o bucatica din spata mielului, ca sa
manince. Aceasta, vazindu-se ca este pusa in gura, a strigat cu glas limpede:
Pa'zeste-te, sa nu maninci din mine, pentru ca sint plina de venin", ceea ce
an auzit toti cei de fata. Dar dusmanul care pregatise o asemenea cursa lui
Muhammed, uitind cele acute, a mincat din miel si indata a crapat inaintea
tuturor.
Din sudoarea lui rasar trandafiri. La o batalie foarte cumplita cu pro-
tivnicii, de mare caldura si osteneala asa de tare a transpirat, incit picaturile
de sudoare, curgind pe fata din belsug, cadeau pe parnint. Iar pamintul
stropit de sudoarea lui indata a odraslit macesi (trandafiri) infloriti si pomi
inverziti. $i ei cred ca atunci, din sudoarea lui Muhammed, s-a f5.cut pentru
prima data trandafirul si ca mai inainte acesta n-a existat in firea lucrurilor.
De ad inv5.tatii for afirma cal sudoarea lui Muhammed avea mirosul si
parfumul trandafirului. (Despre taina si sfintenia trandafirului vezi in capi-
tolul Despre zugrdveala x muhammedanci 129.)
x pictura
69
Ilya 3y6a. rlaim Ha HHOM cpaweium eAHH Herro OT Hesepm.rx TOM, imam
MyxammeAa B iieniocTH 6ynasoio yAapan, AKO 3y6 eAHH OT npemmx 3y6oB sicrop-
7KeC51. BOT )Ke BIWA 3y6 Toil Myxammenos ywe Ha 3eMJI10 ynacTH HMyIIjHri, rpo3Ho
nosenen raspiumy (KOTOpb1r1 TorAa mo)KeT 61,1Tb, 9T0 B cem,mom He6ecH o6peTancs),
Aa nocneumT H npewAe, Ame 3y6 oHmil He ynaAeT Ha 3emmo, tiecrHo Aa npimmer
ero H B pyxy MyxammeAy Aa BROXCHT. raspHHn xo 'Tenon Heim cny-x6m cest Tax
cxopo c shimmer He6ecH cnycnincs, AKO 3a cxopocrh neTaHHA H ,11,13HXeHHA ero
Bee He6eca H 3eKTIA mano liTo He coxprimmacn. H moweT 6131Tb BCA Henoro eseTa
pa3pyEumnacs 6hi maxima X, ante He 6h1 scemorymecTso ppm 6owHs oHro non-
Aepwano. 0TAas y6o emy MyxammeAy 3y6, atiren npen seem BOHCKOM
saneHHo pew: 0, sepHEm 6paTHA H csor4HHHum, umenewe 6or co3Aa MA, IIHKO-
J111)Ke 'MOB= nocTpaxiax 0 )KH3HH H liecrH 6e,EicTsosamm. I46o ame 3y6 B03-
mo6nemioro H npopoxa 6owiin Ha 3emm0 ynan 6m, Ao mod' rnaBM Aeno npHuuto
6m. Tae o6Hawns meg scex cynocTaTos B MrHOBeHHH oxa Aawe Ao eAHHoro
y6iin H Ayum IIX BO aA HH3BeprHyn.
117 Boa om nepcmoe eeo. I4HorAa waxAmo Tomilmy soilcxy H B0,11131 npiinewHo
Huiruemy, HO imrAewe o6peTmemy, nepc-rm npasmn ppm npocrpe, II3 Hxwe
xpaes Tommo soma HC-retie, xiTo BM BOCICK0 HanHnocs Ao chrrocTH.
T./log.2 decgmax
X 3,71aHliC
70
Minunea cu dintele. Iarasi , intr-o alta batalie, un necredincios 1-a lovit
ap. de tare pe Muhammed in falci cu buzduganul, incit i-a smuls unul dintre
dintii din fata. Dumnezeu, vazind ca dintele lui Muhammed are sa cada pe
pamint, i-a poruncit cu asprime lui Gabriel (care atunci se afla poate tocmai
in cerul al saptelea) sa se grabeasca si mai inainte ca dintele sa cada pe
pamint sa-1 is en cinste si sa i-1 puns lui Muhammed in mina. Gabriel s-a
coborit din cerul cel mai de sus atit de repede pentru indeplinirea acestei
porunci, incit din cauza zborului si miscarii lui toate cerurile si pamintul
au fost cit pe ce sa se sf5xime. 5i poate ca intregul edificiu x al lumii * s-ar
fi prabusit dad. nu 1-ar fi sprijinit atotputernicia miinii lui Dumnezeu.
Dindu-i deci (lui Muhammed) dintele, ingerul a spus deslusit in fata intregii
optiri: O, credinciosilor frati si rubedenii, de cind m-a zidit Dumnezeu n-am
suferit niciodata o asemenea napasta pentru viata si cinstea mea. Daca ar fi
cazut pe pamint dintele celui iubit si profetul lui Dumnezeu, insusi capul meu
ar fi fost in joc" I 5i scotlnd sabia, intr-o clipita de ochi i-a ucis pe toti pro-
tivnicii pina la unul si le-a aruncat sufletele in iad. /
Apa surge din degetele lui. Alta data, fiind chinuita ostirea de sete si 27
cautind de sirg apa si neaflind nicaieri, a intins degetele miinii drepte $i din
virfurile lor a curs atita apa incit intreaga ostire a baut pe saturate.
Capitolul al zecelea
Despre alte minuni care circul'a numai prin poporul simplu.
Tot aici despre fiica lui, n.urnarul femeilor Si moartea lui
Mara de cele pomenite, altele multe circula spre marea mirare a celor
simpli, dar cei invatati le ignora, iar cei carora li se povestesc nu prea lesne
pleaca urechile la ele, deci nici nu sint oprite, nici lepadate ca cele prea
hulitoare de Dumnezeu. Adaugam aici unele din ele pentru cei mai curiosi.
Senzualitatea lui. Drept minune socotesc ei faptul ca atita patima avea,
incit, impreunindu-se, putea suporta asupra sa puterea si actiunea a treizeci
de barbati si putea satisface un numar egal de femei intr-o singura noapte.
Odata se afla cu ostirea sa impotriva unor arabi rasculati ysi, trecind
,case luni de cind ostenii nu se intorsesera pe la casele lor, au inceput sa cir-
teasel si sa spuna ca nu mai pot sa-si infrineze pofta trupeasca, de aceea,
sau sa-i lase sa plece pe la casele lor, sau sa le ingaduie sa se impreuneze
cu femei straine in pamint strain. Muhammed, socotind c5., pe de o parte,
in CMran se porunceste sa nu se spurce in pamint strain * *, deci cu captivii
lor 3.34, iar pe de alta parte intelegind, prin descoperire, ca victoria asupra
potrivnicilor se va petrece in curind, a respins amindoua cererile, insa a
spus ca va intreba la noapte pe Dumnezeu ce se cuvine sa faca. Luminindu-se
de ziva, a intrebat care este numarul celor ce doresc cu nerabdare impreu-
narea cu femeile lor. Si s-au aflat pina la 5000 de barbati.
x clAdire
Cp. Lucretii De rerum natura, V, 96.
Cp. Coran, II, 221: Nu v5, insotiti cu femei politeiste mai inainte SC vin la cre-
dinta".
71
Bolicicy no dicencicu ce6e npocmupaem. 14xxce npH3BaH npe,o.TIONCHH HM, AKO
OT 6ora (=siege or Hac ,r(a. 6yner Tax000e 6oroxyneHne) noseneHo ecTb, no He
HapyLuag Kypalloebzx 3anooenel3, off cam, npocTepTHem csoero CH Tena, noxoTb
28 IIX yTOJ1HT. 14 TaK0 /110AbATIAM 6MBIIIIIM (rnaramoT) CBATerIIIIHM pH3 H cpagHabr
ero BOCKpHAIIAM, BMX OHbIX 6e3 npepmsy Y,A0BOJICTBOBaJI, o6a9e TM He yrpyminco,
moxe MTO 3110 nocTpaAan.
liono6Hoe HegTo cica3yloT H o cl3aTme, ,oulepH ero, Axe, axH 6b1 6ora pang
(o, peneHao ripe6e33alcoHHoro!) HeCKOJIBKHX Tb1C31111 BORCHa npeaoonena CHJIbI X
ROBJleCOTBOpFIJIa HOXOTH HX. CK0H9aB Dice ,oeno, OT BCAKOTO B351JIa B 3annaTy 110
neHm3lo (MHoro CHA cgacTnHoee &Ana Hexce Ta, o xoTopoil nHHTa rnaroner:
OCTO no3Hana my)Kell H ewe He IlaCbITI4Be51 onine))), 110TOM co6paHxylo Amer
cymmy Ha, nponHTaHHe y6orHx B Hergam mono. Ilea) paox myxammenaHe 3eno
Tsepno oepytar, AKO HHKaK010 METIOCTbIHel0 6or TaK He yMETIOCTHBA5leTC51, xatc
T010, xoTopao cooero CH Tena oo6bigeio npHo6peTaeTcx, XOTA npento6oneome x
3anpeuleHo ems. Taloa awe KTO oToeprHiicx mHpa (moHax) a Harmage OT cexrm
6ydarmae (To ecTb loponHomx) Ha yalme rpa,oa xaxosyto-n-H6o xceHy or cep,m14
Box,oeneeT H awe oHylo Anima 311inilie (To ecTb 13 nto600b 6oxam a He coolo)
npocHTH HagneT, ,oa cicoepHoe ero coToopHT wenaHlle, ,00nmula 6yner ra DiceHa
cnyx6y II0Ka3aTH H HOXOTH TOTO AORTIeCOTB0pHT11, comp/alum H oeppoutH,11To
TO B BeJIIIKy10 eri 6yoeT 3acnyry.
72
Se ofera ca o femeie ostirii. Atunci chemindu-i la el, le-a spus ca are
poruncg de la Dumnezeu (departe fie de not o asemenea hulire a lui Dum-
nezeu) ca, fara sa calce poruncile Curanului, el insusi oferindu-si propriul
sau trup sa le potoleascg pofta. Si astfel, / fiindu-i ridicate (zic ei) preasfin- 2Et
tele haine si poalele camasii, i-a satisfacut pe toti Mira intrerupere, dar prin
aceasta nu s-a obosit, nici nu a patit ceva eau.
Ceva asemangtor povestesc despre Fatma 131, fata lui, care, asa
zicind pentru Dumnezeu (o, vorbg prea fail de lege !), a invins vigoarea citorva
mii de osteni si le-a satisfgcut poftele. Isprgvindu-si lucrul, ea a luat de la
fiecare drept rasplatg cite un ban (mult mai fericitg era aceasta decit cea
despre care zice poetul *: 0 suta de barbati a cunoscut si a plecat fara sa
se sature") 132, iar dupg aceea a dat suma de bani adunatg pentru hrana
saracilor, la biserici. De aceea muhammedanii cred foarte tare ea prin nici
o milostenie nu este imblinzit Dumnezeu asa de mult ca prin aceea cisti-
gata cu vinzarea propriului sgu trup, deli adulterul este interzis. Astfel,
daca vreunul care s-a lep5.dat de lume (monah), dar mai cu seams din secta
budallah (adica a celor ce se prefac a fi nebuni), va pofti din inima vreo
femeie pe ulita cetatii si va incepe a o ruga Allah e4kine (adicg De dragul
lui Dumnezeu", iar nu pentru sine insusi), ca st-i implineascg spurcata lui
dorinta, ea va fi obligata sa -i faca acest serviciu si sa -i satisfacg pofta,
socotind si crezind ca acel lucru ii va fi ei de mare merit 133.
Femeile lui. Cincisprezece femei avea Muhammed '34 11 doug tiitoare 13b,
dintre care una era iudee, cu numele Safie, despre care cu maretie pomenesc
cum ca tatal ei ar fi fost Aaron, Moise unchi, iar Muhammed bgrbat. Cealalt5.
era Meriem, iacobitg, pe ea o iubea mai mult decit pe celelalte si pe ea cea
dintii a luat-o de nevasta, fiind La. I s-a intimplat sa se culce intr-ascuns
si cu o alts sdava si, vgzindu-i amintita iacobitg chiar in timpul aptuirii, a
inceput a-1 batjocori zicind: Asa se cade sa faca un proroc al lui Dumnezeu
si este oare inggduit sa te sui in pat strain pe furls?" El, jurindu-se in numele
Dumnezeului sgu, a fagg.duit cu tgrie sa nu mai facg niciodatg acest lucru.
!mg peste citeva zile, uitindu-si jurgmintele, pentru Ca era sperjur, s-a im-
preunat iargsi cu sclava si iargsi a fost prins de iacobitg in adulter. Indata
el a inceput sa -i recite, ca din porunca lui Dumnezeu, un verset (care dupg
aceea a fost trecut in Curan), cum ca jurgmintul ii este dezlegat de Dumnezeu
si ea nu trebuie nici sa cugete ca as putea patrunde vreo smintealg in curatia
proroceasc5., astfel va abate totdeauna asupra sa minia lui Dumnezeu**.
Desi a avut copii, si de parte barbateasca, si de parte femeiascg, n-a
lasat pe nimeni dupg sine decit pe Fatma, fiica lui, despre ale carei prea alese
ispravi am vorbit deja. /
Desfire moartea lui Muhammed. Despre omorirea lui Muhammed exists 29,
o dubla pgrere la scriitorii arabi. Unii spun ca a pierit de o otravg 336 pregatita
si data de o iudee, iar altii, respingind aceasta pgrere ca falsg, afirma ca
imbolngvindu-se de pleura (boala coastelor) sapte zile, de la acea boa15. si-a
pierdut mai intii toatai simtirea si mintea, iar in ziva a saptea, cind a fost din
nou sangtos, Ali, fiul lui Abisaliba 137, isi bgtea joc de nebunia lui si de pier-
derea simturilor. Muhammed, auzind astfel de batjocuri, a poruncit ca
* Iuvenalis Satira VI, 130.
** Coran, LXVI, 1-2: O, Prorocule I Pentru ce interzici ceea ce Dumnezeu a ingaduit,
dud cauti satisfacerea sotiilor tale ? [...] Dumnezeu iti impune s te dezlegi de jurAmintele tale".
73
we 6onee ocTaHeTcm c Hum B nome, Kpome 3nra6eTa, cbIHa A6nynmyTanH6osa.
H TaKo B Apyritil cenbmbal neHb yMpe. IIO cmepTH Toro, HHKaKosoe )Ke B Ttie
ero ycmoTpeHo TneH He HMI H3meHeHme, 'Tome tiTo Me HbL11111:1 npasbm ero ppm
neperb lla3an 3aKpHrifincsi. YMpe ace B neTo rerHpbi x cHoest Aecwroe, B 12 neHb
mecHua Pa6He, KoTopmri rorL ecTb I'ocnora CnacHTensi 631, HyHA 17 neHb. )1(Turi
.nymmix ner 63, HnaneTenbc-rnosan nocne no6ery H3 MeKKH, no HcqlicneHino Kan-
micorly neHATE. neT, HageHurycst TO.TIbK0 necsiTomy. H CH51 o nwenpopoue Myxammene
B o 6acHoTHopHmx ero nenax H mynecax owe B KpaTHe nononbHa ;la 6yrkyr.
0 mowax MyxammeAoEux
s 6ercraa
xx xoacaellait
xxx morriaraa 6ymara
74
nimeni sa nu mai ramina cu el in cases, afar5.' de Elhabes, fiul lui Abdulmu-
talib 139. $i astfel, in cealalta a saptea zi, a murit. Dupd moartea lui nu s-a
observat in corpul lui nici o stricaciune sau schimbare, afara numai ca dege-
tul cel mic al miinii drepte s-a strimbat inapoi. $i a murit in al zecilea an al
Hedjirei N, in a 12-a zi a lunii [intii] Rebi, care an este al Domnului si
Mintuitorului nostru 631, iunie in ziva de 17. A trait ani lunari 63, a stapinit
dupes fuga din Mecca, dupa calculul lui Calvisius, noua." ani *, al zecelea
numai incepind 139. Dar ajunga-ne cele spuse, asa pe scurt, despre prorocul
mincinos Muhammed si despre faptele si minunile lui fabuloase.
Capitolul al unsprezecelea
Despre moastele lui Muhammed
67
ygo6no nono3peHne 6bITH moxeT lienoBetiecxoti JIH CCU, 3y6 OHOil, He TOKMO ITO
Myxammenort, XOT51 y HHX HIIKTONCe 0 TOM CyMHHTC51 WITH CyMIIIITHC51 moweT.
tleco padu eepyemca nemnenua 6bunu. 3a HeTneHHocTb y6O cesi mbi xypno3Eroc-
THEO Bann no6pxnenn, He eAHHONCATA Taxa CTe101.51HHhICI cocyn 11011H13111 B0,11,61
pusolo OCB5111.1eHEIMA, nocpencTsom nplutTendi nonytmxom K tipe3 Heab.Til Ton
co6nionoxom. YcmoTpexom xce Bony Ty, 'ITO B Hecxonbxo IXHeH noxa3ana B ce6e
Hexpo ryuly (KaK BCHKa51 o61mn Bona 110Ka3bIBaT1, 06bI4e) 3eneHoBaToro Bnna.
Twice rycreinuaB Han maTeplin Ha Atm oTnerna a npurtme BOgEd HHCTO H 6e3gpmxHo
gaxe no Tony HeTJIeHHO HO Bxycy H inlay npe6Eacrb. Ho na He KTO 6e3paCCyi1H1,1r1
C1351TOCTb Hexylo 6bITH B TOR Bone Bo3nemgyeT, 1314Ha OHb151 HeTHCHHOCTI4 ygo6Hum
11 ACI1b1M 06pa3om noxa3aTmcB moxer. Chime 6o crexuBabie cocynbi XX 3anerunnoT
macTlixonoto cmonom, csepx )ice TOTO swim: .10T ropno CTICI151111111bIxpactnam BOCKOM,
xoTopmm rmcbma negaTanyr. CEsepx nce BOCKy camoe yerne CTICT151H14111,I 3axpbma10r
xoweto HMH caxmuan 30B0M010 11 xpyr men cocyna Ha xpermo 3a13513bIBMOT 14 HOTOM
KOH11b1 nmypa cyprytleM netiaTaroT. H TaK0 Bo3nyx, mace eCTb Heyman BHHa BCSIKOTO
TlIeH1151, 6yar114 TaK TeCETbIM COCyaa 3alun0ge1nem OTArleHHbIii 11 KO Bc-rynneHmo
crio6onbi Becbma .Henmymnri, immerowe MO)KeT TIHHHTb BHeamero ABH)KeH1451
HRH npemenemv, OT Hero 6M ITp0143011LTIa Hem' KBaCHOCTb HRH HOBbI51 490pMbI
HaBeneHne kinn nepEtbui npemeneHne, meco pann ToncTernulie a Harmage 3emnsmbie
BO,abI MaCT1411bI csoelo CH THFOCT1410 OTTAIMIOTC51 11 Ha ,nne cansTrcsi, npoTgan )xe
Bona ocTaeTcsi Inicrefimast 14 B csoem KOJIHHeCTBe HeTneHHa, 11TO yemoTpeHo 6bITb
mower BO BC5IKOri Bone O6iuerl. ET,aa)Ke HO OKO19aHHH rona ycTne CTK1151HHabI
.oTBep3oxom H Bo3nyxy BHHTH Tamo nonycTxxom, yannexom no IJIeCTH nHex, 'no
BCH BO,aa Ham BO3MyT14C51 H HenpecTpaHHEdm rynin ,TIBMICeHl4eM orycTecB, Ha Hoene-
;WIC e H cmepnem HaMaT. Ho x npegnoweHmo Hamemy Bo3Bpammcm.
X (bywr
xx 6yrbuuca
766
dac5. acel dinte este de om, nu numai data este al lui Muhammed, desi la
ei nimeni nu se indoieste de acest lucru, nici nu poate sa se indoiasca.
Haina. La fel se crede despre haina lui Muhammed, considerate drept
o comoars mai scump5. decit toata lumea, pe care ei o numesc Hirkai serif,
adica Haina sau mantia sfinta". Nu ni s-a intimplat s-o vedem cu ochii
nostri, pentru ca numai o data pe an se scoate pentru sfintirea apei (despre
care vezi ceva mai jos), insa.' de multe on am auzit de la cei ce au vazut-o
si s-au atins de ea ca este tesuta din par de camila si ca nu e vopsita cu nici
un fel de vopsea, ci e culoarea natura1s a parului.
Apia sfintita. In toti anii, cu trei zile inainte de Rarnazan 143, adica
postul cel de o lung, adunindu-se in palatal sultanului cel mai din15.untru
o multime de clerici si de persoane inalte si s5.virsind rugaciunile obisnuite,
scot [haina] dintr-o raclita aurit5.' in care e pastrata, apoi, aducind un vas
mare de argint plin cu apa, inmoaie poalele ei in apa, pe care apa dupe aceea
o cred sa fie nu numai sfinta, ci si sfintitoare si nestric5.'cioasa. Pentru care
pricing ei umplu cu acea ape sfintita prin atingerea hainei mai multe vase
mici de stida, care pot cuprinde o Ewa x 144, / si, pecetluindu-le cu pecetea
de obste a statului, au obiceiul s-o imparts spre binecuvintare si sfintire
celor mai de seams persoane din cetate, vizirilor si pasalelor si altor persoane
mai distinse. Iar apa aceasta se foloseste astfel: dupa inceperea postului,
cind vor sa dezlege postul dupa apusul soarelui (pentru Ca legea ii sileste
sa dezlege postul mai intii cu apa si apoi cu mincare), picurind din acea apa
intr-un vas mare trei sau mai multe pic5.turi toti beau din apa aceea, muscind
de trei on din mincare.
De ce se crede ca reimine nealteratii. Indemnati de curiozitate cu privire
la nealterarea apei aceleia, nu o data am primit prin prieteni cite un astfel
de vas xx plin de apa sfintita prin haina si am pastrat-o un an intreg. Dupa
citeva zile am observat in apa depunere (cum arata de obicei oricare apa
de rind) de culoare verzuie. Acea materie dense s-a lasat dupa aceea la fund,
iar apa a ramas curate si fare drojdie timp de un an, nealterat5.' la gust si
aspect. Dar ca nu cumva sa socoteasca cineva in chip nesabuit ca in acea
apa e vreo sfintenie, se poate arata cauza acestei nealter5.ri intr-un mod les-
nicios si dar. Acele vase de stida (sticlute) le lipesc cu rasing de mastic, iar
pe deasupra toarna pe gitul sticlutei ceara rosie din aceea cu care se pecetlu-
iesc scrisorile. Iar pe deasupra cerii leaga si gitul sticlutei cu o piele numit5.'
la ei sahtian 143, iar gitul vasului it leaga strins si dupa aceea pecetluiesc cape-
tele snurului cu ceara rosie. In felul acesta, aerul, care este prima cauza a
oricarei alter5.6, fiind despartit printr-o inchidere atit de ermetica a vasului si
neavind libertatea de a p5.trunde in5.untni, nu poate face nici o miscare exte-
rioara si nici o transformare prin care sa se produce vreo fermentare sau nas-
terea vreunei forme not sau schimbarea celei dintii, din care cauza particu-
lele de apa cele mai grase, dar mai cu seams cele de pamint, prin greutatea for
se tasa in jos si se asaza la fund, iar apa cealalta famine cit se poate de curates
si in intregime nealterata, ceea ce se poate observa si la apa obisnuita.
Dar cind la sfirsitul anului am deschis gura sticlutei si am lasat sa p5.trunde
acolo aer, am vazut dupa Base zile Ca toata apa aceea s-a tulburat si s-a inche-
gat cu o miscare necontenita a depunerii, iar la urma a inceput sa si miroasa
uric. Sa ne intoarcem insa la expunerea noastra.
x un hint
xx ticlutl
77
3epuo maexulmoe. BaCHOTB0p5IT K CeMy, RICO xpauffTcx B coxposHnuf cyn-
32 TaHCKOM 3epHo )1(11THOe, ewe B3ATO 611C11, aHrenom TaBpnmioM / OT HIIBbI paRCKHA
H Myxammegy npHHeceHo. Hero BHHy cHgeBylo 6brrH cica3yroT: erga Myxammeg
c neganmo ycymHeBamecx xaKOI3 6b1 nnog OMAR, eroxce Agam B pail BicycHB, co-
rpenran npoTHBHy 3anoBegH 6oxcxx x cmepTH K ecTecTBy tienoBegecicomy Bxog
noxa3an. fasplikur y6o, no noBeneHmo 6oxcHio,3epHo oHoe xcHTHoe arm innemmoe
(xoTopoe n0 apancm xbutma HammaeTcx) emy nplimecnin noxa3a, RICO He Haott
ugog, HO nmemula 6bICTB, eroxce AI am AgIIIH corpenum. Kaxoxce To 3epHo B co-
xpoBrune cyaraHcicoe BHI4ge, HCCJIegOBaTH He BO3MOTOX0M. Hporiee cxa3por,
AKO 3epua TOTO eCTb 4)opma 3epHa nmeHHImoro, BermecrBom )ice rycHHoe Age
npeBocxo,aHr.
3HaMR. HMelOT TaKONC)_Ike H 3HaMA (AKO y Ilxx 3eJI0 TBepgo BepyeTcx), exce
Myxammeg cam nepBee OBO B 3Hax npopoqecTBa, oBoxce BnacTH cBoex C09111111JI,
exce HapligaeTcA anent H CaliaJICAKIL wepuy6, TO ecTb (<3HaM51)) HMI <<3HaK CBATIaltb>;
Life Ham 3eJI0 MaCTO BHgeTH cnytificx, H6o B noxogax, xorga cynTan cam HgeT Ha
Bormy HJIH KOrga BbnuluHR Be3Hp C HOJIHOE0 BgaCT1410 nocbinaeTcx, Tomy BpygaeTcx.
ECTb xce oHoe 3HaMA C0,114HeHO 143 ILIeJIKOBbIA maTepHH 3eneHoro ipera, Ha Hemxce
HankicaHo 6b1T14 CKa3y1-0T HctioBegaHHe MyxammegaHcmx BepM. 3a ,apeBHOCTb
HIIKOrga ace pO3BHBalOr ero, HO CBHT0e maxu6 395eHall (0 Hemxce 3pH B rnaBe 0
ziepcoefncax) HOCHT.
PaTOBH1ge X Toro He HmeeT KOHHA xcene3Horo, HO BMeCTO
KOIIH51 anent B TaKOBbIR o6pa3 OT tifiCTOTO cpe6pa C01114HelllIbIR,
Ha xoTopom HacaxceHa nyHa poraTax, o6atle Aeno oHoe BlIgHTCA
6bITH He 3eJI0 gasHoe. Korga cynTaH HJIH BbIllIIIIHR Be3Hp
HpOTI4B HenpHATensi HTTH xMeeT, C BeJ114K010 HOMI1010 xx H3
rpaga HCXOILHT (nomna xce ofiax KaK0 ycTpoxercx 3pH B CBOCM
mecre).
Kax moedic e noxodax xpanumoi. ripen cambim cynTaHom
npegmecriver Bep6mog, Ha Hemxce eCTI, 3JIaTbI3 KOBtler,
npell3pAgHb1M macreperBom cogenaHHmil, )31114H010 Ha egHHuil
JIaKOT13, 111HpHH010 IIpOTHB BAHHbI BII0J1bI. B TOM xoBtie3e xpamiTcx
xHura Kypana (o cent Kvpaue MHAT, AKO TOR ecTb, roe 36y6exHp, Ha-
cnegmuc MyxammegoB, Hanlican, He6ecHmil 6o 011bIA Kypan, Kaic OHH cica3yroT,
yxce He o6peraeTcx), no TOM pH3a, o Heilxce peXOM, H cHe 3HaMA. XBanxInecx BO
npaBgy HOaHH TpeTHii Co6euxml, xoponb 110J1bCKHR, AKO 6bI cite 3HaMA Myxam-
megoBo 110g BI4eHH010 y TypKOB B3AJI, HO Hecrb npaBga. I46o Kapa MycTacba mum,
BbIIIiIIIxR Torga Be3Hp H rnasHeiliumil Hag BORCKOM Boxgb, oTHenexce ycmoTpxn
geno csoe K orgammo npliarmaimneecx, ocTaBx Apyrwl coxpounna, Cxe egnHo
33 3HaMA Bo co6mogeHHe cam / npHHAn, muce gpyromy icomy gan, npexcge Amice He
npHmen B CTIITOHHIO. HOJIAKH ace B3AB camoro se3Hpx 3HaMA (xoTopoe HO H0-
,a06mo MyxammegoBa 3HameHH 6boaTH o6brie), Bo3mHenH Lialo Toexc 3HaMA
6bITH, xoTopoe camoro Myxammega ecTb.
78
Bobul de griu. Pe linga acestea mai povestesc ca se pastreaza in vistieria
sultanului un bob de secara care a fost luat de ingerul Gabriel / de pe un ogor 32
din rai si adus lui Muhammed. $i arata drept pricing a acestui fapt momentul
in care acesta se intreba intristat care s fi fost rodul pe care gustindu-1
Adam, in rai, a pacatuit impotriva poruncii lui Dumnezeu si i-a aratat mortii
intrarea spre firea omeneasca. Asadar, Gabriel, dupa porunca lui Dumnezeu,
i-a adus acel bob de secara sau de griu (care in limba araba se numeste
hinta)145I i i-a aratat ca nu alt fruct, ci griu a fost acela pe care Adam,
mincindu-1, a gresit. Cum a patruns acest bob in vistieria sultanului n-am
reusit sa cercetam. Mai departe se spune ea forma bobului aceluia este a unui
bob de griu, dar ca marime depaseste oul de gisc5..
Steagul. Mai au, de asemenea, un steag * (cum se crede la ei cu toata
taria), pe care insusi Mohammed 1-a f5.cut mai intii, spre semn on al puterii
sale de proroc, on al domniei sale, numit Alem i Sandjeaki serif, adica Stea-
gul sau semnul sfint" 148. Pe acesta ni s-a intimplat foarte des sa-1 vedem,
caci in timp de razboi, cind sultanul insusi merge in campanie sau cind vizirul
suprem este trimis cu depline puteri, for le este incredintat. Acel steag este
facut din matase de culoare verde si pe el, se spune, este scrisa marturisirea
credintei muhammedane. Din cauza vechimii nu-1 desfasoara niciodata, ci
nakib efendi (vezi despre el in capitolul Despre clerici) 147 it poarta infasurat.
Lanceax aceluia n-are teapa de fier, ci in loc de teapa
alem, alcatuit din argint curat in aceasta forma pe care k
este asezata semiluna, dar se vede ca lucrul acesta nu dateaza
prea de demult. Cind sultanul sau supremul vizir trebuie
sa porneasca impotriva dusmanului, cu mare pompa xx
iese din cetate (cum se alcatuieste alaiul, aceea vezi la locul
cuvenit) 148.
79
Taaea emopag nadecgmb
0 Myxammewnix macriemmxax, moice 01114 Acra6e Hapliqmor
Arum necmuto ythleaent. 36y6eKHp ace BnueB, sixo CHJI010 Hwrrowe ycneTa
moweT, J1eCT1410 TOTO 1101{MaTH H OT cpeubi tic-rpe6HTH ym:bimnin. H TaKo nocnas
K He My BeCTHHKOB npocsnue, ,ua 6bi ripHmHplincsi C HHM Ha TBKOM noroBope,SIKO
110 Tpuex neTex rice BRaCTHTelIbCTBO AJIHIO ,a06p0BOJILHO npenacT, cam ice TOKMO
TORICOBa111110 yyeHHA npHnewaTH H o uenex no enmcy K utepeam, TO eon. Kcy.ay
npluimeculyeT, noriemenHe HmeTH 6yieT. KoTopbmix cnoBamH ymnrImBen Ann,
K 36y6exHpy npmme. Emynce erza 36y6eicsip peqe, nowro He 6Eacis Ha ero H36painm,
mice HmeeTca H ec-rb mewuy apancimmx ipamiunimmH 6naroponmeriumil H sown',
npexpa6pbal; caBema Ann, AKO ynpancHninecn B co6paHHH CeHTeHIII4ci KypC/H086/X
34
(o HeM IvIbI IWOCTpaHHee pee B T.J1aBe / 0 Kypane). no BpemeHH 36y6eicHp coBe-
mason c Omepom H OrmaHom, HeganHHo Ha km, 6mBuiero B dorcimiu (TO eCTb.
B uepKBH) H yrpeHHHe TBopsnuero MOJIHTBbI, HariaAowa H y6HHIa.
X mapoAitom
80
Capitolul al doisprezecelea
Ashabii. Urmasii lui Muhammed sint de doua feluri: unii dupa cirmuire,
iar altii dupa familie, numiti emiri, adic5. printi 1o2. Iar urmasii de familie se
impart la rindul for in cei de neam ales si cei mai simpli. Familii de neam ales
sint azi in numar de sapte, numite sea 153, adica preferati". Despre emirii
mai simpli vom vorbi in alts parte: acum vom arata patru familii de urmasi
si seici ai aceluia in cirmuirea laic5,'.
Muhammed avea in timpul vietii patru colaboratori, capetenii de ostire
si sfetnici atit in administratia politica x, cit si in religie, pe care ii numesc
ashab, iar dupa limba persana cigar iari fieigamber 154, adic5. patru prieteni
ai Profetului": Ebubekir, Omer, Otman si Ali 155.
X civic&
81
Meg Anuee. 0 Aix xax nepcm, Tax H apanbt H Typal OacHocnonsrr, ant 6b1
Hmen meg c He6ecH K ce6e nocnaturbiii, empice HMA 3yynOwcap; 6e)xe o6monirbrii
H no nono6Hio monmE4 6nexIaLLIHYi, eni4Hblm ynapemem naatranecETH TbIC511116
HenpHETeneri maim oTcexatounril. Cero mesa 143o6paxerme Ha CBOHX 3HaMeHax tiblHe
HamepToBaTH o6bprarr HmeroT REHmapbr H npur4a51 TypenicaE nexoTa.
OMep. Ho 06y6exup He 6onee Tpex ner HaganbeTHorran, yMpe, no xoToporo
cmepTH Haenenosa OMep. Cert nape-rim:tan ACCATb neT, Hero Apamno nopa6oT14.4,
cDeonopa, 6paTa HpaxnHesa B Henincom cpawemn4 no6enHn. Eacpy rpan nm4
cHilyce x nepcHnexom H Aamacic, erowe B 4Hene 40 000 oxpaHsuoulee xx Bohm)
OT Hpaxnlim HmnepaTopa Tamo onpeneneHHoe 3a1MILLIa.TIO B nepHbril max,' Aellb
3aBoesan. Enec H Aapy cynnie B npenenex nepcHnemix rpanbi onemxan H B neTo
XpHcroao 643, ewe ecTb FerHpbi 22, Ha Hepycanitm tramen B35IJI 11 B camom Hepy-
cannme ripoTHay mph! E.ne0Hcro451, xpam myxammenaHciairr, Heinnalm micallseHHem
HOCTpOHJI, npoT4He )Ke xpambr Bee xpricTi4aHom OCTaBHJI. B neTo rerHpm 23, Xpric-
TQB0 DIM 644, 'repel,' XOTAIlle OTMCTFITH y6IIRCTBO AJIlle130, nepcHaEHHEa Hewer,
cnyry Omeposa, Heniumm hexer gHC.TION4 nonigni4n14, aa y6HeT OMepa, erowe
pa6 TOR B xpame monsnnacE (sucoxe 3axyrHrt HcTopinc none-river), metrem npo-
35 / mien cnyry caoero co3ana mem H3Enexwa it
60.11e. npitaaroT H cite, AKO OMep
yeTpemnerme HaHb coTHopura, o6aae XOTeJI name ympeTH OT pyiar HenpHETenberam,
He ice monHTHIA, luxe B TO Hpemst npen 6oroM neAme npecetuit, 1436aaneHHE pax!
ZHBOTa cHoero.
Ommau. Y6HeHy 6bnnuy Omepy Haenenosan OTMaW, mice Hapcmormare ACT
12. Cell He He6narononymHeriumni 6i,icm npennapinnullx ce6e, 146o mpe3 Horgnoa
LB014X Arl)pHxy nopa6oTan H Arpe3 HHOTO Howna, eye HMA Mame, Ha KHrip
HaHne H KOHCTaHTHIO rpm onepwan. Ho npocTpaHHee cHx onHcatute Hc-ropExam
ocraHnure, '(TO myxammenaHe B noxaany CHX treTrzapex Hacnentancos Myxammeno-
BbIX Ho3rnauraloT, OT mHorgx mamas' na noxaxem.
.110X8allbl 1IX. Ha3bIBalOT FIX 11eTbrpe cTonna IIIICIBIA Eepb1, qtlerbipe
yxpaluem451 6naronernisr, -geTbrpe H3pEncTEa mHpa, "EleTbipe CHAIIHA cHeTa,
14eTbrpe BbIcomailium eTapunurbr, Ilelbrpe npapEna pa3yma, tleTbipe
mH.nocepn,HE 6owHE, tleTbrpe rocynapH EcenetarbrE, IleTbrpe Howna npo-
poLrecrom, oxleTbipe mynpeubt HIM 4.41.110004I, CBeTaexx ctleTbipe MTh! 60)K14A)>,
0.1eTbipe compuleHHo DpHH005I1111411 6naronapeEm 6ory, xleabice npaHnbr H npa-
BeAliliHN 0.4enape pa3ymeEHE 141111 C1111.1101-HCMbI ACHO )Ka3aTeJlbHbIA>>, TO ecTb:
36y6exHp vCBSITOCTH COBepIlleHCTBON OMep --o.OxeaH npaaabi, OTMaH
YxpaureHHe menoBenaHHE, A.1111 HcnonHHTenb 3anoseneti 6owunx,
H nporrasi.
>c 3armae
xx rBaptunolinoe
xxx icpyra 30sHore
112
Sabia lui Ali. Atit persanii, cit i arabii si turcii povestesc despre Ali
ca avea o sabie trimisa lui din cer, al carei nume era zuulfikar 160, cu doua
taisuri, stralucind ca fulgerul si taind cu o singur5. lovitura capetele a doua-
sprezece mii de dusmani. Ienicerii si cealalta pedestrime turceasca au si
acum obiceiul de a zugravi pe steagurile for imaginea acestei sabii.
Omer. Dar Ebubekir a murit dupes ce domnise numai trei ani. Dupes
moartea lui, i-a urmat Omer. Acesta a domnit zece ani, a subjugat toata
Arabia, 1-a invins intr-o mare batalie pe Teodor, fratele lui Heraclius161.
Basra, cetate de linga Golful x Persic 162, ,si Damascul, pe care it apara 9 ostire
de 40 000 de oameni xx rinduita de imparatul Heraclius, le-a cucerit in prima
zi de asediu; a luat Edesa 163 ,si Dara 164, care se afla la hotarele persane, iar
in anul de la Hristos 643, adica la Hegirei 22, tabarind asupra Ierusalimului,
1 -a luat de asemenea 163. ,Si a zidit chiar in Ierusalim, in fata muntelui Eleon,
cu mare cheltuiala, un templu muhammedan 166, iar celelalte biserici le-a la-
sat pe toate crestinilor *. In anul 23 al Hegirei, iar de la Hristos 644, vrind
persanii sa razbune asasinarea lui Ali, au cumparat cu o mare sums de bani
pe un persan, sluga a lui Omer, ca sa-1 ucida pe Omer, si sdavul acela 1-a
strapuns cu sabia cind se ruga in templu (precum povesteste istoricul Zakuti) **.
Ei mai spun ca Omer / si-a vazut sluga scotind sabia in spatele lui si navalind 35
asupra lui, insa mai degraba a vrut sa moara de mina vrajmasului decit
sa-si intrerupa rugaciunile pe care le facea in acea vreme inaintea lui Dum-
nezeu pentru a-si salva viata 167.
Otman. Omer fiind ucis, i-a urmat Otman, care a domnit doisprezece
ani***. Acesta n-a fost mai nenorocos decit predecesorii sai, pentru ca prin
capeteniile sale a supus Africa si printr-o alta capetenie numita Mavie a navalit
in Cipru si a ocupat cetatea Constantia 168. Dar lasind pe seama istoricilor
descrierea mai pe larg a acestora, sa aratam cite ceva din cele multe pe care
be trimbiteaza muhammedanii spre lauda acestor patru succesori ai lui Muham-
med.
Laudele lor. Ei ii numesc Cei patru stilpi ai credintei celei curate",
Patru podoabe ale bunei-cuviinte", Patru frumuseti ale lumii", Patru
straluciri ale lumii", Patru capetenii supreme", Patru reguli ale intelep-
ciunii", Patru milostiviri ale lui Dumnezeu", Patru domnitori ai universu-
lui", Patru capetenii prorocesti". Patru intelepti sau filosofi ai lumii xxx",
Patru puteri ale lui Dumnezeu", Cei patru care fac in chip desa'virsit mul-
tumiri lui Dumnezeu", Patru dreptati si drepti", Patru judecati sau silo-
gisme care arata clar", adica: Ebubekir Perfectiunea sfinteniei", Omer
Oceanul dreptatii", Otman Podoaba ma'rturisirii", Ali implinitorul
poruncilor lui Dumnezeu" si altele 169.
Urnzcqii de familie. Din urmasii de familie ai lui Muhammed se afla
acum la arabi in conducerea bisericeasca sapte curti, pe turceste odjeak 170
x Sinul
xx garnizoana
xxx globului pi rnintesc
* Sethi Calvisii Opus chronologicum, p. 995: Anno mundi 4592, post C[hristum] 643:
Omar, saracenorum amiras, Hierosolymis 6 regione montis Olivarum sumptibus templum
cultibus Mahometi destinatum aedificat, illudque multis reditionibus auget ; reliqua enim templa
omnia christianis reliquit. Cedr[enus].
** Ibidem: Anno mundi 4593, post C[hristum] 644: Omar, saracenonum rex, cum annis
decem regnasset, a persa quodam servo suo, dum in tempi adorat, gladio transfigitur.
** Ibidem: Succedit ipsi Otman cognatus, qui regnavit annis 12. Zacuth[ius].
83
0a3KRK, OT cl)armm naiepH Myxammenosori ripoHcxonsinnix, 9TO mepnbimH CBH-
AeTe.TIECTBbI H SIX pona 3HaMeHHTOCTb npeSHerilliHMH xoddicem, TO ecn, 1:(HI1J10-
ma/vim x yraepKaalor. H3 CHX cenrvix CIAMHJ11411 6131BalOT IlIeHXH, TO ecm npennoti-
TeHHMe HJIH enHCKOITLI B Me KICe H B MeAHHe, OT mum maumne4 ecm mem MeKKI4,
H Bee ;Tyr He ineHxx apancxxx H HAELIICICK14X
xoropomy 110,I1,11114SIeTC51 MeArifICKHil
Hapo,itos. Diem MexxH, era no orrie 11.1114 6paTe Hacnenne B luexxcrae Hocnpini-
mer, ace rocyHapH Hnanemni myxammenaHcxoro nocbuialor emy meenue, TO eCTI.
TIOCORIXTBO novipaawrenbHoe, I1p14.110)1CHBIlle Benume Z'apbl. Tiroxe OT HHbIX
rocynapeil emy nocunaercH HM5IHHO cxa3ari, He moxem a rypeuxoro Hmneparopa
Hexonincownw ininexom nocunaioula enaHoro 143 xanwpicH6ainoH noconberaa MI4-
HHCTp0M. OTIlyCKMOTC51 ace Tame nonapni: meg nparamH 6Hcepbi yxpaineHHIA,.
oneKaa nparaH xwiam Haparkaemasi H no meHmuoil mepe 40 000 3naTbIX xx, o6atie
re neHr,rH non HmeHervi MHnoCTHbIHH emy naHarlicH o6iixoma, XOTSI OH ace o6pa-
niaer HOTOM B cHoe ynorpe6neime. Cymru' x He My B THryne runner Ille Hxy
36 MexicH, cymnt cHera H mepitny / npannu H npaHoro IlyTH only npellecrHecauempy
H 11p0P1. ()luxe cynraHy innweroxe 1103B0JU1eT nrryna, xpome cero: HamecrHincy
Hainemy, HMnepaTopy annormaHmmy. Tax HMnepaTopa Haninicxoro, rocy-
naps' nepcHnexoro H BMX npynix myxammenaHcicasi CeICTb1 IIOTeHTaTOB xxx B
rarynax HmeHoHarm o6bi9ail Hmeer, xpome rocy.iapsi 6orarbui Apainni, ero ice
imicogainnero HmeHyer crisiineHHHica.
Bnaexom eninioro or cesi nieHxon (bamkuum x cynraHy Mycrabe H neap
1700 npmexasuia H, XOT51 eine mnan 6bui, Ho inane camoro mytrani H maunuero
He3Hpsi nocaKnamecH, BO BC51104X KOHBepCaLIHAXxxxx C cyaraHom 6boame, cpraHa
calla He penxo B crpereHHe emy HxcoKnairie (xaxosbui tiecm mummy )ice OT gem-
Bel( rHopwrii xorsrr). CynraH ero zueux 30eudu, TO earl, rocnomme nieHx. oil we
cynraHa nadutuae, TO ecm Hmrieparope H celcurzu uiepeamu Myxammeau, To ecrb
onamecrHwie npaanbi HJ1H cyna Myxammenoaa Ha3boame.
Korna MeKKI4 mem ymripaer kum 9pe3 6yHTOBCTBO HaponHoe HHanaraercH,
peovo 6MBaeT, tiro 6e3 rpaKaaHcm451 H mewnoyco6Hbui 6paHH Hacnengr npyroil.
146o He no oruoncicomy HeicoeMy recramenryxxxxx HRH 110 ycmorpemno ACT, HO
no Haponnomy xpe6mo H cline H36HpaiorcH B Hacneninum. rIpkima xce npecron
Mexial, or Hcex sixoxe pexoM, rocynapeil, Hecia3aHHEam Hexinim 6naroroBeHHem
notarraercH H noxnaHnem 6maaer. KpoMe CHX cenmll giamlinlici mHoronnonHaa
H 3eno ripoerpaHHasi eine H HmHe or Tame Myxammenosoci nuiepH o6peraercH
(11aM11J1H51, KOTOpbIX 3MUp, TO ecri. KH51351MH HapHuai-or.
X rpamorama
xx liepsoimmx
xxx toacniTenett
XXXX 06X0)111TeRIZTESBA
XXXXX 3aBeTy
84
care se trag din Fatma, fiica lui Muhammed, lucru pe care-1 confirma cu mar-
turii sigure, iar celebritatea for cu cele mai vechi hodjet, adica diplome x 171.
Din aceste sapte familii sint seicii, adica preferatii", sau episcopii din Mecca
si Medina, dintre care mai mare este seicul de Mecca, caruia i se supune cel
din Medina si toti ceilalti seici ai popoarelor arabe si indiene 172. Cind seicul
de la Mecca preia succesiunea in seicat dup5.' tata sau frate, toti domnitorii
posesiunii muhammedane ii trimit lui tehnie 173, adica solie de felicitare,
adaugind mari daruri. Ce anume trimit alti domnitori nu putem spune, dar
am vazut cindva trimitindu-se de catre imparatul turcesc pe unul din capidji-
basi 174 ca ministru al soliei. Si i se infatiseaza astfel de daruri: o sabie impo-
dobita cu pietre pretioase, o haina scumpa numit5. hilat 175 si cel putin 40 000
de galbeni xx insa acei bani s-au obisnuit sa dea in chip de milostenie,
desi el ii foloseste pentru nevoile sale. Scriindu-i, sultanul i se adreseaza cu
titlul: Seicului Meccai, judecatorul lumii si masur5.torul / dreptatii, parin- 36
tele cel preacinstit al caii celei drepte" si altele. Iar el nu-i acorda sultanului
nici un fel de titlu, afara de: Loctiitorul nostru, imparatul aliotman". Asa
are obiceiul de a-i numi in titluri si pe imparatul Indiei, pe clomnul Persiei
si pe toti ceilalti potentatixxx ai sectei muhammedane, afara de domnitorul
Arabiei celei bogate, pe care-1 numeste preot preainalt".
Am vazut pe until din seicii acestei familii venind in anul 1700 la sultanul
Mustafa 178 si, desi era Inca tinar, a fost asezat mai sus chiar decit muftiul
si marele vizir ; petrecea cu sultanul in fel de fel de conversatiixxxx, ba insasi
sultana iesea adesea intru intimpinarea lui (cinste pe care nu vor s-o faca
nimanui dintre oameni). Sultanul Il numea Seib efendi, adica domnule
seic", iar el pe sultan padiph, adica imparate", si vechili fereati Muhammedi,
adica loctiitorule al dreptatii sau al judecatii lui Muhammed" 177.
Cind moare seicul Meccai sau e detronat printr-o rascoala a poporului,
rar se intimpla sa-i urmeze altul fara razboi civil si lupte interne. Pentru ca
ei nu se aleg ca urmasi dupa vreun testament xxxxx parintesc sau din conside-
ratii de virsta, ci dupa votul poporului si dup'a putere. Preluind tronul
Meccai, e cinstit si adorat cu o evlavie nespusa de toti suveranii pe care i-am
spus. In afara de aceste sapte familii, se mai afla o familie prolifica, foarte
raspindita si pink acum, tot din acea fiica a lui Muhammed, pe care ei ii nu-
mesc emir-i sau firing. 178. /
scrisori
xx cervonet
xxx suverani
xxxx atnabilitati
xxxxx lege
85
37 KMITA BTOPAH
0 HmeHax Kypana
naea nepeas
86
CARTEA A DOUA 37
[DESPRE C U RAN]
Capitolul intii
Despre denumirile Curanului
87
oTcrynam H He 6yJH HesepeH, co cy66oTm y6o XpaHHTH He HOJIMIGIX0M, 3aHe sme-
maluecA HpOTHBHOCTb H pa3rnacHe, Hxwe 6or Hmyaudi 6bITH CYJAH2 pa3peam.
Kenamynnaz CJIO)KeHHO eCTb H3 KeMIM (CJIOBO) H p///a0 (6owHe HJIH 6owe-
cTseHHoe), TO eCTI3 OCJIOBO 6owHe, xoTopoe pemeHlie BHAHTCA yxpaneHo 6bITH OT
umeHe CB5111IeHHOTO, TaK Bemxozo AKO H H06020 1711C6HUR, ewe 3a HCTHHCTBOBaHHe
cnoeo 600lcue OT 60FOCJIOBOB HapHuaTmcst o6bI9e. Tow nonTnepwnaeTcm H H3 Kypatta
TJIaBbl nessubin Hai:lees:1Tb, rne noxa3yeT, AKO rieme KypaHoeo nocnenyer ripen-
Baptism Hm npopoxam. <okine 0 npHxa3aHH5ix rnaroneT Te6e 110CJIaHHbIX 111-0-
AH60 CyMHHWHCA, IIpe,LIBapHBWHX TA KHHTH Ilp011HTaA, 14CTIMHy Te6e 110CJIaHHP0
ysecH, He 6ykal CyMHACA, HbIHe npHemnm, HblHe ice oTrieprasm. H B Luse BATOR:
<<BOT rnarone-r 6narHii H MIUIOCTHBbIrl, ACHBbIll H npeBbicoxHil, erowe xpome
nem, HHoro B)K npewne Teepam (TO eCTb Bemxuli 3aeetn) noTom Pluaoteun (cHpe9b
Eeatteenue) npasbie nyTH monem npenane, Hanocnenox HeTHHcrayloulym xuHry
3.a0y/man, 3aKOH Baal noTsepwnaloinylo,. CBbILLIe BaM napona H cHe conermarr
T.TIaTOJIbI Tsepner4ame H Hecoxpyammbie.
fnaroneTcsi nam4 H Ktutza coothgetm, xoTopoe pemeHHe TonxoBaTenx TOT
B3eMJIIOT OT TJIaBbI Maude (ewe TOJIKyeTCA <<CTOJI))), Hnewe rnaroneT, AKO KMITa
coo6ineHHA HecTb HHO, pa3Be nononmelnie EeatteenuR H .17eHmameexax, 9eM B14-
.1114TCSI IlpHII0,11061TATHCA K HMeHH E66H22.611.6, B Hemwe 9TeTCA, AKO oHe npHHne
pa3opHTH 3aKOH, HO HCIIOJIHHTID).
11Hbte npopoueocue KHU2U. EaCHOCJIOBAT )1Ce alcH 6b1 6or OT co3naHm mHpa
.no Myxammena 5000 npopoxos xo mcnpaBneHmo nyTeri genoseLiecnix nocnan H
seem pairmiHme KHHTH H 3aKOHM OT ce6e HanHcaHHbie (Hmwe 6bI 9eJI0BeKOB Hay-
1114.1114) npenan. ,apyrxx y6o npopoxon KHYITH 60)1CHIIM COKpOBeHHbIM cynom, xpome
I7enmameexa, I7canmupa H Eeatteenun norm6nH H HbiHe He o6peTaloTcm, 'Tome
9TO B Kypatte scex OHbIX ygeHHe conepwliTcm.
88
aici contradictia si divergenta, Dumnezeu, care va fi judec5.tor, le va
rezolva" *.
Kelamullah este compus din kelam (cuvint) si ullah (al lui Dumnezeu
sau dumnezeiesc), adica Cuvintul lui Dumnezeu", expresie ce se vede ca e
furata de la numele sfint al Scripturii vechi si noi, care pentru adevarul ei
s-a obisnuit sa fie numita de teologi Cuvintul lui Dumnezeu" 182. Ace lasi
lucru se confirma si din capitolul al XIX-lea al Curanului, unde se arata ca
invatatura acestuia urmeaza prorocilor ce au venit mai inainte. Daca
zice te vei indoi de poruncile date tie, vei cunoaste adevarul ce ti-a fost
trimis citind cartile prorocilor care au venit mai inainte ; deci nu te indoi
aci primind si aci respingind" **. Iar in capitolul al V-lea zice: Dumnezeu
cel bun si milostiv, viu si preainalt, afara de care nu este altul, mai intii a
dat oamenilor Tevrat (adica Vechiul Testament), apoi Indjil (adica Evan-
ghelia), caile cele drepte, iar la urma v-a d5.ruit de sus cartea cea adevarata,
Elfurcan, care confirma legea voastra si cuprinde spuse foarte temeinice
si de nesfarimat" ***.
I se mai spune si Cartea comunitcitii 183, nume pe care tilcuitorii i1 iau
din capitolul Maide (care se tilcuieste Masa"), unde se spune ca aceasta
carte a comunitatii nu este altceva decit o completare a Evangheliei si a
Pentateuculuix4*, unde se vede asem5.'narea cu numele Evangheliei, in care
se citeste ca n-a venit sa strice legea, ci s-o implineasca" 5*.
Alte card proroce.,sti. Ei mai povestesc ca de la facerea lumii si pina la
Muhammed, Dumnezeu ar fi trimis 5000 de proroci spre indreptarea cailo-
omenesti si ca tuturor le-a dat felurite carti si legi scrise de el (cu care sa,
invete pe oameni). Cartile altor proroci ins5., prin judecata cea ascunsa a
lui Dumnezeu, afara de Pentateuc, Psaltire si Evanghelie, s-au pierdut si
acum nu se mai gasesc, pe linga faptul ca invatatura tuturor acelora este
cuprinsa in Curan.
Pentateucul". Pentateuful (la ei Tevrat)184 prin Moise, dar numai
neamului/iudeudupa cum Evangheliile prin Isamesiki-85, adica Iisus Hristos 39
le-a fost trimis de Dumnezeu din cer tuturor neamurilor spre pov5.tuirea
oamenilor cinstitori de idoli, ca sa se inchine unui singur Dumnezeu, facator
al lumii intregi, si numai in el unul sa cread5. si sa n5.clajduiasca.
Psaltirea". Iar Psaltirea (la ei Zebbur) 186 lui David i-a fost inminata
spre a-i invata pe oameni cum se cuvine a lauda pe Dumnezeu si numai lui
unuia s5.'-i dea multumire pentru binefacerile primite de la el. Tot asa, pentru
necredinta iudeilor si a tuturor neamurilor, precum dupa Pentateuc a fost
data Evanghelia, asa dupa Evanghelie a fost dat Curanul si prin elxx au fost
nimicite legile vechi si rinduielile legii, s-a asezat si s-a propus oamenilor o
x cele cinci carti ale lui Moise
xx cu acela
* Coran, XVI, 123 124: a Urmeaza religia lui Avraam, un adevarat credincios
Simbata n-a fost impusa decit celor care erau in dezacord cu privire la ea. Cu adevarat,
Domnul va judeca intre ei, in ziva invierii, motivele dezbinarilor for ".
** Coran, X, 94: Daca te indoiWi de descoperirea noastra, intreaba-i pe cei ce au
citit cartea inainte de tine nu fi, deci, dintre cei ce se indoiesc".
*** Cp. Coran, III, 2: Dumnezeu!... Nu este Dumnezeu afara de el: cel viu, cel ce este
prin el insuil [...] A facut sa coboare Tara si Evanghelia mai inainte cale pentru oameni"
M V, 48: Ti-am descoperit cartea qi adevarul, pentru a intaxi ceea ce exista din carte mai
inainte de ea, pazind-o de orice stricaciune".
4* Ibidem, apoi: Daca Dumnezeu ar fi vrut, ar fi facut din voi o singura comunitate"-
5* Matei, 5, 17.
89
Bepa H 3aKOH tIpe3 Kypanoeo ytieHHe BBeaeHbIr1 ripennowxcg monem H ycrartHcA,
o qem mano &mime H3 camoro Kypana noxa3axom B rnane HATOrl.
Beppor y6o, AKO menoxeum nce, OT Anama no ABpaaMa H nawe no Mot-ices!,
AnpaamnHm 3aKOHOM (KOTOpOrl MHAT, AKO Arspaam TIOCJIe):(0BaTeRbHbIM npena-
m4em OT Anama socnpHsin ecrb), or Maces( )xe no XpHcTa Cnacwrena 3a' o OM
MOPCCOBBIM, a OT Xp cra =Ice no Myxammena EBaHre.11bCKHM 3aKOHOM H MyC-
JIHMaHbI (TO eel'', nparsorsepHHH) C aceHH 6bnna. 1-ITO CaMbIMH KypaHa CJI0BaMI4
yrxepwonator, AKO)Ke B Law:se 41 rnaroner: Kip xywumil eCTb, name TOTO, mice
no 11p1451THH 3anoxenei3 Hamm orcrynaer, ywe mpe3 Maces' xxxry CbIHOBOM 143-
paHnenbuvi npenaxom, eilwe nocnenyloinHH 6e3 scsmoro cymHemm Gory npmcoenx-
H5ITC51. 14 CHA y6o o Bemxom 3aeeme. 0 Ecaueenuu xce 3pH npocrpaHHee, rre pee
0 Focnode Hucyce Xpucme Cnacwnene.
no Kypane y6o y Myxammenosom npopoLiecrxe, 17eumameex, 17canbmupb H
Eeaueenue, AKO)Ke pexoM, ocramnnacsi H TeX 3aKOHbI H yCTaBbl BCAtleCKII 3anpeuleHm
6buna. Toro panH HHKTO )Ke mower cnacea 6bITH pa3ne Kypauom H HcnoxenaHHem
septa OT MyXaMMe,aa npenamimst H y3aKOHeHlIbIA, XOTA MyXaMMe,II (AKO)Ke npx-
ponnbni JDICHBbIM 06bIllari eCTb) HeTIOCTOAHCTByA, Ha 14110M mecre B Kypaue C0143-
BOJIATII BI4AHTCA, liTO ace B oretiecrnexHom 3axoxe moryr CI1aCTHCA.1Tharoner 6o:
BepHm4 H HellpeKAOHHHI4 B CBOerI Bepe, name HHbIX RI-06AT 6ora H B mane 48:
Bcsix rnaroner 6o5d1c5f 6ora H BepyAil H ,L(o6po TB0pAI3 B CeM Wipe, Ha-
cnenwr 6owHe mHnocepnme.
X caoxceuma
90
singura credinta si lege, introdusa prin invatatura Curanului, dupa cum am
aratat chiar din Curan ceva mai sus in capitolul al cincilea 187.
Ei cred ca toti oamenii de la Adam ping la Avraam si chiar ping la
Moise au fost mintuiti prin legea lui Avraam (despre care ei socotesc Ca
Avraam a primit-o printr-o traditie neintrerupta de la Adam) ; iar de la
Moise ping la Hristos Mintuitorul, prin legea lui Moise; iar de la Hristos
ping la Muhammed, prin legea Evangheliei au fost mintuiti si musulmanii
(adica cei drept-credinciosi). Lucru pe care it afirma chiar cu cuvintele
Curanului, precum zice in capitolul XLI: Gine este mai rau decit cel ce se
leapada dupa primirea poruncilor noastre date fiilor lui Israil prin cartea
lui Moise, pe care urmind-o s-ar fi unit Para indoiala cu Dumnezeu?"*.
Acestea deci despre Vechiul Testament. Iar privitor la Evanghelie, vezi mai
pe larg unde vom vorbi Despre Domnul lisus Hristos Mintuitorul 188.
Deci, precum am zis, dupa scrierea Curanului i prorocia lui Muham-
med, Pentateucul, Psaltirea i Evanghelia au fost lepadate, iar rinduiclile
si legile acelora an fost intr-un fel sau altul oprite 188. De aceea nimeni nu
mai poate fi mintuit decit prin Curan i marturisirea credintei, predata si
legiuita de Muhammed, deli Muhammed (precum este obiceiul firesc al celor
mincinosi) nefiind statornic, in alt loc din Curan se vede ca admite ca toti
se pot mintui prin legea parinteasca 18. Caci zice: Cei credinciosi si stator-
nici in legea for mai mult ca altii ii iubesc pe Dumnezeu"**. Iar in capi-
tolul XLVIII zice: Oricine se teme de Domnul, crede si face bine in lumea
aceasta va mosteni milostivirea lui Dumnezeu" ***.
Curanul" completat. Se mai spune ca aceasta carte a Curanului s-a
ispravit si s-a desavirsit in totalitatea ei treptat, in douazeci si trei de ani
sau, dupa cum li se pare altora, in douazeci si cinci 181. Pentru ca in afara
de poruncile ce i s-au dat lui Muhammed in Ars (cerul cel mai de sus si tronul
lui Dumnezeu) de catre acel sirkiatibi al lui Dumnezeu, adica / de ca.tre 40
secretar, sau chiar din mina lui Dumnezeu cind a fost ra'pit in cer, se crede
ca mai sint altele (care se numesc hadisserif, adica stiinta sfinta." sau veste
sfinta") 192, vestite lui dupa caz si cerere prin arhanghelul Gabriel. Adica,
atunci cind poporul care credea deja in Muhammed se indoia de vreun lucru
si-1 intreba daca este ingaduit sau interzis, el raspundea mai intii ca despre
acel lucru nu stie, dar se va ruga lui Dumnezeu si va cere ca Cel preainalt
sa binevoiasca a dezvalui care este vrerea sa. Iar a doua sau a treia zi, adu-
nind poporul, spunea ca ar fi primit prin Gabriel cutare sau cutare stire, care
porunca.' se adauga apoi corpului Curanului (numit Aeati kerime, adica In-
vatatura milostiva") 183. Si astfel se spune ca in douazeci si trei de ani (atit
se crede ca a trait dupa primirea darului prorocesc), cartea Curan a ajuns
la ispravire si des5_virsire.
Textul Curanului". Despre insusi textul x Curanului, unii se indoiesc
ca ar fi perfect, caci din cuvintele aceluiasi Curan se vad multe care lasa de
x compozitia
* Coran, XXXII, 22-23: Cine este mai nedrept decit cel care se intoarce de la sem-
nele Domnului sau dupa ce i-au fost reamintite? [...] Am dat cartea lui Moise; [-.] am fdcut
din ea o tale pentru fiii lui Israel".
** Coran, II, 165: [...] credinciosii sint cei mai zelosi in dragostea de Duinnezeu".
*** Coran, XLVIII, 29: Dumnezeu a fagaduit acelora dintre ei [credinciosilor, u.n.)
care cred si care fac fapte bune o iertare i o rasplata nemd.rginitd", cf. V, 9.
91
Enaraner 6o Myxammeg, AKO OH COLIHIIHJI romry B HeH)Ke Cy Tb 12 OCO cnoB x
Hnkr pegeHlirr, o6aire B HbrHeilumx Kypana KnHrax, Tonmoro 14X =arena He o6pe-
TaeTcB. Ho TOJIKOBaTeJ114, cHe Kypana mecTo KOBapCTBeHHO ycrpoebaroT, 1431,51BAA-
10111e, TITO oHbre 12 000 pegeHHA o6Lemnbar H KHHry Myxammedue pegerrHylo H
nygeca H noxogbr H no6egbr ogepwaHHbre Hag cmewriblmH Hapo,gamH. HoTaeHHbre
)1Ce 14X aTeliCTbr Ha MHOTI4X mecTex B Kypane .110)Kb 110Ka3y10T. H XOTA cero ABHO
pe11114 no onaceHHem cmepTH He gp3aroT, o6atre mewgy co6olo Bbngeo3HameHnoe
Kypana mecro TaKo paccpKgaroT, trio no Bnerga palm eMy, AKO HanHcan ramry
12000 cnoBamx cocrosnilyro, Bonpornarounrm ero, Bce J114 OHbIe cnoBeca CyTb
lICTIIHHbIe, OTBeTCTBOBaTH cKa3yeTcm, 51K0 3000 CJIOB TOKMO HmyT B ce6e mcrtraHy,
nporran )Ke Bce J10)Kb CyTb. Ho TOJIKOBaTeAll are Kypana mecTo 143131CHAIOLIIe
3anorsegmli Torowne OT BCSIKOTO cymHeHHA IICTI4HIly 0,414CTI4TH CHJIATCA. MyXaMMe,I1
6o B nognsepwgeHme prelim cnoero rnaroneT: 11To-.n146o c6p5uneTe HanHcaturo
O MHe CB01114Te c Eacypatiam 14 arge Tomy cornaconaTH He 6ygeT, BeA,HTe, AKO He-
BHHoBeH eCMb Toro H Hecrb moe oHoe nHcaHHe. 14em noKa3yroT, AKO Kypan Be3ge
14 BO BeeM ce6e cornacyeT H HO B tremwe pa3HCTByeT (XOTA 14 JIMICHO) Tawe HaBOAAT,
41 'no KHnra Kypana, BCA HCTIIHHa H HCTIIHCTBy10111a51 CCTb. CyTb H mime,/ Awe B
noKa3aHne Kypattoeou HCTHHHbI np0143HOCAT A0B0,11bI, HO Ta HmKure norm-
WyTC5I.
x ce}rremxxit
92
dorit 194. Asa, Muhammed spune ca a intocmit cartea in care sint 12 000
de cuvinte x sau spuse, insa in cartile Curanului de acum nu se
gaseste acest numar. Dar exegetii t51m5.cesc perfid acest loc al Curanului,
spunind ca cele 12 000 de vorbe cuprind si cartea zis5 Muhammedie,
i minunile, si campaniile, si victoriile obtinute asupra popoarelor vecine 195.
Iar ateii for ascunsi arata minciuna in multe locuri din Curan i, cu toate
ca nu indraznesc sa spune aceasta pe fata, temindu-se de moarte, totusi
intre ei asa judeca locul mai sus mentionat din Curan, ca dupa ce a afirmat
ca a scris cartea alcatuita dirt 12 000 de cuvinte se spune ca ar fi raspuns
celor ce-1 intrebau daca toate cuvintele acelea sint adevarate ca numai
3000 de cuvinte au adevar in ele, iar celelalte sint minciuna. insa exegetii,
explicind acest loc al Curanului, se silesc ca prin poruncile aceluiasi Curan
sa curete adevarul de orice indoiala. Pentru ca Muhammed, spre confirmarea
invata'turii sale, zice: Orice yeti afla scris despre mine, verificati cu Elcu-
ranul si, daca nu se va potrivi cu el, sa stiti ca nu eu sint vinovat de acestea
sl ca acea scriere nu este a mea" 196. Prin aceasta ei arata ca pretutindeni
si in toate Curanul este conform cu sine si nu se contrazice Intru nimic
(deli e fals) si deduc ca aceasta carte a Curanului e toata adevarata si
veridica. Sint si altii care aduc dovezi pentru a arata adevarul Curanului, 41
dar acelea vor fi aratate mai jos.
x sentinte
* Coran, XVII, 88: Dace. oamenii qi djinii s-ar uni pentru a alatui ceva asemanator
acestui Curan, tot n-ar face nimic care s semene, chiar de s-ar ajuta unii pe altii".
** Coran, LX, 21: Dacia, am fi fi cut s se pogoare acest Curan peste un munte, 1-ai
fi vi zut umilindu-se Si despicindu-se de frica lui Dumnezeu".
93
Tnaea emopaR
0 mune Myxammedue
94
Capitolul al doilea
Despre cartea Muhammedie 198
95
IIOXHTI4TeJIA oTneproula H OT co6paHHA yaeHba H3rHaum. CHe npornaHHe Myxammen
Tepnenkumo noHecum, nawe no npen6ynymero cie3ny cnorto 6owHe B monmamm
ynepwa. B nocnenyloinem )Ke co6paHHH Bropy lo Kypana rnaBy npHBecHn Ha cron-
ne (ywe Bcem cmoTpBamm), 011bIe Kypana cnoBa roBopsr, AKO VI-111 tienoBenbi, HH
aHrenx Tax Boe nHcame COEIHM4TH moryTo, na Tem yBewaeT HX, AKO HH CaM OH,
HH HHOCI KTO xpome 6ora Toro CJI0)KeHHA TBoperk eCTb. T-ITO WWI He TOKMO pHT0p131
H CITIXOTB0pLIbI, HO BC&X Hap( H xynowecTB rurrenH, 06amm COH3BOneHHeM ero
Bcex II06e,LIHTeJIA H Hacramunca o6-bBBHma H noBecmyeTcB, WO MHO3H OT MIX
3a enHHo Kypanoea ILITHJIA H3pA,LICTBO H rny6oKylo, xoTopyto B HeM yCMOTpAJIH
Hayicy, 6e3 oTnaraTenbcma emy yBepkuTH H myxammenHcm BOCITIJHAJIH. "LITO HO
cica3amno CKa3aHHbIX TaK0 6bITH BH)H4TCA, II0 ycmoTpemno we npaBocTH BeLIIII
MM 0 urrHne Kypana H Toro yieHHH HHalco paccywnaem.
XapaKmup oKypatioe. flporiee KHVira Kypaua y apanoB, HHHI4aHOB H Typicos
rmweTcB xaparmpom necx pegeHHum, TeM 6o xapaKTHpom HanHcaHHy 6bITH
Kypany crca3roT H ero C He6ecH Myxammeny naHHa 6bITH 6aCHOCJIOBAT. 14 HO
HCTIIHHe TOT III4CaH1451 06pa3 nporna nytnnini H K npogHTamno yno6Heilanni eCTb
TOTO panH, 4TO 3HaKH, xoTopme BMeCTO rnaCHbIX ynoTpe6nsnoTcx B TaKOM xapax-
Tepe npinulcaHbi 6mBakoT. Tlepcbi we 171)0THBHO CBOA Kypana KHI4TH ninnyr xapax-
THpom malullc HapHnaembim, ymepwnaloine, 'ITO Kypan C He6eCH nammil He uecx,
HO CHM o6pa3om 6e HamicaH. A Hatinage 11TO CTsmaTeJIA TODD Kypana BepAT Aim
6bITH H 3aKOHHOr0 MyXaMMeHy HacneAHHica H AKO KHHra 'owe I1MeHOBaHHMCI Aim
OHbIM npenane He necx, HO ma.aux nHcbmeHm 6e HanHcaHa, omyny BTopoe mewny
apanos H nepcos CXHCMbI x Hagano, o mem npocrpaHHee B mule 0 cxucme u epecu
myxammeamicicoti.1
44 Taaea mpeman
B HerDICe 113-1351BJIMOTC51 cogepwawang B pieHmll Bcero
Kypana
96
si rapitor nerusinat de slava stra'ina si 1-au izgonit din adunarea celor invatati.
Suportind cu rabdare aceasta izgonire, Muhammed a pastrat cuvintul lui
Dumnezeu in tacere, ping la viitoarea intrunire. La urmatoarea adunare
(in vederea tuturor), a atirnat de stilp al doilea capitol al Curanului, zicind
aceste cuvinte ale Curanului : Nici oamenii, nici ingerii nu pot alcatui
o astfel de scriere" *, ca sad convinga prin aceasta ca nici el, nici altcineva
afara de Dumnezeu nu este autorul acestei compuneri. $i vazind aceasta nu
numai ritorii si poetii, ci chiar dascalii tuturor stiintelor si artelor, in unani-
mitate, 1-au declarat invingatorul si povatuitorul tuturor. $i se povesteste
ca multi dintre ei au crezut in el si au primit muhammedanismul deindata,
numai pentru frumusetea stilului Curanului i pentru stiinta adinca pe care
o observau in el. Care lucru asa pare sa fie, dupa cele ce s-au spus, dar noi,
dupa ce am controlat dreptatea lucrului, judecg.m altfel despre stilul si inv5.-
tatura. Curanului.
Caracterele Curanului". Cartea Curanului se scrie la arabi, indieni si
turci cu caractere zise nesh 204, pentru ea, se spune, cu acele caractere a fost
scris Curanul i se povesteste ca i-a fost dat din cer lui Muhammed. $i
intr-adevar, acel fel de scriere este superior celorlalte si mai lesnicios de citit,
pentru ca semnele folosite in locul vocalelor sint adaugate la aceste caractere.
Persanii insa, dimpotriva, scriu exemplarele for din Curan cu caractere
talik 205, afirmind ca scris astfel a fost dat Curanul din cer, iar nu in nesh.
Dar principalul motiv este acela c5. alcatuitorul Curanului i urmasul legiuit
al lui Muhammed este socotit de ei Ali, iar cartea pe care numitul Ali le-a
transmis-o nu cu nesh, ci cu caractere talik a fost scrisa, de unde se trage si a
doua pricing. a schismeix dintre arabi si persani, despre care vom vedea mai
pe larg in capitolul Despre schisma si erelul muhammedan 206. /
Capitolul al treilea 44
97
H 110KJI0He1114e AOIDKHO 6bITH HCII0BeCTb, noKa3yn AKO 6or eL(1411 ec-rb, ncex )Ke
co3naTenb H ynpannTenb, 6nar BCAKIIX H 3J1bIX (no unix), menoneKom TaK0 BIIMITCA)
nonaTenb, no pemeHHomy xaup y tuepy muu Annaz, TO ecrb no6po win 3n0 OT
6ora, rscemoryuunl, BJIaCTb B )KHBOTe H cmepTu HMeAI3, ripemy,apml, 6e3IIJIOTHEdil,
Heo6-bemnembul, 6ecKoHemHbai 11 BCA coaepwanwil, 6e3rpemHblii, munocepn, npo-
meHne napynii ncem BepHiam, B Hero H BO ripopoKa ero Beppounim H npano emy
HOKJIaHA1011111MCA. MHOTHX cam (Myxamme,a) umen weH H TO)K,Ile TB0p11T11 CBOHM
y3aKOHI4J1. BOT ncex OT Ben ymepalux IlMaTb nocKpecnni Temwe yno6c-rnom, AKO
H co3nan HX. Ilocnen,Huil H 0611(1111, c-rpaunibul xce H npanenHbni cyn 6ownil 11Ma Tb
6bITH H no3nacT 6or Komywno no AeRom ero no6pbrm y6o panonaHnn H yrexif
paiicKne, 3JIMM mice Ka3HH reeHcKne. Ho panonamin paricKan Cy Tb 6eCKOHe9Ha51,
Ka3HH rice reeHcicue B ensHoil BOJIH 60)1(11e171 COCTOATCA, TO ec-rb, MO)KeT 6bITb, 'TO
rpemmucon nemHo MytiHTI4 6yAeT 14,1111 morna H npocinT I4X.
K1114Ta Kypalla eCTb CJIOBO 6owne, 3aKOH CBATbIii H ,ayui BCALleCKH cnaciffenb-
mina. Ton KHHTH ymeme 1111 menonemecKolo HH allTenbCK010 XIITpOCT1410, He
TOKMO BbIMMUIJIeHO, HO HI4)Ke nonpawaemo 6bITH moweT. T000Ke KHI43e MHO3H
OT menoneic H ,I(HaBaTIOB H L0K14110B (LITO )ICe eCTb dJICUH 3p11 B mane 0 C1H2ellaX)
ynepluna H cnacem4 6biLua. K cemy oHan Kypaua nepa Talc HywHa eCTb, AKO 6e3 Hen /
45 HI4KaKO)Ke 6bITH MOT Te, mice BeT1HOTO wenaloT H36bITH OTHA H 110JIy9I4T14 )KH3Hb
nemHylo. OHylo conepwann H emy cornaconann Bee npemme ripopom H npanenHun
mywn H TOTO pa,L(H CI411 KH111-a. HincoTopomy Mae npopoicy lIpOTHBOCJI01314T, HO name
ynocTonepmeT H 110L(TBep)KAaeT HX 3aK011bI H nocTaHonnelmn, 6onbme )Ke BMX
Ilemnameexy Moilceony, 17canmupy gannnony H Eganzenwo Hncycy Xplicry, cbitly
MapnHHy Aallliomy, nocnenyer H HX 3anonenn lIpHIIOJIHAeT.
IloKa3yer K Tomy AKO lincyc XpHCTOC eCTb npopoic 6ownil npenenmairt,
JITIIII1111 Han ncex menonexon, OT BCAKOTO npopoica rpexonHoro 1114CTbIr1 H OT gyxa
6ownsi powneHmal, CJIOBO 60)KHe 11 nyum; He pacnnr, HH)Ke ympe, HO OT 6ora
Ha He6o B3AT H ripn CK011,1aHHH mnpa nalcu IlMaTb ITp1411TH, Tawe ympeTn H B o6mee
nocKpeceHne nocKpecHyrn H nporman. 3aKinomaeT TaKowne (xoTn cam ce6e ripoTn-
sex), 'TO Bee menoneubx npennapnmunm npopoKam H OT 6ora ,L(aHHbIM 14M 3an0-
senem Beporiamunn, BCAK B CBOeri penurm4 moryT cnacem H OT OTHA a,acKoro H3-
6aBJ1eHH 6bITH. 110TOM 061,51BRAeT, KaK0 6or nceM Haponam npnponmAx HX HOCJIaJI
IIp0II0BeAHHKOB H allOCTOJTOB, na 61,1 B nocnenHem o6niero cyna nm4 He MOTJIH
143BIIIIHTHCA, aKH 6b1 He CJIbIXaJII4 HRH He pa3ymenn 60)KeCTBeHHEJA BOJIH H ycTa-
13J1eHHbIX OT Hero 3aKOHOB. 14C,IHCHAeT mice npopoKon, KOTOpbIM 1107i(06aLlIe nepo-
BETH mHowarnunx a Hariname Anama, Hon, ABpaaMa, Hcmanna, HcaaKa, HaKona,
Moilcen, gaBHJua, ConomoHa, Kunio, Hepemmo, Hcamo, HoaHHa. Han ncex
mce n36paHHernuero H npe3muuleilluero (Kpome Myxammena) Hncyca XpHcTa, AKO
CO3,L(aHHa B no3pac-re A,L(aMOBe H Hocsuna mule ncex Haponon (o mem npocTpaHHee
3pn B rnase 0 Hucyce Xpucme).
H cue y6o ec-rb ornanneHne H conep)Kumbix nmane He scero Kypana HThABIle-
tare, no emucy OT nocnenylounix emy BepyeTcn H no lIpHAT1110 Bepbr pa3ymeeTcn.
HMaTb nce H ',man Helms', name we 6ecmncneHHan Henorpe6cma, spice ono 6owneg
npemy,apourn, OBO ymy me.gonemecicomy, OBO )Ke ecTecTneHHomy mnHy CyTb HpOTHB-
Ha, Hecornacyloinancn, KoTopme alue 6b1 XOTe1114 14C,114CJIATH, npen3onuni 6bucom
name nocnplurrne./
98
ca Dumnezeu este unic, creatorul si cirmuitorul tuturor, datatorul tuturor
celor mai bune si al celor rele (intrucit asa sint vazute de oameni), dupa
zisa Hair u ,sent min Allah, adica Bine le si raul sint de la Dumnezeu" 207,
atotputernicul, avind putere peste viata si peste moarte, intelept, imaterial,
necuprins, lazce de sfirsit si cuprinzind toate, farce de pacat, milostiv, d'aruind
iertare tuturor credinciosilor care cred in el si in prorocul lui si i se inching
lui drept. (Muhammed) insusi avea multe femei si acelasi lucru 1-a legiuit
sa-1 Lea ai sai. Dumnezeu ii va invia pe toti cei morti din veac cu aceeasi
usurinta cu care i-a zidit. Judecata lui Dumnezeu cea de pe urma si obsteasca
va veni infricosata si dreapta, cind Dumnezeu va raspla.'ti fiec'aruia dupa
faptele lui, dind celor buni bucuriile si mingiierile raiului, iar celor rai pedepsele
gheenei. Dar in_timp ce bucuriile raiului sint nesfirsite, pedepsele gheenei se
afla numai in voia lui Dumnezeu, adica poate ca ii va chinui vesnic pe cei
pacatosi sau poate ca odata ii va ierta.
Cartea Curanului este cuvintul lui Dumnezeu, lege sfinta si mintuitoare
a sufletelor in fel si chip. Invatatura cartii aceleia nu poate fi nici nascocita,
nici imitata de istetimea omeneasca sau ingereasca. In cartea aceea au
crezut multi dintre oameni, diavoli si djini (ce este djin vezi in capitolul
Despre ingeri 208) i au fost mintuiti. Pe linga aceasta, credinta Curanului
e asa de necesara, incit fall ea / nu pot exista cei ce doresc sa scape de focul 45
cel vesnic si s capete viata vesnica. Pe aceasta au respectat-o si cu ea au
fost de acord toti prorocii si barbatii cei drepti din vechime, de aceea aceasta
carte nu contrazice pe nici un proroc, ci mai cu seama adevereste si confirma
legile si asezamintele lor, iar mai mult decit toate urmeaza Pentateucul lui
Moise, Psaltirea lui David si Evanghelia data lui Iisus Hristos, fiul Mariei,
carora le urmeaza si le completeaza poruncile.
Mai arata pe linga acestea ca Iisus Hristos este un foarte mare proroc
al lui Dumnezeu, mai bun decit toti oamenii, curat de orice viciu, de pacat,
si nascut din Duhul lui Dumnezeu, cuvintul si sufletul lui Dumnezeu. El n-a
fost rastignit, nici n-a murit, ci este luat de Dumnezeu la cer, iar la sfirsitul
lumii iarasi va veni si va muri si va invia la invierea cea de obste, si altele. De
asemenea conchide (deli se contrazice) ca toti oamenii care au crezut prorocilor
ce au venit mai inainte si poruncilor date for de la Dumnezeu pot fi mintuiti
si izbaviti de focul iadului, fiecare prin religia sa. Pe urma anunta ca Dumne-
zeu a trimis tuturor popoarelor pe propov'aduitorii si apostolii for proprii,
pentru ca in ziva cea de pe urma a judecatii sa nu se poat'a dezvinovati cum ca
n-ar fi auzit si n-ar fi inteles voia dumnezeiasca si legile rinduite de el.
Si insira foarte multi proroci in care se cuvenea oamenilor sa creada, dar mai
cu seama pe Adam, Noe, Avraam, Ismail, Isaac, Iacob, Moise, David, Solomon,
Ilie, Ieremie, Isaia, Joan, iar peste toti pe preaalesul si preafrumosul (afara
de Muhammed) Iisus Hristos, ca pe cel creat de virsta lui Adam si avind
chipul tuturor popoarelor (despre care vezi mai pe larg in capitolul Despre
Iisus Hristos 209).
Acesta este sumarul si expunerea celor cuprinse in aproape tot Curanul,
pe cit le cred cei ce-i urmeaza si asa cum se inteleg ele dupa primirea credintei210.
Dar mai sint si altele, mai ales nenumarate necuviinte, potrivnice si in deza-
cord cu intelepciunea lui Dumnezeu, cu mintea omeneasca sau cu rinduiala
fireasca, pe care, daca am fi vrut sa be insiram in intregime, am fi depasit
puterea noastra de pricepere. /
99
46 Inaea ttemaepmasz
X licnowieHo
xx crxxamit MIK mipmama
xxx coamemiem
100
Capitolul al patrulea 46
101
xynneHHe H rpa6neHHe H y6HI3cTBo He XOTALIIHM BepoBaTH y3axoHkin, KaKOBbIX
nen 6or ompawaeTcA. Ho nono6Hasi o6pawyTcn H y MoIICeA, }me noBe.ne Beef,
Hapon H CKOTbI H cram. )1(14ByLIIIIX B 3eMJ114 o6eToBaHHoii, naxe IZO enkmoro 113614T14.
FL AKO H3pakinTAHe He coTBopinna no noBeneHmo ero, 6or pa3rHeBacs! Ha 1114X
H TOTO pa,f1H HOTOM npenage Hx BO ycTex monis' Bparom HX H npoTnan. Hono6Ho
H Ta, }me OT Haulm o Ceprin4 moHaxe HecTopHaHHHe noBecTspoTcsi npen myxamme-
Aa1114HOM H1P1TO)Ke ,HerICTBOBaTII moryT, 3aHe HI4K1414M)Ke OCO6J111BbIM H3BeCTBy1OTCR
CBH,12(eTenbCTBOM H nporian.
C1451 y6o TaK0 6e3 BCAKOTO nplicTpacTrui paccmoTpmme, awe BoexoWeM
noxa3aTH, AKO xHilra KypaHa menoBenecxoe npenaHHe ecrb, a He cam* 6owne,
noTpe6Ho eCT1, Aa He XpHCTHaHCKHMH aprymeHTamH, HIDKe CBH,LIeTeJlbCTBbI H3
TIpOTHBH131X KypaHa HcropHli H npenamil B3iITE,IMH, HO voice camkrx myxammena-
HOB HJ1H TIOXIO6HbIX HM 1114CaHHAMH KypaHa JIMICHa 11 MyXaMMe,Ha JI)K1413a 113'bSIBIIM
6bITH. BCA xpenocm apryMeHTa, no xoTopomy myxammenaHe MHAT KypaHa HcTHH Ha
6bITH H CJIOBO 60)KHe Hailnatie B TOM COCTOYITC51, AKO MyXaMMe,11 6y,ay4x npocTsix
Herm Hurt, 1114CbMeH HeBenyumii, HH no xoemy o6pa3y MOT 6bI TaxoBast 11p0143BeCT14,
pa3Be 60)1(He10 CHJIOIO. (IMO panli 113 TOTO)Kge KypaHa HaBOMIT, AKO TaxoBoe nki-
caHHe 14H OT IleJ10BeK, 1114 OT aHren, 11H OT nHaBona BO3M0)Ke 6bITH H 3aKJ11014a10T,
y6o OT 60)KeCTBeHHbI51 CHJIbI. HO HX y6o pa3ymekno, XOTA aprymeHT TOR COCIWICTH-
IleCKHR eCTb 11 TOJIIIKO n0 BHAHmomy npaBnymbill, o6alle OT npenrnaronemmx
awe npHATbI 6ynyT, npaskunmo H TBepono 3axino4aeT. TOTO pang, na He npHHeceT
48 co6na3H npoxnualowlim Ceti, erowe Kypau / Kpengailumil H Hepeummbdi 6bITH
Ha3mBaeTcsi y3071 CBOHM Toro megem pacceum 3a nomounno 6o)x11eko npricrynaem.
Apeymeumbz Myxammedoebt ompaxcatomcg. SIxo Kypau, TO ecTb rieHHe
Myxammenoso, nponoBenylowy emy B cymneHne npHBeneHo H OH OT HellpH.110)KHB-
LIIHXCR ewe K Hemy menoBexoB, AKO JIMKHLICI npopox 111111 3HTy314aCMOM (nyxom
Hexkum) 3apaweHHblil mum 6bITH H3BAIIIeH. CaM TOR Kypall Ha mHorka mecTax
cBHneTenbc-rByeT, Hailnane )xe B rnaBe 25 cxa3yst: ornaromor HesepHHH <TH noHc-
THHHe J0KHBbIfi ear, 3aHe TOJIHKO cnoBeca TB031 pa3Ho nonaraewH> . 14 B rnaBe
o npopouex canneTe.nbcTByeT, TaK0 ce6e yxopHsumx HesepHba: oCHbi pexn ecH
H 60TOXyJI1451 COBOKy1114.11 ecH H, moweT 6bITb, liTO 110 06bPla10 CTI4XOTB0pHOB (limmice
AKO H )1(14B011HCHeM LITO-JIH60 rnaronaTH H H3o6pawaTH BOJIHO eCTb, irTO BCeM
113BeCTHO) TaxoBasr ylIHHJI eckm. H3BeCTHO y6o eCTb, TITO C1451 emy AKO mu4Bomy
H crHxoTBopuy nage, Hexe npopoxy B yxopkimy petfeHa 6bnna, HO erne He X(OBJ1e10T,
HIDKe )2(0 BJI eT B 0 MIT menosexy, HHK0e50Ke penman,' cymemy BcecosepuleHHbul )xe
HCTHHHbI H3bicxylowemy. Y6o nocmoTpxm nanee.
HacmaeuuKu Myxammedoebt. B KHH3e Myxammedue (xoTopasi no Kypane
nepBast ecm, He 'maim xax H AefitiUR U nocnauuR anocmoAcicaR no Eeanzeindu)
H Hmella Tex, lace Myxammena Taxosasi rnaronaTH HacTaBnnxy OT npoTHBHHicos
ero noxa3porcm. Ckwe 6o noBecTByeTcst, er,aa npHnenknuacsi K Myxammeny Manmpa
HeKFIr1 AKOBHTa if BTOpb1ii CaJI0H nepcHnsaang, TperHil A6,ay.11.TIaT 113 HepC144(b1 If
meTBepTbdi CaJlOM WHAOB1414, 1411H14 pewa eMy, 51K0 6bI Te Haytianx ero, xorna My-
xammen nage Ha Junle csoem H cTsirHymacsi pyue H Ho3e ero H coo6ununa4 Haxpbuna
ero onewnamx csoemH, Twice B ce6e npHwen, petie: Eor nocna MA Haxa3aT11 Bac
O CJI0BeC11, ewe pexocTe, AKO TI414 MA Hariator>> H npoqTe HM enkmy ceHTemano,
spice eCTb B KOH= TJIaBbI EAHaUll (TOJ1KyeTC51 OtapeB0 4)HHI4KOBOe>>), TaK0 cxa3ytoulyio:
102
a scos sabia i a legiuit rapirea, jefuirea i uciderea celor ce nu vor sa creada,
de care lucruri Dumnezeu se scirbete. Dar lucruri asemana'toare se vor gasi
si la Moise, care a poruncit sa ucida ping la unul tot poporul i dobitoacele
si turmele celor ce traiau in Pamintul fag5.duit. ,Si cum israelitii n-au facut
dupa porunca lui, Dumnezeu s-a miniat pe ei i pins la urma i-a dat vraj-
mailor in ascutiul armei si altele. Tot asa nu pot avea nici un efect cele ce
se povestesc de ai noWi despre Serghie, monahul nestorian in fata muham-
medanului, pentru Ca nu sint adeverite de nici o marturie anume 214 etc.
Cercetind deci acestea fried nici o partinire, data vom urea sa aratam
ca nu este cartea Curanului decit o traditie omeneasca, iar nu cuvintul lui
Dumnezeu, va trebui sa aratam Curanul drept fals i pe Muhammed mincinos
nu cu argumente cretine, nici cu marturii luate din istorii i traditii potriv-
nice Curanului, ci chiar cu scrieri ale muhammedanilor sau asemanatoare
lor. Toata taria argumentului pe baza caruia socotesc muhammedanii Curanul
adevarat i cuvint al lui Dumnezeu consta mai ales in aceea ca Muhammed
fiMd om simplu, ncinvatat, necunosc'ator al literelor, n-ar fi putut alc5.tui
acestea altfel decit prin puterea lui Dumnezeu, de aceea ei deduc din acelai
Curan c5. o asemenea scriere n-a putut sa fie nici de la oameni, nici de la
finger, nici de la diavol 1, ci, conchid ei, numai prin puterea dumnezeiasca.
Dupa intelegerea lor, dei argumentul este sofistic si numai in aparenta veri-
dic, data vom accepta cele spuse mai inainte, va trebui sa admitem ca ei
conchid drept i cu Cane. Dar pentru ca 55. nu se sminteasca cei ce vor citi
acest nod pe care Curanul 1 it considers drept cel mai tare i de nedezlegat, 48
sa ne apucam cu ajutorul lui Dumnezeu s5."-1 taiem cu sabia noastr5..
Argumentele lui Muhammed sint respinse, Curanul, inv5.tatura lui Mu-
hammed, a fost puss la indoiala pe vremea cind o propovaduia, iar el a fost
aratat de oamenii ce nu i se alaturasera drept un proroc mincinos sau un poet
molipsit de entuziasm (un fel de duh). Chiar Curanul in multe locuri martu-
risete aceasta, dar mai ales in capitolul XXV, zicind: Spun necredincioii:
Cu adevarat esti mincinos, pentru ca aezi atit de diferit cuvintele tale " *.
$i in capitolul despre proroci marturisete c5. asa 1-au dojenit cei necredin-
cioi: Visuri ai spus i huliri de Dumnezeu ai adunat i poate ca dupa obi-
ceiul poetilor (carora, ca i pictorilor, le este ingaduit sa vorbeasc5. i sa zu-
graveasca orice lucru cunoscut tuturor) ai alcatuit acestea" **. Este deci
evident ca acestea i-au fost spuse spre ocara, ca unui mincinos i mai ales ca
unui poet, iar nu ca unui proroc. Dar ele nu ajung i nu-1 vor satisf ace pe cel
care n-are nici o religie, ci cauta adevarul cel atotperfect. S5. vedem deci mai
departe.
Invcilcitorii lui Muhammed. In cartea Muhammedie (care este prima
dupa Curan, la fel ca Faptele si epistolele apostolilor dup5. Evanghelie) sint
ar5.tate de adversari i numele celor care-1 sf5.tuiau pe Muhammed sa vorbeasc5.
acestea. Se povestete ca de Muhammed s-au alaturat Mapira, un iacobit,
al doilea Salon Persanul, al treilea Abdullah din Persia i al patrulea Salom
iudeul 215, iar unii i-au spus ca ei 1-ar invata. Atunci Muhammed a cazut la
pamint stringindu-i miinile si picioarele i complicii 1-au acoperit cu hainele
lor, iar cind i-a venit in fire a spus: Dumnezeu m-a trimis sa va pedepsesc
pentru cuvintul pe care 1-ati rostit, cum ca aceia ma invata pe mine", si le-a
citit o sentinta de la sfiritul capitolului Elnail (care se tilcuiqte Pomul
* Coran, XXV, 4.
** Coran, XXI, 5.
103
oBembr, AKO OHH peKyT, 11TO Harialur ero, 3aHe THH 6ecenyloT C HHM HepCHACKHM
A3bIKOM, cetixce yAo6Hetiumni apancxoro ecTb. H nocem Enaroner (Myxamme,n):
oKaxo moxcer 6bITH, Aa THH riaT MA, 113 1111X)Ke ennH nepca, ApyrnA xce DICAROBHH
eCTI3N, oHnxce peula: ao3moxcHo HM CBOHM CH 313bIKOM C T06010 TOBOplITH 11
TOJIKOBaTH Te6e, TbI xce IIOTOM B csoem 513bIKe oHax BCA COLIHHAeLIIHO. Ha cne
Myxammen HIPITOXCe omen a, 'Tome cero 113 Kypana: HpoTnansnonnEmcx Te6e
49 pub!: TBOA TBOA Aa 6y,nyT, a MOB M051)/./
OT cem y6o B Myxammedue KHHTe II0J10)KeHH0R HCTOpHH, ABHO noxa3yeTcx,
%no XOTA Myxammen H Heygeindi 6bui, o6atie B nepclincicom H HyaerICKOM A3bIKe
mcxyceft 6e. HHaK0 60 IIPOTHBHHI1bI He 110HOCHJIH 6b1 emy AKO C nepcxxxoro H
nyneilcxoro 513b1Ka TOJIKOBaThe CBOHM Ta, luxe Harialuecm OT OHbIX. Y60 me
Myxamme,n He OT 6ora 6e 113rieH, KaK CaM 6aCHOCJI0BHT, TO OT nenoBeic, Ho He
OT HelICKyCHEJX. H TaK0 K noica3aHnio JINCHBOCTH ymeHnx ero H LITO oHoe tienose-
vecxoe 6bICTb k3o6peTeHme H )111TpOCTIa, CI4X BxpaTile pelleHHbIX ,a0B0J1bH0 eCTb.
HblHe 0 H3p51011CTBe IIITHJIA H 0 TJIy6OKOCTH apancicoro 513bIKa, nmxce Kypan C.TIO)KeH
eCTb, B3b1111eM. CHpellb Toxc pa3ymex, AKO HRH 60)ICHe CJIOBO eCTb rieune ero HJIH
menoBegecxoe H cnoco6nem ,111451BaTIBCKIIM Bbimbnn.neHHoe H ocTpeihnero pa3yma
Aeno.
rnaea ruimag
0 IIITHRe Kypanoce
104
de curmal") 216 unde se spune asa: ,,Stim ca vor zice ca it invatau unii pontru
ca vorbesc cu el in limba persana, iar aceasta este mai lesnicioasa decit cea
araba" *, apoi le-a zis for (Muhammed): Cum se poate sa ma invete aceia,
cind unul dintre dinsii e persan, iar altul iudeu?" Iar ei au raspuns: Se
poate ca ei sa-ti vorbeasca in limba for si sa ti se tilcuiasca, iar to sa le
alcatuiesti apoi, toate, in limba ta". La aceasta Muhammed n-a raspuns
altceva decit acestea din Curan: Spune celor ce ti se impotrivesc: ale tale
fie ale tale, iar ale mete, ale mole" **. / 49
Din aceasta istorie scrisa in cartea Muhammedie, se vede limpede ca,
desi Muhamined era neinv.-tat, era insa iscusit in limbile persana si ebraica,
altminteri nu 1-ar fi batjocorit adversarii ca le tilcuia alor sai din limbile
persana si ebraica cele pe care Ie invatase de la aceia. Deci, data Muhammed
n-a fost invatat de Dumnezeu, dupa cum basneste el insusi, atunci a fost
de oameni, si nu dintre cei neiscusiti. Si astfel, ajunga-ne cele spuse pe scurt
pentru aratarea falsitatii invataturii lui si ca ea este o nascocire si o siretenie
omeneasca. Iar acum ne vom ocupa de frumusetea stilului si de adincimea
limbii arabe in care e alcatuit Curanzel ; adica cercetind acelasi lucru, si anume
data invatatura lui este cuvintul lui Dumnezeu sau cuvint omenesc sau lucrare
a unei minti foarte ascutite, nascocita cu ajutor diavolesc.
Capitolul al cincilea
Despre stilul Curanului
105
noBeilecKlle, HO BCAKO 60)KeCTBeHHbIe 6bITH Bepy}owHx, K cynepcminn4 ero npHcry-
ni4T14 BeposrrHo eCTb.
TaKo erna Hapo,rk OT Hero Ho Boe Heim cnmularx X wenaine, paccyngrenbHo
ecrb, gTO OH TO nroncKoe cymHeHme npennaran 36y6eKHpy H or Hero no o6bpiaro
B rarme HacraBneH, BO BTOpbICI HJI14 rperHil neHb, aKH 6b1 gpe3 Fa BpaHna Apxan-
rena OT 6ora H3Becrne BOCI1p1451.11 H orKpoBeHmem 6o)KHHm H BRHAHHOTO HayK010
H3rieu 6mn, cymHeHme J110aCK0e pa3peniame. To, trro MM 3ne Aopa3 imeBasicH
CKa3yeM, 143 TOSDKe KHHTH Myxammedue pemeHHbui y,E106H0 ,a0BeCTHCA mower.
rloBecrsyercm 6o TaM erna MyXaMMe,a HOBy10 HeKylo BeCTb (Awe B Kypalle 2aau-
0.4 tuepu0 HapHmercm) OT 6ora mpe3 raspHlina npHemnsnne, ceHc (HRH pa3ym conep-
)KamerocA Aena) H cnix OHbIA 3an0BenH OT ymeHHeihnka Hapona Ha 6eno nepenH-
coBamecm, no noHewe 3a THy6OKOCTI, apancKoro IIITHJIA 14 3a CKpbITbIH ymeHHA
npe)K,rke HM HecnbixaHHoro ceHc, nwrroxe pa3ymerx mo)Kaxy, nHcaHHe oHoe, ewe
or Myxammena cnbnuaina, 36y6eKHpy, AKO my)Ky npemynpanuemy H apancnix
AnIKOB (mHorHe 6o CyT1, H pa3Hme apancKHe nHanex-rm, OTKylly TOJIHKaA npoHc-
xonwr OHOCI A3bIK pa3ymerH Tpy,allOCTI,, name )Ke HeB03MONCHOCTb) HcKycHeinuemy
BnaBaxy, mice TaK0 C.11013, AKO 14 ceHremniti pay HM H3narame 14 I4X aKkl 60)Ke-
CTBeHHb1A B Kypane ABJleHHbIA Hayvaine BOJIH. KOTOpbIM II0CpeACTBOM raKoBy}o B
nionex o6peTe 6naronarb, AKO ymepuly Myxammeny (xorsi AnH Boilcxa ero Bo)ICnb
6bui H ponom 3HameHHreilunal H megem cnasHeilumg) a6He ero snacrx npopoilecKHA
HaCJIe,aHHKOM 06141B14TH He ycymHemacm.
K cemy H HHb1rI 0 Lumne Kypana H ero co4HHHrene Aoso,a He cna69ariumil
B3eM.T1eTCA OT Hap0AHOR apancKux nen HcropHH, Axe cKa3yeT: no ymeprBHH My-
xammenoBe B rperHe pace rocnoncrBosaHHH 36y6eKmposa nero, Bcero Kypatta
rJlaBbl H ceHremum (Awe npe)Kne y MHOT14X paccesmm, HecosepuleHHm H 6e3 BCAKOTO
110pAAKa 14 HannHcaHHA o6pamaxycsi) B e,akmy KHHry co6paini H CHO)KeHbI 61,1111a,
C KOTOpb151 norom rorme 36y6eKHp xierbipe TaKHAX KHHTH HanHcan H eninly BO-
cam B MeKKy, Apyryto B ClipHio, rperHio B AJIKaHp, tierBepryloy )Ke y ce6e B Me-
AHHe ()Gramm. OrKyny Ha nerKoe npHno3HaHne ecTb, tiTO 36y6eKHp K rem, spice
caM npe)Kne BbIMbIC.THIA H K rem, mice OT npe)KnenommHyrmx rnfreneci Myxamme-
51 ,a0BbIX H3naHa/ 6bnua, HHaA MHO)KarILI1a51 1104.110)KHJI 14 143 HainHx CBAL11,eHHbIX
IIHCaH1411 HeKHe ceHreHum4 H FRaTORb1 60)KeCTBeHHbIe yKpane, ra)Ke OBO cnoBa,
OBO Mega C1411010 11pOCTbIr1 Hapon yBeina, AKO 14Hasi CyTb cnoBeca 6o)KHA H HHbIe
3anoBenH n)KenpopoKa Myxammena.
Cerl HcropHH nomoulecrayer H npyrast, SDK ram)Ke npenaer, AKO erna 36y-
6eKHp OT Hapona rocynapb H HaCJIe,aHHK MyXaMMe,a0B ywe o61,MBneH Gwen.,
Aim nonro ripen HHM He ABHCA. Tae H OH K HeMy ripmne, erowe 36y6eKHp BO-
ripocim, me mpe3 TOJIHKOe spew' yMe,E11.TIHJI H He a6He C 11p0T411MH apalICKI4MH
nepBeinuHmH B 061,ABBeHHe ero ABIIJICA. A Hatinaxie tITO eCTb HatianbHernnHil B
Mpicex Hapona csoero H Bcero Hamm BO)K,ab? Aim or-Beata, AKO ynpa)KH5nnecA
B co6HpaHHH ralcatmil Myxammenosmx, TO 6o eMy OT ymHpalowero Myxammena
npHKa3aHo 6e, erna )Ke 36y6eKHp orBeina, AKO Bee 1114CaHHA 14 3anoBenH Kypanoebt
Ammo rice caM co6pan H B ein4Hy C0,114HHH. AJIH re ero KHHTH H11 BOHTO)Ke BMeHH.TI,
HO CBOA co6paHHH ynep)Kan H Te enkmble HCT14HHbIe H Henopoimme Myxammenosm
3anoBens 6bITH neparacKomy Hapony ynocrosepan, oricyny nepBasi me)Kny apanos
H nepcos npoH3o1Iina cxxcma, o mem mHowarnuasi 3pH B mane 0 cxucmamax my-
xa mmedauctatx.
X 3HaTH
106
socotind vorbele lui nu omeneti, ci cu totul dumnezeieti, e de crezut ca
s-au apropiat de superstitia lui.
Aadar, cind poporul dorea sa auda x de la el ceva nou, e de inteles
de ce el comunica acea nedumerire a poporului lui Ebubekir si apoi, invatat
ca de obicei in taina de el, a doua zi sau a treia zi rezolva nedumerirea oamenilor
de parca ar fi primit prin arhanghelul Gabriel irWiintare de la Dumnezeu
si ar fi fost invatat de descoperirea lui Dumnezeu i de tiinta ce i s-a revar-
sat. Ceea ce spunem not aici deducind din acee4 carte zisa Muhammedie
se poate foarte lesne dovedi, pentru Ca se povesteste acolo ca atunci cind
Muhammed primea de la Dumnezeu prin Gabriel o veste noua (care in Curan
se numete hadisi serif )218 sensul (sau intelesul lucrului pe care-1 cuprinde) i
stihul acelei porunci se transcriau pe curat de cei mai marl invatati ai poporului.
Dar, cum datorita adincimii stilului arab i sensului ascuns al invataturii
nemaiauzite ping atunci nu puteau nicicum intelege textul auzit de la Muham-
med, it infat ,sau lui Ebubekir ca unui barbat preaintelept ai cel mai iscusit
in limbile arabe (caci multe i diferite sint dialectele arabe, de unde i pro-
vine atita greutate, ba chiar si imposibilitatea de a intelege acea limbs),
care le expunea sensul cuvintelor i al sentintelor, ca i cum ele ar fi aratat
voia dumnezeiasca descoperita in Curan. Prin acest mijloc el a c4tigat un
asemenea har printre oameni, incit murind Muhammed (dei Ali era capetenia
otirii lui, i cu neamul mai renumit, ai cu sabia mai s15."vit) n-au ezitat sa-1
declare indata succesor al autoritatii prorocqti.
Pe linga aceasta, o alta dovada, nu cea mai slabs, despre stilul Cura-
nului i autorul lui se is din istoria populara a lucrurilor arabe, care povesteste
ca dupa moartea lui Muhammed, in al treilea an al domniei lui Ebubekir,
capitolele intregului Curan i sentintele (care mai inainte erau impratiate
pe la multi, circulau imperfecte i fara nici o ordine si titlu) au fost adunate
i rinduite intr-o singura carte, de pe care acelai Ebubekir a scris patru
carti la fel i a trimis una la Mecca, alta in Siria, pe a treia la Cairo, iar pe
cea de a patra a lasat-o la sine in Medina 219. De unde este tior de cunoscut
c5. Ebubekir la cele ce le nascocise el insusi mai inainte i la cele ce fusesera
publicate de invatatorii lui Muhammed mai sus-mentionati / a adaus foarte 51
multe altele i ca furind din Scripturile noastre sfinte unele sentinte i graiuri
dumnezeieti a convins apoi cu puterea cuvintului sau a sabiei poporul simplu
ca unele sint cuvintele lui Dumnezeu, iar altele poruncile prorocului minci-
nos Muhammed.
Acestei istorii ii vine in ajutor i o alta, tot de acolo, care spune ca,
atunci cind Ebubekir a fost proclamat de popor domn i succesor al lui
Muhammed, Ali nu s-a aratat mult timp inaintea lui. Pe urma a venit i
el, iar Ebubekir 1-a intrebat unde a z5bovit atita vreme i de ce nu s-a aratat
indata, impreuna cu ceilalti oameni de seams arabi, la proclamarea lui, cu
atit mai mult cu cit el este cel mai mare printre barbatii poporului sau i
capetenia intregii otiri. Ali a raspuns ca se ocupase cu adunarea scrierilor
lui Muhammed, lucru ce-i fusese poruncit de Muhammed pe patul mortii.
Iar cind Ebubekir a raspuns ca toate scrierile si poruncile Curanului le-a
adunat el insusi i le-a rinduit demult intr-o singura carte, Ali a dispretuit
cartile acelea ale lui i a retinut culegerile sale i numai pe acelea le-a aratat
poporului persan ca sint adevaratele ai neprih5.nitele porunci ale lui Muhammed.
De aci s-a iscat prima schisms dintre arabi ai persani, despre care lucru vezi
mai multe in capitolul Despre schismele muhammedane 229.
x s cunoasca
107
I:4mm zaectnaR
X Haunil
x x icypao3noro }um mo6ommoro
xx x naTypamanax
108
Capitolul al aselea
In care se arata ca datorit6 greutatii limbii arabe Curanul
le pare for a fi cuvintul lui Dumnezeu
Greutatea limbii din Curan". Iar daca muhammedanii spun ca. acest
Curan este cuvintul lui Dumnezeu pentru ca nimeni dintre oameni sau ingeri
nu poate imita adincimea limbii arabe ce este cuprinsa in el si nimeni nu poate
sa inteleaga toate vorbele si sentintele lui, raspundem ca aceasta nu e o
minune si ca toata dificultatea consta pur si simplu in adincimea fireasca
a limbii arabe i in nenumaratele si feluritele denumiri si omonime ale unei
notiuni. Cea dintii cauza a acestei greutati e ca popoare arabe sint mai mult
de saptezeci cu totul si ca, deli dialectul lor nu se deosebeste la numar,
fiecare dintre ele are numeroase cuvinte proprii si firesti, asa ca alt / neam 52
nu le poate cunoaste defel. De pilda, limba slavona este mama limbilor
rusa, polona, cazaceasca, sirba, bulgara, ceha si a altora. Iar daca toate
aceste limbi si vorbele proprii $i firesti for ar fi fost adunate intr-un singur
corp si din toate aceste limbi s-ar fi alcatuit o carte in asa fel incit sa oglindeasca
toate aceste limbi amestecate la un loc, cu adevarat ca nici slavul, nici rusul,
nici polonezul, nici sirbul, nici ceilalti n-ar putea intelege perfect toate vorbele
si sentintele cartii aceleia. La fel, limba greaca e socotita ca o limba foarte
grea, foarte vasta si bogata, pentru ca este adunata de la cinci neamuri x
grecesti intr-una singura: din attica, ionica, dorica, elina si cea comuna.
La aceasta se mai adauga denumirile locale ale diferitelor tari si insule, care
prin deosebirea for fac dialectul grecesc atit de greu si bogat. Tot asa, dac5.'
cineva ar aduna intr-una toate limbile care-si au ca inceput limba germana
si ar vrea ca aceea sa fie comuna tuturor popoarelor germanice, e putin
propabil ca o asemenea limba comuna sa fie mai saraca si mai lesnicioasa
decit limba din Curan.
Dar ca sa aducem la o cunoastere mai ferma a opiniei noastre pe citi-
torul scrupulos xx si pentru ca afirmatia aceasta sa i se arate mai clara,
vom tilcui aici numai doua si foarte frumoase cuvinte din Curan. De la
acestea el va putea intelege lesne si pricina altor greutati si nu se va mai mira
de adincimea limbii arabe din Curan, ci va pricepe ca Ebubekir, socotit drept
cel mai intelept pe vremea aceea in toate popoarele arabe si cel mai iscusit
in toate limbile inrudite, a fost autorul cartii aceleia si ca in ea nu este nimic
altceva decit siretenii firesti xxx omenesti, la fel ca la Homer, capetenia poe-
tilor greci, ale carui cintari au ping acum peste o suta de tilcuitori si ale carui
cugetari si frumuseti ale stilului se spune ca nu le-a patruns nimeni. Cauza
este ca Homer stia la perfectie limbile tuturor popoarelor grecesti, precum
Ebubekir pe cele ale arabilor. Numai ca limba araba este mai bogata decit
cea greceasca si mai imbelsugata in diferite figuri de vorbire, pentru ca sapte-
zeci de limbi diferite sint cuprinse intr-una singura.
Exemplu. De pilda, doua sint cuvintele din Curan prin care se cuprinde
si este implinita toata legea si evlavia muhammedana. Cel dintii este farz,
al doilea, sonnet. Farz, in sensul cel mai cunoscut si mai folosit, inseamna /
x natii
xx curios sau dornic O. tie
xxx naturale
109
53 3HaMeHOBaHHA 3HaIIHT / o3anoBenb 6orkno, cHpetib oHasi rIHCaLIHA, SDKe cxasyeT
Myxammen, tITO B He6ecH OT cexperapB 60)KH51 HanHcamag 11p1451T. Cynnem ice
3Ha9HT Ta, Bre IOTOM 9pe3 aHrena raspHmna HIM npyrHm oTxpoBeHHA o6pa3om
Bo3BeineHHa emy 6bnua. Oncyny o6blile y myxammenaHoB T.HaTOJIaTHC51: Oap3
deeim cynneinyp, TO ecTb: Hecm. 3anoBenb 60)1(1451, 1114 npopogecxam, cHpegb
3aKOH HepxoBHmil HJIH ucpemoHHH x OT npopoxa yeTaBneHHble. CHst y6o Taxo:
HO TaBrne petieHmst, KOJIHKO HmyT pa3HbIX H OT CHX 110 Bcemy OTMellHbIX 3HameHo-
BaHH4i, paccmoTp5H1: Oap3 6o 3HameHyer cememoe, HacegeHHoe a 0C0611HBO
B o3apy6xy HRH <<CKBa>K1110>>, swore npeso xx Orlib H3naloinee, xoTopoe no
apanclm 3end Ha3b1Baercsi. naKH 3HaMHT: (<0K01111e11110e, y3axoHeHHoe, noBeneH-
Hoe, TaK 11TO 110 )10JDICHOCTI4 HCHOJIlle140 6biTH nono6aeT. Ilaxm 3HameHyeT o
6o3e ( He o lienosexe) oonpenenHTH 11TO-J11460>>, a OCO6J1HBO 3aKOHOM TIO OJDKHOCT}I
H vH3BecTHoe 9TO Ha3HameHaTH. HaKH OT MHOXeCTBeHHOTO Oupa3, o3ace9xH B
porax nyxa, Ha Hmxwe nonaraeTcA TeTHBa. tlaxm nocTaHoBneHHe, ere npyromy
HaJ10)Ke110 eCTb>> a OCO6J1HBO OT 6ora noBeneHo, 5IKO HHaK0 6bITH He moreT. Ham
3HameHyeT <NTO-J11460 B 3axoHe Apyroro Hnl XIOJDICHOCTH 3aBHCHT>>, 5IKO)Ke OKaHOM,
oo6pox H Tomy nono6Hoe. rlam4 3HameHyer num> H cTpeny He nonryto, HO
TaKOByLO, 14x)Ke xocTopirpaTenH ynoTpeansnoT. Tare 3HameHyeT npempsintibia
narrHnos pon a 000611HB0, KOTOpbICI B cTpaHax 6oraTbm ApaBHH p0):114TC51, Awe
14 Oman HapHualoTcm, ynoTpe6HTenbHee >ice (swo)ICe Bbnne pexoM) nonr, IDKC
BO 3an0BenH 60)K14d1 HJIH 110 3axoHy BC59eCKH HCIIOJIHHTH nono6aeT non CMepTHb1M
rpexoM.
Cynnem, cBoricTBeHHe H ynoTpe6HTenbHe 3HamenyeT oo6pe3aHHe. Halal
3HameHyeT npHxnan, npaBuno H Bce tITO cxa3an H COTB0p14JI Myxammen. Ham
3HameHyer npHpony, no6popopse, nyTb, oycTaB H <OKHT1451 Hpas. Ham
3HameHyer po naxTHnos MeAHHCKI4X (0ap3 6o 3HameHyeT po,i naKTHJI0B 0MaHCKHX),
num 3HameHyer 06pa3, noBepxHocrb, wieno, male, mygeHme, Tom-
neHme, <<Ka3Hb>>, ynoTpe6HTenbHee we 3HameHyeT <<3aKOH H ycTaB npopogecuirm,
axn 6b1 He cpaBHAB peaty, succi y Hac xpl4cTHaH pa3ymeeTcm OCOBeT eBaHremckHci,
a Heo6B3poulam 3anoBenb H npoviaB.
A ere no mHoropeimto 513bIK apancxxil mano He 6ecxoHe9Hbr14 Hapeumcm
moreT: HH enliHy 6o petit, o6p5nneum, xoTopasi n0 xpailHeri mepe neCSITHIO pa3Hbimx
He Ha3mBana6bicsi HMeHbI. CyTb naxa Are (KpoMe rnaronaHHA o6pa3oB, Immix
54 513bIK OHbIrI npemHoro H3o6anyeT) no 500 /H 6n143 1 000 C06CTBellHbIX Ha3BaHlift
HMeLOT, orxyny H painHEmbie H mHorHe Torowne apancxoro 513bIKa HMelOT J1eKCI4-
KOHbI, HIBKe 6o enmolo KHHI-010 nocene B03MOTOLLIa 0615ITHC51 Bce pegeHHA 14
cnoBa Toro .513bIKa; Toro pa,P(14 erna Hyrny Hmeior CbICKaTH xaxoe-nH6o pegeHHe
neC51Tb HJ114 H MHO)Kai111.114X asTopos JIeKCIIKOHbI 110CMOTplIT14 nonreHensyloT, ,r(o-
Henewe HCKOMOTO pegeHmi npmponHoe H CBOACTBeHHOe 3HameHoBaHHe HccnenyloT.
146o Ha npHmep B enHHOM JIeKCHKOHe o6peTaioTcB neCMTb RAH nBanecArb HMeHO-
BaH14r1 Tomrne Beam 14 TO.T114K0 )1Ce B npyrom, HO HH)Ke C1451 B OHOM HH oHaR B CeM
o6peTatoTcsi. 146o exit{ asTop HHast, gpyrkirt ice HHan B csoem nene Te, cHpelib,
11).Ke 3Hasune HRH Awe cBoemy Hapoity ynoTpe6HTenbHellunie 6brall co6Hpame. Eta
110CMOTpHT patnrrenb CHX J1eKCHKOH MeHnHcxoro, mice Ha3mBaercsl Conpoeuule
6007101111b1X fi3b1K06 14 Toror JIeKCHKOHa npHnonHeHme, B xoTopom 1114TaTeJ1b Haul
BOI4CTI4HHy 6eCK011e11140e apancxoro A3bIKa o6pBuleT coxposHule, XOT5I H B OHOM
mHorasi eine pelleHHSI K AOROJIHeI11110 Tpe6poTcx, HO 0 CHX ywe noBonbuo./
X 06paBbl
XX KpellHIBO HRH OrHHBO
110
porunca lui Dumnezeu, adica acele scrieri despre care Muhammed spune 53
ca le-a primit in cer, scrise de secretarul lui Dumnezeu 221. Sunnet inseamna
ceea ce i-a fost vestit lui ulterior, prin Ingerul Gabriel sau prin alt fel de
descoperire 222. De unde se obisnuieste la muhammedani sa se spuna: Farz
deghil sunnettur, adica: Nu este porunca lui Dumnezeu, ci a Profetului",
asadar lege bisericeasca sau ceremonii rinduite de Profet. Dar observe
cite semnificatii diferite si foarte Inalte au aceleasi vorbe, caci farz inseamna
cea taiata", crestata", dar mai cu seama crestatura", crapatura", pre-
cum si lemn " care scoate foc" sau arabeste tend 223 ; mai inseamna cele
ispravite, legiuite, poruncite", care se cuvine sa fie Implinite din datorie.
Mai inseamna si, referitor la Dumnezeu (nu la om), a hotari ceva", dar mai
cu seama prin lege, din datorie, si a marca ceva cunoscut". Iarasi, de la
pluralul firaz, crestaturi pe coarnele arcului pe care se pune coarda". Tot
asa, o decizie ce este impusa altuia", dar mai ales cea poruncita de Dum-
nezeu, pentru Ca nu se poate altfel. Inseamna Inca ceva din legea altuia"
sau ce depinde de datorie", precum si canon", dijma" si altele asemenea.
Iarasi inseamna scut" si sageata nu lunge ", ca aceea pe care o intrebuin-
teaza jucatorii de zaruri. De asemenea cel mai frumos soi de dactili [smochine],
mai ales cel care creste in partile Arabiei celei bogate, numita Oman, dar mai
frecvent (precum spuneam mai sus) datoria" care se cuvine s-o implinesti
neaparat, sub pacat de moarte, dupe porunca lui Dumnezeu sau dupe lege.
Sunnet in mod propriu si uzual inseamna circumciziune". Dar mai
inseamna aplicare", regula" si tot ce a spus si a facut Muhammed.
Iarasi inseamna nature ", neam bun", cale", rinduiala" si fel de viata".
Inseamna Inca un soi de dactili de Medina (caci farz inseamna
soiul de dactili din Oman). Mai inseamna si chip", suprafata", frunte",
fata", chinuire", muncire", pedeapsa", iar mai frecvent lege" si regula
proroceasca", cum am zice, fare sa comparam, not crestinii: sfat evanghelic",
iar nu porunca obligatorie, si altele.
Dupe multimea cuvintelor, limba araba poate fi numita caci
nu vei gasi nici o notiune care sa nu poarte cel putin zece denumiri. Au,
iarasi (afara de grairea figurate, de care limba aceea e foarte imbelsugata),
peste cinci sute/, ba chiar aproape o mie de denumiri proprii. De unde varietatea 54
i multitudinea lexicoanelor limbii arabe, caci ping acum n-au putut cuprinde
Intr -o singura carte toate cuvintele comune si proprii ale acelei limbi. De
aceea, cind au nevoie sa caute vreun cuvint, trebuie sa vada lexicoanele a
zece sau mai multi autori, ping cind vor afla denumirea fireasca si proprie a
vorbei cautate. Pentru ca, de exemplu, Intr -un lexicon se afla zece sau doua-
zeci de denumiri ale aceluiasi lucru si tot atitea in altul, dar nici acestea in
primul, nici acelea Intr -al doilea, caci un autor aduna unele, iar altul altele
in lucrarea sa, adica pe cele stiute de el sau mai folosite de poporul sau. Sa
vada cercetatorul acestora lexiconul lui Meninski 224, intitulat Tezaurul
limbilor orientate, ca si suplimentul aceluiasi lexicon *, in care cititorul va
gasi cu adevarat comoara infinite a limbii arabe, deli in acela multe cuvinte
mai trebuie completate. Dar destul despre acestea. /
x rituri
)cx amnar sau cremene
* Franciscus a Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium turcicae, arabicas
et persicae. IIV. Viennae Au striae, 1680 1687.
111
55 KHHFA TPETHIf
112
CARTEA A TREIA 5
[Partea intii
GENERALITATI 226
113
B1151J1 6m 3anpeTHn, rnaronsc oBoxcHsi coxposeHmetimast coxpormata MHora CyTb,
Hxwe K.11101114 CYTE. TImmitiecnte A3bIKM, Ilpe,apeqemHblii y6o Axm6 mHorasi OT
OHbIX coxpomun BOCTIPHAJI 65nne H B Hapon Tow paccesin.
Ho 6or TaK0 Belub yeTpoesam, manam Helms! menosexorsd 3HaTH H pa3ymeTH
C0113BOJIHJI, nporiam me HcTpe6Hn OT IlaMATH CJIbILLIaBLIIHX. OHasi ACe Awe C CKpH-
wand,'" namATH H ion4ry co6pamacA conepwaTcm TbICA1141410 11 cenbmmo CTMK
CTpOK (Hx)ICe Aim, enk1H OT lieu:Apex Myxammenorimx HaCJleaHHKOB Ha KO)KH Hep-
6mcweil HaiiepTan) a KHEra Ta BC51 pa3nensteTcH Ha 28 Ens if BC51KaA masa non
Ce,LIMHaeCATb umnepaTopos HmeHamH o3HamaeTcsi. Hxwe awe B 11HCAO 110J10)KHWH,
7bICA111,a ,aeBATHCOT IlleCT14,aeCATb 11MIlepaTOpOB HmeHa co6HpaloTcm, KOTOpbIe rice
BO CBOe Hpem51 pO,LIOTHC51 H napeTHoBaTII 440J1)KeliCTBy1OT. Haim CyTb B Tame
KI1H3e H mime cenmb T.TlaB, cenbmH nnaHeTam COOTBETCTBY10114,14e, Awe npen3Ha-
meHyloT cenmb u0auoe 113 xaAu0oe, CbIHOB OTMaHOBblX. OT Hlixwe nepnbal eCTb
MyasHe 14 TIOCJle,aHliii MepBaH, CbIH MyxammenoB, Hxwe BjlaCTI4TeJ1bCTBO npo-
A0JDKIITC51 4pe3 OCMb JIeT H micsimy mecHnos. CyTE. K TOMY HHble nHaHaneorrb
TJlaB, no mmcny nsynanecATH mecsmos, B TO,II,OBbIX 30aHaKaX npexonsunnx, xoTopme
3Hameny1oT BJlaCTIITeJlbCTBO TOJIHKormice tiHcna xanHCI:10B, CbIHOB Mernx, OT
Hmxwe nepHbdi 6y,aeT A6ac, nocnenHertumil Hce Myxammen. Tawe HanocnenoK
ems HHasi oco6m4Basi rnasa, B Heil we o3Ha4aloTcm nnemeHa dyKeint pegeHHme,
xoTopme ,apesne seem xpyro 3eMHbIM o6nanaxy. Tpanm ace OT CHX p0,110B CC/1114-
$] HeHHEde H HO HpemeHH pa3opeHHme, Tamowne C01111CJIAIOTC51 21611, KOTOpbIeI Hce
BO CBOe Hpemsi B0306HOBJ1e1ibI H OT EinacTHTeneil Tex HpemeH ynpasnmemm 6b1TH
HmeH3T.
B Toilwe KHH3e, Hmynwe npenHapHTH cicomaHme mHpa neCS1Tb OHbIe ,L114Bb1
HJ1H 3Hals/IeHHA OT Myxammena npenpemeHHme 14C1111CRAFOTC51, cmpemb: 1 5IBJIeHHe
Me2du; 2 HainecTHHe CbIHOB AcOep; 3 3aHoeHaHHe KOHCTaHTI4H0110J151; 4
11poulecrome Tedmddicuaim, TO ecTb AHTHmyxammena; 5 comecTEHe I4iicyca
XpMc-ra; 6 HananeHne pona addicuyame H madxcuyd.xc rnaronaemoro; 7ConHua
or 3anaaa HocxowneHHe H npom. (o mx)Ke HHwuie) nonpo6Hy H31,51B.115110TC51. Ha
KoHne we icfnirx crpaunme HanaraeTcH npoKAHTHe Tomy, ante KOTOpb1r4 Henag
C1451 TaillICTBa OTKpbIeT oHast Bapsapam H HerleHHbIM (XPIICTHaH H IIPOT1111X He cyumx
myxarvimenaHm pa3yMeeT), noHnewe cam 6or cHoil npommcn H moryinecTso mem
ABHTH H3B0J114T. MbI ice cero Myxammenosa 11p0KJIAT1451 HesenyLne, eJIHKO HaM
OT Hero 110CMeAHHA AOCTOrfHbIX, TariFICTB ypa3ymeTH Hpemst ,a011YCTHJ10, J1106011bIT-
HOMY wiTaTento OTKpbITH He oTpeilemcsi.
Erna rnaroneT, npe,aonpeneneHHoe oHoe npin4ner spool, rnaHa rona Toro
6y,aeT cicopa H mcparne npexonsausH. 0, 1-0cy(1), Tb1 nawnb H3BeCTHe H OT nHcbmeHH
[
Y.
] aim no3npaHneHHe pub', aurae (TO eCTb 3epuany mHpa), o6a4e ] can
(fiVrcbmsi c) nep)KI4T HM51 THepnernuee 11N1nepaTop HOBblit eCTb, BCa)1,1114K Y):1,11B14TeJlb-
mere, nyTb ero npocTpaHHeilumri, mice Ho mHorme r0,abt MHOT11MI4 o6nanaer crpa-
Hamm OT ACHTeJlerl HeKHIIX B CB010 npHMeT npoTexiimo, HeKHI4X )Ke 113FOHHT, a
dyKuitoe BJlaCTb ocTaHneHa 6yaer. B Tow .Hpemm crpaHm. Ppi, TO eCTb 1-penHa
11.11H EBp0111b1 H Tpaab1 14X 11 o6HTaTenn THpaHcnia ero pane 11 yrecHerm, spice
COTB0pHT, HOTH6HyT, y6orHx cep,ana 11.1114 nyunt ymytiHT, Tb1 )Ke, emywe pa3ym
,aaeTcR, BHHMaN, AKO 6.n13 ecTb, na Tor, no nono6mo nTHam cHnom AT 6Y,aer.
Tbl 611104414CA OT nncbmeHn [ ] pbt (p) 3aHe 14 CHA HaCTOHT H npeHner.
flaK14 6J110,41HCA nca TOTO, KOTOpb1r1 BO ,11H14 H B H011414 Kpyr cepana (tienonevecicoro)
o6xonHT, 3aHe KocHsnuero B OHOM yenwieHHH npyr ecTb: Toro panes no Bcei 3eM1111
6paHH, i3141Bb1 11 cegn 6ynyT. YtieHble ,yrrnyT, HerieHme ice ocTaHyTcH B once
114
la iveala prea multe, zicind: Comorile cele prea ascunse ale lui Dumnezeu
sint multe, iar cheile lor sint limbile poetice". Sus-pomenitul Akib primise
deci multe din acele comori si le raspindise in popor.
ins5. Dumnezeu, astfel tocmind lucrul, a binevoit ca numai putine sa
fie cunoscute si intelese de oameni, iar pe altele le-a sters din memoria ascul-
tatorilor. Iar cele care de pe tablele memoriei au fost adunate in carte sint
cuprinse Intr -o mie si sapte sute de rinduri (pe care Ali, unul din cei patru
urmasi ai lui Muhammed, le-a insemnat pe piele de Camila), iar cartea aceea
toata se imparte in 28 de capitole, si fiecare capitol este insemnat cu numele
a saptezeci de imparati, pe care de le vei pune la numar se aduna numele
a o mie noua sute saizeci de imparati, care trebuie sa se nasca si sa domneasca
toti la vremea lor. Mai sint in cartea aceea sapte capitole care corespund
celor sapte planete ce prevestesc pe cei sapte ifani dintre califi, fiii lui Ot-
man 232. Dintre ei, primul este Muavie si ultimul Mervan, fiul lui _Muham-
med. Domnia lor va dura peste opt ani si o mie de luni. Sint inca alte doua-
sprezece capitole, dupa numarul celor douasprezece luni, care trec prin zodiacu-
rile anului, insemnind domnia aceluiasi numar de califi, fii de-ai lui Mehdi.
Dintre ei primul va fi Abas, iar cel mai de pe urma Muhammed 233. De ase-
menea, se afla la sfirsit un capitol special in care sint insemnate triburile
zise dukeli'34, care in vechime stapineau tot globul pamintesc. Iar cetatile
facute de aceste neamuri si darimate cu timpul sint numarate tot acolo la
21611, care, / toate la vremea lor, vor fi restaurate si vor fi cirmuite de catre 57
stapinitorii acelor timpuri.
In aceeasi carte se insira cele zece minuni sau semne prezise de Muham-
med care au sa vina Inainte de sfirsitul lumii, adica: 1. Aratarea lui Mehdi;
2. Invazia fiilor lui Aster; 3. Cucerirea Constantinopolului; 4. Venirea lui
Tedjdjiali, adica a lui Antimuhammed; 5. Pogorirea lui Iisus Hristos. 6.
Navalirea neamului zis adjiudj i madjiuds ; 7. Rasarirea soarelui de la apus
si altele (despre care se arata amanuntit mai jos) 235. Iar la sfirsitul cartii se
arunca un blestem aceluia care, stiind aceste taine, be va descoperi barbarilor
si celor neinvatati (intelegind pe crestini si pe ceilalti care nu sint muham-
medani), cit timp Dumnezeu insusi va voi sa-si arate tuturor purtarea de
grija si taria sa. Dar noi, nestiind acest blestem al lui Muhammed, nu vom
omite sa descoperim cititorului curios cite ne-a Ingaduit vremea sa cunoas-
tern din tainele lui cele vrednice de ris.
Cited, zice * 236, va .veni vremea cea mai dinainte hotarita, inceputul
acelui an va trece grabnic si pe scurt. 0, Iusuf, tu vesteste si rostcste o urare
de la litera [ p ] ain, aine (adica: oglinzii lumii)237. Dar sin [Le] (litera s)
are un nume Inai tare. Exista un imparat nou, calaret minunat ; calea lui e
foarte larga si el va stapini multi ani, multe tari; pe unii dintre locuitori ii
va lua sub protectia sa, iar pe altii ii va izgoni, si st5.pinirea dukililor
va fi parasita. in aceeasi vreme Wile Rum, adica ale Greciei sau ale Euro-
pei, i cetatile lor si locuitorii vor pieri din pricina tit aniei sistrimtorarii pe
care le va face, pentru Ca pe cei invatati si stiutori ii va pierde, inimile sau
sufletele color saraci le va chinui. Iar tu, caruia ti s-a dat intelegere, is aminte,
cad se apropic [vremea] ca accla sa fie prins cu latul ca o pasare.
Fereste-te insa si de litera [ ] ri (r), pentru ca si aceasta va veni
si va trece. Iarasi pazeste-te de cimele care umbla zi si noapte in jurul
inimii (omenesti), pentru ca este prieten cu cel ce se impotmoleste in acea
insingurare. De aceea, peste tot pamIntul vor fi lupte, b5.talii si maceluri.
* Esrar-i cef r-i riltt12.
115
Nviada ..tatrAg teal tag 010X15311 isuulaati H H'1514HESIOXHH" OH3had 913149 3HW 131101E1S1)
`113d011I 41511H3410dXIO 0731AIINEXXIN XIS Oa 00H0 HIA13d9 11011 4113Ih011 11230 -01E11'9
`H3I1114d11 X11011 '113E39011S BEOX E11114171111EHOH '13)7A9 1rogprA9 a 41iOdHEI3 '13E11119E09
111991117 If011 H 141.10S.1 annadg41321\111 Et1H3HIC Adahl 1103E1f1 111EXCd317 41317X9 HISEE
l's103g1f1 iaouaoll P114X3.1h3110113h 11 gitogour .NowtutrdaEuX '0
i211P19 00HHa9101:p13)
KwH gioa dr4op> (aatnaMmainzuHe 3 woznYvaaw 0.1.) 9132 11317131p (01A1311H30d13X
311,x4{ Vd11jAl>> :a119nd / 30X331131101f3h)) H33 1331AM 0E1133133 H 41S1N1H 0.1-h 01139 131)4171411
'9133 OH INHX0dHM Hadgir90 4133 '<uAlo,x'u'iciraz
X(01 'swath Etnauo modal au `,Latricg 1393 'Kolar:1E1)m Nu.tuhodio rtrudg
uiatoudEpt 31c1HH31131C0d0110H I011101EILIE09 OXCEI OII XH3 XEHOIAI3d0 E111153191 -1417A
X1411911-311411 14313311 '113111911 `OXI4,l, 1319d010X. CHX1111431(EIN HM331A114 1SHHEHE 4A11H13E11
H17139 1.1151f3Hh03 H 4I00170113 ISHHOLNIXEEd 10 ISHHEE130HOINEHE XH3 110dH1XEdEX `NUMMI
aHUE 09 15VNI3d9 4303H3111191.3X173d11 trod 11011193 da0.3V H0d010X) 170d 9nymnqa
01 4103 UHX3H39Elf3 HI119 (l01[31Alked 15314114110 `133114 ON(cua IHdEUVadll HUH
j
Jai .LaVAg naicerpf 'clvxmv. 3)ICIA1H 41531A10101141115 EH Vs103133had Hdow 14dI
911mcoa
1991119
1/(17A9 31131141f393d11 H 319HH 3117 EH lidOIN IAIOX33hHH014
011 111401331EH 0133 .] 0 [ wnw (PO 10
414143V131111 1511931111 11HO1A1931j11
[ g31r (I) 3 Vs13113M131411 ] [ Onzra (v) 3llAXEI 414)KEX011 01 9133 a 319H0 191701
EZ13 EH NVdji womotruadau) Efliadun isummuodu (4133 1411414dll '1331/111 1317,q ONC
30Hh141f0H3EdX aOHO uhodio xigiodasio mAd cu.) wa `(ouqualutrouodtratu 111311141f
911
Cei invatati vor pleca, iar cei neinvatati vor ramine. In acea vreme anul va
fi fara nici o veselie si bucurie. Si mi s-a spus (zice autorul dezvaluirii, Mu-
hammed)* 238 ca atunci boul va fi respectat, asinul placut, lupul prietenos,
capra urita, bivolul va cInta din fluier, boul salbatic va cInta din guzla, vulpca
va tine masura glasurilor, iepurele va cInta cu glas omenesc i dragostea se
va intari. 0, Salih ! (nume propriu care inseamna Pace"), impreuna cu
mesalih (cu rinduirea lucrurilor"), ziceti impreund,Pace":/ Fire si nume 58
omenesti are acesta, se vede limpede, dar este inzestrat cu un stomac incapa-
tor".
In acecasi vreme faclia nu va arde, lumina se va ascunde, copiilor le va
creste barba si nou-nascutii vor grai.. De asemenea, dupa vremurile
acelea se vor arata o mie de vesti minunate si stiri negraite. Iar tu, cel cc
ai cea mai mica parte de cunostinta, socoteste lucrurile si is dulceata intelegerii
de la sensul acestor litere, pentru ca la vremca de mai inainte rinduita se va
arata neamul fiilor Asfer (prin care se intelegc poporul sikalab, adieu cel
slay) 239, inaintea caruia va merge sau a carui capetenie va fi Ildji Ashur 24,
care, cind se va arata, vor fi pc Marea Grecilor trei batalii mari si alto doua
pc Marea Ionia
Dupa venirea accstui foam, litera [ ] mint (m) va fi oropsita de
litera [ ] kaf (k) [k], care cu puterea lui 11-lemje (Samson) 241 s1 cu semnul
lui [ r(litera hamje cuprinde jumatatea sunetului alfa=a) va inconjura ceta-
tea orasului si va fi aruncata din ea de un necredincios, pentru ca acest neam
este ca o corabie plina de noutati, care imprastie raze, stea malefica sau faca-
toare de rele, si nascocitor de mari tulburari (care se napusteste ca lupul
asupra oilor). Dar tu, cind vor propasi acesti rai, nu slabi cu duhul, nici nu
deznadajdui, pentru ca Egiptul vegheaza si va atrage toate in orice tarn ii
va placea si va face ce voieste. Vei vedea atunci litera [ I ] elif (a) mergind
inaintea literei [ ] sin (s) sau [ 0.] sin (s) mergind inaintea lui [ I ]
elif (a). Acestea vor fi pricina pentru care cei inchisi in temnite se vor dezlega
cu puterea unui prunc preafrumos, care in scurt timp va cuceri insulele arabe.
Si nu trebuie atunci sa porti ranchiuna oamenilor cu ochi ageri, adica
tatarilor, caci nu va face aceasta decit cel care, sezind cu miinile in sin in cash,
nu va veghea. Dcci vino, tu, cel fericit intre oameni, arata litera [ rs ]
ias (i) impreuna cu litera [ I ] elif (a), in anii aceia cind va veni din Aihle
(provincic in imparatia persilor) 242 si va fi un prunc frumos la fata, cu mii-
nile deschise (adica darnic), fata luminoasa, inalt la stat, cu chipul oache
sau smead, al carui nume este cunoscut de la jumatate, pentru ca pe cei
legati ii va dezlega si-i va slobozi pe cei ferecati in catuse. Sapte radii sau
sfesnice va aprinde, va avea nou5. incep'atorii, dar va face o singura greseala.
Trecind aceasta vreme, dominatia araba va cadea si niste insule din
Grecia se vor pustii, iar cealalta Grecie se va odihni in pace si liniste. Multora
li se va parea / ca s-a apropiat sfirsitul lumii, dar el nu va fi Inca, pentru 59
ca dupa noua generatii ale pruncului aceluia se va naste un alt prunc care va
domni la Roma. Amar va fi atunci sta'rii sau Imperiului Roman. In numele
acelui prunc se vor scrie doua litere [ r-r ] mint (m-m), al caror sens este
sau Muhammed sau Mahmud.
Dupa nou5. sute (poate de ani) Va inceta stapinirea unei natii foarte
raspindite, si stapinirea aceea va trece la o alta natie. Cei iscusiti in stiinte,
care vor iesi din Cara Arak, vor fi ucisi, iar cei mai ticalosi si neinvatati vor ocu-
pa principate foarte mari. Si a zis Dumnezeu ca va ras5.ri o odrasla, adic5.
* I bidem.
117
To CCTb cynTaH npeBbrcomaiiwuli, eroxce 14MM B cpeaHme HmeTH Gy,aeT [ r ] AMA(
(.41) 14 peKowa ):18051K14M crpaxom oaep)Kum 6bITH HMeeT, [ 0.] Ka0 (K) 1110 c-rpax
emy HI4LITOWe nonb3yeT. 14 pee npopoK: CNA HmeHa 611 143Ka CYTb C co6oio, 3aHe
nmcbmeHa [ rr ] dalcum 031C) ,L10115KeHCTBYIOT o6paTmTmcm B [ ] CHH (c) 14 B TOM
npocnaBHTH64. Flpo-rmee peKowa, AK nor nmcbmeHem [,; Tica0 (K) Katicap (Ke-
capm) BC54eCK14 pa3y\leTH no,ao6aeT. B noc.neaHme aH14 Ce.1111.14 HeKHH (TO CCTb
NoTopbal noa nmcbmeHem [ ae] C Ha3Ha4eH 6blTU xoweT) 3ana.auble OCTPOBb1 OT
nliCbMeH14 Li 1 K HcTopKeT. co6paa nHcbmeHa [,,] ()mum (61C) 14 OT dJfcl1.N I1PH3BaB
nmcbmeHa [ t] enuO (a) 14 c..) ] HVH (a) npewecrliowe Ho3,rtaH1HyT cpamceumm, HO [es]
Ilya (a) 6ory nomowecTBylowy H TOBaP14111Y ero [ can (c) BilaCTI3 Haa. 3ariaLkom
H BOCTOKOM oaep)KHT, aamce AO npmwec-ratim Meedueia. 06a4e He ocKyaet-oT Hpa-Acabt
118
un sultan preainalt, al carui nume va avea la mijloc [ ' ] mim (m), i
ca va fi cuprins de o indoita spaima [ kaf (k)[k] insa gpaima nitric nu-i
va folosi. Si a .spus prorocul :Aceste nume sint aptopiate intre ele, pentru c5.
literele[r ] djim (dj) trebuie sa se tranSforme in [h.r. ] sin (s) i prin aceea sa
se proslareasca. Au mai spus Ca prin litera 4.1 ] kaf (k) [k] trebuie inteles
neaparat Kaisar (Caesar) 243. Iar in zilele de pe urma, un oarecare Selim
(care sub litera ] s vrea sa fie numit) va smulge insulele din apus de la
litera [ A ] (k) [k]. Si adunind literele [ ] djim (dj), i de la djim chemind
literele ] elif (a) i [ . ] nun (n), vor gtirni singeroase batalii. Dar [ . I
nun (n) cu ajutorul lui Iitimnezeu si cu tovarasul sau ] sin (s) vor Ilene
stapinirea peste Apus si Rasarit, chiar ping la venirea lui Mehdie 244. Dar
nu vor lipsi dusmaniilc si cumplitele impotriviri dintre ei, a caror cauza se
spunc ca ar fi un Ali. Caci [ ] sin (s), primul in grad, lacom de stapinire-
si iubitor de slava, se va sili `s/71. atraga la sine intregul glob al pamintului;
insa nu va aduce oamenilor altceva decit distrugere si pustiire.
Iarasi a zis Ca intre cei sapte mai tari (cel mai malt si mai puternic
dintre ei fiind un oarecare Muradin) 245 care vor domni (se intelege ani sau
luni, dar nu se arata) se vor ridica batalii si vor fi caderi infricosate. Dar
intrucit [4. ] sin (s) se va apropia in chip nelegiuit sa rapeasca stapinirea,
chiar in clipa cited se va sui pe tron, stapinirea [ (,) ] rum (greceasca sau
romana) 296 va trece la neamul numit [43 - ] seldje 247. Dupa acestea,
venind ultimul [ ..r ] sin (s), va omorl litera [ f ] mim (m), pentru ea a zis:
[ ] sin (s) care 1-a omorit pe [ e ] mim (ne) eau taria si puterea lui [ I
aina) e prins, aruncat in temnita va fi ucis". Iarasi a zis: Cel ce-a frost
inchis / chiar in cetate, si inca sub se mnul lui [ Lo, ] sin (S), va iesi si -1 va
prinde pe ucigasul [ ] air (a). Iar ultimul [a ] kaf (k) [k] it va prinde
si pe acest [ ..r ] sin s), reluindu-si casa si tronul".
In timpul acestor framintari, pe Marea Grecilor, la tarmul Constanti-
nopolului, va fi de trei on batalie si in ascutisul sabiei va fi cadere si mare
maccl. In aceste razboaie poporul cetatii va pieri tot, o parte de sabie, iar
alta mincat de foame, asa ca printre cei vii nu va ramine nici un om in stare
sa indeplineasca vreun lucru. Dupa aceasta, necredinciosii (crestinii) se vor
aduna de pretutindeni si vor navali in tarile musulmane si biruitorii vor fi
oprimati de supusii lor. In vremea aceea, cine are minte sanatoasa sa caute
sa fuga pc muntii cei mai Inalti si sa-si caute acolo scapare si sa nu gindeasca
sau sa faca altceva decit rugaciuni catre Dumnezeu.
A mai zis ca in vremea aceea (dupa cum stie Dumnezeu) va fi un potop
de singe care va acoperi fata pamintului, pentru ca Dumnezeul ccl unul si
tare a poruncit sa fie asa. Iarasi a zis ca intre [ I ] elif (a) i [ r mint.
(m) se va stirni un groaznic razboi, in care lupta unul din [ j ghain (g)
va pierde litera [4] ] keaf ik subtire) i-1 va face mucenic al 1(t.ti Dumnezeu.
De asemenea, trecmd acestea, se Nra arata o semintie pe care de vreo citeva
sute de ani nimeni n-a vazut-o. Oamenii acestia iubitori de pace vor invinge
pc necredinciosii crestini si le vor pustii tarile si mai cu seama'provinciile
francilor; si chiar Romei ii vor pricinui foarte mare paguba.
Dar Ali (unul din cei patru urmasi ai lui Muhammed) zice: Dupa
noel. sute [de ani] tarile rasaritene vor incepe sa decada si sa se pustiiasca,
iar neamul [ . ] beniasfer (al !iilor lui Asfer) 248 va incepe sa
ridice semne Din acest neam se va arata un barbat foarte renu-
mit si deosebit dascal al bisericii si cncernic, iar numele lui va fi asemanator
cu numele prorocilor. El se va arata in anul al noualea, va excela in elocinfa,
119
Hm:Ke MHOWailLI1HX K ce6e o6paTHT. no u,apcTaoHaHHH we, 4pe3 HeKOJIHKO HpemeHH.
ru:),(1 HeKHHM CJ1aBHbIM rpagom, Ha 6pe3e Henn' peicH BenHKHA ymper. Bo Hpemsi
TOCE10,LICTBOBaHH51 ero npeHenrnme Hecor.riacHA 6y,ayT, alma 14C11HBaH1451, LITO KpOBb
3HaMeHyeT, Aritt ACTBI4e (9TO mop o3HaHaeT) 14 BOCTOLIFIbIe crpaHm rsta,rtom TOMHMb[
6ygyT)). TOrDice AIM petie: oCoTsopwycsi no.nHomy JIyHbl o6pauleHm-o, npmu-04aT-
csi 3aTotiewa, H3rHarant H paccesnum).
CKa3yEoT )Ke, RICO o6pauleHHe 51yHbl OT COTBOpeHHA ikaaMa B ce,amb Tb1051111-
61 Hoe neTo 14CHOJIHAeTC51 I a ron o6paineHHem e,[114Hb151 BeCHbI 14 enHHbm 311MbI
OKOWiellaeTCA, gnaHa,,aecKTb )1Ce 30,LtHaKOB eginiy Becuy H em4Hy 3nmy COCTa13.515HOT
(TO ecTb COJ1Huy OT egHHOro [ ] Heepy3 /to Apyroro npexogmuiy.
../.9_,5*1
ECTb ace [ ] Heepy3 panHaHow,He HeceHHoe). 06a4e mecsni, erowe
Mb! BWUIM gHaHagecsrrb )(par K Tompicge nyHKTy Ho3Hpaulalow,HcH, Henbni
roa onHeyeT, XOTA conHetmoro ro,Eig HHoe eCTb pa3ymeHme. Toro pa,a,H mecsiu
Myeappem (mice nepabill mecsiu tiHc.Incrcx) Huorga 314M010, HHorga Nce HecHoH)
6mHaer. 3fiHe no cmoTpenHio r0,aa COJIHeLIHOTO TpHTLIaTb Her e,LIHHOW,a,b1 9
14
Tomwe C ConHuem Ho3HpawgeTcH 30,aHaK. EMB051114eCK1411 COJIHe4lib111 1-0,1( KOH-
maeTcg B ABeCTI4 Acon:, JleT.
AllOKAJIHITCHCA MYXAMMEgAHCK01-0
rlacmb anopaR
120
prin care pe multi ii va intoarce catre el. Dupa ce va domni, va muri peste
citva timp, in preajma unei cetati slavite, pe malul unui riu mare. In timpul
domniei lui vor fi foarte mai neintelegeri; bautura de yin, ceea ce inseamna
singe, mincare de oua (ceea ce inseamna molima), iar tarile din rasarit vor fi
chinuite de foame". Ace lasi Ali a zis: Dupa un ciclu lunar complet vor fi
intemnitari, izgoniri si stramutari".
. Se spune ca ciclul lumii de la facerea lui Adam se implineste in anul
7000 ; / anul se incheie prin rotatia unei prim5.veri si a unei ierni ; iar cele 61
douasprezece zodiace alcatuiesc o primavara si o iarna (adica trecind soarele
de la un [ jj.).1.; ] Nevruz la altul ; Nevruz inseamna
echinoctiul de primavard) 249. Luna pe care o vedem revenind de dourisprezece
on in acelasi punct descrie un an intreg, deli potrivit anului solar socoteala
este alta. De accea luna .1Iuharrem (considerate drept prima lima) 250 uneori
cade iarna, alteori primavara. Caci dupe calculul anului solar, la treizeci de
ani o data revinc luna impreuna cu soarele in acelasi zodiac. Embolic insa,
anul solar se incheie in doua sute zece ani 231.
Partea a doua
A APOC,4LIPSULUI MUHAMMEDAN
121
urama'a EH out..htdtt ..Latirmq ariamiqf H aHtriontriquadu xxxarn armaoxittr) Hmuira
1411I4 (141131Hh4 14COHYSI IS311011f IICISH)1 OIO3VsIEL FI17EIEd11 O01341f3I14hicIA1 Ilfd01:1103 H
I ZZ
inc5leca una pe alta. Seicii mincinosi si inselatori (autoritatile spirituale sau
invatatorii) se vor inmulti. Principii, in loc de dreptate, vor face schingiuire
si vor fi rautaciosi, perfizi si vicleni. Ulema (cei invatati si iscusiti in lege) 255
vor fi destrabalati si rastalmacitori ai legii. Cadi-ii (judecatorii)256, momiti
de daruti, vor face ,simonie. Fatarnicia, desfrinarea, promiscuitatea si pacatul
sodomiei (adica culcarea desfiinata cu parte barbateasca) vor fi filcute pe
Ltd si fara nici o rusine. Vinul vor incepe sa-1 bea ca apa; raii si jefuitorii
vor avea intiietatea, iar cei buni si blinzi vor fi striviti. Fecioarele vor c5.uta
agoniseli prin desfrinarea trupului, zidindu-si palate preainalte si-si vor in-
chipui ca se afla sub un arc de triumf, ca insisi cczarii (imparatii grecilor).
Vor fi multi clevetitori care, sub pretextul zclului, vor provoca certuri si
dusmanii. Femeile vor incepe a face cumparaturi in piata si ca o cireada
de boi vor hoinari pe ulite, imbracindu-se in haine b5xbatesti si parindu-li-se
ca sint barbati; ele vor inghiti averile orfanilor, iar c'i invatati cu cele inga-
duite vor suferi necazuri din partea celor ce s-au abatut de la cele oprite.
Domnitorii vor numi pentru administrarea lucrurilor mari si grele pe cel mai
prost si mai nevrednic. Pe apostati si turburatori ii vor proclama drept bar-
bati pasnici si preabuni. Femeile vor bea yin, iar cei saraci vor fi flaminzi.
Cei nec5.Jiti nu vor fi auziti. Cei mai mari vor fi hrapareti, r5.i si nedrepti,
pastorii lupi, domnitorii betivi, iar vizirii lacomi. Stiinta Curanului
si implinirea lui vor ramine ca o umbra. Filosofia isi va inchipui ca se afla
sub coroana si sub vesminte. Vinz5.torii vor avea masuratori false si celor
bogati le vor cint5si drept, iar celor saraci nedrept. La vinzare vor face
inselaciuni si pref5.cajorii, iar milostenia cea poruncita de Dumnezeu nu vor
vrea sa." o dea celor lipsiti, si pe altii ii vor impiedica sa faca aceasta. De
impodobirea trupului vor avea foarte multa grija. Teologii vor talm5.ci cu-
vintul lui Dumnezeu schimonosit, indulcind numai cuvintele. Cunoasterea
cea adevarata va pieri si vor da hotarire nedreapta pentru uciderea si pierza-
nia altuia. Vor nascoci diferite secte, felurite / eresuri si chipuri numeroasc 63
de rinduieli si reguli. Vor alcatui canoane si rinduieli noi dupa desteptaciunea
si voia for si, aplicindu-le, it vor face pe cel drept nedrept, si pe cel nedrept
drept. Rudele si incuscritii isi vor face rau unul altuia ca niste potrivnici
si dusmani prea rai, cu nenorociri si silnicii. Se vor ridica multi n5.scocitori
de lucruri noi si rastalmacitori de lege, unul dupa altul, si se vor straclui fara
intrerupere sa se invinga unul pe altul si sa se dep5seasca in r5.utate. Cei
invatati vor fi indepartati de intrarile la sultani si opriti sa se apropie de ei.
Si a zis Profetul: Va fi dupa aceea o vreme cind poporul meu va r5.mine
numai cu numele legii si numai cu umbra sau semnul credintei musulmane.
Numele Curanului va fi doar amintit si vor ap5xea niste urme ale stiintei,
pentru ca vor avea aurul drept legiuitor si lacomia drept lege. Cu putine
nu se vor multumi, si cu multe nu se vor satura".
A mai prorocit257 apostolul lui Dumnezeu (adica Muhammed): Peste
noua sute de ani ai erei mele (adica de cind au inceput s se numere anii
muhammedani), va fi ingaduita lepadarea de bunavoie si indepartarea (de
invatatura Curanului), pentru ca oamenii din timpul acela vor socoti cele
necurate si oprite drept curate si ingaduite, nu vor asculta cuvintele si
invataturile celor iscusiti in stiinte, nici pe m5xturisitorii invataturii celei
adevarate, de aceea invatatii vor fi invinsi, iar ereticii invingatori. Dar cind
se vor petrece toate acestea intre oameni minia lui Dumnezeu nu se va de-
parta de la ei, va nav'ali o molima necurmata, va stapini lipsa de piine
si scumpetea legumelor. Si, intr-un cuvint, nimeni nu va putea fi netulburat
si linistit in starea sa. Vor fi ploi naprasnice si distrugatoare, care vor aduce
123
`1.AgA9 10 0)1CXHH 1114E01.109 tIcIE140d11IA1 `01c1H4110113140H tioxAo `Ndxput -rnvdio
0I.TH 0)11 14 3WHHE100d1.10H HUME `1114H0011d1. NEXCEJOHIA1 411E1109 H OEXCA WOM01101f0h
119311EH oTny 0)IC 11 W140 HHEEEXEH 0111g199 OH `110.1.01EXOLI 019Hd311011 4I3E1111 EH XAd
XIIMOHE141111f3A1A1 .LAILId010H 14 AJO9 AITIOIEITIAL1011 317E0E1 N1E.L3011A0 H Er10011 -14E09011
H110.1 `.1.AVA9 0MCHH OiLh g X110410 XIIIIHEE1011140A H XEIf0E `1010110A EXOLI .1.001AI ItOd HOHI40
XF1110d0C1/0V 1114H0E'ElIEH OH Illd013100 14 ONCH1f0HOE' Ir111010 1111J0IN OH KOIHRK 11
Hmiamcuda H 1114113119011E0 1AtrA9 AMV0M14d11 3)1C `1117J01/1 Ed011 I1EM011E141141f3AW
mivu `i.aairedVco paiTnolAn'airoou oil And 1114HEhH0)10 Ed111A1 <<PME141101/MEHE -XIIH ip
0MC 0011E31f0011
`.1LOVA9 0)KOMIS IAIE3 xododu `ahadVadu :warms Vogl 'How alnicadu
179 0XCEE' dI4W 3H `.1.0H914J011 Ere `11.10011 MIK MOH WOJALIM 1114111AIDE 10 / Erl3LIEE MEE'
OE EX0100g inut'uirgo 1001A114 H 111.0X BEJOH14 d141/%1 3 HINIFIHd0410H `.1.0014111011 0hE90
HMELI x 01111011 H CH111101f9AJOLI X14 141E10011 7 `I3A1-110H3)K110 0)K011HOE' IS01HH11-01.13H
'CU wica 'xoxadVadu
0 1414H0b1COXUH 110C10(1=14110a
EH14$ .1.01f0.1EICI 111411100MEH EIOH193 dapari 1311A9 `11140 MEE 001I 0J0311 E.L0113
1114EEH 11 014111101100U 1111V `.1.01E1f0XCE011 EIt 1A114d 1EXCdOrt0 09H Ic Ham& xrmaoH
EI10110)1 ESIOINIHD `0111111'0X311H 0)KEE' OE' H31110c111 `DHV8,9dMeCH 01143CdEHOW -1131f0011
KWH I43d011 EITIEMCd0E H 00E1 14110E101I0h 1413E1111 Xll NOAXH09 H AXE.LHh011 11 011711110X11c111
X OldEE AWOM3E'140d311 ISOAXISHEID1011 AIND fl WOH1f0.1.0 01(Ed1 unveaj '1\101410E1114dEH
WE0110If0h Eh' 0EILI 11 1111110110d 0J0 civmpuroA IsoiAdagoo )1 `AINI0H IfogEHt1 LIFIHO
*.L0HE0113H CHOI 11111011 CHH130110H E'OdEH `LIFIHH011-WAEH MEE' OE' Ed0h0g HITIAh113111
H 110141TIAIKIAI .altAgadu HITIOH 0)K I.4,011111'31TIEH 031:1 OR 110110 '1101AtI4Ed g 01A110
'41110H IfOgISI4E' IIMELI Ian
Ancaw mvalod 0um-11417a tIfoa H W14111f011 WOOEILI -317MC0d11
ISE11110110d atm ausdolitou '10HhEH 0)KHHO 01K 011If `amm.roseiriodu 4111011
`0111111111
1/110)11411411-EhEH 1A1110110 '11110011E0E1 4h0dH0 0)1K 0110 EINEM 1.0 E109 OHEIT WH cuong
I tg
boale de nevindecat, foamete, secet5., furtuni. Infiicosate 1i necontenite'
cutremure de pamint vor pricinui de multe on oamenilor spaima 1i groaza.
Dar, data pedepsiti fiMd cu aceasta nu se vor pocai, necredinciosii vor smulge
stapinirea din miinile musulmane si cu ing5.'duinta lui Dumnezeu potrivnicii
vor fi pretutindeni 1i intotdeauna invingatori si [musulmanii] nu vor reusi
in eforturile si lucrurile lor. Pina ce va navali neamul fiilor lui Asfer i pina
ce se va arata sfintul Mehdi, ei vor fi in lupte necazuri. Dar cind va veni
Mehdi, credinta musulmana se va insan5.tosi din nou, urmind pe rind sem-
nele sfirsitului lumii. Iar ultimul dintre ele va fi cel prezis de insusi Profetul,
cind a spus: Sa tie poporul meu ca mai inainte de a pieri lumea el va stapini
tot globul p5.mintesc, de la / apus pina la ras5.rit si, desi va avea uneori 64
pace cu necredinciosii, trebuie totusi sa porneasca iarasi la razboi spre pier-
zarea lor, pina ce se va implini ceea ce am prezis".
125
clew pax' ace KHA314 B3aeMHbIMI4 110C0J1bCTBbI e,L1HH gpyroro K pa3pyinetnno mxpa
HaHeCeHI110 6paHH mycJimmaHom yHeutaicyr. H TaK0 co6paHummcx seem Hesep-
Hb1M fl Ha 06J1aCTH mycHxmaHcKHe more HameLtumm mHorHe H Kposonponkimmie
6paHH B 3anagHbix cTpaHax COHHHATCA H Hcemx 9aCTbM14 H cTpaHamx 3anagmbimx
oanagetoT. )Ken, CbIHOB H Amlepell mycJaimaHcKxx B mien oTHegyT, HO erHneTCKHe
Hapogm, 60TaTCTBbI CBOHMH 3annaTHH neHy, ckamitrum CBOH OT nneHeHHA HC-
icynsa. Tae Hepycaimm 3aB01010T 11 mime CTpaHbI Hce nopa6oTAT. 110TOM K
EBp0I1e Ho3Hpaunnuecx, KOHCTaHTI4140110J1b oaxerate BO3bMyT H BORCK0 mycJIH-
maHcKoe gaxce ,1:to Anna nporoHAT; 6.nH3 A.nena )Ke cTpaulHoe 6yjeT cpaxcemle,
110 H Tamo no6exuteHm 6bullne mycJimmampi K Mamy ()amacKy) no6erHyT 11 Ha
TIOJIAX mexcgy AJIMIOM H AamacKom cyutHx Hame Tbi 110CTaBAT.
EenuacOepy 3a HHMH HenpecTaHHo roxxuty, mycimmaHHH Ha 110J151X Tex cmcpy-
)ICHTC51 H TaK0 HM OT 06010 cTpaHy CTOAIIIHM ce OT crpaH Me)114HbI, Ce,L(MbAeCATb
TbICALII mycsnimaHos Ha ancypc CBOHM npinuegme 6m43 craHy EeHuacg5epoe CB0171
CTaH 110CTaBAT. FIX)Ke era y3pHT poz acg5epoe KO KHA3eM H BOX,I/aM HX 110CJ1aH-
IIHKOB nowneT, Hwe peicyr HM: 0, BbI, JuogHe MegxHc-THH! Ham Hmcaxwe ecTb
C Bawl Hpaxcga, HO C TemH TOKMO Hpaxcgy Hmeem, KoTopme Apes.= CbIHOB H gutepefi
Ii weH HainHx noxHTHula H rutemnua. OTcrynHTe y6o o genex we Hamm H cocToxxxx
snacTHTenbcTsa Hamero nenuTecx. tITO cnbnuas Hortoco MegmcKmx mycnHma-
Hos Ha TpI4 qacTx pa3gern4Tcx H egmia y6o tiacTb pever: HoHexce HM C Hamm HH-
Kasoice npegnexcHT 11pOTHBHOCTb H kancylowe 6paHH noKa3yfoT BI4Hy, nynne eCTb
.1:1a oTcrynxm OT HIM>. H TaK0 OTJITIIIBIIIHCA BO CBOA OTIKUT (cnx 6or B 14HCII0
lUle/3eTHIIKOB H 6e3ymHbix npwrreT). rase we macTx oTHeatatoT: OXOT51 BaM HHKa5DICe
66 C Hamm npeunexcHT Hpaxcaa, o6atie Ham c Hamm ecTb H eute / npeHerucax, npliNgoxom
6o ga nomoutb H HcnomoxceHHe noxtagHm mycnHmaxam Haumm. Y6o Hamex-
mei-4cm mexcgy HMH xceCTO9alime 6paHH H MOTOR coTHopmeilcx &use, megHHAHe
no6excgalotne H oTromuonte 6exuacOepoe gaxce go KoHcTaHTHHa rpaga rHaTH HX
6yayT, rpag TeCHOIO yrHeTyT ocagcno, cTpautHoe yerpemneHHe coTHopme C BOHJIeM
VAJLTIaT, AJIJIaT>> Ha rpax HaitayT, TaK0 mycJiHmaxam B B513aHH11, IITheHeHH11 H y6n-
Baum' ynpaxoonoutHmcx, ,LIHaBOJI Ha BbICOgarILLIy10 BOCIIIe,11 ropy, Ho3onHeT H
petteT: Bbi y6o B 12(06b1BaH1414 rpaga cero TpygliTecx, Ho gombi Hama H Hag Hammx
Tedoscaxcuan (AHTlimyxaNweg) nagemuo nogsepwe. MycnxmaHbi cne OT gxasona
ycnbnuainue, OCTaBAT 6pallb H BO CBOA CH BO3BpaTATCA.
Ho OTTHaHH14 cem, HpaHm menortemecKHe ewe B 3.TIerILLIFIe H3MeHATCA, gpyrom
KOBapCTBO, cocegom JIeCTb ycTposiT, MOJIHTB H MH.TIOCTMHb HHKHHX )K COTB0p5IT,
Bee 0 Heatex mHpcmx Dewiest HattHyT: B me3quaax pa3rIlaf0J1bCTBOBaTH HmyT
cnoneca K TopxcHuty H cyeTcTsmo Hanewautax H nonsepryTcH weHam CBOHM, CbIHbI
poAHTenem CBOHM HeIlOCJIyIIIHbI 6ygyT. Hocgegroun4i1 pog npegHapHsuiero xy-
RHTH HmeeT, o3nope9HT xce H npoKaeHeT. Toro pages nowneT 6or Ha mix ApOCTb
CB010 B TpsiceHHH 3eMJI14 14 B noscegHembix comma H JIyHbI 3aTmanuoc. Ytieme
Kypatiogo H 611aTOBeC1He ero HH BO tITO BMeHATCA. Mexcgy HesepHbimx H mycm-
maHamx 6HTBbI H nopaxceHHA HIIKaK0 xce OCKyAelOT. OTBC10,Eky XHIILHHIZbI H nycTo-
unrrenH HmtuncHyT, mexcgy KoTopmvra 3.T161111Hri nage Hcex 6ygeT emyxce HMAAcxu6ern.
Ceti gaxce K gamacKy ninnueg, Henilx H HecnbixaHHax 6egcnia HaHeceT, nosecHT
126
teniile se vor indemna una pe alta prin solii reciproce sa strice pacea si sa
inceapa razboiul cu musulmanii. Si astfel, adunindu-se toti necredinciosii
si nalMind cumplit in Wile musulmane, se vor face multe si singeroase lupte
in tarile din apus si vor ocupa toate tank si partile apusene. Pe femeile,
feciorii si fetele musulmane le vor duce in robie, dar popoarele egiptene,
platind rascumpararea cu bogatiile lor, isi vor elibera familiile din captivi-
tate. $i Ierusalimul it vor cuceri, si toate tarile le vor subjuga. Intorcindu-se
apoi spre Europa, vor lua Constantinopolul prin asediu si vor goni ostirea
musulmana ping la Alep; linga Alep va fi o ba'talie cumplita, dar, si acolo
fiind biruiti, musulmanii vor fugi la $am (Damasc) 283 si vor pune corturile
pe cimpiile dintre Alep si Damasc.
Gonind mereu beniasferii dupa dinsii, vor inconjura pe mustilman in
cimpiile acelea si astfel, stindu-le de amindoua partile, iata ca din partile
Medinei vor veni 70 000 de musulmani in ajutorul alor lor, asezindu-si tabara
lor aproape de tabara beniasferilor. Cind ii va vedea neamul asferilor, va
trimite la principii si capeteniile lor soli care le vor zice: O, voi, oameni din
Medina! Noi n-avem nici o dusmanie cu voi, ci numai cu aceia care au rapit
si au robit mai de mult pe feciorii, fetele si femeile noastre. Departati-va
deci si vedeti-va de treburile voastre si de starea stapinirii voastre". Auzind
ostirea musulmanilor din Medina acest lucru se vor imparti in trei, si o parte
va zice: De vreme ce acestia n-au cu not nici o vrajba si nu arata nici o
pricing de razboi, este mai bine s5.' ne retragem de la ei". $i astfel, despartin-
du-se, vor pleca la ale lor (pe acestia Dumnezeu ii va socoti impreuna cu cle-
vetitorii si cu nebunii). Iar doua parti vor raspunde: Deli voi n-aveti nici
o dusmanie impotriva noastra, avem not cu voi una / foarte mare, caci am 66
venit sa dam ajutor si usurare musulmanilor nostri". $i incepind intre ei o
lupta crincena si facindu-se batalie cumplita, medinenii vor birui si vor goni
pe beniasferi. Ii vor urmari ping la cetatea lui Constantin 284, vor strimtora
cetatea printr-o incercuire strinsa si, facind un asalt strasnic cu strigatul
Allah ! Allah !", vor intra in cetate. In timp ce musulmanii se vor indelet-
nici cu legarea, robirea si uciderea, diavolul, suindu-se pe un munte foarte
inalt, va striga si va zice: Voi v osteniti cu dobindirea cetatii acesteia, iar
casele si copiii vostri le-a prapadit Tedjdjial (Antimuhammed)" 288. Auzind
aceasta de la diavol, musulmanii vor parasi lupta si se vor intoarce la ale lor.
Dupa alungarea acelora, moravurile omenesti se vor face si mai rele:
se vor statornici viclenia prietenilor, inselarea vecinilor, nu se vor savirsi
nici un fel de rugaciuni si milostenii. Toti vor incepe a se ingriji numai de
lucruri lumesti; in mezcide vor trancani vorbe de clac'a si desertaciune; bar-
batii vor fi supusi femeilor lor, iar fiii nu vor asculta de parinti. Neamul
urmator va huli pe cel dinaintea lui, it va calomnia si blestema. De aceea
Dumnezeu va trimite peste ei minia sa prin cutremure de pamint si eclipse
zilnice de soare si de lung. Invatatura Curanului i buna'vestirea lui vor fi
dispretuite. Litre necredinciosi si musulmani nu vor lipsi defel infringerile
si bataliile. De pretutindeni vor scoate capul rapitorii si pustiitorii, dintre
care cel mai rau va fi cel numit Ashibet 288. Acesta, venind la Damasc, va
pricinui mari si nemaiauzite nenorociri, va spinzura pe un om cu numele
127
Hexoero menosexa Hmexem Allu H Hexy weHy eibKe 11MA Oamme, tieco paAH cam
6or THpama TOTO y6HeT, 143 erowe Juo Ad,'" AHoe TOKMO cnacyTcm H B cTpaHy X0pa-
CaHCKy10 H36eTHyBLIle 0 csoem nopaweHHH nporillm H3BeCTHe no,AaAyT. ilo cem
HocraHeT Apyrxil, paeHolo Abnuynal ApOCT1410 THpaHH, emywe HMA 6yHeT Ce0UM114,
OT CbIHOB IIJIeHHHKOB poA CBOri He ;Lynn& Cell nepsee 113 3meti (6oraToil ApasHH)
ABIITCA B Me,H14Hy H K./16e (MeKKy) BHH,HeT, HO IIocpeAe rpaAa Het 'ammo norH6HeT.
IIO cem HacraHyT Kaemanu H gatcepmumu, o6a 3.neilame H HetiecTHBekuHe Ha6ew-
HHICII, icoTopbie Heinle 6eACTBO H HecHocHoe ano inoAem HaseAyr.
B Aanemartunix crpaHax 6eHHacc4eposhix 6.AH3 Xyma (KwraB) ecTE. HHoii
poA ripo3usaemmil H 3tiaAHe KaHmyp, 113 cero, rnararno, poAa, HeBepHbin HeicHri
npoTithy PyMe (PHMa HJIH Esponm) c CBOHMH sucowe Eenuacy6ep COTB0p1IJI 110J1-
67 `nunamll BbIHIIKHeT H Hp() cBeTa tiacTb o,AepwaTH / H K ce6e npHsneuut ycHno-
BaTHC51 HMam. CJIOBOM eAHHEJM, BCA HceneHHasi cmyaleHm" H msiTewa npemcnon-
HHTC51.
Haim pew npopoK: B TO 'Tao{ ABATCA TpHAecArb genosex, xoTopme, xsa-
JIBLI(CC51, pexyT ce6e npopolcos 60)ICHHX 6bITH H MHOTI4X MaJ10,HyL1114bIX npeAbcTAT,
aim npeAretm gedmcdoscuamew. 06ame 6or cxopo CMATeT 14X, 3aHe HeTHHHue myc-
AHmaHe erAa OnlyT5IT ce6e B TOJIb cmxpeHHom H yinuceHHom COCTOAH1111 110110)KeH-
HbIX 61,ITH H B nocne,Amoro 30JI rny6HHy IIH3Be,HeFfHLIX, B0301110T KO 6ory 14 113-
6aBJ1eHI4A OT TOJ1b MHOFHX H TO11b TSDKKHX 30JI, 1114CTbIM BOCIIpOCAT cepAuem. Eor
)xe mmocepAym o 1111X moAeHHe HX yCnbIUIHT 11 CBATOTO Meedu B map noluneT,
KOTOpb1r1 B npume ymapHr HceneHHyto H B0306HOBHT, H11111HX 060TaTHT, naAuffix
130CCTaBHP>. MHAT Dice, AKO Me2du IIpHHTH HMaTb OT 3anamibm cTpaHm (HJIH sncowe
HHatie TOAKOBaTHCA mower OT AcknucH), o6atie nplumeT 113 Eyxapbl H B eAHHbilt
momeHT y3pHT ce6e B Mexxe. K Hemywe a6He nplicrynAT Ce,LIMbHeCSITb TT:JULIA OT
CbIHOB HCaaKOBbIX, KOTOpMe ero AKO rocyAapsi csoero no3ApaHAT. B TOW Hpemst
BO3HBHIlleT 6or TpHeTa TpHHaAecsiTb ApeBH1IX npopoxos, xoTopme 6yAyT tiaywu
MeT,LIHeBbI, TO eCTb 110BelIeHIA HCHOJIHHTeJIH. Cell xanu0e 6owHit p0,IAHCSI (11J114
pOXIHTCA) BO AH11 ceu0wcambldu H 6ypeanucanlyatt. Ho noHewe poAHTcx B OHO
mem, BOHL)Ke 3Be3,E(a Ao6poro LI4aCTHil 06pRIgeTCA B 6narononytfflegarem 3oAHaxe,
6yAcr 6owHit xanuy5e HAH Hamecrmuc 6owHil Ha 3emAH. Ceii 6eHmaccbepos npeo-
AoAeer H memem nocetieT, KOHCTaHTHHOHOJIb BO3bMeT OT HHX H CHAbH010 pyxoto
mai 3asomeT. no cell no6eAe MeT,HH B 11)/CTbIHIO (ApasHH) BCeJIIITCA H cTpaHy
Aden (6oraTbui ApaHHH) B none O6paTHB, ripHHAeT 110TOM H B IlyCTb1HH K10110
(COBbl) Bemucoe doicgmu comicAeT. 36ycyyd 113 TOTO)K npopoxa (MyxammeAa)
npeAaAe, AKO MeT,all IIp1HTTH Hmeer 113 CbIHOB CbaTMbI, AnlepH MyxammeAosm.
floHenesalo y6o Ham (rnaroneT MyxammeA), xoTopum-nH6o cnytaucst B OHOe
spew' B mHpe npe6bleaTH, erAa yCJIbI11111Te 11MA H malty Meedu K Hemy npHcrynHre,
cnyw6y ace H nocnymaHHe emy nolcaxcHTe. H xont 113 rieHbIX HCUBIH npeAsoc-
npitHmyT ,Aena HAH nociymca ero CMyTHTH H ocmorrH, o6atie noTom npHnewHee
Belltb paccymnnue H no3Hainne H Te notify'. ero H HOBeReHHAM ero noArieprHyTcA.
HpoTtlee HnH ceAmb 14J111 ,HeBATb AeT HenpecraHHo soesaTH HMeeT. no neTex ice
Tex B (111H (X141-1y) noilAeT, rAe )KeHy nolimer OT Hesiwe p0,414TC51 emy CbIH, KOTOpbIrl
6yAeT netiarb H nocne,AHernuHri CbIHOB ,IlaHHAa npopoxa./
128
All i o femeie numita Fatme, de aceea insusi Dumnezeu i1 va omori pe
tiranul acela, iar din oamenii lui vor scapa numai doi si, fugind in tara Ho-
rasan, vor vesti celorlalti despre infringerea lor. Dupa aceasta se va scula un
alt tiran suflind cu aceeasi furie, numit Sefiali, care se trage cu neamul din
feciorii celor robiti 267. Acesta se va arata mai intii din Emen (Arabia cea
bogata) 268, va intra in Medina si Keabe (Mecca) 269, dar va pieri pe neastep-
tate in mijlocul cetatii. Dupa aceasta vor veni Kahtani i Djermimi 270,
amindoi nav'gitori foarte rai si nelegiuiti, care vor aduce oamenilor mare
nenorocire si r'au de nesuferit
In tarile cele mai indepartate ale beniasferilor, aproape de Hut
(China) 271, este un alt neam, poreclit si pui de drac kantur" 272. Din acest
neam se spune ca va porni un necredincios impotriva Rum-ului (Romei sau
Europei) cu hoardele sale, precum au f5.cut si beniasfer i se va sili sa cuce-
reasca acea parte a lumii / si s-o atraga la sine. Cu un cuvint, toata lumea 67
se va umple de tulburare si razvratire.
Iarasi a zis Profetul: In vremea aceea se vor arata treizeci de oameni
care, la'udindu-se, se vor intitula proroci ai lui Dumnezeu si pe multi dintre
cei slabi cu duhul ii vor insela, ca niste premergatori ai lui Dedjdjial 273. Dar
Dumnezeu repede ii va tulbura, pentru ca musulmanii cei adevarati, cind se
vor simti redusi la o stare atit de smerita si umila si coboriti in adincul cel
mai de pe urma al relelor, vor striga ca'tre Dumnezeu si vor cere cu inima
curata izbavirea de atit de multe si alit de grele rele. Iar Dumnezeu, milo-
stivindu-se, va auzi rugaciunile for si va trimite in lume pe sfintul Mehdi 274,
care va impaca lumea cu dreptate si o va reinnoi, pe saraci ii va imbogati,
pe cei cazuti ii va ridica". Se crede ca Mehdi va veni din tara de la apus (sau,
cum se poate tilcui altfel, din Africa), ins'a va veni din Buhara 275, o clipa se
va vedea la Mecca. De el se vor apropia indata 70 000 dintre fiii lui Isaac,
care-1 vor aclama ca pe imparatul ]or. In aceeasi vreme va ridica Dumnezeu
trei sute treisprezece proroci de cei din vechime, care vor fi ceausii lui Mehdi,
adica executorii poruncilor [lui]. Acest halife 276 al lui Dumnezeu s-a nascut
(sau se va naste) in zilele seifikatidi i burhanisatudi 277. Dar, pentru cal se
va naste in luna cind steaua norocului bun se va afla in cel mai fericit zodiac,
va fi halife al lui Dumnezeu sau loctiitorul lui Dumnezeu pe pamint. El
va invinge pe beniasferi si-i va taia cu sabia, va lua de la ei Constantinopolul
ei-1 va cuceri cu mina puternica. Dupa aceasta. victorie, Mehdi se va aseza
in pustiu (al Arabiei) si in tara Aden (din Arabia cea bogata) 278, transfor-
mind-o in cimp. Va veni pe urma si va zidi in pustiul Kiuif (al bufnitei) 279
o mare djeami 280. Ebusuud 281 a transmis dupa acelasi proroc (Muhammed)
ca Mehdi are sa vina din fiii Fatmei, fiica lui Muhammed. Deci va poruncesc
(zice Muhammed), celor carora vi se va intimpla sa traiti in lume in vre-
mea aceea, ca atunci cind yeti auzi de numele si slava lui Mehdi, sa va
apropiati de el si sa-i aratati slujba de ascultare". Si chiar daca unii dintre
invatati vor incerca sa tulbure si s is in ris lucrurile sau faptele lui, pe
urma, judecind si cunoscind lucrul mai bine, si aceia it vor cinsti si se vor
supune poruncilor lui. Apoi se va razboi sapte sau noua ani necontenit,
iar dupa acei ani se va duce in Cin (China) 282, unde-si va lua femeie, din
care i se va naste un fiu, care va fi pecetea si cel de pe urma dintre fiii
lui David prorocul. /
129
68 Bmopbta zmett npopottecmea
0 Hanagemm ,E(eA)K,g)Kuana
130
Al doilea articol al prorociei 68
131
OH 14..ed 1alt1ig OHD 030 OISIIIIIEd1.3 FIELF1V 010H901111100 IHd0$1103 `onaoodimx a
0)10C1111 OXISENHH 10VA9 EHHHI314 0111011t1.011 010 1I1H1f0113H 0110Hh 00Z 4000 OMC/CIA13
HoHnireuxodu *IX10Y1100 E171H '011 Ulf30 .1.01711311 H blicd `1.0d100d11 0)10E1( 011 H309011
minsoot
aoHo iswoda 101fO1elf1) (Volonrexicw oridoiox a oHlitrow H a omartoodoH
areillgo adtMcg `rmgvsauroitiAl H130IC H E013dM10)1 010 14H3E11009 11 14111(01:1410H -0d11
1.10319 033h HrEd 11)1E11 H11.01HE 11100d11013 'On :011101110Ielf1 OH>) `01 014d010)1 a
X141111 X0red1 H XVIred13 a OOHO ISINOdEl `113IXIII0d90 0)1U)1 0903 XNH1103E113 H -9110d110H
X141\IT/13 H130111903 oolioinicoa HO :1-0U111001.0 OM) X0INIEdX H a X01\1012' X11003 011)K09
KWH 11 41110111011 01T101.001411d11 H 014HHV130d110H 01110d0111 Eng 0)K 13
HOICHREE[ 10171411d11 `IfE14)KLr)K1Y0V ET7101 15.14111113 A14," (X0H3) 1131H00 '14 BRMOHOU
`AIA10 `avynxcexcearD I41 111411H)K11 4(1430 11 011
1111H0h0dH 0101 031000 Hioost
nom. xoaou-oh .L0 UX31,100 taoHnow oricloiox o wourxxcnal'o)/ 4Frec19 10d01103
OH Off X140d011 INTIMrellA 3 X14 NHOd0I3 HretaHdi inreTrusora yvnxcedicedr OhElIVIEH
.113111Ltd0101:1 OH iruHmOi'maror( a al/Wad WICK) 4.130 VArDci (ISEM3HH1.1011ELI -Vd1101:1
`030141 KU 00d0.1.0 3 W0)13110E1 INI4110141ION 110111H9 .1.0011\1H H 0031141f00 OHH0)3t11
.1.0 01090 XITECIL3 /101riC9
I gE
le va face cu siretenia sa vrajitoreasca si nu va fi in ele nici un adevar.
Ostirea lui isi va implini numarul de 200 000 si ii vor urma lui 15 000 de femei,
iar pe cei ce-i vor urma lui ii va inv5.ta sa creada ca nu este un alt Dumnezeu
mai mare decit el.
Muntele din apropierea cetatii Basra 286 ii va urma lui, prefacindu-se
intr-o piine proaspat coapta, si-i vor merge inainte nenumarate instrumente
muzicale, guile, cobze si altele, precum si tineri frumosi la fata, care cu
dulce si armonios glas ii vor cinta cintari si stihuri poetice, foarte iscusit
alcatuite, pe care auzindu-le, de ar fi cineva cit de infrinat, nu va putea
face altfel decit ca, apropiindu-se de el, sa se marturiseasca supusul lui.
Caci aprinzindu-se oamenii de arterele diavolesti, deschise de pofta si sen-
zualitate, intunecindu-li-se mintea for si lipsindu-se de simtiri, se vor lasa
influentati de el ca si cum nimic in ei n-ar simti sau n-ar intelege. Numai cel
pazit si ocrotit de harul anume al lui Dumnezeu nu-i va urma aceluia. Tot
asa, toate le va umple de rautatea si nelegiuirea sa ; toate comorile ascunse
in adincul / pamintului i se vor deschide ; celor ce-i vor urma le va da multe 70
bogatii. Pe linga acestea va zice sfetnicilor sai: Daca vreti, voi invia din
morti si vii voi face pe toti parintii si stramosii vostri". Zicind acestea, va iesi
intr-un cimp prealarg si preaintins, unde diavolii, luind din porunca lui chi-
purile parintilor for si iesind ca din pamint, se vor arata inaintea for si vor
zice: Urmati acestuia, fiilor". Pentru aceasta nu va famine invatat sau
neinvatat care sa nu i se inchine lui.
Lisa cind va veni la Medina, ingerii lui Dumnezeu it vor opri sa intre
in cetate si-i vor spune lui Muhammed: O, apostole al lui Dumnezeu,
cite zile va mai petrece printre cei vii acest rau si nelegiuit ?" Si Muhammed le
raspunde lor: Patruzeci". Dar prima zi va fi egala cu un an, a doua cu
o lung, a treia cu o saptamina, iar zilele cele ramase vor fi asemenea celor-
lalte zile. Ingerii vor intreba Insa, in acele zile mari si lungi, cum
vor trebui oamenii sa-si faca rugaciunile cele obisnuite?" A binevoit sa arate
ca ulema (teologii, invatatii) din vremea aceea vor da o sentinta fetva 286,
pentru ca a poruncit ca, daca cineva de bunavoie sau silit va urma lui Dedj-
djial, sa fie aratat de cei iscusiti in lege drept un necredincios si un apostat.
Magarul lui va fi asa de mare incit sezind la umbra lui o mie de oameni vor
putea sa se racoreasca si sa se usureze de arsita soarelui. Dar cind va inaleca
pe magar 11 va intinde mina, va ajunge pina la cer.
In acea vreme (zice Muhammed), musulmanii care vor locui in Medina
si in Ierusalim vor petrece neprimejduiti si nevatamati de inselarea si perfidia
lui. De aceea ingerii it vor intreba din nou, zicind: Dar cei ce se vor afla
atunci in alte cetati si Vain cum vor putea sa se pastreze mintuiti si neinselati?"
El [va] raspunde: In biserici si in casele lor, chemind intr-ajutor numele lui
Dumnezeu si facind necontenit rugaciuni". Iar cind va veni Dedjdjial in Ba-
bilon, atunci sfintul Hizr (Enoh) 287 se va arata batjocorindu-1, va spune:
Dedjdjial, esti un mincinos", si, dupa ce va rosti acestea, se vor arata 200 000
de oameni din oastea lui Mehdie, care vor face razboi cu Dedjdjial. Cum la
inceput vor cadea din partea lui 30 000, Dedjdjial se va mindri si mai mult.
Dar intorcindu-se Dedjdjial la Remle (care este Rama in Palestina) 288 se va
bate acolo a doua oara cu ostirea lui Mehdie i va fi cadere mare din amin-
doua partile. /
133
71 Tpemua tineu
O CHHTHH Hllcyca XpucTa
rieMilepmbla men
0 3expicny,toic H Me3,/pICHy,/p1C
134
Articolul al treilea 71
Articolul al patrulea
Despre Eedjiudj i Meedjiudj
135
Te BM cnagicHe BOAbI H HO HILX nptnuegume Bee roptacHe (TO eCTb MopsI) BbIIIMOT,
nocnegHeilume ice H camoe 6naTo 110.1111)KyT H TaK0 ApAIlleCA H BCA nornoinaiouie,
BCC Jame 3eMAH HCHOJIHAT TOJIHKO, AKO H 11THIH3I He 06pBalyT gpeBecH, Ha Hemnce
6b1 oTnoinniym. ileco pagx Hyncgoto npeno6excgaemH Ha rnaBax HX cagHTHcB
651,11YT7 OT Hmoice ynosnsuoinecsi, npemHorHe norH6Hyr. Ha rope CHHaAcxori (Home
14Hcyca c BOVICKOM CBOHM no noBenemno 6o nano c-raH ycTpotifflua pexoM) TOJIHKOe
6ygeT xne6a H 6pauieH ocxygeme, AKO egilHoro 6paHa masa 3a TbICAUly 30AOTLIX
Toprom npogaBanicsi H TOMy, KTO 60Ab AaCT Twosomes HmeeT.
06ame mycniimaHbi egHtimm Hmetui 6oncHB npornaronaHHem HacminaTHcB
6ygyr, TaK0 6o TB0pHTH Haytiwr HX. HHcyc XpHCTOC H yreinaTH 6ygeT HX, ga
Tepnenm3Ho noHecyT, goHgewe OT 6ora nocneunir norx6enb Hx H nary6olo OT
TODD Ha MIX HaCJIaHHOIO rice Hctie3HyT. OHH ice 6e33aKOHHerIIIIHe Ha He 6o CTpeJIATH
6ygyT H ycnbnuainue, AKO Ha rope amailcicoll Hapooll co6pairbi cyrb B oHylo cipaHy
C Benxi( Hm yeTpemneHHem notigyr. Hwice Haxogsiumm Hncyc XpHcToc nomo-
JWITCH 6ory, ,rta 6bI Hapoa mycniimaHcxHR OT OTCT3111HIIKOB CHX H 3bIJIX tlenosexos
73 H36aBHTH 113BOJIHJI./ HO ytilillet1H14 MOJIHTB BOCCTaBlIT 6or (HJIH CO3,flaCT) BHA
HeKHrl lieJ10BeK0B, Hxxce IIJIOTH OT egHHoro mnca, KOCTeil Hetrmynie, COCTOATHCA
6ygyT. KOTopMe egmibim yc-rpemneHHem H ygapeHHem Bce 3edoicuydascoe H Ale3-
dxcuyddicoe cialepHoe y61-uar coHmmne. HOTOM nonmer 6or riTuu HeKHHX, Hxxce
'Hex gonrHe 6ygyT AKO Bep6nioxc1e. Cue, moronic, numb' Tpynlie y6Heinnax no-
mum= B mope BBepryT. lipemeonnim ice H CHM 3.11b1M, mHp If o6wraTenH ero
THUIHIly nonymaT H aKH B pato BCA B HemsrrencHan H mHpHasi npemeHATcB. BCA-
mecia4x I1OBOJIbCTBO H H306HAlfe HacTaHer, Hapo,r B MOJIeHHAX H MOJIHTBaX TOKMO
ynpamciurnicsi 6ygeT. B TO spew' BO3ABHIlieT 6or Acxa6u 11211e28 (cegmb criBunix),
mice npinnernue 6ygyr BocnegcrBosaTenH Hiicyca XpHc-ra H xyga-nH6o OH notigeT,
THH nocnegoBaTH }imam. eMy. Twice Wicyc B MeggHy npecenxicsi, rge maTpoHy
apanicy cympo (o, petieHnu yncacHoro!) B nceHy nOHMeT, OT Hescice mHowcailume
pogwrcn exy Raga. no tiermpegecATH ice, sixonce pexom neTex, mum off Betnio
ncHTH 6ygeT, Ho ymepum, xo 6ory npeHger. FnaronioT Heubm, AKO norpe6eH 6ygeT
6nH3 rpo6a OMepoBa, mice 6bic-rb eX111H OT tieTbipex Hacnegiumon MyxammegoBbix.
1751Mbla Linen
0 npinnecrinm Aa6eTynap3a
136
apele cele dulci, cei ce vor veni dupa ei pe toate cele amare (adica ma-
rile), iar cei mai de pe urma vor linge si baltile si asa, inversunindu-se,
inghitindu-le pe toate, vor umple fata pamintului in asa masura incit nici
p5.sarile nu vor gasi un copac pe care sa se odihneasca. Si lite de nevoie,
se vor aseza pe capetele for si, prinzindu-se de ei, foarte multe vor pieri.
Pe muntele Sinai (unde am spus ca facut tabara Iisus cu ostirea sa,
dupa porunca lui Dumnezeu) va fi atita lipsa de piine si de hrana, incit
capul unui berbec se va vinde la mezat cu o mie de galbeni si i se va da
celui ce va p15.ti mai mult.
Dar musulmanii se vor satura numai cu rostirea numelui lui Dum-
nezeu 294, caci asa ii va invata sa faca Iisus Hristos va mingiia sa indure
cu rabdare pina ce va gr abi Dumnezeu pierzarea acelora si pina ce, prin
pierzarea trimisa asupra lor, vor pieri cu totii. Iar ei, cei cu totul nelegiuiti,
vor sageta spre cer si, auzind ca pe muntele Sinai sint adunate popoare, cu mare
repezeala se vor duce in acea tara. Iar cind vor veni ei, Iisus Hristos se va
ruga lui Dumnezeu sa binevoiasca a izbavi poporul musulman de acesti
apostati si oameni rai. / Dupa savirsirea rug5.ciunilor, va ridica Domnul 73
(sau va crea) un fel de oameni ale caror trupuri vor fi numai came, fara
oase, care dintr-o singura rcpezire si lovitura vor ucide toata adunatura cea
spurcata a acelor eedjiudji i nicedjiudji. Dupa aceea va trimite Dumnezeu
niste pasari ale caror gituri vor fi lungi ca cele de Camila. Aceste pasari,
spun, rapind cadavrele color ucisi, le vor arunca in mare. Trecind si aceste
rele, lumea si lccuitorii ei vor capata liniste si toate vor deveni netulburate
si pasnice, ca in rai. Va fi indestulare si belsug in toate, poporul se va inde-
letnici numai cu rugi si rugaciuni. In vremea aceea va ridica Dumnezeu pe
Ashabi iheeh (cei sapte adormiti) * 295, care, venind, vor urma lui Hristos si
it vor insoti oriunde va merge el. Iar Iisus se va muta la Medina, uncle-0
va lua de femeie pe o matroana araba (cumplita vorb5.' !) ; de la ea i se vor
naste mai multi copii. Iar dupa patruzeci de ani, precum am zis, nici el nu
va tr'ai vesnic, ci, murind va trece la Dumnezeu. Spun unii ca va fi ingropat
linga mormintul lui Omer, care a fost unul din cei patru urmasi ai lui Mu-
hammed.
Articolul al cincilea
137
,aalowasi HoccTeHeT. Enn How pymmo weir' Moriceos nepwaTH, npyrom ace Ileum
COJIOMOHOBy HOCHTH HMaTb, etowe 3anegamneeT B 9eno mycnnmaHos y6o no
HMeHeM HepHmx, Hemyc.immaHos we non nmeHem HenepHmx. Enaro.naTn 6y,neT /
74 apancioim A3bIKOM H cne CJIOBO HenpecTaHHo 11p0H3HOCHTH HMaTb: Enrie0mem
prime a.aa e33a.aumun ynapeHne 6owne Ha JHOTIAX H Henpasenumx. CeMy no-
cnenoHam 6yneT 6e311J1OACTBO, 51K0 HI4 ennHo wlinywee BO3M0)KeT Maxko ponkrrn,
awe we xoTopme p0AATCA, 6):(yT HMeTH HOTH K mane nplinenneHHme H cor6eHHIIe.
Iffecmbiti melt
0 COJIHge OT 3ana1e BOCXO,IVITH limpuom
14.rm 14ncycy Xpnery napcTnyionty, HJIH 110 ymepTann ero (KOTOpa5I CeHTeH1411A
3a x3HecTHeinny10 limeeTcn) BO ennHy OT Howell canHue Ha Aim (To ecTb BbICO-
Marl1110e He6o 1,1 npecTon 6ownil) Hocaten H K HoraM Hmcomaihnero He6ecn npnnan-
111H, Gory HOKIIOHHTCA H DocnpocnT, na 1103BOJIHTCA emy XOTA Manoe Hpemn, B
Hexce 6b1 H OHO HO MHOITIX Tpy,aax OT HenpecTaHHoro OHOTO OTHOTIHHyJI0 ABH)KeHH51.
HCIIpOCHB y6o OTHO,IHTH51 4103B0J1eHHe, Tpx AHH H Tpn HOLLH He B31,IXT X. B KO-
TOpOe Hpemn Te, mice H011414b1e TB0pHTH MOJIHTBbI 11 nawe no 3apH mime nponon-
WaTH 06bIKOLIIa, TWIT, n0.111-0 H Heycbunio B MOJIHTBaX npe6y,nyT, AKO yTpywnuiecn
K TOMy 6neTn He BO3MOUT. 14 Hcinexue 143 ROMOB B033pAT Ha 3Be3Ab1, won yrin-
WIT ewe B CBOHX mecTax snmsrnrcn. Lleco panes pexyT: oKom mano B CHLO HOILtb
cnaxom. Cite pexuni, naxn K conepineHnx) MOJIHTB 06paTErcsi. H Tax cue K
cmoTpeHni-o 3Be3A Hcxoxneme H K cosepluemno MOJIHTB Ho3apamem4e, TpH xpaTbi
COTB0p5IT. Ta)Ke 1103HaHHOCI 61DIBUIeil OT mynpmx nOJITOTe HOLWI OHH H Hapa3ymHmx
B036y,LIAT H BO xpamm Hmenthe, MHJIOCTb H mmiocepnne 6owne np13mHaTn HanHyT.
nOTOM HCHOJIHIIBILIHMCA Tpem }imam (HJIH Hpemem Tpex nHeii H Tpex Home11),
ace menoneum o6paTAT nnua CB051 K 3anany, B KoTopori cTpaHe yBHASIT nepHee
ABIISITHCA TlepsneHocrb CBeTaH14A H COJIHUe 6.nentaineecn, 'Lao erna y3pAT, picac
Hemil HempetieHHmil Ha ne.nosexors HarineT, nmwe TaK0 H3yMJIAIOUIIIMCA 14 ,414BA-
1414MCA ce conHne OT 3ana,aa B3b4I4eT Temwe O6pa3OM, AKO OT BOCTOKa BOCX0AHTH
o6briai3 Hmenuie H 11pOTHBHbIM ABH)KeHl4eM K nepsomy BOCTOKa mecry BCHATb
75 mecraoHaTH 6yAeT, B TOT)Ke MOMeHT H .nyHa / 6J1133 B3bI)4eT, cHeTom H cHsumem
cominy paBH5151C5I TaK, LITO OT J110,aerl pa33H1TIIC51 He B03M0)KeT, xoTopoe 143 MIX
ecTb conHue H KoTopoe nyHa. Tawe no HpemeHn .nyHa nomany )KOJITeA, B nepHmil
o6pa3 H cneT npHaeneTcsi.
Cedbmbiii linen
O 3aKJ11011eHHH spaT 110Ka31111451
X SIBHTC51
138
ca o femeie care naste. Cu o mina va tine toiagul lui Moise, cu cealalta
va purta pecetea lui Solomon, cu care va pecetlui pe frunte pe musulmani,
sub numele de credinciosi, iar pe cei nemusulmani, sub numele de necre-
dinciosi. Va vorbi in / limba araba si va rosti necontenit acest cuvint: El lef - 74
tet ullah ala ezzalimin 297, adica Lovitura lui Dumnezeu peste cei cumpliti
si nedrepti". Acestuia ii va urma stirpirea, nici o vietuitoare nu va putea
naste si chiar cei ce se vor naste vor avea picioarele lipite de cap si incovoiate.
Articolul at aselea
Despre soarele care va rasari de la apus
Fie cind domnea Iisus Hristos, fie dupa moartea lui (aceasta opinie
e socotita drept cea mai r5.spindita), intr-una din nopti suindu-se soarele in
Ar (adica in cerul superior si la tronul lui Dumnezeu) 298 si cazind la picioarele
cerului celui mai de sus, se va inchina lui Dumnezeu si va cere sa i se ingaduie
sa se odihneasca oricit de putin timp, dupa multe osteneli, de miscarea lui
necontenita. Dobindind deci ingaduinta odihnei, nu va mai rasari x trei zile
si trei nopti. In acea vreme, cei ce s-au obisnuit sa faca rugaciunile de noapte
si sa le continue ping in zori vor petrece atit de mult si neadormit in rugaciuni
incit, obosind, nu vor mai putea priveghea si, iesind din case, se vor uita la
stele si vor vedea ca ele apar Inca la locurile lor. Din care pricing vor spun:
Cit de putin am dormit in aceasta noapte". ZicInd aceasta se vor intoarce
iarasi la savirsirea rugaciunilor. astfel, aceasta iesire pentru a vedea stelele
si aceasta Intoarcere la savirsirea rugaciunilor o vor face de trei ori. Iar cind
cei intelepti vor cunoaste lungimea noptii, vor destepta si pe cei neintelegatori
si, intrind in temple, vor incepe a chema mila si indurarea lui Dumnezeu.
Apoi, cind se vor Implini trei nopti (sau vremea de trei zile si trei nopti),
toti oamenii isi vor intoarce fetele catre apus, in care parte vor vedea mai
intii revarsarea zorilor si soarele stralucind. Cind vor vedea aceasta, o groaza
negraita ii va cuprinde pe oameni. Si in timp ce se vor uimi si se vor minuna
asa, iata, soarele va rasari de la apus, asa cum avea obicei sa rasara de la
asarit, si cu o miscare invers'a va merge ind'arat spre locul cel dintii de la
rasarit. In aceeasi clipa si luna / va rasari linga soare, egalindu-1 cu lumina 75
si cu stralucirea, asa ca nu se va putea deosebi de catre oameni care din ele
e soarele si care luna. Iar luna, Ingalbenindu -se cite putin dupa un timp, va
reveni la chipul si lumina cea dintii.
Articolul at afitelea
Despre inchiderea portilor caintei
Dupa infricosatul rasarit al soarelui de la apus, se va inchide usa
pocaintei. Cind aceasta va fi inchisa, Dumnezeu nu va mai primi pocainta
nici unui pacatos, afara poate de a acelora care s-au nascut in credinta.
a binevoit pseudoapostolul lui Dumnezeu sa dezvaluie ca portile pocaintei
se afla la apus si ca de la un zavor al for ping la altul este o distanta egala
x [nu] se va [mai] ivi
139
Koropme OT CO3AaHITH mHpa HHKOnHxce 3a1c.rncrunuacn, HO Bcer,Ha npen rpennuncH
orseperm 6bnua. Ernapice (nico pegecn) 3aKrilogaTcH, BepHme H HesepHme o cna-
cemni csoem neicyinecn, Ham-1yr nnaKaril H pmnarH (o6aMe Bcye). BonpoweH 6bJB
Myxammen, KORB cKopo no Bocxo)KneHHH COJIHHa OT 3anana 6yner mHpa cicoma-
Rife, orBewa: OHO 1151THAeCATH nerex, H6o 6nH3 KoHua mlipa Asa npecrapenbie
tienoBeica ABSITC5I H enHH Apyroro Bonpourr, KOTAa pOP:HCA, OH )Ke oTBeuiaeT, AKO
rorna Ha came H3bine, erna COJIIIHe OT 3anaAa Bocxo)Knaine. 06aiie peicHri CHM,
6y,ner mymc cen rice, orKyny y.O6HO 1103HaTHCSI moxcer, WO OH eCTb IISITHHeCATH
ner. K TOMy H cne pew, 5IK0 Aa6emynap3 no nepsom nplunecrBHH ewe nBaNcnm
5IBHTHC51 AarniceHcmyeT 'Tex= CKOHHaHHA MHpa.
OCbMbla Linen
140
cu o tale de patruzeci de ani; ele nu s-au inchis de la facerea lumii niciodata,
ci au fost deschise Intotdeauna inaintea pacatosilor. Iar cind se vor inchide
(precum s-a zis) cei credinciosi si cei necredinciosi, ingrijindu-se de mintuirea
lor, vor incepe sa plinga si s se tinguiasca (dar in zadar). /ntrebat fiind
Muhammed cit de degraba, dupa rasaritul soarelui de la apus, va fi sfirsi-
tul lumii, a raspuns: Dupa cincizeci de ani; caci aproape de sfirsitul lumii
se vor arata doi oameni foarte batrini si unul va intreba pe celalalt cind s-a
nascut, iar acela [va] raspunde ca a iesit in lume pe cind a rasarit soarele
de la apus. Dar zicind acestea, barbatul va fi deja carunt, de unde lesne se va
putea cunoaste ca el are cincizeci de ani". ,Si a mai spus ca Dabetularz
dupa prima venire trebuie sa se arate Inca de doua on inainte de sfirsitul
lumii.
Articolul al optulea
0 HanaerkeHHH giama
77
,LfecAmblis Alien
0 Tpy6e p oxcaHoi
POT Cell HJIH Tpy6a TpWKH6I HanmeHHa 6yAeT HBO nepBmx y6o CJIrIHTC5IMecsula
PaMa3ana B 1151THWHINA nem,. Erna genosegbx 6e36enHbi H 6e3onacHbi 6ynyr,
HegaBHHo amen Hcpayoun (serf wirer' cmepTb ecTb) TOJI13 'Term Bocrpy6BT, ARO
I3ce tle.TIOBeLIbI o6e3ymBrcB H, ywacHyBuiecB, OT yma HCCTTIAT. OT KOTOpOTO CTpa-
xosaxma orpoabi B enini momeHT cocrapeiarcB, crapam )K nocnenHnii nyx ncnyc-
THT, Bee He6eca XKO MellbHIPHIbIe Koneca o6pai1 amca 6y,LyT, OT mace 3Byxy Ii
cKpnnefinst ace mycnnmama BKyne ACH3HEI JIHUlaTC5I. 14 TaK0 HOTOM iipe3 cenmb
neT MHp 6e3 mycnlimaHoB npe6yner, no cenbmti ace cxx neTex por TIb crpaluno
HanmeH 6yner, AKO 3a ywac ero BC5I wnsyinaH, Awe Ha He6ecn H Ha 3eMiIH Cy Tb
(KpoMe 6ora H lieu:apex aHrenoB) yMpyT. HoToM Bce Bcero cBeTa crpaam, lIpOBHH-
IEHH H rpa,abi, KFISDK,H0 OT CBOHX BHEI Ha,ByT H nom6Hyr.
H no nepBbix y6o Bkma na,gemiff H norm6enx Mexxx 6y,ger pon maxi%
OT A6HCCHHHH Hp0H3bITH umynnni, mice OT CBOHX CH mecr BbIHIIKElyB, Ha MeKKaH-
male crpaHm Hai nn' H rpanu HX BCe onposepweT (3p1, MORIO, IICTHHHy ompoBeHmil
.nwenpopoKa Myxammena no cmepTH 6o BceX )KuByukkfx Ha He6ecn H Ha aemnn
BbIMbIllUISIeT nnemeHa H3 A6IICHHEM Hp0143b1111 kimyinam, onponepweHnn pagn
rpagoB MeKKaHcm4x!). Kamem4B xpama MeKKaHcKoro, ennH Ha npyroii nonoxam,
ace B mope BBepwer. arm nocnenoBaur 6yaeT naneHne Medunbr, Eacpa rnanom
licraeT, Tep.mud, moposolo 513B0109 Mepde (H)Ke CyTb rpanbi BOCT0,111bI5I 14HHHH)
Bonoto ncrpe6wrcB. CemepKand K Eyxapa, rpanu nepcnacKoro xrinmaTa, BIOTOCT1110
Hapoaa, ero we xaamyp Ha3bma far, 51K0 H rpeanB, mycnrrenbcrBom pona Accpeposa
coTpeHm 6yayr. HOWER HIM rpeanB acnanyiecKaB TIOTOHOM BOHIPITOXHTC51 H
TaK0 onposepweHmm 6bIBWEIM H ynaaumm seem Bee.TIeHHEI51 crpaHam, Aamacx
eine Ilpe3 tierbipenecBrb JIeT CTOATH 6 yner, BKowe n0 nOCTORHCTBy MaTOJIeTC51
Ceeeif 111am, axbip Illam, TO eCTb <030 nepBiix gamacK, B nocnenifilx gamacK.Hpe-
menumm ace tieTbipenecsan neTam gamacK naneHmo nonaepw
78
ieTcB.
crpanbi nplipaweHnem rop coKpyLuaTcB. FaMMa (mice ecrb rpan Ofp lin)/ OT My-
2binatlOB (mice CCTb p0H BOCTOIIHMX TaTapoB, THIDICe MOCOJICKETe IIHnnaHe) onpo-
BepweTca H Bce npoTtme rpa,am BOCTOIIHbIe TpBceHnem 3eMJIH nacm y6ensrrcsi.
142
Articolul al noudlea
Despre venirea fumului
Duhan304 in limba araba se numeste fumul care, fie cazind din cer,
fie iesind din pamint, va acoperi toata fata pamintului. El va Intuneca lumea
patruzeci de zile si de nopti ca un intuneric foarte des al iadului si pe musul-
mani ii va imbolnavi de catar si de slab5.nogire, iar pe crestini si pe alti ne-
musulmani, imb5.tindu-i, ii va innebuni asa de tare, incit nu vor mai sti ce
fac si molipsindu-se de [miasma] aceea multi demoni, oameni, dobitoace
si pasari se vor sufoca si vor pieri. Iar dupa patruzeci de zile, cerul va incepe
cu incetul sa se limpezeasca si fumul se va impr5.stia cu totul. /
Articolul al zecelea 77
X XBOCT
144
Seihun, de la numele riului Sedum (care se numea in vechime Kydnus) 312,
vor fi mistuite de un riu clocotitor. Tara Memedan313 va disparea de ger.
Babilonul 1i Urfa 314 i alte cetati si taxi vor fi topite de un vint foarte cald,
numit samm 315 si vor fi prefacute in cenusa de un foc mistuitor. Iconia va fi
inecat'a de viltori repezi cind se va aprinde pestera lui Platon 318. Misr,
Cairo 317 vor pieri de sete si de uscaciune cind va seta Nilul. Pe scurt, Asiria,
Europa si Egiptul se vor pustii de catre franci 318. Damascul este capul lumii,
iar Cairo coada x. Si la sfirsit, cind templul din Ierusalim (care se numeste
Halilurrahman) 319 va disparea din lipsa de foc si de apa, atunci va fi
incheierea vietii tuturor muhammedanilor. Iar toate acestea trebuie sa se
implineasca peste o mie si ceva de ani (deli de la Muhammed ping acum se
numara 1133 de ani lunari) 320. Dar cum cind Muhammed a fost intrebat
de sfirsitul lumii a aratat cu degetul arat5.tor si cel mijlociu, un seic arab cu
numele Mumiiddin 321 tilcuieste ca prin degetul arat5.tor se intelege o mie de
ani, iar prin cel mijlociu jumatate, ceea ce inseamna un timp nesigur,
de aceea spune ca numai lui Dumnezeu ii este cunoscut cit reprezinta acea
jumatate de vreme.
Noi sa ne intoarcem insa la minciuna apocaliptica expusa de Muhammed.
Asadar, dupa ce toti musulmanii, precum am spus, vor fi nimiciti, pamintul
va ramine locuit numai de necredinciosi. Atunci Dumnezeu va porunci lui
Israfil sa sufle a treia oars in trimbita, la al carei sunet rau vor pieri cu totii,
numai patru ingeri raminind printre cei vii, adica Djebrail, Mikeail, Israfil
i Izrail322. Si va zice Israfil: O, Dumnezeule, nimeni n-a ramas printre cei
vii, afara de mine". Iar Dumnezeu ii va raspunde: Ma stii pe mine ca sint
domn si stapin al vietii si mortii. De aceea se cuvine ca si tu sa mori, i
tu singur sa-si scoti sufletul din tine". incepind Israfil sa-si scoata sufletul,
va striga atit de tare incit, daca oamenii ar mai fi fost vii, toti ar fi murit
intr-o clips de groaza. Si intr-o astfel de nevointa va zice: O, Dumnezeule,
dad. as fi stiut cit de greu ii este sufletului sa se desparta de trup, n-a
fi scow niciodata sufletul nici unui om". Murind si el astfel, lumea va ramine
patruzeci de ani fara locuitori si fara populatie. / Si va zice Dumnezeu: Uncle 79
sint acum cei ce se laudau: Lumea este agonisita mea? Unde sint cei
care se mindreau umblind cu capetele sus si cu pieptul umflat? Sa vad acum
pe calaii fara de omenie care ma dispretuiau pe mine si-i ap5.sau pe altii.
S5.-i vad, va zice, pe cei care se lepadau de unicitatea mea si-mi atribuiau
tovarasi si prieteni". Dar nu se va afla nimeni care s5. raspuncla cuvint lui
Dumnezeu. De aceea, singur isi va zice: Cu adevarat agonisita a mea este
[lumea aceasta, iar eu] imp5.rat sint si Dumnezeu fara sfirsit, care pe toate
le-am adus la existents dintru nimic".
Apoi Dumnezeu, trebuind sa invie pe toti oamenii, mai intii va aduce
la viata pe cei patru ingeri si va porunci ca din marea ce se afla sub cerul Ars
s5. cads necontenit pe pamint ploaie sub forma de saminta barb5.teasca
timp de patruzeci de zile si de nopti, pina ce se vor ridica apele la patruzeci
de coti deasupra fetei pamintului. Apa aceea alcatuita din forma si materia
semintei barbatesti va fi absorbita de pamint ca de mitrele femeiesti, din
care trupurile celor morti vor renaste ca ciupercile, dar asemanatoare cu
mocirla si noroiul. Atunci va porunci Dumnezeu lui Israfil, ingerul mortii,
sa sufle din corn. Cornul acela are patru ramuri mai inalte decit cerul, dintre
care unul ajunge pina la heruvimi, iar altul strabate adincul pamintului. Iar
pe acele ramuri sint niste crapaturi si in ele locuiesc sufletele celor morti,
X opusul
145
AHrenoB nyam CyTb B BbICOliailLUeri Yacm, pailcxxx wHTeneti CyTb no aHrenex,
BO BTOpOM cTeneHH, HesepHux we nyILIH B manuailmem cTeneHH BOH,B0pAIOTCA.
Tae TpeTHe 14cpacimn por HaLIMeT TOJIb xpenKo, AKO Bce nyum 'me ero ycnbt-
wanue, KaA)K,140 OT aloes' CH CKBa3KH11 3e.110 CKOpO npombinyr H npocTpaHcmo
mewny He6om H3emneto cyulee Bce HcnonHsa. Twice Beamm Bo3oninnue rnacoM,
Ha 3eMJ11-0 CHHHyT. 14 Kaspicko CBOI3 Tpyri o6peTuIM, B OHbIrl BH14,11eT. Bce genoseum
axu OT cHa BocTaBme, olleca oTBep3yT If 113 rpo6oB licxoxime Ha HO3e cTanyT H
HOTOM Bee Ha o6wHI3 cyn ripHseuyTcsi, rotte meplinom npaB,n,bi Bcex MB 51 B03-
mepsacsi H HerIbITaHbI 6yHyT. 14 npaBenume y6o 6o)Km4 mHnocepnHe nonytiaT;
HenpaseAHHubi xce BO 01-11b reeHcxHil ocynsacm. Cenbival He6ec aHrenH, cynHule
H npecron 6o)KHR oKpywalownli, B CB014X 1114HaX cTaHyT. tienoseum HarH, 6e3
noKpbusana, TWIT, macTo CT051114 6yHyT, AM) HOPXO.TleHOK nonKonema KacaTacsi
11MaTb H He YCMOTpHTCA KOTOpbill myw/ H IcoTopast weHa ecTb. Tama HesepHble
pbrnalowe BO3MOJIATCA H BOCIWOCAT 6ora marantowe: (<0, 6o we, OTIlyCTH HaC
80 B mHp na noKasunuHcB HeTHHHylo socnpmfmem Bepy H no6pao Aena contoplim.
Ho 6or CO THeBOM pee K 11HM, morons': o,LtanwHH 6b1cTe CHe TB0p1ITH ema
HmecTe spew' 110KaAH1451, HO K Tomy 110Ka5IHHA ywe HeCTb H MOJIHTBbI yCJIbImaHbl
He 6bIBalOT H MI4J1OCTI, 3a Bac HH'ITO)Ke ycneBaeT. 14 TaK0 Bce HesepHble BegHbIM
Ka3Hem H HeKowiaemum npenanyTcs' myKam, Kpome Tex, Hwe 6ora ennHoro 6brrx
Beposama, 3a H14xwe exklIfICTBO 6owHe xonaTaiicTBoBaTH 6yAeT KO 6ory, jZa ero
pax,' no HeKOJIHKOM Bpemem4 OT Betnioro OrHA ancKoro cso6onsacsi, MTO H yM0J114T
H HcnoBenalonwil eAHHCTBO 60)KHe OT ana BO crtoe spew' 1436aBnmecm B yroToBaH-
Hbre ce6e Becenm mecTa npHBenyTcx.
14 rnaroneT Myxammen: TbI Bee Bewnb, AKO 6owHe ()Hoe cynmue B tieTbrpe-
AeCATb JleT CKOHMaeTCA, HO eX(14H TOM Bpemem neHb ecTb AKO TbICA1L1a JIeT Beim
cero H TbICALL1a JleT OHOTO BpemeHH enBa ,/tOBOJIbHbI 6yHyT Ha 6bt morn tlenoBeK
B ()Hue enHH TOKMO HaMa3 cosepun4TH. Temwe Awe penises' H CKa3aTHCA moryr
ompux Bam H nOKa3ax. MHorasi )Ke ocTamacB, Awe CyTb HexcnoBenHma H HOATHIO
yma menoBegecKoro HeBo3mowHaB.1Teco pamr, awe KTO npemynp ecTb H pa3yMe}o-
WHH OT manEax mHoraB BO3MONCeT ypa3ymeTH, rro)Ke rnyn ecTb H 6e3yMeH, awe
6b1 H ILIeCTb COT TaKOBbIX sewer' npennowkni eMy, 14144TO)Ke OT Tex BMeCTHT BO
ymeca CB051)).
146
dup5.' rinduiala si dupa vrednicia lor. Sufletele ingerilor sint in partea cea
mai de sus, ale locuitorilor raiului dupa ingeri, pe treapta a doua, iar sufletele
necredinciosilor sint salasluite in treapta cea mai de jos. A treia oara. Israfil
va sufla in corn asa de tare, incit toate sufletele, auzindu-i glasul, fiecare
din crapatura sa, vor iesi in mare graba si vor umple tot spatial dintre cer
si pamint. Strigind cu mare glas se vor cobori pe pamint si fiecare, aflindu-si
trupul, va intra in el. Toti oamenii vor deschide ochii ca niste treziti din somn
si, iesind din morminte, se vor ridica in picioare, apoi se vor aduna la jude-
cata cea de obste, unde cu masura dreptatii se vor masura si cerceta faptele
tuturor. Dreptii lui Dumnezeu vor capata indurare, iar cei nedrepti vor
fi osinditi la focal gheenei. tngerii celor sapte ceruri, inconjurind Judecata
si tronul lui Dumnezeu, vor sta dupa cinurile lor. Oamenii, goi, Vara acope-
ramint, vor sta atit de inghesuiti, incit se va atinge ghenunchi de genunchi
si nu se va vedea care este barbat / si care femeie. Atunci cei necredin- 80
vor cere crutare si vor ruga pe Dumnezeu zicind:
ciosi, bocindu-se,
O, Dumnezeule, lasa-ne in lume, ca pocaindu-ne sa primim cre-
dinta cea adevarata si sa facem faptele cele bune". Dar Dumnezeu le va zice,
graind cu minie: Erati datori sa faceti aceasta cind ati avut vreme de poca-
inta; acum nu mai este pocainta, rugaciunile nu mai sint auzite, iar mila
nu v5. mai ajuta". Si astfel toti necredinciosii vor fi dati muncilor vesnice
si nesfirsite, afara de cei care au crezut ca Dumnezeu este unu1323. Pentru
dinsii unicitatea lui Dumnezeu va mijloci catre Dumnezeu ca si ei, dupa
un timp, sa fie sloboziti din focul cel vesnic, ceea ce va si obtine, asa incit
cei ce marturisesc unicitatea lui Dumnezeu, izbavindu-se la vremea lor din
iad, vor fi adusi la locurile de veselie gatite lor.
Si zice Muhammed: sa tii ca judecata lui Dumnezeu se va termina
in patruzeci de ani, dar o zi din timpul acela este ca o mie de ani ai veacului
acestuia si o mie de ani ai timpului aceluia abia de-ar ajunge omului sa poata
face macar un namaz. Asadar, cele ce pot spune si povesti vi le-am dezvaluit
si vi le-am aratat. Dar au ramas multe care sint de nemarturisit si cu nepu-
tinta sa fie cuprinse de mintea omeneasca. De aceea, cine este inteIept
si intelegator din putine va pricepe multe, iar cine este prost si nebun c'hiar,
,case sute de lucruri ca acestea de i-as fi spus, nimic nu va p5.stra in urechile
sale"./
147
81 KHHFA VETBEPTAH
0 TEO.TIOTHVI MYXAMMEAAHCKOR
Taaea nepeaR
O Te0J10F1111
X 60rOCJI0BMI
XX 3aKOHOTICKyCCTBO
xxx or.naBnernum
XXXX 113BbIga1i OT macmix o6riennit B351ThIll
148
CARTEA A PATRA 81
Capitolul intii
Despre teologie
Denumirile teologiei. Ilahiet sau ilmi illahi 324 se numeste in limba araba
teologia x sau stiinta despre Dumnezeu sau diving sau despre lucrurile
dumnezeiesti. I se mai spune si ilmi fikh 325, cunoasterea desavirsita a intele-
gerii sau a judecatii si a lucrurilor dumnezeiesti, nume in care se cuprinde
si jurisprudenta. Dar se zice ca jurisprudenta xx nu este altceva decit o
la'murire si o indeplinire a voii dumnezeiesti, pe care o iau din acelasi Curan.
De aici sint numiti cei iscusiti in lege si in judecata fikaha 326, la numarul
plural, adica invatatori de lege sau teologi.
Muhammedanii, dar mai cu seama turcii, atit cei din Constantinopol,
cit si locuitorii altor cetati si sate de sub stapinirea otomana, au obiceiul
sa-si invete copiii, indata ce au ispra.'vit elifsuparesi (adica alfabetul sau abe-
cedarul) 327, articolele foarte scurte ale teologiei, sau, cum se mai numesc,
summuiexxx328. Desi anii lor copilaresti nu sint potriviti pentru a deprinde si
a intelege cele ce le sint propuse spre inv5.tatura de catre hodjii (povatuitorii sau
dascalii) lor, chiar din pruncie ii povatuiesc si ii invata cu st5.ruinta ce trebuie sa
inteleaga si s creada despre Dumnezeu, despre crearea lumilor, despre Profetul
lor Muhammed, despre udecata din Urma, despre rai si iad si altele, astfel
ca, fiind intrebati, sa poata da si cauza, si raspunsul despre cele mai sus-zise.
Si asa, deprinzindu-se din copilarie cu inv5.tatura dumnezeiasca, ei cred
ca o data cu ei creste si se inmulteste si credinta. Iar din aceasta necontenita
si foarte staruitoare invatatura capa'ta o deprinderexxxx329 de neuitat si aceasta
este singura cauza pentru care turcii pot fi adusi cu mare greutate la lumina
adevarului de la superstitiile lor. /
Catehismul muhammedan. Doug sint breviarele cele mai mici ale catehis-
mului muhammedan, dintre care una se numeste: Rinduielile domnului Birg- 82
hill * 330, iar alta, a unui autor necunoscut, Djevaherul Islam (Esenta cre-
dintei" sau a ortodoxiei") 331. Cum aceste carticele cuprind catehismul, copiii
sint invatati sa le tie pe de rost. Neavind acele carticele la indemina, vom
x bogoslovia
xx arta legilor
xxx rezumate
xxxx ob4nuint5, capatata. prin studiu repetat
* Riselle-i Birgroi.
149
Koropme BCIIBMATOBaTb moxcem J11-06011bITCTBB panes C HonpocamH H OTBeTaM14
(Tax 6o oHH o6bi9ail Hmetor) npennoxcHm.
Bonpoutatomemy: Mycnumait nH ecH, TO ec-rb npaHocnaHHbai J111 B Bege
myxammenaHcKoil? ortientaercx: TaKo ecrb no 6naronarn 6oxcHeti.
Bonpoc: tiro ecrb 6naronapwrn 6ora?
Omeem: Ecrb 6ora XBaJIHTH H 6JIBTOCROBJIATH>>.
Bonpoc: 3Haeu1H J111 6ora?
Omeem: 3Hax).
Bonpoc: Katco 3HaeuJH 6ora?
Omeem: 3Hato, AKO eCTb 6e3HaitaneH, 6e3K011egeH H Bwrroxce nono6Ho emy
ecTb. O6pa3a, Junta, mecra H HpemeHH He HMeeT, 3aHe HemeH eeTb, OT Hem H no
Hexa.
Bonpoc: Or xoroporo pona ecH?
Omeem: Or Anamosa.
Bonpoc: OOT KOTOpOTO co6paHHA Hnx Hapona?
Omeem: Or Myxammenosa.
Bonpoc: Or Koroporo nnemeHe?
Omeem: Or Anpaamosa.
Bonpoc: Koropomy itHHy x B 3aKoHe nocnenyeum?
Omeem: <HMQM a3amu (cell 6o ,111H Hmeercx 3a npaHocnaHme); nocnenyto
naxH ycraHam HMaMu Ma Ou H HMaMu Manux H Plmamu Aemedu Fam6enu (cite
6o Menipe nepabm CyTb Kypana TOJIKOBH141(14, ye-rat:tors )ce H ItepemoHHR LtepKott-
Hbtx npenarenH).
Bonpoc: oCklif umambl HJ1H CBALLIeHHHK11 OT Koro Hariamacsi CHX yCTaBOB?>>
Omeem: Or 36y Farm 0a, 36y Tanu0 ice OT rammadu, Fammadu we or
H6paeuma, 146paeum )ice OT A6dynnaea, A6dynnae we or Mecyda, Mecyd ice OT
npopoxa 60)KHA, TO ec-rb Myxammena, npopoK xce Myxammen or Host, Hoe ice
OT CH4)a, CH4) ice OT Anama, Anam ice or ApxaHrena faripHH.na, FaHpHHn we or
MHxaxna, MHxaHn OT 14cpa4mna (mice y Hac Pacpaun HmeHyercx) Hcpafiun ice
OT H3pauna (H cero HMeHH MHAT 6bITH apxaHrena),143pauft ice or camoro rocnona
Hcex mxport rHopqa. 146o 13 Kypane rnaronercm: 3nu uddune undannao unucnam
Ham 3aKoH mat sepa OT 6ora ec-rb.
Bonpoc: tiro ecTb 3aKoH Kypwwe?
Omeem: K 110BeJleHHAM 60)1CHHM 11pHKJIOHATH rnaBy H 6eraTH rex, xxce
OH Ho36pamin ec-rb.
Bonpoc: tiro ec-rb Hepa?
Omeem: HcnosenaHHe ycT, H3HecrHoHaHHe yMa, 14 exce cepnue max coxecrb
83 11p14C0e,I114HATI4/ 6ory, TO eCTb Heposam enmIcrso 6oxcHe, npopoxa HCTHHCTBOBBHHe,
part, mocr npaHnta (o gem 3px inmate), mepHno B03,41a511414A CJI0Baxx o Bcex nenex
H cnosecex, an, cmeprb H meprabtx HocKpeceHHe.
Bonpoc: 14-ro ecrb masa Hepbt?
Omeem: Hcnosename ex, Hanpnmep: Hecrb 6or Kpome 6ora H Myxammen
ec-rb npopoK 6oxcHil>).
Bonpoc: tiro ecrb 11.110Tb Hepbt?
Omeem: IltrrospemeHHble MO.TIHTB1.1)).
ycrauy
xx oraera
150
expune de curiozitate citeva articole pe care ni le putem aminti, cu intrebari
i r'a.'spunsuri (caci asa au ei obiceiul).
Celui ce intreaba: Esti musulman, adica esti drept-credincios in credinta
musulmana?", i se ra'spunde: Asa e, din harul lui Dumnezeu ".
Intrebare: Ce inseamna a-1 multumi pe Dumnezeu?"
Rdspuns . A-1 lauda pe Dumnezeu si a-1 binecuvinta".
Intrebare : ,,Ti cunosti pe Dumnezeu?"
Rdspuns : Il cunosc".
Intrebare : Cum it cunosti pe Dumnezeu?"
Rdspuns : Il cunosc ca este fara de inceput, fara de sfirsit i nimic
nu este asemenea lui. Chip, infatiare, loc ,Si timp nu are, pentru ca este
vepic, din veac si pina in veac".
Intrebare : Din neamul cui esti?"
Rdspuns : Din al lui Adam".
Intrebare : Din ce adunare sau popor esti?"
Ras puns : Dintr-al lui Muhammed".
Intrebare : Din care semintie?"
Rcispuns : Dintr-a lui Avraam".
Intrebare : Ce cinx al legii urmezi?"
Rcispuns : Imam azami (aceasta rinduiala e socotita drept cea orto-
doxa) ; mai urmez rinduielile Imami ,Safi, Imami Malik i Imami Ahmedi
Hanbeli" (acesti patru sint primii interpreti ai Curanului i transmitatori ai
rinduielilor i ceremoniilor bisericeti) 332.
Intrebare : Acesti imanti sau preoti de la cine an invatat aceste rinduieli?"
Rcispuns : De la Ebu Hanif, Ebu Hanif de la Hammadi, Hammadi
de la Ibrabim i Ibrabim de la Abdullah, Abdullah de la Mesud 333, iar Mesud de
la prorocul lui Dumnezeu, adica de la Muhammed, Profetul Muhammed
de la Noe, iar Noe de la Seth, Seth de la Adam, Adam de la arhanghelul
Gabriel, Gabriel de la Mihail, Mihail de la Israfil (care se numeste la not
Rafail), Israfil de la Izrail (ei cred ca exista un arhanghel 1 cu acest nume),
iar Izrail de la insusi Domnul tuturor, Creatorul lumilor. Caci in Curan se
spune : Eni iddine indallah ilislam *334 adica Legea sau credinta voastra,
a drept-credincioilor, este de la Dumnezeu".
Intrebare : Ce este legea Curanului?"
ReisPuns : Sa plecam capul poruncilor lui Dumnezeu i s fugim de
cele pe care le-a oprit el".
Intrebare : Ce este credinta?"
Rdspuns : Marturisirea buzelor, incredintarea mintii i unirea inimii
sau constiintei cu / Dumnezeu, adica credinta in unicitatea lui Dumnezeu,
in adevaraciunea Profetului, in rai, in podul dreptatii (vezi mai jos), in masura 83
rasplatirii ,Si in a da socoteal'a xx pentru toate faptele i cuvintele, in iad, moarte
si invierea mortilor".
Intrebare : Care este inceputul credintei?"
RcisPuns : Ma'rturisirea ei, de exemplu: Nu este Dumnezeu afara
de Dumnezeu, i Muhammed e profetul lui Dumnezeu a".
Intrebare : Care este trupul credintei?"
Ras puns : Rugaciunile la cele cinci vremi".
X rinduiall
XX rAspuns
151
Bonpoc: OTITO eCTb CJIOBO )( Hepm?
Omeem: Bora scerHa 1THMATCTBOBaT1 H HeripecTalmo IIMA ero npH3butaTH.
Bonpoc: OLITO CyTb BeTBH MTH J1HCTBIle pea Hepbi?
Omeem: BnaromecTHe H cTpax 6wicHri.
Bonpoc: LITo ecrb "(mica HATT Kopa xx "wpm?
Omeem: CrbweHHe H 1114CTOTa)).
Bonpoc: <<ITTO eCTb mo3r Bepm?
Omeem: Boronoturrame H npanexcHbie MORHTBI3D).
Bonpoc: LITo ecrb nyn mai cpexiima BepEa?
Omeem: CnaceHHe war ewe He rpeun4TH HJIH xmcroTa Hymeimasi.
Bonpoc: Thi nI4 B Bepe ecH HAM Bepa B Te6e?
Omeem: Bepa Ho mHe ecrb H a3 c Hepwo Hicyne ecmb.
Bonpoc: 11T0 ecrb Hepa? (cHe onHcamie Hep"." eCTb no nanHTHmecicomy
paccpicHemuo).
Omeem: <<ECTb HCTHIla H ewe HCTHHHO rJIarOJIaTM, o6aLie Kpome TOTO IITO
npopoic nosenesaeT: C mycJiHmaHamx, cHpemb ewtHosepHbrmH TBOHMH mHp
Beg Hbiii Ha Hmeeum; co Hy Hex )Ke H XpliCTHaHbI HHKOJIHNCe)). 146o TOthKe npopoK
nriararie-r: Awe la OT Hapoaa moero Him co6paHHH HomicHoro Gory 110'114TaHHA
H maims H He coTHopwr, o6age nriumil ecrb HyHeamma H xplic-rHaHHHa.
Bonpoc: OKOAHKO 1114C.11e1MbI CyTb Bephi`b>
OM CeM: diATOTIVICJIeHHIA. Tiepins! y6o Bepa ecrb aHrenos, mice CBOCICTBeH-
H010 I1 ecrecrHemiwo Bepolo npocHerueHmA 6bnua. BTopaH eCTb :Bepa npopoKoB,
mice Hepe npHnexcauxe Hp. H3bicKama. TpeTHA eCTb Hepnbix menoseicos, mice B
Bepy mpe3 6.naranaTb 60)Kino IlpHATIA 6b1111a. LleTHepTasi eCTb KJIeBeTHHICOB HAM
JDKIIBMX, AKO OHM HenoTpe6m4 H oTHepxcenm Cy Tb. TH)Ke TIATHA Bepa eCTb HeB03-
pacTimix, CM ecrb oTpogaT, noHexce THH Bepe nounexcaT.
Bonpoc: Karmic eCTb KoHmumilxxx, HmHxce sepa myxammeHaHcicasi comp-
inaeTcH?
Omeem: Thin,: 1. 14cnaseHaHHe Hepb". 2. Ilsrrb oripeHeneimbie Ha BCAKH171
HeHb maneHHH. 3. Iloc-r. 4. IlyremecTrme B MeicKy. 5. Ewe Ham."' Gory HecHTHHy
110 ace roHbr, TO eCTb rurrbHecsiTylo maCTb OT CB011X CH CTA)KaHHIb>.
Bonpoc: OKOJIHKO eCTb "counHuHri cosepineHHoro nocra?
Omeem: otleTtape: 1. Bo3Hep)KaTHcA OT 1114THA 130,11bI. 2. OT 6Pa IllHa. 3. OT
npe6b1rHst co weHoto. 4. He TOKMO Te.110M, 1-10 H ymom H IIYXOM 110CTIITHCA)).
84 Bonpoc: Kamm Kam / nono6aeT B HeHb Gory MOJITITHCA?
Omeem: rim-Imam: 1. ripen HocxcmcHemiem conHua. 2. 0 nanyHHH. 3. 3a
TN maca Ho 3axo)KHem4sf carmeimoro. 4. Aare no 3axmicHemm conHetmom. 5. Ilo
mace C narrriacomxxxx Houm.
Bonpoc: dipe,4 BOCX0,40M COAllegH131M KOJIMKO riatio6aeT COTBONTH percRm
(CH eCTb HOKAOHOB)?)>
Omeem: xleTbipe.
x rnarana
xx xopKa wro Ha ,apese
xxx BHMEHRX BHH
xxxx no nomyTope 'lace
152
Intrebare : Care este cuvintul x credintei?"
Rcispuns : A-1 tine mereu pe Dumnezeu in minte si a chema neincetat
numele lui".
Intrebare : Care sint ramurile sau frunzele arborelui credintei?"
Reispuns : Evlavia si frica de Dumnezeu".
Intrebare: Care este coaja sau pielea xx credintei?"
Rtispuns : Rusinarea si curatia".
Intrebare : Care este creierul credintei?"
Rcispuns : Adorarea lui Dumnezeu si rugaciunile staruitoare".
Intrebare : Care este buricul sau centrul credintei?"
Riz'spuns : Mintuirea sau a nu gresi sau curatia sufletului".
Intrebare : Tu esti in credinta sau credinta e in tine?"
Rdspuns : Credinta este in mine si eu impreuna cu credinta sint".
Intrebare : Ce este credinta?" (aceasta descriere a credintei este dupa
judecata politica) 335.
Rcispuns : Este adevarul si a grai adevarat, dar afara de aceasta ssf
ceea ce porunceste Profetul: Cu musulmanii, cu cei de o credinta cu tine,
<
vorba
xx ca scoarta copacului
xxx pricinile exterioare
xxxx la ceasurile unu si jurnatate
153
Bonpoc: KOJIHKO no 3anoBeRH 6o)KHerf?
Omeem: Asa.
Bonpoc: KOJIHKO ice no 3anoBegn npopomecKorf?
Omeem: ):(Ba.
Bonpoc: CKOJIHKO 110KAOHOB nogo6aer COTBOpHTH 0 nany 1HH?
Omeem: cgecsrm.
Bonpoc: CHO KOJIHKO no 6o)nfeil H KOJIKKO II0 npopogecKoll 3anoBegg?r,
Omeem: Hpexge germpe no npopogecKomy, ROTOM mermpe no 6o)Kwifo,
'mice noc.negHme Asa noKnoHa naKH no npopogecKomy Beneffmo.
Bonpoc: 0 geBsrrom mace Juni 'mewl macm nper 3ax0)KgeHHem con:m.11mm
KOJIHKO nogo6aer HOKROHOB corBopHrH?
Omeem: Ocmb, germpe 6o)Kasi H mermpe npopomecnfm.
Bonpoc: B HOLIHOM HRH II0 3axo)KgeHHH comma, MOJIeHIA KOJIHKO )10JDRHO
COTB0p1ITHN
Omeem; CHATb. TpH 60)KeCTBeHHMA, Asa Ace npopogecKHz>.
Bonpoc: flo mace c nonymacom Houm ewe H nmcu, TO ecrb spew' rfoxosf
KOJIHKO Cy Tb?>>
Omeem: TpfmagecHrb: mermpe nepBeilamm npopogecKasf, gpyrifsf germpe
60)KeCTBeHHbIA, naKa Asa npopogecKHB, IICCJICATIHA ice TpH, Obit? 1p Ha3bIBReMbIA,
cH earl, 3a pa3pefuefure nocra.
Bonpoc: TIo 3anosex4 npopomecKorf, Ka Ko garpKeHcrByennf npeg monefolem
H3MbITH TeR0 TBOe H OtHICIRTHCA?>>
Omeem: cflepBee TpH KAM BO3Aerl Bogy Ha pynt TBOH, IIOTOM HCIIpa3HHH
mperso TBoe H 3agHfoy TB010 OMblki, Twice a6decm cowropH (a6decm ec-rb H3moBeHHe
pyx, THaBbI H Hor), }me Tamp 6mBaer: nepBee H3MbIBalOT pyxx, IIOTOM TINDKAM
BOAy HO3HpAMK B HOC Brffrafor H B03rpH olannafor, norom fnufe TpH)KLkbI HalION-
HeHHEIMH BOHOF0 npnropufm0 II0KpOlIJIAIOT, Twice yuiu, remB H mem eHHHO)Kitb/
orapafor, HanocnegoK ppm gawe AO .narrerf, HorH ice go .flogbmeK ymbisafor.
Aufe ice KTO C Afelf010 coBoKynneHHe }men HRH HHbIM fcalow-m46o o6pa3om ocKBep-
HHJICH, nepBee BCe TeJI0 B 6aHH H3MbIBaTki ,HOJDKeH, Ha3mBaercg ice oHoe H3MO-
Belme eyciz. Ho ante )KeHa mecfmfmm Hegyrom ogepoKama 6y)ei, e.r4Ko)Kgm 113-
MbIeT TeX/ AOJDKHa eCTb H BRaCbI pacnycnfrff H OT MaReHHA mpe3 Bce oHoe mecBg-
HOTO Hegyra Bpemg Bo3gep)Kamcsm.
otka BCAK ice urea o gerex CBOHX, my)KHe ice o )KeHax nonemeHHe Hmefor, BO
eice 6b1 Harilrra nx cero Karwmcma, Hemii or CBATbIX myxammegammx, HmeHem
85 Illemc Talc xcecroKo noHy)Kgaer, niaronsf, AKO ante Koroporo my)Ka mix CNA
CHX Bepm ,LTICHOB 3HaTH He 6yger H BonponfeHm 6bnnue He OTBeTCTBylOT, OHbIX
MOJIHTBM y 6ora He CyTb TIpHATHII H IIOCT 6e3 BO3HaAHHA, coBoKyageHHe my)Ka
C CBOeIO ex xeHolo ecrb npemo6ogesnme. H awe B cem HeBexecrBe ClIriHTCA HM
ymperff OT mycHamaHoB ga He norpe6yrcm. Halm rnaroner, AKO B 6y.aymeM
Belie rplf me.goBeKa rB)KmakuHe H HCHOCHMC noHecrit Hmefor Kamm, cHpemb Tea
C marb, Koropme CbIHOB CBOHX H MpK, mice )KCHM CBOH He HOTHWICA Harlin% CHM
Bepm gneHam, name Hexce emu negaufecH o OTHOXHOBeHHH Hyxa csoero. H CHR
O myxammegaHcKom Karmalcme BKparge npeAnowemfasf goBonbHa ,z:fa 6ygyr.
154
Intrebare : Cite din porunca lui Dumnezeu?"
Reispuns : Doug ".
ntrebare : Cite din porunca Profetului?"
Reispuns : Doug ".
Intrebare : Cite mata'nii se cuvine sa se faca la amiaza?"
Reis puns : Zece".
Intrebare : Dar cite din porunca lui Dumnezeu si cite din cea a Profe-
tului? "
Rcispuns : Mai intii patru din porunca Profetului, apoi patru din cea
a lui Dumnezeu si cele doua de pe urma tot din porunca Profetului.
La ceasul al noualea sau cu trei ceasuri inainte de apusul
Intrebare :
matanii se cuvine sa se Lea?"
soarelui 338 cite
Reispuns : Opt, patru ale lui Dumnezeu si patru ale Profetului".
Intrebare : La rugaciunea de noapte sau la cea de dupa apusul soarelui,
cite trebuie sa se faca?"
Re?' spuns : Cinci, trei dumnezeiesti si doua prorocesti".
Intrebare : La un ceas si jumatate de noapte (care se numeste iatsi,
adica vremea odihnei 8)339 cite sint?"
Reispuns : Treisprezece: cele patru dintii prorocesti, alte patru dumne-
zeiesti, iarasi doua prorocesti, iar ultimele trei numitefity 34 sint pentru dezle-
garea postului".
Intrebare : Dupa porunca Profetului cum trebuie sa-ti speli trupul si s5.
to cureti inainte de rugaciune?"
Reispuns : Mai intii toarna de trei on apa pe miini, apoi goleste-ti
pintecele spala-ti posteriorul si fa abdest (abdest este spalarea miinilor,
capului si picioarelor) 341, care se face astfel: Mai intii isi spall miinile, apoi
trag de trei on apa pe nas si-si curata narile, apoi isi stropesc fata de trei
on cu pumnii plini de apa si freaca o data urechile, crestetul capului si gitul,
la urma miinile ping la cot si picioarele pins la glezne. Daca cineva a avut
impreunare cu femeia sau intr-alt fel s-a spurcat, mai intii sa-si spele tot
trupul in baie, spalare ce se numeste gust 342. Iar daca femeia va fi cuprinsa
de neputinta lunara, de cite on isi va spala trupul trebuie sa-si despleteasca
si p5.rul si sa se abtina de la rugaciuni tot timpul neputintei lunare".
Fiecare tata trebuie sa alba grija sa-si invete pe copiii sai, iar barbatii
pe femeile for acest catehism. Un sfint muhammedan cu numele ems 343/ii 85
indeamna cu mare asprime zicind: Daca femeia vreunui barbat sau fiul
sau nu vor sti aceste articole ale credintei si intrebati fiind nu vor raspunde
drept, rugaciunile for nu vor fi primite la Dumnezeu, iar postul va fi fara
rasplatire, iar impreunarea barbatului cu nevasta sa adulter. Si daca li Se
va intimpla sa moara in aceasta ignoranta sa nu fie ingropati de musulmani",
Si mai spune ca in veacul viitor trei oameni vor indura pedepsele cele mai
grele si de neindurat, adica tatal si mama care pe fiii lor, barbatul care pe femeia
sa nu s-au straduit s5.-i invete aceste articole ale credintei mai Inuit decit
se ingrijeau de odihna duhului lor. Ajunga insa aceste spuse pe scurt despre
catehismul muhammedan.
155
naea einopan
0 6o3e
X ilpe3 Hero
156
Capitolul at doilea
Despre Dumnezeu
15.7
BCH 11Me10111HCI; ca6yp seinumAyumull ma6yd 1101CJIall51eMblii HRH eye
noAosaer xnaHsrnicsi ; pe66 rocnonb rocnoAb Hinz cnoxae pe66yA
aAemuu rocnoAb mnpos ; Ka3bomeadoscsim cyAlin TIOMFACROB ; axcena6u
u33em 6nH3KHR; cazu6 weAponogarenb; deime npocseinaloamil; aaAa
npesensundl; mypud xenaInno Aosnersopsmunci; mymcadec CB51TbIR; me6apuice
6naxemndi; mocaddece CB51TbIll; myce66e6yA uc6a6 sHHa sim; xaAutc
rsoperc, myzeumuu 3a11111THIIK; Ince BCH co6numaer; 6acbim BCB yorpoAutHil;
cy6eau 6narnii, mHnocrasbni H seinnuni; medoicud c.riasHmil; Kadpu mo-
rynuni; rcaeuxpenxHil. H c nepcnAcxoro 513b1Ka: xoda, xodau, uxud, e3dau,
daeep, xodaeenthocnp. OT npocroro rypeuxoro sl3bIKa: manzpu, tICLIAC76, H nportla.g./
87 ToAKoeanue cedbmu ceoficme. Ho o ceAbmx OHLDC, nx)xe HapHomor niniama
csoticrsax 6oxecrseHamx, 11TO ymcrspor s xparrke petiem. XOT51 myxamme,aaHe
6onbme orpHuarenbHoil Hewe yrsepwAaxnuerf 0 6o3e nocneApor Hayxe, o6a4e
cnn ceAmb CBOVICTBa RICO Juuka Han SIKO HCTOYHRICH 6MTH Apyrxx pa3ymeionle npor-
'fag BCH OT cnx npoHcxonarn H K CHM noAnexarn rnaronior, no eiuixy o 6o3e
yrsepAHrenbue rnaronam 14.51H 3HaTI4 BO3MO)KHO eCTb.
)Kueyujua. Xasyulero )xe 6ora pa3yme1or, SIKO OT ce6e )1CH3Hb H &Arne seti-
Hoe Hmyina. AeriCTBO cero csogcrsa Mal-01110T 6bITH KO BHe, cHpeqb K co3Aa-
MUM pyzyAAaz, Aymy HRH csoilcrsemie Ma1-01151 Ayx 60)KHR or Hercnice npon3-
BOWITCH Aymi Bcex genosex. 14X)Ke SIKO HeKH51 IlaCTHI1b1 OT ,tlyxa 6owain OTJTygeHlIbIX
H mpe3 cnywauxxx aHresio s paKnaionnowg Teneca snaraemmx MHHT 6bITH. Lleco
paAH 14Hcycy Xplicry nave scex tle110BeK npenmymecrso H npesoxcoAcrso ripH3-
sonsuor. 146o K nporimx Henosex so pee marepHe co3Aamuo norpe6Ho ecTb
H cemsi mywecxoe. B 3aLlaTim xce XpHcrose HINTO)Ke raxosoe 6bICTI", HO OT e,ng-
Horo ygyxa EM MA H AeBbI Mapna CO3,11aH H 3amar 6bICTB, orxygy Kamelccoxun
Hicyc XpHcroc gyx BoxcHil H MTH MapHHH HapHuaercsi.
rflae0A101414.1. rnaramonlero mm rnaronom Ann cnosom 14 pa3ymom yxpa-
meHHoro no ennxy Gory 6onbuie nplinmecrsyer, rnaronaHHe H cnosonpocrHpa-
Hne, "'ewe monifaHme H Hernarananne. MHAT NCe He HHaxo rnaronarH 6ora, H swim
CBOIO aHrenam H npopoxam OTKpb1BaT14, pa3Be ilpe3 pa3rosop BB0,1311TeRbHbIrl,
nocneAosarenbnbni, yxa3arenbHbill H nporgan. Eroxe AdicrsHe HapHualor Keno-
myAnaz, To ecrb rnaron mm cnoso 6o)KHe, xoropoe HM51 Hailnage Cesimbim
flucauuem 6onmue )xe csoemy KypaHy npmnralor. K rompue csoilcrsy noJIJIe-
)KTM rnaromor npemyApocrb, pa3yM, no3Hainie, npommcn H nporgasi, soxe o6wHm
pegeHnem uAmuAazu seAeHme 6o)xecrseHHoe mm 6oNme Hapimalor. CHe nam
Ha Asa pa3Aensnor B11/1131, Ha eau6, coKponeHHoe, xoropoe camomy Gory TOKMO
1103HaHO 14 eCTeCTBeHHO eCTb, erowe Hincoe co3AaHne 1105ITH MO)KeT, H Ha 3ozup
orxposeHHoe Him 51BReHH0e, 110 enincy OT aHren, OT menosex, OT xteM0110B HJIH
AHasonos pa3ymernen H noemnemo 6bITH mower. H one csoilcrseHHe HivieHem
Te0110THEI HapWleTC51, rowe TIpeH35111.1H0 H npesocxoAno B KHH3e KypaHa coAep-
KaMy 6bITH Bepar.
Hedeuxcumbui. Hexnumma n.nx HeM3MeHHa, B xoropom csoficrse 11H,ITO)Ke
OT Haines' pa3HCTBy1Or TeaTIOTHH./
AOATOTeprIeJLAB
158
mosul x ; mabud cel inchinat sau cel c5.'ruia i se cuvine inchinare ; rebb
Domnul sau, mai complet, rebbul alemin Domnul lumilor ; kaziulhadjeat
judecatorul gindurilor ; djenabi izzet cel mai aproape; vahib datatorul
indurat ; delle cel ce lumineaza ; aala preamarele ; murid cel ce impli-
nete dorinta; mukkades sfintul; tebarike fericitul; tekaddese sfintul ;
musebbebul isbab cauza cauzelor ; halik creatorul; muheimir apara-
torul, care le pazWe pe toate ; basil cel ce pe toate le rinduiete ; subhan
cel bun, milostiv i mare ; medjid cel sla."vit ; kadri cel ce poate ; kavi.
cel tare. Din limba persana: hoda, hadai, izid, iezdan, daver, hodavendikear.
Iar din limba simp1y turd.: tangri, ceallab i altele 347./
Tilcuirea celor sapte atribute. Vom spune acum pe scurt ce gindesc 87
ei despre cele apte atribute pe care le numesc persoane. Dei muhammedanii
urmeaza mai mult teologiei negative decit celei afirmative 348, dar considerind
ca aceste apte atribute sint niste persoane sau izvoare ale altora, ei spun
ca toate provin de la acestea i sint subordonate acestora in masura in care
se poate ti sau grai ceva afirmativ despre Dumnezeu.
Cel viu. Pe Dumnezeu it inteleg viu, ca avind viata i fling vepic5.
Actiunea acestui atribut, spun ei, in afara, adica spre creaturi, este ruhullah,
sufletul sau, propriu vorbind, Duhul lui Dumnezeu 349, de la care vin sufletele
tuturor oamenilor i pe care le socotesc ca nite particele desp5.rtite din Duhul
lui Dumnezeu, bagate de c5.tre ingerii slujitori in trupurile celor ce se nasc.
De aceea ii acorda lui Iisus Hristos intiietate i superioritate mai mult decit
tuturor oamenilor, caci pentru zidirea celorlalti oameni in pintecele mamei
este necesara st s5.mint5.' barbateasc5 dar la zatnislirea lui Hristos nu s-a
petrecut aa ceva, ci numai de Duhul lui Dumnezeu si de Fecioara Maria
a fost zidit si zamislit, de unde se numqte icaegoxfiv35, Iisus Hristos, Duh
al lui Dumnezeu i Fiu al Mariei.
Cel ce graiete. Cel ce graieste sau cel impodobit cu grai sau cuvint
i cu intelegere, intrucit lui Dumnezeu mai mult i se potrivesc gr5.irea si
r5.spindirea cuvintului decit tacerea i negrairea. Caci ei socotesc ca Dumnezeu
nu graieste altfel i nu-si dezvaluie voia sa ingerilor i prorocilor decit printr-o
conversatie introductiva, continua, povatuitoare i altele. Iar lucrarea lui o
numesc kelamullah, adica graiul sau cuvintul lui Dumnezeu 351, nume pe care
it dau mai ales Sfintelor scripturi, 1i in primul rind Curanului. Aceluiai
atribut ii sint supuse, zic ei, intelepciunea, intelegerea, cunoaterea, pronia si
altele, pe care le numesc cu o singura vorb5. ilmilahi 352, cunoatere dumne-
zeiasca sau a lui Dumnezeu. Pe aceasta o impart din nou in doua feluri,
gaib, ascunsa, care este cunoscut'a si proprie numai lui Dumnezeu insui, pe
care nici o faptura n-o poate cuprinde, i zahir 353, adica dezvaluita sau ar5.-
tata, intrucit poate fi dobindit5. i inteleasa de ingeri, de oameni, de
de moni sau diavoli. $i aceasta mai propriu se numete teologie, despre care
cred ei ca este preafrumos i foarte bine cuprinsa in cartea Curanului.
Cel neclintit. Neclintit sau neschimbat, atribut in care nu se deosebesc
cu nimic de teologia noastra./
Cel atotputernic. Atotputernic sau omnipotent. Lucrarile acestui atribut 811
in afara le numesc edi kudret ilahi354, adica mina puterii lui Dumnezeu",
prin care a facut atitea mii de lumi i pe toate cele ce se cuprindeau si se
a indelung-abdAtorul
159
H coxepscaTcs, Tsapx sexomas H Hesenomas, sitaxmas H Hesxxxmas, co6rnoxe
Nce H co6nrortaeT okras H K csoficTsembrm Best onpexenseT H ynpasnseT Aertersam.
Ham rnaronkoT, AKO HIVITO)Ke HeB03MOACHO 14.110 oTpxuaTenbrio moryinecTsy 6o-
wmo o6pecmcs moweT. Cero pang sonpoureHm 6basrue }ix Teonorx, moweT nil
6or coTsopxTx, arm 6b1 He cxenan Tex, Awe ertymoro coTsopxn, oTsewator, AKO
He Tpywiss Gory COTB0p14TH arm 6b1 He cxenan Tex, swe eXHH010 COTB0p1411, KaK
TOKIAe 113 wrier COTB0p14T14. Ho awe 6b1 Kr sonpocan: MoweT nn 6or conraTx
Him ,apyroro 6ora norro6Horo C0TB0pHreA oTsearan 6m, AKO are H 110Mb1CM{TH
60FOXyAbH0 ecrb. B011pOCHBbIrl we XOTA H no xowarwleto sonpoc TOr4 npexncwan
61.1, o6a4e 6exm cmepTHms He 1436er 6m. Hporiee o6we yTsepw,aaroT Hwrrowe
6brra HeB03M0)KHO 6ory, misrule, no awe 6br cue Hiram 6brao, o6peno6mcs a
603e npoTxsocnosHoe 41 HerlociaTox.
Bedyiqua. Bexywa. H B cem csoiicrse OT Hawes Teonorkni Hwuowe pa3H-
CTBytOT, xpome TOTO, MTO Mal-01110T, 51K0 60)KeCTBeHHOe sexemke H 1103HaHlte He-
130.aHM TB0pAT seam H BOA14 Haum. Mace pavre.rzsroT mewxy no3Hamkem npex-
sapsnouram H nocnexyrourxm, deco parka xatoT npamep, AKO 6bin so spems Myxam-
me,aoso Hermit lienoBeK npasexlmal H sepHErrt, o6a4e 6e3 mephi y6orkal H scex
K AMMO noTpe6amx .1111111eHHblri. H XOTA HeyCb11111131MH Tpyxamx TOMAIlleC51, xa
noHe rawly noscextiesHyro npxo6pecrx BO3M0)KeT, HO If ces K AOBOJIM-10My HaCM-
weinno mpesa csoero muconasce xmesure. Cxe TaIHCTBO erkra Myxammexy He-
ate,gomo H HenosTiro 6bur0, sonpockui TOGO menosexa, ARA nero 6z, Tax ninnancs
scex Bernal, xmes y ce6e pa6os H Aerert, Hwe emy HenpecTaHHo so scem nomoratoT
H coTpywklaroTcs, xpome ice Toro, AIM or scex cocexeil ero noxsanseTcs, 4TO
ecrb irenosex 6oro6orr3karsmg H HenpecTaturo npex Hapoxom H Ha exam mararrsam
Hprrnewaawil. OTseura genosex TON, AKO B11Hbl semi{ He 3HaeT. Myxammex y6o
Haymun ero xa noTom, erxa MOAHTCA 6ory, He npocHT Hwr Towe o ce6e 'ma Ha
nonb3y csobo, Ho xa pegeT H o6euraercs, AKO awe 6or noxacr emy 6OrarCTBO if
H3o6kuwe sewer', ace 'immure cane pa3xacT y6oram H Hekrmyamm. CHe menosexy
Tomy co scsxxm nocnymatarem H ropsmecTato cepkwa coTBopwy, 6or Myxammexy
89 B sHgewar oTxpbrn Takirrc Tso, rnarons: / 0, Myxammex, Tbr y6o npocftwx H
OHOTO npockrTx Hay4H.4 ecx, AKO ,aa He ce6e, HO 14HbIM npocHT, Hmwe OH 60FaTCTBO
csoe paurenirrx xmeeT, ank 6b1 a3 He 3Han, awe emy 6oraTcrsa Aam, MTO C OHbIM
TB0pRTH }imam; He a3 rat co3krax ero, He a3 nit B rumry Jleeeuu Aiax0y3 (To ecrb
mama, B Hertwe nperwankrcaHa cyTb OT BeKa 6ynyuras genosexos xeficTsa 14 sewer
BO awe spew' npmaromeffirs) smrcaTx nosenex xefiCTBID1 ero H xaxo He sem,
'ITO OH ameeT TsopHT1r, awe emy xam eTswakars H 6oraTcTsa? y6o o TaKOBbIX
npocxTx xa npecTaHeT, a3 6o 3Hal0, AKO OH B TaKOM COCT041111414 eCTb menosex
xo6poTrarsbrri, 6naronony4Heihnxil ice 6bis, HexmaTb npe6bisaTH B atom-4 AO6p0T-
JIRBOCTH. 14 cue o sexemix RAH npex3Harallk 6osow SUM npenysexemm sepyg
npornsonbHoro tienosegecxoro xoTerms x He ormeuryT, 0 trem 3pH xanee B rnaae
0 mpedycmompartat xx 6oxcutr.
Mturocinuablii. MKAOCTHBa HRH manocep,aa. BepyroT myxammexaHe 6ora
TOJIKKO MHAOCTI1Ba 6b1T44, AKO HALITOAke cmorps Ha 6eCKOHe4Hble rpex BCCX 4e20BeK,
'x camoinAcTAS
Xic aposiumum I1nt 111,07441,CAC
1ft
cuprind in ele, fapturi cunoscute si necunoscute, vazute i nevazute, prin
care le-a pazit si le pazeste si le indreapta pe toate si le conduce la activi-
t5.tile potrivite lor. Ei spun ca nu se poate afla nimic cu neputinta sau oprit
puterii lui Dumnezeu. De aceea, intrebati fiind teologii for daca poate face
Dumnezeu ca cele pe care le-a facut &a fie ca si cum nu le-ar fi facut niciodat5.,
ei r5.'spund ca lui Dumnezeu nu-i e greu sa faca cele acute ca i cum nu le-ar
fi facut, asa cum a putut sa le si faca din nimic. Dar daca cineva ar fi
intrebat: Poate oare Dumnezeu sa minty sau sa faca un alt Dumnezeu
asemenea lui?", ar fi r5.spuns ca numai a gindi acest lucru e o blasfemie.
Iar cel ce ar pune o asemenea intrebare chiar la modul conditional n-ar scapa
de primej die de moarte. Si mai departe afirma in general ca nimic
este cu neputinta lui Dumnezeu, socotind ca daca ar fi fost altfel s-ar afla
in Dumnezeu ceva contradictoriu si incomplet.
Cel cunoscator. Cunoscator. Si in acest atribut cu nimic nu se deosebesc
de teologia noastr5 afara de faptul ca spun ca stiinta si cunoasterea dumne-
zeiasce fac lucrurile si vrerile noastre lipsite de libertate. De asemenea, ei
nu fac deosebire intre cunoasterea premergatoare si cea urmatoare. Pentru
care lucru ei dau urmatorul exemplu: Era pe vremea lui Muhammed un
om drept si credincios, dar sarac peste masura si lipsit de cele necesare traiului.
Si desi se chinuia cu osteneli necontenite, ca doar va putea sa-si agoniseasca
hrana cea de fiecare zi, totusi nici pe aceasta n-o avea niciodata spre indestu-
larea pintecului sau. Cum aceasta taina raminea necunoscute si neinteleas5.
lui Muhammed, 1-a intrebat pe omul acela de ce era el lipsit asa de toate
lucrurile, desi are si robi, si copii care it ajuta necontenit la toate si se oste-
nesc impreuna cu el, pe linga faptul ca e laudat de toti vecinii Ca este om
temator de Dumnezeu si staruie neincetat in rugaciuni, atit in fata poporu-
lui, cit i in singuratate. Raspuns-a omul acela ca nu cunoaste pricina
acestui lucru. Muhammed insa 1-a inv5.tat ca atunci cind se roaga lui Dumnezeu
sa nu ceara nimic pentru sine sau spre folosul sau, ci sa fagaduiasca si sa
spuna ca daca Dumnezeu ii va da bogatie si indestulare de lucruri va imparti
saracilor si celor lipsiti toata averea sa. Cind omul acela a facut asa cu toata
ascultarea si fierbinteala inimii, Dumnezeu i-a dezvaluit lui Muhammed
in vedenie taina, zicind:/ O, Muhammed, to ceri si pe acela 1-ai inv5.tat 89
sa ceara, ca si cum nu pentru sine ar cere, ci pentru altii, c5.rora le va
imparti bogatia sa ca si cum eu n-as sti, daca ii voi da bogatia, ce are
sa fac5. el cu ea. Oare nu eu 1-am zidit, oare nu eu am poruncit s se scrie
toate faptele lui in cartea Levhii mahfuz (cartea in care sint scrise mai inainte
de veac faptele viitoare ale oamenilor si cele ce se vor intimpla, fiecare
la vremea sa) 355, deci cum sa nu stiu ce va face el daca-i voi da avutie
si bogatie? S5. inceteze, dar, se ma mai roage pentru unele ca acestea, ca'ci
stiu ca in starea de acum este un om bun, dar fiind mai fericit nu va famine
intru bunatatea sa". Aceasta crezind despre cunoasterea sau prestiinta lui
Dumnezeu sau despre cunoasterea lui de mai inainte, ei nu resping vointa
omeneasca libera x, despre care lucru vezi mai departe in capitolul Despre
prevederea xx lui Dumnezeu.
Cel milostiv. Milostiv sau indurat. Muhammedanii cred ca Dumnezeu
e atit de milostiv, incit fare sa se uite la pacatele nesfirsite ale tuturor oamenilor,
x independent&
xx procridenta sau pronia
161
name )Ice H cammx aTeHcroB H nHaBonos onpaBnaTH moweT, ante BocxolueT H OHb1M
pailcx-He yrexn paBHO AKO H npartembim H Bep Hbim Ty He ,Haposam, mice H366in
6b1 rpexa 6oroxynlin ToH, H)Ke 6b1 Hesepmax OT cero HemmepHoro H 6ecKottenttoro
mHnocepnHn 6o)xxn xoTen oTnynHTH. Cero panH aute 6bI KTO Bonpocan Teonora
HX: Enxtrum nx myxammenaHom OT 6ora ycTaBneHo ecrb part HacnenoBaTH?,
orBentaeT: BoHcrHHHy. 17aKH ante BonpocHumr: Y6o Bee RH n3brux HesepoBaB-
ium Kypany H cambie aTexcma intxoerowe 6ora HcnoBenyloam Benito norn6HyT?,
oTBeinaeT: Cne emntomy 6ory 3Haemo 6171TH. TBepno )xe Bepo Dam nono6aeT,
51K0 =MIA mycnHmaubt HMyT cnacnicA, npoTitHH xce Bee K Bennbim Jill Ha3 Haneubz
myxam HIM HH, enimomy 6ory menomo.
Hpaeednbui. lipaButHa; BepyloT, AKO BCAKOMy }wan. Ho 3naTH no Aenom ero
6narwm y6o 6narasi, TO ecrb Benitbie pa,nocm, inum ice xa3HH Hemnbie (KpoMe
Tex, luxe Heposauta Kypany, HepytoT y6o, Aim Te, aute H no nonrom mymeHmt o6axte
HmyT H3 Apag5, TO ecTb tHwTH.Tuntia, 113b1TH H B part npecenkratcx). Bonpoutemtbirt
myxamme,Hancnirt Teonor: Ha MIIIIOCTb JIM 6oxuno name ynoaaTH Half npaaoTbi
Toroxcae 6onbate 60ATHCA nono6aeT?, oTBewaeT, AKO npaBoTbt 6011b1Ile 60ATHCA
Ho.nhaio ecTb, 3aHe npattemnat cyn 60)KHri H caman npaBna cosepuleHHo gpe3
Kypana 1110,23(eM ompoBeHHa ecTb, MILTIOCTb we He Taxo, XOTA H BeppoT H 3Hator
% genoseubr,/ AKO 6or eCTb 6ecKoHentio MHJIOCTFIB H 6e3mepHo mHnocepn VI Toro
pax' mower Bcex rpeannutoB 6e3 BcsncHst HX 3acnyra onpaBnaTH. rlaxm 3aHe 6or.
AKO eCTb 6eCKOHe4H0 MHJIOCTHB, TKO eCTb 6ectcoHenHo cHneH H CB060,aHert111101
SOAK H TOTO pawl moxeT acex npaHextbtx (Hi! mano cmoTpx Ha MX 3acnyry) paaao,
siKo H rpeuntux B BenHyto myxy ocynxTH. CHe B3em.r1 oT OT HeKoero Kypana mecra,
Hitexce rnaroner Myxammen, snco HeBec-rb, SIKO 6or Imam TB0pHTH C HHM H C Ha-
ponom ero.
31te nono6ano 6bi B xpaTne HcTonxoBaTH Hayxy myxammenaHcxylo o HmeHax
6o)natx, }owe HapHualoT u.4Muu ycceMa, HO na He BO3MHIIMCA nomeulant 4HH,
pee o6 OIMIX B rnaBe 0 nayKax.
Flaw mpernufi
0 npornigemm 60)K1414
X flpOMEICILL
XX zrocrawnneftue 9licatF0Ace AS saka Tpe6pottee
1 62
mai ales ale ateilor si diavolilor, le poate indrepta daca vrea si le poate darui
acestora in dar mingiierile raiului, la fel ca celor drepti si credinciosi. $i
nu ar scapa de pacatul hulirii de Dumnezeu cel care ar avea sa-i lipseasca
pe necredinciosi de aceasta nemasurata si nesfirsita milostivire a lui Dumnezeu.
De aceea, daca cineva ar intreba pe un teolog al lor: Numai muhammedanilor
le este rinduit de Dumnezeu sa mosteneasca raiul ?" el va raspunde: Cu
adevarat". Iarasi, daca vei intreba: Dare toate neamurile care n-au crezut
Curanului i ateii insisi care nu marturisesc pe nici un Dumnezeu vor pieri
pe vecie?", va raspunde: Acest lucru este cunoscut numai unuia Dumnezeu''.
Asadar, se cuvine sa creada cu tarie ca numai musulmanii se vor mintui,
iar daca ceilalti sint osinditi la muncile cele vesnice sau nu numai unuia
Dumnezeu ii este cunoscut.
Cel drept. Drept. Ei cred ca are sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele
lui, celor buni cele bune, adica bucuriile vesnice, iar celor rai pedepsele
vesnice (afar'd de cei care au crezut Curanului, caci ei cred ca aceia, dupa
o indelungata chinuire, vor iesi totusi din Araf, adica din purgatoriu, si
se vor muta in rai). Un teolog muhammedan intrebat : La mila lui Dumnezeu
se cuvine mai ales sa nadajduim sau mai degraba s ne temem de dreptatea
lui ?" va raspunde ca mai mult de dreptate trebuie a se teme, pentru cal dreapta
judecata a lui Dumnezeu si insasi dreptatea este cu desavirsire dezvaluita
oamenilor prin Curan, dar mila sa nu este, deli oamenii cred si stiu/c5. Dumne- 911
Capitolul al treilea
Despre providenta lui Dumnezeu
163
senecxoe H pacnonoweme pa3opneT inn IIH no trrowe o6pawaeT. Bally mar,
noHewe 6or, AKO BC5I CO3JAaJI no BOAR CBOerl, TaK0 co6mo)aeT, ycTponeT H yam-
EnneT, AKO)Ke xoweT. OTKyay rnar0J110T, AKO HIPITO)Ke 6bITH HJIH 170MBICJIHTHCA
moweT, pa3ne TO, ',ITO 6or 11p0BH,a, AKO Taxonoe BO awe spew' 6yxeT HJIH nommc-
JIRTCA. 0 xerlmax xce npomwelmn 6oBmsI 6aCHOCROBAT, AKO 3a IIATbAeCATI, TbICAM,
JIeT npexcxe CO3,aaHHA mxpon BIIHCaHbI cyTb B 'miry He6ecHpo, }owe Jleex max0y3
Ha 3h1BalOT, axes peam, <am-mem-He coxponemmix HJni CO6III0)KaeHHIAJO), TO ecTb
seweil B mxpe H BO BCAKOM Bute cnynxincn mmyunix. 0 nem nEcTEennee 3px B
rase 0 comeopenuu mupa.I
91 Bmopoe axcuoma. BTopoe Teonormecicoe Ex axcxoma ecTb Xaup y uiepp
MEM Ar Mae, TO ecTb (<BCAKOe 6JIar0 H BCAKOe 3110 OT 6ora. 3no )ice OT 6ora npoxc-
xoxinnee pa3yMeioT, He AKO CaM C06010 6or TB0pHT 3110, me 6o 14 01111 yrEepwxatoT
HenmecTHo 6bITH npenenxeil 6narocTx 6oAmert, HO no enxxy Ham 3110 BH,MITCA,
cmpetb TO, ,ITO 60r B name Haim 3alme H B II0J1b3y Xwmemipo OT cnoero mx.nocepxym
Ham 6bwant nonycxaeT, 'no BHAHTCA pcpaxeHo 6bITH OT npopoilecxoro penemn,
xxewe rnaro.neT: oA3 ecmb 6or TB0pAH 6naroe 13 co3naa5 3noe yrEepwxaloT cue
H3pA,LCHEAM AHCTHX0M
BBortcrgamem
xx nocnnum
xxx CWAOH3BORHa Hill Bee genpo Bomo CIMMO mmyrna
164
dispozitia omeneasca sau le nimiceste" 380. Cauza este dupa ei c5., de vreme
ce Dumnezeu le-a facut pe toate dupa voia sa, le p'astreaz5., le tocmeste si le
rinduieste precum voieste. De unde reiese, zic ei, ca nimic nu poate sa existe
sau sa fie gindit decit ceea ce a prevazut Dumnezeu ca la vremea sa va fi
sau se va gindi. Iar despre lucrarile providentei lui Dumnezeu b5.'snesc ca sint
scrise cu cincizeci de mii de ani inainte de zidirea lumilor in cartea cereasca
numita mai jos Levh mahfuz, adica Scrierea celor ascunse sau pastrate", adica
a lucrurilor care se vor intimpla in lume in orice veac. Despre care lucru
vezi mai clar in capitolul Despre facerea lumii36'.I
A doua axioms. A doua axioms a for este Hair u serr min Allah, 91
adica Orice bine si orice rau e de la Dumnezeu" 362. Iar raul care vine de la
Dumnezeu it inteleg nu ca si cum Dumnezeu de la sine ar face raul, caci
si ei spun Ca aceasta nu ar fi potrivit cu buna.tatea prea mare a lui Dumnezeu,
ci un rau care ni se pare noua astfel, adica ceea ce ingaduie Dumnezeu sa ni
se intimple spre pedepsirea noastra si spre folosul sufletesc prin indurarea
sa. Acest lucru, care se vede ca este furat din vorba Profetului unde
zice :,,Eu sint Dumnezeu, cel ce fac binele si zidesc 1.5.u1" *, ei it confirms
cu acest ales distih x 363:
Ghelmeli olsa ademe devlet, edinilur bir killebi zahmet,
Ghitmeli olsa ademden devlet, eileme tedbir anga daianmar nice bin zindjir364,
adica: Daca are sa-i vina omului binele (sau fericirea), it va trage cu un
firicel de par (adica lesne si fara nici o ostenea15.), iar daca are sa piece binele
(sau norocul) de la om, in zadar se va osteni si str5.dui, caci nu-1 va tine nici
cu o mie de lanturi". Si alta vorbeste emistihulxx:
Virmeindje mabud, neeile sum Mahmud ?
adica: Daca nu da Dumnezeu, ce va face Mahmud?" Adica, daca Dumnezeu
prin providenta sa n-a rinduit ceva mai dinainte omului, de ce se sileste si se
osteneste in zadar omul?
Vamp liberci. Despre cei alesi si despre cei respinsi, Curanul a lasat
o invatatura foarte neclard. Ca se af1a in om o vointa libera (care in limba
araba se numeste iradeti djiuzii 365 i se tilcuieste ca ceva mai mic decit
libertatea) o deduc din Curan, capitolul 79, unde zice: Astfel 1-a intocmit
Dumnezeu pe om, ca va.zind raul sa se ingrozeasca"*. Prin aceasta putere
de observatie poate fugi si sc5.pa de rau ca de un lucru inspaimintator, poate
urma si face ce e bun ca un lucru dorit. Mai adauga ca Dumnezeu 1-a zidit
pe om cu vointaxxx, caci, dupa ce 1-a facut pe primul om, i-a dat indata
cunoasterea numelor sale (despre care se vorbeste in alt loc)***, in care se
cuprinde toata stiinta, atit cea dumnezeiasc5., cit si cea omeneasca. Dupa
ce 1-a umplut de aceasta cunostinta, i-a dat poruncile si legea pe care trebuia
4,i putea sa le pazeasca 4*. Dar Adam, facind dupa voia sa, a violat si a
x vers dublu
xx junatatea de vers
xxx cu vointa libera sau avind vointl intreaga
* Cp. Coran, III, 104: ...le poruncesc ce este bun *i le opresc ce este au...".
* Coran, LXX, 19: Omul a fost treat nestatornic: cind it lovete raul se teme...".
*** Coran, II, 31: L-a inv5.tat pe Adam numele tuturor fiintelor...".
4* Cp. Coran, II, 35 i urm.
165
xpamrrx. Ai am xce n0 mod,'" CH BORH nocTymin, npecTymin H nonpan 3anose,rix
6oxcHe. Oncyny 3aicnivialoT, ante 6L1 Anam He Hmen cosepmeHHoro o Heinex He-
nemix H He mor 6b1 nocnenoriaTH 3anosenem 6oxcHirm, y6o H B rpex emy He sme-
92 FIRO6bIC51. YTHepic,HaeT cxe Oemea / To ecTb cyne6Hax ceHTeHrmx, Toxce B3CMJIZOT
OT Torowle Kypalia: gueanupa Kamm/Juan, Ha HexenyunTx H 6e3ymTanc Hwrroxce
runner nepo, TO ecm Hmcoeroxce ocricnetimi Hn i Haica3amix HHHa HanaraeTcx.
17pedycmamenue. ilpxeminoT y6o H COH3BORRI0T, RK0 tle.nosex HmeeT npon3-
HonHoe xoTeime, o6axie H36parnmsx H oTHepxceHTTbnc OT ezumoro 6oxclui npen-
ycTaHneHmi TaKOBBIX 6bITH H 6bIBaTH, 113 Torowne Kypana yniepxcnamT, H3 TRaBb1
4 H 15, 5113HO rnaronionia: vOT Hesepabix pew oTcTynx, minToxice 3JIa HRH
nocaxcneimx HM Haxecum, xorx 0Hri rHeHom H Hesenemiem o 6o3e H 3ne rnaronmT,
H60 BCCM 513MKOM Zia CB051 RX yronHa H TopTinHa 6IITH BRARTC51 MEI comopmcom;
xornaxce K Gory BO3BpaT5ITC51 nena HX oTicpboalowy 6ory, car 1103HalOTD. CROKe,
5IKO OBO OT nonymemix 60X1451, osowe OT noHpicaemisi 61gBaeT H3 HHOTO Kypaua
mecra TORKylOT, Kamm B niase 19 Taw ecrb: He nono6aeT pexe noHric-
;Tani 313b1X0B K Bepe, H6o pa3Be xoTsinly 6ory 11HKTO)Ke HeposaTH moxcer. Bor,
rnaronm, mice 3RbIX H Hepaccy,Emba B cmiepHax 11X OCTa13115IeT>>. Toro panx B TOibKe
rmase mucule nnaroner: flpoTHHocnossimemy Te6e prim, )1a nena ero emy 6y,Turr,
Te6e xce TBOSO>.
CH5I TaK0 pa3rnacini Ha HHOM mecTe ELpHBORRT, 5IKO 60T BcecoBepluamasi
"Gm ecn. OT nyTH Hc-rmita 3a6nricgunix (3a Hctie3HeT OT Hac norm6enH OHbIX
yripasHTem, H noxyARTenb), rnaroneT y6o B mute 49: Borom B 3a6nricneFrne
oTHeneinnei Timconmice ynpaHuTcx H B rnaHe 66: Hmanixce rnaroneT nynTH
mania Ha 3emnil npen nponneT, 'Tome Toro, mice npexcne cowkanwi Bamero B name
(o Heibice Bbnue pexoM) npenHanxcacTi 6oroM BC5I conepxcaummo. OT C13X nponni-
HbIX ce6e Kypanoebix ceHTeinuiii, 11TO 3a1U110THITH nopo6aeT, TiriTaTeRb cam xta.
paccyxrr
Weer., 3.Tiononrffist H c.nriair, Tax y ygeimix, icaic y Heymembnc, xacToe
6bniaeT Hocnommodamie, HO BC5I CH5I non enmnam 6oxcHum npoinineaxem H npe,n-
ycraiineHmem co6HpaToTcx H MBSIT, ARO CH51 He TrHo RTO cyTb, TOKMO Hexax RCHO
Ti3o6pa3HTenbHaTi npHicnioxiamunixcx Bernal pemenHx./
93 Tnaea tiemeepmag
0 covamm llexmix, Awe co3,tkaime Bceneminsi npegeapHwa
TlpaBblH =um Tpe6oHan 6bi, ;la B cell mane Heim o aHrenex pexnx 6bucom
(o Hepe 6o rice pexom a npyrHx ralincTH y HHX Hecrb), Ho c panpainemilam npe-
TipaTHo nocTynaTH, cammil Beam Henopsmoic noHricnaeT Hac, rioHme y6o moxa-
166
c5Icat poruncile lui Dumnezeu. De aici ei conchid ca daca Adam n-ar fi
avut o cunostinta desavirsita despre lucruri si n-ar fi putut urma poruncile
lui Dumnezeu, aceasta nu i s-ar fi socotit drept pacat. Acest lucru it afirma
fetval , adica sentinta de judecata, pe care o iau din acelasi Curan *: Diva- 92
nira kalem nist 366, Asupra celor ce nu cunosc si asupra celor fara de
minte nu scrie condeiul nimic", adica nu se impune nici un motiv de osindire
sau pedeapsa.
Predestinarea. Ei admit si accepts ca omul are o vointa libera, dar ca
exista si vor exista alesi si respinsi numai dupa singura predestinare a lui
Dumnezeu afirma din acelasi Curan capitolele IV si XV 387, zicind clar: S-a
departat de cei necredinciosi, nefacindu-le nici un rau sau suparare, deli
din minie si ignoranta ei vorbesc rau despre Dumnezeu, caci noi am facut
asa incit tuturor neamurilor sa li se pars ca sint p15.cute si alese; iar chid
se vor intoarce la Dumnezeu, descoperindu-le Dumnezeu faptele lor, vor
cunoaste ei **. ,Si ca aceasta se petrece tot din ing5.duinta lui Dumnezeu
on din constringere tilcuiesc din alt loc al Curanului 368, in capitolul XIX,
unde zice asa: Nu se cuvine sa fie constrinse neamurile la credinta, cad
nimeni nu poate crede decit daca vrea Dumnezeu; Dumnezeu, spun, care-
pe cei rat si nesocotiti ii lass intru intinaciunile lor" ***. De aceea, in ace-
lasi capitol, mai jos, zice: Celui ce-ti vorbeste impotriva spune-i sa-i fie lui
[dupa] faptele lui, iar tie [dupa] ale tale" 4 *.
Asa graind acestea adauga in alt loc ca Dumnezeu este cauza absoluta
a celor rat5.citi de la calea adevarului (piara de la noi calauza i indemnatorul
pieririi acelora) 369, caci zice in capitolul XLIX: Cel dus la ratacire de Dum-
nezeu nu se va indrepta niciodata" 5 *. ,Si in capitolul LXVI zice: Nimeni
nu va face sa propaseasca sufletele voastre pe pamint, decit ceea ce s-a scri
mai inainte de zidirea voastra in cartea (mai sus pomenita) 370 de catre Dum-
nezeu atottiitorul" 6 Cititorul va judeca singur ce se cuvine sa deducem din
aceste sentinte contradictorii ale Curanului.
Norocirile, nenorocirile si intimplarile sint adesea pomenite atit de cei
instruiti, cit si de cei neinstruiti, dar toate acestea sint atribuite exclusiv
providentei si predestinarii lui Dumnezeu gi, socotesc ei, toate nu sint decit
cuvinte care descriu figurativ lucrurile ce se intimpla. /
Capitolut al patrulea 93
Despre crearea unor lucruri care au premers zidirii lumii
Buna rinduiala ar fi cerut ca in acest capitol sa fi spus ceva despre
ingeri (despre credinta am vorbit, iar alte taine nu exista la ei). Dar cu cel
mai indaratnic indaratnic sa fii" 7 * : insasi lipsa de rinduiala a lucrurilor ne
sileste, pentru ca muhammedanii cred ca crearea mintii a premers tuturor
Cp. Coran, IV, 17: Dumnezeu nu iarta decit pe cei ce fac raid din n4tiintl...".
** Coran, VI, 20 -21, 43, 130.
* Cp. Coran, X, 42: Dumnezeu nu face sila oamenilor"; 40: Multi din ei cred, altii
nu cred, dar Domnul tau cunoWe pe inelAtori"; XLIX, 17: Dumnezeu v-a dat harul de a fi
indreptati spre credinta".
4 * Coran, X, 41: Spune-le, cind to tin de mincinos: s Eu cu faptele mele, voi cu
ale voastre a".
6 * Coran, XLII, 46: Cel ratAcit de Dumnezeu nu mai afla nici o cale".
6 * Coran, XXXV, 11: Viata nici unei fiinte nu este prelungitA sau scurtata WA ca.
destinul sau sa fie scris intr-o carte".
7 a Ps., 17, 29.
167
meLtaHe BepyloT, AKO co3naHHe yMa npe,naapHno scex raapeti, a no c03AaHaLL yMa
fmcnocpe,ncraeHHo 6or CO3,EIHJI nyx HnH ;vary Myxammemay. Toro panes npexcae
Hme o aHrenex nosecraosarH Hatmem, o yme oHom H mum Myxamme,noaort a
xparne pexem.
Edunctiwo u y.41 nepsee co3dau ecmb. BacHocnossrr myxammenaHe, AKO 6or
nepsee c03Aan ex4Hcrao He B conp5meHHH x, npe3 xoropoe 6b1 HOTOM CO3,11BHHANI
CBOHM 6bITHe, aloe cpuecrso, MOryTCTBO, npemynpocrb H 'Torras' CB051 CBOACTBB
noxa3an. BO-BTOcobIX CO3,HaJ1 Hyp, TO eCTb cHsnme HIM Honkyx TOHKIIR, AKO nepapo
BCCX Banal CO3ABTPICA Hmynarx maTepkno xx; (B reononat 6o HX 'Tome 6ora 111411TONCe
6eC11.110THO Him HerteLnecraeHHo pa3ymeercx 6bITH, XOTA H yTHepcnaroT, AIM minx,
aHrenx, ,L1HaBOJI14 H adlainbl CyTb veae, TO eCTb nyx HnH .nyxosHble), OT cero y6o
CHAHH51(rnaroner MyxammeLL) co3za 6or yM, eroxce coraopm peke eMy: Ori,xml!
H orwrne. flpHHAH! H npinme. fnaronm! H rnaronaLue. Monim! H monxame.
Ycmorpea )xe 6or H B14,4e13 c03AaHH0ro yMa 110BHHOBeHHe, petre: oBenmecTriom
CJ1BBM moex KJIeHyCA, AKO HeCN1b co3Aan H36paHHennee, nyinuee H H3psumeralnee
Hiptroxce, nage re6e H He Hmam CO3,4HTH 9pe3 TA 60 !Army, TO eCTb 1114bIM THapem
ABAIOCA, ;la Beppor H 1103HH1OT MA H TbI 6yneinx B11H010, na raapH np0H3Berty B
6brrHe Hx.
YM CHA OT 6ora CALLIbIaB, BeJIIIK1151 paX(OCT14 H Herr3pemeHHoro Hecen Hsi Hc-
110JIHHJIC51 H Hemano 3a aloe conepureHcTso Ho3ropnecsi, HO 6or, a6He 3arrpewn3
eMy pew: q03pHat H BH)K,L1bb) mice nocmorpea crony H auy y3pe BHA He1C14171 AKO
nyay caersunpo H AKO conHue auxoume. Cero skula yM BonpocHn: Kw ecH ma?
OH oraeLna: 0A3 ecmr, TO (ovary HJIH o6pa3oHamte nyu4 Myxammenosoil 6bITH
TOJIKylOT) 6e3 Hero we TM CTOATH He mox<eum, CO MHOIO y60 TM 6yLm.run4 IL CO MHOIO
94 110)KliBeILIH>>. YM nam sonpocHn: << TO / TH eCT1, HMO)) Oraana BHA: oA3 ecmb
ineey6ux (cornacHe), 3ane HI4KTO)Ke moweT npHc-ryiniTH xo 6ory, mice MA conpyra
H Howna ce6e He crsnicaer. CoxinieHHe HJni 3AaHne ILTIOTH cero yMa Anu CM 14
Aoumanu6oe (Mice ec-rb exix or Hermpex Hacne,runuma Myxamme,noamx), raxoaoro
6b1TH CJI0)Ke1111A 6aCHOCJIOBIIT: Hyp 1.11111 canHkre cero yMa eCTb THRHCTBO noTaeHHoe
H coxposeHHoe; nyx mm rnaronaHHe ero eCTb HeneHHe; JZyma ero ecTb nommcn
H pa3yM; masa ero ecrb coLmpwaHme; (rut ero crbmeHme; A3bIK ero 4:111.11000(1114A
HAH npemy,npocrb; yam HJIM cnbnuaHHe ero no6poe H xecrHoe; cepnue ero mHno-
cepnHe H MHJIOCTb llpeso ero crpaTraHHe H repnenue. YM naxi HOKAOHHACA 6ory
H 6or Haim KJIAJICA BeJ114,1eCTB0M MeCTI4 awes!, AKO He CO3 na (Hmice comaTH HMaTb)
110,40611MA eMy rsapH.
168
fapturilor si a dupa ce a creat mintea Dumnezeu a creat indata duhul sau
sufletul lui Muhammed. De aceea, mai inainte de a incepe sa povestim despre
ingeri, vom vorbi pe scurt despre mintea si sufletul lui Muhammed.
Unitatea fi mintea sint create mai intii. Basnesc muhammedanii ea Durn-
nezeu a creat mai intii unitatea, dar nu in asocierex [cu ceva] si ca prin ea
a aratat dupa aceea creaturilor sale existenta, fiinta, aria, intelepciunea Si
celelalte atribute ale sale 371. In al doilea rind a creat nur, adica stralucirea 372
sau un aer fin, prima materiex x a tuturor lucrurilor ce aveau sa fie create
(cad in teologia for se considers ca in afara de Dumnezeu nu e nimic fara
de trup sau imaterial; deli se afirma ca sufletele, ingerii, diavolii ji djinii sint
ervah, adic5. duh" sau spirituali) 373. Deci din aceasta stra'lucire (zice Muham-
med) a facut Dumnezeu mintea 374, pe care, facind-o, i-a zis: Du-te !", si
s-a dus, Vino !, si a venit, Graieste 1", si a grait, Taci 1", si a tacut. Si pri-
vind Dumnezeu si v5.zind supunerea mintii create a zis: Cu marirea- slavei
mele jur ca n-am creat si n-am s creez nimic mai ales, mai bun si mai frumos
decit tine, caci prin tine ma voi arata lumii, adica celorlalte fapturi, ca sa
creada si sa ma cunoasca, si to vei fi cauza pentru care voi aduce creaturile
la existenta for ".
Mintea, auzind acestea de la Dumnezeu, s-a umplut de mare bucurie
si de negraita veselie si mult s-a mindrit de perfectiunea sa. Dar Dumnezeu,
oprind-o indata, i-a zis: Uita-te in jur si vezi", iar ea, uitindu-se ici si colo,
a vazut un chip ca o lung luminoasa si ca un soare stralucind. Si a intre-
bat mintea acest chip: Cine esti?" El a rasputis: Eu sint acela (dupa
cum tilcuiesc ei sufletul sau forma sufletului lui Muhammed) fara care nu
poti exista; asadar cu mine vei fi si cu mine vei trai". Mintea a intrebat din
nou: Care/iti este numele?"' Chipul a raspuns: Eu sint tevfik (consimta- 94-
mintul) 375, pentru ca nimeni nu se poate apropia de Dumnezeu de nu ma
va cistiga pe mine drept prieten si capetenie". Povesteste Ali, fiul lui Abi-
talib (unul din cei patru urmasi ai lui Muhammed) 376, ca alcatuirea sau zidi-
rea trupului acestei minti ar fi urmatoarea: nur sau stralucirea acestei minti
este o taina ascunsa st nedezvaluita; duhul sau cuvintul ei este cunoasterea;
sufletul ei este gindul si intelegerea; capul este cuprinsul; ochii rusi-
narea; limba e filosofia sau intelepciunea; urechile sau auzul sint cele bune
si cinstite; inima milostivirea si mila; pintecele suferinta si rabdarea.
Mintea s-a inchinat iarasi lui Dumnezeu, iar Dumnezeu s-a jurat Inca o data
pe marirea cinstei sale ca n-a creat (nici nu va crea) o faptura asemenea ei.
Sufletul lui Muhammed. Ingaimind acestea astfel sub numele de minte
si in chip alegoric despre sufletul lui Muhammed, in mod istoric crearea lui
o imbina astfel: Dumnezeu, zic ei, a creat mai intii stralucirea sau sufletul
lui Muhammed, pe care 1-a separat din sufletul si stralucirea sa ca pe o pa'r-
ticica, iar dupa cincizeci de mii de ani i-a facut pe ingeri 377. A creat de ase-
menea condeiulxxx si cartea Levhi mahfuz (adica Scrierea tainelor celor
ascunse si predestinarile providentei lui Dumnezeu"), in care este scris.
cu condeiul acela: Nu este Dumnezeu afara de Dumnezeu si Muhammed
e Profetul lui Dumnezeu". Dupa acestea, a creat Dumnezeu pasarea tays
(paunul), in care a sadit sufletul lui Muhammed si 1-a facut sa petreaca in
164
Aosy H nmice no apememt pow:nen-Ha ero B OHOrl npe6bmaTH ycTpoHn gpe3 70 000
JIeT, Twice OT CH5IH14A Myxammenoson nyum co3na HYMN H o6pa3oBaHrra_Bcex Taapefi,
noTom co3,Ha CHAHHe, m3 Heroxce ripoH3Bene o6pa3oBaHHa HnH maul acex npopoicoa,
spice oTaep3ine oneca H yalineame nyiny Myxammenoay, a6He noicnomnuaca Gory
H licnosenamte Bepm myxammenaHcHa conopinua If CTOTbIC2H.UINX JIeT 6ora
npocnaamua. A xoTopme H3 Tex oTpexomaca COTBONTH Hcnosenamte Bepbt, TOT-
mac ocyNcneHm B ancicHe my:mama.
Nuimula do6podenze.leti. Ho co3namm npoponeciatx nyt.u, comopHn Totcra
samaileorrb ThICAM
TbICALLI CHAHHil HCKyCHbIX H 3aMeTHbIX J110,EIerl. Twice co3na
noKpmaan rITHBOCTeci HnH CTb1HeHl4r1. CHA pa3nensin Ha naaHaxtecarb macTen:
1. Hepaast y6o tiaCTb eCTb noxpmaano moryTeTaa. 2. Hopicbtaano Benwiecraa;
3. Iloxpbmano 6naronapem4a; 4. Mlinocepnlia; 5. EnaronanynHa; 6. ilyAec I4J111
6.naronesumn TIpe3BbIllarlHbIX; 7. gOCTO H CT B a HIM creneHH timia; 8. EnaronaTH
95 ILTIH papa Bepbt; 9. Hpoponecraa HJII4 CBATOCTH; 10. BmconecTaa HJIH / 6.11a1-0p0,111151;
11. Ilpeu3sunecTaa xpacarm; 12. 14 Hoene:Ai-tee noxpmaano xonaTancTa. CHm Taxo
paw:tenant:tam no6poneTenem COTB01314J1 6or BO BCAKOri *4aCTH 11X Arum Myxats.ime-
notion no Hecxonbxy TbICALU neT riKIITH a HMAHHO B 1. 12 000 JleT, B 2. 11 000,
B 3. 10 000, B 4. 9 000, B 5. 8 000 B 6., axe ecTb nynec, 5 JIeT TOKMO npe-
6121CTb, B 7. 8 000, B 8. 7 000, B 9 IIATb HJIH eCTb TbICAllY JICT 6bIJI, 0 TOM Hem-
BeCTHO, B 10 4 000, B 11 3 000, B 12, awe eCTb nocnenHasi oacTb noHcHae 2 000
JICT.
Kpome elm H mast Taxosaa 6ecnxcneHHasi cyrb 6e3ymc-rami, spice o npemily-
HiecTae H npemantecTse nyutH Myxammenoson 6nanocnoBaT, mice BCA nepom
14306pa3HTH 3e.mo 6m n0.1110 6bIJI0, Taxce B 'moue 3aKJ110,1a10T, AKO BCK) BCeJ1eHllyt0
U B Hen ace cyame Timm{ ensmoro panx Myxammena co3nan H Toro Ana acanecKaa
BCe ATO HMelOT enHHomy H CaMOMy II0 603e Myxammeny X(011)KeHCTBylOT.
nOCJIe yma co3nan 6or Apw, TO eCTb npecTon CBOR OT Toromcx CHAHHA,
e CTI, >ice TOR 70 000 mapamit x H3o6paNceH 11 HeneutpeH, capoemte Toro cocToinca
60 000 HairoamH xposamH. BacHocnoasiT )ice, AKO Apia, 1114A51 ce6e nage HHbIX TBaperi
oecTeHeinna H Benwianum pene (ace 6o He6eca cica3yiar onymeaneHHm 6biTH H
O6pa3 menosenecxxii HmeTH, o nem 3pH Hmicate), AKO He moxcer 6bITH astunuee
co3naHHe nage ero. Torna 6or B Bo3paNcemie ropnocTH ero, a6He co3nan 3MH5r,
KOTOpbIri CeHmepimelo Kpyr Aputa 06811BC51, rnaBy TOJIHKO B11143 cnycnin, sum
CaMOMy 11pOTA)KeHliK) TOTO pOBHATHCA nyTH, HATII COT JleT cyatemy.
Ilono6Ho H o nywax nenortenecxxx BHAATCA nocnenoaaTH imam xx nnaTo-
maneciatra, BepytoT 6o, AKO acex ace nynat OT Myxammexioaa CHAHHA (ermice mammy
CHAHHA 60)KHA 6bITH noxa3axom) e,/(14H010 H Ky11140 CO3HaELI 6bnua H mlipa mHoro-
;vet:menu:me, AKO Kypan Ho rnase 26 rnaraneT: Bonpoinamumm Te6e IlHa eCTb
Avila? prim: BoxcHsi, mice Te6e mano HeoTo npemynpocTH napoaa>>. H Toro
pogo Twice npHeminoT HmeHortaHHe 3p8a2, TO eCTb vonyxos. IIaxl3 BeppoT nymy
teccmepTHy 6bITH H HHK0.1111)Ke norH6HyTH Hmyutra, XOTA Ha HHOM mecTe B Kypane
170
ea pins la vremea navterii lui 378. Peste vaptezeci de mii de ani, tot din stra-
lucirea sufletului lui Muhammed a treat cauzele vi formele tuturor fapturi-
lor; apoi a creat o stralucire din care a facut formele sau sufletele tuturor
prorocilor *, care, deschizind ochii vi vazind sufletul lui Muhammed, indata
s-au inchinat lui Dumnezeu vi au facut ma'rturisirea credintei lui Muhammed
vi o suta de mii de ani au proslavit pe Dumnezeu. Iar aceia dintre ei care au
refuzat sa faca ma'rturisirea credintei indata s-au osindit la muncile iadului.
Liicapsrile faptelor bune. Dupa ce a zidit sufletele prorocilor, a facut
trei sute de mii de straluciri ale oamenilor iscusiti vi renumiti. De asemenea
a creat dou5.sprezece mii de valuri ale politetei sau ale ruvinarii379. Pe aces-
tea le-a impartit in douasprezece parti: 1. partea cea dintii este valul puterii;
2. valul maririi; 3. valul multumirii; 4. al indurarii; 5. al fericirii; 6. al minu-
nilor sau al binefacerilor exceptionale; 7. al demnitatii sau treptele rangului;
8. al harului sau al darului credintei; 9. al prorocirii sau al sfinteniei; 10. al
elevatiei sau/al nobletii; 11. al elegantei frumusetii; 12. iar valul cel din 9$
urma e al mijlocirilor. Cind s-au impartit astfel faptele cele bune, a facut
Dumenezeu ca sufletul lui Muhammed sa traiasca in fiecare parte a for citeva
mii de ani, vi anume: in prima 12 000 de ani; in a doua 11 000 de ani; in
a treia 10 000; in a patra 9 000; in a cincea 8 000; in a vasea, care este
a minunilor, numai cinci ani a petrecut; in a vaptea 8 000; in a opta 7 000;
in a noua nu se tie dad. au fost cinci sau vase mii de ani; in a zecea 4 000;
in a unsprezecea 3 000; in a douasprezecea, care este ultima parte, a trait
2 000 de ani.
Afara de acestea, se afla vi alte nenumarate nebunii, care vorbesc in
chip desfrinat despre intiietatea vi neintrecuta frumusete a sufletului lui
Muhammed. Mi-ar fi trebuit timp indelungat s be descriu toate cu condeiul,
dar la urma ei incheie ca toga lumea vi toate fa'pturile din ea an fost
create numai de dragul lui Muhammed, de aceea toate datoreaza tot ce au,
dupa Dumnezeu, numai lui Muhammed insuvi.
Dupa minte a zidit Dumnezeu Ar 380, adica tronul sau, din aceeavi
stralucire. Acela este impodobitsi impestritat cu 70 000 de vopselex. Constructia
lui se compune din 60 000 de salave de locuit. $i povestesc ca Ars, vazindu-se
mai cinstit vi mai mare decit alte fapturi, a zis (ei spun ca toate cerurile sint
insufletite vi an chip de om, despre care lucru vezi mai jos) 381 ca nu poate fi
o zidite mai inalta decit el, vi atunci Dumnezeu, ca infrunte mindria, a
zidit indata varpele, care, infavurindu-se de vapte on in jurul lui Am a lasat
numai capul in jos, a carui lungime era egala.' cu o cale de cinci sute de ani.
Tot ava, cu privire la sufletele omenevti, se vede ca ei urmeaza ideile xx
platonice, caci cred ca sufletele tuturor au fost zidite data, impreuna, din
stralucirea lui Muhammed (despre care am aratat ca e o particica din stra-
lucirea lui Dumnezeu) vi ca sint Inuit mai vechi decit lumea 382, dupa cum
zice Curanul in capitolul XXVI: Celor ce to intreaba: *Al cui e sufletul? ,
raspande-le: a Al lui Dumnezeu, care ti-a daruit tie putin din intelepciune *" **.
De aceea, primesc numele de ervah, adica duhuri383. Iaravi cred ei ca sufle-
tul e nemuritor vi nu va pieri niciodata, devi in alt loc din Curan *** se da
X culori
XX imaginile
* Cf. Barthelemi d'Herbelot, Bibliotheque orient ale, Paris, 1697, s.v. Mohammed.
** Count, XVII, 85: Te intreabl despre suflet? Raspunde: Sufletul purcede din
porunca Domnului meu. Puting, stiinta vi s-a dat .'`.
*** Coran, XVII, 63; XLIV, 35*i urm.
171
pa3ymeTHcst BHAHTC51, 11TO HeCKOJIBICHIC tienortex AyiuH He HmyT B nocneHati cyn
BocxpecHyTH; moxeT 6b1TH, ITO cHe B3eMJIIOT OT GROB AasHnosbuc, name TRaralIeT:
oHe BocxpecHyT HegecTlumn Ha cm>) H nportan.
FloHme y6o o co3namut KAMM H Ilepa name nomsfflyxom He Heyrontio,
Haneemcst, 6yrteT 4HTaTenko, ante Hew / nBcTBeHHee o OHOrl pee 1CHH3e, BKIRITCA
6o, AK() MyXaMMe0II CHIO KHPITy COCTaBHJI yxpanunt 113 EeaflaellUfl HAT4 II3 /7canmupu,
Hnewe rnaroner FOCHOAL, Cnacktrenb o npaBentma, AKO HmeHa xx cym HanitcaHa
B KHH3e )KIIBbIX 14J1H tonsoTa.
KHUZCZ npoeudeHus. I41\4A KHHrH J/e62/4 MaX0y3 CBOACTBeHHO 3HameHyeT (cm-
6nHuy HUH xaranor x , B Hem)xe He3arnanumblm HagepTaHHem HanHcanu
cyrb 6narononytffin H 3nonanyglin itenoBegecxan H npmullogeHlist Beuteil impala
613ITH BO Bpemst csoe, spice 6or npexne TOJ1HICIIX ThIcsnueli neT (AKonce Bbu.ue noxa-
3axom) no csoemy npenycmoTpettato yeTaBlIJI CCU", ,iTo max He moryT 61)ITH.
06ame H camEt myxammenaHe B cem miteHma He 3en0 cym nocTonHEthat, H60 yrBep-
XnalOT,511C0 ()Hue nporifineHlist KHHTH HattepTaHast no cnytato He TOKMO 3arnaKneubi,
HO 11 IlElaK0 HanncaHbx 6131111 moryT. YCTpOREOT )1Ce Ha TO carteByto 6aCHIO, AKO
B 1101U,b Eaiipam, TO ecTb nacxy Hx npenBapsnowyto, ecm nyHxTxx BpemeHH (rknixe
,eCT.b nyHrr TOIL HOWLI HeH3BeCTHO), BORWKe BpaTa He6ecHasi arBep3a1oTcn H xliktra
J7eee Maxi, y3 nonymeHliem 6onalm OT ClIpKaLLRIX aHrenan omopnercm H mnnocep-
nne 6oxile Tax npaxnoHHo ecTb K cnytuatnno MOJIHTB Beptiblx itenosexoB H ICO
ylliHeHHIO BOnH HX, AKO ante KTO II0 Hanacamno B 1CHH3e TOIL H ocywnem Hmen
614114, cnacemie n rpexo oTnyuleHHe HeCyMeHHO yMOJIHTH moweT H Repo OHoe Beg.-
Hoe nepBast y6o 3arnaxnaer H HHHA HOBH51 B KHH3e OHOrl HanHcyer. 14 Toro pang
otni o6Lotail HMeIOT B Ty Holub nawe Ito 3apli B MOJIHTBaX (Hxxce nzepaeu Haplataxa,
.43 xoTopbtx 3pH B rnaBe 0 HaMa3e) H necHex 6neHlie TBopHTH, cllpeqb na ynygaT
B OHbIiL BpemeHH momeHT, BoHbxce Ha He6eca mina oTsep3aeTcsi, cnaceEnte mum
csoeti OT 6ora HcripocHTH H XOTA 3anpeigetio HM ecTb xoe-n146o mxpcxoe 6naroe
HJIH cero NCHT1151 6narononytme B oHoe Bpemn npocHTH, o6aite rnarontoT, AKO
ante KTO cHneBoe HextTo nonpockul 6b1, He 6bin 6bi OT 6ora npe3pell Halt no we-
.11a111110 csoemy Hey,LIOBOJIbCTBOBaH, OT ger() Bepyror, AKO BCAKn1I THKOBBIA oxxa-
antxxx H ctiactansbut clopTyHm ynoTpe6HB, moxer 113 rpenntlixa B npaBervanca
143 KaTanora ocyncneHmax B xaTanor cnacaembix H H36paHHbix H3meatrritcsi H
npenHcautcst./
97 raaea ntimaR
0 aHrenax, gnaBonax, ,Evumax H nporiast
x pocnmcb
xx Tcpuca
xxx npEllyziap
XXXX cyeroczoBBA
172
de inteles ca sufletele citorva oameni nu vor invia la Judecata cea de
pe Urma 384. Poate ca acest lucru it iau din cuvintele lui David, unde graieste:
Nu vor invia nelegiuitii la judecata" * s.a.
Intrucit am pomenit mai sus despre intocmirea Cartii si Condeiului,
speram ca nu-i va fi nep15.cut cititorului daca / vom vorbi ceva mai clar des- 96
pre acea carte, caci se pare ca Muhammed a alcatuit-o furind din Evaughelie
sau din Psaltire, unde spune Domnul si Mintuitorul nostru despre cei drepti
ca numele lor sint scrise in Cartea celor vii sau a vietii **.
Cartea providen/ei. Numele cartii Levhi nzahfuz inseamna la propriu
tablita" sau catalog"x*388, in care sint scrise cu o insemnare de nesters noro-
cirile si nenorocirile omenesti si intimplarile lucrurilor care vor fi la vremea lor,
pe care Dumnezeu dupa prevederea sa le-a rinduit mai inainte cu atitea mii
de ani (dupa cum am aratat mai sus), asa incit altfel nu pot sa fie. Dar nici
muhammedanii nu sint prea statornici in aceasta parere, caci afirma ca acele
prevestiri ale cartii, scrise la intimplare, pot fi nu numai sterse, ci si scrise
altfel. Iar pentru aceasta au plasmuit basna ca in noaptea. de Bairam 388,
adica aceea ce premerge Pastelui lor, este un punctxx al vremii (care sa fie
punctul acelei nopti nu se stie) in care portile cerului se deschid si cartea
Levhi mahfuz, prin ingaduinta lui Dumnezeu, se deschide de catre ingerii
slujitori, iar milostivirea lui Dumnezeu e asa de aplecata spre ascultarea ruga-
ciunilor oamenilor credinciosi spre implinirea voiei lor, incit chiar daca cineva,
dupa scrisele din cartea aceea, trebuie sa fie osindit, poate obtine neindoios
mintuirea Ii dezlegarea pacatelor, iar Condeiul cel vesnic sterge cele dintii
si inscrie altele not in carte. De aceea, ei au obiceiul ca in acea noapte s
faca priveghere ping in zori cu rugaciuni si cintari (pe care le numesc
teravi 387 ; vezi despre ele in capitolul Despre namaz) 388, ca s prinda momentul
in care se deschide in ceruri cartea sf sa ceara de la Dumnezeu mintuirea
sufletului. Si cu toate ca be este interzis sa ceara in acel timp vreun bine
lumesc sau fericire in viata, ei zic totusi ca daca cineva ar cere ceva de acest
fel n-ar fi trecut cu vederea de Dumnezeu, nici n-ar famine cu dorinta nesatis-
facuta, de aceea cred ca fiecare, folosind aceste ocaziixxx si clipe de noroc,
poate sa se prefaca din pacatos in drept si sa fie transcris din catalogul celor
osinditi in catalogul celor ce se mintuiesc. /
Capitolul al cincilea 97
ingerii din vechime. Teologia sau mai bine zis mateologiaxxxx389 muham_
medan5. nascoceste despre ingeri 38 lucruri foarte ciudate si vrednice de
rN. Mai intii, muhammedanii cred ca in afara de Dumnezeu nici una dintre
fapturile create nu e fara de trup sau, cum se spune de obicei, imateriala.
x listA
xx clipa
xxx prilejuri
xxxx vorbirea dart
Ps., 1, 5.
" Lao., 10, 20.
173
14.1111 mime, OT HeroBce, rnarontor, aHrenos aica cocrannetnisnc H cnoweffinax &rim,
1:10eMAKIT 51K0 OTHb HJIII somyx TOHK11171, CBeTA111141.1C51 T041410 H 6newautuft a He
cowitratounul xnx ropstawil, 'mice marepax tilONC,II,b111. Etna we aHren, no 6oxcHto
senetnno, KOMy-J11460 ABHTHCA xoater, He OT B03,10'513 HJ114 He6ecH (xxoxce Haunt
6orocnoscrspor) o6pa3 ce6e H marepwo c06Hpaer H CO9HH5IT, HO 3PHTeabHaA
menosexecicax mum coAeRcrsyloweto 6oxcxeto pylcoto Tax scnomoraercx H npo-
3pHrensHa ycrpoercx, AKO TOW1311111y10 OHy10 CHAH1151 MaTepkno (xxce npexcne elf
HeswaHma 6e) ACHO H sncowe eCTb B ce6e BK3eT14 mower. Toxc TRW-W.110T H 0 .5113J1eHHII
,11,113B0J1bCKOM.
Yritepxcnator, snco aHren corsopeH ecrs no o6pa3y xenosexa, o6ame xpuna-
Turf (MO)KeT 6b1Tb npenscramicx OT Haumx IIKOH011HCHOB), xpsIne xCe HM CYTb
He OT neptot, HO OT Aparxx icametildi, TO ecrs OT anamaffra, py6xHa, cam's/spa H
nportxx. HiptcHero y6o He6ecH aHrenx roan:Icor Bemmectaa cyrs, AKO rnasoto
He6ecH, Horamx we 3emnH a xpsinamx socroxa H 3anana A00513310T. Bmiimiero
we He6ecH (ewe Apia H vnpecron 6owilib> Haps:nal-or) CYTb TIATb COT xpar 60.111111/411
cex BCeJ1eHlIEJA. nOCJ1eAHHCI OT 1114X H HeMOLIIHerILIHIR TaKOBb151 xpenocrx eCTb,
AKO awe 6sr noseneHo 6sino emy xpunom He 6o H 3emmo ynapnrx B necox H npax
Hue o6parxx 6b1. gOBO,II,AT elle 113 xxxrkt Myxammedue, Hnexce cxa3yercx, Alto
Huorga Faspintx, He 3eJ10 onacHo maws nyHbx neres, KOHL OM enaHoro xpsina
xocHynca eft x 6onsulyto TO5/ 9acm npenomxx H cotcpytunn H TOTO paTI/1 oHa,
6sts npewne pasHoro C conmtem CHAHHA, IIOTOM HATHa H TeMHOCT14 OHbIe (3a no-
spacitemle 3,713H1151 est) BOClIpHAT. TOJIIIKHA we CyTb cxopocrx, AKO ,113. 6Y,T1eT B
nplimep TO, 'ITO pexom o Faspxxxe, 'coma cnycrlincx c He6ecH emmweilcxoro B
momeHr, xmyuntft ynacrx 3y6 Myxammenos noxixn Giro 3pu B rnase 0 uydecax
98 Myxammedoebtx), rogxce aHren cmeprit (ennH 6o eCTb TOKMO Hxce Hmemner nyum
OT renec ymperx Hmywinc, xax 6naroitecrnbtx, Tax H 3.TIOHeCTHBbIX), awe 6N emy
nono6ano rsicsany mut Ha TbIC51111H mecrex MHOTO OT ce6e OTCTOAIIII4X 1131251TH,
B TONDKe MOMeHTe smile npxcyrcrsyer H scex alCH B enmio spew!, He TOKMO 113
Tenec Halemner, HO ewe csepx TOTO 6naromecrintsix nyum B pail orcsinaer, 3J10-
tiecrimidx )K s reeHy, max Apa0 musepraer.
APX3HTeROB 11.1111 BOX3013 aHrenbcxxx crperywnx Ce,11Mb spar He6ecHstx,
HmeHa cyrs CHA: 1. Hanaun, 2. MUIANCRUII, 3. Caadaud, 4. Cancaun. 5. Kenicsum,
6. Illemxaun, 7. 3e03aun. Han scex )K citx rnasHeRanni sowns eCTb goice6paun.
Ilaxit %len() aHrenos, XOTA ecrs man() H He6ecxoHeinio, o6axe yrsepxcnator, snco
Ha BCAK nem, HOBb1e aHren a H ,3143.B0J111 C0314,3310TCA, Hxxce c03naHlie TaK0 6bITH
63CHOCJI0B5IT:
174
Pentru Ca nur, sau stralucirea, din care spun ei ca sint facuti si alcatuiti
ingerii, o socotesc un fel de foc sau aer fin care luceste numai si lumineaz5.,
nu aprinde si nu arde, dar nici nu e strain de materie 381. Iar cind ingerul,
dupa porunca lui Dumnezeu, vrea sa se arate cuiva, nu din aer sau din cer
isi aduna si isi tocmeste materia (precum spun teologii nostri), ci puterea
vazatoare omeneasca, cu ajutorul rniinii lui Dumnezeu, se intareste si devine
patrunzatoare, ajungind sa vada clar, asa cum este in sine acea materie extra-
fina a stralucirii (care mai inainte era invizibila). Ace lasi lucru it spun ei si
despre aratarile diavolesti.
Mai afirma ca ingerul este facut dupa chipul omului, dar cu aripi (poate
au fost inselati de iconografii nostri), iar aripile for nu sint din pene, ci din
pietre scumpe, adica din diamant, rubin, safir s.a. ingerii cerului inferior sint
atit de mari, incit ajung cu capul la cer, cu picioarele pe pamint, iar cu ari-
pile la rasarit si la apus 392. Cei din cerul superior (pe care-1 numesc At7 i
tronul lui Dumnezeu") sint de cinci sute de on mai mari decit lumea aceasta.
Ultimul dintre ei si cel mai neputincios este atit de tare, incit, daca i s-ar po-
runci sa loveasca cerul si pamintul cu aripa, le-ar preface in praf si pulbere.
Aceasta o demonstreaza cu cartea Multammedie, unde se spune Ca. odata
Gabriel, zburdind fara prea mare grija pe linga luna, s-a atins de ea cu virful
unei aripi, a rupt si a sfarimat cea mai mare parte din ea si de aceea luna,
care mai inainte era de o stralucire egala cu a soarelui, a capatat mai pe ur-
ma (din cauza stricarii alcatuirii ei) petele si intunecimile acelea. Iar cit de
mare este repeziciunea lor, sa ne fie exemplu ceea ce am spus despre Gabriel
cind s-a coborit din cerul empireu si a ridicat dintele lui Muhammed in momen-
tul cind urma sa cads (vezi capitolul Despre minunile lui Muhammed) 393.
Tot asa ingerul mortii (caci e numai unul / care scoate sufletele din trupurile 98
celor ce au sa moara, atit ale celor piosi, cit si ale celor nelegiuiti) 394, daca
trebuie sa scoata o mie de suflete intr-o mie de locuri foarte departate unul
de altul, in acelasi moment e prezent pretutindeni si nu numai ca le scoate
pe toate din trupuri in acelasi timp, dar si trimite in rai sufletele celor piosi,
iar pe ale celor nelegiuiti le arunca in gheena sau Araf.
Numele arhanghelilor sau al capeteniilor ingeresti care pazesc cele
sapte porti ale cerului sint urmatoarele: 1. Ismail, 2. Mindjeail, 3. Saa-
dail, 4. Salsail, 5. Kelkeail, 6. $emhail, 7. Zefzail. Iar peste toti acestia cea mai
mare capetenie este Djebrail395 . Si cu toate ca numarul ingerilor e mic
si nu infinit, ei afirma ca in fiecare zi se creeaza noi ingeri si diavoli, a caror
zidire povestesc ea" este asa:
Ingerii cei noi. Cind un musulman isi spala in baie necuratiile provQcate
de impreunarea cu nevasta, cu tiitoarea sau cu o sclava cumparata cu bani
proprii sau primita in dar de la cineva, din fiecare picatura de apa cu care
se curata se naste sau se face un finger, de aceeasi cantitate si calitate cu in-
gerii cei din vechime, ziditi din stralucirea lui Dumnezeu. Iar ei, din porunca
lui Dumnezeu, sint obligati sad urmeze omului din necuratiile caruia au pro-
venit si pina la sfirsitul vietii sa-1 urmeze si sa-1 pazeasca cu cea mai mare
bagare de seams, ca nu cumva sa-si faca intinaciuni noi din preacurvie, prin
care se inmultesc diavolii. C5.ci in caz contrar, daca va spala intin5.ciunile
trupesti sau necuratiile venite din, preacurvie sau din paCatul sodomit, se vor
naste tot atitia diavoli cite picaturi de apa sint, care sint trimisi apoi de Dum-
nezeu sa-1 urmeze toata viata lui s5.-i atite poftele trupesti si sa-i vire in minte
imaginile faptelor rele. Ei mai afirma ca ingerii cei ziditi din vechime, de la
inceput, din stralucirea lui Dumnezeu, sint mai cinstiti si mai alei decit
175
I136paHHerlalHe 11 TOKMO IZfA e,a1411b1X noxsan BenwiecTsa 6osms H necHeil I109II-
TaHHA xce 60)KeCTBeHHOTO H HOKII0HeH115I ycTasneHs CYTI3.
176
acestia si sint rinduiti numai pentru laudele maririi lui Dumnezeu, pentru cin-
tari si pentru cinstirea i inchinarea cea dumnezeiasca..
Diavolii din vechime. Ei spun ca diavolii 398 sint ziditi de Dumnezeu
din fumul gheenei si ca prin faptele si siretlicurile for Dumnezeu vrea sa incerce
fidelitatea si statornicia sufletului celor ce cred drept in el. Caci diavolii nu
sint.potrivnici celor necredinciosi, nici nu-i incurajeaza sa faca raul sau sa
savirseasca_ pacatul, cei necredinciosi fiindu-si ei insisi diavoli si, de aceea,
neavind nevoie sa fie ispititi sau/incurajati de altii. Pe linga aceasta, ei mai 99
cred ca diavolul este potrivnicul i cel mai urit dusman al lui Dumnezeu,
dar ca e folositor pentru pocainta. Si mai cu seama ei cred ca multi diavoli
au facut marturisirea credintei muhammedane si au fost primiti i numarati
intre ceilalti ingeri 397. Muhammedanii au obiceiul in rugaciunile for sa aduca
diavolilor indaratnici si care ramin in necredinta hule cumplite si sa se
lepede de ei; fiecare muhammedan e dator sa rosteasca macar de cinci on pe
zi Lanet eitana katarga 398, adica blestemul diavolului, caci hulind pe
diavol ei socotesc ca implinesc lauda lui Dumnezeu si s5.virsesc marturisirea
credintei.
Diavolii cei noi. Iar despre diavolii nou-ziditi (precum am spus mai sus)
socotesc ca sint creati in fiecare zi si se inmultesc din necuratia provenita
de la impreunarea oprita. De aceea, ei spun ca acel p5.cat repetat in mai
multe rinduri nu este din alt motiv greu si urit de Dumnezeu (caci ca fapta
e unul si acelasi), decit pentru ca este cauza inmultirii diavolilor, care, deli
nu pot face rau altcuiva atit timp cit traieste omul din necuratiile caruia au
proveuit, totusi dupa moartea lui sint indemnati sa-i ispiteasca si pe altii si
sa-i aduca la pacat.
Iblis. Iblis, dupa ei, este Luciferx 399. Lui ii atribuie acelasi pacat al
trufiei si spun ca de doua on a gresit impotriva lui Dumnezeu: intii, dupa
ce a zidit Dumnezeu pe Adam, a poruncit intregii creatii sa se inchine omului
ca fapturii celei mai frumoase si mai demne de cinstire. La porunca lui Dum-
nezeu s-au supus indata toti ingerii si celelalte fapturi. Dar Lucifer a zis ca
lui nu-i este cu putinta sa Baca aceasta si in trufia lui si-a batut joc de ros-
tirea intelepciunii dumnezeiesti, zicind (precum scrie in Curan, cap. 47) Ca
el este mult mai demn de cinstire decit omul, pentru ca $i stralucirea sau
focul nur este mai frumos si mai demn de cinstire decit noroiul, de aceea fap-
tura cea de foc nu poate niciodata sa se inchine celei de noroi *. A doua oard,
pentru ca atunci cind s-a vazut cazut din rangul sau cel luminos si ingeresc,
nu numai ca a vrut sa se arate egal cu Dumnezeu, ci a pus la cale sa-1 ucida
i pe Adam, vrind sa nimiceasca faptura aceea mai bun'a decit el. Iar cind
a inteles ca nu poate sa-1 ucida pe Adam (pentru ca si el era in ceata celor
nemuritori), 5i-a luat un alt chip, ca sa-1 insele mai intii sa calce legea data
lui de a nu gusta din griul raiului. Si astfel, implinindu-si planul si facindu-1
pe Adam muritor prin gustarea griului, s-a marturisit de atunci drept potriv-
nic tuturor poruncilor lui Dumnezeu **.
Iblis a fost deci osindit la muncile cele vesnice, insa, petrecind in tru-
fia / i rnindria de mai inainte, se silea sa arunce toata vinovatia greselii sale III
asupra lui Dumnezeu. Si, venind la ceata ingerilor, a incercat sa-i atrag5.
x Purtatonil de lumina"
* Corms, VII, 11-13.
** COMM, VII, 19-22.
177
Hamepemuo. H pew: Bonponly sac cenmb socnpocos, BhI mce HCTI111110 oTseutailTe
MH. 1. BOT senam MA yno6Ha 6bITH KO HcxymeHmo 14 KO licnposepmceHmo menosexa,
meco paw{ co3nan? 2. Benam cocTomtwe H HamepeHme moe xo scsmomy wry CKAOHHO
6bITI{ eIHe )1Ce AKO He Hmam eMy 6mTH nocnywell, nomro cHuesa coTsopna? 3. Ho-
ilexce nosene mHe na noxnomocm Anamy a senan, 9TO B TOM He nocnynialo, nomTo
no even H 1104TO MA Tax ynpmma co3nan? 4. 3aHe pex, AKO He mory HHomy xpome
ero camoro noxnomtmcm, HTO CHM pemewrem corpeuna eMy? 5. Benam, 14TO
A xoTen Anama HcxycHTH, nowro nonycram mHe B part BHHTH? 146o awe 6b1 m B
part He BILIeJI, Anam He H3111eJ1 6m. 6. HoHemce mHe C eill4HbIM AHaMOM 6bICTb spamma
H HenpHm3Hb, 110,1TO corpeumany Anamy rionycmn cmepTH H Han CbIllaM14 ero
TOCIIOACTBOBaTH H mHe nono6Hmm o6pa3oM OHbIX Hcxy maul H npenmnam? 7. Hpo-
cHx OT 6ora mamma H nane MM; He nymme nH 6b1.110 6bI, awe 6b1 H meHe cmepTH
110BHHHa COTBOpHJI? TaK0 6o mktp OT MOHX HcxyuleHHHil cso6oneH 6bin 6b1 14 LITO
ce6e xower, uco scex cmepm nonnexawitx corsopHn? Ha CHA aHreJlaM, 9T0 6b1
Hmenif orseTcTsosain Henoymeswonwmcm, BROXHJI 6or na pexyr emy: Awe
6b1 OH pa3ymen BO mHe nposnnewito 61,1TH H Tomy 6b1 ce6e nonsepr, Bonpowan
JIM 6M Tax coxposeHHme H yraemble seam npemynpocm moem?
Awczni. Mexny aHrenamx 14 nHasonamH cpentnoto Hexpo BbIMMILIJIAIOT
6bITH nyxosHyto maim, 10)Ke ddtcwi Hap Humor H AKO eCTb TaM mymcecxa H mc,eHcxa
nony no o6m9wo menosememomy H npormx >KHBOTHIAX, mceH noemmowam H neTert
Tsopmwam H Ha HCAKHR new, mHommatamcm, napcTsa H 06J1aCTH Ha sowtyce Ii Ha
3emnH no nnemeHam CBOHM pa3rpaHrgeHm Hmetowam, mice mexcny co6olo 'Taw-
nm Hme "or H BOrIHM TB0pAT. CHnbHertunfe nopa6owalar Hemout iimHx, s nnem
sce H nonnaHcTso OTHOHAT, nam nopa6oweHHme npomsy snaneneTert CBOHX HHorna
BOCCTaIOT H cso60ny CBOIO nonymalor.
0 ymnomceffitH mce )1,,IKIM013 H nepsom HX Hamane, Tax nonecTByloT: Cei
poz nHasonos BOA03eMBLIX nepsee CO3,aaH 6b1CTb 113 nmmy ce,ubmoro ana.116.attc
)xe HO OTCTynneHHH OT 6ora H BO an CffieCTBH14, B3All eximy OT =lepei cbictowe
ce6e B weHy, OT Hetoxe MHOTHX COTHOpHJI neTert, Twice H port MH0r011.110,1114:6111 H)Ke
HOTOM He 6o H 3eNuno Hanommna, x Hxmwe 6or B pa3nwtHam spemeHa OT mom
101 otaMIIJIHrl 110CJIaJI 500 npopoxos, HO BMX / TeX OHM y6Hula H 3aKOH 6ommrt npe-
3pema, }Tome enffisiro, empice HMA A3a3un. Tort 6o K 6ory o6pamacm noxamcm
H 6OBCMMM nonyuteHmem Ha nepsoe He6o socmen 9pe3 1000 neT wecromartulee
Tamo 11pHAOACHA noxasume H Taxo H wropoe H Tpeme npeHne, Taxce H no ce,nb-
MOTO He6ecH Amine, Ha BCAKOM He6ecH TbICALHOJIeTHOe TB0pA noxamme. HOTONI
B 'MCA lIpOTYHX aHrenos 11plIAT H B nepsom AOCTOC1HCTBe nocrasnex 6b1CTb.
CyTb mice rnaromar, AKO H6JIHC TaxoBoe COTI3OpHJI noxamme H OT 6ora
npouleHHe rpexam CBOHM HcnpocHn,Ho cHe mHeHHe CyMHHTeJIbH0 eCTb. Ewe cxa3par,
AKO HexHe (bICUlat Kypanoe 3aKOH BOCITHAJ114 H myxammenaHe corsopprmacm.
HelIbIll mce B csoem HesepcTse, B AC14HOBCTBe, B xpHcmaHcTrte H HO HbIHe npe6mswoT.
0-rryny y HHx npmcnol3He npoH3owno Ziscuu 6aunca,wewnau 6auuca, arpemb Mime
eCTb 61C1//l a HHoe ca.TaHa HRH ,alfaBOJD>. BepyloT, AKO )KeHI,I HX 10HOILlerl Hamm
a 10H0111H FIX AeBHIi H )1(eH poua menosemecworo 6e3mepHo .11106AT H 0 Tex, Ha HHIGKe
no o6wemy mHeHmo HemHc-rmit nyx HananaeT, myxammenaHe cxa3yfor, IITO doicuubt
J110651T HX H 3a J11060Bb TaK0 OCK0p6JIAIOT. Ham xpome aHrenos cm3yloT, mxo
6or co3nan Helonfx nesmtx H pint morrenbcTspountx, mice xypu HapHuatur, camHxt
wsrenom HaTypolO, 9HCTOT010 H xpacoToto 3en0 110,1106HbIX H CHX AAA mycnKmatt-
CM, TO9HIO C.11a)10CTHblA 3a6asm IlpHyTOTOBHA, o 11CM 3pH 3 ViaBe 0 pan.
178
si pe ei la planul sau. Si a zis: Va voi pune apte intrebari, iar voi sa-mi
raspundeti adevarat. 1. Stiindu-ma Dumnezeu potrivit pentru ispitirea i
doborirea omului, pentru ce m-a creat ? 2. Cunoscind starea i planul meu,
anume ca inchin spre orice eau i ca n-am sa fiu ascult5.'tor, de ce m-a creat
astfel? 3. Intrucit mi-a poruncit sa ma inchin lui Adam, dar a tiut ca nu-1
voi asculta, pentru ce mi-a poruncit i pentru ce m-a facut aa de incap5.'-
tinat? 4. Daca am zis ca nu pot sa ma inchin altuia decit lui, ce i-am greit
cu vorba aceasta? 5. Stiind ca eu voiam sa-1 ispitesc pe Adam, de ce mi-a
ingaduit s intru in rai? Caci de n-a fi intrat eu in rai, n-ar fi ieit Adam de
acolo. 6. Cum eu numai cu Adam am dumanie i vrajba, de ce a ingaduit
ca dupa ce a pac5.tuit Adam s5.' domneasca moartea i peste fiii lui, iar eu
sa-i ispitesc i sa-i inel deopotriva? 7. Am cerut de la Dumnezeu viata i
mi-a dat. Dar n-ar fi fost mai bine daca m-ar fi facut i pe mine supus mortii?
In felul acesta lumea ar fi scapat de ispitirile mele. Ce vrea el de i-a facut
pe toti supui mortii?" La acestea nedumirindu-se ingerii ce s raspund5.,
le-a pus Dumnezeu in gind sa spuna: Daca ar fi Inteles el ca in mine exist5.
providenta i s-ar fi supus ei, ar mai fi intrebat oare lucrurile acoperite i
ascunse ale intelepciunii mele?"
Djin. Mai nascocesc ca intre ingeri i diavoli ar exista o alta creatura
spirituals intermediara, pe care o numesc djin 400, de sex barbatesc i femeiesc,
care dupa obiceiul omenesc i al celorlalte vietuitoare ii iau femei i fac
copii, se Inmultesc in fiecare zi, an impar5.tii i tinuturi in aer i pe pIrnint,
hotarnicite dupa neamurile lor, care au dumanii intre ele i fac r5.'zboaie.
Cei puternici ii subjuga pe cei neputincioi, ii robesc i-i supun, iar cei robiti
uneori se r5.scoa1a asupra stapinitorilor lor i-i capata libertatea.
Despre inmultirea djinilor i despre Inceputul lor se povestete astfel:
Acest neam de diavoli din apa.' i de pe pamint a fost mai intii facut din fumul
iadului al aptelea. Iar Iblis, dupa indepartarea de Dumnezeu i coborirea
in iad, a luat de femeie una din fiicele djinilor, cu care a facut multi copii
si un neam prolific, care a umplut cerul i pamintul. Si le-a trimis Dumnezeu
in timpuri diferite din familiile lor 500 de proroci, dar ei i-au/ucis pe toti 101
si au nesocotit legea lui Dumnezeu, afara de unul, al carui nume este
Azazil 401. Acela, intorcindu-se catre Dumnezeu, s-a pocait i, prin ingaduinta
lui Dumnezeu, suindu-se la primul cer a facut acolo foarte aspra pocainta
timp de 1000 de ani i astfel a trecut la al doilea, la al treilea i a ajuns la
al aptelea cer, in fiecare cer f5.cind o pocainta de cite 1000 de ani. Apoi a
fost primit in numarul celorlalti ingeri i pus in demnitatea cea dintii.
Sint unii care spun ca i Iblis a facut o astfel de pocainta i a dobin-
dit de la Dumnezeu iertarea paca.telor sale, insa aceasta parere este indoiel-
nica. Mai spun ea unii djini an primit legea Curanului si s-au facut muhamme-
dani. Iar altii petrec ping acum in necredinta lor, in iudaism i in cretinism.
De aici a i venit la ei zicala: Djin baska, .5eitan baska 402, adica Una este
djin i alta Satana" sau diavolul. Ei cred ca femeile lor iubesc peste masura
pe tinerii notri i, la fel, tinerii lor pe femeile i fetele neamului omenesc,
de aceea muhamedanii spun despre cei asupra carora, dupa parerea generals,
navalete duhul necurat, ca ii iubesc djinii i ca ii batjocoresc as din dragoste.
Mai spun, iarai, ea in afara de ingeri a mai facut Dumnezeu i nite fete care
traiesc in rai, pe care be numesc huri 43, foarte asemanatoare cu ingerii prin
natur5.', curatie i frumusete, pe care le-a pregatit numai pentru desf5.'tarile
musulmanilor, despre care lucru vezi in capitolul Despre rai.
179
Tnaea weanaR
0 co3gainni mllpos
ecrecisocamaa
xx Beuxecima 06pani
XXX animin
xxxx yrBepxcztaTri
180
Capitolul al aselea
Despre zidirea lumilor
x naturalistii
xx chipurile substantei imaginii
xxx stilui
xxxx a confirme
* Cp. Coran, XLI, 9 12; XLVI, 3 etc.
* Aristotel, Oucrocit, I, 7, 190 b: Materia este unul din principii; ceea ce corespunde
formei este al doilea; apoi, contrariul acesteia, lipsa".
*** Cp. Coran, VI, 95: Dumnezeu despica. bobul si simburele".
181
COTB0pHJI He 6o, 3eM.T110 JKe c03nan I13 TICHbI BOW176151, xoTopym BOX COTBOpHJIa
erna 6paHE. TEmpinue c orHem, nervy npoTHB OrHA nononclum Hcxomert di co-
Scopes 3emnio. 143 Apyrnm nce neHbi, "once BTopoe npon3Bene, coniopHn 6or c-rpafty
RAH mec-ro, mime Hbnie Mexica ecTb, Bo HcnoneHem4e pan. IlpoTnee He 6o B ABa,
1 03 3emnio B nBa H mecro / MexicH B Ana Aim cosepluan. He6o y6o 113 amy, num
)1Ce 113 nap oiceaHoBbi, mope 113 rop Kag5 Hapanaembix (o }mince 3pH mano moiane),
O KOTOpMX MHAT, AKO BeCb 3eMHbIii Kpyr, axes cTeHa BepTorpan oxpyncalar. K Tomy
yrisepncnaioT He6o xpyrnoe Gum, 3exvuno nce ampoxym H nnocicylo, mice Ha neBom
pory enHHoro Bona onHpaeTcn a BOA CTOHT Ha Beamcom nemepoyronHom xametm,.
xameHb nce Ha Bone nnaBaeT a Bona Ha Beniumii pbl6e Aep)KHTCA. 14H1111 rnaromoT,
sum xamem. Ha pm6e a pm6a Ha Bone nnaBaeT, nHo nice BOAh1 camomy TOICMO Gory
cBenomo.
Bbnumoe He6o rnaromoT 6bITH xplicTanoBoe, ence H Aptu HapimaeTcsi, Ha
xoTopom npec-ron 6oncHi3 nocTarinnioT, 0 nem Ha HHOM mec-re npoc-rpaHHo pexom.
Cenmb He6ec HRH icpyroB nnaHeTHEix MHAT 6EaTH yTBepncnemibix H maTepHanbribix.
IlepBoe He6o rnaromor 6biTH cmaparnoBoe; 2. py6HHoBoe, HAH AKO HHHH cica-
3y1OT mpamopHoe; 3. H3 XeJITOTO py6mia HRH AXOHTa, HEM TlIaTOMOT 6bITH
ncene3Hoe; 4. H3 tuicroro cpe6pa; name cxa3yEar opxxanicoBoe; 5. 113 3naTa; 6. If
maprapErrm; 1111bIe TAarOJIH)T 6bITH 113 xpacHoro 30.110Ta; 7. 113 CH.AHHA CBeT.1101-0;
mime rnararnoT 113 xpacHoro py6HHa. YTBepncnaloT nice, sum BCe He6eca o6pa3
nenoBeneciaiii HmeloT H pa3rnaronbcTspoT H pa3ymemT. Conmle, nyHy H Bee
3021H11 H 38e3AbI HeABIDICHMES rnaromor 61.1TH orHeHHoro ecTecTsa H AKO niimiceithe
aloe He OT ce6e camxx HmeioT, HO no cnynaio, 3aHe OT aHren niimicHmum, Bontimbim
H ynpaBanembim 11M 6bITH HerunpoT.
A Hailnane o c03naHHH comma H ero xnucemar, Tam) 6acHocnoBAT: erna
Henepna 6or conmie H nyHy co3nan, pasHoro CH51111151 11 cBeTa corsopan HX 11 mico
He Hmena 6bITE. Holub HHxoraince, 370 Heyronno 6ory noica3anocii. Toro panes
no even Faspinuiy, na OT .111111a nyHbi Bo3mer Heciconmco cBeTa, mice ynapHB nyHy
xpaem xpbina ynepncan IO H OTHSLJI OT cBeTa en 69 nacTeri, &Mice Gramm enEaly
TOKMO mac-u H TOT B3ATOR OT JIyHbI CBeT ripHcoBoxyraur K CBeTy COJIHe,1140My 11
OTTOAe nyria mpaima H nsiTHamEi HcnempeHa COTB0p1ITC51. Oxpyrnoc-rb conbien-
Hp() Teonor Rx HexHH, HMeHeM A66ac, rnaroneT BO oicpyncemra 6biTH 70 66epcae
a nyHHylo 40. Oepcaz nice conepncHT B ce6e Tpx mmui Benmaix HJIH Hemeinum
IlpoTnee acTponombi 11X OT IlionomeeBoil mmHg o clicTemaTe He6ecHOM 11 3Be3n,
ABEinceinin H npopuix cl)eHomeHax HEurronce pa3HcrBymT. Cica3yloT, AKO C0.111111e
OT HaTypm CB0e51 3eJ10 TOpAgOe eCTb H CeAMHIOAeCATb TbICAII1aMH alirenoB HOCHMO
l G4 6brBaeT H Ton-lumen( =awn Henpec-ramio crier memyr Ha Hero / HHaico 6o, ante
6bi ropsinecTb ero Tax He yxponania, nanwrenbEicno CH5010 B eAHHOM MOMeHTe
BCIO Bee.TIeHHy10 H camoe He6o B npax o6paTHno 6m. Te y6o aEu-enx B3emmoine
ero OT ByHKTa BOCTO,IHOTO BO BpeMA AHA npeHocirr Ha 3anan. Erna ace TaMO 11p1111-
AeT, xplanama CBOHMH 3axpEaBalar ero, AIN) HeM011111 eMy NH eni4Hy nyny Hcnyc-
THTH 11 Taxo 6boaeT Homb Ha 3emnn. 14 cEim o6pa3oM OT 3pemui Hamero yramime,
Temnce nyrem, cHpetib xoTopmm B neHb ripexoncnaxy naicH BcrinTb on:mesa ero,
;lance no nylixTa BocTonnoro H Tamo oTicpmBuie, nynx nico 11 nepBee nymaTH 110-
3B0J15110T eMy, OTKY,113/ BTOpbIH AeHb T1aKH cBeTaeT. 11H)Ke 60 BepHT Kypall 3eMJI1C)
xpyrny 6bITH HRH AKO CyTb non3emabie npoxonm (xoTopyi) 011H111110 3a11.111111a.11H
HeKHe H OT 3anaAHI,DI OTE(013).
182
fum a creat cerul, iar pamintul 1-a alcatuit din spuma apei, pe care o facuse
apa cind se razboia cu focul; spuma a pus-o in fata focului si, cind s-a uscat,
a facut pamintul, iar din cealalta spuma, pe care a facut-o a doua art a
zidit Dumnezeu tara sau locul unde este acum Mecca, pentru a completa
raiul. Apoi a facut cerul in doua zile, pamintul tot in doua si locul / Meccai 103
in alte doua zile, cerul din fum *, fumul din aburul Oceanului, marea din
muntii numiti Kaf (vezi despre ei ceva mai jos), despre care socotesc ca incon-
joara intregul glob al pamintului, precum un zid o grading. Pe linga acestea
afirma ca cerul e rotund, iar pamintul e larg si plat si se sprijina pe cornul
sting al unui bou, boul sta. pe o piatra mare dreptunghiulara, piatra pluteste
pe apa, iar apa se tine pe un peste mare. Altii spun ca piatra e asezata pe peste,
pestele pluteste pe apa, iar fundul apei numai Dumnezeu it stie 418.
Cerul superior, numit siArs, spun ca este de cristal, unde ei asaza tronvl
lui Dumnezeu**, lucru despre care am vorbit mai pe larg in alt loc 417. Ei
socotesc ca exista sapte ceruri*** sau cercuri planetare solide si materiale.
Primul cer zic ca este de smarald; al doilea de rubin sau, dupa cum spun
unii, de marmura; al treilea din rubin galben sau chihlimbar, iar dupaialtii
de fier; al patrulea din argint curat, altii zic din orichalc 418 ; al cincilea din
our ; al saselea din margaritar, iar altii spun ca e din our rosu; al saptelea din
stralucire luminoasa, iar dupa altii din rubin rosu. Dar mai afirma ca toate
cerurile au chip de om, discuta si inteleg. Soarele, luna precum si toate zodiile
si stelele cele nemiscate zic ca sint de natura focului si ca miscarea n-o au de
la sine, ci din intimplare, pentru ca socotesc ca ele sint miscate, purtate si
indrumate de ingeri.
Cit despre facerea soarelui si miscarea lui basnesc astfel: Cind a zidit
Dumnezeu la inceput soarele si luna, le -a facut de o stralucire si de o lumina
egala, dar astfel n-ar fi fost niciodata noapte, lucru ce i s-a parut nepotrivit
lui Dumnezeu. De aceea, i-a poruncit lui Gabriel sa is ceva lumina de pe fata
lunii, iar acela, lovind luna cu marginile unei aripi, a oprit-o si a luat din
lumina ei 69 de parti, lasindu-i numai una. Lumina luata de la luna a adau-
gat-o la lumina soarelui si de atunci luna s-a facut intunecoasa si impestritata
cu pete. Un teolog al for cu numele de Abbas419 zice ca circumferinta soarelui
este de 70 fersahi 420 i a lunii de 40. Iar fersahul cuprinde trei mile mari sau
nemtesti. In rest, astronomii for nu se deosebesc cu nimic de opinia lui Pto-
lemeu despre sistemul ceresc, despre miscarea stelelor si celelalte fenomene" 4*.
Mai spun ca soarele e prin firea sa foarte fierbinte, ca e purtat de saptezeci de
mii de ingeri si ca tot atitia arunca necontenit zapada in el, / pentru ca astfel, 104
dad. fierbinteala lui n-ar fi domolita asa, cu puterea arzatoare ar preface intr-o
clipa toata lumea si chiar cerul in pulbere. Deci ingerii aceia, luindu-1 de la
punctul de rasarit, it muta in cursul zilei la apus, iar cind ajunge acolo it
acopera cu aripile for ca sa nu mai trimita nici o raza, si astfel se face noapte.
In felul acesta, ascunzindu-1 de vederea noastra, it duc iarasi inapoi pe aceeasi
cale pe care au mers ziva ping la punctul de rasarit, si acolo, descoperindu-1,
ii ingaduie sa-si trimita razele ca si mai inainte, de aceea a doua zi se face
lumina iarasi. Curanul nu crede ca pamintul e rotund, nici ca exi to tuneluri
subterane (opinie pe care o sustineau si unii din parintii apuseni) 421.
* Cp. Coran, XLI, 9 11: Fi-veti necredinciosi celui ce a creat pamintul in dou6,
zile? [...] S-a intors apoi spre cer, care era ca fumul...".
** Cp. Coran, VII, 54.
*** Coran, XLI, 12: A intemeiat sapte ceruri in doul zile".
4* Ptolemaeus, ccoypacpucei aiwtattc, VI, 7, 2, 27.
183
0 nyHe AKO eBer H cHnime paBHoe C COJIIMCM Apesne Hmenme H Ka Ko xphInom
FaspHnnoBbim nerKo npmcocHoBetnia, unrHa, xxxce Hbule HMeeT, BocnpAHna, BbIUI-
me pexom.
Berpos, o6naKos, rpana, nownsr, cHera 1," npormx mereopmecx Adieu.
T.TIaTOMOT pa3Hasx 6bITH coKpommia H 51K0 Han OT aHrenos aKH H3 xpai*unim x
6epyrcH H no 6o wino Benexpno BO BpemA emy yroaoe H ycraBnemoe Ha 3emni0
nocE,Inaloren. Name )K scHKpo 'mum() olowilesHyro ex affirm aHrenom OT cHoero
xpaminaula no camoil 3emnx Hocaryty 6bITH Beppu'', cHpeu, na He 'calm mum-
nH6o o6pa3oM npenwrge Bo3Hmes nana 6b1 He Ha ripewneffHom eH mecre. AHren
xce HOCALHIlii 'mum no HcnonHefunr cnyw6br coesi a6He ymHpaer H BOHIMITOXaeTCA.
)yryxx, H3 Haulm CeiRtriblX Ilucanufi pcpanwe, He mereopos ""eno, HO HOHCTHHHe
60)1(1411 Jiyx 6brrH Beppor. rpOMM ace 14 6JIHCTaHHA TlIaTOMOT 6bITH crpenbi 6owHe,
Hmmice aHrenx mnpoxpaHHrenH naaBonon nopawalor, o norH6enH H HcnpoBep-
weITHH BceneHnhin ripmnewHo ralanmcm. Ilpormee o Berpe HHan eels (i)a6yna,
rnaromor 6o, IIKO 6or nepBee co3Aa xamem, BeJIHKMI H 3eneHm13, ero ice 1-10110)104.11
Ha Bone, H3 Boa,abI xce co3Aa Berp no o6pa3y menoBegecxomy, Hwe, HanpaBHB HOTH
CBOA K Apufy, onepwan 30 000 MeT nym npocrpaHcmo, eJIHKO expeilb 6brurpetinrHii
KOHb H1114 nepHaran nrHua B tonificoe spew, COBCpIIIHT14 mower.
MHAr, AKO Bee peKH H HcrowillicH no Beer' 3emnH npereKatonwe enHHo wepno
RIM Hagan Hmelor peKy paiiicKpo, 'owe Keecep HapHuator H Hico ropa Ka0 3emni0
oxpywaer H oHylo orpawnaer, spice TOM4K1451 BMCOTbI ecrb, AKO Bepxom CBOHM
no nono6mo CTOJMa He6o na He naner nonnHpaer. 0 nomemHom OTHH cica3por,
105 AKO M1 axp (ffenanege MMO or KaronHuoro nypraropHn xxx) npoHcxmorr./ 3em-
JII0 raKowne cica3por 6bITH Ce,abMep1iliy, coorBercrByrompo He6ecam, "owe
oKpyAcHna ropa Ka95 HapHnaeman. IlepBan )Ke 3emnst H3H nepBoe en nonoweHHe
nepwpirca CBA3aHHO 70 000 BepsnmH a Bcsucpo BepBI ,E(emicaT 70 000 aHrenos.
Bce oHble 3enivni pa3nHiumre Hmelor HmeHa H Bce cyrb HaceneHnme OT menosex,
B HHxwe o6peraiorcn 6e3o6pa3Hme, Hume 6o ogee, HHme pyK, HHme Hor He }mewl-,
HHHre, HKowe apanm crs qepame. B MeCTOrl 3CMJIH ponnrcx Kamemie, Koropme
npHyrorownsnorcH Ha npHBH3aHHe K BbIH Bel:wpm:0c H Ha norpyweHme 0111.1X B
Taprap, Hwe eels B cenbmori 3emnH. I'opa Kag5 BCA ecrb OT KameHn cmaparna.
3a ropo Kag5 ecrb npyroil mxp, rpHnecnrE. 'Tar cero mHpa 60J1b1111411, B 'imam
OHbIe menoBeitb" H Bce CKOTBI 11HbIe CyTb. Monue TOM mlipa, Rime Anama, luxe
Been3eByna 3}1a10T, HO 6ora enHnoro HcnoBenpor H Myxammena npopoKa ero,
IIsnco H TOrf OT AneKcaHnpa Benincoro 3aBoeBaH 6brn HcrHHHa Kypaudea yrBep-
wnaer B KHH3e Myxammedue B rnaBe o Ka0 rope.
0 rpHceHHH )Ke 3eMJ111 3eno H3p5412(110 6aCHOCJIOBSIT, CKa3yIOT, AKO Ha Hocy
Bona oHoro (erowe neBbim porn m 3emsno nonnepwarli peXOM) 6nH3 neman H03-
XII3H CHART manecnnan Myxa. ()Han Huorna noKymaercn BHHTH B n03np10 BOJIOBOIO
H CBOHM ABHwenHem TB0pHT Bony 1=1cm-wine, BOJI )Ke (Herepnn IneKoraHHA en Ii
6oncn, na He BH1IXT B Ho3nplo ero) ,H,B1DKeT raaBy H Rowy (HKowe H B Haulm BO.TlaX
BH,P(eT14 ecrb) corpncaer, na myxy Hp ycrpaunfr H OTTOHHT. H TaK0 OT ABII-
AXF1H51 rnaBbI BOMOBbIA H KO)K14 COTINICeHHA 3eMJIA Ha pory ero onHpaxnnaHcH rpn-
184
Am mai spus mai sus despre lung ca a avut de demult lumina si stralu-
cire egala cu a soarelui si ca fiind atinsa usor de aripa lui Gabriel a capatat
petele pe care le are si acum.
Ei spun ca exista felurite vistierii ale vinturilor, norilor, grindinei,
ploii, zapezii si altor fenomene meteorologice si ca acelea sint luate de ingeri,
ca din niste rezervoarex, si sint trimise pe pamint dupa porunca lui Dumnezeu,
la vremea rinduita si placuta lui. Mai cred ca fiecare picatura de ploaie e
luata din rezervorul ei si dusa pe pamint de un finger ca nu cumva, impiedicata
in vreun fel, s cada intr-un loc care nu e rinduit pentru ea. Iar ingerul care
duce picatura, dupa ce si-a indeplinit slujba, indata moare si se risipeste.
Arcul xx, furind din Sfintele Scrifituri* ale noastre, it cred nu o lucrare a
meteorilor, ci chiar un arc al lui Dumnezeu. Tunetele si fulgerele zic ca sint
sagetile lui Dumnezeu cu care ingerii, pazitorii lumii, ii lovesc pe diavoli, care
se straduiesc neincetat spre pieirea si prabusirea lumii. Despre vint exista o
aka fabula, pentru ea, dupa spusa lor, Dumnezeu a facut mai intii o piatra
mare si verde pe care a pus-o pe apa 422 i din apa a facut vintul cu chip ome-
nesc, care, indreptindu-si pasii spre Arc, a strabatut in spatiu o tale de 30 000
de ani, adica atit cit poate face in acest timp cel mai iute cal sau pasa're
zburatoare.
Mai socotesc ca toate riurile si izvoarele ce curg pe intreg pamintul au o
singura gura sau inceput riul din rai, pe care it numesc Kevsey423 i ca
muntele Kaf inconjoara pamintul si-1 ingradeste, fiind atit de inalt, incit
virful sau sprijineste cerul ca un stilp, ca sa nu cada. Despre focul cel de sub
pamint spun ca provine din iad (fiind, dupa cum mi se pare, nu departe
de purgatoriulxxx catolic). / De asemenea, spun ca pamintul este inseptit, 105
corespunzator cerurilor, si ca e inconjurat de muntele numit Kaf 424. pamintul
cel dintii, sau prima lui stare, este tinut legat de 70 000 de funii, iar fiecare
funie o tin 70 000 de ingeri. Toate acele paminturi au diferite nume si toate
sint locuite de oameni si printre ei sint monstri, caci unii n-au ochi, altii n-au
miini, altii n-au picioare, altii sint negri ca arapii. In pamintul al saselea se
nasc pietrele pregatite a fi legate de gitul necredinciosilor, pentru a-i scufunda
in tartar, care este in pamintul al saptelea. Muntele Kaf este in intregime
din piatra de smarald. Dincolo de muntele Kaf este o alt5.1ume, de treizeci de
on mai mare decit lumea aceasta, in care oamenii si dobitoacele sint toate
altfel. Oamenii lumii aceleia nu-1 cunosc nici pe Adam, nici pe Beelzebul,
ci it marturisesc pe unul Dumnezeu si pe Muhammed Profetul lui. Ca si acea
fume a fost cucerita de catre Alexandru cel Mare adevarul Curanului arata
in cartea Muhammedie, in capitolul Despre muntele Kaf.
Iar despre cutremurul de pamint foarte frumos basnesc. Ei spun ca
pe nasul boului aceluia (despre care am spus ca sprijina cu cornul sting pamin-
tul) 425, aproape de nara stinga, sade o mused foarte mica. Aceea incearca
uneori sa intre in nara boului si cu miscarea sa it gidila, iar boul (nesuferind
gidilarea ei si temindu-se sa nu-i intre in nara) iii clatina capul scutura
pielea (precum se vede si la boii nostri), ca sa sperie si sa alunge musca. Si
astfel, din miscarea capului boului si scuturarea pielei, se cutremura si pamin-
185
ceTcsr. PeseHHe re, ere ripen TpsiceHHem 3eMJIH CJIbILLIBMO 6brsaeT, cxa3poT, AKO
ecTb Toro Bona peseHne. Ha Hem, AKO Nano, H Myxammen cHolo o TpnceHHH 3er/um
OCHOBBR ciraZyny x. MHAT, 11TO TpAceHHe 3eM1111 Hcerna 6bnataeT o6iuee HRH Ha
BMX BCeReHHbIA mecTex xyrnio, XOTA 51K0 rimancH Ao6pe 3HBIOT, 11TO Tomy 6b1T14
HeCTb BO3MO)KHO, o6aHe 6onbure yHemmo Kypanocy BepnT, Hence H3HecTHeihneii
HcrHHHe. Arne 6b1 TO HeTHHHa 6bina, 3emns' non nonsipHbrm nyHxTom cyrnaH, AKO
ecTb npocTpaHHeihnee poccHilcxoe rocynapcTso, He ormpana6brest Ha pory Bona
Kypanoea,Imre 6brna 6E4 Ham. 3emnH o6HTaTenbHbrsr, lore aparmi Pyou Ammon
HapHualoT, 3aHe cTpatibr non apKTHHecKlim nontocom nonoreHHbre mucorna ace
Tpsiceme 3eMJIH HMelOT.
XCHBOTHB.51 ripecmbucaromasicn H IITHE1131 OT 3eMJ111, pr16br xce H BCH noniron
106 wintyrnan OT BOEWI rip0H3HeneHHbr 6bITH / yTHeprnaroT. Mops TaK0 CO3 W11bl 6b1TH
cxa3yeT Kypan: IloHHerna OT napbr HRH pj,ima HonHoro co3naHo 6brno He6o, ocTa-
TOK BOX:4 Ha Atte Ham{ pa3nenkrn 6or H enkruy qacTb Ha Apia a npyrym Ha 3eMJIH
nocTasHn. Ha3bniaeTcn )Ke mope oHoe Han He6eCOM cyrnee Eaepu maedatclop. HpH-
cTainin Han OHbIM11 mopsimil aHrenos (Hxre K1151313 Ha3bmaeTcn KeuKnu.4), BCAK
113 OHbIX aHrenoti KonHe neprHT B pylcax H Hcsncoe ecTb nonroToro 500 neT nyTH
pamsnormecx H elm"' rcormsrmH npenesrbr mopcKHe coarnonaloT, na He xaKo BOMA
npexonsrr ORLI.
ErAa 6ex B KoHcraHTHHononx B o6yneHHH rarcbma Typeuxoro, ywrenn Nmex
Myra yHeHHeilarero, H3pAnHoro (1)HarKa H conepureHHoro maTemaTxxa, ero)Ke
Hnorna B pa3roHope no npanne Honpocxx: rocnonHHe Mean (Taxo 6o emy 6e
limn) Tbi 6y,ny4H B Hayxax timcHHecxkrx H maTemaTmecxxx a Hailnage ocTpoHomH-
Hemp( 3en0 HcxycHbrii, Kam) morearb sepHTH, AKO npopox Haul nyHy Ha 1101E61 ripe-
nomxn, 511C0 aHrena Ha conHne cHer meruyT, na ropsmecTb ero yxpoTAT H Kpbrnamm
CB014MMI1 TOTO yxpbmaroT, ,Ira GyneT HOWE, H nporlan. H 511(0 nee cHcTema BeelleHHMA
Taxosoe ecTb, KaKoHoe Kypau yHHT 6brau? OH ycmexHyBcsi ()Tama, morons':
110 emu)/ CIMICHK H MaTeMaTHK, 113P514H0 3Ha10, AKO nyHa H11 11PeROMHTI1C51, H1DKe
B pylcax npopomecmx HmecTHTHcH Ho3more (Tax H o npormx.) TIo enHxy )Ke
mycnxmaHHH H HepHbal Kypana premix, CHA BCA, Kai( B Kypane nortecmyeTcn, He-
pyro HecymeHHo, tiTO H coTHoprinsacsi 11 BO3MORCHB CYTB, Hire 11pOTHBHTCH axcHomaxx
oHoe, ere rnaroneT, AKO rase H emma Heigh He moxeT 6b1TH xyrnio HcTHHHa
H J10)KHB, 3aHe 11POTHBOCROBHBA Hamemy TOKMO pa3ymy He CyTb COBO3MORCHBA
a He BORK 6orkreil H HcemoryarecTay. Oncyny, peqe, npaHo 3arcnrogHTHcn moreT,
AKO BCH oHan 6bnua, 3aHe Gory Taxo 6e yronno. Tare npHnonnare pemeHHe Foc-
Ilona Thicyca XpHc-ra o Henb6yne H o yurax FrrnHHbrx (6e 6o rpemecKoro H npoT-
Jan( R3bIKOB HCKyCHbIrl, 3aHe ponom 6siuie 113 rpenHH) morons', Alto He yno6ee
ecTb Henb6yny 11p0HTH CKBO3b 14TJIHHbI ymH, AKO H nyne upenomneHHOfi
6131T14./
6acino
xx peqeme
186
tul care se sprijina pe cornul lui. Iar vuietul care e auzit inainte de cutremur
ei spun ca este mugetul acelui bou. Pe aceasta, dupa cum mi se pare, si Mu-
hammed $i -a fundat fabulax despre cutremurul pamintului. Ei socotesc ca
cutremurvl pamintului e intotdeauna general sau simultan in toate locurile
lumii, deli, dupa cum stiu bine naturalistii, acest lucru e cu neputinta, insa
ei cred mai mult invataturii Curanului decit adev5.rului arhicunoscut. Daca
acest lucru ar fi adev5.rat, pamintul care se afla sub punctul polar, precum este
prea intinsul stat rus, nu s-ar sprijini pe cornul boului din Curan, nici n-ar fi
o parte de pamint locuita, pe care arabii o numesc Rubi meskiun 428, c5.ci
tarile situate sub Polul Arctic n-au niciodata cutremure de pamint.
Vietatile tiritoare si pasarile sint produse din pamint, iar pestii si toate
cele ce vietuiesc in apa din apa / afirma ei. Marne, povesteste Curanul, 106
sint acute astfel: Dupa ce din aburul sau fumul apei a fost 15.cut cerul, restul
apei I-a impartit Dumnezeu in dou5., si o parte a asezat-o in Arc, iar cealalta
pe pamint. Marea care se af1a deasupra cerului se numeste Bahri mandjiur 427.
$i a pus peste acele mari ingeri (a caror capetenie se numeste Keikeail) 428,
fiecare din acei ingeri tine in mina o lance, si fiecare lance e lungs cit o cale
de 500 de ani, si cu aceste lanci pazesc hotarele marilor, ca nu cumva apele sa
treaca peste ele.
Cind eram in Constantinopol am avut ca invatator la deprinderea
scrisului turcesc pe un barbat foarte invatat, fizician ales si matematician
desavirsit, pe care odata, intr-o convorbire, 1-am intrebat de-a dreptul:
Domnule Isaad (asa ii era numele) 429, to fiind foarte iscusit in stiintele
fizice si matematice, dar mai cu seamy in cele astronomice, cum poti crede
c5. prorocul vostru a rupt luna in doua, ca ingeriii arunca zapada in soare
ca sa -i domoleasca fierbinteala si it acopera cu aripile ca sa fie noapte si cele-
lalte si ca intregul sistem al lumii este asa cum invata Curanul ?" El, zimbind,
a raspuns zicind: Ca fizician si matematician stiu prea bine ca luna nu se
poate rupe, nici incapea in miinile Profetului (la fel si despre celelalte), dar
ca musulman si ucenic credincios al Curanului cred, fara indoiala, dupa cvm
se povesteste in Curan, ca toate acestea s-au facut si sint cu putinta; nu se
contrazice asadar axiomaxx care zice ca unul si acelasi lucru nu poate fi in
acelasi timp si adeva'rat, si fals, pentru ca cele ce sint contradictorii sint cu
neputinta numai pentru mintea noastra, dar nu si pentru voia lui Dumnezeu
si atotputernicia lui. De unde a zis se poate conchide ca toate acelea
au fost pentru ca asa a voit Dumnezeu". A citat, de asemenea, cuvintul
Domnului Iisus Hristos despre camila si urechile acului (caci era cunoscator
iscusit al limbii grecesti si al altor limbi, fiind de neam din Grecia), zicind:
Nu este mai lesne camilei sa treaca prin urechile acului* decit lunii sa fie
frinta". /
x basna
xx sentinta
187
107 Lama ceabMaR
188
Capitolul al Saptelea 107
Coran, XXXVIII, 71: A zis Domnul ingerilor: *Da, voi crea din bra un muritor.
Cind it voi plasmui in chip armonios voi insufla din Duhul meu, prosternati-v inaintea
lui . Toti ingerii s-au prosternat, afar, de Iblis, care s-a ingimfat si care s-a numlrat printre
necredinciosi"
Coran, XV, 28 : Voi crea un muritor dintr-o tarin'd scoas5. dintr-un noroi maleabil 43. ,
dupl ce-I voi plazmui in chip armonios si-i voi insufla din Duhul meu, prosternati-v'a inaintea
iui".
189
=mg ogiC urnAtt H oral. oaolurty H isoimdocu.00nico wary aaaclau `fficincith
av:Xvia 141131HP rmad auttclaootalw 0113K09 3 '<<01090.1 H
AttA.LL0 H HEh1490 `3111411i1
OX1S outruso.mtradu ionactredVEou
IATHIMIXHX14h H 010)1K30 isuhkrouoartrg '10.1E1f0)K
HEUEOD `utverty tram 109 JD `vtiris, amal siza Vou youtair woxog EH 010110 uutt'co3
OMC
axon) Tired En H I4Z H aoa HdEELL 14HHETIE03 (cmdCa tAtaAclatt H '1101nareiroodu HMO
141A14170H0LIEE PHOIIIIE13EH `E)131101.1311 111111t3011 a `HEd EU ORLdOIA13339 H3.1.0E1111.43EH
plot:dun. H ttamoYed on
UAW:EWE( `(0H1.1914) KUHR EINETIV H 41f0.1. 14,10HH3E1133hH1f3E1 EFLHOUEIE1301I -013
601 'MOLT 0149E atIlltra011 Awo H OhOd a 141411011MNIA1011 :MOHO JOT> alf3a011 atm aaadau
Eft HOOTHOID101.1 A313E011-0h `XV103 01033h Min Noxoxadio 1.0 EllE3 ISHHISHO H -01E1f9
lalhAlf01.1 HERICH xag 11 14.11411h3H waltitstotodu H3310Ed011 OHI4H WIC X111/b1311 X11113 H
OELLOHH01001.1 31E1 0.10HH3IfflElf30d1.1 ISHHEUE03 con 11E11311 X101A1E0E1 14.1.149ic o1a 14
061
A intrat asadar sufletul in trupul lui Adam, si Adam s-a facut viu.
Mai into a stranutat si ingerii i-au zis: Mila lui Dumnezeu cu tine" si de aici
a intrat in obicei ca toti cei ce sint de fata sa hiritiseasca pe cei ce stranuta
si s le doreasca toata fericirea. Zidindu-1 pe Adam, a luat Dumnezeu din
grasimea care este sub coasta stingy si din aceea a zidit pe Heva (Eva) 432.
Si, afirma ei, fiinta omeneasca nici inainte de pacat nu era nemuritoare si
nestricacioasa, dar daca s-ar fi supus poruncii lui Dumnezeu ar fi fost ferita
de once rau in desfatarile raiului si petrecind acolo ar fi produs totdeauna
copii dupa rinduiala fireasca, la nesfirsit. Dar pentru ca (zice Curanul) Adam
n-a facut dupa porunca data lui de Dumnezeu, s-a supus mortii *.
Pcicatul streintomc. Despre pacatul originar al omului cartea Muham-
medic basneste lucruri pe cit de smintite pe atit de ridicole, iar despre felul
in care a gresit Adam si in care a patruns moartea in natura omului 433 poves-
teste astfel: Dup'a ce a facut Dumnezeu pe Adam si pe ajutatoarea sa, Eva,
a dat trei porunci: Prima, ca numele lui Dumnezeu sa nu ias5. niciodata din
memoria for ; a doua, sa nu guste din pomul griului 434; a treia, sa pazeasca
cu grija pecetea incredintata lor. Eva, care cunostea numele lui Dumnezeu
si pomul de griu, dar nu stia ce este pecetea lui Dumnezeu, intrebat
barbattil: Adame, care este pecetea to ?" Iar Adam i-a spus: Pecetea este
porunca lui Dumnezeu prin care ne este poruncit sa-1 credem st sa-1 proslavim
pe Muhammed prorocul lui (pentru care si eu, si tu, si toate fa'pturile sint
zidite)" 433. Pe omul povatuit cu aceste porunci 1-a asezat in rai pentru ca
fara de moarte sa se sature de desfatarile si bucuriile lui.
Beelzebul (Iblis), vazindu-1 pe Adam asezat pe o treapta asa de
mareata, indata. 1-a invidiat / si zis in gind: Dumnezeu mi-a poruncit 10
sa ma inchin cel dintii omului acestuia si cind am refuzat am fost izgonit din
rangul stralucirii si fericirii si lovit cu blestem vesnic. Acum Insa voi Incerca
puterea si statornicia zidirii lui atit de proslavite, doar voi putea sa-1 ucid si
sa-1 fac sa piar5. dintre not pe dusmanul meu pe care it ura'sc atit, cauza
osindirii mele". 5i astfel s-a apropiat de portile raiului, dorind sa-1 vada pe
Adam si sa-i propuna planurile sale cele rautacioase. Dar cum nu era lasat
sa se apropie mult de rai de catre ingerii cei ce pazeau, Inconjura neincetat
Imprejmuirea pe dinafara, cautind sirguincios prilejul de a intra in rai. In-
virtindu-se diavolul asa, pa'unul, zburind din rai, s-a asezat pe zidul raiului.
Vazindu-1 diavolul s-a apropiat de el si i-a zis: Cit esti de frumos si de placut
la chip, dar in zadar iti este frumusetea, pentru ca esti supus mortii". Auzind
aceasta, paunul a zis: Ce este moartea si ce inseamna sa mori?" Raspuns-a
diavolul: Este un lucru in fiecare trup care se numeste suflet, si cit timp
ramine acesta (sufletul) in trup, traieste si trupul, insa iesind el din trup din
vreo intimplare, indata moare trupul, se strica si se preface in tarina". Paunul,
primind de la diavol stirea despre moarte si intorcindu-se in rai, 1-a aflat pe
carpe (iar sarpele cind Inca traia in rai, era patruped, in felul camilei) si i-a
spus aceluia toate cite auzise de la diavol despre moarte. 5arpele, curios, a
iesit grabit din rai si aflind pe diavol 1-a intrebat: Intrucit cunosti ce este
moartea, poate ca stii si vreun leac impotriva chinurilor mortii aceleia".
Cunosc bine, a zis diavolul, insa doftoria aceea nu se gaseste nicaieri decit
in rai". Deci 1-a rugat sarpele sa-i spuna numele acelui leac. Diavolul a zis:
Nu pot s spun, dar daca vei deschide gura, ca sa intru prin tine in rai, cu
placere-ti voi ar5.ta doftoria aceea". Invoindu-se la aceasta sarpele, diavolul,
191
COH3BOJIHBIIIy Ha TO 3MHTO, nmaBon nepsee B Hero H C HHM B pail Biome. linexce
yBILIVB Anama B TOJIHKOM 6naronony9Hx nocaxcrieHHa, nacicax npircTynHn K Remy
H c lacrbrivar B03,1ThaaHHAMII o6HnbHbre enema nponmaTH HagaT. Ero)Ke Bonpo-
manly Ai amy miry nnama H pbinaHrisi, nHaBon peme: Kaxo He Hmam nnaicaTH?
IloHexce 113BecTHo 3HaIo, SIKO erna Ayala mbineT oT Terra, Hmice 3parc, HIDICe KpacoTa
Tena ocraHeTcx. Cnbnuas y6o Anam H EBsa cnoBeca 3mHeBa, 3eno onexiannulacx
H cerosaHHem o6nomcmecx, aim B cmyrueHHH a6He 3a6bnua npemynpocTb H 3ano-
Benx, slice ,E(ane HM 6or./
110 ArraBon, CHID 6narononylmyro nonyim oxica3mo X, pene: Awe X0IIWIIIH
BO BeKH Norm, nocnyruail HacTaBnemix moero:Bo3bmil OT ripesa runemium H AKElb,
ale 6o ecrb neicapbcrBo entruoe, xoTopoe mower OT Bac cmepTb oTrHaTH. He
COH3BaTIHR Anam H oTpemecx cHe coTBopirrH. Torna 3MHH noHne K Esse, yseurasa
si na sum. OT nrnexHribr, oHa ice nocnyuraB cosera ero, yBeinana H mpica cBoero
H TaK0 ypBasme nineHHubi, Anam y6o Asa, Dna ice enHHo TOKMO 3epHo CS514e.
tiro erna no coBeTy nHaBorno Turninna, a6rre no sicynreHHH Tox runeHHabr Hanmecx
mpeso Anamoso g 6bICTb suco THMIIaH XX. Bing ice OHOTO HanmeHlim 143nararoT,
suco npexcne /Lamm He corpeunur, Anam He Tpe6oBan 6paullia K coxpaHeHmo /1043HH
H Toro parill Hmice 3anHHuy Hmesune, suco HenoTpe6Hyro Tena 9acTb. no sHeraa
)ice sine OT aanoBenamimm HIIICHHubl 011bISI, HanmecR npeno ero, sane He Hmemwe
'lPe3 'ITO 611 mor Hcnpa3HHTH OHOe H OT TOTO HecTeprnimmmx 60JIe3HbMH H cmepTo-
HOCEILIMH TOMJIeHH5IMII MytHITHCSI HagaT, BOT BH,1131 3JIOKJIIO'IeHHe ero ymmocep-
X(ILTICA H nocnan apxaHrena Faspmina, mice yxa3aTeribHbrm neperom 3ariHmay
Anamy H Esse nposepTes, oTsep3n HM xcenynox H MCCTO HenpammeHHio Rana no-
xa3an. Erna mce mpe3 HosooTBep3Tbiii oHbiti npoxor xan C Benmalm cTpemnemem
Hcropxcecx, Aram 6oncx na He icaxo pail, mecro IfficTegmee H 6oxoufm cHAHHem
Be3ne o3apeHHoe, ocxsepHHT, Ha pyicy nepsee npran. Ho me 6b1noTom oHoe expo'
6entibril He senax H na 6b1 cmpanom csapHsrumicx B )icenynxy nureEpruhr He ocicop-
61rn 6ora H aHrenos pail cTperylwix, y6oxcx nospenni Ha 3auno, Toro paw Kano
Tarinoro yip, no naxam (suco coxpoBeHHeinuHm TeRa HacTsim) po3ma3an. uvulas'
Ice cam TSDICKIiii OHbIII cmpan, rpm cosepureHHeilmero HcnbnaHam, xan 6nmice K
Hoanpsim nprniece H 060HASI TOTO, 3amapan ce6e Bepxmom ry6y, OT xoTopoii ma-
Teptat TOTHaC ye" eMy Hapacnit H B H03)1135IX H Ha mexax If KOJI Tainioro'yna
II Ha rname Bonocm COTB0pHJIHCA. Twice scnoTeswy emy H nporiee Teno oHbim
xanom HalIOJIHILTIOCII. Ho 3a acynocrb maTepknr, XOTSI H no scemy Teny ero snacbr
Bmpocsnl, o6ame xparragunre (6pagy 6o TOKMO, 6poBH H pecHrinbr so pcpanieHire
Tena yarpoeHHbre cporurbr 6bITH AAaMy BepyloT); Tom( H Esse cnrurcsi, HO noHexce
y Hem marepHH 6onbure 6brao, Toro panes H Bnacm Ha rnaBe em mHoxcarmnie H
nonxcunre coTsopknuacx. Ilo Tom we Brines Anam npopacTaiouwe Ha ce6e snacbt,
RoTopbre axes npencTosiume csHneTenx o conenaHHom rpece H npecTynnemin
06BHHAJIH ero, na He xalco 6ory cHe o67,AB13.no6bicx, Hagan x3pacrarourHe Bnacbr
111 HcTopraTH (oT tiero snacm / oxono TailHoro yna H B inn,ix npenpememimx mec-rax
metcpyz, TO eCTI3 mep3cxx 6mTH BNieH5110TCSI H TOTO pang Bcerga kicrpe6ru1TH HX
(Abigail HMeIOT, o tiem B rnase 0 yepemomax u 3aKOHliblX ycmaeax npocmpaunee
pettemc.e), Ho stye. 146o scicope TpeneT Hanane Ha Teno ero, scxope faspHlin Ap-
xaHren B3$IJI or mama ero nHanHmy, "owe immune, scicope MHxamn cosneeie c
" npFurplail
xx 6apa6aii
.192
intrind in el, impreuna cu el s-a strecurat mai intii in rai. $i vazin.du-1 pe
Adam intr-atita fericire asezat acolo, m5.gulindu-1, s-a apropiat de el cususpinuri
dese si a inceput a varsa lacrimi din belsug. Cind 1-a intrebat Adam pricina
plinsului a si tinguirii, diavolul a zis: Cum sa nu pling cind stiu sigur ca atunci
cind va iesi sufletul din trup, nici chipul, nici frumusetea trupului nu vor
mai !amine ?" Auzind deci Adam si Eva cuvintele sarpelui s-au intristat foarte
$i cuprinsi de mihnire, ca ametiti, au uitat indata de intelepciune si de porun-
cile pe care li le daduse Dumnezeu. /
Diavolul, aflind aoeasta ocazie x fericita, a zis: Daca vrei sa traiesti 11
in veac, asculta povata mea: is din pomul griului si maninca, pentru ca acesta
este singurul leac care poate sa goneasca moartea de la voi". Adam nu s-a
invoit si a refuzat s faca aceasta. Atunci sarpele s-a dus la Eva, indemnind-o
s guste din griu, iar ea, ascultind de sfatul lui, 1-a indemnat si pe ba'rbatul
sau, si astfel, rupind din griu, a mincat doua boabe, iar Eva numai unul.
Facind aceasta dupa sfatul diavolului, indata dupa gustarea griului i s-a
tunflat lui Adam pintecele si s-a facut ca un timpan xx. Iar cauza acestei
umflari o explica prin aceea ca, mai inainte de a pacatui, Adam nu avea
nevoie de mincare pentru a-si pastra viata si de aceea n-avea nici anus, parte
a trupului care nu-i era de trebuinta. Dar dupa ce a mincat din griul acela
oprit i s-a umflat pintecele, pentru ca n-avea pe unde sa-1 goleasca si de aceea
a inceput a se chinui de dureri insuportabile si de chinuri aducatoare de
moarte. Dumnezeu, vazind nenorocirea lui, s-a milostivit si a trimis pe arhan-
ghelul Gabriel, care, sfredelind cu degetul aratator dosul lui Adam si al Evei,
le-a deschis stomacul si le-a aratat locul pe unde sa-si lepede excrementele.
Iar cind prin canalul nou deschis au rabufnit cu mare iures excrementele,
Adam, temindu-se ca nu cumva sa spurce raiul, locul cel mai curat si pretu-
tindeni luminat de stralucirea lui Dumnezeu, mai intii le-a luat in mina,
dar, nestiind sarmanul unde sa le ascunda si ca nu cumva prin putoarea griului
mistuit in stomac sa-1 jigneasca pe Dumnezeu si pe ingerii care pazeau raiul,
s-a temut sa le arunce la pamint, de aceea le-a minjit in jurul madularului
ascuns si pe la incheieturi (ca fiMd p'artile cele mai ascunse ale trupului).
Simtind insa el insusi putoarea aceea grea, a dus scirna mai aproape de nari
si mirosind-o murdarit buza de deasupra, de la care materie indata i-au
crescut mustati si par in nari, pe obraji, linga madularul ascuns si pe cap. Si,
transpirind, s-a umplut si restul corpului de scirna aceea, dar fiind materie
putina, deli i-a crescut parul peste tot trupul (caci se crede ca numai barba,
sprincenele si genele, acute spre impodobirea trupului, i-au fost date din
nastere lui Adam), acesta era mai scurt. Acelasi lucru i s-a intimplat si Evei,
insa fiindca la ea a fost materie mai multa, si parul din cap s-a facut mai
mult si mai lung. Apoi, vazind Adam ca-i creste parul, care it acuza ca un
martor de pacatul facut si de calcarea poruncii, ca nu cumva acest lucru sa
fie vazut de Dumnezeu, a inceput a smulge firele de par ce cresteau (de aceea
perii / din jurul madularului de rusine si din alte locuri spuse mai inainte sint
socotiti mekruh 436, adica scirbosi, si au obiceiul a-i nimici despre care lucru 111
se vorbeste mai pe larg in capitolul Des pre ceremonii 0: despre rinduielile
legiuite), dar in zadar. Caci grabnic a dat un tremur peste trupul lui, indata
Gabriel arhanghelul i-a luat de pe cap diadema pe care o purta, numaidecit
Mihail a dezbracat de pe amindoi hainele pe care li le daduse Dumnezeu, in
x prilej
xx tobA
193
o6oHx oneAcsm, mon 6or HM ;tan 6e, flcicope cpamora H 3ap,aeime cmAre mc, Hacope
ycamma mac 6oxatil, awe rnaronionatil: Or meHe nx 6exciaux, o, Aname, 3o-
Hyutero TA? Anam orfleuta:` Kamo y6excant mory mix CKpbITHCA OT Junta TBOO-
ro? He Te 6e 6eraio, Ho anima rpexa moero, HO y Te 6e ecrb mitnocepixe!
17onouiaemc.R om 6o2a. Empice pee 6or: A3 max Te 6e 3anobenb na He mcy-
MIMI Or ;mesa infletautu, K TOMy Bax re6e npemynpocrb x 3Haaxe }welt mottx
(o HemAce peqem B maim 0 Hay xax), nonoAcxx H Tax B cepaue Tfloem, na BI A
3.110e y6omuticA H x36erHeiux. Hogro yintnemint 3M151 He yxcacHyncA ecH, He OT-
6ern ecH? Howro 9pe3 namiym Te6e npemynpoc-rb He pa3ymen ecH H qpe3 flextime
He no3Han eat Tasugerocsi B 3M014H6.nxca, He Hammy, Ho noAcb Te6e rnarontonta?
Ante 6o 6b1 cax lipase) H sixopice nono6awe ynoTpe6xn ecx, HH ero nocnyinan 6b1
ecH, HH mfle Tax T5DKKO corpeunin 6b1 ecH, HH OT 6narononyintoro rHoero Hx3nan
6m ecx Aoc-rorffic-rsa. H ram' npoicasi 6or nepflee xiaflona, ocynna ero Ha fleqame
MyICH, npomuni 3MHSI, AB. B ropax x nycasix nonsix npe6biflaer, nepboro Ace o6pa3a
X HOr J11111113BCA, HO 3eKT111 Ha npecmbncaercA.
X cnoTto6saca
194
curind ru*inea *i ro*eata i-a tulburat *i au auzit glasul lui Dumnezeu graind
astfel: O, Adame, oare fugi de mine cel ce te chem?" Adam a raspuns: Uncle
pot sa fug sau sa ma ascund de fata ta? Nu fug de tine, ci de ru*inea pacatului
meu, dar la tine este milostivirea !"
Ii ocdrafte Dumnezeu. $i i-a zis Dumnezeu: Eu ti-am poruncit sa nu
gu*ti din pomul griului, apoi ti-am mai dat intelepciune *i cunoa*terea numelor
mele (despre care vom vorbi in capitolul Despre tiinfe); am pus *i frica in
inima ta, ca vazind raul sa te temi *i sa te fere*ti. De ce vazind pe *arpe nu
te-ai speriat *i n-ai fugit ? De ce prin intelepciunea data tie n-ai inteles *i
prin cunoa*tere n-ai recunoscut pe Iblis, care se ascundea in ,carpe *i care-ti
vorbea nu adevarul, ci minciuna? Daca ai fi intrebuintat drept *i cum se
cuvenea acestea, nici pe el nu 1-ai fi ascultat, nici mie nu mi-ai fi gre*it a*a
de greu, nici n-ai fi cazut din demnitatea ta fericita". Si a*a a blestemat
Dumnezeu mai intii pe diavol, osindindu-1 la chinurile ve*nice, a blestemat
pe *arpe sa petreaca in munti *i in cimpii pustii *i pierzinduli chipul cel dintii
*i picioarele sa se tirasca pe pamint.
Este supus morlii. L-a blestemat pe *i Adam sa fie supus mortii, el *i
copiii *i tot neamul lui; *i a blestemat *i pe Eva, zicind: Pentru ca to ai
omorit pe unicul om *i barbat *i ai varsat singe, de acum, in fiecare lung,
atita singe va curge din trupul tau cit poate ajunge sa creezi*i sa intocme*ti
un om".
$i fiMd Adam *i Eva izgoniti din rai, se caiau ei foarte *i cereau de la
Dumnezeu iertare. Iar milostivul Dumnezeu 1-a intrebat pe Adam ce cere a*a
de satruitor de la el? Raspuns-a Adam ca nu pentru sine, ci pentru fiul sat'
Muhammed cere. A zis Dumnezeu: De unde it cuno*ti pe Muhammed sau
numele lui?" Adam a r5.spuns zicind: In trei locuri am citit scris numele lui:
in rai, in cer *i pe tronul lui Dumnezeu, care este Arc ". Auzind acestea,
Dumnezeu a primit cu blindete pocainta *i marturisirea lui Adam *i i-a fagaduit
ca prin acela*i Muhammed va intra mai tirziu din nou in rai *i. Ca toti copiii
lui care vor crede in Muhammed vor primi X bucuriile raiului. /
Fiii lui Adam. De acolo mergind Adam *i Eva in tarile Indiilor *i rata-
cind prin ele mai mult de trei sute de ani nu s-au vazut niciodata unul cu altul.
$i ingaduind astfel Dumnezeu, s-au intilnit pe muntele Aral 437, in ziva Arife
(care este ziva premergatoare Bairamului). Fiul cel dintii pe care 1-au facut
era atit de mare *i de o statura a*a de inalta, incit ridicind capul auzea con-
versatiile *i cint'arile ingerilor care cintau in cer. Iar ingerii, suparindu-se
de curiozitatea omului, s-au plins lui Dumnezeu ca sint tulburati la cintare ;
*i astfel, dupa porunca lui Dumnezeu, i-au scurtat in'altimea, luind din ea
60 de coti.
X se vor lnvrednici de
195
Aee Ab u Kaux. Ilpo Tgee EBBa poxgna TbICAllay CbIHOB, OT invoice nepBmil 6e
Ka 6uir, BTopmil Ta6un. CHH ace o6a no nape, TO ecrb aBorme. c cecTpamx poixtaxcx.
Ho cecrpa, xxce c Ta6unam poaxcx, 6e Henpxroxca, a Axe poxHcx c Ka6anom 6marb
icpacHonama. Eor ace noBenen, .rra nowt nomamer B xceity cecTpy Ka6znoBy xpacHo-
nxgaro. Ka6Hn B Tom 6paTy csoemy no3aBHaes, pege: A3 no noBenenmo 6mm
He corsopio, mice cox3Bonio, xa Ta6an poxcauirocx co mHoro cecTpy noxmeT ce6e
B xceHy. 14 cHe peK11111, He TOKMO npoTHBHa ce6e Gory H Henocnynnia noKa3an,
HO o6penux oxicamoo x 6paTa y6xn. 143 Heroxce Tonkuco xpoBx xcTege, AKO Bce
mops H peKH ogepsneHmuacx. Ergaxce xcH.BoTHax xca)Kgrume OT BO,LkbI Kpomoo
ra6xnoBolo ogepsnexamueticx Hananxcx, Torga H oHme cBxpencTsa H npoTinsHocrn
cTpacTb Bocnpasimi.
Eoe Myxammeda nocnamu o6euiaem. 11.naKame ace Axam H EBBa Hax ra6Hnom
Henpecrax 40 xxert. I4xxce 6or xoTx yTenixTH, pege: IlpecTaHHTe pbixaTH, a?
6o comoixo xruy Fa6xna nepnomygemoly H npxgacTHHay cnaxocTeil pailmatx
H BMeCTO ero Aam Bam china, nage Bcex menoBeK KpacHerunero, Myxammexa, Bcex
npopoKoB ICHA351 H Bcex genoBeK ynpaBHTenx.
Cug5. A,zXaMy, no IICIIOJIHelliTH TbICAIKEI JleT xcx3HH, Bo3BemeHo &ACM., AKO
mmeeT OT cero npxcKop6Horo ACHTHA npecenxixcx B pagocrx paricKne, Toro pa,ax
itexemte H rocnogcTso Hag 3emnio, exce OT 6ora npxxT, claw csoemy /lleumy qa
BPygHT, sane 6or npx.noxcHn emy OT CH51141151 Ayala MyxammegoBoil xa Bo3mo)KeT
Boni() 6oxono no3HaTH, 3alcoH xpaHHTH H Bna,abigecTBo B npaBge coaepxcaTH./
113 Hleum co3xan 1 000 rpaaoB, B HHX TOJIHKOM MHCJIO Cb/C3.411i H Munape K
H no me e3an B Hcnosexamoi Bepm myxammegaHcicHx.
Hdpuc. Ilo ceM Hacnexkosan Aap npopogecna Hdpuc (race BH,IIHTCA 6brr0
B CCUIMOM Hucalluu ERox). cal Hmsaue IIJIOTb He OT Tena, HO H3 HilbIA maTepx0,
atm crexamiro HTIH KpHcranoBro H Toro pam Hxxce memo nou,nexcampo.
Ceti nepBmil H3o6pere nHcaTH x 'llrfaTH nirchmerra. HanHca ace or 6oxcecTBeHHmx
Hap( (luxe 6or Axama x3y9ag, Axam ace xeTem CBOHM npexan) TpxxecxTb iumr.
A noHexce TBepxocrx papa nnoTH H maTepxx Tnexxx He 3Ha1oweil ympeTH He
moxcame, 6or y6xn ro, HOTOM naKx oxcHBoTBopHB, Ha He6o B3AIL Jaa 6bI KHHrH
3aKoHa, spice cam Hannan Tamo co6mon, xaxce xo npHinecTaxx MyxammexoBa.
Myxammea. He (Myxammeg) era Bo Bpemx owe Ha He6o B3m,ae K HOBMM
3anoBexem 6o)KaHm H CHA B marry Kypalla npH.noxceHa H BraicaHa 6bnua. CKa3yer
moira MyXaMAledlie, AKO Tore noxcxBe neT 360.
Tnaea deefirilaft
0 Hoe
Hyx. Ho Hapuce Hacrynxn B npopogecTBo Hyx (Hoe), B eroxce MTH cxygxcx
HOTOH LICe.TieHHIAR. Cite H3 Hamm( CBAIL(eHHI3IX meal-oaf rcpagazoT, HO no csoemy
ynoTpe6H-renbHomy o6mgaio H3 HeTHHHHA H.CTOpH.H TOJIb noxcHro H cmexoTBopHro
cocraBnsuoT 6acino, zero cnymalouxim He meHmue AKO 0 }mumble xcexacHe manmm
X immix 6amemb
196
Abel fi Cain. In continuare Eva a nascut o mie de fii, dintre care cel
dintii a fost Kabil, al doilea Habil 438. Acestia s-au nascut amindoi pereche,
adica gemeni cu surorile lor. Dar sora care s-a nascut cu Habil era urita, iar
cea care s-a nascut cu Kabil era frumoasa la fats. Si Dumnezeu a poruncit
ca Habil sa-si ia de nevasta pe sora lui Kabil cea frumoasa. Pentru aceasta
Kabil 1-a invidiat pe fratele sau si a zis: Nu voi face dupa porunca lui Dum-
nezeu, nici nu voi ingadui ca Habil sa-si ia de nevasta pe soru-mea care s-a
nascut cu mine". Si zicind aceasta nu numai ca s-a aratat potrivnic lui Dum-
nezeu si neascultator, ci, aflind prilej, 1-a ucis si pe fratele sau. Si a curs
dintr-acesta atita singe, ca toate marile si riurile s-au inrosit. Iar cind jivinele
cele insetate au baut din apa cea inrosita cu singele lui Habil, atunci si acelea
au luat patima miniei si a dusma'niei.
Dumsezeu fcigciduieste sii-1 trimitcl pe Muhammed. Si au plins Adam si
Eva asupra lui Habil 40 de zile necontenit. Dumnezeu vrind sa-i mingiie a
zis: Incetati de a v mai tingui, caci eu voi face sufletul lui Habil intilul
mucenic si partas al desfatarilor raiului si inlocullui va voi da fiu pe Muhammed,
cel mai frumos dintre toti oamenii, capetenia tuturor prorocilor si conduca-
torul tuturor oamenilor".
Seth. Dupa ce a implinit Adam o mie de ani de viata, a fost instiintat
ca se va muta din aceasta viata de necazuri la bucuriile raiului, de aceea sa
incredinteze fiului sau .eit439 cunoasterea si stapinirea asupra pamintului,
pe care le primise de la Dumnezeu, fiindca Dumnezeu i-a dat lui ceva din stra-
lucirea sufletului lui Muhammed, ca sa poata cunoaste voia lui Dumnezeu, s
pazeasca legea si sa tina stapinirea intru dreptate. /
$eit a zidit o mie de cetati, iar in ele acelasi numar de djeamii i mi- 113
narex44o. Si cinta ezan-ul 441 intru marturisirea credintei muhammedane.
Idris. Dupa aceasta a mostenit darul prorociei Idris (care se vede in
Sfinta Scripturci ca este Enoh) 442. Acesta avea trup nu din came, ci din alts
materie, ca sticla sau cristalul, de aceea nesupus putrezirii. Acesta a nascocit
cel dintii scrierea si citirea literelor. Si a scris el din stiintele dumnezeiesti
(cu care 11 invatase Dumnezeu pe Adam, iar Adam le transmisese copiilor
sal) treizeci de carti. Dar cum, datorita tariei trupului si a materiel care nu
cunoaste putrezirea, nu putea sa moar'a, Dumnezeu 1-a ucis, pe urma 1-a
inviat din nou si 1-a luat la cer, ca sa pazeasca acolo cartile legii pe care el
insusi le scrisese pins la venirea lui Muhammed.
Muhammed. Cind la vremea sa (Muhammed) s-a suit la cer, acestea
an fost adaugate la cartea Curanului i inscrise la poruncile cele not ale lui
Dumnezeu. Spune cartea Muhammedie ca acela a trait 360 de ani.
Capitolul al noudlea
Despre Noe
Nuh. Dupa Idris a venit la prorocie Nuh (Noe) 443, in zilele caruia s-a
inthnplat potopul lumii. Aceasta au furat-o din Sfintele Scripturi ale noastre,
frisk dupa obiceiul intrebuintat la ei, din istoria cea adevarata compun o
basna atit de mincinoasa si caraghioasa, incit celor ce asculta li se pare la fel de
X turnuri mini
197
oTpogaTam npHroHoplat cnanocTHa 6bITH ABASHOTCA. OT HPDXIOJDKeHlibIA y6o K
niyarbut MC o Hoe xcTopm, mano HelITO npegno)xxm. Bepylor, 51K0 6msaure npeg
HOTOHOM MOM Bee 6bIAH THIMHTEII, mice oTcrynurane OT 6ora, HHenx 14110110I1OKII0H-
HIPleCTBO H TOTO pans pa3rHeHancH 6or, YMbICA1111 HC5IKY10 maw xcusylnylo Hogamx
nory6xTx.
Koelte2 Hoeg. Y6o mHorxmx npexge neTm nosenen rnaromoT 6or Hoesx
;la C03101c/IeT xopa6.111,, noxa3ysi eMy, KOAb BeAKKH11 H npocTpaHHbfft LIOJI)KeH HMaTb
6brrx. Hoe Tnrocrb ,Dena no gaHHomy o6pa3ny paccpxgasi, wansunecu npeg 6oroM,
AKO CBOHMH CO6CTBeHHbIMH canamx H egaHemx cbma.mx cHoumx Tonxxylo gpesec
maTepluo co6paTx H npxyroToHaTa He moxceT, a Harinage, 'ITO Bee npoT'me cbmone
lienoseilecnoi, ugonoc.apKeinuo npxnexaume, HeHasugHT ero 3a To, 'ITO mHoraxam /
114 o6nwiaeT o Hersepcnixx H 6e33axoHHoi3 cynepcmuxu. Empxe 6or oTHeinas noHene,
ga gaff cnoil npopotiecloai sixo)xe nogo6aer BOCIIPHAB, Hc.em nO HceneHHoil npo-
B03BeCTIIT Hagxogsugyko 6egy x xmyinuil 6bITFI 110 BCeit 3eM.T111 HOTOH. 14 awe Lao
AYLLIY CBOIO cnacTx OT 110TOTIReHHA BOXIHOF0 xolueT, Ha co3game TOJIHKOr0 xopa6nu
npeneca a nporuasu noTpe6Hasi ga co6xpaloT a B ,Rene ga. nomoulecTivior.
licnautubt. LITo erga Hoe no nosenemo 6oNaHo npegpeqe see TuraHrm
nocmesixycH K nopyraxycsi eMy, rnaromoule Tolowa H 6e3yMHa ero 6bITH, 'Tome
egaHoro Henmaihuero rxralura, empice HMSI Aademyytap3.
ga6emptap3. Ceif TOJIHKOTO B Tene HenmecTsa H BbICOTbI 6e, BKO erga ROBIITH
pa,H% pbI6 B oxeaff Hxdomue, Tny60.Ha Hogbi lame go nogbmex.HONCHbIX Aocsname
H AOHA npesennicxe KKThI (xxxe o6ine 6anellamu Ha3boaloT), pyxolo npoTio comma
Ho3Hbunalue x B roppiecrx conmegtioil, axa npi orHe licneloux, ;wane. CeMy
y60 rxralay B xoRne klugux Nolayiny nobenen 6or, ga nocerxT pa6a H npopoxa
ero HOS/. 14)xe, no noseneHuto 6oxouo, a6He ocTaTua nosurHy pbI6, K How nouge.
lipaweg ice K How H map eMy nogas, Honpocxn, Ha xi-To ero Tpe6yeT, noHme
oa nosenelmem 6o)lolum x Hemy npuuge. Hoe pvie, AKO HIPIToxce HHO HmeeT eMy
nosenent, 'Tome Toro, ga nepcna CBOUMH HmecTo rpe6HH poctielneT 6pagy cam.
liTO OH HO noseneHmo YHHHA, TOJIHKY10 APOBb rpomagy 113 6pagbi awes! xcrpnce,
ARO ,HOBOAblibIM 6mTx am Ha crpoeinle TOFO xopa6nn. ,L1posa ice dime nenme
6sixy Apeseca, mice erga OH rycTble H Henpoxonume npoxowname neca H npeg co6oio
gonroneTHme xunap0cm x COCHIA cnamnsune, B 6page ero 51K0 manegnme crium
yHA3Hylna. 143 CHX y6o gpeHec co3gas Hoe xopa6nb, c cflamx.rmeloxx cHoeio H co
BceMK AGIBOTHIAMH (5/K0 K B CenmoM 17ucattuu nosecTsyeTcn) BHI Ie BOHb H npo-
amp= HeTpitjlaxxx, Kopmmom XXXX ynpaHnsime ero (oTxygy y }lux npacnowle
npox3oluno: Anle Te6e Hoe xopmum ecTb, nogTo 6oxualcsi BOJIH mopcxxx?0
cogericTspoweit K co6mogalodert ero gecHnue 6o uuieii.
Hotnon. H Taxo 6bnmuy noTony (6or 6o Hogbi, mice cyTb Hag He6eceM Aput
COTHOPHA HPOJIHTHCA Ha 3emmo), BCC menoseum H BCe CKOTEJ norx6oura, xpome
ImaTITa Aa6emptap3a (mice gpeseca B CBOef3 6page npuHece), H6o erga BO) m Ha
60 naxTeil Hmule Hmcogariumx rop nom.sunacH, He mow= xonemi ero.
X H01011111161
XX c 'ienasuwio
XXX capy cm
xxxx COBIIOM
198
placuta ca povestirile de seam pe care le spun femeile pentru copiii cei mici.
S. spunem, deci, cite ceva din istoria for dezgustatoare si lungs despre Noe.
Ei cred ca oamenii dinainte de potop au fost toti uriasi care, dep5.rtindu-se
de Dumnezeu, au introdus idolatria si de aceea, miniindu-se Dumnezeu s-a
gindit sa piarda prin apa toata suflarea cea vie.
Corabia lui Noe. Deci, zic ei, cu multi ani mai inainte i-a poruncit
Dumnezeu lui Noe sa-si construiasca o corabie, aratindu-i cit de mare si de
larga trebuie sa fie. Noe, judecind dupa modelul dat greutatea lucrului, se
plingea inaintea lui Dumnezeu ea numai cu puterile sale si ale fiilor sai nu
poate sa adune si sa pregateasca atita material de lemn, mai cu seams ca toti
ceilalti fii omeneti, care persists in idolatrie, il urasc, pentru ca de multe ori/
ii musts pentru necredinta si superstitia cea nelegiuita. R5'.spunzindu-i, 114
Dumnezeu i-a poruncit ca luindu-si rinduiala sa cea proroceasca, precum se
cuvine, sa vesteasca tuturor in lume nenoro cirea ce vine si potopul ce va fi
peste tot pamintul. ,Si daca cineva vrea sa-s: scape sufletul sau de potopirea
apelor sa adune lemne si celelalte necesare pentru construirea unei corabii
atit de mari si sa ajute la lucru.
Uriap:i. Cind a prorocit Noe lucrul acesta din porunca lui Dumnezeu,
toti gigantiix au ris si 1 -au batjocorit, zicind e ca mincinos si nebun, afara
de unul singur, cel mai mare gigant, caruia numele ii era Dabetularz "4.
Dabetularz. Acesta era de asa marime si inaltime la trup incit cind intra
in ocean pentru prinsul pestilor adincimea apei nu-i ajungea nici ping la
gleznele picioarelor si, prinzind din cei mai mari (care sint in general numiti
balene), intinzind mina in fata soarelui si frigindu-i ca la foc, in fierbinteala
soarelui, asa ii minca. Deci acestui gigant, care traia la marginea Indiei, i-a
poruncit Dumnezeu sa-1 viziteze pe robul si prorocul sau Noe. Acela, dupa
porunca lui Dumnezeu, l'5.sind indata vinatul pestilor, s-a dus la Noe si, urindu-i
pace, a intrebat pentru ce-1 cheama, de vreme ce el a venit din porunca lui
Dumnezeu. Noe a r5.spuns ca n-are nimic altceva sa-i porunceasc'a decit
sa-si pieptene barba cu degetele in chip de pieptene. F5.cind lucrul acesta
dupa porunca, atita gramada de lemne a scuturat din barba sa, incit le-a
fost de ajuns pentru construirea acelei corabii. Iar lemnele acelea erau copaci
intregi care, cind trecea el prin paduri dese si de neumblat si rupea totul inain-
tind, chiparosi de mai multi ani si molizi se infigeau in barba lui ca niste
surcele mici. Deci construind Noe corabia din aceste lemne, a intrat in ea
cu familiaxx si cu toate vietatile(precum se povesteste in Sfinta Scripture) si,
intinzind velelexxx o indrepta cu timonaxxxx (de unde si zicala lor: Daca ti-e
cirmaci Noe, de ce to temi de valurile marii?" ), ajutindu-1 si pazindu-1 dreapta
lui Dumnezeu.
Potopul. Si cind a fost astfel potopul (cad. Dumnezeu a lasat sa se verse
pe pamint apele ce sint deasupra cerului Ar0, toti oamenii si toate dobitoacele
au pierit, afara de gigantul Dabetularz (care a adus lemnele in barba sa),
Cad atunci cind apele s-au ridicat cu 60 de coti deasupra celor mai inalti
munti nu i-au udat nici genunchii.
x uriasii
xx cu casnicii
xxx pinzele
xxxx cu cirma
199
Mb ZULU. HoeBH no Hea3mepHori BOJIH rny6knie nnaBamaiy, H BO Bc.e mxpa
KOHUbI Berpitna npocTxpaionly, 3a rionrory Bpemeint Tonxxoe mutual 51BKKOCK
1
15 B xopa6ne mHowecTrio, sixo / Henocramineri HM nolicenHeriHoti nHuZH, xopa6embie
Ta6nfrobr X rphic-rx noHymcrieHbi 6bilua!H mHorxe Ha Axe xopa6ni nporpmarie
figPm, Host H BC5I )101BOTHa51 B xpailHee xcxBora orgasm: Pie H 6emy ripmiexionia.
Hoe )ice, He 311a5I Kaxo ceiy 31Iy 110C06XTK, ce6e ice X )101130THag OT HaCTOALIXIJI
6e,abix36aBxrx, B03011ILTI x Gory. Empice 6or pene: Kor,aa cnoH noimer B mon,
nocnenyil emy H norienyil B gapy XX 3aminu-b1 ero, eioxe Kan xcxongr.
C614116/1. tiro er,ia Timm, x3buie KyllHO C KaJIOM CBHH1151 3e110 Benrixasi, spice
orxonbi no o6b1'iaio csoemy BCe swine-num H Kan nowpana. OT xana )ice CBILHOTO
ponximacsi 6enxxxxx, mice mbnuell y6x.Bara Haqaina. Ho H CH51 MHO)KCCTBOM
1%/131111eil yrppicneHHm, aim x Hxtrroxce ycneina.
Korn. 1-Towne y6o 6or Hoax,' na ynapwr B Keno num, x1TO er,ia co-mop:in,
a6xe x3buie KOT X3 H03,11peci ero, mice orrone no6an Bcex mbuneg. Toro panx xcrr,
y xHX tiecreH ecrb, xorsi mexcny Hetinc-rbrmx 411C1151eTC51 XCHBOTILMMX. 3a me 6naro-
Aesiuxe 6or yc-ramin, Aa eT(14H 113 xoroB OT cero po,aa npoxxconimixx pat' Hacnerw,
o Hemxce B csoem mecre B rnaBe 0 pau peqem.
YMaJIIIBILIKMC51 110TOM Boriam CKa3y10T, RICO xopa6nb CTaJI Ha rope Apa0
(KOTOpa51 611H3 MeKKX MTh, mice myxammenaHe 51K0 cm-roe mecTo paBHO xax H
Mexxy noceuiarx o6A3y1orcsi, o Rem peqem B mane 0 nieemax CMIMIX). Hccox-
meil xce 3emnx, Hoe II3 xopa6nsi C cbammixeio cnoeio H Bcema WILBOTHIAMII X3131XC
H a6He c CbIlibI cBoamx, CHMOM, XaMOM H Aclierom (TeMmice 6o xmexamx x y
myxammenaH Hanmaiorcsi) Ha rope Apa0 xceprBy npmece.
Apanbi dnn =tee mepuble. XaMa ice npox.Tuni, na ero H pona ero mine qepHoe
6yner. Ileco pa= aparrbi (mice OT po,aa XamoBa mHsricsi 6bi-rx) qepHbie if Tax 6e3-
o6pa3Hbie COTBopnacm./
116 CKa3bIBalOT, SIKO Hoe nownse ACT 950. no Hem, cxa3y10r, SIKO HMSI npopo-
medwe noxece Herr umeHem Tydade6, empice Bocnexic-rBoBa Herr xmeHem Caitue,
no cem ice H6pa2um, xormice II3 cBmineHHoro fHCaHHSi Tydade6a pa3ymenx 6brrx
no3Hanica He MOTOR, Canuea ice Menxxcenexa 6birx pexn 6bix.
X AOCICH
XX CKBaNCIII0
XXX Beiciliii
200
.,$oarecii. Cind plutea Noe pe adincimea de nemasurat a valurilor, intin-
zirid velele in toate partile lumii, din cauza timpului indelungat, pe corabie
au aparut asa de multi soareci, / incit neajungindu-le hrana cea de toate 115
zilele au fost siliti sa roads tablitele x corabiei. Si rozind multe gauri
in fundul corabiei, 1-au adus pe Noe si toate vietatile in mare deznadajduire
pentru viata for si in nenorocire. Nestiind Noe cum sa tamaduiasca acest rau
si sa scape el si vietatile de napasta aceea, a strigat care Dumnezeu. Iar Dum-
nezeu i-a zis: Cind va iesi afara elefantul, mergi dupa el si saruta-1 in gauraxx
din spatele lui pe unde-i iese baliga!"
Porcul. Cind a facut acest lucru a iesit impreuna cu baliga un porc
foarte mare. Acela, dupa obiceiul sau , a curatit toate latrinele si a mincat
baliga. Iar din baliga porcului au iesit veveritelexxx, care au Inceput a-i
omori pe soareci. Dar si acestea, obosite de multimea de soareci, parca nu
reuseau nimic.
Motanul. A poruncit atunci Dumnezeu lui Noe sa-1 loveasca pe leu in
frunte si cind a facut aceasta indata a iesit din na'rile lui un motan, care a
omorit toti soarecii. De aceea la ei motanul este respectat, desi se numara
printre animalele cele necurate. Pentru aceasta binefacere, Dumnezeu a
rinduit ca unul dintre motanii ce se trag din neamul acestuia sa mosteneasca
raiul si despre el vom vorbi la locul cuvenit in capitolul Despre rai 445.
Pe urma, cind s-au imputinat apele, se spune ca s-a oprit corabia pe
muntele Araf (situat aproape de Mecca si pe care muhammedanii se oblige
sa-1 viziteze ca pe un loc stint la fel ca Mecca, despre care vom vorbi in capi-
tolul Despre locurile sfinte) 446. Cind s-a uscat pamintul, Noe cu familia sa si
cu toate vietuitoarele au iesit din corabie si indata, impreuna cu fiii sai Sim,
Ham si Afet 447 (caci cu aceleasi nume se numesc si la muhammedani), a
adus jertfa lui Dumnezeu pe muntele Araf.
Noe se imbatii. Petrecind pentru sanatatea sa si a familiei, a Mut vin
(pentru ca pe atunci vinul nu era Inca oprit) ping ce s-a imbatat si, ca un iesit
din minti, a adormit si i s-a dezgolit trupul in asa fel incit i s-au vazut partile
lui cele de rusine. Ham, vazindu-1 pe tat'al sau dezvelindu-se fare rusine, a
spus rizind despre goliciunea tatalui sau lui Afet (de la care cred ei ca isi au
Inceputul for Muhammed si toti muhammedanii). Afet, auzind aceasta, si-a
luat mantaua si, mergind cu spatele inainte, ca sa nu-1 vada, 1-a acoperit pe
tatal sau. Desteptindu-se Noe si aflind de la ceilalti fii ai sai ce i s-a intimplat,
pe Afet 1-a binecuvintat ca fata lui si a neamului lui sa fie pururea luminoasa.
De ce sint arapii negri. Iar pe Ham I-a blestemat ca fata lui si a neamului
lui sa fie neagra. Si de aceea arapii (care se socotesc a fi din neamul lui Ham)448
s-au facut negri si asa uriti. /
Se povesteste ca Noe a trait 950 de ani. Dupe el, se spune ca numele 116
prorocesc 1-a purtat unul cu numele de Hudadeb 449 1 Ca lui i-a urmat un oare-
care Salih 460, iar dupa acesta Ibrahim 451. Pe care din Sfinta Scripture it cred
ei a a fost Hudadeb n-am putut afla. Salih insa as spune ca este Melchisedec.
x scfndurile
xx crapAtura
xxx uevastuicile [?]
201
Inaea decfunaR
0 Aspaame H magex ero
202
Capitolul al zecelea
203
Bo36paHempart mina x smear ero nowpe 6oroBH. Orxyny 3axoR eCTI, y myxam-
menaHoB MexKy nocemmounrx, ,r(o Bocinenine Ha ropy Apa4, 'alma B weprity npm-
HOCAT (o KoropmB )Kegram raiinc-rBe mnowaihuax B mom mec-re).
Ilorom ABpaaM narepb xx cBoil H Warpm Ha mecre, xnewe abnie Barnum
MeKKH CTOATH 6aCHOCHOBAT (0 WM 3pH B rnaBe 0 Meicxe) TaKHM paCHOAOIKHA
o6pa3om, na 6b1 Hnx-rowe crpanc-rBylonaul tipe3 oHaB mec-ra aux lipe3 narepb
npewm mor, pa3Be nepBee K marpy ero nollnen 6b1 (yaHnbi 6o OT oxpyrnocm,
ace au( nytni x xearpy AspaamoBy 'Harpy crexaxycx), erowe yrocm H 6panniom
yxpernm, B BannewauBlii nyrb ornyiname. deco pang Bepylor, AKO 6narocnoBeHaem
ABpaaMOBhIM BCCAHAOCA B cepnua lienoBegecxax, Bo ewe no6poBonbno wenarx
CTpaHCTBOBaTH B Memcy, na TMO OT BMX Nova KOHHOB CHICALLIeCA yrourialorm
YrBepxnalor )Ice, AKO )1C.HTeRH Menai (mice medaiceeup HapanalorcB) OT Toroxyle
ABpaaMa npnsura, na HmcoeBwe nonw.HocrB Hmelor paccmorpsfrx rotten (mycafiup
rnaronembnc) MB Ha nxna B3HpaTH, Ho Bcex no eninforo pasHolo crpaHHononamc-ma
HOACCTHEO H Aelameicomo6Hem na npHeNunor H nowraior. 3aKoHa cero Imlay
8 raxoBylo &Ara / cica3por: HeKorna c.ippmcB, sum Ha span o6ena Aspaamnx
mum= OT rocreli nonine, nocna 6or camp:Gum ApxaHre.na Bo o6pa3e H oAexxx
y6ororo, mep3ocrHernuero, erowe norm Toni "lemma B3pacm, AKO mnowecrBo
cmpanumi cioepHm noEK OHbIMH Hrviesaue. Tem Bo3rHymascsi ABpaaM, yroiuemi
emy He corBooin H 06ena He npencramin, rnanua we 11 &uvula or ce6e orcaan.
liporHeBaBcm 3a TO 6or, 9pe3 rorowne FaBonina emy oricpbin noBeneBaB, pa
mime Ha twcrory, Rime Ha cxBepny, mace Ha Amine rocrffilHoe B3HpaeT, HO
Bcex pambim noirremlem H Ao6poxorc-rHom ;La npHemner H yrowaeT. 0-rxypy
smear() 3aKoHa y mix rnaronarmcsi H conepwarBcx B o6briail ecrb, o6en Hem
X03ACICKOR, HO 60Natii H othnecrBa, nono6Ho H room 6owinl ec-rb, a He ero rocrb.
Hamaun. Fnaromor, AKO licmaun paBHoe c Hcaaicom or (ma csoero Euro-
cnoBeHite If or 6ora roilwe npopoqema .zap HpHAA, nage we coBeoneHHernua Id
mecruefima Toro 6brrx Henulytor, 3aHe OT cemeHe ero 14cmaanoBa poinicx
Myxammen H He npocro, HO HO 6oBauo Aspaamy H camomy licmaany o6enkanato.
Xta He cymHeBancxwe 6bi ABpaaM o nowlec-rmix MyxammegoBom, kicmaHna ,made
emy culla Bo seem Myxammeny nono6Horo, Bo Bo3pacre, B Biacore, B xpacore
Biwa (KpoMe CHARHA nyxa 6owBB) B nyLueBHmx pagoBanmix, B xpa6poc-rx H npor-
gas'. Temwe Cesigentipo xpanyine Hcmopulo B crpauninBunlyio npenaraior 4cla-
6y.ny: rnaromor y6o, AKO Cappa xonnue 14cmaxna, m.naneBna cylna, c ero ma-
-mono Arapolo y6kfrn, HO ymonexHa or Aspaama H 60)KAHM manoBemem or
nom yxpogenHa, onylo c nnagyalum mnaneHnem H3 ,HOMy B3rHana, Awe HeBe-
IOMbIM nyrem no newaxmm 3anycrenbut Apamix mecram CKLITafiCA, 3enbabim
3Hoem H XaNcgoio co mnageHnem icyrulo Harasisaule H B 6eze norx6enn o6a o6pe-
raxycn. Arap na He BHAHT TOAb nioryio chnia csoero cmegrb noseprna NUMAeltUa
Ha necKy H nanege or Hero ormine. Hcmanny xce (mrianieri ero wawne) Horama
no necxy 61uoiny H norpe6alouly, a6ffe H3JHOICSI Bcroxfimic notcHoreicynnet, rawe
BO3BpaTHBCA Arap K CbIHy, 1103Ha 6owne gyno. mo ace cama H cbma noxponnuouul
npoxnanHcx (Cal HCTOtIHHK Hbme Hapaualor 3eM3eM, me)Kny Mennind H Mem
6apaHa
xx 0603 HUH CTaH
204
impiedicat de finger, a jertfit lui Dumnezeu un mielx in locul lui *. De unde
este o lege pentru muhammedanii ce viziteaz5. Mecca sa se suie pe muntele
Araf si s5. aduca jertfa un berbec (despre taina acestei jertfe vezi mai multe
la locul cuvenit) 457.
Pe urm5. Avraam si-a asezat tabaraxxsi corturile pe locul unde spun ca se
afla astazi templul Meccai (despre acest lucru vezi in capitolul Despre Mecca).
Si le-a asezat astfel, incit nimeni dintre cei ce cal5.toreau sa nu poata trece
prin locurile acelea sau prin tabard fara ca mai intii sa treaca pe la cortul lui
(caci ulitele toate se adunau la cortul lui Avraam ca razele de la circumferinta
spre centru) si, ospatind si intarind pe fiecare cu mincare, it slobozea in calea
ce o avea de facut. De aceea cred ei ca prin binecuvintarea lui Avraam s-a
salasluit in inimile oamenilor sa doreasca de bunavoie a c5latori la Mecca,
pentru ca acolo, adunindu-se din toate corturile lumii, sa se ospateze. Si. mai
afirm5. ca locuitorii Meccai (care se numesc medjevir) 458 au deprins de la
acelasi Avraam ca nu se cuvine a-i cerceta pe oaspeti (zisi musafir) 459 sau
sa-i caute la fat5., ci sa-i primeasc5. pe toti ping la unul si sa i onoreze cu o
egall cinste a ospitalit5.tii si cu iubire de oameni. Cauza acestei legi spun ei
ca ar fi /urmatoarea: S-a intimplat o data ca in timpul prinzului lui Avraam 118
n-a venit nici un oaspete. Atunci Dumnezeu a trimis pe Gabriel arhanghelul in
chip si haine de sarac scirbos, ale carui unghii crescusera atit de mari incit
aveau sub ele o multime de murdarie puturoasa. Facindu-i-se lui Avraam
scirba de acesta, nu 1-a ospatat si nu i-a pus prinz inainte, ci 1 -a gonit
flamind si insetat. Dumnezeu s-a miniat pentru aceasta si prin acelasi Gabriel
i-a dezvaluit porunca sa nu se uite nici la curatenie, nici la intin5.ciune,
nici la imbracamintea oaspetelui, ci pe toti sa-i primeasca si sa-i ospateze cu
aceeasi cinste si bunavointa. De unde este la ei obiceiul sa se spuna si sa se
tins ca o lege Ca prinzul nu este al gazdei, ci al lui Dumnezeu si al societatii,
la fel si oaspetele este al lui Dumnezeu, iar nu oaspetele lui.
Ismail. Mai spun ca Ismail 460 a luat de la tatal sau binecuvintare egala
cu cea a lui Isaac, iar de la Dumnezeu acelasi dar al prorociei, dar pe cel
dintii Il socotesc mai desavirsit si mai cinstit pentru ca din saminta lui (a
lui Ismail) s-a n5.'scut Muhammed, si nu oricum, ci dupa fagaduinta lui Dumne-
zeu c5.tre Avraam si chiar catre Ismail. Si, ca sa nu se indoiasca Avraam de
venirea lui Muhammed, i-a dat lui fiu pe Ismail, asemanator in totul lui
Muhammed la statur5., la inaltime, la frumusetea fetei (afara de stralucirea
Duhului lui Dumnezeu), in bucuriile sufletesti, in vitejie si altele. Dar ei,
furind Istoria sfintii**, o transforms intr-o fabula de speriat, caci zic ca Sarra,
vrind sa-1 omoare pe Ismail Inca prunc fiind, impreuna cu mama sa Agar,
fiMd imblinzita de Avraam si domolita prin vointa lui Dumnezeu, a izgonit-o
pe aceea din casa cu copilul plingind. Si rat5.cind pe un drum necunoscut
prin locurile nisipoase ale Arabiei pustii, se aflau amindoi in primejdie sa
piar5., topindu-se impreuna cu copilul de arsita prea mare si de sete. Agar,
ca sa nu vada moartea atit de cumplita a fiului ei, a aruncat copilul pe nisip
si s-a dus departe de el. Iar Ismail (chinuit de sete), batind cu picioarele
in nisip si scormonindu-1, indata a tisnit un izvor pururea curg5.tor si, intor:
cindu-se Agar la fiul ei, a cunoscut minunea lui Dumnezeu. Bind si ea si
stropind si copilul, s-a racorit (acest izvor care curge intre Medina si Mecca
x berbec
xx lagarul sau popasul
Geneza, 22,
Geneza, 16,
11 14.
15.
205
HCTeKa101gel. nOCellja10111101 MeICKy OT Ce5I BOA& B mandiana CTeKJIAHMX cocyngx
c C06010 B T(OMM OTHOCHTK o6mmarf Hme ToT H Ty BO BCSIKOe spew' HerneuHy 6MTH
Bepylor). nOTOM cxa3p0T, 51K0 norsenemem 60xcHam Arap Ham OT ABpaara B
119 .110N4 HpHATa H OT 6ora 6narocnoseHHa H Hcex apancmc Haponos H camoro Myxam-
mena 6bICTT3 maTH.
Haxoe. 14axoby (no Hx "Rya 51K0 6bima n:HaHaneorrb ChIHOB H onue cyrb
naTpHapxx pO,Ha H3paHabcKoro H.111 51K0 RH rnaronioT, Eeyda Hynelicxoro OT
COMMIX nucanuti Harimacsi.
ilocu0. Hoc Hcba npexpacHoro 0 nponaHHH OT 6paTHA H 9pe3 xynnos BO
ETHHeT HOTOM B AOM (1)apaoHos (Oupayn KM pexomoro) 3a HCTOJIKOBHHHe CHOB
B351THR, Twice o onepwaHHH HamanbcTsa Ha,ni EIRTITOM, Cenuiennomy nucanuu BCH-
gem,' (HJIH n0 npxcnosfflo, mano He no nonowsbx) nocnenytar. Ho HencToHylo
zeHbi otapaoHosoit nio6oBb H Hocz:Posy mlicToTy H K rocnongHy ero HepHocTb,
Aaneme 6acHocnoBHee conneTaioT, xoTopyio 6acin, rHycHocTH papH 3,4e ocTaHnuie
x HcTopHH Moriceosoil na nocneumem.
Bce npopoicu. Ilpo Tmee OT ygeHHA Kypanoea Tsepno conepxaT H HepyloT
myxammenaue, 5IKO OT mHp06mTHR H co3naHHA Anamosa Haxe no MyxammeRa,
6or 224 000 Hpopoicos nocnan H TORHKOMIC 101C.TIO KHHr OT ce6e HanHcaHHEDE Hm
npegage.
Nixon AepaaAloe. 3aKoH Dice 9pe3 Kypana Myxatvtmeny naHmail Hems Rime,
pa3Be conepmeHHe H HcnonHeHHe 3axoHa, eroxe npebne ,rage 6or ABpaaMy
HacnenHHKam ero H Myxammen (HoHexce Moi ce13 H XpHcroc coHepunrrx He morowa)
cosepumn ero. 143sec-rHoe )Ice H HcTHHHoe Toro ynoTpe6nenHe H npoTmHe ycrama
B mxp a Hail-law B apanclale Hapoau (x Hymice na Hsnumeil mepe H nocnaH 6bxcm)
BIWA H yTHepnvin, =Imo pag OT Kypatwea 3axolla HWITOXCe B35ITHCSI H HIVITONCe
x oHomy npH6aBHTlicA moxeT. YmepxnaloT cue H3 cnos Kypauoebtx, sum awe
mTyTcst B rnane 25: TB, peMe, nocnaxoM, ;la camoro ABpaaMa 3axoHy nocnenyemm,
HHKOJIHNCe OT Hero oTc-ryna2. 14 B rnaHe 19: Aim o noseneHH5oc Te6e nocnammix
IIT0 -JIH60 cymHHumc51, npennapammx T51 'flux Innag, HcTHRHy Te6e nocnaHayio
ypa3ymeeluH. H B rnaHe 5: Bor 6.11HT09eCTHBMCI H mHnocepnwil X npoTqam, HAe
nepHee Teepam (Bemxuti 3aeem) HOTOM Pluddicun (Eeaneenue) npaHme nyTH meno-
Hexom npegage, Hanocnenox xilary En0yprcau, nonTHepxnalompro 3axoH Ham
cHbnue Bam napona H CHH conep)KHT rnaronbt TBepAerialHe H HenpenomHmue,
spice cyrb maTH xriHrH H maTepHm. 14 B mane 0 cmoire rnaroneT, 5HC0 KHHra
Kypana He ecrb pane licnonHeHHe Eeanee.auR H 3axona (6onbuie 3pH B nocnenylo-
iwix)./
206
it numesc acum Zemzem461. Cei care viziteaza Mecca au obiceiul sa is din apa
aceasta in vase mici de stic1a si sa o duca acasa, si ei cred ca ea rarnir le in
orice vreme nestricacioasa). Apoi spun ca prin porunca lui Dumnezeu Agar
a fost iarasi primita de Avraam in casa si binecuvintata / de Dumnezeu si a 119
** Corms, XVI, 161: M-a Indrumat Domnul pe o tale drea.pta: este o religie imua-
bill, legea lui Avraam".
4 Coran, X, 94.
5* Coran, III, 20.
I* Coran, V, 48.
207
120 rasa 6a nepean HaOec.fnb
X
60Apocra
208
Capitolul al unsprezecelea 120
Moise. Despre nasterea lui Moise 466, aruncarea lui in Nil de catre maid-sa
si aflarea lui de catre fiica lui Faraon, despre luarea, hr5.nirea si cresterea lui
in casa tat5.1ui sau spun aproape aceleasi ce sint cuprinse in Istoria
Iar despre fuga lui si scoaterea neamului israelit din Egipt multe vorbesc
nebuneste, felurite si pline de nascociri, pentru care ne-ar trebui prea mult
timp sa le numaram pe toate, dar vom spune pe scurt ceva din cele ce i s-au
intimplat lui Faraon.
Faraon. Faraon (la ei se spune firaun), stapinitorul intregului neam
faraonit, foarte mare si numeros pe atunci (ei cred ca tiganii de acum sint
de neam faraonit), nemaifiind multumit de domnia paminteasc5., si-a pus in
minte sa i se impotriveasca lui Dumnezeu si a vrut ca el insusi sa fie vene-
rat de toti si cinstit ca un Dumnezeu. De aceea, el eel dintii si-a n5.scocit
o podoaba din margele pietre scumpe si si-a cusut haine tesute cu fir
de argint si de aur. Imbracindu-se in ele si stralucind de mult aur si argint,
de margele si margaritare, cu mare ingimfare si trufie s-a aratat oamenilor.
Vazindu-1 toti pe neasteptate, au crezut ca este Dumnezeu si cazind la p5.mint
i s-au inchinat (de aceea a purta haine de matase si pietre scumpe si a se
inchina omului pin'a la p5.mint e acum oprit muhammedanilor, deli de la
aceasta regula sint scutiti sultanul si cei ce slujesc la palat). $i nu numai
capul si trupul, ci si parul din barba it avea Faraon impodobit la fel cu mar-
garitare si pietre scumpe. Odat5., fiica lui 1-a adus la Faraon pe fiul ei adop-
tiv Musa (Moise), fiMd abia de trei ani. Faraonul, foarte magulit de frumu-
setea si vioiciunea x copilului, 1-a luat in brate. Moise, inspirat de Dum-
nezeu, s-a infipt cu miinile in barba lui si i-a sfisiat-o aproape toata, iar
pietrele scumpe si margaritarele le-a scuturat la pamint. La acestea, Faraon
s-a rusinat (pentru ca au vazut slugile ca an fost sfisiate si aruncate asa de
urit barba si podoaba lui) si, aprinzindu-se de minie si de furie, a poruncit
celor de fatal sa omoare pruncul.
Dar fiica lui, cu sufletul ranit de prea multa jale si mihnire pentru pier-
zarea unui prunc blind si nestiutor, plingea. Deci miniindu-se Faraon si pe
fiica / sa a zis: De ce, nebuno, plingi cu suspinuri pieirea vr5.jmasului meu?" 121
Atunci Dumnezeu i-a dat fiicei lui Faraon intelepciunea de care luminindu-se
a zis catre tatal sau: Nici pe vr5.jmasul tau, nici pieirea acestui prunc nevi-
novat nu le pling eu, ci nebunia si nesabuirea ta, tata, care zici ca esti nu
numai om, ci si Dumnezeu peste toti oamenii si vrei sa te cunoasca si sa
te considere ca esti astfel. Cum, rogu-te, ti s-a facut vr5.jmas un prunc de
trei ani care n-are nici o intelegere si judecata? $i de care neprietenie sau
vrajba fiind miscat a putut el sa dispretuiasca barba si podoaba ta? Caci
dispretul si respectul unui lucru yin numai de la o desavirsita.' judecat5.,
ceea ce acest prunc nu are deloc. Deci, daca vrei, tata, s afli adevarul cuvin-
telor mele, porunceste sa se aduca inaintea pruncului doua bliduri, unul p1M
cu aur, iar ce15.1alt cu carbuni aprinsi. $i daca pruncul va alege aural $i se
va feri de foc se va vedea limpede ca are folosinta intelegerii si a discerna-
X agerimea
Exodul, 2 i urm.
209
HmeeT yxce ynoTpe6neHHe pa3yma H paccmoTpeHHA. Ante ace rub npenH36eper
nage 3naTa, 6e3 cymHeHHA BCAKOr0 norpenteHHA H npec-rynneHast HenosHHeH ABIITCAD5.
210
mintului; tar daca va alege mai degraba focul decit aural se va arata Ma
indoiala nevinovat de vreo greseala sau calcare de lege".
Gingavia lui Moise. Lasindu-se convins, Faraon a poruncit sa se fad
dupa cuvintul fiicei sale si astfel, cind au fost aduse blidele, Moise cu miinile
deschise a luat carbunii si indata i-a bagat in gura ca pe niste mere bune de
min cat. De aceea limba lui s-a ars atunci in asa fel incit la virsta cind s-a
desavirsit nu putea grai limpede.
Toiagul lui Moise. Minunile f5.cute de Moise ei nu i le atribuie lui, ci
toiagului pe care-1 avea dat de Dumnezeu *. Ei urmeaza aproape toate cele
ce se povestesc i la noi, dar dupa obiceiul lor, imbracindu-le in fabule inspai-
mintatoare. Ei cred ca Moise a primit Tevrat, adic5. Vechiul Testament sau
Legea cea scrisa. de Dumnezeu pe Turi-Sina (astfel numesc Muntele Sinai) 487.
Tevrat. Iar Cartea Legii spun ca era atit de mare, incit 70 de c5.mile
abia puteau sa-i duc5. povara ,(dar minciuna aceasta nu e a lui Muhammed,
ci a ta/mud4ti/or) 488. Dupa ce a luat Cartea Legii, Moise a vazut in ea cu
duhul, ca si cum ar fi privit dintr-un munte foarte inalt, atitea popoare,
incit nu incapeau nici pe cimpii, nici pe munti. Vazindu-le, 1-a rugat pe
Dumnezeu, zicind: O, Dumnezeule 1 Ce fel de popoare atit de numeroase
sint acestea ale caror fete lumineaza ca soarele? Rogu-te, Dumnezeule, dad
este cu putint5'., fa-ma sa le fiu for proroc". Raspuns-a Dumnezeu: Aceasta
nu va fi, pentru ca popoarele acestea sint popoarele lui Muhammed". Iarasi
a intrebat Moise: O, Dumnezeule ! Am v5.zut si alte popoare care, ameste-
cindu-se cu ingerii tai / si nefiind de o stralucire mai mica decit ei, te lauds 122
i ti se inching; cine sint acestea?" Raspuns-a Dumnezeu: Sint ale aceluiasi
Muhammed". A treia oars a intrebat Moise pe Dumnezeu: O, Dumnezeule !
Vad si un al treilea popor care face necontenit rugaciuni in mezcide (in bise-
rici) 469 i se af1a in mare cinste inaintea ta. Dad vrei, pune-ma peste acesta".
Dumnezeu i-a raspuns: Cu adevarat nu te voi pune peste acesta, dar daca
vrei sa-i fii partas lui, cere sa-ti daruiesc acest lucru". Dupa ce a cerut
Moise aceasta de la Dumnezeu, Dumnezeu i-a zis: Fa marturisirea credintei
lui, adic5.' : u Nu este dumnezeu afar5_ de Dumnezeu si Muhammed este pro-
rocul lui ". Atunci, simtindu-se nu putin jignit, Moise a zis: Cine este
acel Muhammed arata-mi macar fata lui, sa i-o v5.d. Caci stiu ca nici ase-
menea tie, nici loctiitor sau vizir nu ai". Desi milostiv fata de Moise, Dumne-
zeu a tunat ingrozitor, zicind: Dad nu ti-as fi iertat p5.catul inainte de
a-ti fi iesit cuvintul acesta din gura, cu adevarat ai fi fost vinovat de p5.cat.
Dar acum nu voi cauta la greseala si far5.delegea ta, dad ma vei m5.'rturisi
pe mine ca. sint Dumnezeu si di Muhammed este prorocul meu. C5.'ci altfel,
af1a c5. ziva Judecatii iti va fi groaznic5. si infricosat5.".Facind aceasta martu-
risire de credinta, Moise a primit iertarea p5.catului si a fost socotit partas
al poporului celui ce-1 cunostea pe Muhammed.
Mai departe, Tevrat cel trimis lui Moise din cer nu este altceva decit
completarea legii data lui Avraam (dupa cum am amintit si mai sus). Ei
cred ca toti israelitii care au crezut lui Moise si care au socotit pe prorocii
ce i-au urmat aceluia drept c5.petenii ale legii si care au p5.'zit cu sfintenie
poruncile lui si au petrecut in aceeasi lege a lui Moise ping la venirea lui
Hristos si a invat5.turii evanghelice vor fi mintuiti. Si afirma ca se vor arata
inaintea Judecatii lui Dumnezeu intr-o fericire ega1a cu a celorlalti musul-
211
maHam 6aascelacTse npea cyaaurem 6osamm no,11 3HameHem Mo liceoBlam, MeNC,Ay
COJIBELeM, nyHoio H lipOrDIMH 3se3aama CHAIOIge ABHMCA H 60)1CIIHM o3apsema
cseTom, 6ora npocaawasTa HMeIOT, o Hmorce mHoscarunas 3pH B mane 0 eocxpecenuu.
ropyM. AapoHy sce3a orbemmoT myxammeaaHe, erosce MoHCeio, AKO peXOM,
;tapers), CBSIIIIeHCTBa emy Harcoero sce npaniacyroT, 3aHe Harcaxosce 1103HalOT
cssaleturagecxoro nocTameHas. Hporree 3a BenilKoro npopoxa H 6paTy cBoemy
Marcelo cnocneamaxa H Hapoaa nyaeracicoro ynpasaTeas H cyamo Bmec To xadu
coaepscaT ero H 110'111TalOT.
MepueM. Ho rime Kypan BBHoe ecn. o6inero Bpara BoaxHoseHae He mosceT
123 61am, aa He o6HascaT xoraa maancapy x JDICHBOCTIO H ce6e camoro asufsa H JDICX
oTua 6bIllt He H3151BHT, Ileco paaa OHy10, 'mice Kpaijyalli H noximaaloulaa H3 C6A-
ulennozo nucattuit crpomagan acTopako, Ha maao 'iTO o BpeMeHH, matie H maTepaa
paccpicaas H imas Bmec To Imp( npeaaaras B rpy6eCnuem If npocTeilmem apanacom
naemeHa, Talc cxra.curasFam sicopeHaa nocaeaoBaHaem,511C0 Hm He npaaepscaaraacs
Kypana name H3BOJIMOT oTpasy MICH oTsepcToio noraornaTa ropTamno, Heave
CJIa,EIOCTE HCTHHHbI XOTA mano BKyCHTH, tiTO oT cero sisciseHHee noica3yeTcs. Mapaam
6o (am MepHeM) cecalpy 6Fani MoHCeio H AapoHy raaroaeT Kypan. BepyloT sce
myxammegaHe, AKO Tas Kite ecn. Mapaam, man( rocnoaa Hamero Hacyca XpacTa
H ante KTO XOTA nor xortaamiero npeanoscan 61.1 HM Bpemene H Jara HecxoacTso,
HINT() )Ke OTBeTCTBylOT, TOKMO Ha cmepTHyro Ka3Hb OCy)K,LIalOT. Ilponee sepyroT,
5ilco npe6aarocaoseHHaa Focnoaa Hacyca Xpacra. mant Mapaa 6}acTb cssiTas,
npexracTas, npeHenopotacas gem, nage Dice mHoropa3ymHee H 6aarogecTHee Hercaax
epeTILKOB. FnaromoT 6o H acnoseayroT, snco oHa Rai( npescae poscaecTBa, Talc
no poscaecrBe =Bolo npe6FacTs, oT ayxa cBsTa asp:Imola:am 6aarosecTaem BO
Acpese 3agana H BmineecTBecTBeHamm 'IRHOM Hacyca rocnoaa poaaaa.
B Haperpage, Bo AHri cyaTaHa Myxaine,oa, 6mc Tb Hex To TypaH myx 3eno
ylreamil H Hayxe clarcivrecxoil muoro npaescamail, race gamma c cBcnamx y'IeHHKaMH
(6e 6o claicialca ytutreab s uncone cyaraHa CyneilmaHa) o poscaecTse thicyca Xpacra
H o aeBcTBe npe6aarocaoseirmaa aeBbi AacnyTosame xx H 3a TO, AKO pew, tiTo
mosceT aosoAama H HCKyCCTBOM noxa3aTa, RICO BCAKa5I gesaaa 'Tome cosoxyrmeHas
c myscem 3aganl mosceT, oT cBoax ca premucos npea my0muem o6BaHeit H B se-
3apcmai3 =sail npaBeaeH 6bicTL. BonpomeH )Ice 6Fas, eiia all Taxosme o poscaecme
Hacyca XpacTa c yqemlicamir csoama nperats contopaa, 'ITO cne eCTeCTBeHHO
HJIIi XliTpOCTI110 mosceT 61aTa, aa aeBa Heno3Hasuras mysca 3atian4 B03M0)KeT.
OH He oTpe,recs, nage sce noaTsepga, MarOJIA, AKO TO 3KCIlepliMeHTanbllOxxx
Aosec-rx mosceT. 11To cm.unas, 6e3 ymegaeHasi H mHoscailluero HCIIMTaIIHA, ToTtrac
AM) mypmada, TO eCTb omepruierocs espelma, Ha cmepn. ocyiUiilIa. H Taloa 'well
span./ nIKOJIbI ero masa emy yceiieHa 61.1cTb.
3pa o ceM npocTpaHHee B Hama ,aeopa Ommancicozo Hcmopuu H 3):Ie HIDKIlle,
B raase 0 npettucmou deee u Hucyce Xpucme Cnacumeite.
Illya Plituac. HHcyca Halms:Ha no Marcell a no Hem Heuaca (Hnitio) BO
124 npopozrecTse Hacaeamoca, erosce salsa xo anrenom OT / 6ora npeFreceHa H aHortra
B IconecHane IMMO OrFfeHLIMH XOHbMH Bo3HMa 6LITH Beppor.
x xapio
xx npemie raopame
xxx B camom mac
212
mani, sub steagul lui Moise, stralucind intre soare si luna si celelalte stele
si ca luminati de lumina lui Dumnezeu vor pros15.'vi pe Dumnezeu. Dar
despre ele vezi mai multe in capitolul Despre inviere 47.
Horum. Muhamedanii au luat toiagul de la Aaron 471 i 1-au daruit lui
Moise, dupes cum am spus 472. Nu-i atribuie nici o preotie, pentru ca nu
cunosc asezamintul preotiei. In rest, ei it tin si-1 respects ca pe un mare
proroc si ajutor al fratelui sau Moise, conducator al poporului iudeu si jude-
cator in chip de kadi 473.
Meriem. Deoarece Curanul este in chip v'5.dit insuflat de vr5.jmasul
obstesc, nu se poate s5 nu-si descopere masca x minciunii / si sa nu arate c5. 123
este minciuna si tats al minciunii. De aceea a ticluit acea istorie pe care,
rapind -o si furind-o din Sfinta Scriptures, fares a tine seams de timp, rinduiala
si materie si punind uncle in locul altora, printr-un procedeu atit de fericit
a sadit-o in neamul cel foarte grosolan si simplu ar5.besc, asa incit cei ce se
tin acum de Curan prefers sa inghita otrava minciunii cu gitlejul deschis
decit sa guste cit de putin din dulceata adevarului. Lucrul se arata si mai lim-
pede dintr-aceasta: Mariam (dupes ei Meriem), zice Curanul, este sores lui
Moise si Aaron *; iar muhammedanii cred c este aceeasi Mariam ca si Maica
Domnului nostru Iisus Hristos 474. Iar daces cineva, fie si in mod conditional,
le-ar arata nepotrivirea timpului si a persoanelor, nu raspund nimic, ci numai
condamna la moarte. Ei mai cred ca binecuvintata Maria, Maica Domnului
Iisus Hristos, a fost sfinta, preacurata si preaneprihanita fecioara, insa in
chip mult mai intelept si mai pios decit unii eretici. C5ci ei spun si marturisesc
ca ea si dupes nastere a ramas fecioara ca si inainte de nastere, ca a z5.mislit
in pintece de la Duhul Sfint prin Buna-Vestire a lui Gabriel si a n5.'scut
printr-o rinduiala mai presus de fire pe Domnul Iisus.
Era in Tarigrad, in zilele sultanului Muhammed, un barbat turc foarte
invatat si foarte staruitor in stiinta fizicii, care (fiMd dasc51 de fizica.' in scoala
lui sultan Suleiman) avea uneori disputexx cu ucenicii sai despre nasterea
lui Iisus Hristos si despre fecioria preabinecuvintatei Fecioare. Iar pentru ca
a zis ca poate demonstra si arata practic ca orice fecioara poate zamisli fares
a se impreuna cu barbat a fost invinuit de discipolii sai inaintea muftiului 475
i adus la divanul vizirului. Fiind intrebatdaca a avut cu discipolii sai ase-
menea dispute despre nasterea lui Iisus Hristos, daces e firesc sau doar o
siretenie ca o fecioara care n-a cunoscut barbat sa poata z5.misli, el nu a
tag5duit, ci a intarit, zicind ca acest lucru 11 poate demonstra
experimentalxxx. Auzind acest lucru, Vara zabava si multa cercetare, indata
1-au condamnat la moarte, ca pe un murtad 476, adica evreu renegat. Si
astfel inaintea usilor colii lui i-a fost taiat capul.
Vezi despre aceasta mai pe larg in a noastra Istorie a Curtii Otomane**
i aici mai jos in capitolul Despre preacurata Fecioard fi Iisus Hristos Min-
tuitorul 477.
Ilias. Ei ii cred pe Iisus Navi 479 urmas al lui Moise in prorocie,
iar dupes el pe Ilias (Ilie) 479, pe care it cred mutat / de viu la ingeri de 124
catre Dumnezeu si uneori purtat in c5.'ruta de cinci cai de foc.
chipul
xx purta controverse
xxx chiar cu fapta
Coran, XIX, 28.
D. Cantemirii Increments atque decrements Aulae Othomanicae, II, 4, ann. q.q.
213
TaM3e. 0 cy,ngsa H manoro Hem, y myxammenaHoB Bocnobumamisi, Kpome
Cameo Ha (no la Tam 3e), o Hemwe 5acHoBTopHa5 noBecrb Ben.wKoio coneparrHca
KHHFOIO, rnaronloT )Ke no cBoilc-rBy nwriBoc-TH, AKO TOR engnoro BpemeHe c Xoc-
poem H c HITM TAACKHe BOI4IIbI H npecnambie no6enbr Hmen. OT Kyny HM npncnome
ecTb: jupuea 3eMaHeu Keddscpee mep3u6autu ey Tarki3en Xoutpee Tope HRH Ho-
cmacTnHBan Has( BpemeHa, B MAW KpaBen X CaMCOH H Xocpoii ACnssay.
x nopmoit
xx Crrcrynagx
214
Hamze. Despre judecatori nu e nici cea mai mica amintire la muhamme-
dani afara de Samson (dupa ei Hamze) 480, a carui povestire fantastica e
cuprinsa intr-o carte mare 481, insa spun, dupa cum e firea minciunii, ca acela
a fost in acela0 timp cu Chosroe i a avut cu el razboaie grele i victorii
preaslavite. De unde i zicala for : Diriga zetnanei kedjrev terzibasi vu Hamzel
Hosrev, adica Vai ! nefericite erau timpurile cind au trait croitorul x Samson
i Hozroe" 482.
Capitolul al doisprezecelea
David. Pe David 483 it cred ca este urmaul lui Ilie in darul prorociei
i ales imparat al iudeilor (despre Saul insa nu tiu nimic) 484, avind pentru
aceasta intelepciune data de Dumnezeu, vorbire frumoasa i scriind in Zeb-
bur (astfel numesc ei Psaltirea) 485 noile rinduieli ale rugaciunilor, adica in
ce fel trebuie sa-1 slaveasca, sa-1 laude i sa ceara milostivire oamenii de la
unul Dumnezeu, ziditorul tuturor lumilor. La acestea adauga urmatoarele
cuvinte (spuse parca de Dumnezeu catre el) : O, Davide ! eu am zidit pe om
i pentru om lumea ; iar lui Adam de dragul lui Muhammed i-am dat trup
i 1-am facut viu din sufletul meu, pentru ca fara de indoiala sa atepte pe
doftorul care vindeca sufletele pacato0lor, adica pe Muhammed". Mai spun
ca el (David) avea voce puternica i foarte joasa, de unde vocea basului la
ei, in muzica, se nume0e daudi, adica davidica" 486.
Suleiman. Afirma nu numai ea Solomon (la ei Suleiman) 487 a mo-
tenit de la tatal sau darul prorociei i imparatia, ci ca a fost monarh al intre-
gului glob pamintesc. Muhammed, inelat de talmudi0i, se lupta cu ei pentru
nascocirea fabulelor cu un razboi egal; iar care dintre ei merita cununa s
judece cititorul din cele expuse. Muhamedanii cred ca Solomon avea stapi-
nire peste oameni, demoni, giganti (pe care ei ii numesc div) 488, peste fiare,
dobitoace, pe0i i insecte i cuno0ea limbile / tuturor, iar disputele for le 125
judeca la fel ca pe cele omene0i i implinea dreptatea legii lui Dumnezeu i
intre vietuitoarele cele necuvintatoare (caci ei cred ca toate vietuitoarele
au graiuri proprii i mijloc de a-0 comunica una alteia gindurie lor). Mai
spun ca printre femeile i tiitoarele lui cele multe pe care le avea era una
cu numele Belhiz 489, mai frumoasa decit toate femeile, i ca pentru dragostea
ei a construit in diferite tari cu ajutorul i cu munca gigantilor i demonilor
multe i felurite palate care intrec mintea omeneasca, gradini i cet5.ti largi,
unele din piatra de porfir, altele din cristal, iar altele din our curat sau argint.
De aceea, daca se vad undeva urme de cladiri din vechime, asiriene, persane,
grece0i, toate acelea le socotesc ca sint opera lui Solomon. Templul din
Ierusalim, pe care Solomon 1-a construit timp de 40 de ani intregi, pe care
Nabuhodonosor (numit la ei Puhtinnasir) 490 1-a darimat, Ezdra 1-a renovat,
Titus Vespasian iar5.0 1-a darimat, Constantin cel Mare iar 1-a restaurat, apoi
Iulian Apostatulxx a poruncit sa-1 sape i la urma Iustinian cu mare cheltuia1a
x cusatorul
xx Lepadatul
215
c Ben HicHm micniineHHem nocco3nan, mice (xpaM) H Hbnie ecrb BeppoT Toroncne
COJI0M0Ha nepnerinioe 3naHHe 6biTH) H 6aCHOCJIOBAT, AKO TpricninHXC51 B gene
Tom He tienonexon, HO XteMOHOB immix. Bo gaope 011051 Hepicne eCTb CT0.1111 143
envmoro B ,LIOJITOTy, ullipory H rny6HHy Henoro nopcinipHoro mpamopa, cyniero
B BbILLIIIHy 35, B I1114pHHy )Ke B nonyxppiam 4 nalcreil, erowe cica3poT
6b1rn 113 nanenakamx 14HAH11 CTpaH nceHolo nemoucicomx, H ewe cymeio
Henpa3nHoio, mice Benmcoro pax( paccrosmng mecra, erga 3a Tnroc-rb
gpeHoHonteHnsi H TOJIb BeJIIIKOTO CTOJIIIa, lace am He 'me HecHocHoe 6bICTb 6peMSI
K Hagany II0J10)KeHHA ocHonamil npncnem He Ho3moNce npeg COJIOMOHOM o ne-
HOCTII H Henoc.aymaHHH eIi noHomaionmm HeolIOHOILIeHHMil niio H3Bepnce H TOTO
pang CTOJIII TOR 51K0 He1114CT131i1 H K geny 6oxano HenpncToinimil Hme HeH 6bICTb,
HO BO yor4I4BJ1e1114e 3p511.1414X nonegen COnOMOH, ga ripen HaepbmH nepicormbimi4
nocrawneH 6yneT.
BeppoT nam, AKO OH (ConomoH) H neTpam noneneamue H Temit aicH xonec-
HIMeF0 ceps C HaJ10)KEIHI4e10 awn) Eexbi3olo BO3HMbIrl, mxp axes B momeHTe o6-
xoncname. Ho CHA OT HCTHHHOr1 J1)104 Kypauoewil ncHee ABATCA. A HaHna'ie OT 1-11aBbI,
since Cinatia HannHcyeTcn, B icoropoil rnaroner, sum Conomoll co6pan Benmcoe
noticxo gemoHon, genonexon, 3Beperi H nTmi. Heubm nce HenoxopHami oTnyinni-
1 26 inecn or / Conomoaa orcTyninua mice (6encame) o6peTolua aim pexy myx nocne-
nytoumx COJIOMOHy H peKoma: (<0, BbI, myxH! BH11)411Te B )101.THILIIa Barna, na He
corpeT Bac COJIOMOH 11 BOrICK0 ero. Ha GRA Helms{ myxa BOCCMeACA H mano 110TOM
nce nTimbi 6biame o6peTomacn BO o6o3e ero, myxa xce oHan H11. 14 pene COROMOH:
0.1TO cHe monceT 6bITH AKO MyXH He mnicgy? Ka3H10 10 H many en oTceicy 11J114
no3nacT Mae cnonoxx, 110,1TO TOJIb nanetie OTCTOHT. 51imen nce myxa H pene: Ha-
yinixcn a3, o, uapio, ewe TbI He semi. IlpHxoncny 6o K BaM 113 CannH C HCTHI111131MH
BecTbmn, 3aHe o6peTox )K Hy nmH o6nanaTenumuyio (mcpanaercn 6acHOTBOpHO
B Ilcmoputo Lfapuybi Caeocutt, "o)Ke nplimeniun BHneTH cnany H cnbnuaTH npemy-
J:IpocTb ConomoHony, Cenuiefuwe npenaer 17ucatnte) H rioHyni4x Io H mon en ;la
He 'ITAT COJIHI1a, HI1)Ke xoro HHOTO, 'Tome 6ora H nporman.
14 Ha HHOM MecTe rnaroner, AKO tiepnb H3BeCTI4JI nemoHam, ITO ympe (ico-
Topme cnona OT TOJIKOBHHKOB TaK0 minaratoTcsi): COJIOMOH nonnepanwn We3.TIOM,
TOJIb nHe3anHoto H T5UKK010 06SAT 6bICTb 60J1e3H1110, AKO a6He H3niue, 6oncecr-
BeHinam nce nynom Ha 3emni0 He ynane. ,E(Hanonbi y6o cnyncaumx eMy awn=
ero cTonma, mmixy, 51K0 cni4T; 'mina p0,711113CA OT 3eMJIH nepnb, )1Ce3JI, Ha Bemnce
onHpainecH Conomoli non-bnne H a6He ConomoH ynan. Torna npH6erme nemoHH,
ypa3ymeina ero pice ymepma H c BenHeio panocTino orcTynHinne, orrone naicH
nenonexom npen TrsopHTH Hagauia. H CHA H3 mHoncarimax B xpaTue peneHHan,
nononbHa ga 6ygyr.
Hoe. B naCaHHH HOBJIA CO ,L(HaBOJIOM nOLBHra a HeripeononeHHoro Tep-
neimn ero, xpenocTH XCe riymenHbui H ynoisam{si Ha 6ora nocnenpoT Cesfulennomy
17ucatiwo sepyioT 6o AKO H 011 6bin OT xmcna npenycTaanembix myxammenaHon.
CJIy9HC51 HaM 411TaT14 HeKHI4X xplicrHaHcicHx nHcaTeneci, mice egmHoHmeHc-r-
BOM o6maHyamecn, MHAT, AKO TypicH Ha nperpankuT KOHCTaHTI1H0110J1bCKOM OT
Ailasony COMMICellH010
XX OTBeT
216
1 -a rezidit, care (templu) este si acum 491, it cred ca este cladirea cea dintii
a aceluiasi Solomon si basnesc ca a avut ca muncitori la lucrarea aceasta
nu oameni, ci demoni. In curtea acelei biserici este o coloana dintr-o singur5.
bucata de marmora de porfir, intreaga in lungime, latime si in5.Itime,
avind 35 de coti, iar latimea semicercului de 4 coti 492. Spun ca aceasta e
adusa din tarile cele mai indepartate ale Indiei de o femeie demonise x,
ba inca si gravida, dar ea n-a putut sa ajunga la inceputul lucrarilor temeliei
din cauza distantei mari a locului, a greutatii sarcinii din pintece si a stilpului
atit de mare care insemna o povara insuportabila. Si cind o dojeneau in fata
lui Solomon de lenevie si neascultare, ea a lepadat copilul inainte de vreme
si de aceea stilpul acela, ca necurat, a fost socotit nepotrivit pentru lucrul
lui Dumnezeu, dar Solomon, spre uimirea celor ce priveau, a poruncit s5. fie
pus Inaintea usilor bisericii.
Iarasi cred ei ca el (Solomon) poruncea vinturilor $i. ca, purtat de ele
ca Intr -o caleasca, sezind cu tiitoarea sa Belhiza, inconjura lumea intr-o clips.
Insa acestea vor aparea mai limpede din adevarata minciuna a Curanului
i mai cu seamy din capitolul intitulat Masa *, in care se spune c5. Solomon
a adunat o mare ostire de demoni, oameni, fiare si pasari. Iar unii nesupusi,
departindu-se / de Solomon, s-au retras si (fugind) au vazut mustele urmin- 126
du-i lui Solomon ca un riu si au zis: O, voi, mustelor ! Intrati in locuintele
voastre ca sa nu va striveasca Solomon i ostirea lui". La acestea o musca
a ris, iar ceva mai tirziu, prefacindu-se toate in pasari, s-au aflat in tabara lui,
afara de musca aceea. Si a zis Solomon: Ce se intimpla, nu vad musca?
0 voi pedepsi si -i voi taia capul sau imi va da seamaxx de ce ramine asa de
departe in urma". Si a aparut musca si a zis: Am aflat, imparate, ceea ce
nu stii tu. Vin la voi din Sava cu vesti adevarate, caci am aflat o femeie
care domneste acolo (se strecoara aici, ca in povesti, Istoria impartitesei din
Sava, care, cum ne transmite Sfinta Scripturd * *, a venit sa vada slava si sa
auda intelepciunea lui Solomon) si am silit-o pe ea si pe poporul ei sa nu
cinsteasca soarele, nici pe altcineva decit pe Dumnezeu", si altele 493.
Si in alt loc zice ca viermele le-a dat de tire demonilor ea a murit (care
cuvinte se spun asa de c5.tre interpreti) : Solomon, sprijinit in toiag, a fost
cuprins de o boala atit de neasteptata si de grea, incit indata si-a dat sufle-
tul, dar printr-o minune dumnezeiasca n-a cazut la pamint. Iar diavolii care
ii slujeau lui, vazindu-1 ca sty drept, socoteau ca doarme ; atunci, nascin-
du-se din pamint un vierme, a ros dedesubt toiagul pe care se sprijinea Solo-
mon si indata Solomon a cazut jos. Alergind demonii au inteles ca a murit
fugind cu mare bucurie, au inceput de atunci sa face r5.0 oamenilor ***.
Ajunga-ne insa acestea spuse pe scurt din cele foarte multe.
u unit, cu un diavol
xx raspuns
* Coran, XXVII (Furnicile), 17 qi urm.
** /// impdrati, 10, 1 13.
** Cp. Coran, XXXIV, 14.
d* Coran, XXI, 83-84; cp. boy, 42.
217
xMeHH EI0611 EHcapu (raKo OH11 HOBa Ha3b1Bal0T) npo3HaHHom, rpo6 Ho Hiles no-
cemator H noggraior, o6age zia He B noca,rly gm 6yner, cite Hecrb xcrximo. HHKO-
A11)Ke 6o cero ryour B CBOH.X peKnit 6aCHOCJI0B1151X (XOTA HIPITO)Ke Tax HOXBa.J1bH0
H ynorpe6wreabHo y myxalvimenaHoH, suco)ice BbrMbILwIeHHe 6acHeil). CKa3yl0r,
AKO Eho 6u Eficapu (To ecrb Hos HOM01111114K), eroxce milsrr nexcarx Ha npenpegeHHom
mecre, 6mn 3HameH0H0cen X AMaCUU xa.aug5bi, mice B o6nexcalrxx KoHcraHrsgronong
Henpasrrenbcicoro pylcoro y6xeir H OT roHapaules CBOHX Ha romsKe mecre norpe6eH
6mcrb, K cxm noromicx npanowxina ita6yny, cica3ya axx 6br TOII npopogecxx
127 npen/ pexn, AKO no Tpxex nRex Ha 6paxx yareH x OT cHosa ramxe norpe6eH 6yner.
Err axce nplusner spew' 3aHoeHara XX rpan, roma Kocra ero OT mycnirmaH xcico-
naHm 6brrx xmeior. A KTO rpo6 ero o6psuner, roil ogepsicar napcmyrourxii rpan
x rpegecKylo lumen" xcnpoHepxcer. rlinuyr y6o xcropincx rypeuxe, AKO rpo6
Ceii cynraH Myxammen BTOpMfl, "me B35151 KOHC-TaHTHHOII0J11", o6prre H TeM npo-
Heinalatem o6onpelikt 6bthme BOHE1H, xperncoe ycrpervfnemle Ha creHm corHopsum
H rpan B351.1111. 3px npocrpaHHee o cem B Hausxx Horan/um XXX Ha Hcmopulo pac-
wupeume deopa 01110.41CMCK020.
.IIoKMan. no ConomoHe HHonsur HeKoero clAnococla KMeHeM .11oKmana, mice
y myxammenaH mexcny npopoKos CMHCAReTCA. 14Hme rnarosnor mHoronpesHernua
6brrx, nocraHnsnoine ero mesicny rydom H Canueom, Koropme x camoro ABpaaMa
npenHapinua, orKyny cite HM51 .11oKmatia cimnococl)a H Hpaga (gyneca 6o ero BO
o6pa3e Hpage Hama npocnaHnsuor) H3snua myxammenaHe yranarx He mory, pa3He
KTO pexn 6h1, AKO OT HMeHH Ecicynansisx Happinatme KaK kimelor o6mgaii npog3-
Begonia H HanHCalna JIOKMQH. Ilporgee B oco6nxBoil raaHe CBATOCTb ero H no6po-
gel-ens( B Kypaue OT Myxammena pa3rnamaiorcsi, AKO micas ice 6b1C-Tb 6one3Hb,
ioxce 6b1 OH He ppagertan. Alcx 6br peKnx ynorpe6irrenbHmit OHblil 0 6eroassice
crxx: BowecrHemast 6eronsuca Hcsixylo y3npaHnHer 6one3Hb.
Ceti mHomcaihuxe xmeer ceHremnix, OT invoice enxHy mix me, BO npasny
noscHanm AOCTOYIHble, 3ne npoir3Heny: Kro moryTcria sunnaercH, He H.MaTb H
npemynpocrx. BonpouleH 6bus oncyny H KaK0 Haygx.ricH eCrb 4513.1100005101, cica3yi0r
orHeurasula ero, AKO OT cnernax. Ilam: Ho KHKM c6pa3oM cite 6mcrb? 3aHe,
pege, cnenme HCKyCHB npexcne nOCOXOM, norom HOT010 crynarom, TO earl", AKO
14)11.1100045 ronweHcrayer nage 14CKyCCTBO HMeTH H BCAKOri Ileum OT nparrincx KM"
Haygarlicst, HesKe or emu-111x ronoil reopsix XXXXX.
218
poreclita de ei Eiubi Ensari (astfel it numesc ei pe boy), viziteaza si respects
mormintul lui kw. Sa nu le fie cu suparare, dar aceasta nu-i adevarat 494.
Niciodata n-au spus turcii aceasta in povestile for (deli nimic nu-i mai de
lauds si mai obisnuit la muhammedani ca nascocirea de basne). Ei spun ca
Eiubi Ensari (adica Iov slujbasul), despre care cred ca zace in local mai sus-zis,
a fost stegarul x califului Amavia i ca a fost ucis la asediul Constantino-
polului de mina dusmanului si a fost ingropat in acelasi loc de catre tovarasii
sal. La acestea, urmasii au adaugat fabula ca el / a vestit in chip de prorocire 127
ca va fi ucis in razboi, dupa trei zile, si va fi ingropat acolo de ai sai. Iar
cind va sosi vremea cuceririi xx cetatii, oasele lui vor fi scoase de catre musul-
mani si cine-i va afla mormintul, acela va cuprinde cetatea imparateasca si
va doborl stapinirea grecilor. Scriu deci istoricii turci ca mormintul acesta 1-a
aflat sultanul Muhammed al doilea, care a luat Constantinopolul, si ca ostasii,
fiind incurajati de aceasta prezicere, au dat un atac puternic spre ziduri si
au luat cetatea. Vezi mai pe larg despre acest lucru in notele xxx noastre la
Istoria crqterii Curtii Otomane *.
Lokman. Dupa Solomon introduc pe un oarecare filosof cu numele de
Lokman 495, care la muhammedani e numarat printre proroci. Altii spun ca
el este mult mai din vechime, asezindu-1 Intre Hud 496 si Salih 497, care 1-au
precedat si pe Avraam. De unde au luat muhammedanii acest nume al lui
Lokman filosoful si medicul (caci minunile lui 11 slavesc ca t5maduitor) nu
pot ghici, dar s-a zis ca 1-au plasmuit din numele lui Esculap 498 ,si. stricindu-1,
dupa cum au obiceiul, au scris Lokman. Intr-un capitol special din Curan**
sint trimbitate de Muhammed sfintenia si faptele lui bune, ca n-ar fi existat
nici o boala pe care sa n-o fi vindecat, ca ar fi spus acel verset foarte des
citat despre betonica 499: Dumnezeiasca betonica vindeca once boala".
Acesta are foarte multe sentinte, dintre care una sau doua, vrednice
intr-adevar de lauds, be voi reproduce: Cine se lipseste de putere n-are nici
intelepciune". Intrebat fiind de unde si cum a invatat filosofie, se zice ca a
raspuns: De la cei orbi". Intrebat iarasi: Cum se face aceasta ? " a raspuns:
Pentru ca cei orbi, cercind mai intii cu toiagul, calca apoi cu piciorul",
asadar, filosoful ttrebuie sa aiba multa experienta si in once lucru sa
se invete din practica xxxx, nu numai din singura sr goala teorie xx xxx.
Capitolul al treisprezecelea
Despre Alexandru cel Mare
Alexandru. Aici 11 introduc ei, dind dovada de mare ignoranta, pe Ale-
xandru cel Mare, a carui istorie plina de fabule*** e cuprinsa in zece carti
foarte mari 680, din care nu ne vom lenevi sa spunem ceva pentru distractie.
Alexandru cel Mare / e numit la muhammedani cu doua nume. Deci cu unul 128
x praporgicul
xx luarii prin luptii
xxx insemnarile
xxxx lucrare
xxxxx gindire
1, 10 et ann. s.
* Incrementa..., III,
** Coran, XXXI (Lukman), 12 19.
* * * Iskandarqime.
219
3yyrucap Helm Anexcanup poraTbdb> (BeppoT 6o, axa 6b1 OH Manernime porn
mien, Ho 110,g noxpbinanom rnanbi cnoen, )30. 6b1 OT HHhIX Henn EkeHm 6bInR, coxpo-
BeHmA xpaHnn, n60 Taxonoe B Tex porax TarmcTno H cnna 6e, na ante ICTO oHble
ynnnar, Anexcanup ympeTn }imam, nnuernal we napcmo ero nocnpgnmer. He
nmnaeTcn 6acHR ci cnoero cpynnameHTa, noHewe npenHeihune (1:1a6yn H3o6pe-
raTenn, 1111H.TbI X rpetiecxne, nage H ncTopnxn cxa3mT, 51K0 Onnmnnana maTepb
Anexcanupona 3amana XX ero OT cmememn c Honmuem. Honnwa )xe npenHne
wnsormcnbi poraToro n3o6pawaxy (oTxyny Ha Hem= Anexcanuponmx pyno-
JIIITHMX Smilax minexom AnexcaHnpa c npenpainemnama poramn HagepTalma).
BTopoe HM51 eMy ecTb Hacendepu ppm, u6nuu Oetuuatoc, TO eCTb Anexcanup
rpvinn H enponeaHna, CbIH CDHAHHOB. Ilpopox J1H ecTb HRH IIH, npeHne y Hnx
o Tom Tnopnrcn. 06age npemoraer mHemie Tex, xoTopme ero mewny npopoxon
COHHC.115110T, XOTA Haxonnwe ero licnonenaane myxammenaHcxoe, xax o npyrnx
npopoxax cxa3poT cornopma cnbunaHo 6e. Hporiee npenaioT, AKO ennHomy
Gory ncex Tnopuy noxnammecn H TOTO ennHoro 3HasIuie H 6oximm nnoxHoneHnem
necb mnp npomen H nopa6oTnn.
ApucmoineAb. B o6o3e npn ce6e nmen ApncroTenn, xax B (lninocoitim rurre.nsr,
TaK 14 B 110JIHTIVIeCKIIX nenax HacTarimma.
/7.4CM1OH. Cnbiulas )Ke o 11.11aT0He (HM 14(pEaTy14), AKO B 14K0111414 Tpynosno6-
Hoexxx nponownaeT ACHTIle, nocxoTe H Toro npa ce6e nment H Tax nocnan HOCJI0B
CBOKX BO 14K01114K), 11POCIITH HnaToHa, na 6b1 H3B0J111.11 AJIeKCallikpa 110CeTHTH
If o nocnpnwrom noxone xax 6bI none3Hee H yno6Hee oTnpaaneH 6b1TH mor npn-
coneTonaTn. Erna we nocnamible OT Anexcanupa HOCJILI 143 o6o3y cnoero Dm-
cTyminii n K 14KOHHH nyTb EocupnAnn, a6He y3penn rice nonn, A0A14.11bI H ropm,
pa3Hblmn o6o3amn H HeI4C9eTHIAM BOHHCTBOM HaIIOJIHeHbI. Bonpocinnue y6o,
Nice 6b1n0 6bi TO BaCKO, OTBeT nocriplullua, RICO IIJIaTOHOBO eCTb BOHHCTBO. TaK0
110C.11b1 9pe3 ItilaTOHOBbI 0603bI npexonsnue, Twice npannoma B HKOHEIO If Tamo
ncnbrrylounim HM OT npyrnx, me waBeeT rinaToH, yxa3ama Ha nperpanun newepy,
B Heilwe linaToH yenralemwe nponownathe wnTne. Teznwe npfcTyrunune KO rina-
ToHy HOCAbI nonHecoma emy napbx 3eno Bennxne H nncTbi noconbc-rna csoero OT
AneKcannpa nocnaimbie Bpy'IHuIa. Hmwe OH oTnewa: 3Halo, pew, Anexcannpono
129 HamepeHne, RICO nonpawan Hnplica (To / ecTb EHoxa) xoweT nwrx oT Box.' )1C11-
BOTHb151, ,Lka HHKOJIIDKe yMpeT.
X cnixoTsopum
XX noHeacna
XXX yeximeHnoe
220
it numesc Iskenderi Zulkar Nein"1, Alexandra cel cornorat", caci ei cred
Ca el ar fi avut coarne foarte mici, dar le Linea ascunse sub acoperamintul
capului ca sa nu fie vazute de altii, pentru ca era in coarnele acelea o ase-
menea taina si putere, incit daca cineva le-ar fi vazut Alexandra trebuia sa
moara, iar cel ce le vedea ii lua imparatia. Basna aceasta nu e lipsita de fun-
dament pentru ca cei mai vechi nascocitori de fabule, poetii x greci, dar si
istoricii spun ca Olimpiada, mama lui Alexandru, 1-a zamislit xx din impreu-
narea cu loves, iar pe loves pictorii din vechime it zugraveau cu coarne 502.
(De aceea pe unele lucruri turnate in metal reprezentindu-1 pe Alexandru,
1-am vazut infatisat cu coarne intoarse.) Al doilea nume al lui este Iskenderi
rumi, ibnii Feilikos 503, adica Alexandru grecul si europeanul, fiul lui Filip".
Exista o disputa la ei daca este proroc sau nu 504, dar predomina.' parerea celor
care it numara printre proroci, deli nu s-a auzit niciodata ca el sa fi facut
marturisirea muhammedana, dupa cum se spune despre alti proroci. Mai
departe spun ca se inchina unuia Dumnezeu, creatorul tuturor, si ca numai
pe acela it cunostea si cu inspiratia lui Dumnezeu a trecut prin toata lumea
si a supus-o.
Aristotel. In tabara it avea cu el pe Aristotel, atit ca dascal in filosofie,
cit si ca povatuitor in treburile politice.
Platon. Dar auzind despre Platon (la ei Iflatun) 505 ca duce o viata
trudnica xxx in Iconia, a vrut sa-1 aiba si pe acela cu sine. Si astfel si-a tri-
mis solii in Iconia 506 sa-1 roage pe Platon sa binevoiasc'a a-1 vizita pe Ale-
xandru si sa-1 sfatuiasca despre campania pornita cum ar putea fi dusa la
sfirsit mai cu folos si mai lesnicios. Iar cind solii trimisi de Alexandru au por-
nit din tabara sa si au apucat drumul spre Iconia, indata au vazut toate
cimpiile, vaile si muntii pline de felurite convoaie si ostire nenumarata. Intre-
bind deci a cui sa fie aceasta ostire, au primit raspuns ca e ostirea lui Platon.
Astfel solii, trecind prin convoaiele lui Platon, au venit la Iconia, si acolo,
iscodind pe altii unde traieste Platon, le-au aratat linga oral o pestera in care
Platon isi ducea viata lui singuratica. Apropiindu-se solii de Platon i-au
adus daruri foarte mari si i-au inminat scrisorile soliei lor, trimise de Ale-
xandru. Iar el le-a raspuns: Cunosc gindul lui Alexandru, pentru ca, urmind
lui Idris (adica lui / Enoh), vrea sa bea din apa vietii ca 55. nu moara niciodata. 129
x versuitoni
xx 1-a conceput
xxx insingurat5.
221
IlnaToHa npeBbnuatoTo (oTctony CKa3yIOT npolicatenatyto 6b1T11 IIpOTRBHOCTb H
spawn), mexuty linaToHom H ApkICTOTeJIeM). llpHeTynns ice KO AnexcaHApy
llnaToH, Bo-nepBbtx pew eMy, na He cnymaeT rieHma. OT 4)11J1000(1)1114 ero polo-
HHBUterOCH ApktcToTenst, RHaK0 6o He BO3M0)KeT 11C110JIHXTR Hamepetwe aloe.
AnexcaHApy BonpocxButy, e,Eta JIM Hamepeme ero, exce mummy ice oT menosex
AO cene oTKpmn, 3HaeT: 3Hato, pee oH, nxo xenaentx max or Bo Am )tal.
na 6eccmepTex 6ynewx, o6age noHenme ApncToTenb cny)K6m TB051 ynpaBastax
6yneT, H axle He npx3oBetux Henpeo,Aonemtoro 6opua EeepaMu2uypa, Bmnb,
AKO Bcye 6y,AeT xenamie Tsoe. Mines we Anexcatinp, suco flaaToH H Taiittan cepAua
ero Bec-rb, o6ewan ApliCTOTeJ151 OT ce6e oTcnatx a ero Bo Boncom H xoem)Kno
Aene cnymaTx. Ilna ToH pew: Hearb tienosexa clanoco4)a cywa, Bpa)Kny x He-
lm Bxcrb npoTbuty Apyroro xmem, Toro pang HIUKe a3 xouty, ;la ApucToTenn 0T-
cneuat, HO xouty axcnepameHTanbRox Te 6e noxa3aTH H 110J1b3y BocriplutToro noxoAa
H 6narononrmoe Bo)K,Aelme K Bo Be )K14.3Hit oTKpbmt, xITO ApliCTOTenb XCII0J11111TX
HaKaxo )Ke mmeT, XOTS1B onkunta csoeft XBaJIXTC51, 511(0 MO eT Best C1151 comopwrxo.
14 a6xe B3BB nepo, Hanxcan nxcT K CBOBM npHTBopaum H nptimutetutbim
Balc Kam, ,aa B caMO13 CKOpOCTH nocnemaT npaaTx B 0603 AJleKCaltapOB H Tomy
xyn,a-nx6o nouner na nocneAytoT. EnHcronlito xce /lane HeKoeil name, spice To Tqac
oHyto oTHecna K BO) nam Boilcxa ero. Apyryko enHcronmo nane BeTpy, Hite noxece
130 oHyto K Eezpamueuypy Bo ErnnTe / ToAra meAnsuny.
Ceilmanunalc. KoToport, npxHAB rutcbmo IlnaToHoBo 1111 mano ymennun,
Ho B3s1B c co6oio ToBaptuna. csoero Ce.amauunaica (cell 6e enaHoro Januett oxa,
eroice cam EeapaM B 6opb6e emy 1136one) B caMOH cxopocra B 0603 AnexcaHApoB
npxneTen. Bo BTopmil gent, AnexcaHup ewe nomxBatowy, summacn 6ecwenelmble
linaToHoBta BOXHCTBa, xm)Ke npenanstme EeepaMu?uyp. Toll Eeepamuzuyp HXKOT,/ta
ice BceAame Ha KOMI, HO BcerAa neat xonawe. BxHa ice Tomy 6bicrb CHB: 3aHe
TOJIXKX51 6e Tnrocrx, BKo erAa xmname, camasi 3emnst TATOCTX ero noHecTx He
mmaute, B HeibKe oH, ant B mnritatiwem 6naTe ;twice Ao xonex yrne6atue. B03-
6ymocst Anexcamp H MACK() IlnaToHoBo BX,LteB, y6oBcn 3eJI0 H BOCXYITHB ppm
CBOHM (MHALLtil HX 01' HenpliBTeneil oxpy)KeHHbtx 6brrx) noBenen Aa rOTOBbI 6ynyT.
Tor&a ycmexHyncst IlnaTou H pee: He 6oticn, AnKcatinpe, C101 6o He cym He-
npmfrenx, Ho pa6x Te6e noxoptutx, moe Boilcxo. Toro pant/ 3HaTx Te6e nono6aeT,
mxo nyttxr nepa enxtioro xcrtumoro 4nr.noco4)a. 6oimuie MO)KeT, Hme Bce TBoe
B.TIaabrieCTB0.# 143ymescn Ha CHM AnexcaHnp: 0, IlnaToHe! pew, Hum nomax,
511(0 npemygpocTb mHoro xperunnan ecrb, Hewe xpa6pocTb menoBeitecxan H 6onmue
mmeT nepo TBOe, Heise meg H Bce moe Box.HcrBo. floTom, Awl)/ 6mButy 3HaKy,
na 6b1 BoxAb Hamm Ee2paMu'uyp npanuen K nap, OH AKO o6mmail xmen, nemo
B waTep Anexc.aHnpos BHH,Lte H COTB0p11IX CJIOBO mxpa, HaxnoxHJI HaMHOTO
rnaBy H Anexcattipa no3npaBxn, rnaronsi: 0, nap, awe He 6b1 6b1x linaTottosbust,
exce Bgepa 6yjy'ut Bo ErHnTe nonytxx yBewaH nricatmem, HatcaKme npleuen 6btx
K Te6e, awe H 110 6oiuno Benemno Ame Ao Bonm )1CHBOTHbIA npOliTli H BCIO CM
BceneHHyto H mice BHe mxpa TemHoTm CyTb, nopa6oTHTH HmatuH. H a3 6o u,apb
uapcxxil CbIH eeMb H MHIO, AKO MOTJI 6bIX Gory COX3B0J1210111y cam egaH a3 Ta
comopirrx, sum Hbme nog TBOXM npaBnetmem conenaTx }imam, Ho noHme 6or
TaK0 H3BOJIRJI, TaK0 H ,Lka 6y,aeT.))
Remypeullau. Ha,g BOCICKOM AJICKG3H,L(pOBbIM B0)1(41, 6bICTI3 HeKTO HmeHem
Aemypeundu, erme mines BerpamarHyp Bonpocitn OT AnexcaHnpa, na mint it
MeCTO Aemypeundoeo AacTcst emy H ;La nocraBneH 6yAeT Bo)KAb Han BCeM BOXHCTBOM.
X B CaMOM Rene
222
(de aici spun ei ca provenea potrivnicia si dusmania dintre Platon si Aristo-
tel). Apropiindu-se de Alexandru, Platon i-a spus mai intii sa nu-1 asculte
pe discipolul sau Aristotel, care s-a ab5.tut de la filosofia lui, caci altfel nu-si
va putea indeplini planul sau. Cind 1-a intrebat Alexandru daca nu cumva
cunoaste planul lui, pe care ping acum nu 1-a descoperit nici unui om, i-a
raspuns: *.tiu ca doresti sa bei din apa vietii ca sa fii nemuritor. Dar cit
timp Aristotel va conduce treburile tale si nu vei chema pe luptatorul de
neinvins Behramighiur, sa stii ca zadarnica iti va fi dorinta". Vazind Ale-
xandru ca Platon tie si cele ascunse ale inimii lui, i-a fag'aduit sa-1 alunge
pe Aristotel de la sine, iar pe el sa-1 asculte in orice lucru. Platon a zis: Nu
exista om, filosof fiind, care sa alba dusmanie si ura impotriva altuia, de aceea
nici eu nu vreau sa-1 alungi pe Aristotel, ci vreau sa-ti arat experimentalx
folosul campaniei pornite si sa-ti descopar drumul fericit spre apa vietii,
lucru pe.care Aristotel nu-1 poate indeplini, deli se lauda in mintea lui Ca
poate face toate acestea".
i indata, luind condeiul, a scris o porunca ostirilor sale aparente si
fantomatice, ca in cea mai mare grab'a sa se repeada si sa villa in tabara
lui Alexandru si sa-i urmeze aceluia oriunde s-ar duce. Epistola a dat-o unei
pasari ca s-o duca indata la capetenia ostirii lui, iar alta epistola a dat-o
vintului, care a dus-o la Behramighiur, ce se afla atunci in Egipt. /
Selmanipak. Ace la, primind scrisoarea lui Platon, n-a zabovit deloc, 130
ci luind cu el pe tovar5.sul sau Selmanipak (acesta era lipsit de un ochi, pe
care insusi Behram i-1 scosese in lupta) 508 s-a dus in cea mai mare graba in
tabara lui Alexandru. A doua zi, inca dormind Alexandru, s-au aratat nenu-
maratele ostiri ale lui Platon in fruntea carora mergea Behramighiur. Acel
Behramighiur nu incalecase niciodata pe cal, ci mergea intotdeauna pe jos
din cauza ca era asa de greu, incit cind mergea nici pamintul nu-i putea
suporta greutatea si se ingloda in el ca intr-un noroi moale ping la genunchi.
Desteptindu-se Alexandru si vazind ostirea lui Platon s-a temut foarte si,
insfacind armele, a poruncit alor sal sa fie gata (socotind ca sint inconjurati
de dusmani). Atunci Platon a zimbit si a zis: Nu to teme, Alexandre, caci
acestia nu sint dusmani, ci slugile tale supuse, ostirea mea. De aceea ti se
cade sa stii ca virful de condei al unui filosof adevarat mai mult poate decit
toata domnia ta". Mirindu-se de aceasta, Alexandru a zis: O, Platone, acum
am cunoscut ca intelepciunea este mult mai tare decit vitejia omeneasca
si ca mai mult poate condeiul tau decit sabia si toata ostirea mea". Apoi,
cind s-a dat semnalul ca Behramighiur, capetenia ostirii, s vina la imparatul,
acesta intrind pe jos, dupa obicei, in cortul lui Alexandru, spuse cuvintul
pacii si, plecindu-si mult capul, it saluta pe Alexandru, zicind: O, impa-
rate, daca n-as fi fost indemnat de scrisoarea lui Platon pe care am primit-o
ieri cind eram in Egipt, n-as fi venit la tine, deli din porunca lui Dumnezeu
vei trece pe la apa vietii i vei cuceri toata lumea aceasta si intunecimile
care sint in afara de lume. Pentru ca si eu sint imparat si fiu de imparat
si socotesc ca as fi putut, cu ingaduinta lui Dumnezeu, sa fac si singur
cele pe care le voi face acum sub comanda ta. Dar cum Dumnezeu a voit
astfel, asa s si fie".
Demurhindi 59. Peste ostirea lui Alexandru era capetenie un oarecare
Demurhindi, pe care vazindu-1 Behramighiur a cerut de la Alexandru sa i
se dea lui rangul si locul lui Demurhindi i sa fie pus el capeteme peste toata
X Cu InsAfi fapta
223
nenn2clifway :nod OITIVD EI1tIVE0313111/ 11 IH1f30011 01,031A1 11 axon wax am `ociaaa)KApv
q.Loodgadx H orafrn How HuaLat'odgoU. "erniffodou omauronm ouruicloA OVN(Odll'agaL
OX(EV OH ArniNoH 010111 A1f143 E NI OHTAIHEEEI 01011 OHIT1149AXOH KOKEKOHJEEd -vdeag
`defn2nw Tru.reaxA minenn2diftvalt 3 013 `Inuanararo OH 0)(1413H `arnallao WOUX1.3 `14
ICI HM3311V011 / a 'AI031cIK NE1 031113dX EH 0111113E 'ONCE13$1011 oars ort xpunre0 tioodou
aarizgAuJA ALIOa onmac H mrei. ou Adoaamdu XIM1140I3173d11 14 011 Aff0E11111E3XOUV
'ISHH31f0EIER affaufaagou Hoiraaago arig drfnalsirvd2ag XHI1c11fEhEH AINOOK ANOHOK
aoHodiog axej dI7Humairy ploaLocurauraoaoxAd tvz9oodefn2nwndagg anodu 'Tom
JAdx 'ffIclHaulAi3E wart ott. rucadio alAzai. os axc limar EI MIN 017 ",131117. `11AH
)j KO3 weirarildu ArnVornHdu `Adttiraomauy aH AMATATH E13003 H OXEN 149
ION OIAHO HaL00111A1a1. AHEdIO H1143E111 OH `AMAII311 0M(01M1414 OX(OINEOti 091111-HVD1
IA101 WehA1f3 10003 'HIEV011 01033h ENID" 1fH3 1/41101c19 own `dnuomairy KIll4d1100EI
x
clISII OX AXM1h010H ilifoa KFIEIHMC OMC01) Imatuidax c(univaigy mom g011dEI3
OMCXH 3 010900 OMKOIAIH IfTIVA3 }LLN9 OXIS iwod9 30H93(110113H H 0101 HIDed T311'011011
EV 030 "AVIVUO 11 1cIIAIOV 1c000 }moil `0)a EMOHOI HEIHHE) 'HMO 141431AIVI '0110 0100E13
WOE 0.101f3dE.L03d11 H Hdll OHHOX Email 'Mb
OH 011114.10X 1411441EI30 '010 'OH >3111.1d
1A101I34V0 'OEOhlIOX HME Hx4x0H wang
xx IpaHgadiou 3 010903 'THICK 01141TIOH ONC
.W10 had= HEh1c190 ornaavm EH anhaON H1ntiox0H H oHmadg 0 1A10111c10 IATHOEI3
'HIEMAMEI IfEMIclIf3 10 01311 VHF10) (0.100113 11 N311 KOIHOI000 ainoHtAds. H musuodu
krukloou taodttHroxauy 033h HVEd OhOd X :ANOH WIND)) 610A OHON ogA madmo
H 3H 'HMS (MK EE XIIKEIOEH 'NI AdVHEOMOIN OM( 'PHId OM'S OH IOX(01AIEOEI `IIIHOd11
OKEEd 11143114011 Irma EV IOIAIE011 rucom `H Huraaxa EH xriod XH `Iareuvirtr Vadu -oo
fog OVMCH1131 Elt `i.oHo)a rurcox `og olooao Ho ofodkraH `Hwomreaduic 4tidiu oa
01A14.1. 'ICLAXCE31011 AHHIEIOEff '01HV EMOHOI MOO 9030113 VIIK3X3IfIVAd `umaolfgadu
OH Awodoiox `anucHHHhA 01f3E OH901tA 01A111100I017390JOHIA1 OIAHO 143130MAIAL
AHEE113 iodu Emolt TIMVOMXIII OXC IfO1f0f1011 EI1tHEOX3IN AMOHOI '0.10H0 OX(0.10 -03
WOIOR 001ThA1f0110.1E1f9 ca0P19 yvli OHH3VM(0X '141:BiTEHdll OX(11 VOM14d11 HOITIO(11100
`11.1.19 EV AHHHIOH `,Lahad o1)1 Awa HP:M311143 141c114E31f011 H OSOMH00HM137h3 -H0310
ISTMEh 10003 `altallou }NIA 09 1110133M0H01 aim" oioxogAuJ 3H IONWIAT HI3311H0d11
alaaoo arnoHol aStomou0H AHMILOH `IfECEM3 MIK 10 'era ()n00 01f3 0.101fOdEI3Od11
WOO 113hAEH fa.Loo E17.101 abaci :dttimomarry og AHHH.LoH IO003 turiaug H 917)1(00
maim/cud a AMOHOR OITIcI1f09 'IAJOW aNCOH amfcAdo H smouadx
xxx
dvajEHHowadaomfffa 114(10a1 AdIYHEOMOIN 0.130X3H `VdE19,/ McIdOIOX
OMI3d11 EdOKI o 013141114 0 }MIMI ISO3 1419HIOIIIIX( `ISVO({ IfAHEV190 C134114 H IAIE3
dE19,j 10 IcIttOti 10,111101111M( '143111411EH Jog OXC irraodaIr ogA 14141114 cIHEIDIC -HEMC1f017
ZE OIAM OXCEV 011 ISHHEhH0310 'WM
OH OH Ift1f3V00 o.Ia 'ERLdOIAID039 H3D -14d11PdEN
ISOAMK1431(M19 Ad17IVE0X3IN X AX11HhOIOH ISFIIII0E114MC PIVOK 101134E114 ISVO3 EH 1101fO9
OHOX H :shad `Cp) j3dVHEOMOUV ..10q 09A 1M-011E011 0901 14.11414d11 OX AMHH11010H
ISFIELOKTIML FIVOR H OIAHO EMILIO EIAIHOILL '141011Htl HIM" OX( 10 KOH OXENHH "<(0)K
OHD 'REMIEllf3 isoumgdomoo 01f3E dI7HEM0311V H OMKIOX 'IS3111ILLEd1100 OH IAIOHHOIf3I1011
'All/HM(09 IIXE11 110dUEH Ohara!' ion `alt EV IA1E3 114dEA H IOVA9 tadgo
cHfOX OHVO9
sLoo o adm
iniao amadamoog HIEKONC J4HODIC
x ximraduizadu
xx Wang 21911E10111W
xxx a xcai E12If 131711[149
tgg
ostirea. Demurhindi a zis: Chiar de mi-ar porunci Alexandru, nu-ti voi
rasa niciodata locul si cinstea de care m-am invrednicit prin curajul, vitejia
si alte virtuti ale mele, inainte de a ne incerca eu puterea to si to pe a mea".
S-a miniat atunci Behramighiur, 1-a insfacat pe Demurhindi impreuna cu
scaunul de otel pe care sedea $i, ridicindu-1/ la inaltime, asa de tare 1-a trintit 131
la pamint, incit s-a afundat in parnint ping la piept. Si astfel, dupa hotarirea
celor de fata si cu incuviintarea lui Alexandru, declarindu-se invingator
Behramighiur, a fost asezat mai mare peste toat'a ostirea. Si Alexandru, cu
conducerea lui Behramighiur, a trecut peste tot globul pamintului pina la
tara intunericului, si era tara aceea mare cit 40 de zile de cale.
Cind a ajuns Alexandru la hotarele acesteia, neavind sfat si necunoscind
cum ar putea stra'bate acea tara a intunecimilor, nimeni n-a putut sa-i dea
sfat despre dinsa. Si pricina era 6. Alexandru, pornind la drum sere izvorul
apei celei vii (pe care o numesc Abihaiat) 51, pe toti batriniix pe care ii
avea cu el i-a socotit o povara de nici un folos si de aceea a poruncit ca toti
sa plece pe la casele lor. Iar un tinar capitan, avind pe tatal sau foarte
batrin si aproape de sfirsitul zilelor, n-a vrut sa-1 paraseasca, ci, ascunzindu-1
intr-o lada, 1-a luat cu el ca pe un bagaj xx trebuincios 511. Noaptea, cind
batrinul avea obicei sa iasa din lada si s manince cu fiul sau, a auzit de
la el (de la fiul sau) care este greutatea si piedica pentru planul lui Alexandru,
de aceea i-a zis: Fiule, ascunde-ma si nu arata ca eu to -am invatat. Iar lui
Alexandru spune-i ca nu va putea strabate decit daca fiecare ostas va lua
cite un tap si aprinzind pe coarnele lui faclii it va mina inaintea lui. Iar
tapii, condusi de natura lor, be vor arata drumul prin intuneric". Facindu-se
ziva, tinarul i-a propus lui Alexandru acest mijloc. Urmind sfatul, au stra-
batut foarte lesne acea tara cu multe primejdii a intunecimilor. Dupa ce au
strabatut-o, Alexandru a poruncit sa cheme pe tinarul acela cu al c5.rui
sfat le-a iesit bine calatoria si, venind el, i s-a cerut s spuna adevarul, cine
i-a dat lui sfatul acesta atit de folositor si de bung reusita, cad o minte
tinereasca nu poate produce un sfat atit de adinc. Tinarul, marturisind ade-
varul, a spus ca a fost invatat de tanal sau foarte batrin. Atunci a zis Ale-
xandru: Cu adevarat sfatul bun si capetenia priceputa in Wire pot mai
mult decit arma si taria".
Hizr. Contemporanxxx cu Alexandru it fac pe un oarecare Hiz7512, care,
avind cearta cu Ilie in privinta bautului apei celei vii, 1-a inselat pe Ilie si
a baut el, Hizr, din acea ap5. vie. Iar Dumnezeu i-a daruit lui Ilie o viata
foarte lunga, pina la sfirsitul lumii, insa nu 1-a facut nemuritor. Acest Hizr, /
cind s-a apropiat Alexandru de izvorul apei celei vii, a aparut pe un cal alb 132
si a zis: O, Alexandre, Dumnezeu ti-a ingaduit sa vii la izvorul apei celei
vii si s-o vezi cu ochii, dar nu sa bei din ea". Auzind aceasta, Alexandru s-a
scirbit foarte si a vrut sa se intoarca, dar din porunca lui Dumnezeu a mers
mai departe, ca el insusi sa vada si sa fie pilda cit de anevoie este in lumea
aceasta sa doresti viata cea fail de moarte.
Apa vigil. Asadar, dupa ce au facut cale de trei ani, s-a apropiat de
izvorul apei celei vii, unde zaceau in jurul fintinii o multime de oameni din
care doar umbra parea de trup omenesc, caci nu puteau nici sa mite, nici
x virstnicii
xx lucruri casnice
xxx traind in acela0 limp
225
pHTH, fume ympeTH mowaxy, TaK, 11TO TO1113K0 Ayala 6e3 BCAKOTO TeJleCHbDC CHIT.
,IkeriCTBF1A (KpoMe Tomatimero H cna6erimero ntaxamim) He Hcxmcname. Fix xce
mines AnexcaHnp, yMIUMJICSI 0 COCTOAHH11 HX, CI)Ha.ri x, mice 6e Bonbr xcils OTHb151
HanainieH, Ha 3emmo nosepxce H coxpyumn r.naronsi: HecTb Henorieic c03naH
OT 6ora, na He yMpeT, HHaK0 6o MOT 6b1 H 6e3 nomoinecTimsaHmi ACHBOTH:b1A BOAIDI
6eccmepTeH 6b1TH. H IHMICTHHHe 611a)KeHHee eCTb, xpancoe CHe )KIITHe 611aTOIIHHHO
npenposonyiTH, Hexce Taxoria0 iipe3 nonroe spew' )103HaTH OKaAHCTBa)).
Orrone nponne AnexcaHnp npenenbi rscero mxpa, mice cyrb ropm Kacli H
110K0p1111 npyroil MHp, cero miapa Tpxnecsin, xpar 6011bLLIHri H npocTpaHHeilucl.
TaMo nopa6oTHn Haponbi adascuyaxc H maddscuydoic, Axe Kypan OT HrvieH foe
H Maeoz .110)KHO npoH3senum, tiynecHoe o mix exa3yer (o muoice 3pH mHoxcalimaii
B imam 0 mamenuilx mupa 'coney npeacapRtouiux).
BCA CHB AKO HCTHHHy10 HcTopHio npomHrbisatoT H AKO Hecymemibie H NCHBbIe Apes-
.
111,1X myxcecTsa H nen npmc.nanbi, nonpaxcaHH0 panH npoH3Hoc0T. 06briari
BHTA3e13
ice HmeioT, Taxonbie Hc-roplui tillTaTH B Honiex Pa4a3aua Be3dtke a Hatinage B Kop0-
max, name sapHTcsi H nponaercH Ko0e, icyAbt Harmage swim{ cxonsurcm, xoropme
MHAT OT CHX clia6yn 60,11pCTBeHHOMy B ce6e BCCTaBJIATHCA nyxy H upon.
X najny
226
sa vorbeasca, nici sa moara, doar ca nu le iesea sufletul, near5.tind nici o
actiune a puterilor trupesti (afara de o respiratie foarte subtire si foarte
slab5.). V5.zindu-i, Alexandru s-a induiosat de starea lor, a aruncat la pamint
paharul x p1M de apa vietii si 1-a sfarimat zicind: Nu este omul facut de
Dumnezeu ca sa nu moara, c5.ci altfel si fara ajutorul apei celei vii ar fi
putut sa fie nemuritor. $i cu adevarat mai fericit este sa petreci aceasta
scurta viata cu bung rinduiala decit un timp indelungat sa cunosti o ase-
menea ticalosie".
De acolo a trecut Alexandru hotarele lumii acesteia, care sint muntii
Kaf 513, i a cucerit o alta lume, de treizeci de on mai mare si mai intinsa
decit lumea aceasta. Acolo a subjugat popoarele adjiudj i madjiudj 514,
despre care Curanul, derivindu-le gresit de la numele Gog i Magog, poves-
teste in chip ciudat * (vezi despre ele mai multe in capitolul Despre semnele
premergitoare sfir#tului lumii) 515.
Omorirea lui Alexandru o socotesc nestiuta si mormintul lui necu-
noscut ping acum. Aproape nesfirsite sint la muhammedani fabulele despre
Alexandru cel Mare, deoarece, precum am spus, faptele lui sint cuprinse in
zece carti. Acolo se citesc b'ataliile, duelurile, asaltul cetatilor, care depasesc
orice inchipuire a mintii, dar ei citesc toate acestea ca pe o adevarata istorie
si le spun ca pe niste exemple neindoielnice si vii despre curajul vitejilor din
vechime si ca pe niste fapte vrednice sa fie imitate. $i au obiceiul sa citeasca
asemenea istorii in noptile Ramazanului 518 pretutindeni, dar mai ales prin
circiumi, unde se fierbe si se vinde kofe 517, unde se aduna mai
ales ostasii care socotesc c5. prin aceste fabule se patrund de un duh treaz s.a.
Iona. Dup5. Uzein a obtinut darul prorociei Iunus (Iona) 519, dupa al
carui nume au zis pestelui delfin (care se mai numeste si / pore de mare) 133
iunus. C5.ci ei cred ca acest peste 1-a inghitit pe Iona si pe urm5. 1-a varsat
pe uscat.
Isaia, Ieremia, Zaharia, Ioan. Dup5. Iona spun ca a venit .1.4eib (adica
Isaia) 620 ; dup5. Isaia Urmia (Ieremia) 521; dupa acesta Zekria (Zaharia) 522,
dup5. Zaharia Iahia (Ioan Inaintemergatorul) 523 i dupa Ioan Isa
Mesih, Iisus Mesia (adica Hristos, Mintuitorul lumii) 524. In sfirsit, precum
am spus si in alts parte 525, numarul tuturor prorocilor de la Adam pins la
Hristos (c5.ci intre Hristos si antihristul Muhammed ei afirma ca n-a venit
nici un proroc) a fost de 224 000.
x cupa
Coran, XVIII, 94; XXI, 96.
227
Tnaea ziemeepmaR naaecRmb
228
Capitolul al paisprezecelea
Coran, LXVI, 12: Maria fiica. lui Imran, care qi-a pAstrat fecioria; i-am insuflat
din duhul nostru. Ea a marturisit drept adevArate cuvintele yi cartile Domnului au. Ea era
dintre cei ce se tern de Dumnezeu".
** Coran, V, 48.
"4" Cores, III, 42, 45-51.
229
P031Caeane30 Xpucmoeo. FICTIOJIHeHRBIM 3atiantsi AHem, ponxcx XpkicToc
(ma3yeT myxammeriaHcKoe npenaime) non ryclum nagem (11JIH AKO Hume TonKyloT
110)2( CMOKOBH1111e10) H TOKMO x3bine Ha cneT, a6He petie K maTepx, AKO BO LIN Be
6oroM Hacrannsiembig 113ram inurry Eewizenusi, npemynpocTb 6oxono H 3aKOH
MOriCeeB H yxpenvin 10, ,Lta. He y6OHTCA o6onralourxx Io cynocTaTon. 110TOM ycnbi-
inamue crapubi xxzioncnix, AKO riena MepueM 6e3 my)Ka nopo.iuiria clam H mmure
AKO OT rpexon 3aiiana, npxnenoina 10 ripen cynell, 06B14H511011111M 10 Cp0I1HIIKOM,
CHpetlb AKO Me)Kay CbIHaMH 143paxnenbimx TOJ1b 6e33aKOHHbIrI rpex coTnopirna
H ncemy pony cnoemy He3arnammoe Hariena 6ecHecTile. "cleco paw cyrwir wecToKo
135 xcrrbrraina / KaKo H Korna H C Kem cxe yxxxxna npenio6onexime, xm)Ke Ta3upemie
MepueM Ana (TO eCTb CBATaA Mapxx MaTepb) He60513HeHHO onteura: oA3, pexe,
BeM BOHCTI31111y, 511(0 CbIHa cero lixcyca XpacTa ponivc, o6alie 6e3 my)KecKoro COBO-
Kynnemst, nage )Ke 6e3 BCAKOTO IITIOTCKOTO H yMHOrO BMK,L1elIeHHA, xaxo )Ke OH
ponircx, nyinue ox 3HaeT, Hewe A, Areco pang nonmaix ecTe ero Bonpocirrx, mice
aide o-r meHe geB1,1 maTepe 6e3 oTua ponancx ecTb, 511(0)Ke a3 pex, cam OH mine-
Tenbc-no He3.11061151 moero H onpannama noKa)KeT. Awe MI we cimneTenbc-rna
He 51BHT, Torna meHe AKO TOJIHKOTO rpexa 110BHHHy10 cyrraTi4 xmaTe.
230
Nasterea lui Hristos. Cind s-au implinit zilele sarcinii, s-a nascut
Hristos (spune traditia muhammedana) sub un finic stufos (sau dupa cum
tilcuiesc unii sub smochin) i indata ce a ieit la lumina a zis maicii sale ea
fiind in pintec povatuit de Dumnezeu a invatat cartea Evangheliei, intelep-
ciunea lui Dumnezeu i legea lui Moise i a Incurajat -o sa nu se teams de du-
manii care o cleveteau. Apoi, auzind batrinii iudei ca fecioara Meriem a
nascut fiu fara de barbat i socotind ca a zamislit din pacat, au adus-o in
fata judecatorilor, invinuind-o rubedeniile sale ca Intre fiii lui Israil a f5.cut
un pacat atit de nelegiuit i a adus intregului sau neam o necinste de nesters.
De aceea judecatorii au cercetat-o aspru / cum, cind i cu cine a comis aceasta 135
desfrinare, iar Hazireti Meriem Ana528 (adica Sfinta Maria Maica) le-a raspuns
fara teams: $tiu cu adeva'rat ca am nascut fiu pe acest lisus Hristos, dar fara
impreunare b5.rbateasc5. i mai ales fara de nisi o pofta trupeasca sau a gin-
dului. lar cum s-a nascut, el tie mai bine decit mine ; de aceea trebuie sa-1
intrebati pe el, care s-a nascut din mine, Fecioara mama, fara de tats, precum
am zis ; el insui va va arata ma'rturia nerautatii i dreptatii mele. Iar de nu
v va arata nice o marturie, sa ma judecati ca pe o vinovata de un asemenea
pacat" *.
Hristos vorbeste indata ce s-a nascut. Judecatorii, auzind aceasta de la
Fecioara i mirindu-se de indrazneala ei, au intrebat pe pruncul din bratele ei,
cine este tatal lui. El cu un glas limpede i deplin le-a raspuns ca mama are
intr-adevar pe Maria Fecioara, iar tats pe nimeni altul decit Duhul lui Dum-
nezeu, din care s-a zamislit revarsat prin Gabriel Arhanghelul in pintecele
mamei. Pe linga aceasta a zis ca el este prorocul lui Dumnezeu cel preainalt
care-i va invata pe ei indreptari i adevaruri**. Auzind aceasta de la Fecioara
i de la Fiul ei, i-au dat drumul, slobozind-o, deli mai inainte o osindisera dupa
lege sa fie ucisa cu pietre. Aceste cuvinte le expun interpretii dupa textul
Curanului, unde zice ca Dumnezeu i-a dat in mod propriu lui Hristos Duhul
sau i ca acela avea Duhul lui Dumnezeu Inca din pintecele mamei sale i ca
a aratat chipul in anumite minuni. A grait, zice, catre mama sa chiar in
clipa naterii sale***, intarind-o, i le-a raspuns atunci celor singeroi sau vat--
satorilor de singe care cugetau fau despre maica sa, dezvinov5.tind-o. $i in
capitolul Mesei graiete Dumnezeu despre Hristos: Socotete Duhul sfint
pe care ti 1-am dat tie, ca prin el sa gr5.ieti", i iarai: In scutece to -am invatat
Cartea intelepciunii, Legea lui Moise i Evanghelia" 4*.
Se joaca de-a minunile. Despre copilaria lui Iisus Hristos basnesc
multe (poate din unele carti necunoscute sau mincinoase) 529 care nu pot
sa-i provoace cititorului decit scirba ; vom infatia totui aici o basna sau doua
din cele foarte multe. Ei spun ca fiind odata la joc cu alti copii iudei, a luat
noroi din care a facut foarte multe rindunele (un fel de pas'ari care nu existau
pe atunci in firea lucrurilor) i le-a facut sa zboare5*, din care cauza aceste
pasari sint acum totdeauna cu oamenii i le place sa locuiasca impreuna cu
ei i ii zidesc cuiburile din noroi cu mare sirguinta i pricepere. Aruncat de
catre unul dintre copii / pe fereastra casei,, s-a apucat de razele soarelui care 136
231
B gom npoHHnaxy H TemH aicH Beprauo gepmmtail, Hespe,Emm coxpamicsi
H nportiasi.
IlpeHmyrgecrBo mexgy npopo\KH npH3Bonsuor Xpucry Tocnogy H3 Kypanoebvc
cnots, rge Ha mHorux mecrex npeH3s1LnecrBo ero H IlecTb cnamr, a Hagname B rnaBe
4: Bcex, rnaroner 6or, npopoxos eggaoro nage gpyroro Bo3Bbnuai, Henutx
or HHx 6ecegoBara co MHOIO corsopHx, Xptrcry xce ct,my Maputory, ,Byaly Haiuy
cBoilcrBeHHo (am 6b1 pex coecrecrBeHHo), Bno)nue emy egHHomy cHny, nage
nporwrx gapoBaxom. 0 npesocxogcrBe ace rieHtrx eBaHrenbcxoro BBogHT Kypan
B rnaBe 12 6ora xo Hygeem rnarontoula: Xpacra, peme, cbma Map HaHa, K Bam
nocnaxom, empxe Bprnixom Eeaxze Aue, ewe cser H yrsepwgetrHe 3aeema (BeTxoro)
H Haxa3aHtre H nyrb npatwil 6osnnumcm 6ora, B Hcnometrite Batuero 3axmia nocna-
XOM oHoe. H B matte 0 cmolle: Ilpegen, rnaroner, nonoxxxom cnegam menose-
MCCKFT.M gpe3 Hitcyca cbma Mappuum, Hcrtumo rnarontrBeilmero, ACHO (11.311 slime Hmo)
H gaxom emy Eeauzeime,B xoropom ecrb HcnpaBneHHe H 3axoH H siscrBeHHaB Hcrionla.
232
patrundeau in cash printr-o crapatura i, tinindu-se de ele ca de o funie, s-a
pazit nevatamat i altele.
Intiietate intre proroci ii atribuie Domnului Hristos prin cuvintele
Curanului, unde in multe locuri este slavita frumusetea i cinstea lui, dar mai
cu seama in capitolul IV*: Ina. ltind pe toti prorocii, zice Dumnezeu, unul
mai sus ca altul, pe unii i-am facut sa vorbeasca cu mine, iar lui Hristos, fiul
Mariei, sadindu-i sufletul nostru in mod propriu (parch ar fi spus R de aceea.i
fire ), numai lui i-am daruit putere mai multa decit celorlalti" 530. In privinta
superioritatii invataturii evanghelice, Curanul in capitolul 12 it arata pe Dum-
nezeu graind catre iudei**: L-am trimis la voi pe Hristos, fiul Mariei, caruia
i-am incredintat Evanghelia, care e lumina i intarirea legamintului (celui
vechi) si povatuire i cale dreapta pentru cei ce se tem de Dumnezeu. Spre
implinirea legii voastre am trimis-o". Iar in capitolul Despre math zice:
Hotar am pus urmelor omeneti prin Iisus, fiul Mariei, care graiete prea
adevarat i limpede (sau clar) i i-am dat lui Evanghelia, in care este indreptarea
i legea i adevarul neindoielnic" ***.
Putere deplinci. Muhammedanii cred ca Dumnezeu i-a dat lui Hristos
putere deplina sa faca minuni de tot felul, dar mai cu seama sa invie mortii.
Adevarul evanghelic ne transmite ca. Domnul a inviat numai patru morti, dar
minciuna Curanului vorbete de nenumarati altii 531, de unde s-a nascut
zicala for : Asai Musa, nefesi Isa 532, adica Al lui Moise e toiagul, iar a lui
Iisus suflarea", caci spun ca prin suflare a inviat i oase uscate.
Pe Iafet it scoate din iad. Mai ales in Cartea despre copildria lui Iisus se
afirma Ca Iisus Hristos 1-a inviat pe Iafet, fiul lui Noe, din pamint, innumele
tatalui lui (pentru ca spun ca Meriem este nascuta din semintia lui Iafet).
Acesta, dupa ce a inviat, a vestit cele acute de tatal sau Noe, cum a construit
corabia, cum potopul a inundat tot pamintul i i-a inecat pe oameni si altele
cite se spun la ei despre Noe 533. De aceea, acum, despre cel ce zace intr-o boala
grea si disperata, dupa zicala mai sus pomenita, se zice: Nefesi Isae muhtadj
dur 534, adica I se cade sa alba suflarea lui Iisus Hristos ca sa fie sculat din
morti".
Cunoaterea lui Hristos. Ei cred ca Evanghelia ii era lui Hristos innas- 137
cuta i cunoasterea ei tinea de firea lui, nu era citigata pe urma, dupa cum
am aratat mai sus. Cartea Evangheliei nu o socotesc scrisa de apostoli, nici
comunicata de catre Hristos insusi, ci trimisa gata din cer, scrisa i legata.
Evanghelia pe care o avem acum si o citim noi, cretinii, spun ca a fost stri-
cata i denaturata de Poles (astfel it numesc ei pe sfintul Pavel) 525, caci in
Evanghelia cea adevarata, coborita din cer, e scris clar numele lui Muham-
med, prezis ca va veni la urma ca proroc al lui Dumnezeu. Astfel, Curanul,
in capitolul 70, zice ca din partea lui Hristos: Va vestesc pe Vestitorul
care va veni dupa mine, cu numele de Muhammed, pe care-1 vor numi in mod
greit vrajitor"*.
233
Ymezaume.o. Hasen xce, cica3roT, Ha mecTe Hnexce 6e HanHcano Myxammen
nozrnoxcHn oHoe Oupamumuc, Hapywelme nbryine, HMA ,ELyxa CBAToro Ilapaxnwroc
YTeumTenb, erowe rocnox, klircyc o6ewa OT oTua csoero anocTonom nocnaTH.
0611)1Y rJ1a1-0.1110T 6bITH XpHCTY OT xp0cTHaH, cum 6owim H 6ora ero RC-
nosemmumx, era off cam HIPITO)Ke Taxosoe o ce6e 'coma pege, name ice scerga
H se3ne Cbma MapHHHa H CbrHa tlenonegemcoro 6brnr nponosenune. Ileco pang
B Kypane B mute 14 HaBonrrcx 6or, axes 61a pex xo Xplic-ry: 0, 14Hcyce, curHe
MapHHH, TbI Jul yBewasaeum nioneii, ):(a Te6e BmecTo 6ora, maTepb we 133010 Bmecro
6orHHH HmeioT H noxnaHnioTcx? OTBewaeT Xpxcroc: He nail 6oxce, ,r(a. gTo-
n16o HHoe xpome Hcilumbr pexy H awe xorga peicox TbI BecH, TbI 6o ecH scex Tail-
Has cepAeu no3HaBasdi, moero cemna coxpoBeHHax npomwasdi, a3 )1ce TBoero
(cepgua) Emaxoxce. TbI y6o BecH MA, HIVITO)Ke Taxosoe menosexom pexma H Huge-
comyxce, xpome TBOHX nosenemdi Harm:Bala, TO ecTB, Aa TA 6ora moero H csoero
npH3bmaioT K noxnaHsnoTcx Te6e, xxxce goHesurwe Te6e yroxwo 6bicTb, csHgeTenb
6ex, Hbme xce nosHerAa MA OT HIM K ce6e so3sen eat, enga TbI ecH no3HaTens Hx,
}mice awe 3110 Bo3nacH, TBOH cyn, monge, awe ourycnium, TbI ecH HenocTwxcHmmil
H npemmpuiel. 3a CHID 0611Hy OT genosex emy HaHecelmylo BIAMIAII1J15110T, AKO
TOCHO,Hb I4Hcyc npeg 06w0m cyngwem OT 6ora cnpasekrnmocTH H OTMweEHA
138 npourrH HmeeT H Hcxa3krrenert Eeatieeinui 06B111111T,/ 3aHe OH CaM ce6e Emconllwe
Hapex chow. 6oxam, Ho name yrsepwnan, Hmywa no ce6e npHHTH anocTona Hurknonta
Myxammega H npopoxos nocnen;HeRwero, emywe Hecymemio nonweHcmyloT sepo-
tent liero awe He COTB0pAT, ace norH6HyT H He nOJDICHH ynosaTH, AKO 3ac-rynnewlem
ero (Xpl1CTOBbIM) BO3MOrYT BeT4HEAX myx H36erHyTH.
He 6bicmb pacnsm. K Tomy BepyloT, 51K0 XpocToc mice pacmiT 6bicrb, mime
ympe, tITO OT atoero J10)KHOTO noxiory TaK0 ,H013eCTH CHJIATCA. HoHexce, rJlar0J110T,
co3nan 6or XpHara Aawe no npHmecTsHa Teddscomuanu H Aaxce Ao xoxua cero
mHpa, cmepTH Hwcaxowe nognexcawa, xaxo Hynex mornu 6b1 y6HTE igenosexa,
eroxce 6or Aaxce no npen-samlcaHHoro spemeHH 6eccMepTHa H HeTneHHa comopnn?
lienosex 6o Hmcomoice moweT yeTasneHHasi OT npombrcna 6oxcw1 npemeHHTH,
fume y6HTH, erowe 6or xclisa H Hespenum co6mocTH xower.
170C/Iali 60 6C11 Rsblxu. Haim seppoT, AKO XpHcroc HOCHJI nepcoHy X BMX
A3b1K0B, MTO awe TOJIKylOT: MORCeil y6o ITOCJIaH 6bICTb K 0D14H11131M CbIHaM H3paH-
J1013bIM, XplICTOC )Ke KO Bcem A3bIKOM a Myxammen XOTA o6we KO Bcemy MHpy,
HO Hailnage K pony csoemy, TO eCTb apancicomy, H Toro panes exa3yloT, AKO Bem-
xur4 3aeem, HanHcaH 6bicTb 513bIKOM espeticimm, Kypan apancicum, Eeatioenue
)1Ce MHOTHMH H pa311b1M11 A3bIKH a 0C0611HBO IOUCIHU, TO CCU) HOHIPleCKIIM HnH
enmnicium.
Hcnoffedanue eepbt xpucmualiciaLe U3 Kypana. Ewe BepyloT, sow Bce mem-
Beam, npexcne npHwecTmlx Myxammenosa H nponoBenx KypaHoeori, XpHcTy, 511(0
npopoxy 6oxono H EfICIlleCAU10, AKO CJI0By 60XCHIO Beposammm H HcnoBenamte
Bepta Jla unnazu unizaniza2 Hca pyzylinaz, TO eCTb HecTb 6or 'Tome 6ora H I4Hcyc
jAyx ero ecTb coTsopumm cnaceimi cyTb. A mice OT HaBna Hcicaxcembim Eian-
x infue
234
Mingiietorul. Pavel insa, spun ei, in locul unde era scris Muhammed,
mintind intentionat, a substituit pe acel Firaklitis 536, numele Duhului
Sfint Ilapetickritoc, Mingiietorul", pe care Domnul Iisus a fagaduit sa-1 tri-
mita de la Tatal sau apostolilor *.
Ei spun ca este o jignire adusa lui Hristos de crestini, care it marturisesc
Fiu al lui Dumnezeu si Dumnezeu, pe cind el insusi n-a grait nimic de felul
acesta despre sine, ci totdeauna si pretutindeni propovaduia ca este Fiul
Mariei si Fiul Omului. De aceea, in Curan, capitolul 14, este aratat Dumnezeu
graind parca lui Hristos**: O, Iisuse, Fiul Mariei ! Oare tu indemni pe oameni
sa te considere drept dumnezeu si pe mama to drept dumnezeu si sa vi se
inchine?" Raspunde Hristos: Nu da, Dumnezeule, sa spun altceva decit
adeva'rul si daca am grait cindva to stii, caci tu esti cel ce cunosti cele ascunse
ale tuturor inimilor, cel ce patrunzi cele ascunse ale inimii mele, iar eu pe ale
(inimii) tale nicidecum. Deci tu stff ca n-am vorbit oamenilor nimic de acest
fel si nimic nu i-am invatat in afara de poruncile tale, adica sa te cheme pe
tine Dumnezeul meu si al for si sa se inchine tie, si ca le-am fost for martor
cit timp ti-a placut tie. Iar arum, dupa ce m-ai inaltat dintre ei la tine, numai
tu esti cunoscatorul for si be vei rasplati for cu r'au: sint poporul tau; daca le
vei ierta tu esti de nepatruns si intelept". Pentru aceasta jignire adusa lui de
catre oameni, nascocesc ca Domnul Iisus, inaintea Judecatii celei de obste,
va cere de la Dumnezeu dreptate si razbunare si-i va acuza pe cei ce an dena-
turat Evanghelia / pentru ca el singur pe sine niciodata nu s-a numit Fiu al 138
lui Dumnezeu, ci it arata pe apostolul adevarului Muhammed, care avea sa
vina dupa el, drept cel mai de pe urma dintre proroci, caruia trebuie sa-i
creada fara nici o indoiala. De nu vor face aceasta, toti vor pieri si nu se
cade a nadajdui ca prin mijlocirea lui (a lui Hristos) vor putea sc'apa de mun-
e& cele vesnice.
N-a fost rcistignit. Mai cred ca Hristos nici n-a fost rastignit, nici n-a
murit***, care lucru al mincinoasei for falsificari se silesc sa-1 demonstreze ast-
fel: De vreme ce, zic ei, Dumnezeu 1-a zidit pe Hristos nesupus mortii pins
la venirea lui Tedjdjiali 537 si ping la sfirsitul lumii acesteia, cum ar fi putut
iudeii sa omoare pe omul pe care Dumnezeu 1-a facut nemuritor si neputre-
zitor inainte de vremea mai dinainte rinduit5.? Caci omul nu poate nicidecum
schimba cele rinduite de pronia lui Dumnezeu, nici sa omoare pe cel pe care
Dumnezeu vrea sa-1 pazeasca viu si nevatamat.
Trimis la toate neamurile. Iar5.si cred ca Hristos avea persoana X tuturor
oamenilor, lucru pe care-1 tilcuiesc astfel: Moise a fost trimis numai la fiii
lui Israel, Hristos insa la toate neamurile, iar Muhammed, deli in general la
toata lumea, totusi mai ales la neamul sau, adica la cel arab. De aceea spun
ca Vechiul Testament a fost scris in limba ebraica, Curanul in cea araba, iar
Evanghelia in multe si felurite limbi, dar mai cu seama in limba iunani 539,
adica ionica sau elin5..
Marturisirea credintei crqtine in Curan". Inca mai cred ei ca toti oame:
nii care inainte de venirea lui Muhammed si de propovaduirea Curanului
au crezut in Hristos ca intr-un proroc al lui Dumnezeu si ca Evanghelia este
cuvintul lui Dumnezeu si au facut maturisirea credintei La illahi illallah Isa
ruhullah 539, adica Nu este dumnezeu afara de Dumnezeu sf Iisus este Duhul
X chipul
* Man, 14, 26; 15, 26.
** Coran, V, 116 118.
*** Coran, IV, 157.
235
eeAuem npencrknuacs, Te norx6HyT H Xpxcroc B nocneggem cyge nog csoe 3Hams
Be npxamer la, nage )Ke npeg 6oroM H np'eg aHrenm H npeg scem npopogecnim
JIHKOM BCAYeCKH onsepxceTcs, AKO He 3HaeT xx. 06age npargxx 12 allOCTOJI0B, cna-
CeHHbIX 61ITH sepytar. Apesxmc moHaxos, HMllepaTopos Bcex a Hailnage KOHCTaH-
num BenxKoro, Hycimmaxa 3HKARTe.TIA xpama Cssrms Co4MW (o Hemwe npo-
cTpaHHee 3pH B rnase 0 Cefintea Co0uu) 3a CBATIAX TaKoxcge xmetoT, CBATOTO
Feopmg, JJHMHTpHA, HIIKOJIa5i H CBATOTO crooKy, mice y 006pyLOKIIHCKHX TOKMO
Typtcos npa3gxyeTcs (o Hem)Ke 3px B nocnegcTsyloatxx).
Kaua0a eit*cmo Xpucma pacnsm. 0 XplicTose c HAOTHIO, ;owe OT Mepxem
!Twin, Ha He6o BO3LUeCTBKH 03 Kypalla rnasm 11: TaK0 6aCHOCJIOBAT.
Erga, rnaromoT, xygex s3snua XplicTa H Ko rnasHeilutemy Ox cy,gm npase-
139 "loam / (o Kaxacise 6o, Hatt IbinaTe, Hificoexce y 1111X socnomxHame) no x3pegeffluo
cygeficKomy ocyxgeH 6bICTb Ha cmepTb. XplicT6c y6o Bonpociul 6ora, tITO eCTb
6narosoneme ero, xonter nx ga OT Bparos ero (6oxcxxx)H Hesepumx xygees Taub
6ecgecTHoll npegaH 6ygeT cmepTx, HRH 0a cso6oxgeH OT mix 6yger. Eor xce npe3
Faspinina oTseutan XplICTy, AKO OH COVaII ero BO o6pa3 Be.eX menoseK, Toro
pagx AOJIXCeH ecTI3 npeo6pa3liTlics B mute H nogo6xe xoero-nx6o socxoweT OT
Tex, "Dice Ha cmepTb ero ocygstata. H TaKo Xpncroc npememn mute csoe so o6pa3
rnasHekuero cygm a cygeilcKoe nage so o6pa3 CBOH. Eroxce xygee mug= Xpnara
6brrx, css3atua, 6xtua H pa3.111Pillb1M11 Tomnemstma H myKamx ocKop6awa, Taxe
Ko xpecry nimuso3milua. Cygxx xce Tomy 6egtiomy nnanyutycx H ce6e tame 14xcyca
6brrx, xxxce npopolca HapeKtua, mice 'coma Tro TaKoso nommalnuma yrsep-
)Kgatouty, Hygee pyramgecs petcoma: Ce cam xcnosegyeT, AKO nxcxseu H moan-
JIIITeab caws 6gute. H CHA 6bICTI3 alma, etoxce Hapog ysetuacs XpacTy orrone
se seposaTH, HO B CBOeri cynepcmgm H Hesepeme ynopHo npe6msanot.
Xpucmoeo Ha Ne6o eo3necenue. XpacToc we TaKO nog Hum sxgom Hen03-
HaxHmil, 6oxcxeto CHJIOIO nogi,sT H Ha TpeTHe ne6o so3HeceH 6blcm, rge npinueci-
MIR Texpcmcganx H B nocnegtrem cyge socnpxsurits oTmateHast Ha xygeH if Ha
Hesepingt x3pannbcntil ntog, ()Namara 'Amen.
14 max mHoxafintast pa3yrvty X IICTHIIHe Hincalcoxce npanxgecTispowast o
Focnoge 14xcyce Xpitc-re H ero gygecax 06110CATCH y mix a Hatinage B mune "mice
Ha3msa1or 0 mnadeuttecmee Xpucmoee, xxxce ante carp gam. XCillICJH4TH xoTenx
6mx0m, ganege npes3otunx 6b1 npegs3sTme Haute, Toro pagx manmmx cxmx ygo-
BoncToBasulecsi, K noc.negrouatm ga nocrynaem.
236
lui", sint mintuiti. Iar cei care s-au lasat iiwlati de Evanghelia stricata de
Pavel vor pieri ; la Judecata din urma Hristos nu-i va primi sub steagul sau,
ci se va lepada de ei cu totul inaintea lui Dumnezeu i inaintea ingerilor i
a intregii cete proroceti, spunind ca nu-i cunoWe. Ei cred c5. cei 12 apostoli
sint mintuiti. Pe monahii cei din vechime, pe toti imparatii, dar mai cu seams
pe Constantin cel Mare, Iustinian, iiditorul bisericii Sfinta Sofia (despre el
vezi mai pe larg in capitolul Despre Sfinta Sofia) 540, ii in de asemenea drept
sfinti, ca i pe Sfintii Gheorghe, Dimitrie, Nicolae i pe Sfintul Foca, ce se
praznuiWe numai la turcii din Dobrogea (vezi despre el in cele ce urmeaza) 541.
Caiafa reistignit in locul lui Hristos. Despre inaltarea lui Hristos la cer
cu trupul luat de la Meriem, astfel basnesc in capitolul 11 al Curanului *:
Cind, spun ei, 1-au luat iudeii pe Hristos i 1-au dus la judecatorul
for cel mai inalt / (caci despre Caiafa sau Pilat nu se pomenete la ei), dupa 139
hotarirea judecatoreasca a fost osindit la moarte. Hristos a intrebat atunci
pe Dumnezeu care este buna lui vointa, vrea sa fie predat la o moarte atit
de batjocoritoare de catre vrajmaii lui (ai lui Dumnezeu), necredincioii iudei,
sau sa fie eliberat de la ei? Iar Dumnezeu a r5.spuns lui Hristos prin Gabriel
ca 1-a zidit in chipul tuturor oamenilor, de aceea trebuie sa se prefaca in
chipul i asemanarea cui va vrea dintre cei care 1-au osindit la moarte. Si
astfel Hristos i-a schimbat fata in chipul judecatorului celui mai inalt, iar
fata judecatorului in chipul sau. Iudeii, socotindu-1 pe acela ca este Hristos,
1-au legat, 1-au batut, 1-au batjocorit cu felurite chinuri i munci i 1-au piro-
nit pe cruce. Iar cind judecatorul acela plingea sarmanul i sustinea ca nici
Iisus nu este, nici proroc nu s-a numit, nici n-a gindit macar ap. ceva, iude-
ii, batjocorindu-1, ii ziceau: Iata, singur marturisete ca a fost un minci-
nos i un nascocitor de cuvinte". Acesta deci este pretextul pentru care
poporul a fost convins sa nu mai creada de atunci in Hristos, ci sa petreaca
indaratnic in superstitiile i necredinta sa.
Incillarea lui Hristos la cer. Iar Hristos, sub chipul acela de nerecunoscut,
a fost ridicat de puterea lui Dumnezeu i inaltat ping la al treilea cer, unde
Va atepta sosirea lui Tedjdjial i, la Judecata din urma, primirea razbunarii
asupra iudeilor i asupra poporului necredincios al lui Israel **.
Multe altele, nicidecum potrivite cu ratiunea i cu adevarul, circula
la ei despre Domnul Iisus Hristos i despre minunile lui, mai ales in cartea
pe care o numesc Despre copildria lui Hristos. Dar i a suta parte din ea
de-am fi vrut sa enumeram, am fi dep4it cu mult planul nostru, de aceea,
multumindu-ne cu putinul acesta, sa paim la cele ce urmeaza.
Capitolul al cincisprezecelea
Despre sfintii crestini
237
1 .0 / AOKTA itaxce ,go neper, Ha Heibice ycrpoeHo ecTb 3ansicTire 3naToe
npaaasi pyxa OT
6Hcepm nparsrmit yicpameHHoe, Ha RoTopom HanHcaHo: Xup my aeuy Homo,
my npodpomy, TO ecTb pyxa CBATOTO HoaHHa Ilpe,goTetix.
Myxammen HTopmii, mice B3AA LIapbrpag, Apyrilx CBATbIX mHcoicafUnHe MOnjH
B Mope Boupeauf nosenen, ensmy CHIO CBATOTO HoaHHa pyicy xpaHHTH BOCXOTeA
B 6H6nHoTexy nonaTHym, mice H no 'mule 3eno npocTpaHHa ecTb. He mHoro npexcAe
Hamm ACT rpex HeKHii, cynTaHa Myxamme,ga meTHepToro 3.naToxosaii, useikeH
6bIB BO HHyTpemitoto coxpoumuHyto nonary Ansi ycTpoemui Ha Heicym noTpe6y
upwicariumx xamHeil, yTnepicHan, 'iTO HH,gen casiToro HoaHHa pyicy H cHe HaHnH-
came, AKO)Ke BbILLIe peXOM, npoiarran, tITO seposiTHo npH3Haem 6biTH, 3aHe H B
naTpHapnicxxx apximax x 3amicallo ecTb, AKO y xpliciwaHcickrx HmnepaTopoH,
npexcne B3ATHA rpana B mecTo HeoueHemioro coxposmna 6bICTb pyxa npaHasi
crisrroro HoaHHa IlpeHoTemx.
Anocmoim. 0 Image anocTonoa H ynemucou Focno,ga Cnaca (lu)ICe 2aeapuyn
Ha3bIBaloT), AKO 6baua 12 it olill cornacymT H Temmxe gmeHamit six HapHualoT.
Cica3yloT xce, AKO no Ho3Hecemlii Huge XplicTosom Ha He6o, tipe3 mix BO BCIO
HceneHHym nponorieHaHo 6bICTb EtYatiOelltie H mHorHe A3b1101 B HCTHHHy10, nparieH-
Hp() H npocaeulaionlym euaHrenbcxylo sepy o6pauleHm 6baua. H HcTkuume oHoe,
ewe Ha He6ecH HanHcaHo 6e Eeaneenue HepacTneHHoe H Hexcicaxcemoe 'mama
H cogepicama cHpegb Hoggexe OT 17oneca (Tax cHAToro llama Ha3busaloT) He
6e HapymeHo. 0 anocTonex rocnonHmc JDKeCROBIIT Kypan B muse 0 Aepaame,
51K0 OHH 3acaHaTenbcTuosann H npe,g XpHcTom peicnx ce6e H mycimmaHou 6LITH
H pasHo MyXaMMe,LIOBLIX, AKO H ero 6b1TH aHOCTOA0B.
Ce. 17aeen. 0 CBATOM xce Eeaueenuu, aim 6M oT 6oxecrueHHoro Ilaana pacr-
sleilHo H JIMICHO co,genaHHo 6bino, Taxo 6aCHOCHOBAT: /70AeC, TAar0J110T, npirwe,g
B Hepy esaHrenbcicym H no Ho3Hecema3 XpHc-rosom Ha He6o, xylnig c nporilimil
ymeinucamH esaHreithcicoe ytiemte 513bIKOM H HyHeem nponoseHysiri, HexorHa OT
CBOHX, moxe co6paii 6sune rieusucoa, BonpouieH 6bicTb: no XplicTe, cum MapHiur,
HH0C1 npopox npsuyieT Jill JUDI HH? liana xce mem.: ffincalcoxce. IIaxH HM
nosTopmuntm, WO y6o pa3ymeeTcH HMA Myxamme,g, exce B Ecaueenuu liTeTcH
H OT Hpyrkrx plan:mos XplICTOBbIX TaK0 B EeatreeAuu HainicaHoe nponoseouyeTcH,
cHpeqb Ha) ripeApetie XpkicToc, Hmynia no ce6e npmint HHoro npopoica, mice Harm
141 INTHIH31? (3He / yxpaHaioT cnoseca XpxcToaa y HoaHHa, kixtexce o6euiaeT nocnaTH
,Lkyxa CHsiToro), Ilasen He mor 1110-.111460 HM oTaeulaTH H Toro pagH Happily'
Eeaueenue H Ha mecre, r,ge 6bino Ham:teams Myxamme,g, noHnwicHn Oupaxnumuc,
TO ecTb 17apaimumou cYreuncrensw. K Tomy 611AAOCJI0B5IT, AKO Ilasen HpIVICOKILTI
HHcyca, cbma MepueAi, 6bITH cbma 6oxcwi. Ilea) pax' HepyloT myxammegaHe,
AKO IICTHIMbIR H tHICTMil eHatirenbcxoro rieHHH ceHcxx B Kypane HX BeCb co) ep-
XCHTC51 a mice B &a/lee/114RX tiTyTC51, B Kypane we He o6peTaioTcH, ()Hag BCH cyrb
noHmeTHasi H npH6amui flaBnonbi.
0 cmepTH CBATOTO Ilaana He mHee HetiecTgaym, AKO H noNcHylo Hbimmcinum
la6yny. Cica3yloT 6o, aim 6b1 Ilasen o6eman riemycam CBOHM, AICO muconmice
yMpeT, HO 110 no,go6Hio Xpiicroay XIEBbICI Ha TpeTHe He6o B3b1,HeT (BAHATC51 CHA
yxpageHa 6biTH H3 17ocaanus CCAM020 Hama KO EepeeM, Hgexce cxa3yeT HocxinueHlia
a
x inicbmoxpasiunimax
xx pa3ym
238
acum in vistieriile sultanilor mina dreapta / de la cot ping la degete, iar pe 140
ea e facuta o bratar5." de our impodobita cu pietre scumpe pe care e scris:
Xcip TOIS ayiou 'liacvvon TO13 Iipapollou 543, adic5. Mina Sfintului loan
inaintemerg5.torul".
Muhammed al doilea, care a luat Tarigradul, a poruncit ca foarte multe
moaste ale altor sfinti sa fie aruncate in mare ; numai aceasta min5. a Sfintului
Joan a vrut s-o p5.streze in biblioteca palatului, care e si pina acum foarte
vasta. Nu cu mult inainte de anii nostri, un grec, giuvaergiul sultanului Muham-
med al patrulea 544, fiMd introdus in palatul cel mai dinauntru al vistieriilor
ca sa aseze pietrele scumpe spre o trebuint5. oarecare, a marturisit ca a v5.zut
mina Sfintului Ioan si ca a citit inscriptia mai sus-zisa, ceea ce recunoastem
ca e posibil, deoarece si in arhivele x patriarhale este scris ca imparatii crestini,
inainte de cucerirea cetatii, aveau drept comoara de nepretuit mina dreapta
a Sfintului Ioan inaintemergatorul.
Apostolii. Despre numarul apostolilor si ucenicilor Domnului si Min-
tuitorului (pe care ei ii numesc havariun) 548, ei sint de acord ca au fost
doisprezece si ii numesc cu aceleasi nume. Spun ca dupa inaltarea lui Iisus
Hristos la cer, prin ei a fost propov5.duita Evanghelia in toata lumea i
ca multe neamuri au fost convertite la credinta cea adevarat5,, dreapta i
luminatoare a Evangheliei. Iar acea adevarata Evanghelie a fost scrisa in cer,
o citeau si o tineau nestricata si her5.stalmacita cita vreme n-a fost stricat5.
de Poles (asa it numesc pe Sfintul Pavel). Despre apostolii Domnului Curanul
minte in capitolul Despre Avraam546 ca ei ar fi marturisit si.spus inaintea lui
Hristos ca sint musulmani si deopotriva adepti ai lui Muhammed, ea sint apos-
toli si ai aceluia *.
Sfintul Pavel. Iar despre sfinta Evanghelie astfel b5.snesc ca ar fi stri-
cata si falsificata de dumnezeiescul Pavel: Poles, zic ei, venind la credinta
evanghelica si, dupa inaltarea lui Hristos, propovaduind, impreuna cu cei-
lalti ucenici, invatatura Evangheliei neamurilor si iudeilor, a fost cindva intre-
bat de ucenicii pe care ii adunase: Dup5. Hristos, Fiul Mariei, va veni un
alt proroc sau nu?" Pavel insa a r5.spuns: Nicidecum". Iar cind aceia au repe-
tat : Ce se intelege atunci prin numele lui Muhammed care se citeste in Evan-
&tie i care se propovaduieste de alti ucenici ai lui Hristos, asa cum scrie in
Evanghelie anume ca a prezis Hristos ca dupa el va veni alt proroc, care-i va
invata adevarul ?" (aici/ei fura cuvintele lui Hristos de la Ioan, unde fagaduieste 141
sa trimit5. pe Duhul Sfint **), Pavel n-a putut sa raspunda nimic, de aceea
a stricat Evanghelia i in locul unde a fost scris Muhammed a pus Firaklitis,
adic5. IlapdiArrov, Ming-iietorul"547. Si mai spun, in chip dezm5.tat, ca Pavel
e cel ce ar fi adaugat ca Iisus, Fiul lui Meriem, este fiul lui Dumnezeu. De aceea
muhammedanii cred ca sensulxx adevarat si curat al invat5.turii evanghelice
e cuprins tot in Curanul lor, iar cele ce se citesc in Evanghelii i nu se af15.
in Curan sint toate falsuri si adaosuri de-ale lui Pavel.
Despre moartea Sfintului Pavel au nascocit o fabula pe cit de nelegiuita,
pe atit de mincinoas5.. Ei spun ca Pavel a f'5.gaduit ucenicilor s5.i Ca nu va
muri niciodat5.", ci, asemenea lui Hristos, se va sui viu la al treilea cer (aces-
tea se vad a fi furate din Epistola Sfintului Pavel catre evrei 548, unde spune ca
x depozitele de hrisoave
xx intelesul
* Cp. Coran, V, 82-83.
** loan, 14, 26.
239
ce6e 6bITH Aa)Ke n0 TpeTHero He6ece) H ram co Xpacrom npe6mBaTH HMeeT.
Twice mumomenmy BpeMeHH, BHAB Ha Ben, BKo He mo)Ker cero COTBOpHTH, npeBeH
pice cblli H npecrapenbill B nerex, na noica)Ker ce6e Herm Hy HM npenpexma, himm
o6pa3oM noBenen npHyrorom4TH BeJ mcHII cocyn cxynenmthail B Hemwe 6b1 Becb
mor Bmecrinucm, Twice B coKpoBeHHeihuem xpaMHHbI csoem mecre cocyn oHmil
Becb BKonan B 3eIvIJ110 H cpe6pom )1GIBbIM x, no camme 'Tax HanonaHn. Ilorom
CHM TaK0 ycrpoeHHmm, CO3BaJI y9e1114.KOB CBOHX H HM 51K0 HaCTOHT pKe BpemB
B3121THA ero Ha He6o orKpmn H noBenen ,rAa. BCe B monkmax H 6neHHBx 9pe3 uenme
40 AHerl Hpe6y,EWT H MKT() OT HHX na nep3Her BHHTH B KJIeTb, B Hahn OH 3aKJ110-
1111TH ce6e Hmenue, HO TOKMO H3 Bile na crperyT, no npemeHam B HO11111 H BO ,LIHI4
6onparByloute, ,Lka. He KaK0 no B0311.1eCTBFIX ero Ha He6o BO3MHAT, AKO 6bI HeKIII4M
o6pa3oM yKpbuicsi HRH Tar1HO y6e)Ke H Ha HHoe npecenancx mecro. TaKo y6o yYe-
HHKOM ero crperyumm H 9pe3 40 midi AKO)Ke noBeneHo HM 6e B KJIeTb ero (11aBnosy)
MIRTH He nep3aionwm, Ilasen B cocyn 011b111 mepKypHem Hano.nHeimmil BHH,ILe H
CaM ce6e norpy3Hn H yT01111JI. MepKypHil )Ke (11pHBO,LIAT) OT awes' cm Harypm HMeA
CHAN FICA npoaktuaTH, cHenaTH H BOILIPITO)KaTH, BO spew' 01113DC 40 AReil BCIO 11J10Tb
H KOCTI4 ero pacroram, RICO H149TO )Ke OT MOliier3 nnoTH ero B cocyne OHOM HOTOM
ABHCA.Yilemum xce XIITpOCTH H necTH He Benyme, BKo flaBen mepKypHem B coKpo-
BeHHom OHOM H TemHom mecre cHeneH 6mcrb, BepoBaum Ha He6o ero npeHeceHHa
142 6mBum H cnaBy o ero Ha rperHe He6o BonuecTBHH / B yn06oBepHmA Hapon nycrHum.
H Tax no TOM pacrneHHoe OT Hero oHoe ygeHificam ero npenaHHoe Eeaueenue
511(0 HCTHHHOe H npHponHoe (orsep)KeHy npjfromy) npusrro 6mcrb. 06a9e MHO3H
CyTb y myxammenaHoB npocraKH, Koropme BepyloT, 51K0 XCT1411H0e OHM H Hepaer-
neHHoe Eeatizeaue y xpHcrHaucKHx narpHapxort H no HmHe o6peraercm, HO na
HesaineHo 6yner HanHcaHHoe B HeM Kw( Myxammenoso, npanexalo yraeBalor H
TOKMO CBOHM npeemmiKam xx non wecroKoto H crpaumoko KJIATB010 npH gace
cmeprx oHoe npenakor. H C1451 y6o cyrb, B)Ke o flame, sepxosHom alIOCTOJI0B,
H 0 pacrneHHom OT Hero &awe/mu 6JIA,LIOCROBSIT.
240
va fi rapit ping la al treilea cer) * si acolo are sa petreaca cu Hristos. Iar
cind a trecut vremea, v5.zind Pavel ca nu poate face acest lucru, fiind inve-
chit si batrin de ani, ca sa se se arate ca le-a prezis adevarul, a poruncit
in taina sa se preg'ateasca un vas mare de lut in care putea inc5pea cu total
si a ingropat acel vas in cel mai ascuns loc al locuintei sale si 1-a umplut cu argint
via x ping sus. Dupa ce a facut acestea a chemat ucenicii sai si le-a desco-
perit ca vine vremea suirii lui la cer si a poruncit ca toti sa petreaca timp
de patruzeci de zile in rug5.'ciuni si privegheri, si nimeni sa nu indrazneasca
sa intre in Camara in care se va inchide el, ci numai sa pazeasca" pe dinafara,
priveghind pe rind zi si noapte, ca nu cumva dupa inaltarea lui la cer sa
le para ca s-ar fi ascuns sau ca a fugit in taina si s-a mutat in alt loc. Deci,
pe cind ucenicii lui it pazeau astfel, neindraznind timp de patruzeci de Ale
sa intre in Camara lui (a lui Pavel), Pavel a intrat in vasul acela p1M cu mercur,
s-a afundat in el si s-a inecat. Iar mercurul (spun ei) avind putere prin natura
lui s patrunda toate, sa le manince si sa be nimiceasca, in timpul celor patru-
zeci de zile i-a dizolvat tot trupul si oasele, incit din moastele trupului lui nu
s-a mai ar5.tat pe urrna nimic in acel vas. Iar ucenicii, necunoscind siretenia
si viclesugul ca Pavel a fost ros de mercur in acel loc ascuns si intunecos, au
crezut ca el a fost mutat la cer si au faspindit in poporul cel lesne crezator
slava suirii lui al treilea cer. / asa, acea Evanghelie stricata de el si predata 142
ucenicilor lui a fost dupa aceea primita ca adevarata si fireasca (lep5.dindu-se
cealalta). Sint multi prostanaci la muhammedani care cred ca acea Evanghelie
adevarata si nestricata se afla si pines acum la patriarhii crestinilor, dar,
ca sa nu fie aratat numele lui Muhammed scris in ea, o ascund cu grija si
o transmit numai succesorilorxx for in ceasul mortii, sub cumplit si infricosat
blestem. Acestea sint cele ce se vorbesc in chip dezmatat despre Pavel, cel
mai mare dintre apostoli si despre Evanghelia cea stricata de el.
Sfintul Nicolae. Il tin ca sfint si pe Sfintul Nicolae, pe care it numesc
Sari Saltik Baba 549 .
Sfintul Gheorghe. Pe Sfintul Gheorghe (la ei Hedirles) 55 it serbeaz5. la
23 aprilie, iar pe Sfintul Dimitrie (la ei Kassim) 551 la 26 octombrie, tinind
dupa calendarul grecesc. Iar la poporul turc ziva Sfintului Gheorghe este
semn sau rinduia15., la inceputul campaniei ost5.sesti, pentru scoaterea cailor
la pasunat, plecarea din incartiruirile de iarna si altele. in decretele sultanului,
prin care se declares razboi impotriva dusmanului, s-a obisnuit s se indice
aceasta zi, cind toate ostirile trebuiau sa se adune si sa se intruneasc5.1a locul
rindu it .
Sfintul Dumitru. Sfintul Dumitru se numeste dup5. ei Kassim, nume
care in limba araba inseamna impartitorul". Ziva lui e data sau limita unei
campanii incheiate, a distribuirii incartiruirilor de iarna, a asezarii cailor la
grajduri si a dizolvarii ostirii. Caci ziva Sfintului Dumitru fiind insemnata
de judecatorul ostirii, toti ostenii pot parasi tabara chiar nevrind capetenia
otirii, fares sa urmeze vreo pedeapsa, despre care lucru vom spun mai multe
in capitolul Despre instructia for tnilitarci.
241
CEIRMbla OOKCI. CBATIAR Comm npa3nHyeTcs BO npasAy, o6age ire OT BCeX,
HO TOKMO OT Ao6pymataxcicax rvryxammenaHos (ecTb go6pynscira gpeatisuf MHCHA,
Emicaihnas cTpaHa mescAy AyHaem, 4epHbIM MopeM H ropamn Temu pexiemnAmn
BKJI10,1eHHaA), TIOMTO)Ke CeR CBATbIR OT sapsapos OHbIX II0,IHTaeTCA, sane CJIa,HOCTHO
ecTb CJIbI1IJaTH, AKO)Ke OT HHX npmocom, cica3aTn He 06JIeHHMCSI. 110He)Ke OHMS(
cTpaHm )101Tej1H myxammenane B cenex CBOHX pa6OTHHKOB 6onburyro MaCTb nmeioT
xpncTnan, cep6os H MyJITAH, Ie no yeTaBy nepicosHomy 06bitrail nmeroT ,ItoroBop
TB0pHTb C rocnoAamx CBOHMH, Ha. 6bI B HeneabHme xiHn H B nHbre npa3nHmcn K
pa6oTe EX He HOHy)KAaJIH. HeK0I-Aa )Ke B IIpa3AFIPILIHLIR CBATOTO (DOKE{ ,HeHb (mice
143 np43nHyeTcs gym 22) pa6oTHHkam Hexoero / npe6oraToro myxammenamma He
XOTALIHIM HTTH Ha ne.no H rnaromoumm npa3,timix 6bITH CBATOTO CDOKH, y nyHailcxxx
xpncTnall npocTomonnaos Ha,Ek Hnsamn nepsoHailanbinnca X, noramur OHbIR HM
H CBATOMy SIX KyIIHO nopyrascs H HOHOCHB, TIOHyHHJI 11X B TOR ,IIeHb BO3HTH C irons
)1GITHbIe CH01114. Pa6OTHHKH y6o 6HeHHeM nonyxcneHbr 6bIBLUe, BripAroula CKOTIA
H Ha HOJIA examne, HaTIOJIHHIlla )KHTOM BO3bI. EbIBLIIHM )Ke EM so3sparnamninmcs
Ha TIOJIOBI4He ,noporn, socTaina aurbHme H 6ypirme seTpm, 6JIECTaHHA H rpomm
cTparuHme, nmsce OTBCIO,Hy WeCTOKO nbunyunlm, AKO OT HeHO3HaHHOR BHHbI see
BO3bI 3anammacs, BOJIbI )Ke H Komi ropsiiecTmo orHs roHamm, paccbmainacs
6eraioine no no.amm, )KHTOM npevicnanHembim, ancyny COTB0p1IJICA npesemncnil
H cTpaumbill noscap, Orlib csnpencTsosame Ha HHBbI, BeTp )Ke na OrHb TOJIHKO,
AKO B extHom momeHTe npocTpamrefluras x na.aetie npocTnparouniscs cTpaHbr
OHbl$i IIOJIA B sasicaoHcicyro neu b npespamina. Myxammenane TaKOBbIR Hetiamn-
ma Bpe-xx nocTpanasure, Bee socTawa H OT tier noscap ollbeil Hatianoxxx soc-
npmur H KTO 6bICTIa BIlHa Toro (mmixy 6o AKO OT HenpnsTenbcrats pyro4 CHe npm-
KRIVIHC51) ITHJIMHO s3mcxyloure, pa6oTHincam WeCTOKO rpo3sxy, na npasny
cicascyT. OHM 6enxbre 3a cTpax cur9al:1 OHbIR n0 npas2re H31ABHUla H yTseprinrua,
AKO GOTHIC HHbIA BHHbI B3bICKyIOT, noHesce y HEX 3a 110,IIIIHRHO H HelIO)KHO conep-
SCRTC31, AKO CBATIAR (Dora (erosce npa3nnnic npe3peir TOCIIOAHH EX H TOMy nopy-
rancs) npnlinHa ecTb H cone.naTenb cero spexia, n6o y HHX xpxcTnaH mHorascam
,1103HaHHO ecTb, AKO eJIHKONCHbI KTO uepicosHyro 3anosenb npecTynns B npavinnic
CBATOTO tOKH, XOTA Manoe HeKoe AomosHoe cam min pa6oTinnu4 ero conenamr
nem, TaKOBbIR npecTyrimix IIHKOJIMKe mor 1136bITH TIO)KapHOR 6e,abr H BeJIIIKHR
yTpaTbr. H Taw Typrof OT CBOHX pa6oTinuos ysernamibr 6i,inme, OT TOTO BpemeHe
npa3nimic CBATOTO (130KH 6.narotiecTllo xpaHnTri H npa3nHosaTg Haxiama. 14 HbIHe
3a ,LIOJITOTy spememl, TOJIHKO yTsepuncs y cammx HeCMLICJIeHHEAX sapsapos (OHbI51
6o cTpaHm )1CHTeBH cyTb Eny6otiarnnero sapsapcTsa) otroro npa3nHecTsa ynoTpe-
6JIeHHe, AKO 06bPlarl HMe}OT IIplule)KHO sonpouraTil XplICTHaHCKHX CBAIIIeHHHKOB,
arpetib Korra 6y,rieT npawrimic CBATOTO CDOKH, ;la He KaK0 B Hesenemm He Am;
cssiTomy noMICHOTO TIOHTeHHA, Ha rHes ero H KO OTMIlleHHIO TIOXIBIITHyJIH 6bI. CHUB
npocToTa tienosetiecicas TOJIHKO 6narononytma ecTb K no6py, immix HeuracTs.nnsa
KO 3fly, OT Hero 6ectincrieHHme IIOTOM so3pacmr cyneperHww, KOTOpbIM 6ojiinie
sepa emneTcs, Hesce esaHresibmm HJIH anocTonbcimm cnosecam./
X ope3Krterrra
XX y6brroK
xxx npicumy
242
Sfintul Foca. Sfintul Foca se praznuieste intr-adevar, dar nu de toti,
numai de muhammedanii dobrogeni (Dobrogea este vechea Misie, regiunea
cea mai joasa cuprinsa. intre Dunare, Marea Neagra si muntii zisi Hemi) 552.
De ce se serbeaza acest sfint de catre barbarii aceia? Fiind p15.cut de auzit,
nu ne vom lenevi sa spunem, dupa cum am auzit de la ei.
Locuitorii muhammedani ai regiunii aceleia au la sate cea mai mare
parte din lucratorii for crestini, sirbi si munteni, care, dupa rinduiala biseri-
ceasca, au obiceiul sa faca invoiala cu stapinii for ca in zilele de duminica
si la alte sarb5.'tori sa nu-i sileasca la lucru. data., in ziva praznicului Sfintului
Foca (ce se praznuieste la 22 iulie)553, cind argatii unui/muhammedan foarte bogat 143
n-au vrut sa mearga la lucru, zicind ca e s5.rbatoarea Sfintului Foca, mai-
mare x peste holde la crestinii dunareni, oameni simpli, paginul, injurindu-i
impreuna cu sfintul for sf ocarindu-i, i-a silit s care de pe amp in ziva
aceea snopi de griu. Argatii, fiind siliti de bataie, au injugat dobitoacele sf
mergind la cimp au umplut carele de griu. Dar pe cind se intorceau, pe la
jumatatea drumului, s-au ridicat niste vinturi puternice cu furtuna, fulgere
si tunete strasnice si, cum bateau cumplit din toate partile, dintr-o pricina
nestiuta toate carele au luat foc, iar boii si caii goniti de dogoarea focului
s-au impra'stiat prin holdele pline de griu, de unde s-a iscat un incendiu foarte
mare si cumplit. Focul se latea peste holde, iar vintul se intetea asupra focului
in asa masura, incit intr-o clipa cimpiile acelea largi, intinse ping la o mare
dep.artare, se prefa.cusera intr-un cuptor babilonic 554. Suferind muhamme-
danii o asemenea paguba xx neasteptata, s-au ridicat cu totii si, cautind cu
sta'ruinta de la ce s-a aprins focul si care a fost inceputulxxx lui (caci socoteau
ca venise de la o mina dusmana.), ii amenintau strasnic pe lucratori sa spuna
adevarul. Ei saracii, de frica, au aratat cum se intimplase lucrul cu adevarat
si au declarat ca in zadar cauta alta cauza, pentru ca la ei se tine ca inve-
derat si fara de minciuna ca Sfintul Foca (al carui praznic 1-a dispretuit sta-
pinul for si si-a batut joc de el) este cauza si lucratorul acestei pagube. Caci
la ei, crestinii, de multe on s-a adeverit ca de cite on cineva, calcind porunca
bisericii, a facut el insusi sau argatii lui vreun lucru cit de mic pe linga casa
in ziva praznicului Sfintului Foca, un asemenea calcator de lege n-a putut
niciodata scapa de primejdia focului si de mare pierdere. Si astfel turcii,
fiind convinsi de argatii lor, tin de atunci praznicul Sfintului Foca cu evlavie
si au inceput sa-1 serbeze. Iar acum, cu trecerea indelungata a timpului, atit
s-a intarit tinerea acestei serbari la barbarii cei mai lipsiti de judecata (caci
locuitorii regiunii aceleia sint de cea mai adinca barbarie), incit au obiceiul
sa intrebe pe preotii crestini cind va fi praznicul Sfintului Foca, ca nu cumva,
din nestiinta, nedind sfintului cinstirea cuvenita, sa-1 porneasca la minie si
la razbunare. Astfel, naivitatea omeneasca este la fel de prielnica binelui
pe cit de potrivnica este raului si din aceasta au rasa'rit mai apoi superstitiile
carora li se acorda mai multa credinta decit cuvintelor evanghelice sau apos-
tolice. /
x prezident
xx pierdere
xxx pricina
243
144 Inaea weanafi nadecamb
O CK01111aHHH milpa
X mo6onbrrabuc
244
Capitolul al aisprezecelea 144
X interesati
245
xleco pans Hec Tb B Typicax H exxa He no xcex myxammexaHex ylleHOrl HRH npocTax,
mice 6b1 n0 cemy csoxx npexxox xpenHemy npegaffino He yrxepxcgan H He Bepan,
AKO rocyxapc-rno oTmaxcicoe, xynHo xce H SCA o6nacrb myxammegaHcican OT Hapoxa
xcenToro HRH pmxcero nopa6oTHTHcs H onponeprHymcsi xmeeT. Toro pagx, awe
H mHoraxcgm OT HeMewcHx FimnepaTopox TypKH nopaxceKm H no6excgemim cyTb,
o6a9e 1111KaKO)Ke Oria-ABalOTCA CaMbI13 PHM B3ATH H AKO 110 TOM He gpe3 HHOTO
xaxonoro Hapoga xpxcmaHcicoro, Toxmo gpe3 pmxcero (eroxce HeublH OT MIX
pOCCHCKI1r1 xnM MOCKOBCKHrI Hapax 6bITH TOJIKyIOT) OT camoro Pxma xaxce no
gamacxa nporHaHm moryT 6bITH. Erxa xce xplicrxaHcicoe oppiclie B Aamacic xocTxr-
HeT, Torxa H K011e1.1 mupa 6bITH TRaTOJHOT.
Adascuyddre Maddscuyaw. TpeTHe H3 6aCHOTB0pHOR o AnexcaHxpe BeJIHKOM
MaKe,LIOHCKOM HCTOPHI1 npxgrposaor, AKO B OHOe spew' 6bICTb Hexxii MaJI0B03-
pacmbdi X Hapax empice xmx Am( 'lynx Maxxcxy,xxc (xoTopoe Ha3BaHlie BO npangy
OT for H MaTOT B CBRMOM nucanuu pegemmix B3ATO H H3 HCTIIHHOTO npopogecnia
B axcenpopogecTso KypaHono o6paweHo).14 cxa3mnamT, Arm cero Haponx genoxeum,
146 TOT Manor() Bo3pacTa / CyTb, AKO eRillibIri BOHH HX K xpennyxx BacanicoBomy
KOHA nplinsmaTx 11 Ha OHOM rice cnoe opyxcue H 04e)K,LIbl CBOA LIOBeCHTH H 10,11 CC-
HHIO ero Tax cnam EmeeT, aim 6m Hamer Bo3pacTa genoneic cnan nor xonro-
neTHmm H rycTeCuukrm sixopom; nogo6Ho, awe xorxa o6peTaloT caxganxxxxx
Hatux TJIaT0J110T, AKO 3e1I0 npocTpaHxym o6penx ce6e TOCTI1 imuyxxxx. CeI3 n pH-
TxopHmil Hapax 3a npexenamx cero mxpa B xpyrom mxpe nage cero npocTpaHHeil-
"nem xcioiyuwil mHorxe H xcecToicxe BOI3IIbI c Anexcaimpom Benxicum xmen if He
XOTA ero onycnini K nage DICHBOTHOR Ha nyTx TAXICKA H pa3JIIPIHbIA 'Tensaw'
HaHece, Twice oppicxem AnexcaHgpoinam nopaxceHmati H no6excxeinua 3a ropamx
Kati BCeJIIIJICA, eroxce Anexcaimp, co3xan B oxpyr ropm megbHym cTeHy OT C006-
utecTna c cxm Hacenemimm mxpom (eroxce apanm Py6u meoctou HapxxamT) oTnywn
H HanageHxe Hx, xoTopme npexcge 3e.no gacTo Txopsixy, npecex.
Cmena .Anoccandpoea. H noxenexxem 6oxcwim Hapax Hurl Awn go cicou-
naHxx MHpa 3a otiolo ("oxce Ceddu Hoceudep, TO ecTb onnoTomxxxxx AnexcaHxpoxbim
Hapiwaxa) mexbHoio creHom npe6msam xmaTb, o eroxce ycxrionamni 13 =alum
COTBOpHTH Haim Ha cell mxp Hanaxefixe imp mitoro nygulym 6yecnossa cim6yay.
Cica3yloT 6o, no oHerxa AnexcaHnp adosciodascuee H madoKtodoscuee Hapog cTeHoio
OHOIO mexbHolo 3BKMOTHITI, OHbal Heycbmammx Tpynarvni CHJIHTCSI, BO exce 6b1
pa3pyumn cTeHy, nail Ha xcx-reneri mapa cero HanageHxe COTBOpHTH. Ho noHexce
opyi.uAxxxxxx xcene3Hmx K geny csoemy yrauxbix H He "mewl' H cxenaTx He ymeioT,
TOTO paxix OT nepxoro gaca ROHM xaxce go 3apx yrpemmx, Bee Bxyne 513bIKBMII
CBOHMH CTeHy J1K)KyT. H Tax 6.11113 CBIrTaH1451 B TOBNKylO TOHKOCTb TIpHBOXVIT,
AKO He OCTaTHCA ell TOJICT61-1110r1 pa3Be npoTxx JlyKOBbIA KONCHLIbIxxxxxxx. LIT0
BIJIIA OHH H Haxelowecx yxce H3bITH, BCe BeJIHKILM BOCKBHHBIOT rnaco H I-Aar/DM-0T:
KCe HEme H3bIA0X0M. Ha cm 0111,IX pegeme, 6or naxx cTeHy oxylo megbuyio
Ileny TB0pHT H B nepsym TOJICTOTY IlpHB0,13,HT. TaK0 110 Bce H011114 CTeHy nmicyate,
X xapnrati
XX 6bunno
xxx o6ym ;um 6aummice
xxxx icsagrepy
xxxxx orpauoio
xxxxxx enaeTen
xxxxxxx nepa Juni juicTa
246
aproape printre toti muhammedanii invatat sau neinvatat care, dupa aceasta
veche traditie a inaintasilor, ea nu afirme si sa nu creada ca statul otoman
si impreuna cu el toata latura muhammedana va fi subjugate si doborita de
un popor blond sau roscovan. De aceea, deli turcii au fost ba'tuti si invinsi
de multe on de catre imparatii nemti, nu pierd nadajdea ca vor cuceri Roma
i ca, dupa aceea, nu vor putea fi alungati de vreun alt popor crestin decit
de cel roscovan (pe care unii dintre ei it tilcuiesc ca este poporul rus sau mos-
covit) de la Roma pins la Damasc. Iar cind armele crestine vor ajunge la
Damasc, atunci, zic ei, va fi sfirsitul lumii 561.
Adjiudj-Madjiudj. In al treilea rind potrivesc din istoria fabuloasa a
lui Alexandru cel Mare Macedon ca in vremea aceea va fi un popor mic de
statura x numit Adjiudj-Madjiudj (denumire luata in realitate de la cei
numiti in Sfinta Scripture Gog si Magog *, transformind adevarata prorocie
intr-o prorocie mincinoasa a Curanului**).i spun ca oamenii acestui popor
sint de o statura atit de mica,/incit un osta de-al for va lega calul la tulpi- 146
na )4 busuiocului si va atirna pe el toate armele si hainele sale si va dormi
la umbra lui asa cum ar dormi un om de statura noastra sub un dud stufos
si de multi ani; tot asa, cind vor gasi ei sandalele >ocx noastre vor spune ca
an gasit un han xxxx foarte larg. Acest popor fatarnic care stapineste dincolo
de hotarele lumii acesteia, in alts lume cu mult mai large decit aceasta, a
avut multe si cumplite razboaie cu Alexandru cel Mare si, nevrind sa-1 lase
pins la apa cea vie, i-a pus grele si felurite piedici, apoi, fiind batut si invins
de armele lui Alexandru, s-a salasluit dincolo de muntii Kaf. Iar Alexandru
1-a despartit de aceasta lume locuit5. (pe care arabii o numesc Rubi meskiun) 582,
zidind in jurul muntelui un zid de arama 563, i a curmat navnirile for pe care
mai inainte be faceau foarte des ***.
Zidul lui Alexandru. Din porunca lui Dumnezeu, poporul acela va pe-
trece ping la sfirsitul lumii dincolo de zidul de arama (pe care it numesc Seddi
iskender, adica Zidulxxxxx lui Alexandru")564. Despre silinta si staruinta lui
de a face iarasi o invazie in lumea aceasta au brodit o alta fabula mult mai
buns. Ei spun ca dupa ce a inchis Alexandru prin zidul acela de arama
poporul adjiudjilor i al madjiudjilor, acela se sileste ca, prin trude neos-
toite, stricind zidul, sa dea din nou navala peste locuitorii lumii acesteia.
Dar fiindca n-au uneltexxxxxx de fier potrivite pentru lucrarea for i nici nu stiu
s le face, de la primul ceas al noptii si pine in zorile diminetii ling cu totii
zidul cu limbile. 51 astfel, cind aproape se lumineaza, it aduc la. o astfel de
subtirime, Ca nu famine mai gros decit o cojitaxxxxxxx de ceapa. Vazind ei acest
lucru si nadajduind de acum sa iasa, striga toti intr-un glas si zic: Iata,
acum vom iesi". La vorba aceasta a lor, Dumnezeu face la loc zidul acela de
arama $i-1 aduce la grosimea cea dintii. 5i astfel, lingind zidul in fiecare
pitic
xx lujerul
xxx IncAltamintea sau cizmele
xxxx cvartir
X X XX X imprej muirea
XX XXX X arme
X X X XX X X foita sau frunz5.
* Ezechiel , 38, 2-3; 39, 1 gi urm.
** Coran, XVIII, 96; XXI, 95-96.
*** Cf. I stortia despre marele Alexandru impdrat , in Cdtlile populare fn literatura roma-
waled, ed. Ion Chitimia gi Dan Simonescu, vol. I, Bucure*ti, 1963, p. 67, qi Coran, XVIi 1, 94-97.
247
6ory xce npoTHBHo OHYI0 B0306HOBJIHKEHy, HeycbinHmmil H CyeTHbIMII TOMAT ce6e
Tpygamx. Ergaxce BocxouleT 6or ico Heg COTBOpHTH MHpy cemy, Kapnbl come
(rnaromoT) BpriaT ce6e BORK 60)KHeil H pexyT: oCe 6ory H3BOJIHBLUY H3bIJACM)>.
14 TaK0 HM OT 6ora nonyCTHTCA Torga, ,tea Belo cTeHy nponxxcyT H pa3opwr. 14
consopine TO, HO TIOA061110 capaligm HanagyT Ha Be Cb Kpyr 3eMIThIci H TaK mona,
RICO H nporlax NCEBOTHaE, SIKO TpaBy CHeASIT H noTpe6BT, 'Tome egmbrx mycnm-
147 maws. MHET 6o / 51K0 EX Ha,g3BbriartHO 6or OT JUOTOCTH OHbIX co6ntogeT H TO
HmeeT &nu no 6oxamo crpoemno, ,ga BepHbix cBoxx gpe3 Hagxogslinero Tedoiccbicua-
Ali (To ecTb AHTamyxammega), THpaHcTso HCKyCHT, TBepgo JIH B csoeil BepHocrx
upe6myr? 0 gem clineBag CKa3y}OT:
Tedascd.xcua.4. IleTBeproe 51K0 TegxcgxcHan HmeeT 6b1Tb 3RecIIIIHri nape Bcex
genosex, luxe confine rage H HegecTHBeihuHil, 6ory xce H npopoxy TO earl. Myxam-
megy, gpe3 BCE H BO BCeX HpOTHBHerILIIHR. lhatim 6yger Aa npespaTuo allTalOT
Kypwia, TO ecTb npoTHBocnosHbim H npoTkomffilm o6pa3oM, cupegb, HL exe gTeTcg
so HME 6oxclie, ga girraloT He Bo mmst 6oxote, mgexce 6or mHpos, ga IITyr He 6or
mapos, mgexce 6or mkulocepgbdi, pa IITYT 6or HemHnocepgbdi Ii npori. Yalsep-
mcgaloT, SIKO oa nepBee B AamacKe SIBILTHCE H.meeT, orrygy xce Bo 14epycanum, B
Memmy Si B Mexicy c Benincolo ropgocTmo H icHgeHmem nplimgeT H guaBonbcicHmil
XHTPOCTI3MH H BOJIXBOBaHHEMH HecnbaaHtibte H yxcacxbie noxaxceT glob' X H ce6e
nponoBecTb Bcenewibui Focnoga H o6nagaTenn. 13cio xce crony gapoBaHHA H }max-
BOBalillg ero cica3yloT 6bITH BO BJIaCaX OCROBbIX, Ha Heroxce no nogo6nto Eypaia
Myxammegosa BcggeT, or Bcsucoro 6o Bnaca ocna ero, am( or cnaggarauero mycm-
KlifiCKOF0 HHcTpymeHTa con-lam:ail H cnagocniblil mac Ii3bIX(eT. H H3 TOJIb MHOITHE
nage xce 6ecglicnembix anacos 6ecgmcneHHIAB cornacHsi H necHH KO ycnaxcgeHnho
H nplonegeHmo cayaralounix yulec npoH3BegyTcH. IlenoBegbi xce B Bepe Hemoni-
Ham, cabbalas= Hue necHH, Talc o6e3ymATcsi H cnagocTa panes nemml aluf OT yma
OTCTYHAT, HKO OTTOJIe He B03moryT OT Hero OTJITIaTHC5I HRH OTCTYHHTH, HO Bcero
gyBcTBoBarma H pa3yma JIELIIeHHM B JI/060Bb ero y,E(OBJIATHCH H Bctogy TIOCJIeACTB0-
BETH Tomy 6ygyT. Haim Bce OHbIe, mice HOKHOHATC51 TOMy, RICO 6ory Bcex TBapeci, 3ano-
Begem xce H noBenemIgm ero noBHHyTcsi B031,11MelOT BC5I mxpcxax 6naronony9mB H
60raTCTBa H gpe3 Tpx nem (H6o TOJIHKOeNC ,111CJI0 JIeT H o6nagamuo ero 6bITE rna-
FORIOT) ace HM 06EJIbH0 6YgeT, IITO-J11160 BO yme csoem II0MbICJIAT H Heo6y3gaHnoio
somicenaloT HOXOTHIO. A awe Homy BepoBaTm He 6ygyT Huxce cornacag mycaxmm
ero BOCXOTHT c.gyaiaTH, pint CBOH 6ymauncamx 3aTKHyTH HmeloT, KOTOpbIe (6y-
mainicH) aHrenx Torga gagyT Jim (cero pug myxammegaHe, rge-nH6o xapmuuy
HMI 6yMary Ha Tame }inn Ha HHOM IlegHCTOM mecTe nosepxceHHy o6peTaloT,
nogbemJnoT B H B HeKOri XPaMHHHIAXXX creH cxBaxcHe nonaraTH o6brgati }Blum,
148 ./Aa awe BO mix Hx cnygHTHcx npHHTH Teddicdascuary HmeTH / 6y,gyT aHrenH amply
BO3bMyT xapTHInibi, awe nH We BO BpeMSI HHbIX CJIrEITC5I, aicH fOMOLLjb CBOHM
6paTagm H eginiosepHbim Hmylue nogaTH, cHe npHyroToBnsnoT 6yMaunco).
MycJimmaHam, ranragroT, Hro TedaKdoicuana omepraionnim, HecHocHoe 6y,iZeT
HeigacTlie, 6egHocTH, xce H oxaBHc-rna npHBHH,gyT Hecrepnlimbie H mexcgy npoTgHmH
CUSS um alai oco6nH.Bag Ka3Hb 6Y,LkeT, SIKO gero-nH6o pyxolo nplococHyTcg, oHoe
a6He B 3JIaTO npespanucm, 'zero panx xne6 K incymeinuo, Bona K IIHTHIO, gpeBo
K CO)K)KelIKI0 HM He o6psugeTcg, BCE 6o B 3.EaTO o6paulaioigang pOXIT HM cyxoTy
mrnag, BHyTpHsig HX cHegaloulm. 14 cHneBblm 3naTa H3o6HnHem npornoc xce Hewett
X qYAeCii
XX JIOMOBIEMX
248
noapte, iar Dumnezeu, dimpotriva, reinnoindu-1, se chinuiesc cu osteneli
necontenite si zadarnice. Iar cind va voi Dumnezeu sa aduca sfirsitul lumii
acesteia, piticii aceia (zic ei) se vor lasa in voia lui Dumnezeu si vor zice:
Iata, vom iesi cind va binevoi Dumnezeu". Si astfel, abia atunci le va inga-
dui for Dumnezeu sa linga st sa strice tot zidul. Si fa'cind acest lucru vor
navali ca lacusta pe intreaga suprafat'a a pamintului st vor minca sd vor
nimici atit pe oameni, cit si celelalte vietati ca iarba, afara de musulmani.
Caci socotesc ei/ ca Dumnezeu, in mod exceptional, ii va pazi de cruzimea 147
acelora, st acel lucru va fi dupa rinduiala lui Dumnezeu, ca sa-i incerce pe cei
credinciosi ai s5.i prin tirania lui Tedjdjiali 565 (adica a lui Antimuhammed)
daca petrec ei cu tarie in credinta lor. Despre acestea spun asa:
Tedjdjial. In al patrulea rind, Tedjdjial va fi cel mai rau dintre toti
oamenii pe care i-a v'5.zut soarele si cel mai nelegiuit, iar lui Dumnezeu si
Profetului, adica lui Muhammed, le va fi prin toate mijloacele si intru toate
cel mai potrivnic. Curanul va invata sa-1 citeasca rastalm5.cit, adica cu cuvinte
impotriva si pe dos, adica unde se citeste In numele lui Dumnezeu" sa ci-
teasca Nu in numele lui Dumnezeu" ; si unde este Dumnezeul lumilor" sa
citeasca Nu Dumnezeul lumilor" ; unde este Dumnezeul cel milostiv" sa
citeasca Dumnezeul cel nemilostiv" si asa mai departe. Se afirma ca el se
va arata mai intii in Damasc, iar de acolo in Ierusalim, in Medina si in Mecca,
va veni cu mare trufie si ingimfare si cu siretenii diavolesti si vraji, va arata
ciudatenii x nemaiauzite sd infricosate si se va propovadui domn si stapin
al lumii. Iar toata puterea fermecatoriei si vrajitoriei lui spun Ca va fi in
parul magarului, pe care va incaleca asemenea lui Muhammed pe Burak. Din
fiecare fir de par al magarului lui va iesi un glas armonios si dulce ca dintr-un
dulce instrument muzical. Si dintr-atit de mult si mai ales nenumarate fire
de par se vor produce nenumarate acorduri si cintari spre indulcirea si ferme-
carea urechilor celor ce vor asculta. Iar oamenii cei slabi in credinta, auzind
acele cintari, asa vor innebuni si 11t vor iesi din minti din cauza dulcetii cin-
tarii, incit de atunci nu vor putea sa se mai desparta sau sa se dep'arteze de
el, ci, lipsiti de orice simtire si judecata, vor fi robiti de dragostea lui si-i vor
urma pretutindeni. Si, iarasi, toti cei ce i se vor inchina lui ca Dumnezeului
tuturor fapturilor si se vor supune sfaturilor si poruncilor lui vor avea toate
bun'atatile si bogatiile lumesti si timp de trei ani (caci acest numar de ani
spun ca va fi stapinirea lui) be vor avea pe toate din belsug, once le-ar gindi
mintea st once vor dori cu pofta for neinfrinata. Iar cei care nu-i vor crede aceluia,
uici vor vrea sa asculte armonia muzicii lui isi vor astupa urechile cu foite, care
(foite) be vor fi date atunci de ingeri (de aceea muhammedanii unde se afla vreo
foita sau hirtie pe strada sau aruncata in alt loc necurat o ridica si au obiceiul
sa o puns intr-o crapatura a peretelui caseixx pentru ca, daca se va intimpla
ca in zilele for sa vina Tedjdjial, ingerii sa aiba / de unde sa is foita; iar de 148
Sc. va intimpla acest lucru in zilele altora, ei pregatesc aceste foite wind s
dea ajutor fratilor for si celor de o credinta).
Ei spun ca musulmanilor care vor refuza sa se supuna lui Tedjdjial le
va veni o nenorocire insuportabila, saracie si ticalosii de nesuferit, iar intre
altele be va mai veni si aceasta pedeapsa anume ca, de se vor atinge cu mina
de ceva, acel lucru se va preface indata in aur; de aceea pentru ei nu se va
glsi piine de mincare, apa de Mut, lemne de foc, pentru ca prefacindu-se
toate in aur li se vor face o sete si o foame care be vor mistui maruntaiele.
x minuni
xx locuintei
249
xparnatm ocxy,aelmem Bce Bepnbre 6colum x nocneanemy H 6e,rwernuemy nproe,nyTcst
,abixatano, o6a9e He nonycTHT 6or ympeTH Km RIM BecTMa norH6HyTH (3aHe CHM
o6pa3om xonteT 6or IICKyCHTX CBOHX X He nory6HTH BepHmx), HO mpe3 vtmyntero
HacTyrumr Mezduu 3eman (o Hem)ICe 3pH mano mince) H BocnpHATH BC10 o6nacrb
mycnitmaHcxylo, Bee BepHme B nepBoe 6narononymHB cocTosuwe naKH npmeneirm
6mT. IlpoTmee Tedatedatcualt Ha menex nonpawaTeneri CBOHX B0o6pa3HT ropsmwm
xene3om, SIKO nemaTb, HanitcanHe Hmemr csoero, ,aa TeM BO3MOUT OT nporwx
pacno3HaHam 6bITH.
Mezdu. 11CXOEHRAIIXIMCA Ace Teamed., 'cwt./ma o6naaanim TM nerom no-
runeTcst, rnarornoT, or 6ora nap. Hemel, eye KMA Mezdu (rum cnomude Mezdu
3ematt, TO ecTb aapm, 6naronaTb H 6naronesnme BpemeHam XpliHOCAIXel) TOR
6y4eT menosex npaBeaHeinnini Hcemll Ao6po,geTe.rzbmg H coBepureHcTBom Bephi
yxpauremiberl, awe H He npopox, Ho ,aenamx H mynecbi He HepaBHEA npopoxam.
CeR Bcex AHTHmyxammenoBbix BocnenoBaTeneti, cHpemb Hx)xe nemaTmo Toro
Ha3HameHaHnbix o6psnueT, He manoro nopa3HT nary6oro H mHorxx OT HXX y6He-r.
OcraBunuccst -Ace myxammeaaHos B Bepe H 3axoHe Kypameom yTBepnwr H Bce sewer'
cocToswHe B noxoti H B Twurmy nprmeneT. 06ame He a6He Ted3scdatcuafry xoHeu
6y,aeT, HO, XCIIOJIHeHHI4M 6bIBIIIKM H MernHeBbim Tpem (rum AKO HHHYI TORKylOT
TplITteCATIAM) AeTOM, 14HCyC XpHCTOC c He6ec CHI4AeT B xpenocTH ,aecHmtbi Ii B
no6enoHocHom oppluw. H c0BOKyrIKB cany cam c nonxamH Mezdueebtmu, nepBee
camoro Tedoicaxcuaita, Twice nonpawaTeneri ero Bcex Ha cmepTb no6HeTH Becb
3eMAellbal xpyr OT cmpana TOJIb HemecTaBbix menosexos OLIHCTHT. HpoTmee II0pa-
)KeHHIAM 6bIBIIIHM aHmmyxamme,aaHom, 6aCHOCAOBAT, AK X XpXCTOC cnaaxylo
149 H THxylo BOTIAMeeT cmepTb. Quo TOJIb crpannunnanym / o cmepTH XpICTOBOR
ROW. H3 Texcry Kypatwea pacnnrpsaoT, ince B rnaBe 28 TaK0 rnaroneT: Bor (amt
6b1 Xpxcroc cam o ce6e rnaronan) meHe mywa He Tpynttoro, Ho 3JIa HeHmyula
co3nan H Ha mHe ecTb cnacenHe 6o)me, B ,aeub pox necTsa moero H cmepTH, OT
Hesme marB nail{ nprmayo. H CHA y6o sHameHHA cym, Axe myxamme,aaHom CHATCA
H xoHea mHpa npenBapHTH Hmyurast OT HHx BepytoTcst.
Ocoutki,twe mupa. 0 camom ace Nimpa H Bcesi TBapH cxoHmarnin H o cmepTH
Bcex misynwx, TaKO cxa3yroT: no TpeTHeM, rnarornoT, nocne cmepTH XpliCTOBOX
XITH, amen cmepTH Hcpaart BocTpy6HT Bel114KOIO Tpy6olo (Tpy6y 7xy oHyro cxa-
3yloT 6bITH )3,111111010 500 AeT nyTH parmsnowyrocs1), o6a4e He cTpaumo, HO cnanxo,
sane Ha rnac TOR enHHH aHrenH, mycnrtmalibt (a He H HesepHme) H BCA npoTmasi
)KHBOTHag ympeTH HMyT. H TO comopeHo 6yner no 6owuno cTopetano, aa He
;cam BepHbre c 11p0T,RIMII Hesepabimx orneM Bo3ropenH6brcA, 6or 6o xoweT Ha,r1
eninibrmx HesepHbimm maxHay mHpa pa3opHTH. H Toro puff, na 6M BepHbie Taxo-
BOTO nocnenHero He nocTpaaanx H He )103HaJIII OKaAHCTBa, HX npexae Bcex
THXHM H CJIaAKIIM rnacom Tpy6abtm OT cmepTHbut cesx )KH3HH npeHecTH ycTaBrin.
0 moon Kypall: B capx6e, rnaroneT, 6o)meil y6HeHnba, HincTowe Aa HenuryeT
mepTabix 6bITH H Ha nyrex 6oxunix ymHparountx, Hmcaxoxe noao6aeT Hapeiu
mepTBramll. H B rnaBe 48 rnaroneT: Bo neon:4x y6o Ha mac Tpy6Hbill, BCA cmepTH
250
Cu un asemenea belsug de our si cu lipsa totala a celorlalte lucruri, toti credin-
ciosii lui Dumnezeu vor fi adusi la cea mai de pe urma si mai nenorocit5.
suflare, insa Dumnezeu nu va ingadui ca sa moara sau sa piara cu totul (pen-
tru ca prin acestea Dumnezeu vrea sa puna la incercare pe ai sai, iar nu sa-i
piaTza pe cei credinciosi), ci, prin Mehdii zeman (despre care vezi putin mai
jos), care va veni sa is intregul tinut musulman, toti credinciosii vor fi adusi
din nou la starea fericirii celei dintii. Apoi Tedjdjial va infiera cu fier rosu
pe fruntea urmasilor sai, ca o pecete, scrierea numelui sau, ca prin aceea s
poata fi recunoscuti dintre ceilalti.
Mehdi. Iar cind se vor implini cei trei ani ai stapinirii lui Tedjdjial se
spune ca va fi trimis de la Dumnezeu un imparat cu numele de Mehdi (sau
mai complet Mehdii zeman, adica Cel ce aduce timpurilor daruri, har si
binefacere") 566. Acela va fi un om foarte drept, impodobit cu toate virtutile
si cu credinta desavirsita, deli nu proroc, dar egal cu prorocii prin faptele si
minunile lui. Acesta ii va lovi cu nenorocire mare, si pe multi ii va ucide,
pe toti cei ce 1-au urmat pe Antimuhammed, adica pe cei pe care ii va afla
insemnati cu pecetea aceluia $i pe multi din ei ii va omori. Iar pe muhamme-
danii ramasi ii va intari in credinta si in legea Curanului $i intreaga stare a
lucrurilor o va aduce la odihna si liniste. Dar sfirsitul lui Tedjdjial nu va fi
indata, ci cind se vor implini cei trei ani (sau cum tilcuiesc unii treizeci) ai
lui Mehdi, Iisus Hristos se va pogori din cer intru taria dreptei si a armelor
purtatoare de biruinta. $i unindu-se puterea sa cu stile lui Mehdi, ii va lovi
de moarte mai intii pe insusi Tedjdjial i pe toti adeptii lui si va curati toata
suprafata pamintului de putoarea acelor oameni atit de nelegiuiti. Apoi,
povestesc ei, cind vor fi loviti si omoriti asa toti antimuhammedanii, si Iisus
Hristos va avea o moarte dulce si linistia. Aceasta minciuna atit de inspai-
mintatoare / despre moartea lui Hristos o scot din textul Curanului, care in 149
capitolul 28 zice astfel: Dumnezeu (ca si cum ar vorbi Hristos despre
sine) nu m-a zidit pe mine spre muncire, ci fara de rautate, si peste mine este
mintuirea lui Dumnezeu in ziva nasterii mele si a mortii; din care voi veni
tot viu"*. Acestea sint semnele pe care le viseaza muhammedanii si despre
care se crede la ei ca vor premerge sfirsitul lumii.
Sfiqitul lumii. Iar despre sfirsitul lumii si al intregii creatii si despre
moartea tuturor celor ce vietuiesc, spun astfel: La trei zile dupa moartea lui
Hristos, ingerul mortii Israil va suna dintr-o trimbita mare (trimbita aceea
spun ca e de o lungime egala cu o cale de 500 de ani), insa nu groaznic, ci
dulce 567, pentru ca la glasul acela numai ingerii, musulmanii (iar nu si necre-
dinciosii) si toate celelalte vietuitoare vor muri. Acest lucru va fi dupa rin-
duiala lui Dumnezeu, ca nu cumva credinciosii s se aprinda de foc impreuna
cu necredinciosii, c5.ci Dumnezeu vrea ca numai asupra celor necredinciosi
sa darime mahina lumii **. De aceea, pentru ca cei credinciosi sa nu sufere
acest lucru si s nu cunoasca nenorocirea, a rinduit sa-i mute din aceasta
viata muritoare mai intii pe ei, inaintea tuturor, printr-un glas lin si
dulce de trimbita. Iar despre ei Curanul zice: Pe cei ce au murit in slujba
lui Dumnezeu nimeni sa nu-i socoteasca morti, si pe cei ce mor in caile lui
Dumnezeu nu se cuvine a-i numi morti"*". $i in capitolul 48 zice: Intii,
Coran, XIX, 32-33: [Dumnezeu] nu m-a facut nici violent, nici nefericit. Pacea
iluig fie peste mine in ziva nasterii, in ziva mortii, in ziva fnvierii mele".
** Cp. Lucretii De rerum natura, V, 96.
* Coran, II, 154.
251
nonsepryTc2. A AKO npaBenHHH Hincoesme oulyTBT TATOCTH HRH Tyres cmepTH
H ,nonroro BpemeHH, Torme Kypan B muse 55 rnaroneT: IlpHarynaT
(cHpeqb TaK OT Beim, AKO H HenaBHo yme-puma) Bee, aim HIVITODKe meniunnue, Minn
6onee ripen= BpemeHH, Hexce AKO Axe qac ensH.
yrecllemuirvni
xx chuiptima
252
la glasul trimbitei, toti se vor supune mortii" *. Dar ca dreptii nu vor
simti nici o greutate sau durere a mortii, nici timpul indelungat, acelasi
Curan graieste in capitolul 55: Se vor apropia toti (atit cei morti din veac
cit si cei mai de curind) nezabovind deloc, ca si cum n-ar trece mai mult timp
decit un ceas din zi" **.
Arderea lumii. Iar cind vor fi ingropati toti ingerii si muhammedanii,
ingerul mortii va suna a doua oars din trimbita foarte infricos5tor si groaznic 568.
La acel glas soarele, cu o miscare dezordonata (c'5.ci atunci va fi parasit de
ingerii ce-1 poarta si-1 conduc), se va cobori din inaltime la cele mai de jos
(topind mai intii luna, stelele si toate sferele ceresti) si le va arde pe toate
intr-o clips cu dogoarea sa foarte mare. De la acest incendiu al lumii va cadea
praf de foc pe capetele celor necredinciosi si ale diavolilor, pe care ii va mis-
tui In chip foarte cumplit, ii va preface in cenusa si-i va farimita parca in
fire mici de nisip. Iar cind se vor sfirsi si acestea, va porunci Dumnezeu ca
ingerul mortii sa se omoare, / caci ei cred ca, nu exists creatura care sa nu 150
guste din bautura mortii, afara de Dumnezeu insusi. Si astfel, cind va muri
ingerul mortii Israil, indata va urma invierea cea de obste, al carei inceput
spun ca are sa fie asa:
Capitolul al aptesprezecelea
253
1111M4 HMeTH 6y,L1yT TOJICTMe A3b1K14 kI TOJEb crpaunfo HanmeHHme, AKO He BO3MOTyT
BTKrHyTH 011bIe B Kra CBOA H yubITH. HmnepaTopm,11apH, KEI513H H nporale 13J1aC-
THTeJIH MHOTO Ha,u 11p0r114X BO3HeCyTCA H ITO HOE106H10 rop name HIEUX Ben Hum
ABATCA, ,TLa OT BCCX paBHO 3pFEM131 6yElyr. MrufTenerf 6o H HenpasenHmx H JIaKOMbIX
151 nHga 6y,uyT gepHerunHe H 6e3o6pa3HerfruHe / H Toro pang name HHEIX npen 6or0m
CMATyTCA; ropnenHabie ice H macoxoymfakie 6ynyT MeHMITH BeeX H OT scex none-
pyTca HoramH H CMHpATC51, Top,amm 6o cam 6or HenpHATenb H cynocTaT ecT.b.
Twice Bce Hapo,w.i pa3J1rIHT 6or Ha 70 %mos ILT1H COHMOB, 3aHe TOJIHKOCX
mHCJIO nnemeH menosegecialx 6biTH BepyloT. H comopHT, na sce npeu cyngufem
cupapennfrsocm 6o)KHK, no piny, emu{ coHm 3a Apyrilm, ABATC51. Thum noTpe6Ho
6yney Ha oHom cyne 6oxcHem cmfgeTenerf, noHexce sce tuleHbi TenecHme, Koero)Kno
Atria EIOKa3bIBaTH 6y,ILyT H 06BHHATIL HMyT rocnonHHa csoero o BCAKOM, afue a
maneiguem tipe3 HHX H ifpe3 cm:sem-rue CBOA 110MbICJIM COAeHallHOM rpece, XOTA
B camoe nen H He npoHnenff CBOA 110XOTH H 3naK xenaHHK. Mffxaun Dice Apxanre.n
nep)KaTH 6yAeT mepHno x npasocynaK 6o)KHK, Hm)Ke BecHTHcK Dix HmyT mum,
me rpeullugua TEKKH, npasentuunA ice nerxn noxa)KyTcK. Torna 511MTC51 MOriCeR,
XpncToc, H MyXaMMe,L1 H EllibK,110 HX noubimeT csoe 3HaMA, 110E( K0TOpb1M11 npa-
genHue TIO HX KHHTaM H 3aKoHam 110KpOBHTejlbCTBO xxx BOTbIlMeIOT. 11pOCTep-
n am y6o 6b1131111{M OHbIM 3HaMeHaM, 110BeJIHT 6or conHuy na 11pH6J1HXCHTC51 K
nag), 3eMJ414, BbICOTOIO OTCTOAIIIH OT HeA Ha 10 naKTeil H 70 000 KpaT Tenneilume
a zapgailume na HcnycTwr Rpm. 4ecoMy 6blsuIy, npaKenHbie Hynex non ceHb
3HarvieHe MoilceeKa, npaKe,uffbie Dice xpacTHaHe nog ceab 3HameHHK XplIcToua a
npasegHble myxammenaHe non ceHb 3HameHe MyxammenoKa npg6erHyT 14 TaKo
noxposeHHH B npoxnane OT naneHHK COJIHe,IHOTO HespenHbf npe6ynyT. Fpefu-
HHIfb1 Dice H HesepHHH B momewre TbICALL1a TbICAIL1KpaT CTOpAT H ThICAL1151 TbICA111 KpaT
naicn uenbf 6ynyT. Torna xpacTuaHe xo XpHary, Hy nee ice K Moilceio flocK.Tufualoule
H nnagylue peKyT: Ha Bac HanefoufecK H Ham Beposafaue, ce yxce ocpxnaemesf
H Imes 6o*Hil crpa)Knem HecTepngmbul. Hficyc ice XpHcroc H Morweil HatiHyT
noHocHTH HM rnaronK: <c.TI)KeTe, Hegecumerfaugf Jularsubr. H6o awe 6bi 17euma-
meex H Eealleenue He paCTAILTIH 6biore H mumble MILT 3anosenx BO JoKy cnosec
Baum He npenoxotruf 6b1CTe, 1103HaJIH 6b1 y6o H ypa3ymena 143 OHMX, 51K0 nocnen-
Heiltufa npopoK npligTH 14MaTb Myxammen H npe3 Toro Harnunf6bicK cnogy
6o)Kalo nenomy, IfifcTomy 14 KaKosoe TIOTOM B Kypane HanficacK. C1151 6o BaMH
MbI HenpecTaHHo npopmfaxom H pnixom, ftbI Dice HenoKopmul 6b1line, KHgrff
6o*He HcKa3HcTe, JIONCHBI comopncie, npopoKos 6o*Hxx y6HcTe H 6o*Infm 3a-
nosenem Henocnyunuf smicTecK H ce Hbiffe Toro pax! no npasenHomy H3pememno
152 6o*fuo go3naeTcK sam no nenom Kamm. Temwe / He 3a Hauly, Ho 3a Kamer
3J106CTBa H HesepcnnIK BHHHOCTb, npasenHo Ka3HHMH ecTe. PublTe Mil cKaxeT
XpHCTOC me HanHcaHo 6bino BO &awe/mu H Korna a3 peKox o MHe, AK CMH
6oKafri ecmb H MaTH MOST, Mapna, 60FHHA ecTb? Ce 6or TaiHaST cepnen Henri
H Beg coKposeHHaK pa3ymmil sem., aim 'TO TaKoKoe a3 pex Korna.
CHA H3penux H HM TIOHOCHB, npaKocynaK If OTMIL1eHHA OT 6ora BOCIIpOCHT
XpfIcToc H CHM Harfname rHeB 6o*Hit Ha HYDE B036yLEHT.TaK0 cosepmgannycK cyny
X 6e3men
Dix saxuamcx
xxx 3amingernie
254
avea limbile groase si atit de umflate, incit nu le vor putea trage si ascunde
in gura. Imparatii, tarii, printii si ceilalti stapinitori se vor inalta mult peste
ceilalti si se vor arata asemenea muntilor, mai man decit altii, ca sa fie vazuti
la fel de toti. C5ci fetele tiranilor si ale celor nedrepti si lacomi vor fi foarte
negre si hidoase, / de aceea se vor tulbura mai mult decit altii in fata lui 151
Dumnezeu. Cei trufasi si cei ce se socotesc destepti vor di mai mici decit
toti, vor fi calcati cu picioarele de catre toti si se vor smeri, caci celor
mindri insusi Dumnezeu le este vrajmas si potrivnic *.
Dumnezeu va desparti toate popoarele in saptezeci de categorii sau cete
pentru c5. ei cred ca atitea neamuri de oameni vor exista. $i va face ca toate
s se arate pe rind, ceata dupa ceata, inaintea judecatii dreptatii lui Dumne-
zeu.. $i nu va fi nevoie de martori la acea judecata a lui Dumnezeu, pentru
ca toate madularele trupului vor arata faptele vor acuza pe sta-
pinul for de toate pacatele ping la cel mai mic facut prin ele si prin gindu-
rile &le spurcate, chiar Baca n-au faptuit poftele si dorintele for cele rele.
Iar Mihail arhanghelul va tine cintarul x dreptei judecati a lui Dumnezeu
cu care se vor cintari xx sufletele, in care pacatosii se vor arata grei, iar cei
drepti usori. Atunci se vor arata Moise, Hristos si Muhammed si fiecare din-
tre ei isi va ridica steagul sau, sub care vor avea ocrotire xxx cei drepti dupa
cartile *i legile lor. Cind vor fi desfasurate acele steaguri, va porunci Dumnezeu
soarelui sa se apropie de p5.mint la o inaltime de zece coti si sa sloboada raze
de saptezeci de mii de on mai calde si mai dogoritoare. Cind se va intimpla
aceasta, iudeii cei drepti vor alerga sub steagul lui Moise, crestinii cei drepti sub
steagul lui Hristos, iar muhammedanii cei drepti sub steagul lui Muhammed si
astfel acoperiti vor petrece 1a facoreala, nevatamati de arsita soarelui. Iar cei pa-
catosi necredincio*i vor arde intr-o clips de o mie de ori si de o mie de on vor fi
iarasi intregi. Atunci, strigind Si plingind, vor zice crestinii catre Hristos si
iudeii catre Moise: Nadajduind in voi si crezindu-va pe voi, iata cane osin-
dim *i infruntarn mina lui Dumnezeu cea de neindurat". Iar Iisus Hristos
si Moise vor incepe a-i ocari graind: Mintiti, mincinosi nelegiuiti, caci dad.
n-ati fi stricat Pentateucul i Evanghelia i n-ati fi prefacut poruncile cele ade-
varate ale cartilor intru minciuna cuvintelor voastre ati fi cunoscut ati
fi inteles din acelea ca are sa vina prorocul cel mai de pe urma, Muhammed,
si ati fi invatat prin el cuvintul lui Dumnezeu cel intreg, curat, asa cum s-a
scris pe urma in Curan. Acestea toate necontenit vi le-am prorocit si v-am inva-
tat, dar voi, nesupusi fiind, ati denaturat cartile lui Dumnezeu, le-ati falsi-
ficat, pe prorocii lui Dumnezeu i-ati omorit, si poruncilor lui Dumnezeu v-ati
aratat neasculta.'tori, de aceea, dupa dreapta hotarire a lui Dumnezeu, vi se
rasplateste acum voua potrivit faptelor voastre. Deci / nu din pricina noastra, 15Z
ci pentru vinovatia rautatii si necredintei voastre sinteti pedepsiti dupa drep-
tate. Spuneti-mi va zice Hristos unde a fost scris in Evanghelie i cind
am spus eu despre mine ca sint Fiul lui Dumnezeu Si ca maica mea Maria
este Dumnezeu? Iata, Dumnezeu, care cunoaste cele tainice ale inimilor si le
pricepe pe cele ascunse, tie data am spus eu cindva asa ceva".
Zicind acestea si dojenindu-i, Hristos va cere de la Dumnezeu dreapta
judecata si razbunare si cu aceasta va intarita si mai mult minia lui Dumne-
m5.sura
xx cumpani
xxx apArare
Cp. Pi lde, 3, 34.
Z5
venoseriecxomy, HocTpy6HT naxi aHren cmepTH H HocxpecHyr 3HepH, CKOTbI, LITH-
Hbr, pbl6bi H Hest )ECHBOTHaa H npaHocyquo 6miario ripeAcTaHyT, Aa H HX o6H,Ham
OT 6ora HpemyLiperauero H npasemiermiero comopeHa 6ygeT cripaseHnHHocTb
H armuiebule. Ocy,AHT y6o 6or Honica, 1104TO cHege Huy, sicTpe6a, 110,ITO pacTep-
3an rony6H, ocyHHT Aenbc now nornoTan bland-imp phi6Huy. Taime
H O ripoTtutx. 14 TaKO 6or seem HOHTIeCOTB0pHT, xualHail H nowipaioulasi NCHBOTHa
no cHoeci ripemyApocni Haxaxer H 110 npecTynnemisim ilx, xa3Hbmx H myxama
06.110>KHT, Homme Hciummy, ,ITO ero npaseHHoe 6bino, HowiacTcsi.
CKOMbl o6euniiiom ZOCtiOa. Twice BOCCTaHyT CKOTbI, BOJIbI, OCJIb1, mem,
EOM H 11p0T4He 'fro Hocsiume H iienosexom HeripecTaHHo cny)Kaume )1(111BOTHMe,
xaxcrio OT cHoero CH rocnomma B03,ItaAHHA H ,ITO npaseHHoe ax eCTb npocimie,
capetib 1104TO Hale CHJI131 ero B Ily Tb HTTH 110Hy,THLTI, 1104T0 ocxyHeHunim rice B
Hem canam (xax cnytiaeTcR 1104TOBb1M KOHAM) TOJIb MHOTO 6Htiem 1 )1(e3110M 61171
ero, notrro Tsuiviailinoe nage Hexe HpHcroil Ho 6peiii Hanwiain Ha Hero, 1104TO
isnaHmero B 6naTo He H3'b5U1 ero, 1104TO 6e3 110HKOB 110HyLI1JI ero HYTH B Tb
xamemcTofi H cTponoTHoil, _nawe KOHLITO ero pacceAecsi H xpomaTH Hagar: noxiTo
nospewHeHHori 6brinueri Bony BbIH x, npexcHe Hamm He HcHene OT paHm Ham B
Rpm Bnpnrn ero; 1104TO HH manoil Macro mnexa B cocHax xoposiffix, 0134101X,
K0311HbIX, Heparmoicmix H nporg. Ansi xopmnemisi CBOHX HM HeTHweil ocTaBiluda.
H mail CHM HoHo6Haii, 3a spice BCA 6or Hemcnexcemoio HpemyApocTino H iipaHHolo
mom) npasegliefiine ocyHRT.
HeAtimocinueble ocyoudaloman. H HemHcnocepAHe Taxobbix rocrioxi agcnimii
Ka3HHT myxamkt, rnaronsi: 0,21ax BaM CKOTbI XVIA ynoTpe6neHlisi B HyRuiax Ball1HiC
a He Ha mpiwre Hx, cr.'. 6o offbie moe co3HaHHe, pasHo AKO BbI. ,110JDK11131 6bicre MHe
aa Hoxa3aHHbie Ham none3HocrH xx 6narogapHTH a o HIM 3a HcripaHneHHe cnpx6b1
H mice nonecoma yTecHeim nonemeHHe HMeTH, xopmHTH H paccyAHTenbHo c Hifivryi
nocTyriano H npoTgaii.
153 Yabl 068UH.RIOM nil0Mb. CHM no enkrxy BO3M0)KHO mffilyilluirm, / TenecHme
tiacm, TO eCTI, yAbl, HoccraHyT Ha TOCHOH CBOHX H B03)KaJIATCA npexi 6oroM npa-
neHHeriunim, HoTro rocnomm Hx 3ne ynoTpe6xn, noupicgast K HyKaBbIM H 3a110-
neAasmum Reswkisiam, a He KO 6narHm H TIO3B0J1eHIIMM. 06BHHHT y6o maim, notrro
He 6pan est HO BC51 IIATKH H He CBA3b1BaJI Korna 6onena. 06BHHHT ym, nom. noHy-
X1.11 ero HOMbILITHATH Henono6aroulasi H Gory mep3cica5i, 06BHHHT OKO, 110410
nollY,ThOn ero 110XOTHO B3HpaTH Ha 3anpenlemaa H 1104TO HO Bee yTpeHHae macbt
He Hama3an ero anabacTpom xxx HJII1 cypmoio (Awe ecTb HexHil cocTaH OT npaxos
pecimum H 6posH 9epHbr TB0p5111111ii) er,Ha &mime 11.411 crapocTH paxt 3p1renbHair
clina ero ocna6ena. 06HHHirr yulH, 1104TO }ix oTHep3e x cm:dun:Him mai, a Ha
cnoseca HCTIMHbI, TO ecTb Kypatia, oHme 3aTbixame. 06BHMHT 313bIK, 1104TO y6eniin
era xneHeTaTH, JINCy rnaronaTH, HetilicTasi HxyruaTH H npOT4. 06BIIHAT H03,E4P1
How ycnaxgamecsi B 6naroHoHHbix H npe3Hpame npocrasi H 1104TO o6omiuie
TIIMHaM XplICTIMHCKIfil H 110T nepceil H Tena tiyKabisi weina. 06BHHAT 3y6b1, 1104TO
X meg
xx BwromA
XXX 09}1b1M spagecrsom
25e
zeu asupra lor. Astfel, cind se va savirsi judecata oamenilor, ingerul mortii
va trimbita din nou si vor invia fiarele, dobitoacele, p5.sarile, pestii si toate
jivinele $i se vor infatisa inaintea dreptei judecati a lui Dumnezeu *, ca si
obidelor lor sa li se faca dreptate si razbunare de la Dumnezeu cel preadrept
si preaintelept **. Deci va osindi Dumnezeu pe lup pentru ca a mincat oaia,
pe uliu pentru ca a sfisiat porumbelul, va osindi pe delf in pentru ca a inghi-
tit pe pestisorul cel micut si la fel pe celelalte. Si asa Dumnezeu va multumi
pe toti, va pedepsi vietuitoarele cele r5.pitoare si devoratoare, be va impune
pedepse si munci dupa nelegiuirile lor, ping ce va p15.ti fiecaruia ce i se
cuvine.
Dobitoacele ii acuza pe stdpini. Atunci se vor scula dobitoacele, boii,
magarii, catirii, caii si altele ce poarta jug si vietuitoarele care slujesc necon-
tenit oamenilor, cerind fiecare de la stapinul sau r5.sp15.tirea si dreptul lui,
adica pentru ce 1-a silit sa mearga mai presus de puterile lui, de ce cind ii
lipseau puterile (cum li se intimpla.' cailor de post5.') it batea atit de mult cu biciul
sau cu ciomagul, de ce i-a pus povara mai Brea decit se cuvenea, de ce nu
1-a scos pe cel c5.zut in mocir15., de ce 1-a silit sa mearga fara potcoave pe
drum pietros si grunjos cind i-a crapat copita si a inceput sa schiop5.teze, de ce
cind boul era ros la grumaz x 1-a injugat inainte de a i se vindeca rana, de ce
n-a 15.sat nici un pic de lapte in titele vacilor, oilor, caprelor, camilelor
si altora pentru a-si hrani puii si altele asemenea acestora, pentru care toate
Dumnezeu, cu intelepciunea sa cea de necuprins si cu dreptatea sa, va
osindi cu multa dreptate.
Cei nemilostivi sint osinditl. Nemilostivirea unor asemenea stapini o
va pedepsi cu muncile iadului, zicind: V-am dat voua dobitoacele ca sa be
intrebuintati pentru nevoile voastre, iar nu ca sa le munciti, caci si acelea
sint creatia mea, ca si voi. Erati deci datori sa-mi multumiti pentru foloasele'"
pe care vi le-am inlesnit, iar pentru indeplinirea slujbei si strimbat5.4.ile
pe care le-au indurat sa aveti grija de ele, sa be hr5.niti s va purtati cu ele
cu socotintr, si asa mai departe.
Madularele acuza trupul. Cind vor trece acestea pe cit este cu putinta,/
parile trupului sau madularele se vor scula asupra stapinilor lor si se vor 153
plinge inaintea lui Dumnezeu cel preadrept pentru ca stapinul lor le-a intre-
buintat eau, silindu-le la fapte viclene si oprite, iar nu la cele bune si ingaduite.
Capul te va invinui ca nu 1-ai ras in toate vinerile si nu 1-ai legat cind te durea,
te va acuza mintea c5. ai silit-o sa cugete cele necuvioase si urite lui
Dumnezeu, te va acuza ochiul ca 1-ai silit sa priveasca cu pofta cele oprite
si ca nu 1-ai uns cu alabastruxxx sau cu antimoniu (care este un amestec de
prafuri pentru innegrit genele si sprincenele) in fiecare dimineata cind te
durea sau cind, din cauza batrinetii, i-a s15.bit puterea vederii. Te vor acuza
urechile pentru ca le-ai deschis spre auzirea minciunii, iar pentru cuvintele
adev5.'rului, adic5. ale Curanului, le-ai astupat. Te va acuza limba pentru
ca ai convins-o sa cleveteasc5., sa graiasca minciun5., sa guste cele necurate
si altele. Te vor acuza n.arile pentru ca te desf5.tai cu cele binemirositoare
si dispretuiai pe cele simple, pentru ca miroseai t5.miia cresting, sudoarea
x git
xx avantajele
xxx cu doctoria de ochi
Coran, VI, 38.
** Cp. Exechiel, 34, 20-22.
257
110HVIHJI HX xa'aTH H cHeaaTH Heno,ao6alowan H 06H.111,HerHIMA nage Hexce xo
yTonelnuo ang61,1 yroTonamme 6painmi. 06BHHAT yTcHe, HOHTO ynoTpe6Hn Hx
K uenonaHmo gyKabin )1(eHbI. 06BHHAT ppm, nogTo omep3e KOBLIeT X, tlynan
H HOM tIy bIii H yxpane, mime H xo 11HIAX rpexo conenamuo, AKO opy,lign yno-
Tpe6ann OHbIX, He KO B3bICKaHHIO 111411113 OT npanenHoro ioTa H Tpy,aa, HO K Heno-
m6alonum H HeHaBlICTHIAM Aenam ycTponn 11X. 06BHHAT Ho', HOW C pa360c1-
IIHKaM11 xoKaalue OT nyTH axe 6narsix Aen ompainame 11X H B HepKOBb XOHHTH KOG
IT151xx HX mopsnue 11 11pOrl. 06BHHAT HOTTH, HOtITO He o6pe3basan HX H He otnnuan
H awe xoraa o6pe3mBan, nogTo Ha 3eMJII0 aK13 6b1 K Teny ero He npmanaexcanH
noneprame a He B He, pexxx a:mem, AKO myxammenaHcxHil 3axoH nonenenaer, cxphi-
name oime. He ymongaT )Ice H coxposeHeilume o6oero no is ynbr, nage we no3pou-
oaaloT weNcsase, 110,1TO mpx gpicrnan Kem,' HnH nonnomulnum ycnawnaluecn 6onbuie
Hexce en 06H11MaHHAMH. BOCKpligaT H my)xecxxe, 110,ITO BO spew' ecTecmeHHoro
HX asep6eHHH )KeHCKHe yam conoxynneme HMeTb C HHMH oTpexoulacn. 06B141HIT
Bce KyrIHO, no4TO rocnogHe 11X He 3aKOHHOTO pax,' TO411I0 gagoTnopelmn, HO
HAI HCHOJIHeHHA ecrecTnenHun HOXOTH amen 6e33aKOHHO H He HO ecTecTny 3JIe
yneoTpe6nsinH Hx. Taxo o6BHHHT cromax, 11011TO nage Hexe emu() not o6awe
'mum JIHI1111.11 ero, flax"' 110,1TO nage mepu Hanomnin ero. Cline H o npormx newex
154 6ecxoHerarble BbIMbIIIiJIAIOT / Ita6yJIbI, nnonceHHA pan"' B cepnua genonetlecxag
cipaxa 60)KHA H npannu ero.
)1Cueomflas mow yiupaiom. CHM seem Taxo conepunmcn H 6ory xompxno
no nenom no3aasuly H cymmuy, )1CHBOTHag BCA a6He ympyT H B npax (OT Hero)Ke
H ELHOTH H Ay111H HX B351Tb1 61,1111a) 06paTATCA, xpome rpoHx, cHpegb Bypaxa Myxam-
me,rlona, nepagio,aa H xoTa ero, o xoTopmx )101BOTHMX neppoT mycnimaHm, AKO
Myxamme,aa panH Beano Hacne,asrr paticme yTexH, panHo AKO H nporrne mycnx-
mama, o Hmapice npourpamiee 3pH B mane 0 paw. MHInvi xce, sum He noao6aeT K
'mum ripeHTH, npewne nawe B 'Tante He noxawem 3,Ete HellOCTORITCTBO Kyparwoo
H cyminrcenbHoe o nocxpeceHHH ncex pyin, nage we micHnernuee H3BecTHe.
X cy11.11(Ylc
XX HecKopi.l
xxx tra3yxe
258
sinilor si a trupului femeii straine. Te vor acuza dintii ca i-ai silit sa mestece
si sa manince cele ce nu se cuveneau si mai mult decit hrana g5.tita pentru
potolirea foamei. Te vor acuza buzele ca le-ai folosit pentru sarutarea femeii
straine. Te vor acuza miinile ca ai deschis cufarul x, c5mara si casa str5.'ina
si ai furat si ca le-ai intrebuintat la lucrarea altor pacate ca pe
niste unelte, iar nu spre cautarea hranei din sudoarea dreapta si din oste-
nea15., si pentru ca le-ai potrivit la alte lucruri necuviincioase si urite. Te
vor acuza picioarele ca umblai cu tilharii, iar de calea faptelor bune le inde-
partai si le f5.ceai lenesexx a umbla la biserica, si altele. Te vor acuza
unghiile ca nu le-ai taiat si nu le-ai curatat si ca le-ai aruncat la pamint de
parca nu ti-ar fi apartinut trupului si nu le-ai ascuns in sinul xxx tau, cum
porunceste legea muhammedana. Nu vor t'5.cea nici madularele cele mai
ascunse ale ambelor sexe ; se vor tingui mai ales cele femeiesti, pentru ce
barbatul se desf5.ta mai mult de imbratisarile unei femei straine sau ale
tiitoarei lui decit ale femeii sale. Vor striga si cele ale barbatului ca in vremea
infierbintarii for firesti m5.dularele femeiesti au refuzat s aiba impreunare
cu ele. Vor acuza toate laolalta ca stapinii for le-au folosit rau, nu numai
pentru legiuita nastere de copii, ci pentru implinirea poftei for firesti in
mod nelegiuit si impotriva firii. Tot asa to va acuza stomacul ca 1-ai lipsit
de mincare mai mult decit se cuvine si iarasi ca 1-ai umplut peste masura.
A.sa $i despre celelalte lucruri nascocesc ei fabule/nesfirsite, pentru a sadi 154
in inimile oamenilor frica de Dumnezeu si dreptatea lui.
Vietatile mor din nou. Cind se vor petrece asa toate acestea si Dumnezeu
va judeca si va r5.sp15.ti fiecaruia dupa faptele lui, toate vietuitoarele vor
muri indata si se vor preface in Carina (din care au fost luate si trupurile
si sufletele lor), afara de trei: Burak al lui Muhammed, Camila si motanul
lui 571. Despre aceste vietati cred musulmanii ca datorita lui Muhammed
vor mosteni vesnic desf5.tarile raiului, la fel ca si ceilalli musulmani. Despre
ei vezi mai pe larg in capitolul Despre rai. Dar cred ca nu se cuvine sa trecem
la altele mai inainte de a arata pe scurt aici stiinta indoielnica si, mai ales,
foarte mincinoas'a a Curanului privind invierea tuturor sufletelor.
Nestatornicia Curanului" despre invierea sufletelor. In capitolul 18
el arata ca nu toate sufletele mortilor vor invia, ci numai unele 572, cu aceste
cuvinte: Celor ce mor le scoate Dumnezeu sufletele, unora in ceasul mortii,
iar altora in ceasul adormirii" *; si Unora le va da Dumnezeu sufletul
in ceasul mai dinainte insemnat, iar altora niciodat5., toate facindu-le dupa
voia sa, lucru de care cei intelepti se vor minuna" 573. Interpretii Curanului
disting intre moarte i adormire. Moartea o atribuie altora, iar aior for ador-
mirea. Prin Unora le va da sufletul in ceasul insemnat de mai inainte"
inteleg ca acele suflete sint muhammedane, mai dinainte rinduite pentru
bucuriile raiului (ei cred ca toti musulmanii dup5. o vreme se vor izbavi de
muncile iadului), pentru ca si trupurile sa fie impreuna cu ele, p'5ztase la
acea bunastare si fericire. Prin Iar altora niciodat5." socotesc ca se vorbeste
despre sufletele tuturor necredinciosilor, si aceasta cu dublu sens: mai intii
ca invierea mortilor necredinciosi nu merita numele de inviere, ci de moarte
x lada
xx incete
xxx pieptul
* Cp. Coran, L., 19 (ameteala martin.
259
Topom pa3ymeHHH BHASITCH cornacosaTH Haulm( Teonoram; BO sTopom cym ace
stEurr, JIRO ace HesepHme no nono6Hio wilsoTem. 6ecc.moBecm,Lx n0 o6weM oHom
cyne B npax 3eMTIBIR o6paTsTcs H cHm o6pa3om (mower 6mTb) TITO 60)1CH51 MILTIOCTb
a mmocepgme H36asHT xx OT aria. Ho cHe nocnenHee mHelme, awe H He secbma
oTmenleTcs, o6aie yrsepxgaioT; AKo nepseihnee mHeime nogo6aeT cogepscaTH
a seposaTH./
Bep6modtg icyp6all. Bepargogm xce cyTb OBHM oHMe, Hx)xe RHibxno o scHTHH
cooeM erga B Mexxy nyremecTsosame, Kyp6au, TO ecrb B KeprBy npmece H Ha
rope, cell peue coHmeHHoll Apa0, 6ory noxpe. Ho awe xoTopme H3 MIX HMeJIH
TOJIHKI3R AOCTaTOK, SIKO mornif HOCeTHTH Mexxy, o6age npeHe6pernH COTB0pHTH
nym oHmrt, Taxosbni mamma 6ygyT sep6mogos, Hmmxe 6b1 se3eHm &out. H
nosenkrrcs HM ;la neiva orimil 500 neT nym corsopsT a mice B scHTHH csoem Mexxy
nocenona a enincopxgla KTO Kyp6au (To ecTb scepTsy) npmmece, Tomixoexc gacno
156 a sep6monos cxopeAumx HmeTH 6meT, Hxwe Ha nyTH npemems, awe / He oTs-
roTHT ero 6pems rpexos aKH so MrHOBeHHH oxa xo spa-ram pailcmm npeHgeT.
KoToporo ice rpexos KOTA =MAU= 613eM5I o6pemeHHT sep6moga, TOR OT BM-
xx. pKmmunimg
xx utcrairama
260
vesnica, adica de pedeapsa fara de sfirsit, sens in care se vad a fi de acord
cu teologii nostri; al doilea, sint unii care socotesc ca toti necredinciosii dupa
acea judecata de obste se vor preface in tarina pamintului asemenea vietui-
toarelor necuvintatoare ysi ca astfel (poate) mila sf indurarea lui Dumnezeu
ii va izbavi de iad. Dar cu toate ca aceasta din urma parere nu este respinsa
cu totul, se afirma ca se cuvine primita si crezuta parerea cea dintii./
x cu romanii
xx curatitorul ifoc]
261
cola:1'111er oHoro mocra Cupam B Texylimil Apaci) 6enHe ynaneT H B orHa Ton
Ka3HII nompaxneT, nolinexce OT BCAKHA rpexa cHsepHm Immures!. 110 coliep-
memni )xe oaameHHA, Ha Tom)He mecre oTHyny ynan 6e, Bep6mox! Ha MOCT BMA-
ACT H orrone 6e3onacHo H 6e36eiuio Ho Hparam pailciabm npexneT. Kaxo 31ce B
part warm H ero HacnencrHoHaTH Hmyr, pee B oco6nsmoil mane 0 pato, a IMAM
o camom Apa 0e sic Hee npennoxalm.
x mepe
xx xxemepra
262
in chip nenorocit de pe podul Sirat cel foarte inalt in Araful curgator si va su-
fed in focul acelei pedepse pina ce se va curati de toata intinaciunea pacatului.
Iar dupa purificare camila va iesi pe pod in chiar locul unde a cazut si de
acolo it va duce neprimejduit si Para necaz la portile raiului. Cum vor intra
in rai si-1 vor mosteni vom spun intr-un capitol special Despre rai 578, iar
acorn vom vorbi mai clan despre Araf.
Capitolui al noudsprezecelea
Despre Araf
x pe masura
xx sfert
263
Apa0e, y FVC ee.4140b1Kb12 (To ecTr, TeOHOTOB) ;lawman earl, onama: HeabIll 6o nog
mycymmaHcmim HmeHem H myxammenaHomm HcnoBenaHHem, Helm xamuma 6bITM
MHAT E6ydoicezAa, nanao Myxammenorta (o xoTopom mHo)Karunaa B npenpeResaux
IF37,5IBIHHACA) H AKO OH enHH omepweH earl, OT MHJIOCePAHA 60ACHA. H XOTA 60r,
AKO acemorynwii, awe 6bx xoTen, mor 6b1 ncex Hemp:tux 113 ana B part npesecTH,
E6yd31ceelt )Ice 3a HenpHa3Hb, 'owe mop Hn H necTH Hxwe B nary6y Myxammenoay
ycTpoesan H OT CeA 06wHA 60ACH51 6JIATOCTLIIIH H mHnocep,nsa HCKAIOTIeH 6biTH sivieeT.
HHHEI )ice TOJIKyJOT, AKO Myxammen 3a pos CHOR FOTOB ecTb IIPOCHTH 6ora, Ra
e):31FI OH 3a ace, acex rpeunnixos rpexH, Beg:time nocTpawneT Ka3HH, TOKMO OHM
03' MyK a,HCICHX Beg MAX CB060,IIHIA na 6ynyT. O6azre cmo onHmso (xoTopaa 3e.no
)ICecToxa BHHIITCA) HHIale HHEIM yCTp051T o6pa3om H TJIHT0.1110T, AKO MyXAMMe.14
Jim 6ae PAH H CO)KaAeHHA 0 Hapoge caoem One BIMATCA Bapaapm yxpanaTH C.TIOBA
CBATOTO IIasna, awe K pUMARI-10.44 B rnaae 9, CT/IX 3, nHateT) Heawma H He3J10..
6Haa ce6e cywa, 3a rpexH Hx camosonbHo Ha Beliffue npenacT MyKH. Bor xce He
HMATI3 Ka31111TH ero, HO ero pans Konen xa3Hem COTB0pHT BCeM, KOTOphIe 11.11H
no npaane ILTIH B myTxe, FIJIH no Heaone, HJIH ICHICHM-JIH60 o6pa3om, XOTA ensHolo
BO Beef )KH3HH caoeti Hcnosenatme myxammenaHcxHa aepm COTB0pHILH.
Ho na He BO3MHeROCK 6b1 KOMy, AKO cnpasennHaocTb 6ow.Ha ocxynena OT
caoero npennoweHHA 3a BCeX eAKHOTO E6yddocezAa (51KO)Ke H abnue pemeTca) na
aelmbie ocynHT mygeHHa H Ha Hero e,guHoro BCIO CBOIO 60ACeCTBeHHY10 51p0C1)
158 H3JIHTH HmaTb. Ilea) pans 3a Taxoame Myxammenoam / xogaTawcTBa H 3a HexoH-
maemoe manocepnse 6owHe H cero He CyMHATC51 pews, awe Remit" xpHCTHaHMFI,
HnH )1(1HOBHH, HRH xaxonari-nH6o 2Byp, To ecTb Hesepablii H aTeHcT x awe H Be
c TaicHm ewe BeposaTH HamepeHHem, Ho pans o6ytieHHa nHcbmeH Hx, IntTaa KIM
nHwa, 113pexieT Hcnosename wpm, TOJIHKO oHoe nmeeT cH.nbi, Ax0 Betnnam xa3Hem
anclarm HOTOM npeo,gOneeT. H 4enoseic Tort, awe H 3eno HelmcTbni, HegecTHabril
BceX no6pbnc ,then milneH ecTb, no apemem OT 6owHa mHnocepnsa nponteme sc-
npocHTH H palicxxe Betaime panocTH nonyluiTH HMeeT. YTBepwnafoT we cum
orammo H3 Kypanoea TeKCTy, snewe cline Myxanie.g rnaroneT: Erna nosenen
OH clie Bepw HcnosenaHHe acem nponoBenaTH H 9pe3 cite ensHo acex rpexoa o6ewan
oTnyweHHe, npifitne K Hemy HexTO Hmsmem EaopnH, Bonpoisaa ero, awe cHe HCTHH-
HO ecTb? OTBewa OH Tax: Bo npaanyD H npHnoxcan awe 6y,LIeT H BK110 HIM,
awe H y6HacTaa COTBOPHT, awe H HO3HpH A6HHOHAbI HcTopweT.
K TOMy yraepwnaloT, awe KTO B Ca ACH3EHI npoirre HRH HanHcan myxamme-
AaHcxoe HcnonenaHHe, Toxxte B npyroii ACH3HH BO3MO)KCT 'IHTATH, XOTA B KEMIX
aanoaenex H HesepeH npe6ygeT. 'leco pans er,ga rpemwmbi 113 Apag5a H3JAHYT
H mocT Cupam npemenme npH6nawaTca KO apaTam paricxxm, noneneHo HM
6ygeT OT aHren BO) 51 11X, ,aa imcbmeHa (HmH)iCe Ha apaTex par1CKHX o6pa3
HcnosenaHHA HannHcyeTea) npolniTaloT. Tours awe xoTopme rpex orHeM Apa0a
cosepmeHHo olmateHm cyTb, npoliennHm HM nepsee mcnosenaHHa aepm rmcbmeHa,
a6He oTaep3yTca apaTa H CB060HHO B pat BHHgyT. Awe JIM we He'll. ocTainueeca
OT rpexoa HMeTH 6ynyT, He Bo3moryT npotnrTaTH HCII0BeHAHHA OHOTO, Toro pa.go
nam B Apa0 na cosepaleHHee OYHCTATCA OT rpex CBOHX, OTHIMOTCA. H Taxo Hexo-
JIHKO KpaT HCKyCATC51, noHnewe H3pAHHO Ot1HCTHBILIeCA, nlichmeHa HcnosenaHlia
IlpOLIHTATH BO3MOTYT H Pa.HOCTFI pailcma =cram noxa3aameca paBHO C npoT-
IiHmH npHgacTHmal 6bITH 0611,51BSITCH. 0 CHX HEIM Hexaa 3PH HIDICILIe B rnaae 0
paw.'
X 6e36oNaimc
264
in Araf exists la ehlifikaiii (teologii) 582 lor o dubla parere: unii socotesc
el prin cuvintele musulman" si marturisire a credintei muhammedane"
va fi pedepsit vesnic Ebudjehl, unchiul lui Muhammed (despre care s-a aratat
foarte mult in cele spuse mai inainte) 583 si Ca numai el va fi lep5.dat de la
milostivirea lui Dumnezeu. Desi Dumnezeu, ca cel atotputernic, daca vrea
poate sa-i mute pe toti necredinciosii din iad in rai, totusi Ebudjehl, pentru
dusmania pe care a avut-o si minCiunile pe care le-a ticluit spre pierzarea lui
Muhammed, va fi inlaturat de la aceasta bunatate si milostivire obsteasca a lui
Dumnezeu. Iar altii tilcuiesc ca Muhammed este gata sa-1 roage pe Dumne-
zeu pentru neamul sau sa sufere el singur pedepse vesnice pentru toate paca-
tele tuturor pacatosilor, numai sa fie ei scutiti de chinurile vesnice ale ia-
dului. insa aceasta parere (care se vede a fi foarte crude) altii o tilcuiesc
altfel si zic c5. Muhammed, din dragoste si mils pentru poporul sau (aici
se vede Ca barbarii fur5. cuvintele Sfintului Pavel, pe care be scrie [in Epistola]
catre roman, in capitolul 9, versetul 3*), desi este nevinovat si fail de rau-
tate, se va da de bunavoie la muncile vesnice pentru pacatele lor. Dar Dum-
nezeu nu-1 va pedepsi, ci de dragul lui va pune capat pedepselor pentru toti
cei care, fie dupa dreptate, fie din gluma, fie de nevoie sau in alt chip au
facut macar o data in viata lor marturisirea credintei muhammedane.
*i pentru ca sa nu-i pars cuiva ca dreptatea lui Dumnezeu s-a abatut
de la rostul ei pentru ca dintre toti doar pe Ebudjehl (asa cum se arata mai
sus) it va osindi la muncile cele vesnice si numai asupra lui isi va varsa
minia dumnezeiasca, ei nu ezita sa spuna si acestea in legatura cu mijlocirea
lui Muhammed/si cu nesfirsita milostivire a lui Dumnezeu: Dace un crestin, 158
un iudeu sau oricare ghiaur, adica necredincios si ateu<, chiar fara intentia
de a crede, ci numai pentru a invata scrisul lor, va face marturisirea cre-
dintei citind sau scriind, ea are atita putere, incit va invinge mai apoi chi-
nurile vesnice ale iadului. Iar omul acela, deli foarte necurat si nelegiuit
si lipsit de toate faptele bune, isi va cere dupa o vreme iertare de la milosti-
virea lui Dumnezeu si va primi bucuriile cele vesnice ale raiului. Aceasta
parere o sustin dupa textul Curanului, unde Muhammed vorbeste astfel 5" :
Cind a poruncit sa propovaduiasca tuturor aceasta marturisire a credintei
si a fagaduit numai prin aceasta iertarea tuturor pacatelor, a venit la el
unul cu numele de Evordi intrebindu-1: Adevarat sa fie aceasta?" El a
raspuns: Asa e, cu adevarat", si a ad5.ugat: Chiar daca va bea yin si
va face omoruri, chiar daca va rupe narile Abidondei".
5i 'Inca mai afirma ca daca cineva a. citit sau a scris in aceasta viata
marturisirea muhammedane, va putea s-o citesasca si in cealalta viata,
chiar daca unora din porunci va ramine necredincios. De aceea, cind paca-
toqii vor iesi din Araf, cind trecind podul Sirat se vor apropia de portile raiului,
li se va porunci de catre ingerii care-i vor duce sa citeasc5.' literele (cu
care se scrie pe portile raiului chipul marturisirii). Cind cei ale caror p5.cate
vor fi curatite cu desavirsire de focul Arafului vor citi primele litere ale
marturisirii de credinta, indata li se vor deschide portile si vor intra liber
in rai. Dar daca le va ramine ceva din pacate nu vor putea sa citeasca mar-
turisirea aceea si vor fi trimisi din nou in Araf, ca sa se curete mai desa-
virsit de pacatele lor. 51 astfel vor incerca de citeva ori, ping cind, curl.-
tindu-se bine, vor putea s. citeasc5. literele marturisirii si, aratindu-se vred-
nid de bucuria raiului, vor fi declarati partasi cu ceilalti. Despre acestea
vezi mai jos in capitolul Despre rai 585./
x Ma Dumnezeu
* Rom., 9, 3; Af fi poftit eu insumi a fi anatenia de la Hristos pentru fratii mei".
265
159 l'Acrea deadecRmaR
0 aTke
X crenembrat
266
Capitolul al doudzecilea 159
Despre iad
267
if 6y,Dyr BO rHefie 6oxcHem co julasonm. YMpyT, o6a'ie He 1136aBSITCSI OT Myx, HO
Dcerna K ancicHm BO3BpaTATC51 xa3Hem, OT Bepxy If oT H1f3y 6yneT mrna, orim
Tbma. Erna ice npH6nmicaTcx xo spaTam ancicHm ocyxcneHmie, peicyT HM enput-
num eTpaxcHe: He oT sac JIH camilx nocnam 6uuia K sam secTiuncH mice 6naro-
seennua npinnecTsHe nisi Cero? BHHAFITe Bo BpaTa reemm, o6HTaTH B HeIi 6er,
icoHeilHo, CHB 6o xclialiala yroTosaHHa cp.}, BaM ropnemomm.
rpeuniHribi ripOcHTH Ha'JHyT CJIymiTeJleit Oirmx, na TIOMOJIATCB X Gory 0
mix, "la x01.51 enfriloro "nix ornmicelio 6yneT mygeHHe, Ho le oTseulaioT: oBIA calm
monirrecx, o6age sue, 'ITO 6o ecm momTsa Hetiecnomx, pa3se nirpeuleime? iiE
no CeM BocilyBcTityloT TATOTy uenell if 60rie3Hb y3 H BOCKpligaT KO 6ory: Aoxone,
o, 6oxce, Mr111THc51 Hmamm? H peer 6or: ((Taxis npe6yneTe 6e3 Komia. H cxx
y6o cym, Axe B Kypane xa3HH Hesepimx 6ecxofiemm mom. CHmxce Beim) npo-
THDHax H enna He scex HesepHfax OT BexiBlix ica3Heri H3Demnioulax Cifsl cyrD, rsia-
roneT 6o Kypan B Rome 3 maim H B rnase 11: Bcem, mice 6ory x ero nocnamoi-
xom Henocnywirm Dimmest i mexcny frivrx (capeqb npopoicH) pa3nens1Xy H K ensaloil
161 Hexoeil macro a He KO Dcemy (y'Immo) npfinaraxycx / mHinue Taxo npaBial nYTI.
ynrurrx (fume cosepineHHo) seposam ynosaula, 'rico camog HeTHHHe Heseppoutem,
WIC) H npe3peHHe Hallecem, seposasunm ice npenpetiemmm, HHxce mexcny limit
(npopoxamx) pa3nensuomfm, m3ny 6ecinfarteHylo so3nacr mHpa H npouteHmi na-
posaTem 6or.
oKypana Kowiaembie Ka3HU. H B maw BATOR, xpome Tex, mice HHxoeroxce
6ora HcnosenaioT, o npormx oatie scex cane rnaroneT: Bepylounoi y6o B 6ora,
npoulefulx rpexam CBOHm H OT xpocTit orHA H36asneHHD npocstuim, soatepxcautatt,
Remaly rnaromoutm, monifTsam npHnexcauuni, manocTiono, Gory H aiirenom
ero cainerenem cyuum, ;immix H mice enmoro TO111110 6ora Henocnixoima II
npemynporo BcAtieCKHx TBopila 61,1TH HcnosenyloT, npen mmxce Hincifrixe 3alcou
npHDT 6yneT, pa3se genosexos, ce6e camfax H BCH Rena CBosi Ha Hero B03.110)KraHX,
panocmmit paricKamli HachiTsucsi. H B mute 12: Bce (rnaroneT), mice s 6ora
Deposaina H Kap.= uHA cynHoro (cHpein, Te, mice sompeceinfe mepTsfax 6hiTH
Deposal's) &gar Tsopfnua, 111411TO)Ke ,Lka 60/1Tcsi>>. H B rmase 51: Hesepatax, ma-
roon., moxceT 6mTb, 6or iicex emsiTeT, moxceT 6brrb mHorrim npouieme no,n,am
H B mane 55, Myxammen cam 0 ce6e, o cam( H 0 ygemio CI3oeM cymHxcx no npalme
rnaroneT: A3 Hecmh nepshiri BeCTHHK, Hmxe BeM 'ITO Mile, tiTO BaM TB0pHTH no-
no6aeT, o6a'ie 6oDIGISI 3anoBeAH H37.51CHATH 6yAy.
0 cux ceumemfuR meonozoe. Cifx y6o panes m aitbrx CHM nono6aux Kypanoeux
ceHTeHuHii, auie 6131 KTO BonpocHn camoro My4rra: Ella JIH ceR xplicThalim, Nam
268
intru minia lui Dumnezeu impreuna cu diavolii *. Vor muri, insa nu se vor
izbavi de munci, ci pururea vor reveni la pedepsele iadului. De sus pins
jos va fi ceata, foc si intuneric". Iar cind se vor apropia cei osinditi de portile
iadului, le vor zice strajerii cei ce slujesc acolo: Dare nu chiar dintre voi
v-au fost trimisi voila vestitori care v-au binevestit venirea zilei acesteia?
Intrati pe portile gheenei, sa locuiti in ea fara.' de sfirsit, caci aceste 15.casun
ant g5.tite voua, celor mindri".
Pacatosii vor incepe atunci roage pe slujitorii aceia sa mijloceasc5.
la Dumnezeu pentru ei sa li se amine macar o zi chinuirea. Dar aceia vor
raspunde: Rugati-va voi insiva, dar in zadar va fi, c5.ci ce este rugaciunea
celor nelegiuiti decit pacat?" Dupa aceasta vor simti greutatea lanturilor si
durerea legaturilor si vor striga catre Dumnezeu: Pina cind, o Dumnezeule,
ne vom chinui?" *i va zice Dumnezeu: Asa yeti petrece fara de sfirsit".
Acestea sint deci cele care, in Curan, arata pedepsele necredinciosilor ca fiind
nesfirsite**. Cu totul contrarii acestora, si scotindu-i pe aproape toti necre-
dinciosii din pedepsele vesnice, sint cele spuse in Curan la sfirsitul capitolului
artreilea si in capitolul 11***: Tututor celor ce s-au aratat neascultatori lui
Dumnezeu si trirnisilor lui si care au deosebit intre ei (adica intre proroci)
si s-au lipit numai de o parte, iar nu de toata (invatatura), / socotind sa capete 161
astfel calea cea dreapta, si au nadajduit sa creada (in chip nedesavirsit),
le vom aduce rau si dispret ca celor ce nu cred adevarului insusi, iar celor ce
au crezut celor prezise si nu au f5.cut osebire intre ei (intre proroci) rasplata
nemasurata le va da Dumnezeu, daruitorul pacii si al ierfa'rii" 691.
Pedepsele cele cu sfirsit ale Curanulur. In capitolul al cincilea zice
de obste despre toti afara ce cei ce 'nu marturisesc nici un Dumnezeu:
Cei ce cred in Dumnezeu si cer iertare pacatelor for si izbavire de furia focului,
cei ce se infrineaz5., cei ce spun adevarul, cei ce staruie in rugaciuni, cei ce
dau milostenie martori fiindu-le Dumnezeu si ingerii lui si cei ce ma'rturisesc
pe unul Dumnezeu nepatruns si fa'ca'tor intelept al tuturor, impotriva acelora
nu va fi alta lege decit cea a oamenilor ; pre ei insisi si toate faptele for
la'sindu-le in seama Aceluia, se vor satura de bucuriile raiului"4*. Iar in
capitolul 12 zice: Toti care au crezut in Dumnezeu si au f5.cut binele asteptind
ziva judecatii (adica cei care au crezut ca exists invierea mortilor) de nimic
sa nu se teama"5*. *i in capitolul 51 zice: Pe cei necredinciosi poate ca
pe toti ii va tulbura Dumnezeu, poate ca multora le va da iertare" 6*. Iar
in capitolul 55 Muhammed, indoindu-se despre sine, despre ai sai si despre
invatatura sa, zice de-a dreptul: Eu nu sint cel dintii vestitor, nici nu stiu
ce mi se cuvine mie sa fac si ce voua, dar voi deslusi poruncile lui Dumne-
zeu" 7*.
Sentintele teologilor despre acestea. Daca in legatura cu acestea si cu alte
sentinte aseman5.toare ale Curanului ar intreba cineva pe insusi muftiul:
* Coran, XI, 119: Voi umple gheena cu djini si cu oameni laolalta"; cf. si
XXXII, 13.
** Coran, V, 69; XI, 106-107, XXXVIII, 57 (bAutura puturoasa"), LXXVIII, 21-30
si passim.
*** Coran, III, 199: Printre oamenii cartii sint unii care cred In Dumnezeu, in ce v-a
Post dezvAluit [...]. Aceia isi vor afla rasplata linga Domnul lor"; XI, 17 si 23.
4* Coran, V, 12.
5* Coran, II, 2-4.
4* Cp. Coran, III, 128-129.
7* Coran, XLVI, 9: Eu nu sint un innoitor printre profeti. Nu stiu ce va fi cu mine
si ce cu voi. Nu fac decit s5.. urmez ce mi-a fost dezvaluit. Nu sint decit cel ce vA previne
in chip 'impede".
269
H nport. 3a aloe MyxammenoBy rieHmo Heseperime newt nora6HeT? HHKORHOEle
peurnTenbHo H cosepmeHao orBeTcrByeT, HO petzeT: oCHe enaHomy 6ory cBenomo
ecrbo. Harm ante 6m KTO B o6inecrBe BoripocHn Boa Ali xpncrHaHe, picHnu H 11p0T4.
Beim s one npe6mBaTH nmyT? oTBanaeT: Bo npaBny Talc ecTb, oafte Kypan B
o6ntecTne ocywnaeT Bcex B oco6HocTH )Ice ycymHoeTcx o Tex)Ke, morons': MoweT
6mTb Bcex CMS1TeT, mower 6bITb MHonim nponleime nonacr. OHbUC we mimic(
icro ecTb TOR RAH oB, npopox Hx ompoBeinut or 6ora He Hmen. Toro panes awe
KTO myxatvonenaHHH petier xpHeTHaHmly Hexoemy: Te6e nocToHT Ha Bext Hme ocy-
162 A11133 Ka31111, oHmil myxammenamm 3a cite Hegecriooe pegeHHe 37 / 6Htta. ynapamv
OT cY.Er.HH Haxa3aH 6yneT. Maromoutell Oemee: HecTb TBoe, ewe muice npopoge-
cxoe 6e, TO ecTb cynHTH TaxoBa H TaxoBa AOJDICEIO My'IHMa 614TH Be'IHO. IlaxH
ymeepcanbHax x CeHTeHL11151 ecTb, 51K0 BCC Hmyrnme CllaCTHCSI, TOKMO tIpe3 J3epy
Kypanoey moryT cnaceirm 6MTH. OnpenenETH ace six cat HRH oB myxammenaHRH
BceicoHetnio cnaceTcx, HegecTHBoe pegeffite mHAT 61,ITH, oaHe enjui ecTb TOKMO
OT myxamme,naHoB E6ydasceze, mice B myxax anciulx setup:, npe6b1TH itmeeT.
IlatcH TABTOJIJOT, AK 6or ChIci BOJEEMIR H BC5I 110 csoemy cmoTpenmo CB0-
60,121130 TB0p5IR, moweT Bcex mycnamaHoB OH mono cmoTpx Ha Bepy H no6pme
nena) ocynHTH Ha Bemitme myial H npoTHBumm o6pa3oM, Bcex HesepErux He HC9110-
AAA HeilecTHA 11X, 113 anCnIX myx npeBecrH B pactcnie panocTH, H AKO mower Bcex
xyntio genoBacoB, Taxo npaBenHmx, SIKO H rpeuntmx RAH any npenarg, 'um B pat(
BcenHTH, Bones 6o ero Himowe npoTHBocraTH, HIPrrowe manocepxono ero ripe-
nsfrxe HaBecril moweT. Ilportee B o6ulecrBe 3aicniogaloT: ,EkweinieT rax, xice-
reHHem rax, TO ecTb: 411c0 part Taw H reeHHa ems npaBentimil Cyi 6mndio,
ancyny TonicyloT, 31K0 o6oero (TO eCTlv pax H feemm) waninna He Bcye H He 603
noTpe6m OT 6ora coanamm 6MIna H 1111K0J111 we ripa3nHm, 6e3 ctstollx o6HTaTeneii
npe6ynyr, HHaxo 613I SIBH.J16111C51 6or 3a6nyn1fTH OT csoero npennoweHHA, YTo
rllarOJIIOT npoTHBHo H 60rOXyabH0 6131TH.
270
Dare acest crestin sau iudeu si altii vor pieri in veci pentru necredinta for
in Muhammed?, nu va raspunde niciodata hotarit si desavirsit, ci va zice:
Acest lucru este cunoscut numai lui Dumnezeu". Iarasi, daca cineva ar
intreba in general: Dare crestinii, iudeii si ceilalti vor petrece vesnic in
iad?", va raspunde: Cu adevarat asa este", deoarece Curanul in general
ii osindeste pe toti, dar in particular se indoieste de aceasta, zicind: Poate
ii ya tulbura pe toti, poate multora le va da iertare" *, iar despre acei
multi Profetul n-a avut stiinta de la Dumnezeu care este until si care altul.
De aceea, daca vreun muhammedan va zice unui crestin: Meriti sa fii osindit
la chinurile cele vensice", pentru aceasta vorba nelegiuita muhammedanul /
va fi pedepsit de catre judecator cu 37 de lovituri de bici. Cind zice fetva 599: 162
Nici treaba to si nici a Profetului nu era", se refers la a judeca pe until si
pe altul daca trebuie munciti vesnic. Si mai este o sentinta universals
ca toti cei ce vor sa se mintuiasca numai prin credinta Curanului pot fi min-
tuiti, dar a preciza ca acest muhammedan sau aceea se va mintui neaparat
ei socotesc ca este o vorba nelegiuita, pentru ca numai unul dintre muham-
medani, Ebudjehl, va petrece vesnic in muncile iadului.
Iarasi zic ei ca Dumnezeu fiind liber si facindu-le pe toate liber, dupa
aprecierea sa, poate sa-i osindeasca pe toti musulmanii la chinurile vesnice
(fail sa caute nicidecum la credinta si la fapte bune), si, dimpotriva, sa-i
mute pe toti necredinciosii, nesocotindu-le nelegiuirea lor, din muncile iadului
la bucuriile raiului, deci ca poate pe toti oamenii, atit pe cei drepti, cit i
pe cei pacatosi, fie sa-i dea iadului, fie sa-i s'5.15.sluiasca in rai, caci vointei
lui nimic nu-i poate sta impotriva si nimic nu poate pune piedica milostivirii
lui. Apoi, in general, incheie: Djennet hak, djehennem hak 593, adica Atit
raiul, cit si gheena sint dupa dreapta judecata a lui Dumnezeu" ; de unde
tilcuiesc ca amindoua lacasurile (al raiului si al gheenei) nu in zadar si nu faia
trebuinta au fost create de Dumnezeu si ca niciodata nu vor ramine goale,
Fara locuitori, caci altfel ar insemna ca Dumnezeu s-a abatut de la planul
sau, ceea ce, spun ei, este potrivnic si spre hula Dumnezeu.
Despre rai
271
(XPlaHlt 0.10H1HY0 0.101110Ha wed aorediaidoa Ring '8 0ht90 trermjaHquin
1111H11130 '1100 `X01. .1.01EMICCI0aIS 911130 110ECI 111N9 H 001A1400 00110 0111111fH11490
031C13
Had 'Una Xdaa ONC 1,001aa0..10HIHr IOVEISOOV '140a9aH EH HaLaa Ka a9VJ (murgru)
El amcoia
al-11M0 attmcadu isimadosio adMAI OMEIH90 vrnAtt' EaottawvaxiCIN cad},
OL 000 umr
nxatuA anmonvd vsairmsVoxg og/c s 114-ed Trutraladin 0.101 H1faIHE JIMA :vim
difyv) `ma Mire's 01111714HII H 011074 OVE 'OHhaff J oNI XI4 aNC/C.L0 H 041141100 aH
'J349011E0 Min VOL1 01HHaa olamicog 1A17Agaclu 00HaIraIHMAIA3 0a011*3 H "INCOV MH
ISOIIIMIa110X rincoVo IA114 I1CV/C9 `arracntuorn BILLOKUVE 10 tint
FIVA000
HINE3 X INIHH ILLE130173039 If A931CA1f0 HNE ZPIHHOIfIlaniAVO H -awAved
031C1S
`3F1111Sc190d3
amrriorua '11CVX9 019E14 'MAIM ONK OIVIIE `KIMICHICH3 nsioirxdu mimic/Ciro
nixdoai
va4 atnumcdatt `IcHarOW9 MUM H PHYS303 OHJadV ..10a amc iahad 3An4 aarmcg H a1pi11
x OHlreNCILLO
xx oiarnwehtfrup ILIH.11 If
xxx CHX11.111"2111dVEM 113M40.1.0
xxxx 11011111
ZLZ
exista cu totul 18 raiuri sau gradini separate (deosebite) ale unui rai exterior,
dar cea mai puternica parere este a celor care afirma c5. sint opt raiuri, iar la-
ca*ul al optulea zic ca este rinduit numai musulmanilor, ca celor ce vor Ii
a*ezati in mi jlocul fericirii.
Descrierea raiului. Zidurile fiecarui rai sint dintr-un singur margaritar
sau piatra scumpa, unele din diamant, altele din rubin, altele din smaragd,
iacint i a*a mai departe, iar acoperi*ul it nascocesc din alte pietre scumpe
i margaritare. Cele opt raiuri au tot atitea porti de aur *i pe pragul fiecareia
dintre porti sint urmatoarele inscriptii: pe portile celui dintii se scrie Portile
marturisirii credintei" ; pe ale celui de-al doilea, Portile pocaintei", pe
ale celui de-al treilea, Portile milosteniei"; pe ale celui de-al patrulea, Por-
tile ascultarii" ; pe ale celui de-al cincilea, Portile pelerinajului la Mecca";
pe ale celui de-al *aselea, Portile infrinarii"; pe ale celui de-al *aptelea,
Portile tariei"; pe ale celui de-al optulea, Portile muceniciei". A*adar,
fiecare musulman, potrivit cu virtutea implinita din cele aratate mai sus,
va intra in rai prin poarta cu acela*i nume (cu virtutea).
'Mai spun ca raiul este inconjurat de un riu de foc numit Araf (despre
care s-a vorbit pe larg mai sus) 596. Iar raiul intreg e atit de lat, incit fiecarui
musulman ii va reveni ca mo*ie x proprie i hotarnicita un spatiu cit o cale
de 500 de ani. Si nascocesc in acele mo*ii gradini preafrumoase, pomi fruc-
tiferi, flori parfumate, cladiri *i palate facute numai din diamant, rubin,
safir *i din alte pietre de mare pret. $i zic ca in mijlocul raiului curge un riu
numit Keyser, a carui apa intrece la gust orice dulceata a nectarului xx poe-
%ilor 597 si a vinului (caci in rai vinul le va fi ingaduit), din care bind vor do-
bindi o asemenea stralucire a ochilor i agerime a puterii v5.zului, incit de
la Kutbi ;imal (Polul Arctic) pin' la Kutbi djunub (Polul Antarctic) 598 vor
arunca o singura privire i pe o distanta atit de mare vor vedea cel mai mic
lucru a*a de clar *i desavir*it de para. 1-ar avea in fata ochilor. $i Inca
vor dobindi o asemenea putere de digerarexxx, incit cu oricite fainoase, zarza-
vaturi i mincari imbel*ugate de-ale raiului *i-ar umple pintecele i oricit
vin, lapte i miere ar bea, toate vor trece ca o sudoare fins i imperceptibila *i
se vor risipi, ca nu cumva, prin modul firesc de digerare in stomac / obi*nuit 164
arum, s se intineze raiul cu murdariilexxxx aruncate. Iara*i spun ca din
fiecare grading curg riuri care izvorasc apa zisa Keyser, yin, lapte, i miere
*i ca nu va fi in ele nimic daunator sau oprit, ci numai veselii *i mingiieri.
In mijlocul raiului este pomul Tuba 699, a carui radacina este in rai, iar virful
ajunge ping la cerul superior. Pe ramurile lui se afla Tays (paunul) 600 In
a carui inima a locuit sufletul lui Muhammed inainte de facerea lumii, timp
de *aptezeci de mii de ani.
Mingiierile raiului. Celor ce intra in rai le vor spune ingerii care it
pazesc: Pace voua, intrati cu dulceata i ramineti aici ve*nic". Acolo nu-i
va necaj i nici frigul, nici soarele, pentru ca vor petrece sub umbra lui Dumnezeu.
Cuvint *ovaielnic *i mincinos nu se va auzi acolo, hainele le vor fi de m5.tase,
bratarile de aur, vasele de argint i ele vor conversa cu ei i ii vor face slujba
ca ni*te insufletitei inteleg5.toare. Alte slugi, stralucind ca aurul, vor veni
in zbor sa le slujeasca lor, tinindu-le tavile, cupele i vasele scumpe. Iar
x avere
xx a celei mai dulci bauturi
xxx de mistuire a stomacului
xxxx cu scirna
273
6ecnenanbHH, Ho3newaine Ha yroTonaHHErx nocTensix co H3p51.11X6111111M11 weHamkt
BBLIIHMH H IIIVITODKe BaM OT 3JIbIX nen BMelLIITC51)>. Eygyr )1(eXbI (awe xypu HapH-
uatoT) cHernit, AKO maprapwrm cHsnowe H cennwe Ha noxcax Ivrnrxo noc-rnaHubpc
H nopcImpolo 0,11eAHHbIX, 6J10TOBOHHe 11C11yCTAT, AKO MCKyC, aM6py H pa3nHtuible
apomaTos BHA& H pee HM 6or: 41arrre OT 14CT011HHKa cnanocTH H ANCATe, 3aHe
noc-roram ecTe Hcsmoro 6e3onaccTrsa. flpHnaeT K cHm Kypan B rnaHe 26: Ornwan-
umm pail H oT &main cywecTsa Hetrro naHo 6yneT.
17a/iambi. x1To sic Hee TonxyeT Klima Myxammeme, Awe r.naroneT, AKO BC5I-
Komy mycnHmaHHHy nacTen nanaTa OT 70 py6HHon conenaHHan, BO BOCKOM nanaTbi
nHope 6yner 70 ,LIOMOB, CHeCTI, NUIJIIILLI, BO BC5LKOM wHnHaw 70 J10)Ke11, 3J1 TOM H
cpe6poM yxpameaublx, Ha BCAKOM we RO)KH 70 Ho3rnann11, 70 oneHan, 70 nepHH
war nocTenb, Bee menxoBbie H 6arpnHbfe H Ha BCAKOM JIWKI1 npopiweHHa 6y,geT
neHmAa (xypu).
Ae61,11M1 xypu. Hx)Ke nHua CHATH Hmyr AKO COMIlLe, nylla H 3ne 30,m, noon=
nHanHmbx x npenpawaRume, nam BO BOCKOM wlinlinw 6yAyT 70 nowww H Ho
scnxoR nowmwe 70 xpaT co BCAK010 ,ReB1111e10 B neHb cortoxynneHHe HmeTH 6yneT
xpa6pLIA 6opeIl H 6narononyanaR mycaHmaHHH H BCAK1111 myx HmeTH 6yner CHAN
AKO 100 myweR, n,a LIHKORIDKe B cmememm yTpyn,HTHcn B03M0)KeT. DAM BO BCAKOCI
165 imam= xx 6y,LIyT 70 CTOJIOB, Ha BCAKOM we CTOJIC 110CTBBATC51 170 / cocynos
3JIBTLIX 11 cpe6pAabix H B Elba 70 slums npeN3o6H.abHbix H c.nannailmxx 6pauleH.
TaMo crapocrb inummwe imam' IIMeT11 6y,neT Han HaTypoto nenosenecxmo, HO
myxcHe ergs no 30 neT, weHbi )xe no 15 141114 20 npminyr, B TOM)Ke so3pacTa uHeTe
H cline npe6butaTH HMyT.
Ho na HxpaTue semi. H3'bABJ110, 6.nawecHTHo Hetmoe H Bee yTexll paRcime
B IIJIOTCKOM nonaratoT so)xneneHHH H B HaCJI3K4e10111 noxoTeR, cHpe9b Tax,
awe KTO KaK0By10-J11160 Bella, BO yme TOILRIO cHoem LIOJIOXIIT H eXI11111,1M nombicnom
HowneneeT, a6He OT aHren cnywawitx HM, npen Hero npHHeceHo 6y,neT H TaKO mem),
tiro -nH6o wenan H XOTea, 1130611M:3HO H npewenpo HaCIATIITC51, 1111KOJIX)Ke Tyres
;tot ceTosawin, Tona, yTozvuzeHHA WU/ rHymemin c-romaxa crpaxcnywe.
EpawHa. CnannaRman OT ncex 6paweH rnaromoT 6bITH Hxpy 113 pm6b1 Ha-
pillaeM011 ennelloym (xoTopro Typxll TOAXPOT 6bITH Ke642.11 6C1.11b1214, TpeKli Tytow,ne
Ha3boatoT Ke0anoc) ecrb xce pt16a Ta pyccxomy cynoxy 3eno nono6Hasi, enwe mcpy
06JIHTy10 BOCKOM H K MOCKBe IlpHBO3AT rpex xynum H moHaxit MHJIOCTI,11113 pages
npxxonnweir, 11.110,41,1 CMOKOBIXLM H OJIHBbIxxx, neco pang CHB TpH B pa3pemeHHH
nocTa nepnee AHAT. ELLIXIMM CJIOBOM HepyloT, AKO HeB03MONCII0 ecTb B paH trro6
tiro no wenawno myxammenaHon He o6penocn, 'Tome orHss, sixo Being manonoTpe6-
HOR H 6e,rcy HaHocnweR.
Ta6wc. Toro panes, awe KTO OT XHX Ho3wenaeT xypHTH Ta6axy (HocoBoro
6o Ta6axy B npax coTpeHHoro He no3Ha Hpemn Myxammenoso) aHrenx B camoil
CKOpOCTH Homy mrnxy, ny6yx H Ta6ax npHHecyT, erna we H MBA ABA B03)Ke}11451
Ta6axy HocnpocHT, oTBewaloT, AKO HM y6o HIM are 3anpeaLexo ecTb, Ho ortno
BX0AXTH B pail OT CaMOT CO3ABMPIA ero 6bicTb so36paHHo, o6ane BOJIHO ecTb,
awe XOTAT, nOHTH BO an, Hnewe orHb HnanbinecTsyeT, Tamo Ta6aK no Hoax cHoeil
sema.r
xx cnanbHom gynaxe
XXX maciumbi
274
Dumnezeu le va zice: Mincati si beti fara grija, culcati-va pe asternuturile
gatite, cu femeile voastre preafrumoase si nimic din faptele cele rele nu vi
se va imputa". Femeile (pe care le numesc huri)601 vor fi luminoase, stra-
lucind ca margaritarele, sezind pe paturi cu asternuturi moi, imbricate cu
porfira, si vor f5".spindi bung mireasm'a ca moscul, ambra si alte feluri de
aromate. $i le va zice for Dumnezeu: Beti din izvorul desfatarii si mincati,
pentru ca vrednici sinteti de toata neprimejduirea". Curanul mai adauga
la acestea 602 in capitolul 26: Celor ce au dobindit raiul be va fi dat si
ceva din fiinta lui Dumnezeu" *.
P alatele. Lucurul acesta it tilcuieste mai limpede cartea Muhammedie,
care zice ca fiecarui musulman i se va da un palat facut din 70 de rubine,
in fiecare curte a palatului vor fi 70 de case, adica locuinte, in fiecare locuinta
70 de paturi impodobite cu aur Si cu argint si in fiecare pat 70 de perne, 70
de plapome, 70 de saltele sau asternuturi, toate de matase si rosii, si in fiecare
pat va fi intinsa o fata (hurl).
Fetele hurl. Fetele be vor straluci ca soarele, luna si stelele, purtind dia-
demex preascumpe. In fiecare locuinta vor fi de asemenea 70 de iatacuri
si in fiecare iatac luptatorul cel viteaz si musulmanul cel fericit de 70 de on
pe zi se va impreuna si fiecare barbat va avea putere cit 100 de barbati, pentru
ca niciodata sa nu oboseasca la impreunare. Iarasi, in fiecare iatac xx vor fi
70 de mese si pe fiecare masa se vor pune 70603/de vase de aur si de argint, 165
si in ele 70 de feluri de mincari preaimbelsugate si preadulci. Acolo batrinetea
nu va avea nici o putere asupra firii omenesti, ci barbatii o data ajunsi
la 30 de ani, iar femeile la 15 sau 20, in aceeasi floare si putere a virstei vor
petrece.
Deci, ca sa spun pe scurt, ei pun fericirea cea vesnica si toate mingiie-
rile raiului in pofta trupeasca si in desfatarea poftelor, adica daca isi va pune
cineva vreun lucru in minte si-1 va pofti numai cu gindul indata va fi adus
inaintea lui de catre ingerii ce be slujesc for si astfel se va satura din belsug
si prea darnic de toate cele pe care le-ar vrea, fara sa sufere nicicind de plicti-
seala sau mihnire, osteneala sau indispozitie a stomacului.
Mincarile. Cea mai placuta dintre toate mincarile spun ei c5. sint icrele din
pestele numit elpenbut (pe care turcii it tilcuiesc ca este het al balighim , iar grecii
it numesc ictcaXog; pestele acela este foarte asemanator cu salaul rusesc, ale
carui icre, in butoaie ceruite, be aduc negustorii greci si monahii care yin pentru
milostenie ping la Moscova), fructele de smochin si olivelexxx din care cauza pe
acestea trei be maninca mai intii la dezlegarea postului. Cu un cuvint, ei cred
ca este cu neputinta sa nu se afle in rai ceva dorit de muhammedani, afara
de foc, lucru de putina intrebuintare si aducator de nenorociri.
Tutunul. De aceea, daca cineva din ei va pofti sa fumeze tutun (tabacul
de tras pe nas, pisat in praf, nu era cunoscut pe timpul lui Muhammed), ingerii
vor aduce aceluia luleaua, ciubucul si tutunul cu cea mai mare graba, dar
and va cere si foc ca sa aprinda tutunul vor r'aspunde ca nimic nu le este
oprit, dar sa intre focul in rai este oprit chiar de la facerea lui; sint liberi,
daca vor, sa se dila in iad, unde stapineste focul, si acolo sa-si aprinda tutu-
x cununi
xx odaie de dormit
)04x maslinele
* Cp. Coran, XLVIII, 5; LXVIII, 34.
ga BACHTHIOT H xyprr. Oinuce ana ornpaigalouwecn x H OTHA orryny B3SITH
60111HeCA, npecTaHyr H TAM) ergHoro ra6anHoro ynorpe6neHHA JIHLLIeHEM 6y,ayT
(Hmeercg xce ra6ax 3a new, rHycHylo, Axe mum nomionemn ecrb, mum 3anpeulella,
o gem y3pHm B )(Hive 0 peAuzuu myxammedallocoa).
Nueomnbi oicumenu paiiwcue
Bep6mod, Eypwc. EaCHOCJIOBSIT xce, AKO 11 H3 )KHBOTHbIX Tpoe krmyr Hacbruxa-
THCH panocreil pailcxxx, palm) AKO H genoneum H BeAHO B OHOM 6naweHcrile npe-
&than( H Hinconmice xoHua )KH3HH Hmerx 6ynyr, cHpegb Bep6nion, ero ice Myxammen
era Haemmigecrso eine rsopnate 3eJI0 JII06IIJI 6e, Bypax ACHBOTHO, OT Hcex nporgxx
166 )KHBOTHbIX ormeHHoe, Ha Heroxe ncegmx / Myxammen gHrinbie mime nyrn conep-
iname (o gem EtHge pexoM). Hpenator )Ice, nico cal Bypax 6bicrb B03AILLHil ABpaaMa
cxor H AKO 6or no cmepril Anpaamonoil Ha mecre, eroxe cam egim nem), co6ntoge
nawe no npHuiecrimx Myxammegona.
KowKa. TpeTHe ice ACHBOTHO 6yAeT KOLLIKa Hexag, o Heibice ABOAKHA ecrb
IICTOpHA, HHiie cxa3por, AKO KOLUKa )Has 3e1I0 Juo6e3Ha 6bICTb Myxammegy,
gro Hinconrxe oraygemir Hmena OT Hero. Hexorna )xe Myxammegy 'mumble
MOJIHTBbI TEsopsiuly, KomKe ripaHne Hpemn pOLRITH, Awe CeXIAILIII Ha BOCKNIII4X pit3
ero, Hagar Hcnpaxuurrit KOTAT H3 voila CBoero, HO ace go 3apH ncex Henpa3HHTH
egsa Ho3moxe. Kam, gonto y6o oHa (KoinKa) pax naloam rpygmnecn, TOJIb ;Loam
Myxaniej MOJIHTBIA conepumme, He XOTA crpicarH H B camom powneHHH HH3epr-
HYTH OT BOCKpHJIHA pH3 CBOHX. 14EHLI )Ke rnaromor oHoro 613ITH ROTH, erowe Hoc
B xopa6nH, yMHONUIBLIIHXCA pang mEnneil 6encrnonasum13, H3 H03npeit AbBOBbIX
npoH3Hene H TOr0 cnoco6Hem y6HeHaum 6MBLIIHM mbnuam OH H (1)HMIIJIHA ero
H nporgHe Bee &mum B xopa6nEt )KHBOTHIA OT HaCTOAILIHA 6e.Lu 1 (51KO)Ke pexom
B rnane 0 Hou) cnacomacn.
X 6eraiouie
xx qpno HRH npsmo
276
nul dupa voia for si sa fumeze. Iar ei, ferindu-sex de iad si temindu-se a
lua foc de acolo, se vor abtine si astfel vor fi lipsiti numai de intrebuintarea
tutunului (tutunul este socotit drept un lucru scirbos, care nu e nici ing5.duit,
nici oprit, dupa cum vom vedea in cartea Despre religia muhammedati) 64.
Vieluitoarele locuitoare ale raiului
Ccimi la, Burak. Mai basnesc ei ca, dintre animale, trei se vor satura
de bucuriile raiului la fel ca oamenii si vor petrece vesnic in acea fericire si
nu vor avea niciodata sfirsit al vietii, anume camila, pe care Muhammed
o iubea foarte mult pe cind Inca facea carausie, apoi Burak, un animal
deosebit de toate celelalte, calare pe care/ Muhammed a facut calatoriile 166
acelea minunate (despre care lucru am vorbit in alt loc) 606 ; i spun ca acest
Burak a fost dobitocul care 1-a purtat pe Avraam si ca Dumnezeu, dupa
moartea lui Avraam, 1-a pastrat intr-un loc numai de el cunoscut pina la
venirea lui Muhammed.
Pisica. Iar a treia vietuitoare va fi o pisica, despre care exista o
indoita istorie: Unii spun ca pisica aceea ii era foarte draga lui Muhammed,
ca niciodata nu s-a despa'rtit de el. Odata, pe cind Muhammed I,si facea ruga-
ciunile de noapte, i-a venit pisicii vremea sa fete si, asezindu-se pe poalele
hainelor lui, a inceput sa-si lepede pisicii din pintece, dar pina in zori n-a
putut lepede pe toti. Cit timp ea (pisica) se chinuia nascind, atit timp
a facut Muhammed rugaciuni, nevrind s-o necajeasca s-o arunce in timpul
nasterii de pe marginea hainelor lui. Iar altii zic ca acesta este motanul pe
care Noe, in corabie, 1-a scos din n5.rile leului, necajit de soarecii ce se inmul-
Osera, si cu ajutorul caruia, cind au fost omoriti soarecii, el si familia lui
toate celelalte vietati ce erau in corabie au scapat de necazul ce-i pa_stea
(dupa cum am spus in capitolul Despre Noe) 606.
fugind
xx esential sau direct
* Libanii Epistula MLXIX.
.277
167 .KHIIIA IDITAH
0 MY)CAMMEAAHCKOR PEJII4F1414
lipegmcnoBHe
x 3nepi.
xx Benorpe6llo
xxx cxylcy
xxxx 6e3onacao
xxxxx 06x0jurreabcThe
218
CARTEA A CINCEA 167
Capitolul intii
Precuvintare
x fiat%
xx nefolositor
xxx plictis
xxxx ford primejdie
xxxxx in contacte
279
Bo3MoroxoM. Y6o nonexce Hepaimme Tonmomy 6peme11a invieem canal y6aBwvl
TArOCTH H 6peMSI n0 cline Hamel Bocnpimmem, cHe TO9HEO 143 EMIXTeTOBLIX 3ano-
Beneti B namnTr, npamenale, Kampf:et noaeneaaeT: Oc muc de anaeuu cuauexopune,
uanoc cug5oc nap mum T4 ice ,no6pe x npHnoxavica x Tpe6oBamno, my,ap 61ITH
HmeeTca. H na HHOM mecTe: Tymo dueace? Tymo oon acuu o dueace Ole moxcenne?
Y6o TO, mice moxceam, B neno npoinaena.
Inaea emopafi
0 penlirlili myxammegailcicoil B pope HRH o6wec-rBe
acicycHo
xx innoxame HIM ornicamie
xxx omicyercg
280
Asadar, avind puteri nepotrivite cu o povara atit de mare, vom scadea din
greutati si vom lua povara dupa puterea noastra, aducindu-ne aminte de
acesta numai dintre preceptele lui Epictet, care porunceste: "Ocrus $5'dvay-
Icn owiccxopexcv IcaLfog csocpoa nap'fiptv, adica Cine s-a supus binex necesi-
tatii intelept se va socoti" *. in all loc: Tonto 86vaaat; Tato oov
daKct S 80vacsat Poti aceasta? Atunci infaptuieste ceea ce poti" **.
Capitolul al doilea
281
'was cogepwaTca) ecTb Hcnonenaiwe ycr, H3HecrHe yma H npHnenneHrie cepgaa
K 3anosenem 60)KeCTBeHlibIM (awe B camom Kypaile HarimaHm 6bITH BepyIOTCSl)
HcnosenaHHe Dice septa xisema TOKMO (51K0 H mine pexoM) cocroliTca aneHamH:
IlepabiR y6o tineH ecTb HepoHaTH 5IKO HeCTb 6or xpome 6ora; HToptari we, SIKO
Myxammeg ecTb ripopoic 6owHil. Temwe mpe3 cHe Hcnoriegame BeppoT 5IKO
Hee moryT cuacTH Ay= CBOSI H XOTSI see wHTHe BO rpexax cmegmbrx 6e33aicoHHel4me
npenposonaT, Totnno B %lac cmepTH noxamme npHHocarge H o CBOHX conenaimbix
rpecex OT ;Trull waneiowe, Towne na HcnosenaT. Cero pa nu Hcerga MOHHTH 6ora
o6brciari HmeroT: Bowe, B nocnenHem H3AbIXaHIHS Ha He oTnymyca OT Hepm THoea.
A noHeace 3anosegH Kypauoebl mHowainime H pain:mime cyTb, egHH oT iieTmpex
OHMX TOHKOBHHKOB, eye HM51 HMaM A3eM HATHIO TOKMO icaHoHamil H npaimnamH
o6a3an. 5lico awe KTO (mime HenpemeHHo co6moneT H HCHOHHHT, ToI3 myxamivie-
gaHHH cytam, TO ecTb riparsocnammici 614TIT ripaso H Hecymilemw BMeHHTC51, npoTime
DKe 3anosexca (o Hmoice im)ICme pegeTca) B CHHCOK 3acnyrylowgx H npocayryrowmcca
OTCHaff.
X uplannathz
282
in cuvintele iiman sau din) este marturisirea buzelor, adeverirea mintii i
alipirea inimii la poruncile dumnezeiesti (care se crede ca sint scrise chiar
in Curan). Iar marturisirea credintei consta.' numai din doua articole (precum
am spus si in alt loc) : Articolul intii este sa crezi ca Nu este dumnezeu
afar5.' de Dumnezeu", iar al doilea Muhammed este prorocul lui Dumnezeu".
Prin aceasta marturisire cred ei ca toti isi pot mintui sufletele, chiar daca
si-ar petrece toata viata in pacate de moarte si in chip foarte nelegiuit, cu
conditia ca in ceasul mortii, pocaindu-se i parindu-le rau din suflet pentru
pacatele acute, s-o m5.'rturiseasca. De aceea au obiceiul sa-1 roage mereu
pe Dumnezeu: Dumnezeule, la ultima suflare sa nu ma despart de credinta
ta". Dar fiindca poruncile Curanului sint foarte multe i felurite, unul din
cei patru interpreti, al carui nume este Imam Azem61 , a obligat la numai
cinci canoane sau reguli pe care daca le va p5.zi cineva cu strictete si be va
implini se va socoti drept si in chip neindoios un muhammedan sunni,
adica ortodox. Iar celelalte porunci (despre care se vorbeste mai jos) le-a
pus in lista celor meritorii si a celor ce se obtin prin merite.
Condiliile religiei. Acele cinci reguli le numesc fart 611, adica conditii x
far5. de care nimeni nu poate sa fie sau sa se socoteasca7musulman desavirsit 170
sau dinislamden 612, adic5. cel care se va mintui prin credint5.".
Acestea sint : 1. .ehadeti kelitne (adica marturisirea sau graiurile
marturisirii); 2. Natnaz (rugaciunile) ; 3. Urudj (postul) ; 4. Hadj
(vizitarea Meccai) ; 5. Zekkeat (sa dai milostenie a cincizecea parte din avutie)613.
Pentru patru din acestea, adica pentru prima, a doua, a treia, a cincea, nu se
accepts nici o abatere i e cu neputinta sa to lepezi de ele prin vreo scuza.
A patra, adica vizitarea Meccai, se impune numai sub conditia ca cineva
sa aiba atita avere incit jumatate din ea sal ajunga pentru o cale asa de lung5.,
pentru ca nu cumva sa cerseascs de la altii, iar cealalta jumatate sa ajunga
pentru hrana i indestularea sotiilor, tiitoarelor si copiilor, dupa demnitatea
lor, ping la intoarcerea lui, ca nu cumva, constrinse de nevoie, femeile
sa iasa in piata si in ulite, lucru pe care nu le este ingaduit sa-1 faca in
lipsa barbatului. C5.ci altminteri, daca o femeie ar iesi in piata fara vreo
nevoie, barbatul se poate desparti legal de ea. Ei spun ca aceste conditii,
care it fac desavirsit pe muhammedan, nu reprezinta nici un merit inaintea
lui Dumnezeu, pentru ca ele sint implinite fats de Dumnezeu din datorie.
Daca cineva be va implini pe toate, el reuseste ca Dumnezeu sa-1 tins printre
aleii sai nu pentru ca ar fi meritat acel lucru, ci pentru ca a dat lui Dumne-
zeu i Domnului sau ceea ce era dator, adica credinta, cinste, inchinaciune
$i allele.
Poruncile generale. Celelalte porunci ale religiei muhammedane se impart
in alte cinci reguli generale, si anume: 1. Farz (adica porunca a lui Dumnezeu) ;
2. Sonnet (porunca a Profetului): 3. Halal (ingacluit5.) ; 4. Haram (oprita) ;
5. Mekruh (scirboasa, care nu e socotita nici ca ingaduita, nici ca oprita) 614.
Dintre acestea, doua reguli, adica Farz i Sonnet, sint obligatorii; a treia, care
este Halal, [priveste cele] ing5.duite; a patra, care este Haram, cele oprite ; iar
cea de pe urma cele indiferente, adica prin ea nici nu se porunceste, nici
nu se opreste sau nici nu se ing5.duie, nici nu se interzice.
x pricini
283
H ci a cr.'', awe B pone HJIH o6afecraeHHo penarmo myxammenaHcxyfo coc-ra-
B.115110T. Ilo ceM npe,Ernexcar Ham, na Beg no ergHomy noxaxem fulamH o6pa3M,
xHama yerasama H 'wet Bepolo H notrremem y myxammenaH arnafor If xpaHarcn.
Ho o acnonenaHHH, xax B Cel3 mane nononhHo y-Ace pexom, Tax H B Kane 0 meo-
11021114 Ha hraorm mec-rex ripeanoxcrixom, =Imo panic ocracn, na B nocnenyzownx
0 oycne 14 a6decme
Tai H no pycpai
284
Acestea sint cele care alcatuiesc religia muliammeda:na in general sau
in ansamblu. Acum ne ramine sa le aratam pe fiecare una cite una cum,
prin ce rinduieli i cu ce credinta si respect se implinesc si se pazesc ele de
catre muhammedani. Dar cum despre marturisire am spus de ajuns in acest
capitol si am expus in cartea Despre teologie in multe locuri 615, ramine ca
in capitolele urmatoare sa incepem a vorbi despre celelalte patru arturi
sau conditii./
285
`waae9v ISIOX OX(0.1.141H XNEIOXE.1..1.0 0.1.311h011 NO.I.M10310111dH 'Am a aormarog -Elf9
'011133110J a aonrnrog 011110110.10Ielf9 IS3.1111101/01 'Apra W03e9V 09S 110.1. :Lauarrg 0=3
on AdiA OMINCE.L300 1.0 tH3 NC/CPI H 'VIM( 0111C0d11 EVOX300 OJOH110111f03 'Ong ISCIVE
ILLE1013119 aaadan zonnixoduon 'oEradh Brawn Strnnatc cnocrair a) an
(oloardn oloxicd `onxcauRdu olownroaar 1.01U11191ICH 'along at( axcaLlani Lo aura
IS0.10R.100 OINVI MU 17OM011 EH 1314.1311h 1/41HOINEX EH OM a re.LEIMH XHX031.1tI
noodan x a maahaff9lin xwmtrvascp H xvenhEaw RrannodloS Run 'en 'mon anm
vaudi `LaTtAg Nato Run a OEM mm M77411=41 axcoz) 'war (1.0IMPICEH enrol Ifoxodrun
XIS .ana to.LoonN all atm(OH11101t IIIMEX a tIOH *.I.OFBIDEU 00s1d011 iarraruNS RxSd
OXCEV Ott `1101XElf Is11911HOROINS axc Rarmarig `INExicd rincrldr. 1111BdVEOH EH -win
KIga 11111dallId11 13) KNI1011 09 OH `LargoVon OfICEd OISEIEd11 SXS3 =OM (LaaSg
&OS .101UNHEII IcInCrid.L Hd.1oa `.1.011X90d.L011 LNIO.LOTE PliffXCHth HIAIRLOS CH ONCF101.
xtradoi 'Owe taarigarxRdu wrmquaractxX 1NoLodan olAaair LoS vourrnrog
axc 1NO.LOCI011 OISHOOV .1.01USTI1NCH 0110If0H) 09 (1,100 010110If `0.1031Sd OWN OX 01HH01111411.0
Miffine nrearliAlCH 'EMS HUH OHMEd9 H 09H1f-OT 00HH
ONIXO.L VH1101111g.LOS '1.130
oa RIDS .(aLawmadu oll
RRRaaorNA axc 'LDS atm* ancoxaL udi rugdx IETN090 -Ad
MIEN 01191101101( HIAIFIBBOHEOUBH Iona
.1.0ffillii0dX011 11 1.01Ed14.1011 ONCOX10 H 1911
OH91f0.1.1190d.LOUS IJER1490 Ys1001114 `11.111dOILL .ana atnnr `(1/40-843191AIS OXCEI MINS `MI=
.1.01Voinrgo `Rxicd gouda' cogiredu }Nolan Mawr axm11 oh yppreir H onxcaincdu
`Lorelforugan EV OH OXRX VVOEI .10 130.1XVII x 'naiad=
OH 1.0 E10.13d011 X TAIKIX011
Ell .10h01. H 3 010H-LOX011 ISIMOHOX0d.L30 rtr *.LOVX0.11.1111 INO.LOu KIA101 010FEHOII0d3LLO
WHEW= rtaXconna'a 011310.1. `..LCHtdH.L0 Ping 2)K OH `LamErsnrou xotairoonan -HOX
matt accodan armada ogic FaiSd gamin ROM Saadi maw axc RxiCd gam -Rion
IOltd H Orell 1.31r0E1 EH 090 miXd `.1.01EEMICCOSI X SY410.1. OIMIEta 'Lain" EH OH3
Ilynniaod.LoS 'own' RxAd LoodILLo .oRandan axcui MOH SINCOIAI taLodan
OYINIC
omarnoVon H 010.LISH H OHIPIEE OXCEre olt xaxagtor 10 .10.1311h011 ".1.011111HHh0 H R.1. OX
ELI 011111EhHOX3 `011HOEIONS OH9E .1.01V110VEH Fad= H /1111S90 01101.10H) 09 4.130 oU -HhS
HHHOH VW30e9V HINIFI309 H.1.111rOX `11341E1OH Olh OMB .11111HhS aIrxcadu NELEhtH
$11.H1f011111Xtil tUaae919 11.111d0.1t1011 qoucca3F1031C1fOrt 09 OJOS. 09 PIELLIIIION 11.1.11dOELL
111.30H `01101fORE011 Ohell axc xad.1 10111.1d01N3 on) !aura x inn& (thrxcalentn K3.11IHIAT
1LLN9 H l'IMICOVO `0191:111 INO.LOH omaarn'apran FIFLLIBION
oll Tranarraudula 3aRmad.r.S ELLHIIONI mutt Mr `xraniahlirou atria an LaIrSg
arx ErLapac rancSn mra Off0dh IIIHMItEdIDH mrH dS Xm HUH V1911E101:1 daLaa earaLoSnoR
Laxcovsz 3 INIIHRed WOW.9906, H arnmatliron ELEdoa1oo 'NELLEHOINI 00111110113E1100ff
axc ISO.LOOINH H 031.109 `00911.10glarelf9 awe (mural. IIIdOffI03 `Waae9v OXHIf0
Loagotron NILLIELCONI `11.111d011.00 OWE 031C til0dh OH .1.14IM'ErdHOH OH OINX0.1. SHIldS
`l.H.LOSII3H .10SELLOHOXafa7 13X00hISOSI 14/0ae9V 11.1H110H90 OhE90 .1031(0111 HJOH OH -90
`01911110XCER OH a mom OHMS BI.1914,10 4130) axc unaw trod `Liacago HOd01.031 a
xaxamnag TAM eihtfUVU X1911H0h3d X NIEHUM narmaidn Hr (IsaLaairgachonS Radmon
mum armadu }DIM HINIV.I.3d011 XCIO13 vtuaaw VII X0.130141 RIM Batman `mmicon
t
0113 09 X0X111(0.1. `.1.0X(0141 0311f 149 H 0193[01 1171110 HIGH L7010.10) MEM& .LOP.L3Ed01
on modal H EH uoiroi OJOH ruodan oparoL
HIATE3d011 H ErNaxdAL `vada
LamdRia E an owa .1.0IERISTAICH 'LICH CI Had `axc OXCOXIC `Riond xdoao muaaw ogS
.10.1Ed11.10 01S1f0.1 OW UGH OXCar Ott RXX19:11.011 OHNCOICHdll '.101EEPIRIO 0 X113 -OHM
Rarnuaxc Rdc a mai 0 (xtioada
Wag xadosi. `unauv HOMO taLiCtrourg OH TeX tna
EH 14)7E0170 XII
turn EH IMMO]] mint 01911ao141olf toamodxon sxm^t og ono ka'oa ouac L3111011S.
983
pe zi abdest, deli nu i se va intimpla nimic necurat dintre acestea, i se va
socoti drept o mare pietate, o mare evlavie.
Abdest se face asa: sculindu-se din somn dimineata barbatul ssi femeia,
inainte de r5.saritul soarelui, cind se revars'a zorile, isi golesc mai intii pin-
tecele ; dupa aceea, cu mina sting5. (nu cu dreapta) isi spala dosul cu apa
destu15. ca s5. nu ramiie acolo nici o murdarie. Iesind apoi pe o piatra curat5.
facuta in acest scop in palatele persoanelor inalte si in djeamiile i mezcide-
le 621 publice sau in cimp, daca va fi iarba, iii span. mai intii miinile pins
la cot in tas sau intr-un vas de aram5. (pe care it numesc leghen) 622 atit de
larg, incit atunci cind se spala picaturile ce se scurg sa cada jos, in e1623. Iar
dupa ce si-au spalat miinile de trei ori, trag apa cu narile din mina dreapt5.
(din mina stinga nu se cuvine, doar de va avea mina dreapta uscata) gf isi
scot de trei ori mucozitatile. Dupa aceea, sorbind cu gura apa din aceeasi
mina, cu degetul aratator iii span. partea stingy a gurii, iar cu cel mare par-
tea dreapt5. (ca'ci este lucru necuviincios sa-si spele gura sau mincarea sau
s is altceva ce se baga in gura cu mina stinga, care este rinduita numai
pentru curatirea dosului). Dupa spalarea gurii, isi stropesc i0 freaca fata
de trei ori la fel, cu amindoua miinile pline indeajuns cu ap5. (dupa cum obis-
nuim si not sa facem cind ne sp'alam fata) ii spalindu-si fata isi clatesc mii-
nile, mai intii dreapta if apoi stinga, ping la cot. Si trebuie sa bage cu grija
de seamy ca nu cumva apa de la coate sa se scurga spre degete, ci de la de-
gete spre coate gf sa se scurga de pe virful cotului. Apoi isi sterg o singura
data crestetul cu palma deschis5., far5. s toarne apa, iar la urm5., cu dege-
tele miinii drepte freaca partea dreapta a gitului iar cu ale celei stingi
partea stinga, iarasi toarn5, putina apa pe amindou5. miinile. Luind apoi
stergarul facut pentru acest lucru, isi sterg bine fata, gitul, miinile curat5.
de murdarie picioarele intre degete, pe talpa calcii si mai sus pina la glez-
ne. $i astfel, ispr5.vind spalarea, indata i i imbraca izmenele si incaltamintea
1(c5.ci este lucru necuviincios ca dupa ce a facut abdest sa umble cu picioa- 173
rele desculte, lucru pe care de-1 face cineva inainte de inceputul rugaciu-
nilor va trebui sa repete abdestul, caci farce acela nu este ing5.duit sa-si faca
rugaciunile chiar e socotit drept un pacat de moarte intrucit priveste su-
fletul) if alte haine, apoi farce zabava incep rugaciunile.
Dupa savirsirea rugaciunilor de dimineata i pins la cele de amiaza, daca
nu va avea nevoie cineva sa-si goleasca pintecele sau urina sau sa elimine
gazele din pintece, poate sa faca rugaciunile de amiaza si cu abdestul de dimi-
neata; insa e socotit mai sigur si mai pios daca va face abdest de cite ori se
cuvine sa faca rugaciunile chiar de nu-si va goli pintecele, ci numai va
urina, trebuie neap5.'rat s innoiasca abdestul, dar picioarele le poate spala
nedescaltate, ci fiind in mest (mest inseamna un fel de cipici cusuti de pan-
taloni 624 care se poarta in pantofii zisi la ei papuci), frecind cu cinci degete
ale miinii drepte pe deasupra mestului pe locul celor cinci degete de la pi-
cioare, si acest lucru este egal cu spalarea picioarelor goale. (De aici a iesit
un mare eres intre persani ssi turci, pentru ca persanii si pe piciorul gol freaca
numai degetele, dar nu spala tot piciorul. Iar turcii, dupa cum am zis, freaca
pe deasupra mestului, iar piciorul gol it spala bine pins la glezne. Despre
acestea vezi mai multe in capitolul Despre eresuri 626).
Cind fac abdest se pazesc cu grija ca nu cumva sa stropeasc5. hainele
sau asternuturile din casa, cad socotesc ca aceasta.' apa e foarte necurata,
287
6bau, Heppoine, 5IKO He TOKMO Heirucrom Tenecume, HO H wpm rpexa conenaH-
HOTO (o6aue He CaMhIi3 rpex) eio OMMBa1OTC5I, Ileco paHH 3Hamekulle nepcoma
non Ta3om noncrunamT icoucy, Ha cite ycTpoeuErylo, xpyrnocomopeaHylo, na Ha
Heil nanalonwe icannu umeinaloncu. rlaxx 6acHocnoHuT, SIKO H3 KameiIb a6decmo-
cam paucnaloTcu aHrenu xpalurrenu, o Blume B rnase 0 anee.aax npocTpauuo H315I-
BITX0M. H cuu y6o cyrb, sum B HCHOJIHeHHH a6decma y myxammenaH Ha6monaloTcu./
X B cyan
XX H3 1:10P,3ehlHbIX
288
crezind ca nu numai necuraliile trupesti ci si putoarea p5catului f5.'cut se
spa1a cu ea (dar nu pacatul insusi) ; de aceea persoanele insemnate astern
sub tas o piele facuta anume in acest scop si rotunjit5., pentru ca Diaturile
cazute sa ramina pe ea. Iarasi mai basnesc ca din picaturile de abdest se
nasc ingerii pazitori, despre care am aratat pe larg in capitolul Despre ingeri 6213.
Acestea sint cele pazite de muhammedani cind fac abdest./
X o zi si o noapte
xx de sub pAndnt
289
odraoh ogS Hmaa a 11111131fHEd11.1.0 0IHU-0141 OH)IC31fHdH LIODSITEdX00
1.HdOELL00 /4/0ae9V HIM :(11r0dj V)/4 .Lia7iC9 314110 FIELLHEOPI a OP311113hadA 11.1101A13dEI
qadododu ogH Miry odxcadu HUH 31f001:1 oiolnuxcaddnif HHowoda '1./Cit1C9 '.1.01XdOH
0311f oSoa H /Clog rumaiduoH :J.RrtAg E r)-1 mow 0.1.011h `1olticg OTHE 111f axC HOLIMIFADCO
3.10.10H1170 doaoxT.,`E.Loow mirm xozeiru Hocto 17011 ILIOH Eli :1.01f31,017011 'EV 01[111f
30110 .LHHEdLIX a 013HHIf '01/111H3VAIfOHAVNCOIN H OircHHIOHOHHEd WEd0.1.0X HaHHIf
HaLOVIINEEH 'augpni IOIAEVXD '3XC OXis ISEHO .1.3EdHECI X iclArEcIX AJAIOX3HVXXOW 000h
`Hded OFIdO.LOX OFIEValsilAit3CAW .1.01VIII90 0 XEHEd.L0 EE agtoi
xllTriAo mm a RIOHHH 1\10Hh09011 vdmAt `oindx OV'Eacc H vInaosx
IODCELLOHONCIfOlr ILLVV011f9OH 'CHIME( aNcIS x OXX31A1 '.1.3EdHECI OH
EV' 3F1 oxEx 11H110AXOHOH IVIII3c1.1011 a HHHHIf `alt901431 ?MAW('
H etthEatY H 211WWWIIH o) aNcXHH 0111XCHII (1s3.13h3d GNU '0111L0Eh OXCIS
9vd2nn, ISOIOVEINEVH 01.) 4103 (dElif0 X 111411111 airwqx
II a EH OH3.13 X IJOI 3HEd1.0 11011IISO.L0 3V3ICCHAL 0111HHIf
`X3INIOE'
ILLECIE.LcIaliEH HVIC390 1.013141H INHo `viovedgo 33101 4103 XVHE
VNIVdx '0.10X0HEXX3N
H 1/113 09X X 0111H3If0141 IfV111E3K3IfrEH '31111114dION00Ed EVd90 XYDAIE0 fill13101AI
H HEIOA woburoiodu
Eimimll" witm waD91q9 EvWVH HIM H1111311011 15011S01300 EH XID1H1f0X3H `HOH011,1011
'1111HOHOIfX3c1110H21f0X tIfah X H11113 `IIHHoxcouHda 111HaL00011 H OH:IWO
311H3HOIDIEH H 011141(3 aHHHL000a gaLOVInacea OHHVO '11120131dd 490g WW1911 -FLIf0X3I1
BMX tuirvuunixad Hoionnadoaoo
90EVWDH -vnawn tquunDiacr If3.LorysiralfEEd EH Edv( OI) SLID IIVOHOHVE
(311X09 H WdHHIfa 0.1) wa Heoaoan ammahododu
2v.g.gvD `nEvnevn o.L W3 31111131f01A1 '3311H3dIA 101H01000 fah miLIgdI
nnrvunnixad HIM `IIIVISHHOHOIDIVH .to amoam rad rdv0 ccaSo ran' WIC
wanntfo attno `nevnryn oKHO11-01,41 `aoHnodiCuou KaLII0.1000 010.11103V `nwvtutimad
amoral() .0 cal olinuloadou `wanntfa am/WV Edtyg5 H rad omnrairoon }Dim uanmfo
H nennx `nEvnrtm OHHairow 0,101.TcHat to% HOIH01000 01HINc100 nnentuumad zo
oNCXHH odraoh 3Hluttaticlau %Lib 0141117010011`tc1/90 3110 OCIFLL011 11,9HHefa wvmxv `ntvwmi
OHHOIfOINI33HdahaEI 3XCa) OH IIIIHOVXCOXVE VIIH1100 EllIf9 0.10H111/3 EIREdreCOI -3dII
HAHHIN '43E11E19 MELLISH If31H01000 oxCldi Hd.L to cud Edvo En. amc tuannefo
9L1 notuy 'nEvnevn OHHOIf0141 X 01031011 x Him) (aoxon / IS01.H0.1000 -mad
orausoairwradi.
`nwvunrx ONC3CHoHrnuoadou odraoh cub `watimfo odraoh ownogdoiroou `Edvg5
rad Ilvsamt3110011t3d11 HXEII `tuanndo OXCEI, aHHE'31f0011 oXCH Hoi.oredHcfm ndtung5
`9ndocev9 0.L ,1103 OID> onnoaogoth01c11H3111/0410 ISHD /4/4/1/3/3/ad 010.E 1311tC1 ()XVI
MERCER 1,1 PIH3XCOICHd11 ci.LX0 WIVE VIT.13 173ININIVXAN Ola'FIVEI 'EH 093H II OVH0 own".
ISEHINVoxocmadu mwC ITID103113[101fah 0.10H1n13d11 ISOICHHIAIA0 H EXEcii0 `knadoElOH 0.1.h
Hinad mac 'HuidoeLoo <Ion oa Qom( `cuorigadu dog ONC 2HFIallan3 EC odgod -Hat
IRMO If3IfatIOLI Vt. 0 XIIHIT3If0011 X197111110H XVELLIIICOIAI 33K3H011) 0111111011 EH ogoH -aoa
dam (ag oHo Hth. alnicouildu rincarxou a ausvau H clIrmAiou 0.10H0 fIlHarravio
HHD ogS SO ca EHOWII 90EVWVII H 9ounontad HIM 'HOHOEX011 'Elf0HEI HHHadotecnd
PHIE.1.0A oxc mm `HHHomiodoli oxam Olteliodu Inmm ArDWH waw a HHH3IffiEdILLO YBO
'11.1.HITOW oHre odgod OHH3 :1,01UEEFI9
x EH HOD BragitHd.1
O6
Dar patru lucruri le pazesc cu grija in timpul cind fac rug5.ciunile:
1. Sa faca abdest saugusl; 2. Ca acele rugaciuni sa fie acute in limitele de timp
rinduite, cad daca vor fi acute mai inainte sau dupa timpul cuvenit ei cred
ca vor fi in zadar i nep15.cute lui Dumnezeu; 3. Ca locul sa fie curat, iar
daca se vor indoi de curatenia locului sa-si astearna sub picioare covorasul
sau salul; 4. Ca fata sa i-o indrepteze pe linia dintre miazanoapte i cea de
miazazi, linie ce se numeste kible 629 i despre care spun ca tinteste spre tem-
plul din Mecca. De aceea, muhammedanii care locuiesc in tarile ce se afla
dincolo de Keabe sau intr-o alts regiune 15.turalnica a lumii
trebuie sa p'azeasca pretutindeni i totdeauna linia care
tinteste spre Mecca. Iar pentru ca nu numva cei neiscusiti
ss greseasca in ce priveste linia kible, djeamiile i mezcidele
si
namazkeah (despre care se va vorbi mai jos) 630 se
construiesc cu partea numit5. mihrab (adica altar) pe linia
kale; iar in case, pe peretele care se af1a spre %ara aceea,
au obiceiul de a desena acea linie in felul acesta care este
semnul templului meccan.
Deci, cercetindu-le pe cele ce se refers la rugaciune, sa explicam acum
insusi modul i rinduiala rugaciunilor.
Cum se face namaz. Namaz sau rugaciunile constau din citeva inchina-
ciuni, ingenuncheri, atingerea fruntii de pamin t, ridicarea i rugaciunile. 0
inchinare i o ridicare se numeste un rekkeat631. Tot namazul se face Erin
citeva rekkeate.
Denumirea namazurilor. Rekkeatele se impart in farz (adica poruncile
lui Dumnezeu) i sunnet (adica poruncile Profetului).
Sabbah namazi, adica rugaciunea de dimineat5., consta din patru rekkeate
sau inchinaciuni, dintre care dou5.' sint farz i dou5. sunnet. Oile namazi, ruga-
ciunile de la amiaza, constau din zece rekkeate, dintre care primele patru sint
sunnet, alte patru farz, iar ultimele doua iarasi sunnet. Si kindi namazi, ru-
g5.ciunea ceasului al noualea, e formats din opt rekkeate, dintre care cele
patru dintii sint farz, iar ultimele patru sunnet. A4am namazi, rugaciunea de
sears (care se face peste un sfert de ors dupa apusul soarelui), este alcatuits din
cinci rekkeate, dintre care trei sint farz i dou5. sunnet. Iatsi namazi, rug5.ciunile
odihnei x, sint compuse din treisprezece/rekkeate, dintre care primele patru 176
sint sunnet, urmatoarele patru farz, doua penultime iarasi sunnet i trei de
pe urma care se numesc fitri vadjib 632,adica dupa nevoia tulburarii ". Aces -
te rekkeate sint numite i ad5.ugate asa pentru ca atunci cind s-a suit Muham-
med la cer si a v5.zut acolo cele ce depasesc mintea omului s-a indoit foarte
mult i, nestiind de frica ce sa graiasca sau ce sa fac5., a fa.mas ingrozit, iar
Dumnezeu, luindu-i tulburarea de bine, a poruncit ca la ultimele rugaciuni de
noapte (pentru ca noaptea s-a ridicat la cer) s5. se adauge aceste trei ruga-
ciuni in amintirea i ajutorul tulburarii lui.
Acestea sint denumirile namazurilor i rekkeatelor sau ale inchinaciunilor,
numarul i impartirea. Iar rinduielile sau ceremoniile pe care le-a transmis
for Imamul Azem in timpul savirsirii acestor rugaciuni, dac5. tin bine minte,
sint acestea:
Rinduiala savirsirii namazului. Oamenii ce vor sa faca impreuna nama-
zul astern mai intii covoare in djeamii sau in casa. Daca vor implini sau vor
spre soma
291
npeB3E.THyT MICRO 12 nepcoH, Tor Ha Ha3mBaeTcH doicemaam, co6paHHe. Awe nix
913CJI0 6yAeT MeHIALIH 12, BC5IK OCO6H0 HonxceHeTByeT naMa3 COTB0pHTH H He 1133bI
Bae Tex Tor Ha co6paHae. B %mile OHEAX 12 xienoBeK, awe 11 6ynyT poHom myxam-
meHaHe MIR H3 xpHeTHaH B myxammegaHcro o6paigunlacx, gBaHaHecErmit Dice
eHHH oT Hy Heil o6parHabiI3cx, He 6yHeT COIMCJIATHCA 3a menosexa myxarvfmeHa-
Emma HHxce HapetieTcx cosepateaHoe 6bITH adlceMaam. Awe xce 6ynyT OHEIX (poHom
HJIH OT xpHeTHaH TypicoB) 12 moxeT c MINH OT xcHHoB mycninviaHHH B doicemaam
BHHTH H Bicyne nama3 TB0pHTH, euRetm 6y,Hrut auenom TpeTHRHaneexTB, oncyny
npHcnome y Haix ears.: ATeHcra He 3Haer TB0pHTH noKasnmx, HyHeaHHH )Ke K
Bepe ce6e o6pai11ap>. IlaKH XOTA B cosepluemom %lane, XOTA oco6b moneHHe
6yreT, nepBee o6emH HoramH BcrynaeT Ha Romp, Tax 6JIH3K0 eHHHy Rory K Hpyroil
npacoBoKynuB, Ha KOCTH noHbixemirbie B3311MHO COeMIHATCA. Twice HII3BeA npeH
co6oio wieca Ha 3eMJno, HoHenexce oKoHgaeT nepahnl pemun, He oTBoHHB oHmx
OT nylucTa meeTa Toro.
292
depasi numarul. de 12 persoane, se numeste djemaat, adunare" 633, iar daca
numarul va fi mai mic decit 12, fiecare trebuie sa-si faca namaz aparte si nu
se mai numeste adunare. In numarul celor 12 oameni, dad. 11 vor fi de neam
muhammedani sau dintre crestinii convertiti la muhammedanism, iar al
12-lea va fi un convertit dintre iudei, el nu va fi socotit drept om muhamme-
dan,,si acea djemaat nu se va numi desavirsita. Dar daca vor fi 12 dintre aceia
(dintre crestinii turciti), poate intra cu dinsii in djemaat sst un musulman
dintre iudei si sa faca impreuna namaz, fiind treisprezece la numar. De unde
zicala lor: Ateul nu stie s se poc5.iasca iudeul nu stie sa se converteasca
la credinta ". Apoi, fie el vor fi in numar desavirsit, fie ca vor face rugaciu-
nea separat, mai intii trece fiecare cu amindoua picioarele pe covor, apropiind
picioarele asa de mult unul de altul, incit oasele de la glezne sa se lipeasca
unul de altul si, coborind ochii inainte spre pamint, nu-i departeaza din punc-
tul acelui loc-pina nu va termina primul rekkeat.
Ezan. Dupa aceea, ridicind miinile si punind degetele cele mari ale
ambelor miini dupa urechi 1i intinzind celelalte degete spre frunte, graiqte
sau cinta cu glas tare m5xturisirea credintei, insa cu un oarecare adaos, ast-
fel: Allahu ekber, Allahu ekber egteden la Illahi Illallah, qheden Muhammedu
resulullah. Eia alesselam, eia alesselam, eia alelfelah, / eia alelfelah,i repet5.: 177
Allahu ekber, Allahu ekber, la Illahi Illallah 634, adica Dumnezeu este prea-
inalt" sau Dumnezeului celui preainalt marturisesc el nu este dumnezeu
afara de Dumnezeu, a1 carui proroc este Muhammed. Faceti, veniti la locul
de liniste sau de bunatate, veniti la adapost sau mintuire". Acest fel de mar-
turisire se numeste ezan 635, pe care cintaretii, sau, cum se numesc, muezi-
nii636, le cinta pe linga djeamii in turnuri foarte inalte, zise tnenare 637, Cu un
glas foarte puternic, umblind in jurul turnului (ca s fie auziti de toti) si
prin aceasta anunta timpul cind trebuie s5. fad. namaz. Ceea ce auzind, fie-
care trebuie sa lepede indata orice lucru, orice treaba cu care i se va intimpla
sa se indeletniceasca 1i, facindu-se tacere in casa, toti isi impun sa asculte
cu evlavie acea cintare pins la sfirsit. Iar dupa aceea, cu miinile lipite de
cap, dupa cum am spus, rostesc acest mod al marturisirii si ezanului, lasa miinile
in jos spre briu, punind dreapta peste stinga (iar dupa rinduiala Imamului
Saf atirnindu-le drept spre coapse).
Si astfel, daca vor fi in adunare, imamul, adic'a preotul (a carui functie4
o poate indeplini orice muhammedan, despre care lucru vezi mai clan in capi-
tolul Despre preoti)638, care st'a inaintea celorlalti, citeste o scurta rugaciune
sau o cinta cu glas lin. Dupa terminarea rugaciunii toti, imitindu-1 pe imam
sli lasind miinile in jos de briu, le lipesc de genunchi si, plecindu-si capul,
mdoaie tot trupul ping cind capul cu mijlocul trupului vor ajunge la unghi
drept, in care plecaciune nu zabobvesc mai mult decit dureaz5. un Subhan
Allah, adic5. Kbpte atncrov639, i indata inalta capul si tot trupul 11 ridica
perpendicular. Si citind Subhan Allah cad in genunchi. 5i indata Indira capul
atit, Incit fruntea nasul se ating de pamint. Si. plecindu-se astfel repeta
de trei on Subhan Allah. Apoi ridicind capul si stind in genunchi, punind
miinile pe coapse cu degetele intinse, be tin atit pita cind vor rosti un Subhan
Allah i pun iarasi capul si fruntea in pamint in felul aratat mai sus. $i ast-
fel, aruncindu-se la pamint si rostind de trei on Subhan Allah, se ridica in
in picioare si, plecindu-si putin capul si coborind ochii in pamint, cinta a
293
0101111d0.111 01A-XLEthl o
11111AIOE `proxact .1,01E001100a AELLIIIMPI xa
maim ancadn
'HMI Og 031C011011 0111I1E1 IrrldfaLa 14011111-01A1
KOHODIE1ILHOR3 153.1.0HEMILHOM H unnaad
OLT 4ID0 OlfEhEH H vunr)viad `010d0I0 0101. Bt7Ed / OH 111111011H0X0 zmiad you td2)0
1111.10 .1.11.1.0X ELVELVH mturviad wywnx-el'ulaundo 031a H Hffh.L0d11 `H'OdEll 01101A1 0.1.110H
10 amadan lamr nuErn `.1.01-0Hdra3.1.0 IN01011 `01/50111D1 OH KILOINI3 EH `vnevwn
oa mada a 031(011 V1VVH `IHdOELI. din011H3II0KL3A ..1,arnarudruo
!qui 011 Alf011h
trEhH0313 09A 191101.131011 H muniaxdon 9ounnoiad HONCO110110Ed `ICI HV110 Es
XEHOlf031 H OHRIf 31 111c111Ed11 muAd omoim `11E111Ed90 nifwznraD woninayv 2Vardwaw2vd
lAllallON .101101E11U '1A103EILI 1s10.1011 ISOMEd90 x 130t1Olf `OHEd-L0 OMICISEI .L0ISd0.10011
`113Z001f3 031C1S 110.1.01A311fal. :OHIO dRW>) EH Ma 'Et 1.0)3'4 H 01111VO301.111Yi '001131C09
011I0 amialf0EdVE011 uscloEr.r. Pruirasnu ogling/10 H 0]AmO wri 1o.L 11 -}xmnirolonadu
OYLKJ., 11E11HOM3 000 19}101M011 0100011 `VEVI4rPH WVwn HIM 0131 11191111 ..rat'Ag a 0133IA.1
`ola xosmEdgo x Rnocten Aniniropx `aentuvo 01 ging xmiamadEEd x `1001.1111 OXCIJO
1101131110UhHOX3 1.01111MIMOSI 031 00E111 R31Ad H EE PlrecIX 030 OH1g31 liV29tfp Maly'
-ndvoal 01A10dN XH3 KUM ),xmclernlIrdo off min 'aimrow .LAIA111 H 019111110H
Naitarovz a 1111031A1 `I/VEDWV,1 01. WO `P.I001.1 03101 110.11101003 oninsnantrilf -oirxon
lErAzuH aog tuanmfd Luang 'Da edv95 031C MI `11147111n cr.rAo og x Racmclumit'do nounr
nrvwzni vsresunrow .Lo -0Kododumar `10H031C01111d11 H0d01.0X CEINEH iso.r.arraidun
n9vdaw
x A-13Am
xx X3AELLO
xxx X141111011OHNFI90
1762
doua oars rug5.ciunea scurta despre care am grait mai inainte. Iar cind vor
fi gata se terming qi un rekkeat. Dar pentru ca inceputul rugaciunii a doua este
i inceputul unui al doilea rekkeat, / dupa sfiritul rekkeatelor farz, cind vor 178
sa inceapa rekkeatele sunnet, atit imamul, cit i ceilalti se dau putin inapoi
din locul cel dintii. Dupa aceea, fiecare, fail a se uita la imam, ii face rekkea-
tele dupa numarul rinduit pentru vremea in care se face namaz.
Deci, terminind inchinaciunile i aezarile primelor rekkeate, ezind in
genunchi qi intorcind fata spre umarul minii drepte, graiete cu glas limpede:
Seleamun aleikium rahmetullah 640. Apoi, intorcindu-se spre stinga, repeta
aceleai cuvinte, care se tilcuiesc astfel: Pacea i milostivirea lui Dumnezeu
sa fie peste voi". Aceasta urare o fac ingerilor care le stau atunci de fata, de-a
dreapta i de-a stinga. Si sfirind toate inchinaciunile intregului namaz, ima-
mul sau altul care va fi in locul lui, intorcindu-se spre popor, citete rug5.ciu-
nea Fatihe, adic5.' a dezlegarii"x641, i dupa ce se terming aceasta ridic5.miinile
spre cap i spun de 33 de on toti impreun5. Subhan Allah (Doamne miluiete")
i de 33 de on Allahu ekber (Dumnezeu cel preainalt") i de 33 de on zic
Elehemdulillah (Slava lui Dumnezeu")642, numarind pe m5.tanii sau pe degete.
Terminind-o i pe aceasta, imamul zice cu glas raspicat: Elfatiha, adic5. E
sfiritul sau dezlegarea" xx, i astfel fiecare pleaca la lucrul sau.
In djeamii nimanui nu i se cedeaza locul, nici chiar sultanului, ci fiecare
ramine nemicat qi netulburat pe locul pe care 1-a ocupat intii. Si nu-i este
ing5.'duit cuiva, mai inainte de a se sfiri rugaciunile, sa rosteasca macar
un cuvint sau sa se mite din loc (o, Dumnezeule bune, cu cit mai evlavioi
sint ei in aceasta decit cretinii notri i mai cu zel la cinstirea lui Dumnezeu !),
dar nici macar a scuipa, a tui decit numai de to va sili nevoia, iar acel
scuipat sa-1 iei in batista, caci necuviincios lucru este, socotesc ei, sa scuipi
sau s5.-ti sufli nasul intr-un loc curat.
Ziva de vineri. Vinerea, care in dialectul Curanului se numete djiuma
(adica Ziva de adunare sau de intrunire") 643, dupa rugaciunile de la amiaz5.,
in djeamiile mari (numite selatin) 644 vaizii sau predicatorii 645 dau invata-
tura timp de doua sau trei ceasuri. Ei tilcuiesc textul Curanului dupa o
tema ce i-au ales-o mai dinainte. La aceasta mai adauga, vorbind foarte
frumos, ceva moralizator, dupa starea lucrurilor i dupa caz, impodobit cu
figuri, tropi i metafore (toti acetia sint termeni retorici) i alte imagini
retorice. In timp de pace mai adaug5. i unele despre realizarea drept5.tii, / 179
despre grija administratiei statului, despre pronie i prevederea lucrurilor
dumanilor ce au sa fie i despre cunoaterea micarilor i intentiilor lor. Iar
daca este sau vine timp de r5.zboi i campanie, se poruncete de sultan predi-
catorilor sa vorbeasca mai des, aratind poporului i convingindu-1 ca r5.z-
boiul impotriva inamicilor este dupa poruncile lui Dumnezeu i ale Profe-
tului 1111 pentru bogatiile lumeti, nici pentru vreun citig deosebit sau pentru
slava i lauda omeneasca, ci numai pentru raspindirea credintei, spre slava
lui Dumnezeu i spre folosul intregului popor muhammedan i altele.
Teravi. Afara de aceste cinci rugaciuni ordinarexxx din cursul zilei, au
i rugaciuni de noapte in luna Ramazan 646, adica a postului, care constau
din dou5.'zeci de inchin5.ciuni, toate sunnet, nici una farz. Ele sint ad5.ugate
de pseudoproroc la rugaciunile iatsi namazi ordinare, i acest namaz se numete
teravi 647.
x otpustului
xx otpustul
xxx ob4nuite
295
Ea lipam liama3u. B num Eatipama, TO ecTb nacxH, ripen nonyneHabima monirr-
Hamn npH6naHnsnoTcH Asa peximma, xoTopme Ha3bmaioTcsi 6aapam nama3u.
Xamm6 u xym6e. Ho CHX )3;Byx noicnoHax, awe Ao6pe namnTcTivio, xamb16
(To ecTb nHaxorl max riposo3rnacHinc, mxe o6bigai3 HmeeT THopliTH xym6e, To ecTb
nomEtHainie mmeHH cnyTaHmoro) HocineninH Ha Aium6ep (aM6oH) MOJIHTBW 0
cynTalle, minnicipax, yurrenex, HolhicrHe H 0 seem myxammenallacom Hapone
BIACOKIIM TB0pHT rnacom H Ha BCA OHM MOJIHTB agrificynm X Hapon He 3eno ACHIAM
H aKH Ho3nbncanHem yrHeTeHubrm rnacom oTHeinaeT Amini. Monirma xce KOH-
tlaeTCA CHMH cnosecbi: OICH31113 ero na 6y,neT noarospemeinia, npasna He o6HHHH-
man, meg ocTperninnt Hpa3H H cynocTarbi BO H11 TO Aa o6paTHTcH H 6or Aa ybino-
HcHT Bepy, xpenocTb H MOUTCTBOxx ero, TaK B cent, AKO H B 6ynymem Beer.
AMHH, simytai, amaH. 0, nomonimge 6oxce! Taxo 6bniara o6bPie no Bee HATIGI,
rile ecrb dascnniu Tame, B xoTopom xym6e gx-raracH moxceT. B me3qudax 6o cue
ne moxceT 6bax, o gem 3pH B maze 0 dalcammax ux.
EbisaioT naicH Ha norpe6eHHH mommbi, mice Ha3bnialoTcH adscena3e Hama3u
(o mem 3pH B rnaHe 0 noepe6eHugx ux), rre pelamm He 6r,maeT, sane B egumoM
TOKMO CTOAHHH 01TIpaBJIAIOTCA. ECTb H niee.ayd naMa3u, MOJIIITBbI &mail:num B
nem, poxcnecTsa Myxammenosa (mice ecm HeCAMICI ,t(eHb mecsnia nepimix pa6ue
HapHriaemoro), o6age 6e3 pelammoe, rne CTOAIge MOJIHTBES poxcnecTsa ero tizTaioT
H HOIOT B3aHMHO. H CHA CyTb 0 IlaMa3aX myxamme,naHcicHx B xpaTHe OT Hac peneH-
Has'.
X mums
xx cam
296
Bairam namazi. In ziva de Bairam, adica de Paste, inainte de ruga,
ciunile de la amiaza, se adauga doua rekkeate care se numesc Bairam namazi.
Hatib i hutbe. Dupa aceste doua inchinaciuni, daca in bine minte, hatibul
(adica diaconul sau crainicul care are obiceiul sa faca hutbe, adica pomenirea
sultanului) 648, suindu-se pe mimber (amvon), face rugaciuni cu glas malt
pentru sultan, ministri, dascali, ostire si pentru tot popornl muhammedan
si la toate articolele x acestor rugaciuni poporul, cu un glas nu prea clar si
parca inecat de un suspin, raspunde: Amin". Rugaciunea se terming cu
aceste cuvinte: Viata lui s fie indelungata, dreptatea de neinvinuit, sabia
prea ascutit5., vrajmasii si potrivnicii in nimic s se prefaca, si Dumnezeu
sa sporeasca credinta, taria si puterea xx lui, atit in acest veac, cit si in cel
viitor. Amin, iamunn 649, amin. 0, Dumnezeule, ajuta-ne 1" Astfel se obis-
nuieste sa se faca in fiecare vineri, oriunde exists djeami, in care se poate citi
hutbe. In mezcide aceasta nu poate fi, despre care lucru vezi in capitolul Des-
pre djeamiile for 650
Se fac iarasi rugaciuni la inmormintare, numite djenaze namazi e"
(despre acest lucru vezi in capitolul Despre inmorminteirile lor) 652, unde rekke-
ate nu se fac, pentru ca se savirsesc numai in picioare. Existasi mevludnamazi 653,
rugaciuni care se fac in ziva nasterii lui Muhammed (care este ziva a zecea a
lunii numita intiia rabie) 664, insa fara rekkeate, unde rugaciunile nasterii
lui se rostesc si se cinta alternativ, in picioare. Acestea le-am spus pe scurt
despre namazurile muhammedane. /
x partile
xx fora
* Coran, XCVII, 1-3.
** Coran, II, 187.
** Coran, II, 183.-
297
lloHexce myxammenaHe HmeioT roux nyinime, CHJI010 x KypaHnoeo/o none-
neHaeTcn HM, Aa engH mem:4 eroxce Pama3aii HapiniamT, nocrsiTcH. Awe xce IL-To
He COTB0pHT, Hpememiomy H Beg:Homy no,anaaaeT ocyxcgemim, BIHIBaeTCATaKoHomy
nom) BO ycra, ante imneH H CsuneTensmuf Bephi HocToiliimmic Hpeno6excneH 6ygeT,
Kpome 6oabHoro H B HyTH cyuiero. Tam )ice 6o rnaroneT, anie KTO HemouieH xx
ecm HJIH B nyTH o6peTaeTcH, TO ngeri warm B HHoe Hpemsi na conepum. OHme
ice, KoTopme HOCTIITHCA He moryT, HaKopmnemiem exiHoro y6ororo nocT ga
licKynymT.
lipHxonHuly mecsiu Paia3any, npeg 'lemon: mama goima Honaraer cyirrau
HecKonLico upernsinaTeneil xxx Ha inacoilaruumc Onmvma cyailix B 1311THEllia ropax
H 6JI113 KOHCTaHTHHOLIOJIA Ha roapx Cmpandatca rnaronemmx (KoTopme Apes=
I4onne Ha3mBaxycn) mice Ha6.THO,LIalOT )()< Hosomecsitm. H XOTA 113 KaneHgaperi
H Ta6nmi acrpoHommiecnix conepuiemm 3HalOT riyHicT H meHyTy poxcHemisi nyHm
H mount 6bI OT ynoTpe6nemin H cmineTenbcrna pa3yma nepBI nem. H Sac HOBO-
mecnim Pama3wwea Ha3HameHoHaTH, HO noHexce Myxammenosa 3anose4b ecTb:
oBmicig. nyHy, 3aumail PaMa3aED) H OBIDK,Ikb nyHy H TB0pH BailpaMO, neab HOBOTO
181 Pama3atta He Ho3HeuiaeTcH, anie He Asa HRH TpH / oqHma yBH,11,51T nyHy poraTym.
IIpernsiHaTenri y6o (mime, ante He6o enema 6yrieT H B 3axownemni comma nyHy
yminsiT, Ha rioqToribix KOHAX Bcenjue Hemennemm HocriemaioT H K cynim KoHcTaH-
111110110.1113CKOMy HRH Agplialloriarrbacomy, cHpeqL, rne Tor4a cyirrau o6peTanici
6yAeT, ripmuenme, engH rnaroneT, AKO mepa, ripH 3axoxcneingt comma iiHnen
Honomecsitaie, Asa xe, petal Toro HonTnepaicgaionie cmukeTenbcTsyloT, AKO H OHH
Toxcne migenH. Cyjasi cmineTenbc-tho HX B apxHne 3amicyer H riposo3rnacHuicam
rionenenaer, na o6xongige ynHabi, BO3BeCTAT, AKO K yTpeauudi neHb IIOCT HmeTH
nozo6aeT. liono6Ho 6boaeT H B nein, upa3HHonaHmi Eazipama, qeco pang HHHexom
raKoHmil cnyziail riperniinaTeaa Ha nyTH gonxae ymemaunue, o HOJIMELa seem
HocTa mix Eatipama npHHecoula H rHe 6maH nionge Haynie H mnowe, ycnbauaii
HpH Asepex nposo3rnacium Honmouia, a6He HBeproma H3 ycr 6pauma H H3 pyx
noxcica H Tperieuvute co 6naroroBeHHem Pama3aa amnia H &mule B ceTo-
Balillif HocTa, TOT Sac K Hecenmo H Hpa3ngosainno Eatipama ripHcTynaxy.
06pa3 nouleawi. nocT myxammenaHos Rime B Ronmecame, Rime B Kagecnie
6pameli cocroxTcH, Ho B onpeneneHHom spemeHH ripocTpaHcriie, H6o OT Hpemem
meAsdatcuda (o Hem)ice B npexinapm3meii pexom rnase), To ecm 3a HonTopa qaca
ripen poccHeTamiem OT scsiKoro 6pauma, nirr H cmememisi c CBOHMH xceHamH
Ho3nepxcaTcH H naxce no 3axoxcneHlui conHemoro nmiem H ricer Tena Hoc-maim
cTpaimme nocra Ha ce6e HocAT JIMIeMepCTBO. KTO 'Mani liCKyCeH eCTb, HeKOJIHKO
rnas Kypatioebtx Ho Bee AHH npiNllmIBaeT. CyTb )1ce Heabni, IDICe BM, Kypan B
24 qaca compinamT. CyTb H liable, mice cejsi, AenasI, XO,LtA H mexcny pa3roHopom
Hcerna mopmoqyT H HmeHa 6oxHe (KOJIHKO CyTb) 9HTaIOT HJIH o6pa3 II0KaAHHA
HellpeCTaHHO HOBTOpSHOT. CyTb IDICe HCITIHHO HOCTALLIeCA OT 3JIBIX H H3JIHIIIHHX
6eCe):( BbICTeperalOTCA H COTpeilleHlUI BCAKOMy OTHyCKaK)T H B3aHMHO OT ApyTHX
OTTIyilleHHA CBOHX TpeXOB T/OKOpHO DpOCAT, IHeAphle H H306111HAHle, o6aqe Tail -
Hb1e, y6orHm H B TeMHIMaX 3aKJI1O9eliffbIM HOXIOT /vIIIJIOCTLIHH H HHaA MHOMA
6JIaTO,IteAHHA H )106p0,EteTeJIH 06pa3bI 6paTHAM H COCe,a0M 110Ka3y1OT H TBONT.
X anacrzio
xx 6onei
XXX CMOTPeRFARICKOB
XXXX ycmaxpRBaKyr
298
Fiindc5. muhammedanii au ani lunari, li se porunceste cu puterea X
Curanului ca o lung, pe care o numesc Ramazan, s5. posteasca *. Dac5.
cineva nu va face asa, va cadea sub osinda cea vremelnica si cea vesnica.
Unuia ca acesta i se va turna cositor in gura daca va fi vazut si dovedit
prin martori vrednici de credint5., afara de cel bolnav sau care cal5.'toreste.
Cad tot acolo zice: Daca cineva este neputincios xx sau se afla la drum,
acelasi numar de zile sa-1 faca in alta vreme, iar cei ce nu vor posti sa-si ras-
cumpere postul hranind un sarac" **.
Cind vine luna Ramazan, cu citeva zile inainte, sultanul pune citiva
observatori xxx pe muntii din Bitinia, care sint mai inalti decit Olimpul, si
in apropiere de Constantinopol pe muntii zisi Strandja (care mai inainte se
numeau Ioppe 656), pentru a observa xxxx lunile noi. ,Si cu toate ca dupa calen-
dar si tablitele astronomice cunosc perfect punctul 657 si minutul cind se
naste luna si ar putea sa insemne prima zi si ora lunii noi a Ramazanului
prin folosirea si marturia ratiunii, dar cum porunca lui Muhammed este:
Vezi luna, incepe Ramazanul" i Vezi luna si fa Bairamul", ziva noului
Ramazan nu se anunta daca doi sau trei / nu vor vedea cu ochii for cornul 181
lunii ***. Observatorii aceia, cind va fi cerul senin si vor vedea la apusul
soarelui luna, incalecind pe cai de posta se gr'abesc fara z5.1ava ysi venind la
judecatorul de Constantinopol sau Adrianopol, adica unde se va afla atunci
sultanul, unul spune ca ieri la apusul soarelui a vazut luna cea nou5., iar alti
doi, confirmind vorba aceluia, m5xturisesc ca au vazut -o si ei. Judecatorul
scrie marturia for la arhiv5.' si porunceste crainicilor ca, strabatind ulitele,
s anunte ca de miine dimineata se cuvine s se tin5. post. La fel se intimp1a
si in ziva praznuirii Bairamului. De aceea am vazut un caz cind observatorii,
zabovind mai mult pe tale, au adus vestea postului sau a Bairamului pe la
amiaza, si unde erau oamenii mincind si blind, auzind la usa pe crainic
strigind, au aruncat mincarea din gura si lingurile din miini $i cutremurin-
du-se cu evlavie au inceput Ramazanul, sau [invers], fiind intru raihnirea
postului, indata se apucau de veselie si de praznuirea Bairamului.
Modul postirii. Postul muhammedanilor consta nu in cantitatea, nici
in calitatea minc5.'rurilor, ci intr-o anumita durata de timp, adica sa se abtina
de la orice mincare, bautura si de la contact cu femeile lor, din momentul
temdjidului (despre care am vorbit in capitolul precedent) si pina la apusul
soarelui sa poarte pe fata si in atitudinea intregului corp fatarnicia inspai-
mintatoare a postului. Cine tie carte sa citeasca in fiecare zi citeva capitole
din Curan. Sint unii care parcurg tot Curanul in 24 de ore. Altii, sezind,
lucrind, umblind si printre alte vorbe bolmojesc mereu $i rostesc numele
lui Dumnezeu (cite sint) sau repeta necontenit formula de poc5.inta. Altii
postesc cu adevarat, se feresc de vorbe rele si de prisos, iarta greselile oricui
si isi cer cu smerenie iertarea pacatelor unul de la altul, dau milostenie cu dar-
nicie si din belsug si mai ales in taina celor saraci si inchisi in temnite si
arata fratilor si vecinilor multe alte binefaceri si pilde de fapte bune.
x forts
xx bolnav
xxx veghetori
xxxx zari
* Coran, II, 185.
** Coran, II, 184.
*** Coran, II, 185.
299
06pa3 pa3peuienwl nocma. Erna ace comHe K 3anaay npH5nmurren, Age3uube
TO ecrb IIeBAbi XpicamaficKHe, Binenme Ha 6auniao Hxpyr nepHn x 6auleHmax (xoropme
wepug5e Hann:mm.1) mutraroine cHeuni u3a1 (xoroporo o6pa3 B npe,npapainnert
182 mane notca3axom) BbICOICHM rumor rnacom. Biacnyiname oHm3 / u3a1, "tepee
Bony TpemH racyramamH H TpH)1C,H121 BO HM51 6oxale rnaronn npHemmor, HOTOM
BO yroneitHe wawnta 1:11110T enmo KTO xoaker. Torna allje Kr HmeeT Bony 6naro-
cnoseHHylo OT pH3bI Myxammenoma (o Heibice B mane 0 mouiax Myxammedoebtx
pexoM) B npocrpaHHerumul cocyn Tpu HnmaeT xanicH, OT nero Beppor BCIO
'wily mann:Hy 6bITH.
HOMap. Ho HCIIHTIIH BOHEZ, mano CHeHaHH51 xx, exce u0map Haparkaror, yno-
Tpe6nsflor. Y Hemmow H y 6oraTeI3uaHx cocTourcn u0map mcpcao pM6, xeltan
HaaaHaemmx, cmoicHamx H Amami', y npocTeilumx ice H TOENar11111151 cpopTyfim
nioneia, gro-na6o mrorosnetto "'merit cnyturrcn. BicycHame we cHenaHHA u0map
pexoMoro, a6He Ha monwram BegepHme Hoccralor, xoropme IIO o6binalo 01111M-
canarcn computer:1HO yXCHHaTH H e.T111K0 KTO 60.1IbILLH 6pauntm EICHOHHHT
tipeao caoe, TOJIUKO 6onee 3acnyxarre.irbHo 6taTH Heppar. no plume HJIH IIIITH51
ica0e HdnHBJne Hila Ta6ax xypnuke, B warm:in( pa3roHopax HRH IIo Tpe6oHamo
3Bami31 xxx H Bpemem B yripasneHHEt nOMOBMIX HIM Hy6J1111111b1X '<xxx
Ae.11 yripaxcHniorcH naxce no HpemeHil .F1MCU, TO eCTb HOIHHEIX momirs. Ha BOCKHH-
Halm mye3una, a6He BOCCTatOT BCC H HJIH B napoxHammail XXXXX 41e34ud
HJIH B Hfloe cyirraackcoe 6/cum 'flexile HJIH aine rocnoxifl Aomy imoryio neannb
Hmeer B Aomy cHoem (11 Coe 6o HO3BOReHO ecTb) uaswa3 mepaeu HapHHaembni THopzr
(KOJIHKONCe HOIC.TIOHOB LIHCJIOM COCTOHTCSI mepaeu B man 0 moilumeaxlismunixom).
x maws
XX 3asrpaica
xxx capou
xxxx HapojAmax
xx>coc lapaxoxicon
xx)oocx riecHE
300
Modul de dezlegare a postului. Iar cind se apropie soarele de apus, mue-
zinii, cintaretii din djeamie, suindu-se in turn, in jurul parapetului x turnului
(numit erife) 658, aprinzind luminari, cinta cu glas inalt izanul (al carui mod
1-am aratat in capitolul precedent). Auzind acel/izan, ei iau mai intii trei inghi- 182
tituri de apa i zicind de trei on In numele lui Dumnezeu" beau. dupa acea
de-si potolesc setea, care cit urea. Atunci, daca are cineva apa binecuvintata
de la haina lui Muhammed (despre ea am vorbit in capitolul Despre moa#ele
lui Muhammed) 659, toarna trei picaturi intr-un vas mai mare, de unde cred
ca toata apa e sfintita.
Iftar. Dupa ce au baut apa, iau ceva gustarexx, pe care o numesc iftar680. La
boieri i la cei bogati iftarul consta din icre de pete numit chefal, din smochine
i masline, iar la oamenii cei mai simpli i cu norocul mai subtire, ce se va
intimpla sa fie Out. Mincind din gustarea numita iftar se scoala indata pen-
tru rugaciunea de seark pe care facind-o dupa obicei, se aaza sa cineze defi-
nitiv, i cine-i va umple pintecele cu mai multe mincari pe acela it cred
mai merituos. Dupa cina i dupa ce au baut cafe, fumind tutun se indelet-
nicesc in convorbiri cumpanite, dupa cum le cere rangulxxx i timpul, cu ad-
ministrarea treburilor casnice sau publice xxxx ping la timpul iatsi, adica al
rugaciunilor de noapte. La glasul muezinului, indata se scoala toti i mer-
gind la mezcidul parohial xxxxx sau la alta djeami sultaneasca, iar daca sta-
pinul casei are multe slugi [raminind] in casa lui (i acest lucru este ingaduit),
fac namazul numit teravi (din ce numar de inchinaciuni consta teravi am
aratat in capitolul Despre rugeiciuni).
Maki. Cintaretul cinta armonios i dulce imnuri xxxxxx artistic compuse
(pe care le numesc illahi, adica dumnezeieti), alternativ de amindoua partile
tnezcidului i acele teravi nu se terming decit dupa implinirea a trei ceasuri.
In cetate se deschid toate pravaliile in care se vind alimente ; pe ulite, in
curtile djeamiilor se vind fel de fel de bomboane dulci acute din zahar, pre-
tudindeni fiind aprinse candele i felinare. Baieti, $i tineri, laolalta cu batrinii,
se aduna fara nici o impiedicare, dar mai cu seamy fa'ra de ruine, veselindu-se
in tot felul i strigind de parca ar fi ziva Bairamului. Femeilor (ca tot-
deauna) le este i atunci oprit sa iasa in popor i nu li se ingaduie nici sub
pretextul rugaciunilor, nici sub vreun alt motiv evlavios sa viziteze djeamiile
sau sa iasa din cask afara de desfrinate i altele care avind amanti se imbraca
de multe on in haine barbateti i petrec cu amantii for in poftele for pins
cind se lumineaza. / Adeseori s-a intimplat ca astfel de femei an fost recunos- 183
cute de ga'rzile de paza, prinse i pedepsite aspru.
Terminindu-se rugaciunile teravi, fiecare se intoarce la casa lui sau se
duce la lucrul sau particular sau public (caci portile vizirului i ale altor boieri
care administreaza treburile publice sint deschise i toate institutiile functio-
neaza). Si astfel petrec toata noaptea i mincind din cele ingaduite cit poftesc
i se distreaza cu femeile i cu tiitoarele chiar i ping la singe daca au putere,
purtind razboiul Venerei (caci de cite on repeta actul impreunarii, de atitea
x balustradei
xx mincare
xxx slujba
xxxx obstesti
xxxxx local
XXXX>O< cintece
301
`totexcortwA rcencoxinrat ineVodurrg =AIMEE ELF19 (torAdaEr H no oa AnnEd11
AMOIAELLOc111-0.101tHEI3 AINOINE3 :drivddH atirv 09 `.1.01farEILI NO1411313011 atanA9 H
`010EHE011 OXIS INOXONO1f0h EHEOIf0II 11A0 IfILHEttlEd110 ea109:1fa1ana3 H 'flvxdefo
AlIew oroao 0.1.01A1HIld11301 If 0101 Cited A17090110 3 MIEHWIC a 01.0011 wea `orAdert
aVHELAVadn 09 'log oxis aLEIATH HEecadgo cniadito) a (HtmormAxotroo run& Hrnea
019H0 09/C 014111=0 OLI1Efl 'cab
FIN 03K OILIAMEEN 3C11 WICIA10.1. 15301.111.101114d11 x INHH H
011490111t011 XH oft
WICO WEN OHEOMIEH gsaa axcj
OIHEIHda100 100II 10 FILIMIHWY
axcEtl 01( HITIOH 09 IfM131f11XXON00 3 `111AIEHWIC OHM aratIg arnoternagodn a rewolf
rnasnrow H h.todu
Vodu INamreiag000d 03K 'NE Ed0111011 VOth EH xmounwvarce xenmeg -adstr
maze 'tux rcnraau `enascettratu aL 4130 aHaorsooEcerro oxrerroodu oa MINEdI1 `101Ef13113 0.I.h
4102 OFIHWAIEHE H IfOrOdll NIIHEXCdOntOEI .to narrredg H ISTLLEhEH E.L001I -01E11kLaEll
0.13111 Nx1t 011111EMIcHf3A Og,i endscesvatu NaLEXCdOMON I0 EHMEd9 a E0Eh isnanad.tA
PIELLI4nOW 011101EVII3K0 mm nvdd)J .I.A.Lh HUH OlrEIAT HHO .1.011S1f93d.LOHA HIM OH -CH0d11
01111101r0Et '.101AILLOth(09 I
ONCE klEhEll ARIEtrI9 '6171E3 21999W V(VWVH XIIHROd1,19
(ELLHIMIAI HXELI mm a mirvasce JAM mat a xawoll' 014110 c.toremdaaoo axont -daEroo
amaHrrt ox AH3 .t1070X.1.0 Imo(' Rat crioa a 0191I0 VIIVEDPVVcr min mutt ott. eouh emrg
AIf011 01011H01 mem x 031E1 emoxprgo 11111dOELL oa aoEr vitvEvstroci 'bunt qtnon axc
orArnonsdualtacin trydnvg ta0ndvtorerruden mm otoodu on ayOndvExtradkr. 6naaNceaz
01 itioa gluon `0C1311dV 031(0.1.h Ono aOndv eataavaced atuedxa IAIOAXIM.1.0d1I
R11400d11 H 1.130H `OHOHIOdIIEC ahrgo `.torAcexo OiB 231CaLlilin OHM 10E901tOLE 19H
ertior. Do wog `rartoodn ained truHolnAnto aoxacir owj 09 iortornedaEul AMR H
OLLOIrgdOOLI `ILL149 Each aodarox aoa trehiodn .to esog taxa NOH.LnaodEV zAdow
`ownargocardu 09 WIC0100 H 'El axe 'mutt trartg .iliegilion H E09 0.10XISOEI -NOWA
aim H M3 0.1091141f13 ISHHON9Odi.OLIA 10 xAd `JAH.ragcH oth EH Ammar. vaonvdefx oxen
:torelnedaarA Eriso1 axc Ho) %Tao a qtron `(a4Hdv OME 010101311E ric x -Ifeedu
0114HEHOH 141110H ISIIHOirar-toRrodu 1111114d11 1111114XCAIMM x 0103INON Ellt H omcrn H a
xx
woMAVAg 1Og a ITXCAh 01111101119 H 11.1.0d11 V 03KOHOH OEh H .L3IHALI 031CHOEI 0901I
EIFIX NEHO XrIn1101.1NELORITOd11 H NOHIMIELORL(OdLI xnm,Cwn eatorecdaEao INOIYON0011
1/41100 OJOS. Land E0dh 013a OISHO 11411:10H 'MLLE:NOW XISITHOV9 H XOHOOU X19111130.100X09
OXCEV evggvj Evwvn `torelThcoaodnadu =mama HILIOH DrHAn twin xateredgo
Olt
XH a rnmarnodn ennatmato aoxads H R aatouatc' SHRISEXOLE
(malt aOndv ono grnou HHInonsdeattodu 911017 .LOIERPIEEH ayOndv enuota 01
9100 11131b> C1511140179 HUH .1.0 n
mioi 1,1c101 OMIV 031C10 EHI19 113131ON A HE1tOIAINE3C/CIAI
EE OliCIE113 NH(113.1.00I XVI 150.1.0EnIldEH SZEIONOOHOEa `031C 03IN wetly
H Eflfla OH
11141101/LIA.130d11 H Ned litleH.111 annusg 00E LON 011ELOdll HEd.L3 XIIXONLI1tH11 OXN -EE
ITHIIIINC,c1f9 Linn .to aroJAdV aharreff 111111H0141fEEd `Arelneoxgo 031CHE eltIOX Emma
Now-MALE( Imam oil Ica& axc Yaw ',rotor `.1.011f0JUILI oxi Nutty imooda wog
x NONEuliaLoora
)0( HaaBLIOtog
ZOE
on cred ca ei merita hard). Si aceasta pe fates, m5.'rturisind insui Curanul:
Dac5., zice, yeti posti i veti cunoWe ca oamenilor le sint de folos indrep-
tarile m5xturiei yeti primi i Furcan, plata voastra, de aceea va daruiesc liber-
tate sa fiti cu femeile voastre in post, caci a prev5.zut Dumnezeu ca v veti
taia imprejur (prin impreunare) sufletele voastre. Ace lea sint imbr5.carnin-
tea voastra, iar voi a lor, de aceea lipiti-va de ele i le iubiti i ce v este
scris. Si faceti postul din zori pina in noapte, fara impreunare cu femeile,
pentru ca yeti fi petrecind in casele de rug5.ciuni" * etc.
Inainte de a se lumina de ziva cu o ora i jum5.tate, in turnurile djea-
tniilor, inuezinii sau cintaretii cinta cu adevarat foarte dulce temdjidul, adica
slavoslovia, care este semnul i hotarul infrinarii la mincare i al inceperii
postului zilei urmatoare. Auzind temdjidul se abtin de la mincare i, ateptind
ora rug5.ciunilor de dimineata, sau citesc Curanul, sau atipesc putin, sau,
daca voiesc, privegheaza. Iar cind a inceput ezanul, sabah namazi (rugaciu-
nile de dimineata), se duc iar4i la djeamie sau le s'aviresc acasa, dupa care
se retrag sa doarma. In acele zile ale Ramazanului le este ingaduit sa doarma
pina aproape de ora amiezii. Aa s-au obinuit sa faces in toate zilele Rama-
zanului. Iar noaptea dinaintea Bairamului o numesc Arife, sau simplu pe
turcete Arife ghedjesi, adica Noaptea Arife 661. Sa explicam pe scurt ce se
intelege prin acest Arife.
Noaptea Arife. In aceasta noapte muhammedanii petrec in privegheri
pin5. dimineata i povestesc astfel pricina acestui lucru : Intr-un moment oare-
care al acelei nopti (care spun ca este necunoscut) Dumnezeu deschide portile
tuturor cerurilor i cartea / Levhul mahfuz (despre care s-a vorbit deja) 662. 184
Iar dad cineva va cere in acel moment ceva de la Dumnezeu, el nu va
trece cu vederea cererea aceluia, afara de dou'a, lucruri, adica sa nu-i ceara
prorocie i stapinire, care nu pot fi date nimanui decit celor predestinati, de
aceea nu se cuvine a le cere i cred ca e p5.cat de moarte. Chiar sa ceara boga-
Ili i alte bunatati lurneti nu este oprit, insa spun ca nu se cade a
cere atunci nimic altceva decit iertarea pacatelor. Caci afirma ca acest lucru
e cauz5. i mijloc prin care i toate celelalte pot fi din belug d5Xuite, iar fara
de acestea i cele care au fost date vor pieri i vor fugi din miinile for f5xes
nici un spor i intrebuintare fericita; lucru pe care it afirma aa din textul
Curanului**: Si atunci (adica in noaptea Arife) daca vei merita x sa vii cu
curatia mintii la praznuirea noptii celei de mai inainte rinduit5., de orice rau
vei fi strain XX i acum i in veacul viitor" etc. Dar, fiindca ceasul i clipa in
care se deschid cerul i cartea aceea a celor de mai inainte rinduite i care vor
mai fi predestinate sint necunoscute, ei petrec toata noaptea aceea in ruga-
ciuni, privegheri i cintari dumnezeieti pina la Sabah namazi, n5.d5.jduind
sa -i afle clipa aceea cerind iertarea pacatelor i f5.cind acte de poc5.inta.
Ziva Arife. Ziva care preceda aceasta noapte o numesc Arife ghiuni,
adic5. Ziva privegherii", care se cheama aa de la numele muntelui Aral (care
e aproape de Mecca i e socotit la muhammedani drept sfint) 683. Si basnesc
ca Adam i Eva, dupa calcarea poruncii fiind izgoniti din rai 664, au cutreierat
in preajma tarilor indiene trei sute de ani ca nite rataciti, despartiti departe
unul de altul i nu s-au putut vedea unul pe altul. Si dupa trei sute de ani
x to vei invrednici
xx neprimejduit
Coran, II, 187.
Cp. Coran, II, 142, 145, 154 156.
303
Er N9 ungonno On HIMMEL OlicHHE110dEr 3930 X111111E0103 a IficHISIA101130a 'N9 03111
-SEW=
ItErE03 XH Nut' rouraliaamodu 1t) imarNao norm curfarAanraxiiN rerr X001I 113dEa1
'01011111311111KCH0d11 EIOX0d0d1I -PUMA
OINIIIIEh11Ic00 H 1101(01.001.12 '0.131TILI3Hr3If3011
Rum Jog q110r 011'.1 HO EV.101 EH XXd31 Nda1 CIYEdV
OHO NHIHLCON '141101NIErV H 331C1101
x VIMITK 01011HER3dtt
xx 4.10.18d1
XXX 010HhaVMMAI
170
zic c5. 1-a rugat Adam pe Dumnezeu sa-1 invredniceasca sa-si vada solia ce
i-a fost daruita si sa-si aduca aminte ca i-a creat pentru a face din saminta
for pe Muhammed, cel mai frumoas dintre toate fapturile, cel mai mare din-
tre proroci i cel mai de pe urma dintre apostoli. Auzind Dumnezeu aceasta
rugaciune a lui Adam, in aceeasi zi, pe cind se afla in virful muntelui Araf,
a poruncit slujitorilor si calauzitorilor ingeri s-o aduca pe Eva la el si acolo
a cunoscut-o Adam pe ea pentru prima data. De aceea, daca cineva dintre
hadji, adica din cei ce fac pelerinaj la Mecca 665, nu va avea cu sine o femeie
proprie, i se poruncete prin lege sa-si is nevast5. / cu chirie (sint foarte multe 185
desfrinate in Mecca care petrec in aceasta binefacere si merit si care primesc
chiar hrana zilnica de la seicul meccan), iar cind se suie pe muntele Araf, in
amintirea lui Adam $i a Evei, indeplinesc lucrarea atribuita Venerei, astfel
nu-i este nimanui ingaduit sa se suie pe muntele acela fara o femeie prietena.
Iar pretul de inchiriere a unei astfel de femei nu poate fi mai mic de 0 mie
si unul de aspri, dar daca cineva ii daruieste mai mult, aceasta nu-i rau, ci
e socotit un lucru meritoriu.
Iluminatia de noapte. Am aratat city ostenea1a depun muhammedanii in
aceste nopti ale Ramazanului; se cuvine sa spunem si cit ulei x pierd in zadar.
In fiecare djeami i mezcid (de care numai in cetatea de scaun al lui Constan-
tin 666 sint mai mult de 4 000) se aprinde o atit de mare multime de candele
pe dinauntru si pe dinafara i se pazesc nestinse pins la vremea temdjidului,
incit cantitatea de untdelemn consumata de ele abia mai poate fi cuprinsa de
socoteal'a. Caci numai in biserica Sfinta Sofia se aprind 40 000 de candele,
iar in alte djeamii imp5x5.testi sint nu mai putin de 20 000 ; la fel i in cele-
lalte, dupa vakuful djeamiei 867.
V akuf. Vakuful este venitul bisericesc rinduit de catre ctitorul for (des-
pre care lucru vei vedea la locul s5.u) 668 i s-au obisnuit sa iroseascaxx prisosul
de untdelemn la unele mai mult, iar la altele mai putin. Nu este voie a se aprinde
in biserici nici un alt fel de untdelemn afara de cel de olivexxx. Iar resturile
de untdelemn care ramin nearse in fundul candelelor dupa o noapte intreaga
nu se cuvine sa le aprinzi a doua zi, ci trebuie ca toate candelele sa fie umplute
Cu untdelemn nou. Afara de candelele din5.untru aezate preafrumos i afara
de acelea pe care au obiceiul sa be aprinda in jurul turnurilor, fac noaptea
lumini placute atirnind intre turnurile templului funii, compun din candele
corabii, turnuri si scriu un nume oarecare dintre denumirile lui Dumnezeu cu
litere frumos rinduite. $i continua astfel aceste iluminatii in toate noptile,
din ziva cea dintii ping la a paisprezecea a Ramazanului. Iar in noaptea zilei
a paisprezecea, pe turnurile djeamiei Suleimanie (numita astfel dupa numele
fondatorului) 669 scriu Padiqahum baklava (adic5.: Turta mea, imparate, e
de zah5x"), iar pe turnurile Sfintei Sofia 670, raspunzind parca altul din partea
imp5ratului, deseneaza: Diqinghe tas (adic5. O piatra pentru dintii tar) 671.
$i astfel, dupa aceste inscrip %ii provocatoare de bucurie, inceteaza luminile
intermediare, iar cele dinauntru si cele ce sint in jurul turnurilor continua
ping la ziva / Bairamului. De aceea in noaptea dinaintea Bairamului dac5. 186
vor vedea pe turnuri candele neaprinse este cunoscut ca in ziva urm5.toare
se cade fail de indoiala a sarbatori Bairamul. Despre el vom vorbi in capitolul
Despre sarbeitorile muhammedane 672.
X untdelemn
xx cheltuiasca
xxx ralsline
305
Inaea zuecmai
0 2Claaleb, TO ecm crpaHuBoBarme B Me lacy
306
Capitolul al pselea
Despre hadj, adica pelerinajul la Mecca
307
'pagan axon xogclaa o xnaolyad 1111H3INEX viounadanj x kaainuArmaN allf109Q1111d11
lung annladil osoi. `axoth cniadno andoxox 10 rdosindu x inta'Xirou `a.ordnca
oirewan oingoVon 3a4nran xmaaoxclan pdaino IOEHAI3I4E1 H NaLOEEEFICEH Wadva
OLL
01 4130 OOKHOHEd9COEI mm `30HH311"011E0113H OHEC kirOdEH OH %Lau 4133 X OldEllf0
ANOHO 'Iliruaolidu 433a 13I4H0 won 011113$11011000 isaLOURNEVII '29101 -areundn
anarrax axc ovniduirjag Nott) `(an,Excog dapernaktraumag YsIOVD) VIII4.1.1013 -14j
ydwa0 tuatiaNce audgc09 nun annar nun davndu x (and H '111.0d11 131,IViED dx par
%Nal= `advnaw 01 %13D naning 3 ONC3CEIEI I4HEI3H EHONOdEl trintrorAr `.1.01E1113fICOEI ..Laawa
ma 010.E `na'nd (ma xonroduas cloaa aAdx mcninac a 41At1733 aiirrixaadau 13113Teced
881 4133 14.LEINIIIIX 11 10 OJOINCIJI131 rialcala / Ignagoirah Hxg xx31TH403 H 0130X3H -00XSI7
010H 010X3314LLOILIENI 010043 X 1:1311101AELLO1OELL003 3930 9911.)/ (1111111E9) -311911E111
ISOIOIEX 11 TA1011H3S1011301E1f9 INITIOINIEEdgli x AWOL 1SHHEEIOELLOHEdI3 H MR31113001:I
kroarAr KaLoredligoo
intaocly 023 `01331A1 00dOIOX a '&0E13 011 NOEL 14170.1 vinaoa worgandxon
apinaatto H aoiaamudx/c sO uHal.1110 eioanacla aodoxox ounaladxon xonsodioic
pauxdug `odondah nwrisrdaidaw H 1A1191111 voila& 1AlaimanEx H 010X31JILIHd(1)
010.1.09Ed '30HH3IIId3113H3dII EVJOHH Atnalf00011) aHo klIaLI113 (ALIOXII3dicI
N310E1013 30H0 10 11dEn ISI91.11"0130E1 'ffunall anonn xo vwvwn nnuan 01) 4133
Lo VE13111033d1I ISNIEJ09 `nnandv lox og `naun'aago OH `11VIIIA3 OXCHH 'HEX OH
`wywn ahadno damoadu mai non IrsaLaunndan mantra OIAD101. OHOlf041E011 (IMMO
H OIHEIE)I q11103131tH3d0I1 INHOE13 1,13IIH3EGIMICH 1311313HEXXOW
wedx 'HII4dXEH -HdLI
Anlinag Svioaon `Savaradxon aodrin a xannmodxop 010.E nwadx `aaLaultonrgoo
AHE1f3
andoxox ElrEd `I4H3141 3011113H3I0OH W 30WEELIII11311311 IOLCEEX3 H1149 31A12031011M131
3nraaodxo3
oyanh '9anxceva 14 11330 ROX3HVYCLOIIIIV malouvq4 OH3lfall'adLIO '4133 EV
0ll ispa FIVI tt 000 ICHII101AELL31rEd10 IISI30011 AxxaTAI only nit ma 01f311h 3133
0111(011 313 `.1.3)7A9 I3XELL3H3XCIf0V HEIHAO NIFIHH3ELL3903 IN1311113EMMICH NCOXII1f01
flattonr 3,311THIH ILLEET903 H 3011113113cIS 01[311h 'HIHEI1f0113H
x rEacudgo
xx ao 'Wog
xxx orarxd-eg
80
culoare neagra, despre care cred ca a fost adusa lui Muhammed din pietrele
raiului de catre Gabriel. Partea anterioara a acestuia, adica cea care dinspre
pridvor cauta spre miaza'zi, iese mult in afara, asemenea altarelor noastre
bisericeti, i se numete harem, interzis" sau neingaduit", pentru ca
poporului nu-i este ingaduit sa se apropie de acel altar. Intreaga casa se
numete in chip propriu Keabe, iar mai descriptiv Beitullah (Casa lui Dum-
nezeu"), Beitulmukkades (Casa sfinta"), Sifetul djennet (Chipul, sau fata,
sau modelulx raiului") i altele 879. Insui templul are apte menare, adica
apte turnuri, pe care cintaretii anunta timpurile de rugaciune. Iata de ce
spun ei ca globul pamintesc a fost mai intii imparatit in apte climate i
din fiecare climat/oamenii sint atra0 parca de sus xx de o putere spiritual5. 188
magnetics spre Keabe (turnul) ce le corespunde i sint adunati de binecu-
vintarea lui Avraam spre acel loc de pelerinaj i de vizitare.
Acoperisul lui. Locul din bolts este acoperit in fiecare an cu o perdea
noua impodobita de sultanul turc, perdea facuta din catifea neagra impes-
tritata cu margaritare i alte pietre scumpe i cu lucratura.' de Frigia 680.
Uneori (cind sultanul turc ingaduie aceasta) perdeaua este trimisa de impa-
ratul Indiei R'asaritene, uneori de imamul Iemeni (adica de presbiterul Arabiei
celei bogate, ca'ci cel ce sta'pinete acolo nu se numete sultan, nici han, ci
imam, adica presbiter sau pops) 681. 0 singura data i-a fost ingaduit i
imparatului Persiei sa acopere templul de la Mecca pe cheltuiala sa. Cind
e trimisa o noua perdea, cea veche se pastreaza in vistieriile acelui templu,
de aceea spun Ca vistieria de la Mecca e nepretuita i incalculabil5..
Numcirul hadjiilor. Este hotarit ca din intregul Imperiu Aliotman sa
calatoreasca in fiecare an la Mecca 14 000 de pelerini. Daca acest numar
nu se completeaza, sultanul trebuie sa adune pe cheltuiala proprie atitia
oameni sa'raci i sa completeze numarul stabilit.
Drumul lor. In trei locuri au obiceiul sa se adune aceti mateofroni,
aceti cinstitori ai deertaciunii 682, la Constantinopol, Cairo 683 ,si Damasc.
Cei care vin din Constantinopol au doua drumuri: unul pe mare, prin care
yin la Cairo, altul pe uscat, care duce la Damasc. In luna Ramazanului trebuie
sa se adune toti la Damasc, unde petrec luna de post, iar a treia zi dupa Bai-
ram pornesc la drum spre Mecca. Cu cel putin trei zile inainte de Kiuciuk
Bairam (adica de Micul Bairam) 684 ei trebuie sa ajunga la Mecca, pentru
ca in ziva de Bairamul Mic sa faca pe muntele Araf kurbanul, adica jertfele
de miei (despre care lucru vezi mai multe in capitolul Despre scirbeitorile
lor) 686.
x pilda
xx de Dumnezeu
xxx de catifea
309
011113 OHEOHLIKH slog ukumouudu :mamma H33 c1.133 gods .goInoAmbiw H
KIOX OXCODEIM .10 X3E101f3b. 3)211E1 tradi. '0.10 ayego 031113d31 .1.01E11)1Cd3ELLA H -HOINIA33H
Off 1.01Ad3g 013 H 3H1c111 giman.QH H ou oulgolIou EHUaaEg x Euag 'H.LECIP193c111
IADDH11(0)1 0)1( IA13M13110101V1f9 1101 013 nXdi ILLE11111011 ao.LaAcago Voduu -danAo
`1119:11011111113 .I.0 11031.LtdX `H.L33001 OX01 017 11.111)1(01111d11 3H `11301H31190 4If01011111
01190VA ,11.314IACEdIcHE '.1.3XCOINICOg
cldt1-1 KIOX 1r.TITI33011 'Ax)131/NI 81411314111 1,11()K311.0 lis13dtH)
H.11)13H '14.1131317113d3LI
(114/001/eddl nuidu 0.133 1111113110.10.1"e1f9 2111g PI9 0.131 `xad OXK 19113g0ll'Oh
'315110 OI9HH31f012'03d113H .101111N3Hd1100g '11.100HVAd.L 'OHM OXIS 311 IMIII3d1011 `119
aviodx og osoxodurn auariac 'ADiuds, 3)KH Io
HULLO `3cumouodaa XHX331111.LL,H3g H
`3aDioauxudcpu uxousre)/ toiaiccaiodu Io EX3ULNIUtt 3)KEle 011' 11113N 19
wati. Ott
H .10 mmitaw 3)K 017 0111131X3IN (Mg d& 1)I r.133181 '31,110A11 OPM=311 H 3191111.0gE39
%LAO 'ELAu tarnmood Xad mm HOXIMh01311 '4.1.00H OOah Ita'-ed on on ONION -WM
061 'IAMMOIEK NEI / H 3011f01119101111113 31111101ACVLc H 1E3EIC x 01M131a1gdUgH -UE10E1133111
ISEH 01A93d.101.1 EH XIDP11.10X33H 'X310311 1A131111.1.39030113 aOlfaLlfA3 63aprnada -00
0111111:13Mred.1.30d11P1113dOELL FIEK13.131131 11 'Icit1ll1111.1.30.1 3111g 31111N3WW1390H
113.1.EhAII3 'FIV)KOIC 0)1111f0X3H Igttog soiaedugoo 311TV 3)K '.1.3VA9 03g putatudu
MIA
H alinuc000u `s.orearigadu urtsouu maudAg JAraTmtrruatr `vadioa aoa womoou -non
'113.1.01M1 KLOX pulatrataduo aliCo 14.1aL `1111our rtt XuE Awai. *.i.olAstootnowou i.oLccraD
`og oxx icnr '31911=311 HXE '3FIX3d01A119111fOg I() tram EH oi.oaw (mural, toibaliate
H 1430H0dH `loreasqg (Nth' EILI01111 .1.1X0X0011 OD' AxclOg xxxEMBEIXHITMEhOOPIK H 1114110113
PIT
HIALFME111311 '111NIEVOII 31,1H0 '.1.01EgrIdX011 033h lidad 1311)11131I )13E1011'3h ialarao.Loskidu
agao 30H01700 so 11)KOX '1.11,1HH3d011.103 3)K013 010)7011 'ElliFIKOHVII 17ou woxoldg -daa
l'appKorug '.1.3AE11911d1I 11 0.10d0.10X NMI HO 'N1133 XEI, H .1.0X3 013 kg')KAH 'Imam{ g
cf1f0.1 INOHIJOH H 113111111114)1 anumhisdoi clidow Ancmc .1u,KroJA H WHO :1'31CAHMit
.1.3AK.L33M0Y40113 'Irg.L1fA3 aNai amairog Z 000 Isre1130110170ff 3 XH '110)1HHSItVhUE1 -0)1
apodol nmv9maya .1.01USFICEH 3 itiAufmoiAalaurtho ErolYaro H araauaaou alaucl
x vorehnotrx aluvag
xx AXHINICITIMH
xxx 1103111H1141
OlE
Acesta este mormintul lui Muhammed. Si dei nimeni dintre oameni nu
i-a vazut corpul, ei afirma cu tarie i cred f5.ra de indoiala ca el este i acum
nestricat i ca a ramas alb ca bumbacul x. Iar cu cita evlavie este obligat
sa venereze poporul cel superstitios acel corp al lui cititorul va putea lesne
intelege dintr-o poveste scurta pe care nu ma voi lenevi sa o adaug aici.
Un imparat oarecare al Persiei, vrind sa viziteze Mecca, schimbindu-si
hainele (caci imparatilor nu li se cuvine sa-i paraseasca imparatia i cirmuirea
poporului lor pentru a vizita locurile sfinte, departindu-se aa de mult de
centrul stapinirii lor), a venit la Medina, unde, promitind o mare suma de
bani,seicului ce pazea (sau, ca sa zicem aa, celui mai marexx), 1-a rugat foarte
st5xuitor sa binevoiasca sad arate corpul Profetului. eicul , dei era iubitor
de argint, totui fie ca n-avea ce sa arate, fie ca socotea ca omul era nevrednic
de o vedere atit de fericita, a zis: iti pot arata corpul Profetului i moatele
lui sfinte, dar cum poti to indrazni cu aceti ochi, care izvorasc pa' cate
i orbiti de tina faradelegilor, sa priveti la cele luminate de stralucire dumne-
zeiasca?" Imparatul a raspuns: Sa dea Dumnezeu ca in acel moment sa
ma lipsesc cu totul de aceti ochi pacatoi, numai sa ma invrednicesc o data
sa -i vad corpul". Daca a vazut sau nu istoricul nu povestete.
Sultanul Baiazid, cind a murit tatal sau, Mehemmed al II-lea 688,
fiMd chemat de popor sa primeasca tronul de imparat, a refuzat sa vina,
zicind ca i-a pus in gind un drum la Mecca i Medina, i nadajduiesc
a zis sa fiu mai fericit daca voi saruta sfintul trup al lui Muhammed i
daca voi terge cu fata pulberea pe care au calcat picioarele lui decit s'a ma
sui pe tronul lumii intregi". Si aa, incredintind conducerea fiului sau Kor-
kud, a aminat cu noua luni preluarea imperiului, adica pina cind, vizitind
Mecca, s-a intors la Constantinopol.
Greutatea drumului. Daca ar spune cineva ca oamenii aceia intimpina
pentru aceast5. evlavie greutati de neinvins socotesc ca n-ar grei, caci,
afara de oseaua larga de pe uscat care se intinde din tarile europene, asia-
tice i africane pina la Damasc, de la Damasc pin5.1a Medina i de la Medina
pina la Mecca, pe tot drumul sint locuri pustii, nisipoase i cai fara de apa.
Hanuri, riuri sau izvoare nu sint. De aceea, plutind ca pe mare, aa i/
acetia au nevoie de ace care sa le arate polu1689 i de stele spre a se orienta 190
in mers. In citeva locuri, cu ajutorul sultanilor turci, au fost facute cistern
i hanuri mari, unde, daca se intimpla ploi imbelugate, se aduna ceva
apa. Dar de este seceta, toate ramin goale i uscate; uneori, cind sufla
vinturi de furtuna, toate sint napadite cu nisip, dei acolo sint oameni
ca sa dea ajutor in cazul unui astfel de rau. Caci spun ca valurile de nisip
se mica precum valurile marii i sint mutate din loc in loc in aa fel, incit
uneori suie pina la virful celor mai inalti palmierixxx i cu undele lor de nisip
ii acopera. De aceea fiecare om ii pregatete un vas cu apa facut din piele,
pe care, umplindu-1 cu apa, it leaga sub burta camilei, din care atit el, cit
i dobitocul lui au nevoie sa-i potoleasca setea in acea mare atit de dogori-
toare i clocotinda de fierbinteala. Si pentru aceste nevoi vine in ajutor
sultanul, care poruncete ca mai mult de 2 000 de caratori de apa cu capete-
nia lor, numita sakkabqi9 sa-i urmeze pe cal5.tori. Aceia poarta apa pe
x vata
xx cApeteniei
xxx finici
311
09/C Anil Ell XET(01119dar a XIIIWIII09 XE30110V011 III30H H 11119 tdahaa aTt.I -ongo
ciimaatn 'imam 1120E1 011 Air IcIVOE1 .tonfirolatrd N Hai ortn maionsuaugmdu atm
H09Ed 10 X14)1011EdE 110VOCIEH `OPIIAL1130HEH `OrId0.10)1 OHM OH LCINHHCIHOOH ot 000
`X14.1.01f0E 011 ISOEI rind VOLI I1IOHOW14 14HPIL001.1111A1 addifa) (fFIVIOSIOE 10 EHE.LIfX3
cadh vaicerqdnwa 01) caoa mumicarmium `xmtnoiAaLoiredio miadoi.ox HUH 10 cloutr
0.10NOHEI1fX3 `maLoatran'adno HIM EITIEII `H143101111310EINEV 01.h 0.10Eh `.1.0Ear19 X -VI
IfOsIOX agx(Auo (K3.LalfIfElOHE13011 mimairmuduon ljehrergo `ICHOINI4 FI1da.101431 -310EdII0I1
1.01ISH 111tH NE903 XIcIadaW 14 OMIT X1c1I311113H 11010E114X PIHHhaEadaYsI a OFIHO -31sIa
'.1.01E111 EV.1011H 0)1C 010HEIK0114HEd9 H INZIDKAdO EH XIIII `..tore1IVIIEH IN9Ed..1 H .LOIEGH9/C
OH OVIE H 14140 FITICIIINI `..LA-VX9 OH IONCOTAI `14.1IcI9 Et' 03191f03100H 10 XHIMK09/( 3131101fah
H OF1d0.1.031 ISIIHME14111EE OH HEOEI .1.010u A EM1111411ThEli XHITIOIAELL3HEdI3 INIFIRLEHE
JOHOV W01t31411 141111 0100)1011 `EDKOPIcI1faa 10 1.33107MK 11 OJOHIf3E
INO141101111A-LOEE
ISOHEISHX0VH 11 111\11c1HH
HIAIPIHhHIfEgd `IcIHHahXdVic 011V09 1/CH9111011
ahugo) cridainio xmumat. ontred oxa H OCII3OhHHahAIN IS31.11HIAI A XMH (nuag ou
axaminfol, xmlYAcli. H xmaintrog .IIM7o311du ox AMITHhOIOH OIIcH1tH9OEHOdll `AviantAxat.
mad" HINEHV 10 MINN' `AINIOTTIMSO.L310 OXCalg W0EWaJ `.LCHETIFIEll HUH OHX01f3
119V `14rdElirdE at. cfloa Wog vsiacwoE
C Ig
camile in vase mari si spre sears, acolo unde au de gind s petreaca noaptea,
impart tuturor cite putina apa. La acest necaz se mai adauga si tilhariile
din partea popoarelor arabe, care, clack' nu primesc in fiecare an de la sultan
prin emirhadj (capetenia celor ce calatoresc, care sau este numita din curtea
sultanului, sau e pus la o astfel de slujba pasa din Damasc, lucru ce se face
adesea) 691 cei 40 000 de galbeni pe care obisnuiesc sa-i pretinda sub numele
de milostenie (numita surre) 692, golesc cisternele sau arunca in ele ciini
morti si alte mortaciuni de jivine necurate, iar uneori se napustesc cu razboi
deschis si cu arme asupra lor, jefuiesc si omoara. Dar chiar dac'a acestia
ar fi pasnici, nu se poate ca unii din oamenii cei mai saraci si care nu au ocro-
tire din partea capeteniei pelerinilor printr-un numar insemnat de bani sau
prin ocrotirea vreunui domnitor s nu moara de sete si de arsita prea mar e
sau sa nu piar'a rau apasati de alte neputinte de tot felul (deli moartea aces -
tora e socotita la ei egala cu mucenicia). Dupa atitea osteneli si necazuri ,
ajung la izvorul bogat curgator care e la trei zile departare de Mecca, p e
care it numesc Zemzem, sau mai complet Abi Zemzem, adica Apa Zemzem"693.
Izvorul Zemzem. Basnesc ei ca acest izvor 1-a facut pruncul Ismail/
pe cind era parasit (de mama sa Agar, izgonita de Sarra in pustie) ca sa 191
nu-i vada pieirea, scormonind cu picioarele in nisip (despre care lucru s-a
vorbit deja la capitolul Despre Avraam) 694. Din aceasta apa beau cu evlavie
si se racoresc si acolo au obiceiul sa petreaca trei zile. Cind petrec ei acolo
asa, este trimis de catre emirhadj un vestitor la eicul meccan si i se da de
veste ca pelerinii au ajuns sanatosi i nevatarnati la apa Zemzem. Acela,
dupa numarul oaspetilor, trimite tot atitea desfrinate (pe care trebuie sa le
inchirieze cu pret, ca prin ispravile lor de noapte cu ele pe muntele Araf
sa poata multumi lui Adam si Evei, sa aduca acelora ca drama poftele lor
si sa-si jertfeasca prinoasele) si acelasi numar de farrq, adica de slugi, pentru
curatirea caselor si a hanurilor lor, fiecare trebuind sa primeasc5. de la sta-
pinul caruia ii va sluji cite un galben. Iar a doua zi de dimineata pornind
la drum de la izvorul Zemzem, a patra zi 695 intra in Mecca (oral destul de intins
si care, desi nu are imprejmuire sau alts fortificatie, numar5., dupa cum spun,
aproape 30 000 de locuinte) si fiecare se duce la casa ce-i este pregatita si
rinduita.
Rinduiala vizitcirii templului de la Mecca. Odihnindu-se astfel doua zile,
a treia zi toti musafirii (astfel se numesc calatorii inainte de a se inchina in
templul de la Mecca si pe muntele Araf)696 pe la amiaza se aduna la templu,
unde cei ce-si verifica actele (zise hadjdjed) 697 declara mai intii in fata judeca-
torului ca si-au adus cu ei femeile proprii sau ca si-au inchiriat acolo allele
(celui v5.'duv sau holtei si care in noaptea precedents n-a avut impreunare
cu femeie nu i se cuvine s5. intre in templul sfint al lui Muhammed, acest
lucru fiind socotit pacat de moarte). Si daca acelea au z'amislit si au nascut
copii, eicul ii da la casa de ingrijire a orfanilor, unde sint ingrijiti din veniturile
publice ping ce vor ajunge la maturitate. Dintre ei unii se dau la invatatura
de carte, altii se pun la mestesuguri, iar cei mai multi dintre ei devin farra,,
adica slugi ale calatorilor" ; despre ei am pomenit mai sus.
Nefes ogli. Ei poarta numele de Nefes ogullari (adica fiii duhului")
pentru ca sint nascuti intru dragostea si poftele lui Adam si Evei. (Bunule
Dumnezeu, oare in desert ai zidit pe om?) 698
313
Tadascu o6uadicatomcR. CHM OT cyrim HCT513aIIHMM 6bIBLIIHM, noBeneBaeTcB
ga Bee ogexcg CBOFIX "la= go Hara 113BIIeKyTC5i, TOKMO OKOJIO Hbrpox x H CpaMBLIX
192 ygoB / 110.TIOTOM 6enbnvi cxapegcTsa rena ,r(a othmicyT.
Enxymap. Twice Bcsix, IlMynjHrr BHIITH BO xpaM, B3emneT B pylcit Tpa xambncH,
Hmice axons{ B 'carmine, Ha Bepx maim" ce6e xxibicno nosepraeT. Ha3bn3a
ace xambncH OFIbIe Enxymap. 3yloT, sixo cHe mops{ nonpaxcaloT Aspaamy H
6ecos nporomnoT. llo crix Bce genape xpama yrnbr H xameHb BeILITKIIii Ha Hemxce
oca3poTcH CTOIMI MyXaMMegOBbI Boo6pa)KeHHM 6bITH, JI063a10T.
Tapem. Twice lc Tapemy (TO eCTb onTapio 3anpeinemiomy) nplicrynabille, mpe3
xene3mile pemeraH 'camel'', H3 par' npHHecemibiii ornsigaioT (o Hem)ICe H mine
peqecB). Ho Tom opAHHapHbre comopme MOJIHTBM H B 0,7:(e)K,E(bI CBOSI DaKH o6nex-
artecsi, B CBOH OTX0,45IT xBapTepbr.
Ha zopy Apa0 eo3xodRm. Bo BTopEart germ, cHpeqb Tpemsi AxsIMH npexge
AHSI Manozo Eaapama, co6HpaioTcB Bce cTpaHcmyrounni H B3emme c co6olo Haem-
awe xceirbr CB051, c Berm lo nomnolo K rope Apar') mecrByloT, Bce neume, KHrDKAO
HecyLug c C06010 ma Ha xcepTsy, me TpH AHx H HOLM B HenpecTaHHom HJIOTCKOM
Jno6ocTpacTull oBHI3 c CBOHMA, OSHA )Ice c HaemHbarH xenamli npenpoBogmune
H B 6J1113 CyHjerl pege zycnb H a6decm coTBopme, no npamepy 6y3yurero imam-
Jannaxx BepyloT, BKO OT BCAKOTO npocTHTenbHoro H cmepTHoro rpexa CB060)K,EPIOTC51
H OT cnymasi exce Bnpegb corpemaTH co6monamTcm.
Aznyee 3aKanahom. Taxo oinwrinnue B oHom noToge Bce acsepma H 6e33a-
KOHII51 H Hasepx ropm Apa0 B3bITH Hmyige, nepBee arHg0i3 3axanaloT, m51CO
mce Bocnegyiourum HM y6ornM pa3gamT. 0 CHX oimax Bepylor, AKO B neHb cyga
Bep6nionamm COTBOp$ITCSI, Ha invoice mix (myxamrvienalle) 9pe3 orHeHHyto pexy
Apa0 no mocry Cblpam npeHTH HmeroT s pai3 (o nem 3pH Bbnue B matte 0 Apag5e).
Twice Ha BMCOTy ropm Bownegme, nepBee ;pa noicaoHa Tamo TBopsiT B namKrb
trot B 3acnyry gio6BH Agama H EBBM, mice no H3IllaHlta H3 pas" nepBoe Ha OHOil
rope npyr npyra y3peara H ecTecTBeHHoro coscncynneHmi cnacTb Bomumemne,
o6ugui yTexm npmacriumbr 6buna, coo6inax B3aHmHo o6inam H3BoneHHem or
o6oio cTpaHy &Tiaras' (moice npexcge He Begsay), cHpeqb EBBa y6o game csoemy
mpiceBH UBCT nercrBa (xoTopoe BO nepBbrx y myxammegaH pas' qTliTeneil npa3g-
HyeTcB) a off Eine qanoporm rinorioHocHe H ymHoNcemisi pona nenoseqecxoro opy-
,g1151 H KaHOFIM COO6IIIIUI, 6e3 KOTOpbIX ynoTpe6neimB moice rpeugraic KTO 6bn3aeT,
Hmice npaBegmix. '
EpamuR 6bumuom. CoTnopme cHgeBoe npaoTgy Bo3gariime o6bucHoBeHHbre
BO ,HEIH, Tam-Ace coneparatoT MOJIHTBM H B3aHMHO o6bemniourecB, 6paTCTBO COBO-
193 KyllHOTO crpaHarBoBaHmi ripen 6oroM 3acmgeTenbc-myroT / H 06ematoT npyr npyra
coxpaHATH H 110111TaTH H orrone pice HOBbIM Haulm-mem eadorcu, TO eCTb COBep-
MHBUIHri cTpaHerBoBanme HmeHyroTcm, xoTopoe HairmeHoname Lace AO cmepTH
HmetoT. Taxo mire icro npexcge nocememin Mem' npoCTO HmeHoBarnecsi Mycma0a,
nocne crpaHcntoBamm B Meicxy Ha3bIBaTHC5L H IIHCaTHCA o6bliIal3 HmeeT zadoicu
HRH c npanoxceimem apTmcyna: En zadoscu Mycma0a, cage H 0 npoTinix.
EcTb H HHOe cxa3aHHe, notrro ropa oHan Apa0 Tax cnamia H cBsiTa y Myxam-
megaH HmeeTcB. Erna ropm Aecsrniabi xamemix csoero, sixoxce pexom, Ha co3H-
namie xpama mexicaHcxoro nocnaina, C1151 ropa Apart' Hettegomo ximm cnyqaem
x ncrieK
xx uypraTopm
314
Hadjiii se dezbracci. Cind acestia sint cercetati de judecator, se porunceste
ca toti sa-si dezbrace hainele ping la piele, numai in jurul salelor x si al
madularului de rusine sa 4'nfasoare/scirboseniile trupului cu o pinza alba. 192
x rinichilor
xx pu rgatoriu
315
tHEXd3Irg 0111101/%1EX 0000 Off KW0c1f1 00H90d,LOLIOJElf9 3X0d90110c111 H.LEIf3011 H
',cif& BrI3 OH90d.L0110H 0)1(/C 030111.1400 0c10.1 311.1.301110H 0000
1S3XXIT012H0)13
oxcidoi orrretuarinio oxcoi muday Hada `Arrikiviru `iroiroHou r OH migdoxo H
aucuxou '0100W 0)1C0VX 0111911 rum
dosr 11)0cir 0133 oIhicodu) og ou-ou ohotrulf
'01110010 141Tlic3 0 traoxaii 11141tHlf 1401TIPIEFIOUTIY (0H0c1.1.3 60h0d Elf AHFLLIS00TC 01000
01,101. .LIDIC01101.1 impicoirvidu OX 11 0140 `1411-10d 0)11S 011E0E0110H H OHH3ELL01.10170H
0111131101A1 0.13T1101,C0.L3HEd10 a A1`A)0101 0)0,1 011 X33 0d0.1 14014.1141f011011 .1.0)K3d90113d11
H OH .114d0(1103 6030 WICK 01firlil "V10X0d
91C
intimplare a fost oprit si nu s-a ingrijit sa-si trimita pietrele la vremea potri-
vita. $i astfel, cind s-a ispravit lucrarea, cind nu mai era nevoie de ele, mun-
tele isi plingea cu amar nenorocul. Vazindu-1 Avraam plingind, i-a poruncit
sa nu se necajeasca si aratindu-i locul unde se afla acum muntele Aral (caci
mai inainte era foarte departe, aflindu-se intr-un oarecare tinut indepartat
din India) i-a spus sa-si puna zeciuiala acolo. $i a adaugat si aceasta ca nu
va fi nici de folos, nici de ajutor rugaciunea celui ce calatoreste la Mecca,
data nu se va ingriji s5. se roage pe acest munte si nu va face toate cele
pe care le-am spus mai sus.
intoarcerea hadjiilor. Dupe ce au fost savirsite si toate aceste ceremonii,
toti hadjiii se intorc ping la Damasc impreuna si cu o singura caravans, iar
de la Damasc se ingaduie fiecaruia sa plece intru ale sale. Aceasta este deci
Keabe i hadji in care cred ei ca sint cuprinse cheile imparatiei raiului. $i
ei socotesc ca eriful, adica cea mai mare capetenie a prorociei muhammedane
si loctiitorul tronului lui, are o putere nu mai mica decit 702 papa de la Roma
asupra catolicilor. Acestea despre cel dintii si cel mai respectat loc la
muhammedani.
Locul si cinstea a doua dup5.' Keabe it define Medine-i Muneverre (Lumi-
noasa" sau Medina cea luminata de stralucirea dumnezeiasca"). Despre
ea s-a spus deja in cele precedente 708.
Ierusalimul. Al treilea loc sfintit si vrednic de inchinare e socotit si
este Kudwrif, adica Sfinta sfintelor", Cetatea sfinta" Ierusalim 704. Dace
vreun muhammedan nu ar vizita Haronein serif (astfel numesc ei templul
din Ierusalim) 706 el poate sa se numeasca si sa fie hadji, insa tine vrea s fie
desavirsit trebuie sa viziteze si acest templu, caci altfel s-ar numi Elhadji
bila Kuds, adica hadji fara Sfintul Ierusalim" 7C6.
Templul Hieron 707. Cei care yin la Ierusalim s-au obisnuit sa viziteze
cu evlavie templul. / Necunoscind istoria despre imparatii Romei si ca cetatea 194
i templul lui Solomon au fost de multe on d'arimate, ei socotesc ca templul
acela a fost zidit de catre imparatul iudeu Solomon 708. Acest templu, ca si
cel de la Mecca, are bolta deschisa, de o executie foarte frumoas5., pentru ca
a fost reinnoit si largit pe cheltuiala lui Iustinian cel Mare, dupa marele Con-
stantin. Inauntru n-are nimic in afara de piatra despre care basnesc ei ca
atirna si ca sta in aer fara nici un sprijin. Ei spun ca acea piatra este cea de
pe care, atunci cind Muhammed voia sa se suie la cer, a vrut si ea sa-1 urmeze,
dar Muhammed, povatuit de Gabriel arhanghelul (pentru ca Dumnezeu i-a
poruncit aceluia ca numai pe el sa-1 ridice la cer, nu si piatra), a poruncit
zicind: Dur is mubarek (adica Staff, fericito" !) 709. De aceea ei cred ca piatra
sta si acum in acel loc si toti care viziteaza templul trec pe sub ea. Dar mai
spun ca odata o femeie nobila, trecind pe sub ea, fiind gravida si vazind
piatra aceea atirnind deasupra capului ei nesprijinita de nimic, s-a speriat
foarte si in acelasi loc a lepadat f5.tul. De aceea, ca sa evite acest rau si ca
fabula frumos acoperita cu v5.1u1 adevarului sa se creada lesne, au pus sub
cele doua unghiuri anterioare proeminente doi stilpi de marmura (insa capite-
lurile acestor stilpi nu ajung ping la piatra) si au imprejmuit piatra cu grilaj
de fier, ca nu cumva sa se afle siretenia si locul de unde si cum atirna.
Adevarul lucrului acestuia 1 -am inteles de la un oarecare turc, bun prieten
si nu chiar cu toata inima lipit de nebunia muhammedana, dupa cum urmeaz5.:
Piatra aceea e un trapez, patrulater, in lungime de patru si in latime de trei
coti. Un capa't it are infipt in peretele de miazazi al templului cel mare i e
317
H1911110/1CAdte H IONCOIAI calc19 WOCOIMIC H AlonHHao oxuadx tgcmirenainrec g xrirJA
ax( mug 141131.3 XIHITA3 EH Oat' 14V1ll X0 X11090 Hrdlo wow. 41.00 `OXEI 031a XIAIHVHEE
RLI49 !JAM X0 1411010 HX3ahls0a AHHafilf.1.0 H MERLIN OFI90V011 '4100 }p4HO(11h ONCUrt
ott NHHIrodoo a AHolo Baratta H Hyv1131H0dX THAI4Call0 HdISHEH `140V3KcIa0LX V12' -glfaa
0101h H H10010.1. rHard .totag minium" H BAH= `010 031C0 a HHHBVE tvotHEE3H `caoa
at OH 030031E31 0143d1.0yli3X ouNg Ng 10 `Noaoiroh oni qualsirx oionnn'ado x 0110.12
BoIruoIrRdu c41.30 rnanKorgo 010 HINNHEonaxc Innirmo H olno innannnai.oki nwrx.r..omad
CO mom) JATN.Loodu vonniodia Noxicios oapx
(LoiraNErH .10 BITHa3KOlf011 HHOINEX
OJOHO oHgOVA oxx raomicrdic `.LOW0141 OXIS Off 'math( a axon 4aoxd0tr -IATHET3XE1014
0E310 `OHIBIOEHIOdLI cmoNrx !Irmo rjrnuraHdu qdriuo 1/411.0r9 xNaoxvx H a Haxdon
}Immo nncpop onicnrog 1111MOVHFIXart `VsiOnlif31M00 01H100dIEIX 33K H vioa.r.00xconAx
`rxxxxxdu xEa 0 SH01.0 110300710 H 'HOnicdaELLIC oxB K3111.0ftra 1/%100a 1131E 149 JR3ria
H cog lanntOsa F0011)7011 .12010 OH Imo onnion(oord XMBH osomnodino riATAErd
3annico Vs13ififaP.130
ltVHMatilA 4141.9a9011 inreffellIOlidx a Hodapi 031111.) 09 EH 0111I0c111 H2O 14,1BdX
(a00HIBTIRd'eH OHaEd 0)1K H 0 09KN H 0 B1I'OJA A 14.11HrOX0 oHHoHrdgcoa `4133 XVXX.I.0
HUhX1f3 tigidH300 OTXXOH ANOHINII09Onf 01110.1.B.111h cOTXHIHOIXE393H 03K031a `OHM
'Amnon oindoioH og m tredAN onmoda a0HVIAIXO crdoirdoupin slang a -HON
01f011011111.HEI3 0.10X3HUIral AIM. `HiciHd1HH1rd0 0MCONK `caoo cxHHHviroon nndoiox
HNHoao Innirnmorion TWIT411313H a &gum H cuoNdox rudou NrsAiroHdu 0031141f0.1.
tt tHrisrAo tC IscIHEOff H A xlihiodu unhAnorr ocuonmdllosarg H 'Arno oxn OH 0.10
0111HOIMHEH H oiniwmodn OHJOHNI Erratl `Is0Xxis11141,03 oNdoiox ran'a HrninioNosoHN
&wow 111A31 RIEd0a.103 soft Ng cydncoa XHJOHIAT H0111B11 H aoducoa unxcoircHH H
3C141113 3441E1.0011 lailf110*Eff `0,100X0n oII ouniornodu 'oJa 1A114xoatalrow RIOCKH31
`113HTHEX rXdtHdIVII 0..1031941f0IIOHHIRBIOHON 7(H3KOIrCHH H 0.101111 OTRIAlad3H INOHOINH
Od.L3X UM o) InI0d0I031 BUX3Hll7(it H WeXOTIBIrei 4a031d311 Is31117(BEIX
x HxE 149 0.0 XH
Icnrad1 IrT4g H giolaiNcdogiA Hxr Ng Ho s XII 0IX33 XR1131,X1A1 `Horndomioo
0911 xx OJOI atria
14101forHAIX ISHICHOUg HEKH31 coioxoartnow XIIJOHNI
OEt
3CBH1414011 X ISETHEaa Hainia90 H EH 41.d01410 HOMICA00 `4.10149 oNcri Voir NT0I0)101.0CTH
MIR I400 0HEI0h0.1E xyx `Isoriroon womorroaon NI14310HPIIIA0 a odow
Hama:13Ra (crioo OH x AINormaxcorst'adn :}CONTRIECIfICOEI 511IFIHUIf001I 1.oufosairI `HIc1H0
a manic AmaNg atm Axdundi.uu trINI0d3H OJOHNI0dIl cnourna'Adi. gosh -Fredoionr
oifixa IIIHM417000 O oloxoohadI onraoxdon ahrgo) (0X3a H 0.10.1. (rxdrlicarn) -oaA
woman HaVxcagA 41.0149 3HITITIE7(0011) (HOI HIHI00011 wnurood0H Nicalfa0 r -11BH
011E11 MI ..1.11tHEI HINHOETO HO rwmio H `SOEHEOLI 031M1 01111E110 'EXAV 010LISEID a ciliate
ISIDIHIMEE 111000f OEI 3CVd90 H OfI100hM1 BRIO 0 140000H .1111r0X0 H 141TIOETO OHHOEfI3aAh
1.0E111XCE0a H OJOIBEID tr01:130j BOBIID gods SOBITI31100 INOEIUdn mm xxxxVWX1I1
`HrillaNIXEUd x Avsloo rxinmeiroon xdpHdirn `nnriogA 109 `4.1.030 cr 03K 91113a MONIS
41.3149 (1(3K011B0d11 xxiiHrirooll ogA noamdoNrH ni.Kmduooa giAu ox `ApaurroAdoli
961
unoodu EHVII110 EV Ng wocrxA rc NI01111g01411170I1 ISFIHHOff.10000 AdEx B0010 031(0.10)
Ondamntuvx A.LOIEEINE,VH `IITIVCI0ELIA 90.1.12. a MALI 0110U:10E00 4IE3C0 JOIN H .10 FITIMI
HHHHHEIOdll 1401ramEedH ingg rqg onion `}volavomdu X AINOX at Ng OHM-011E011 011719
AYsI0 WHIM El H001314 H 111.01IHEI VIHIIIS014E{ HPIHO 4HOInIEx 'MD A tHU.LIIA0 `91100dUOI1
14Na4t'd3ELL 031( H HINFIHEOd1 113NBEBXX osa `11011)Wecid0 BIAIRIfBOXd011 017110V OH) SO
XHHIBH Xrifillatilisa0 HalT130 01.h Ha Ira H OSh `1101sIXEBdic 031c3H01.1 4.100H 010111BH
'BRI1031cOandll oHioxodgon. Vvounar.Loo ola'i Vora ooadon i efxnalli "elsredx -B3Xd014
40.10X3Ka1f ILIOX3HEXISX3 OdaMmuvX 0 IchiaK4.9 H 4113V gliknitHEHEI a 11,14dOIOX -1133K1f017
x .1.2E13E11X
xx Nrmaacitaaxii
>Dm a Aming33
)00(x axit I
81C
probabil nituit tare cu fier 1i cu plumb. In colturile care sint aproape de perete
e cioplita de doua palme dintr-amindoua partile, astfel incit sa para ca e cu
totul departata de perete. Este verosimil ca ping la mijloc e zidita in perete
1i dinauntru e intarita cu legaturi tari, astfel incit grosimea si lungimea ei sa
fie egale cu marimea si greutatea care nu se vad in cladire, 1i pentru ca nu
cumva sa se observe de oameni ca piatra e lipita la mijloc de zid au inconju-
rat-o cu gratii de fier si Inca foarte dese (pe care in limba simpla turceasca le
numesc kafes) 710. Dupa pozitia pietrei aceleia, cineva poate intelege lesne 195
ca in vremea cind biserica din Ierusalim era in stare infloritoare piatra era un
altar particular, din care am numarat si in biserica Sfinta Sofia mai mult
de douasprezece, bagat astfel in perete si intarit prin priceperea si arta arhi-
tectului, incit pare tuturor ca atirna si sta fara nici un sprijin. Insa acestea le
lasam pe seama judecatii altora cu minte mai ascutita.
0 povestire hazlie. Crestinilor le este interzis sa intre in Ieron (astfel
se numeste acest templu din vechime) ca si in Keabe sau in Medina. In legatura
cu aceasta voi face cunoscut cititorului curios o istorie pre cit socotesc nu
lipsita de haz. In zilele lui Murad, al treilea imparat al otomanilor 711, era in
Constantinopol un ambasador ordinar al statului olandez 712, dupa cum e
obiceiul, care prin oarecare servicii secrete in folosul profitul Portii capatase
o asemenea trecere si putere la sultan, la vizir si la altii, incit dupa vointa
cererea lui multe afaceri se puneau la tale, care abia de le-ar fi putut face
vizirul cel mai puternic dintre ei. Pe multi pasi gi viziri i-a dat jos si a pus pe
altii. Pe un oarecare Vasile, la cererea lui, 1-a facut print al Moldovei, 1-a
detronat pe patriarhul Constantinopolului si 1-a pus pe altul cu numele de
leremia (despre care biserica anglicana si olandeza se laudax ca ar fi fost din
tara for ; si afirma ca acela ar fi devenit martir in secta lor, caci prin intrigile xx
aceluiasi Vasile, print al Moldovei, de multe lucruri a fost invinuit la vizir
condamnat la moarte, iar sub pretext ca ar fi fost trimis in exil xxx din
porunca sultanului a fost aruncat in mare) 713. Dar sa ne intoarcem la cele
propuse.
Ambasadorul acela, cind era Inca viu patriarhul Ieremia, s-a ostenit
foarte mult sa uneasca biserica luterana cu cea greceasca (dar in zadar)
prin indemnul acelui (patriarh) a fost convins (ambasadorul) sa viziteze sfin-
tul Ierusalim, dar mai cu seama s vada cu ochii sai si sa se convinga ca in
ziva de Simbata Mare stralucirea Sfintului Duh se coboara in chip si in cali-
tate de foc din cer si aprinde luminarile 1i lumineaza mormintul sfintului
Domnului Mintuitor (in sensul drept sau strimb xxxx 1-a convins patriarhul
pe ambasador, Dumnezeu stie, eu insa voi arata lucrul dupa cum s-a pe-
trecut 714). Ambasadorul, intentionind s5. intreprinda un drum spre Ierusalim,
1-a rugat pe sultan ca printr-o porunca semnata de mina lui proprie (pe care-o
numesc hatilerif) 715 / sa confirme ca poate pleca la drum fara de grija, s5. 196
fie primit cu cinste de catre pasii guvernatori ai provinciilor si sa-i fie ingaduit
sa intre in Ieron sa vada piatra ce atirna acolo. Obtinind acestea de la sultan,
inarmat cu poruncile lui categorice i groaznice, a ajuns la Ierusalim (insa
ce-a vazut ce-a inteles din lucrurile noastre cele sfinte le lasam de bunat
voie deoparte, pentru ca nu fac parte din planul nostru). Acolo, mergind mai
intii la Seicul templului din Ierusalim, a aratat hat4erifu/ sultanului si a hotarit
x se faleste
xx siretenia
xxx surghiun
xxxx fals
319
IrEff0EI13 149 mdx Avia }LLBdOUlO H 014.1.1111a a `stradvx oi) caaa 0100W wrnix -tdgcoa
(00H110H .H.1.111f0a011 wandraox xnam rtnago 0Off OII 111f0a H ACEXX ANIOXOHRLIf1c0
'11.1111111hA X1IHHEL-001.1 `0)1( KOHHIEHLL ASLIII91109011f ANI00a3 yaiii111011HEdIOOdII -10
madaa `cudin m"mJO}IN NrAredvrt 'rumor( vxnam Arrit'arrtadll ogic -oliaairariakVadu
AN 'on& irmaoutodu `xnam Ett `nrimulraou amt `J.amox J.H1fOffE1 Himadu EH -00011
malaria vnodaH xmaammou oa NITIJOHIAI X11003 NIOHHEff011'01f90f1 HUH `NIOlimh11-011
aaadan vxnam axon) not' mug vvirdx areang (ahrigo milaaort 1) oFrvoirca ao
rxxorn OH100h nalc111 11 HatnapC '11149 OXCEJ, Eng OX wadaarr ryadx erninuiCiaxdu
`IrvEmuldu Ett 31111111E1f3011 oirryi onim axa uredu osollviudx cisrunlAzadu WHO ONC
a doamdu 11111VOITIff `ireaogadiaoa Et' N9 EMIX 111431011aLIf1c9 0HhHII9SII xiciroa EtOdEH
110.1hOdII '1(149 14 O)V.I. NHX0314a NO3E11"1 iCH110.1h0c111 ArnaNg XwoNairenrica `Am(
ahad :xnam j 011=01130 `011141111E1f0011 EE Ama0H0fI 1410HOXPE NIFIX30110d0d11 11E0190
'coma del7 HarnAirooir AMCg viocxxic 14111313d01.Ed0111A.111 0X(11) 09 XIAIOXOFI13LII1(3 OH -11i011
Hatahl turllairatiou oioffore.r. HOXE rrruir VnOirx 01 4130 oioxdaEraFr }11N9 -Hsu)
(.101fatf ..tormill OXC H .10Ea01f0a011 `11E.LIfiC0 Ell `agar. Axaaoirah AHdaaaH 'Armco vadx
wadva Bacdasi.o J.M/Ag 11 Eff10111JEI tram MEI Et' `HaLonstdxio Inalg 'OXKL amv
onto-DC `criaa 'Hernia OH 110113 13.1.11tX30Ed `.1.0E9017011 OX1S EX/C .1.0Et131f0a011 agal.
OW11001110 MAIX0.1. `14.1141f0aff011 E OH '014a1301TICH OH 0111E 1111101110X HUME! OXIIITOXIIHH
'axcog 01IIV Hu 0310 HINER `Knignoxooff `4)7'31COff
gu'iCa.Lo `13.1.14CH OffalcflEH `,1103 01.11 H TIM/
MN 0113 OXCHH g aErxit woxoHx.urica `HaLarxcedgom 0X01111 1111.1111f0(11SH)9HEVONNIEXANI
4.100 `Oa& r17 curradaaan mormln xlmathEdu 41149 ELLOHHEI c3CHTIIEH .103KONICOEf
x &ma HolaRredacoa 'orma3N,TAE39 31H1111E1f0011 allo HEITINI13 11 Tom `llairinacH
03K1111 11.114aga 01.h HretnaEno mm OBI oalrog `11111d0a1 HEILDC101.0 10 virodu twedx
H a 31A1012' NIEXHII"Off 011E0IffIHE'S 1 H 140111110 HOICHIVda0a H KIOX 011 wo.). RiAnuomni
L61 /inAredtrt H mAnurrumHogyi IINIKHHETI1390 HMA H Tolicd riao)Glarri nmurowex -Axon
`Hourrn rtr P19 aHReirax o.ia 0113111f011011 'win
off xtuartdooarawa xnam OXCHH
X Awma Halarmouxadu `01TIKIOX Ert XHHHE110011 Ox wadaatt ENIECIX HNE11 HarusomugHdu
/mHomicoa
000h HaEd xAi E3HHHEIc3011 OJOHO 01fOE Haamr)mrivo arnicgdoxp axc H o
mr.Hxduaoa almou gum oioxairett H.L,Cu H 0 H111101f9X..1011 a NOHO X1131141f0.1. a011Adl.
H 114H0a1111M(H ghEITIJEH a N10i `0111Eff0f11.0THEWOKENI Oil OH `auretiaa o.Lh oairog
ourgotrou 149 'HIHd0111. E[ WOUO)IHL 11H0111ANT0 ff0V1Iffic 0.10 10 31C010 JAIf0 0.1310H
Prottod tilmoduyi olodaa am( HIFarendol.aax a OXPIEK noxnada Tr woxourde mac
tirmacxal) 1130) 17'0d OJOHNI HOVOlIf 4100 Et 11L30141f9 x /CHOW H EH 0d0.1 `(HE*1111f
:0110d OHHVOITOOJD `011HHHEIf0011 aLh011 kaNCHII HI 031E1 o1OrrEA VLISOKEHIOIE111/CNIO
axapza 'claorirehall `atiod OXIS OH ONNOI
:XH1111E1f0011 OHJOHNI arm H axxxuaa
`Hxduttou waxa Aviondett'areirgaa Alsza3 ifxnam XVIOdElt HLtdll 0103
H 4110.1. 0113DICKL
x ampadilA
C 0
ziva in care trebuia sa i se deschida templul 1i sa i se permita intrarea in
harem (adica in locul interzis altora). $eieni, perfid, a promis sa faca totul dupa
voia 1i decretul sultanului. Ambasadorul ins5., sirguindu-se sa deschida o
cale mai larga pentru curiozitatea sa, 1-a cinstit pe ceic cu multe daruri. Iar
cind a venit ziva hotarita de mai inainte, seicul a propus ca ambasadorul,
daca vrea, sa binevoiasca a veni la vizitarea Ieronului. Ambasadorul, cu o
suita mare de ai sai, sau cu o ceata, 1-a vizitat mai intii pe feic (a carui casa
este de obicei aproape de templu) si a fost primit la fel de feic, cu cinste
osp5.tat. Iar cind s-au apropiat de usile templului, a poruncit ca ambasado-
rul s zaboveasca pu %in afara de pragul templului, iar el insusi, intrind in
pridvor, a cerut ca porunca sultanului sa fie citita in public, in auzul poporului.
Si astfel, cind a fost citita porunca sultanului cu glas inalt, a zis seicul : Dom-
nule ambasador, e adevarat ca prin legea Profetului sint obligat s ascult
de poruncile imparatesti (caci cine nu se supune poruncii sultanului, pe unul
ca acesta legea noastra it declara keafir, adica necredincios) 716. Scrie gi porun-
ceste sultanul ca tie, desi om necredincios, sa-ti fie deschis templul harem i
tainele noastre sa ti se dezvaluie. Asa sa fie. Daca voiesti, intra. Dar trebuie
judecat si faptul ca hotarirea porunceste sa ti se ingaduie numai intrarea, nu
iesirea. Deci, dac'a vrei sa intri sa nu mai iesi de acolo niciodata e foarte
bine, care lucru sa-1 si dea Dumnezeu. Dar daca vei vrea sa iesi sa stiff ca aceasta
nici in porunca sultanului nu se arat'a, nici treaba religiei muhammedane nu
este ca un necredincios, odata partas al tainelor noastre, sa se mai intoarca
iara'si la rat5.cirea sa". Auzind acestea, ambasadorul, uimit si nestiind ce sa
raspund5., nici ce sa mai faca, s-a retras din pragul templului gr cu mare mirare
si rusine s-a intors acasa. Si deli pe urma a incercat cu multe daruri / si cu 197
foarte multe promisiuni sa umple urechile minile seicului ca sa-i fie impli-
nita dorinta, feicul indar5.tnicx nu voia sa se induplece nici mr.car ca amba-
sadorul sa se mai aproapie de usile templului.
Din cauza aceasta sufletul ambasadorului aceluia se tulbur5. foarte
Inuit. Se necajea si de plecarea la un drum asa de indepartat, si de irosirea
atitor osteneli si cheltuieli, dar mai cu seamy se pierdea cu firea ca nu mai
stia ce sa faca. Vazindu-1 in aceasta tulburare, una dintre slugile lui, de neam
maronit, iar de credinta nestorian, foarte iscusit in limba turd. 1i arab5.' (acest
neam este foarte numeros in apropiere de Alep si de Muntele Liban), i-a zis:
Domnule ambasador, de ce to vad tulburindu-te astfel cu sufletul?" Amba-
sadorul i-a zis: Ma mihnesc nu numai pentru ca am pierdut multele si marile
daruri pe care le-am daruit seicului nerecunoscator, precum si pentru ostene-
lile atit de grele ale acestui drum pe care 1-am intreprins, ci ssi pentru ca sint
silit sa ma intorc de aici fara a dobindi cele dorite. C'aci am facut ceea ce am
facut fa'ra a avea altceva in gind, numai pentru ca am aflat despre piatra
care atirna, despre care se spune ca este in acest templu, iar apoi sa ma intorc
acasa. Iar acum, dupa cum ai vazut, nesupunindu-se poruncii sulta-
nului, nici plecindu-se cererii darurilor mele, printr-o n5.'scocire foarte
sireata mi-a interzis intrarea in templu si toate ostenelile pi grijile mele le-a
facut desarte zadarnice." Iar maronitul a zis: Domnule, daca voiesti, voi
face ca tot ce se p5.streaza atit de ascuns in haremul for si se tainuieste atit
de staruitor ca sa nu mai fie vazut de crestini sa-ti fie fall nici o indoia1a
cunoscut, numai fagaduieste-mi ca nu ma vei lasa dupa aceea 1i ca, de va
fi nevoie, ai sa ma rascumperi cu pret de urgia acestor spurcati. C5.ci eu voi
intra in templul acesta intr-un fel cunoscut numai mie 1i voi petrece in el f5xa
x inapItInat
321
OHEOX0HOH a H14.10HaOHn0a011 NIOHEIOHODa VHDthf)/ `1111}13.1.11 ONCOXIS wuXIIIIIIOXBE `Ica
aim `Illimmtamonx 01. a1,00 Edmm H xnxodmx `ayemoidaaio trahrigo ',moo `AVAgadu
fittdef)/ 09X H.LEIHh OFDIMIdga03 `1,130 AJNOI011 aLli s HiOOHOI }MOW mg a `annodau
on H[10a3H IsIOHHEnWIAIE3C/CIAI icauduooa xag H xnaaoxdaU aohtdgo H aimed'
FloxonEdu OXHIdEll raj, Ogic a cHr01101311.1.HE.L0HON `IS3HIVIRE0a CV HOZ ISM xaEnalcla
H EliAUOTI 01:HCE3D10 NMI ()mamma wisdom Rffruidu x '03901 -Ralf0011
XIIH 10 33E0II3 XNEWITITIOCIETAI OJOHNI `aoaluriaLS Imaamuroaort Idaho m o `HIAIZIcHIZ'
861 NIE3 0)K / 0 crIfOHOHIIIHEIOHOX a.1.411 fISHd1100a
EIHHOcIEN OH OXHISONOH `XfOra* a OTAX0OhHHONEE /S3ffEd9A &Nan H agao
`nnuefa OI 'TIDO OSOHdOEIMEEdli EHHHEtegIAINIBICANI IELF19 H cyf lat'uodall urrffarnudu
cinsclomtdu OMAN 03 HwaLcdtt rurewarrokx ox 01HHallf0113H xruidEffand0 -ow
tam oa wedx atirura obi at'xcadu aualoarna oa `INEdx ouac oioxuadx -quamurodoaadh
xx0.10H tatodvxau amcnrog autuoregoVou rem
IrugodiouS uttia o INIOLLOdH -EH
Blond Evnerm carnadost Aftladmair oxuadx 'Auloge.r.offatt a LIONIE3 maurtarraou -ow
'mum axcoi a2nwvo `1.01E4IFIEVII attadoou rwrdx O TAIHNHICOEI xxxIAIMIDQdI -31(ECIII311
011110H um:11411-am irudosLoo H ISM wpiffutdpxo wolrux "EwurceoHadu 0HhI0c11111)01.911j
affOL 001101MH H a101I1,00daIX Exaaouah ouoIT `arnaattua 3119E QIHEE1300 ArliTAIHOTI
On H THATHX0103Xt OIIETHOOHOH Ic13300If3 OHHAX 3)IC H I9HEd `alTISIDEOUEH oxrs -0311QH
VEMS. H XPLIKEID loan IsuaLuadaaxoo EH MAIM' q.ulavia THITIVADO w19:140 010 atm
`INIMIOIXEISEIRE NOVAII-031C IIHHONCOdlA 11,1011CHEFIE311 010I(H3 031C EELLOCIMI3If -HOIrgEIt30
Film 011110Na-ham EUEN IDIET1 ItHdOELIO3 14 aHO FIMIC3dIcI1Qh HUH PITINCELISTI WICartHOV
EH EdOEIV EINEdx 0,10F10 HIMMEL "ll-HdaLaOH V ONC2H011 A HEnIATIATEXANI ONCODMH
ouudawo waavex 'imam
aacrd OH 011M3hadt7 'AMC/313110Mb E39 ISHIMIIVOIATA
AIHHOdENT x ERVA3 I/O1'0111.0 o WIC H airatt 0sa wormocdaw g IAT0011.00h0H
=Ma
inn IMEMICA30 E 0I91111 MEN) klEhIcI90 (WO 101A1110qUALOVH$13 H ISEHHEIMEO3 EHMILOH
lung .i.omtbxdaai.S
P.i.HHOdEN :0110c1 'Cr KILLEET9 NON H OE'OdEll EX0d0d11 jOIMIEH OHNCOa 09/C
EH OHLNI aoudawcog altu'daoolaux Imam lawman OIETEIX n `ouramroodu Hamra OXC
ZZ
sa ies trei luni, citind ziva si noaptea Curanul, cum au obiceiul calugarii for
kiosenisin 717, adica cei ce s-au lepadat de lume si de cele lumesti. Iar a citi
Curanul tiu la perfectie, pentru ca in tineretele mele fiind in Persia am primit
de nevoie muhammedanismul si am invatat rinduielile bisericesti si carte
arab5.. Tu intoarce-te la Constantinopol, iar eu, dupa ce voi cunoastex toate
acestea si voi afla prilej, voi veni la tine cit se poate mai repede. Ambasadorul,
mingiindu-se mult de cuvintele maronitului, i-a dat bani din destul / si a 198
pomit la drum spre Constantinopol.
Dupa citeva zile, maronitul, impodobindu-se cu haine de calugar 718
i prefacindu-se ca este sunni 719, adica muhammedan drept-credincios si
venit din Persia, a intrat in templu impreuna cu alti musulmani pentru inde-
plinirea rugaciunilor obisnuite. Dar inainte de a intra in templu a luat un
medicament purgativ xx foarte tare si peste masura cuvenit5.. Pe cind s5.virsea
namazul impreuna cu ceilalti, doctoria facindu-si cu putere efectul chiar in
timpul ultimei rug5.ciuni pe care o numesc Fatihe, i-a golit stomacul in mij-
locul templului cu mare zgomot xxx si pe toate le-a umplut cu murd5.'rie
puturoasa. 'eicul i ceilalti, vazind fapta atit de necuviincioasa si scirboasa
a omului, sculindu-se indata 1-au prins si, batjocorindu-1 cu cuvinte aspre,
ba chiar lovindu-1,1-au condamnat ca pe un nelegiuit si profanator de locuri
sfinte la o moarte cumplita. Pe cind it legau, stomacul, nestiind de amenin-
t5zi i slabit de puterea doctoriei, iarasi a scos murdarie si a repetat aceasta
de patru sau de cinci ori, ping cind au iesit din curtea templului aceluia.
Dar pentru ca la muhammedani nimeni nu e pedepsit cu moartea decit cu
hotarirea judecatoreasca, 1-au dus fara zabava pe maronit la judec5.ror,
unde, pentru lucrul si fapta lui scirboas5., unii it acuzau, iar altii (dupa cum
este obiceiul) marturiseau si afirmau ca cele petrecute sint adevarate.
Iar maronitul a zis: O, fratii mei si popor al Profetului nostru I Laud
din rasputeri si proslavesc nemasurata milostivire a lui Dumnezeu asupra
mea, dar nu ma pot minuna indeajuns de prostia voastra si necunoasterea
minunii ce s-a facut. Cum, ma rog, eu, muhammedan fiind si nascut din
parinti musulmani, as fi indraznit sa fac un lucru atit de nelegiuit si scirbos
si r5.u, cumplit chiar pentru cel mai ticalos dintre necredinciosi, si as fi putut
spurca templul sfint si casa lui Dumnezeu? Deci auziti minunea pe care a
binevoit Dumnezeu s-o faca intru mine pac'atosul ca si pe voi sa va intareasca
intru adev'arul credintei muhammedane. Sint deja ,case luni de cind am sto-
macul astupat si parca in afara de rinduiala fireasc5.; in fieacre zi gustam
mincarea si bautura obisnuita, dar natura nu lucra nici o eliminare a netreb-
niciilor din stomac. De aceea, fiind in patria mea, am vindut toate averile
pe care be aveam si le-am impartit cu mina darnica spiterilor si doctorilor,
asteptind sa cap5.t usurare si inzdravenire de boala nemaiauzit5., dar in zadar.
De znadajduit de vreo alinare omeneasca, m-am incredintat cu totul voii lui
Dumnezeu si cu inima curata am fagaduit / (pentru ca nu mi-ar fi ajuns 199
averile sa vizitez Mecca) sa ma inchin acestui sfint Ieron i sa -mi dau ultima
suflare in acest loc sfint lui Dumnezeu, datatorul tuturor buna'tatilor. Si
astfel, ajutindu-ma Dumnezeu, facind o cgatorie indelungata am intrat ieri
in aceasta sfinta cetate, si astazi am pasit impreuna cu voi, precum vedeti,
in templu, pentru a inalta rug5.ciuni catre Dumnezeu. Iar cind citind ruga-
ciunea Fatihe (ultima) am rugat pe Dumnezeu cu caldura duhului, dintru
x voi vedea
xx 0 curatenie
xxx 0,15,gie
323
xoHeu haulm MHe napyeT. MHe HeBenruu H Hutrroxe TaxoBoe nombraumoulY
(nr)xe 6o Hanesoccm, na 6b1 Bor menoBexa TORE, rpeinHoro H no6pmx ;len oTHionb
HeHmymero mainuBy Tax cxopo H aim B mrHoBeHau oxa ycJimulan) ce OT mecru
mecBuos 3alurfogeHume xce.11ynxa npoxonm Bce aim ucroqHmal npoToproulacB
a c HHMH xynHo H 3acTapeJmIil OFIEdit Henyr yxe H3bIAe H 6131X 3npaa, sixowe BM
cares Taxosa 6mTu meHe BunuTe.
Cynust Bbicnyinas mapouuToBm cnona H yAILBACA Cy6eanarmae ee 6apercarmae
(MlinocepAbul H npeBbIcondi Boxe!) B030HHA H tienosexa Hemuma noxa3aB
noBenen, ,ER Bo xpame HenpecTaHHo MORACA npe6yneT H npocnasaBeT 6ora H
Aa He $IBHT ce6e He6naronapHa 3a Taxo Boe 6naronesmue oT 6ora TORb MILTIOCTHBHO
AapoBamme. Taxo mapoluira B npHTBope Hepona Tpu mecsium B noBc,enHesHom
Bce Houwom Kypana 11TeHR14 ripe6bn3, Taxe axes BO oTegecTso OThHTH limes' no-
3boneHuB, exe urnx orryny y meuxa npocun H nonytain. 14)xe npilluen HOTOM B
KOHCTaHTHHOH01113 0 xameHu OHOM BHCALLIeM H 0 HHMX, mice B Hepycanummom
xpame ycmoTpen, nocnamuncy rocnonuHy csoemy H3BeCTI4JI, cupegb TaxoBau, xa-
xoBa$I MM Bbnue, He TOKMO OT ero, HO H OT Apyrgx npenamul npasnune, cmaxom.
Ho BO3BpaTHMC51 OTHIO,Dy xce oTcrynmom.
Nam. gemeproe ocsemeHHoe umeeTcsi y myxammenaH mecTo Nam (,JamacK),
ero ce H ApesHernmim HMeHeM ,/Tbrhanuxu HaplivaloT. 3ne nepBee Bce crpaHcmylouum
B Memy 3a Hywny nyTu co6upaioTcB, 3aHe mpe3 cue mecTo B Menully a orryny
B Mexxy ulecTByeTcB. BTopoe 3aHe OT npopogecTsa Kypcnwea BepyloT, AKO TM0
Timm. 6mTu o6uudl cyn, Toro pang H IIIaMUU Illepug5 (TO ecrb CBATmti Aamacic)
Ha3mBaTucA o6bige. Tpenie, 3aHe mHealle HeKIIHX TeonoroB ecTb, sixo Myxammen
H3 Hepycanuma Ha He6o B3bine C He6ecu xce B gamacue Ha xpos ueplaul CBAToro
Hoalma Ilpenrequ cHune H orryny B Tyxce Holub B Mexxy npnune (sucoxce H B
rnase 0 803zuecmeuu u nu3ulectneuu eeo npocTpaHHee noxa3axom). 06HOCHTCA
200 H Fume o /llama= 6acHocnome, AKO /BonpomeHy cyuly Myxammeny, Bo xoTopom
mecre umeeT 6irru pail, ()Tama: Kw B gamacxe HRH non gamacKom um Han
)2( amaacom. EcTb TM0 xpam CBATOTO HoaHHa, npeBne Bo Bpemsi xpucTuaHerBa
3eno cnammil, Foxe OMepoM, MyxammenoBblm wropmm Hacnenauxom, B doicRmu
o6pauleH 6mcTb H nepBee Bo OHOii xpucTuancxort uepioni e3aH H licnoBenaHue
Bepbl myxammenaHmusi neTo 6mcrb. H cero pang B TOJIHKOR ilecru H nomilTalauf
umeeTcB. MHorasi Tamo H npecnamiax npemiux myxammenaHoB rpo6liula 3pATC51
H BO nepBbix Amaincu nepBoro xaniubm, Acppluou H rlICHaHHII nopa6oTuTensi H Puma
pa3rpa6ffrenB. aricyny #6yna H AO Rune 06HOCHTCA y npocTileuffix TypxoB,
smo nana eels 6eccmepTeH. )oBonAT cue 6erneum HeBonmuno4, umxce cnytmcsi
PHM H nany pumacoro Buneru, u6o noHexe COCTOHTCA y IICTOpHKOB 113C oHme Bpe-
meHa onucylouwx, AKO liana PIIMCKHR OT AMaBH51 XaJ1144)bI meilem B nine yB3Bneli
6mcrb, o6age 6ercTnoM cnacecB, HeBonmoncu, sucoxe pexo yulenuniu Hnu oTnyuleH-
Hme C KJIATB010 ymep)xnatoT, 51K0 camu BHAeJIH Ha mule nanBuom cTpaumbol
3HaK A3BM. FnaronloT xce nany 6bITH 6eccmepTHa He pagu 3,apattm HRH IIIIMA
KaKOBLIA ero CHAN, HO Aa HCHOJIMITCA Ha HeM npopotiecTso (0 Hemxce moue peXOM)
H 3acsuneTenbcrayeTcx, AKO Tame nana B 11J1e11 H y3bI MyCJIIIMaHCKHA npuum
umeeT, KOTOpbICI HHOTAa OT AMaBHH 6bICTb yButneH 11 Gory TaK0 BMW, ycrposnonly,
6ercrBom Toug OT pyx ero cnacecx. Ho meHmulie cloa6yabi ocTaanbule, K Bminurim
npucrynum.
An Cog5u.n. IIBToe H nocnegnee, exce y mix TtoiffrraeTcsi mecTo, ecTb CBATax
Cocim B KoHcrammononH, "mice Taxoxne npocrmm umeHem An C061111 HapHualoT,
o6atie gecTileihne, sixowe MEAT, umeHyloT Kn6eu Opcapa, TO ecTb Mexxa HHUWX
324
adincul inimii, sa-mi daruiasca sau inzdravenire, sau sfiritul vietii, fara sa
tiu sau sa gindesc ceva (c5.ci nu nadajduiam ca Dumnezeu s auda aa de
curind, ca intr-o dipeala de ochi, rugaciunea unui om atit de pacatos i
neavind deloc fapte bune), iata ca toate caile stomacului incuiate de ase luni
au rabufnit ca nite izvoare i impreuna cu ele a iqit i boala aceea invechita
i m-am facut sanatos, precum voi in iva ma vedeti ca sint".
Judecatorul, ascultind cuvintele maronitului i mirindu-se a strigat:
Subhanallah ve barekallah (Indurate i preainalte Dumnezeule !") 720 i,
aratindu-1 pe om nevinovat, i-a poruncit sa petreaca in templu i sa prosla-
veasc'a pe Dumnezeu rugindu-se neincetat pentru ca sa nu se arate nerecu-
nosca'tor pentru o astfel de binefacere daruita cu atita milostivire de Dumne-
zeu. Astfel, maronitul, petrecind in pridvorul Ieronului trei luni citind
Curanul zi i noapte i vrind sa plece iarai in patrie, a cerut i a obtinut de
la seic ingaduinta de a pleca de acolo. Venind apoi la Constantinopol 1-a in-
tiintat pe stapinul sau ambasadorul despre piatra care atirna i despre altele
pe care le observase in templul de la Ierusalim, aa cum le-am spus mai sus,
luind cele transmise nu numai de la el, ci i de la altii. Dar sa ne intoarcem
de unde ne-am abatut.
,am. Se mai afla la muhammedani al patrulea loc sfint, numit ,Sam
(Damascul), caruia ii mai spun i dupa cel mai vechi nume Dimiski 721. Aici
se aduna pentru nevoile drumului toti cei ce calatoresc la Mecca, mai intii
pentru ca prin acest loc se merge la Medina, iar de acolo la Mecca. Al doilea,
pentru ca din prorocia Curanului ei cred ca acolo are sa fie Judecata de oWe,
de aceea se obinuiqte a fi numit i serif (adica Sfintul Damasc") 733.
Al treilea, pentru ca dupa opinia unor teologi, Muhammed s-a suit la cer din
Ierusalim, iar din cer a coborit in Damasc, pe acoperiul bisericii Sfintului
Ioan Inaintemergatorul, i de acolo a venit in aceeai noapte la Mecca (precum
am ar5.tat in capitolul Despre suirea si coborirea lui). Circula in Damasc i
alta basna, ca / intrebat fiind Muhammed unde are sa fie raiul a raspuns: 200
Sam in Damasc, sau sub Damasc, sau deasupra Damascului".
Exists acolo templul Sfintului Than, foarte slava in vechime pe timpu-
rile cretinismului, care a fost transformat de catre Omer, al doilea succesor
al lui Muhammed, in djeami i mai intii in aceasta biserica crWina au fost
cintate ezanul i marturisirea credintei muhammedane, de aceea e atit de
cinstit i venerat 733. Acolo se vad multe i preaslavite morminte de-ale
muhammedanilor din vechime, i mai intii al lui Amavia, primul calif, cuceri-
torul Africii i Hispaniei i jefuitorul Romei 734. De aici i circula la turcii cei
mai simpli i pink acum fabula ca papa ar fi nemuritor. Si aceasta o sustin
prizonierii evadati carora li s-a intimplat sa vada Roma i pe papa, pentru ca
scrie la istoricii for care descriu timpurile acelea ca papa Romei a fost rant
la fata cu sabia de care Amavia Califul, insa a scapat cu fuga. Sclavii care
au fugit, sau cei eliberati, precum am spus, afirma cu juramint ca ei insisi
au vazut pe fata papei semnul stranic al ra'nii. 5i zic ca papa e nemuritor
nu datorita sanatatii sau vreunei alte puteri a lui, ci ca sa se implineasca in..
el prorocia (despre care am spus mai sus) i sa se dovedeasca faptul ca acelai
papa care a fost atunci rant de Amavia are sa vina in robia i lanturile musul-
mane, iar cind Dumnezeu a potrivit astfel lucrurile el a scapat din miimle
lui Amavia cu fuga. Dar lasind fabulele mai mici sa trecem la cele mai mari.
Aia Sofia. Al cincilea i cel de pe urma loc care e respectat la ei este
Sfinta Sofia din Constantinopol, pe care o numesc cu un nume simplu
Aia Sofia, iar cu altul mai cinstit, dupa socoteala lor, o numesc Keabei fukara,
325
H y6orkno. H cRe yrsepxcnaloT, snco awe KTO y6orHil menosex OT Bcero cepgra
Houcenaer Memcy noceTHTH, o6age A0B0J111101-0 Hmemx K cosepineamo Toro
nyTH He Hmeer, 110CeTHB xpam CBATMA Co4am 11 COTB0pIEB B HeM MonHTBM, cHpetib
B Tors MEICAH H tiacroTe cepnna, aiu 6bt 6bin B MexxaHacom xpaMe, 6or Tam)
npsnlmeT MOJIHTBy ero, ARO H Tex, H)Ice nosonbc-rHo nmyate, Meicxy nocemaioT.
HOTITO xce TOJIIIKy10 IleCTb H CBATOCTb CBATMA CLAM!, Axe B Milne Hexoeil Htuco
6un Maduan petieHHoil npesne npointrax, oHoe H npennoxcy.
3naHH2 CBATMA Co4nui Asosucasi ems y myxammenaH licToplix: enima Teono-
rmecxax, gpyrasi npocro HcropHilecicax. EJILIKO y6o camas myxamvienaHcxax Teo-
201 JIOTHA OT IICTHHIEDI OTCTOHT, TOJELIKO H oHoe Teanoratiecicoe / o 3,11aH1131 CBATMA
Co4)HH cica3aHae, BCAlleCKH (1)a6ya MELON:WHO ecrb H wpm genoseilecicHA 'Inman()
HMeeT. licTopwiecxoe )ice HX 0 3naffuli TOM nosecrHogasme, XOTA H HecTb Hecbma
npaHo H mHorHe 6acHocnombie HMeer npamememisi, o6a'ie K HeTHHHe 6Juocaiimee
eCTb. HO HcTopmemomy y6o HX ILOBeCTBOBaHILK) H 011H camH cxa3poT, NCO cHe
TOM:, H3pAggoe H Heyno6b conenaemoe cTpoeHHe co3naHo eCTI, OT hycTHHHaHa
14mnepaTopa, HCKyCCTBOM H xygo)Kecisom npecnasHoro Hexoero apxHTexTopa
HnseHem repmaHa. Moxcer 11106 011131TM:di tuiTaTenb Hc-ropsuca CaanH, eronce sumra
Tadascuym meeapux (To ecTb Beneg xpoHorp4oH) HanameTcx, npocmoTpliTH,
me qynecHax Relax H cnbnuamno He HenpHxmaA cxa3poTcsi; HO CHA BCH no tanly
onHcbigaTH npes3onsn0 6bs name npennpHATHe. K Teononuiecicomy y6o o Tame
neincHH nplicrynlim cica3amno.
EcTb sciumlna, 1111,1TO)Ke RHO B ce6e conepxcamax, xpome gynecHoro CBATMA
Cociau 3AaH1151, B Berme Taxo nmneTcx: Myxammeny, rnaroneT npopoxy B Mexxe
ru3eTyiny, 6bicrk. B KoHcraHTHHononH rpetiecxHil HmnepaTop, emyxce HMA glow
6ull Maduan, TO eCTb AHKO, CMH MannaHos (oncyny TaxoHoe BLIMEICJIIIMIRtvoi
go6poxorHo cicuyso, 'ITO HHICaKO)Ke HCCReA0BaTH BO3AOTO4 Cell Hatma 3AaTH
xpam CBATMA C0(1/H11, mnoroe H 6ectiHcneHHoe 6oraTcoo pacToutn H nory6an
stye H BCAtieCICH HIPITO)Ke ycneHause, 3aHe mum xamemionenaTenH x B neHb cone-
noway, Hee oHoe Hounno pacnanamecx. Rix 6uu Maduan y6o He MOTHR noHecTH
TaKOBOTO wyna, K TOMy )Ke H coxpomny ocxyneHaTH Ha:Lieu:my, 110MbICJELLTI OT
HatiaToro npecTaTH Aena. Benepy xce &Arany, men BO xpam CHAToro Relui, TO ecrb
Hoaima HpenTeim (KOTOpblii Hume naninHil ne)IcHT 6nH3 HOJIaT cnyTaHcicHx B
yrny xpenocTH BH3aHTEICICKIIA K npoToxy 3psanem) H 0 6b1K110BeHHbIe xplicTHaHam
col-Holmium MOJIHTBM npocHn 6ora, na 6bi 6J1aTOBOJIILTI OTKpb1TH emy HHHy, IIO'ITO
crpoeme no BCA AIiH ynanaeT H AKO OH C ELO6pbIM Hamepeuxem BO cnamy 6o)xmo
Hagan TBOplITII, EIOTITO y6o H OT KOTO npengTHe TB0pHTCA? ETEtaXe B nom Ho3pa-
THJICSI, HHne BO cHe zienosexa Hexoero 3eneHylo manxy nocsiwa H onexcnamH OT
BJIaCOB Bep6J110)1CHHX COTBOpeHHIAMII onexHHa (eronce OHII camH TOJI1Cy1OT CBATOTO
Hoaima 6b1TH), mice Haien K HmnepaTopy, pew eMy: 0, mmnepaTopel Bor ycnis-
man MOJIHTBM TBOA H TOTO pang nocna MA ma Ho3Healy Te6e: BO rpane Mexxe
ecrb Herro npopox 6o)KHR, emyxce Hmsi Myxammen, Tomy 6or cHe neno R HeneHHe
Hcex Beata naposan. Toro paten, awe =num cue Hanaroe Reno cosepaniTH
202 nomim K Hemy DOCJIaH1111KOB TBOILX H ripocH OT Hero Aa H3BOJIMT o6pa3 H mo6Efe
3,4aHlia xpama ABHTH Te6e, cell 6o xpam HapetieTcA npemynpocra H Toro pang
EancToxce moxcer comaTH ero, awe He nepHee HacTaHneH 6yAeT or Hero, emyxce
enmomy naHa ecrb npemynpocm H 3HaHme scex TaHHCTB, Tax 6oxcecrHeimbnc,
AKO 1,1 nenosexiecnix. Bo36ymascsi OT cxa Htuco6utt Maduan, }UNTO we 6onee
mexasi, nocnammicos c Apaxatiumma Aapamil K Myxammeny B Mexxe TorAa men-
Kamer:mum'
326
adica Mecca lipsitilor i nevoiaqilor" 725. ,Si afirma ca daca vreun om sarac
vrea din toata inima s viziteze Mecca, insa n-are avere indeajuns spre a face
aceasta calatorie, vizitind templul Sfintei Sofia i facind in el rugaciuni cu
acela5i gind i curatenie a inimii ca i cum ar fi in templul de la Mecca Dumne-
zeu va primi rugaciunea lui la fel ca pe a celor care, avind avere, viziteaza
Mecca. Despre aceasta cinste i sfintenie a Sfintei Sofia voi expune acum cele
citite intr-o carte numita in vechime Ianko bin Madian 726.
Istoria cladirii Sfinta Sofia e de dota feluri la muhammedani: una
teologica, alta simplu istorica. Pe cit de departe se afla teologia muhamme-
dana de adevar, pe atit i povestirea aceea teologica / despre cladirea Sfintei 201
Sofia e plina de fel de fel de legende i n-are nici un fel de crezare din partea
oamenilor. Iar povestirea for istorica despre aceeai cladire, dei nu e cu totul
dreapta qi are multe adaugiri fabuloase, este mai aproape de adevar. Deci,
dupa povestirea for istorica, ei in i i spun ca aceasta cladire atit de frumoasa
si greu de executat este zidita de Iustinian imparatul prin iscusinta i arta
unui preas15.vit arhitect cu numele de Gherman. Cititorul curios poate
sa cerceteze cartea istoricului Saadi numita Tadjiut tevarih (adica Cununa
cronografelor")* 727, unde se spun lucruri minunate i placute de auzit; dar
a be descrie pe toate dupa." rinduia1a ar dep5.0 lucrarea noastra. Sa ne apropiem
deci de povestirea teologica despre aceasta biserica.
Exista o cartulie care nu confine nimic altceva intr-insa afara de zidirea
minunata a Sfintei Sofia** 728. In ea scrie astfel: Cind inflorea la Mecca
Muhammed prorocul, era la Constantinopol un imparat grecesc cu numele
Ianko bin Madian, adica Ianco fiul lui Madian (de unde au na.'scocit un astfel
de nume va spun cu sinceritate ca n-am putut afla). Acesta, incepind sa zi-
deasc5. templul Sfintei Sofia, multa i nenumarata bogatie a cheltuit i a
pierdut-o in zadar, fara a spori deloc, pentru ca tot ce lucrau pietrariix ziva
se da'rima noaptea. Ianko bin Madian, nemaiputind suporta atita osteneala
qi incepind sa i se goleasca vistieria, s-a gindit sa opreasca lucrarea inceputa.
Intr-o seara, mergind la biserica Sfintului Iahia 729, adica a lui Ioan Lain-
temergatorul (care acum se afla ruinata linga palatul sultanului, in coltul
cetatii bizantine dinspre canal), i facind rugaciunile ob4nuite crqtinilor,
it raga pe Dumnezeu s5. binevoiasca a-i descoperi cauza pentru care cladirea
se darima in fiecare zi, deoarece el cu bung intentie, spre slava lui Dumnezeu
incepuse s-o fara, deci de ce i de cine este impiedicat ? Cind s-a Intors acasa,
a vazut in vis un om oarecare purtind pe cap o glug5. verde i imbracat cu
haine acute din par de camila (pe care ei insisi it tilcuiesc a fi Sfintul Than),
care intrind la imparat i-a zis: O, imparate ! Dumnezeu a auzit rugaciunile
tale, de aceea m-a trimis sa-ti vestesc ea in cetatea Mecca este un oarecare
proroc al lui Dumnezeu, cu numele Muhammed. Aceluia i-a daruit Dumnezeu
aceasta lucrare a to i cunoWerea tuturor lucrurilor. De aceea, daca vrei sa
savirqti lucrarea inceputa, / trimite-ti solii la el i cere-i sa binevoiasca a-ti 202
arata planul i aezarea cladirii templului, caci acest templu se va numi al
Intelepciunii, de aceea nu-1 poate nimeni zidi daca nu va fi povatuit de el
i numai lui ii este data intelepciunea i cunoaqterea tuturor tainelor, atit
dumnezeie0, cit i omenWi". Deteptindu-se din somn Ianko bin Madian,
fara zabava a trimis soli cu cele mai pretioase daruri la Muhammed, care pe
o daltuitorii in piata
Sadeddin, The ilt-tevarih.
** Tevarih-i bina-i Aya Sofia.
327
=ray arripamin. 14xce K HeMy nonnertme, rpamona npeAnoNcluna a Emily noconLc-rHa
cHoero H315IBHBIlle, ripocHma, Aa cae o6atee seem Henorsetcom 6naroAesaate noxa3aTH
H3BOJIHT. MyXaMMeA B3BB Ha ,11.11a1113 ppm mano 3eMJn3 H 11.1110HyB TpipicHbr COTB0pHJI
6peaae, Twice noAys B OHOe Hccynnin H nocnawaticam npeAaAe, rnaraux ,,Lka
pac-rHopirr HivulepaTop Haul cae c H3BeCTI110, mice Hmeer 6brrb B OCHOBaHHH, B
c-reHax H B csoAe, K Tomy onTapb Aa ycrpoHT K Kbiale, HicoNce eCTb xpam MexicaHcicort,
a He Ha BOCTOK, Rico npexcAe Ha3opea o6bltlal3 amenli TI3OpliTH H Tax 6yAer crosiTH
3AaHHe OHOe BO Bent Hepyummo H HapeHeTcH HMS ero AR Cog u>; (HoHcrwry xce
onTaph CBATLIA CO(1)1111 01' pasHoHouteAeHcrseHabui MUM MaJI0 y1C.1101331eTC51 Ha
n1111110 K Bevy, eroxce moperinaHaTena Hemerucum peHemiem 31A Hear Hanthaior).
H Tax nocnammxa H3sunue cite Myxamtvietuoso runoHoseaue K HmnepaTopy cHoemy
Ho3HpaTamacH. 14mneparop y6o no yHeutamuo MyxammeAoHy nosenen Aa 6peHHe
oHoe Ha TpH HacTH pa3Aeneao 6y,AeT H evilly Ham, Aa Hno)Kar B H3secm, mice
B ttlyHAameHr x HmeeT 6bITH, Apyrylo IlaCTb B 113BeCTL, 51We B CTeHbI, Tpenno ziaCTb
B 113BeCTb, 5DKe B CBOA HOJIONCHTIICA 'weer. Ilecomy 6bunuy, 3AaHHe OTTOJIe MiKaK0
xce ynaAe. 14 Talco Aeno CBATbIA COCPHH HyAecHo, tlpe3 runolloseEme MyxammeAoHo
coseputeHo 6bITH, 6aCHOCROBAT. 14 Ce51 paAH BHHbl, 3acnyxcHA cal xpam y 6ora
Aa 6yAer Mexxa y6orilx.
MHoran H EtHast KHIDIUWa Has! o cronnax mpamopinoc, Ramer:um 11 Hahn
maTepHanaxxx CBATLIA C0(1)11H lipe1303HOCHTeJILHO 6yeCJI0BHT, Axe 3Ae 3a xpaT-
KOCTb CJI0Ba ocTaHnHem. TOJIb upelcaoHeH eCTb cert cynepcmwo3HEIR Hapoxi K
Beposallmo BCAKOVI Heuw, B xoeci-nit6o larine HanHcamori, suco nponoy Hcsucort
xpollonorHHemcoli Bepbl, HcropHHecicHH ICTHHHLI, yrsepHcAacr H BepyeT CO(PHIO
CBSITy10 co3Aamly 6bITH or OHOTO HHKO that MaChialla, o6naAatowy TorAa MeKK010
MyxaivhmeAy, nollexce no cHHAcrenEcTsy EHarpHn H HEIMX nlicaTenert Aeno CBATLIA
C00:51 Hce cosepuleHo 6bICTb B nero focuoAHe 557. MyxammeA ice amcenacrEam,
203 PO,LIIICA / B neTo 570, cape TpimaAecsinuo roAamx nocnexcAe. Ho 6yAH yAo6o-
HepHbim, AK() mucamice B cem now:, ec-rb, HJn3 cxa3yeTcH, HHaxo 6o mace JDICILBbIrl
Ho npaHAe JDICHBLICI, Hmice yAo6oriepHbiti no HcrEure cyriepcnnwommill HapeuwcH
y,riocroan6tacH. H CHA y6o cyTE., spice o mecrax CBATbIX myxammeAaHcxmc cxa3aTH
Hmexom. HMHe x nnToil it nocnertHeR penHrini ax xoAHHuHH npHcrynam.
3ex/um. HATa51 myxammeAaHcicoil Hecthi xounuuux eCTI. 3eKKRM, TO eCTL
HATLAeCATHIDIA AeCATHHIDI HRH MIIJIOCTbIHA IIATLINCATIAA tIaCTH. II0BeJIeBaeTCA 6o
myxammeAaHom 3anoneAmo KypaHa, Aa xaibicAo Ha BCAKHCI roA, pacnonomouni
Bee CBOe HivieHae, mrrhAecsrryto LIacTb y6oraM pa3Aenirr, awe xce cero He yHEIHHT,
Belmyto BOCITHATH HMaTb Ka3Hb. 06aHe mucasuce KOHAHI1H51 TOR], B He6pexcemw
y IIIIX 6bIBaeT, 5IKO CHA, MHIO 6o AKO HIIKTO)Ke o6pHweTcH, mice 6b1 CHEO 3a110BeAb
HO AocTotbniciTy IICIIORHHn, XOTA MHorHe CyTb, mice XBaJIATCA, 51K0 cHe CBATO
co6nlogaioT.
Ho npaHrty Aa pemem H Ao6poAeTeni, Aa noxHazam, awe a rnasHoro Bpara
Hauler. CyTb 6o mumicartiumi myxammeAaHe MFUIOCTLIIII0 noAwoutHH B He-
riocraTxax xce H He6narononyHEra Apyroro npemHoro coNcanetoulail, mice RH manor
pa3Hcrinut TBOpSIT, xomy 6Ea noilo6ano AaTH MILTIOCTLIHIO, HO pai3Hopyu_mo noAator,
xax myxammeAwnuty, Tax H HcHAy, H xpHcritaitHHy. Halle xce B TOJIHICy10 npoHcxortsrr
cynepcnatmo, AKO IICOB, KOIlleK, HMI H pm6 HO BHAOM MHJIOCTbIHH manor, Ha
X ocHoBamni
xx npanacax
328
atunci se afla la Mecca. Ajungind la el, i-au prezentat scrisorile i aratind
cauza soliei lor i-au cerut sal binevoiasca a arata aceasta milostivire spre
binele tuturor oamenilor. Muhammed, luind in palma miinii putin pamint
i scuipind de trei ori, a facut tins i suflind in ea a uscat-o i a dat-o solilor
zicind: Sa amestece imparatul vostru aceasta cu varul ce va fi pus la te-
melie, la ziduri i la bolts i pe linga aceasta altarul sa-1 faca spre kible, precum
este templul din Mecca, iar nu la rasarit, cum aveau mai inainte nazoreii
obiceiul sa faca, i astfel va sta cladirea aceea nesurpata in veci i se va chema
numele ei iliaSofia"(i cu adevarat altarul Sfintei Sofia se abate putin de la
linia echinoctiului pe linia spre vintul numit de marinari, cu o vorba nemteasca,
de sud-vest) 730. Si astfel, luind trimiii acest scuipat al lui Muhammed, s-au
intors la imparatul lor. Iar imparatul, din indemnul lui Muhammed, a poruncit
ca scuipatul acela sa-1 imparta in trei parti, o parte s-o puns in varul care are
sa fie la fundamentx, alts parte in varul de la ziduri i a treia parte in varul
ce se pune la bolts. Cum s-a facut aceasta, cladirea n-a mai cazut niciodata.
$i astfel lucrarea Sfintei Sofia a fost savirsita, ba'snesc ei, in chip minunat,
prin scuipatul lui Muhammed i din aceasta cauza templul a primit ing5.duinta
lui Dumnezeu ca sa fie Mecca saracilor.
Multe alte aiureli pline de ingimfare se mai afla in carticica aceea
despre coloancle de marmur5., despre pietre i alte materialexx ale Sfintei Sofii,
pe care aici, pentru scurtimea expunerii, le lepadam. Atit de inclinat este
acest popor superstitios sa creada orice lucru scris in orice carte, incit, contrar
oricarei credinte cronologice, a adevarului istoric, afirma i crede ca Sfinta
Sofia e zidita de acel Ianko bin Madian cind stapinea Mecca Muhammed.
Dupa marturisirea lui Evagrie i a altor scriitori*, lucrarea Sfintei Sofii a
fost ispravita in anul Domnului 557, iar Muhammed pseudopastorul s-a
nascut / in anul 570, adica cu 13 ani mai pe urma ; dar pentru cei lesne cre- 203
zatori in aceasta nu este i nu se spune nici o minciuna, caci astfel nici cel
mincinos n-ar fi cu adevarat mincinos, nici cel lesne crezator nu s-ar invred-
nici a se numi superstitios. Aadar, acestea sint cele ce am vrut sa le spunem
despre locurile sfinte muhammedane. Acum ne vom apropia de a cincea i
ultima conditie a religiei lor.
Zekkeat. A cincea conditie a credintei muhammedane este Zekkeat,
adica dijma cincizecimii sau milostenia partii a cincizecea. Se prescrie mu-
hammedanilor prin porunca Curanului** ca fiecare, socotindu-i averea in
fiecare an, a cincizecea parte s-o imparta saracilor, iar daca nu va face aceasta
va lua osinda venica 731. Dar nici o conditie nu e atit de neglijata la ei ca
aceasta, caci socotesc eu ca nu se afla nimeni care sa fi implinit aceasta porunca
dupa vrednicie, dei sint multi care se lauds ca pazesc acest lucru cu sfintenie.
Sa vorbim drept insa i s5.1audam fapta bung chiar i a celui mai mare
vrajma al nostru. Sint foarte multi muhammedani care dau milostenie
i compatimesc foarte mult pe altul in lipsuri i nenorocire, care nu fac nici
cea mai mica deosebire cui trebuie data milostenia, ci o dau indiferent atit
muhammedanului, cit i iudeului sau cretinului. Unii ajung chiar la o ase-
menea superstitie, incit hranesc ciini, pisici, p5.sari i peti in numele miloste-
x temelie
xx piese
* Evagrii Historic ecclesiastica, IV, 32.
** Coran, IX, 60; XCII, 18.
329
cent ymepscgalowecs axcHomaTe Mazanyx 6uitAte3ce, ea.aux ouruop (To ecm:
Auce TBaph He no3HaeT, no3HaeT Tsoperi, cHpess Ha go6poxarcrso ;plower
cepgga, a He Ha B3emniouiero 6narogapegge HJIH HeasaronapcmHe s3HpalowHi3).
Bo3gBuscecs HHorga mescriy Koncrawnnionoimcicgx TeonoroB Bonpoc, eia
nu 6or cnymaer MOJEFITB13.1 HesepsiDc, palm 5110 H Bepgbix? HHbie oTpHgaxy,
1111bIe yntepsylaxy. OTpHgaloirigg nogxperuisxycs TeKCTOM KypanoebiM 171aTaT110-
111HM: TIT mogirrsa HesepHoro, pa3se rpex? YrsepKipionigg Dice 113 Toros=
Kypaua Toincosamix noxa3osaxy, awe He 6bi 6or cayman MOJIHTIMI Hesepgbix,
y6o Twice rpeungismc MOJIHTB cayman 6b; H6o corpeuialouggi 6bthaeT 6ory acbt
(nponisHinc). 14 awe 6or He cayman 6bi MOMITIMI rpennama, y6o Him rpenmmc
mor 6b1 noicasnige 'moping, H6o Hecnocnemecrspomy 6ory, xaxo 6b1 OH xasuica
o rpexax cBoHx? H awe 6bi xasnics He mor, y6o scsicgri rpennunc oTsass3an6bics
o cBoem cnacemui, tiro BHP:FITCH nponrsHo 6biTH 6narocag 6oscHeri H mgoromy
204 mHnocepggio ero. llpHsoscgaxy x TOMy noica3aHge / OT micem cnasHellinero
Teonora Caaga H HpasoysHTenbHoro nigabr, Hsce Taxo rnaroner: 0, 6mice 6narrcil!
mice OT Henosenomoro coxposinga TBoero HE10J101101CTIOHHHKOB H oraenTHTenell
nosceguesgum ,00BOJILCTBye11114 o6poxom, xaxo y6o ApyroB J1141111HUH cero? Mice
H Ha BparH Tsos npH3Hpaemks>. Ta)Ke y3alcoHeimo ecTb, 51KO HeBepHbix rpeunumoB
cnyumeT pasHo, 51K0 H sepHmx, nase sce B sergex mapciacx; Hesepabie ssuue, Hexce
sepirme, npocHmoe nonysaioT, 3aHe HeBepaux agars:ma sem cero Hacnasupio-
uiHxcs, Betiirr-ae oscHgaloT xa3fra. Bepiime gm awe mHpcialic H innuaTcs 6nanDc H
csoax npolueugil oTuleTsTcs, scriy'r paHCx1DC sett:nix parkocreil. deco papa ycra-
sneHo ecrb mgnocrimuo HeBepabim gainlylo AegcrsgreabHernnylo 6mTH y 6ora,
3aHe Ha npoineHHA HesepHE.Dc, 6or 6onee npeicnaHseTcs, sic x TaKOB&M, ince ssui-
MIX H Bearmac 6nasceRcTs nigugTHcs HmeroT.
Mb' y6o HamepeHia cywe o ennicom xoemscgo gx 3acnysarrenbHom Hem
cxa3aTig gene, 3ge eggHo ocraBmeecs 1131351BHM a Rol= cesi cursopam marg.
Cica3yroT, 51K0 call 1151Tb KOF1,41111131,1 BepEa Hmcarcosylo HMeTH 6ynyr y 6ora 3acnyry,
XOT51 6or Bcex 6nar wenpononaTenb, cuss TBopsIwnM no 6naro,saTH H 6narocTH
csoeil moms 6naras, xax B cem, Tax H B 6T:13/mem sene napcTBosanc mosceT.
Egega y6o sepa H nommoseime BO seem 6ora x so3me3ggio ITHBOXIT, a He co-
6giogeHge xoH aIi, or HIM cammx ycTpoeHgbix. Toro paAg 6e3 BC511:1151 3acnyni
(no cmoTpeiguo xoHggngil co6gioAeHgbDc) so3m0scHo ecm ymainrrxxx 6osclie
manocepgme. Aine lice KTO 11 3en0 onacHo H BcecosepinegHo BC51 Hue co6inwieT,
gairrosce emy pogincs OT Toro icopmcTH no co6crseiwori 3acnyre; sally AaiOT, sico cue
KOHMI10411, noHesce 6bisaloT no Hyscge ,HOJDICHOCTH, a He no csoell CH Bone, Kano=
3acnyryioT, HOJDKHOCI% xce pa3ymetur, sixo 6or OT cams at miinocTa H 6narocTH
npocBeTFur Bcmcoro 6naroganno gosneloweloxxx, TyHe (lo)ce HapiwaloT zudaem),
X KpancocKa3aana
)(X HC17pOCHTH
34 AOHOHBRO
330
niei, bizuindu-se pe axioma x Mahluk bilmerse, halik biliur (adica De nu
va cunoate faptura, va cunoate Ziditorul" 732, cel ce cauta la bunatatea
inimii daruitoare, iar nu la multumirea sau nemulturnirea celui ce primete).
S-a ridicat uneori intre teologii de la Constantincpol problema daca
Dumnezeu aude rugaciunile celor necredincioi la fel ca pe ale celor credincioi.
Unii spuneau ca nu, altii ca da. Cei care negau se intemeiau pe textul Cura-
nului, care spune: Ce este rugaciunea celui necredincios decit pacat ?"
Iar cei care afirmau aratau din tilcuirea aceluiai Curan ca daca n-ar asculta
Dumnezeu rugaciunile celor necredincioi n-ar asculta nici pe ale celor p5.ca-
toi, caci cei ce greesc devin asti (potrivnici) 7331ui Dumnezeu. Si daca Dumne-
zeu n-ar asculta rugaciunile p5.catosului, nici pacatosul n-ar putea face
pocainta, cad daca nu 1-ar ajuta Dumnezeu cum s-ar cai el de pacatele sale ?
Iar daca n-ar putea sa se c'alasca, fiecare pacatos i-ar pierde nadejdea in
mintuirea sa, ceea ce pare ca este contrar bunatatii lui Dumnezeu i milosti-
virii lui celei multe. Aduceau la aceasta o dovada / din scrisorile celui mai 204
slava teolog i poet moralizator, Saadi, care zice aa : O, Dumnezeule bune,
care din vistieria to cea necuprinsa multumeti cu simbrie zilnica pe toti
idolatrii i inchinatorii focului, cum de-i vei lipsi de aceasta pe prieteni, to
care i spre vrajmaii tai cauti?"" Este deci legiferat ca pe pacatoii cei
necredincioi ii aude la fel ca pe cei credincioi, mai cu seams in lucrarile cele
lumeti ; iar cei necredincioi mai mult decit cei credincioi primesc cele
cerute, pentru ca pe cei necredincioi, care se desfata cu bunurile lumii acesteia.
ii ateapta caznele venice. Credincioii, dei se vor lipsi de bunurile lumeti
i vor fi dezamagiti in cererile lor, ateapta bucuriile cele venice ale raiului
Si adevarat e inaintea lui Dumnezeu, pentru ca la cererile celor necredincioi
Dumnezeu se pleaca mai mult, intrucit ei au sa se lipseasca de fericirile mai
maxi i venice.
Noi insa, avind de gind sa spunem cite ceva despre fiecare fapta meritorie
a lor, vom arata aici una care a ramas i vom face sfiritul acestei carti. Spun
ei ca aceste cinci conditii ale credintei nu vor insemna nici un merit in fata lui
Dumnezeu; dei Dumnezeu e datator indurat al tuturor bunatatilor catre
cei ce respects acestea, el le poate darui multe bunatati dupa harul si bunt
tatea sa, atit in veacul acesta, cit si in cel viitor. Caci numai credinta i supu-
nerea in toate it aduce pe Dumnezeu spre rasp15.tire, iar nu pazirea conditiilor,
rinduite de ei inii. De aceea, fara nici un merit (in ce privete conditiile
pazite) este cu putinta sa capetixx milcstivirea lui Dumnezeu. Iar daca cineva
va pazi toate acelea foarte cu g-rija ysi in chip desavirit nici un c4tig nu va
trage de acolo prin merit propriu. Se arata ap.clar ca aceste conditii, pentru
ca sint implinite din nevoia obligatiei, iar nu din vointa proprie, nu merits
nimic, pentru ca Dumnezeu din mils proprie i din bunatate a luminat in
mod gratuit pe fiecare cu har indeajunsxxx (pe care it numesc hidaet) 734 ca
enuntul scurt
xx si. obtii
xxx bidestul
* Cp. Coran, VIII, 35.
Sa`cli, Gulistan, prefata.
331
na moxer pa3ymer13 H TIO3HaTH Bepy myxammenaHeicylo, SIKO eery. 3axoH
6coladi H nyrb 6micuri KO enacemno ;rpm 3a moxe o6A3yercA tierioseic no nomicHomu
H no Hpicne, na H xoHAligHH TOSE Bepba co6monaer, }mime or Hum Hesepabix tiesio-
Beic na pa33HaH H pa3neneH 6yner. Hanwimep, awe 6bi KTO rimmu norm:lop c
HaemHum pa6OM, na TO H HHOe corsopfrr neno H FOCI-MAAR TOR OT 6JIaTOCTH H
mituocrx csoefi Bee oHoe no norosopy nan 6bi pa6y romy, npexne naxce He cosep-
ILIHT Reno csoe, tieco panes pa6 TOR Reno oHoe TB0p51 H cortepumA HMITO)Ke C TOTO
205 3acmyryer, Saxe WO no normopy / nono6ano emy B3SITH, pice ornaHo npexcne
coseplueum Rena. Ho na ABee y3pHTC5I mileinfe myxammenaHort o nenex 3acay-
ACHTellbHMX H Bo3naAH3A niumrrenfabnc, o Henna Ae5111115IX o6weerBeHHerfunix
11 3HarHeilu1Hx HVITO npennmicam.
Inciea ceabmaft
332
sa poata pricepe si cunoaste credinta muhammedana, care este legea lui Dum-
nezeu si calea lui Dumnezeu spre mintuirea sufletului, iar in schimb se obliga
din datorie si din nevoie sa pazeasca i conditiile credintei aceleia, ca sa se
deosebeasca prin ele si sa fie despartit de oamenii necredinciosi. De exemplu,
daca cineva a facut o invoiala cu o sluga ca sa lucreze cutare si cutare
treab5., $i stapinul din bunatatea si mila sa i-ar da slugii toate cele dupa
invoia1a inainte ca el sa-si fi ispravit lucrul, cind sluga lui isi va face lucrarea
nu merits nimic de pe urma ei, pentru ca ceea ce se cuvenea / sa is dupa 205
invoiala a primit Inca inainte de savirsirea lucrului. insa ca sa se vada mai
clar parerea muhammedanilor despre faptele meritorii si cele lipsite de ras-
platire, vom prezenta ceva despre oarecare fapte mai generale si mai in-
semnate.
Capitolul al aptelea
333
206 Inaea ocbmaa
Aena 3acapicineaurae::limae ripilHanexcaT lc Oap3y,Hime lc cytuiemy
K Oap3y npmfannescaT :
1. IIATb KOH,ItH1111R, Hxxce Hcronxosaxom B npeopegeHirmx.
2. BepoBaTH egmioro 6bITH 6ora H AKO Myxammeg npopox ero ecTb. IITO
B route 0 6o3e npocTpaano TICTOJIKOBaHO ecrb.
3. BepoBaTH, AIM plemie Kypanoeo earl, cooso 6osale, HICKe lienoBeitectcoto,
RH-Ace aHrenbcxcao HJIH masogbcxoto xHTpocram mambunnelmoe. liono6Ho Bepo-
BaTH, SLKO 17eumame8x, Hcanmupb H Eeaueenue cyTb imam OT 6ora HanHcamme,
o6age HpHsuieguly Kypaua yaemuo 3aicoH a 3arloBe4H H.x Hcrpeaunacs if Heger':
CTBeHHbl corsopmnacs H CH$ Taxowne HCTOJIKOBaHa cyrb B roase 0 Kypatie.
4. Bep0BaTH AKO BCAKOe 3310, palm AKO BCAKOe 6JIar0 B tenser ex OT 6ora
co3HoaeTcst, o6aae HespegHoil 6bistueI3 sonHoil itenosexa Boma, o icoTopoit yin
,11013031bH0 pexom B ICHH3e xieTBeproil, rnaBe TperHert, 3pH H Imam B OCbMOM apTH-
Igoe.
5. BepoBaTH, AKO no6pas nena cr.'. 3acayxHrenbHas x 'co cnacemuo HyscHas
H 6or xompx,go Bo3nacr no genom ero. Ko cnacemno sce ,ElyIIIH, egkftia Bepa B
6ora H HcnosegaHHe npopoxa Myxarvimena gosonbma cyrb. tleco pang myxamme-
nal:lame TeonorH, no o6uterviy cornacmo yTBepscgatoT, Rico mucTosce or menosex
npen cupaBegnssocrmo 6osatem OT CBOHX 'len onpasgHTHcs mosceT, ante H emmoro
HHKOaH)Ke coTsopun rpexa. H o npopone 6o csoem pa3ymeior, suco 6bUI natle
HHIAX npasegHerunMI, npasgasegundi H mixoerosce Hmesm rpexa, o6aLie He Toro
pagx nonytufn BOCHpHATH OT 6ora nap npopomecrsa H MIMI cnacemfe, Ho npeg-
sapmanert Tudawcmuu Hanaeu (6naronaTH 6oscHeri) H nocnegyiometi ero B 6ora
Bepe H noBBRoBeHmo 113 Hn000x.Trommxa Bo3BaHmaR, cneTom 1O3HafillA HCTHIIIMI
upocrienteH H H36paH 6bICTb. BlIXITCA, AKO B WM npasny COJITaJI H H3 Ceingenuoeo
17ucauutt o Bepe Aspaamosort, <ffoxe Beposa 11 'memos emy B npasgy yxpane.
arxygy 3axmoamor BCSIKHh rpeumanc B tiac cmepTH, awe coTsopHT OT Bcero cepgna
27 H OT BMA MbICJIH HcnosenaHHe sepEa, mom )ice K Tomy limes / nO6pbIX H 3acny-
SCHTegbHbIX nen, BCATieCKH part Hacne,ngr. TITO 11001106H0 113 E6i2Heeilla Kpa,VT o
pa36ormince oHom, ince BHCA Ha xpec-re H B nocnemiem cmepTH momewre npocs
napcTsa XpItc-ra focnoga 6e3 BCAKHX npe,nsapammix no6pbtx ero gen, egnxbim
sepw HcnoBenaHHem <(B Tort care rri nem, part nonyurn.
6. Beposant socxpecemfe ymepunoc meooBexos, am-eoos, geMOHOB H Bcex
)1GIBOTIlbIX II 6osairt yinfsepcanbHbirt cyg, luxe HmaTb 6bruf npH xotme cero mapa,
o Hem B CBOHX masax B npegBapastueti xH.H3e SICHO HCTOJIKOBaX0M.
7. gam- 6micHil (CH eCTb IISITb KOHARIAHrl sem:a myczamaHciarn) Hag BCA
gpyrfts Hyscobi lIpeB03HOCIITH, CHA 6o CyTb HeH3BHHOBeHilaA, xpome Tex on:Hex
npennTHrt, soxe B rnaBe 0 Kouaugusix noxa3axom, TO ecrb, ante icomy HeA0B0J161161
cyrb HMeHHA COTBOMITH nyTh B Meicxy, awe 6oneH H B nyTH ohm Hannescanufx
MOJIHTB H nocra He mosceT BO aloe Bpems coBepnatTH H npori.
334
Capitolul al optulea 206
De farz tin:
1. Cele cinci conditii, pe care le-am interpretat in cele mai inainte
spune.
2. A crede ca exists un Dumnezeu si ca Muhammed e prorocul lui.
Acest lucru a fost tilcuit pe larg in capitolul Des pre Dumnezeu 737.
3. A crede ca invatatura Curanu/ui este cuvintul lui Dumnezeu, nu
nascocit de siretenia oamenilor, a ingerilor sau a diavolilor. A crede, de ase-
menea, ca Pentateucul, Psaltirea i Evanghelia sint carti scrise de Dumnezeu,
insa cind a survenit invatatura Curanului legea si poruncile for s-au nimicit
si si-au pierdut puterea. Si acestea sint tilcuite in capitolul Des pre Curan 7380
4. A crede ca orice rau si orice bine in oameni se face de Dumnezeu,
insa cind vointa libera a omului era nevatamatoare, despre care am vorbit
indeajuns in Cartea a patra, capitolul al treilea 733; vezi si mai jos articolul
al optulea.
5. A crede ca faptele bune sint meritoriix si trebuincioase spre mintuire
si ca Dumnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. Iar spre mintuirea
sufletului sint de ajuns numai credinta in Dumnezeu si marturisirea prorocu-
lui Muhammed. De aceea teologii muhammedani, de comun acord, afirm5.
ca nimeni dintre oameni nu se poate justifica pentru faptele sale inaintea
dreptatii lui arnnezeu, chiar dace n-a facut niciodata nici un pacat. Iar despre
prorocul for creel ea a fost mai drept si mai vrednic de crezare decit altii si
fara nici un pacat, insa nu de aceea a obtinut de la Dumnezeu darul prorociei
si mintuirea sufletului, ci pentru ca i-a premers Hidaieti Illahi (harul lui
Dumnezeu) 740 si i-a urmat credinta in Dumnezeu si supunerea a fost
chemat din idolatrie, luminat cu lumina cunoasterii adevarului si ales. Se
vede ca in aceasta a mintit dreptatea si a furat din Sfinta Scripturd despre
credinta lui Avraam, care a crezut si i s-a rasplatit lui intru dreptate"*.
De aici trag concluzia ca orice pacatos in ceasul mortii de va face din toata
inima si cu tot gindul marturisirea credintei, chiar de n-ar avea nici un fel de/
fapte bune si meritorii, totusi va mosteni raiul. Si acest lucru it furs din Evan-- 207
ghelie, unde spune despre tilharul care, spinzurat fiind de cruce si in ultimul
moment al mortii, cerind imparatie de la Hristos Domnul, fara nici un fel de
fapte bune premergatoare, ci numai prin marturisirea credintei, chiar in
acea zi a primit raiul"**.
6. A crede in invierea oamenilor morti, a ingerilor, a demonilor si a
tuturor vietatilor si in judecata universals lui Dumnezeu care va sa fie la
sfirsitul acestei lumi, despre care lucru am tilcuit clar in capitolele din cartea
precedents.
7. A pune datoria fats de Dumnezeu (cele cinci conditii ale credintei
musulmane) mai presus decit toate nevoile, caci acestea nu se iarta, afara
numai de piedicile pe care le-am aratat in capitolul Des pre conditii, adica:
dace cuiva nu-i ajung averile pentru a face o calatorie la Mecca, dace e bolnav
si fiind pe cale nu poate sa face rugaciunile cuvenite si postul la vremea for s.a,
X justificatoare sau vrednice de recompensi
Cp. Evrei, 9, 8-9, 17-19.
Luca, 23, 43.
335
8 avevy 'vend 0.1. 4100 o xurmucuouareug H xiquamodu ournAVollaud A109
3114110)1E1 3E017 011110 01000 EL11td39 E OH OHd011.114d11 mm OHEOXd000U ETf -CIE110.1E1f9
'10A1113 .1.01AdOE[ 09 `017c10111, WIC 10 1)109 /C310001f3h 011,11H OUT HUH OII140Ed11014 IL1I49
`1331CO1 1SIOX HO 0310 HPIVOEIOH H 014)1C09 01411m0HH0110d)100 I49411/C0 1SEMXMOH E 2H
OHHOITId0003 `11/Cd011 03111 0113 0IfC H 0110 Egdon
10 ogini-01011 Hull 'Clog -ou
XMoretnSu AT/s10 '0311100111)H
'6 ILLICIfILCMOH X1411H0H31f11 H X11000 xrmauthcx EH A'090113 MIENIOAILLO -1711110
XIIII1 El 0111000H 3111000 HIKIMAMOH 10 31/Cd 3(14313414.11114d1.10H H 10 141001111 11111121101.111
EEIVO OH moa valtoduu moth') (drip" mmigo imgouronaorah .molt `q,Loa -naumcx
3C1411 031C RNA& OH) `33,1 0)1(311 01)1 010003 010)1/Cd CH Hoxoqualuxduall 14111,ATOC
EC 140E10
s
(IalIaandu aomauoVaduo Janda HIEMO/CHIO EH Allogoao OLIO H (J.KdOEIL `In114HHI4
OMB OH `norernauadu WOHEVOININEXALI 0Hh1490 "IMO EE 0.1.h IcIlfERX X1411HOI0011
oixw 'HIP49 WOHOMEE 09 31E1 `141141114001,00X09 oxts H inainahododu `isoi.oifiEugo
oo `3C1411c1011 Eft 031C0I311414 10 HutrainuArexhq 0W0c1)1) EHEI1f/C0 1HM 010)1000 (0cIE1I -COIF
1.031C0141 OJOHEI01111101A1H 01011E1211011 HIM 'EM14111401M 40d0,141 Et1 'muumuu -1440031E31
09111f 1411431H1f3EI 1OH011 lAzoa.Loahurox `0J0HH01111/(31 1)17.10H0011 41443 10I1 Aimtforrooi
Xviaoao oo W0311100 wart 11011113)1COIMH Apia out'claoic H Eag ummuod `IHMd3003
Iladu ofautqo EM:togoao 010 141HdOE11.00 mm I111d11300
0AGIOH031C1f01( 1 111.111.3/CIL1O H
80Z PrommliamaxiN mm ME arrry mr ammra 'law 0131 / mm H 010t7MC/CH 1.1131Cd2r1i
'010 11310/CC090 011 A113 CHIDKO9 EC 110311100 4H3I7 Tz &TOE H `oxei. OILIE
11 110/CLI111011.1.0d11 10 IMMO 0010E11. 0011310X111.0 01M40H1.1 H 111,111HOIMAM
`/CH1111'01100J
H01109003 033h 1417Ed 00141M1311H1f011014 111\1440 `InT0.101f 3114111101f11
14.1F19 '113100111111490
x
MITE) infffollooi Alfogotio Avia HiraodElf (uaLahadm aouquamoodu 011401111 OldHCOEI
'HIM aME an a 4111E11111111111100d11 OL qioa Adoiruclagkr xarliorr 14 `1,00111404C14 03111
011 AffEID/C EFIOMEC 41143 .1.0If 41701001 /CH A1A130113 mm amrog 0Hc1311 H ommuaudai.
11-1431C/C1f3
H 00)11130 IfIl0d9 OH aux `00H011 OHM 031C 11141701100.1 '010 110c1C3d11 omicog
0 00M33h0d0d1I 414H0If311011 IatlYNCSHOU O.la amquog amxicuo EH 14101 1111110M0d1I
vv2nedv) I41H (INOINIOHOC EP:MD:EMI xxcar amqgo qdmaa HUH :Emu mquiooh H
14.14M1501111311/C mewl mm Nem `daxava 011011' 0H0 oii vimmardu EHOMEC `tifidIOWOOEd
HH.1411/C
INIEH aimat'aa zqev)/ x Alm'ffouoci 01 AT Eadli onoao EnaOlfah vadvdefw oi)
sma tfouqualmsmtlas:a (10111f 1.0E1(1400H H E1:1".Laraatraaou a Tputoxri. cunt' Vadu
oimfffico '110.1.144111 o 111114d9OL1 H14101:11100 .10310EM0LI 1701 x `EffomAz
011 OME 3111111101M
a tiodomx Lo infreouooir 0,10HO 1101MAN `criorig `armunrommo aME cnsfu'ao Lau 14111f011
`.1131/C9 OVILLOI M1417/C0 OMEH mm `01d11C011 EH 031CIA101. In1041iHH411-0110H EIE01111E11 -01110d1I
`14HH 0101730 `Ilic1001. 0.1.h 4W011031E.I. `knm4uoll0F1 ou virqugat'Ao vsturcuarclu -atm
laug AH17090133 MI149 aim mralgott xvitaraiMaluto `uvEuxou Oxis 414703 10If O
aiogEd OJOHO .1114)1C14E1 Eti.IO1, EH axciAm.r. mfflamodu culmoa Hum Enreu :10/COmul1'eH
'OP 0111.31119 MclIOXEE H ONE.I. 11141t/C3 ,13E1t k114H41f000H tl/a3ICRK'ed2 4110(1HO) 01\1401111
a0MOIAELLOqUaLatlia0 o aVogon (on 010 JAMMU Eh,Cirou LO RHE'Ao `xmiquoErou
oftoruocag 011 NI01 10 E11141101100.1 0,10000 ritEw Rixaogadi `.1.axcow OgdOLOX -1f0V
I0AELLOHOMC HIMEIMEC /(1/10 EC 1;10311100 qui& 4h0dH3 0)141f0)13 `Miff 0011110311 HIM
(oleos muckuo Ain aMPUI0 utAnt'ao 'am* ardo,LoN luqualf wolf/Co xo,LartxcAuou
11111/011001 HOI /1)133h113EI 111.11.1.EIMUC V at OM( 311 `1.11.L1)IMUC `11310E130 Ett a 24Mdli
xtrunnuomi L 000 xedx Immuusa 0 HIA11411414X0II inn '141,8rex/Cw MEI 1414111,13111CHIO
ou virnigaVico vivuoxes 'ximquoaau mire muremoRdx `LartAg augu azicaLonaxarot
=Hon x nhoscevdv2 oL qxoa ouraLEcii4goo mtvh. H R.LILLEUUEE qwett EE AtICILI '010E13
Isiah amplIclau. `110.1.0K1f0IVICH XII 031C/C CH 1111-0110H 0.1000M01 Effar011001 Mgotra
x oi/Cmutgoirah
xx 41.rhalizoit
9CC
8. Kazaie riza 741, adica sa multumeasca la fel pentru cele bune i
pentru cele rele lui Dumnezeu, datatorul acestora, din toata inima, iar nu
fatarnic sau superficial. Caci ei cred ferm ca de la Dumnezeu nu-i poate veni
omului nimic rau sau nedrept, dei el, ca unul care nu cunoate si care ispi-
teste judecatile cele mai ascunse ale lui Dumnezeu fara a crede cu desavirire,
socoate ca acest ra'u i aceste necazuri i se aduc de cineva sau cind le ingaduie
Dumnezeu.
9. A rascumpara pe prizonieri si a-i elibera pe cei cumparati de ei.
A -irascumpara pe ai sai din miinile dumanilor si din greutatile prizoniera-
tului cind cad in robie este datoria generala a iubirii de oameni la aproape
toate popoarele (afara de Mari); dar a elibera la vreme sorocita (ceea ce si
fac) pe cei cumparati pe banii for (nu pe cei adui de cineva cu mina lui din
Ora vrajm4a) este, daca nu ma insel, obicei exclusiv al muhammedanilor.
Pentru acest lucru eu socotesc ca sint vrednici de lauda, caci legea diving
ca si cea proroceasca impun mai intii ca nimeni dintre muhammedani (afara
de sultan sau de oricare imparat) sa nu aiba vreun supus sau prizonier vesnic;
in al doilea rind sa-1 elibereze si Inca in fata judecatorului pe prizo-
nierul cumparat cu o sums oricit de mare de bath, indiferent ca ar primi
muhammedanismul sau nu, dupa ce va face cu sirguinta i f5xa cirtire stapi-
nului sau orice lucru cerut timp de sapte ani. Iar daca cineva il va retine cu
forta, fara voia aceluia, / mai mult de sapte ani, se obliga dupa judecata lui 208
Dumnezeu ca pentru fiecare zi sa plateasca 21 de aspri. $i astfel, daca se va
impotrivi stapinul, i se da de catre judecator scrisoare de eliberare, si cel
cumparat este declarat liber. De aceea, cind se implinesc apte ani, prizonierul
(daca stapinul refuza sa-i daruiasca libertatea) face o scrisoare de cererex vizi-
rului sau, daca e undeva in provincie, paei, adica guvernatorului, i arata
ca dupa rinduiala legii a slujit apte ani stapinului sau, sau mai mult, cu cre-
dinta i cu rabdare i Ca a dus dupa putere orice povara, iar acum stapinul
lui, nesocotind porunca lui Dumnezeu si a Profetului, it silete sa slujeasca
mai mult. Pe acea cerere (numita la ei arzihal) 742 vizirul sau paa obisnuiesc
a nota xx: Cinstite i preainvatate kadi sau kadi ulasker 70, cercetind afacerea
aceasta dupa canoanele legii, da-ne de tire". Kadi trimite la stapinul aceluia
printr-un om al sau murassa (intiintare) 7" i porunceste ca In cutare zi s
se arate in fata judecatorului. Acolo, daca prizonierul va arata cu buni
martori anul si luna in care a fost cumparat de stapinul sau i numarindu-se
dac5. sint apte ani plini, judec'atorul face indata cunoscut paii sau vizirului,
scriind pe aceeasi cerere a robului el acest rob, dupa pravilele judecatoreti,
se cuvine sa fie liber, pentru ca a aratat cu martori buni ca a implinit apte
ani de munca la cutare. Atunci, pe aceeasi cerere, vizirul sau pap. scrie: Sa
fie dupa lege", si judecatorul ii da robului hudjdjet (adica scrisoare care atesta
libertatea lui) 745. Primind aceasta scrisoare de la judecator, prizonierul poate
cere fara grija de la stapinul sau plata, pe care trebuie sa i-o dea pentru fiecare
zi, cite zile, luni sau ani i-a slujit peste cei apte ani. Stapinul sau e silit de
judecata in fel si chip sa plateasca acei bani, iar de nu-i va plati ramine ca
in Araful- purgatoriu sa plateasca de 7 000 de on mai mult cu muncile iadului.
Astfel, cel eliberat prin legile judecatoreti, de va fi crestin trebuie indata sa
se duca la haradjci 746, adica la cel care aduna birul, ca sa plateasca birul
pentru capul sau, prin care lucru se arata si mai tare ca a scapat de robia
x Jana
)(X Insenana
337
H comopgucg nougauxbdi cynTaxamil H awe HocxouleT orbirrg BO oTemecrno
CBOe, BOJILHO emy H HH OT Korowe Ho36paHeHo 6b1TH mower.
209 lipomee o Henonbuguax, weHax H Amax cyunix, enHa mower ciuly / cnoio
gmem CeH ycraB 3axoHa, y6egange 60 rocnogimy ygo6Ho H TOTOBO 5bITH Mower,
awe pee TOKMO, sixo gam 6bi ywe 130 ycrany 3axoHa cHo6ogHy COTB0p11.1110,
awe 6b1 noxoTcrso ero He Tpe6onano nnoTcxoro c Hem conoxynnexim, 6e3 mem
moweT 6bITb BlIaJI 6bI B rpex 3uHa, TO ecrb npem06oge51naig. AI= HeBOJIbH1111a
6ygeT ReTamH npecTapenasi, HcnommT wenalme cnoe, 3aHe TaKOBbIM nperexcrom
TOCH0,411H npej cyggeio H3BHHIITH ce6e He mown.. Ho H B TaKOM cnriag BO BOJIII
H B paccmurpegim Cy,LOCKOM COCTOHTC51 ge.no, Ecropoe no cnoemy CaM0113Barlb-
Homy XOTeHHIO BeinuHTH mower.
MICH OT cero 3axoHa gmervuixtrcsi umnepaTopcime HeHonbmixii }ice, 3aHe
cygraH cemy 3axoHy He nogneganc, Twatm npeTexcrom, 3aHe pa6ora itx He K npg-
BaTHOCI, HO K 11y6JIWIHOil yll0Tpe6J151eTCH 11011133e, AKOWe CyTb Ha xaToprx, K pygo-
xonaTem,cmy H K cam nog06abim onpegenemible. KoHapcmemible we H AK 6o wax,
Tax H npopoliecialg 3anonegii mano6ogugmcg, ga He noxywgemtbi 6ygyT oTnycrirrx
HeBORbillIKOB CBOHX, LITO TBOWIT? Era BH)151T, i1TO xoHeg yportabix ReT npg6g14-
wacrcg, HeB0JIbHHKa, 511(0 BOHOBCTBO Hexoe HJIH y6bITOK KaKOBbIC1 AOMOBIEMil
comopina KIM Imp) xaxylo ABHy10 BliHy 1LTIH HHICH5I we BHHEI noxa3an, 06B11H5leT
6egHoro H Ho nepnbrx 6beT Hemmocepgo, no Hexamwex we gHex K npogaggam
HeBOJIBMIKOB HJIII Ha Topwaine rre HeBOJIbHHKOB npogaHaTx o6b1'la13 ecTb, 'ipe3
cHomx a:toga nocbuiacr H neHolo elowe cam xouleT nponaTg BeJIHT ero. rIpogaHy
we &mug, nnaTilT cynTally ucnelthasc (cmge Ha3bmaeTcsi nonunma c npogagmbix
HeBOJIbHHKOB) 115ITb Ta.nepon g TaK0 Heulawambiti HeBOJUDIIHK gpyrxe cegmb JIeT
(51K0 HaKOB 3a gpyryx) cecTpy 1411E1e cegmb JIeT CJIyWHTH npi4HywgeH 6e), Honomy
rocnogally cnygurrg noHygmacrcx H awe scerga B pyi He6osuwvccsI 6ora Hnagaig
6yzeT, rpo6 TOKMO CaMbIrl y3bI ruleHemix ero pa3perning BO3MOWeT.
10. MepTBMH mecrilo norpe6aTH H Ha norpe6eHHe gpyroro ycerwHo npirre-
Ram. 0 gem 3pH Hi4xwe B r.nane 0 ycmaeax X myxammedaucicux.
11. MHowailamx weH, awe moweT, awe we Hi, egimy gcsmecxx fOSITH, xopmwrg,
H OT tlywAoro ()mem npanexHo yxpiariaTi4. "qT0 npocTpaHHee HCTOJIKOBaHO y3p1ILL114
B Image 0 11038011eHHblX.
12. Teaxedua uman, TO ecrb 06Honnem4e Heprol HenpecTaHHo Triopwrg. Hog
Toiowge 3anoBegvu0 cogepw0Tcx H inecbscdud HUIC112, TO eCTI. 06HOBJIeHHe 6paxa,
210 Awe B TaKOM wrymax 6bLBaTH o6bncoula: Awe KTO, MTH B Henegemm / Hag go6po-
BOIlbH0 OT gep3Honeimg HRH OT HeycmoTpeang 6oroxymHoe Ha 6ora, Ha npopoxa,
Ha HcrimHy Kypanoey inpegeT CJIOBO, Hanpirmep, awe xoligiirmoHani.Ho pegeT:
<Awe 6or npasegeH ems? Awe npopox HanweH ecrb? Awe Kypan ecrb cnogo
60WHe?)) H CHM nogo6Hax. Ho TOM eria HJIH OT HHOTO OGJIIPIeH H Haxa3aH, HIM
OT cHoesi cosecTH ygelnaH, SIKO 3Jle 11 HeTiecTimo pee HUI imoro x0 inpegeingo
Taxonmx Hayinui, B Ilyncrno npaggeT, a6He gonwelic-rnyeT npez umamom (sum
npei aM1111eHHHKON) O6HOBHTH Hcnonegagge Hew, axa 6b1 COTB0pHJICA H3H0B
myxammegamm. T-Iecomy 6bIBUiy, nocnegyeT H tautz, TO ecrb cornacHe cynpywecTga
X suceonpe,rmaasix
338
unui asemenea stapin i ca a devenit supus al sultanului. Iar de va vrea sa
piece in patria sa e liber i nu poate fi oprit de nimeni.
Cit privWe roabele, femei sau fecioare, nu tiu daca are valoare /
aceasta rinduiala a legii, caci stapinul af15. lesne i iute sca'pare spunind c5. 209
ar fi f5.cut-o mai de mult libera dupa rinduiala legii, daca pofta lui nu i-ar
fi cerut s5. se impreuneze trupete cu ea, fara de care el ar fi ca'zut in p5.catul
zina 747, adica al desfrinarii. Doar daca roaba va fi batrina de ani, ii va inde-
plini dorinta, caci cu un astfel de pretext stapinul nu se poate dezvinovati
inaintea judecatorului. Dar i in acest caz totul r5.mine la voia i aprecierea
judecatorului, care poate rezolva afacerea dupa bunul sau plac.
Iarai sint exceptati de la aceasta lege toti robii imparatului, pentru ca
sultanul nu este supus acesteilegi, sub pretextul ca munca for nu e folosita in scop
particular, ci public, precum sint cei de la ocne, mine sau cei rinduiti la altele
aseman5.toare. Iar cei perfizi i care se tern prea putin atit de poruncile lui
Dumnezeu, cit i de cele ale Profetului, ca sa nu fie siliti s5.-i elibereze robii,
ce fac? Cind vad ca se apropie sfiritul anilor sorociti, it invinuiesc pe bietul
rob ca a facut vreun furt sau paguba casnica, sau alts grea1a vadita, sau chiar
fara sa arate vreo vina mai intii it bat fara mils, iar dupa citeva zile i1 trimit
prin oamenii for la tirgul unde se vind robii, poruncind sa-1 vinda cu pretul
pe care-1 vor ei. Iar dup5. ce 1-au vindut, p15.tesc sultanului ispendj (aa se
numete taxa pentru vinzarea robilor) 748 cinci taleri, i astfel nenorocitul rob
e silit sa slujeasca noului stapin alti apte ani (cum a fost silit Iacov s5. slu-
jeasc5. alti apte ani pentru cealalta sora)*. Si daca va cadea mereu in miinile
celor ce nu se tem de Dumnezeu numai mormintul it va putea dezlega de
lanturile robiei.
10. A-i ingropa cu cinste pe cei morti i a se duce cu sirguinta la
ingroparea altuia. Despre care lucru vezi mai jos in capitolul Despre rinduielilex
muhammedane 749.
11. A lua mai multe femei daca poti, iar daca nu macar pe una s-o
braneti i s-o fereti de ochiul strain. Lucru pe care-1 vei vedea tilcuit mai pe
larg in capitolul Despre cele ingiiduite 75o.
12. A se face neincetat tedjdid iman, adica innoirea credintei. Sub
aceeai porunca se cuprinde i tedjdid nikkeah 781, adica innoirea casniciei,
pe care au obinuit s-o faca in cazul urmator: Daca cineva, sau din netiint5/
sau de bunavoie, din indrazneala sau din neb5.gare de seams, va rosti un cuvint 210
de blasfemie impotriva lui Dumnezeu sau a Profetului sau a adevarului din
Curan, de exemplu va zice cu indoiala: Este oare Dumnezeu drept ? Este
oare Profetul adevarat ? Este oare Curanul cuvintul lui Dumnezeu?" sau
asemenea acestora, cind va fi descoperit i pirit de altul sau indemnat de
contiinta sa ca a vorbit rau i nelegiuit sau a invatat pe altul spre rostirea for
i-i va veni in simtire, indata trebuie ca in fata imamului (ca inaintea preo-
tului) sa innoiasca marturisirea credintei, ca i cum s-ar face din nou muhamme-
dan. Cind a f5.cut aceasta, urmeaza i nikkeah, adic51 innoirea invoielii cas-
x legiuirile
* Genera, 29, 18-28.
339
c atom CH KeHolo 06HOBITTH. Pa3ymeeTca 6o, 5IKO era OH TaKOBble 60TOXylIblibIe
H3pege caoseca, B Toibxe mOMeHT H 3axon3ioe cynpy-Acemo OCKBepHILTI. zIeco
paAH, awe )KeHa HaygeHHaa H 3axoHa HcxycHaa 6yaeT, eraa OT myaca amero Hexoe
6oroxyabHoe yC.TrbIII1HT CJIOBO, a6He ,a0JDKeHCTByeT JIHae TIOKpbITH H ce6e OT Hero
arnytffiTH, Hmice npHcrynnTH K Hemy npeKae, aaace He 06HosHT HcnoseaaHHe Bepbt
H cynprxecraa. Awe JIH )KeHa He HayileHa 6yAeT, cemy He no,ikaexcHT 3axoHy.
Ho rg Tax ablx H36yayT Tpy,r(Hoc-ral mycaumaHe, o6Laxonla aceraa H axH Henpe-
craHHo H3 ray6HHEa ceprala c Hex Hilm nHuemepHbim coxpyinelmem Hcnoaeaamie
Bepbi npoorraTH. MHBT 6o, 51K0 TM HcnpaanaeTca ace, exe norpemeHHem, Him B
HeseaeHm1 coae.naHHo 6biriacrilsepa tipe3 oHoe naxx B030 6HOBII5leTCSI. TaK0 awe
B apoc-rx myx petieT )KeHe cosell EyaH OT meHe cao6oxma aanweHcrayer (co-
Taopusbdi TaKo) cHe npertaoxcHTH umamy (am 6b1 6bia HeKHii o6pa3 H3notteaam4g)
H npH Tpex HIM MHO)KarillIHX caHaeTeaex HUKR2 06HOBHTH. HHaK0 60 ecrecraeH-
Hoe HX (TaKOBOTO my)Ia c xeHoto) conoxynnelme BMeHlITCSI 6bITH 311Ha (npemo6o-
,geaHHe). Ilorp6Ho, awe KTO fOMbICJIHT o ce6e, 51K0 npopox HJIII cyaTaH HmaTb
6bITH, ME awe Hexoemy myxammeaaHHHy petieT, RICO BC51,1eCKII BO arke npe6braaTH
HmeeT H arm noao6Haa, noao6aeT Taxoaomy Bepy 0 6HOBIITH.
13. lipaseago H He 3pa Ha JIHaa CyaIITH (ifeCOTO HIPITO)Ke peagarnmee y my-
xammeaaH). 3pH o TOM npoc-rpaHHee B raase 0 cyde myxammedaucKom.
14. 1.1pxylo Bewb, TO eCTb myxammeaaHcxylo H noaamibtx CHJIOIO noxHweH-
Hylo acsmeciat BoutpawaTH (H cHe clomuncc x Bo xpame conilua B Tbicawy acr cam
eaHHoio Ha TOp)KHLIM cosecTH myxammeaaHmaa $IBHTCSI) H IIOXIITHTeJI51 nollyw-
.EMTH Aa OT,ELaCT H HaKa3bIBaTH./
211 15. Hcrini Hoe amacrenbc-rao ao onpasaaHHe ,ipyroro npea cymelo npea-
CTaB.TIATH. T-leCOTO awe He COTBOpHT, npez npasocyanem 60)1(11111v1 B03,I(aCT CJI0B0xx,
noTro yTaan Hammy H HORTO yrecHeHHoro CBOHM HCTHIIHbIM He H36aima caw:Le-
Temcraom. Ho H o ceM 3pH B raase 0 cyde, name o carmeTenex H pyxonlicaHHH
nosec-raosaTH 6yaem.
16. B KOHKJII03HHxxx: Bce 3anoserm, axe CyTb Oap3, 're= cyrb H eadorcu6,
TO ec-rb Hymn:4e, TOJIb Ise Rao c-roaT, iiTO imaxo 6bITH He moweT, mom xoraa pa3-
peramme xxxx Eaxoe-mx6o npH3Banaf1i moryr. 0 Film= awe }maim KTO pa3ymeTH
6yaeT, WITH COTB0pHT, oTnaaaeT OT BepM H 6bIBaeT 2.Flyp Hesepimiii H TOTO pax,'
cHnesomy tienosexy HaaaraeTca Hy Acaa o6HosaenHa HcnoseaaHlia Bepm H 6paxa,
5IKO)Ke BbIIIIe pexoM.
17. )1CeH cam( H Ter!, awe 6onee Heao3mo)cHo, no meHbluert mepe II5ITH
KOH,IkaaHaM mycrramaHamm HapiaTH H B HELIX Hayxax H xyaowecraax, no eamy
BO3M0)KHO o6ymaTH. 0 Rem npocrpaErHee Hcroaxosaxom B raase 0 Katnuxuc.me.
340
niciei cu propria-i sotie. Se intelege ca atunci cind a rostit el aceste cuvinte
hulitoare de Dumnezeu, in acelasi moment a spurcat si casnicia legitima. De
aceea, daca femeia va fi invatata sau priceputa in lege, cind va auzi de la
barbatul sau vreun cuvint hulitor de Dumnezeu, indata trebuie sa-si acopere
fata si sa-1 indeparteze de la ea si sa nu se apropie de el mai inainte de a innoi
marturisirea credintei si a casniciei. Iar daca femeia nu va fi invatata, nu
cade sub aceasta lege. Dar ca sa scape de greutatile de acest fel, musulmanii
s-au obisnuit sa rosteasca parca neincetat din adincul inimii, cu o coplesire
prefacuta, marturisirea credintei. C5.ci ei socotesc ca prin aceea se indreapta
tot ce au facut prin gresa1a sau nestiinta si ca astfel credinta se reinnoieste.
Asa, daca barbatul ii va zice la minie nevestei sale: Fii libera de mine" (cel
ce a facut asa) trebuie sa prezinte acest lucru itnamului (ca un fel de marturisire)
si sa innoiasca nikkeahulin fata a trei sau mai multi martori. C5.ci altfel im-
preunarea fireasca (a unui asemenea brabat cu nevasta lui) se va socoti ca
este zina (desfrinare). La fel, daca va gindi cineva despre sine ca va fi proroc
sau sultan sau daca-i va zice vreunui muhammedan ca va ajunge in iad si
altele asemenea, i se cuvine sa innoiasca credinta.
13. A judeca drept si fara pa'rtinire (mai rar decit aceasta nimic nu se afla
la muhammedani). Despre acest lucru vezi mai pe larg in capitolul Despre
judecata muhammedand 752.
14. A restitui prin toate mijloacele lucrul strain, adica muhammedan
si al celor supusi, rapit cu sila (si aceasta abia daca se va arata o data pe piata
constiintei muhammedane ca fenixulx in Templul soarelui o data la o mie
de ani) *753, i a-1 sili pe rapitor sa-1 restituie si a-1 pedepsi. /
15. A depune marturie adevarata in fata judecatorului spre achitarea 211
altuia. Dad. nu va face acest lucru, va da cuvint xx inaintea dreptei judecati
a lui Dumnezeu pentru ca a ascuns adevarul si pentru ca prin marturia sa
adevarata nu 1-a izbavit pe cel asuprit. Insa gi despre acest lucru vezi in capitolul
Despre judecatd, unde vom povesti despre martori si despre zapis 754.
16. In concluzie xxx toate poruncile farz care sint sint si vadjib, adica
necesare, sint atit de tari, incit altfel nu poate fi, nici nu pot ingadui vreo
dezlegare xxxx. Daca cineva le va intelege sau le va infaptui altfel, cade din
credinta si devine ghiaur 755, necredincios, de aceea unui asemenea om i se
impune nevoia reinnoirii marturisirii credintei si a casniciei, precum am spus
mai sus.
17. Sa invete pe nevestele si pe copiii lor, daca nu se poate mai mult,
macar cele cinci conditii musulmane si pe cit se poate sa-i invete si in alte
stiinte si mestesuguri. Despre care lucru am tilcuit mai pe larg in capitolul
Despre catehism 756 .
341
Friaea deetimaR
342
Capitolul al noudlea
Faptele meritorii se impun ping la sunnet
uurare
xx demn de cinstire
xxx despartirea barbatului de femeie
* Matei, 19, 21.
343
5. Ilxcbma '111TaT14, IIHCaT14, apancic A3bIKOM roBopirm H nnaBaTx ;la x3y-
4aeTcm. Aine KTO 111ITO)Ke OT CHX 3HaTI1 6yner, BC5FleCKII Aoimexcnvei. TpynkrrxcB,
213 B xaxom-nx6o / pyxonenbHom xynowecTlie, miaxo 6o xne6, ero we TaxoBbni OT
o6inero 60)KHA, K HesepHbim CBOHM 6naronenHx2, noscenHermo ACT, eapam, TO
eCTb Bo36paHeuHbrH x 6b1rx emy sepyeTcsi, tieco pax Bee cynTaHm Typexxxe
aHme Taxo)xne 6naroponHmx xnx rpawnau kkeTx, as e H Gorana cym, o6alie
06513y1OTC51 Hexoe, XOTA He6onbmoe Aeno, CBOHM CH xynowecTBom H Tpynom co-
TBOINITX, myropoe nponart, y6or13m, AKO npemHoro npkinTHylo nonatoT MIIROCTb1H10.
HH e,41111bIii gocene 6bicTb cynTaH B Typxax, n.xce 6b1 He neaan inn cTpen, HRH
3euKup (nepcTeHb eCTb 113 CROHOBOR CO,LkeRaHHbal KOCTH, mice B CTpeRAHHH nonaraeTcx
Ha BeJIHKOM nepc-re, na He KaK0 nospenan6b1c51 OT TeTHBbI nyxa), Jun elt/lart (Pm-
crpymeHT xx eCTb 113 pory HRH 113 "Iepenaxm conenaHHIA, Hm)xe He'HICTOTES ymec
H 3y6oB ounnatoTcn) 1U111 He ripxzewan 6b1 K ycrpoeHmo BepTorpanos H K Hanoe-
HMO wieToB, xmwe nponaHHiam 6bmumm (o6a9e He ABRAA Ime eCTb, na He noxa)KeT-
C51 6hITH nmremepxe), neHbrx oHble B oco6nxBoI3 co6xpaeT xowlexen, }mice no
TOM B nepBBI1 AeHb Pama3atta HRH cam cynTaH, onescsi B Heno3Hamioe nnaTbe,
max lipe3 npyroro 6naroroBeinio x 6naroxiecrHo pa3naeT y6oram, empxe xpome
3acaym MHROCTIAHHbIA H Tpynbi ero B o6alyio myxammenaHcxylo 110.T1b3y BMeHAIOTC51.
TaKO CTpeRSIHI4A 113 nyxa o6rialoTcm, Aa TOTOBbI 11 CHOCO6Hb1 6yAyT, OBO XTIA
nopaxema HenpwiTenB, OBO )xe ARA 3aumuieHHA ce6e cars ax H Ansi datcuead (TO
eCTb BOCIIpHATIDI 6paHlt BO ymHo)KeHne Bepbt). Ilono6Ho noBeneBaeTcn xm, ;la
ygaTcn apancxoro 513bIKa, gByx pagx BxH: H Bo nepBbix, 3aHe Kypan clim egmlbim
513bIKOM nono6aeT 'ffiTaT11, H10K BORbH0 eCTb npenowrrx TOT Ha npyrxil A3bIK.
BTopoe, 3aHe BepyloT, sum CeH 6b1c-rb nepserauHil H AnamcKHR A3bIK, TOrl)Ke 6yner
H nocnenmil, Hmxce aHrenH H lienoBenbi B pax pa3rnaronbcrBoBaTx xmyT. K cyn-
nemy npimannewaT MOReHHA 11 MORHTBbI Haponmae, since BCAK, XOTA eAllHOW,111.I B
cenmmry a Harmage B HATOK, meg B daicamu, nonxeHc.rayeT co ncem co6paHHem no
o6briaio COTB0pHTH. AILte )Ke KTO die tipe3 Tpii ce,amxubi 01IyeTIIT H B datcamu
rne-nx6o emy yronHo 6yAeT He ABHTC51, TaKOBOF0 CBHAeTeRbCTBO, awe HCTHHHO
6yneT, He npmemner cynAB, aK11 noKa3ym, KTO Bepbi 6ory He xpaHRT, HeB03M0)KH0
eCTb ,Lka HCTHHHEIC1 RIO6HTeRb H HcnoBeAaTenb 6y,EkeT. H XOTA npli3HaloT CaMH,
AKO 06bIgHbIe MOJLIITBbI, awe B ,Itomy 611BalOT TO)Kotke moryT, o6a9e rnaronloT,
214 AKO HaponHo yumeHlibte 6ory npHRTHeaulle CyTb, Toro / pax4, 'ITO He TOKMO
o ce6e, HO 11 0 scat TkepKBH 6bIBal0T.
6. Tax B Hy6RHYHbIX, AKO H B npHnaTHEax ,Ekenex 6e3 coneTy erapan4x H xc-
icycHbuc moneti HIVITO)Ke notimiaTH, HIPITme TBOpHTH. B3aiimuo crapubt Fr He-
npoineHHbie nanwelicTsyloT loHeilumx (xoTH 6b1 H He XOTeJIH cnymaTH, B xem
rpex Ha CA npHemnioT) yrseulasaTil H npumepamv( Km BO ym HM npxBonxTx, Bxo
One x oHoe B 'mime H OHOe sperm' Taxo 6brsiuee Bxneara, cnbunama x no npenaHmo
npegxos npxsnua. flo enxxy KCe K npaBne xnx K Bbicogaihunm npxnexarr nenam,
Torna He coBeTy, HO Oernee, TO eCTb cynHoil H KypalieK0/1 ceHTeHum nonnewaT, o
tiem 3px B noanepponterf rllaBe.
7. K cynnemy naxi npimanexarr Imcityra H x3meTelme mecTa, Ha Hem=
cHneme 6brBaeT B Aome, B 110.10 H npori. H onewn OT BCHKOTO OKaJIA1114A, H rHyc-
HocT0 oxpaRetufe, He nen 6o ecTb Ha Hegxcrom mec-re H B cxBepHorr onewne nama3
TBopx-rm. 1-leco panx, au e x-ro 113 y6orxx He xmeeT Ha npemary HHbIA 0,/1e)K,AbI,
Bo Bpemsr nama3a AomiceticTsyer 01IbIA H3Bneumn x npxemum a6decm B enHHoil
Henoxto6aiontit
xx yxoutc-rica H 3y6cPutcrica
344
5. Sa se invete a citi, a scrie si a vorbi limba araba si a inota. Daca
cineva nu va cunoaste nimic dintr-acestea, trebuie sa se osteneasca in orice
chip cu vreun / mestesug manual, astfel se crede ca piinea pe care o maninca 213
unul ca acesta in fiecare zi din binefacerea generals a lui Dumnezeu fata de
credinciosii 761 sai este Karam, adica oprita x. De aceea toti sultanii turci si
copiii nobililor sau ai cetatenilor, desi sint bogati, se obliga sa faca vreun
lucru, chiar daca nu mare, cu mestesugul si cu osteneala lor, pe care vinzin-
du-1 sa poata da o foarte placuta milostenie saracilor. Pita acum n-a fost
nici un sultan la turci care sa nu fi lucrat sageti sau zeikir (un inel facut din
fildes care la tragerea cu arcul se pune pe degetul cel mare, ca s5. nu se vatame
de care coarda arcului) 762 sau hilal (un instrumentxx din corn sau din cara-
pace de broasca testoasa cu care se curata necuratiile din urechi si dintre
dinti) sau care s5. nu fi ostenit la aranjarea gradinilor si la udatul florilor. Iar
cind se vind acestea (fall sa se arate ale cui sint, ca sa nu pars o fatarnicie),
banii sint adunati intr-o raclita specials si in ziva dintii a Ramazanului insusi
sultanul, imbracindu-se cu haine de nerecunoscut, sau grin altcineva, ii
imparte cu evlavie hi cucernicie saracilor. Si astfel, in afara de meritul milos-
teniei, si ostenelile lui ii sint socotite spre folosul general muhammedan. Ei
invata s traga cu arcul pentru a fi gata si in stare sau sa loveasca pe dusman,
sau sa se apere pe ei insisi, sau pentru djihad (adica sa poarte o lupta pentru
sporirea credintei). La fel li se porunceste sa invete limba araba pentru
doua motive : mai intii, deoarece Curanul trebuie citit si scris numai in aceasta
limba, nefiind ingaduit a-1 traduce in alta limba ; al doilea, pentru c5. ei cred
ca aceasta a fost cea dintii limba a lui Adam si ca tot ea va fi cea de pe urma,
pe care o vor vorbi ingerii st oamenii in rai. Din sunnet fac parte rugaciunile
publice, pe care fiecare trebuie sa be faca dupa obicei macar o data pe s5.pta-
mina, dar mai cu seams vinerea, mergind la djeami, impreuna cu toat5. adu-
narea. Iar daca cineva va omite aceasta timp de trei sapta'mini si nu se va
arata intr-o djeami, oricare ii va p15.cea, marturia unuia ca acesta, desi adeva-
rata, nu-i va fi primita de judecator, sub cuvint ca cine nu pazeste credinta
in Dumnezeu nu poate fi un iubitor si marturisitor al adevarului. Si,macar ca el
insisi recunosc ca rugaciunile obisnuite care se fac acasa au aceeasi putere,
spun ca cele facute in public sint mai placute lui Dumnezeu, pentru ca / se 214
fac nu numai pentru sine, ci si pentru toata. biserica.
6. Atit in treburile publice, cit hi in cele particulare, nimic sa nu in-
ceapa si nimic sa nu se faca fara sfatul oamenilor mai in virsta hi priceputi:
Tot asa, batrinii, chiar fara sa fie rugati, trebuie sh-i indemne pe cei tineri
(chiar daca n-ar vrea sa-i asculte, pentru care isi iau pacatul asupra lor) si
sa be aduca aminte cu pilde ca aceasta si aceea, intr-o astfel si astfel de vreme
si in acest chip au vazut, au auzit si au luat din datina strabuna. Dar cit
priveste dreptatea sau treburile superioare, atunci sint supusi nu sfatului,
ci fetvei, adica sentintei judecatoresti si a Curanului, despre care lucru vezi
in capitolul urma'tor.
7. De sunnet mai tine si curatenia si maturatul locului pe care sezi
in cas5., in cimp sau altun de si paza hainelor de once murda'rie hi intinaciune,
caci nu se cuvine a face namaz in loc necurat sau intr-o imbracaminte intinata.
De aceea, daca cineva dintre saraci nu are pentru primenire alta.' haina, in
timpul namazului trebuie sa se dezbrace de ea hi, facind abdest, sa-i spuna
necuvenita
xx curatitor de urechi i scobitoare
345
cpalucle x (awe pa3ymeercsi twcra 6bITH) MOAb6bI corsopirrx. Cesi papa
J om myxammenamma, awe H y6ororo, Hecb nocrnaH eCTb, na He Hmeer Kro-n460
mecra K nosepweintio xapicormil, Ho3rpel3 HRH KO BHIITHIO B Hero c canoraMH H
6awmaicamH. Toro panH, awe KTO y6ormI ecrb H mecm (o HeM.Ke tITO ems Ha
HHOM mecre pexom B matte 0 a6decme) HMeTH He 6yner, nonwexcrnyer c ronErmil
Horamx, KaK B BeJIIIKHX nepcox JjOMbI, TaK H B Cita BXOXITX, awe we H 6alumaicos
(luxe oHH c nepcxxxoro maneicra nanyw, no npocry we nanyvb Ha3bmator, TO
ecrb o6yHx) xmerx He 6yger, nepHee nonwexcrnyer runieHltem a6decma ombrrit
HOTH H HOTOM Ha MHCTOe nova nocrnamre Hcrynxix, Hamm 6o BO3MHI4TCA, AKO
ocKsepHan mecro H y9HEIHJI, trro Heneno eCTb Ha OHOM nama3 cornopxrx. gee
panx, pa He KTO B Hesenempt, "ITO cxpeHoe COTB0pHJI 6bI o6m9ail HMeIOT, Hcerna
KOBpbI Ha cite ycrpoeimart IIOCTIIIIaTII B me34udax H B uomex H Ha OHbIX nama3
cosepalarx, o mem pegecH B rause 0 nama3e.
8. Ewe K cymiemy npaHanewirr crpxweillte HJIH 6pHrile rnaHm, coxpaple-
HHe ycos, no He xacmorca ycreH H 0cropwexxe Hnocos, pa.wpaioulxxca wcpyr
coxpoaemeiluntx rem macrefi, o6pe3aime Horreil a Haxname B num HATHIPHIE111.
06aqe cHe ,HOJDICHO 6bITII BO Hpemn mHpa, x6o BO Hpemn Ho Curbr nporitaHo citsi
215 ,LIOJUKeHCTBylOT 3anycKarx, 0 mem Himme. / Haim O9x cypmom, TO eCTb mepHolo
macrxio 3eJI0 "IaCTO Hama3bn3arx, ACeHbI H neabi ppm H HOTH IMHOF, TO eCTb XU110/0
mut xnnocenuHom inapouarxxx. 0 Hcex cm 3pH B rnaHe 0 ycmaeax.
9. 3anynteme 6paxtbi'<xx H no cynnema H ceea6a 3anosepit H sum Hem. mem.-
Heilmax y myxammenaH Hmeercn, TOJIHKO CHI1 IlpeB03HOCATCA xxxx B 6pa,ae CBOerl,
aro ant x.Hylo Hexylo o ce6e no 3anyweimt OHbIA Hocnpxemnior ultimo, a He
Ty xoroppo npewne HmenH. Awe 6o Rro 6paparbill a HaHnage cenxHy nmyumil,
immix) cymmtrenbHoe xnx nowHoe H3pemer X or cimimawero He 6yner npmurro
CJIOBO ero 3a Hcrximoe, a6He HOHOCHT Hesepylowemy, morons!: Mory J114 a3
CeIO yxpoureH CbIH cemno 6panoio AO )Kb pew XTH4 TbI MOeri cemme He emnemb
septa? H awe oxbill 6paparmil crapert npen cynxelo noxawer, AKO Hcrximy peMe,
TOR, Hwe He HepoHa cnosecH ero, He H36erHer cypiroro Haica3aHxn. 14 xorn HHKT0)Ke
mower OT myxammeHaa 6paTa H enxHosepHoro caoero o JDKH ABHO pcopwrx, 3alie
paccywnafor, 5IKO 9eA0BeK MyCJIIIMaHHH H coHepmeHmail Hepbr Chill He mower
J10)Kb peauf MK 0 JI0)KHOil Beam npyromy CKa3bIBaTH, HO He TOJIb raepuo xpaHxrcsi
cHe npamino o 6e36opopmx, AKO o 6paparbix, name we MAW:RUHR OT cropmero
noHouteime xporicHm ponwexcrayer npmmarx cepnuem, 3aHe OT cropper K
mnanmemy moxcer cHe 6brrii, no O6pa3y yaewaHHH H HenpaaneHHH, or loHeilmero
ice K crapuremy He npummecruyer, 3aHe pa3ymeno 6b1 cm rifilieHO 6bITH B npe3pe-
HHe H ynmfceHHe ero.
py6amxe
xx xpacam
xxx vowel-me
xxxx ,BacraloT
346
rug5.ciunile numai in cam* x (care se intelege ca este curata). Tot de aceea
casa muhammedanului, chiar si a celui mai sarac, este asternuta, ca s5. n-aiba
cineva loc unde s a arunce scuipatul, mucii i ca s5. nu poata intra in ea in
cizme sau incaltari. Tot asa, dac5.' cineva este sarac si nu va avea mest (despre
care am spus ce este in alt loc, in capitolul Despre abdest) 763, trebuie sa intre
cu picioarele goale, atit in casele persoanelor mari, cit si in cele proprii. Iar
daca nu va avea nici incaltari (pe care ei le numesc dupa dialectul persan
papu, iar simplu papuci, adic5." incalt5.minte) 764, mai Intii trebuie sa-si spele
picioarele dupa rinduiala abdestului, apoi sa paseasca pe asternutul curat al
pardoselii, caci altfel se va socoti c5." a intinat locul si 1-a facut impropriu
pentru namaz. De aceea, pentru ca cineva sa nu faca acest lucru din nestiinta,
au obiceiul sa astearna in mezcide i in case covorase, facute in acest scop,
si s5. faca pe acelea namazul, despre care lucru s-a vorbit in capitolul Despre
namaz 765.
x rubrics
xx s2 -si vopseasca
xxx a nu-ti ingriji barba
xxxx se fb.lesc
347
Inaea aecRmag
348
Capitolul al zecelea
obligatorie.
Rugaciunile particulare. Al doilea: rugaciunile ai posturile particulare
sau dupa fagacluinta. Sint multi muhammedani care fac anul intreg Rama-
zan, time de vase luni, altii trei, altii o data inaintea lunii Ramazan,
altii dupa aceea. Dar daca acest lucru ar fi facut dezvaluit pi cunoscut
de toti, nu s-ar mai numi post, ci zahid (adica fatarnicie) 770. De aceea, cei
care fac acest lucru pe fata n-au la ei nici o lauds, ci dimpotriva se numesc
zahidperest i moraii (adica cinstitori ai fatarniciei si prefacuti) 771.
M ilosteniile particulare. Al treilea: a face milostenii deosebite in afara
de cele hotarite, prin care se dep5.seste cantitatea zekkeatului (adica a cinci-
zecea parte, care este una din cele cinci cerinte ale muhammedanismului).
Sau a da ciinilor, pisicilor, pasarilor, pestilor pi altor vietuitoare necuvinta-
toare, care sint toate socotite fapte meritorii, dar nu obligatorii.
Djeami. Al patrulea: a zidi djeami i mezcide, lucru care nu face parte
din poruncile obligatorii xx, pentru ca ei cred ca Muhammed printre cele
,case atribute ale demnit'atii sale (amintite in Viala lui) a primit de la Dumne-
zeu pe acela de a preface intreg pamintul in djeami 772. De aceea, cerul
pi pamintul ei nu be inteleg altfel zidite decit sub forma unei cladiri, spre a
inchipui djeamia, al carei mihrab, adica altar, este templul de la Mecca si
linia kale. Din acest motiv ei spun ea nu este interzis sa se fad namaz pre-
tutindeni, cu conditia ca locul sa fie curat sau sa fie curatat. Iar cladirea
bailor, a scolilor, a caselor pentru adapostirea strainilor, a orfelinatelor gi
a azilurilor se cuvine sa se faca dupa legea obligatoriexxx cu conditia sa existe
posibilitatea. Altfel insa la ei domneste regula universals: Evde lazim djea-
nide haram, adica Ce este necesar acasa nu se cuvine sa dai bisericii sau
societatii" 773.
349
:00.LKII a 4III0H VHDEVWVJ ONK 0114IfaLIDICSIMEC Ornquog RION outgo
4Z0011 'OHMOCH OH if NL KI ah litncal 0=1'09 ILLO.I.OH fl RIOH.LOEd.L00901If 'au& ou
oncicH owuraigxciCuorc "1100 autt Imo ctronoutt asutourmiclu x efEdv0
H KTIO Ogic `4.L/Co axis o WOWED atuanntfa Hmicoundu NIOXOJAIH Katiao INIVH
x
hadon
USC
Al cincilea: ei socotesc ca in noaptea Ramazanului este meritoriu A
maninci mai mult, dar nu e obligatoriu. Dar sa to osteneti in aceai noapte mai
mult in acte senzuale din obligatie este meritoriu, pentru ca porunca aceasta
tine de farz.
Ap.dar, acestea am vrut s le aratam anume despre sunnet. Ne-a ramas
sal mai vorbim despre unele porunci care se sprijina pe doua temeiuri, adica
despre cele ce trebuie sa fie acute i din porunca lui Dumnezeu, i din cea 217
a Profetului. De aceea si necesitatea de a le implini i a le pazi cu sfintenie
este mai mare, dar i rasplata ateptata de la ele este indoita, avind s-o pri-
measca atit in acest veac, cit i in cel viitor.
Capitolul al unsprezecelea
Cele ce in atit de farz, cit i de sunnet, fiind Si obligatorii,
i meritorii
Despre cele mai insemnate fapte meritorii din societate. 'Jack' autorulx
Curanului ar fi auzit zicala celor din vechime: Celui mincinos i se cuvine
sa aiba memorie" si ar fi inteles bine tilcul ei, poate ca ar fi devenit mult mai
statomic[in pareri]. Dar fiind lucru foarte greu ca minciuna sa nu fie supusa
in cel mai inalt grad uitarii, si ultimul pseudoproroc, tinind minte putin sau
deloc sentintele sale, se vede ca le in.curca pe toate si le lasa sub indoiala.
intr-un pasaj el zice ca cele cinci cerinte ale credintei muhammedane n-au
nici un merit in sine pentru ca se fac din obligatie si din datorie, nefiind
decit semne sau indicii care arata deosebirea orinduielii si specificul prin
care muhammedanii se diferentiaza de celelalte popoare. Iar acum, in arti-
colele legiuite atit ca sunnet, cit i ca farz, fiind astfel rinduite si impuse oame-
nilor atit de porunca dumnezeiasca, cit si de cea proroceasca si considerate
atit ca meritorii, cit si ca obligatorii, modificind si reinnoind cele spuse mai
inainte, nu pregeta sa cuprinda aceleasi cerinte ale credintei musulmane
printre cele mai de frunte fapte meritorii ca pe niste fapte spirituale prin
care oamenii pot obtine raiul, invatind ca sint scrise pe cele opt porti ale
raiului, in sensul ca daca cineva va implini una dintre acele fapte bune mai
mult decit pe altele prin portile cu numele acelei fapte bune va intra in rai.
Iar care se socotesc a fi acele fapte bune, sau cum ne-am obisnuit not sa le
numim faptele meritorii, nu ne vom lenevi a le enumera din nou, deli in capi-
tolul Des pre rai 774 au fost deja aratate, pentru c5. aici avem de gind sa til-
cuim mai pe larg.
Cele mai de seama fapte meritorii socotite a fi si far; i sunnet / sint 218
opt, dintre care trei sint luate dintre cele cinci conditii ale credintei, adica:
marturisirea credintei, pelerinajul la Mecca i zekkeat deci impartirea partii
a cincizecea din avere, ca milostenie, despre care s-a vorbit destul la locurile
respective 775. Iar celelalte cinci care urmeaza sint deosebite de ele, si anume:
1. poc'ainta ; 2. supunerea ; 3. infrinarea; 4. taria ; 5. mucenicia. Deci aceste
cinci fapte bune sint foarte meritorii. Le vom explica aici mai clar, intrucit ei
cred ca prin ele se obtine raiul.
x creatorul
351
17olcamme. Ilep Bast y6o no ricnoBenaimx Bepbl no6porteTenb IIKCJIHTCSI y
myxammenaHoB nesuure rum nertento noxastruist, ewe KypanoebiM Hapextemem mee6e
ucmue66ap Ha3rameTcst (To eCTb noxaslinte c Bo3nep)KaHuem, ewe Bnpenb He rpeulHTH).
ECTb xce DBOAKI13 y nix noicastxxst o6pa3, extra' y6o arm oprumapribirt H Hatinalle
ynoTpe6xTenbHbrI3, ero we TOJIHKO KpaT DOBTOpliTH DOJDKeHCTByI-OT, eJIHKONCALI
a6decm HJIH eycn npiremnroure rtHemibte XOTSIT TB0pHTH MOJIHTBbI. 14 cum op,m4Hap-
Hum noicanmem npowermsi OT 6ora npocBT, Talc Boner, AKO H He Boner B Benerum
xce H B Henenexxx conenambrx rpexos. BepyloT 6o, RICO But Ta 3arnawna1oTcst
coxpyruemem coBecTx H cum BO3DbIXaTeAblIbIM pegeHliem: Az, R Pe66um4 Ax
HRH 0, Focnonx MOH!) H BODHIAM 0m0:ter-mem, 3aHe TBepno BepytoT, Rico TeM
IISITHa rpexoBxbre H OKaJIAHHA B Tene (a He B rtymx) Boo6paweHHbie H3MbIBa1OTC51
H cTxpatoTcst. Harm enrucrtbr KTO B 3axoHe HJIH B 3anosenex 3axoHa HetiTO nperpe-
MKT, TOJIHKO KpaT ate IIOBTOpAeT noxasmite H TOJIHKOX xpaT (awe 6.bI H no TbICALLIII
KpaT B neHb CJITHIJIOCA) MHHT, AKO oTnywaeTcu emy OT 6ora. YTBepxnalor 60
Teonorx xx, AKO XOTA npyrxe palicxxe BpaTa (xx)Ice B onxcaium past OCMI nOKa3a-
XOM 613nm) H 3aKRIOYaI-OTCA, mice ontep3yTcsi, cxpemb no rto6pbrm HRH 3JIBIM xteno-
Berm Aenam, BpaTa we noicastHliu Hmconmice 3alcnroitaTcst xxxonxwe axon B HHX
rpeunfincom 3anpeulex 6bITH rimeeT. Toro panic TnaTOJIK)T, AKO B car' )1(133HH cialepubr
rpexosHbre B Tene Boo6paweHHEre noxasumem, B 6ynyateri )Ice X1431111 gaCTHRHIItHbIM
orHeM Apa0 percombrm OtIHIIIaK)TCA, Twice KO BpaTam II0KaAHHA nprixTri H icoHe4
myx BHDeTH moryT.
352
Pocainia. Deci, prima fapta bung dupa marturisirea credintei se soco-
teste fapta sau lucrarea pocaintei, numita prin expresia Curanului tevbe istih-
far (adica podinta cu oprirea de a gresi mai departe) 776. Ei au un indoit chip
de podinta: unul este obisnuit si mai folosit, pe care trebuie sa-1 repete on
de cite ori, facind abdest sau gusl, vor sa savirseasca rug5.ciunile zilnice. Cu
aceasta pocainta obisnuita isi cer de la Dumnezeu iertare de p5.'catele acute
atit de voie, cit si f5xa de voie, intru stiinta si intru nestiint'a, caci ei cred
c5. toate acelea se sterg prin indurerarea constiintei si prin aceasta vorba
de oftat: Ah, ia Rebbim Of", sau O, Domnul meu" 777, 1 prin spalarea
cu ap5.. Ei sint intr-adevar ferm convinsi ca prin aceea petele pacatelor si
murdariile intiparite pe trup (dar nu cele din suflet) se spa1a si se sterg. Ia-
rasi de cite ori va gresi cineva cu ceva fata de lege sau de poruncile legii, de ati-
tea ori trebuie sa repete aceasta pocainta si tot de atitea ori (chiar de ar fi
de o mie de ori pe zi) socoteste ca i se iarta lui de catre Dumnezeu. Caci spun
teologii lor ca, deli alte porti ale raiului (despre care in Descrierea raiului
am aratat ca sint opt) se vor inchide si nu se vor mai deschide dupa faptele
bune sau rele ale omului, totusi usile pocaintei nu se vor inchide niciodata
si ca intrarea pacatosilor prin ele nu va fi niciodata oprit5. ;
mai spun ei ca intinaciunile pa'c'atoase intiparite in trup se curata
in aceasta viata prin pocainta, iar in viata cea viitoare prin focul purgato-
riului zis Aral i ca astfel se poate ajunge la usile pocaintei si vedea sfirsitul
chinurilor.
Pocciinta cea mai aspra. Al doilea, cel mai aspru mod de pocainta si,
dup5.' cum zic ei, irevocabil este acela pe care it numesc tevbei Iusuf Nasuf
(pocainta lui Iosif si a lui Nasuf) 778, care-si ia numele de la initiatorii ei. Aceas-
ta se face cind cineva petrece intr-un anumit pacat cu care s-a inde-
letnicit multa vreme si staruieste atit de mult in el incit este/cunoscut si de 219
popor, de exemplu in betie, curvie, furt, ucidere de oameni si alte pacate
de moarte. De aceea, mai inainte de aceasta el trebuie sa faca o podinta
publica si o marturisire inaintea intregului popor din parohie, aratind ca
aceasta pocainta si abtinerea de la un asemenea p5.cat o face inaintea lui
Dumnezeu si inaintea oamenilor sub juramint si in numele legiuitorilor Iusuf
i Nasuf. Iar dac5.' cineva dupa o astfel de poc5.inta va fi gasit savirsind acelasi
pacat, se va arata vinovat nu numai de muncile iadului (nu de cele f5.ra sfirsit,
dar se spune ca durata lor e cunoscuta numai unuia Dumnezeu), ci si de
cele vremelnice, si va fi supus lor. Astfel este bautul vinului, care cit priveste
sufletul e socotit pacat de moarte, dar cit priveste trupul cel beat nu se con-
damna la moarte, fiind numai b5.tut ; dupa o astfel de podinta insa, potrivit
hotaririi judedtoresti, trebuie sa moar5.. Acelasi lucru trebuie inteles si des-
pre fermecatori, vrajitori si cei asemenea lor.
Supunerea sau ascultarea. A doua faptabuna dupa marturisirea credintei o
socotesc a fi (si nu rau) supunerea, pentru ca prin ea omul isi plead cerbicia
sub jugul legii dumnezeiesti si implineste poruncile si povetele ei far5.' cirtire
si cu toata inima. Astfel se intelege prin dreapta judecata si dupa dreptatea
dupa cum graiestefetva: Din porunca lui Dumnezeu, si curgerea riului
se opreste". In virtutea aceleia oricine, afara de sultanul insusi, mergind cu
slava si maretie, cind incepe a se striga Emrisrin (adica La porunca" si La
vointa dreptatii") 779, trebuie cu once chip sa se opreasca pe loc; iar daca
dupa ce a auzit strigarea va merge inainte numai trei pasi e socotit ca s-a
lepadat de lege, de Dumnezeu si de proroc, si astfel trebuie sa fad innoirea
marturisirii si a casniciei. Sub acelasi titlu al supunerii dumnezeiesti se cu-
353
nosmioserme H cynTally, cy,rma H i rn n Hamanbxxxam H nen rpasmaHcxxx ynpa-
BliTe.T151M. tleCO pug ame cynTaH enymoro itaytua Him Kanycbrcu6atuu C yxa3om
cBoam K BenHaatimemy name noinneT H mama ero BocTpe6yeT, XOTSI H MO)KeT
y6ewaTH HRH xamm-nH6o o6pa3om cnacTH ce6e OT 6enbi cmepTHms, o6aqe no
3anosemx cei3 nommosemls Ho6posonbHo HaeT prat CBOA Ha css3ame H Essay
Ha oTceqemie. TaKOBMM nenom BepyeT, sxo qpe3 BpaTa noBHHosemis B paii MIRTH
HMeeT. Arne )Ke TOTO He COTB0pITT, H3b$IBHT ce6e npoTHHHa 6ory, npopoxy Id cyn-
zany H pail nory6HT.
nog Temwe HmeHem cogepwaTcs Hoes, yqemucos H HHbIx 3axomancos K
220 Haqammixam, yurrensm H GraperunxHam CBOHM nommoBem4e./ 4eco pang, au e
xaratraH Hmyumil Haxa3aTH pmosoro swim petieT: EU1K011Cyll 140.1(2 (cr_ta. panyeTcs
Ha nyTH csoem (To ecTb secenbam ;la npaameT cepngem, ewe emy no peryne yqems
nOMICHO 6brra), Holm 011bIri cam Ha 3emnx npocTepnmcs H HHKRM )Ke nepsumbiii
6Heime HedrJAIDKIIM npeTepneTH nonweHusyeT. He coTsoplisbal we Taxo, He TOKMO
BOHHCKyI0 KeCTb H wanosaHbe nory6HT, HO H 6ora H npopoxa JIMIIKBbIrICA nape-
=Inv% Ho o cnx mHowainuas y3pHuni B rnase O 6OUHCKOM pielluu.
Tax yqeamc cHoemy yimTento H xynowHHxy H BCSIxRri myxammenaHHH B Ka-
Kom-nH6o lunly 6yHeT csoemy HatianbHHxy H cymm 3axomnum Ace csoHm snacTsm
tux meHxam nommoBaTlicsi xpermo oftsrolcsi. BosponTaBiati ice Torna a6He
yCJIMIIIIIT "'sup a/tau (Bessepnbim comopancB). 3pH H o cax Bcnee B rnaBe 0
3aKOHHUKCIX.
H CHA, sixoxce mmo, BAulnian H neilmnrrenhnernuasi Bana ecTb, eswe myxamme-
Aalie a natinage ormancicHa po,4 npHneracautecm, napc-rBo cBoe B ToJIm<oe npmeenolua
npocTpaHcTso H cnasy. A oTHenx Ke Haqa.ma CHID LIOBKHOBeHHA 3anosenb npe3H-
pant (sixo MHOTa)K,KbI Baum imam csoen npmcnaHnomy Ilaymy no nowropHori
npHcbuncH Ha ,Baxmle 6ynToBannat 6mBa1ar) OT Toro HpemeHH H opywHe HX ocna-
6esaTH H HenplisiTenio ycTynaTH BKKKTCA. 0, na 61A Hatinane ropwiec-rb moro
TIOBKHOBelIKA ycnn3a.na B IIKX Ha BCAK Heim, napcTso 6o mpe3 Henocnyumme
TOKMO pa3,RenseTcs H He norx6aeT, awe He nepsee canto Ha CA pa3HeneHo
6yneT. H6o camme Hc-rmnfocnoszanie yc-ra Focnona CnacirrenB npenpeKoma,
AKO Bcsucoe uaperso, pa3nenmeecs Ha CA, To ecTb HmnepaTopam H 3axoHo,Basuem
CBOHM Henommroateecs, CTOATH He moweTo.
Bo3depalcanue. TpeTas 113 clix no6poHeTenei3 ecTb, 'owe Menu ne0c (Bo3Hep-
)ICame BoscaeneHHA or Bcsxoro HenenoTHoro Howneneemoro) HapHuartoT. Cesi
nennxe npeBermicHe conepwwr Tpynnoc-rn, sane B HcronxoBanun onoro Kypan
H TOJIKOBHHICH ero 3eJI0 He TIOCTOAHCTBrOT. 51KOXCe 6o 3anoBeAyeTcg Bo3nepwame,
TaxT noHenesaeTcs myxammeHaHom, na He nano zadpu neg5c H.JIH 3yAmu neg5c (To
ecTb yTecHeHHe H THpaHCTBO Ha csoe sowneneme) COTB0pAT. Ho nepsee o 503-
Aemicanim OT Hcsxoro HenenoTHoro sowneneemoro peqem.
non HmeHem Bo3nepwam1s conepwaTcs Bcs Henenoanas, H OT 6ora na He
6y,syT co,aenosaema so36paHeHHas, sxowe y6aficTsa, npenio6onesm4s, nio6oHes-
Hag, TaTb6bI, XHIKeHHAx, OTMIKeHHA, IHTHSI, nenono6annuan ACTBKA, JIaKOMCTBO,
rynsnnuf Tatemme H nenonembie, HinHunme Hsninixemui H npen36brroaHme new-
2 21 njA H HHas cHm noBo6Has. Ho cHx no6poHeTenerfinpeso xom cyxo H 6ecnnomo
ecTb y myxammeHaHos, MHIO BCeM H3BeCTHO, XOTA mHorxe H3 MIX o6peTaioTcs
3eno s03nepsam H HOHCTHHHe OT Bcex ynansnouumcs. Ilea) pain o 6oraTcTse,
xrpa6caR
354
prinde supunerea fop. de sultan, judecator ai alte capetenii 1i administra-
tori ai treburilor civile. De aceea, daca sultanul va trimite pe un ceaw sau
capugibag 780 cu porunca sa la cel mai mare pasa ai-i va cere capul, acesta
chiar daca poate fugi sau scapa in vreun fel de primejdia mortii, dupa po-
runca aceasta a supunerii de bunavoie, iii da miinile spre legare 1i capul spre
taiere. Printr-o astfel de fapta el crede ca va intra in rai prin portile supune-
rii. Iar de nu va face acest lucru, se va ar5.ta potrivnic lui Dumnezeu, Profe-
tului si sultanului 1i va pierde raiul.
Sub acelasi nume se cuprinde 0i supunerea ostenilor, ucenicilor si a unor
calugari fata de capetenii, dascali si cei mai batrini./ De aceea, daca un c5.- ;20
pitan care are de pedepsit un ostean de rind va zice Efkolsun Iola 781, Sa
se bucure in calea sa" (adica sa primeasca cu inima vesela ceea ce i se cuvi-
ne dupa rinduiala invataturii), osteanul acela trebuie sa se intinda singur
pe pamint ai netinut de nimeni sa sufere nemiscat bataia. Iar cel ce nu va
face astfel isi va pierde nu numai cinstea ostaseasca ai simbria, ci se va so-
coti lipsit si de Dumnezeu, si de Profet. Dar despre acestea vei vedea mai
multe in capitolul Despre instructia militarci.
Astfel, ucenicul se obliga a se supune cu tarie invatatorului sau ai mes-
terului, si orice muhammedan de orice rang ar fi mai-marelui sau 0i jude-
catorului, Iar calugarii mai-marilor lor sau 1eicilor. Iar cel ce va cirti atunci
va auzi indata Ghiaur oldi (Te-ai facut necredincios") 782. Vezi despre aceasta
mai clar in capitolul Despre ccilugari.
Dupa cum socotesc eu, aceasta este cea mai mare si mai eficienta con-
ditie pe care respectind-o muhammedanii, dar mai cu seama neamul otoman,
au reusit sa aduca imparatia lor la o astfel de intindere 0 slava. Iar de cind
au inceput a dispretui aceasta porunca a supunerii (caci de multe ori pasii,
nedind ceausului trimis capul lor, pina la a doua trimitere devin rebeli),
de atunci se vede ca ssi armele lor slabesc si cedeaza dusmanului. 0, de s-ar
raci in ei mai ales fierbinteala acelei supuneri in fiecare zi, caci imparatia
numai prin neascultare se destrama, si nu piere de nu se dezbina mai intii.
Ca'ci insasi gura de adevar cuvintatoare a Domnului a prezis ca Orice impa-
r5.tie care s-a dezbinat, care nu se supune imparatilor gi legiuitorilor sai nu
poate s stea" *.
infrinarea. A treia din aceste virtuti este cea numita meni nefs (infri-
narea poftei de la orice dorinta necuviincioasa)783. Implinirea acesteia cuprinde
foarte mars greutati, pentru ca in tilcuirea ei Curanul i tilcuitorii lui sint foarte
nestatornici. Caci, dupa cum se porunceste infrinarea, tot asa se mai ponm-
ceste muhammedanilor ca nu cumva s. faca hadri nefs sau zulmi nefs (adica
strimtorare 1i tiranie asupra poftei lor) 784. Dar sa vorbim mai intii despre
infrinarea de la orice pofta necuviincioasa.
Prin infrinare se intelege rabtinerea de la] toate cele necuviincioase si a ca-
ror savirsire este oprita de Dumnezeu, precum uciderile, destrabaarile, des-
frinarile, furturile, rapirilex, razbunarile, bauturile, mincarile necuvenite,
lacomia, plimbarile zadarnice tisi nefolositoare, cheltuielile peste m5.sura 1i hai-
nele de prisos sau altele asemenea./Dar cit de uscat tisi fara de rod este la mu: 221
hammedani pomul acestor virtuti socotesc ca este cunoscut tuturor, deli
multi dintre ei sint foarte infrinati si se indeparteaza cu adevarat de toate
acestea. De aceea, cei care nu se ingrijesc de bogatie, de lume si de ei
jefuirile
* Matei, 12, 25; Luca, 11, 17.
355
o mime II o ce6e camxx He6peryuum H oT Bcex Hemel i Aen mHpciotx yKJIMISHOIHHHCA
)1043Hb HM HapHuaempo Icuoluellutuun (cmeHile B yrny, TO ecm yemmeHHoe npe-
6bInaHHe) H36pauJa. Bo HcTHHHy cxa3ylo, AKO HHnex menosexa Ho xpame CBATMA
Cotinm, eroxce cica3oHaxy OT 28 neT HHKOAH)Ke H3 npwrHopa xpama Hcmenum, pa3He
Ansi Hy)KABI TeReCHbIA 11 BO spems 24 gacos BeCb KypaH IIp0xIHTbIBaTH 0 6bIKILIa.
MHO3H Taxoxyre H xynetiecrHylonam Ha3HagaloT ce6e H3secume IIpH6bITKOB
%MU, cxpegb enHKO mown. OT CBORX CH neHer NCHBOT H ,Ekom CBOR XOTA MepHO x
,a0BOJIBCTBOBaT14. H awe KTO ssiguiyio geHy XOTen 6br naTH HM, He npHemnioT,
cica3yxnue ce6e HOBOJIbIlbIX 6bITH HpH6bITKOM n0 pacnono)KeHmo necsm K OAHHaT-
Han( nnH HBeHaTuaTH. Ho penKo TaKOBbIll (1)HEIHKC B Typialn xx ABIITCA. 110A
CHM so3nep)KaHas npeTexcTom xxx Bbr bIlnneHbl cyTh y HHX mHorHe 33.KOHHHKOB
(Hx)xe depeutuaniu Ha3bIBUOT) CeKTbI, 0 KOTOpbIX B oco6Hoi3 pegeTcs rnase.
14 Te mano *ITO pa3HcTspoT OT Haulm TopxcHweil npHnepxcanwxcx xxxx (He
1-M1'0M-0 0 npaHnitnix H no CBOHM npasmnam X0HAHRIX H HOCJIyIlIJIRBbIX) MOHaXOB.
Tupaucmeo Ha eodicde.lenue. OT npyrHs cipaHm swam pa)KnaeTcs TpynHocTb,
3aHe KypaH nosenesaeT, )1a. He KTO xenaHnio nio6ocrpacms csoero H noxoTH
o6H,ELy H yTecHemin COTB0pHT. FJ131-0JIH3T 6o, AKO 6or HIVITO)Ke HeB03M0)KHOe
3anoBeHan tienoHeicy H TO H3pAHHO, HO aTIe HpHCOBOKTIJIAIOT, AKO HeCTI, BO3MONCHO
nenoseKy nMUIHTH ce6e sownenebbs csoero. OTKyny 3aKJI10113.10T, AKO gacTb Aa-ra
nono6aer ecTecTseHbomy soxnenemno. Aule )xe KTO Toro He COTBOpHT, pawl()
corpeLuHT, aKH 6bi He enHHoro )Ke ylunuta Ho3nepxcamx. 4ec0 panH 6narkis cosecTH
menoseK HRH capamudi 3aKOHHHK He Hmyabdi csoen, lame morywHil HMeTH WeHbI,
awe geCTHy10 Ha rpancKoii ynxge y3pHT maTpouy xxxxx H so3ropescs HowneneHHH
anameHem Hocnpocar OT Hex npoxnaxc,geHHA, TOKMO ,Eta 6yotteT AA/we aumbme,
TO ecri, B J11060Bb 60)K. H10 (o, 6e36oxmoro pegeHHAD, oHa xce He yiniHHT emy
B TOM nosnecoTsopeHlis cny)K6y, so3HenwyeTcs, AKO TAXKO corpeunula, 3aHe
THpaHCTBO coTsoppula soxneneHmo 3aKOHHHKa, He yTOJIHB oboe npocTepTHem
ce6e. TaKo nepswil o6pa3eg Ce5I H3p5nHbin myxammenaHcKHR Ao6po,acre.rm /lane
cam MyXaMMeg g ,ragepb ero cl)aTma, mice HeCKOJIBKO TbICHatb soes, capa)Knyunix
222 THpaHCTBO / BoNutenelikul H Heyxpommoe wename COBOKyfflIeHHA C xexamH HX,
npocrepmem Tenece csoero 6o,gperseHHo yromuna H yracHwa, o gem npocTpaHHo
pexom B mane 0 trydecax eec.
IlpenHpaloTcs XeCTOKO Te0JIOTH myxammenaHcKlie o ycTaBe XCHTHA HeKHHX
AepEnnues, xoTopme KpaCHOJIHHHIAX OTpOKOB (Hx)Ke OHH KUOileK HapHgatoT) ce6e
cucKasatoT H C Temu B03JieralOT, o6age TRaTOJHOT, ARO xename TOKMO s036y)K-
;lama., a He AoaneTsopscr oHomy COT Apemierianix rpeKos Cell J1106JICHHA o6pa3
bapHgaeTcs JII060Bb rwaTonwiecxasi) ex4Ha tlaCTb Te0JIOTOB TaKOBbIA eCTb OHHHHH,
AKO Bo36px,Ekeime Hoe Boxcaenemisi H oT Aer4cTsa rpexa Boa,gep)xamie ecTb aKH
xpa6perseHbas cHna H xpenocTb, Awe exam nonygaeT nomecTb no6enbt Han CBOHM
CH BoKaenemem H aaTo ONCH,HaeTCA senile m3noso3namblie. 'qeco pang H nocTx-
niecs, npe)Kne ,ga)Ke He npniineT spew' pa3peineHms, o6briai3 HmeloT yrOTOBJUITH
cTon H 6pauma no pemenHomy, Bee xce Aomaumne H rocTH, awe cnytiaTcx, no-
XOTHe H aKH necmiM rnartom HCTOMJIeHHH, omecbi H B30p0M nornoulani BHHATCA,
nage )Ke H gacTagbi xne6a Ko ycTam npHHocsT H anneTHTXXXXXX TbICALIthMH o6pa30H
356
care se abtin de la toate lucrurile i treburile lumeti i-au ales o viata nu-
mita kiosenisin (ederea in ungher, adica petrecerea insingurat5.) 785. Cu ade-
varat Va spun ca am vazut un om in templul Sfintei Sofia, despre care spu-
neau ca de 28 de ani n-a ieit niciodata din pridvorul templului decit pentru
nevoia trupului i in 24 de ore obinuia sa recite tot Curanul.
In acelai fel multi negustori ii fixeaza un anumit procent la citiguri,
deci cu citi bani dintr-ai for sa-i inmulteasca moderat x viata i casa, i
daca cineva ar vrea sa be dea un pret mai mare nu primesc, spunind ca se
multumesc cu citigul de zece sau unsprezece sau douasprezece [procente],
dupa caz. Dar un astfel de fenix rareori va aparea in Turcia xx. Sub acest
pretextxxx al infrinarii sint n5.scocite la ei multe secte ale calug5xilor (pe care
ii numesc dervisi), despre care se vorbete intr-un capitol special 786. Iar
aceia se deosebesc cu putin de alugarii notri care bintuie xxxx prin piete
(nu ma refer la cei autentici care umbra dupa rinduielile for i sint asculta-
tori).
Tirania asupra poftei. Pe de alta parte se nate o mare greutate din
faptul ca Curanul poruncete ca nimeni sa nu faca sup5.rare poftei i ingr5.-
dire dorintei sale de senzualitate. C5.ci ei spun c5. Dumnezeu n-a poruncit
omului nimic cu neputinta, i aceasta e bine, dar r5.0 adauga ca omului nu-i
este cu putinta a se lipsi de pofta sa. De unde conchid ca trebuie sa dai par-
te poftei trupeti, iar daca cineva nu va face acest lucru va pac5.tui ca i
cum n-ar fi facut nici o infrinare. De aceea un om cu contiinta buns sau
un calugar peregrin care n-are femeia sa i nici n-o poate avea, de va vedea
pe ulita cetatii o doamnaxxxxx cinstit5., aprinzindu-se de flacara poftei, va
cere de la ea racorire, numai sa fie Allah askine 787, adic5." De dragul lui Dum-
nezeu" (o, vorba fara Dumnezeu !), iar daca ea nu-i va face indata serviciul
de a-1 satisface, se va socoti ca a p5.catuit greu, pentru ca a facut tiranie pof-
tei calug'arului i nu i-a potolit-o prin supunerea sa. Astfel, prima pilda a
acestei frumoase virtuti muhammedane a dat-o insui Muhammed i fiica
lui Fatma, care in chip neobosit au potolit i stins tirania poftei i dorinta
nedomolita de impreunare cu femeile for a citorva mii de oteni/prin oferirea 222
trupului lor, despre care lucru mai pe larg am vorbit in capitolul Despre
minunile lui 788.
Cumplit se cearta teologii muhammedani cu privire la rinduiala vie-
tuirii unor dervii care-i procura baieti frumoi la fata (pe care ii numesc
kiocek) 789 si se culca cu ei zicind ca numai ii atita dorinta, dar n-o satisfac
(la grecii antici acest fel de iubire se numete iubire platonica). 0 parte din
teologi este de parere ca atitarea acelei pofte i abtinerea de la savirirea
pacatului este un semn de curaj i o tarie, care singura cap'ata cinstea vic-
toriei asupra poftei proprii i se ateapta la o mare r5.splatire pentru aceasta.
De aceea i cind postesc au obiceiul sa gateasca masa si mincarile inainte
de a sosi vremea dezlegarii, dupa cum s-a spur, iar toti ai casei i oaspetii
ce se vor intimpla, chinuiti de pofta i de o foame ca de dine, sint vazuti
ca inghit cu ochii i cu privirea, ba inca i buc5.tile de piine le duc la gura
atitindu-i apetitul XXXXXX i stimulindu-1 in mii de feluri. Se spune ca i in inde-
357
aolulnKAgcoa H i.ousdrnoou `Koi.aAvexp mut 11 a xruunou =imago m19011'011
3 H1A111000 tn1HICO11EH uuc Huttonradu x 011X011 H ICHECHE1M11170d1I 0.10111X14113 OII NMI.
H11919 odanumihtir0 ISHH31711AX0000 `,L1fd0f1.1 011101/(EL1.3dOELLOX31A13 H iAd11 111Xd17
OHNIre41 0111X1110X3111 H 014.1311d1009011f SI 0903 `311101E11xCA900 011E1 1141111 OXIS H
ou-aV ou 1vo.L IKLA/no aanurammo17eu0 H 111Alfa&C A 11109 1C11140111I011011111117 -dal/O&
ICHEE31C H Exanuroltodu Kama& 0H1TIIIIKEI MOW& .1JC17A9 0141AdV 1300 HIIHiIIIO '11A0
`PIHEIHIOdll 0)&14 `1.011f0IBILI OXFS H111109 X0dI '1103 0.1.h 0011311143 011.10HVd141. IlSd00.1.
Alf01 Aucooao H AINOH11017d03 `011411a113XC awn
amt Ng 0131 11I9141110 Xadd 14101.1017 -11011014
'HRH Kiox 11 =Now' HVEVErVci 0110 H.LHdOELL 0114170.11131allO1C `1.100 eihadm tlna
ISIAI0da OXItdX '1103 1117 111f9 Vd3h0E1 0113dh H BOa ISCH3013d107011 `111)KECI17E'ed 011
0114H317X0XEC 09 E11111f03 0411H317317X(011 A1A100110 H 1LLOX011 01E709E39 H Oil A4113H140.1.0017
Emdofaairaort glair 4100 OH 1.o xrquoxri, Isuaoxat. 14 1111 `I.Al2Ag runz axc x -01r0ou
wumoifiif Kovsturedgo
quiaouacly .110ouax axis) 11 xprinqvatunnefo9ndH xiquararoloudv gondol.' &Yaw
13411411H HIA191r3i0170d9o17 1.031ATH (oloavi nemotwdefx woixareut. oxKoaV Koinarinii
imadsiaradu
xx gaiaBBoxecS
8ge
letnicirile nocturne unii fac cu tiitoarele for tot felul de zgindaririsi preludii x
ale preadulcii impreunari ce va urma, glumind grosolan, gidilindu-se unul
pe altul si atitind in ei senzualitatea, socotind c5. si actul it vor simti mai
p15.cut si vor avea si mai mari merite la Dumnezeu pentru implinirea infri-
narii si lungimea timpului. Altii sint contra acestei opinii, zicind ca este
mai mare pacatul sa-si facts o astfel de tiranie trupului si dorintei
inimii decit daca ar savirsi p5.catul cu fapta. Dar este meritoriu
a face acest lucru in luna Ramazan, cind timpul este scurt, anume sa-si in-
tarite pintecele si toate cele de sub pintece, aproape de seara, c5.ci dupa apu-
sul soarelui este permis ca fara grija si dupa merit sa-ti satisfaci dorinta si
pofta. Ajunga insa despre acestea, iar not sa ne intoarcem spre cele ce ur-
meaza.
Taria. Taria (care in Eticele lui Aristotel ocupa primul loc intre cele-
lalte virtuti) * in dialectul Curanului se numeste si se intelege in dou'a fe-
luri: djihad, adica purtarea r5.'zboiului sau luptei sfinte, si gaza, adica pu-
terea, taria vitejiei prin care cei necredinciosi,si adversarii credintei muham-
medane sint invinsi, supusi,si ucisi 790. Prin amindoua numele li se porunceste
muhammedanilor atit cu porunca dumnezeiasca, cit si cu cea omeneasca/
un lucru foarte cumplit, anume ca daca cineva numai cu gindul se va in- 223
toarce de la aceasta, va fi socotit necredincios si apostat. De aceea, fiecare
campanie si actiune razboinica ostasii o numesc netii gaza (intentia si vrerea
victoriei pentru r5.spindirea credintei) 791; pe aceasta ei o au nu numai ne-
curmat5. totdeauna, pretutindeni si impotriva oric'5.rui inamic, dar daca nu
se vor ingriji de ea cind au ocazie bung si noroc se socoteste p'5.cat de moar-
te, ca atunci cind un ostean si-ar parasi in timpul bat5liei regimentul si ta-
bara.
Iata de ce le este interzisa si neingaduita o pace trainica si vesnica cu
crestinii, intrucit Curanul porunceste a-i supune cu orice chip pe cei necre-
dinciosi sau a-i converti la muharrunedanism**, iar daca nu. se va putea aces-
tea a-i ucide f5xa nici o omenie si milt. Aceasta este fapta virtutii numita
gaza sau la plural gazavat, i celui ce o face cu duhul si cu fapta i se va
fagadui intrarea in rai prin portile cu acelasi nume ca aceea si se va chema
gazi, adica viteaz 792, invingatorul vrajmasilor lui Dumnezeu. De aceea, cind
li se intimpla muhammedanilor ca pentru nevoi foarte mari sa incheie pace
cu printii crestini, o asemenea pace nu este decit aceea a lupului cu oaia,
pe care vrind s-o sfisie gaseste un motiv suficient in faptul ca ea,biata, a
baut apa din acelasi riu cu lupul si, cu toate ca bause cu mult mai jos pe
cursul apei, a tulburat tot riul. Asadar e de ajuns printilor crestini sa mar-
turiseasca numele lui Hristos, Fiul unul nascut al lui Dumnezeu Tatal, $i
sa respinga cartea si prorocia lui Muhammed; pentru aceasta singura vino-
vatie, dupa zisa muftiului (una dintre expunerile si interpretarile Curanului)
se hot5Xastexx ca se cuvine a omori pe toti nemuhammedanii, pina la unul,
ca pe niste vrajmasi vaditi ai lui Dumnezeu. De unde iii aroga, pe linga in-
gaduinta de a rapi si a distruge, pe linga meritele inmultirii superstitiei, si
titlul de gazi si mostenitor al raiului. Iar dac5., dupa judecata tuturor po-
poarelor, s-ar p'azi de aceasta si si-ar lasa vecinii in hotarele for ca sa-si ducts
jocuri premergatoare
xx se legifereaza
* Aristotel, 'HOtica Nucop.axsta, III, 9, 1115 a.
** Cf. Coran, II, 190 193.
359
npoBoxcriaTn nonycnuni 6b1 B npecTyruiewie H rpex cmepmbril HM Bmemmo6bicsi.
Ho noHexce HomepeHne mmeem B ocoannimii rmase pawl o O6pa3e nocmauoonemul
mupa myxammedau c xpucmualiamu H o Bbimbruinernin npnlimH Hapymemix Torowne,
3,ne mHmicailinam npanoxcifin ocTaimixom. E a BnEwm xce nocnenmom mc .no6po-
,neTenb, mice ecTb myilemitiecrsa./
224 Mytienutiecmeo. MymeHwiecilio zueeadem, mrieHnic xce zueeum apanclaim
rnaroneTcsi A3bIKOM. Ho cnm reHepanbm4m X nmenem ce,Eimb mime sifiErA min
po,abi noximmeHHbre B myxamme,EraHcicori pennrini Ha3HameHoBaTmcm Bnnam. 14 Bo
nepsbrx y6o Bbicomarrinero crenenn H mecTa TOR ecTb myliemuc, mice ympeT Ha
6paim npoTaBy xpncTnaH o xoTopom Kypaucicoe cmueBoe ecTb nocTaHoBneHme:
Awe y6meam, ea3u, TO ecTb no6eEurrenb, awe y6nex 6yEieunr zueeum, TO eCTb
mygemuc 6ynenim, civet'', Bo o6oxx mac-Lam:1mA, 3aHe no o6oemy Aeilcmy B
pailcxne Bpara BH14.111 ynoBaloT.
BTopbril cTeneHb mymeHmecnia ecTb erna KTO mecTsym B Mexxy Ha nyrn
yMpeT, cmpeqb Tpy,Ek TOM, nonroro nyTH H Immix (moice B rnaBe 0 cmpancmcoga-
nuu 6 Melfify X3013.TOX0M) Tpy,EIXOCTerl x HOTIA, aim. 3a Helmer mrinTensi inem-
Amine, mice AK Bce3no6Hekung cynocTaT npmiliecemiem cmepin npeAnoxceHHbIki
HM HyTb 3anAT H npecege, aicH 6bI KTO HeimmiTenbcicom pyicoto Ha Bailie y6Hea
6b1n H JIHWIIBCA nmeHn 2a3U mytieHmc 9pe3 Malt= KpOBH COTB0pHJICA.
Tpermil cTeneHb ecTb, erna KTO HenpaBenHo H 6e3 noica3aHHEasi o npecrynne-
HHH OT cynTaHa, OT Hawn 11.11H OT 14HbIX HananbHHICOB, He110BHHeH CbIH y6Heu
eCTb, Ha3bniaeTcx ice mpiem4x, noHexce 3a npaBny (exce eCTb camoro 6ora Hmm)
npeTepne TmpaHcTim cmepTx.
IleTBepTbiri cTeneHb eCTb, er,na KTO OT pa36orinmcos HRH OT KOTO-JIH60 HHOTO
(TOKMO 9To6 cam off He 6bin npminHom ccopbi H Bpawne6cnia) Ha nyTH. Ha ysmue
yam! 6y,neT.
mina cTeneHb eCTb, er,ria KTO OT mopoBbni .513BIA HIM OT ennnenTwiecxxx
6one3wi ymnpaer, 3aHe myxammenaHe BepyloT, BKO B3Ba mopoBasi Bo3ABH3aeTcsi
OT AeMOHOB dalCUHbl KM HapHuaembix (o Hxxxce mine pemecH), KoTopme nonyule-
HHem 60 nicHam Hana,aaJoT Ha po,g menoseliecimil H emixo rHoeHaTmx mecT Ha Tene
6oninnero 06pB1IieTcB, TOJIHKO H pax OT neMOHOB Hal10)KeHHbIX emy 6bITH Be-
py}oT. Toro pagli H 6eTaTH Bo36paHeHHo HM eCTb BO Bpemm moposoro noBeTpmr,
MHAT 6o, AKO awe 6bI TO '11,11111.1114, TbIJIxx 6bI Bparam 110Ka3bIBaJIH H mriempiecTso
ripempann 6bI. Ho B Bewex HaTypanbilbix ncicycHecianin BeTkasi moposym A3By
6bITH 113 60Tie3HeR empa3uu Capu, TO eCTb 3apa3HTeJlbHbIXxxx, 3eJ10 onacHo yeTy-
naloT H B cnneBoe 6ome3Hbmn nbnuyinee Bpemm Ha nperpannm H Hem OTX0,451T.
HexorEia Ha cite cymHeime Tpe6oBaHa 6bICTb or myclyrnsi Oemea (To eCTb
cyne6Ham cemTem1H.H), tiro 61.1 TB0pKTI4 nono6an0 BO spew' moposoro noseTpia,
6eraTH 1111, HJIH B Aome npe6bmaTn? KoBapHblii y6o, Ho H HaTypanbHbix Belga/
225 liCKyCHbIrl myclITH ABOAKO omewa: oKTo, petie, B BeTXOM it ;wpm nmywem 06n-
TaeT HaMeTe BO Bpemm noxcnsi, r,ne HecTb icanenn Tamo na yxpbrBaeTcm. Ha cell
oTBeT maim sonpoweillibrii: Awe no,n enniibim exinHoro He6ecu HameTom Bce
o6HTaeM, xamo 6excaTa noxio6aeT? OrBeina: Awe wenaeum cnacemiii Timer,
oaoe npm xpasix (To ecTb, ,nanege OT co6paHmm me.noBeilecicoro) o6p5nnemno. no-
X o6wecrsemiiirm
xx 3ag
XXX nparierrammut
360
o viata lines si netulburata, acest lucru li s-ar socoti drept crimes si pacat de
moarte. Dar cum avem de gind sa vorbim intr-un capitol special Despre
modul muhammedan de a incheia pacea cu cre,stinii 793 i despre nascocirea
motivelor de a o inealca, am renuntat sa adaugam aici mai multe. Sa vedem
deci ultima virtute, aceea a muceniciei./
Mucenicia. In limba araba mucenicie se spune sehadet, iar mucenic 224
ehit794. Sub aceste denumiri generale' vedem ca in religia muhammedana se
inteleg alte sapte feluri si specii subordonate. Mai intii, deci, mucenic in treapta
si in cinstea cea mai inalta este acela care va muri in razboi impotriva cres-
tinilor, despre care lucru exista urm5.toarea hot5.rire a Curanului*: Daca
vei ucide, vei fi gazi ", adica invingator, Daca vei fi ucis, vei fi ehit", adica
mucenic, deci fericit in amindoua cazurile 795, pentru ca dupes savirsirea
amindurora nadajduiesc sa intre pe portile raiului.
A doua treapta a muceniciei este a muri pe drum in timpul calatoriei
la Mecca. Osteneala unui drum atit de lung si a celorlalte greutati (pe care
le-am enumerat in capitolul Despre pelerinajul la Mecca) 796 si sudorile sint
considerate ca un chin care, ca un prea rau vrajmas aducator de moarte,
i-a pus piedica in drumul ce si 1-a propus si i 1-a curmat, ca si cum cineva a
fost omorit in razboi de mina dusmanului si, lipsindu-se de numele de gazi,
s-a facut mucenic prin va'rsarea singelui propriu.
A treia treapta este cind cineva e ucis nevinovat de sultan, de pasa
sau de alte capetenii si se cheama mucenic pentru ca a suferit tirania mortii
pentru dreptate (care este numele lui Dumnezeu insusi).
A patra treapta este cind cineva va fi omorit pe cale sau pe ulita de catre
tilhari sau de catre altcineva (dar sa nu fi fost el insusi cauza unei certe sau
du smanii) .
A cincea treapta este cind cineva moare de ciuma sau de epilepsie, pen-
tru ca muhammedanii cred ca ciuma este iscata de catre demonii numiti la
ei djini (despre care s-a vorbit in alt loc) 797, care din ingaduinta lui Dumnezeu
tabarasc asupra neamului omenesc. Deci, cred ei, cite plagi purulente vor fi
pe trupul celui bolnav, atitea rani au fost aduse de demoni asupra lui. De
aceea be este oprit a se feri in timpul molimei ciumei, c5.ci socotesc ca daces
ar face aceasta ar intoarce spatelexx vrajmasilor si ar dispretui mucenicia.
Insa cei mai priceputi in lucrurile naturale, cunoscind ea ciuma e din boa-
lele emrazii sari798, adica din cele contagioasexxx, se feresc cu multa grija si in
timpul cit bintuie bolile pleaca in suburbii sau pe la sate.
Cindva, intr-o asemenea indoia15., a fost ceruta de la muftiu o fetva
(adica o sentinta judecatoreasca) despre ce anume se cuvine sa faces oamenii
in timpul epidemiei de ciuma, sa fuga sau sa ramina acasa? Muftiul, perfid
dar si priceput / in lucrurile naturale, a raspuns in doi peri, zicind: Cine 225
locuieste intr-un cort vechi si gaurit sa se ascunda la vreme de ploaie unde
nu cad picaturi". La acest raspuns a fost iarasi intrebat : Daca locuim toti
sub cortul unic al aceluiasi cer, unde se cuvine sa fugim?" Raspuns-a: Daca-ti
doresti scaparea, o vei afla pe la margini" (adica departe de aglomeratia
oamenilor). Ei cred de asemenea si despre boala epilepsiei c5. este o tiranie
x de obste
xx dosul
xxx molipsitoare
" Cp. Govan, IX, 52.
361
,a06H0 H enaneniwtecxylo 60JIe3Hb seppoT 6bITH THpaHCTBO gemoHcxoe (mo)KeT
6bITb s3eminoute H3 HaIIHIX Cesufennbtx /7ucantiii) H apaxne6Hoe 03JI06JIeHile TODD
paAH H B cputeaort 60JIe3HH ymepunn4 3a myitemuma AMMOTCA.
ffleCTbIII cTenellb myilemplecTsa en imam TOKMO )Kellam npitnagecTayeT, xo-
TopEam B poxnemax ympeTH cnyiniTcsi. 4eco pax,' 6acHoc.noasiT: era 6or npox.inui
Duty, ,tp, B 6ane3HH po,nwr mana, EBBa Bonpocana 6ora: Ho ante, pew, )3 IbIX
60JIe3HeX cnyurrcst mHe ympeTH, KTO 6yEteT BHH010 CMepTH H y6Hkiuel0 MOHM?
aKH Ha Bum 6ora Hmywero 6bITH BH11010 norH6e.nH est). Onieuta 6or: BHHa y6o
6yneT 3MHH, TbI )1(e, 3aHe TeprIeJIHBO II0HeCeLLIH THpaHCTBO eTO, ,Ltap H M3,E[y Mytie-
HH'ieCTBa nonyilfunv>.
Twice ceabmmil H nocnenHHA (aloe no6pe namsacTaym) crenem, ecn, myge-
Hmecrao macTeR TeJIa, clIpetib, AKO era KTO Ha 6paHH OKO, pyxy HMI Hory no-
ry6HT, yeTa coxpyunIT H CTpaILIHy10 A3By BOCHpHI4MeT. 4eco paMI XBaJIATCA, AKO
TOTO pa,n,H 6or nonycnin, ;la 6bI H CaM MyXaMMCIA OT HenpHATenst B JIHue paHeu H
3y6 ero TAACKHM 6y.naam ynapenHem Hc Topical 61,1n, na He xaxo Taxoaoro myge-
Hmecxoro seHna (noHme HHbIX no6poneTeneri Bcex BeHelj K coseptueHcTay CBOHMH
3ac.nyramkt nonyilan 6maie) Junuermiail oT 3,aeILIMIX nepecenan6EacA. Cero y6o
myqemvecTaa wenaHHem H seporo yraepnkunuecg mem, slam' H nportast 6poHst
Te.no noxphisaloatast H 3aIIIIILIMIOIHaA Ha BO He oTmeulyr (oHbix 6o TOKMO ARA
cnaBonoxa3aHHA ynoTpe6.runoT) ocTaBHBate eninnact narr, mem, xonne, crpenbi,
.nyx (no TOM H y HHx ynoTpe6.neHHe cl)Janrr nplatHane), stxo oppicHe, cyatee Ha nopa-
)xeme, xynno H Ha 3auuuueme. K Tomy eute H HOCH I O xo.neH H ppm naxce na
.narreil O6Ha)KaTH AOJDKeHeTByI-OT Te, KOTOpMe CBOAHCTBeHHO no MyCJIHMaHCKH H
Xpa6pCTBeHHO 6HTIWA HOOLIMAIOTCA. 06atie cue Aep3H0BeHHer11.1113e TOKMO H HaH-
Halle stabigepcxoe onangeHHe HCHOJIHATH o6mme. H CHA y6o o nepaertamx 3ac.ny-
WITenbliblX Ae.TIaX TegeHHaA, Aosonmia na 6yuyT./
X K HpaBam Hanexcaume
362
demonica (poate luind din Sfintele Scripturi ale noastre) * si o asuprire dus-
m'anoasa. De aceea si cei care au murit in aceasta boala sint socotiti drept
mucenici.
A sasea treapta a muceniciei se potriveste numai femeilor carora li se
va intimpla sa moara de nastere. De aceea b5.snesc: cind a blestemat Dum-
nezeu pe Eva ca sa nasca in dureri fii, Eva a intrebat pe Dumnezeu: Dar
dna mi se va intimpla sa mor in acele dureri, cine va fi cauza mortii si uci-
gasul meu ?" (facind aluzie la Dumnezeu, care ar deveni cauza pieirii ei).
Dumnezeu a raspuns: Vina va fi a sarpelui, iar tu, pentru ca vei suferi cu
rabdare tirania lui, vei primi darul si plata muceniciei".
Iar a saptea si ultima treapta este (daca tin bine minte) mucenicia
madularelor trupului, adica de-si va pierde cineva in razboi ochiul, mina sau
piciorul, isi va sfarima gura sau va primi o rang groaznica. De aceea se lauds
ca pentru aceasta Dumnezeu a ingkluit ca i insusi Muhammed sa fie ranit
la fata si sa-i fie smuls un dinte de o lovitura grea de buzdugan, ca nu cumva
sa se fi mutat de aici fiind lipsit de o astfel de cununa de mucenic
(pentru ca cununa tuturor celorlalte virtuti pentru desavirsire o primise
prin meritele sale). Deci, intarindu-se de aceasta dorinta a muceni-
ciei si avind credinta", la razboi leap5.da coiful, zalele si restul armurii care
acopera si apara trupul (pe care le folosesc numai ca sa -$i arate slava), lasin-
du-si numai scutul, sabia, lancea, sagetile, arcul (mai tirziu s-a introdus la e i
si intrebuintarea pustilor), ca arme ce servesc la lovire, dar totodata si la
aparare. Afars de aceasta, cei care au curajul sa se lupte cu adevarat ca mu-
sulmanii al cu vitejie trebuie sa-si dezgoleasca si picioarele pina la genunchi
si miinile pina la cot. insa acest lucru obisnuiesc sa -1 faca numai cei mai
indrazneti si mai cu seams oastea de ieniceri. Ajunga dar aceste spuse despre
cele mai de seams fapte meritorii./
363
gttia OH 01111111011 ISOILLEEICEH VIDICICOV 4.100 xE1d00) ISMIOVE <OSE11101104 H tIOA>>
Brim-man `freinnufgauffaH axis cliroda H ciTnact oficlnicAh
`Hluolganicon amcgtiomuf
150111.1.140"CH H `01HINI OXIS axauromfH lipHI111.N0EH `,Laavof OXIM 0143.0HEEM1 nu'Ag `wa.f.
amal 1_114HONCOlf01101-10MEC XMIOHEVaININIVXAY1 HIM OH `EMEMP1113 141114 aH OH113111d3(100
gmalvAcudA ogH amcoms riltmcgJoHw INOXTITMErA E afigmfgH a aligns 0 -tudaineftvnadu
XV9 X14900.9WWVXtrAr `1\TOXECE31011 )10d0d1IONCIf HI4140 1114hAEH 'XII 0)111
EHHHE141314dX
H 0J031110ff EHHHEIYOWINEX/cWOH `111149Edi IIIKR01111 14 `liirEfligA OH OINIMOI. 4L3Ol3
`3COdi OH atna VC WelIONU.I. gnat' H HEd 14114VOIMEH '10131A111 opah 'lined glna RHO
`.115d0H.I. IISHIN 0)1K ax 'mg OH 4lf0.1.3110d901l iomfralIoo H 01131(09 .1.011M1f011014 -aliou
amfair 'omuffH ou Ifolianaio.folfdy tunnianfao aNC013114H out `ilidoEl aurd toil
vialiusHduooli oJodgol7 x wig". aannfanadmo H aarnliaLour `oliipHudlii. 10 XIM
1/011 NIo1raa H.1.001f1MI`NMIEdll H moo.fothf toionvialidu `OTHW 0)1K amco.Dnuf .tahad
lirernadJoo %vox aNCH aH 41001I a9a3 tITI03EM3C1100 ahtll ONC )(ad," H `011111131701.1E
Rnligdu H 4lfaIOV0d9011. HIFIg ',10E10EEI3C H Imo ogA o HoHtaredualf -HglialAnsrexAw
LZZ Homo alIngdu on :AvialunaHli OH XIAT314113d1AH11 `0)1( /Ohairelf 0101111 gar.rxdatlidu
`lii.Au amcof i.orglalidgff NWx ndam `Ondam 0.I. SLOa EHH141011 H }SUMO vttEtudu
`110d0.1.0)1 ONC311011 EH WOHH aioaint limicorfnadu `viaaysaf axon' 0
apefa n 0 ap9vdu
amcof) Mdft 3010E13 HONHHHOXdO11 H xxxoffulaNceds HaViCo (Lounragdnio }aroma pszaVicg
ISEMFIENCOHN ILLEHOJEILI Ott clIODH OH90d1011
x
Eirda mai gdoarl
179E
deli pe drept ar trebui sa se numeasca Poarta x deschisa a iadului" si
Gura nesatioasa a focului nestins", care nu s-a sa'turat niciodata sa devore
singele si lucrul strain si dupa socoteala mea nici nu se va satura vreodata.
SA nu fie de mirare acest lucru celor care n-au auzit de legislatia muham-
medana sau n-au inteles-o bine. Caci, dupa cum am aratat de mai multe
ofi, dar mai ales in capitolul Despre prerogativele lui Muhammed 800, pseudo-
prorocul acela i-a invatat ca pe crestin si pe orice nemuhammedan nu numai
ca nu e pacat a-1 jefui, a-1 robi si a-1 omori, ci ca pentru asemenea fapte vor
mosteni si raiul. De aceea, cind fac acestea, ei socotesc ea nu fac rau, ci o
fapta bung si c5. implinesc porunca lui Dumnezeu. Dar, dupa sentinta lui Aris-
totel, nimeni nu face raul decit percepindu-1 drept bine * si, astfel, cind tira-
nia cea mai furioasa si mai cumplita e considerate de ei ca dreptate, mile si
blindete, socotesc sa nimeni nu va spune Ca greseste cel ce nu se recunoaste
pe sine pacatuind, ba chiar se va lauda ca pacatul si crima lui e dreptate si
fapta buns. Acestea, deci, despre dreptatea cea nedreapta muhammedana
considerate pe dinafar5.; iar diva cele dinlauntru / se tin mai departe de 227
alts cale, pe care o numesc hak i seri serif 801, adica adevarul si sfinta drep-
tate. Despre care nu trebuie sa mai vorbim foarte mult aici, fiindca vom vorbi
in alt loc, cind vom scrie Despre judecatcl si dreptate (pe care ei o distribuie
prin tircovnicii for si prin magistratii civili) 802.
Ddrnicia. Darnicia, care in limba araba se numeste sahavet hani kerem,
simplu djevmerdlIk i muruvvet 803, s-au obisnuit s-o numeasca si cu alti
multi termeni. Ca s spunem adevarul, pe cit e de mare la ei patima lacomiei,
pe atita, sau si mai mare, este si darnicia, care merge ping la irosirea fare de
masura a averii, mai ales la curtea sultanului, asa ca s-a format la ei si zicala:
Bughiun ghelen, bughiun ghitsun, adica Cele ce yin azi se si duc" 804, si alta:
Iarindasi Allah kerim, Cit pentru dimineata de miMe, bun si darmc este
Dumnezeu" 805. De aceea rar la ei familie sau chiar nici una (afara de
Kioprili si Ibrahim hanogli) 808 care sa fie bogata prin mostenire sau sa-si
fi agonisit averile de la parinti, fare sa fi fost jefuita de sultan; si rar se in-
timpla ca cineva s nu fie jefuit.
Sub masca darniciei se ascunde in foarte mare masura placerea trupului,
ingimfarea si altele care insotesc irosirea fare de masura a averii. De aceea
la ei e folosita zicala: Haram gheldi, haram ghitdi, Pe nedrept a vent, pe
nedrept s-a dus" 807, cum se obisnuieste a se zice despre adunarea de argint,
de comori si de alte lucruri. Pe linga aceasta, este un obicei la sultanii turci
ca, atunci cind unul face pace cu vreun print crestin si primeste de la el daruri
prin soli ordinari sau extraordinari (care se trimit cu scrisori de acreditare),
ca de la un prieten, sa be evalueze la pretul cuvenit si s trimita la rindul sau
daruri aseman5.toare care sa depaseasca, dace nu cu mult, macar cu ceva
valoarea celor primite, cu intentia de a nu fi socotit invins de altul in daruire
si darnicie. La fel si pasii, ,si ceilalti agavali 808 de demnitate mai mica, dace
vor primi vreun dar trimis de cineva prin sluga lui, niCiodata nu vor lasa sa
piece sluga aceea cu nimic si fare dar (pe care it numesc bahsis) "9. Motivul
unei darnicii atit de largi este si teologic, nu numai politic, caci dupa porun-
cile justitiei (numita la ei filth) 810 orice dar / lsi prinos primit in vreun fel de 228
altul este haram, adica interzis, dar pentru ca acest haram, adica cele oprite,
365
'0,10O OH RV ill/X/V2 0 `rmtvz OS, 0102 00HHOHECI9E011 Kotturdgo a 400HHOHEd9E000H
.L0E9011011 091111-WIDIEN F1031dEVOLI /C1NO OHJAIHEEE HIE0011.10.1.011I0 H atnu OH XBIONE.0
`Aviarnaurroon at. Awatrraoonndu 11.1.W0a goxrj, aim 0131 manx HuntAxt'ou 01HVX0
HUH NIUE& HP10031-00 dE11 mm OIXELLEHE JOH& X1411AISO .1.003HHdll `Aga 'HO EV OH
Ko.tathndu o.1. ox Axadi `gaxonomtnr OHINHEEa Apiannsoonndu xaSaiodElt. HUH .1.01111
'1A031EX HIM qtnoao 'ffrraorenrdi Inat RI4HH ognu-noxux inqurIAT 1011011 'modtlion
Enoicon-xdu 11110 :raoiro vintv," 'arm at. %too `Rdoa.top Ell onnrdgEosan jial1A9
amajoi.Ltartnasto rmtvd. gtiefovo of woo try .tallAg onngdgcoagn viriaomri
AtoErdgo .1.0E9111011 a WW1 `0111.01,1031Elf KrnIH 231C `Inonsattoreug 11120111111 H rit'ardn
aoiamanduamar H 0110 min qt./Co
oinuownnduotinvdtuD `ofamninduonwedio amcanon qloa tom Edtoao `rundll'aln
oU allinflOn a Btoxliadkt atrod rurraxon ontio.tootr `q.too stiCo 09 otrac prntrirmcoundu
Astowanduonnedio H woos TAIRTracteoxopravi IAIE31HEIHECILO 031COSIIIIH ar173K/Cooud o
`Inuntrad Irmo .tonstraviottadn H moan ox onmnionodu .totAcpxon aa)ae qi,ifo a
nomnadici, nndonwm offoc arifinedioodu `1911Ed10 rnntra `Ismionodao OXIS 110.1.0EarIEEH
OlDleaSd9Ort IMO) stoa man& KISFIXIIII 1101013W ISEJAdE. NEX01411H0014 a Inuratrny
`MO '011COJEMI HEd.L0 '111f0.11131C 003111110i. 9119011C0001101(011.1.01111C0K 11 -KFIHdlIOHFIEd.L0
`OEM 03111 OH AMITE/1'0W 0 'Mt RaVa onnsodaa H.LN9 '110.10310E31011 131131K0a XIATOrt
HEV01100.1 1.001A1H 00 Od0101. 1A100110 oiAamrg000 AlIgHdal REV 1,10100,1 XPIIIHEd1.0
'01AHHE00.1.0.1A aT7J KLOX o,1.)1 o Intionicirou `.1.011OHCIII xatrnsdgo onrffedg 0000.1.0.1
H Oilf0,10011 131Allca014h HINIEHI3d011 H HLVI4uag IMIK1119200thl H Rintinnfotto '01X1111EILLOEH
011907011 H V11K11031 0300 H OHO 0101101,1011 111A1f0 dH 1OIESEI1 H 3CPTHO a 33/n01E9017O11
ioNada '.1011SOLVEH amp ont'dao/C `nsdoat. axceti ott otaniadt mi En 0.1001100 -nod
'111111EL 0310EI 0 LIIILOCLI. 4HaTt 0114111490EH 0,10H1101110.1A cog 0.1031000 ..10110V HMI Mall
ISHIIEHHINOLIEH '.1.01E1110d1100 E)7X31 .1.0170 `11 0111E 0.100,1 '.1.0120d 0310 a 11031E.L truth
Apia 4i/Cu `1micau-Vodu oErathiC ctlAn iciNa i.oriCEuxon H muniteoaodn ioreYndu
Orld01031 a 3C00.0d0,1 H 3f1D1H1f01I 301f00 '1.01E-1.1190 OH '031EI KLOX H 0.1. H 1101 OHEd.1.0
0 141{9CHIf03101101C0h0H aNCOXEXIM Isonnidoxic LrfJOLV
x
aouhag annadnwndu a nsvn090 dEdV0 0HIIA31 H eftuannefo 1INCOITEHT1d11 00H11011
vuornat onnadmAnidu o ninnuAdtt mulfainuAluxiChi `zglotrfo OZ cuoa niqmnam-ooaudu
ANIIITTX3 H 00HO 0.1.11Er0 '11,114HEdX OHEE AHHHEVOWIAIEXXIAI aiiiodu EFIITHEVOINNEXAW
HIE0000 H 0141HATOEE1 111:00H0111.0dH H NENCEda ELOWH OH 00HH 111N9 ',1011falElf.1
aced ocuodogoinuodu EH 'U09 11 31,1143d0310IPH Axododu Eft N9 011310HEILLOHdX
'0)
HEKH31 alnico" (iknreaocuodIYAN o.IOi Bred otnu Isommictro E17JOx icrAmo `nitqg
yr( inamttainnAluxi(w Aantodn EFINHE11.0voNExAvi o0N0q1fal.104d113H Ioinuntduooa -Xdo
'01431C 000C101I SOIALLOH031C1fOrr 0101fORICPSISI 0/09/U00 XH1J011 01000 11IHE'd041IX H
ITHEHOIHO0 `x aNCONK Ionroiriri E17A0 111131C09 ELEEE31011 1A111000 H `ILLEXIOKX 03115
OH ON310.1. ISEHO 011tOflEdll `EIKTIC111001I OH H UH90&011 11 retnorettMCAHOn 411.03
0301nia1, g 11031E1 11thAll0 ISEN01401q0 151411HaL1100 '110.1.0E1t ETt 0000 011113101. `1OIE1111411TEE
IAININC/(1.i '031C Et OH .111d0111. tliodEr ogn EHHHE17014,11VEXSIAI 11.1.111709011 4.1.00H -0111ATA
H1:1131C Adoa H EHMIEVOINITAIEXXIAI '14.1H9EdIO 09141C-W1431-031 at. oung N9 '1\10EEd90
OH11011011E011 E1109 OH ".10NC011. WO" 14rEd ISE1111031C1190 EHECII0 EIDRICOE' 0011d311
nuoKoulladu :ArniatrnslYngo ndtvc nndam `Ondam o1. 4.1.03 onfrecumndll KI4.1000
0I0111:1Edll H H.L1400d11 1.0 '0.10H Et' 149 011 lir7090Hroddy" INK11110110NEES oH1131110d 1411100
OHOH1M oinqg 11 OH 1\10111103KEd0 11131CAdO ALV003h 101731(14d1. AHOCI01.0011 `Amang
otnu ISEH01110d1I EllECIL0 EH OHHomoDurfadu H 01111a/090th. OHO OH '.1141f0fIEHOO EX.10.1,
13.14:1ANI X1011031E1 003114H014.1.0d11 000 90ddlf2 HUH X1011C10110H HIP19 =Eldon .101111-0490
11 110.1.011 MITE 01131COLIE00 EL119EdI H HivallgiC 3CH -0111f011E011
x
NEHohadEH
99C
s5.' se transforme in halal, adica in cele ingaduite, se cuvine sa-i raspunzi cu
vreun dar, si daca nu poti raspl'5.ti pe cel ce a trimis, atunci macar pe cel
ce 1-a adus. Asa, daca cineva vrea sa mituiasca pe judecator si ii va aduce
un dar de pret sau o sums insemnata de bani, acela, ca s nu i se socoteasca
lucrul ca pacatul lacomiei, it va darui pe cel ce 1-a adus cu o floare sau cu
o rodie 811 sau cu un alt dar de mic pret, adaugind cuvintele: Halal eile, adica
Fa sa fie ingaduit"812,iar acela r'a'spunde Halal olsun, adica Sa fie ingaduit".
Astfel lacomia dispare, iar numele de binefacere, mils si dreptate se accepts
in mod mincinos. Asa sint deci acestea.
Ospitalitatea. Ospitalitatea fiind ca o sora a d'arniciei este, intr-adevar,
vrednica de lauds la neamul turcesc, cad ei sint foarte primitori si intind
masa tuturor calatorilor ce trec pe alaturi, fall a intreba de xeligie, si le arata
locul de odihna. Sint doul regiuni foarte intinse in Imperiul Turcesc, una in
Europa, numita Dobrogea (aceasta este Misia de Jos din vechime) 813, alta
cea a Iconiei din Anatolia. Locuitorii acestor regiuni, zic eu, arata atita ome-
nie si ospitalitate, incit celui ce nu-i cunoaste i se va parea ca abia este
de crezut. Gospodarul fiecarei case are in curte o odaie specials gatita pentru
oaspetii strain, unde de va veni cineva chiar la miezul noptii va gasi mincarea
gata si pat asternut cu perne curate si cu cearceafuri albe si cu plapumi; la
fel si pentru cai slugile casei le ofera ovaz si fin si ii adap5.1a vremea cuvenita.
Acest lucru it fac cu tragere de inima pita la trei zile taxa nici o cirtire. Iar a
treia zi, ospatindu-1 din belsug, fara a pomeni de bani sau de pret, it intreaba
unde merge si, daca oaspetele spune ca trebuie sa mearga in cutare cetate, ii
arata respectuos calea si-i dau calauza. Cei ce locuiesc in orase si in sate mari
nu se poarta asa, deli nici cei din regiunea aceea nu pot fi ocariti pentru lipsa
de omenie.
Impcicarea vemica- cu ai sal. De farz ca si de sunnet tine si sa fii vesnic
in pace cu alti muhammedani sunni, adica cu cei drept-credinciosi, si sa o
p5.zeti cu sfintenie ; pentru ca a se razboi un muhammedan impotriva muham-
medanului si a avea/dusmanii si neintelegeri intre ei spun ca nu inseamna 229
decit o lupts impotriva lui Dumnezeu si nesupunere fata de Profet (o, daca
si printii crestini ar cugeta la fel!). De aceea, daca s-ar intimpla ca muhamme-
danul 55. is arma dusm5.noasa impotriva muhammedanului, mai intii trebuie
sa-si intareasca r5.zboiul printr-o fetvii a muftiului si printr-o sentinta x, cum
zic ei, a judecatii lui Dumnezeu, sa arate alor sal si st-i convinga ca a luat
arma nu numai dupa dreptate, dar si in mod necesar si silit. De aceea intr-un
astfel de caz se dal hotarire judec5.toreasca sa-si apere numai pe ale sale,
iar strainilor sa nu le faca nici un ran; caci a invinge pe muhammedan nu
inseamna a spori credinta, si a-1 jefui pe muhammedan in orice chip nu poate
fi ingaduit. De aceea partea vatamata trebuie mai intii sa propuna celui ce a va-
tamat-o : Emri serii serif, adic5. Porunca sfintei drept5.ti" 814, 1 sa ceara dela
el ca incheierea pricinii sa fie f5.cuta dupa legiuirile Curanului, iar nu prin
lupte cu armele. *i numai dupa ce acest lucru a fost repetat de trei ori, daca
partea potrivnica nu va primi aceasta propunere si cerere, atunci muftiul
declara pe asemenea potrivnici mai intii drept ghiauri sau necredinciosi si pe
urma, daca e cu putinta, ing5.duie sa fie jefuiti si ucisi.
hotArire
367
auxollevsu.0 a14daum4 vria raHameIniAcl) K000 00 11113V ILLEIelf011 `OMEHIThEH
rrilat'adu g003 OH ONIXOI 00 `014)10EHRL014dX OH H 0 O14)13HEVOTAINEXSW 014)1311 IgHedI3
IlidaLOOdIl OH `1S03141A,TAO1 0hE90 EH HEE1014dX W14)1341faLISI4d110H 1A1014)1ad0 11 OH
01H9OL(011 `00)114H1109VEd ONCOIXXHH Gam! axxcorst'adu 'Atma ONI0dX ISIgHH3THEILIEEd
TOMO rjo9onvddH `1414TniaLHao 0)K ioaaLmiaxorott HUH 1A13111r3TATIATEX1W `141.14Hd1130g
HUH girete '141141E1M HUH IgHTIOdOECEd 111149 H `ELOdIAlic Er133g 'EMEE101113113d1403
0011E1tOTATIATEXXIN WIC XPId010)1) 0 00H0 ISIAI3dg 4IAIV30 OTHIS9 a NNW OH XIgH1OTATEE0H
(HHHONCK14)1 17011 IA1013)10.40d41 14111IXO,LOCILI H g14HOHIHMEE XI4NI143011EH NiH .171490 10
XF11111 `OhOlfgHdll OXCH WaL011 14)1E 14HHECHEI0 14 X ANTOH14173 1IATO)1014EVONITAIEX1IAI -dox
89E
Imperiul Otoman, cind a inceput sa-si aseze temeliile in Asia, nu a ezi-
tat sa-si intinda hotarele nu numai in tarile crestine, Ca si in unele muhamme-
dane. Asupra crestinilor ei tab5.rau totdeauna cu armele dusmanoase, ca niste
tilhari, neinvocind nici o vina decit trimbitata sentinta a Curanului ca trebuie
sau s5. primeasca muhammedanismul, sau sa plateasca bir, sau sa fie nimiciti i
sa moara*. Dar pe muhammedani (din care erau pe vremea aceea sapte prin-
cipate deloc neinsemnate)815 i-a atras sub pretext de protectie si apa'rare de
asupririle ce li se aduceau de catre altii. Mai pe urma acestia an fost anexati
ca niste prizonieri la corpul unic muhammedan i s-au supus lui (Imperiului
0 toman), afara de unul dintre printii principatului karamanilor, care a lup-
tat totdeauna impotriva Imperiului Otoman i i-a fost foarte vra'jmas **.
Lucru despre care citim in istoriile otomane, ca de cite on cerea pacea, de
atitea on (legea i Curanul ajutindu-i) o primea de la sultanii turci, caci, cind
muhammedanului ii pare rau de obraznicia sa i cere pace, sa nu i-o acorzi
i sa nu te potrivesti sentintelor dreptatii ar fi insemnat, zic eu, sa-ti/inti- 230
paresti pe tine stigmatul necredintei. Astfel, sub forma de protectie, au ane-
xat ei principatul hanilor din Crimeia ***. Tot asa si-au retras mina de la
imparatia Iemen, adica a Arabiei celei bogate, cucerita mai inainte de sul-
tanii Selim si Suleiman, insa nu alungati de puterea armelor, ci pentru restau-
rarea dreptatii i legiuirii au lasat-o stapinitorului ei legitim i $i -au retras
capeteniile i pasalele lor4*. Iar aceasta pentru ca incepusera razboiul cu nedrep-
tate si, impotriva poruncii Curanului, muhammedaniluaser'a avuturi muhamme-
dane, ceea ce nu mai putea insemna raspindirea credintei, ci ea bintuia o vadita
lacomie i o curata tiranie; de aceea parindu-le parca rau de cele fa' cute, urmasii
sultanilor dupa sentinta dreptatii an dat fiecaruia ce si al cui a fost. Tot asa
Imperiul African (despre care avem de gind sa vorbim intr-o carte speciala ) 816,
cind 1-a cedat for Area slavitul pirat maritim Hairuddin (care la istoricii cres-
tini se numeste Barbarosa) 5*, 1-au stapinit, dupa aceea cu vitejie 1-au aparat
de alti muhammedani arabi sau de crestini, it apar'a $i-1 tin i acum. Pe scurt,
muhammedanii cu fapta au aratat ca e dreapta zicala ce se intrebuinteaza
la ei: Otmanlf tavpni arebeile avlar, adica: Otomanii, sau cei ai lui Otman,
prind iepurii cu caleasca" 817. Astfel, se lauda ceremonios i m5.rturisesc ca
nimic n-au facut sau nu pot face decit ceea ce este poruncit de sentinta drep-
tatii.
Pace cu creginii pe termene fixe. De aceeasi porunca tine sa
aiba pace temporary cu printii crestini, dar aceasta dintr-o nevoie
care te constringe, iar nu din prietenie sau pentru alianta sau din
dragoste. De aceea, deli dupa legea civila i dupa cea dumnezeiasca
se obliga sa pazeasca cu sfintenie si cu grija termenul fix al pacii, cind se
iveste prilejul i cel mai neinsemnat motiv pot indata sa strice pacea i s
cake tratatele (caci cine vrea sa inceapa cearta foarte lesne poate nascoci multe
i cele mai indreptatite motive, dupa cum i se nazareste; si nu numai muhamme-
danii, ci si printii crestini sint foarte inventivi i iscusiti in asemenea treburi.
0, daca n-ar mai cunoaste o astfel de agerime i ar fi cit mai prosti in aceasta
privinta). Deci, dupa cum am zis, dup5. Curan li se da libertate s5. acorde
* Coran, II, 190.
** D. Cantemir, Incrementa..., in praefatione.
*** Ibidem, III, 1, 28.
4* D. Cantemir, Incrementa..., III, 2, 1, 6.
5 Ibidem, III, 4, 25.
369
HM cno6ona x noxenexaeTcx, na co6monaloT pumembie noronopm, o6age awe
H Henpaxermyto 6paHb (cxpegb, nonpanme mxpHax 110CTaHOBJIeHHA) 11pe,L1B0C-
npm{myT, TO onemicamm no6enm BAmmee HernilyeTcm / 6mTx ea3a6aM, TO eCTb,
231 xpa6pcntexHmx Ao6po,ge-reng m3nono3namme, Hexce rpex xnxTBonpecTynnantx
14 ReCTH. Awe J114 )Ke IIM nopaxceHHmm 6bITH CJIy911TCA, Tor,aa OT Hapona ponTaxxx
H OT BOeB yK0p1131MI H noHomexxx cynTax npxxpicneH 6butaeT cnymaTx, xHornaxce
H C npecTona Hx3naraeTcx H cmepTb npeTepnenaeT, 511(0 seem MHIO 6bIT14 143BeCTI10,
KOJIb HacTo Taxosoe ,17(e.no CJIyHHJIOCA.
TaK0 xxaexom MbI XrAyx cynTaHox HH3J10)KeHlIbIX, MyXaMMe,aa Tpeniero
H MyCTaAlly BToporo: 0110TO y6o, AKO HenpaxenHym 11pOTH.B Jle011011b,aa necapx
BxeHcicylo 6paxb B03,a/3111-Hy.11, ceroxe, 3aHe (AKO OHH icpmaxy) HenpanenHmil H
HetleCTHIA X mxp C HHMH ace comopan. Awe .11106011bITHMCI 411TaTejlb CID( npx-
Armen BI4HbI cosepmexHo 1103HaTH Bo3xcenaeT, ona He 06J1eHHTCA npomy Hamy
o Aenex oTmaxcxxx naNce no era npemex Hanucaxxylo npogxTarx Hcmoploo,
rne o6pxweT, KaK0 cynTax CyneilmaH, era nepxoe B ferxpm JIeTO 936, BlieHy
o6nexcame H oTTyny c Benxxxm CBOHM nocpamnemwm H yTepsllmem CBOHX 40000
genonex 6ercTsom cnacaxcx, TA)Kgailmeio Hac.nexamox CBOHX 3alcnimame
aHaTemmo, awe KOTOpb114 XOTeJI 6b1 nep3HyTx Ha Blieny Boopyxcemipo npociepTx
pyKy. Ileco panx Hapon Ha Myxammena TpeTnero BocKnxname, AKO xnATBonpec-
Tynneime H 3aicninfame cynTaHa CynetimaHa HesepHmx nporxsy mycimmaRox
meg x3ocTpx.no x npoTgax, Axe Tamo na 3pATCA. 0 CCM apTmcnye ewe mxmicall-
max 3peTx nono6aeT B 'mine 0 npaemelluu noilumulcu ommancicuR, r,ae B oco6nlleort
mane 1431,51BHTH xmeem 06pa3 HOCTaHOBJleHHA mxpa C XpKCTxaRbl H SHWA Hapy-
inexxx Toro acne.
Aumu oiceu u demei. OT Texxce Oap3a H cynnema 3anoneneil, 3anoxenb
eCTb o HacTaxnewm x Haygeimx 3aKoHy Kypanoey AeTeii, )1(e/I HanOBCHHU, pa6blHb,
pa6oB, HeB0.11bHHKOB H 11pOTHIIX BMX nomy cboero mond', o gem )10B0J1bH0 pegecx
B rnane 0 Kamuxucme H ewe pegeTcx B rnane 0 no3eo.aembix, rne nlicaTx 6y.IeM
O 11031THH )1(eH H HanOxCHHII, H B rnane 0 eo36pauellublx, }tame pee 0 pcpm-
BaH1111 Texwe (cxpegb wen).
)Kencicue coeolcyniteuu.n. B rnaxe 0 3anoeedex K camomy molcmo Cynnemy
npuumzedscauiux pexoM, AKO no3BoneHHo ecTb myxammenaHam mHoNcallumx xmeTx
xceH, 3nexce no o6exm 3anonenem, cxpegb Tax no g6ap3y, AKO H cymemy noxene-
BaeTcx HM, npvinexcHro, 'SaCTHyIO H awe BO3MONCHO 6bIJI0 6M, HeyTpynxmylo
C csoxmx xcexamx H HanoxcHxnamx B gem Myxamivieny 6mBaempo, Mapcoxylo
6paHb TB0pHTH, TO eCTb Awn ,tko HITHITHA (npoweime pegemmm na 6yneT) Rposx,
232 era ocKyneeT pawnalowee cemx. gem 6o - A onbuie KTO / B CeM nonnme noTpy-
AXTC51 H B Tex yclun4xx, gem 6onbuloci noT nparmeT H axx xto nocaensero AbIXaH1451
11p1I6J111)KHTCA H ce6e Aaxe AO xcxynexxx IIJIOTH IICTOHIIHT TeM 60J41,111e onoe
3acnymarre.nbHo eCTb H Gory npHATHernnee (Bowe 6narml, npocTx MH, AKO 0
paxpamemllax pa3BpaTHax, Te6e xce rHycHax, He cpam.nxxcx 113151BJ110, cxe 6o
TBOpIO, na BHAAT BepHim H ypa3ymeloT, KOJIHKO OTCTOHT OT HCTI4HHb1 TB0eA
iniamocTb nwenpopoxa oHoro Myxammena!).
Eenpncrorufaxrc
370
pace crestinilor cind preseaza nevoia si li se porunceste sa pazeasca tratatele
incheiate *, dar chiar daca vor intreprinde un razboi nedrept (calcind trata-
tele de pace), dupa ce dobindesc biruinta, aceasta este socotita drept cea mai
inalt5.1 gazavat 818, adica rasplatire a virtutii vitejiei, iar nu un pacat al sper- 231
jurului si al inselarii. Dar daca se va intimpla sa fie invinsi, sultanul va fi
silit sa asculte ocari si batjocuri de la popor si de la ostenii sai, iar uneori este
si detronat si sufera si moarte, ceea ce cred ca este cunoscut tuturor cit de
des s-a intimplat.
Asa, not am vazut detronati doi sultani, pe Muhammed al treilea si pe
Mustafa al doilea 819: primul pentru ca a pornit razboiul nedrept de la Viena
impotriva cezarului Leopold, iar al doilea pentru ca (dupa cum strigau ei)
a incheiat cu ei o pace nedreapta si rusinoasa X. Daca cititorul curios va dori
sa cunoasca mai bine motivele acestor intimplari, it rog sa nu se leneveasca
a citi Istoria noastra despre ispravile otomane scrisa ping in timpurile de
azi **, unde va afla cum sultanul Suleiman, cind a impresurat pentru prima
data Viena, in anul Hegirei 936, scapind de acolo cu fuga, spre marea sa rusine,
si cu pierderea a 40 000 de oameni, i-a amenintat cu foarte grea anatema pe
succesorii sai daca ar mai indrazni careva sa ridice mina inarmata asupra
Vienei. De aceea poporul striga la Muhammed al treilea ca sperjurul si bles-
temul sultanului Suleiman a ascutit sabia necredinciosilor impotriva musul-
manilor si altele, care sa se vada acolo ***. Despre acest capitol ar fi mai
multe de vazut in cartea Despre conducerea politicii otomane 820, unde intr-un
capitol aparte sint infatisate modul de a incheia pacea cu crestinii si cauzele
incalcarii ei.
A inviila femeile si copiii. /litre aceleasi porunci farz i sunnet este si
porunca de a povatui si a invata in legea Curanului pe copii si pe femei, tii-
toare, roabe, robi, prizonieri si pe toti ceilalti oameni din casa sa, despre care
lucru s-a vorbit pe larg in capitolul Despre catehism 821 i se mai vorbeste in
capitolul Despre cele ingaduite 822, unde vom scrie despre luatul femeilor si
tiitoarelor, si in capitolul Despre cele oprite 823, unde vorbim despre tainuirea
acelorasi (a femcilor).
impreundrile cu femei. In capitolul Despre poruncile care fin numai de
sunnet" 824, am spus ca muhammedanilor le este ingaduit sa alba mai multe
femei; aici insa, dupa amindoua poruncile, adica atit dup5.' farz, cit i dupa
sunnet, li se porunceste sa faca un razboi al lui Marte in cinstea lui Muhammed,
staruitor, des si, daca ar fi cu putinta, fall de ragaz cu femeile si cu tiitoarele
lor, adica chiar ping la eliminare de singe (fie-mi iertate cele zise), cind va
lipsi saminta care da nastere. Caci cu cit mai mult se va osteni / intru
aceasta nevointa si cu cit mai multe sudori va varsa in acele 232
eforturi de parca s-ar apropia de ultima rasuflare si se va istovi pins la s15.-
birea trupului, cu atit mai meritoriu este acest lucru si mai placut lui Dumnezeu
(bunule Dumnezeu, iarta-mi ca fara rusine arat in legatura cu cei perversi
cele perverse si tie scirboase, dar aceasta o fac ca sa vada cei credinciosi si
sa inteleaga cit de departe de adevarul tau e minciuna acelui pseudoprofet
Muhammed).
X nedemna
* Cp. Coran, II, 62, 193.
** D. Cantemir, Incrementa..., III, 4, 19, ann. mm.
*** Ibidem, IV, 1, 43, ann. pp.
371
CHA 3anoBenb 3eno Tstrocma H npexecToxa ecis 6e,gHbrm npecTapenbrm
1411H HHbIM cnymaem eCTeCTBeHHbIX CHA JITILLIeHHb1M, xoTopme, XOTA minim H
ILTIOTCKHM mo6ocTpacTHem npopoxy csoemy BepHmH H 110 HCTHHHe nocnenyroarrm
6bITH ycepnHo wenatoT, o6ame HaType AerICTBO HM oTsemmoure1 ,141111TO)Ke COTBONTH
moryT. H TaK0 4a5IHHOTO M3HOBO3HaAHHA oTmartamarecA, Hell3pemeHHoto Tyrol()
TOMHMH H SHyTpHHMH mymeHHAmil yapymaemH, xamo o6panacsi He Be,LIAT 6e,LIHMe.
11p0pOTIeCKaA 3anoBenb noHywraeT, opyarg xce myweexam AKO npirrynneHHam,
HH mano nelicTBytoT. 11p0p0K B01114eT, norieneBasi 6paris ce6e ocronneHHyro my-
WeCTBeHHbIM TB0p14TH cepnuem, cHxwe ACHAbI H CHJIbI cna6m CyTb, BCe CHAT, BCA
HeK1314X(14Ma H aKH nonymepTBa H npoTsmeHHa newaT. Orryny npernexHA, OT-
ciony ice pmnaHHA, orryny yeTparneHlisi, oTcr-onywe ceToBaHm, oTTyny noHoure-
BHA, 3newe OT CBOHX XfeH xneBeTbr, 11p0KJIHHaHHA H BCA 311a51 nposernaHHA npH-
BHOCATC51, TB0pATCA H B 01114 meuryTcm. 1TT0 y6o COTB0pHT HeuracnnBmil H camoro
cmacmg noHorneHHe, myxammenaHHH npecTapenbrii, B cem oxammom H 3110110-
ArIHOM COCTOAHHH 06peTa1-011LHACA? H ewe BAuratee 3110 eCTb, n0 neHHOHOLLIHMX
CHX 6opemmx, Ha yTpHe BOCTaB, TOKMO 3Bep0110A06HbIe ACeH CB014X H OT ApocTH
orHem 611euraume 3pIrr omeca, nrura nomepxmle, HOCbI o6Bocipumnkrecm, CABILLIHT
CSaTb1, pacripx, xyneHHA, coxpyrneHlisr cocynora, arymbr H BCAKFIR BHA npoxnHHaHrix
H ponTaHHA.
Ho He y KOHeI4 3011 HecmacnaBomy, 3aHe CHA010 3axoHa o6m3yeTcm nom-
1303HaTH H Tpynamx HHbIX, ante CBOHMH He BO3MONCe, noBnecoTBopHTH noHyw-
naeTcsr. Ho noHewe H are 9pe3 roHerlurero comopeHo 6brrH mom no3Bo11eHHo,
lame creprarmo ecrb, ynosnsier mHowartumx rum ynoBneHHbrx noxynaeT spa-
6ms (Hxwe B IITIOTCKOM COBOKylineH1414 3eno xperrxxx 6bITH CKa3y}OT ecTeCTBo-
CJIOB1u H no nape IIX CBOHMII pyxam0 H3 KJIeTOK oTnyuraeT B TaKOM HamepeHHH,
na 6br 11.110TCK0e HX coBoxynneme, ewe OHH, no oTnyureHHH H cso6one BO BCIO
ACH3Hb CBOIO HmeTH 6ynyr B 3acnyry H Harpawneffile CB060014TenA HX, cTaprra
233 ocna6enoro / nprurreHo 6brno. CTapeu y6o xax-HH6ynb HeMOLUM csoeil noco6nfieT
aKK AeCT1110 H mywamit TpygamH A011r CI1011 B03,HaH 6bITH ynoBaeT.
06ame weHm, Han Taxo Boro Hecmacnimeriume, (ITO TBopwr? 14m we HH xpbr-
Ramie, 1111 6e3xpbrnme nimbi trro-11x6o nomourrt moryr. deco pax( oTmas[Burecg
Hanewnm nonymeHHA M3A0B03,10.31HHA H JIHL1114B111eCA 110XOTHMA cnanocTH H nro6o-
cTpacTHoro nacxamor, K ce6e CaMIIM o6pauraroTcA H B3aHMHBIM Tena HaTTH-
patmem (nono6Ho AKO x xameHHocemum, erna 51CHOCTb Ha mapmop Ha BecTH Tu laTcR)
mexomyrcsr, yrpbmaroTcA H 6eCtlIACJIeHHIDIMH o6pa3br CJIaCTOJ11061451 H noxoTH
Heo6y3naHHbre rub Bo3rHeTaroT. Ho noHewe Km ecTecTseHaA K cosepurellitro
cero Atria He o6peTatoTcsi opynrig, K xynowmprecnim o6parnaroTcA, Awe ce6e
3e110 XHTp0 HHcrpymeHT H3 6apXaTa LIO 110A06H1-0 y6o mywecxoro yna, BeJ111114H010
ACe eJIHKO xoTopasi CHeCT11 H npeTepneTH yno6Hy ce6e 6bITH paccynkrr, conenoBatoT,
B erowe npurBopHmx siguax H3 ny3bipm xnaneHoro 6apaHa conenaHHmx BAO)KHS
Tennpo Bony, HO HexonitxpaTirmx ABH3aHHAX oHyro HcnywaroT H, MHALHH ce6e
mywa Hmesumx, nanaloureg noxoTH eJIHKO 1303M0)KHO TB0pAT npoxnany.
ALLIe JIH 6naroyTpo6He CSALHeHlIbI51 BeHepbr nomoweT HM B3Houly Helmer()
B 14.11 )icelicxoe 3any9HTH o6H-ranHure, II0 HCTIIIIHe He 113b1,HeT oTTyny pa3Be BCIO
cHny nory6HB H KpOBb AO xoHua Hcripa3nHHB. MHOTaXCHM cue CJITIHCA, AKO He-
ocTopo)KHme MOJIOAILbI B weHcrate BbICOKI4X AIM 110KOH engHoto Bruenure, HHKOJ1H
)K H3b1HOLLIa, H6o erna HMO carry B HeyClIbIHbIX OHbIX nory6HT TpyAaX, OT HHxwe
372
Aceasta porunca este foarte grea si cumplita pentru bietii b5.trini sau
pentru cei lipsiti din vreo alta intimplare de puterile firesti, care, desi cu sufle-
tul si cu senzualitatea trupului ar dori cu toata inima sa fie credinciosi si ur-
matori Profetului lor, totusi, pentru ca natura le-a luat vigoarea, nu mai pot
face nimic. $i astfel, disperind pentru rasplatirea asteptata, chinuiti de o
framintare negraita si apasati de suferinte launtrice, nu mai vad bietii de ei
unde sa se intoarca. Porunca Profetului ii sileste, iar organele virile, fiind ves-
tejite, nu lucreaza deloc. Profetul striga poruncind s dea lupta inchinata
lui cu inima de barbat, iar vinele si puterile acestora sint slabe, toate dorm,
toate-s in nemiscare, zac flescaite de pare -ar fi moarte pe jumatate. Colo
reprosuri, aici bocete ; colo amenintari, aici tinguiri; colo ocari, aici clevetiri,
blesteme si toate urmarile rele se aduc, se fac si se arunc'a in ochi de catre
femeile lor. Ce va face, deci, nenorocitul, batjocura fericirii insesi, muhamme-
danul foarte batrin aflat in aceasta stare ticaloasa si nenorocita? $i culmea
raului este ca dupa framintarile acestea de zi si de noapte, sculindu-se dimi-
neata vede ochii ca de fiara si scaparind scintei de furie ai femeilor sale, fete
intunecate, nasuri ascutite, aude sfade, certuri, hule, spargerea vaselor,zarva
si tot felul de blesteme si de cirtiri.
Dar nenorocitul n-a ajuns la sfirsitul relelor, pentru ca prinputerea
legii este obligat sa-si implineasca datoria si,daca nu poate cu ostenelile sale,
e silit s be satisfaca prin ale altora. Si cum acest lucru nu este ingaduitnici
tolerat sa fie facut prin unul mai tinar, prinde mai multi vrabioi (despre care
naturalistii spun ca sint foarte rezistenti la impreunarea trupeasca) sau cum-
para de cei prinsi si elibereaza cu miinile sale cite o pereche din colivii, cu gin-
dul ca impreunarea trupeasca pe care acestia o vor avea toata viata dupa
scapare al libertate sa-i fie socotita spre merit si rasplata batrinului slabit,/
liberatorul lor. Astfel batrinul isi rascumpara intrucitva neputinta si nadaj- 233
duieste ca prin inselare si cu osteneli straine sa-si p15.teasca datoria.
Dar femeile, mult mai nenorocite decit el, ce fac? Lor nu le pot ajuta
nici pasarile inaripate, nici cele fara aripi. De aceea, pierzindu-si nadejdea
ca vor capata raspl'atire si fiind lipsite de placerea poftei si de mingiierile sen-
zuale, se intorc spre ele insele si prin frecarea reciproca a trupului (ca ciopli-
torii de piatra cind se silesc sa scoat'a lustru la marmura) se gidila, se musca
si in nenumarate chipuri isi atita focul senzualitatii si al poftei nedomolite.
Dar cum ele n-au organele firesti spre a s5.virsi acest lucru, se adreseaza celor
artificiale. Facindu-si foarte ingenios un instrument din catifea asemanator
cu madularul barbatesc, de marimea pe care fiecare socoteste ca o va suporta
si tolera mai lesne, in ale carui testicule false, f5.cute din vezica unui berbec
junghiat, toarna apa calda (dupa ce it misca de citeva on slobozesc apa) si
astfel, parindu-li-se ca au avut barbat, aduc pe cit se poate racoreala poftei
lor aprinse.
Iar data mila sfintitei Venera be va ajuta sa prinda in iatacul lor femeiesc
vreun tinar, nu va iesi cu adevarat de acolo decit pierzindu-si toata puterea
si varsindu-si singele ping la sfirit. De multe on se intimpla ca unii flacai
lipsiti de precautie, intrind in apartamentele femeiesti ale unor persoane
inalte, n-au mai iesit niciodat5., caci cind vreunul iii p ierde toata vigoarea
in ostenelile acelea Cara de ragaz e omorit chiar de ele si cadavrul lui este
373
camxx y6usaeTcm H BO RHO OTX0X10e Tpyrt ero nosepraeTcm. IlpincntogHcm cHue-
Dam 6ena Hexoemy 6naroponHomy monnammcomy loHount, mice maTpoHoto Typ-
lama npembutetnibill, mpe3 TpH mecmua B nomcHsue em 3asutomeaumil npe6bicTb,
me K JI1060,4641bIM HeycbinHo Tsoptimmm Tpynam, TOJIb HeHaCbITHO OT Hem HO-
HplukaeTcsi, AKO B cHnax secbma ocna6es, HIIKaKOACe K TOMy ,a0BAeCOTBOINITH eii
moxcanie, Axe ycmoTpes ero ymce HenoTpe6Ha cynta, nomenena pa6mHmm csoum
no Hammxnomy o6mmato y6HTH H B OTX0,4 HH3pHByTR. Ho HJIH cmacTmem ero
Hint 6oxcHam Hp0MbICAOM, 0HeXOTALIAHM cmepTH rpeununca, HO exce o6paTtrrca
H many 6brrit emy, momceT 6bITb npitnymitnacm B mitcne pa6mHb Tex entuta ponom
monnasxa, Axe Hecmacmem ennitooTemecTseHHoro csoero nonstmeHHa, Tam
npyrlix mpe3 OKHO ero HH3nycilum a rocnoxe H cmepcmHuam csoHm cica3ana,
tITO ymce ero 3ape3ana H B OTX0,a, msoxe nomeneHo 6e, HH3meprna./
234 Coeounitexue eeHyxoe. Ho ropiuee name mcex H HeHcmepnaembnAH cne3amu
exta onnasamcm moryluee 3JI0 cTpaxcnyT eBHyxH, Hmxce cnacToHocHme Macm,
MK() o6pe3aHm CyTb, AKO enHHa CKBaXESI TOKMO, etoxce ypHHa HcnyataeTcm Ha
OHOM 3pHTCA mecTe. XOT5I ACe CHI1 BHeIIIHI4X H JunualOTCA inicrpymetrroB, o6ame
cxa3yHyr, AKO nnoTcxoe momcneneHHe 6onmne sown. Ha HHX, Hexce Ha npyrttx.
1613.1ap GIOCICU, TO eCTb apxllesHyx CyJITaHCKOrl, Taxmce H se3Hpbciute H npormtlx
BeAbMONC, mHe usopa HaHxmatoT AOMM npeH3pmnitme, noxynator Aeimu 3eno
KpaCHOJIWIllbIX HnH B nap OT HHbIX npnemntoT, Hxxce B coxpomeHHetlamx ROW-
Hifi:tax, AKO DICHBMX mepTsettom OT BCAKOTO B3Opa myxectcoro Aanetie OTJITIeHlIbIX
norpe6aRyr (CKa3y1)T 6o, AKO pemHomamte eBHyX0B eCTb HecpasHeHHoe), erna
y6o OKKa3HIO H3 nanaT H3bITH nonymaT, a6He K oTpoxostruam HJIH HaJIONCHHHaM
CBOHM (ante HanomcHnuam Hapenut HX nouo6aeT, Te 6o no HeTHHHe Taxosoe my-
xammenaHmoe crpa)KnyT mymeHHmecTso) npurexatoT, HM)Ke, o mare, o rope,
B TOJIb 3amaTepenom H HennonHom BeHepm HOJIH nacynwmcm, pamHoe Hewro
npificutonaeTcm, AKO)Ke H Tamrrany BO cTpymx clonereToHTa x cytuemy, ropmmecTb
mce H Heyraci4mpo xamcny crpamcnyruemy. Taco pant B Taxottom nousH3e Holub
npomomcnatoute, 6entnax OTpOKOBIM pa3npamcatoT, Teno ymymatoT H mHoro HM
nocaxcnatoT, Hanocnenox Hincoexce noxoTH 6MsaeT nosnecoisopeme, name mce
ABH3aHHAMH OHIIMH H JII-06HTeRbilbIMH 0611EMaHHAMH 60AbIlle so3mpeHHy TB0p5IT
csmtuemlyto 6opb6y Myxammenomy H 6onmue oxecTomatoT memTaHHe HOXOTH,
Hemce npopomecxxm ero 3anomenem H mnanbutecTspouteil BeHepe nostutoseHme
sepHoe xce H cosepineHHoe npHHoctiT mcecomcmceitHe. 3a HenocTaTox y6o cxx ymonmy
3ne, mice cm nonympure name, Hexce nplunfintoe mceHam npeTepnesatoT. Enaro-
nonymHam spa6Httm cso6omcnemim 113 KneTox paxcnaeTcm ctoopTyna, name mce 6naro
nonymeHinnHa H mHoro 6oranuHH 6mma1oT Te, awe TaKOBIAX HTHU B namicax HRH
no ymutam Hocmute nponatoT C CHM npHrnamemtem: a3adutuu, TO eCTb IITHUM
Ha cmo6ony nycxaemme.
CyTb H HHam mHomminuam 113 Oap3a H cylmema 3anomenH, 51)Ke K CHM npu-
JIONCHTH HMeJI6bIX, HO na He BMX TaHHCTB myxammenaHcxxx noxa3aTenb ABJHOCA,
Hexam, mice 6naromecmsmm cnyxy Hattname mep3ocma &Anti 6bI, ymmcnHe oc-
TasHx./
374
aruncat in fundul latrinei. Aceasta nenorocire i s-a intimplat unui tinar de
neam bun din Moldova, care, inselat de o matroana turcoaica, a petrecut trei
luni de zile inchis in dormitorul ei, unde era suit de ea atit de nesatios la
ostenelile dragostei fara de ragaz, incit, sleit cu totul de puteri, n-o mai putea
cu nici un chip satisface. Atunci ea, vazindu-1 ca nu mai e bun de nimic, a
poruncit roabelor sale, dup5." obiceiul inrad'acinat, sa-1 omoare si sa-1 arunce in
canal. Dar, fie din norocul lui, fie prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, care
nu voieste moartea pacatosului, ci sa se intoarca si s fie viu" *, s-a intimplat
printre roabele acelea una moldoveanca de neam, care, miscata de nenoro-
cirea compatriotului sau, i-a dat drumul prin fereastra, iar stapinei si celor
de o seama cu ea le-a spur ca 1-a taiat si 1-a aruncat in latrina, precum a fost
poruncit. /
.tmpreunarea eunucilor. Mai amar decit toate e insa raul, care abia daca 234
mai poate fi deplins cu lacrimi nesfirsite, pe care it patimesc eunucii, carora
partile producatoare de placere le sint astfel taiate, incit in locul acela se vede
numai o crapatura prin care se elimina urina. Si desi acestia sint lipsiti de
organele externe, se spune ca pofta trupeasca ii munceste pe ei mai mult ca
pe altii. Kizlar agasi825, adica arhieunucul sultanului si al vizirilor si al celor-
lalti demnitari, inchiriaza in afara curtii case foarte frumoase, cumpara fete
foarte frumoase la fata sau le primeste in dar de la altii si le inmorminteaza
in cele mai tainuite iatacuri de dormit ca pe niste morti vii, ferite departe de
mice privire de barbat (spun ca gelozia eunucilor e fara seaman). Deci cind
gaseste prilej sa iasa din palat, indata alearga la fetele sau tiitoarele sale (daca
se mai cuvine a le numi pe ele tiitoare, caci acelea cu adevarat patimesc o
astfel de mucenicie muhammedana). 0, amar si vai de ei, care pasc intr-un
cimp atit de nevolnic si sterp al Venerei. Se petrece cu ei ceva asem5.nator lui
Tantal ce se afla in apele Fleghetontului x si sufera arsita si setea nepotolita.
Caci petrecind noaptea intr-o astfel de nevointa, le intarita pe bietele fete, le
chinuiesc trupul si mult le necajesc, ca la urma sa nu le satisfaca nici o pofta,
ci cu miscarile acelea si cu imbratisarile dragastoase fac lupta cea sfintita a
lui Muhammed mult mai aprinsa si inversunata, [cresc] si mai mult nalucirea
poftei si aduc un holocaust sigur si desavirsit Venerei ce stapineste, iar nu
poruncilor lui prorocesti. Dar sa tree sub tacere lipsa lor, pe care acesti semi-
barbati o sufera mai mult decit femeile ce li se cuvin. Astfel se naste fericita
soarta a eliberarii vr5liilor din colivii. Dar mult mai fericiti si mai
bogati sint aceia care purtind astfel de pasari be vind in pravalii sau pe ulite
cu imbierea azadaqi, adica pasari pentru eliberat" 826.
Sint si alte multe din poruncile farz i sunnet pe care le-as fi adaugat
la aceasta, dar ca sa nu ma arat divulgator al tuturor tainelor muhammedane,
dintre care unele ar fi foarte scirboase, intentionat le-am lasat deoparte./
X riu in lad
* Molitvenic, Rinduiala mdrturisirii, Molitva I; Matei, 18, 22.
375
236 Inaea mpemui liadecgmb
0 3anoBegex eanaA, TO ecTE. 1103BORelillba
x nosenemoTex
xx cocrosnnm
376
Capitolul al treisprezecelea 235
x se ordona
xx stare
377
Koropum,MH0314 CYTb xceau H Hanoximum, cue Ham:nage npeAnowirr Aa
HO qiwy H nopsuncom x HI1M BX0,1111T. 14HaK0 6o, awe COTB0pHT eAsHoil 03 HHX
o6HAy Him OT npe3peKwl, HRH norpeluenitem B ycTaBneHniet AeHb ono H01111,
He K TOG, HO K Rpyroil DimikeT, o6x3yeTcx ripen cyAom 60)1(1111M B npacyTcraktu
npopoxa csoero cnoso x o npecTynnemw B03,4a111, erowe OHa, SIKO BaHosHoro
3axolla IICKa313TeJ151 06BHHATI1 6yReT H XaJIHTHCA, AKO OCTaBHJI 10, ,IAa 1110TOCTb
DOXOTH H TlipaHcmo ecTecTBerrnoro Bow =num Heno BitHita cywit nocrpawAer.
Awe 6o rHyulamecx eio, BORbH0 6121110 emy OTIVCTIITI1 10 H CBAT131I3 pa3BoA CO-
moparm. Ileco panes TonincointcneHllbtx xceH myx, cyxoe Tena csoero Apeso Ha
TORHKO BaBunoHcxxx newert Ao6poponbHo o6eataBbni, Aa He xaxo B 6oxcH33 H
npopoxa csoero rHeB BnaAeT, extitHy cTaputylo 113 HHX, BepHekupo we lt 6ora
HaHnatte 6oxinylocx H36Hpaer, awe HanHcammil HmeH H ycTaBneHmx Anieti KaTa-
nor Dix BBepmeT, camit noBeneBaq cnoBecm: Ce Te6e, xaTanor, B Hemwe Bce molt
xceHm H HaROXIIHX(bI, CeCTpbI TBOH, RHIT )Ke H HOLIIII (HJII1 H qacia) 03HallalOTCA,
B xoropoe Bpemx tcoTopoil noAo6aeT npuuTit Ha nowe moe. BitxcAb y6o, Aa law
237 BepHo co6.axwetux H Ho xoToport o6itAy COTB0p1ITH HOMbICJIH11111. Bora 6otica,
npopoxa noquTail, infaxo 6o A ripen npaBeAumm cyAom 6oxwxm HenoBaHeH
npe6yAy. Tbt we, awe unit HeHaBHAA, 13TIH nto6n emu:1y, Apyroil 3no COTBOINIWII
THpaticTsom IIOXOTH TOMIITHCA ex H Mr111THCA 11011yCTIIIIIH, Betffly10 Ka3Hb BOC-
npliktmeum. Awe cal npueMun xaTanor H noBeneinte no Bce Atm HnH xorAa-
Judo My K, nnameHem BeHepcicHm Bocnanemamil, coBoxynneitHq BocTpe6yeT, Ha-
3HaqeitHylo IIo HmeHH npx3busaeT H Aaxce AO xpammila mywHeti npoBowAax 10,
B nowimuy BnywaeT. C KOT0p010 myx COTBOplIT JIH Aeno HRH He COTB0pHT, yxce
lc Beg 6onmue He HaAnexcHT. Ho WIIICTHB ce6e cHm cnoBec o6pa3om, Aiweune
ddicanuney3 6u/nop (TO eCTb C 6oroM Aywa Baum 3HaeTO imp) no ycTaBneuHomy
K Apyromy COBOKyDRe111410 11pHIOTOBJIAeT, XOTA HHax H )KaJIHTCA, AKO HIIK0e10
xce Hmena ynoBanbcTBoBaHHx.
Ho cm KOH,/1141111e10 TaKOBbIe MHOTO)KeHII,131 O6SI3yIOTCSI, na moryT Bcex
DO 11X AOCTOHEICTBy OReATH H IIHTaTH, cHpeqb, Aa He xaxo B0311MelOT Hy)K13y,
01VIA B3bICKaHHA 6pall1Ha H oAexcAbr 113 JA0My Ha Topxciune 133bITH HUH B nylcHe
TonicaTH AsepH. KOH411111151 we oAeBaiaix H 1111TaH1151 11X ecTb TaxoBax: ABe py6aunco,
napa nopncos (Aa 6u morna npemeHATH Rx H H3MbIBaT11), mapnow (To ecTb no-
xpbulano rnaBbt), RULAICIK (cyTb Jumble notcpbmana), ica0mau (ecTb oAexcAa,
eioxce o6nagaroTcx, erna B )Aome cyTb), Oepaddice (ecTb Bepxwm oAexcAa, }owe
HanaratoT Ha ce6e, erAa 113 Aomy HcxoART), mecm nanyw (o6yBit), cint we BCA,
BA11111111A Jill anH meHbumx ueHm 6yAyT, He paccmoTpxeTcx. A ewe K nponnTaitwo
HaAnexcHT, Tpemx acnpaio B AeHb 06A3y1OTCA OHbIe ,L(OBOJIMILI 6bITH, cHpeqb,
j:ka 3a eAuHy acnpy xyratT xne6a, 3a ,npyryto cMpa, 3a TpeTHIO we cBewy. Awe
KOTOpbIG My)1C CHA n0 yeTaBy 3aKOHa HO BC51 )HH )KeHaM CBOHM RaTH BO3M0)KeT,
CMeTHBILIHCA C HOXIITKaM11 CB011M11 awe H RO TbICAIIII1 BOCX0111eT (Llpe3 HUKK.F12
6o IIATb TOKMO BKyI1e, AKO)Ke pexoM, HMeTH MO)KeT) 1-10eMReT IleB036paHHO.
4. naKII HO3BOReHHO 11M ecTb oTnyweRHyto weHy natal BOCHplIATH, 06a9e
no AeBATHAeCATII H eRHHOM RH11. Aloe no we OTIIyCTHT 10, HO o6pa3y oaf=
(HeAenb) He moweT naxit HOATH 10, pa3Be nepBee 3a HHbIM 6yAeT myxcem, o qem
xcHee B rnaBe 0 pa3eode.
5. nO3BOReHHO ecTb meHmnemy 6paTy 60JIMLIOTO xceHy B cynpyry ce6e
nOSITH, 6011131110My Dice 6paTy meHmuero HHKaKO)Ke.
X oTHer
Dix peecrp aria pocnHcb
878
Cei care au mai multe femei si tiitoare tin cu grija regula de a intra
dupa rang si ordine la ele. Caci de va ofensa pe vreuna din ele si din dispret
sau din gresala nu va intra la ea in ziva sau noaptea rinduita, ci la alta, va
fi obligat sa dea cuvintx pentru calcarea legii in fata judecatii lui Dumnezeu
in prezenta Profetului lor. Ea it va acuza ca pe un vinovat si alcator de lege
si se va plinge ca a parasit-o, ca sa sufere nevinovata fiind ferocitatea poftei
si tirania dorintei firesti. Caci daca se scirbea de ea era liber s-o slobozeasca
si sa dea sfintul divort. De aceea barbatul unor neveste atit de numeroase,
care si-a fagaduit de bunavoie lemnul uscat al trupului atitor cuptoare babi-
lonice, ca sa nu cada sub minia lui Dumnezeu si a Profetului, alege pe una,
cea mai mare dintre ele si cea mai credincioasa si mai ales tematoare de Dum-
nezeu, incredinteaza catastiful xx cu numele si zilele rinduite, poruncin-
du-i cu aceste cuvinte: Iata catastiful in care sint insemnate toate neves-
tele si tiitoarele mele, surorile tale, zilele st noptile (sau si orele) cu vrcmea
cind i se cuvine fiecareia sa vina in patul meu. Vezi, dar, sa pazesti exact
rinduiala si sa nu to gindesti sa-i aduci vreuneia/jignire. Tcme-te de Dumne- 237
zeu, cinsteste pe Profet, altfel eu voi ramine nevinovat in fata dreptei jude-
cati a lui Dumnezeu. Iar tu, daca urind sau iubind pe una, ii vei face rau
alteia si vei ingadui sa sufere de tirania poftei si sa se chinuiasca,
vei capata osinda vesnica". Iar aceea, luind catalogul si porunca
in fiecare zi sau cind barbatul aprins de focul Venerei va cere impreunare,
o cheama pe nume pe cea rinduita si, insotind-o ping la barbat,
ii da drumul in dormitor. De va face ceva barbatul cu aceea sau nu va face
pe ea n-o mai priveste. Dar, curatindu-se cu cuvintele: Alahile djaninguz
biliur (Cu Dumnezeu, sufletul vostru stie") 832, pregateste pe alta pentru alta
impreunare, dupa cele rinduite, chiar daca vreuna se plinge ca n-a avut nici
o satisfactie.
Dar poligamii sint supusi si datori sa le poata pe toate imbraca si hr5.ni
dupa demnitatea lor, ca nu cumva sa alba nevoie sa iasa din casa in piata
pentru a-si ca'uta de mincare si imbracaminte sau sa bata la usi straine. Iar
datoria pentru imbracamintea si hrana lor este urmatoarea: doua c'amasi,
doi salvari (ca st-i poata schimba $i spala), tarpon (adica Valul pentru cap) 833,
iapnak (valuri pentru fata) 834, kaftan (haina cu care se imbraca in casa) 835,
feradje (haina de deasupra pe care o poarta cind ies din casa) 838, mest-papw
(incaltaminte) 837. Toate acestea nu se cauta sa fie de pret mai mare sau mai
mic. in ce priveste hrana, ele sint obligate sa se multumeasca cu trei aspri
pe zi: de un aspru sa-si cumpere piine, de celalalt brinza si de al treilea lumi-
nare. Daca vreun barbat va putea sa dea acestea femeilor sale in fiecare zi
dupa rinduielile legii, potrivindu-si socotelile cu averile lui, de va vrea si pina
la o mie, le va lua fara impiedicare (prin nikkeah insa poate avea numai cinci
in total, dupa cum am spus) 838.
4. Iarasi le este ingaduit ca pe femeia parasita s-o ia iarasi, insa numai
dupa nouazeci si una de zile, iar daca o va para'si dupa modul celor trei dalak
(saptamini) nu poate s-o ia iarasi decit dupa ce mai intii va fi maritata dupa
un alt barbat. Despre care lucru vezi mai clay in capitolul Desfire divort 83s
5. Este ingaduit fratelui mai mic sa ia de nevasta pe femeia fratelui
mai mare, dar fratelui mai mare nicidecum s-o ia pe a celui mic.
raspuns
xx registrul sau lista
379
238 6. Ho3noneHHo ecTb OT 6ora npocHTH MTO-J11160 yMoM, AKO /Ho6poe nOA-
THCA moxeT, xpome nnacTHTerthcroa H npopotiecToa, LITO H norvfmcnrrrx He neno
H 6e33axmmo ecTb o npormx Dice H3BbI9aIiHbIH y HHX npomeHHo o6pa3 ecTb.
0, 6oxe! gaxcab MHe CTO TbICA115 3naTmx, 3naTylo xonecimuy, mice xoneca
Aa 6yAyT cpe6poHme H B OHOil xoneciume Aemmy ABaHaAecoTH neT ncemH HHJIHil-
cxxmx 6oraTcTsM yxpatuelmylo.
7. Bo opemo HyxcAm (AKO ocaxAeHHomy so rpaAe o6eperaTenbHomy Boticxy)
BCA HetmcTao, AKO IICOB, KOIlleK, CBHHeil H npoTtiao B MCCTO 9:11CTbIX ACTH. HO
simo scum wecToxo 3anpcwaeTc2, 'Tome Toro, ame B nexaperoo ynoTpe6neHo
6yAeT.
8. BCAKHA RywAbro penormi xne6 H 6paunio ACTH 11113 cocyAos Hx Bony IIHTII,
TOKMO Ae He 6yAeT xaxosam-nH6o npeAsapsoomao o 6paumax H roma cycnnono,
B KOTOpOM cnyqaH AOJDICeHC113y}OT oo3AepwaTHco. rHarOJEWT 6o HuMem Allrla-
eyHdyp, Bpaumo HnH mina 6oxmo ecTb, a He tienoueecicao.
9. K ffiemy-.1n46o crony H He3BaHHomy npIiXOAHTH, AKO K 6ohuno, a He
rocnomma, eroxe CTOJI ecTb, mHnocepAmo. OnyAy myxammeAaHam a HaH-
name Typxam H Heiumm apanclunvi HapoAam H noA cHm cTpaimonpHamcnsa o6pa3oM
HOXBaJIMIbIll BeHea no HOCTOHHCTBy, KTO AaTH He oTpegeTco, oxoxe B rnase 0
cmpamonpuumemee HabABHX0M.
10. 143 1103B0J1eHHMX 6pameH H onomeil ACTH, KTO eJIHKO H KOATIKOKIIN B
AeHb moweT H Kamm-m.6o o6pa3om HJIH xoTopoe cnaAmainuee H npHATHeinnee
noxaxeTco. rnaromor 6o, 51K0 TO, exce 6or menosexy, awe H HeAocTocmy cymy,
no BbICOKOR cooert buinocrH Aapooan, He AanweH ecTb menonex Bo36paHATH BrIIH
CBOerl, 3aHe ANCRII 6eCileMeK, TO ecTb Ayrny nilTano> MHAT, AKO OT 3aCJIpKIITeAbIlIDE
3anoneAeil ecTb. lipOTHBHO, awe H30611AbH0 Bcero HMeTH 6yAeT, HOBOJEbH0 Dice
He cTaHeT KyinaTb (o6aiie He Taxo, Aa ABHTCA 6narao CBOA pacTogaTH BOT1110
TaKOBOTO yrsepwAaloT o6HAy AyInH CBOeil TB0pHTH H 6ory He6naroAapcilme
so3AabaTH.
11. Kouncy B ,r(ome xopmHTH, 'Tome 6o cero xamoTHa (H3 Tex, mice 3a He-
imcrao HmeroTco), Haxoexe HHoe B Aomex coma KOpMHTH HM 1103BOReFIHO ecTb
H cHe Toro pag,11, AKO MyxammeA xoTa Ropmnsaue H oco6nwoo Jno6norne, o ileM
B mane 0 pau petieco. IITHo TaxoxAe noboumx 311M010 TOKMO moryT B xneTxax
co6.1noAaTH, BeCH010 Dice, 3aKOHOM 06513y1OTCA OIMIX Ha coo6oAy oTnyulaTH. 14
380
6. Este ing5.duit a cere de la Dumnezeu ceva ce se poate intelege cu
mintea/ca bun, afara de stapinire 1i prorocire, care lucru nu este ingaduit 238
nici sa-1 gindesti si inseamna faradelege. Pentru celelalte exist5. la ei un mod
extraordinar de a cere: O, Dumnezeule, da-mi o suta de mii de galbeni, o
caleasca de our cu rotile de argint si in acea caleasca o fata de doisprezece
ani, impodobill cu toate bogatiile Indiei".
7. In caz de nevoie (precum niste ostiri de straja intr-o cetate asediata)
este ingaduit a se minca toate cele necurate, precum ciini, pisici, porci si al-
tele, in locul celor curate. Lisa vinul pretutindeni este oprit cu strictete, afara
de cazul cind va fi intrebuintat ca doctorie.
8. A minca piinea $i mincarea oricarei religii straine si a bea apa din
vasele lor, afara doar daca va fi vreo banuiala premergatoare despre acele
mincari si bautura, in care caz trebuie sa se abtina. Caci zic ei: Nimet Alla-
hundur, Mincarea sau hrana e a lui Dumnezeu" 840, iar nu a oamenilor.
9. La masa cuiva a veni si nechemat, ca la masa lui Dumnezeu, iar nu
ca la cea a stapinului, a carui masa este pentru milostivire. De aceea
muhammedanilor, dar mai cu seama turcilor, cit si unor popoare arabe, nimeni
nu se va lepada a le da o cununa de lauda dupa vrednicie pentru acest mod
de a primi pe strain, precum am aratat in capitolul Despre ospitalitate 841.
10. Din mincarile permise si legume sa m'anince fiecare cit, de cite on
si in ce fel poate sau care-i va parea mai dulce si mai placuta. Caci zic ei ca
de la ceea ce Dumnezeu, dupa inalta sa mila, i-a daruit omului, deli el este
nevrednic, nu trebuie omul sa-si opreasca sufletul sau, pentru ca Djean bes-
lemek, adica a hrani sufletul" 842, socotesc ei ca este una din poruncile meri-
torii. Dimpotriva, daca va avea de toate din destul, dar nu va minca indea-
juns (insa nu asa incit sa arate ca bunurile sale be iroseste in zadar), despre
unul ca acesta afirma ca isi face obida sufletului si-i rasplateste lui Dumnezeu
cu nemultumire.
11. sa hraneasca pisica in casa, caci afara de aceasta vietate (dintre
acelea care sint socotite necurate) pe nici una nu este ingaduit s-o hraneasca
la casele lor. $i acest lucru numai pentru ca Muhammed hranea un motan
1i-1 iubea in mod special. Despre care lucru s-a vorbit in capitolul Despre
rai 843. Pa'sari, de asemenea, din cele care cinta numai iarna be pot tine in
colivie, iar primavara sint obligati de lege sa le elibereze. Jar aceasta pentru
ca sa nu fie lipsite de scoaterea de pui si sa nu ramina in temnite timp mai
indelungat. De aceea cei ce se desfata din cale afara/cu tinerea pasarilor nu 239
sint socotiti mai buni decit cei ce ghicesc in bobi, joaca zaruri 9i carti. De
unde o fetva legifereaza : Kusbazi kumarbazi olduren olur kazi, Pe cel ce prinde
pasari si pe cel ce da in bobi de-1 va omori cineva va fi kazi (viteaz)" 844. Mar_
tufia unuia ca acesta nu e tinuta in seama.' deloc de catre judecator 9i e soco-
tit de toti ca nu merita nici o incredere.
12. Postul Ramazan sa se dezlege in caz de boala $i in calatorie, dar
calatoria sa fie mai lung de trei zile. Dezlegarea aceasta se numeste kaza,
adica nevoie sau constringere, despre care lucru fetva porunceste: Kazaia
riza, adica Nevoii se cuvine sa i te pleci sau sa i te supui" 845 ; dar acela este
381
TOJIHKONC ,I(HeH, icarancoe HHCJI0 pa3peinxn, HOCTHTC51. Hane we, awe cosepineH-
Hernmul B TOM 6bITH xoweT, B ;Poe HJIH B Tpoe, nom- ;la B03,HaCT. KpoMe UDE
H xHasi mHoRcarnuan H ew3a He 6ecialcneHllaA co6paTHcsi moryT, size non emunam
CJIOBOM pa3ymexacA. KOJIHKO 6o Bo36paHeHmax, TOJIHKOHC H I103B0J1eHHEIX. H
npeBpaTHo: KOJIHKO HO3B0J1eliRbIX, TOJIHKONC H Bo36paHemimx, 511(0 COOTBeT-
CTBy1011114X ce6e BO BMX peirarkunc H 3wcoHax o6peTaioT. HbIxe y6o H 0 Bo36paHeu-
Hmx HeHTo B11,11eTil nono6aer.
Ilog CHM HMeHeM zapam pa3yme1OT 6m-rx ace, exce 6oxcecTseHH:mm x npo-
pomecnixt npinca3almem, na He 6y,aeT conenaHo so36paHeHo H 3anpageHo ecrb.
Hon xoTopmm BCH cmepTiime H Haxa3aTenbHme (Tax 6o OHH o6bncoma Ha 3b1BaTx
oHme, Axe MEI npocrxTenbliMMX Haad Baem) rpexi conepwaTcm. gexanor X, xpome
Cy66oTcp3oBainui, Becb cosepmeHHo npxemmoT, npoTm3HaA xce cemy Bo36paHemia
6bITH HCHOBe,113/10T.
1. H Bo nepBmx Bo36paHemo ecrb npwarTaTx 6ory oTeHecTso, cbmoscrso
H ewe maTepb HMeTH, paxcnaTx, ponytmcm II HM51 mHowecrBeHHoro mxcna cywee
H npoTH., XOT5I B Kypane Ha MHOTHX mecTex 6or BBOAHTC51 B MHMICeCTBeHHOM mlicne,
240 six mice Mbi noBenexom, Ham yronHo H npoTH., Hem / (no Hx mHewno) Benaxonenxe
3HamenyeTcn a He MHOHCeCTBO.
2. Bo36paHeHHo ecrb B Aomex H B MOJIHTBeIllibIX xpamex, He TOKMO HJIH
notIHTaHHSi, HO H Ansi yxpamemul xamonncaTH HKOHbI H o6pa3bl HenoBeicoB, )KH-
BOTHMX, IITHH, pM6 H npoTH. 1-JIHTOJIIOT 6o, 511(0 B JA0M, B Hem we maposHasi H30-
6paxceHHA cyTb, ncx naTaemm 6mBaloT H weHm pacnycrir Bnacm X0,1151T, aHrenx
BHHTH He moryT H TOTO pa,ILH OHH HaC xpxcluax nymnepecm, TO eCTb 11/10J10110KJI0H-
HHKOB 6mTH xneBewyT, sane B xpamex If B gomex umpamx r3o6paNceHHbrm H H3133.5111-
HLIM HKOHHM HOKJIHRHeMC51. 14KOH0110,1HTaTeReM H TeX nro6xTenem HJIH TOKMO
TemanatmcA umx, Be'IHbIM yrpoxcaloT anom. HicoHonlicHam )Ice B camom ane,
cxa3yioT, HICO MINA Mymemix BHA HplIJIMICHTHCA xmeeT: npxHecyTcR 6o nnaBonamx
BCeX, }Dace OHH HJn3 mapoBH:mm HJIH 113BHATeAbHMM XMONCeCTBOM comopinua
o6pa3m. H no HenpecTammx myHeinunc x Tomneininx peHeTca HM: HoHexce
BbI CHM Imo Ham Teno o o6pa3w comoplicre, y6o H nymy ,Ba,urre HM. XoTenx ecre
nmeHR H BCSI co3namnemy morywecrBy 6oxallo, snco o6e3bsum nonpaxcam H rop-
AOCTHO XBHJIHTHC51, rnaronst: <A3 COTB0pHX menosexa cero, xceHy, geBy, IC01151, Bona,
many, pm6y> H npoTH; y6o BJIOXIITe HM H nymy, efoxce na xcaByT H ABIDKyTC51%
'leco panix B yxpaniemm AOMOB H B paciumaxxx px3 Tux Tbr TOKMO HJIH HOMO-
TIFICylOT HJIH 11E11010 BmuraBaroT. HpoTHee B xpame CB51T1,151 COCOA' (MH10, 511(0
He 6e3 6oNcrui npommcna) mapamx x3o6paxceHame TncoHbi focnona CnacaTenst
H anocTonort ero, Boroponuum xce H npopoRoB, CBATOTO HoaHHa ripenTemn,
xepyBffmoB H cepacimmoB, Hespexcnembi crawl:ma.
382
obligat ca alts data sa posteasca atitea zile cite a dezlegat. Iar Baca vrea sa
fie desavirsit intru aceasta, sa plateasca datoria indoit sau intreit.
Afars de acestea si altele multe, aproape nenumarate se pot aduna care
se inteleg sub acelasi cuvint. aci cite sint oprite, tot atitea sint si ingaduite.
,Si lavers: cite sint ingaduite, atitea sint si oprite, ca cele ce-si gasesc lucruri
corespunzatoare in toate religiile si legile. Iar acum se cuvine sa vedem ceva
Si despre cele oprite.
Capitolul al paisprezecelea
Despre haram, adica despre cele oprite
383
Ilaim He no36pamio HM ecTb HaTypanbma0 Banaivat x nucaTH pyx
Myxammenonba ;palm H HONCIILIe c-roras, Hxxce Ha Ta6mmax 3.naTom H cpe6poM
113P5Milo yxpainembrc K HUM Kbl6Jie (b3nce K Meicice 3peTH Ha miom mecTe pexoM)
Ha creaax xicamaliciam H JAOMOBIIBIX npiseumsaTH o6bigail Hmeior H paHo ncTabonie,
IIO rimientm yTpemmx monnrs, A:Einem CBOHM, amt npax Ha Ta6mnibi ynanum11
oTepTH XOTeJIH 6bI, 11011HTUOT H 6JIaTOTOBer1H0 JI0613I3a10T. 14306pa)KaeTC51 K Tomy
Ha Tame Ta6Hage HaTypanbummx BanamH unmoic >c<, o Hemwe cica3por, mco nepnee
OT nary Myxammenona npoH3senecH. Ha cpeninie xce Ta6n3nu 133p24aIalMil H
Ao6pornicaTenbffumn xapaicTkipamn omicylor neer. o6pa3 Myxd.mmenon, cHpetib
sce gac-rx Tem ero, xaxonbi 6biTH cica3yloTcsi, sixoxce 0 nepcone Myxammedoee
B 0006JIHBOR rnane npennommom. Ha tiermpex yrnax Tomicne Ta6nHum HarmocyloT-
241 cA / tieTwpe 'mesa lieTbipex Hacnemmxon ero, 36y6eimpa, OTmaHa, OMepa, Aaaa,
npanolicHa nexonnico CTHXOB B noxpany H npocnanneime ax, o immix Taxoncne
pexieHo ecTb. 143 Typeniclix cyHraHon ennii TOKMO cyHraH Mypar TpeTnil CHID
3ationenb npe3peTH BHAHTC51, mice B nonaTax H tiepTorax OT ce6e conenammx,
nosenen Bcex ponon o6pa3m, paga pcpamenan HaHepTaTH, o6age salmi Toicmo,
nopaxcemul nepcon, CBOH xce no6enbi, npx TOM nosbi, clipexib xax xpa6pMe ero
BOH JIbBOB, THrpon, napnoB, meAseneil, BOJIKOB H HHbIX ximabtx wasoTeHb c-rpe-
JIREOT, xonnem xce, naminem H MetleM y6HsamT.
IIepcM xce H3o6paxcaTH HKOHIA Heno36paHHo y6o 6brrn cica3poT, HO 110YHTaTH
ow:de 3noilecTimo. Ileco pann OT Typxos H apanon, six cxapenman epecu nopox
HOCAIWB HemnymTcsi. 143o6pancaloT oHH oT Anama ;Awn no Myxaivrmena, He
TOKMO BeeX npyrkix npopcncon, nepcoma, HO H camoro Myxammena, xpome TJlaBbI
emabui, H6o Ha mec-re rnaam, na He xaxo Anne ero imneHo 6bino 6bi, ruiaT 6eiu,ii
aicH rnany H mule ero npmcpusaionmil H3o6pmicaloT. FnaromoT 6o, AKO HII0Tb
Myxammenopa, XOTA nono6Hem npormx Tena YacTeH OT MINX lienosex ILTIOTH
H He pa3Hc-rnoname, o6age xpacoTa mina ero, paun 6oxcec-meHHoro, Hmxce npo-
cnemaeTcn caeca 6bic-rb HeH3petieHHa, Herionpapicaema, H TaKO Hmxe H3o6pa3HTHcn
moryinan.
3. Puari, TO ecTb nonnaHoro, KOTOIThIA-JIII6o 6bul 6M penm-HH, so36paHemio
ec-rb csepx HaJI0)KeH111151 Ha Hero ram o6nzarrH, 6ecilecTH-rn, rpa6HTH, y6nBaTH
Hun HlIbIM KOHM o6pa3om pa3npaxaTH H yrecHATH. B Oemee 6o rnaroneTcn: otayina.
EX, nico gym. Hama, IDIOM HX, SIKO mom Hama, 6naram HX, AKO 6.naran Hama,
mice nono6aeT co6monaTH H 3anungam. 3a enimoro xpkic-rHamma B nonnaHc-rne
Hx cymero, ante OT Twouun H ennHoro myxammenamma y6HeH 6yneT, 3aicou Kypa-
Floe ncex oHbix y6Mhion cmepTmo Ka3111ITH nosenenaeT, awe nporiee He H3151BAT,
KTO H3 }MX nepine1 paHHJI ero. Bnnex cam nennTH smbitia.pon no H3pegemno cynefi-
cicomy 3a enmioro rpe'mna eine nocenmuma cynta, IIOTOMeHHIAX 6bIBIIIHX, mice
y6Htic-rna He moryme oTpeamen, ynonabaine )ice, AKO 3a ennHoro eizypa nesx-rb
mycnnmaHos Ka3HellbI He 6y,utyT (MO)KeT 6bITb, 'ITO He 3HaJIH CeA 3axolia xecTo-
KocTH) cxa3ama ripen cynneio, AKO ace xynHo y6mna Toro H He moryT 3HaTH, KTO
npexcne H KTO nocne yx3min ero. H Taloa, sucowe pex, sce Amin 3a ennHoro nonna-
242 Horo Ha cmepis ocpicneina 6bnna. Tax rnaroneT Oemea: OK / 3a oico, ppm 3a
pm/ H 3y6 3a 3y6 H npori.
xpaocama
x" posca
384
Iarasi, nu le este oprit sa picteze cu vopsele x naturale palmele miinilor
lui Muhammed i talpile picioarelor, pe care au obiceiul sa le atirne pe tablite
frumos impodobite cu our si argint pe linia kible (care caut5. spre Mecca, am
spus in alt loc)", pe peretii djeamiilori caselor, i atit dimineata cind se scoala,
cit si dupa ce-si fac rugaciunile de dimineata, le cinstesc i le sarut5. cu evla-
vie de parca ar vrea sa stearga cu fata praful ce a cazut pe tablite. Se mai
picteaza pe aceeasi tablita cu vopsele naturale trandafirul xx care dintru
inceput a ras5.'rit din sudoarea lui Muhammed. Iar in mijlocul tablitei, cu
tras5.turi frumoase si bine executate, e descris intreg chipul lui Muhammed,
adica toate partile trupului lui, cum se spune ca au fost, precum am ar5.tat
intr-un capitol special Despre persoana lui Muhammed 850. In cele patru col-
turi ale tablitei se scriu/cele patru nume ale celor patru succesori ai lui: Ebu- 241
bekir, Otman, Omer, Ali, ad'augind citeva versete spre lauda i proslavirea lor.
Despre ei, de asemenea, am spus 851. Dintre sultanii turd numai sultanul
Murad al treilea se vede ca a nesocotit porunca aceasta, poruncind s se dese-
neze pentru infrumusetare in palatele i odaile acute de el chipuri de tot
felul, insa numai razboaie, infringerile persilor, victoriile sale si vinatorile,
adica cum ostenii lui viteji sageteaza lei, tigri, leoparzi, ursi, lupi si alte jivine
rapitoare si le omoara cu sulita, ghioaga i sabia.
Iar persanii spun ca nu este oprit a picta icoane, insa este nelegiuit a
le cinsti. De aceea ei sint socotiti de turci si de arabi ca niste purtatori ai pa-
catului unei erezii urite. Ei picteaza de la Adam ping la Muhammed nu numai
chipurile tuturor prorocilor, ci chiar pe Muhammed, afara' de cap, c5.ci in
locul capului, ca nu cumva sa-i fie vazuta fata, picteaza o bucata de pinza
alba, care parca acopera capulsi fata lui *. Caci ei zic ca trupul lui Muhammed,
deli cu asemanarea diferitelor parti ale trupului nu se deosebea de trupurile
celorlalti oameni, totusi frumusetea fetei lui, datorita luminii dumnezeiesti
care o lumina, era inefabila, de neimitat, asadar nu poate fi pictat5..
3. Pe riaia, adica supus 852, de orice religie ar fi, in afara de birul cu care
este impus, este oprit sa-1 obijduiesti, s5.-1 necinstesti, sa-1 omori sau sa.-1
intariti i s5.-1 strimtorezi intr-alt fel. In fetva se spune: Sufletul lor e ca
sufletul nostru, trupul lor e ca trupul nostru, bunurile lor ca bunurile noastre,
deci trebuie p5.ziti i aparati". Pentru un crestin care se afla in robia lor, de
va fi omorit de o mie i unu de muhammedani, legea Curanului porunceste
s fie pedepsiti cu moartea toti ucigasii daca ceilalti nu vor ar5.ta care dintre
ei 1-a ranit primul. Eu insumi am v5.'zut noua ieniceri care au fost inecati
in urma hotaririi judecatoresti pentru un singur grec, si inca %Iran. Ei n-au
putut t5.g5.dui omorul, dar, nad5.jduind ca pentru un singur ghiaur nu vor fi
executati nou5. musulmani (poate ca nu cunosteau aceasta rigoare a legii),
au spus in fata judecatorului ca toti laolalta 1-au omorit $i nu pot sti cine
1-a r5.nit mai inainte i cine pe urma. Si, asa dupa cum am spus, toti nou5. au
fost osinditi la moarte pentru un singur supus. Asa zice fetva: Ochi/pentru 242
ochi, mina pentru mina si dinte pentru dinte" i altele.
culori
xx ruja
V. miniatura din fig. 18.
385
4. Bo36paHeno ecTb Amyx cecrp KynHo 3a well mmeTH, XOTH nHym 6paToM nsyx
cecrp B xceHy nomTs Hecrb Bo36pamlo. Ham so36paileHo ecrb meHmnero 6paTa
welle nocsirars X 3a 6onbuioro 6paTa H cero pans Heso36palleHo ecrb 6onbinomy
6pary DICeHy meHbuiero ssseTH, meithinemy ice 6onmuoro weHy msseTH mo36paHeHo
ems.
5. Bo36paHeHo ecrb cecTpy, =sepia, nnemmmiasy (slice ecTb 6paTa HIM cecrpm
wepb) H Tency B weHy 1105ITH, Tame H p;ayx cecrp BKyne, SIKO mano swum pexoi,
3a xceH smeTH He norrywaeTcm. 06aHe ymepineil mina, awe no pony 6onbinam
6yner, moweT meHmuyio no Heil B3SITH. Awe JIH we meHmuam nepsee 6yneT,
6oHbuipo nocne noris He neT ecTb.
6. Cso6onHylo 3a Hanomaissy HmeTH Ha nonywaeTcm, TaKowne H HeHosb-
Rimy, awe or Hero camoro HJIH OT xoro sHoro e)11111010 oTnyaieHa 6y,seT. IIaKH
cymicaputidaza, 6paT H cecrpa OT monoxa, To ecrb emaimm Kopivainsum coma a
mnanemecTHe ccamnite, 6paicom CO'YeTaTHC51 He moryT. riono6Ho mymc He mower
II051TH ce6e B )K Hy nusept. Kopivikuunim cmoem.
7. K xceHe Kaxosoi3 -sH6o, K cynpyre, K nuieps, K pa6mHH, K HesonbEswe
myKsoil, Hamm npmcocHyTscm, smite CMOTIMITH Ha HRX no3soneHo ecrb. Awe we
6yger orpoKommia meHmue cenbma neT, TO ecrb npewne so3pacTa x 6pataiomy
conpmweinso yno6Horo, Toup He 3anpewaeTcst B KoTopoe mpemm H OITH B o6wHe
IIIKOnbI X0/111111 moryT. IIaKH mymcy mywa HJIH oTpoxa Ha ronoe cmorpHrx Teno
TsHicHailamil rpex 6bITH rnaronlOT, Kpome HOT nawe no KOJICH H Tena OT TJIaBb1
Aaxce no nomca, XOTH cKoTcrmoxx neirranonsTaHos nage Hewe lOnsTep faillimena
oftemsnoT.
8. BsHa mum esiffly Karim sKyinaTs 1103BOT151eTC51, nporwx ice HanuTicos
nummTmeillwx H3.innuecrso, TOKMO BO exce 6b1 He 6biTH nHmily so36patimeTcm,
xpome Toro, awe B neKapc-rmo ynoTpe6neHo 6yneT. Ilovrowe TaK wecToKo MHO
y myxammenaH 3anpesieHHo ecrb, Kpome TOH BHEI/112 'owe B rnase 0 Myxammedoeodsi
Ha tie6o eoculecmcuu, me nepsoe OT 6ora emy H nocnenosarenem ero mo36paHeHo
6MTH peHecm noKa3axom, ewe H1113151 Ape 11131IHOCHT, epgify y6o 113 camoro Kypana,
npyryio we H3 KHIITH Myxammedue. Ta, mwe H3 Kypatta npssonkiTcm, cline IlMeeTCA:
CKa3yeTcm, RICO 6or nocnan xiyx aHrenos (or HHxxce enas Apym a Apyrkal Mapym
HapHrianiecm), B npasoTe cyan 3emnx H o6nana}oT elo. K CHM npinuenum Hexam
243 xpacHonwsiam weHalnpocHTH cnpamennxmocm, no3Hana Hx noTom x ce6e Ha nnp
BMW OHEIM (ewe ;la He rumor or camoro 6ora 3anosenaHo HM 6bicrb) nonHoiname.
AHreJIH y6o BKHO nsiouie H 14.51H11 xymio ice kt 6e3ymirs OT roro 6103111e, 0 ILTIOT-
CKOM cmeineHHH esi scxycsma, oHa ice COH3B0J114Jla y60, HO nor TaK010 KOHEIR-
HIle10, na e,LIHH OT MIX COTBOINIT 10 B3b1T11 Ha He6o, ppyrsil ice CHHTH H TaK0 HO-
CHULIHM l0 allrenam mcella Ta Ha He6o B3b1He. KoTopyio mines 6or H nomas ripassy,
lowe smemine, o6parlin Io B 311e3Ay Thoubspepxxx rnaronempo, na H memcpy
3He3,samH TdKO KpacHa 6yoser, AKO Ha 3eM.1111 6bICTb mewny nporisms weHamH.
AHrenam ice TM TaKosylo kaLke ica3Hb, pa BRUT rnaBamm BEIM, 3a HorH nomenieHm
cynie, B Hexoem BaBHJIOHCKOM rny6oHarimem Knane3e, nawe no cKoHilaHssi mHpa.
Apyram aims ecrb, 'owe cica3yfoT npincnioHasmylocm 6biTs npewne namce
MyxammeA He s3bine Ha He6o. Myxammen 6o HHor,ga sHnes Amyx HenoseK 6pa-
TepcKsm 06Hs.mairmem B3aHMHO J1063a1011114XCH H ce6e npusercTsylowsx, sonpoclin
usmosayusix, Kam 6bi 6bina 1311Ha TOJIHKH$I Becenociu H JI106BH mewny 011b1MH
nsyma tienoseKH, mice magma eMy, AK Te Henosesm BHHO imam H TM ysecenns-
X 3a MY)K arra
XX cicurono,ao6ame o6xoRtgeaae
xxx CBeTOHOCHP0
386
4. Este oprit de a avea de neveste doua surori deodata, desi nu este
oprit ca doi frati sa ia dou5. surori. Iarai este oprit ca femeia fratelui
mai mic sa se marite x dupa fratele mai mare ; totusi nu-i este oprit fratelui
mai mare sa vada pe femeia celui mai mic, dar celui mai mic ii este interzis
sa vada pe femeia celui mai mare.
5. Este oprit a lua de nevasta pe sora, fiica, nepoata (adica fiica fratelui
sau a surorii) si matusa, de asemenea i doua surori deodata, dupa cum am
spus ceva mai sus. Insa murind cea dintii, de va fi mai mare cu virsta, poate
s-o ia pe sora mai mica dupa ea, iar de va fi cea mai mica mai intii, nu se
cuvine a o lua pe urma pe cea mai mare.
6. Pe cea libera nu se cuvine s-o ia tiitoare, nici pe roaba daces va fi
fost eliberata chiar de el sau de altcineva. Iarasi sutkarindaf, fratele si sora
de lapte 853, adica cei care in pruncie au supt laptele de la pieptul aceleiasi
doice, nu se pot c5.s5.tori. La fel un barbat nu-si poate lua de nevasta pe fiica
doicii sale.
7. De oricare femeie strain5., sotie, fiic5., roaba sau prizoniera nu este
ingaduit nici sa to atingi, nici sa o privesti. Iar de va fi fetita mai mica de
sapte ani, adica inainte de virsta potrivita pentru impreunare, atunci nu se
opreste ft ele pot umbla in scolile mixte. Iar5.si, zic ei ca este cel mai greu
pacat ca barbatul s priveasca trup gol de barbat sau baiat, afara de picioare
ping la genunchi si trupul de la cap ping la briu, desi naravulxx pentapolita-
nilor it imbratiseaza mai mult decit Jupiter pe Ganimede 854.
8. Vin nu se ingaduie a gusta nici o picatura, iar excesul de celelalte
bauturi betive este oprit numai daces esti beat, afara de cazul cind vor fi intre-
buintate ca leac. De ce este vinul oprit asa de strict la muhammedani, afara
de cauza pe care am ar5.tat-o in capitolul Des fire suirea lui Muhammed la
cer 855, unde pentru prima data i s-a spus lui de Dumnezeu ca-i este oprit
lui si urmasilor sai, se mai invoca alte doua ratiuni, una chiar din Curan,
iar alta din cartea Multammedie. Cea care se aduce din Curan * e asa: Se zice
ca Dumnezeu a trimis doi ingeri (dintre care unul se numea Arut, iar altul
Marut) ca sa judece p5.mintul intru dreptate ft sa-1 stapineasca 858. Venind
la acestia o femeie frumoasa la fata/ca s ceara dreptate, i-a chemat dupa 243
aceea la ea la masa si le-a dat yin (pe care Dumnezeu insusi le poruncise sa
nu-1 bea). ingerii, bind yin si ajungind beti si fares de minte din cauza lui,
an ispitit-o spre amestecarea trupeasca si ea a ing5.duit, insa cu conditia ca
unul s-o faces sa se suie la cer, iar altul sa se coboare. Si astfel, purtind-o inge-
rii, femeia aceea s-a suit la cer. Dumnezeu, vazind-o si cunoscind dreptatea
pe care o avea, a prefacut-o intr-o stea, numita se zice, Luceafa'rxxx,ca fi prin-
tre stele sa fie la fel de frumoasa cum era pe p5.'mint printre celelalte femei.
Iar Ingerilor acelora le-a dat pedeapsa sa stea spinzurati cu capul in jos intr-o
fintina babilonica foarte adinca ping la sfirsitul lumii.
Alta cauza este aceea care spun ca s-a intimplat mai inainte de a se sui
Muhammed la cer. Muhammed, v5.zind odata doi oameni sarutindu-se unul
pe altul si dindu-si binete, a intrebat pe cei ce treceau alaturi care s fie cauza
unei veselii si dragoste atit de mare intre cei doi oameni, iar ei i-au faspuns
ca acei oameni au baut yin si, veselindu-se, se imbratiseaza astfel unul pe
sd se casatoreascd
xx obiceiul dobitocesc
xxx purtator de lumina
* Coran, II, 102.
387
inecs, Taxo ce6e B3aHMH0 o&bebunoT. .CITO cabnuas Myxammeg 3eno nom:maim
BHHO, rnarons: KOJTED yreuxHa H genoneaecKomy COX1111110 noTpe6Ha H none3Ha
ecTb semi, slim! Ho trace Ace nant Tamo so3spaTHscs y3pe e.gKuoro H3 HEM ymep-
ina, MHOTO )1w JnoAeI3 MATMK TB0p5IIIIHX H myroro OT TOA ABOR11131 B5DICy11111X H
K Cy Alia snexyunix, maim sonpocHsuly emy BITHy mepTsoro H msTexa JI1OACKOTO,
oTsemania, AKO Asa Hue mace mano upexne 6paTepcxx o6Hlima1ounixcs sHsen
H noxsanHn, no mHorom IIHTHH BHHOM o6e3ymmsmaxcm, Hagaina csapHTHcs
engH y6Hn npyroro. Touts Myxammeg, nepsbie sHHa mama B noxynams o6paTHs,
peqe: 0, Aa 61.1 6or aanpeTlin genosexom ynoTpe6name Hanima cero! H ycabi-
maHo 6bicli or 6ora cHe moneHHe ero. H Toro pang er,aa Ha He 6o s3bine, BHHO
emy H nocnemsaTenem ero so36paHeHo 6bicTb.
HpoTgee, AK po,4 Typerucliii nlisHerseHHefirfluti ecTb, nage scex Hapogos,
scsicomy M1110 H3secTHo 6bIT'H 3eno mano cbugeTcs, a Hallnage H3 npocraxos,
mice 6b1 oTsepcTpo ropTaHb CBOIO HOBCAJTHeBHO TaK Tp03,1THIIIM, AKO H ropsgHm
BHHOM He npeHcnonnsnx. Ko yHIVITODICeHT110 cero rpexa Tr:dully xliTpocTeia H
y6esunges sbimucalum, Haunage IICKyCHall B 3axonax. Bo nepsmx rnaromoT:
Ho Hesce Imo= BHHO TOJIb cTpaummil rpex coAenosaeTcs, He nono6aeT rnaronaTH,
244 2:103 6po ecm BHHO, 13:awe IIHALICTBO IfJIld BeCe.TIOCTb OT Hero / socnpHsTyto no-
XBaJlaNIII HpeB03HOCHTHD. Ho cell CeIlTeELIKEI ensa He set 111113111 X DpOTHBHEA CyTb,
xoTopme XIITpOCTI, BCIO H 113pAACTBO xynowecTsa He TaK0 B HHOM, AKO B noxsanax
slum nonaraioT, H1D1 cpamnsuoTcs BHHO Han pailcxoe nHTHe (xeecep pegeHHoe)
npeso3HocHTH, nplinarauxem Hmemi Hyp (exce B Kypane rnaroneTcs 6oxecTseEuioe
CHAElle) HapHnaTH aeueaRm (xHBOTTILIA BO,gb1) THTyn H AericTso Tomy npwsiTaTH
H cHm nom6Has. Hpecnasmail ecTb cTlix cynTalia Mypaxg, mice so npasu nepso-
Harianban ram= 610313111, gayunim MaKOBb1171 COK H Ta6ax xypsumm (Hx)Ice AKO
.40 qempexHaAecsTH Thicsin BO well mai HmnepHH y6Ha cnasa o6Hoc51acm),
pyrascs cane rnaroneT: Ezniaceu66 oirmaic ucmepcat bade Hyuc OA, 6oK eme Aule
xontenni vrErrenb secenociu 6b1TH, mit BHHO, xana we He xyinari (Kan payee
6brrli cox maxosbfki H mine 111151110 Tsopsauge KOIRDeKTb1). Halal kumie XOTAIIIe
BHHO BO mpese csoem B oueT npeTsopliTH (oTen 6o miaHort no3soneH eCTb), no
HCLUITHH c-roxaHa, a6He COJUa 1111)KyT 51 age Ha xaclyraH yxaHer, TO'riaC 110 mecTo
COM110 110KpOHJIAIOT, Tiem camu ce6e o6maHyloale, TIp51TB0pAIOT BHHO B cTomaxe
natie Bce H B cammx sainax B 3neT npeTsopuTlics siviyinee H 513 so36paHeHHoro
npexo,LLHTH B no3soneHHoe.
BHHO Noxenoe mai ramie ynoasalounie cnuprbixx age npHxylnalor Huvroxce,
antexce no niisHcrsa Tex HanmoTcs, paccyKnaloT, sxo He 3a ynoTpe6neHHe Toro
Hanna, HO 3a nasucTso OT 6ora xa3Hb socripHsTa. Ainexce nolimaHum 613ITH
cnriaTcs H OT cyrunt Haxa3aHbi 6brrH sueloT, 5160 scsxoe so36paHenHoe, awe
Rpe3 orHb npowkeT (AKO cnHpT BHEIHOCO H Tipe3 anem6Ex nponyineHo 6yneT, MEAT,
AKO OT BCAKHA ciatepabi H HetilICTOTEI oismtaeTcs H 513 HeifficToro IIIICTOe 6bisaeT.
9. MepTsemmy, He3aKnatmoe H 'Tom" ACTH so36paHeHo ecTb, weHam Hiltrroxe
3axanaTH 1103B0.11AeTCA a 3aKnanifoe OT xcetna ACTH 3anpewaeTcs.
10. CsaHoe MACO, alcH pasHoe c BHHOM 3anpeu.kemie HmeTH yTsepxmaioT.
Hec, imam, mum, xa6a, sopoHa H.Tni rpatl, sopoH H mime nnoTosulabie H xanom-
Hue NCB:BOTH:Ea 3a Hetulcmie HMC1OTCA. Toro pang H ACTH HX HeCTb 1103BOJIMO.
TaTapose noHexce KOHHEly H sep6inommy SWAT, OT Typxos TpynosAnbi Ha3bIBalOTCA.
X CTIIXOTB0pItbl
xx axe
388
altul. Auzind acest lucru, Muhammed a laudat foarte mult vinul zicind:
Ce lucru mingiios i necesar convietuirii omeneti i de folos este vinul".
Dupa un ceas, intorcindu-se iarai acolo, a va'zut pe unul din ei mort i pe
multi oameni facind tulburare i legindu-1 pe celalalt i ducindu-1 la judeca-
tor. Intrebind iarai cauza omoririi aceluia i a tulburarii oamenilor, i-au ras-
puns ca cei doi pe care cu putin mai inainte i-a vazut imbr5.1iindu-se fra-
tete i i-a laudat, dupa multa bautura innebunind, au inceput a se certa i
unul a omorit pe celalalt. Atunci Muhammed, transformind laudele cele
dintii ale vinului in huliri, a zis: O, de-ar opri Dumnezeu oamenilor intrebuin-
tarea acestei bauturi". Si a fost auzita de Dumnezeu aceast5.' rug5.ciune a lui.
De aceea, cind s-a suit la cer, vinul i-a fost interzis lui i urmailor lui.
Totui socotesc ca tuturor este cunoscut c5.' neamul turcesc e cel mai
betiv dintre toate popoarele. Foarte putini se vor g5.si, dar mai cu seamy
dintre oamenii de rind, care s nu-i umple gitlejul deschis zilnic atit cu vin
de struguri, cit i cu cel arzator. Spre a inlatura acest pacat, cei mai iscusiti
in lege au nascocit o mie de chitibuuri i subterfugii. Mai intii zic: Fiindca
bind yin se face un pacat aa de infricoat, nu se cuvine a zice ca este bun
vinul sau betia sau a preainalta veselia venita/de pe urma lui cu laude". 244
Dar aproape toti poetic x sint impotriva acestei sentinte i ii pun toata
iscusinta i toata frumusetea artei nu in altceva decit in lauda vinului, neru-
inindu-se a pune vinul mai presus decit bautura raiului (zisa kevser) 857,
prin adaugirea numelui Nur (care in Curan inseamna stralucire dumneze-
iasc5.') 858, a-1 numi abihaiat (ap5.' vie) 859, a-i atribui titlul i lucrarea aceluia
i altele asemenea. Exists un preaslavit verset al sultanului Murad, care,
fiind intr-adevar capetenia betivilor, batindu-i joc de cei ce mincau suc de
mac i fumau tutun (dintre acetia i-a mers vestea ca a omorit pins la 14 000
in tot imperiul sau) *, zice acestea: Ehlikeif olmak istersen bade nus ol, bok
ieme, Daca vrei sa fii cinstitor al veseliei, bea vin, dar murdarie nu minca" 860
(murdarie intelegind ca este sucul de mac i alte bomboane stupefiante) **.
Iarai unii, vrind sa prefaca in otet vinul din stomacul for (caci otetul de yin
le este ingaduit), dupa ce beau paharul indata ling sare, iar daca picura pe
caftan, indata presara locul cu sare, prin care lucru mintindu-se mascheaza
vinul care se preface in stomacul for i mai ales in vinele for in otet, i din
oprit devine ing5.duit.
Sa guste vinars sau alte spirturi imbat5.toarexx nu-i nimic, dar clack'
vor bea ping la betie, socotesc ca vor lua pedeapsa de la Dumnezeu, nu pen-
tru intrebuintarea acelei ba'uturi, ci pentru betie, iar daca se va intimpla
sa fie prini i de judecator vor fi pedepsiti. Caci orice lucru oprit daca va
trece prin foc (ca spirtul de vin) i se va filtra prin alambic socotesc ca se
cur5.0.' de once spurcaciune qi necuratie i din necurat devine curat.
9. Este oprit a minca mortaciune, nejunghiat i singe; nu se ing5.duie
femeilor sa injunghie nimic i se interzice a minca cele junghiate de femei.
10. Carnea de pore este interzisa, afirma ei, la fel ca vinul. Ciinele, pisica,
oarecele, broasca, cioara sau graurul i corbul precum i alte animale care ma-
ninca stirvuri i scirnavii sint socotite necurate i de aceea nu este ing5.duit a be
minca. Iar tatarii, pentru ca m5.ninca atit came de cal, cit i de camil5., se
stihuitorii
xx esente
* D. Cantemir, Increments..., III , 6, 20.
** Ibidem, III2, 6, 19.
389
06n,ga 6b1BaeT Typxam OT Hemox xpHarnaHcmx micaTeneil, mxe npenama, AKO
01113 Bep6JIIO)KR$1 Nina HAAT, XOTA TO y apanos TOKMO 11 6131BaeT, HO 3a Hy Any H
mnexom Bep6moNkram 1111TaIOTCA, parillo AKO H npormx )101BOTeH H CKOTOB He 3a-
245 npeweimbix. TaxoBbie 6o hICHBOTHIll 3r Bcex myxammenaHoB mexcgy mepcnimil
C0,111CJIAIOTCA, o Hume 3pa B nocnenyloweil rnaBe. Ilaxli Hecrb n03BoneHo Bcsucoe
)104BOTHO nemepoHoroe 11 neraowee y6nBaTn, exe HH K 6pauniy, RH K HHO13 noTpe6e
none3Ho eon', fume y6brrox KaKOBbIti HaHOCHT qe.rzoBeicom, stxcace nayK, mparadi,
wa6a, AOMOBHaTI myxa H menonatopHaa mena H imam manecnuaB Nan3oTHasi H Hece-
'comas' 113 TpaB H 133 3exvuul nponxconsiwasi. Halle )Ice o nayxe 06HOCIITCA ncropua,
RICO Amaima Xanwbe, 6brB Emorna co (tonoTom CBOHM B Hexoem um-ram:am H
Bo yTpne xoTsm npocTepTH BepTlina H 3a Henpnsfrenem rHaTHcm, erna y3pe naym,
cent CBOA OT mamma enkmoro xapa6nm no Apyroro npooTepma, naxce no Betiepa
He xormue ceTn ero pacropruyTH H TepnemoHo npe6bicTb B nplIcTaHnum, ruieH x
TOTOBe1311111r1 'Ten llama cH nmest. Ho BO BTOpbIrl Ae1113 MHorolificneHmail H C111113-
Ewa clinor Henplisrrenbaufdi ABJ11311111rICA y3pe, npomBy xaroporo, awe 6b.i BHe
npacTamnna nauen, 6enbl He 1436ezican 6b1. arum paccyxnawe, AKO no 6o)xmo
cmoTpeHmo, nayx xapaansim ero nperorrne carBopan H aKH HOB13IMH sixopBmit B
npncram4llui ynepxan. B mire Kypana oco6anBasi rnaBa ecrb 0 napce, me mHorast
O HeM tiTyTCA.
11. JIHXOHMCTBOBaTH RIM OT CBOHX nether IlpH6LITOK B311MaTH 60J113111e HIM
memaue Hexiecrmsoe neno x n0 nocTonHcTy BO npaspy HemuyioT 6hITH. MIXOHM-
HaM H neHmeil npemeHATenem Ha cyne mixasme naeTcst aBnneminsi XX cslineTenb-
crBy Ex Haxasoxe emneTcB Bepa H Huxoeroxe npy)xemo6Horo 110qTeHHA nocroil-
max 613ITH HOCTaHOBJIAK)T. K He3arnagumomy xyaemix x yxanemisi nopoxy no-
BneeT Ha3BaTH xoro J114X0HMHOM H noxa3am, RICO Bo npaBny TaxoBbul ecrb, rna-
rosuoT 6o, Rico mexcuy TaTem H mixolusmem Hmeml TOKMO H He nena pa3HcTime
ecrb. ripaniee ii3o6peToma HCKHe xifrpocm, non tulmmice H maonmcrBoBaTa
H HOHOLUeIllig HMe1111 n36erHyTH moryT: BO nepBbix 6o, awe KTO xoweT npyromy
AeHer c Bemixolo =mow xxx B3a1m ;tan', cxpexib na nacr, CTO, BO3bMeT )1Ce nBacra,
CTO y6o caBTaeT npu amAeneTenex, Ha many Dice Apyrux cra 3naTbax Hexylo Bewb
manerumuf gemit nplinaraeT H B3aHM emmowero BonpomaeT, xoweT JIH no6po-
BonbHo Beim, oHyio 3a CTO 3naTbnc xymiTH. Emy)xe coR3Bomismy, ywe 3nonesume
B no6ponerenb H 3no6a B 6.riaronemme npenaraercH, 3aHe OT 0e1M4b1 urvieeTcB
Kam tuepuu (corname IIJIH noroBop npasegeH H OT npaBnbi ecrb); Toro pamt B
pYKOIIIICalMAXxxxx, HMA Jambi mixe nomaHaeTcsi 'corm, 110 B3A113IX TOKMO Amer
246 11 Tosapa eroxe / Kylifin 3a TOJIIIKO H 3a TOJIIIKO. HaxH JIHXOHMCTBOBaTH lieB03-
6pamm eon" Ha neabrn nepxosHme, 3aHe onue nem:xi' He B npnBaTHyio, HO B 11Y-
6.inpmpo nonb3y co6HpaloTca x Ha Beam 6oxecTBeHabie, TO earl:, Ha MILTIOCTMBH,
Ha noBancrBoBaHme y6orxx, Ha yrowemw crpammix, Ha BpalieBaHne 6anannx H
Ha x3ytieHHe B IIIKOJIbI xonsiumx, Ha BoccominaHne xpama H sake npn xpame CYTb
H Ha miasi cxm nono6HaA pacTogam Hyxna CCTb. K Tomy AeHbrif cHpoTcxne moryr
C n3Becrnoto JUTXBOIO xynemecTspoumm namA 6brrH, noHennwe cmpoTa OHbfli B
cmmcnemrmil npnnneT Bo3pacT, clipegb na HmeeT omyny nponwranwst, 0,HeATHCA
H xonnziecTso nether na He ymamiTc51, Twice erna no n3petieHm0 cynericxomy, AKO
B cosepmemmil Bo3pacT npnmenblii ABHTCA (luxe nomKeHcrByeT noxa3aTH Ao6pbimB
H AocToBepHrAbig canneTensimn, AKO BO3M0)Ke neBH1Ze, HeBOJIbH111 1e Cywe13, ,ReBCTBO
390
numesc de care turci mincatori de cadavre. E o ofensa adusa turcilor din
partea unor scriitori cretini care au transmis ca maninca si ei came de Camila.
Acest lucru se petrece numai la arabi, insa de nevoie se hranesc si cu lapte
de camila, la fel ca st cu cel al vietatilor sf dobitoacelor neoprite. Caci astfel
de/vietati la toti muhammedanii se numara printre cele scirnave; despre 245
ele vezi in capitolul urmator. Iarasi, nu este ingaduit sa ucizi orice vietate
patrupecla si zburatoare care nu e de folos nici spre mincare, nici spre alta
treaba, nici aduce vreo daun5. oamenilor, precum e paianjenul, furnica,
broasca, musca de cask si albina cea aduc'atoare de miere si alte mici vietati
si insecte care provin din buruieni si din pamint. Mai cu seams despre paian-
jen circula istoria ca Amavia Halife861, aflindu-se cu flota sa intr-un golf
oarecare si vrind dimineata sa intinda pinzele i sa se ia dupa inamic, cind
a vazut un paianjen care-si intinsese pinzele sale de la catargul unei corabii
pink la alta, a petrecut cu rabdare in golf seara, nevrind a-i rupe pinzele,
fiindca avea un vinat Y gata inaintea ochilor ski. Iar a doua zi a vazut flota
numeroasa si puternica a inamicului ce se aratase, impotriva careia daca ar
fi iesit din golf n-ar fi scapat de primejdie. De unde a judecat ca dupa rin-
duiala lui Dumnezeu paianjenul i-a pus piedica corabiilor lui si ca niste an-
core not 1-a retinut in golf. In cartea Curan este un capitol special Despre
paianjen, unde se citesc multe despre el*.
11. A lua camata sau venit de la banii ski e, mai mult sau mai putin,
o fapta nelegiuita si eu socotesc ca pe bunk dreptate. Carnatarilor si schim-
batorilor de bath la judecata nu li se acorda nici o audientaxx, marturiei
for nu li se a.' nici o crezare si hotarasc ca ei nu merits nici un respect priete-
nos. Spre pacatul de nesters al hulirii si nesocotirii e de ajuns sa-1 numesti
pe cineva camatar si sa arati ca intr-adevar asa este, caci ei zic ca intre fur
si camatar e deosebire numai de nume, dar nu si de fapta. Totusi au nascocit
unele siretlicuri; la adapostul for poti si camatari, si scapa de nume de bat-
jocura. Mai intii, daca cineva vrea s5. dea altuia bani cu camataxxx mare,
adica sa-i dea o suta si sa-i ia doua, o suta-i numara cu martori, iar pentru
camata celeilalte sute de galbeni adauga un lucr oarecare de un pret foarte
mic intreaba pe cel ce se imprumuta daca vrea ss cumpere de bunavoie
acel lucru pentru o suta de galbeni. Iar cind acela s-a invoit, deja crima se
transforms in virtute si rautatea in binefacere, pentru ca dupa fetva exists
Kavl serii (invoiala sau contractul e drept si din dreptate este)862. De aceea
in zapisurixxxx camata nu se pomeneste niciodata, ci numai banii imprumutati
si marfa pe care/a cumparat-o cu atit si atit. Iarasi, nu este oprit a lua camata 246
la banii bisericesti, pentru ca acei bani nu se aduna pentru folosul particu-
lar, ci pentru cel public si pentru lucruri dumnezeiesti, adica trebuie sa se
cheltuiasca pentru milostiviri, indestularea saracilor, ospatarea strainilor,
doftorirea bolnavilor, invatatura celor ce umbra la scoala, repararea temple-
lor si a celor ce sint pe linga ele si altele asemanatoare cu acestea. Chiar si
banii orfanilor pot fi dati cu o anumita camata celor ce fac negot, pins ce
orfanul va ajunge la virsta priceperii, pentru ca sa alba de unde se hrani,
imbraca, iar cantitatea banilor sa nu se micsoreze. Dar aceasta numai pink
cind, dupa hotarirea judecatoreasca, a ajuns la virsta desavirsita (cind tre-
buie sa arate cu martori buni si siguri ca a putut lua fecioria unei fete sclave
prizonier sau prins
xx ascultare
xxx dobincla
xxxx inscrisuri
* Coran, XXIX, 41.
391
orbRTH H myxecxoe cosepinemo HCHOJIHHJI Aeno), Torza oTeRecTBeHHme mime
neHbrH OTItalOTCA emy H noBeneBaeTca ,ia JIIIXOHMaHHA npecTaHeT.
12. BC5IICHrl ROB, 'Tome pm6, Bo36paHeH }metal., XOTA non npeTexcTom
TylIAHH51 H OTfOLIHTHH OT MBOI-FlX ijen, cynTaHam H npoTaam Benbmoxam, Ha 1111xxce
3aBacRT ny6niumbie ne.na, enaHolo B Henemo pa3pemeHo 6bITH moweT, H60 no
npyroil g5emee noBeneBaeTcR HM, na HaTypy H CHJIbI ecTecalsemtme He ocxop6nsuoT
(xpoMe Tpyna BeHepcxoro), 3npame 6o cynTaHoso H MIIHIICTp0B MHHTCR 6bITH
3npasHe Hapona.
13. Bo36paHeHo ecrb 6e3ne.abHo X0=11, npa3nHy CHAeTH, name nono6a-
Kauero cnaTH a HaHname Bo spew' monHTBm.
14. Bo36paHeHo ecrb npa3nnaR rnaronaTH n c4a6yam, HHxyloRce noab3y
caramarnam npaHocsnaHe, cxa3mBaTH, HRH HERR HenpucToilHaR H Hennas' 6ne-
,n0CJI0BHTH, ITO 60JIee TBOpHTH.
15. Bo36paHeHo ecTb 6oRmue HxcnaBeRHe n31311'1.0, He we camas' Hypxna
Tpe6yeT H cocToRHHe menosexa noHecra moRceT. 11axH onexcam menxoBbie, 3naTom
DiCe H cpe6poM HcmaHRme, nepereHb 3naTbiI3 H none HocHTH, 3axoH myxammenaH-
Clairl 3anpeafaeT (0, na 6bi 3aupeTan H xpac-rHaHcmil!). YnoTpe6n5HoT cxx HHorna
H mpxae, HO TOKMO ny6JIWIFIBIA paAH IIOMIlbI x H ATIA yxpameHHR nBopa cynTaH-
cxoro a HmRHHo BCe noxoeBbre H npornfe Bo BHyrpeRHem nBope cnyxam,He H cam
cynTaH, o6ame nouywaeTcR nonwritRecxxm name, a He npopoRecxam 3axoHom.
16. Bo36paHeHo CCU., name Dice H 6e3yMHO 6bITH cynAT, ,I(aBaTH aepxma TO,
IITO B ,Lkome noTpe6Ho eCTb. 14.'w 6ynytw y6orHm, wenppo 110,AaATFI MHJIOCTIA1110./
247 17. Bo36paHeHo ecTb }mum, xpome apancxoro, HAH csoero npHpo)Horo,
6e3 Hyxcam niaronaTH A3LIKOM. BepylOT 6o, AKO Hyxne HIIKIICDKe 3axoH HanoxeH
ec-rb. 'clew pax( no 66emee rnaroneTcR: Ka3aR pu3a Hpicx yc-rynaTH HJIH ROSH-
HOBaTHCA nono6aem.
18. BCAKHrl arpaHHR pon, cxpeab nnRcaTenbHm11, Rax0BaTeRbilb111, KOCTEap-
HEIR H npoTR. 3anpewaeTcR. 14 awe OT cynHa cHaeBme HrpaTem noHmaHm Roma
6boafor, 6HRamH Haxa3poTcR, xpome HrpaHHR maxmaToB, non TaK010 xoHnnamem,
;la B momeHT oHm1i, erna ycnbunaT Bo3rnameime H Hapona B dYCJiMli co3mBaH4e,
a6He npecraHyT. T-1To awe He rII4HAT, BMeHHTCA H TO HrpaHme, AKO eamo OT B03-
6paxemmx.
19. MycHicHR B cymHeHHH HmeeTcR H niacHylo y6o ABHO He Bo36paHHy XOTAT
6irm, HHcTpymeHTanbHylo Dice Heubm Bo36paHeRHy 6bITH rnaronior. 06age Bee
B TOM cornacyfoT, AKO Pldpu3, TO eCTb EHOX, TaK T.naCHMSI, AKO H HHcTpymeHTaab-
Rb151 MyCHICHH H MepbI B OHOil ynoTpe6nRembui H3o6peTaTenb 6bICTI, 14 AKO npo-
pox ,121aBaa B HHc-rpymeHT 3e66yp, TO eCTb ncanTmpb 6pRuame H o6emx mycHxHH
o6pa3M 6naronapeHme H xBaJmI Gory Boccbmaine, oTxyay TOJIKylOT yReHHeilume,
Tro H myclum no3BoneHHa ec-rb, AKO ,Deno HeGecHoe. 06age rnaraTnoT, AKO
BO BpemR MOJIHTBbI BCSPIeCKH MOJILIaTH nono6aeT, Huaxo 6o H3 1103BOJIeHHbIA,
npealna 6m B Bo36paHeHHylo. 11axiI no3BaneHHmn3 6brrH rnaronfoT afic-rpymeHT
ueu HapHnaervfmti (To ecrb caHpeaH), 3aHe cxa3poT, AKO cam Myxammen OHbIM
yTemamecR.
20. Bo36paHeHHM cyTb xanoxona, 6onbume B roponex mach!, 3aHe ynapeuHe
macos ynono6nReTcR ynapemao Heim:leg xpnc-rHaHcmx. Bo Hc-rHHHy ynHaneHRR
AocToilHo, xaxo Bo Bceil Typewcoii 14mnepHH exam TOKMO OHJIHEMOIIOJEE, cppandicxml
Beirame xonoxonmme mach! H ,A0 HbIHe HmeeT.
21. Bo36paHeHo eCTI, HacroRweil BoiiHe, HOTTH o6pe3mBaTH x Bepx rnaBm
6pnm. OHoe, Rico HorrH MHATCA 6mTH y menosexa npHponHoe opyRme, Hmioxe
392
si si-a facut pe deplin treaba de barbat) ; atunci acei bani parintesti i se dau
lui si i se porunceste sa inceteze cu camataria.
12. Orice vinatoare, dar nu si pescuitul, le este interzisa, deli sub pre-
text de plimbare si pentru a se odihni de multe treburi sultanilor si celor-
lalti demnitari pe care apasa treburile publice le poate fi ingaduita o data
pe saptamina, cad dupa alts fetva for li se porunceste sa nu oprimeze natura
si puterile firesti (afara de osteneala erotica), caci sanatatea sultanilor si a
ministrilor e socotita drept sanatatea poporului.
13. Este oprit a umbla fara de treaba, a trindavi, a dormi mai mult
decit se cuvine, dar mai cu seamy in timpul rugaciunii.
14. Este interzis a grai fleacuri, a spune povesti care n-aduc nici un
folos celor ce le asculta sau a vorbi in chip desfrinat alte lucruri necuviin-
cioase si neroade, si cu atit mai mult a le face.
15. Este interzis a face cheltuiala mai mare decit sere nevoia si decit
poate suporta averea omului. Iarasi, legea muhammedana interzice sa porti
haina de matase, tesaturi din fir de aur si argint, inel si briu de aur (o, daca
le-ar interzice si cea crestina!). Uneori intrebuinteaza de acestea si barbatii,
insa numai in public, de dragul pompei x si pentru impodobirea curtii sulta-
nului, si anume toti camerierii si ceilalti care fac serviciu in curtea interioara,
si chiar sultanul; insa ele sint ing'aduite mai mult de legea politica, dar nu de
cea a Profetului.
16. Este interzis, ba chiar, socotesc ei, este o nebunie sa dai bisericii
ceea ce este necesar in casa sau, fiind sarac, sa dai milostenie cu darnicie./
17. Este interzis sa vorbesti fara nici o nevoie alts limbs decit araba sau 247
cea materna. Ei cred insa ca la nevoie nu se impune nici o lege. De aceea, dupa
fetvii, se zice: Kazaia riza, adica Se cade sa cedezi sau sa te supui nevoii" 863.
18. Orice fel de joc, adica dansul, jocul de petreceri, zarurile si altele sint
interzise. Iar clack' asemenea jucatori sint prinsi de judecator se pedepsesc
cu biciurile, afara de jocul de sah, cu conditia ca in momentul cind vor auzi
strigatul si chemarea poporului la djeaniie sa inceteze indata. Daca nu vor
proceda asa, si acest joc li se va socoti ca unul din cele oprite.
19. In ce priveste muzica, ezita: cea vocals, in chip vadit, nu vor sa
fie interzisa, dar despre cea instrumenta1s spun unii ca este oprita. insa toti
sint de acord ca Idriz, adica Enoh, a fost inventatorul muzicii, atit al celei
vocale, cit si al celei instrumentale si al masurii intrebuintate in
muzica si ca prorocul David cinta cu instrumentul zebbur, adica psalterion,
si cu amindoua felurile de muzica inalta multumire si laude lui Dumnezeu.
De unde, tilcuiesc cei mai invatati, muzica este ingaduita ca un lucru ceresc.
Dar spun ca in timpul rugaciunii trebuie in mice chip respectata tacerea,
altfel din ingaduita s-ar preface in oprita. Mai spun ca este permis instrumen-
tul numit nei (adica fluiere) 864, pentru ca insusi Muhammed se des-
fata cu el.
20. Sint interzise clopotele si orologiile mai i din orase pentru ca ba-
taia ceasurilor se aseamana cu trasul clopotelor de la bisericile crestine.
este intr-adevar de mirare cum de in intregul Imperiu Turcesc numai Filip-
popole din Tracia are in turn un orologiu mare pins acum.
21. Este interzis in timpul razboiului a-ti taia unghiile si a-ti rade
virful capului. Prima pentru ca unghiile se socotesc a fi o arms naturala
393
1.3)Kow uxuaoint H nredncud oioi `Hrlud Ohm KaLHhAlln Awa
*KIfaLlaldHOH `ONCOHD
ao BI1311514d1I0H AHDII9A t
Ona cHfallaldlIaH 01AHHOI1091.0 &LEHI
'eV 1.03INH
v11 an own Racandgo inanniCo `vsmotua nalThcAnon wanuox HUB
CH3HHIIELI OIAHO nnscnron
inagdoaux INOEhAIllidU SHEBAT AHHEIHdLI Kanixautrou `ourausnduan Eft aanog
KaLHdK EH `ExHHahA1 OHHUSIC a0a0 OXCA
0101TISHHHOHOH H aHHamOHOII EH 110LII
OLCX0HUVOINSAIKXSIAI .I.HXCOHYsLC IAIHD 0191190170H OHHEVENOWICIf H EELLOsICHMOLISII9
MEIN EHHOIMHI10090H A XI4H 'clIA0 OH MIK OH cHIOI `OFIIHHaYsIBH OHIOX0d9017 LO
KHxEOHUeH ximo odau twoxtxdaVg
x
path& oa TIONIC011 HIOIM al:mA
xx IIXHHON ormaedi
t6E
a omului, cu care poate prinde si sfisia pe inamic; a doua pentru ca, de i
se va intimpla cuiva s fie ucis de inamic, sa aiba inamicul de ce sa apuce
si s5, ridice capul, ca nu cumva, fiind parul ras, sa fie nevoit sa-1 ridice cu
sulita sau cu ghioaga.
Cu acest prilej socotesc ca motivul pentru care cedeaza inamicului
este ca sa-1 infurie si mai mult asupra mucenicului care si-a implinit datoria
si sa inmulteasca batjocura asupra unui trup muhammedan. Povesti min-
cinoase si vorbe desfrinate asemenea acestora sint la ei aproape nenu-
marate. Dar fiindca nu sint asa de insemnate am oprit cu placere condeiul
de la scrisul acelora./
Sub numele mekruh 865 se inteleg toate cele care dupa rinduiala legii
nu sint definite nici ca ingaduite, nici ca oprite, dar pe care natura insasi
le arata drept uricioase si neplacute sufletului sau p5xind a fi astfel. Dintre
ele cele mai insemnate se arata a fi acestea:
1. Imbracamintea, vasul si orice altceva de folosinIa curate sau un
lucru murda'rit de urine, excremente sau alta materie scirnava, astfel incit
nu poate fi spalat cu ape calda si cu sapun, fie pentru ca absoarbe prin pori x
umezeala necurata, ca de exemplu un vas de lemn, de lut si altele, fie pentru
ca s-ar strica daca sint spalate, ca, de exemplu, o haina scumpa de catifea etc.
2. Calul, magarul, leul, pardosul, vulpea s.a.; pasarile si jivinele ne-
cunoscute i pestii necunoscuti sau insectele terestre si marine ca, de exem-
plu, lacustaxx (deli la arabi este un fel de lacusta de marimea vrabiilor pe
care ei o maninca drept ingaduita 866; eu socotesc ca acestea sint acridele
pe care si Sfintul Ioan le minca in pustie, precum ne invata pe not Sfintele
Evanghelii), broastele riioase, broastele testoase terestre si acvatice si altele.
3. Untdelemnul, mierea, untul de vacs si orice lichid in care va cadea
un oarece sau un alt animal necurat i se va ineca este spurcat. Se spune
ca data a fost o discutie daca musca picata in mincare este mekruh sau
nu. Cercetind, au judecat ca un asemenea rau este inevitabil, mai ales
acolo unde e clima calda si se afla foarte multe muste, deci au legiferat
ca musca nu este din cele spurcate, insa aduce tulburarea stomacului.
Aceasta expresie se intrebuinta ca zicala spre a demonsti a ca nu trebuie
dispretuit dusmanul chiar daca e foarte neputincios, caci, deli nu poate face
nici un rau, cind afla prilejul poate pricinui o anumita neliniste si tulburare./
4. Este lucru scirbos sa hranesti in case si sa to atigi de ciini, ciori si 249
alte jivine necurate asemenea lor, patrupede si zburatoare (afara de pisica).
5. Este lucru scirbos sa iei mincarea cu miinile nespalate, sau chiar
spalate dar cu stinga, i a nu-ti spala gura si miinile dupa mincare.
395
6. YTKy, rycsl, xypany H mime ,HOMOBBIle IITHHbl, mice Bcnican HeTacTan
nornouiaiar ACTH, npeacne ,r(axce no meFrbineil mepe TpH AHH B xneTicax HJIH Ha
HHOM MIICTOM mecre He 6ynyT icopmnefim, na Heancrym oHym, mace npeame no-
acpoina maTepino B xcenynicax HcTpe6siT H c xanom H3meTHyr mep3ocTHo ecTb. Cromax
ace icHuncH, nerxoe H rnaBy BCAKHA IITHHEAT acTH 3anpeuxemo eel'''. A 6yne icoTopan
urnua ocoperimero panic neprtil Hc-ropacemist B ropaqym Bony npeacne Heace yTpo6a
ea oqmneHa 6yneT, BAOACHTCA, OT OHMS! HWITO)Ke ACTH HO3BOJIAeTC51.
7. Bcsncoe ACHBOTHO ncamii ynolinemioe H pacTep3amme, awe H II03BOJIeHO,
o6ame mep3ocrHo 6biTH matiTcsi.
8. TITACJA010 yX0911CTKOI-0 yam H 3y60alICTK010 3y6b1 1114CTFITH oTmeniyT,
Aine xce KTO OT HepaccyricTsa TO y9HHHT, ,HOJI)KeH yX0,IHCTKy mut 3y6otnicTxy
oHym npenomHTH, ria HE TOMy, Ha oBomy BO ynoTpe6nemie K TOMy 6yneT.
9. Mep3ocTHo 6bITH paccyxcnamT rpe6HeM, eroace 3y6 exam min mHoacailtune
coicpyunimaca (6pariy, mace Bcerna B 'IeCTH H mano He 3a csaTylo noairramT)
%warm
10. K CHM He TOKMO mep3ocTHo, HO H ()MAU; TO eCTb HenpanwaHo 6bITH
HOCTAHOBEREOT, ;la KTO C Xtp0BaTbIMPI H pa3npamimmit M1TMH HAH o6yabmii
(o6aqe awe nHpa TaxoBa 6yneT, AKO BO3M0)KeT BmecTHTH ,B;13a nepc-ra incyne) mo-
Jimmy AeeT. MHJIT 6o, AKO gpe3 oHym iipy npuBmeninati npax ociciepHaeT a6decm
H HeneficTBerrHo TimpHT H3moBernie H oanmeaue. Toro parm awe icoTopmii y6orml
HOBbIX HMI Hepa3mantimx o6yBei3 HmeTH He moaceT, noBeneBaeTcn Taxosomy,
.zia no BCSI monHTBeHirme qacm a6decm B0306HOBJIAeT H raammH Horamn MOJIHTBM
Hamaaa na coBepaniaeT.
11. Mep3ocrHo Taicoacne ecTE., awe ycm simmer B rummy, nmouiero ace
B cToicaH o6mo1IaTcq. Toro panes mnanume, mice yobs xinn nparoaccnia only-
inamT, onacHo oHme 3axpriamT, Ha He pocnycicamTcn no ry6aM, crap= ace,
250 mice wHomecicaa npe3npaTH o6micoina, no any HOACHECIaMli npHarpHraioT,/ YileMa,
TO ec-rb yqeirme HAH rurrenH, Aaxce nO HOJI0BHHII noxi6pHiiamT, noica3axom 6o
B rnane 0 coepetuenuu Adamoce, nico ycm OT icana poninuacx.
12. Horm Heo6pe3aHirb1e ocraiinaTH (KpoMe Toro, awe B noxone Ha Henp
Tem HAH Ha camoll 6paHH 6y,zwr) mep3ocrHo ecrb H AKO oimie exanioacnm B cenminry
o6pe3mBaTH H o6pe3amrrIe He Ha 3emnio nosepraTH, Ho B HeApex X nonaram
riono6aeT OT 3anosextei3 cymema 6mTH Ha HHOM mec-re noica3axom.
CHa y6o Haffnage cym 3Hameinrreilinan 3aicoHa myxammenaHcicoro oTprt-
n,aTenbnme H yrBepAnTenbnme 3anosexiii, mace rice OKOHIMB, na K ncronxoBaHmo
HIMIX penHrnit Cesi yeTaBOB TIpHeTyliHNI, CaMbIll MIR cnoBa Tpe6oBaTH BHANTC51.
X B na3yxe
396
6. A minca rata, gisca, gaina si alte pasari de casa care inghit toate
necurateniile mai inainte de a le tine si hrani cel putin trei zile in custi sau
in alt loc curat, ca sa mistuie in stomac materia aceea necurata pe care a
inghitit-o mai inainte si s-o arunce afara cu gainatul, este lucru scirnay.
Iar stomacul, matele, bojocii si capul oricarei pasari este oprit a le minca.
Daca, pentru a-i smulge mai repede fulgii, o pasare a fost Wigan.' in apa fier-
binte mai inainte sa fi fost golita de maruntaie nu este ingaduit sa maninci
nimic din ea.
7. Once jiving prinsa de ciini si sfisiata, deli este ingaduita, e soco-
tita a fi lucru spurcat.
8. Nu e voie a-ti scobi urechile sau dinti cu o scobitoare straina. Iar
daca cineva din nesocotinta face acest lucru, scobitoarea trebuie apoi frinta
ca sa nu mai fie intrebuintata nici de unul, nici de celalalt.
9. E lucru scirbos, judeca ei, sa-ti piepteni barba (pe care o au intot-
deauna in cinste si o socotesc aproape sfinta) cu un pieptene care are un
dinte sau mai multi rupti.
10. Pe linga acestea mai hotarasc ei ca este lucru nu numai scirbos,
ci si djeaiz, adica necuviincios 867, ca cineva sa faca rugaciunea cu mestii sau
incaltamintea rupta (insa numai daca gaura va fi asa de mare incit
vei putea baga dou5. degete). Caci socotesc ca praful ce patrunde prin acea
gaura intineaza abdestul i face ineficace spalarea si curatirea; de aceea,
daca vreun sarac nu poate avea incaltaminte negaurita sau noua i se porun-
ceste ca la toate orele de rugaciune sa innoiasca abdestul i s faca rugaciu-
nile namaz descult.
11. De asemenea, este lucru scirbos ca mustatile celui ce maninca sa
se moaie in lingura sau celui ce bea, in pahar. De aceea, cei tineri, care-si
lass mustati pentru frumusete, le rasucesc cu grija ca sa nu se lase pe buze,
iar cei mai in virsta s-au obisnuit sa le dispretuiasca pe cele tineresti $i le
scurteaza putin cu foarfecele. /Ulema, adica invatatii sau dascalii, le rad chiar 250
la jumatate, caci am aratat in capitolul Despre pciatuirea lui Adam 868 ca
mustatile s-au nascut din murda'rie.
12. Este uricios a rasa ungiile netaiate (gall de cazul cind se af1a in
campanie impotriva inamicului sau in razboi). Am aratat in alt loc
ca ele trebuie taiate o data pe saptamina, iar ca cele taiate nu se arunca la
pamint, ci se pun in sinx, este una din poruncile sonnet.
Acestea sint deci cele mai insemnate porunci negative si afirmative ale
legii muhammedane, pe care terminindu-le sa ne apucam de explicarea altor
rinduieli ale religiei acesteia, dupa cum se vede ca cere insasi ordinea cuvin-
tului./
X la piept
397
z IC KIHHH VI,D.71IIIf
V9V11,j IrD9ddli
314H113XC .I.CHEa31.1000 H .1.1.11(0VI `E.I09 EH' IOXCOINOLI Al/s13 ELHIIACH E113141431411 H C3dh
ara10 HiainiXerdA livdef)/ H HOXEC 15.14)1C09 H IclatIOA '3)Ea331i0d0d11 311H1TIEINOV WIC
H IcHSHI1Yr0d3 `013 OF11111 1SHOX EC krr oTritxcdal1 r arum
_E. E mn i raVralt `atnolAVairooll
Cadh OX,11(0310311 nromaluxediaocla I XIMI143F117011(0.10H141 tallfA 1E1701190 o -211330a
86C
CARTEA A 5ASEA 251
Capitolul intii
399
nymuielo mycHicliem, THmnaHamH H npurgamH HHcTpymeHTamH rpomornacmaw,
raxce B ancony npwieneHabiii, eodasce npenaeTcsi.
400
urmati de o muzica cu timpane si cu alte instrumente zgomotoase. $i astfel
adus la scoa1a este predat lui hodjea.
Scirbeitorirea circumciziunii. Iar cind se va implini al optulea an al virstei
lui, sau si mai mult, chiar ping la al treisprezecelea, caci nimic nu se opune,
se face acelasi cortegiu *. Irish' la copiii de demnitari s-a obisnuit sa se faces
sarb5.'torirea t5.ierii-imprejur cu mare cheltuia15., cu trei zile inainte de vineri
(caci in acea zi trebuie sa fie taiat imprejur), iar la cei ai sultanului si cu 40 de
zile (despre acest lucru vom vorbi dar mai jos). Intorcindu-se deci acasa, cei
mai boga %i si boierii au obiceiul sa adune trei, cinci sau, daca pot, chiar pines
la douazeci de baieti s'araci, ca sa-i taie imprejur si pe ei impreuna cu fiii lor
(caci daca are fii multi, tatal se sileste sa fie toti circumcisi impreuna, pentru
ca sa n-aiba cheltuieli mai mari cu circumciderea fiecaruia) si astfel ii intro-
duc pe toti intr-una sau doua odai frumos asternute, unde e gata un chirurg
foarte iscusit in aceasta art5., care, dezbracindu-i pe toti, ii culca la rind pe
asternuturile lor. Chirurgul acela are un instrument cu care, intinzind mai
intii pielea madularului de circumcis, o prinde ca in niste clesti si o stringe
tare ca s nu se retrag5. ind'arart. Daca vede copilul palid de frica si plingind,
ca sa-i is frica, se preface ca va amina circumcizia pentru o alta zi si, tinind
gata bomboane dulci sau simpla miere, pe neasteptate taie partea de piele
ce iese din cleste. Dac5. baiatul vrea sa tipe sim %ind acest lucru, chirurgul
indata ii unge buzele cu miere sau cu altceva dulce, pe care copilul lingindu-le
$i amestecind durerea cu dulceata se potoleste si inceteala plinsul. Dupes
terminarea circumciziei, prietenii si vecinii care sint chemati la aceasta sarba-
toare arunca in patul baiatului daruri, care cum vrea si poate, pentru ca acela
v5.zindu-le sa capete/ mingiiere si sa uite durerea. 253
V. fig. 20.
* V. fig. 21.
401
06pe3anue npuehtuatx eepy myxammedaticKyro. Awe )Ke KTO OT xplicTnaH
HJIIi OT Hy. eil HRH OT 11HbIX peg:Hula B Bepy myxammenaHcKylo o6paTHgbdica HmeeT
o6pe3aTacR, BO nepnbix OH K He3 Hpi0 B nxsaH (awe TO npH Beaupe ClIpIHTCH) a
Ha HHOM mecTe npen navy (ry6epHaTopa), B He6bITHOCTb xce ero, npext 1Cadu (npo-
BlifigilaJL61101-0 ey,111410) BO eBOA onexcabi 06J1etleHHbII3 11p11BOXITC51. KOTOpblii
npencTas Be3 Hp. (penKo Hnorna camlim 6boaeT cynTaHom, cHpegb, awe 6ygeT
Tama nepcoHa, Ko Topa,' nocTomia BO3MHIATCH 6biTH cynTaHcKoro npucyrcrinu)
a6He B3AB c rnaBy cnoeX marncy, cam Ha 3em.rno nonepraeT to H niarogeT, no
)KegaeT myxammenHcm BOCITHATH H 0 TOM npocHT. HHble xce A3bma Typewcoro
ucKycHHH H HcnoBezJaaHe Beim' camH OT ce6e Tnopwr. Taiconble xce He a6He notem-
J110TC51, HO OTCb1J1a1OTCH K zuzyxceauiu, ;la BO BTopEdi nem npanexmo licnbrraercm,
254 He 61:acm Jill mum mkulysmero gun, erga sepia / myxammenaucKHA weganre H He
niuneH Jut 6brn pa3yMa. IIHARbix 6o mix H pa3yma JIIIIIIHBLIIIIXCA 3a panHo HmeioT
(noHcrffinly H3psinao) H 3a cHe HmKe Bepa oHiam B TaKonom cocToffinni Cy11111M
emgeTcA. Toro pang H XOTSIIIIHR Bepy BOCIlpHATH, BO BTOphICI H TpeTHfi He'll, TpIDK-
A131 Bonpoumem 6bmaeT, seem RR cepgHem H nymex) wenaeT BocnpHATH Bepy my-
xammegaHcuio. H awe o6psuneTcn, sum tienoseK Tor{ JIHILIHBLICICH pa3yma H OT
misiororo HpemeHH crpaxcHer OHOe yma nospexoleHHe, Heo6pe3aH oTnywaeTcsi
(MHSIT 6o blyxammenaHe, sum o6e3ymmunixcx H icaicam-JiH6o mukim o6pa3oM
pa3yM nory6mnum4 mycnxmaKbi, cnaceHbi cyTb; K TOMy BepyloT, 51K0 BMCCTO HX
HOCT131 H MOJIHTBbI H riporme myxammeHaHcxxii mph' 3anoseHti aHrerill TB0pAT
H HeHOJIHRIOT). Awe JUL we BO Bropmfi Hein, XpHeTHHaHHH HRH espeaHHH pe'IeT,
AKO ngepa mum 6bicTb, o cone.naLunqx ice H o6ewaHabix HIPITO)Ke namsacniyer,
more 6HeH 6E.thaeT H lipe3 HecKonbKo Aga (no H3Bonetuno cyneficKomy) 6ecqe-
noneliao H rp03Ho nonenesaeTcm eMy, ga o6entaHHoe HcnonHHT. KoTopmil awe
6Hemui repnennaHo noHecer H HenpeKaomio pelleT, AKO xoweT B csoefi npe6biTH
penHrHH, Fume namsucTayeT, 'ITO TaKosoe rimum o6ewaHHe H AKO 11bSIH 6bICTb,
Torga nosegesaeTcm eMy or cyHHH, Ha npmieler Hayx cmgeTeneli, myxammenaHos
cyuHix, mice 6h1 cHHHerenBcraoHanx, sum B oxtail Heim imae.rm ero Imam 6bullna
Him mHoro sHHa mom. 06peTaioTcx cmieHme y6orHe, mum )Ke Kpemme Heim-
BaTenH myxammenalle, KoTopme 3a mHorxe neHbrx H B Hauexcne nonygeHHA go-
B01E:MOM HHHa yao6Ho raxolioe 11pHHOCHT eBH,HeTeJIbCTBO. Ho awe 110 HCTHHHe
1114AH 6bUI B oH6lli AeHb H senaeT, 9TO 6bin BHgeH B TOM nasnicTne OT HeKIII4X myxam-
meHaH KIM C HHMH IIHJI BKyrIe, HoHyxcHaercsi HMAHHO cKa3aTH, AKO C TeM H 011MM
MyCJIHMaHOM B 011b1rel ,E1eHb IIHJI limo ronaxo, Aoktikexce 111151HH 6bnua, tom npeA
CyJWIO upsenum sonpomaloT, mlnenH gH TaKOBa megoneKa B TaKOBIDIR Aeab
BHHO mama HRH yamnuaca. H awe Toro oTpeurcA (6osiTcsi 6o ga He xaKo 3a
Tai oe o6xo)K1Leme OT Cy,L11114 HaKa3aHlle BOCIIpHillvlyT) 06A3y1OTC51, 110J10XCHB pyxy
Ha Kypane, KJIATHC3I. Ho H TOTO awe He BOCXOTAT COTBOVITH, II0BelIeBaeTC51 11M,
,LIa HCTHHHOe rioicaxcyr CBH,LIeTejIbCTBO H TaK0 awe 3a crpax lUIATBbI cHHHerenbcrao
noicaxcyr, Axo 110 1/crullne oHoro xpHcTHaHHHa B Talcobbirx geHb H Sac mmo mama
H mum 6bisula nHgema, Torna cegmmonecsrm H eamnam xceanHea TO eCTb Apensuimx
6H9eil ynapeHHem, mime criHneTenH HaKa3aubi 6bisaioT a xpktc-rHamm cso6oneH
255 ornyulaercsi. 06ame He 6e3 / yTepsfaHR enba He scex CBOHX H oTetiecKva HmeHmI.
An xe BO BTOpMcI H TpeTHil nem. To)Kge petieT H HcnosecT, JIRO X011.1eT
H xenaeT Bepla myxammenaHcnin, naKH K Hempico H K Cy,111411 OTBOAIITCA, rge noJj-
HAB spasms pyKH yKa3aTeabHurt nanerk, TsopHT HcnosenaHne sepia H TaKo H3sneK-
MICA oHexcH CBOHX, H HoHme 06.11a1113TC51 onexcgbi, nogo)KeHaoil 6bnnueil so nepabix
402
Circumciziunea celor ce au acceptat credinta muhammedand. Iar claces
cineva dintre crestini sau dintre iudei sau din alte religii, convertindu-se la
credinta muhammedana, trebuie sa se circumcida, merge mai intii la vizir
in divan (daces acest lucru se va intimpla unde se af1a vizirul), in alte parti
inaintea pasei (guvernatorului), iar in lipsa lui este adus la kadi (judec5.'torul
provincial), imbracat in hainele sale. Deci, infatisindu-se vizirului (rareori se
intimpla in fata sultanului, numai daces va fi o persoana care sa fie socotita
ca merita prezenta sultanului), scotindu-si indata c5.'ciula din cap o arunca
el insusi la pamint si declara ca doreste s accepte muhammedanismul si ca
cere acest lucru. Iar cei iscusiti in limba turca fac ei insisi marturisirea credin-
tei. Dar cei de acest fel nu sint primiti de indat5., ci sint trimisi la ceatqbap:
ca sa fie cercetati a doua zi cu grij5., dad, n-a fost beat ziva trecuta cind dorea/
credinta muhammedana si nu si-a pierdut cumva mintea. C5.ci pe cei beti 254
i pe cei lipsiti de minte ii socotesc la fel (frumos lucru cu adevarat), de aceea
celor ce se af1a in aceasta stare nu li se d5. crezare. Iata de ce si cel care vrea
sa accepte credinta e intrebat si a doua, si a treia zi de trei on daces doreste
cu toata inima si cu tot sufletul sa accepte credinta muhammedan5.. Si daces
se va constata ca omul acela e lipsit de minte si sufera de multa vreme acea
vata'mare, e trimis acasa necircumcis (caci muhammedanii socotesc ca musul-
manii care au innebunit si si-au pierdut mintea in vreun fel oarecare sint
mintuiti; iar pe linga aceasta mai cred ca posturile si rugaciunile si celelalte
porunci ale credintei muhammedane le fac si le implinesc in locul for ingerii).
Dar daces a doua zi crestinul sau evreul va spune ca ieri a fost beat
si nu tine minte nimic din cele facute sau fagaduite, e batut cumplit si peste
citeva zile (dupes hotarirea judecatorului) i se porunceste fares de omenie
si groaznic sa implineasca ceea ce a fagaduit. Daces va suporta b5.t5.ile cu rab-
dare si va declara neinduplecat ca vrea sa r5.'inina in religia sa, ca nu tine
minte sa fi facut o astfel de f5.g5.duinta ei ca era beat, i se porunceste de catre
judec5.tor sa aduca doi martori muhammedani care sa declare ca in acea zi
1-au vazut beat sau ca bause mult yin. Si se af1a asemenea saraci muhamme-
dani, mari bautori de vin, care pentru bani multi st cu n5.dejdea de a primi
vin din destul aduc lesne o astfel de marturie. Dar daces a fost intr-adevar
beat in acea zi si tie ca a fost vazut in acea stare de belie de unii dintre mu-
hamedani sau a baut impreuna cu ei, e silit sa spuna anume ca a b5.ut cu cutare
sau cutare musulman atita yin in acea zi incit s-au imbatat. Aducindu-i
pe aceia in fata judec5.torului ii intreaba data au vazut pe cutare om in cutare
zi bind vin sau beat. Si daces se vor lepada de acel lucru (caci se tern ca pentru
o astfel de purtare sa nu is pedeapsa de la judecator), sint obligati sa se jure
punind mina pe Curan. insa daces nu vor vrea sa faces nici acel lucru, atunci
li se porunceste sa arate sub juramint adevarata marturire, si anume daces
intr-adevar 1-au vazut pe acel crestin in cutare zi si ceas bind yin si fiMd beat.
Atunci acei martori sint pedepsiti cu saptezeci si una de lovituri de toiag,
adica bice de lemn, iar crestinul este 15.sat liber, dar nu fares/ pierderea a 255
aproape tuturor averilor sale si a celor parintesti.
Iar daces si a doua zi, si a treia zi va declara acelasi lucru si va marturisi
ca vrea si doreste credinta muhammedan'5., este iarasi dus la vizir si la judeca-
tor, unde ridicind degetul ar5.tator al miinii drepte face marturisirea credin-
tei 879, 1 astfel, dezbr5.cindu-se de hainele sale, se imbraca in haine noi, dupes
403
EH AflE1f1 013 3)11.1EM gx 011 X11 01HH3a0H)11490 1011HOOd.L0A 3)ICEJ, ISOIDEMKE3011 EH
0If3C IAIOHEd9A 3110)1 H 11013Erf AM a ogaudu AxId 'wadi. SICK OHIJNIf0111.310falf
odownrarecma `EI0d31.1 0Ih 4103 )1EHC 0101.111341.0331109 'Hamann EI 031C3H -0(13a
H1EE1 3If01.1.0 13X1110HONCIf011 H 0)IE1 3 010)1141f3E1 010111AI011 3
Edoait cuoxo4dHcaa
a.aumccarm H on `14zulmul amcala% ai.Ao aHHH.LoHdac atrre) Hournat1vd90 x -31AIIAIE3CAIAI
AIA131111 IIHHEHI3HdX (ag HIM H3d113 3111E) 1M3d113 (a9 3 01314)1140AW H `14110111A1111 -ORIN
AIA10,1 11110/0111f H )0411H aodanwpo ATHogaLoVairooa Xtrummoo Kauriroago ONCEJ,
HOEHILEdEIC00 a 'Noll 3)I131111 aoninadgo `1aicalaHaxarott' Hoialicadgo Ou -aclarmaa
ALIOHI13h *AH1111 01111i7 3)IC `11HHEIL13HdX 3310111 '1414E111HE" 3)10411 `11011.1411.14NIAC390 KLOX
XxiAin oHu4)70 Hdu xicam xeHRhdkr. `..T.ohad 0)1If 131TI0X 111411EIAIHIMAYNI `}Ling -ago
1111H3IfIAIAC ONC 11151 EELLOHICIII1 a 3930 ISIA1A1111 HIAlcHfOIMME10 141AIEHEIALHIMAIAI IL1ECE)1011
211 13)1101A1C0a H OHH011)13d1.1311 a
XE1101f0 ISOILLEdHLIEC `1311A9 3)10130)114H 1114H30E110
1411)1C3rE11 11131AIH `13)1COIAI OH HIM EVOLVAIEXAN `1410173110110H HIM aidam faxidaiodu
'IZA11.1.0H3)101-01f
x 0mm
XX X13121r
xxx airAgdrx
ce i s-a pus pe cap o caciulax facuta dupa obiceiul lor. $i, incalecind pe un
cal foarte Impodobit, i se da in mina dreapta o sageat5., care inseamna
ridicarea degetului ar5.tator, semnul unicitatii dumnezeiqti, in care trebuie
el de acum s creada. $i astfel, cu mare pompa, iese din curtea vizirului i e
purtat pe ulitele crestinilor (daca cel convertit la muhammedanism a fost
crqtin) sau evreilor (daca a fost evreu), cu muzica si cu timpane, urmind o
ceata mare de nobili i de ofiteri. $i revenind la casa unde trebuie sa se taie
imprejur, se circumcide dupa rinduiala spusa mai sus. Iar daca un crqtin,
nici beat, nici ieit din minti, va zice o data macar si in gluma in fata a doi
turci ea vrea sa fie musulman i nu va putea dovediieirea din minti sau betia
cu doi martori musulmani i va tag'5.dui neinduplecat, nu poate avea nici o
nadejde de mintuire, ci trebuie sau sa-1 marturiseasca pe Muhammed, sau sa
sufere moartea.
0 istorioard pioasti fi puma. Pentru cei curioi, dar mai cu seams
pentru oamenii evlavioi, voi relata ca exemplu o istorioara careia eu insumi
ii sint martor ocular, de unde ss cunoasca toti cretinii ortodoci cit de nenoro-
cita este petrecerea crqtinilor (dar mai cu seamy a grecilor) care gem acum
sub jugul turcesc i muhammedan.
La portile cetatii Constantinopol (care acum se numesc Pasa kapusi,
adica Portile pailor", in vechime Xpocrenta,K) 880 se afla un grec tinar de
aptesprezece ani cu numele de Nicolae881, foarte frumos, tinar cu un chip de in-
ger, care vindea in magazinulxx tatalui sau untdelemn, migdale i altele, cum au
bakal, adica bacanii, obiceiul sa vinda. Iar in fata', peste drum de acea pr5.'
sta gardaxxx ienicerilor care pazesc portile. Deci unul din ieniceri, rapit de buna-
cuviinta i de frumusetea acelui tinar, ii cerea necontenit Implinirea dragostei
neingaduite i sodomite. Cind insa a vazut ca nimic nu reuete cu cuvinte
perfide si cu multe promisiuni, dragostea nem5.'surata i s-a schimbat Intr -o
ura extrema i a inceput a nascoci mii de iretlicuri pentru curmarea vietii
tin5.'rului./ $i iata cum i-a inceput lucrul acel om foarte rau: a scris pe o 256
hirtie alfabetul turcesc i s-a prefacut ca vrea sa-1 invete fara plats literele
turceti i rakkam, adica metqugul numaratului 882 sau, cum zicem de obicei,
aritmetica (pe care e nevoie s-o tie mai intii cei ce fac negot).
Nicolae, necunoscind inela'ciunea (sau harul lui Dumnezeu Impletindu -i
astfel cununa muceniciei), a inceput sa invete de la ieniceri a citi alfabetul
i numerele aritmetice. Agerul i sirguinciosul grec a inteles in putina vreme
literele i a inceput sa le combine i totodata ss i converseze. $i astfel, intr-o
zi, ienicerul acela diabolic a pus la cale pe alti doi ieniceri ca atunci cind va
intra el in pravalia lui Nicolae ei ss trag5. cu urechea de afara la cuvintele i
vorbele for i sa is str5.'ruitor aminte ca sa poata auzi ce va rosti grecul citind.
Punindu-i pe acetia astfel la cale, a scris pe o hirtie mica i veche (ca sa nu
fie recunoscuta 11-4elarea) marturisirea credintei i, intrind dupa obicei in
pravalie, a inceput a-1 inv5.ta pe Nicolae alfabetul. $i dupa ce a terminat cu
acela, ca i cum ar fi vrut sa-1 invete cum se combing literele, i-a propus sa
citeasca marturisirea credintei. Nicolae, din cauza greut5Iii silabisirii literelor
(pentru ca Inca nu le cunoWea destul de bine), citind-o fara a intelege sensul
cuvintelor, cei doi ieniceri care se ascundeau afara, ascultind-o, au sarit pe
cealmaua
xx pravalia
xxx caraula
405
=Nona H 6enHoro (nage ice 6noweimeihnero) Ha onax npewne nacKaTenbFrumn
cnobecbi npHsecTHoHaxy, morons': Haulm my6apac arra (To ems: Bepa myxamme-
AaHcxast na 6yner Te6e 6narononytnia). Ho HHKonaii, HIIIITO)Ke OT clix npHemns4
musune 6o 11X IllyTHTH, AKO)Ke H B illioe spew" MHOTaXAM, TBKO FIX myTsausx CJIbI-
xan 6e, He orneniartame H npocsime HX, na 61.1 mnTewa B xamope ero He Infinunt.
OHH we BICO cmwenble nbsbI Hs Homy BOCXIITHBIlle, 113 xamopm HaCILabH0 H Hew"-
JIOCTHBHO H3Hnexoma H K cboemy trop6adascu (HOJIKOBHHICy), H)Ke Ha crpowH TorAa
y npenpegeHRba BpaT 6sime, npliBenme o6BmIsIxy, H31ABASIA, AKO npen HHMH
corsopkui Hcnobenaillle septa a Hbate o6emaHHoro Hcnon Haim He xon'er H myxam-
menaHcKylo npe3Hpaer Bepy.
CJIOBOM penal, npen camoro no TOM He3HpH npuBeneH 6b1c-rb H earn' y6o o
conenaHHom o6Binisaue ero, Aim ice minerenbcTsoriaxy. OrpranamecH 6naro6os3-
HHHblii Hinconag, morons', AKO HinTo)Ke TaKo Hoe peqe, HIDKe nombicmin eCTb H
Hecrb BO3MONCHO, na oTHepweTcH Xpacra rocnona H 6ora cHoero, Myxwerme,u,a
we HCHOBeCTb. riporHeHascH y6o He3Hpb H myxamix XOTA y6engTH ero, na npasny
257 cxaweT, nosenen / mpe3 TpHnecnrb cpstny ;well no yrpy H B Begepy no Asecnt
YAaPos HanaraTH eMy, mem pa3npaweH 6bn3 Hinconag, XOTA Tenom IOHbIIi, HO
nymelo H Hepolo xpHeTHaHcKolo moue Groper' Hoccnas )(Bony XpHcroBH, Hagar
XyAHTH H HOHOCHTH MyXaMMeJla K Tomy H HeXCTOBCTBO ero ABCTBeHHbIM rnacom
xpemaim ice H Heno6engmbrm cepnr'em H31.31BASITH H OHBIM nocmeHaTHcH, Hcsucoe
ice mygeHail H3o6peTeme npe3HpaTH. uTO ybHnes He3Hpb (cal 6e Kapa H6parHm-
nama, Hwe macron no Kapa Mycra# name, KoropbnI oane)Kame BxeHHy), no
He 6onee or TaKoHoro rpeilma HMA H gem, nwenpopoKa nocmesunno H nopyraHmo
nonpepweTcH, nobenen rnaBy emy npei erowe xamopolo orcenm. liecomy 6bnnuy,
HliKonati npHsul Beier; mytienmecTsa. H ewe THpammtlecKoii pyxe nocpencrHylomeii,
B TperHil nem. cHnToe ero TeA0 HHepweHo 6bicrb B BOCC1)0p, HO HOLUM() OT 6JIaT0-
=fecTHBBuc xpkicrHaH B Ilponomune, size o6ine Mare di Marmore, MpaMopnoe
Mope Ha3mHaercn, ynoHnemioe H HTLAT0e, B moHacrEape CBAThIA TpOrtHb1, tone
eCTI, Ha ocrpose 3OBOMOM KHAXeCKOM, 'IeCTHO, XOTA OTaH, norpe6eHHo 6b1cTb,
co6rnoneHnori 6bnnueil cpailline ero, Kpoinuo mytieHamecrHa ero H no Hbille CHM-
Merl, OT Hesme Hepinam (cica3poT) mHorHe H tiyAecHme 6bnialor u,enb6m. ,41113eH
6or BO1CBSITLIX CBOHXD,
Inaea emopan
0 cynpyxecrBe
406
neasteptate in pravalie si 1-au salutat pe saracul (sau mai degraba preafericitul)
Nicolae mai intii cu cuvinte de mingiiere, zicind Islam mubarek ola (adic5.:
Credinta muhamedana sa-ti fie cu noroc") 883. Dar Nicolae, neprimind
nimic din acestea, socotea CO glumesc, cum ii auzise si alte dati de multe on
glumind astfel. Deci n-a raspuns si i-a rugat sk nu faca tulburare in pravalia
lui. Atunci ei, ca niste lei furiosi, insfacind pe tinar cu sila si lark' milk 1-au
scos din pravalie si, aducindu-1 la ciorbadji (polcovnicul lor) 884, care era
la garda de linga portile mai inainte spuse, 1-au invinuit declarind ca inaintea
for a facut marturisirea credintei si acum nu vrea sa implineasca cele fag5.duite
si dispretuieste credinta muhammedana.
Intr-un cuvint, a fost adus dupa aceea chiar in fata vizirului si acolo
unul it invinuia despre cele facute, iar doi marturiseau. Si se lepada Nicolae
cel cu bung temere zicind ca n-a spus nimic de acest fel i nici n-a gindit si
ca nu-i este cu putinta sa se lepede de Hristos Domnul si Dumnezeul sau si
s5.-1 marturiseasca pe Muhammed. Deci, miniindu-se vizirul si vrind sa-1
convinga cu muncile ca sa spunk adevarul, a poruncit/ ca treizeci de zile pe 257
rind dimineata si seara sa-i dea cite doua sute de lovituri, prin care fiind in-
taritat Nicolae, deli tinar la trup, insa cu sufletul si credinta cresting mai
presus decit batrinii, in5.1tind lauda lui Hristos, a inceput a huli si a ocari
pe Muhammed si pe linga aceasta si-a aratat cu glas limpede si cu inima tare
i de neinvins furia lui si si-a batut joc de aceia si a dispretuit orice nascocire
a muncilor. Vazind vizirul acest lucru (acesta era Kara Ibrahim-pasa, care
a venit dupa moartea lui Kara Mustafa-pasa, cel ce a asediat Viena) 886,
ca sa nu mai fie supuse numele si cinstea Profetului deriderii si batjocurii din
partea unui asemenea grec, a poruncit sa-i taie capul chiar inaintea pravaliei
lui. Cind s-a facut aceasta, Nicolae a primit cununa muceniciei. Si tot prin
interventia tiranului, a treia zi trupul lui sfint a fost aruncat in Bosfor, dar
noaptea a fost pescuit si scos de crestinii piosi in Propontida, care indeobste
se numeste Mare di Marmore, Marea de Marmara, si a fost ingropat in taina,
dar cu cinste, in Minastirea Sfintei Treimi, ce se afla pe insula zisa a Principi-
lor, pastrindu-i-se fosta lui camases, care straluceste si pink acum cu singele
muceniciei lui si de la care se fac celor credinciosi multe (se spune) si minunate
tamaduiri. Minunat este Dumnezeu intru sfintii lui !" *
Capitolul at doilea
Despre casatorie
Daces fata, bakire 886, sau vaduva, merdum 887, va fi nascuta din parinti
muhammedani si crescuta intr-o cask cinstita, este obligates prin lege ca nimeni
dintre oameni sa n-o vada cindva, afara de parinti, frati si bunici (nici chiar
ochiul mirelui nu poate s-o vada), si astfel, cind iese afara din cask, s ias5.
cu fata acoperita** (despre acest lucru vorbim mai pe larg in capitolul Despre
bainele turcesti) 888. Deci, un tinar care vrea sa se uneasca prin casatorie cu
o fates sau o vaduva se sileste prin femeile rubedenii cu el sa afle despre fru-
407
TOA, Ko Topyto ce6e B aceHy 11051TH 110M1311111131eT H KaK-HH6y,Hb oHoe moacer 6brrb
HO wacmto, CJITIHTC51.
408
musetea si bunele moravuri ale celei pe care vrea sa si-o is de sotie. Uneori
daca are noroc, acest lucru se intimpla.
Cciscitoria. Din partea mirelui se trimit femei cinstite si vrednice de
crezare care/ arata parintilor fetei sau vaduvei ca cutare tinar necasatorit 258
sau casatorit (dupa cum am aratat mai sus, un barbat poate lua pins la cinci
femei) voieste sa se insoteasca prin nunta dupa porunca lui Dumnezeu
bunavointa Profetului si din doi sa fad o casa (evlenmek in limba turd asa
se intelege). Daca parintii fetei inclina spre aceasta, se trimit reciproc unele
daruri, dupa puterea si demnitatea celor ce vor sa se uneasca prin casatorie,
si se da de veste prin aceleasi femei mijlocitoare imamului parohial si celorlalti
vecini despre incheierea casatoriei. Apoi, in ziva rinduita de mai inainte pentru
disatorie, mirele la casa sa, iar mireasa de asemenea la casa parintilor sai,
pregatind cele necesare pentru sarbatorirea nuntii i chemind pe vecini si
pe prieteni, fac ospat, cei mai slabi ca posibilitati numai o zi, iar cei mai cu
putere mai multe zile, si pun inainte bucate din belsug, unde se distreaza
indeajuns, ascultind muzica felurita si privind pe dansatori. Dar toate se
petrec cu cinste si fail de tulburare (pentru ca nu e vin), si in noaptea de joi
spre vineri toti cei ce au ospatat la mire din partea lui pleaca la casa miresei
cu timpane si cu muzica si pe cit se poate cu cea mai mare podoaba *. Luind
mireasa de acolo si zestrea ei (care este cunoscuta dupa contractul incheiat de
mai inainte), se inapoiaza la casa mirelui. Iar mireasa continua in harem (adica
in locuinta femeilor) i mirele in selamlik (adica in odaile locuite de barbati) 889
ospatul de nunta cu mare veselie, ping la miezul noptii **.
Nikkeah. Dupa aceea, cind se apropie vremea ca mirele sa intre la mireasa,
sint chemati imamul i citiva batrini din vecini. Mirele are pe linga mireasa
o femeie in chip de reprezentant ; la fel si mireasa are pe linga mire pe repre-
zentantul sau. intrebati de imam de ce s-a facut aceasta adunare si aceasta
sarbatorire de nunta, ei raspund ca sint pusi vekili (adica loctiitori, sau epi-
tropi) 890 din partea celor ce vor sa se casatoreasca, ca sa raspunda imamului
despre acordul si invoiala lor. Imamul intreaba iarasi daca au martori siguri
si cinstiti pentru aceasta, care sa confirme cele spuse de ei si sa dea marturie.
Daca cei ce vor A. se casatoreasca sint la mare distanta, adica in sate si orase
diferite, atunci se cheama martorii si sint ascultati, iar numele mirelui, al
miresei si ale parintilor lor, precum si ale reprezentantilor lor si ale parintilor
reprezentantilor se inscriu in registru. Dar daca/ se vor intimpla in aceeasi 259
cask dupa cum am spus mai sus, reprezentantii raspund imamului ca au
asemenea martori, dar nu-i vor chema la afacerea de fata pentru ca mirele
si mireasa fiMd de fata pot singuri marturisi pentru ei
Si astfel imamul i ceilalti se apropie de usile prin care se face intrarea
in apartamentul femeiesc, unde, in pridvorul camerei, dupa o perdea, se afla
mireasa cu reprezentanta mirelui. Imamul intreaba pe mireasa numele ei si
al p5xintilor ei. Iar ea raspunde dinlauntru ca ea se numeste asa si parintii
ei asa. Atunci imamul porunceste mirelui sa intrebe pe reprezentanta sa dac5.
aceea e mireasa al carei glas 1-au auzit toti. Iar ea raspunzind ca este chiar
aceea, reprezentantul miresei ii declara la fel miresei ca mirele este chiar acela
ciruia i-a fost mai dinainte fagacluita. Astfel, luind cunostinta si incredintin-
du-se de aceasta, imamul intreaba pe mireasa daca de bunavoie vrea, dupa
* V. fig. 23.
** V. fig. 24.
409
ommir H XINON3O110d0d11 `0114H0110111403 OJOEIONEI AITIOH01 EE Emaini 0900 Hi.arA04
ayrig `IJOIIMEHEOELLO ONFS lairrox InIFIHUEd wovedgo rntimic `,Larmoduoif
amciciNa `ArnouTrciaaLS isaLaisiausci.go tinuntA0 Jonah" 2toinu mu) rig `(co10o141-naci
0)K01 intriago 304143)K '3100E13H 0111D `og amt Ateonod HI.N9 `Isai.HhAuo Hiatrcoa
Ha .LoALL3HoNar01f 0) INO11 H ativiri 0 deo9End (umucfc/C ou[ xuooduog axe XFIROINEIAM
14 011 14141131=3d110 OJOH.LooacH J31-1317 tlf314h I0IEMOdLIOE1 H I917diLO `019H0 0)1(14
101AELLOHONC11-047 1411'313111403 0101 `411149 :011101110.1B11.I 010rn0x '1411 Et7 I9W 0100
0.13ITIER EfiI03)10CdUS0 111114 KNOEIfJ03 1411010111400 oziniatil9 uno )14H3311) H (E.L03E1011
:iorernaErio watrrox H 'IA:1400du utriol `wvwn TATHhiOdu 031141coNoH `IAIHMEIHUSIOIO
14)1E 010)7)KiCH MCHHaNc H rizaednz oxr.L) 13HHIAludx HirH `..10.1.doh H ONCTA1311 141E113 .1.013WH
OIV
porunca lui Dumnezeu si vointa Profetului, sa-1 aiba pe acest tinar de barbat.
5i cind ea raspunde ca-1 vrea, la fel it intreaba si pe mire, si cind acela afirma
acelasi lucru se anunta suma de bani numit5. nikkeah (cum s-ar zicc legatura"),
pe care o fagaduieste mirele miresei. Caci daca se va intimpla sa se dea divort,
aceasta trebuie sa i-o plateasca ei (despre care se va vedea in capitolul Des fire
divort) 891. Dupa intrebarile imamului i dupa fixarea numarului de bani,
intreaba si batrinii aceia care trebuie sa fie martori ai acestui lucru, zicind:
Vreti voi sa fim martori ai acestei casnicii sau invoiri a voastre?" ( Mirele
si mireasa) raspund: Vrem si va rugam". Atunci imamul i ceilalti, dindu-se
ceva mai la o parte, it imping x cu sila parea pe mire in ghirdeghi (astfel se
numesIe odaia sau iatacul in care vor dormi) 892, zicind: Allah bilen ghizdje
oslun, adica Dumnezeu fie cu voi" 893, 0 iarasi se intorc la ospatul pregatit,
unde toti invitatii pun pe masa darurile, care ce-a adus. 5i astfel, dupa aceasta,
fiecare se duce la ale sale.
Mai sint citeva ceremonii pe care se cade sa le faca mireasa si pe care
se impune sa nu le lasam nearatate. In noaptea din ajunul zilei in care fata
va fi adusa in casa mirelui, se aduna rudele si alte femei care locuiesc in vecina-
tate si dospesc si pregatesc buruiana kina (trupul frecat cu ea capata culoarea
portocalei) 894, dupa cum le este obiceiul, si cu aceea ung parul, picioarele
si miinile fetei logodite/ si, infasurind-o cu stergare curate, n-o dezleaga ping 260
dimineata, asa incit culoarea (buruienii) aceleia s patrunda bine. Si dimineata
se duc la baie toate, o spala pe fata, iduzundji kadun (femeia care poate potrivi
hainele si parul) 895 o impodobeste frumos (aceasta se face dup5. porunca
Profetului), iar dupa ce au terminat toate se intorc acasa si incep sa faca cele
potrivite sarbatoririi nuntii, dupa cum am spus mai sus. A doua zi dupa
nunta, parintii fetei yin la casa mirelui (caci nu se cuvine sa petreaca acolo
noaptea), tremurind si tematori pentru curatia fetei lor, unde, daca se vor ar5.ta
semnele fecioriei, toate sint bune si cu tihna. Iar daca va fi astfel, atunci, dupa
voia mirelui, cu mare batjocura sint siliti s-si is fiica inapoi, batuta si des-
puiata de toata zestrea. Insa aceasta se cerceteaza pe urma de judecator,
caci daca mirele la prima impreunare nu i-a vazut stric5.ciunea si a reptat
impreunarea, nici zestrea nu i-o poate retine, nici s-o lase decit platind suma
de nikkeah. Deci daca fata va spun Ca de doua on s-a impreunat cu dinsa
si el va tagadui, e silit sa faca juramintul. Iar daca va face juramint, lui i se
da crezare, nu miresei, pentru ca acolo martori si alte marturii nu se cer,
afara de semnele obisnuite la fetele curate. Insa acestea la cele mai pricepute
nu lipsesc niciodata. Dupa cum se povestcste, cindva a raspuns printul de
Florenta fiicei sale, care era foarte tinara si dispretuia casatoria cu printul
de Mantua, foarte batrin, invinuind batrinetea lui ca o cauza a lipsei puterilor
de a naste copii, zicind: Matroanele pricepute nasc totdeauna copii, chiar
de vor avea ca barbat un eunuc" 896.
Kepin. Exista si un alt mod de insotire cu nunt5. (care se numeste kepin)*887,
nascocit pentru oamenii de o conditie mai joasa, care nu vor fi siliti sa faca
atit de mari cheltuieli la sarbatoarea nuntii, mod care se obisnuieste a se
face astfel: barbatul si femeia sau fata, daca se vor invoi intre ei s5. se Casa-
toreasca, vin amindoi impreuna la un kadi public si in fata judec'atorului aduc
la cunostinta ca dupa invoirea reciproca el o doreste pe ea de nevasta, iar
x indeamra sau inghiontesc
* P. Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottoman, trad. C. Belli, Venetia,
1672, p. 212.
411
a weHy, oHaxce ero wenaer ce6e B my-xa. Cynna Tpirxam BonponmeT nx, awe
no 60muo aerie Hnio H npopottecxomy H3BOJIeHHIO XOTAT cynpyxecTsom conpa-
11.111CA. I4mxe Cite yTaepxnaloulam, naerca caKaeTenbarBylowee nHcbMo H nmeHa
261 I4X 3anncyloTcn B Clabfalit (TO eCTb B apxnese) mezicemeI (To eCTI3 cyne6Horo npeTo-
pa x). 06age weHa nepBee no.nxeHcrayeT noxa3aTn anineTe.nbc-mom nayx CBH-
Aereneti, AKO HRH Hincompxe 6paxom coileTac2, "uni OT mywa npen nessrunonecsrm
H eaHHbIM aHeM yBOJIbHeHa H oTnyweHa ecTb. Cerf o6pa3 cynpyxecTaa MHO3H
OT apmsm, rpexoa H JIaTHHOB ynorpeansnoT, xoTopme HaJIMKHlilt HMCTH xenannue,
x Tomy na OT wpm' HAH OT 6ocmalidxcu 6au4u, euuttep aea, cy6aum H Panama
eoueodacu (Mice CYT6 no macTslm rpana HallaJIbHHabI H 6J110CTIITeJ114) He ATIPI 6YDYT,
onac.aioulecn (ma 6o awe Koup TaKOBbIX YJIOBJIAFOT nonytia"oT TOJIHKQ, neHer,
elIKKO xenaloT H eJIHKO XOTAT Haxa3mT) o Tan aepxan npn.xonnT K Kaali H nony-
=mule nacaHne icenutiu,moryr IOTOM 6e36e,aHo no caoeil Bonn c caonmn 6nyniuwamm
BaJ1ATHCA. deco pan"' naTpHapxy, ennexonam H Beer{ uepioni oT TaKOBbIX menose-
qemlos cTpaxa 6oxam Becbma He nmywnx o6naa 6mBaeT HBHyTpHero 60JIe3H0BaH1151
socripnaTne. I46o awe xecTogae C HIIMI4 nocTynnTH XOTeJIH 6bI H 5IBHO TaKOBbIX
OT Biepioni OTJITIHTH He 6e36etHo eCTIa, aa He xaxo )1)IA OHIDIA Henenbul JII06BH
aepm Bcallecxn oTaepryTen H K myxammenaHmy ITHKJIOHATCA. HpaxmotiaeTca
RHorna n cite, AKO awe creneHb cponcTBa, no npaannam aepxosubrm, cynpywecraa
"'men, He nonywaeT, oHme npe3pert uepxoBb K xadu npliTexatoT, rne geimpeaecanuo
acnpamn xx, ace ,aeno cyapyxecTsa H 6e3onacTaa ucxynyeTcn. B aelmom )K He
MeHbLIIII RATH e4)HMKOB (ax xanb) 3a1MaTHTI, noHyxnaloTcn.
Ho CHA He 6e3 ycpam.neminn 6one3Hoaamin Hauler nanee npanexnm nepom
H3EACHHTH. Awe lieBOJIBHHK H HeBOJIbHHIla C HUKKROOM 6paxom cogeTaloTca,
OHM y6o B nopa6owewm xxx naxe uo ceabmn neT ynepxaam 6ynyT, Ho awe B
oHoe cenmnneTHee spew' pORSIT Rana, THH (,aen' nx) OT pa6c-raa 6y,ayT cao60num,
Hnxe C p0)414Te1MMH CBOHMH nponaHm, Hmice OTHATbI OT HIVE H oTnrieHbi moryT
6brrx. Sue CaMbIIt gm' Tpe6oBan 6b1, na pee o pa3Bone, HO aa He ocTaanm Has!,
Axe non Temxe Oyu?' nmeHem conepxaTcn, nepBee o npa3nHoBamm, xoTopoe
B yBOJIbHeHHH HeBOJIMIHKOB cosepluaTacn o6bple, axpaTae npennoxam.
17pa3duoeanue He60.11bliUK06. Erna 03 Bapriapan, BOCHHH H HHbIX TOA nmnepan
xpaea nocmnaeTcn peecTp myxammenaHcEnx HeBonbHmoB, TO ecTb y manTnilaoa,
HIIII1aHOB H Hemuort B pa6oTe o6peTaloulxxcn, Tex capeqb 'awe cso6ona B H3BeCT-
Hoti neHe COCTOHTCA, OHLIX y6o (HeBOJILHHKOB) Cp0aHHICH HJIH H apyrnH 6naro-
262 mecTnem nonanxeHmi, npocsiT y Be3npn 9pe3 / Hmcbmemwe npoineHne no3BoneHnst,
;la 6b1 CB060aHO MOTJIH npa3nHoBanne camp' B HeBone o6peTalonnucsi nocpene
rpana Hag rAe HM CB060,alleeXXXX ABHTLCA, COTBOPHTH H MH.TIOCTbIHIO OT mycnnmaH
co6paTn. Ha KOTOPbIX npoweHne, cynTaH He 3eJI0 TpyaHO CHIICX0,344T, XOTA HMO-
Jame nomnHaeTcn, 1"To6 OH XOTA ennHy nonyumy ,Lkan 3a CBOHX HeBOabHHKOB.
CxaapoT 6o, AKO none3Hee H OBO nyuni, oso IfecTn BollHa 6narononrmee 6mno
6m, awe 6b1 Ha BoIlHe &awn c HenpnaTenem mytieHnliec-mo npeTepnen, Hexe xcirabal
B o6nacTb HenpnnTenbcxylo npenan6mcn. ZITO 6bmaeT, na 6b1 gpyrne, cialeBolo
HcxynneHnn Hanexnoto no6eam HenpnsiTemo H pyxam CB014M y3 He TOJIb yno6H0
IIPH3BOJIAJIH. Ho K npennoxeHHomy BO3BpaTIIMCA.
14cnpoc"a3 y6o tipe3 Be314pn y cynTaHa no3Boneane, 06IABJI5IeTCA lipe3 npono-
Bernma, RICO B TaKOBbIrl aeHb H B TaKOBOM mecTe Ha ny6nntmom Topxman "'pant-
X xamiensipEs If palyma
xx Aelibrama
XXX Hesone
XXXX cnoco6Hee
412
ea it doreste pe el de barbat. Judecatorul ii intreaba de trei on daca dupa
porunca lui Dumnezeu si vointa Prof etului vor sa se insoteasca prin casatorie.
Si cind ei afirma acest lucru li se da o adeverinta si numele for sint scrise in
sidjil (adica la arhiv5.) mehketnega pretoruluix judecatoresc)999. Insa femeia 261
trebuie mai intii sa arate cu marturie a doi martori Ca nu e maritata cu nimeni
sau ca s-a despartit de barbat cu nouazeci si una de zile inainte si ca e lasat5..
Acest mod de casatorie it intrebuinteaza multi dintre armeni, greci si latini,
care dorind sa aibe tiitoare, temindu-se sa nu fie stiuti de biserica sau de
bostandji bcqi, de ienicer aga, subap: i Galata voievodasi (acestia sint capetenii
peste circumscriptiile orasului si supraveghetori si cind prind pe cei ce fac
asa capata citi bath doresc si pedepsesc cit vor) 899, vin pe ascuns de biserica
la kadi si primind adeverinta kepin, pot dupa aceea sa se tavaleasca in voie
in desfrinarea Tor. De aceea patriarhului, episcopilor si intregii biserici li se
aduce ofensa si durere launtrica din partea unor astfel de oameni care n-au
frica deloc de Dumnezeu. Caci daca ar vrea sa se poarte cu ei mai aspru si
sa-i excomunice pe fata din biserica lucrul nu e fail de primejdia ca pentru
acea dragoste absurda sa se lepede cu totul de credinta si sa treaca la muham-
medanism. Se intimpla uneori ca, daca gradul de rudenie, dupa canoanele
bisericii, nu ingaduie sa se faca o casnicie, unii ca aceia, nesocotind biserica,
yin la kadi i cu patruzeci de aspri xx se plateste toata afacerea casniciei si
a sigurantei. Iar in biserica sint siliti a plati (ce pacat !) nu mai putin de cinci
taleri.
Dar nu fara de rusinare si indurerare vom continua s explicam acestea
cu condeiul. Daca un sclav si o sclava se c5.satoresc cu nikkeah, ei vor fi retinuti
in sclavie xxx pink la sapte ani ; daca insa in acesti sapte ani nasc copii, aceia
(copiii Tor) vor fi slobozi de sclavie si nu vor putea fi vinduti impreuna cu
parintii Tor, nici nu vor putea fi luati de la ei, nici despartiti de ei. Aici insasi
ordinea ar fi cerut sa vorbim de divort, dar, ca sa nu be las5.m pe cele ce sint
cuprinse sub acelasi nume dugun, vom vorbi mai intii pe scurt despre sar-
batoarea care s-a obisnuit sa se faca pentru eliberarea prizonierilor.
Stirbdtoarea prizonierilor. Cind din Barbaria 900, Bosnia si alte tinuturi
ale imperiului se trimite registrul prizonierilor muhammedani, adica al celor
ce se af1a in robie la maltezi, spanioli si nemti, adica al celor a caror libertate
consta intr-un anumit pret, rubedeniile for (ale prizonierilor) sau si altii,
miscati de pietate, cer de la vizir, printr-o/ jalba scrisa, ingaduinta de a putea 262
s'arbatori Tiber pe ai for care se af1a in prizonierat, in mijlocul cetatii sau unde
li se pare for mai potrivit xxxx ca s-o fac5., si sa adune milostenie de la musul-
mani. La cererea for sultanul nu da prea greu aprobarea, deli nu se pomeneste
niciodata ca el sa fi dat macar un banut pentru prizonierii ski 901. Caci ei
spun ca ar fi fost mai de folos si mai fericit pentru sufletul, ca si pentru cinstea
ostasului, daca ar fi murit in razboi cu dusmanul si ar fi rabdat mucenicia
decit sa fi trecut viu in partea inamicului. Acest lucru se face pentru ca nu
cumva altii, avind nadejdea unei asemenea rascumparari, sa doreasca.' asa de
lesne victoria dusmanului si lanturi pentru miinile Tor. Dar sa revenim la cele
propuse.
Cerind deci de la sultan, prin vizir, aprobarea, se anunta prin crainic
ca in cutare zi si in cutare loc, in piata publica, va fi sarbatoarea prizonierilor,
x la cancelarie qi primarie
xx bani
xxx robie
xxxx nimerit
413
HOBaHHe lieBOJIMIHK0B 6b1TH HmeeT, ):ta BCAK, H)Ke o mycnamaHax 3a 6.naroitecTHe
6paTHil y HeBepHmx BO y3ax H oKoBax CTpaKilyinux no,410{rHyTHCA H CO6OneTH
xonieT, 113BOJIHT H Ha TO mecTo lip11HTH H m1U1OCTbIHFO, 10)Ke KTO 110HaTb HmeeT
B peecTp na Han}uueT. K Be.nbmo)Kam xce H 6oranuHm rpa)KnaHam H Kynaam (o
HHX)Ke 311a10T, 'ITO 3a mHoronenHem B co6paHHe ripHHT11 He MOUT) Te, KoTopme
ornpaBneHHe onoro npa3nHecma Ha ce6e npHemator, no nBopHo xonsnue, BOC-
KOBble HM pa3,L1a.10T cBeLUFI. KOTOpblii y6o H3BOJIHT CBeilly npHATH, pice H3BeCTlibl
CyTb, AKO H MIVIOCTbili10 naurfaT OT Hero. TaKo iipe3 Heico.runco nHeii pa3nainue
cBeLUH Ha npenycTaBnemibni ,LkeHb B ypecieHHoe mecTo BepBoxontios x, Tiapo-
neilHbix ,411BOTBop10B, linAcanbull1K0B H CHM 110,40611biX, 110 CBOeMy pa3yMy 11030-
pima xx TBOpAIuHX, HaHHM3.10T, me Bemncoe Hapo,ga CTeKaeTCA mHOXecTBO
o maim He 6ec9urcnembni pa3HbIX KOHX11111171 nlOA co6HpaeTcH (B TaKoe 6o npHxo-
nHTH co6paHHe Halcroxce cpamnHeTcB, name )Ke 6narotiecTaBo H HeCTHO MHAT 6biTH).
Bo nepBb.tx y6o BepBoxonum H nporme nnsicanbunnax HeKoe HrpaHHe H He6e3-
nem,Hoe BB.geHHe cTivcamn K HaCT0Aulemy oge.ay npHcToilHbm4H COH0HeHHOe BOC-
IleBalOT HJIH npOmHTbIBaIOT. Ta)Ke tialliel0 neHbril OT CMoTps111111x Co614pai0T.
Tplf TaKOBble B neHb 6biBaloT ABJleHHA H no TpH HAM HeripeCTaHHO ripa3)THylOTCA,
Twice B TpeTHR ,EkeHb K Beliepy HrpanHate KOlitiaeTCA.
BokICTHHRy cJibilLiaX OT ROCTOBepHbiX H tieCTHbix moneti, AKO B eX111HOM Ta-
KOBbIX ripa3,EniecTB Cx0,116KUH1 60Jibille 50000 ecinfmKoB co6paHo 6bicTb. KoTopide
neHbra noTom K cynKH rpana npHHOCAT H Tamo cturraioT FIX H neliaTHEO er0 ne-
263 tiaTHelOT. Ta)Ke co6HpaTenki MHAOCTEIH11,B3AB 0 cymme nether CBH,HeTenbcTBOBaHHOe
HHCbMO, tipe3 MHHHCTp0Bxxx xpl4CTHaHcKHx BnaCTilTeneil H tipe3 11HCbMa, KOTOpbie
o6ate nonHay HnH BeKcenbHme HapHilaem, nOcbinalOT B oHble mecTa aim CTpaHbi,
03 KOTOpbix HeBoJibHIIKOB CBOHX BbiKylIHTb kimelOT. HeBOabH11KHxxxx xce Te 010J1-
)KeHCTBylOT npasecTH c co6oio OT x03Aes CBOHX Han OT ynpaBliTeJleti rip0B11Hiniri
OHbIX, AKO TOI0 AeHer cym010 OT HeBOJ1HXXXXX CB060,711111.1acA H nO3B0Jielilie B03-
BpailleHHA BO OTetleCTBO cB0e Hcnpocknua. H cHe TaK0 BKpaTile petleHHoe ,LLOBOJIbH0
Aa 6yHeT.
Faaea mpemusi
0 pa3Boge
x no Bepemcam xonsiunnc
xx Hrpa,,ga
xxx cosermixon
XXXX HOROHeHlIKH
XXXXX M3 nonoHy
414
pentru ca fiecare din cei ce vor sa se miste si sa-i compatimeasca pe musulmanii
care sufera in lanturi si catuse la necredinciosi pentru buna-credinta a fratilor
for sa binevoiasca a veni si a inscrie in registru milostenia pe care o va da.
Iar cei ce si-au luat asupra for organizarea serbarii impart luminari de ceara,
umbind din casa in casa, demnitarilor, cetatenilor bogati si negustorilor (des-
pre care stiu ca nu pot veni la adunare din cauza multelor treburi). Si cine
va binevoi sa primeasca luminarea, se tie Ca vor primi milostivire de la el.
Astfel, peste citeva zile, dupa ce au impartit luminarile, in ziva mai dinainte
fixata si la locul indicat, angajeaza acrobati x, magicieni, scamatori, dansa-
tori si altii care dau spectacole xx dupa mintea lor.Acolo se aduna o mare
multime de popor si oameni nenumarati, de toate conditiile (caci nimeni nu
se rusineaza sa vind la o astfel de intrunire, ba inca socotesc ca acest lucru
este pios i cinstit). Mai intii acrobatii si ceilalti dansatori fac un joc oarecare
si un spectacol nu lard de rost, it cinta sau it recita in versuri alcatuite potrivit
scopului urmarit, si aduna si bani de la spectatori intr-o cupa. Se fac trei
asemenea spectacole pe zi si sarbatoresc trei zile necontenit.
A treia zi spre seara serbarea se incheie. Si am auzit, cu adevarat, de
la oameni siguri si cinstiti, ca la adunarea unei asemenea sarbatori s-au colectat
peste 50 000 de taleri. Acesti bani ii aduc apoi la judecatorul cetatii si acolo
ii numara si-i pecetluiesc / cu pecetea lui. Iar cei care au facut cheta, luind 263
o adeverinta pentru suma banilor de la ministrii xxx domnitorilor crestini,
trimit in locuirile sau tarile acelea de unde au de rascumparat prizonierii for
scrisori numite obisnuit polite sau scrisori de schimb. Prizonieriixxxx trebuie
sa aduca de la stapinii for sau de la guvernatorii provinciilor acelora dovada
ca s-au eliberat din prizonieratxxxxxsi ca au obtinut ingaduinta de a se intoarce
in patria for grin acea suma de bani. Ajunga-ne insa acestea spuse asa pe scurt.
Capitolul al Ireilea
Despre divort
415
rAtxcaciL asmatrauo 'HUH MIK 14111111 OWE 'ICRAX1101 10 X0CII )I0110001(33 xvvve 09
1,40130d11 woxhadAl WINCH 1XII3C3If03 (10AHOINEHC usollarnadcsd `caoo st'sa alhooliCs.
AHWIC 0 LIACILIX3 11111011 OH `10NCOIAI 011.31Cadll 0NCE0' OH 10111113011 EC 010101 ENOCIAI 14
10 01011 EHHOTHALLO 011 '10)7X9 031/11/CCEdA 09/C En00CEd `31111111fCEd 0111411 ON -1101314
ortursoox scrdgo 010 `11H11kL3Hdll `411.0dH0 OXEN 11 X14031 Tired HMI laXaioriaxcuot.
Hnog
unoN xchs" xoTriox nOfICEd 3 010HWIC '010000 rewnr000lladu mina `41103 031(0
OH 1110.10X 01 `0011'09 013101 11010AC1190 HIELEIfIlEC ANITAIA0 `1311011' opCdoiox retnago
tia `kapirt sna o aeloann soloomiduAo Ind"' wowywn 14 xisiraiatr000 d000iroS'
'011111I OHIV 1111" WIC 111HIC0l2090111-0d11 N0d0H 0 11011 101111(d90 HUH ONIS OH amsarrgadu
II WNW 111(14 09 14100 EXCX1A1 010000 a 111.1MICCHli 1011 `311TEMKOX E11101 OH OIAINOI
t9Z ou Adoaapott
111.14.1.0k11.1.0 '01 / 011)1090110 `I0)11O11 OH H V21()130111 11111101(11 110 OH -H90
'1{0.1.0AE
0x(101, Ettlox cN )K IfIDIC011011 0 111f319141 `110003 WICO 141.11.13AILIO ANON( `01000
ou MIX 001000 HaNCLIOn 11101100011 HO 01 laodxou 011111f 0003 11 001109
0E1 XIcHICI011
9117
on lasata", sau cum rau tilcuiesc unii de la trei spline" 903, caci dalak in limba
simp1y turceasca inseamna splin5.) este situatia in care n-o mai poate lua de
sotie pe acea femeie mai inainte ca ea sa se marite cu un alt barbat
si pina nu va fi 15.sata de acesta *. Deci, intelegind deosebirea divor-
tului, sa trecem la interpretarea modalit5.tii lui, adica in ce fel si cu ce
motive trebuie sa se producb.".
Cind barbatul vrea sa dea divort de nevasta lui, motiv prea sufficient
este ca nu o mai vrea si se obliga sa-i plateasca suma de bani pe care a faga-
duit sa i-o dea cind a facut invoiala in fata imamului si a martorilor despre
nikkeahul casniciei. Daca va afla insa la ea p5.catul adulterului sau ca nu sta-
tea acasa sau ca umbla fara voia barbatului sau in casa strains, atunci nu
nnmai Cale liber sa o lase, dar nici nikkeahul contractual nu mai este obligat 264
sa-1 plateasc5..
Asadar, cind barbatul $i -a pus in gind sa-si lase nevasta, sculindu-se
de dimineata trebuie mai intii sa-i porunceasca sa-si acopere fata 1i sa nu se
mai arate inaintea lui cu fata descoperita. La acea porunca femeia trebuie
sa-si acopere de indat5. fata. De nu va face acest lucru, va arata ca este o des-
frinata 5i preadesfrinat5.. De asemenea, el instiinteaza 5i pe imam (daca se
va intimpla ca acela sa stea in localitatea unde au facut c5.s5.toria) ; iar de
vor fi in alts localitate, se duce la judecatorul locului si-i declara ca 5i -a lasat
nevasta libera de legatura casniciei. Atunci judecatorul porunceste sa-i aduca
inainte femeia. Aceea, daca se va arata in fata judecatorului, primeste de la
barbat, dupa despartire, prin hot5.rire judecatoreasca, nikkeahul contrac-
tual. Iar daca din cauza onoarei sau din indaratnicie nu va vrea sa se supuna,
nu poate fi silita, dar pierde nikkeahul contractual. In cazul cind femeia
chemata se prezinta in fata judecatorului, judecatorul it intreaba pe barbatul
ei de ce-si las5. nevasta. Iar el, daca n-are de ce s-o invinuiasca, trebuie s5. r5.s-
punda cinstit ca femeia aceasta a lui e bung 5i cinstita si desavirsita in cre-
dinta muhammedana si ca n-a aflat nici o vina in ea, insa nu vrea s mai
traiasca cu ea si de aceea o lass libera si e gata sa p15.teasca nikkeahul con-
tractual stabilit de lege. La aceasta femeia nu poate raspunde nimic. Dar daca
barbatul, vrind s-o invinuiasca, o va calomnia cu vreo far5.delege sau o va
dovedi cu adevarat gresita cu ceva trebuie sa confirme vorbele si invinuirile
impotriva nevestei sale cu marturii tari si demne de crezare. Iar daca acest lucru
nu-1 va putea ar5.ta e pedepsit crunt si e silit sa pl'ateasca femeii un nikkeah
indoit fata de cel contractual.
Intr-un cuvint: barbatul poate da divort de nevasta sa cind si cum vrea ;
de aceea parintii, cind vor sa-si marite fetele, se ingrijesc tare sa-1 oblige pe
mire cu o suma cit mai mare de bani ca nikkeah, suma pe care sa n-o poata
p15.ti lesne si, deci, sa nu-si lepede nevasta fara de vina. Sint printre dem-
nitari unii care fixeaza nikkeahul pina la o suta de mii de taleri. Ins5.' cei
ce se insoar5.' cu fiicele sultanului, deli li se impune o sums mare, nu se prea
uita la acest lucru, pentru ca barbatul nu poate da niciodat5. divort de ele,
caci atunci va fi decapitat de socrul sau. Acest lucru se cade a fi vazut in
capitolul Des pre mdrit4ullsultanelor si at fiicelor de sultan 904, cind vom incepe 265
a scrie despre politic5..
Femeia nu poate divorta de barbatul sau decit din trei motive. Primul,
daca nu va avea indestulare de hrana si imbracaminte dupa lege, adica sa nu
fie goals si ss aiba in fiecare zi un aspru pentru cumpara piine, altul pen-
tru a-si cumpara brinz5., al treilea pentru a-si cumpara luminare (despre care
417
(o Hem Ha HHOM mecTe npocTpaHno pexoM). Thropan, awe ypa3ymeeT mynca caoero
He paneTH o nama3e, o nocre H o npormx 115ITH Bepbl myxammenaHcicHn KOHAHH1151X,
o mance Taxoncne rice petiecn. TpeTHA H Banc Heilwan ecTb, awe He no ecTecTny
conoKynneme HmeTH HJ114 HORT:114H 10, HnH 110HyLVITH XOTeJ1. B nepnbix nnyx
BHHaX nonnceHcTnyeT caHneTeneil HmeTH, KoTopme 6b1 peilemian ex) nonTnepnwaH,
B TpeTHerince HHKOCTO)Ke cauneTenn Tpe6yeTc5, 3aHe saw, oHa He 6mHaeT npkr
otrenHnabrx ciwneTennx, HO C cambim TOKMO myncem. lieu> pang >KeHa co6nronag
veers, ,Ita He CJI0BaM11 H3bHBMT TOJ1b HenenoTHan mpKa csoero ymbnuneHmn H
He mecum, 6aulMaK npen cynmeto npespawaer, Hem 3HameHyeTcn, AKO OH C1114HbI
a He 6pioxa Tpe6onatue. Awe OH Toro oTpeHeTcn (tiro 3a CTIAIII Bcer,[ta TB0p14114
06bIKOIlla) weRa KJIATBy X COTB0pHT11 nOMICeHCTByeT, AKO HRH TaKonoe mep3ocT-
Hoe 14 ecTecTny crpaumoe npeTepnena yTecHeHlie, will AKO enHHoro HRH mdorancnbi
K TaKoBomy cKsepHoneticTay noHyncneHa H HcxymeHa 6bICTb. HO 3/11HHeH1111 we
KJIATBbI, nonncHa eCTb TaKOBbIe cnoneca ripen cynHeto H ripen ncemm camthaulumH
ABCTBeHHbIM H3penw rnacom HUKKf12yM 2allQJl adicRuyA4 a3ad : 01-111KK,12, KOTOpbIll
mHe MTH 110B1411eH 6nine no3HoneH, TO eCTb oTnyureH emy H Ayala M051 cno6onHa
na 6yner. Bcem y6o CHM B apxHse HanHcaHHbIM 6bIBWHM, cynHa naeT erI nHcbmo
cno6onbi, ewe B3AB, XOTA myncy Hemano 11pOTHBOCJIOBAIlly, HneT cHo6onHa H npff-
naHoe awe, ewe OT ponifreneil Hmenme, c co60to B3AB (KpoMe awe oppicHe 6yneT)
B Tomxce neHb B )10M ponuTeneil RAH Totte-J11460 nocxoureT OTX0X1HT.
Tpotion6etarbta da.aaK. TpoHerneHHoro >ice daAaKa gynecHan KynHo H cmeunian
ecTb nepemoHlin, H6o B nepsom panione o HeM)Ke nbnuwe pexoM, 51K0 nywenHe
)KeHbI B BOJIH My)KeCKOH 3aBHCHT, TaK0 B ToroKge BOJIH CTOHT H MICH C Hem coo6-
ureHHe TOKMO ,Tka ripen UMCIMOM (HHICe noTpe6yeTcn cynericKoe ripmcyTcTslie)
HUKIC.Fie B0306HOBHT H ripen onineTenbmx yTBep)114T, AKO }once npexcne OTIlyCTHJI
6nme >xeHy, naKH BocnpanT H no o6uiemy coH3Bonewn0 maim no engHbill IOM
266 carmwacn. B cemnce, He TaKo, H60 awe mync rHenom H ApOCT1410 3ananiumicst
(nKonce 3eno LiacTo mencny cynpyncHkucamx npknonoHaTmcn o6brie), He 3eno onacHo
HellyCTI4T 143 ycT CBOHX CJIOBO: oilo,a Tp0HCTBeHHbIM ,aanalcom TA oTnyweHHy
THopto. clocne )ice awe o pemeHHom H conenaHHom n03ncaneeT H Tyionc,fie naKH
B nceHy ce6e 11051TH no3ncenaeT, nepHee nonnceHeTnyeT 10 3a HHOTO OTAaTH Myna
H 11010M OT Hero oTnyureHHyto, C npyrum HUKK1120M B3ATH.
Ilecomy TaKo 6bisaTH 3aKoH myxammenaHcmril noHenenaeT, myxc nonnceH-
cmyeT COTB0p14114 maAlcbta, KoTopoe CJI0B0 110 Kypany pa3ymeeTcn, na KTO COTB0pHT
Apyroro, ewe pa3ymeTH H nena HayHHTHen. Ho cHe rieHHe 14 pa3ymeHHe KaKo
)10JDICHO 6b1TH, awe TOJIKOBHIIKII ero H 3aKona I4CKyCH1114 H3naraloT: mync Toil,
mKe non TpacTaembim danalcom nceHe cnoeil pa3Bon H3petie H noTom o cone-
naHHOM wanes', naKH Bo3ncenaeT B nceHy nom! to, nonnceHcTsyeT no-nepnbrx
)1(,,11aT14, AoH,Ltexce oHa OT HHoro Myna oTnyureHa 6yner 14 IIOTOM BTopoe HUKKAZ
en B0306HOMITH, HHbIM 60 o6pa3om IIOATI4 HenenoTHo H He'IeCTHBO eCTb.
Ho xarourm4cn 6enHHH myncene a Hawiatie Te, KoTopmx nceHbi HRH KpacHo-
CyTb, HAM B cyripyncecTse C OHbIMH T5TAK010 lIUKKR2C1 o6n3amacn CyMMOIO,
JIHLIFIbl
TOJIHKO, AKO awe Bce HmeHme pacriponacT Ha TopncHwH, 3aIlllaTHTH TOTO He moryT,
TaKonoro HeH3BeCTHOTO spememr npononncem4n, nage Hence ancKlix MyK cTpawa-
npHcAry
418
lucru am vorbit pe larg in alt loc) 905. Al doilea, daca va intelege ca barbatul
ei nu se ingrijeste de namaz, de post si de celelalte cinci conditii ale credin-
tei muhammedane, despre care de asemenea s-a vorbit deja. Al treilea si cel
mai important este daca a silit-o sau a vrut s-o sileasca sa aib5. impreunare
impotriva firii. La primele doua vinovatii trebuie sa alba martori care sa con-
firme cele spuse de ea ; la al treilea nu se va cere nici o marturie, pentru ca
lucrul acela nu se face in fata martorilor oculari, ci numai cu barbatul insusi.
De aceea, femeia, pastrindu-si cinstea, ca sa nu arate intentiile atit de necu-
viincioase ale barbatului sau si nelegiuirea prin cuvinte, intoarce pe dos papu-
cul, prin care se arata ca el pretinde spatele, nu burta. Dace el se va lepada de
acest lucru (lucru pe care de rusine s-au obisnuit s-1 Lea totdeauna), femeia
trebuie sa jure x ca a suferit aceasta siluire atit de scirboasa si infricosata
pentru fire sau ca a fost silita si ispitita o data sau de mai multe on spre o
lucrare asa de spurcata. Dupa depunerea juramintului, trebuie sa spuna cu
glas limpede inaintea judecatorului si inaintea tuturor celor ce ascult5.
Nikkeahun halal djeanum azad: Nikkeahul care era dator sa mi-1 dea ii este
dezlegat, adica iertat, si sufletul meu sa fie slobod"906. Cind toate acestea
au fost scrise in arhiva, judecatorul ii da carte de slobozenie, pe care
luind-o, chiar daca barbatul se opune cu vorba, pleaca libera, luind si zestrea
pe care o avea de la parinti (afara numai de vor fi arme) si se mute in aceeasi
zi in casa parintilor sau unde va vrea.
Dalakul 'bared. 0 ceremonie curioasa si in acelasi timp caraghioasa
este aceea a dalakului intreit. In primul divort, despre care am vorbit mai sus,
lasarea femeii depinde de vointa barbatului si tot in voia lui st'a sa se inso-
teasca din nou cu ea, cu conditia de a reinnoi in fata imamului (nici nu se
cere prezenta judecatorului) nikkeahul si sa confirme in fata martorilor ca
a luat iar5.i in casa pe femeia pe care o lasase mai inainte si, dupa invoiala
comuna, s-au unit din nou spre a face casa impreuna. In acesta insa nu este
asa, caci daca barbatul, aprinzindu-se de minie / si furie (precum se obis- 266
nuieste foarte des s5. se intimple intre soti) si nepazindu-si gura cu prea mare
grija, va scapa din gura cuvintul: Cu dalak intreit to las", iar pe urma ii
va parea rau de cele zise si acute si va pofti s-o ia din nou pe aceeasi de fe-
meie, trebuie mai intii s-o marite dupa un alt barbat si apoi, lepadata fiind
de acela, s-o ia cu un alt nikkeah.
Legea muhammedane porunceste ca aceasta s5. se fac5. asa: Barbatul
trebuie sa faca talkin907, cuvint care se intelege, potrivit Curanului * , ca
una savirsesti, dar altceva pricepi si inveti. Iar despre felul cum trebuie sa
fie aceasta invatatura si intelegere, interpretii si cei iscusiti in lege spun asa:
barbatul care a pronuntat divortul nevestei sale printr-un dalak intreit si
pe urma, parindu-i rail de cele %cute, va dori s-o ia din nou de nevasta,
trebuie sa astepte mai intii ping cind va fi lasata de un alt barbat si abia dupa
aceea sa-i reinnoiasca nikkeahul, caci a o lua altfel nu e permis, ba chiar e
nelegiuit.
Dar caindu-se bietii barbati si mai cu seama aceia ale caror femei sint
frumoase sau cei care, cas'atorindu-se, s-au obligat cu o suma de nikkeah
atit de mare incit chiar daca si-ar vinde in piata toata averea nu 1-ar putea
plati; apoi, temindu-se de durata unui timp atit de necunoscut mai mult
depuna jurAmint
* Cp. Coran, II, 130: Acestea sint legile lui Dumnezeu; el le explicit poporului care
pricepe".
419
11301-11 H H 41101 HI9HIOEh011t HEhtCIf0 (0H1101111011 11111131fO11x00EI OXC NOHONEITIT HxEII
IS1111011-11k10000 0 01011 `01TIOIElfEll 0Th /1100E11 :HEINE:Fla L0IEEIH1ONE11 grim) gridatox
AYNICUY N100113 osoa)ox
HIZIATH OH (.1.01M9 EX0001f0h 01100 `oaosogS oaoriuuduodgokr
0)14 11 `01001411ETEd11 030010 MICH= 1314E10)1E1 OH 01011EW 01011011 11 riwunthicir -ago
HIAINTIHELIT IOETAIIIIIEH ELI OlicH1101TIAILLO 010 AHONC 011 A41E1.0A EHOXEC 0 ltr0211301,1H
`.1.21ATHOU OW090 11011 01031E1 0101111WHOX H orimurredto '01xt1rin1 Etl OH xada. xrumuat
XICH11011-11XX0E103 11 riorilfu'a 011Tha1 IITTIOH mut
ETHIVICLIEC HO 1121013111H Allah -Auto
A11110111 .L.14dOELL00 01000XEI AI\1011109 ANCiCIAI EX0001.10h q.INTOITII3d90 NOHOXEC -000U
to.taraart ETl a aztoarit'Eudu NETI1411030 If 1011131fff0HE,LOOU vmormi 4(011dUHZELLO1
'.1.011A9 AIATTAIAD OXC `vanninn 0N001 11111091c 11.14H0 XIIHNOEH H 0141111170 OTAINOI. ritnou
)KAN 00 111411010 411311 ILLHIElfITEC ',LOMB CH 010000 EHEYsIdEX Tuurtio ..taAti.LoHamarott
yj 1(110 1(30 1\1011.10E110090111 ATA/1f140.1. E1100H0 '41A3
OH X 1Cl/s10.1. 1(010r0ar00011 oloxoahododu 'omriauoure 'eV Mils& -Amouoo
L9Z 11111101111 ILK13003 Ho NOMA ITITITHIMA H IMAM H 009 010X11044 1114HOHNAO riatoaucu
rt. `xattAg 0Th EHMIC 1SEHO 1119141E3 TATOU& E OH 01A.HdOELL/011 H 010111XdOfl0U 411120
wpm wawlw tuawn ovum og `1119NYVIU 01 cuna amtawXcEd H 0111101a 010 OH
011719 149 `0H11011.00003 OXCHH `041031E1 AT/40110)1EN 170TATTAIE3CAN 131149 1.1011-30011 091t
Etr OH 1101110K 11141&09 a 0110111. 11000 H 11)10E40110C `11.1.017A3100 `0141017 OXCIAIOH -EH
rpciriwa IRMO WART 0 010H0XC 010 141E03 `cwerAru aoeoxat isataxodioX 'axon' EV 11011
*OHO 1400 00E0011 .1.0r11011'011 H OIVEI 111114.1.3dOILLO 1430MX H wicumadri'og waridao
`.tatilnico 0300r/110V 11111 XXCI0E4 EXCOU 0C1011011 00FIHOIh1011 I/CH.13TH `011311 0300 14MK101
00HHOd0.111011 111N9 Etl Wrimaroic ,111.1.X1110 H '1.01h03 OTETV XHHIAIOEH 4100110dX 0
XHIIHO 111.011.11 IOVX9 H 03111E11XCElf3g `1011-10X000 OHOE11009 KH1101111AXO003 matt
011 HUM HOOEE3 ILLHXCOHYsIX '10XCOTAI
oar
decit de chinurile iadului, cazind intr-o intimplare atit de nenorocita ei arzind
de flacara poftei de a se impreuna iarasi cu ea, ce fac? Baga de seams: cauta
un om foarte sarac cu bune moravuri ei drept (daca nu are cumva unul ca
acesta chiar in casa lui), angajeaza cu un pret mare si cu promisiuni de mai
bine pe acest barbat ca sa se insoare cu nevasta lui divortata dupa rinduiala
legii, cu nikkeah, dar cu conditie ei cu juramint strasnic ca dupa trei impre-
unari trupesti ei numai dupa o noapte, platindu-i ei pretul nikkeahului, s-o
lase sloboda. Cind bietul barbat afla un astfel de om, i se porunceste de lege
sa fie prezent la sarbatorirea insur5.torii si la stabilirea nikkeahului. Iar suma
nikkeahului pe care o va p15.ti a doua zi acel sarac naimit, barbat de o singura
noapte, trebuie s-o dea din punga sa. Si el indura acestea toate fiind chinuit
de senzualitate.
Pe linga acestea insa, se mai cere din porunca Profetului ca actul impre-
unarii sa-1 auda cu urechile lui, sa-1 simta si sa fie incredintat fara de nici o
indoiala / ca acea femeie a avut efectiv contact cu un alt barbat, iar nu in 267
mod simulat si superficial. Altminteri talkinul, adica intelegerea p invata-
tura lui, n-ar fi desavirsit, nici asa cum a poruncit Muhammed sa fie. Deci,
ca sa nu se abata, bietul, de la acest articol de credinta si de la aceasta porunca,
se face in casa unde va dormi acel barbat inchiriat cu nevasta lui un asemenea
pat, incit acesta sa se poata mai intii baga sub el si sa astepte acolo cu urechile
deschise si cu inima treaza pins cind, sus pe pat, vor incepe ei actul atribuit
Venerei, pe care sa-1 auda repetat de trei ori, s5.-1 simta si s5.-1 numere. Daca
naimitul va avea vigoarea treaza si va vrea sa se desfateze, poate fara grija
inmulti lucrarea impreunarii dupa voia sa.
Cind se lumineaza de ziva, insurateii se duc dupa obicei la baie, ca
barbatul cu nevasta lui. Cind se intorc de acolo acasa, barbatul de mai ina-
inte, tremurind din toate incheieturile, asteapta cu mare foc divortul bar-
batului inchiriat, pentru ca de multe ori s-a intimplat ca acesta i-a placut
mai mult femeii pofticioase, care it sfatuieste ca, de comun acord, facind cal-
care de juramint, sa primeasca a suferi pentru aceasta de la judecator treizeci
si nou'a de lovituri, dar sa o pastreze pe ea de femeie, in timp ce barbatul de
mai inainte tips, impotrivindu-se, si se jeluieste *. Dar in cazul cind naimitul
se tine de promisiune, dupa ce s-au intors de la baie, precum am spus, indata
sint chemati imamul i citiva oameni mai batrini dintre vecini sau prieteni
si imamul it cerceteaza staruitor pe primul barbat daca talkinul s-a facut
perfect, adica impreunarea for de trei ori, daca a inteles, a auzit si a numarat
fara nici o indoiala. Si cind acesta va confirma cu juramint, se scrie in cartea
de procese ca talkinul a fost facut perfect. Dupa aceea barbatul naimit se
preface ea nu mai vrea sa aiba ca'snicie cu acea femeie si declara in modul
obisnuit, fiind de fata imamul i ceilalti, ca libereaza pe femeia pe care si-a
luat-o de sotie ieri, dupa porunca lui Dumnezeu si vointa Profetului, si cu
aceste cuvinte num'ara indata suma de bani pe care o pusese in contract.
Dar pentru ca divortul sa fie ferm si onoarea femeii sa se arate nestirbita,
acel barbat de o noapte e intrebat in fata imamului, sau si mai tare in fata
judecatorului public, ce fel de vinovatie a aflat in ea de vrea s-o lase asa de
curind / ei fara nici o vina dovedit5.. El raspunde ca este o femeie cinstita, 268
plina de credinta, indeminatica ei impodobita cu toate virtutile ei ca nu are
in ea nimic vrednic de invinuire, dar nu mai vrea s-o aiba de femeie si de aceea,
de bunavoie, o lasa libera. Iar cind femeii aceleia i s-a dat cartea legiuit5. de
421
`AI119314H OH if wort oioadau txcAlAz OH ON iiwolixtra 10 X110113 XFIBROd3 -uotr
aa.aadu
`.1.0/CELLOHONC On 16 9HO11 14M111431c3d1.1 0914) OH IS3AHDTehHON3 Ainiao 'Imaysioda ON(RH
ANC)(11 11115011 `AHONC MIMI( OHOX oioiAdv 11.1AR1113011 ENCAIN 014Z1f0E1C011 19133
Oil 1411112hHONO 010I 'llaavvadia IDIELI OH A141411. H `0114HOHEIE.L3A 031(0 0111111N0 -ECEN011
'NON OZOINKH 101ISILR0H9OCOH H ogHo 'airoi_to WITS H arscadu EC AHO)K 14101\111 .LONCOIN
H K143 09S 'gib ONCIC 0 110HdOsILOX01\13 010N0HEV0ININEIKIA1 ulroacad acedgo Mat
arnad Noxaysal
V9DY,_[ YVUICId9Ulah
%Loma Otij 1431E11 OITHIMYCEd 'WO CH0111101 .LCHEIT191110 010110E1 11 CHOH140$10JElf9 GIONOH
CHRLIEW A) xmogA O)C 1A1141411EdN P\101f3E1n1 H (INO1fE3 013311 `101XCEINEH ONCE,L 11h0
'Rua 6e13A AITHHite H 0101111E1 'MIA( CHHACEED13 xxV101191f011E9 031413dX .LCHMIFIXEC
Vs10.1.011 14119110H `INOH.L011011 aodoxox 'WPM 0,L 9103 HEflE3 `101VELFICEH 031f Offal.
H AtIVILI 1CHEEH411011 kI 141ATISRdOEI 111/01H9113f1E9 Egg%Log H 11110 1430 o waxHOM011001.1
`aindocuoo 011 1A101 wet:gnu/Du anon) ..torearicra d110 `xxx EH ONCIAT314 E331f31 X19111dOIAI
191410011 (10HEEII99 11 X14NHOX x000t 11191411E1f31703 ,LCHEJElf011 H ON1411-0 '0113KOINCOR
x x ilponrrexcautrox
onmedmareirg
x, oicarhuoux 0101EINAg
xxx OtIIHUH0OH
xxxx 0 WIDIWII0E1 11011}1011HENCH
ZZ
divort, ea trebuie sa se duca nu la casa primului barbat, ci la cineva dintre
rudele ei, unde, traind nouazeci si una de zile (caci pins nu trece acest inter-
val nu este ingaduit nici ca barbatul s-o is de nevast5., nici ca femeia sa se
marite dupes alt barbat). Iar dupes ce trece acest timp, reinnoiesc nikkeahul
in ordinea si dupes rinduiala pe care am aratat-o mai sus si de atunci o poate
avea iarasi de nevasta ca si mai inainte. Acestea sint cele ce le aveam de spus
despre caraghiosul divort muhammedan.
Capitolul al patrulea
423
`1.0Uff `omoarioreug ONME11 1O Rioomarott nEdv5 `q.1.00 u)7 moil a anima& -dawA
Awarn tourrauhArro isoiaprxdu re dtto Tr codh oxquoxoou `aarern crhaduo -um-allot(
ON( 1,101114 0131 `.114IXIOX HMI 0..10ffIdOW EYt '.1.00311011 0X-01, H191111000HCH ER AIAT011
uAci.i. a rirymp aodo,Lox EH nr.An ammarug xarmhAuo `irsoom4du alts oa OdOfft' -mint
WOH11141"1 trOd1.1 1414114HEbd1.1 1111E1Vdff 014113141EN EH 0140 OHOOd.LOX 91.00 EH WOHO rad,r.
`armicovou '00E1 TAncrdo,Lox a 14101. OdOffE' H a WOWED nwzoice EH Sal OM 111.199 -Auo
'Isa.tHh armiadicp EV14,7111 1911,1141f0W) vE (osamdawA 311190 '.1.1a1081 0H) `sondaaoo
x onmagadiou `OX(141O1. OXCOXIS 1410XOd `1410H1M 011QE 011MOII0 .1.1fOOH11 at'd ougg
wrumpuoUadu) Omar, pannang vonaudx ZO vtiamn (141ESIRU0141 o udtro carmunrcouo
a womitra OH1.011011 na0ax `0,10.1.I4E1011 111IWOR '1.04End11 14 RIDKOIrEH 01111111EhH01
`19111111Erf UV OH .1.M:tonic MIME EH ORHIf `010 000 11141110atlIaLiC014d11 ISH.1.10110.18119
RINd K1OX 01.1 HOH14173 11L1d01 maniac x onmagadsou Jo a AI1R10141 `.LArnaw lit121.0d11
OPTIKFIEF1 mro.r.urran' .torundaffoo
Noarnanixdacog &ALIO a `woh" hum V141900ff `Ioramsduooa osh ximaumnIA
OH11013017 111.I99 `101.141114ff OXIf 170d 1411X0HONC 11311101410H 11 X WEEOIf0 RPTHHOIDIO `F,Trrnito
OLZ Kunoa H KHHEVI9d OH `1.11dOILL OffEEd a .1ROW0W KITHEXPV11 osa / H a `9Eri Ern
IK3011E11 EH 'Alva( OH WOI 0149V KOIRMCdOlitOff .10 MEER H ancellIcrd og XHA11.1011
uPILKEID rracruli omicarrudu `Korrinald.r, Elf Iqg alixcosox umiAgo H Humondx axco)
aH Tauxurnr on `(xurndawA OH orruw 0.11, u.r.auoS a NMI N0,1341tUri umulT og OXHIf0.1.
WOOED
VIIOCILd3141 WORTIVIII9C1 H RWPTH91fOIVIO.I.O0 1119EX1110 x nroxoau ox
Radh -oda
11110W V 0191114 `ZI9111.001)1C 03K0NIS `KOJN11141 crulurrmaxc Radii crlICMIC uaiart xnoao
PfdIATORREt Eau `1.0TREGINVIIII0 113IR 199 0 14111CV 0.1OIRdO141X OLIO IS2.1140141.0dII oiwxcog
011411O1fOff R oso.Lxaj MIRTH (0113HtERXRdll WICKWIRE 14IfO14111 191riKalIEH A -arAnAtuxAw
aourla, EYi arnuadoxo K01.1190d.L.IR ISHERXXO `romulaqqd aniu xoaorrali um& prom
Vadu JAralmoncovec Munro `1.adwA mica( 01 u/ma)ThcoxuE 0.101. uxoamsoa -adiou
Hag Tung .laawn aYrriv axc `.1.1A1X00Ed OXIS aunagadsou 010 H ruhiodu x AIA101 -ou
`weugad.r. off oioi HHOWadff 1S011111ff0.10.1EH H KOILIRMdaff00 OH `..r.Aiow axcute of
ud.LA a adoall V OH if amuntudx LAI/burg H 0If3E `OHEd Lien OHHHOdIX 101VE1199 -OW
'NOM' .r.aicELLOHONCUOV triCar, HI9H0 a doatt mcummArtmte moollodu `ming Eli H -.10dU
mm EH Aff.1.111f0141 KO14HIT1173M03 liaLKO.LOOVX OIXX3H EH 0.131ndO141X -1141f014114.1.14d0f1.100
'At OEIV Hu ONC Off aarmad.LA IadwA 'MO& x /Con xrumatt'Auou twurow a -wee
WOHL111141adOM/' HOffweLoou Rugg .r.aAELLOHa3KUOV ougorfou H a Xilh.1.0d11 xuawada
'XICH:RONWII0110Vd Owodx KFIWRo '141TIOH 01141110H 09 111Upd..1011 PRIX& OH.LOUOIIOH
11 ouarredgcoa q.Loa mtuu xuhrigo crioa `wortertawwuxAw a 09111f-WOOX MAIZE
aLOOW 111hA1f3 Ka AwORTKII09 `141.ad14.4 a ONCI4101. fraLaalf90 H 14.1.090d.101.1 'WO KIOX
lattIg H murnrehoona 9dREOff 14 wto nuJOefsir ghaduo) al-rm Iluds mum 9ooff aairog
xad.r. ERN 11.1110.1.0.1.0 (1.3VA9 OWX01. Elf KO.1090d.1011 Hd11 xx110HhHII9/c11 alOdOE' X
9110141EX EH gods Osa Elf IfaLMIUS.0011 oxri OM a Jurgudox `i.adwA angu ou YOHE'3113011
1411HR3CEIVEH Off XH149XILI ISd0141 '.101E.1d01100 011119T 0)1C a `OXad 0)KOXIS a `OVIIA-hoa OlfH1-1
H a 1141,1.0d11 xpunt'oxaugudox XEXad KOIIIFiX1f3 OH ICHRIdOffEC a `/C11011 OH arnaatoxdu
ox AJOCIO9 a 011341a '.101R9Od.101.I
a 111411E90d3011 1101101{1.dOW 'X110E13 Etr OFI
14101101ID `14119HIRTO OHE1rOWINIUXA141
KOI.EMRU- =IX& On
OJOHnIfOOH `KIIIIKM70,M119 cruar. rimuretru. 'cab O)IS a11
UMW OJOHH worm:wog H 0.10H91f01.14XXIMRE 11.1199 IfILIDahOJEII9 1:NH aR11393C1.101.1
xicwidaw Arricxxo H aurnuuhoioaxc urnoxrigo ISDHIEERgEtoa `190.1.149 utt aH oxux
111.01111 X11 A RaIfOlK14d1IOH 1OIXHR1.00 H taLEM141f 0..10HIGIE9011011 '1f11H09Od101.1H
BM 091C ()XVI 1.113 0 ffOliaff011(01.30d1.1 nuinogodiou g 1414HO9Od.1011 OXC ff0HEII(K3
1:11914H nuhrigo `caoa o wodoiox wahad a ORRILI 0 anyurrrefo axcalt `14111HW oxi au
x Hpannipainaidu
xx Rommrog
nai ales dintr-o datorie fart, oricine se va intilni cu mortul trebuie sa apuce
de pat si sa duca trupul mortului citiva pasi, pins ce va intilni pe altul. Astfel
scos din cases, trupul este dus la djeamia ce se va intimpla mai aproape in drum.
In curtea djeamiei, inaintea usilor din fates, este asezata o piatra anume pen-
tru acest lucru si pun trupul pe ea, iar toti cei ce se vor intimpla atunci in
curte si chiar in djeami fac in comun djenaze namaz (rugaciunile pentru mort).
Savirsind aceasta foarte grabnic it duc la groapa dupes aceeasi rinduiala,
precum am zis. Acolo (dupes ce imamul spune numai citeva rugaciuni scurte),
dindu-1 jos de pe pat, infasurat doar in giulgiul kefen, it coboara indata in
groapa. Si punind niste scinduri foarte subtiri, ca sa nu-i cada pa'mintul pe
fates, toti cei de fata, din evlavie, arunca in groapa spre ingroparea lui macar
cite o mina de pamint, iar celalalt lucru it fac lucratorii platiti pentru aceasta.
Cind se intorc de acolo acasa, plinsul e oprit cu totul. Pare lucru de mirare
ca sexul femeiesc, neputincios si inclinat spre lacrimi, nu scoate tipete bocete
decit in momentul cind isi des sufletul / si in ceasul cind it scot din cases ; pe 270
urma insa se opresc indata din plins si tinguire. intr-adevar, Sfintul Pavel
s-a ostenit staruitor sa-i invete acelasi lucru si pe crestini (s5. nu plinga dupes
cei morti) *, dar se vede ca putin a reusit. Caci ai nostri isi pling mortul cu
bocete si cu versuri x pline de intristare citva timp, iar alte femei, pe cit
se pare mai plingarete, isi bocesc copiii toata viata de parca n-ar avea nici o
n5.dejde pentru sufletul celui ce a murit (ceea ce e impotriva poruncii lui
Dumnezeu $i a hotaririi Sfintului Pavel). La muhammedani, ca sa dispara
mai degraba prilejul tinguirii, daces omul va muri cu trei ceasuri inainte de
apusul soarelui, ping la apusul lui trebuie cu orice chip ingropat. Dar daces vor
socoti ca ingroparea lui si cele necesare pentru acest lucru nu se pot pregati
si face pines la acea vreme, it pazesc in curte ping dimineata, dar nu in cases.
Si chiar in zori, cind se fac rugaciunile de dimineata, trupul trebuie dus in
curtea djeamiei, pentru ca toti cei ce s-au adunat la rugaciune sa se invredni-
ceasca a face o rugaciune pentru cel mort. Iar daces va muri dimineata, tre-
buie pus in curtea djeamiei catre ceasul rugaciunilor de la amiaza. La fel si
,pentru celelalte soroace de timp, afara de noapte ; caci a ingropa trupurile
noaptea este necuviincios si oprit. Iarasi, este la muhammedani obiceiul ca
in once loc de pe pamint i se va intimpla celui ce boleste sa moara sa fie obligati
a-1 ingropa in acelasi loc chiar de va fi marele vizir sau rnuftiul (dad cetatea
sau satul va fi mai departe de trei mile), cu conditia sa fie ingropat linga dru-
mul publicxx si ca pe mormintul lui s se puna o piatra. Astfel, daces va muri
pe corabie, dupes ultima suflare it arunca indata in adincul marii. Iar daces
se va intimpla pe un riu, cum e Dunarea, Nilul si alte riuri navigabile, nu-1
arunca in apes, ci, tragind la mal, it ingroapa in pamint.
Cu un cuvint, muhammedanii sint atit de grijulii la ingroparea morti-
lor lor, ca s nu se lipseasca trupurile de aceasta ultima binefacere, incit nu
socotesc ca este o mai mare si mai meritorie pietate decit ingroparea mortilor.
De aceea s-au obisnuit sa sustina batalii atit de crunte ca nu cumva trupurile
for s5. ramina la inamic si s5. fie lipsite de ingroparea cuvenita. Iar acestea se,
petrec astfel la ingroparea oamenilor de rind. Dar la inmormintarea sultanilor
este alt obicei, despre care vom vorbi in capitolul Despre sultan 914. Aici so-
x tinguiri
xx mare
* I Tesaloniceni, 4, 13.
425
271 6e3nenbHo ecTb BKpaTije rummoNalTa / o o6pa3e y Typxos ynoTpe6nstemom, KaK0
norpe6anmna H rpo6b1 crioNx nocemaxyr.
rpo6uula. Motmeilume B )1(143H14 csoeil mecTo Hexoe Ha nom,' norpenanifig-
HOM KynyioT, rne cam Ky111113b11:1 H cka.M1411H31 ero no Bpememl norpe6eHa 6bITH
mmeeT. Cite moxcer cnyturrffest rpamcnaHom H npocreilinemy Hapony. Benbmmicam
)Ke H TeM, icoTopme B rocynapcTBeHHmx o6peTaloTcsi cnyxc6ax HRH pemco HRH
HIIKORIDKe macTue npx3BonsleT, ,1:(a. Ha nonit OT ce6e KyllReHHOM HJ1H B norpe6a-
J11411111, ewe B ACHBOTe cBoem cocrpomma norpe6eHm 6ynyT. 146o He MHO3H CyTb,
}Dice B nomex CBOHX pentlaikum xce Ha nowax ymHpaioT, 3aHe mHomcailuaul HHH
cipyHolo X ynammemm, mkt meliem y6HBaemm 6mBaFoT. Kyni4B y6o qacmuy cena
141114 mecTa HeKoero BO rpane, o6briaA HMe10T BOCCTaBHATII Ha OHOM 3,aamie Heicoe
no nono6uto 6aumr, qeTBepoyronbHoe, mecTilyronbHoe H ocbmHyronbHoe HRH
113 npocToro xameHn, 14.1114 H3 mpamopa, eroxce Bcxxast creaa umeeT umpoxme OKHbI
xcene3Hmmx orpaxcnemime pemoncamm, na He }calm nec xnm HHoe HegkicToe )1CHBOTHO
BHHTH BO3MO)KeT. CBQH B OHOM 3,E1aHH14, n0 nono6itEo xpama MeKKaHCKOTO, 6bIBaeT
oTBepcTmil, na nO)K,B,b 1113eTbI 11 Apeseca, Axe BHyTpb mexcny rpo6amil CeAT14 H
HacaxcnaTx o6mgai3 HmeioT, noxponnmeT. li micoxce BepyloT, 110 noAo6mo ,E(0)K,LIA
Ivianocep,am 60)1cH51 (o Hemxce yTBep)1cnatoT, AKO npe.r nHem o6wero BocxpeeeHHH
Ha mepTBbix CHHTH HMeeT) Teneca H nyium yMepHJH. na opoluaeT. HHme Bsuuwee
CTA)Ka101111414 HMeHHe, IICTOYMIK H HeuccspiHmil KRaite3b BO BcenaponHoe ynoTpe-
6neHlie yeTpositoT, HHbIe )Ke TOM COTB0pHTH He moryuxe, BonoHocua 3a neHbril
113 noxony eaKb10 Hapinmemoro (gro)ce ecTb EtaKb10 Hmiciue yp31111114) HaHHMaTH
3aBCTOM xx TIOCTaHOBJ15110T, na TOII HenpecTaHHo mexamm Bony HOCA, BeCH010 )Ke
Teeny cyuly CHerOM (3a1Ie B KoHcTaHmHononn nen He 6mBaeT) npoxnaxcnam,
MIIMOX0,HAL1114X )KaNCI_WHIFIX HaII051eT, KOTOpbIe )1(a)K,Hy yT0JH4BLITe HJTH MOJIIITBy
3a Ay tuy ymeparero nonHecum ppm *owe o6briail ecTb) TB0pAT, HRH XOTA Pae-
mem awe:Hume, TO eCTb Eor ero na nommyeT Input's nonxceHcmyloT.
rpo6Hnuy C0314Ha10T 143 KaMeHH HRH MpaM0pa H3p51TIFITAM 113BaAHHeM xxx
11BeTbI a He J11411a H306pa)Ka10111e. npH TRaBe B03,1113H3a10T CTORII Ha XIBa HJIH Ha
Tp14 RaKT51, Ha er0)Ke BepXy 110JIMy XXXX H3 Toroxcne mpamopa 143Bammiy}o (aa
norpe6emmi3 Tamo my)c 6brrti 1431,51BHTC51) y HHbIX 1103nallIeHHy10, y 11141,1X)Ke
pa3Hb1MH BarIaM14 xxxxx lICITeMp5110T, y HHbIX awe OT p0Ha eM14p013 6y,HyT, SCIO
272 3eneHy10 110.11aTalOT. Hp14 HOraX TaKO)K,He HHblid, / HO TO14a1W11171 CTOJM COREPIOT.
Ha ce cTonne o6bpiail limetoT HanvicoBaTil HMA yMeplller0, TO)=1 11 HeHb, BOH13)Ke
yMpe, a HHbIe H CTHXH pa31114t1HbIe B ITOXBany yMepIller0 BO yBeIllaH14e )Ke )K14BIAX,
OHbIe 11 11p0,1HTbIBa1OI11HX Ha1114CylOT, 110,H06H0 AKO H y XpHCTHaH 6bIBaTH o6brie.
Awe 5111 ice )KeHa HRH nesa norpe6eHa 6yneT, npx rnaBe y6o xameHb mersepoy-
TOJIbHbIR Ha 11Ba RaKTI1 11 60Abffie Bb1COKHK TIOCTaHOBJ15110T C H306pa)KeHHeM cena-
Awe malocue (ecTb noxpbthano rnaBm npeBaHm myxammenaHam Bo ynoTpe6nemm
&mime), npx Horax xce xameHb 111141)0KM1 H 11p04ORTOBaTbli3, AKO)Ke B (1114Type
OHbIX B11):IeTH eCTb 11 Ha OHOM HRH Ha 060HX HMA H TOR HaIIIICyeTC51 14 3RaTOM HRH
BalIaM14 Hpe143p5111HO H3o6pa)caeTcA.
IlommaHHe pon14Teneil, norpe6aTenbHasi xce H MHROCTIAHH 3a Ayum ymep-
11111X, XOT51 H He BeRligaBO, 06age 1.11eX1p010 pyK010 TB0pHTH 06bma1%I HMeIoT. A
Hatinage TakaTcst, na 6bI 9pe3 geTmpenecsab uenbix nHeR, IiHme Dice, na 6b1 =ipe3
426
cotim ca nu este lipsit de interes sa adaugam pe scurt/ despre felul cum turcii 271
viziteaza cimitirele i mormintele rudelor lor.
Gropnitele. Cei mai avuti, inca in viola fiind, Isi cumpara pe terenul
cimitirului un loc in care cel ce 1-a cumparat i familia lui vor fi ingropati la
timpul sorocit. Acest lucru li se poate intimpla tirgovetilor si poporului mai
simplu. Dar boierilor i celor ce se afla in dregatorii de stat rareori sau nicio-
data nu le suride norocul de a fi ingropati in locul ce i 1-au cumparat sau in
cavoul pe care si 1-au construit din viata. Caci nu sint multi cei care mor in
casele lor i foarte rar cei ce mor in patul lor, pentru ca foarte multi sint sugru-
mati cu strunax sau omoriti cu sabia. Cumparindu-i o parte dintr-un ogor
sau un loc din cetate, ei obinuiesc sa-i ridice acolo o cla'dire asemanatoare
unui turn, patrata, hexagonala sau octogonala, fie din piatra simple, fie din
marmura ; fiecare perete al ei are ferestrele largi zabrelite cu gratii de fier ca
nu cumva sa poata intra vreun ciine sau alta jiving necurata. Bolta cladirii
este deschisa ca templul din Mecca, pentru ca ploaia sa stropeasca florile pe
care le seamana i pomii ce obinuiesc sa-i sadeasca inauntru printre mor-
minte i, cum cred ei, pentru ca milostivirea lui Dumnezeu, asemenea ploii
(despre care afirma ca Inainte de ziva invierii de obte se va pogori peste cei
morti), sa stropeasca trupurile i sufletele raposatilor. Altii, care agonisese
avere foarte mare, fac o cimea sau fintina nesecata spre uzul obtesc, iar
altii, neputind face acest lucru, rinduiesc prin testament xx din venitul numit
vakif (ce este vakif vei vedea mai jos) 915, ca sa se plateasca un sacagiu sa
care ape, iar primavara cind e cald, racorind-o cu zapada (caci la Constanti-
nopol nu e gheata), sa dea de baut celor insetati ce trec pe alaturi, care, poto-
lindu-i setea, fie ca fac rugaciuni pentru cel mort, ridicind miinile (precum e
obiceiul), fie ca spun macar Rahmet djanine, adica Dumnezeu sa-1 milu-
iasca" 916.
Gropnita o zidesc din piatra sau marmura, cu sculpture xxx frumoasa,
Inchipuind flori, dar nu chipuri. La cap ii ridica un stilp de doi sau trei coti,
iar in virful lui pun un turban xxxx sculptat din aceeai marmur5. (ca sa se
arate ca cel Ingropat acolo este barbat), la unii poleit cu aur, la altii linpestri-
tat cu diferite vopsele xx xxx, iar la altii, dace sint din neamul emirilor, it fac
verde peste tot. La picioare, de asemenea, / fac un stilp, insa mai subtire. 272
Pe acest stilp au obiceiul sa scrie numele mortului, anul i ziva cind a murit,
iar unii scriu si felurite versuri spre lauda mortului, spre indemnarea celor
vii care be vor citi, dupe cum se obinuiete sa se face i la cretini. Iar dace
va fi ingropata o femeie sau fate se pune la cap o piatra dreptunghiulara,
inalta de doi coti sau si mai mare, cu imaginea selamie takkie (valul capului,
in uz la vechii muhammedani) 917, iar la picioare o piatra late, ovala, precum
se vede in reprezentarea lor ; iar pe una din ele sau chiar pe amindoua se scrie
numele i anul i se impodobete frumos cu aur sau cu vopsele.
Pomenirea pentru parinti i cele de la pogrebanie i milosteniile pentru
sufletele mortilor au obiceiul sa be face darnic, chiar dace nu cu maretie.
Dar mai cu seama se straduiesc ca timp de patruzeci de zile, iar altii i un an,
sa fie citit tot Curanul in fiecare zi la mormintul mortului. Iar pentru o citire
427
Becb Fon, no BCA MTH Beer. Kypau npH rpo6e ymepmero normTaH 6mn. 3a ellkiHoe
xoewno, Bcero Kypaua npogirraHHe 40 acnpos nnaTHTH o6bi9aI3 ecTb. Ante we
KTO 60JIMIIe AacT, cHe BepylOT, AKO HajIeNCHT K BOJIH ,HaToulero H Arm' yMepuiero.
Aulup aulu. YcTposnoT we H 6paumo autup aunt, TO eon, <mmua nocnengero
MIA>) 30B0M0e. Om,i AeHb, XOTA DICH3HH tienoBenecuill pa3ymeH, XOTA Bcero mitpa,
KOTOpOe (6palnHo) He TOKMO y6ornm, HO H COCe,11BM H CBOCICTBeHHHKAM H npy3b5m
pa3nen5uoT. CocTaBnlleTcll )Ice OHoe (6pamHo), ARO H xpHcrilaHcxoe KOJII4BO H3
Bcsmoro cemeH H oBoutect pona, C menom HUH caxapo pacmopeHHoe, erowe
BKyCHB, Bce 06513r-OTCA MOJIHTBy 3a nymy ymepmero COTBOpHTH, xpome 6o Toro,
tiTo MHAT, AKO Ben He o6nermemie B Apag5e 6yAeT HMeTl3, BeproT, AKO H Bo rpo6e
Terry ero ocna6a TBOpHTCSI. B npenamuci 6o HmeroT, AKO nosHerna mepTneu no-
rpe6e3 6yAeT H oT rpo6a ero era norpe6aTenH oTcrynllT, a6He nplicrynatoT Asa
aHrena a,ncicoe (ante rpemmix 6yAeT H xyroro Barna IfenoBeg offm11) H rp03Ho
HCHBITylOT ero, trro no6poe H LITO 3JI0e COAelIaJI B ACH31111 CBOeit. 06peTme y6o
rpemmixa crua, 3emsno oTBromatoT Ha Hem, cTetim rpo6a COTCCHSHOT H OTBC10)Ely
yrHeTaloT ero HRH axo B THcxax cwamaioT H Taxo nawe no Axe Bocxpeccems
HenpecTaHHo TOMAT H 03B06JIAIOT. AIIte JIH ,406p011 H npaBengoci nyam TeJI0
6yAeT, npiixonllT no6pme pailcmie aHrenx, mice yTemaioT e,H3emnio o6nergeBaioT,
cTeirm rpo6a pacnpocTpaHmoT, 6nariix Hallewnoto HenpecTaHHo pecenllioule li
raxo cTperyT e Awn no Axe o6uiero Bocxpecemill./
273 Kpaxeu auzewoe u duaeome. KpoMe cxx eCTI3 H iiHoe, tiro cnyxy He Hecna-
AOCTHO MIII0 612ITH. FnaromoT 6o H BepyloT, AKO Tot() panll Taxosme aHrenti xpa-
mirenx mepTmax Bo rpo6ex cBoHx newalluix OT 6ora onpenensuoTcll, 3aHe 110-
3B0lIe110 MTh ,Dgasonam, na no BCA HOJIUi eJIHKO DO3MOUT npaBenHbrx Tpynort
Ha geTmpenecErb (101bIe 90CJI0 AO 400 ymHo)ICatoT) Bep6monoB BO3A0)KHB1re, B
rpo6mua H norpe6aTeniame rpeunimx mecTa npeHocBT. H B3aHmHo aHrenam
TIO3BOJICHO eCTb, na Temwe cenmb xpaT B3ATbIM Bep6JIIOHOB tmcnom, Tpymd
rpemimix yxpanaloT H B rpo6iima npaBentimx na ripeBo3BT, xoTopme HUH tipe3
aHren HRH gpe3 nuaBonos npeHeceHm &mule, Tax H B nocnenHem cyne c Tem
IlajHCOM, B Hemwe nnoTH Hx o6pamyTell npliqTyTcH H HRH OCyPATCA, HUH npocaa-
BATCH. tieCO panx xax aHrenx, TaK H )HIBBOJIH HenpecTaHHo Tpynsucll H 6onp-
crBroT, na He xaxo crperomme HMH OT nponiBmAll crpama yxpanema 6, nyT, camHze
emixo Bo3moroma OT llpyrxx rcpacni axo nneH x npeH3plliguil x csoHM lla nps-
Be,nyT.
CyTb xoTopme o Kpa)KH aHrenbcxoil H nHaBonbcxori paccynHee ymcTBroT,
rnaronB, AKO ate limn HacHnblimm, miwe HenpaBeniimm of mix 61 aeT o6pa3om.
Ho aHrenH y6o H3 rpo6oB Hesepmax Tpynm sepamx, To ecrb myxammenaHoB,
,nllaBonx we 03 myxammenaHmix rpo6kunes nnoTH HesepHbui yxpanamT, oHme
CHe TBopwr Toro pang, AKO HRH Ha mecTax xpacniaHam nonnewaunix ympoma
o norpe6eimi 6bnua, HRH AKO B Taibie myxammenaHcxylo xpamuna peinrrmo.
Camice, AKO no OACAHHIO 03 BHe TOKMO myxammenaHoB ce6e 6bITH npinsopBxy,
Ho no BHyTpHemy B nepsom csoem HeseperigH npe6bmaxy, TO eon, B xplicrilaHcrBe,
B witlloBcrBe H npovi. Ho o cox 12(0BOJILHO ecrb, nocnenromall na Hamm.
110J10H
428
a intregului Curan este obiceiul s5. se p15.teasca 40 de aspri. Daces cineva va
da mai mult, ei cred ca aceasta depinde de vointa celui ce da si de sufletul
mortului.
Asir a.,si. Fac si mincarea air asi, numita Mincarea zilei celei de pe
urma" 918. Acea zi se intelege sau a vietii omenesti, sau a lumii intregi. $i
impart (mincarea) nu numai celor s5.raci, ci si vecinilor si rubedeniilor sau prie-
tenilor. Ea se compune (mincarea), ca si coliva crestinilor, din tot felul de
seminte si legume, amestecate cu miere sau cu zahar. Gustind din ea, toti se
obliges sa faces rugaciune pentru sufletul mortului, socotind in plus ca va avea
mare usurare in Aral. Ei cred c5. si trupului in mormint i se face usurare,
cad au in traditie ca dupes ce mOrtul este ingropat, cind se indep.'rteaza
groparii, indata se apropie doi ingeri ai iadului (daces omul acela va fi paca-
tos si cu o viata rea) si it cerceteaza cu asprime ce bine si ce rau a 15.cut in viata
sa. Gasindu-1 ca e p5.c5.tos, ingreuneaza pamintul asupra lui, strimteaza
peretii mormintului si fl apasa din toate p5.rtile sau it string ca in menghin5.,
si astfel ping in ziva invierii ii chinuiesc si it zadarasc necontenit. Iar daces
trupul va fi al unui suflet bun si drept, yin ingerii buni ai raiului, care-1 mingiie
si-i usureaza pamintul, largesc peretii mormintului, mingiindu-1 neincetat cu
n5.dejdea celor bune si asa i1 pazesc ping in ziva invierii celei de obste. /
Furturile ingerilor fi ale diavolilor. Mai e in afara de acestea ceva, 273
socotesc, p15.'cut pentru auz. Ei spun si cred ca de aceea se rinduiesc de Dam-
nezeu ingerii p5.zitori ai mortilor ce zac in mormintele lor, pentru ca este
ingaduit diavolilor ca in fiecare noapte sa mute trupuri de-ale dreptilor, cite
vor putea, pe patruzeci de camile (altii maresc numarul pin5. la 400), punin-
du-le in gropnitele si in locurile de ingropare ale pacatosilor. $i tot asa inger-
lor be este ingaduit sa fure cu acelasi numar de camile, luat de sapte ori, trupu-
rile celor pac..tosi si sa le stramute in gropnitele celor drepti. Aceia mutati
fie de ingeri, fie prin diavoli se vor numara la Judecata din urma cu ceata in
care li se vor afla trupurile, asa incit sau se vor osindi, sau se vor pros15.vi.
De aceea, atit ingerii, cit si diavolii se ostenesc necontenit $i stau treji ca nu
cumva cei paziti sa fie furati de partea advers'a, iar ei sa fure de la altii cit
pot, ca sa aduca un numar mai mare de prizonieri x la ai lor.
Sint unii care judeca mai cu chibzuinta despre furtul ingerilor si al
diavolilor, zicind ca acest lucru nu se face de ei nici cu sila, nici pe nedrept.
Insa ingerii din mormintele celor necredinciosi fura trupurile celor credin-
ciosi, adica ale muhammedanilor ; iar diavolii din mormintele muhammedane
fura trupurile celor necredinciosi. Aceia fac acest lucru sau pentru ea an murit
si an fost ingropati pe locurile supuse crestinilor, sau pentru ca tineau in taina
religia muhammedan5.. Iar acestia, pentru Ca numai dupa imbracaminte,
pe dinafar5., se prefaceau ca sint muhammedani, dar pe din5.untru petreceau in
necredinta for de mai inainte, adica in crestinism, iudaism si altele. Dar ajunge
despre acestea ; sa be vedem pe cele ce urmeaz5..
captivi
429
rnaea ngmag
0 rpo6Hwax meHxoB H BHT513eI3 x H 0 nocemeHlili HX
430
Capitolul al cincilea
431
Toscne yTsepscnaeT 6e3HMe141111R HeKTO, 'Dice 113 HeBOJIbH111COB 6blB B LIHCJie
110K0eBbIX cynTaHa Bae 3xua 110 spemem BO OTetleCTBO so3spaukascs, Hallman
He Kag o seukex myxammenaHcxxx, erosce KHnra HannHcyeTcs 0 noqamxy capa-
yenoe uau mypicoe u npomq. B oHoe spew', erna Henna MycTactia HM5I cynTaHa
CMHa 14nnlipktma Bask 3nna Ha cs BOCI1p1131J1 65111Ie H 60J1bIlle xleTbkpenecsiTh Tb1C5111111b
BOeB co6pas, 6paHb npoTku3y cynTaHa Tssokailukyko H 6encTseHHeilkuyto (3aHe
HeYaSIHHO Ha kkapcTso Hawke) B03,23,B14111yJI. CynTaxy y6o Betiemme MOJIHTBbI no
o6bykato coTsopuly, H01111110 BO me 511311J1051 HeKTO OT npesxxx ,ayX0BHbIX BJlaCTerl,
mice pew eMy: He 6ofics, cynTaxe, TOKMO }men ynosaHne Ha 6ora x npopoKa
ero, 6or 6o OTMIJI CJ1e3b1 OT 01111K) mom H MOJ114TBb1 TB051 xonaTaricTsylouly
npopoKort Haikankauncy ycJimniaTx n3sonxn. Ileco pa yTpo 3eJI0 paHo H cynoc-
TaT TBOR HeLla.5111H010 HCI4e3HeT 60J1e3HH10 H BORHCTBONeL0 paccbuineuur.
CseTakowy y6o nmo H cynTally eiue o nc-ronKosamkx cHa pa3mbnunsiouly,
HeIjbIH OT BORCK0B13151 cTpasca BO3BeCT11111a, 51K0 B army x HenplurrenbcKom HOLI11410
socTa NukTesc H camx ce6e nopaAcaxy, Tasce ocTasabine 0603 6escauka x ysce mu-
Ame ABASUOTC51. CHe CJIMILlaB cynTan, nosenen CBOHM pexy, ssce Tamo npeTexame,
npennbrrx, KoTopbke B 0603e HenpkurrenbcKom HnikTosce OHO o6peTouka,Kpome
HecKonmcnx Tpynos H HameTos npa3nabkx nog eskituAm)Ke Tex HaMeTOB xx o6pe-
TO= MycTacpy olloro, mice ce6e CbIHOM cynTaticKum Ha3bisauke, seer B Kp0B14
cykua H pKe nocnesnee xmyukero nbucaHne, lace sonpoluex emu oTKyny emy T011b
Hegasilmoe 3.110 npk(Knioulcs, peg; Rico npe.m sAyms 41151/vill HatiaT 113 Ho3npe1 ero
KpOBb HCTeKaTH H H11.1COHM o6pa3oM B03M0NCe yCTaHOBUTH 10, 'ITO WWI BORCK0
ero necKa3akkbkm oft,sTo 61,kc-rb cTpaxom. Kamosce y6esce H 1104TO Tonb 6ectkeno-
sewo ero ocTaskino He secTb (3pH Belo CR10 xcToputo npocTpatmo OT HaC OnHCaHHy
s mune 0 eo3pacmenuu deopa ommancicoeo).
276 OLIeBHI IblH / csnneTenb eCMb smut, nosTne Ikenosegecxoe, stco mike BH4IiTC$I
mHoro npesocxosAukxn. Bxnex koHouky cenmkakanecsin neT cywa OT poskiTenek
iipAmoxxx myxammenaH cyukkkx BO rpane Cepec (xsce gpesne no rpexaecKx Ceppac
Hapkinamecs, ecTb Ace TOH rpag cl3patain B HponoaTnne) poscgemoro H ewe enx-
Hoponkkoro HM, nsce OT MaTepea csoeck pouncs 1-.11yX H HeM H nasce 1 O 03HageHH01-0
neTa so3pacTa csoero TOR ecTecTseruibfki HenocTaToK B ce6e xmesuke, o gem He
TOKMO ponmenx ero 'Ten se3xpem H cambkm cynTakkom H31,11BJ151Xy, HO H cynkm
TODD rpana B351T0e cskukeTenbcTsosaHHoe noxa3osaxy 1114CbM0, KoTopoe yTsep-
scnalue, 311C0 TaKOBb1X ponaTeneil, TaK0B1111 CbIH (amem 3anamsTosax) OT poscneHns
6bicrb H rnyx H HeM H HHICTO Ace cabman ero n3pekana XOT51 e.w&uoe CJIOBO, Tro
yTsepscnanx 6oju,me 40 tkenoseK, rpascs,akk sepbk nocToihiblX. B oHoesce (cenbmoe-
lialleCATI, Bo3pacra ero) neTo, ponkkTenx 6naroroseihko senoma ero Ko rpo6y
cnasHoro HeKoero B gyxosHom LnuIy HatkanmufKa H npocmna 6ora, na 6bk xona-
TailcTsom Toro pekneHne 513bIKa H oTsepcme yuiec naposanocs chilly 14X H non
Kposom myp6e (TO eCTb rpo6kuns) B 6aeHIIR H MOJ1HTBaX H01111, nposo)Knakouukm
HM, 51BHCS1 weux x pew: 0.143BOJIHJI 6or 3a MOJIHTBM If xonaTaricTsa npopoKa My-
xammena naposaTx anyx H rnaronaHme CbIHy saukemy K Tomy noseneHHo ecTb
mike, na Haply ero Beek Kypana KHI43e, 11TO H COTB0pHX. Y6o BO3bMIITe CMHa Bamero
3Apasa H sem Kypan Ha namsTb 3kkakokna. Bory sce H npopoKy ero 6naronape1Ine
so3nannTe. 14 TBKO BO BTOpb1C1 nem, CbIH oTerlecTsenxbim 513MKOM 'IHCTO rnaro-
name H Kypana KoTopyto-nkk6o xoTsuke rnasy Ha IIBMATb CO BCAKI1M y1106CTBOM
npotixTosame. 06age cxe B oHom 6ectkosaTom ycmoTpex, sico Ha sonpoc HitKonkme
ouseulasauke, Ho ',me Heuko, esce xonnue, cso6osno rnaronauke. IlaKx ante KTo
o6o3e
xx maTpos
XXX BCSIKO
432
Acelasi lucru Ii afirma si un anonim care, cazind prizonier, a facut parte
din camerierii sultanului Baiazid, iar dupa un timp, revenind in patrie, a
scris ceva despre lucrurile muhammedane, a carui carte are titlul Despre
inceputul saracinilor sau al turcilor etc. Pe vremea cind un oarecare Mustafa
si-a luat numele de sultan, fiu al lui Ildirim Baiazid 924, si, adunind mai mult
de patruzeci de mii de osteni, a inceput o lupta grea si pustiitoare impotriva
sultanului (pentru ca a tabarit pe neasteptate asupra imparatiei), sultanul,
facindu-si dupa obicei rugaciunile de seara, noaptea in vis i s-a aratat una
din autoritatile religioase din vechime, care i-a zis: Nu to teme, sultane,
ai numai nadejde in Dumnezeu si in prorocul lui, caci Dumnezeu a sters
lacrimile din ochii tai $i a binevoit a auzi rugaciunile tale, mijlocind mai-marele
prorocilor. De aceea, miine dis-de-dimineata vrajmasul tau va disparea printr-o
board neasteptata si ostirea lui va fi risipita". Cind s-a luminat de ziu5. si
sultanul se gindea inca la tilcul visului, alergind unii din straj erii ostirii au vestit
ca in lagarul x dusman s-a ridicat noaptea o mare tulburare, s-au batut unii
cu altii si, parasind tabara, au fugit si nu s-au mai aratat nicaieri. Auzind
acestea, sultanul a poruncit alor sai 55. treaca riul care curgea pe acolo si
n-au gasit in tabara inamica decit citeva cadavre si corturi goale. Intr-unul
din corturi XX 1-au aflat pe acel Mustafa care se intitula fiu de sultan plin de
singe si dindu-si sufletul. Si fiind intrebat de unde i-a venit acest rau atit
de neasteptat, a raspuns ca de doua zile a inceput sa-i curga singele din nas
si c5. nu 1-a putut opri in nici un fel. Lucru pe care vazindu-1 ostirea lui, a fost
cuprinsa de o frica nespusa si nu stie unde a fugit si de ce 1-a parasit in chip
atit de neomenos (vezi aceasta istorie scrisa mai pe larg in cartea Despre crev
Urea curgi otomane) *.
Sint martor / ocular al unui lucru care, dupa cum mi se pare, depaseste 276
mult priceperea omeneasca. Am vazut un tinar de saptesprezece ani, nascut
din parinti adevarat xxx muhammedani si Inca singur nascut al for in ce-
tatea Seres (care se numea in vechime pe greceste appec si se afla in
Tracia din Propontida) 925, care se nascuse din maica-sa surd $i mut, si pina
la anul amintit al virstei lui avea acel cusur innascut. Nu numai parintii lui
marturiseau despre acest lucru in fata vizirului si chiar a sultanului, dar ara-
tau si scrisoarea intarita de judecatorul cetatii aceleia, care afirma ca fiul
cutare al parintilor cutare (am uitat numele) a fost din nastere surd si mut
si nu 1-a auzit nimeni vorbind un singur cuvint, lucru pe care-1 confirmau
peste patruzeci de oameni, cetateni vrednici de crezare. In acel an (al sapte-
sprezecelea al virstei lui), parintii 1-au dus la mormintul unui oarecare slavit,
mai mare in tagma duhovniceasca, si 1-au rugat pe Dumnezeu ca prin mijlo-
cirea aceluia sa se (15..ruiasca fiului for dezlegarea limbii si deschiderea urechi-
lor. Si petrecind o noapte sub acoperisul turbei (al cavoului) in veghe si ruga-
ciuni, li s-a aratat for seicul si le-a zis: Pentru rugaciunile si mijlocirile pro-
rocului Muhammed a binevoit Dumnezeu sa daruiasca auz si grai fiului
vostru si pe linga aceasta mi s-a poruncit sa-1 invat toata cartea Curanului,
ceea ce am si facut. Deci, luati pe fiul vostru sanatos si stiind tot Curanul pe
de rost. Iar lui Dumnezeu si prorocului lui dati-le multumire". $i astfel, a
doua zi, fiul graia curat in limba materna si orice capitol voia din Curan Il
rostea pe de rost cu toata usurinta. Un singur lucru am observat la acel
indracit, anume ca niciodata nu faspundea la Intrebare, dar altceva, orice voia,
X tabara
XX p.tre
xxx curat
* D. Canternir, Incrementa, II, 4, 4-6.
433
EII .1.0E114h liOdel)/ OH `1S03111E00H141101.1 0311E1113 14I4H11 0131 01rEhEH 01A13101
`0111E10110/101.1
09H1f-HFICIOI031 I4nEIfJ 'CM RITIE1P4If0 `OMEHIMEH HO 0149E 031110d11 MEWS 0311E1
oIi Er1H031 09 01031100 ISHH3MOCI-1011 '0111E110.111h0d11 031COH iII14IELf9 INHMEN -011 3
1A1011H01h 10 EHEIII/C0 14113E104\1 oiodoin Ho) 09 EtIio. (arurtioqicdurIAooi 14 0 1111431EN
1V011110110.10.1E1f9 HumAiroou '0111E41199 31111S110OCH 141f9 0.10 `14127H0 Ild.1011 ONC 11
MINIM EHI4110) 09 14 E11311 A '0.10H 031H 010IEff0H039 OHHEI001:1110H `(o11111110.1 tag
0.1031K0E{ VIII041.10IEMARI 41Ed1110 014hIOdll .11d14011 H `IDICOIA141f0f1 Er.10 0 =ATM
X14080 H10V1411 010 `113XXIS1190110110 XXISHIA1 0900 11141100931{ 141131011 b'd13 `11113hA1ro11
LLZ 14)1Xd 031C H 011131' 0.13 OH143110-10-1E119 /1XECI4901f 1n101011 HEILDCO mraintod 010 -Ote
NNW:1110ff `nrodmarnur 01 4100 INI4110170-1 WOIIHEE1011ENC `01431C01190 OH11/CM 0 1N011140
X14 on !SOHO '11-14I0/CITIO H 11140 ogiC .10 X1411-1HENCOHISI KEIIE111 oHqu-000lI 11I149 '1A13/CH111011
`0111TEE10110110301 Oa
SMIEd1.1 141149
`110EHE HrEd ONC00311 E00Vich 1011f0JUILI
xxVH931:1I0110H '111149 AHHH1014011 OHIVX0d100 H OITIE XHHIII014 HtHad `vslaSEfionamarotr
oirac HINP4trd0111 101/CEEM0U IIINEE'0410V og XI4E1C101.1 `1011f0JEILI ONK 0101 14nd al-Petr
Jog iCICHO 14 41OVIIII INEN0d0d11 EOM:rich `111.14d0111 EL( 14113H0110h N 01141.1f011 -XV10C111
Hipodtt ISIINC09 14H901E/C311 `0111A0 01 aLh INOW,C HIXII.11113011 OH `1/C101A1 IN011H3dE 11
111011HEHEOV H HIAIIIM1431111 1411.1.011/Ch t01lfr390110d1.1 ISOIEhiCE11 H `IISV0110110H 01 `9103
0311f 310d0d11 1114110 311 0100E10 01011110 H 0114.L0e11a ISESIONEI E11atl Hixdocu. `a)Kowtog
wesioxrx Imo 'xigHHaeloaloa H.Loodimx am( 14 uwAcvd riffavadu INVoxooaaclu aNdoiom
(rmododu) 'Ern EH 031(011 FIHHElf001.1 `EM149 IISHIf011014 H 00HHEIf0)C `rehicirA 01 4103
101E1113E1A `1,101(011I ONIS 0140 H 0110 HIHdOELL 410E90170U ONCOHO 14 OHO OH `14114d081 0110
`14114d30 ONCOJOHO ISOIIIVITIECT1110 H .1110dLI H 1A101011 014110hic `0I 031K 3010I4h H 40311011
OOH 01I 0930 INE3114110 H 1A11411dOEI `1-/CI7EV0d11 HEM Et73ICAH 4103 M `/CIA.10.1. Eli 10 OJOHH
EOartiCh 191N14d0E1I L.L/CMC9 01h 09
001109 H.1.14d0111 H IIIMIOCI3E1 `,LAIA114 EV.10 `109
Eadh gomododu offort amcA ii-Huidactoo H Edon E1 amcA rHHatroaxodu H EIKI4d1.1 100 q
000h '14rEd Eti 00110E110 0 1100 14141011001 H10Eh `iorguiC.Loou `,Louroseiri OII
roalaqh axis) ou Amouude uivEnxcennr (saloaucituH oo Hmododu oHautt ama tmuoadu
1/./OWPdaN `03K 0.1 4103 OHHISM1OJE119 14 OHM:1000MM 00310H 00HHEM4130dh `IOIXENO
8LZ 0311f 10 0.10H11 / 01A10dM) (00310d0d11 14 141149 iamcow H I1II4HdOEI OH9OCII01.1 '4103 ONIS
AEEd90 0.10100d11 1114H/SMIOIE119 14 0311f 0.1.00d11 `olatnolAhuda at1J hEdE1 09/C 30:1h
isouo rffixoclumair 411011-09 IfEHJ1.0 '199 tHcLusao WIC IN14010 31 AJog wouiouretox `01
x
IIIIHMACEd RUH /141121111
xx EFINCAHOH
graia liber. Iarasi, daces -i poruncea s5. recite Curanul nu se supunea, dar cind
altcineva rostea numai inceputul vreunui capitol el, cind auzea, spunea restul
capitolului fara nici o gresala ping la sfirsit. Dumnezeule bune ! Cu ce respect
5i cu ce evlavie era ascultat de sultanul Mustafa al doilea (caci el domnea
atunci)!926. Binevoia sa sada linga el si sa-i stearga mucii si balele fara nici o
scirb5. (caci balele si spuma ii curgeau necontenit, ca la un turbat). Vizirii
si boierii socoteau Ca au primit un dar ceresc cind se invredniceau sa-1 vada
in casele for si i sarutau miinile si fata cu evlavie. / Apoi, sultanul, inzestrin- 277
du-i pe parintii lui cu un timar 927 indestulator, deci cu un venit anual, i-a
lasat sa plece la ale for impreuna cu fiul lor. Acestea putine din cele foarte
multe socotim ca sint indeajuns.
Mudjezat si kieramet 929. Altii socotesc ca e nelegiuit si hulitor de Dumne-
zeu sa zici sau sa gindesti ca pot fi facute minuni, chiar de s-ar cobori un Inger
din cer, sustinind ca nu mai sint necesare. Aceasta opinie, intrucit nu se afla
prea departe de adevar (dupa parerea mea spun aceasta), nu ma voi lenevi
sa o explic ceva mai pe larg.
Toti muhammedanii socotesc si cred, potrivit unui consens general,
ca dupa prorocul for Muhammed nu se mai pot face minuni de catre un alt
om si ca nici nu sint necesare. Pentru prima afirmatie aduc ca dovada faptul
ca Muhammed a fost ultimul dintre toti prorocii si Ca nu se fac, nici nu s-au.
facut minuni in vechime decit de un om plin de duh prorocesc. De aceea, dupa
plecarea lui, nu mai pot fi acute minuni de vreun om de credinta muhamme-
dana sau de alt5. credinta.
Fie si asa ; stim intr-adevar ca dintr-o premises x falses decurge o concluzie
fals5.. Dar motivul pentru care spun ca minunile nu sint necesare xx e intr-ade-
var ingenios si, ca 55. spunem adevarul, demonstrat cu dovezi temeinice.
Mai intii spun ca Dumnezeu a dat prorocilor puterea si stapinirea de a face
minuni pentru ca oamenii, nefiind apti sa primeasca intelepciunea lui Dumnezeu,
pe care nu o pot patrunde cu mintea, s se convinga cu vazul, cu cercetarea si
cu simturile de din afara, sa se invete si sa declare ca acel proroc nu cu puterea
si st'apinirea sa a putut face asemenea lucruri care depasesc limitele puterilor
firesti, ale ingeniozitatii si intelegerii. Dar dupa ce acesti proroci vor implini
cele pentru care au fost trimisi si vor primi cele dorite, adica vor arata oameni-
lor ca aceasta si aceasta se cuvine sa faces, iar cutare si cutare lucru sa nu-1
faces, pe aceasta s-o creada, iar de alta sa se leped , de vreme ce ei vor preda
ucenicilor si celor credinciosi invat5.tura curates si fail de inselare, ce nevoie
este 55. mai fie f5.cute minuni de catre altul? Ce n ai e de facut sau de crezut
cind Dumnezeu savirsit lucrul prin proroci, iar credinta aceea este voit5.
si primit5.?
De aceea, ca sa paseasca mai cu grijes in aceasta parte a teologiei, ei spun
ca minunile (care in limba araba se cheama mudjizat) an incetat de mult,
o data cu prorocii. Dar despre kieramet, adica binefacerea 5i milostivirea
exceptionala, ei spun ca poate fi facut5. de / altul (afara de proroci) si ca ea 278
este necesara credinciosilor cum ar fi, de exemplu, vindecarea la mormintul
mai-marelui celor duhovnicesti, care insa nu se s5.virseste in chipul minunii
fa'cute de Hristos Domnul sau de alt proroc al lui Dumnezeu, ci simplu, in
chipul celui ce tamaduieste pe altul, asa cum doctorul alunga boala prin
doctoriile sale. Ca sa inchei cu un cuvint, sfintul implineste ceea ce ar fi
x intelegere sau parere
xx netrebuitoare
435
ewe Aexaperso .aericrBoBano 6b1, HcnonmeT, ;la emumm OKORtial0 CJIOBOM. Awe
61,1 KTO 3a CBSITOCTI3 H neTaTH mor, npecTaBABA 6bl ropm (mepammx 6o BocxpemaTH
Becbma HeBo3mo)KHo 6mTH cxa3y1oT), cnenmx, xplobax Hemmx H npoTg. Bpage Ban
6b1, 1713I0J110T, 51K0 SCA CHO 61,1Bal-OT He no o6pa3y gyAec OT npopoxos ran-WM:MX,
Ho no o6pa3y mpeaBbriallHoro, o6age He gygecHoro 6naroAeBHHA, Saxe 6.naro-
,Hexime K genottexy, a He x Bepe npHHanewHT, gy,Ho )xe K Bepe, a He x genosexy,
000e 110J11,3y 5113J151eT. CHC)Ke Bepy H HaAexcAy o 6yAyumx He.nowHyto H HecymeHHyto,
xoTopax Bepa e,HHHolo cosepmeHHa H cosepmeHHo npoTgxm npeAaHHa cyum,
06HOBJ1e111,01 K Tomy He Tpe6yeT. xleco pagO 3OKJIKIOIOT, AKO MH0311 CYT13 H B 1K11-
BbIX Kepamem cazu6u (TO eCTb TB0p11bI mpe3Bmgal3Hmx 6.TIOTO,OeSIHH14), HO Myoblebl3C1111
cazu6u (To eCTb tlygec co,HenaTenH) HHKOKO)Ke, 3aHe TSIOTOJOOT, RICO mane ripopoxos
6naroHesmix TOKMO noTpe6Ha cyTb a He Bepm npu6aBileme, yTBepw,HeHlle Hnx
o6HoBnefrHe. 146o awe 6b1 clix Tpe6oBana Bepa, AeHb OT ,OHH ocna6eBax, ocxyBe-
Hue nocTpa,Hana 6m. 14 TO-KO Bepa oHax, HH 60)KHA 61,1.11a 6b1, HO OT 6ora ge.nosexom
Hal1HCOHHO51 H 3anoBeAaHHa5.
TAaea wecmag
0 npa3gHwirmix ,EcHex
X npaaaRosamie
xx yc-rpoxemmil
436
lucrat medicamentul, prin mijlocirea sa Catre Dumnezeu. Dar daca cineva,
datorita sfinteniei sale, ar putea zbura, ar muta muntii (caci a mnvia morti
spun ca e absolut cu neputinta), ar vindeca orbi, strimbi, muti si altele, ei
spun ca toate acestea se fac nu in felul minunilor savirsite de proroci, ci in
modul unei binefaceri, extraordinara, dar nu miraculoasa, pentru ca bine-
facerea tine de om, iar nu de credinta, iar minunea de credinta, iar nu de om.
Aceea arata fals, pe cind aceasta [arata] credinta si nadejdea nemincinoasa
si neindoielnica in cele viitoare, credinta care, fiind des'avirsita si desavirsit
predata altora, nu mai are nevoie de innoire. De aici ei deduc ca printre cei
vii sint multi kieramet sahibi (adica facatori de binefaceri extraordinare),
dar mudjizat sahibi (adica facatori de minuni) 929 nicidecum, pentru ca,
spun ei, dupa proroci numai binefacerile sint necesare, iar nu adaugirea sau
innoirea credintei. Caci daca credinta ar avea nevoie de acestea, ar inseamna
c5, slabind din zi in zi, ar suferi o stirbire si astfel credinta aceea n-ar fi
lui Dumnezeu, nici poruncita si scrisa de Dumnezeu pentru oameni.
Capitolul al aselea
Despre zilele de sbirbatoare
x petrecere
XX respectata
437
vgcurachto En xamdu icuffet' ogic Arnang 10 `llw1IXo axca mixamta'vedu iirvdriv,g
`0114H0U0001.1 IfIOX a
0110HUOLI `ISOIllhXU3 augu lam:mg ugcuradLo 013 X000 X3MXII
3 HOXOUEd.1 I0H313 03 0133a `aLoirep cadh Hat Hutt H g mcnaNcux cniatt ou }Ka FIlEdX
14
14 OH 14TATEXCFILI OH HIATEdUlf HZKVadba ilEhI090 0131111 EHTIff
x 0130
0.133 'ISEEI0NE1
3HE IINTITAII 011 31131.3 E11Ed.1 00 311HOHEdX0 0101 0FIHH3XCOUOLIOEd 10013 3dh '3330
031E1 H cm= mirvdpg una cumuadia .1.01EHHhE 310HO
L(0..1 141AIEdVIS FIH3XCISdE 14
3dh a XEXHTXL1 014111/C3 'MEI 1.01gallIf3d1.3100 H WOZOU `HMI EH '3330
11191f011 E.0.1
VOI 3 01'01"10014 imuxusdec rnArechris 0)(141-1 OF1103h .1.1SHIAI `14.LI09 031(0 1113IfEXC Xxodou
H XPTIMOMXII dOEIS u uzureaolltiTedu quo.1 Giounaaioaxcdol uxTrffaudu OH Hornquavi
adaw oa INTOXIS30 311-X112100 CH 000T X31TIA1.1 3 EV0d0.1 H 03 moult) a IIPTHO 01-10rt
ousuaclio
x rfununtefo ayporndu ip xmadau og,C Airadi.orra OMECKE1 IS141.031111 o
aaEr
Imaioamildu `mirvdtwg 00 01/0010 Vital HIA101.1) 103Eh anicadu (imincwou aoa Hducaa
H aurnmaucru-uhru aicurodoatt a FLI.EUOU 014X3HEIUXO SOIISUOX0 ougatoll H ridriacrms
000 00 HYSIHOE13 1IlAIEXIIH0IfEhEH a 1414M0U09 1ElfEll door 110.1.01Ed14903 H OINEI MEM
vslaoao OHM' 13 0100W 0 vsmugratt 1A10141131f00.1.0.1AHdLI H WPIIfI000 `wauxisalYo -IrenriC3
on 010)13 X 0111143110EdLLIO .1HVOWg /A11OXI0I 13E11HNC0 HEIUXD 09X EH INIOHH3MEdXX0d11
OHO) 0330 1410.1.EU H KFIMHEXCEdLt IN314H3INEX BOH131TIVITIOU9 14 ElidOEW 010000 -014
Varn a 'OECOEVWETI TATFIHH31141Ed03H 3 ilwitimEr E1303 `liinasuaretteugo W3HH3h14)1 H
0100EU0 ..taica.Loarn q.Loa) ON( 2112EDW0H 0.1.331,1 311a ErEd1 30HEred mid voduil 11 000
31010313H011 xx191111h 0314.1.14.1.33V10 11 OHI1AX 3 PIELLHUOATIATOHEIL13 VW/OdyiVg ILLEMd0003
(..tiCiovst 31TIV 031C 33}11&14 KIN3da .13Lr1C9 HUH 001110ENCOU 1311H X 3 11144:100 HUH X
AINOHH AIN3M143HFIEdIOOdLI `AINIEdX 1t1tX11.0 if wort 3 OW010.1. ISO/CM0TILEd130a A1N3
'0101EU3 nulOtfw mdaxavnEvx H ti,HMITETIODIcHl cldxcaff 3 HIAUfh10d1.1 13-10d0I0 mialmo
HIAllfdH00 X CHTIHEE1011311 ISEdN XIDI0HEIUX3 H X 01}1133UTEdtrOLI SIAM 0 vwndrivg
aai.oafutvdu soioreluXuott' g axci.o.L cmort `icatenriCo 1011103 10HEY XID101/001)1 -ox)
3I0d0I a 131f09HK ONCH 0.130 rEd.1 141431E4 OH 0h0WEE. 10 Iflf01.1010E14dEV 010d0.11i01.1
EMU (t11411100.1.3 aoa a `31.10110H13IHEI0HON TIE01 HU 031C Hunrico s auouoireNdliv `.Latag
0.1 01AIR1 IS31111400 .101AE.L3HOXICOV WHO) 09 g HFIFIFi 'THOE' 01.31f3H cuoa c39 EINOV311
H ACENX 010X0FIVIUX0 o IcaY0d0.1 !HIE)KOH11.1 H Si 14}1.1.3dI 0110011 VWDdt/Vg 0H311 HXVII
oa 1S003 un&oxio vim awl-0am'(Kolar aNdoiox Iladu HIATFLItcdri urAnsducaa x Aurnr/Co
rixaUTAuEr `aurcuqg ou3E OHIO3h 10 01311 SOICH1110314d1I 00.1.3E1131(30011 WIC H ILL3U110
MTH H IsonsooulYou `30vx wagdam H aimarixcux
cidgvsre og undoia cmart vwvdttvg
03E1 toWdlid EHO)E) 1314H0AX011 H (141f31.Hhic OH INEHI4h IAT1003 H INISH31.1313 AHEI1110
EH `U/XV/4/ 01 0103 EH 31f0.133d11 q1A131-110V30 3141131h011 -.LC1E11l.0 g 1411.10d.1 c1H3E.
013000 vasnumoa Inunicurvhru H am riclaTuffpo ..tolicuau Alnicat'o 01AXOHELUX3 -OoI
WI0a0d 0)K NEM `IATHHH0dIXH0 NEI H 1411111117140H0 tlEh1090 '0.103 Eft g 140d0.1.0X .LEUELI
3HEd.1.3 g OPIHO H1111 HO H.1.0 HUH 13114110X 13E.X9 `11E.L1fX3 ROI 1411Ed.L0 19114h H .-144:10
Nclau `aoa ou 01E111090 H ISOIOINHEUX Awa
Hui.uAD atur oaredg 141113 EIONHIIHNIA131f11 oa xuoao 1A1H recloarec xpnvolYourg
`.1.331\114 o Firlad311 clHOU VW126/1V5r x XHEILIXO ou INIS1131.1313 `E.L0Ed00 OH.L03h -Wu
ISOIECE.00 ONCIATI 1501111HIlffla LIEh1090 .1331ATH HEIUX3 EH 13.10H HIE0EI000 H 1,410HINHEE1
IN3HHEINITH90 H 1A1014HEILOSII0I30Hdll soZOI.CVati H `00.1.011WEIEdEtOLI 311i 0111.13H `a0vx
Iftuagdam H INOHHOLEWEX rid9IATE HHOIh011 `0M0109 3139E if 11003 INVOXIO EITINUIDK
H X AWOL EHEIUX3 11.1.3EI0 aH 'ISJOW OHM 10 0.13H 0.101A1E3 PTHE0011 aH `.T.AVAg gaud
a '1110U 010UEW vwvchtvg o) Wah (arrnicmx H HNEll a aarniOlitg color axcawodx
331CHUOXIIH
vlimaidu
xx 1=011
Se
Tragerea cu tunurile. Cind judecatorul da ingaduinta de a se sarbatori
Bairamul * , chiar de s-ar intimpla in miez de noapte, indata se trage din toate
tunurile, de pe zidurile cetatii si de pe flota, timp de trei zile, iar in fiecare zi
de cite trei ori, si au obiceiul sa traga nu cu ghiulele goale, ci pline. Motivulx
acestui lucru este ca tunurile de pe zidurile cetatii, asezate acolo spre paza,
stau incarcate cu ghiulele tot anul, asa incit in ziva Bairamului, cind incep
sa traga, detuna ghiulelele care au stat in tunuri tot anul, apoi le incarca
iarasi pentru tot anul cu ghiulele noi. Ei socotesc Ca nu e lucru cinstit sa cruti
pulberea si ghiulelele de tun la sarbatorirea unei sarbatori atit de solemne.
Fiecare salva se trage in ziva aceea din cel putin o mie de tunuri din cetate si
de pe flota.
Toll vin la sultan. Luind stire de la primele bubuituri ca a sosit Baira-
mul, la vremea sala (cu trei ceasuri inainte de amiaza), toti vizirii si mai-marii
curtenilor se aduna in palatul sultanului. La fel si ienicerii si mai-marii lor se
aduna in curtea cea mare a palatului si acolo, fiecare dupa rangul si locul sau,
asteapta cu mare pregatire si cu haine luminoase iesirea sultanului la / ruga- 280
ciune. Sultanul, iesind din palatul sau pe un cal impodobit**, stralucind tot
de our si pietre scumpe, merge la Namazgah cu o pompa si o slava incompa-
rabil mai presus de a tuturor potentatilor lumii ( Namazgah este un loc
neted in afara de cetate, unde pot sa incapa poporul si toate unitatilexx ostirii
ca sa faca impreuna cu sultanul rugaciunile Bairamului) 936. Iar de va fi vreme
de iarna sau de ploaie, se duce la Sfinta Sofia sau la alt templu mai incapa-
tor. Cind se intoarce de-acolo acasa cu aceeasi slava, muftiii,haziaskerii 937
i mai marele vizir, impreuna cu ceilalti viziri de gradul al doilea sint admisi
sa sarute poala hainei sultanului si sa-1 felicite de sarbatoarea Bairamului.
In aceeasi zi sultanii, fiii hanilor din Crimeea (care se af15 la Ianbol, o cetate
din Tracia, nu departe de Adrianopol, la poalele muntelui Hemi 938), trebuie
sa se prezinte toti la Constantinopol, iar de va fi sultanul la Adrianopole, acolo
(caci in alta zi nu le este ingaduit sa vina in oral fara de stirea si hotarirea
sultanului, iar a treia zi dupa Bairam li se porunceste sa plece la ale lor).
Aceia, find introdusi la sultan inaintea altor viziri, sint primiti de el cu mare
cinste, li se porunceste sa sada si li se ofera cafe, serbet i t5.miiere cu ambra.
In ziva a doua a Bairamului dau cinste sultanului care sta pe taht, adica
pe tron, toti ulema (cei iscusiti in lege si dascalii) 939, dupa rangurile si gradele
lor. A treia zi, saruta imbracamintea sultanului toti superiorii si ofiterii ambe-
lor ostiri. Iar pentru curteni, atit cei dinlauntru cit si cei din afara, este obi-
ceiul ca toti dregatorii si ofiterii fiecarei tad. sa i se inchine sultanului in cortul
t5.rii in care va sedea sau va veni el.
Dac'a sultanul are frati sau nepoti paziti in inchisorile lor, in prima zi a
Bairamului sint adusi cu cinste, dupa rinduiala virstei. Si cind se arata aceia,
sultanul obisnuieste sa se ridice in picioare si, imbratisindu-se, se saruta
salutindu-se si hiritisindu-se, apoi, bind cafe, serbet si fiind onorati cu ta-
miierea cu ambra, indata pleaca la locuintele lor ; dupa care nu-1 mai pot vedea
pe sultan dac'a nu vor fi chemati de el insusi decit in ziva de Bairamul Mic
(despre care vezi mai jos) 940 si, din nou, anul viitor, dar niciodata afara de
acestea.
x pricina
xx polcurile
* V. fig. 26.
** V. fig. 27.
439
17odapicu. C nonapicos OT BCC.171 Hamel-4 H 6eroB Bees' nmnepan B num Ealipama
281 cynTaHy 11pRHOCHMbIX, icalcoBoe co6npaercsi coxposinue, enBa / MO)KeT KTO nonHoe
y914HHTH COIIHCJICHIN, H60 H eXCe cica3yeTcsi HeseposiTHo &nu H KOJIWieCTBOM
tJMCJiO npesocxonaTu MAHTC51, 0 KOTOpOM B o6wecTrie paccpicnasi H qaCTHbIX
HeKel ripn3HaHnsi o6pa3, Benwiecno )ice H MHOWeCTBO napoH TIOCTHTHyTH BeTb
CCTb. Bo- nepBblx eanude cynnzatta (Marti cynTaHcxasi) B nepBbiti geHb Ealipama
HoBylo oTpoicommy 3eJ10 yxpaluemiyio H Bcex B KpacoTe npesocxousiuyio B J10)K-
HMV cynTaHa CbIHa cHoero HpHBOAFITH 06briari nmeeT. Haim npyryto BO BTopmil
Eau pam. CynTaH 6o He npnameT orpoxoBnum, awe He nepBee maTx ero no6py,
qecTay H 6naroHpasHy &Ira IO Hcicycnr, o gem mHoxcaiimasi 3pn B rnaBe 0 nanoorc-
HULfaX cynnzancxux. BCJIHICHIA Be3Hpb KOH5I B gap npuBecra nOJDICeHCTBYeT, TaKHM
cennom H y3noio H npoTqwvai yxpainexammn y6paHHoro, 9To6 uelia Bcero pas-
minacsi cymme 12500 ecimmicoB, neHbramn no meHbuieti mepe 25000 ecimmicos
H npn TOM my6y co6onm0, neHoto B 1700, npyryto pbICE.10, neHoto B 800 Tanepos.
K Tomy HeKHR nap OT xamHeil COCTOAL111111 HRH orpoicommy 3e./10 icpacHankPiHylo,
6neepamn xce kl maprapuTamn npeyxpaineHHylo, mice HeHa 6m.na 6b1 no 4000 ecliam-
ROB, nonapHTH o6A3yeTcsi. CnriaeTcsi nHorna, ITO 110AapOK OHbIii He noHpaBliTcsi
cynTaHy, HJIH He 3eno BbICOKH.51 uCHbl 6bITH noicaxceTcH, TorAa cynTaH OTC131.11aeT
oimiIi Ha3an H moro nyqiuero H npawailinero Tpe6yeT. BToporo cTeneHa Be31peil
H HEIbIX Tpervin znyeamu (To ecTb KOHbCKI4M14 XBOCTaMli) 110tiTeHH131X, 'Tonal:11m He
AORAHM 611TH HeHolo meHbum 7500 ecpamicoB, naweg xce no Asa Tyra nmyumx no
4000 min 6onee; 6eroB OARH rnye nmyqmc ,Evzo 3000 ecianmicon 115111 6onbuie HJIH mano
meHbme HeHy 'meta gozucexcTsyeT. MOJI,AaBCKOTO )1Ce H MyJITAHCKOTO rocnonapeil
Aap 6mBaeT 12500 eclinmicos cambia geHer, ,rtBe my6bl, 1 CO6011.654 2 pbICI351. HO-
,I106H0 H Benmcomy Be3Hpio, eanude cynmane (MaTepH HmnepaTopcxoii, awe nmeTH
6yneT, awe RH )K HI!, TO nepHoil HanwicHnue), apxneBHyxy H npormm nepBoHa-
MajnaHhIM AllOpOBbIlv1 ripimocHTH narrAceticTsyloT. Cymma Bcero nonapica, KOTOpblk
non OCO6RIIBbIM nmeHem Eatipam nuunceum Tpe6yeTc5, npeBoxconnT qncno 65000
ecimmicoB, meHbuie xce cero 6bITH He mo)KeT. LIepxorimuu4 cynTaHy mucnibice nap
npliHocurn o6bpiari umeioT, non T4KIIM TIOATIOTOM, tiTO H ORYI camu OT npyrnx
HHKRIIXiKe B3CMJIIOT na.pors, XOT51 ropm 3JIaTbIe H peicn cpe6paibie nornowaTH
o6bucoma. Konnico-Ace namanaToB H 6eraroB ecTb BO Bceii nmneplia H3 pocnneri
nx simio 6yueT, KoTopyko innaTx umeem B mime 0 npaonenzat nonumuttecicom
282 14 orTyny xonnKoe / 6oraTcTBo no BC51 rOAM cynTaH non nmeHem nonapica 6alipam-
cicoro co6HpaeT, yA06iio KTO yranaHnem TIOCTHCHyTH MO)KeT.
1 -linKe BeARKHR Be3Hpb, nOBOIleH 6yner TpeTneto Aapos IlaCTERO, paccyxcnasi
KOJIIIINCTBO nonapicos cynTaHy 11pRHOCHMEIX. BCAKIIii 6o, mice cynTaHy KaKOBbIii-
J11160 ,Lkap 11p11HOCHT, TOCI 14 Be3np10 npnHecTx AomicelicriveT. FIHaKO 6o Hike
Aapm ero no cynTatia noilnyT, Hmice OH B =Hilly csoem Haar npe6biTn HmeeT. Haile
xce H cmepTb HHOrAa, CbICKaB HeKylo OKKa31110 11p1161111)KHTIICA nocneniwr, XOTA
H K He110BHHHOMy. deco pang H BeJIHKRCI Be3Hpb Hecica3aHame coxposnwa H 6o-
raTcTBa OT HHbIX co6HpaTn H npno6pecTH momceT. Ho yARBI4TeHblibICI H ant
crpaunumumbill eCTI3 Hananbmuca siHmqapcicoro nap, 3aHe OH 110 BCAK0171 TO,L1 nog
Hmenem ninuiceum C TOJIOBbI eXIHOF0 KOCFON(A0 BonHa CARR 30JIOTOrf cynTaHy
OT,AaTH ,AWDKeHCTByeT. 14 TaK0 C 40000 suimqap0i3 40000 30J10Tb1X CO6I1palOTCA
ncynTaHy nog HMCHCM nu/axe/44u eNce ecTb =name alcizecu (cnpeqb HeHbrH Ha noxyincy
canoroB CyJITaHCKHX) TINHOCATCA. HIDKe Ceti nap 3eJIo BeJ1141( 6bITH na MARTINA,
H60 KOJ1b Hexctiepnaembi noxo,Ekbi krmeeT ara smbimapcmil y3painn Tam, me pe'ieM
O HeM B rnaBe 0 eorme. H 0 CMX yxce n0B0J113110.
440
Darurile. Din darurile ce se aduc sultanului de toti paii i beii intre-
gului imperiu in ziva Bairamului se aduna atita bogatie, incit abia / poate 281
cineva s-o calculeze pe deplin, caci si cit se spune e de necrezut, dar se pare ca
adevarata cantitate e i mai mare ; socotind in general si in special, nu se poate
intelege modul de a aprecia marimea si multimea darurilor. Mai intii valide
sultana (mama sultanului)941 are obiceiul sa aduca in dormitorul fiului sau,
sultanul, in prima zi a Bairamului, o tinara noua foarte impodobita si in-
trecind pe toate in frumusete ; iar alta la al doilea Bairam. Sultanul nu pri-
mete insa tinara decit dupa ce mama lui va cerceta daca este bung, cinstita
i cu moravuri bune. Despre aceasta vezi mai multe in capitolul Despre iii-
toarele sultanului 942. Marele vizir trebuie sa aduca in dar un cal irnpodobit
cu o asemenea a si cu friu infrumusetat si celelalte podoabe, incit pretul
tuturor sa fie egal cu suma de 12 500 de taleri 943 ; de asemenea bani, cel putin
25 000 de taleri, i inca o uba de samur de 1 700 si alta de ris la pretul de
800 de taleri. Pe linga acestea, e obligat s5. mai dea un dar oarecare alcatuit
din pietre pretioase sau o tinara foarte frumoasa, impodobita cu pietre i mar-
garitare, al carei pret sa fie pina la 4 000 de taleri. Se intimpla uneori Ca darul
acela nu-i place sultanului sau pare sa nu fie de pret atit de mare, i atunci sul-
tanul it trimite inapoi i primete altul mai bun i mai pretios. Darurile viziri-
lor de gradul doi si ale celor onorati cu trei tuguri (cozi de cal) 944 nu trebuie sa
fie mai midi de pretul de 7 500 de taleri, iar al p4lor cu cite doua tuguri pina
la 4 000 sau mai mult ; ale beilor care au un tug trebuie s alba pretul de 3 000
de taleri sau ceva mai mult sau mai putin. Darul domnitorilor moldovean
i muntean e de 12 500 de taleri numai bani i doua ube, una de samur,
alta de ris 945. La fel trebuie sa li se dea si marelui vizir, valide sultanei (mamei
sultanului, dada va avea, iar de nu, celei dintii tiitoare), arhieunucului i
celorlalti mai-mari ai curtenilor. Suma intregului dar care se core sub nu-
mele special de Bairam pivhesi 946 dep4ete cifra de 65 000 de taleri si nu
poate fi mai mica. Clericii au obiceiul sa n-aduca sultanului nici un dar, sub
pretextul ca si ei insisi nu iau nici un fel de daruri de la altii, dei s-au obinuit
sa inghita munti de our si dud de argint. Iar cite paalicuri i beiaturi 947
sint in tot imperiul se va vedea din tabelul lor, pe care-1 vom publica in cartea
Despre administralia politics 948, i de acolo poate sa priceapa cineva prin
deductie cita / bogatie aduna sultanul in fiecare an sub numele de darul 282
Bairamului.
insui marele vizir nu se va multumi cu a treia parte din daruri, socotind
cantitatea darurilor aduse sultanului. Caci oricinc aduce vreun dar sultanului,
trebuie sa aduca si vizirului, altminteri nici darurile lui nu vor ajunge pina
la sultan, nici el nu va ramine mult in dregatoria sa. Ba mai mult, uneori
i moartea se va grabi sa se apropie chiar de cel nevinovat, aflind un prilej
oarecare. De aceea si marele vizir poate aduna si agonisi de la unii comori i
bogatii nespuse. tnsa uimitor si parca inspaimintator este darul capeteniei
ienicerilor, pentru ca el trebuie sa dea sultanului sub numele de pischesi, in fie-
care an, pentru fiecare cap de Wean cite un galben. $i astfel de la 90 000 de
ieniceri se aduna 40 000 de galbeni, adui sultanului sub numele de p*beul
cizme akcesi (adica bani pentru a-i cumpara cizme sultanului) 949. Nici acest
dar se pare ca nu este prea mare, caci cit de inepuizabile sint veniturile pe care
le are aga ienicerilor se va vedea cind vom vorbi despre el in capitolul Despre
rdzboi. Dar ajunge despre acestea.
Evitd podoabele exagerate, adicii inutile, ale imbrciamintei. Cum tqrcii
au obiceiul sa imparta slujitorilor i la toata servitorimea in ziva de Bairam
441
BETH o6bitiart Hmei-o-r, nage )Ke H cam cynTati cyxHo H acmap (ewe ecTb noxpbmano
THaBbI H3 He11.1eB0r0 3eJI0 nonoTHa ycrpoeHHoe) npeH Eatipamom nexoTe (KOHHHU,a
60 oHexcH He npw...mneT) HaBariI o6bpie, HO Ha He ABATC51 B J11060,HeCIHOM oHexcH
yxpaineHHH (suco)ICe xpiwTHaHe o6bncoma), Earipam npa3HHoDaTH xxibicHo B Ho Byrn
oHyx) oriewny 3a HCCK0.111,K0 HHeil npeoa Eat:ix/mom o6neumcsi HonwelicTByer.
Au le nif we He 6yHeT roToBa, 3a HHa HHH TOKMO ripewHe npa3HHecTsa B TOT ,EleHb
OHy}O Ha Herm He ,IIOCTOHT, HO HO ,LIByx HRH Tpex .Hex IlOCJIe Eaupama.
Hfficoewe y MIX ninicaHae H mucoBaHHe (cHsi 6o cambim 3aKOHOM B036pa-
Helm cyTb) KpOMe dona6a H no3opHin n0 BepBsim xoxiinkix. Ltbira He no ynkniam
BOXIT 06e35IH, 3MIleB crpaumbix, meHBeHHH, KpOKO,LIHJIOB H 1411b Ie TeM noHo6Hbie
mom, C KOTOpbIMH Hrpaninna npea Hapo Hom TBONT. 06atie B HeTBepTbill HeHb
BCSI ripecTaTH HOJI)KeHCTBylOT. B CHe TpH ,Eum Hpyr co Hpyrom ycpeTHBinecsi Ha
nyTH HRH B Homex e,LII {H Hpyroro noceniadome, HenoBamcsi o6briail Hme toT c ctim
npilBeTcTimem Nduu wepufi my6apocu ono TO eCTb IlpauwecTso CBSITOe Ha 6yHer
283 Te6e 6.aarononyHHo Him no npocry Eafipamyney3 / Kymnbl ona, TO eCTb Eafipam
Ha 6yHeT TIT 6.aaromonyzieH. B ileTBeprxii HeHb npecTaer H ceki no3,HpaBneHHE
o6pa3.
Ma Abui Earipa.m. Eatipam BTOpbI 1, mice H MaJIMPI. ypaBHHTenbHe K 6onbinomy
Ha3bIBaTHCA 06bitie, csocicTBeHHe we rnaroneTcH zadoscdatcuAap 6atipakt, TO eCTb
dipa3HHoBaHme HJIII TOp)KeCTBO eadoicoolcuee, sane B TOT HeHb cTpaHurByloaimi
B Mexicy Ha ropy Apaci) BOCX0,EISIT Ii wepTBbi 11p1IHOCAT H npoTH. (suco)Ke B rnaBe
0 cmpaucmoocanuu K mecmam, no ux Attienwo C611MblM noica3axom), Awe K yc-raBy
H Hepemomsim eadoscdorcuem npHHaHnewaT, HCHOIIIIIII0T. 14 Toro pans Bo Bcex
myxammeHaHcmx xpaex B TOT )1Ce HeHb (Hwe ecTb [HecsiToro] mecsina [3y-n-xwoicHwa]
cxpetib [CeMbileC5ITbIM14]HHAMH no ripa3kwecTse BeJIHKOTO Hail" pama, axi4 6bi Bicyne c
ofibimx, mice Ha ropy Apacl) BocxoHAT, 6ory MOJIHJIHC51 H o6LUFtM Bcero myxammeHaH-
cicoro poHa creHeHHem H cornacHem coeHHHH_Tmen H B3aHmHo ce6e no3HpaBnsum.
B HBope KOHCTaHTHHOII0J1bCKOM TeX 6biBatoT HepemoHHH, xoTopme H B
BeJIHKOM Eatipame 6blBaTH pexom, xpome TpORCTBeHHOTO H3 nyineic CTpeJ1511111S1,
exmoto 6o TOKMO H B TO Bpemsi KOIAa B Hama3aRee Eatipama MOJIHTBbI xie5iT14
o6briaii HmekoT, 143 okworo TOKMO psiHy nyineHHoro crepnb6a 6biBaeT. rip:yr-lee
B Cei3 HeHb BCAKIIR myxammeHamm (awe TOKMO He 3eJI0 y6or 6yHeT) oxworo cm).
nneHoro x arnua xx erowe Kyp6an HapHuator 3axna.TH 06H3yeTcsi. 143 6oraTegunix
pice KTO, KOJIHKO HmeeT He Teri, TOJIHKO H arHnei3 3aicanaeT, OT KOTOpbIX msica HHxce
ekwHy jlpaxMy B Home el:mem yHepwaTH moweT, HO Bee H1411114M pa3HaTH, 3aKOHOM
noBeneBaeTcH (o cix ariniax BepyioT, 5IKO no o6ulem BocicpeceHHH B 6bicTpeguinx
npespaTATcsi Bep6nioHoB, Ha mix)Ke BceHine, cTpaumbiri OHblc1 MOCT, nyTH mint
COT JIeT HOJIFOT010 pasHsnouniksi, ripeRTH HmeloT).
Aapos B cem Ealipame cy.riTaHy He npmiocHT, xpome Benmcoro Bempsi, icoTo-
pmci He TOKMO B npa3HHHHbie, HO H B p$ikkoBbie HHH MHOLHMH noHapxamli cynTaHa
K ce6e 6J1arOCKJIOHHa H MHJIOCTHBa He npecTaeT TB0pHTH. HO.io6Ho maTH CyJI-
TattcKasi xpacrionwiHylo H Hparouemmim yicpaineiwyko okieHHH2m OTpOKOBHHY
CbIHy csoemy cynTatiy K npa3HHoBaHHEo Homo Ealipamoeort IlpHBOHHT H npOTyHx
HMIlepaT0pCKHX HeTeci, 6paTOB H nnemswHincort no3HpaBneiHra papo cynTaHy
BBcoir, calla 0111,IM npeHHEyum.
A/feediya. TpeTHrl Ilpa3,HHHK y BHA. eCTb Meoryd, TO eCTb HeHb p0)K,LICHIISI
MyXaMMeHOBa (HeHb 6o ymepTBKH Bro iimmfmwe notiHTaeTcsi npa3z(HecTsom),
KnaaeHoro
xx 6apaHa
442
haine noi, si sultanul s-a obisnuit sa dea ostasilor pedestri (deoarece cala-
retii primesc haine), inainte de Bairam, stof5. si astar (valul de cap, facut
dintr-o pinza foarte ieftina) 95.. Dar ca sa nu apara in haine impodobite
cu nerusinare (dupa cum s-au obisnuit crestinii) la praznuirea
Bairamului, fiecare trebuie sa se imbrace in haina cea noua cu citeva zile
inainte de Bairam ; iar de nu va fi gata cu cel putin doua zile inainte de sarba-
toare, nu se cuvine s-o imbrace in acea zi, ci peste doua sau trei zile dupa
Bairam.
Nu exists la ei nici un fel de joc sau veselie (ele sint oprite chiar de
lege), afara de dolaba 951 si spectacolele celor ce merg pe fringhie. Tiganii
poarta pe ulite maimute, serpi fiorosi, ursoaice, crocodili si alte minunatii
ca acestea, cu care fac divertismente inaintea poporului. Dar a patra zi
toate trebuie s inceteze. In toate aceste trei zile, cind se intilnesc pe cale unul
cu altul sau se viziteaza unul pe altul in case, au obiceiul de a se saluta cu
urarea: Idi serif mubareki ola, adica Sfinta sarbatoare sa-ti fie cu noroc" 952,
sau simplu: Bairamunguz / kutli ola, adica Bairamul sa-ti fie cu noroc" 953. 283
A patra zi inceteaza $i acest fel de hiritisire.
Bairamul Mic. Bairamul al doilea, care e si cel mic, s-au obisnuit a-1
numi asa in comparatie cu cel mare ; mai propriu insa se numeste Hadjdjilar
Bairam, adic5. Sarbatoarea sau solemnitatca hadjdjilor" 954, pentru ca in
acea zi cei cc calatoresc la Mecca se suie pe muntele Araf, aduc jertfe si im-
plinesc si altele (dupa cum am aratat in capitolul Despre pelerinajul la locurile,
dupa pdrerea lor, sfinte) 955 care tin de rinduiala si ceremoniile pentru hadjii.
De aceea in toate linuturile muhammedane, in aceeasi zi (care este [a zecea])
a lunii [dhu'l hidjdjia] 956, adica [saptezeci] de zile dupa sarbatoarea Baira-
mului Mare, ei se suie parcb.' impreuna cu aceia pe muntele Araf, ca si cum s-ar
ruga lui Dumnezeu, s-ar uni intregul neam muhammedan si s-ar hiritisi cu
bung intelegere.
La curtea constantinopolitana se fac aceleasi ceremonii care am aratat
Ca au loc la Bairamul Mare, afara de intreita tragere cu tunurile, care se face
numai o data ; in timpul cind obisnuiesc sa face rugaciunile Bairamului la
Namazgah, trag dintr-un rind de turiuri. Intre altele, in aceasta zi, fiecare
muhammedan (afara doar dace va fi foarte sarac) e obligat sa taie un miel x
juganit xx (pe care-1 numesc kurban) 957. Intre cei mai bogati insa, sint unii
care injunghie atitia miei citi copii au, dar nu opresc in casa lor nici un dram
de came, caci este poruncit de lege s-o dea toata celor sa'raci. (Despre acesti
miei ci cred ca dupa invierea de obste se vor preface in camile foarte repezi
si ca incalecind pe ele vor trece peste acel pod infricosat care are o lungime
egala cu o cale de cinci sute de ani) 558.
La acest Bairam nu aduc daruri sultanului, afara de marele vizir, care
nu numai la zilele de sarbatoare, ci si la zilele obisnuite nu inceteaza a-1
face pe sultan binevoitor si milostiv fata de el cu multe daruri. De ase-
menea, mama sultanului ii aduce fiului sau o tinara frumoasa impodobite
cu haine scumpe pentru a sarbatori noaptea Bairamului introduce pe
ceilalti copii, frati si nepoti imperiali la sultan pentru a-i hiritisi, mergind
ea insb.'si inaintea lor.
Mevlud. A treia sarbatoare la ei este Mevlud, adica ziva de nastere a
lui Muhammed (caci ziva mortii lui nu e socotita nici un fel de sarbatoare) 959,
x berbec
xx scopit
443
we ec-rb necnTbiii neHb mecnua Pa6ue nepBbrii. B cell aeHb Bma ince GbD3FOT no.nH-
284 Tg9ecKH4aepemonm, Hirge gam,' cynTaHy npHHocnTan, lame nymenHan ecTE,
cTpenb6a, HO TOKMO MORXTBM Ha cell geHb onpeae.nemime (Axowe B rnaBe 0 Ha-
ma3e Hrbsunuom), Bcetraporato, B 6ogbumx xpamex 6brBaTH o6bixoula.
17Runuutuibui dem,. lien:tern:di H opngHapamil npa3n1mx ecrb nem, Benepbr,
TO eCTb nATHHYnbIIi, luxe H CBSITTf X 6IlarOHOJTY9 Ibiti (My6apeK OXCIOA/Cia) Ha3bI-
BaeTc5f. Cero npa39HoBaBga Bauman BHHa eon', 3aHe cxa3y1oT, 5IKO 6ercTso My-
xammegoso H3 Memo B cell neHb anynHcn H OT cero Banano csoe BocnpHaT enoxa
myxammegaHcxan. ECTb K Tomy H Haan Bi Ma, Axe OT camoro HmeHoBatran Ala
pa3ymeTHen moweT: dascymaa 6o 3HameayeT creneHHe HnH co6paHHe, ai n 6b1 no
rpenecxy pawl PICK/WM% TO eCTb nepEoBb, sane B gellb HATHIPHThirl B ,aByx Ha-
nanbnecanHx 3anoBegex ynpaxaorrHcn H TeM erHHbIM npHnewaTH, 3axoHom HM
noBenenaeTcn, OT Blume nepBan ecTb, weHaTbie B Holub cero ,E(1151 normeHcTsytoT
BCSItleCKX IIJIOTCKOe COBOKyHJleffile c )KeHamH H HaJ10)KHFILIaMX CBOXMX XMeTX,
51KO ;lex) H3pnaHoe H cBsrroe, Sane Tpyg oHbdi nonaraeTcn pang ymHoxeHan B
pacnonmxerain poga myxammenaHcxoro. lieco pang H coBoxynnexue nnoTcxoe c
3aKOHH01-0 )KeHOIO OT win BeHepu x WW1 HpOTHBHO get% BeHepb1 OT ILHOTCKOTO
COBOKyILTICHX51 XM5I BOCHIMISITX BHOTC51. geHb 6o BeHepu 6aiciokta, coBoxynneHne
ice nnoTexoe doicuma HapHaaTHen o6bine. 3Be3na xx )xe BeHepa xxx ormeHHum
or CXX HmeHem (3yepe) Hapriaaercn. BTopan xce 3anosegb ga BnaloTcH monexwo
H monwmam (Axe lipe3BE,InailHo B cell gen 6mBaroT o5bixolua, o xxx)ce B mane
0 Hama3e X3ISIBXX0M), Toro pang, awe KTO mycraimamm B Hume gHH ceamHubi
B gome csoem ripmaTHo COTB0131111 opaaHapHme MOJIHTBbI, B neHE1151TK? o6n3yeTcn,
ga HeormeHHo Bo xpam HaeT H c npoTiwm Frapoaom oaue morarmy xo 6ory ga
nponHeT. H.Haxo 6o awe cne corBopHra nperre6pmeT, 3a Hego6poro H HenecTHoro
y ,apyrux HmeTHca 6ygeT, Tax, tiro lanice antaeTenbcnio ero Ha cyae npanTHo 6ygeT,
ITX)Ke ion Bepa cnonam H peneitimm or Hero HMeTcL xoraa. 14 CM 3160 cyTh uep-
xoBHam y myxammenaHoB npa3gHecTBa H nyHHomy nocnearoulan TeneHmo. Ko-
Topme )Ice cyTE, TopxecTsemmie aHH norarrwlecKHe nocnegylor Teneakno carmen-
Homy, o Hlixwe a6He penat Hmeem./
0 ripavuumax 110.TIHTIP3eCKHX
x waymmoro
xx 11.11aHlim
xxx Acbparuna
xxxx Benmero
444
care este ziva a zecea a primei luni Rabie 960. 111 aceasta zi nu se fac nici
un fel de ceremonii politice961, / nu se aduc daruri sultanului, nici nu sc face 284
tragere de tunuri, ci doar rugaciunile rinduite pentru aceasta zi (dupa cum
am aratat in capitolul Despre namaz) au obisnuit sa le faca public in templele
cele mari.
Ziva de vineri. A patra sarbatoare obisnuita este ziva Venerei, adica
cea de vineri, care se numeste sfinta si norocoasa (_llubarek djiumaa) 962.
Motivul cel mai puternic al acestei praznuiri este ca fuga lui Muhammed din
Mecca s-a intimplat, zice-se, in aceasta zi si de la ea si-a luat inceputul sau
era muliammedana. Exista pentru aceasta si un alt motiv, care se poate in-
telege chiar de la denumirea zilei. Djumaa inseamna intrunire sau adun, re,
cum s-ar zice pe grecestP ematcria, adica biseric5.963, pentru ca in ziva de
vineri li se porunceste sa implineasca cele doua porunci mai de seama, dintre
care cea dintii este ca cei insurati in noaptea dinspre acea zi sa aiba neaparat
impreunare trupeasca cu nevestele si tiitoarele lor, ca o lucrare frun oasa
si sfinta, pentru ca osteneala aceea se face pentru inmultirea si raspincirea
neamului muhammedan. Dc aceea si impreunarea trupeasca cu nevasta
legitima se vcdc ca a luat numele de la impreunarea trupeasca din ziva
Venerei x sau inspre ziva Venerei. Caci ziva Venerei s-a obisnuit
a se numi djuma, iar impreunarea trupeasca djima 964. Iar steaua xx
Venera xxx se numeste deosebit de acestea (Zuhre)965. A doua porunca este
sa se dedea la rugaciuni (pe care in aceasta zi s-au obisnuit s5. le faca excep-
tional, dupa cum am aratat in capitolul Desprc namaz) ; de aceea, daca
vreun musulman a facut rugaciunile deosebit in casa sa in alte zile ale sapta-
minii, in ziva de vineri este obligat sa mearga neaparat la templu, ca sa-si
inalte rugaciunea catre Dumnezeu in obste, impreuna cu poporul. Caci
altfel, daca va neglija sa faca aceasta, va fi socotit de ceilalti ca un oin ra"u
si necinstit, asa ca nici marturia lui la judecata nu va fi primita si nici o
crezare nu vor avea cindva cuvintele si spusele lui. Acestea deci sint sarbatorile
bisericesti la muhammedani, care urmeaza cursul lunii. Iar despre zilele
sarbatorilor politice, care urmeaza cursul soarelui, vom vorbi indata. /
Cea dintii solemnitate dintre aceste sarbatori politice 966 este aceea
numita in limba persana Nevruz, adica Ziva cea noun" 967. Aceasta zi
noun ei spun ca este la echinoctiul primavaratec xxxx, de unde iau si inceputul
anului socotit dupa cursul soarelui, potrivit obiceiului persilor si mezilor,
adica din ziva a 11-a a lunii martie 968. Dar cum s5.rbatorirea zilei acesteia
nu este dupa rinduiala bisericii, e verosimil ca str5.vechea obisnuinta a sarba-
x de vineri
xx planeta
xxx Afrodita
xxxx de prinlavarl
445
iumuomolgo 10 xmoadr. xmoltuodau E11111f00 `KONHHHOIS,1011 =EV 317 -IN01011
0031 uouetramAnAIN aarnimoolY aodoiox) N0.LOEHHIN01.100E1 H A vlioKuoily -oady 0
`14.1111E11 lieu MHQINTI (oudcpujs VC aoluwAradeanrore `aufau9ad13uA 3XIIII0.1 -COO
'OXON 01.h H 011 141LLISHdll `EINOVETOIVINIEXAIN 010HO OH EM0101\1E00 14114HadOM314
'WE' 09/C ilact9aff 331CISIDIBH OF111410)1d0H1.01Ein49 `ISHHOICOINI 3)1(Z1IXHH OI9HH 01qHHOTTIKE13
`11141IMOd011 MONK El XlcIEH XENITHEIEdIl 14.LEEIN9 `1A.TOX0d OH 0LNIX01. BIIHEHOINIEHLEH
111rEd ElfEhEH 0100011 E1101 aumulainfoo Nur 151411EdH900 WIC 14 ismarnouudu H.LOEIfU-
011101 110dEV a 0141101f90d12011A OHIKHdIl 'ff01.111-11111 a
HOD 09 '4H& 000 IldHL3K 11 HME1.1
If 000 HXHIFILIEhEH 01\10d31) HOEISEDI 010)OWEEVOIN H (0.10)10HKIlfAIN KHO)1 -170d0d9017
0101171,13H INIHJEdlf INOELLOIredge( OJOHHOMEdXS a XA*117 HIM XXII. EVJOHH H -HE)KOHN
X141T1 XFIEH XPIHHOMEd)IA014 AHE1.1fA0 0 &et' 141.uVoEuldu `If3.101XLIS90 ATiAmio HEM:toil
99Z `1\701f314h 3)1(031K /HIE/114dEH EMONI490 INIPTILTAIX HVH INT14)10311R.11411011 OlfthEH 141133E1
to alogclau KH1T ETIKOON ridvw `OITIO111110E0 awull' Otl 0101.K0M1 Kur turaduu `.1.04SLEX3
0)1K ISERd01.1 E1101 4.10Eh EH11311101A10 4.130 00 010d0LEI H E3dh OOK 00HO THIMIOdlI II-0d
0$1.104fEd.10 BM& EV0.1 4103 `00H.L0OKH0H 011110th FITAI14E H I9H301 '001TIK0.1000
Bird larmrdmA
H 14E11'490 `1.0131A1H oih ia.ecu49 ff Ill'IH,11500114.11S11 OH XH axo.eu quatt
pamod
917V
toririi si solemnitatii acesteia, ajunsa de la vechii inchinatori persani ai soa-
relui ping la urmasii muhammedanilor (care se aminteste si la Sfintul Dioni-
sie Areopagitul * sub numele de Mithris) 969, sa fi rezistat atit de mult datorita
practicarii un timp mai indelungat, incit si dupa acceptarea muhammedanis-
mului n-au putut s-o dezradacineze. Asadar, in ziva de Nevruz nu se fac
nici un fel de rug5.ciuni bisericesti, nici ceremonii religioase, dupa cum am spus
ca se fac la alte sarbatori; ci se vede ca se practica numai pentru a insemna
inceputul anului nou solar si pentru adunarea si prezentarea darurilor stapi-
nitorului. Caci in aceasta zi toti vizirii si pasii si toate c5.'peteniile (gall de
principii moldovean si muntean 970) sint obligati s5.-i aduca in dar sultanului
un cal de rasa bung infrumusetat cu o podoaba scump5." si doi sau trei, iar
uneori si mai multi, neimpodobiti. De atunci isi iau inceputul anual si birurile
numite mukata (adica cele repartizate nominal, care trebuie sa fie date anual
in bani sau provizii) 971. Caci daca hotarirea ar fi fost dupa anul solar, atunci
din fiecare an ar lipsi 11 zile, si astfel in fiecare treizeci si unu de ani nu ar
fi fost furat un an intreg lunar. Iar birurile care se repartizeaza dupa cursul
lunar, in anul ce urmeaza dupa al treisprezecelea se dubleaza, si in acel an
obisnuiesc sa adune birurile de doua ori. Tedahul se numeste acel an adaugat,
ca si cel bisect la evrei, si are doua luni martie, deci prima se numeste
Adar, iar a doua ye Ader, adica iarasi Adar" 972.
Erbain. A doua sarbatoare este cea a Patruzecimii, care se numeste
Idi erbain 973. Sa arat ce inteleg muhammedanii sub numele de Patruzecime.
Ei s-au obisnuit / a numi inceputul primaverii printr-un num5x rotund sau 286
politic 974, socotindu-1 de la prima zi a lunii martie ping la ziva a zecea a
lui aprilie, si spun ca prima parte a anului este amestecata cu cea de-a doua
si c5, in toata aceasta durata de timp vremea este nehotarita, alcatuita
dntr-o parte de iarna si una de primavara.
Hamsin. A treia sarbatoare este Hamsin, adic5. Cincizecimea, care incepe
cind inceteaza Patruzecimea, adica din ziva a zecea a lui aprilie pink la 1
iunie, din care zi afirma ca incepe anotimpul verii si a treia parte a anu-
lui 976. Iar celelalte luni le socotesc ca implinesc alte p5'xti ale anului si alcatuiesc
intregul ciclu al anului solar.
De unde s5. fi venit la ei numele acesta de Patruzecime si Cincizecime
spun de-a dreptul ca nu stiu, prentru ca n-am putut avea nici o stire autentica
despre acestea (afara de cele ce am aratat aici). Imi vine foarte usor s cred
ca de la Patruzecimea cresting si de la Cincizecimea iudaica au furat doar
numele si 1-au ascuns sub un alt interval al anului, iar nu sub acela al pram-midi
sfinte.
Ghiul Bairam De aceea si sarb5.toarea Cincizecimii, care se serbeaza
dupa cum este obiceiul la evrei, se numeste Ghiul Bairam, adic5. Sarbatoarea
trandafirilor x 976, caci in acea zi iudeii au obiceiul de a-si impodobi casele
cu trandafiri si cu alte flori, lucru ce se face in ziva a cincizecea dupa Paste le
lor.
Djemre. In afara de cele trei zile amintite, mai sint altele trei, pe care
le numesc Djemre sau Carbuni aprinsi" 977. Ele par sa tina mai degraba de
superstitia populark decit de vreo dreapta ratiune, caci poporul for de rind
si ignorant crede ca in fiecare an cad din cer pe pamint, in chip nevazut
x ruj elor
Dionisie Pseudo-Areopagitul, Epistula VII, 1081 a.
447
HeBiummo Ha 3eNuno naxfaioT. B yna,rfeHHH y6o nepBoro goicempe, neg H cHer pac-
TaeBaTH HaamaeT. B yna.neHHH ace wroporo Adscempe mpa3bT Koxeu npnemmoT.
A B ynagemw TpeTnero Amempe TOKH Bog Hme (Hx)Ke OHH wHnamil HCTO,IHIIKOB
Ha3b1Bal0T) H3-110)1 3eMJIH Ha Bepx BbIHIIKalOT H 3eMJIA OT MOITOTIDI CHMHbI51 H
gOW,L1eBHbIS1 K eCTeCTBeHHOCI cyxocTH H yarpoemno Bo3BpaumeTcsf. KOTOpb1r1 xce
6b1 IIMAHHO geHb Ha clef Amempe yeTaBJleH 6bui,, He 143BeCTHO, 3aHe Ha npoAon-
Welige 314MbI H BeceHHoro npH6gHwemie BpemeB34 cmoTpaue cica3yfoT, AKO 01111X
,aorcempe ;well npe,nenbi ii paccrosuum Hen3BecrHa H Heno3HaHHa CyTb.
kfir
,anu 6naeononylmble U neonaeononymble. K cHHeBoil He TOKMO myxammegaHam,
HO egua He Bcem HapoLkam o6we11 cynepcmuifH npHHanewHT OHOe, MTO OT Ce)11,11111
287 Wierl Ce,Z1H14bI, Heme 6.naronanytffibi, HeKHe)Ke He6naronanylmbi / 6bITH MHATC5I
H XOTA yileHbie HX Als110 TAW-0.1110T: jxclomne elounep my6apeic dyp, TO eCTb Bee
NTH Erfaronogytmbi cy-rb, o6age B HatiaTHH HoBoro HeKoero Rena, smowe era
XOTAT OCHOBaHlIe Aomy nonaraTif, Ha OCHOBaHHH nepBbai CTOJITI TIOCTaBlITVI, llyTb
HJII1 noxog Boci-THRTH, yemoTpsnor AHH ariaronanytifibie H HeEnaronanylmbie.
K Bout/Noma y6o B TIOX0,4 Hull B KaKOBbIA TlyTb Hagana (oeyp), TO eCTb 6.naro-
110flyliHble A II4 MHAT 6bITH nouegenoK, tfeTBepToK H cy66oTy, He6garononytmbie
)Ke BropoK Ii cpe,ay. K HatiaTmo KaxoBoro Lena 6flaronoarnibi11 noHegenoK, K Ivo-
gawe H K nepsomy Ha TOIDKALLIe ToBapon Bb Bo3y genb HeAeJ1bHEIR, Hwe JIM CB011-
CTBeH110 HapnuaeTcB Ea3ap 2/01111, TO eCTb <<genb 11pOsaa51HIIA H noxynama. ReHb
)Ke TIATHINHIDIr1 Bceraa 14 BO BCHKOM HagHHalili14 111aCTJIIIBblii H 6J1aT0110.11rillblrl
6bITH MHHTCA. Ho maromoT, AKO B OHb111 Hannatie Ta genaTH 110A06aeT, A)Ke K
noiurramuo 6ora npHHanewaT. Toro pax' Hellb114 113 mu( 6.riarotiecTume Topwliunnilx
Komop x HC orsopsnoT x 6inftwoe Topwmue xx 6edecinwi marogemoe BO Bea.
TOT )2feHb 3anepTo 6bmaeT. Awe ace KTO xoweT 'mime-J-1146o ,ueno TBOpHTH, He
MHHTCA corpewaTH, Halle me noBesieBaercsi )1a. genaeT ITO, HENCE )7,a CItLHT npa3,7:feH
H B cambnl Eatipama ,aeIlb TOKMO Jla He npeHe6pe)KeT gnsf oHoro ;Lena onpenenemmx
MOJIHTB H B tleCTb 60)KHIO yeTaBJ1eHHIAX.
TAaea oCbMag
naBox
XX K
XXX o6utecrae
448
trei focuri. La caderea primei Djemre, gheata si zapada incep sa se topeasca;
la caderea celei de-a doua Djemre iau sfirsit gerurile ; la caderea celei de-a
treia Djemre ies la suprafata de sub pamint curentii (pe care ei ii numesc
vinele izvoarelor) si pamintul revine de la umezeala zapezii si de la ploi la
uscaciunea si alcatuirea sa fireasca. Dar care zi anuae a fost rinduita pentru
aceste Djemre nu se stie, pentru ca, observind durata iernii si apropierea
anotimpului primaverii, spun ca soroacele si intervalele acelor zile Djemre
sint nesigure si necunoscute.
Zile bune ,si zile rele. De aceasta superstitie, comuna nu numai muhamme-
danilor, ci aproape tuturor popoarelor, tine si aceea ca din cele sapte zile
ale saptaminii unele sint socotite a fi cu noroc, iar altele fara noroc, / desi 287
invatatii for spun limpede: Djiumle ghiunler mubarek dur, adica Toate
zilele sint cu noroc" 978. Dar la inceputul oricarei lucrari noi, cum ar fi cind
vor sa puna temelia unei case sau primul stilp al temeliei, sa porneasca la
drum, sau in campanie, ei deosebesc zile cu noroc sau fara noroc. Inceputurile
(ogur ) 979, adica zilele cu noroc pentru pornirea in campanie sau la vreun
drum, socotesc ca sint lunea, joia si simbata, iar cele fara de noroc martea
si miercurea. Inceputul oricarui lucru cu noroc este lunea, pentru vinzare sau
pentru scoaterea marfurilor intiia data pe piata e ziva de duminica, care
la ei propriu-zis se zice Bazar ghiuni, adic5. Ziva de cumparare si de vinzare"989.
Iar ziva de vineri e socotita totdeauna si in once intreprindere a fi cu noroc
si prielnica. tnsa zic ca in aceasta zi se cuvine a face mai cu seama cele ce tin
de cinstirea lui Dumnezeu, de aceea unii dintre ei mai evlaviosi nu deschid
pravaliile x in acea zi st piata xx publica, zis5. badestan 981, e inchisa atunci
toata ziva. Dar data cineva vrea sa faca vreun lucru, nu se socoteste ca greseste ;
ba mai cu seama se porunceste ca mai degraba sa faca ceva decit sa sada
trindav, chiar in ziva Bairamului, numai sa nu nesocoteasca pentru acel lucru
rugaciunile rinduite si asezate intru cinstea lui Dumnezeu.
Capitolul al ofitulea
magazinele
xx tirgul
xxx indeob#e
449
PIAIE depeuzu. JAMA cHe 6epeuui eCTb 313b1Ka nepcHnexoro, no apancxy 6o,
HO He TaK ynoTpe6HTenbHo 3a2lla HapHitaeTcA. 06a9e B TOM 312211d OT depeuwa
pa3HCTBOBaTH BHAHTCA, 3aHe depeuzu cnoticseHHe 3HameHyeT y6ororo, mfigero
H 141411TO)Ke HMywero H TOr0 paJH yntepxnakoT, AKO TaxoBas CHX 3aKOHHHKOB
penHrHA H HcnonenaHHe B mune Te H ncex mxpcxxx nenteil oTpelleHHH H oTsep-
XellH14 COCTOHTCA. 3aala )Ke 3HameHyeT no3nepAcainerocA H oTspautatowerocsi
OT mxpcxlix smell H Beer nottaTaHmo en,HHoro 6ora nnainuerocA. C.nonom palm,
no time Hem 3azud BeCb CT01111eCKHA B CIAIJIOCOCI111 CeKTbI cPyHnameHT conepx.HT,
Axe 3a Hagan x cnoeA mopantabiA ()HJI0C04)1411 no.naraeT: 1epnx H no3nepAcHcA.
CHe npanano myxammenaHcicHe depeutuu ce6e npeAnaraioute, no-nepnbtx
TJIHTOJIIOTCA HcnonenbinaTH muneTy, no3nepxame, Tepneme 14 BCAKOTO XeJlaHHA
cnoero 110XOTHbIX nponep3ocTeI3 H JlaCKaTeJlbCTB o6y3naHHe H ewe 14HKOJHOKe
WO-MI60 ce6e yronHoe H xenaemoe TB0p11TH HRH rnaronaTH, Ho }mice, awe 6b1T14
MC0KeT, 110MbILUJIATH HIM meirraHHem H3o6pa)KaTH. Ilaxa 131411TODKe 110XOTCTBeHHO,
Boxnenemo H BbICOKOyMHO xoTeTH, Hincoroxe nenom H c.nonom pa3.Lpa)KaTH x
ocxop6nATH, nattexce awe cam OT moro pa3npaxceH H yTecHeH 6y,neT panHonyunto
npeTepnenaTH, Rime THeBaTHCA, 1414)Ke 3J10 yznnunnuemy Korn,a 110HOLLIaTH. CJIOBOM
eHl4Hb1M, KaK 6J1aTOTB0pALLIeMy, TaK H 3noTnopAntemy HIPITO)Ke HHO oTneutaTH,
TOKMO E1181111A(12, TO eCTb oBnaro no 6o3e. KOTOpbIM OTBeTCTBOBaHHA o6pa3om
1131ABIlAeT H HcnonenyeT ce6e 6bITH Hi/warner, xponcoro H Tepnenlinoro BO
ncex 11pOTHB11131X H 611a1-0110JITiHbIX 110CTOAHHO Ayxom HemmeHHoro H Hecmy-
THMOTO. Ho ,n,a HCTHHHy pexy, nepsHum CHH, AKO Hn3penne Haulm MOHaXOB 3)3a-
HHAxx HmA H npaBHJlO BocnpHsuna, TKO H Hbme moxeT 6b1Tb, Temxe nonpawatoute,
B enoil pine H imam-tem 0,HeAHHI4 (KOTOpbIM HaHnatte OT HHbIX ttenonex pa3n-
CTBOBaTli BHHATCA), peniirm H 3aKOHH149eCKOMy )104T1410 MHAT COCTOATHCA. 14 ant
camH ce6e .nacKalowe xxx HenutytoT H ynonaroT ce6e He mano Bb1111111HX 6bITH
Han npormx 9eJ10BeKOB H RICO HmeHem TOKMO camoe Auto H JiencTBo oHme T011b
CBALLIeHlibIA 41J10C04H4H IICHOJIHHTIICA H coneputHTHcA moweT. Ax xca.nb! ,EIa npoit-
TeTCA140C114), pOHOM H 3aKOHOM )1(14,E1OBHH, H na BH)UIT BCAKHrl XplICTIlaHHH KaKOBb1e
6Axy B OHOe spew' moHaxH, KOTOpb1X 6orommcnbHoe H Tpynonto6Hoe )104The
comma npenpettexabill NCH,HOBHH. Y110Ba10 6o, UTO BCAK y,1106H0 paccmoTpHT H
28) paccynHTH BO3M0)KeT, / KOJIb ,Hanelie npenRue OHbIe Hawk! moHant HpanamH, ,1113-
6pbtmkt neAHRAMH, B03,nepwatmem, mktpciatx oTtlywneHHem H neer mitpa H cambig
nyutH (Axoxe Focnonb CnacHTenb nonenenaeT) ornepxeHHem OT HblHeIIIHRX OT-
CTOAT! Taxonum, rnaromo, o6pa3oM H myxammenaHcicHe HbmeuntHe depeutuu, HmeHa
TOKMO ,apesina CBOHX HOCHTH H TuteTHoe Hafnium-we, Ha ce6e ABRATH OT Texxe
CBOHX myxammenaHon o6nnqamTcA H npeno6excnaloTcA. Ho noHexce HecTb Haute
npennoxceme menonexon npanuta 3aKoHa cnoero npenpautatoutlix 14 CBOHM 3axotto-
nonoxintxamxxxx HenormyfoutHxcA norpemeHHA H npecTynneHHA 011HCbIBaTH, y6o
B HacToAntem o TaKOM TOKMO depeznue, xaxonomy no npasHnam H KaHOHaM CBOHX
npennonwrenH 6b1TH no,iio6ano 6bt H KOJ1HKO y mix nepimutcnix ponon H ceicT
HbIHe C01114CJIAeTCA, xpartaihne, eJ114.K0 6bITH mown', peUeM.
Ponone 14J114 Haitanbxeilume x1)131111103 9HHbl XXXXX CyTb TpH: nepnbal mum-
FILIWUH, TO eCTb B MOHaCTb1pAX 06HTaHnusx: 2. a6dan, TO eCTb no rpa,n,am, BeCAM
Ace H nepenHAm o6xonAumx, lame H3BecTnoro mecTa tux npH6excHata Hmytuta;
3. Ce572, TO eCTb xoTopme XOTA H3BeCTHO MCCTO H MOHaCTIApb 14 IIMCI-OT, HO no
X ycius
XX NCHTHA
XXX noxne6c-rspou1e
xxxx OCHOBaTe.RAM
XXXXX YCTaBbl
450
Numele de dervis. Numele acesta de dervis este din limba persana ; in
cea araba se zice zahid, dar nu e asa de intrebuintat 983. Zahid se vede ca se
deosebeste de dervis prin aceea ca dervis inseamna propriu-zis s'arac, lipsit,
care nu are nimic, si de aceea ei afirma ca religia acestor calugari si marturisirea
for consta in saracie, in lepadarea de toate lucrurile lumesti si in oropsire.
Zahid insa inseamna cel ce se infrineaza si se intoarce de la lucrurile lumesti
si se decla pe de-a intregul numai adorarii lui Dumnezeu cel unic. Intr-un
cuvint, sub numele de zahid se cuprinde intregul fundament al sectei stoice,
care pune drept principiu x al filosofiei sale morala : Raba.' si to infrineaza".
Propunindu-si aceasta rinduiala, dervisii muhammedani se zice ca
marturisesc mai intii saracia, infrinarea, rabdarea si domolirea oricarei dorinte,
a poftelor nerusinate si a dezmierdarilor, ca sa nu faca sau sa graiasca ceva
ce le place sau doresc, iar daca se poate nici sa nu gindeasca sau sa-si imagineze
asa ceva prin visare. Iara.si, sa nu vrea nimic din pofta, dorinta si cu mindrie ;
sa nu supere si sa nu ofenseze pe nimeni cu fapta sau cu cuvintul $i, mai cu
seama, daca va fi el suparat sau asuprit de altul, sa rabde cu netulburare,
fard sa se minie sau sa ocarasca pe cel ce i-a f5.cut rau. Cu un cuvint, atit celui
ce-i face bine, cit si celui ce-i face rail sa nu-i raspunda nimic altceva decit :
Eivallah, adica E bine dupa Dumnezeu" 984. Prin felul acesta de a raspunde
el arata si se marturiseste a fi cel mai mic, blind, rabdator in toate cele potriv-
nice sau in cele cu noroc, statornic, neschimbat si netulburat cu duhul. Ca
sa spun adevarul, acesti dervisi, dupa cum au luat numele si pravila de vietuirexx
a monahilor nostri celor din vechime, asa si acum, urmind poate acelorasi,
socotesc ca religia ei viata dupa lege constau numai in haina si in imbraca-
mintea de din afara (prin care se arata mai ales ca se deosebesc de ceilalti
oameni). Si parca magulindu-sexxx singuri pe sine socotesc si nadajduiesc
ca sint nu cu putin superiori celorlalti oameni si ca fapta si lucrarea acelei
filosofii atit de sfinte se poate implini si savirsi numai cu numele. Ah, ce
pacat ! sa se citeasca Iosif, iudeu de neam si lege, si sa vada fiecare crestin
cum erau in acea vreme monahii, a caror viata cugetatoare de Dumnezeu
si iubitoare de osteneli a descris-o iudeul spus mai sus *. Insa nadajduiesc
ca fiecare va putea sa cerceteze ei sa judece / cit de departe se afla acei monahi 289
ai nostri din vechime, cu moravurile, cu faptele bune, cu infrinarea, cu instrai-
narea de cele lumesti ei cu lepadarea de lumea intreaga si chiar de suflet
(precum porunceste Domnul Mintuitorul), de cei de astazi ! La fel, zic, si
dervisii muhammedani de azi dati in vileag si infruntati de aceiasi muhamme-
dani ai for ca doar numele celor din vechime ai for it poarta si arata in sine
un nume gaunos. Dar cum scopul nostru nu este sa descriem greselile si far5.de-
legile oamenilor care rastalmacesc regulile legii for si nu se supun datatorilor
for de lege xxxx, in cele de fata vom vorbi cit se poate mai pe scurt
numai despre dervisi asa cum s-ar cuveni sa fie dupa regulile si
canoanele capeteniilor for si despre cite feluri de dervisi si secte se numara
acum la ei.
Cele mai de seama categorii xxxxx ale dervisilor sint trei: 1. tekkenisin,
adica a celor ce locuiesc in manastiri ; 2. abdal, adica a celor ce cutreiera
cetatile, satele, catunele si care n-au nici domiciliu fix, nici adapost ; 3. seiah,
x rinduiala
xx trai
xxx laudindu-se
xxxx intemeietorilor
xxxxx rinduieli
11 Iosif Flavius, Ilept to0 toactuco0 noktp.ou, II, 12.
451
o6einaHnsi Bcer cTpalicTsyloT H, co6Hpasi MHJIOCTbIHIO, B moHacrbipb csofi
OTCMJIalOT.
MewAy cexTamn y6o melaceuutuunoa depeutuee nepBeihune n B Hapom 3HaT-
Het-nite cyTb meeneeu, no clix BTopoe oxkepwaT mecTo 6ocniatuu; 3. Ka.aeHdepu;
4. Kadpu; 5. moprtaxu; 6. e6pu6yxapu; 7. edzemu; .8 zu3peeu; 9. a6dayt, noxk xgropmm
nmeHem co,itepwaTcsi ypuan, 6ydaAna HRH dueaue H icumuenuutun, 10. ceR2, no,a
KOTOpOTO THTy.TIOM B3CMJIIC)TC51 BCe BCeX CeKT aep61114/14, xoTopme AKO MHROCTHHbl
co6npaTenn H 110CJIaHHILKH, B3AB 1103BOJICHHe OT CBOHX zueuxoa, ewe 6bi npoxo,anni
Kpyr 3eMHbIll H MHJIOCTHHy co6npani HRH ,Ipe3 BC10 DICI43Hb CB010 HRH AO Ha3Ha-
lieHHOTO BpemeHn cTpaHcTBylowe, ,EIOBOJIbCTBOBaHH51 pa,w4 6parHrt B moHacTbipe
o6nTaionmx Tpyxrrcx. Clam nmeHa CeKT OFIBIX npeAcnamue, IINHe 0 BC5110311 cerre
OCO6b H Bo-nepBbDc o Apeampc xtepnaucm451 penTrrmi ocHoBaTenex (OT Hnx)xe no
TOM name HoBeilame npon3bmoula) 110BeCTBOBaTH HatrHeM./
452
adica cei care deli au un domiciliu anumit si manastire, potrivit fagaduintei
for peregrineaza mereu si, adunind milostenie, o trimit la manastirea lor.
Printre sectele de dervisi tekkenisini 985 cei mai de seama si mai renumiti
si respectati in popor 986 sint: 1. mevlevi ; 2. dupa acestia locul al doilea it
detin bektasi ; 3. kalenderi ; 4. kadri; 5. torlaci ; 6. ebribuhari ; 7. iedhemi ;
8. hizrevi ; 9. abdal, sub care denumire sint cuprinsi: urian, budalla sau
divane si kiosenisin ; 10. seiah, nume dat dervisilor din toate sectele care,
luind incuviintare de la seicii for sa cutreiere intinderea pamintului ca
adunatori de milostenie sau trimisi ca s5. stringy mile fie toata viata,
fie peregrinind numai ping la un anumit timp, sa se osteneasca pentru
aprovizionarea fratilor care locuiesc in manastire. Astfel, aratind de mai
inainte denumirile acelor secte, vom incepe a povesti acum despre fiecare
secta in parte, si mai intii despre intemeietorii din vechime ai religiei
dervisilor (de la care au pornit pe urma altii mai noi). /
453
B0.1141T Bil,LkeTH B aHHOTaIIHRX Ha Hcmopwo co3pa2n.? Wi deopa OMMGMCKOZO, or
Hac HanHcaHHyio).
292 143 HaCJIe,a1411KOB y6o OT CHX npoHcmenumx, BO spew' Habana BAaCTHTe.111,CTBa
OTMaHOBa (mice nepina cynraH OTMaHCKI1r1 HapegeH 6bICTb), B HKOHHH aBa rospicne
cerrmheno cnamme nponneranH memai H enHH, mice bade Arm HapHuamecsi,
nmepb am (cimnerenbcrammy Caanx Hcropincy) OrmaHy npoicne Waite He
no3Benecn Ha naperno B xceHy conpime H ero npocrpaHHeiluilin cbammimi ulna
icynHowe H MHOTOMOLIHibISI H 3eJI0 npocrpamfbisi HmnepHa ocHonarensi Hmyina
6bITH npe4ipe9e. BTopbIii ice Me6.11C1Ha, no npo3BaHmo CynraH, or KOTOpOTO 110
TOM cero Ben. cnanHermmx nepimmen meemeeu pememmix CeKTa H npankino npoH3bine.
O imx)ice nonecrnonarx pice npHcrynaem.
TAaea decAman
454
tine de Europa, despre care lucru sa binevoiasca a vedea mai pe larg in notele
la Istoria cresterii otomane scrisa de noi *.)
Asadar, dintre succesorii acestora, straluceau in Iconia, / pe timpul 291
inceputului domniei lui Otman (care a fost numit primul sultan otoman),
doi seici foarte slaviti ai acelei secte, dintre care unul, numit Bade All 992,
i-a dat pe fiica sa de nevasta lui Otman (asa dupa cum adevereste istoricul
Saadi) ** inainte ca acesta s5. se suie pe tron si a prezis ca el va fi tatal unei
familii foarte raspindite si puternice si intemeietor al unui imperiu foarte
intins. Iar al doilea era Mevlana, poreclit Sultanu1993, de la care s-a tras
pe urma secta si rinduiala preaslavitilor dervisi ai acestui veac zisi mevlevi.
Sal incepem 55. povestim deci despre ei.
Capitolul al zecelea
Primul tron. Prima si cea mai de seams tekke (caci astfel se numeste
manastirea dervisilor) a mevlevilor este in Iconia 995, unde spun Ca insasi cape-
tenia acelei secte, Mevlana, a aratat pildele faptei sale bune***. De aceea eicul4*
acelei manastiri (adica mai-marele x sau arhimandritul) 996, ca succesor si
detinator al post-ului, adica al pielei (astfel numesc ei jiltul si tronul bisericesc)
acelui Mevlana, are stapinire xx peste toti dervisii din tot tinutul xxx muham-
medan. La el vin toate capeteniile altor manastiri, chiar din India, din Arabia
Bogata si din Persia, din Egipt si din alte taxi din Apus si Rasarit, ca fiecare
s5. obtina de la el confirmarea rangului sau si sa fie declarat ca succesor in
locul celui mort sau sa fie detronat in urma denuntului intregii adunari si a
poporului si altele. Acea tekke de la Iconia are venituri foarte mari, pe care
sultanul Otman, primul imparat otoman, le-a daruit si le-a confirmat cu diplo-
ma sa primului feic al ei, Bade Ali, i succesorului sau, Mevlana. Dupa aceea,
urmindu-i alti sultani, au imbogatit si mai mult manastirea aceea. In anii
nostri, dupa cum am vazut de la altii, se spunea ca in acel loc se af15. peste
500 de dervisi.
Tekke constantinopolitane. In Tarigrad acesti dervisi au patru tekke:
una in Pera 5* (mai renumita decit toate si de prim rang) ; a doua in satul
zis Besiktas ; a treia in suburbia Perei numit5. Kassim Pasa ; a patra dincolo
de zidurile cetatii, pe drumul care duce la Adrianopol, aproape de portile
Enghi kapu, adica cele noi /,si de locul sfint al izvorului celor slaviti, care se 292
numeste la scriitorii bisericesti Zoo86xou rnyt adica Izvorul purtator de
viata" 997. Vom vorbi acum pe scurt despre sfintirea si hirotonisirea acestora
(adica sfintirea prin punerea miinilor), ceea ce nadajduim ca nu-i va fi neplacut
cititorului.
capetenia
xx intiietate
xxx regiunea
* D. Cantemir, Incrementa..., I, 2, 22, ann. u, spud Barthelemi d'Herbelot, lie-
tin'que oricntale, Paris, 1697, s. v. Roum.
** Sadeddin, Tac ict-tevarih.
*** P. Rycaut, Istoria..., p. 189 193. V. qi fig. 28.
4* V. fig. 30.
5* V. fig. 29.
455
unh inniatny9dou omomn9dde 't1.0 HI9d01.031 HM.Id014.10 14V)13dHIV H tiI4IAIE0
'1114111 10t1f3311 weirHwedu vanioamHadoV 'HuTuiCtolidu xriadou-oa .to
31 013100 H
X14HH aornmadaV x Annul caatH'iloalidu 0)Kon IN11111H010 MOH a JAdx cIA/KM14ffd012.
XH01-11 'ISEME11114d1.1 aaroseiri f1141f0trfp> Ett .1.1ttS9 Voxxdu 'two. '0 j0Il13h 14 00311331
cf103 30111. oamrg LaHHadoweH Ho `..toetnaato ONIC 11I331 watit'doo H mama( -dot
momlla of cHIEHMC H oirHaedu kagxduooa -,tatnox unoj, 'morn mreu :10110111131 dog
I.Hd0f1103 OH901/A Off& H OILLISHdllV0d1.1 '00111 3h1390 00,1d311 IlitH agar `.tatgoVou
`o idUth 0311 1114h HmoamHadott glow 31X11 '14I9H0110311 omcon M4101 13 HtlIcHltI0 `41.00
31 0311010 CHHH331114dLIP.H
isataXgodi IS13IATHII0901.13H t11140 00H1101f0V00dLIOH `0111101.1d0.1.
30HHOIDI0d11011 ancelretho 14 BEHEMCd011.041 301A.13t11d3h0143H "01T1HEI0d31.00 003h 14r113d
3M1dIf 141199 `CHHIAI Ett 0111)101 a HOtl13d1.1 H 15.31TICHEITIOHOOdLI adoa HomoHeVommexicw
ISEHN93d1I ONUS) 031 0114H00V110 HmAtt H Ox ourHomoduox 10 alog involied Flamm
oiraz ownroaote (criza motruddx. amc Hnuouec H rurvsuote omnundu weteonrgoo
0 11VHhI0d1.1 1A114313HUV0IAILVEXXIA1 1\1017.0d13H x H311790 01031OHEnICEdI 13CII0c11f3.111311
3E411011 14014M1:11411A)10Ero3mdu H 031103114 3t)1C3dll 111110$10 woHgodmc caoaica1ocuroad7
RI9IIHP103d1.10H 31 A109 13I1 imam-Nowa '<amuodenseirg OH NO11.114IICHOOLI XIAMITIXIATH
'14111101131I10f110 031K OHM/0133ff 13HHh H EirtIOA 0.10310311111E1d32 '13t1f0311 30431T1
aairoitiri nip! ddpro int evyvy `vdveno molt 0140 '4L03 nca 10 wog KataufroTrotroo
rilaNaidi, Hat ()Tex Isoizeartrma .to uxxorri H ignicHdi anHomodu oorao H 011101
ismcioaniou -.Loadoxaou a:Ian:atoll No1moom4du Alva 2DF1f0131 E311113m) 4103 -M1411d01/'
(KENO If V)/d/42 E14d) HUH 03H1110HEE '0HH113110 031CON14 `05111HtlAl ANLIEM 09X 11IE0 X140111
U11XlItIf.1 013 '10ThItIf00 a AHd 0311 10 010Md110 0130313H Off IATOCIOIff 1114311010
OH AXHOM 01011TA0 'HaLO13h131190
0311.10d1.1 311HIS310 o) IAI0d01031 Hd 0111IA1 `(3H131(11H
10 3C1111.10d11 1414113d9 IS011100HHdLI H atuounravdttcou IcI1I0 Hmaredg 10111111090 H
'101ACII0101314d1.1 01T101131.10311 AIAIO 10 13..109 '141.1310113119 '141301101131 `141114E113d10
'1514E3T1 '1q10101411 '1514H13hI1 1S1411E1T1X1.1001.1 14 14100.1151. *131L13331109A V\1143 K01AII4Mfl13hHON0
311114)1010110d11 EH '360/3/ 01 9103 ROHM 113111000 114d0111 '011H3hAOLI 14ANIfO1 1413313H
cH xmolindefy aoiro H cH
muredu aoatioX H madau
4311-01.13ROH0O
flthHOND 3NC '0HH0hA01.1 OP111110rX1f011 ,L0BITId3H03 '14H11411.01A1 03113I 011 310A11.10
EISZ AINOHH3M14H00110110H H0I14001414d1.1 3111H011 H 1311311011 H 'HaL313f1011311011 Et' 3dh Hdl
14r01 011310111410EHOIAI I4HIOX10 39 0103114011 14IIHU1110d 14 H10011311 '..LOUITIIIhO qoaa
doan' ou H31{ 1411t1 Eft `101313119E1 doo WIC 14 110H1 .ett -1.oargadioH ISOIAIHITIfithHOND
1430 INE1'011493.11X110 a CHHd13H01.1 ON 1111 1111MHth001411 H 411M11014.1.0311 4110113I3 -H0d11
H3.1.11.1Y011 x 1311 )(0)1141101. 1311 31 0111H3dEff H0m13d9 "1.10.1.015113V0d110 fIthHOND 14 `0143
01c1HH I4dI riVoi }vox( oHn13d INEMIffIdar XI/S.031E0H AIA13111H0dt.L3 EH -0ox
H1.1431(1110 11
091111 Orr& 10 0.10H HEU0011 1311A9 ISOYILEHOHHHOLI 15.01313101f3HOLI 01TIV ogic ono
arquiairoxisaall AdI 'rat '1514110dE0dLI 9I0OVAX H A109td NII4axlraudal 1303HOU :17C130
'W01.1 -Ono". HOranroVaduo AIA.0 111411.331 H CH Uff..1331T190 odomodigiouuow ounTedg 10
udeaou onre) x ickvatugo X110.1.3 1411414d1.1 011 (1.31TIOX3011 a 311.111131 013 15011100HI1d1.1 14
0,1.10 Olf a 011311h goxlimamicAirorc II a 14111141f3d XNH0iNOH ff031H1131(14fIVOLI `113101.11\13Ild11
AIA10d0.1.031 011 IAI01. ISDIaut. HIAIH `dede o1. 4.1.03 'ISV14V 031CH 1.0 141131\13dff 3101 0dh 013f1
4H14311 040$33 031101h11H o 09a3 MTH 0 IKOHH t0L0h011 OIN.0d31 XFIIIIIthr190 111111101A1
H B1411a1111101.1 a 1AC131 HIIH31d0f1 o) IAI3h (011131(11H H amt 00d0,1031 014trattomAd 13EH
aoutiogoao modu a IA10110 '10131SIDICEdUA ohrgo ou Hamtnisa Oclav HI4d0.1.031) to
11100031 31 Hoo 1OEM111119014d11 (0.13100 1t311311Hd11 0311411114H 11 03111d0.1.Hd 11 1A14h10d11
9917
Rinduielile sfin /irii ca dervis. Ace la care, respingind cele lumesti si lumea
insasi, doreste sa se apropie de secta si de canoanele dervisului este adus mai
intii de alti dervisi la seic si, stind toti dervisii in jur, invitindu-1 seicul zice:
Cu noroc sa fie venirea ta, o fiule ! Care este gindul tau cel bun?" El raspunde
ca vrea sa primeasea viata si rinduiala de dervis cu toata inima si sufletul.
Atunci seicul zice iarasit Dumnezeu sa faca lesnicioase lucrarea si pornirea
ta, insa mai intii ti se cuvine sa stii, o fiule, s5. cinul dervisilor este un arc de
fier, a carui coarda este de otel, iar pentru a-1 incorda se cere o putere de nein-
vins, o rabdare nebiruita, o patimire neinduplecata si o comoara inepuizabila
de infrinare. De aceea, socotesc ca este mai bine ca, petrecind numai in dreapta
si luminatoarea credinta muhammedana (care este de ajuns pentru mintuirea
sufletului si pentru a obtine de la Dumnezeu slava raiului) si pazind poruncile
Curanului i dogmele poporului muhammedan, beneficiind de folosul obstesc
al vietuirii civice si multumindu-te cu soarta ta de mai inainte, sa inalti lui
Dumnezeu multumiri neincetate". Dar cind cel ce are sa se sfinteasca raspunde
iarasi ca doreste din tot sufletul cinul si rinduiala de dervis, seicul zice :
older ki Allah ongara, adica Este o lucrare savirsita de Dumnezeu" 998. De
trei on este astfel indemnat de catre seic si de trei on repeta, confirmind,
cererea si vointa sa. Pupa aceea, i se aduce kiullah (scufia de dervis) si hirka
(haina sau imbracamintea de dinafara ca o mantie) 999. Scufia i-o pune pe
cap insusi seicul, iar in haina se imbraca de catre un superior de-al doilea
rang dupa seic. Restul imbracamintii (despre care vezi ceva mai jos) i se aduce
de catre ceilalti frati, care, hiritisindu-1, it imbratiseaza frateste si-1 saluta
dorindu-i de la Dumnezeu bar, tarie, suferinta, rabdare, smerenie, castitate,
tacere, ascultare si greutatile saraciei. Cind se terming acestea, predicatorul,
suindu-se pe kiurs ", adica amvon, face o invatatura, tilcuind unele cuvinte
din Curan gi din canoanele i rinduielile primilor intemeietori.
Cind terming cuvintul de invatatura, face rugaciunile de la amiaza si,
dupa otpust, i se aduce celui nou sfintit / ma' tura gi lopata si i se porunceste 293
ca timp de trei ani de zile sa curete latrinele m5.nastiresti fara nici o cirtire gi
lenevire, sa mature in fiecare zi curtea, iar gunoiul si putregaiul sa-lindeparteze.
Cind se terming anii acestei slujbe, e avansat la bucatarie, ca la o treapta mai
inalta si mai cinstita, si tot pentru atitia ani e rinduit la fiertul minca'rilor.
Terminindu-i si pe acestia, i se porunceste ca alti trei ani sa slujeasca la fel
tuturor dervisilor si sa se supuna oricarui superior la orice lucru ar fi trimis de
el. Daca va suporta cu o inimarald'5..toare aceste osteneli de noua ani, dispretul,
slabiciunea Si munca, atunci i se rinduieste o chilie si mincarea i se aduce de
bucatar de la obstea manastirii in chilia lui (data nu va vrea sa villa la masa
de obste), si de atunci este primit in numarul nevoitorilor celor merituosi gi
iscusiti in religie, caruia, dupa aceea, i se da numele de dede, adica unchi [bunic,
dervis] care s nu se mai ingrijeasca din acel timp toata viata nici de sine,
nici de altceva, decit de rugaciunile obisnuite si de respectarea invirtirii in cerc
(despre care vezi mai jos). Iar data cunoaste vreun mestesug, in timpul liber
sa se indeletniceasca cu acela. Dar cei care s-au alaturat din tinerete acestei
secte staruie, mai cu seama, in poetica si retorica si in celelalte arte liberale,
cu multa sirguinta, dar in primul rind in muzica, teoretic'ax, dar st practica.
Si au un instrument special care se numeste nei (facut din trestie cu noduri),
despre care vei vedea mai pe larg in capitolul Des pre muzica, din care instru-
ment au obiceiul sa cinte cind trebuie sa se invirteasca in cerc. Dar sa ne in-
toarcem la cin.
x speculative,
457
Odenuue meeneeuee. Meeneeu depeutuee oneakme Hime 3e.TI0 xy,ao (aim 1414111X),
1114)Ke Aparouexxo, MHODKaill1114e HMKH1010 o,a)xe,ay HOCSIT counieHHylo 143 cyma
Typeumm 513bIKOM a66a Ha3mBaemoro, 6enoro H npkipoaHoro ostler' mepeTH ELBeTa.
Bepxmoko xce (awe ornpica Ha3busaeTcs) H H3 14HbIX crpaH cyxHa TOKMO MTO6 6bIJI0
TeIvIHOTO uaeTa, AKO 3eneHoe, na3opeBoe, BHwHersoe. OnoacykoTca pemHem Ha
TpH Him Ha tieTmpe nepcTa umpoxklm, B eroxe cpenHHe OKOJIO nyna xameHb Tona-
31A RAH KpI4CTaJlb KHI1pCKIlil HRH Heirro no 110,4061410 OHbIX H3 3y6a pm6ba HRH
CJIOHOBOTO conenaHHoe BMeCTO nyrEmum HJ1H 1113A)KKI4 npHumaatoT. Heubm xce
H 0611IHM C ,apyrklmH TIORCOM npenoacbmaTHca o6briail HmeroT TOKMO ATO6 6bIJI
H3 6aBeJIHa x HIM 113 mepcTH a He menxy (ace 60 Luenxosoe He TOKMO 3aKOHHHKaM,
HO H Bcem o61ue myxamme,aaHam H THyCHO H BO36paHeHHO eCTb), HOT HI4IIHM)Ke
294 AO cammx / xoneHeii yxpbmakoT TOKMO nonomsm Heximmx orpawnatoT caltaa-
n Hamli. Mela )xe H cTapernumim moryT H Hon! urraHamH H canoramH npHoaeTH.
Hoxpbmano rnaam, xoTopoe OHO OCO6J11113bIM nepaHmecimm petieHHem loon/we
Ha3maakoT eCTb y6o TeCHOe, BO me rnasy TOKMO BMeCTHTI4, ,aonroe we no MeHb-
moil Mepe Ha 110JIJIOKTH H3 Luepcm 013,11451 YURI BlIaCOB Bep6J11-0)KbkIX HeulBeHHoe,
HO BaJIAH0e. Tynunau HM 110 Bepx mamm nosHsaTH B036paHeHHo eCTb, 'Tome
memos, 3aHe CHM TOKMO e01114111,IM 3HaKOM OT npormx pAT4OBbIX ,aepaumes pa3H-
CTBykOT.
06biliati. 0 o6bi9a.ax H nocTaHoBnekmax ,aepaHmecimx Hmea palm, CTbDKRyC51
BOHCTI41111y! Ilaile)Ke 14 BCAKOMy lie.110BeKy HmeHem XpHCTOBbIM H KpeCTHbIM 'macs-
memyca CTbI,EkeTHCA )10JI)KHO eCTb. H6o erAa y Hesepithix H IICTIIHHbI Hesenyumx
mopanbHyto xx (1.114.Trocockmo (mice cnacHTenbHme 3anoBenx XpHcToc Cnac mHpa
e)kuicTBeHHo xxx anocTo.noM CBOHM sprain), TO eCTb camme ,ae5MH51,ao6po,aeTeneil
a He TOJIbIe 14X HmeHa, camoe neCicTso, a He xkuumBoe yMO3OHTenbCTBO Ha TOJIHK1111
y,LIABJ15110TC51 BO3HeCeHHO 6bITH aepx, He mory HHaxo COTB0pHT14, pun 14CTI4HHy
pemukt, BCAKI4SI noxBanm AocToiiHmx kix 6brrx npoBo3Bemy. Y Blume cHe nepEoe
cnaBHo eCTb axcHoma: B ymHom zienosexe He penHrim, Ho o6bpraeB HcxaTH nono-
6aeT, penHrHa 6o y Bcex calla co6o}o xsanama 6bICTb H ecTb, Ao6poAeTenH ace
H3BecTHomy ileJ10BeK0J1106HA 110,114TaHHIO B ,I1o6pEax H MeCTIMIX Hpasax COCTOATHCA,
KaK ,apekume, TaK H HOBbIe yTBep,amua 4:111A000CIA31 14 ATO BCCM rnaBa eCTb, FOC110,ab
CIIaCHTeJlb, CBOHM npmula,aom TO 1131ABHJI 6y,L1r1H CbIH 60)1(14A H 6or BegHblii,
HCT011114.11 ce6e gaNce AO cmepTH, cmepTH Dice KpeCTHbIA H npori. flpHmte, ,rta HHbIM
nocnywHT, a He na mime nocnywaT emy. Y6or 6mc-rb, cmlipeH cepnuem, 110-
Cny111.110, KpOTOK, Tepnenkia, B03,Ekep)KHbIll, CJIaBbI H KIPleHHH 6erakonmil H 11p0T9aR
HCII0J11111.11, axe COAHCJIAeT 6.na)xeHcTaa H no6pozeTenn. Tasp(Ae it tieTmpe Bxyne
caaHrenktc-rm H 6o)xecTaeHHmil oHmil HaEten Ham HanHcama H esolimH npruma,aamH,
atm )KI4BbIe o6pa3bl npen mut Haunt npeAcTaskima. CHM, rnaranko, dmnoco(Dcxkim
,ao6po,aeTenam H Ao6po,aeTenbHoil dmnococima B npe,apegeHHmx Aepm4max o6pe-
Takomerica, AHBITTHea neTb ecTb! Y Hknoxe nepaoe o6nepxurr MCCTO camas funueTa
6oxecTBeHHaa, xoTopyko IOTOM yxpamakoT cmHpeHHem, nocnymakmem H nliTa-
ropmecxlim monmamem. OT MHpCKHX Benleti He TOKMO TenecHoe, HO H ,ayllieBH0e
.60,apcTBeHHo BOCCTA3y1OT OKO. I-IpeBy ymepeHHyx), BO (we 6bI TOKMO )1(14By 61,ITH
x x.nomaToti 6ymars
xx Hpasoyurreammo
XXX 00061114B0
458
imbriictimintea mevleviilor 1001. Imbracamintea dervisilor mevlevi nu e
nici prea saraca (ca la altii), nici pretioasa. Cei mai multi poarta haina de
dedesubt facuta dintr-o stofa care in limba turca se numeste abba, de culoarea
alba si naturala a linii de oaie. Iar cea de deasupra (care se numeste hirka) *
poate fi dintr-o stofa din alte tari, numai sa fie de culoare inchisa, ca verde,
albastrk visinie. Se incing cu o curea lata de trei sau patru degete, iar la mij-
locul ei, linga buric, cos in loc de nasture sau catarama o piatra de topaz sau
de cristal de Cipru sau altceva asemanator acelora facut din dinte de peste
sau de elefant. Iar unii au obiceiul sa se incinga si cu un briu obisnuit, ca la
altii, numai sa fie din bumbac x sau din link nu din matase (tot ce e din matase
este scirbos si oprit nu numai calugarilor, ci si tuturor muhammedanilor,
in general), iar picioarele pima la / genunchi nu le acopera cu nimic, numai 294
talpile le protejeaza cu niste sandale. Seicii si cei mai de frunte pot sa imbrace
si picioarele in pantaloni si sa le incalte in cizme. Acoperamintul de cap, pe
care ei it numesc cu o vorba speciala dervish kiullah, este strimt, ca sa incapa
numai capul, insa lung de cel putin o jumatate de cot, din lina de oaie sau din
par de Camila, netesut, ci pislit. Tulfianul 102 le este oprit a-1 infasura pe
deasupra scufiei, afara de seici, deoarece numai cu acest semn se deosebesc
de ceilalti dervisi de rind.
Obiceiurile. Trebuind sa vorbesc de obiceiurile si asezamintele dervisilor,
cu adevarat ma rusinez, dar oricarui om care se impodobeste cu numele lui
Hristos si al crucii trebuie sa-i fie rusine. Caci, cind la cei necredinciosi si care
nu cunosc adevarul filosofia morala xx (ale carei porunci mintuitoare Hristos,
Mintuitorul lumii, le-a incredintat numai xxx apostolilor sai) se ridica la a
inaltime o spun cu uimire atit de mare, adica insasi practica faptelor
bune, si nu denumirile for goale, nu speculatia ingimfata, ci insasi lucrarea,
nu pot face altfel vorbind adeva'rul decit sa-i proclam ca sint vrednici de
toata lauda. La ei lucrul cel dintii slava este axioma : In omul cuminte trebuie
cautate nu religia, ci obiceiurile, caci religia a fost si este laudata la toti, de
la sine". Faptele bune, au afirmat filosofii, atit cei vechi, cit si cei noi, constau
intr-un anumit cult fata de iubirea de oameni si in moravurile bune si cinstite,
iar capul tuturor este Domnul Mintuitorul, care prin exemplul sat' a aratat
acest lucru, pentru ca fiind Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu vesnic s-a mic-
sorat pe sine ping la moarte, iar moartea de cruce etc."**; a venit ca sa
slujeasca altora, iar nu ca altii sa-i slujeasca lui"***; sarac a fost, smerit
cu inima" 4*, ascultator, blind, rabdator, infrinat, fugind de slava si de
ingimfare, si a implinit si allele, consemnate de fericiri" 5* si faptele cele
bune. Aceleasi ni le-au scris noua si cei patru evanghelisti, precum si dumneze-
iescul Pavel si ni le-au pus inaintea ochilor cu exemplele for ca pe niste icoane
vii. De aceste virtuti filosofice si de filosofia lucratoare de fapte bune ce se
afla in acesti dervisi mai inainte spusi afirm c5. se cade sa to minunezi ! La
ei primul loc it detine insasi saracia dumnezeiasca pe care o impodobesc cu
smerenia, cu ascultarea si cu tacerea pitagoreica 1003. De la lucrurile lumesti
ei isi retrag cu vigilenta ochiul, nu numai pe cel trupesc, ci si pe cel sufletesc_
vats,
xx invatatoare de moravuri
XXX doar
* V. fig. 30.
** Filipeni, 2, 8.
*** Matei, 20, 28.
4* Matei, 11, 29.
5* Matei, 5, 3-11.
453
.galoT nopinno, a He o6wHpcmo Homy npennaramT! Awe KTO no 6po HRH 3JI0
295 peter eMy, enkix/H Tame orBeinaxag o6pa3 pasHonyamo ynoTpe6nsuoT: Euecm-
me, TO ecrb 143pmgHo 11.11A 6ora. EpaTy csoemy HHKOJI1DICe peter Eupe (ewe
eCTb B 0111720M E6C1H2e.41114 gPaKKa>>), HHK01111)Ke rHeBaercx, HIIKOJIIDKe CO6CTBeH-
Hp. arm mywnyto BoccranngeT paccnpfo >c. 14 eninnam cnosom: Hemeeuepeic (TO
earl" <<T-ITO KO mHe?) BCA Bpe,r(11TeJlbHa51 H pa3,npawaTenbHa5l pa3pyaraeT H BO
HIVITO o6painaeT. Orxyny pa)Knaercx HM enurreTHgecxax ollax nyinesHasi THII1HHa
H HCTIIHHOe B CHX npexongamx 6naweHcrso!
Erna B xenin4 CBOerI 111114 MILTaTH, HRH HHoe Kaicosoe ,Reno nenaTH 111111 OT-
110111111),TH xolneT nepsHin, xsepeil He 3axmogaeT. KTO -nn6o kum OT 6paTIICI, MIK
OT HHOCTpaHHbIX npxuneT HeT0J1KaA B nsepH, KpOTKO BOCKTHILIaTH o6bigail HmeloT,
Ty Bede cyninatt (TO ecTb 0, 6owecTsexamil na,R51 cynTaue), emywe awe ox OT-
BeTCTByeT Ty, ey, BXO,L111T IlpHX0,L(A111H11. AII1e)Ke He oTnacT rnaca, MHMO npoxo,nHT,
HHKOTO)Ke ycpennero HRH K HeMy Buienwero npe3xpaer (xoTA 6b1 )1(11)10BHII iuiu
11bITaH1111 6bIJI), HO BCeX paBHIDIM nogTeHliem H go6poxoTc-rn om n03npasnneT
npHenneT H TOCTIO, AKO pa6 rocnonmy csoemy ripkinewHo ycnyryer H HHKOeSDKe
B noxa3aHHH Tomy gen0BeKOM-06101 CJIp1(613I n0 enHxy BO3MO)KHO OCTaBJ151eT.
Awe KTO nonapox HeKHii H3H MIIJIOCTbIHIO npmeceT, 143114 OT BeJlbM0)K11 H 6oraga
Herwero cam HcnpocHT, a6He K LueHxy csoemy onyto oTxocHT H B o6inee moHacTbipb-
cxoe coxposkanb xpairauxime nonaraer. likixonHwe 6ecenoBaTH Hagimaer, pa3Be
BonpomeHHmil, HO H Torga HeMHOTOCROBHO, HeripHTBopHo H enkIKO K IICTHHHe
Beim o Heilwe Bonponiaercx H H3BeCTHOMy (awe xoToppo 3HaeT) TOM 1103HaH1110
11 cxa3aHuto nplinwiecTByeT, oTBeinaeT.
OT cmexa Tonmxo Bo3nepwaTcx H ante xHorna Becenum 6bITH H ycmexa-
THC51 BITASITC51, TOM, HCKyCHO B TOM ce6e oxpansnoT, MKO y,no6Ho BCAK ycmoTpeTH
mor 6M, 'ITO EnaroroBemx H penHrilx cBOeK HHKOJI14)Ke 3a6biBaloT, Ho npaBana
H nocTaHoBnexxx CB051, aKH Bcerna, H 01' cepnua, yma )xe H 110MbILIUleH1151 csoero
HeoTgywnaembt H HeOTJ1r1HbI HmeroT. Erna pa3rnarancTspoT: BbICOKaSI, 110J1e3HaA
H 11J10):10HOCHaA cnoBeca Hp0113HOCAT, npa3HocnosHe y MIX Hmoewe. CBapbi B
co6paHHH Hx Rime caminaTcx xorna, wano6m we H 3aBHGTH HHwe nomHHaioTcA.
)1CecToxag 6o y HIM 3anoBegb ecTb, ,z(a He Nalco H BparoB cBoHx nyiny ocxop6nT.
Coo6uleHHH c nionbmH Hxgrowe cne,gynumm H HHKOerO)Ke go6porm nnona
11My11111M14, a HadinaHe Benbmoweciatx T1B0p0B 6onbuie BbicTeperaloTen, Hewe yrpbi-
296 3efrax npaxoHoBa, Hexorna 6o (Taxo / neficTBHTenbHeilanrmH ota6ynarval cepnua
conpyroB B 3BaHR11 csoem yxpennATH o6bncoma), yriepuJy BO eT11111 H TOrDICe ReHb
Hexoemy TxpaHHyxx H cnasHeiluiemy OHOTO Bpemexa 3aKOHHH1Cy, npyrHil 3aKOH1111K
BO cHe Bane 3aKOHHHKa oHoro BO an HH3BeneHHa, THpaHHa we B pail BocripHATa
6bnnua, mongine y6o mexxa csoero ,r(a cicaweT eMy TailHcTso BirneHHA H Tonxo-
BaHHe, mice oTBeina, rnaronx: Llapb cell 3a nio6neHlle 3axoluancos pall Hacneon,
3aKOHHHK we 3a conpywecTBo H nio6neHHe Hapeil, BO an BCeJlIVICA>>.
Iipesoyrogato, xxowe pexoM, maxaxowe nanygaloTcx, TOKMO exHxo noTpe6a
ecTb x conepwainno wHBoTa H yToneinno xpainnix ang6m, xaHoH 6o noBeneBaeT:
"Elpeso He Hmeia 6paumbi EcnonHeHHo, awe xoineum 6naronexxxem Toro cBeT
npemynpocrx 3perx H npa3neH ecTb (3axomara) npemyApocTx, xoTopmil 6palnHOM
Awn uo Hoca HcnonHeH earl", naiu Apyrolo 3anoBeAmo o so3nepwaHHH Taxo
HaygaloTcx: Awe Benmax Bocnpocinnx, HxgTowe HHoe 6arnaue ripocx, nage
x ccopy
xx mrittrento
460
Pintecelui ii dau o ratie cumpatata, atit cit sa fie viu, dar nu-i ofera imbui-
bare ! Daca cineva it va vorbi de bine sau de rau / foloseste indiferent unul si 295
acelasi mod de a raspunde : Eivallah, adica Frumos este pentru Dumnezeu" 01 04.
Fratelui sau niciodata nu-i va zice Bire (adica Racca" din Stinta Evanghelie) *,
nu se minie niciodata, nu porneste niciodata o cearta x pentru el sau pentru
altul. Cu un cuvint: Nemeghierek (adica Ce ma priveste"?) 1005, toate cele
vatamatoare i inta'ritatoare le strica si le preface in nimic. De aici li se naste
lor acea liniste sufleteasca epictetica si o fericire adevarata intru cele treca-
toare !
Cind dervisul vrea sa citeasc'a sau sa faca vreun alt lucru sau sa se odi-
neasca in chilia sa, nu incuie niciodata usa. Daca va veni cineva dintre frati
sau dintre straini, au obiceiul sa strige blind, fara sa bata la usa: Hu dede
sultan (adica O, dumnezeiescule unchi, sultan ") si daca-i raspunde: Hu, Hu,
cel care vine, infra. Dar daca nu da glas, trece pe alaturi. Nu dispretuieste
pe nimeni din cei pe care i-a intimpinat sau care au intrat la el (chiar daca ar
fi iudeu sau tigan), ci pe toti ii hiritiseste cu un respect si cu o bunavointa
egale $i -i primeste, si slujeste oaspetelui cu staruinta, ca o sluga stapinului sau,
fara sa se dea la o parte de la vreun serviciu, pe cit poate, ca s4 arate aceluia
iubirea de oameni. Daca cineva ii va aduce un dar sau o milostenie sau va
cere el insusi de la vreun boier sau bogatas, indata it duce la seicul sau 04
pune in magazia de obste pentru bunurile manastirii. Niciodata nu incepe
vorba decit intrebat, dar si atunci f5ra cuvinte multe, fara fatarnicie, si ras-
punde numai cit se cuvine in raport cu adevarul lucrului despre care e intre-
bat, cu stiinta lui (daca stie ceva) si cu aratarea lucrului.
De la ris se abtin cit pot si, daca uneori par a fi veseli si zimbesc, atit
de bine se pazesc, incit fiecare lesne poate vedea ca evlavia si religia nu si le
uita niciodata si ca-si pastreaza totdeauna regulile si rinduielile neinstrainate
si nedespartite de inima, mintea si gindul lor. Cind vorbesc rostesc cuvinte
inalte, de folos si aducatoare de rod. Nu se afla nicidecum la ei flecareala.
Certuri in adunarea lor nu se aud, pire si invidie nu se pomenesc. Caci la ei
este porunca aspra ca nu cumva s necajeasca sufletul cuiva, fie si al vrajmasi-
lor lor.
Se feresc sa comunice cu oamenii care nu cunosc nimic si n-au nici o
roads bung, dar mai cu seams de curtile boieresti, mai tare decit de musca-
turile de balaur. Cindva /(caci asa s-au obisnuit, sa intareasca prin istorisiri 296
din cele mai reale inimile prietenilor din tagma lor), murind in aceeasi zi un
tiranxx oarecare, dar si cel mai renumit calugar al timpului aceluia, un alt calu-
gar 1-a vazut in vis pe acesta din urma coborit in iad, iar pe tiran primit in rai.
Deci, 1-a rugat pe seicul lui sa-i spuna taina acestei vedenii *i tilcuirea, iar
acela a raspuns zicind: Imparatul acesta, pentru ca-i iubea pe calugart, a
mostenit raiul, iar calugarul, pentru ca-i iubea pe imparati si prietenia cu ei,
a fost asezat in iad".
Imbuibarea, dupa cum am spus, nu o obisnuiesc nicidecum, ci maninca
numai cit este nevoie ca sa-si tina viata si sa-si potoleasca setea cea peste
masura. Caci canonul porunceste: Sa nu-ti ai pintecele plin de mincare daca
vrei ca prin binefacerea aceluia sa vezi lumina intelepciunii, si gol de intelep-
crane este (calugarul) p1M de mincare pina la nas". Iarasi, prin alta porunca se
invata infrinarea: Daca vei cere din cele inalte, nimic altceva sa nu ceri mai
x sfacla
xx chinuitor
* Matei, 5, 22.
461
'IslIHEXCE1017.0E1 ONCO4100 4110E1fEl '<asE111101101100dLIOH 0
1414HE.109 'EOIOTAIOXEIf 011140
:110.101111fElEIOEH ANHHHOXED OH IOXELLO3hH1111d11 0.I.E1fE H `odgado aodoi.ox atriv
.101\14E0E1 4h0E1140) EH 010E10 01ANIE1114d11 (Apd.101.1 OXCA IIRLOOdLI 141149 (01HHHONEE
110E101/4 '101E17 OHEE'HOI LIFIE10.1.0X OIEICE ANHHHOXEE 'Int(
XHHHOXEE `.1.3EHHhEH1411,19
XHHHOXEE OXC '1401 OXCH OIEUE '10111sIO14d11 314HEEIE 30E10 .1.0EH111i011 14.1.111f8EI30 0
1111901110X01101f0h H Off.1.0.10X0d901Y oanaturo xisooHEHodu :o1HITHa1Hao 01)1 niox
H 0 INOHO1f0 A9cId09 141100E1100 '10XCOIAI 1114901110X0E10110h 03IC OH '1001/s1H 4.103H "WKAIAI
H :01AHH 01411011HhOOD IION3E101f0h IMMO-1,000 11 '141fIAIOE OMB 09A 0131 -0;10E101.10h
EIH9011f OH `iattAg 031CHH manoirah 1011.X9
anal/ CHUAN OXC H 01111AdI010HIN 0If149 'I49 00a X14 .14.1:Bni4OHLIO amtmoHou
rurnax `apTHHoloot" incninuudow Huoiatiodgort man ono `waHHuVanouon 0E10 INIFIIAIE0
vioiratt '101EHIf01.13H 01-11110HHadOINA 11111TIASIDK 01911E10410H '014110 033h akIdOIE1011`14nd
ONCXH '011411HaLH30 OBOIfO 'OMEHOX0 .1011f01EIU :HHO agninnm gadmarte Tnzag gazEaw
x
WOHH3MC101103
xxx
x
1501101IEUX
EE IIIITIO Eed
xxxx
D-HdlolvDA
wAnd vamr3 io oi. imu ott MEWL isolfaInoirdamodu
g9'7
staruitor decit infrinarea, care este o putere neinvinsa". Pentru a fugi de
lacomie sint povatuiti astfel: Unui calugar nu i se potriveste aurul $i argintul,
c5.ci daca it va lua (pentru nevoia sa particulars) a incetat s5. mai fie calug'ar".
$i dau ca argument ca cel ce da our calug5.rului incepe sa fie el calugar, in
timp ce calugarul care primeste aurul incepe sa-si par5.seasca rinduiala. Despre
iubirea de oameni si bunatate rostesc aceasta sentinta : Chiar daca cineva
poate sa se lupte si cu un elefant, dar nu are iubire de oameni, nu este barbat".
,Si alta : Oamenii sint alcatuiti din pamint ; daca cineva nu va fi iubitor de
oameni nu va fi nici om".
Ar fi lung si totodata foarte greu de descris toate ale lor. Cu adevarat
merits lauda virtutile morale pe care le implinesc necredinciosii aceia, fie cu
marturisirea, fie cu fapta insasi, traind foarte cumpatat. De aceea, repetind
insasi sentinta lor, inchei cuvintul. Ei zic: Kiside mesreb deghil, mezheb aranmak
gherekdur, adica intr-un om intelept x se cuvine sa cautam nu religie, ci
obiceiuri" 1006. Dar dupa cum vedem, aproape toti oamenii au reusit sa se
laude maret numai cu numele gol al religiei, in timp ce obiceiurile si faptele
cele bune le arata doar cu imbracamintea si cu haina cea de dinafara. 0, de
s-ar fi dezbracat de haine si s-ar fi straduit s se imbrace in moravurile si faptele
bune ale intemeietorilor lor $i ar fi inv5.tat insesi lucrurile, nu numele lor ! /
Pe linga aceasta, dervish sint oameni foarte subtiri si iscusiti in unele 297
arte manuale, dar mai cu seama in muzica. Exceleaza si in poetics si in stiinta
retoricii, ceea ce se datoreaza faptului ca treapta de seic n-o poate primi decit
cel inv5.tat, dar mai cu seama iscusit in explicarea Curanului, in expunerea si
explicarea regulilor si canoanelor legiferate de fondatorii lor. De aceea, vaizul,
adica propovaduitorulxx lor 1007, trebuie in fel si chip sa fie un bun ehlikelamlini8,
adica foarte iscusit in elocinta.
Spre b5.utura vinului acesti dervisi sint mai liberi decit ceilalti muham-
medani, insa daca cineva din ei va fi prins pe ulita beat nu va famine fara
pedeapsa de la seicul sau. Iar cei ce se abtin de la yin intrebuinteaza in mare
masura suc de mac si alt amestec alc5.tuit din mai multe lucruri (pe care it
numesc berci 1009), de la care mai intii be vine somn, apoi simt un fel de veselie
si o inviorare a duhului. La turci nu e. poet mai ales, nu e savant desavirsit
care sa nu intrebuinteze acel suc de mac, ba chiar necontenit ei intr-o asemenea
masur5., incit poate p5.'rea de necrezut omului caruia nu i s-a intimplat sa
vada acest lucru. Eu insumi am vazut in zilele lui Mustafa sultanul 101 pe
un dervis (pe care sultanul a poruncit din curiozitate sa-1 aduca din Egipt)
care minca o dataxxx 60 de dramuri din cel mai ales suc de mac ca un ciine
flamindsi cazind, un sfert de ora dupa ce-1 inghitea, intr-o foarte adinca t5.cere,
ca un mort. $i st5.tea asa cumplit timp de trei ceasuri, nemiscat si nesimtit,
plecind capul pe piept. Dupa aceea, ca desteptat din somn, incepea fie un
cuvint preafrumos de invatatura, fie versuri (care se numesc la el gazal) 1011
de dragoste (adica despre dragostea dumnezeiasca, se intelege), foarte p15.'cute,
fie o istorie nemaiauzita, minglioasa si de folos, care cuvintare continua vreo
patru ceasuri si ceva. Niciodata n-ai fi remarcatxxxx vreo nebunie sau flecareala
si n-ai fi aflat nici o perioadaXXXXX si nici un cuvint care sa nu fi fost limpede
si rodnic, prin deosebita importanta a sensului sau si adincimea invataturii.
a desavirsit
xx predicatorul
xxx dintr-o data
xxxx observat
xxxxx sensul propozitiei care se intinde de la punct pins la punct
463
XI49 149 1490HL.d(f)/ 1114H3h3d EH 010 I4tT0339 IfWIEH '1433 3)KOIX)111H <1)1(01!
`111T13C1 01T1E
}urn amp ooardt'con anmd 010 Iagirna'Ao 1430
0111V 14113 adIai.OUHOTAT oa and'
141111 a wog niawu `JA)Lig ISJOIAT H HOMO `14111011
86Z 01K)101 at
3H KOSHERS INOR1401,311011 / 0 0110)1C H xa.LoV cmaiago SO KdIIHOEHaINI -10
11314Sahiclf H a inmaVourgoo unardu IgSxa3 gooao !nrea3ViC3foo ahrgo H A xnu -rag
0011H0)1C 0H.L14)1C BE 031TIH0H133h clf3l.031\1H 0)KOH osuomcduXo
t9t
As indrazni sa spun ca dad s-ar fi scos din vorbirea lui cuvintele Curanulni,
ai fi socotit ca n-a rostit nici o minciuna si nici un cuvint nechibzuit.
Dad acestia isi vor avea manastirea in cetate sau in vreun sat, pot sa-si
is si femei, cu conditia sa nu se arate cuprinsi de grija/ de femeie si de copii, 298
sa nu se departeze din manastire si sa nu slabeasca in pazirea rinduielilor sectei
for ; dar si la ei viata fail de femei e socotita mai cinstita decit casnicia.
Ceremoniile adundrii. Cele ce tin de ceremoniile si rinduielile adunarii
for sint urmatoarele : In cetateacea mare, unde sint doua sau mai multe manas-
tiri ale acestor mevlevi, aleg cu incuviintarea seicilor pentru fiecare manas-
tire ziva adunarii (pe care ei o numesc mukabele)1'2, ca sa nu se intimple
s5. se sarbatoreasca dintr-o data doua intruniri intr-o zi si ca nu cumva ri-
sipindu-se poporul in mai multe parti sa capete mai putin folos. In ziva in-
trunirii se imbraca in haina numita tennure (haina de la picioare ping la briu
de forma rotunda, larga, la fel ca imbradmintea femeii franceze *, numita
de rusi fust5. 1013), care, cind se invirtesc, se transforms intr-un fel de cerc.
In mod propriu denumirea de tennure inseamna cuptor de piine", in care
ei se coc si and pentru dragostea lui Dumnezeu si adorarea lui. $i astfel, cu
trei ceasuri inainte de rugaciunile de amiaza, toti dervisii isi arata mai intii
respectul fata de seicul for in mevlahane (adica in casa lui Dumnezeu, caci
astfel isi numesc ei templul) 1014 si fiecare se asaza dupes rangul sau de-a
dreapta si de-a stinga seicului, b'atrinii pe un loc mai inalt, iar cei mai tineri
si b'aietii (caci sint baieti si de patru ani primiti in numarul dervisilor), ple-
cindu-si fata in jos, indoind miinile la piept, stau de fata in jur.
Asada.r, adunindu-se toti dervisii manastirii aceleia si poporul, seicul
incepe mai intii cuvintul de invatatura, in care are obiceiul sa trateze multe
din cele teologice, dar sfirsitul se incheie totdeauna cu o morales. Cind se
terming cuvintarea (care tine ping se apropie timpul rugaciunilor de amiaza),
muezinul, adica cintaretul, cinta cu un glas curat si dulce marturisirea cre-
dintei, apoi fac rugaciunile obisnuite. Dupes terminarea for dna naat 1015,
adica marirea si lauda Profetului si intemeietorului religiei. Cind inceteaza
acea cintare a laudelor, incepe muzica din nei (despre care am pomenit mai
sus), pentru ca este oprit sunetul altui instrument1016, si din sade nahare
(un simplu timpan in care bat pentru ca cintaretii s poata tine masura) 1017.
Si astfel, dupes ce au terminat cintarea introduceriix pe care-o numesc tak-
sim 1018, urmeaza fasl 1019, adid psalmodierea. Cind se terming si aceasta,
incepe cintarea semai 1020, adica cea cereasca / (un fel de masura numita 299
astfel). La primul tact al aceleia dervisii care ascultau cu evlavie, nemiscati,
laudele si cintarile muzicii, cu fata posomorita si cu capul plecat spre piept,
impunsi pard de o tepusa ascutita, se scoala indata si, lipindu-si in multe
feluri miinile de corp, pasesc unul dupes altul si incep a se invirti in cerc, in chip
de dans**. Este intr-adevar un lucru placut la vedere, caci atit de re-
pede se invirtesc, incit ochiul abia poate deslusi dad este om sau altceva
cel ce se invirteste. In acea invirtire in jur (muzicantii cintind necontenit)
se ostenesc astfel cite un ceas, uneori si cite doua, iar spre sfirsit, infierbin-
tali, atit de repede fac cercurile, incit pe buns dreptate s-ar putea crede
ca obisnuinta indelungata a introdus in natura omului o asemenea usurinta
ca pot depasi si puterile naturii. Ei spun si o iau drept fapt autentic ca Me-
a preludiului
* V. fig. 31.
** V. fig. 32.
465
nucosoro o6piemis H3o6perarenb, 9pe3 uenme 15 nHeri H HOILIerf He ycbmasi H OT
BCAKOTO 6pawHa H OT TIOLIHTHS1 so3nemicaumcs, xpyrosepreiure rsopsime, mice
aim axe ce6e 6bis, mHoras H 3HamemTra5 ytiemncam csolim o npemenumx ronicosame
14 0 6ylly11.1HX nposemasame.
,E(epeutuu eydascpatiu. KpoMe cesi CeKmI nepskunes CyTb B HKOH1414 H 11Hb Ie,
Koropme, XOTA Hagan peJ114TIM awes OT rexwe npkisma aBT0p013 x H rex Hcno-
senama conepwar npasHna, enimo TOKMO icpyrosepreime OHOe, sum Hincrowe
nonb3y gym, npHHocsuiee, npeHe6permor. flpeHmyinecrso xce H npesocxoacrso
Han scex 11pOTAIIX nepsHmecnix ceKT y myxammenaHos rypxos onepwama. CHx
11epBbIrE OCHOBaTenb 6bICTb MO. la Tuddicpan, mice BO spemst cynratia Orma Ha nep-
BOTO OHOTO ormaHcxoro ciourrpa BOCCTaBHTeJ1A H Hmrieppui OCHOBaTeJ151 6bIB
CBATOCTI410 H 6J1aTOLieCTI4eM 3eJI0 cnaseH 14 ranamm o6 Orma He ripH3saH 6bICTb
OT myxammenaHcxoro Hapona, jia 6bI HOEOMy cynraHy H HosoocHosaHHoil Hmneplin
csoe nonan 6narocnoseHme. Koropmci nplimen K cynraHy, HIVITO)Re MHO nporna-
ronan, B3A.1 mem H Orma Ha npenoscas, petie: FpsinH, no6ena npx re6e H npH
TBOHX 6yaeT>>. 14 TaK0 OT TOTO spemeHH 06bIK011Ia CyllTaHbI, na B TpeTHii no B3bI-
THH Ha npecron nenh or meHxa (KOTOpbIr1 B pnexice cymom Ha npenrpa,rim KOH-
CTaHTI4H011 0J1bCKOM Ex) 6u Encapu pegeHHoNi, Hamecrmitiecrsa cny6wy "mem)
shimmer OHOTO IIKOHWIeCKOTO Hcnon mei') C BeJ114KHM panosamrem metiem ripeno-
51111eTC51. H XOTA cyaraH BHe KOHCTaHTHHOHOJIA B HHOM HeK0eM rpane Hmneparop-
300 arm rwryn H onepxarr, / o6atie He 6yner cosepmeimo H sceueno cynraH, npewne
Awn He npminer B KoHcraHrHHononb H B npenpetieHHom moHacrhipe OT mama
metiem He 6yger npenoscaH. Ho o CHx nepsHmes cexre pice g0B0111.110.
OCHOWHIle ux. Hagan )ice CHM o6pa3om 6bIT14 cica3yHyr: Bo AHH cynraHa
Mypana, nepsoro cero xmeHH ormaHcxoro HMnepaTopa, icon rona rerHpbr,
763, BOC1CK0 rypeuxoe onycroums ctspanno, Maxenomuo H ensa He BM Fpeumo,
6eCAIIC.TIeHHOe MHO)KeCTBO nneHHHicos xplicrHaH cyumx 143 EBponbI B Ackuo npHse-
mina. Ho ripHxonsi K KaA.T114y110J1I0, nosenen cynraH, na OT HAM 11AeHHHKOB engH,
Koropmil IOHeiimHYI H 6naroo6pa3Heciumil 6yner, ucnothosc, TO eCTb mama HRH
nsrras AaCTb Ha noTpe6y cynraHcxylo BO3MeTCA. 1-lecomy 6bisiny, 6onbuie 20 000
X Tsopuos
466
vlena, nascocitorul acelei secte ai invataturi, facea invirtirea in cerc ca un
iesit din minti cincisprezece zile 1i nopti fa'ra sa adoarma, abtinindu-se de
la orice mincare ai odihna, tilcuind ucenicilor s5.i multe ai insemnate lucruri
din cele trecute sau prezicind despre cele viitoare.
Dervisii hudjrani 121. Afara de dervish acestei secte, sint in Iconia
0i altii, care, deli inceputul religiei for 1-au luat de la aceiasi autorix si tin
aceleasi reguli ale marturisirii, nesocotesc numai invirtirea aceea in jur,
ca ceva ce nu aduce nici un folos sufletului. Ei au dobindit insa intiietatea
1i superioritatea asupra tuturor celorlalte secte de dervisi la turcii muhamme-
dani. Fondatorul for a fost Mola Hidjran. Acesta, pe timpul sultanului
Otman, ctitorul sceptrului otoman si intemeietorul imperiului, fiMd
foarte slava pentru sfintenia lui 1i pentru evlavia in ghicirea despre Otman,
a fost chemat de poporul muhammedan sa-si dea binecuvintarea noului
sultan si imperiului nou-intemeiat. Venind la sultan si negraind nimic, a
luat sabia si, incingindu-1 pe Otman, a zis: Mergi, biruinta va fi linga tine
si linga ai tai". Si astfel, din acel timp au obisnuit sultanii ca a treia zi dupa
suirea pe tron sa fie incinsi cu sabia, cu mare bucurie, de catre seic (cel din
tekke aflata in suburbia Constantinopolului zisa Eiubi Ensari indeplineste
slujba de loctiitor al superiorului din Iconia) 1022. 5i, chiar daca sultanul
va obtine titlul de imparat in alt oras decit Constantinopolul, / el nu va fi 300
sultan desavirsit si pe de-a intregul ping nu va veni la Constantinopol 1i
nu va fi incins cu sabia de care seic in manastirea mai sus-zisa. Dar despre
secta acestor dervisi ajunge.
Capitolul al unsprezecelea
creatori
* V. fig. 33.
467
Ha cynTaucKoil npmv wpe6H13. CynTaH y6o, XOT5I myxaivrmegaHcKylo pacnno-
MITH cynepcTHwno, BalHCTBO yMHOMWTH, Kperriatiamx 10HOLLIerI B iiIICJI0 BOeB
BITHCaR, R3 11p0VIIIX )1Ce Hi IbIX K yerpoeHHEo MHOS II 3eMJIeReJIHIO B ACHIO OTOCJIaJI
(ewe 60 B EB13011e IlpeCTORa He yTBepHIIJI) a 101bIM K HpyCHM XyRO)KeCTBaM II Hay Kam
11p14J1C0KIITHC51 110BeReR. B Tox Bpemn 66ICTb TOR WU( ['admit &maul BOR-
CKOBbIr1 cynHA H 11y6RIFIRbal Ka3HOJLe5f, CBATOCTI110, 5IKO)Ke DBILLIe peX0M H tleCTHIANI
XIITHEM 3eJ10 CnaBHbII1 H 110114TaeMbIii. K He MpKe CyJITaii DOCJIaB ORBIX 10H0111e13
B 41111 B0c1HCKI4C1 BMICaHHBIX, 11pOCH.JI, Ha 6bI 0 HIIX K Gory 110MORIIRC51 H HoBoe HM
HaRMIGUI 6bi HM5I. BeKTaIII HO WeRaHIIK) CyJITaHCKOMy COTB0p14B MOJIIITBy, pH3bI
CB0e51 OTpe3aR pyKaB, KOTOpbIrI eRIIHOMy OT Tex loHomeil Ha rnaBy BO3J10)1CHB,
(C1411, petle, Ha Ha3bIBaCTC51 eileutrepbm, TO CCTb OHOBOe BOCHICTB0)/ IUIH ((HOBbIe
BORHb1. gee() paRII IlepBbIe Cer0 gHlia ,RepBHUTH 3a CaMbIX 5111bP3ap CIIIICRAIOTC51,
IIOTOM )1Ce 11p1IRMICHB HeKHe HepeM0111111H yCTaBbI, OTMeHHy10 OT ApyrI4X HpeBHerILLIIIX
11p1IBBeR CeKTy./
301 Odeascoa. OneBHHe ux CCTb mano He Twig:Le, 'ITO H 11pOTIMX HepBHILIeB, CHe
TOKMO HM OCO6JIHBOe eCTb, 51K0 KOWA() HX HI13 ROJI)KeHCTByeT HOCHTH KOBLLI H
Tbnomuy x, }awe H CaM K IJHTHIO Ha yHOTpe6J151eT H HHbIM )1(a)KRy11114M Ha TIOAaeT.
TaKOBbIe 6ocmatuu MHO)Kar4111He BITHCaHbI CyTb I1 B HIIH 5111bPlapCKIIii H TOX:Re,
'ITO H Hp0Tqlle BOHHbI TIORrialOT )KaJI0BaHHe.
468
stitia muhammedana si s inmulteasca ostirea, i-a inscris pe tinerii cei mai
vrednici in numarul ostenilor, iar din ceilalti pe unii i-a trimis pentru gra-
dinarit si agricultura in Asia (Inca nu-si consolidase tronul in Europa), iar
altora le-a poruncit sa se apuce de arte si de stiinta. Pe vremea
aceea era acest seic Hadji Bektas judecator de oaste si predicator public,
foarte slavit pentru sfintenia si viata lui cinstita, precum am spus mai sus,
si respectat. Trimitind la el sultanul pe acei tineri inscrisi in tagma ostenilor,
1-a rugat sa se roage pentru ei lui Dumnezeu si sa le puna un nume nou. Bek-
tas, dupes dorinta sultanului, facind rug5.ciune, si-a taiat o mineca de la hain5.'
si punind-o pe capul unuia dintre acei tineri a zis: Acestia sa se numeasca
enghiceri", adica ostirea cea noua" sau ostenii cei noi" 1027. De aceea, primii
dervisi ai acestui cM sint socotiti chiar ienicerii. Pe urma insa, adaugind
oarecare ceremonii si rinduieli, a introdus o sects deosebita de celelalte mai
vechi.
469
Inaea emopag Hadecgmb
0 C2KTe mpBmues Kartaidepu Ha3tinemiax
3aicorionpe,nam4Ax
xx nvia.ra
xxx qmc-raly
470
Capitolul al doisprezecelea
471
cexra 11X, !rime 3e.110 110XBa.111,11bI Cy Tb yeraBM TOM H penHnix. Cxa3yfor, AKO KaneH-
nep 6brcrb oxono 615 Fer Hpm rona, nape )xe H CHe B npe3peime ero npHnaJor, AKO
Ho spew', era xpifcrHaHe y capanbm Hepycanffm orsnua, Hanewamy ,L;3 Hero
60.111,1111151 macm rpana 3aInH111e111110, IIHAH 6mcm. rIporgee He orpHumor, 51110
6bICTb yYeHbII3, npemynpmil H B Hpamescxom xynoxcecHre HCKyCHer111113c1 H npor-
gEMH mopanmuamH no6poneremDmH (xpome nopoxa nmmcisa) yxpaulemnail H
myw carreraullii, xynHo we II Mynecama 3Hamemrreilmlimm.
X XsaabmcKoro
xx toma arm 3tiamm
472
dani foarte slavita secta lor, nici foarte laudate rinduielile si religia ei. Si
se spune ca acest Ka lender a fost pe la anul 615 al Hegirei. Spre dispretuirea
lui se spune mai ales ca in timpul cind crestinii au luat Ierusalimul de la
sarazini, in sarcina lui cazind apararea partii celei mai mari a cetatii, era
beat*. Cu toate acestea ei nu tagaduiesc Ca a fost invatat, intelept si foarte
iscusit in mestesugul doftoricesc si impodobit cu celelalte virtuti morale
(afara de viciul betiei), barbat preasfint si totodata foarte renumit prin mi-
nunile lui.
Capitolul al treisprezecelea
473
OBYHMH Kowamn npmpbanne, seem TeROM o6Haxatorcm H Kpyrom crainne BCAK
pyKx CBOA nonaraer Ha IIJ RpyroM xcnepsa Hecneamo B oKpyr ,aBH3aTHCA H
THX10.4 rnacom Ty, Ty, Ty (ewe eCTb eninio OT xmex 60)KHHX) BOCKJIMIaTH HannHalor.
B 6orareillunx xce MOHaCTbIpAX H MyCHKHFO Ha knicrpymeHre Keu peneHHOM HIpa-
mule ynorpe6Junor. 14 TaK0 tiem xtonnce KppKarcm, TeM cope o6painaiorcs H
oHoe Ty rpommailumm rnacom, aKH 6b1 nes pmnan HRH alIKHg son, pKacHo pesyr,
sluice or oHoro npecrator H.RACaHHA, ,a0HaeXCe OCKyaeBIIIHM CHJIaM, neHy xcnyuxato-
ute x no nono6fflo 6ecHosarmx aKH Heinle-1'mm 06ATIA Ayxom, camx Ha 3emmo,
AKO nanymeprsme II0BaJIATC51. HepesaK0 3a senximil rpyn, orsopmeilcsi Ho3npeil
apTepim, 06IVII3Hy10 KpOBb HCTOYaIOT, HeabIH )Ke cna6eilnurx nepceri cyuoix H3
nerKoro co rnaco Ty KpOBb Ha creny invace rumn-olne, komeulyr. B Koropom cnynaa
OT alma 3anacyforcsi TaK0ByK) Kposb H3 JIeTKOTO H3MeLLlyIIyHH, AKO coseplueHHo
H npaskulbHo cny)K6y CBOIO H yeTaB HCnOJIHHBUIHH. deco pang, 33351B CBOHM nepc-
TOM KpOBb, HMA nepskuna TODD, OT Hero)Ke ()Has' (Kposb) IICTege B namsrb ero,
Apyrxmwe B npaKnan Hanncyer. 14 raKo enkni 3a npyrnm Ha 3eNuno nanaloate,
awe enxii TOKMO ocraHercm, ,a0JI)KeHCTByeT ILTIACaTH neHy xcnyularx H nor nponx-
305 Barn / noHnewe H ox nocnenHeii ynane, nKowe H npornxx. 06yneHne mix nepsxwes
3eno nacro cmorpex, erna 6ex )3 KoHcraHrkmonone H Korn 6anbrue mecrff nacos
seprerxeR FIX He ycmorpxn, o6ame 3a noxrAHHHo yBe,a0MJICH, AKO mHowatiume H3
HHX CyTb, Koropme npe3 24 naca HenpecranHo HH mano OTabIXaA, TOJIb rpynHoe
H T$DKKOe OHOe nponoJuKaior nnncame. tleco pang H 3CJI0 manonxcnemn4 cyrb
cea CeKTbI nepsxum: B KOHCTaHTHF10110fie enaHy TOKMO mvace nmetor, 611H3
spar Salm peneimmx, B Koropoil meicice HHKORH )Ke 6onbthe 15 max 20 nepsx-
1110B 6bIBaTH HRH 6bIBLIII4X Kor,Eka cnbunax.
Ponscs Tort, o Hemwe pexom A6dyn Kaapu FanaHcmil B nero Ferxpm 561,
ympe iKe B nero 651. B cisinococinix H npornm Hacrasnemoix ynwrensi mien 3eno
cnasHoro B HayKax A6dyn Myymulia Fa3cKoro, erowe rpygos o6peraiorcm HeKne
apancKne conxxema H noraexHas HeKa$I railHcrseHHaR monmrsa, mice HHKTOeKe
OT LICJI0BeK BeCTb, Kpome ceg CeKTbI nepsknues, OHH 6o OT HalialIbHHKa csoero
oxylo x3ynaloine, npe3 BCIO )1(113Hb CB010 (Kpome TOTO spemem, erna nnAUIyT H
Korea re.necHolo oftwrm 6msaior Hy)Knolo) ry6avu menrarx o6binail krmeror,
TaK, YTO mac H C.10130 HHKOJIMKe OT ,apyrkfx cnbunarxcsi MO)KeT. leilc-rso )Ke TOA
marrwrsm cKa3y10r 6brrx, AKO nocpencrimem esi mHorxe H pa3nximme He6ecHme
BH,aeHHA H 60)KeCTBeHHbIe raihim ymom H nommcnom HOCTIVIlyTH moryr.
K romy BCAKIICI OT HHX 06s3yercsi ennHoto B Fon Ha nermpenecsrb nHeil B
oco6nxsy10 OT npyrxx MOHaCTbIpbCKHX 3a1C1110t1HTFICA XICACHHy H mpe3 Bee OHoe
spems AHem H HOwHIO B monmrsax PI WeCTO,lailUIOM nocre npe6msarx. B Koropom
TIOKaAHHIF cyule, erna OTHOMTITHA panx ycnbinalor H B OHOM cHosxname HeKoe
y3pmr, no HCLLIeCTIMI OT TOTO 3aKJII0ICHH51 ineaxy 06IABJIAIOT. 14)Ke COH OHblg
TOJIKy5I, CHOBH,L(IIa Toro HIM cosepulexHa K CBOCrI cny)K6e, HRH ewe HecosepuleHHa
6brr0 }13BeCTByeT. Ante cosepmeH 06bABACH 6y,aeT, TOTaa OH OT conprKecrna
scex H =plumes CBOHX ornynaercA H B CBOerl xpammie HaKpms rnasy MypaKa6e
(TaKO Ha3bIBalOT nony pH3bI nepsknuecKKR) H nen K nepcem lIpPIKJIOHHB, B Henpe-
CTaHHOM pa3mbnunexxx RAH ymo3pwrenbcrse 60)KeCTBeHHbIX smell BC10 )KH3Hb
csmo, na)Ke AO cmegrx npenposownaer./
474
si, stind in jur (numai seicul sta pe locul sau), fiecare Isi pune miinile pe ume-
rii celuilalt si incep, la Inceput fara graba, sa se miste in cerc spunind cu
glas lin: Hu, Hu, Hu (unul din numele lui Dumnezeu). In manastirile cele
mai bogate folosesc si muzica, cintind din instrumentul zis nei. Si, astfel,
cu cit mai mult umbra Imprejur, cu atit mai repede se invirtesc si ur1a
inspaimintator acel Hu, de .parca ar mugi un leu sau un bou salbatic. $i
nu inceteaza jocul acela pina cind, slabindu-le puterile, scotind spume ca
indr5.citii, cuprinsi parca de un duh necurat, se prabusesc la pamint
aproape morti. Adeseori, de mare osteneala, dcschizindu-se artera narilor,
le curge mult singe si unii, fiind mai slabi de piept, o data cu strigatul
Hu arunca din plamini singe, scuipindu-1 pe zidul tekke. In acest caz cei
ce arunca un astfel de singe din plamini se inscriu printre cei ce si-au indepli_
nit perfect si drept slujba si rinduiala lor. De aceea, luind singe cu degetul,
seicul scrie numele dervisului de la care a curs (singele acela), spre pomenirea
lui si spre pilda altora. $i astfel, cazind la pamint unul dupa altul, trebuie
sa joace, sa scoata spume si sa verse sudori / pina cind si cel din urma va 305
cadea ca si ceilalti. Am privit foarte des exercitiul acestor dervisi cind eram
la Constantinopol si, desi n-am observat s5. se fi invirtit mai mult de ,case
ceasuri, sint informat temeinic ca foarte multi dintre ei continua acest joc
atit de obositor si greu 24 de ore neintrerupt, fail a se odihni cit de putin.
De aceea, dervish sectei acesteia sint si foarte putini la numar: in Constanti-
nopol au o singura tekke, aproape de portile zise Balat 1035, in care tekke n-am
auzit niciodata sa fie mai mult de 15 sau 20 de dervisi, nici sa fi fost cindva.
Acel Abdul Kadri din Ghilan s-a nascut in anul Hegirei 561 si a murit
in anul 651. In filosofie si in celelalte indrumari 1-a avut ca dascal. pe Abdul
Muumin din Gaza, foarte vestit in stiinte. Intre operele lui se af1a compuneri
arabe si o rugaciune secretes pe care nimeni dintre oameni n-o cunoaste, afara
de dervisii acestei secte, caci ei, invatind-o de la capetenia lor, toata viata
(afara de timpul cind joaca sau sint cuprinsi de o necesitate trupeasc5.) au
obiceiul s-o sopteasca cu buzele in asa fel, incit glasul si cuvintul sa nu poata
fi niciodata auzite de altii. Ei spun ca efectul acelei rugaciuni este ca. prin mij-
locirea ei pot patrunde multe si felurite vedenii ceresti, iar cu mintea si cu
gindul tainele cele dumnezeiesti 1036.
Pe linga acestea, fiecare dintre ei se obliga o data pe an sa se inchida
intr-o cocioaba, separates de celelalte manastiresti, timp de 40 zile si tot tim-
pul acela sa petreaca zi si noapte in rugaciuni si in cel mai aspru post. Aflin-
du-se in aceasta pocainta, cind adorm pentru a se odihni si vor vedea in acel
timp vreun vis oarecare, dupa ce ies din acea inchisoare, Il descopera seicului.
Ace la, tilcuind visul, Il declares pe cel ce 1-a visat fie desavirsit in slujba sa,
fie Inca nedesavirsit. Daces este declarat desavirsit, el se leapada de tovarasia
tuturor si de dervisii sai si isi petrece viata pina la moarte in chilia sa, aco-
perindu-si capul cu murakabe (astfel numesc poala hainei de dervis) 1037
i plecind fruntea spre pamint, Intr -o necontenita cugetare si contemplare
a lucrurilor dumnezeieti. /
475
3 06 Triaea itemeepmaR twaecRmb
X co MHOZeCTBOM Bocilegcmpouga
xx Homo
476
Capitolul al paisfirezecelea 306
x Cu suit5. mare
xx pacea
P. Rycaut, Istoria..., p. 194 195.
477
Inaea nfrimag naaecRmb
X cnyx61,1
478
Capitolul al cincisprezecelea
slujire
* P. Rycaut, Istoria..., 203-204.
479
Tnaea tuecman tiaaecRmb
npeTeicaer
xx 6e3me3.Euio
480
Capitolul al aisprezecelea
Despre secta derviilor numiti hizrevi
le strAbate
xx pe degeaba
* P. Rycaut, Istoria..., 207-208.
481
310 Inasa ceabman tradecRmb
X BaJIOB
xx rojibig
482
Capitolul at aptesprezecelea 310
valurilor
xx despuiat
483
BeziecicHx 6mBaTH o6briaii HmeTH imam= TBopHT MOJIHTB, HHICHMOKe nocToB,
ice OT KlibIX 3a cHe Halca3poTcx, nagexce HIDKe 110HOCHMIA 6bman3T. BepyloT 6o,
51KO Ta 'coma lopogoB o6mmaI3Ithae MOJIHTBIA H nocrbi aHrenbi xpainunHe HX Hcnon-
H5HOT open 6oroM. HHorga Hares XOXIT, HHorga we B gparooelamix H menicosmx
onexcgax, Ha TOpKIIIIIH, BO HBope H B ynHoax 51BJ1500TC11, H60 liTO-J11160 OT cynTaHa,
Be3Hpx H HHEIX Be JIbMCOK BOCITOCAT, a6He gaeTcx HM, 3aHe, aute KTO Henpocx-
HAHM HM gan 6b1 xrro max npHATH scsioecicH OTpliHalOTC51, HJIH aute npHHmyT, a6He
nosepralor. Tax gpawarnulle B3SIB ogexcgm, icomy-sm6o macrHe cararrcx, OT-
AalOT.
Him awe 4enoBecicHil caH X y 6narononyinfe13na CHx oTmalloos Haxnage
HerageBaTHcx moweT, aim 6o gBop cynTaHcludi H Haw( BeJIbMo)K, nage Dice H camme
BHyTpeHHHe nepTorH, xpome xcelicxxx o6aTanaul, BCe171a oTHeparm 6bIBalOT. Hi-
icarutuxe HM Bpananc HJIH crpow Bxo,a 3anpeTHTH moxceT. CHe TOKMO Ha6mogaeTcx,
go He xaxo 6yAcTria pang Ha mogeil xameuxem BepryT HJIH HIZAM icalcoBbrm-nH6o
noBpegsir icor o6pa3om, 'ITO ante COTB0p51T, a6He y.TIOBESHOTC51 H B mbimapxatia
(To ec-rb HeJIHTeJ113HbIll ,g0M) OTB0)1,51TC51 H Tomo. goi one ygepxcama 6b1BaioT, nom-
gexce B gyBarBo H no3Hamie npaanyT. Ergo TaxoBble lopogbi Heao6pocnowHax,
HecoaracHax H 6e3 Bcsucoro nocnegoBaHvx lunl-nn6o pay smnsnoutero 6yecnomul
312 TBOp$IT, Torga myxammegaHe / o6bplaii HmeloT Te H3pe'iemI$I 3amegaTH. BepyloT
6o, sum 6oxuno gyxy Ha Him Haineguly npoHniocsa Ta, spice 6yecnossrr. 14 aule
'ITO HOTOM CJITHITC51, exce HeKoe nog06He H CKJIOHCTBO K pegetanim TaKOBOTO
HmeeT, a6He paccywooloT, 51K0 OH TO H TO yxce npegpeqe, oncyny Belau' HM Bo3pacTaeT
notlecTb.
SI CaM, 6bIB B KOHCTalITHROHOJIH BO ;LEH CJIaBHOTO OHOTO Be3Hpx llopnynka
AJIH IIau1H, 3Hax egmoro TaxoBoro lopoga, emywe HM51 6e Meremmeg E44eHaa,
KOTOpla o6bigai3 IlMesnue HenpecTanno y Be3Hpsi geHer 11pOCHTH, Hxwe B3518 a6He
oixoxcgaule Ha TopxcHate H egaHy gam mogem pa3gaBame, Ha gpyrylo xce noxy-
name Apo:ix:Hume v6yut (amlixce Ta6ax xypitTcsi) gemeBeilume H ToncTeilume.
Kynx ace, a6He K cynTaHy Koslow (6e Torga cynTaH Armen, Tame, mice H HEme
Bna,EkeTenbc-rByeT) gy6yicH oabie B gap emy npbnioalaare. Ho erna mHoraw,gbx OH
(topog) TO COTBOpHJI, BOHpOLUCH 6bICTb HHorga OT cynTaHa, HOLITO TaKOBblii gap
emy npaHocHT, 3Hal go6pe, Rico OH (cynTaH) Ta6axy He xypHT. Goma lopog:
Cie v6yicH Kynix 3a genbrH, =Ice y Be3Hpx TBoero Haapocxx H noHexce He xouleam
Inc K xypeHmo Ta6axa ynoTpe6HTH, Temwe aim Te6e camoro, HRH Be3Hpsi TBoero
Haica3yil. HRH ogle cHe Te6e TATOCTHO 6MeT, 110BeJIH mae H a3 06011X TaK 6HTH
6ygy, AoHemixe HcnpaBHTecx, nrune xce H npanexafee rocygapcTBeHRbie gena
ynpaHnsiTH HailieTe, HHalco 6o HRH Toro, HnH gpyroro norH6enb ripH ,aBepex crokrro.
Cie Be3Hpb ycHbrinaB, nonowan BO yme caoeM lopoga Toro Meremmega
EcixteHoH OT cpen-JA HcTpe6HTH. Ho OH BO yTpeauunl gem, B K011101111110 Be3Hpcxylo
npamen, icominuemy rpO3H0 petIe, morons': OBO3bMH KOHeI3 CHX omogy, H6o
npexcge, Hexce meHe Be3Hpb, rocnonHH moil or cpenbi, sucoxce yMbICJIHJI, Hcrpe-
6HT, Mina npaHneT Ha mecTo ero, mice H Hag To6olo H Han cirri KOHbMH rocnog-
crBoBaTH 6y,HeT. OH xce orcene o xopa6gH, B Hemwe rumiTH nono6aeT, ga nonemeTcx,
KOMI 6o B 1157111, KOTOpbIll emy COTB0paTH npennexcHT, HHtrroxce 110.11b3y10Th. KOH:10-
undt y6o CJIMIIMB OT oydcmAbl TaKOBOe npopomecTso, 6e3 BCHKOTO 3amennemx
Be3krpio noHece. Be3Hpb xce npeapegeinui wponoBa He mono y6osiscx, noBenen ero
npH3BaTH K ce6e. Emywe sonmycx, Be3Hpb Cnbinly, peg; AKO TbI neHer noTpe-
6yeuni, xoweum HHga TOJ1HKO Te6e gam, tam gOBORE410 Te6e 6ygeT? ammo
484
de oameni i nu fac nici un fel de rugaciuni sau posturi, dar pentru aceasta
nu sint pedepsiti de altii, nici nu sint batjocoriti. C5.ci ei cred ca rugaciunile
obisnuite i posturile acestor nebuni le indeplinesc inaintea lui Dumnezeu
ingerii care-i pazesc pe ei. Uneori umbra goi, alteori se arata la tirg, la curte
i pe uliti in haine scumpe si de m5.tase, pentru ca, orice ar cere de la sultan,
vizir sau alti demnitari, indata li se da ; dar, daca cineva le-ar da ceva cind ei
nu cer, sau refuza sa primeasca, sau, daca primesc, indata le arunc5.. Astfel,
daca iau haine foarte pretioase, le dau cui va cadea norocul.
Nici un rang x omenesc nu poate fi socotit mai fericit decit al lor, mai
ales la otomani; caci acestora le sint totdeauna deschise la curtea sultanului
i a altor demnitari i camarile cele mai dinlauntru, in afara de locuintele
femeilor. Portarul sau gardianul nu le pot niciodata opri intrarea. Un singur
lucru sa is seama, ca nu cumva, din nebunie, sa arunce in oameni cu pietre
sau sa vatame in vreun fel pe cineva, caci de vor face acest lucru indata sint
prinsi si dusi la timarhan (adica la casa de vindecare) 155 si sint tinuti acolo
ping cind ii yin in simtire si cunostinta. Cind acesti nebuni zic vorbe smintite,
fara legatura intre ele, nepotrivite si fara nici un sir care s5. arate vreun sens,
muhammedanii / obinuiesc sa consemneze acele expresii. C5.ci ei cred ca aceia 3 12
rostesc cele nebunete graite pentru ca a venit duhul lui Dumnezeu peste ei.
Iar daca pe urma se va intimpla ceva care sa aiba vreo asem5.nare sau lega-
tura cu zisele cuiva, indata socotesc ca acela a prezis cutare si cutare lucru,
de unde li se adauga o mare cinste.
Eu insumi, fiind la Constantinopol in zilele slavitului vizir Ciorlula Ali
paa1056, cunosteam un asemenea nebun, numit Mehemmed effendi, care avea
obiceiul sa ceara necontenit bani de la vizir si luindu-i indata pleca in piata
i o parte o impartea oamenilor, iar de cealalta cumpara ciubuce de lemn (cu
care se fumeaza tutun) din cele mai ieftine i mai groase. Iar dupa ce le cum-
para., indata mergea la sultan (era pe atunci sultan Ahmed, cel ce domneste
si acum *) 157 si ii aducea in dar ciubucele acelea. Dupa ce (nebunul) a f5.cut
acest lucru de mai multe ofi, a fost intrebat de sultan pentru ce ii aduce un
astfel de dar, cunoscind bine ca el (sultanul) nu fumeaza tutun. Raspuns-a
nebunul: Aceste ciubuce le-am cumparat cu banii pe care i-am cerut de
la vizirul tau i, pentru ca nu vrei sa be foloseti la fumatul tutunului, atunci
pedepseste-te cu ele pe tine sau pe vizirul tau. Iar daca-ti vine greu, porun-
ceste-mi si va voi bate eu pe amindoi ping cind va yeti indrepta si yeti cirmui
mai bine si mai cu sirguinta treburile imparatiei, caci altfel va pindeste pieirea
pe unul sau pe celalalt".
Auzind acestea, vizirul si-a pus in gind sa-1 stearga dintre cei vii pe acel
nebun Mehemmed effendi. Dar acesta, venind a doua zi dimineata la grajdul
vizirului, i-a vorbit amenintator gr5.jdarului spunind: Ia caii acestia de aici,
caci mai inainte de a ma omori vizirul, dupa cum a planuit, va veni altul in
locul lui, care va fi stapin si peste tine, si peste caii acestia. Iar el s5. se ingri-
jeasc'a de corabia cu care va sa pluteasca, caci in calea pe care o are de facut
caii nu folosesc la nimic". Auzind grajdarul de la budalla o asemenea prorocire
a dat de ,-tire fara zabava vizirului. Vizirul, temindu-se foarte de prorocia
nebunului, a poruncit sa-1 theme la el. Si cind s-a aratat acela vizirul i-a spus:
Aud c5. vei cere bani; vrei sa-ti dau atit incit sa-ti ajunga?" Iar el a raspuns
X cin sau stare
* V. fig. 36.
485
OH morons': AaBait noHnewe nasrmix spew' ecrb H Bnacis rtmeeuru. Bempb
y6o Anx llama noBenen, na nonomcar npen HUM rpomany cpe6p3m.ba neHer,
lopon ace npencTosuuxm 110K0eBbIM npwca3an, na OTO,ITyT 150 ecimmicoB, xoTopme
313 no mcenamilo ero cogenue H B memox / 3asm3aBme, no noBeneHmo Be3xpacomy
emy oTnama. OH )Ke B3SIB ,aeHbTH H He 6naronapEB Bempio, H3 nomy H3bIAe H OT
BHyTpHero npxcTainuna B llepy npnnnblB B nom Hexoero 3eJI0 y6ororo menosexa
(emymce 6e ,unlepE. npexpacHam H Bpemm cynpywecTsa ell ymce HaCT051J10, o6age
3a maxeTy HIIKTO)Ke OT 6.1113)1011{X wename 10 B )KeHy 11051TH) BELK= H X03511111y me-
luox Toil c neHbramx, mxowe 6e 3aBm3aHHbiI3 H 3anemaTaHumri none, morons': Ce
Te6e neHbrx, slice B npxnaHoe nom H mymca nwepx TBoeil o6pecTa Bo3mowemx.
Be314pb 3a loponom HELM el:sou. Hexoero BepHoro nocnan cnyry, na 6b1 cnenyx
3a 1114M CMOTpILJI, WO OH cnenaeT C OHbLMH neHbramx. HOCJIaHHbIg y6o OT genosexa,
emywe lopon =HUM ga,ae yBenaB, sixo Bee Aenbrit or Hero nplitimn, cnymag OH1.111,
mxowe 6bICTb, Bewpo AoHec. Be3xpb we a6xe genosexa TOTO K ce6e npx3Bas Bo-
npocaa, 3Han nH npewne lopona Toro. Emymce orBewasmy, sum xxxonlimce Bxnen
ero, Be314pb nom Bonpoclin genosexa, icaxoBa alma ecTb. 0Hwe peqe, suco geaoseic
3eJI0 y60THR H B nponcenwylo HOWE) erra npxcicop6Ho pa3mbnunsune, 470 6bI
MOT COTB0pHTH, na 6b1 ,11,atept, ynce Bo3pacTay cywy 3a mymca oTnan, Bxge BO CHe
menoBeica (OT Hero)Ice neHbrx npkiHmn) rnaroniowa K ce6e: YTpo Be314pb npxnaHoe
ILO mepHocTx nwepa TBoex nOBOJIM10e 110111J1eT, Twice Gory MOJIHCLI, no 6bI B 11143-
J10)KeEIHIL Toro cy.irraH He sem:mil wecrox 511311.1105I. B TpeTmil y6o no cxx next. Anx
Hama c Be314pcxoro nocToxHcrBa HH3J10)KeHHbIii 6e3 Bcsncoro xpocrx noxa3aHxx,
B 3aTomeme x nocnau H Tam He no mHorom Bpemem4 y.IaBneH 6mcrb.
MHorasi cyas BO HCTIIHy cero 6ydan.abl ynanxTenbHasi nena H pegexxx, HO
na He SIBILMC51 nage mepb" TaxoBblm 6penHx, HemcapTowimm onxcburiaTx nepom
KoHeg wimm comopme, B rny6ogailmem mongwilm coxpoBeHlimm cynb6am 6o-
wxam H HenocTxmcHmm, axmce HCTOJIKOBaTILC51 moryawm, Arun genoBegecxxx no
YnXBnsiemcsi nacTsam.
Ce.172. AepsHum cesie He CyTb OT pa3J114,1110TO HeKoero lama, HO 143 Bcex 'MHOS
1436HpalOTC51TaKOBbIe, xoTopme 6b1cesiz xcnoBenbmanx. Cute we 3HameHyeT crpaH-
crBoBaTx B 3em.q1 H cTpaHm gymcnme x nanexxe H mxp nocewam. Cero IrcnoBenamm
314 Aepsmues, XOT51 y apanon, TypicoB/x nepcos Hemanoe xmcno ecrb, o6age y IIHH110-
mix myxammenaa TOJIb MHO3H CyTb, 51103 cynwe H B gapcTse Typewcom H B nepCKL-
CKOM I3 mxowe cnbnnax B acppmcaacxom ema npeBocxowlr 'MCA o6peTaionwxcx
B CaMO1l TOKMO 1411111131.
x ccauucy
486
zicind: Da pita este vreme de dat si ai putere". Deci a poruncit vizirul Ali
Pasa ca puna dinainte o movila de bani de argint, dar nebunul a poruncit
cam'arasilor prezenti sa-i numere 150 de taleri, pe care, numarindu-i dupa
dorinta lui si legindu-i / intr-o punga, i-au dat-o dupa porunca vizirului.
Iar el, luind banii fara sa multumeasca vizirului, a iesit din casa si de la
limanul cel dinlauntru a plutit pin5.' in Pera, la casa unui om foarte sarac
(care avea o fata frumoasa si ii venise vremea de m5.'ritat, dar din cauza s5.ra-
ciei nimeni din cei apropiati nu dorea s-o is de nevast5.), a intrat si a dat
gazdei punga cu bath, asa cum era legata si pecetluit5., zicind: Iata bani
pe care-i vei putea da ca zestre, gasind astfel barbat fiicei tale". Vizirul tri-
misese dupa nebunul acela o sluga credincioasa sa -1 urmareasca si sa vada ce va
face cu banii aceia. Trimisul, aflind de la omul caruia nebunul ii daduse banii
ca a primit de la el toti acei bani, a spus vizirului cum s-a petrecut intimplarea.
Iar vizirul, chemind indata pe omul acela, 1-a intrebat dac5..-1 cunostea de mai
dinainte pe nebun. $i cind i-a r5.spuns ca nu-1 vazuse niciodata vizirul iarasi
a intrebat pe om de ce stare este. sSi el a spus ca e om foarte sarac ,si ca
noaptea trecuta, cind se gindea cu tristete ce-ar putea face ca sa marite fata,
care era deja in virst5., a vazut in vis pe acel om (de la care a primit banii),
graind catre dinsul: Miine dimineata vizirul iti va trimite zestre suficienta
pe masura fiicei tale, iar to roaga-te lui Dumnezeu ca la mazilirea lui sultanul
sa nu se arate prea aspru fata de el". A treia zi Ali Pasa a fost mazilit din
demnitatea de vizir, fara sa i se arate vreo minie si a fost trimis in exilx,
unde nu dupa multa vreme a fost sugrumat.
Multe cu adevarat sint faptele minunate si spusele acestui budalla,
dar, ca sa nu se para ca descriem cu un condei prea lipsit de patima asemenea
aiureli, punind capat acelora, sa ne minunam intr-o tacere adinca de judecatile
ascunse si de nepatruns ale lui Dumnezeu si de lucrarile care nu pot fi explicate
sufletului omenesc.
Capitolul al optsprezecelea
Seiah. Dervisii seiah 1058 nu fac parte dintr-un ordin separat, ci se aleg
din toate ordinele care m5.'rturisesc seiahul. Seiah inseamna a peregrina in
paminturi si tari straine si indep5.rtate si a cutreiera lumea. Dervisii din aceasta
confesiune, deli in numar destul de mare, la arabi, turci/si persani, sint atit de 314
multi la muhammedanii din India, incit cei din impar5.tia turceasca si per-
sana si, precum am auzit, din cea africana abia depasesc numarul celor ce se
511a numai in India.
Exista despre ei un preaslavit r5.spuns al vizirului Kiopriliogli catre
vizirul imp5.ratului din India. Cind a aflat marele imparat al Indiei ca sultanul
otoman a avut multe batalii nenorocite cu nemtii si a pierdut toata imparatia
ungara, din datoria evlaviei muhammedane a poruncit vizirului sau sa trimita
surghiun
487
Kim x `ruraomaiduotrx nrdayurag Entso.L `Xwouscxcaugo ENTLITHElf0011 H OlArf011H
`14.1.Elf0011 a wodatox `orrrexcedgocts Oxs ante a 1410EMITIO itchAtro iCwoxodki. -rdatswg
Ado'. a ANOLIOE H 0 XBIIIHE0c13100 EINC/CH `.1.0114A9 Eft .1.01(1110I1 EXIEFEHEKOM 010000 H
.10 KcIETI 010 ONclIfONO OHIOJA H ougothou ntrumodxoo rtt '.1.014FIEOff ruriolualduoux
`ogic miming 11E3HILLO x old'en Awoxoukralat coolonw axams `orrresoammuou
/CIA10 0HFIOdE1OJElf9 EE OIXEIO)1EI ISH103hOSEIC9 H VELLOIOX0d901t X Xvioxonnwto
ELL ISd0
A1iod 'clioonnouxo oah.todll tanKotrudu 'Mad 03Iff HELIfiC3 o.Io kffdast. utrawu so
EJ09 kdOff H AV31(011EFI EH Exododu tEbTAINEXXW MI 'noon Iffl n1lInSIOdX00 .taXgodi.ou
gla'sg axc 31HHHElf3011 `IfilOOdLIOE OMB 0Ih IHI(011011 011300Olf0 WELL H OIEIHE0ff -0T
`11.1.00F1 PHIJOIIIIHdHOHN ttnasto OH OlfJOIN r:19 03=1E0 WHEIOLHAIH 10310HEIALLOWE .10
OJOXOFSLETHE tscinti 111N9 `0HEIK01OJElf9 attic Ng wuranadon. INHOED 21f.9.9 OH muoiCuou
a 01HdOLHATH 01AXOHEIALLO u.reaostoncd.to `ogH awodx 0Ih 14141913011-111A1 `OHIKOOdll
01k1HICOff nu& xoredugoo qvado afro H OTHHOtiC100 E931IX 010EFIhrldll '.101VEIcf9
OH x iiwalumtcaun'adu 'HOTAIHIEdffE011
was moremdmoo
xx zoniwaildnooe
010931039
886
o scrisoare i un sol la Kiopriliogli, care impresurase atunci Belgradul, in
care arata ca data in aceasta imprejurare imparatul turcilor va avea nevoie
de ostire i de vistierii sa trimita un sol si va lua de la imparatul sau cit ii
va placea si de cit are nevoie. Kiopriliogli a raspuns ocolit imparatului din
India, aducindu-i multa multumire, dui:a cum se cuvenea pentru un astfel
de gest de dragoste $i bunavointa fata de neamul otoman. Dar el a adaugat
ca sultanul sau, avind credinta ferma in Dumnezeu si nadej de in prorocul
Muhammed, nu cere nici osteni, nici bani. Iar cind solul 1-a intrebat daca-i
porunceste sa duca verbal vreo tire imparatului si vizirului Indiei, Kiopriliogli
a raspuns ca n-ar fi mai mare binefacere pentru Imperiul Aliotman din partea
imparatului Indiei decit sa nu mai ingaduie dervisilor seiah sa peregrineze
in Imperiul Otoman. Caci, in afara de faptul ca cerind milostenie aduna o
mare suma de bani, ei mai sint si cauza lipsei de piine. Sa ne intoarcem insa
la cele ce ne-am propus.
Mdrturisirea lor. Dintre dervisii seiah unii urmeaz'a x o necontenita
peregrinare * pina la sfirsitul vietii, iar altii pe un timp determinat. Cel ce
si-a propus acest lucru cere de la seicul sau incuviintarea de a peregrina,
fagaduind ca timp de zece sau douazeci de ani sau un numar nedeterminat
de ani, cit va fi viu, sa aduca la tekke-a sa cutare suma de aur, griu, mei
decorticat si altele. Cind primeste incuviintarea de plecare, inregistreaza in
arhiva mana'stirii anul si ziva plecarii. Si astfel, cu juramint xx aspru pe
intemeietorul for si pe Profet ca va indeplini neaparat cele pe care le-a raga-
duit, dindu-i-se o scrisoare care atesta fagaduintele si m5rturisirea lui, it
lasa sa plece. Iar acela, cutreierind tari si cetati straine (caci nu e voie a cersi
milostenie in imparatia Indiei), aduna cu toata staruinta milostenie.
Chipul de cer*e a milosteniei. Chipul for de cersire e foarte ciudat si
abia verosimil / pentru cel ce n-a vazut aceasta secta a dervisilor. Caci acel 315
seiah, cind intra intr-o cetate sau intr-un sat, observa mai intii moravurile
acelor cetateni, evlavia, iubirea for de oameni si cele contrare acestora. Deci,
daca'-i va observa ca sint oameni iubitori de aproapele si darnici, isi pune in
gind sa ceara de la acea cetate o suma mare de bani. Daca va observa con-
trariul, va accepta o suma mai mica. Si astfel, asezindu-se in curtea unui
templu sau intr-un loc mai larg de tirg, incepe sa ceara suma de bani pe care
a stabilit-o de mai inainte in sine, strigind cu glas mare si zicind: O, Dum-
nezeule, de la mila ta si din comoara ta cea nevazuta cer o sun.' sau o mie
(sau altceva ce si-a planuit de mai inainte) de galbeni, taleri sau masuri de
gdu". Si astfel petrece zi si noapte in acelasi loc, unde s-a aratat pentru prima
data, strigind pina cind se va aduna de la cetatenii si de la locuitorii acelei
cetati suma planuita. Daca suma nu se va completa in scurta vreme, se obliga
s stea toata viata sa in acel loc ca un stilp de piatra. Iar daca-si face suma
vine la judecatorul acelei cetati si, numarind banii adunati in fata lui, is o
scrisoare care marturiseste ca a petrecut atitea luni sau ani nemiscat in cutare
cetate sau loc si ca.' a cersit atita suma de bani de la locuitorii de acolo. Apoi
pleac'a din acea cetate in alta si astfel, mutindu-se din cetate in cetate, pere-
grineaza si aduna milostenie, pina ce va completa numarul fagaduit si va ter-
mina timpul sorocit, si abia apoi se intoarce la tekke-a sa. Acolo este primit
489
npuemmoT nporquu H strum emy comopwe nogecm, craperuumbi H Bede (ueua)
THTyJI AapcTuyioT.
npexoznemno no Teny
xx xamemicryfo ropy
490
de ai lui ca un desavirsit care si-a indeplinit slujba si chemarea sa cu credinta
si, f5.cindu-i-se mare cinste, cei mai batrini ii daruiesc titlul de dede (bunic).
Rabdarea for de necrezut. Atit de minunate lucruri se spun despte der-
visii de acest fel (mie nu mi s-a intimplat sa vad acest lucru), incit depasesc
cu mult si priceperea mintii omenesti, si credinta omeneasca. Se afirma ca
unii dintre ei, cind incep sa ceara suma pe care si-au pus-o de mai inainte in
gind, ridica un picior sau o mina i nu le mai lash' in jos. Si astfel, fiind impie-
dicata circulatia x singelui, mina sau piciorul i se usuca de tot, dar el, cu o
rabdare si o suferinta negraita, de parca ar fi lipsit de orice simtire, rabda
uscarea si durerea aceea foarte grea ca si cum ar socoti ca raul bintuie nu in
trupul lui, ci intr-unul strain. Altii, urcindu-se pe o stinca xx sau pe un stilp
foarte inalt, rabda neinvinsi arsita, umezeala, gerul, vifornita si orice asprime
a vremii / timp de 30, 40 si mai multi ani. Desi acestea vor parea neverosimile 316
si niste povesti cititorului nostru, ca si noua mai inainte, Cairo insusi, cetate
foarte intinsa, arata cu marturia sa ca acest lucru e cu totul adevarat. Caci
toti stiu bine ca in acea cetate sint intotdeauna trei sau patru stilpnici de
acest fel, fie cetateni, fie venetici. Acest lucru nu este ingaduit sa se faca in
Constantinopol si in alte cetati europene si asiatice supuse Imperiului Tur-
cesc ; de ce este asa n-am putut cerceta. Dar, dupa cum se vede, despre sectele
i ordinele de dervisi am vorbit de-ajuns. sa incepem deci enumerarea ere-
ziilor muhammedane.
Capitolul al noudsprezecelea
491
317 Hc-numm He HHO 'ITO, pa3se HH'ITO)Ke H .innuarge seam nonaraTenbHoil x / pa3y-
mcrucsi moxer. Ho cmoivemno xce MICH nsosixoe 3HameHosana 6bf numeme,
noHexcC noxcb calla B ce6e MurroAce HHO ec-rb, pa3se Junueakte fCTH1IHbi. Comyny
MBAR yammer:am paxmacrci o6pa3, cHpetrb, Kam) H3o6peTemm H BIAMMUMeH1151
engHoro nliasona (mason 6o scerna LICTEHIle conpomsnsieTcA g Hp() onposepr-
HyTII HenpecTaHHo noy=faeTcsf), ,t;pyrHH ,LI,HaBOJI mown. yClUI0BaTHCSI pa3pyirnrm,
HcTpe6HTH H BOHIVITOXIITH? Ileco pang He manoe MHe BHAHTC5I 613ITH 3ne cymHeHng
mec-ro. Aule B HCTHIIII0r1 penErma H Bepe o 6o3e ("mice y xplic-rHau 6bax, sucoice
nono6acr, xpemo coneptcHm, sepyem H 3HaeM) mHorHe H pawniume soc-rafor
epecH, Hecrb AHBHO, 3aHe cosepufeHHo 3Haem, BKO ;mason Gory, 3310 no6py, now,
Hcminfe scerna OT camoro Havana npomsabf, nparzsopeumf H, nicoxe rnaronamcif
o6bufe, HC COBO3M0)KHIA xx CyTb, =few pang Tpe6e ecrb H co6na3Ham CJIriHTHC51
B xpacmaHex. Y Hesepubrx ice, luoice nepBoe sepbr H penanuff nesmuf 3a6nywneHHe
ecrb, HeBepc-rso H ca.masi epee'', H gami0 camoro nuaBona, succace H cam Kypaii
csHnereabcTsyeT, rnaronsf: tiro ec-rb monHTsa HesepHoro, pa3se 3a6nyxneHHe
H nporf. tiro In: went nerb ems s penma-HH myxammenaHcfcoil, foxce guaBonbcxoe
nopoAcneme, Haw Ace H3sepr 6bITH, KTO 613I 3npaBoro chat yma ycymaancsi? (B
HekAce 6onbufe 70 epeceil 6brrii caw( COUICJIAIOT myxammenaHe), Kam), MOJHO,
pa3ymeTH nono6aeT, 111.06 Ammon nliaBony yuffenem COTB0pHJIC5IH enifif normaTbf
CBOA BBOn H yrsepxcnatouin, npyroro (rformaTm) pa3pyluan 61.1, onposepran
H Hc-rpe6nAn? 146o (sficoxce B npficnosHH HmeeTcsf) BpaH BpaHy HHKOJIII>Ke H360-
gaeT oum. YAHBASIeTC51 y6o cemy Hemour,b yma moero, ()Gage 'ITO 0 CeM yngsnefum
paccyxcnalo BKpanle H3151B.310.
3a6npfc,ReHHA noxa3augexxx ABOSIKO ecrb: ecTb 6o 3a6nyxcneHHe Bona, ecrb
ice 3a6npfcgeme H HeseneHHA. nepBbIM o6pa3oM 3a6npicnaem 3Hwoufe H xonfule,
o Ifem 6nax<exm,Il3 Aarycraff H3 TaMTI3I Osanna s3sls, rnaroncr: Bmcny nyuuasi
H yrsepAcnalo Taxosa 6brru, xpicnnfasf ice H36Hpalo (s gonasammxxxx Taxosoro
o6pa3a Bcervni canamH o6ui cynocraT Tpynxrc51). BTopbm (o6pa3oM) 3a6nym-
,11aem xfpe3 nexoe cponnoe Ham yma nompageHHe H 6e3ymcno, ewe Teonont cne-
num HesexcecTsom HapHHafar, a3 oHoe pexa 6buf HaTypanmfoexxxxx 6e3ymcTso,
icoropoe OT cxoTcrsa Nnioro HeqT0 ce6e npHo6afaer. 14 cfca3par, suco oHoe crpaxc.
Ayr ace Heseptme H epeTHicH, Koropme HAKOJIIDKe K cscry H nom:Immo liCTHEIHbI
nplurrit moryr. Fnaromo y6o, snco xplic-rHaHcme epeTHIcH 3a6npfcnaloT nepabm
o6pa3oM, myxammegaficKHe ice wropmm, Toil 6o, mice He ypa3yme arm He so3moxe
318 pa3yMeTH, / nono6eH ecrb Tomy, KOT0p1)111 BHKOJILDKe cabman, Haxonfuice amen,
kumowe mower 6o 3HaTH HRH pa3ymem, pa3se TO, 'ITO irlyBCTBOM H yMOM noemnem.
CHx y6o cnenoe c-rpaxcnynnix Hesexecrso, nono6fmx rnaromo 6b1TH ameplixaHam
H Hubuvi monem B nanesailumx mHpa cipaHax o6arafon11fm, icoTopme BHKOJIMKe
ripopoxa, anocrona HRH nponoseminca CBAufeHHoro EsaHrenHA gJIg Kypana
Dp0181, cuaufaufa. Ilono6Hux, rnaromo, no enHxy no MATHS{ H 3H3H1151, a He no
cnyxa HannexcHT. 146o XOT51 CHH, TO ec-rb myxammenaHe, mHoraxcnbi caw:ma=
XplicTa cbma 6oxcH51 6brrH H 6ora H IIp0Tq., o6ame no enHxy no 1105ITH51 H pa3y-
meH73A Tarim-ma HanneAcHT, ml mano 6narononywHilum cym amepzKaHos,
KOJIII)Ke cero cnEnuaunix. 0, cxoTc-rsa menosetfecicoro! 0, Tbmbr non conHnem B
492
ciuna nu poate fi socotita altceva decit nimic si / o lipsa a lucrului in sine x. 317
Iar in raport cu minciuna ea ar insemna o lipsa de doua feluri, intrucit min-
ciuna insasi nu e in sine nimic altceva decit lipsa adevarului. De unde se naste
un alt fel de mirare: cum poate un diavol s sileasca, sa strice, s5. nimiceasca
si sa stearga inventiile si nascocirile altui diavol? (Caci diavolul totdeauna
adevarului se impotriveste si se invata sa-1 rastoarne.) Iata de ce se pare ca
aici este nu putin be pentru indoia15.. Faptul ca in adevarata religie si cre-
dinta despre Dumnezeu (pe care o tinem cu tarie, o credem si o cunoastem
cum se cuvine ca este la crestini) se ridic'a multe si felurite erezii nu este de
mirare, pentru ca perfect stim ca totdeauna, de la inceput, au fost potrivnici
diavolul lui Dumnezeu, raul binelui, minciuna adevarului, ca se con-
trazic si, dupa cum e obiceiul 55. se zica, nu sint compatibilixx, de aceea tre-
buie sa si fie sminteli printre crestini. Iar la cei necredinciosi prima ratacire
a credintei si a practicarii religiei este necredinta, erezia insasi si lucrarea dia-
volului insusi, dupa cum marturiseste chiar Curanul, zicind: Ce este ruga-
ciunea celui necredincios, decit r5.tacire?" * etc. Acest lucru se poate vedea in
religia muhammedana: ca ea este un rod al diavolului, ba chiar un monstru,
cine se poate indoi din cei cu mintea sanatoasa? (Caci insisi muhammedanii
socotesc ca in ea sint mai mult de 70 de erezii 159.) Dar cum este de inteles,
ma rog, faptul ca un diavol s-a facut dascal al diavolului si ca unul introducind
si afirmind dogmele sale strica, respinge si nimiceste pe ale altuia? Caci (dupa
zicala) Corb la corb niciodata nu-si scoate ochii". Se mira de acest lucru
neputinta mintii mele, dar voi arata pe scurt cum judec eu despre aceasta
nedumerire.
Motivulxxx ratacirii este de doua feluri: exista o ratacire a vointei si o
r5.tacire a ignorantei. In felul intii, ratacim cunoscind si vrind, cum spune
fericitul Augustin luind din poetul Ovidiu: Vad cele bune si le afirm ca sint
asa, dar le aleg pe cele rele"**(de adaugat ca vrajmasul indeobste se osteneste
din rasputeri sa ne ofere xxxx acest mod). In al doilea fel, ratacim printr-o
intunecare a mintii proprie noua si printr-o nebunie pe care teologii o numesc
ignoranta oarba, iar eu as numi-o nebunie naturala xxxxx, caci ea are mult din
animalitate. Se spune ca de ea patimesc toti necredinciosii si ereticii, care nu
pot niciodata veni la lumina si la cunostinta adevarului. Asadar, as spune ca
ereticii crestini ratacesc in felul intii, iar cei muhammedani in al doilea, pentru
ca oricine n-a inteles sau n-a putut intelege / este asemenea celui care n-a vazut 318
niciodat5.; el nu poate cunoaste sau intelege nimic din ceea ce percepem cu
simtirea si cu mintea. Datorita ignorantei oarbe a acestor suferinzi, se spune
ca sint asemenea americanilor si altor oameni ce locuiesc in cele mai indepar-
tate tari ale lumii, care n-au auzit niciodata de proroc, apostol, propovaduitor
al Sfintei Evanghelii sau al Curanulul i altele. Unii ca acestia, zic, yin prin
pricepere si cunoastere, iar nu prin auz. Dar desi acestia, adica muhammedanii,
au auzit de multe on ca exista Hristos Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu si
altele, cit priveste priceperea si intelegerea tainei nu sint cu nimic mai fericiti
decit americanii care n-au auzit niciodata de acest lucru. 0, dobitocie ome-
neasc5.! 0, intuneric sub soarele care straluceste la amiaza. 0, nenorocire !
493
narlygm cHsnouurm! 0, He6Harono.nywi! 0, HenpacrynHme H Hexccgegambie
npemygpocrx H Boni' 6owHe! OH y6o Bcem xoluer cnacmcB, Bcex K ce6e npH3b1-
Baer, o6afie MHO3H XOTSIT CJIMIIIHTH H He moryr, MHO3H moryr, H He XOTAT, MH030
moryr, H XOTAT, HO He 6pery-r, MHO3H B3bIBRIOTCH, ma.no )xe H36pHHIT6IX 6bIBRell>.
H Begyuure 60JIbIIIe, HeBegyfouule Ace meHmue 6HeHH 6ynyr. Ho CH5I HIRAM B afx
Bemex HcxycHeihnum ocraBnuie, K Hamemy Bo3Bpar Imes' npexpoweinno.
Epecb o6uulm apancialm peqeHHem Ha3biBaercsi pag63 H pa0b13am, orxygy
eperux pag5a3bt H c rpeqecxoro Hopefuls' eepambucu HapHuBercsi. Cero pefieHHA
3HameHoBaHHem aim xamexcoxun, Bcex nepcos pag6a3bt, TO ecrb nepBerauxx epe-
THKOB (xxowe mbx pex.ax 6b1 apHaHoB) HeqemBermatx H B Bepe myxammegHacxoff
npemHoro 3a6J1ygnsamx nporime myxammegaue a Haaname Typal HmeHyfor.
Texwe Hap Hum% o6bpiail Hmeror Kb13b1.1611W, TO eCTb KpaCHOTOJIOBbIX, 3aHe RH
Bcerga xpacHolo HJIH necrpom inanxolo malty noxpboalor, nporque )xe myxam-
megaHe nporioHo, Bce 6enylo mangy x Hocirrx o6bplait Hmelor, xpome Ampuoti.,
xoropme 3enexpo H flepHyro (ga OT HHbIX pa33HaHHEI 6y,RyT) HOCAT, 0 HMOKe npo-
crpaHHo peqecsi B r.naBe 0 uKax Myxammedoebtx, awe KTO xouter, Tomo
ga 3pHT.
Mg CHM y6o reHepanblimm pag5a3bt HmeHem mHowainuHe HHbie, sucowe
smile pexom, mewgy rypxamH, apanamH, nepcalval H HHI3IMH myxammegancmisi
amen' HapogamH 6bnua H Rbme cyrb epecH. OT xoropmx Hlicna Hexxe, Awe
Horologe KypaHoebiM 3anoBegem HecornacoBarn BHLVITC51, 3,ge H30tITeM H HHwine,
emu() xpariae 6brim mower, rexwe onliHnii pa3HCTBO nporox.nyem. EpecH HJIH
OT mHeHHA, HgH OT epeceHafianmunca HM51 B3aunounui x Awe y HHX 3Hamewreilume
319 cyrb,/ HJIH, Aa Herminee peqem, xoropme mbt co6pam Bo3MOroxOM, cyrb cue:
1. Pa0a3b1; 2. Myuacblxbl (Hwe H fp/y.4U HapHHatorcH) 3. Maa.aymu; 4. Humentyn-
naeu; 4. Me3axtn; 6. EaRebi; 7. Mycuppu; 8. HwpaKbl; 9. Xaupemu; 10. Myamma3u;
11. Cenucu; 12. &Imam; 13. Kadbmadenu; 14. Mymcotondypen; 15. .iftombz;
16. Te6pu; 17. Tepca; 18. Ken6nepecm; 19. TRenepecm, Eymnepecm H MyAxudu.
H cue y6o cyrb epecH, }Duce B Hacrosnnem Bpemem H Ae.ue BOC110MHHTH BO3MO-
roxom, xoropme ,LUISI Ju060nbrrHoro fulraregB ywe TOJIKOBaTH nplicrynaem.
Taa6a deadecRman
494
0, intelepciune inaccesibila si de necercetat si vointa a lui Dumnezeu! Caci
el voieste ca toti sa se mintuiascr *, pe toti ii cheama la sine, insa multi
vor sa auda, si nu pot ; multi pot, si nu vor ; multi si pot, si vor, insa nu se
ingrijesc, multi sint chemati si putini alesi" **. Iar cei ce cunosc vor fi batuti
mai mult, si cei ce nu cunosc mai putin. Dar, lasind acestea altora mai iscu-
siti in asemenea lucruri, s ne intoarcem la expunerea noastra.
Eresul se numeste cu un cuvint arab indeobste raft i rafizat, de unde
ereticul e rafazi106 iar, in limba greceasc5.' se numeste alpetucoi. Potrivit sen-
sului acestui cuvint, ca si xafgoxfiv, muhammedanii, dar mai cu seamy
turcii, ii numesc pe toti persanii rafazi, adica primii eretici (cum le-am zice
not arienilor), cei mai nelegiuiti si foarte rataciti in credinta muhammedana.
Mai obisnuiesc a-i numi pe aceia kizilbas adica capete rosii"1081, pentru ca ei
isi acopera totdeauna capul cu un turban x rosu sau pestrit, pe cind ceilalti
muhammedani, dimpotriv5., obisnuiesc sa poarte turban alb, afar5. de [e]miri,
care (ca sa se deosebeasca de altii) poarta verde sau negru (despre care s-a
spus mai pe larg in capitolul Despre succesorii lui Muhammed 1062 ; de vrea
cineva, sa se uite acolo).
Sub acest nume general de rafazi au fost $i sint acum foarte multe ere-
suri, precum am spus mai sus, printre turci, arabi, persani si alte popoare din
regiunea muhammedana. Din numarul acelora vom enumera aici uncle care
se \Tad a fi in mai mare dezacord cu poruncile Curanului, iar mai jos vom
explica deosebirea opiniei acelora, cit se poate mai pe scurt. Eresurile care-si
iau numele fie dupa credinta fiecaruia, fie dupa eresiarh si care sint mai in-
semnate la ei sau / (ca s5. spunem mai adevarat) pe care le-am putut culege 319
sint acestea: 1. Rafazi ; 2. Munasihi (care se numesc si Gululi); 3. Maalumi ;
4. Nimetullahi ; 5. Mezaki ; 6. Baiagi ; 7. Musirii ; 8. 4raki ; 9. Haireti ;
10. Muammazi ; 11. Selisi ; 12. Bektasi ; 13. Kadizadeli ; 14. Mumsoiunduren ;
15. Liuti ; 16. Ghebri ; 17. Tersa ; 18. Kelbperest ; 19. Ghiavperest, Butperest i
Mulhidi. Acestea, deci, sint eresurile pe care am putut sa ni le amintim
in timpul si lucrarea de fata si pe care incepem a le explica cititorului curios.
Capitolul al doucizecelea
495
on grintdu 00E1 unouo `rmotarustexiCAT awn o `acluxagAga aclarno H ourvuo
019H0
EHEUOJEUJ unqg WRY" ,LousdoxiC `noodau min X 33411 /1MM)/ 1133XEKOH x 4100
014JOHN Nuturamoo 010 `rcurairatrato rrodau 031( 9100M1H11.01fE xx 01140 EH noxda
x
mohdonnif
xx
XXX
manWanodn
rUMXII2H
XXXX
mommodm
9617
Lipsesc intr-adevar toate cuvintele lui Muhammed graite despre Ebubekir,
Omer si Otman. Turcii ii invinuiesc pe persani ca la ei Curanul e denaturat x
si ca multe sentinte ale lui sint inlaturate. Persanii intorc aceasta nelegiuirexx
asupra turcilor, zicind ca Ebubekir, Omer si Otman au adaugat multe pe care
nici Dumnezeu nu le-a poruncit, nici Muhammed nu le-a rostit cindva si
deduc ca acestea slut intru totul minciuni si nascociri ale celor trei oameni
prearai. Persanii afirma ca numai Curanul for e adevarat, pentru ca Muham-
med, cind a fost la sfirsitul vietii, doar lui Ali i-a poruncit s adune dupa
moartea lui intr-o singura carte poruncile Curanului insemnate in diferite
timpuri pe diferite hirtii, ceea ce a si facut, dupa cum marturiseste si cartea
Muhammedie. Am citit si not in aceasta carte, intr-un loc din capitolul despre
Curan, ca Ali s-a ostenit trei ani cu culegerea sentintelor Curanului. Turcii
afirma, dimpotriva, ca invatatura fireasca si curator a Curanului a adunat-o
/ si a predat-o Ebubekir, caruia i-au urmat alti succesori ai lui Muhammed.
De asemenea, nu sint de acord in altceva: persanii spun ca a fost scris Curanul 320
(pe care secretarul lui Dumnezeu 1-a scris in cer) cu caracterele zise taalik 1083,
iar turcii cred ca este scris cu literele numite neshi 1084, pe care be intrebuin-
teaza si acum la copierea cartilor Curanului.
Dar nepotolita si vesnica este cearta despre succesorul legitim al lui
Muhammed la domnie si califat. Turcii spun ca dupa testamentul lui Muham-
med succesiunea a preluat-o Ebubekir, dupa testamentul lui Ebubekir
Omer, dupa testamentul lui Omer Otman, dupa testamentul lui Otman
Ali. Dar persanii resping toate acestea si batjocoresc cu hule aspre pe cei trei
tirani intru domnie si eretici fara Dumnezeu intru califat, mai rai si mai
cumpliti decit ateii, afirmind ca numai Ali este mostenitor legitim al ambelor
puteri, si politics, si bisericeasca, si detinator al scaunului prorocesc si al
intiietatii aceleia. De aceea, daca cineva dintre crestini sau iudei va primi
muhammedanismul la persani, mai intii i se porunceste sa se lepede de religia
sa si sa rosteasca lanet, adica anatema asupra lui Ebubekir, Omer si Otman
in fata intregului popor, si abia dupa aceea sa faca marturisirea credintei
asa: La illahi illa Allah, Muhammedu rezul Ullah ye All halifullah, adica
Nu este dumnezeu afara de Dumnezeu, Muhammed este proroclu151ui Dum-
nezeu si Ali loctiitorul lui Dumnezeu" (in domnia paminteana) roes
Pe linga aceasta spun ca minare, adica turnurile cele inalte de pe linga
temple, nu sint necesarexxx, ba chiar ca merits batjocura; de aceea rizind de
Ebubekir spun ca acele minare sint madularul lui tainic (al lui Ebubekir),
pe care urcindu-se turcii, ii cheama la acelasi lucru si pe ceilalti tovarasi
si rostesc multe alte hule asupra celorlalti doi succesori si asupra urmasilor
lor. Tot asa la turci persanii sint socotiti necurati, pentru ca atunci cind fac
abdest pe piciorul gol, fac numai pe mest (s-a explicat ce este mest in capitolul
Despre namaz)166; turcii insa isi spala picioarele cu apa multa. Iarasi, per-
sanii pentru infrumusetarea caselor acceptor fete si chipuri de om si animale,
lucru care la turci este o fapta de nelegiuiti si necredinciosi. Ca sa inchei cu
un cuvint, atita ura si dusmanie este intre aceste natii, incit se socoteste una
pe alta drept mai rea decit inchinatorii de idoli si ateii. De aceea, muftiii
ambelor / tari nu au dat aceasta feta (sentint'axxxx judecatoreasca) : Daca 321
vreun muhammedan turc, arab sau oricare din numarul celor ce se
numesc sunni, adica drept-s15.vitori, intr-un razboi drept, adica facut pentru
stricat
xx farAdelege
xxx trebuitoare
xxxx hotarire
497
xutEta, nage we HA0J10110KJIOHHHKa Ha 3aKOHHOCI 6paHH, TO eCTb era 6boaeT 3a
ymHowetme Bepm, y6HeT, TOM myxammeAaHHH HMaTh 6bITH 2a311, TO eCTb BilT513b
B pail onpeAeneHHE,til. Ante xce caM OT HenpHATe.n51 y6HeT 6yAeT, Tor,aa HMaTh
61,ITH tueoltd, TO eoTb mygeHHK, paBHEIM o6pa3om part HaClIeAHTH Hmyintel. Awe
JIK ace y6HeT eumHoro OT nepcon, TOJIHKOe II0J1r9PIT B03,11a51HPle, KOJIHKOe times(
6b1 HOJIr111TH 3a ce,ambzecsal, i imix HeBepimix, pylcamx ero y6Hemtbnc. Ho npOTHBHO,
ante caM OT nepcHasimma y6HeT 6yAeT, ce,ambitectrrb KpaT cnaBHeiluntii H Gory
mo6e3Heilamil mygetunc 6bITH 11MaTb. Palmas CHM II nepcbt o CBOHX BlIT513eX
H mygeHmax HentnytoT. 14 cm! y60 o cell epee"' B HacTosanem noBonbita xta 6ynyT,
ante we Ao6poxoTHEtil IIHTaTeRb mHowaihnast BtmeTH wenaeT, Eta npogTeT Ho Tatum x
Haute Ha Hcmoputo eo3pacniewuR deopa ommatiocozo, r,rte mHoro xypHo3Hbtx H
cnbunamno cnaxtocTHbix o6pstuteT seuteil.
498
raspindirea credintei, va omori un necredincios, deci un crestin sau iudeu si
mai cu seama un inchinator de idoli, acel muhammedan va fi gazi 169, adica
un viteaz rinduit in rai. Daca va fi ucis de inamic, atunci va fi ehid 169,
adica mucenic, mostenind si el raiul. Iar daca va ucide un persan va capata
atita rasplatire cit ar fi avut sa primeasca pentru saptezeci de alti necredin-
ciosi omoriti de miinile lui. Daca, dimpotriva, el va fi omorit de un persan,
va fi mucenic de saptezeci de on mai slava si mai placut lui Dumnezeu".
La fel socotesc persanii despre vitejii ai mucenicii lor. Ajunga deci acestea in
cele de fata despre eresul a aintit ; iar daca cititorul binevoitor doreste sa
vada mai multe s citeasca adnotarile x noastre la Istoria cre#erii Cur ;ii
Otomane, unde va afla multe lucruri curioase si placute auzului *.
499
spew( cicoultan, mica B tienonexa HeKoero BXOLIJIT, lace onapeu ecrb 6narimat
}Tan& fi Bcmcamit no6poneTera.ma yxpatueH R B Hem npe6mBan, Itec-rnoe, npa-
BenHoe H no ncemy Ao6poe, noxnanbHoe H TIRCTOe npononcnaeT )came. Twice emy
ymeptuy, He pail cTsincanaTit BepylOT, HO B neptioe 6narononyman cocTosaute OT-
BOXITHC51 yrsepncrtatoT. Coc TostHae ice npenHero oHoro 6narononytaut He "woe
6bria rnaromoT, xpome nepsoro oHoro 6onceememoro casautn, 113 eronce itacrart
6RCHOCROBAT OT 6ora co3,gaiim i 6LITH Ayala ttenobegecxae. Ho ante BO spemn
33 333 neT 3noitecTaban Han Ayala, mince B cammx XIIBOTHaX npe6tArtast noxaercn,
;twice no Kotula mapa, eronce oaa Henpenenma H mano He 6ecicoHeuta 6MTH yr-
Bepacnatar, macaw >ice B ttenosexa npecenaracn moncer, HO ncerna B 6ecitecTiteiluntx
H ruareihunx 3nepsix npe6mBam itmeeT H =um:mem cnonecHocTa, csoileneHamm
nce 3BepeM OHbiM DIYIICTBOM H JIIOTOCTHEO, ant Tsnicitailtueto H HeCHOCH010 KR3HI410
3a conenaaable npenne rpexa myglima 6yAeT.
Eute BepytoT 01111, RICO B 03Hatteintyto BpemeHe nonrary BC51104X Beata o6pa-
wean H x nepsomy cnoemy cocrostaato npautecrmie 6blsaeT. Cnytutcst mHe ena-
HOT OT cernA epeca cesi cJibIIIIaTH rnarontouta: 0, xasace, nobepb mHe, SIRO
npencne 33 333 neT TIA a st H npor'nie ace, 3ne Ham npencTostunte, no,no6Hmm
o6pa3oM H Ha Tomnce mecTe canexom, Tanncne, mice Emile pa3rnaronbcmyem,
6ecenosaxom H To-Acne noncec-rno H nio6oaHoe o6xonwreabcmo amexom a c-raH
cell (6exoM 6o npa 06o3e B nocnenHem npurany icecaps noxone), eronce HEJHe
323 BIWIM, R noxon, eronce Millie Tbopam, Ton( H 'mug mopaxom./ Emynce Hliwronce
RHO omeatax, xpome cero, ;la Bepar mite, stxo HINTO)Ke Taxonoe namnrcnyto.
H cast y6o ec-rb npoc-ran CHX eperincoa 0M1111151. Apyrail xce o6pa3 en (eronce
OT mHoncainunx pleHHeilantx Typtcon npanTa 6bITH smunue pexoM) Taxobbrm ycmo-
TpsteTen %MOM: rnarontoT 6o, Rico 6or, apencne Hence B Apa0e My1iHTH 6yrkeT ;vital
rpeumme, HanaraeT HM ica3aa, axxce rpo6Hme HapaiiaioT (o xoTopmx B num
0 ade pettecn ,110BOJIBH0), HO 'toile= MHJIOCTII 6oncan xouteT He TOM" XeCTOKO C
OHEAMII nocrynaTa nyinama, He rpo6Hmma KR3HbMIY, HO CHM B IIROTH )1CHBOTHEAX
npeceneaaem mymar R otannaeT Tax, 'ITO He Tpe6e K TOM HM EH Hpe3 rpo6anta, H14
'lpe3 Apa0 OT cxnepit rpexonamx B HOBO oinnaa-racn. Cue mHenlie RBHO H 6e3
BUXOM crpaxa y KOHCTRHTHHOITOJIHTRHOB acnonenyemo 611TH monceT. Ilepnast
)1m onaHatst H 3anpageirFia a Haxa3apano nonnencautan 6brrx cynarcn.
500
Ispravind. aceasta vreme, intra iarasi in oarecare om, inzestrat cu bune mora-
vuri si impodobit cu toate faptele cele bune si, petrecind in el, duce o viata
cinstita, dreapt5., bung in toate, laudabila si curata. Cind moare, ei cred ca
nu dobindeste raiul, ci spun ca este dus la prima stare de fericire. Iar starea
fericirii dintii spun ca nu este altceva decit acea prima stralucire dumneze-
iasca din ale carei particule basnesc ca au fost facute de Dumnezeu sufletele
omenesti. Dar daces in timpul celor 33 333 de ani sufletul acela nelcgiuit nici
petrecind in animale nu se va pocai, ping la sfirsitul lumii despre care afirma
ca este nehotarit si aproape infinit nu se poate nicicum muta in om, ci
va petrece totdeauna in cele mai scirboase si mai cumplite fiare si va fi chi-
nuit cu lipsa de cuvintare si cu timpenia si cruzimea proprie acelor fiare,
ca cea mai grea si insuportabila pedeapsa pentru pacatele f5.cute demult.
Mai cred ei ca in durata de timp insemnata se produce o transformare
si o revenire a tuturor lucrurilor la starea for dintii. Mi s-a intimplat s5. and
vorbind pe unul din secta acestei erezii: O, principe, crede-ma ca acum 33 333
de ani tu, eu si toti ceilalti care sint de fates sedeam la fel si in acelasi loc si
vorbeamsi atunci tot acestea pe care le vorbim si acumsi aveam aceeasi prietenie
si aceeasi comportare afectuoasa chiar in tabara aceasta pe care o vedem acum
(caci cram in tabara, in ultima campanie impotriva Cezarului) 1073 si faceam
atunci campania pe care o facem acum"./ Dar eu nu i-am faspuns altceva 323
decit ca sa ma creada ca nu-mi aduc aminte de nimic asemana'tor.
Iata, asadar, opinia simples a acestor eretici. Iar cealalta varianta a
ei (acceptata de cei mai multi dintre savantii turci, dupes cum am spus mai
sus) se construieste in chipul urmator: zic ei ca Dumnezeu, mai inainte de
a chinui sufletele celor pacatosi in Araf, be impune pedepse pe care be numesc
de mormint" (despre care s-a vorbit indeajuns in capitolul Despre iad) 1074.
Dar cum mila lui Dumnezeu vrea sa se poarte cu acele suflete nu atit de aspru,
nu cu pedepsele de mormint", le munceste si le curata in asa fel, cu aceasta
mutare in trupurile animalelor, incit ele nu mai au nevoie sa se curateasca
din nou nici prin mormint, nici prin Araf de intinaciunile pacatoase. Aceasta
parere poate fi marturisita la constantinopolitani descoperit si fares nici o
teama. Dar prima opinie e interzis5. si e socotita drept una ce cade sub pe-
deapsa.
Maalumi. Maalumi 1075 este numit cel care cunoaste sau cel iscusit
in stiinta. Acestia marturisesc ca pentru omul care are mintea curata nu exista
nimic care sa nu-i poata fi cunoscut, nimic nestiut, ascuns sau tainuit de cunoas-
terea lui. $i nu numai lucrurile naturale, care sint pentru unii foarte grele gi
cu neputinta de cunoscut, be patrund ei in chip desavirsit cu aflarea si cu inte-
legerea, ci st pe cele dum.nezeiesti toate, tainele cele ascunse din veac si pe
insusi Dumnezeu, creatorul tuturor, cum este el in sine *. Pentru ca, spun ei,
501
HenpcHyTc-rBytontax x BH,RAT, Hewe mbr Ta, Awe CyTb npe,zt ommll HaarHmH (pelm
6bIX CHX II0,7406HbIX 6bITH H eom epwcam xx ersponcxxm, Hxxce ademnoc xxx Hapx-
naroT).
CHH nepBoro ocHoBaTenx csoero HmeTH noBecTnyeTcx Caadu Hexoero, xeco
pax{ OHH H caadu HapHuatoTcx. Cica3yloT )Ke, AKO cero xyam coseparexcTsa alto-
6onHoro we ex H BO OTJIrIeHl414 pa3ymeemoro nenaHHB, I4HaK0 410JIy9HTH HeCTb
BO3MO)KHO, pa3Be, 9pe3 ymepuoneHHe ILTIOTH H Bceuenoe 044bIA HccymeHHe, cHpemb
TOJIHKO, JZa tiyacTsa BHeruHHe (KoTopme K CKOTCKOR menosexa ifacTx npliHanexcaT)
324 Becbma yracare, BHyTpturm we cnoBecHblx grim nenaHHem H BaacTH / nopa6oTHB-
Inecx, IIPPITODKe 9yBCTBeHH0e, TO eCTI, ocx3aemoe, 3pHMOe, CJIbILLIHM0e H npoTtree
Bce, 11TO-JIH60 cy&beKTym xxxx H o6-berrym xxxxx Ha3bIBaTI4C51 o6brxe, muyalator
HRH II0eMAIOT. H TaK0 cosepmeHHo ripecTamuy xyBcTB TenecHmx ueficTBoBaHmo,
Ayala BocnpHAB CBOA pa3ymHbie CHJIbI, JAdicriveT Ha BCA o61,ewrbt MOMeHTaJIBHO,
npoHHHaTenbHo H coexHHHTenbRo. Tax% Hanplimep, xoTopmil HuHe mecxua maHa
B ,aeCATBICI ,aeHb, B nepsyto nonyneHHoro, TO eCTb 12 xaca mr4HyTy, 6bin 6bI B MOCKBe,
MIK B KOHCTaHTHHOTIOJIe B TOT )ICe ,ReHb, HaC H MHHyTy, ToRwe genoBeK eCTb B
IIHTep6ypxe, B Kanpe, B BHeHHe, B PHMe H Be3Be H BCA BO Bcex mecTax, Awe BO
yme csoem nonOxcxn, npxcyTcTBeHHo H an! npe,z IIHM cyalax BHuHT, no3HaBaeT,
payee H 3Haer. gatoT Ha cxe BHHy, 3aHe rnaromoT, AKO no3Harnue 6oxcHe,
AKO)Ke eCTb B ce6e ecTeciso, BCA B 603e H tipe3 6ora H OHM B14,a5IT, COCAHHHTeJIbH0
we H Bxyne, BCA npemexuax, Hacrosnuax H 6ynyulax 3HaioTxxxxxx. ivBaJIATC51 MIK
3nocnywirrenx, AKO 9pe3 noscxxHermoe o6bncHoBeHHe (o6atie OT Hagana no many
H HecKopo) B TOJIHKy10 HeStaeHHS1 H OT BCAKOTO 6palnHa B03nepwaHHK AOCTII3a1OT
BbICOTy, AKO B 40 ,xHeiel euxHcno TOKMO 6pauIHO mcymaioT H TO 3eJIO cna6oe H
mano, cHpemb Ase TOKMO MTH TpH OJIHBbI, CMOKBbI, 14310MHbIe ATO,abI H CHM no,ao6Hble
Boum.
Thmex cam tienosexa, no6pbrmH yxpameHHoro HpaBbr if ensa He BO Bcex
FIayKaX 3eJI0 HCKyCHOTO, KOTOpOil XOTAIIIH CHX epeTxxos 4)a6ynbi HCKyCCTBOM JIO-
3HaTH, no 3anoBeuem HX ycTaBHA ce6e 110CTOM Hccyunrrx, HO geHb OT XIX Hesmemor
paAH TOJIHKO ocna6e, AKO IOTOM AOMOBBICI Ham, MeAKIIIIHEA xorrop, BO oboe
spew' 3eno CJIaBHbIrf, AH,aperi JI14104H1111 (erowe no noBenemno Hbnieumero cy.rrraHa
noBemeHa 6brrH cnbnuaxom) c BemucHm onoro 6euHoro o )10131111 onaceHHem,
exn3a B nepBoe npymen ero 3BpaBxe. Eine xBanxrcx CHIT B xHmx,recicom xyBowecTse
H AKO xameHb clmnocockcicHil H3o6peroara H xorAa-nx6o XOTAT o6pecTx moryr.
KpoMe CHX mHorax euje cyTb, Awe o cxx 6e3,aenbinucax noBecTBoBaTH Hannexcano
6bir, HO Ba He BoTate B CKa3aHHH TaKOBbIX 6pegHei3 Bpemx Picipanim K nocnexpoumm
nocTynHm./
X OTCTORIIMS1
XX HOBRKaM
xxx no 3ambruineinu0 cnoemy BCSI COTB0p1M1 MOTYIUHx
xxxx nonnewainee
xxxxx npennexcaulee
xxxxxx pa3ymeioT
502
asemenea oameni vad cu lucrarea mintii mai limpede toate cele ce nu sint
de fata x decit not pe cele ce sint inaintea ochilor nostri (as zice ca acestia
sint asemenea neotericilor xx europeni numiti ti6e7Ctocxxx 1076).
Se povesteste ca acestia au ca prim fondator al for pe un oarecare Saadi,
de aceea se si numesc saadi 1077 Si se spune ca aceasta desavirsire a sufletului
si lucrarea lui liberal inteleasa in abstract nu se poate obtine altfel decit prin
mortificarea trupului si prin uscarea lui, dar atit numai incit simturile de
dinafara (care tin de partea animalica din om), stingindu-se cu totul si supu-
nindu-se lucrarilor launtrice si stapinirii sufletului rational, / sa nu simta sau 324
sal nu perceapa nimic senzorial, adica palpabil, vizibil, auzibil si celelalte toate
ce se numesc in mod obisnuit subiectxxxx si object xxxxx. Si astfel, cind a incetat
cu desavirsire lucrarea simturilor trupesti, sufletul, luindu-si puterile sale cele
intelegatoare, actioneaza asupra tuturor obiectelor simultan, patrunzator si
unificator. Asa, de exemplu, in ziva de zece mai care e acum, in minutul
intii de la amiaza, adica la ora 12 si un minut, cel ce s-ar afla la Moscova
sau Constantinopol in aceeasi zi, ceas si minut este si la Petersburg, Cairo,
Viena, Roma si pretutindeni si vede, cunoaste, intelege si stie toate, in toate
locurile pe care si le-a pus in mintea sa, de para. ar fi in fata lui si el ar fi
prezent acolo. Iar cauza acestui lucru ar fi, dupa cum zic, faptul ca ei, cunos-
cind firea lui Dumnezeu cum este in sine, be vad si ei pe toate in Dumnezeu
si prin Dumnezeu unificatorul si be cunoscXXXXXX pe toate cele trecute, prezente
si viitoare laolalta. Acesti slujitori ai raului se lauda ca prin deprinderea zilnica
(dar la inceput cite putin si faral grab.) ajung la atita nemincare si la culmea
infrinarii de orice hran5., incit in 40 de zile gusts mincare numai o data si
atunci foarte slabs si putina, adica numai doua sau trei masline, smochine,
bobite de stafide si alte vegetale.
Am vazut eu insumi un om impodobit cu moravuri bune si iscusit
aproape in toate stiintele, care vrind sa cunoasca prin experienta povestile
acestor eretici, si-a rinduit s5. se usuce cu postul dupa poruncile lor, insal din
cauza nemincarii atit a slabit din zi in zi incit doctorul in medicinal al casei
noastre, foarte slava pe acea vreme, Andrei Lichinie (despre care am auzit
cal din porunca actualului sultan a fost spinzurat) 1078, avind mare grija
pentru viata saracului aceluia, abia 1-a adus la sanatatea lui dintii. Inca se
lauda acestia cu mestesugul chimiei si ca au inventat piatra filosofala si ca
o pot afla oricind ar vrea. Afars de acestea sint Inca multe care s-ar fi cuvenit
sa be povestesc despre acesti trintori, dar, ca sa nu pierdem timpul cu poves-
tirea unor asemenea prostii, s trecem la cele ce urmeaza. /
x absente
xx modernilor
xxx care le pot face pe toate dupa cum le vine in gind
xxxx supus [simturilor]
xxxxx care ne sta in fatl
xxxxxx pricep
503
325 Ina Ga deaaecgmb rivemus
X o scent cyrvoonatoica
xx MewraHme
XXX 41351T1.1
504
Capitolul al doudzeci pi treilea 325
111- ezaki. Vorba mezak 1C81 inseamna gustare, delectare, adica ceea ce
este iubit, placut si convenabil fiecaruia. Ereticii acestia sint intru toate ad-
versari celor de mai inainte. Toti sint pyrrhonieni x 1082, indoindu-se totdea-
una de tot / si de fiecare lucru in parte. Ei afirma ca nimic nu poate fi cunos- 326
cut, crezut si inteles fara de grija si in mod sigur si dau exemplu zicind: Dupa
cum pe Dumnezeu si puterea lui Dumnezeu care lucreaza asupra fiecarui
lucru nici a-1 vedea, nici a-1 cunoaste nu putem precum este in sine, tot asa
si actiunile lucrurilor, precum sint in sine, nu le putem cuprinde cu mintea si
cu intelegerea. Iarasi, precum sintem siliti sa ni-1 formam pe Dumnezeu
printr-o inchipuire a mintii xx drept foarte extins, preamare, atotputernic si
altele, asa si lucrurile naturale si actiunile for be inchipuim numai superficial
si intr-un fel imaginativ ca sint sau se fac asa sau altminteri. Astfel, zic ei,
ochiul inchide in sine culorile xxx si imaginile lucrurilor sau ale celorlalte,
precum nalucirile sufletului si spetele abstracte ale lucrurilor, care nici nu
sint, nici nu pot fi in firea lucrurilor.
x care se indoiesc de orice
xx visare
xxx nuantele
* P. Rycaut, Istoria..., p. 195 197.
505
Ea flew CBOrICTBeHHO 3HameHyeT aICH xoHm-n160 o6pa3oM x, npoc-rbirf, AKO-Ace
erna rnaronem flpoc-rbnl eCTb He110BeK 14 TaK, H undo HRH Hepa3na9Hmil, TO
eCTb Hit TaKOB, HII TaKOB, 611p 6atieb1 adem. Toro panH epeTliubi 6aRebl TaK0 Ha3bI-
BalOTC51, 3aHe CHH 110 Bcemy enHxypell CyTb, BCSI n0 cnytialo npocTo H Tax H Tax
BO BceneHHeR Cek1 6biaa-ril H AB143aTHCA Beppome. He mHee 6e36owHo H o camom
6o3e ymcniyEur, TJIHTO.THOT 60, 51K0 11 6or CBeReHHe 11 3Hamie Beaten no npHaytiato
HmeeT H mHorag 6bIBHIOT 11 CyTb CHMOMy emy Hecsenoma, o KOTOpbDC )Ke H HmeeT
aseneme, TO Hpe3 06bIKROCTb H H3BbI4ail H He Bcex OT BeJIHKI151 Ao MaRb151 Belga,
HO HeK1114X H Be.1114HHAILIIIX 14 3HameHHTe13unix TOKMO 3HaHHe H H3Becnie HmeeT.
506
Baiagi 1083 inseamna la propriu indiferent cumx, simplu, ca atunci cind
spunem: ,,Este un om simplu, asa si-asa" sau Nu e ceva deosebit,
nici asa, nici asa", bir baiagi adem 1084. Ereticii baiagi se numesc
astfel pentru ca sint in toate epicurieni, socotind ca toate in lumea
aceasta sint si se misca din intimplare, asa si-asa. Nu mai putin
ateist ratacesc ei si despre insusi Dumnezeu, caci spun ca si Dumnezeu are
cunoasterea si stiinta lucrurilor din intimplare si ca multe pot fi si ii sint lui
insusi necunoscute ; iar cele despre care are cunostinta, acestea ar fi prin obis-
nuinta si deprindere ; si ca nu arc cunostinta si stire despre toate lucrurile de
la cel mare ping la cel mic, ci numai despre cele mai mari si mai insemnate *.
Musirri. Mussirri'c85 inseamna taina, ascuns. Accasta erezie ar fi mai
propriu s-o numim ateism, adica fara dumnezeire, decit erezie, pentru ca
adeptii ei nu propovaduiesc altceva discipolilor for decit ca nu trebuie sa creada
cu tarie ca exista vreo autoritate suprema care tine si cirmuieste toate. De
aici, apropriindu-se nu putin de parerca lui Aristotel**, spun ca numai prin
natura se misca si se opresc toate si ca se nasc si dispar totdeauna in ace-
lasi fel. Pe linga aceasta, mai afirma ca, intrucit natura insasi este singurul
si cel mai simplu principiu, in fiecare lucru natural, actioneaza totdeauna si
in acelasi fel. Astfel, animalele, vegetalele si oamenii se nasc si pier la fel, in
modul for natural; si nu este cu putinta ca din natura vremelnica si intr-o
clips pieritoare sa se produca [realitati] infinite si eterne./ De unde ei trag con- 327
cluzia c5. nici sufletul omenesc nu este nemuritor, nici nu este el altceva
decit sensibilitatea comuna si celorlalte animale, si c5. nu exista nici ingeri,
nici diavoli, nici chiar Dumnezeu. Iar acest nume al lui Dumnezeu n-ar fi
altceva decit echivalcntulxx 1086 sau sinonimulxx 1087 naturii, care este
principiul oricarei miscari si stagnari ***.
Kiufri Mehmed effendi. In zilele sultanului Muhammed al treilea 1088,
tatal sultanului actual Ahmed, era un barbat foarte invatat cu numele de
Muhammed effendi (poreclit apoi Kiufri, adica hulitor de Dumnezeu"),
care la inceput spunca ucenicilor sai in taina ca nu exista Dumnezeu, apoi
a inceput a-1 huli pe Dumnezeu pe fata 4*. Fiind prins, adus la vizir si mufti,
i-amarturisit opinia sa in chip neabatut, zicind ca poate sa arate cu dovezi
tari si cu un silogism demonstrativ (numit in limba araba burguni) 1089 ca
opinia despre Dumnezeu acceptata de oameni este falsa. Muftiul, osindiadu-I
la moarte, a semnat indata sentinta. Dar vizirul, curios (era pe atunci vizir
Kioprili Ahmed Pasa), a vrut sa-i asculte dovezile si astfel, intrind intr-o
camera separata, i-a poruncit sa-si spuna dovada cu care se lauda.
Kiufri a inceput asa: Ori nu exista Dumnezeu deloc, ori, daca exista,
nu e atit de puternic si intelept cum afirma dascalii muhammedani. Daca ar
fi si daca ar putea, nu m-ar fi rabdat sa traiesc ping acum, pe mine, cel mai
cumplit adversar si vesnic dispretuitor al lui. Caci am observat Ca de cite ori
rn-am ridicat impotriva lui si am lansat cuvintele cele mai aprige la adresa
lui, de atitea ori treburile imi reuseau mai cu noroc si mai fericit". Auzind
X oricum sau aa si-asa
xx care inseamna, lucruri diferite sub aceeai denumire
xxx acelasi lucru infatiat sub denumiri diferite
* P. Rycaut, Istoria..., p. 177.
** Aristotel, 11cl:A yevecrEcoc Kai pOoptic, II, 6; 33 b, 7.
*** P. Ryca,ut, Istoria..., p. 179 180.
4* Ibidem, p. 180.
507
CJIbIlllaB CHA 11 K myOmitio o6pamscsf, pege: oCnbrinx, rocnomme My4rrH, tn. cell
6oroxynbHinc rnaroneT? H B pa3pyiname nosona ero ncHonoica3aTenbuoe mom,
pub' oTHercTme. Ha me myclyrx pew: Pa3pymeHrie gosoRa ero 51BcTseinio ecTb,
3aHe aIlje 6b1 He 6Ean 6or BceMoryLwIi'I, suconce MM sepyem H yqxm, He mor 61:1 ,Eocene
xynia ero TepneTH H 6ynrix Hcemmtocnin, onainan Eocene noicasnum ero, Ho no-
Hence x npasexHeruuxii ecis, yeTasan (snconce mmo) xxecb ,Ea nonncHylo ica3Hb
socnpagmeT. H Taxo nosenen oTHecTx ero Ha mecTo, xnence ica3HeH 6bITH Hmenure
H rnaHy ycenix. Meremmen nce EclxbeHnx, cabrata myclaxeso x3petteHile, xurn,
peme, 3Ha10, AKO no Ceti )1043H11 H14)Ke BO3ga51141151 3a cm Mr1IITeJlbCTBO Ha) esiTxcn
mory (Hmecomy 6o Hince ,14aTHCA trro, Hmice B3ATO 6bITH OT TOTO MO)KCT), mace
ancxxe oimie MyKH, (KOTOpb1X, Hexcxycxxx B HaTypanbxbrx Bewex 60ATHC5I o6bncoma)
328 H raeHalomerocn / Ha MA 6ora, npocTb nocTpanaTx limelo H morn 6buc 3a engity
TORNIO ecTecTsemlyio xxsora JI1060Bb K Hainemy CKHOHHTHCA ymeTHortanno H
6ora TaxoHa 6bITH, mconce BbI HcrionexweTe licnoHenam. Ho 6nanceHHee mHe 6bITH
Henixyto, na H cen )1(113HH ninnycst, Hence 'la BOCIIpOTHBRIOCA npasemietimeil cinulo-
00(1)CKOrl I4CTHHHe, H BMeCTO clmnocottla, ancecnoseu ABRIOCA>>. H TaK0 HellpeKJIOHHbal
B CHOeil OIIHHHH ,I1F1aBOJI no6poxoTHo BbII0 CBOIO no meg IIpeKA01114.11.
508
vizirul acestea, intorcindu-se spre mufti, i-a zis: Auzi, domnule mufti, ce
zice acest hulitor de Dumnezeu? Rogu-te, da-ne un raspuns logic, clar, spre
darimarea demonstrarii lui". La aceasta muftiul a spus: Darimarea argu-
mentului este clara: daca Dumnezeu n-ar fi fost atotputernic, dupa cum
credem 1i invatam noi, n-ar fi putut rabda acum hulele lui; fiind atotmilos-
tiv, a asteptat ping acum pocainta lui; dar cum este si preadrept, a rinduit
(dupa cum socotesc) sa-si is astazi pedeapsa cuvenita". Si, astfil, a poruncit
sag duca la locul unde avea sa fie executat ai sa-i taie capul. Mehemmed ef-
fendi, auzind hotarirea muftiului, a zis: Deli stiu ca dupa aceasta viata
nu pot nadajdui ra'spla'tire pentru chinuirea mea (caci nimanui nu-i mai poate
fi nici dat, nici luat ceva), nu voi suferi nici muncile iadului (de care s-au
obisnuit a se teme cei nepriceputi in lucrurile naturale), si nici furia/lui Dum- 328
nezeu care se minie pe mine. As fi putut deci ca numai din dragostea fireasca
fats de viata sa ma plec spre felul vostru de a gindi 1i sa marturisesc ca
Dumnezeu este asa cum it marturisiti voi. Dar socotesc ca mai fericit este
pentru mine sa ma lipsesc de aceasta viata decit sa ma impotrivesc adevarului
filosofic celui preadrept si sa ma ar5.t in loc de filosof un mincinos". Si ast-
fel, neinduplecat in opinia sa, diavolul si-a plecat de bunavoie capul sub
sabie.
509
6onantemy H KalcHm-nH6o o6pa3om Hew() crpaacnyntemy Bcemit atnamx nomo-
liteCTBOBant TLL(aTCA. CHx eCTb npe3HameHHTaa oHaa H no HCTHHHe XBaJIbI AOCT0c1H2.51
ceHTeHnsa, 'me H Ha HHOM npaBeaoxom mecTe: B genoseue o6briaes, a He penHam
HCKaTI4 X no,ao6aem. 14 TonicytoT, 3aHe KOTOpbal menosex eCTb 6narHmkt HpaBbt
pcpathefflimil, TO171 H peJIHrH10 no6pyko HmeeT. 14 AKO ,1:(06paA penktrHa He HHO
LITO eCTb, pa3Be H3BeCTHOe H FICTI4HHOe npaskuto 6nantx H npaBenHbtx Aen, Hmilace
cocTaBnaeTca H coseputaeTca HCTHHHaA genoseKa cny)K6a HRH 3Bame, o Hemwe
,aonaceHurByeT npen cynutnem 60)Kkatm cnoso so3nant.
X CMOTINITH
xx paciconmiag iuui orgensnowasica
XXX 110CTaHOBJleH1131
510
ce sufera in vreun fel de ceva. A for este acea renumita si cu adevarat vred-
nica de toata lauda sentinta pe care am citat-o si in alt loc: Se cuvine ca
in om sa c5.ut5.m x obiceiurile, iar nu religia", pe care o explic5. astfel: Omul
impodobit cu moravuri bune are si o religie bung, religia cea bung nefiind
altceva decit o anumita si adevarata regula a faptelor bune si drepte, prin
care se alcatuieste si se savirseste adevarata slujba sau vocatie a omului, si
despre ea trebuie sa dea r5.spuns la judecata lui Dumnezeu.
511
Inaea aeabecgmb ceabmaR
0 epecm MyaMMa3u H cenuc HapHuaemoti
512
Capitolul al doudzeci si ciptelea
513
xo cnacetano nyineBnomy, rnaroneT AosneTH excHo Bepm HcnoBeaaHHe H 6narne
,Dena, smce aule co6monyT o comopBT, Toma nporme 'cowman,' HH mano noTpe6nm
HM 6y,ay-r. IlpmmaeTcm CHM H HHas1 xneBeTa, HO AKO)Ke OHH WanATCA HenpaBeaHo
enna 6o HeKTO OT CeKTbI cem, Qualm-win nponoBeamnca X mHorasi HmeHa 60>KH51
npourrmonla H TasDicAe npocTpanHee cnyinaTenem cBoxm Tonumula, OT cpenw
Hapooaa Ben Ham rnacom pew JIMK110 6bITH Tonic salute ero. Ilpnnowan xce H Bit Hy,
rnaronsc IloHme 6or ecTb Ha-rypa Henoc-riummam, 6ecKoHeifflasi H HeonHcaHHan,
332 y6o HI1K0e Xe HM51 eMy CBOrICTBeHHO H 110 Bcemy 11p11511PIHO ,HaTHCA mower, 3aHe
CBOrICTBeHHOe HIM /11306pa3HTellbH0e H spa3ymxTenbHoe HMA, TeM TOKMO moweT
naTHen, sr Ace gencateliecKomy now-lanai-or pa3ymemno H H3BecTHOe o Hnx nonown-
THCA mmiceT OKOHLIaHliexx, LITO 60)KeCTBeHHOR HaType HHKaKO )Ice nparmwc-rByeT.
14 peulx o 603e, 51K0 eCTb IlpeBbICOK1114., BeJ111rI, 13CeMOTy1111111, MMnOCTHBbIcL H upon.,
spice nonaraTenbHasi nplthlrileCTBH51 Hap1111a1OTC51, He nalle H3151Bn5leTCA
60)K1151
CylHeCTBOxxx 60)1(11e, He)Ke tipe3 CHA OTp1111aTenbHaA Hnn npOTHBHa51, AKO 6or HeCTb
npenbicoxliii, He Bennil, He Bcemorymeg, HnH 6or ecTB BetHipicainunii, manecnunii,
He MIIJIOCTHBblri H 11p0T11., 3aHe AKO)Ke 110.11araTenbHa51, TaK0 11 OTp1111aTeJlbHaA,
51)Ke IlpHIIIICOBaTHCA eMy 06b1KOLIIa HMCHa K 1I3BeCTBOBaH1110 H OKOW4aH1110 xxxx
eCTeCTBa 60)1(1151 H CyLLIeCTBa H1P1TO)Ke 11011b3y1OT HH 110MOHIeCTBylOTD.
514
ajuns pentru mintuirea sufletului marturisirea credintei si faptele cele bune
pe care, daca le vor pazi si le vor face, celelalte conditii nu le vor mai fi citusi
de putin necesare. Li se mai atribuie si alta calomnie, dar, dupa cum se pling
ei, pe nedrept. Unul din secta aceea, ascultind pe propovaduitor x rostind
mai multe nume ale lui Dumnezeu si lamurindu-le mai pe larg ascultatorilor
55.1, ar spus cu mare glas din mijlocul poporului ca tilcuirea lui este minci-
noasa *. Ar adaugat si cauza, zicind: intrucit Dumnezeu este o fire de
nepatruns, infinita si indescriptibil5., nici un nume nu-i este propriu si nici
nu i se poate da unul potrivit, deoarece un nume propriu / sau descriptiv sau 332
inteligibil se poate da numai celor ce cad sub intelegerea omeneasca, carora
li se poate face o anumita definitie xx, lucru ce nu se potriveste firii dumne-
zeiesti. Iar dad zicem despre Dumnezeu ca este preainalt, mare, atotputernic,
milostiv si altele, care se numesc atributele pozitive ale lui Dumnezeu, nu
explicam esenta xxx lui Dumnezeu mai bine decit prin negativele sau con-
trariile acestora, anume c5. Dumnezeu nu este preainalt, nu este mare, nu este
atotputernic sau ca Dumnezeu este cel mai prejos, cel mai mic, cel mai umil,
cel mai nemilostiv si altele, pentru ca denumirile, atit cele pozitive, cit si
aele negative care s-au obisnuit a-i fi atribuite, nu folosesc la nimic si nu
cjuta la cunoasterea si definireaxxxx firii si esentei lui Dumnezeu" 1102.
515
KEH11OX00E13d11 410011)1C09EH 'mat 031111011.10110110 '111f01E1f1 11E141E0 IS141111.L0d311/C0 EHONEE
EITI/C0 H xxhIOdu EfOREVOI1IIAIEXXI11 X0011 X14.1.014h0H 11 FIELLI11101A1 3C11 1410011 ax( 14 -.10d11
314h 1414111111HON P41{H3IfOilEOHOH 11 1(109 14H.Lisl4C1113H 111149 '1011101E111 OHM '01 0111
'11S11K '1011111 '10101EFI0110 KOH E3dh H)1Ad '014)10HEILLORdX 014)101101114)1( H )(1111I0dU
011 XIIIII1C0 E1011E110IAIIAIEXAW 'EMO1H3d11 A111CX10 0111111S11dLI 0LCIA11411t1IVEOH 01/C)13H 11
IS0111141011h0 0)1CONEN1111 01/CHIX.101A1 `/C,LOIOHhOH 30Ef 0I4IKED H 0FIHH31T1KEMO -xnroXIAI
*101113AI 151151.1014311 141011113H H I411.1.31TI1 1IICTOELL 003h 141tEd 1S30 1410130 141101101f3h
X X1411H wettavonrexXlv wicutronnf ounredg `i.ourvsmudu ONCHH E11 'E11/1000 EJ4 ONCOJOH
11141/CdE' 0111KHU &Off AHd 10 0101111 '01/C111M0 HUH ISIOX olouutta
131111 '1100 ONCHII H
auCiarm `isoinhuirgo MEE `10110.1E1I 10NC0W '41149 011 1111-13s1 140H0 FIHHERLOHdX
K31f/C110031Hd11 EVI031 Nexanlidx 0)(
111111 1111)K golAnic onnroi. `Noi.olutnuckao ONK
1,01EdI19114173d11 OWEIE '14.10dIAI1C 0NC311 111 o TAIHMOHERIOHdX 3h 1110)101101f -0111041oivirsEEd
FILEEI HlfH 1410EHEI 013 H EIT aagolIS ILIOIAMOIT 0100 clurigai EV10 011 011R1f `IOIX111331-11
ONCHIfONHH IK11011E0a 'E03h0 1311 OH oxux Norrgolauvciro 11101114E viaffolcali OH EI1I/C0
EHRHEVOIA1VI'EXAW 111H H 01110E1143K aoxau 0010111011 '1110dE/C 0111V 14If ax( &ION
EH 3alti 3011311110 011,3H '1501111d110 `111111A1 ONK 00)1H1f0a /C1110 K001.1111d19 01110E110311
H OE1C'ed 00a 01101 100VslEH SO xicmuuhrago SLH1f01A1 IMILLE)KdaVE0E1 IMI0E1751C1CH011 11
0100E1 3933 Eadh 001403h0 011H3dSEOEI EHIlifIfENO H dada viodog )1 0114H3H1C101100 a141101AI
EHL10100170H 111149 '13/Cum0F1 olodoiox ofausmuodauSo oiourniadu isausouodu
1C90110d)/ H ASIO113IAIIAIEX/C1AT '01HH3h/C ON(H 13EG310a011 OIOMKOH 0.10Hd3113H OHMEd9
011113) OH II4dEatad11 `0{1111141.101C0 00)10HEIATHIMXW0NCONK RIEMXNEf H 0.10)11011 EN3E1010h
EH ouHarnariC a 1110I1 Hoao '111EIAIHHd11 OIRIEd ONE `EiroJHE EHHHEI1I141f0/CIAI H "biodu
amcan 10x01 icHN Tot( iidavardu a aquirs 6, nngoutonunduo wo9onrvvd9v IAlox013Emdu
4IoNg 1414)10H '111(1)AW 1731A/IA13_10IN '1111H311)11)H 0NCH MOOED 013HEIHOIH00 X30E1
3c110 E100141114.10d3LIS3 H slOWEINHIfO/CIAI0H HIP19 1114EfINEH 0.1,h WWI 10141Hh0111)111d11
:150.13XELL03a011 /(9)1C/CED H 011LOHH010011 aouctoxdan ArnousiroEcluX AvzomahadVadu
coutupicvsr caorig IIHN3H a 31f0110HRLHEIOHON R14111113HEIVILI 111111iC3 triclo,Lox) Huh
ioreapic-eu rogormuopi (nonena0953 axEc)apvEigevHinianualcodu ulTio mem (arrusaysat
OR reiAlroit an uullb 410149 1411)1311 `I/13N139 01 4.103 )11111a0hdEX '1111HE14L014dX -0)1
1CIAIOd01 ATTIA111 011 MIA MEd Oa dOEIV EHI41t01100.1 0100a0 1533.1.0d0C 01)1011 10 -MOO
tEE 901/deV19(3V21 a 0111E9 `1C014141TIEM0110 OH IfENE9 H kainan-mpasiEnd 'tan-mon,' au
iracliolvokfadu 0.101T1/0114 XII11.L0d11 0930 ou arnuriC V1/.9(IVEIVP2/ ougoVou ONC H -v4
raevilv ou orehrigo mg/CILIA HhO H `ourwac OH arrusrkm oinnsdu nui-noivicuirgudu
)1 0930 'EHRIIEHIOHdX H 0)1E1 011 01Eh/C10 11)1E 14HEdE9 01111THEEa 111\1E11E1i 4101
919
mai propriu vorbind, insusi fanatismul legii muhammedane, precum era in
vechime la iudei/fariseismul. Caci acestia nu socotesc nici un om, nici un loc, 333
nici un vas, nici un alt oarecare lucru asa de curat incit sa para vrednic de
intrebuintarea unui om musulman; iar despre toti ceilalti muhammedani zic
ca sint necurati si ca rug5.ciunile lor, posturile si celelalte conditii sint nein-
g5.duite si lui Dumnezeu neplacute, intrucit ceea ce maninca, beau si imbraca
ei au trecut toate prin miinile crestinilor, iudeilor si ale celorlalti muhamme-
dani care le aduc, si astfel, primind o intinaciune de nesters si cu neputinta
de curatit, toate lucrurile sfinte si sfintite ale musulmanilor se fac necurate si
zadarnice. De aceea oamenii acestei secte nu primesc niciodata de la alti
muhammedani mincare, nici nu beau apa din vasul din care au baut altii,
nici nu se imbraca in haina cusuta de altul sau care a fost macar o data im-
bracata, caci zic ca poate de lucrul acesta s-a atins cindva un crestin sau un
iudeu. Iar de crestini si de iudei atita se feresc, incit prefera sa moara decit
sa vorbeasca cu un crestin sau sa-1 vada si, ca sa poata mai bine scapa de
aceasta, cind merg pe ulita nu ridica niciodata ochii, ca nu cumva s5. se
intimple sa vada un om care sa nu fie muhammedan sau sa priveasca vreun
animal necurat. Iar data i se va intimpla asa ceva cuiva dintre ei socoate
ca i s-a intimplat o mare nenorocire si, afara de faptul ca-si va spala tot
trupul, se va sili sa se abtin6 de la rugaciunile obisnuite si se va socoti ca
este pingarit pe de-a-ntregul prin privirea ochilor, deci nevrednic sa faca
rugaciuni inaintea lui Dumnezeu. Prin aceasta superstitie ei se impotrivesc
foarte mult Curanului i invataturii lui Muhammed, care porunceste sa ma-
nince mincarea oricarui necredincios (daca nu va avea vreo banuia15.) ca si
pe cea musulmana si sa-1 primeasca pe orice om in casa sa spre a-1 ospata,
musulman sau altcineva, ca pe un finger, text pe care not 1-am citat ca exem-
plu in capitolul Despre iubirea de strdini a lui Avraam* 11".
A fost odata un muftiu, Mehemmed effendi, care printr-o sentinta a
sa i-a declarat pe toti acesti superstitiosi ca nu sint musulmani 1108. Se poves-
teste ca acest lucru s-a intimplat astfel: Cind amintitul muftiu isi indeplinea
slujba si dregatoria bisericeasca, era in Constantinopol un judecator princi-
pal (rang pe care it numesc Istambol effendisi) cu porecla Kadizade (pentru
Ca avea tata kadi) 1109. In serviciul acestui judecator era un oarecare bakal 111,
adica un birtas crestin, care, cind mergea dis-de-dimineata la curtea stapi-
nului sau, s-a intilnit cu cineva din secta kadizadelilor ce se grabea spre baie. 334
Bacalul, mergind dus pe ginduri, nu 1-a vazut pe cel ce-i venea din fata pe
strad5.; la fel si kadizadeaua, tinind dupa obicei ochii in pamint, nu 1-a vazut
pe crestinul ce venea drept spre el. Si astfel s-au lovit din intimplare unul
de altul cu capetele, ca berbecii, asa de tare, ca la amindoi ii s-au umflat
fruntile. Atunci kadizadeaua, ridicind de durere ochii, a zis: O, necredincio-
sule, de ce m-ai lovit pe mine, musulman si chiar kadizade, asa de tare incit
nu pot nu numai sa merg, dar nici sa mai stau pe picioare?" Crestinul, mai
intii, s-a scuzat cu smerenie, spunind ca nu 1-a vazut si ca acest lucru s-a
intimplat pe neasteptate si neprevazut, nu inadins, si ca n-a voit asa ceva;
de aceea isi cere iertare si nadajduieste s-o obtina lesne intrucit si el este
kadizade, sub acest nume intelegindu-1 crestinul fie pe turcul acela, fie pe
sine insusi ca apartinind judecatorului, stapinul sau. Dar turcul, crezind ca
crestinul spre a-si bate joc de dinsul s-a numit pe sine kadizade i strigind
strajile, 1-a prins pe bietul si nevinovatul crestin si 1-a dus la muftiu sa pri-
measca judecata, amenintindu-1 cu moartea daca nu va face marturisirea
517
Kadbi3aden y6o ceHTeHuHro (xoTopyt) ,rta 6b1 mycl)TH no,anHcan H yrBep,nAn npocsune)
cHm HanAcan o6pa3om: <Awe KTO OT HesepHbix ape ce6e Kadbi3adena 6bITH,
He HcnoBegan nH ce6e 6b1TH myc.rmmaHHHa? Ham ante KTO eAHHolo IlenoseAan
ce6e mycJaimaHHHa 6b1T11 H IOTOM oTBepwecsi Toro, He 110BIIHeH Jill 6y,Aer cmepTHb
Pa3ymHbill H yTeLlifiblii myl:DTH Bo-nepBbix BonpoinaeT mycnnmaHHHa Imes{ 6bx
6bui CeKTbI MyCJII1MaH1111 (no KamuxucMy npanocnaminix AamicencTsoname OH
oTBewara, AIC0 eCTb OT CeKTbI UMCIA4 a3em, HO noHewe 6ALue mow Kadbuade)
pew ce6e icaObl3ade.au 6bult. floTom BonpocHn xplicTnaHHHa ,/ko xoro 6b1 OH Hagne-
wan (3Hasune 6o Hanpe,4 xpmcTHaHHHa Toro xapmesHma 6bITH Kadw3ade, cyAKH
KOHCTaHT111101-10.11bCKOTO) onteiga XpliCITIaH11H ce6e Kadbuaderm 6131TX, TO eCTE
AO Kadbr3ade HaxnewaTa. Toraa mycl)TH cymHHTe.nbabim ceHcom x H cnaxtocTueil-
Halm xoBapcnicom noxmcan cenTelatato: Kadbi3adenu eftyp, mycnuman onma3, TO
ecTb HesepHbffi Kadbi3aOeme He 6yAeT mycnumaHHH, erowe ceHc HcxycHHH
B cyAe Taxo licTarmoBaina: Erna xpxcmaHHH TOR pew AoKadbi3ade ce6e Ha =maul,
OT Toro He noc.aeslyeT, sixo OH myxammexmcm Hcno Began ecTb, Toro paps Huwe
o6BHHHTH ero noao6aeT. Haim, ema mycnilmaHHH TOR omepwecm cexTbt umam I
335 a3emu H Henose,Ran cexTy icaObt3ade, Toilwe xynHo onsepwecsi myxamme=cma.
0Txy,ny noc.ne,ayeT, AKO OH HeCTb MyCJIXMal111H. 14 ThKO OT Toro Bpemem B BeJ114-
KOM npe3peHHH CyTb epeTIIKY1 CeKTbI cesi, Hilwe moryT 6e3 Haxa3aHust ABHO oHyto
HcnoBeAaTH, XOTA cem cynepcTHHHH 9Tine.TH4 3eno MHO3H ewe H mane o6peTaloTca
B KOHCTaHT11H011011e.
TAaea mpudecgman
x pa3ymom
518
muhammedana. Kadizadeaua scrise asa sentinta (pe care cerea ca muftiul
s-o int5.'reasca): Daca vreunul dintre necredinciosi s-a numit pe sine kadi-
zade nu s-a marturisit a fi musulman? Iarasi, daca cineva s-a marturisit o
data ca este musulman i apoi s-a lepadat nu va fi oare vinovat de moarte" ?
Muftiul, intelept si impaciuitor, 1-a intrebat mai intii pe musulman din care
secta face parte (dupa Catehismul celor drept-slavitori el trebuia s raspunda
ca este din secta iman azem 1111, insa intrucit era din secta kadizade a ras-
puns ca este kadizade). Dupa aceea 1-a intrebat pe crestin al cui este (caci
it stia de mai inainte pe crestinul acela ca este birtasul lui Kadizade, jude-
catorul Constantinopolului). Crestinul a raspuns ca este kadizade, adica al
lui Kadizade. Atunci muftiul a semnat sentinta cu un sensx ambiguu si cu o
prea placuta perfidie: Kadizadeli ghiaur musliman olmaz, adica Necredin-
ciosul lui Kadizade nu va fi musulman" 1112, al carei sens cei iscusiti in jude-
cati 1-au interpretat astfel: Cind crestinul acela a spus ea apartine lui Kadi-
zade, nu urmeaza de aici ca a marturisit muhammedanismul, de aceea nu se
cuvine sa fie invinuit. Iarasi, cind musulmanul acela s-a lepadat de secta
iman /azemi i a marturisit secta kadizade, o data cu aceasta s-a lepadat de 335
muhammedanism, de unde urmeaza ca el nu este musulman. Si, astfel, de
atunci ereticii sectei aceleia sint in mare dispret si nu pot s-o marturiseasca
descoperit fara de pedeapsa, desi cinstitori ai superstitiei acesteia se afla foarte
multi si acum la Constantinopol.
Capitolul al Ireizecilea
519'
336 caroTcsi, rne cl)opTyHe o6eTbi HJIH AcenaHmi xx / ynpaansnoineil, KoTopomy KoTopyio
yxBaTHTH CJIT1HTC51, C TOJO TenecHoe Amice no 3apH nponon)Kasi coBoicynneime, B
Tom Ace mecTe Ha 3ema 110JIWKLIIHC51, HacnaAcnaeTcH.
3a liac Ace ripen cBeTaHHem, umambi, naKH Bo3Acenue eseuni, yTpeHHHe nem&
H3BHe neTH HaIIHHalOT, Hulce nporuHe ycnsbnuasaie, Bce Bicyne OT .111060CTpaCTIII3151
011bI51 6opb6b1 npecTaBaie, IIaKH Ha cTpaubi CB051 pa3nens1oTc51. 14mamom co ate-
mama B AOM BLneALCIHM, Bce Ha HOTH BocTainue, Ha mecre, KoTopoe KTO no cosep-
IlleHHH Aena cBoero 3aH51J1, CTO51T HelIOABH)KHO, Hmarvibx Ace mecTa H cenanHuAa,
THe Koro o6psugyT nopAny Ha3Haga1-0T, ;la H B 6ynyinyko H0111b, BCSIK Ha TONDKe
o6pAnteTesi mecTe. 14 me y6o TB0p11T14 o6briail HMeI0T, na He KaK0 HO yroBopy
HRH 3a B351TO13 pang npeAcne mo6BH, enxii HeKHR OT myAcecKa nony c Tolo)Krke
AceHoio lug gesom Bo mHorHe AHH HnH HecKonbico icpaT cmenieme HmeTH morn
6M.
PaceBeTaxngy )Ke AHIO, Bce Ha HCTOtIHHK niecTByloT, o6aHe Aceind nanexie
oTnyLiacsi, na 6b1 Hein4neabi 6bunf oT myAceil, rAe coTBopine zycn, TO ecTb Tema
H3moBeime, Bea, ACHE. B neHlislic 60AcecTBeintbix H nepKoBHbuc necHex Ace H monHTBax
npenpoBoAcnaioT. Ho npeKnownowycsi carnal)/ Ha 3anan, naKH no npegbsu3nemomy
O6pa3y B TOTACe HOM co6HpatoTcsi H TaKo B civieBom CKOTCKOM nnoToememeHHH,
9pe3 nenbie 40 Audi npemeniamible ripa3nHy1oT ACeHHTBbI. CKowiaBLue )ice 40 Alia,
KI41DK,EIO BO CBOSI CH OTX0,IIHT H ,Ipe3 Bee ocTainueecsi rona Bpemsi mpic AceHy }mice
3peTH 'coma, Rime npmcocHyTticH eli, 'mice 6ecenoBaTH C Heio moAceT, pa3Be npen
Haponom H HacTosnneit HeKoeri KpailHeci HyAcne. Ante KTO B n0n3opH014 H B03-
6paHeimoli JI106BH (XOT51 camblm nenom rpexa H He COTB0pHT) noilmaH H yameH
6yneT, B 3ananeHHom cTpy6e o6a coAcHraioTcA. BepyroT 6o, sum HHKoexce OT 6ora
H OT iienoBeic o TaKoBbnc H3BHHeme, HHKoexce nonyweaue x H Hincomice wino-
c.epnge 6bITI4 moAceT. K Tomy ocrpoymHeCnue paccpic,cialoT II IIOCTaHOBJ151K)T, 511(0
rpex nenaiumxx HeeTb 6o.rH13 rpexa npoH3BoneHHA.
Ho o6inem OHOM co6paiilm, KoTopme 143 TeX Axil 11.1114 nes o6p5IulyrcA tlpeso-
Hocsuguil, nuTaembx 6131BalOT 113 0611.111X TO51 cilHarorx ,LIOXO,LIOB, TaKO H neTH pa)K-
naembIe HMH, He 511C0 enHHoro, no Bcex o61Lie liana HaAce no mepTBepToro rona OT
06inecTBa KynHo C maTepAmx iniTaioTcH. B HeTBepTbdi Ace roLi cTapeihiumbi Bce
co6HpaioTesi H C0,111CJIIIBLUe, KOJIHKO BMX ecib oTpoHaT, A1151 npoKopmneHHA,
BocnnTaHHA B xynoAceeTBa Ace H onHHHH Inc Hayicax o6ylieHga no (1)amlinHsim pa3-
neJIAIOT H TaK0 naBHoe Heicoe ACIrrejIbCTBa npaaneHHe, nepicosHoe KynHo H MHp-
337 eicoe COCTaBJI5110T/ H TBOINIT.
Cabiniax noBecTBylowlix o clix monex, snco cp.', nage Bcex no6neenseinieri-
nmexxx H Bo 6paHex Heno6engmeiligHe. 14 HenoAcHo, H6o oHble B CaMOii cpengHe
OTMaHCKI451 14mnepHa Ha ropax OHbIX (HxAce Typal Ka3dazu, TO ecTb rycHlibie
ropbH> HapHuaioT) ACHBy11.1H, HIIKOJIMICe non Hro TypeuKoe nplignoina, HO nocTa-
HOMO H3BeCTHbIe Heme ,LIOTOB0pb1 C nainamx np0BHHLlI3Ii yripaarmounimu, OBO
B CBOHX mecTax, OBO Ace BO rpanex H Becex 6e3onacHo ripe6biBaTH 14 KyIrleCTBOBaTH
moryT. I4Horna HacTosugell Hpicne, saucy Ace dC1151T114eCKOMy HenoBonbHy cythy,
npomBy nnemeHH dypy3uoe (JIHBaH ropy o6nepAcauwx) mHoraAcnbi ormaHcKHe
KpaH cBoamH HananKamx pa3opsnouga, OT naineg Tex eTpaii BenHicHm npaBne-
KaioTcsi AcanoBaHbem H scerna HJIH 1106eAOHOCHM, HAH Heno6eAcneHHN OT He-
npusiTensi BO CB051 Bo3BpainaloTc51. Cares TypicH B TaKOBbIX tienoBenex npaB,Eiy,
HenoBeiconio6He H enBa He Bce mopanbame no6poneTenx BenHHMH npeBo3HocsiT
noxBanamH, mHCTOTy ACe B HI1X He HenoBetiecKylo, HO aHrenonono6Hyio 6E,ITH npo-
noBenyioT.
x ocna6nemo. cruicxow,LieHme
xx cab Aenom runiemibul
xxx xpa6petiume
520
tele norocului. / $i care pe care se va intimpla s-o apuce, continuindu-si cu 336
ea impreunarea trupeasca ping in zori, se desfata in acelloc, culcindu-se pe
parnint.
Cu un ceas inainte de a se lumina, imamii, aprinzind iarasi facliile,
incep sa recite, de afara, cintecele de dimineata, iar ceilalti, auzindu-le,
oprindu-se toti din acea lupta senzuala, se despart, trecind fiecare la locul lor.
Cind imamii intra in casa cu facliile, sculindu-se toti in picioare ramin nemis-
cati pe locul ocupat dupes savirsirea acelei trebi, iar imamii inseamna pe rind
locurile 5i scaunele unde-1 afla pe fiecare, pentru ca si noaptea viitoare, fiecare
sa se afle in acelasi loc. Iar acest lucru au obiceiul sa"-1 fact pentru ca nu
cumva, intelegindu-se intre ei sau din dragostea ce o avea mai dinainte vre-
unul din barbati, sa poata avea amestecare cu aceeasi femeie sau fata mai multe
zile sau de mai multe ori.
Cind se lumineaza de ziva merg cu totii la izvor, dar femeile se duc ceva
mai departe, ca sa nu fie vazute de barbati. $i facind gusl, adica spalarea
trupului, petrec toata ziva in cintari dumnezeiesti ai bisericesti, in cintec si
rugaciuni. Iar cind soarele se coboara spre apus, se aduna iarasi in chipul
aratat mai inainte, in aceeasi casa, si asa, intr-o asemenea promiscuitate dobi-
toceasca, serbeaza timp de patruzeci de zile aceste insotiri de-a valma. Si
cind se terming cele patruzeci de zile, pleaca fiecare la ale sale, si tot timpul
famas din an barbatul nu poate nici sa vada femeie, nici sa se atinga de ea,
nici sa-i vorbeasca, decit in fata poporului si in caz de nevoie extrema. Daces
cineva va fi prins si dovedit de o dragoste rusinoasa interzisa (chiar daces nu
va face pacatul cu fapta), sint arsi amindoi intr-o casa de lemn aprinsa. Caci
ei cred ca pentru acestia nu poate fi nici o scuza, nici un fel de ingaduinta x
sau indurare, nici din partea lui Dumnezeu, nici din a oamenilor. Pe linga
aceasta, judeca si hotar5.sc in chip foarte ingenios ca pacatul faptuirii xx
nu este mai mare decit cel al vrerii.
Dupes acea adunare generala, femeile sau fetele care se vor afla gravide
sint hr5.nite din veniturile comune ale sinagogii 1115 ; la fel si copiii nascuti
de ele sint hraniti de obste ping la al patrulea an, impreuna cu mamele lor,
ca si cum n-ar fi copiii unuia singur, ci ai tuturor. Iar in anul al patrulea se
aduna toti cei in virsta si, numarind citi copii sint cu totul, ii impart prin fa-
milii, pentru a fi hraniti, educati si invatati mestesuguri si in stiintele cugetarii
lor si astfel alcatuiesc si fac o rinduiala uimitoare, de vietuire bisericeasca si
lumeasca. /
Am auzit pe cei ce povestesc despre acesti oameni ca sint mai cuteza- 337
torixxx decit toti,si cei mai de neinvins in razboaie. $i nu este minciuna, ca'ci,
traind chiar in mijlocul Imperiului Otoman pe muntii aceia (pe care turcii ii
numesc Kazdagi, adica Muntii gistelor") 1116, n-au ajuns niciodata sub jugul
turcesc, ci incheind tratate cu pasii care guverneaza provinciile pot sa petreaca
fares grija, fie pe locurile lor, fie in orase si sate, si sa negustoreasca. Uneori
ins5., cind este nevoie, neajungind oastea asiatica impotriva tribului duruzilor
(care stapinesc Muntele Liban) 1117, care devasteaza de multe ori tinuturile
otomane cu invaziile lor, sint angajati de pasii acelor tinuturi cu mare leafa
i totdeauna se intorc la ale lor, sau invingatori, sau neinvinsi de inamic.
nsisi turcii preainalta cu mari laude dreptatea, omenia si aproape toate vir-
tutile morale din acesti oameni, iar curatia lor o propovaduiesc ca fiind nu
omeneasca, ci aproape asernanatoare celei a ingerilor.
milostivire, indulgent,
xx savir*it prin MA* fapta
XXX viteji
521
v9vvi. cunidaendui unddau
x 011 11101111
xx militrod3
1110K0939
xxx WPM 1131111MOIISHVIIX
ggg
Capitolul al tr eizeci si unulea
Despre eresul zis /uti,
Luti. Eresul /uri, isi is numele de la Lot 1118, despre care Sfinta Scrip-
tura' povesteste ca la betie a facut siluirea fiicelor sale din desfrinare *. Nu
pot aprecia dace adeptii acestei secte s-ar cuN eni sa fie numiti muhammedani
sau crestini inselatori, mincinosi si fare Dumnezeu. Caci ei si pe Muhammed
it marturisesc a fi adevarat proroc al lui Dumnezeu, si pe Hristos ca este Fiul
lui Dumnezeu ; Evangheliile i Epistolcle, mai cu seamy pe acele ale Sfintului
Pavel, nu le leapada, iar circumcizia o primesc fiMd legi-uita de Avraam din
porunca lui Dumnezeu si confirmata de legea lui Moise, ca necesara pentru
implinirea Vechiului Testament, si astfel, din trei legi fac o formula singur5. si
speciala a eresului si ateismului lor.
Despre motivul anume pentru care se numesc /itti exista insa o dubla
istorie, una a muhammedanilor si deopotri' a a iudeilor si crestinilor, iar alta
numai a crestinilor. Dupe cea dintii ei afirma ca uimeaza lui Lot, care, deli
om al lui Dumnezeu, nu a stat la indoia1a sa face fiicelor sale / siluire desfri- 338:
nata fiind ele fecioare (desi** era scos din minti de yin). Cea din urma arata
cum fury adeptii diavolului din Epistola lui Pavel catre Timotei***,unde spune
ca cel ce a s5.dit pomul se cuvine sa guste cel dintii din fructul pomului ace-
luia 4*, de unde deduc ca precum este cu cele sadite asa si cu cele nascute.
De aceea turcii an obiceiul sa numeasca pe ornul care face amestecare de singe,
pe limba araba, fircljiurul karabe (adica desfrinat cu singe sau cu rudele de
singe X) 1119 i latti, sau dupe acel Lot dinainte, sau de la acesti eretici. Insa
punind capat istorisirii despre eresurile si ereticii muhammedani ne vom steal-
dui sa aratam aici cite ceva despre felurile de idolatrie si ateism xx ce se
afla la ei si se ascund sub acelasi nume al lui Muhammed.
x rubedeniile
xx necredinta
xxx care se inchina ciinilor
* Geneza, 18, 3 1-38.
** Recte : tocmai pentru ca era ametit.
*** II Timotei, 2, 6.
4* P. Rycaut, Istoria..., p. 182; Incrementa..., III, 3, ann. y.
523
CBOIIICTBeHHO )ICe 3a xxonocnywkiTeneil BMeHAIOTCA X Te, xo Topbie COJIHRe,
.nyHy H npoTmax Teneca He6ecHa5 6oroB 6bITH BeproT. YTBepwxaloule npaBneme
H 6.maroxesame cxx, Bcem menoBeicom 1105ITHO x Bpa3ymxTe.abHo 6bITH, xoTopme
awe 6E,1 He 6bum 6o3x H.J111 Beam, cyame B xxxcailLuem mxpe He co6moxanx 6m,
Nam HIIKOJIlliKe 6btn 6bI, Hxwe B csoem COCTOAHRH 11 B HenpecTaHHom AefICTBI414
CO6JHOCTIICA morn 6b1. KaKOBbIX )1Ce B 110414TaH1414 IlgaTIOB CBOHX ynoTpearunoT
xepemoxxx H ycTaBoB, HI4KOTO)Ke o6peTox xoria, KOTOpbIll 6b1 113BeCT14.11 mue
O Tparexxx HX, oncyxy we HeKTO 113 HaIIIHX xpilculax 6e3limeHHbi1i ruiceu B3AJI
339 (erowe miry TOCI10,414H IleTp AHApeeBkPl TOJICTOR 6b1B npn ilopTe I OTMaHCKOR
HOJIHOMOHHbIM IOCJ1OM C 14-rannaHcxoro A3bIKa Ha npocroil pyccicoro xxaneKTa
IIITIUIb npesexe) xcanexoBaTx He MOTOR, mero paxx KaK npexpemeHHoil awrop o
ligo.rionoxxoHlumax myxammexaHmux Hanlican, MbI, caoso B caoso npenacamne,
3,E[e npaaaraem.
dieKoTopme (r.naroneT OH) acTpoxor H HexoTopbxe HaTypaxlicTbt taffixT
xcnoBexaHlie cex epecx B KoHcraHTHHono.ne, HO CyTb Benxxoe alic.mo, mewxy
napTxHamx x mxxxHamx, rxe mywHe o6bncHoBeHHo HOKnaH5110TCA conHuy, a xceabi
nyHe, 14 xpyrxe Heme HOMO apicramecKomy. CHH moxxe He cyTb 3e.no wecToicx
B Mailepex HX )1013H14, HIDKe 3eJ10 npimexalbi oxpauxra xepemomx HX 3aKoHa, HO
withyr HaTypanbHo xo6pe H npoxog,xT 3eJ10 HCKYCHO BO BCAMIX Beigex. He OXOTHO
BepxT, WO Ayala eCTb 6eccMepTHa H ',ITO 3a crpacTb H 3a xo6poxeTe.ab Bo3xaeTcx
Ha OHOM cBeTe. He oTmlualoT Hificorga 3a 6ecmecrlie, Korxa JIM 6b1BaeT ymimeHo,
Hxwe 3a c.Tiona CBOeBOJIbHbIe, xoTopme HM 6bIBalOT pezieHbi, Hxwe 3a 60.111,111y10
Imam HeneCTIIBOCTkI, B KoTopoii norpetualoT me.nonexx, noHewe 110,111TalOT cme,
sum xeilma HaTypanbllble, npoxcxoxxame OT nnaHeT H He crywaloTcx 60J1bIUH
OHOTO, KaK 1114HHM Mb!, KorAa HeKaKOil BeJIHKOCI xowxb Hac 06momxT Kim xorxa
commie B Kaxxxy.ne Hac corpeBaeT 3eno. go 3xe OH.
Ameutnepecm. Amezunepecm, TO eCTb orHenox.momanAbi B KoHcraarraHo-
none He o6peTaioTcx xce; ame RH we H cyTb Heubm, o6ame axxonxwe ce6e TaKoBbix
6brrx mcnonexpoT, 3a11e a6xe Ha cmepTb ocyruura6tacx HRH oTBeprumcx epecx
cBoex, myxammexxcm BOCIIpHATH nollywxeabl 6b11114 6b1. HpoTmee CJIbI111aX0M, 51K0
Hb1He cyTb TaKOBbIll BO c-rpaHe ictopduoc, nepcxxxomy Hapc-rBy C011pe,LkenbHOR,
MH0311 6o cxueBbie H B llepC1114 o6peTaloTcx, a 51K0 BCA HH,a145I 0111e110KJIOHHIIKOB
110J1Ha eCTb, He MHIO, ,ITO6 KTO He C.11131Xan. Coo 110 xpesHemy 313MIIHHKOB o6bimato
orHb BemHbiii lux Hincarmwe yracaembill crperyT BcenplinewHo, mHsnue ce6e Bcx
6.narax H macamax oso B cem, OBO B 6y,nyulem Belle (x3 Kypana 6o yBeplium,
AKO HMaTb 6bITH ,geHb CyjiHbI13 H )KH3Hb BeqHax) OT OHOTO Heyracaemoro 011151 6bI-
BaT11. CTapLITA HX, K Komi}, )1(113HH 11p116JIMKITBILIeCA, RAH Hemaximo B 60J1e3Hb
ynaxne, HJIH xonrxm HexyroBaHxem yrpywxwecxxx BpymaioT ce6e nplurrenam
H 6nawHxm CBOHM, xa B mac cmepTx cowryT HX. FnaromoT 6o, aixe nepBee gym
133b1AeT 113 TaKoBoro, Hew B B03)10KeHHbIi1 Koarep BBepxcex 6y4eT, BemHo B reeHe
rope HMaTb. Axle )ice Hex3,HoxHyBula, OrHb HowpeT ero, 6aCHOCJIOBAT, AKO pail
340 H xpesHee oHoe 6owec-rBeHHoe CITAHIle / (ewe orHeHHoe H 6ora camoro He IMO 11TO,
pa3Be OrHb 6bITH BepyloT) H3 Hero ice xymy CO3,14aHHy 6bITH ymxT Kypan JIOJIyMHTLI
X B nepBoe oHoe 6.11arononytme H 6.maweHcalso 11p1451TH xmeeT.
524
In mod propriu insa, idolatri sint socotiti x cei care cred ca soarele,
luna si celelalte corpuri ceresti sint dumnezei, afirmind ca conducerea si bine-
faccrea acestora este limpede si de inteles pentru toti oamenii, caci daca
ele n-ar fi fost dumnezei sau de n-ar fi pazit lucrurile care sint in lumea de jos,
aceasta nici nu ar fi fost, nici nu s-ar fi putut pastra in starea ei, nici in mis-
carea sa necontenita. Dar ce fel de ceremonii si rinduieli practica ei pentru
adorarea idolilor lor n-am aflat niciodata pe nimeni care s ma informeze
despre tragedia lor. De unde a luat asadar unul dintre crestinii nostri o scriere
anonima (a carei carte a tradus-o din limba italiana in stilul simplu al dialec-
tului rus domnul Petre Andreievici Tolstoi, fiind ambasador plenipotentiar
pe linga Poarta / Otoman5.*) n-am putut afla 1124. De aceea, copiind cuvint 339
cu cuvint, vom adauga aici cele scrise de autorul mai sus-mentionat despre
idolatrii muhammedani:
,,Unii astrologi (spune el) si unii naturalisti practica marturisirea acestui
eres in Constantinopol, dar exista un mare numar printre parti si mezi, unde
barbatii se inching de obicei soarelui si femeile lunii, iar altii Polului Arctic.
Acesti oameni nu sint prea aspri in manierele vietuirii lor, nici foarte zelosi
sa pazeasca ceremoniile legii lor, insa traiesc in mod natural bine si se orien-
teaza foarte iscusit in toate lucrurile ; nu le place s creada ca sufletul este
nemuritor si ca pentru patima si virtute se rasplateste pe lumea cealalta. Nu
se razbuna niciodata pentru necinste, cind be este pricinuita, pentru cuvintele
arbitrare care be sint spuse, nici pentru multe din nelegiuirile cu care gresesc
oamenii, socotindu-le drept niste actiuni naturale, care provin de la planete,
nici nu se neca'jesc mai mult din cauza lor decit facem not cind ne uda vreo
ploaie mare sau cind soarele ne incalzeste trupul in timpul verii". Ping aici
[am citat din] el **.
Ate,sperest. Atqperest, adica inchinatori ai focului, nu se afla in Constan-
tinopol si chiar daca sint unii nu se declara niciodata, pentru ca indata ar
fi condamnati la moarte sau, lepadindu-se de eresul lor, ar fi siliti sa accepte
muhammedanismul. Totusi am auzit ca sint din acestia in tara kiurdilor,
invecinata cu Cara persilor 1125, Ca multi din acestia se afla si in Persia, iar
ca. toata India e plina de inchinatori ai focului consider ca nu se poate sa
nu fi auzit cineva. Acestia, dupa vechiul obicei al paginilor, pazesc cu multa
grija un foc vesnic, care nu se stinge niciodata, socotind ca de la acest foc
nestins be vor veni lor toate cele bune si cu noroc, atit in veacul acesta, cit
si in cel viitor (cad ei cred, dupa Clown, ca." are sa fie ziva judec5.tii si viata
de veci). Batrinii lor, apropiindu-se de sfirsitul vietii sau cazind la boala pe
neasteptate sau slabindxx de bolire multa, se incredinteaza prietenilor sau celor
de aproape ai lor, ca in ceasul mortii sa-i arida. Caci ei zic ca daca sufletul
va iesi din unul ca acesta mai inainte s fie aruncat in rugul aprins va arde
vesnic in gheena ; dar daca ii va mistui focul inainte de a-si da sufletul, basnesc
ca vor primi raiul si acea stralucire dumnezeiasca / din vechime din care 340
e facut sufletul (care cred ei ca e de foc, si ca Dumnezeu insusi nu e altceva
decit focul), (NO cum ii invata Curanul***,i ca vor reveni la starea cea buns
si la fericirea cea dintii.
x considerati sau numIlrati
xx istovindu -se
* MoHapxua mypetoca onucannan 4pe3 PuKoma, aretuato anz.mikKozo ceKpemapvi
nocoAbcmaa npu ommontancKod Ilopme. 17epeeedenna c noilbCK010 na poccuticKod R361K,
Sankt-Pi terburg, 174 I .
** P. Rycaut, Isloria dello stab presente dell'Imperio Ottomarw, trad. C. Belli, Venetia,
1672, p. 183.
*** Coran, XXIV, 35.
525
Kenonepecm. Kea6nepecm, TO eCTb ncam Kgatunoaumcs, elm He Bcs Koro
nca, HO mepHoro TOKMO nogxTatoT, H3 noponm rocrioncTspomero x mepHoro
nca, aide pOgHTC51 ILIeHOK IlepHbffi Ace, BcenpxgeAcHo THITHFOT M OT HHbIX C HFIM
Kyiniopow,aamulaxcsi MeHKOB B 0C065111BOM H gecTHom BOCKOpMJIAIOT ero mecTe.
Ero Ace ymepmy nepseilmemy HX ncoscKomy &manly, no Hem Hacnenfunca x
TOCIIOACTBOBaTeJIA C BenItKI M TopAcecTBom H nepemomIsmx 110CTHBRAIOT. goM,
B HemAce 6.ntogeTcs H nxTaem 6msaeT nec OHbIIi, ToilAce ecTb H xankune }ix Ko
1436J1eBaH1I10 MOJIHTB HX yeTpoeHHoe. YMepulero nca c BeJIHKI4M ceTosaHHem H
pmnaHHem nposoAcgalome aKH IlapA H rocnoga cnoero gecTHo norpe6aloT H Be-
..m4Kylo rpo6mmy Han Tpynom ero cogenoBatoT, Fon H )KH3Hb ero H ame 11TO 6.naro-
nanygHo HRH 3J10110JITIHO BO Bpems )1(1,13H13 ero Hapoxky llpHKJIK0114.110e51 Ha mpa-
mopHmx AcKax Hanacylome.
TaKoBme ncos noKnoHm4KH erga npuxonAT BO rpanbr, B HFIX)Ke ncaM HHKaHAce
IleCTb naeTcH, co mHorkim HAcgimemtem H TpynamH Bcex rpaga TO1-0 gepHmx IICOB
yxpacTa TniaTcm, xx)Ke noTom BO CBOIO cTpaHy oTocnaTH nonegeme HmetoT. Ame
TdKOBbIll y3pHT xoro 6HIoWa cHnesoro nca HJ HHbIM KHKOBb1M-J14160 o6pa3oM
Homy nocaAcgamana, He 6e3 TALLIK01-0 B03,IbIXHHHA yBeinaBaeT ero, AKO 3.11e TBOpliT
41 XOTA B 6egcTBoBaHHH )1013H14 3a cite o6peTHcs HmeeT, o6age moggaTH He 6yneT,
HHaKo 6o mangamle TO B rpex cmepTHmil H npecrynneHme smeHHTcs. OTKyny Ace
BOCIlpHACA cero 6e36oAcHH Hallam, BO HCTHHHy cKa3aTH He mory, o6age
413BeCTHO eCTb, 51K0 OT gpeBHHX e1141ITAH CMd 3nogecTHe 11p0113b4ae H gpe3 Henpe-
pmsHoe npenaHHe y OHbIX nage HCOBCKIIX HaponoB npecmbncamecsi, eAce H go
HbIlle TBepao cogepAcaT.
Thenepecm. Dienepeon, TO eCTb <<B0J10110KJI0H1114KID) ToroAcne CyTb 6e3ym-
CTBH51, AKWKe H Keaonepecm, cmi He BCAKOTO Barra, HO TOKMO IlepHoro (HeKnaneHoro)
nogliTaTH H BmecTo 6ora HmeTH BeposaTx Ace H KJIHHATIICA eMy cKa3poTcs. 14 o
cax y6o ycTaBex HaKoeroAce Hmes H3BeCT1151, HWITO)Ke 143151BIITI1 mory, Kpome
TOM, LITO CJIbILLIHX, AKO CHH 6e3,4eJIbHHKH 06bPlar1 xmaoT B311MaTH OT Kana BOJIa
OHOTO H 6naroroseilHo B ycTaBseHHbie gHH geJlaxx CBOA HaMa3b1BaT14, KoTopme
341 BHIIATCH nonpawaTH 14g0J10110KTIOHITYIKaM HHJIHli11aM, OT HHX)Ke / He11bIH KynegecTsa
paint nepBee B AcTpaxaH B orryny H B MOCKBy nplixogaT, KoTopme ILO BCA HOBO-
mecmg Mena CBOA macDpaHom HaMa3bIBaTH o6bigaii HmeloT. Ho o cHx pKe Ao-
BOJIbH0 pegeHo HMyuJe, BKpaTne He'ITO 0 pone 14bIraHCKOM, KOTOpbICI B IlapCTBe
Typelucom 3eJI0 MHOFOI1J10AeH eCTb, ARA .11106011bITHOr0 npenenoxy gHTaTensi.
gbizaite. TypKx a c sHmH H nporme Bce myxammenaHe pon cal nbiraHcKHR
maronFoT 6b1TH 4)apaOHHTCKI4r1 pog H 0611IHM connacxem yTBepAcgatoT, AKO npo-
cTpaHHeilthaa onasins C6RUICHH0.41 Ilucaimu cnamasi cimpaom.f-rcxxx napeil xmnepns{
6bICTb umrancxasi; nant cica3ykoT, AKO zoibice pog (11p0KJIABIIIHM ero Mogeeto H
Bcem npopoKam 60)104404) BO BM scenexxpo pacTomncsi H paccbmacg no &mono
H3B0J1eH1410 H Benemno minim" cyfuff 3HHHHA 1114CbMeH, Kifilf, sepm H BCAKOr0 6o-
AcecTseHHoro, BKyne H me.noBegecKoro 3aKoHa. 11mraHm y6o Myxammena xcnoBe-
natounam CHM emuimm THTyJIOM MHAT ce6e cosepmeHHo 6.narogecTxamx 6bITH,
1-111)Ke K TOMy B3bICKylOT KHe CyTb 3aKoHa 3a110BeA14 KIM KOH/MM, BCA npeHe6pe-
raloT, HIPITO)Ke no 3axony TBOpAT HIM C061110UalOT, MOJIHTBbI y HHX HI4K14e)Ke
CyTb, IIOCT131 Taxo)Kge, o Mexxe moice enymaioT, BMeCTO MICIOCTbIH13 OHOil WITH-
Aecsinwil 111eCTb COT 1314,4013 BOpOBCTB, nyKaBcTB, gapogegcTB, 06aHHM1 H BOJIXBO-
BaHHA (Awe BCA myxammenaHam Bo36paHeHHa CyTb) TB0pAT.
.526
Kelbperest. Kelbperest inseamna cei care se inching ciinilor. Acestia nu
cinstesc pe once cline, ci numai pe cel negru, din soiul ales x al ciinelui
negru. De se va naste un catel negru, it hranesc cu mare grija cresc intr-un
loc curat, deosebit de ceilalti catei care s-au nascut impreuna cu dinsul. Si
cind moare zeul lor ciinesc pun dupa el cu mare solemnitate si ceremonii un
alt succesor si domnitor. Casa in care e pazit si hranit ciinele acela este si
templul lor, facut spre inalta rugaciunile. Iar pe ciinele cel mort, petre-
cindu-1 cu mare tristcte si tinguire, it ingroapa cu cinste, ca pe un imparat
si domn al lor, si fac o mare movila deasupra cadavrului, scriind pe table
de marmura anul si viata lui si binele sau raul cc s-a intimplat poporului in
vremea vietii lui.
Acesti inchinatori la ciini, cind yin in cetatile unde nu li se da ciinilor
nici o cinste, se silesc cu multa cheltuia1a si osteneli sa fure din acea cetate
pe toti ciinii negri, pe care dupa aceea au grija sa-i trimita in tara lor. Dace
unul ca acesta va vedea pe cineva batind un ascmenca cline sau necajindu-1
altfel, it admonesteaza, nu fara a ofta din greu, ca rau face, si chiar dace i
s-ar trage din asta o nenorocire a vietii nu va tacea, altminteri tacerea lui 1
s-ar socoti drept pacat de moarte si faradelege. De unde si-a luat inceputui
aceasta necredinta nu pot spune cu adc\ 'drat, insa se stie ca nelegiuirea a
provenit de la vechii egipteni 1126 si, printr-o traditie neintrerupta, s-a pastrat
cu tarie la acele popoare mai mult cimesti ping acum.
Gheavperest. Gheavperest, adica inchinatorii la boi, sint la fel de nebuni
ca si kelbperest. Se spune ca acestia nu cinstesc once bou, ci numai pe cel
negru (nejuganit) si it tin drept Dumnezeu, cred in el si i se inching. Neavind
nici o tire despre rinduielile acestora, nu pot arata nimic decit ceea ce am
auzit, si anume c5. acesti trintori au obiceiul sa is din baliga boului accluia si
sa-si unga cu evlavie, in anumite zile, fruntilexx. Se vede ca urmeaza idola-
trilor indieni, dintre care / unii, pentru a face negot, vin mai intii ping la 341
Astrahan, iar de acolo si ping la Moscova, si care la fiecare lung noua au obi-
ceiul sa-si unga fruntea cu sofran 1127. Dar, cum am spus de ajuns despre acestia,
voi arata cite ceva, pe scurt, cititorului curios despre neamul tiganesc, care in
Imparatia Turceasca este foarte numeros.
Tiganii. Turcii si impreuna cu ei toti ceilalti muhammedani spun ca
poporul acesta al tiganilor este de neam faraonit 1128 si afirma de comun acord
ca acel imperiu intins al imparatilor faraoniti slavit de Sfinta Scripture a
fost al tiganilor ; si mai sr m ca acelasi neam (cind 1-au blestemat Moise si
toti prorocii lui Dumnezeu) s-a risipit si s-a impra'stiat in toata lumea, fiind
lipsit de cunoasterea literelor, cartilor si oricarei legi dumnezeiesti si ome-
nesti din ingaduinta si porunca lui Dumnezeu. Tiganii care-1 marturisesc pe
Muhammed se considers a fi perfect piosi prin acest singur titlu, dar in afara
de aceasta nici nu cauta care sint poruncile sau conditiile legii, ci le nesocotesc
pe toate, fara a face sau a pazi nimic dupa lege ; rugaciuni la ei nu sint de
nici un fel, posturi tot asa, despre Mecca nici nu vor sa auda; in loc de milos-
tenia cincizecimii fac Base sute de feluri de furturi, viclesuguri, farmece,
descintece si vrajitorii (care sint toate oprite muhammedanilor).
adorat de ei
xx fata
527
CynTaH CyneiimaH, nepsbnl Toro ',wean OTMaHCKHR HMnepaTop (KOTOplaIri
i npasallonxcen npo31i1BaeTc51) erna nonHTHgecKHe atoll Ka HoHbi H wthie K snacTo-
npasnemno npmumbie yeTaISJICHI151 CJI0)101J1 H yTnepign, BOCXOTeJ1 HeKI114 3aK0H
H o ceM waraHcKom HaTIONGITH pone H TaKo nosenen cTaperammam ubiraHcimm,
OBO xplfeTHamIcm (3aHe H noa HMeHeM XpHcrosbim oHnit rpetiecKog, OB1414 ace
apmericKorf Hernorf nparfepwawecsi npemHo3H clafTafoTcg) OBO myxammenllcm
HcnoBenalouwm co6paTHcsf H Kownoro no 4)am1unisim Hx sonpocHn, KoTopbm 6b1
sepia H penkfrmi 6bITH xoTenx. IlacTb y6o enyma XpocTa, npyrasf )Ke Myxammena
Hcno Benana, Torga cynTaH Myxammena HcnoBeAasamm Ha nperpamta KoHcTaH-
THHononbcKom (rge npesne npecnanwAil BnaxepHcKFul xpam cTosaue) mecTo Ko
npe6bisaHmo TIOCTaL1151, ilMaMOC H eodarceil, KOTOp}1e 6b1 cTapllos H AeTei3 11X
3aKoHy myxammenalicKomy H Hamm mycnxmallcimm yurasam H nepemomoim Hay-
tfanH, TO eCTb, ,fla 6b1 BO xpam tiacTo X0AHJ114, well CBOHX yubisami 6b1, HUK.R2
cyllpywecTBo no 32110BeAll 3aKoHa TB0p111111 6bI H upon. Ho meCTb H 60Jlee mec51-
342 ILOB no ollom gcnbrramw / npemfmyma, Hmambf )Ke Hll enwforo ubrraHa B xpame
suunnerocm Bllgema. Cnbllnama, AKO )KeHHTBbI npa3llHoBaxy, HO 6e3 IlpHUTCTB1151
Hmamosa, Toro pang o 6bniaemom TOM 3ne camomy cynTaHy goHecouia. CynTall
w-e TO cnbnnas noBenen, jZa BC511(Hil 1113ITaHHH cso6o,ay nmeeT HcnosenATH H now-
TaTH penxrkno, KoTopylo xoweT, lip/WWII-Et cHe H3b5ITHe, Aa awe KoTopbie myxam-
menaHos ce6e 6b1TH HcnosenyfoT, cso6o,zAHN H yBOJIbHeHbI 6yAyT OT BCAKII51 ;pm'.
H3nas y6o cerf mam(becT, nosenen H cHe ,aaHH co6HpaTeacm, na 6b1 npenno)Kkulli
MI4CJI0 HbiraHos, RoTopme HcnoBenasme ce6e xpllcmfaHos 6bITH eapadow, TO
eCTb nnaTewHyro OTJIHCb B3511114 14 naHb 3arinanum. Ho ceM MHHyBIIIHM HI-1MM
luecra mecswam, naml co6HpaTenit HH enEHoro o6peToula nEaramma, KOTOpOI4 6b1
HapeKn ce6e xplicTliamtHom. Torga cynTaH 110BeReJI, KOTOpb1r1 OT lIbITaHOB xpHcmta-
HHH 6y,HeT, Ha 3allJlaTIIT eapadm, pasHo C ripoTimmkt xpHeTHatma, KOTOpb1c1 ace
03 mix myxamme,HaHHH 6yneT, B Asoe na 3annaTHT, RoToptaii yKa3 H }mule ;leg-
crilliTeneH eCTb, see 6o w,IraHe Myxamme,Ha mcnoseHyloum (KoTopmx eCTb moroe
inicHo) y,rmoeHHyto naHb 11.11aTAT, Talco awe HiaraH0H xpHcmaHHH cywori 3a-
IlllaTHT IIATb ecimmxos, ubwaHHH myxamme,naHcKHA penHrlin noHywnaeTcsi ,LIeCATb
nnaTHTH; cHue y6o sucowe npewne cso6onHo 6bICTb IHAraHam 11111(3/o we cosep-
MeHHO 6m-ocTH pemirmo H 1110(1111)Ke 3aKOH ueno HCIIOJIHATH, TaK0 H MbI B TIMEX
no ncem mecTam o6peTafounixesi HuraHax Towne ycmoTpnem, xoTopasi pew, imoro
aHneTenLcTBa Fe Tpe6yeT.
0 aTeucTax x myxammegalicnix
528
Sultanul Suleiman, primul imparat otoman cu acest nume (numit 1i
Legiuitorul), cind a intocmit vi a intarit canoanele sale politice vi alte rinduieli
potrivite pentru administrare 1129, a vrut sa aveze o lege vi pentru acest neam
al tiganilor vi astfel a poruncit sa se adune cei mai batrini ai tiganilor care
marturisesc fie crevtinismul (pentru ca foarte multi pribegesc sub numele Iui
Hristos, tinindu-se fie de biserica greaca, fie de cea armeana), fie muhamme-
danismul, si 1-a intrebat pe fiecare dupa familiile for de care credinta sf religie
ar vrea sa fie. 0 parte au marturisit pe Hristos, iar alta pe Muhammed.
Atunci sultanul le-a fixat celor care 1-au marturisit pe Muhammed loc de
petrecere in suburbia Constantinopolului (unde era in vechime preaslavita
biserica a Vlahernei) 1130, le-a pus imami hodji, ca sad invete pe batrini
vi pe copiii for legea muhammedana si alte rinduieli si ceremonii musulmane,
adica s5. umble des la templu, sa-vi ascunda femeile, casatoria nikkeah s-o
faca dupa porunca legii 1i altele. Dar au trecut vase luni vi mai bine de la
acea incercare, / iar imamii n-au vazut venind la templu pe nici un tigan. 342
Au auzit despre ei ca au sarbatorit nunti, dar fara prezenta imamului. De
aceea au adus la cunovtinta sultanului raul care se petrecea. Acesta, auzind
ava, a decretat ca fiecare tigan are libertatea de a marturisi vi a pazi religia
pe care o vrea, adaugind vi favoarea ca cel ce se va marturisi drept muham-
medan va fi liber vi scutit de once bir. Publicind 1i aceasta hotarire, a poruncit
stringatorilor de bir sa arate numarul tiganilor care, marturisind ca sint crev-
tini, au luat haradjul, adica dovada de plata 1131, i au platit birul. Trecind
alte vase luni, stringatorii de bir n-au aflat nici un tigan care sa se fi marturi-
sit crevtin. Atunci Sultanul a poruncit ca tiganul crevtin sa plateasca haradj
la fel cu ceilalti crevtini, iar muhammedanul sa plateasca dublu, decret ce
are putere 1i acum, caci toti tiganii care marturisesc pe Muhammed (din care
sint un mare numa'r) platesc birul indoit ; astfel, dad.' tiganul crevtin va plati
cinci taleri, tiganul muhammedan e silit sa plateasca zece. Avadar, precum
le-a fost liber tiganilor mai inainte sa nu tins nici o religie vi sa nu implineasca
nici o lege, astfel vedem vi not la tiganii novtri, care se af15. prin toate locurile,
lucru ce nu mai are nevoie de alta marturie.
Ateii. Dad. acel Kiufri Mehmed effendi 1132 n-ar fi fost marturisitorul
unei asemenea nebunii si prostii de necrezut si daca n-ar fi iubit mai mult
moartea decit cunoavterea Dumnezeului celui preainalt (dupa cum am amin-
tit in cele scrise mai inainte despre el), nu m-a$ fi hotarit cu adevarat nicio-
data sa cred ca se poate afla in intreaga lume un singur om care sa nu fi sim-
tit printr-o inspiratie fireasca simpla ca exists o anumita putere supremaxx, /
529
343 XOTA Hxxce pa3yMeTH, HH)Ke HCHOBegaTH, Hxxce 3HaT14 morn 6bI. Percy y6o yr1HBLITenb-
Hoe He 'ITO: genoseKy no moefi ornutxx KIIBOTHOMy, yxo6ee ecTb ouryuraTx 6ora,
Hexce pa3yMeTH. 14 XOTA MbI, xpxcmaxe, H Bee A3b111111414bI, xoTopme yBepinua 6b1rit
Hexyro Bbicotiarnnyro B.nacTb HIM mHoro6oxccTso xcnoBexama, Haxnatie tipe3 Bepy
H npexaHxe o 603e BepoBaura, ypa3ymeura H no3Haura Ta, spice B mHeHrtx xx yrBep-
xxwacx. 06ame ante norrox:xm B mbicnir Hameii gerroBexa nexoero, xoTopbril or
poxcxecTsa cHoero HIIKOJIIDKe 0 xmerni 6oxual 141114 0 6bITHOCT14 KOEM-J11460 xpyrkur
BbICO9ar1111HA BJIaCTH HTO-J11160 C.111,1111a11, HeB03M0)KHO ecTb, ,Ha 6bI TOM CO6CTBeH-
HbIM HaTypbr BAOXHOBeHlieM He yBeura.rica H nage nyBCTBeHliO, Hexce Bpa3p114Tellb110
He Har4k1J16bICA, AKO ecTb Hexax Bbicoilaihriax B.11aCTb, wro cxxe XOTeJI 6bIX xcHerunee
noxa3aTx. Ante aTeHcT OHb1M (KoTopbni He TOKMO He Beposa, HO Rime CJIbILLIaJI
Korxa tiro-A.116o o 6o3e) 6bu1 6br exlm I1 6e3 BCAKHX coxpyron B HeKOeM nycTom
mecTe max C)JI4H Ha mopx nriaBax 14 B 11yeTb1HH or pa36oumucos HellaAHHO oxpy-
wett 6bIJI 6bI liJIH coxpyaunycx xopa6mo, yToHyTx index 6b1, Torxa XOTA cosepureffiro
3HaJ1 6bI, AKO Hux)roxce moxcer xmeTx ce6e 110M0111b HJ1H baxexcxy 14.36aBjle111431
OT 6e,aCTBa Toro, o6atre egHHb1M HaTypbr y6excrraembig BROXHOBeHHeM B HeliaAHHOM
OHOM nprnulloguremex emy cnyrax B030111 In 6bI Irma ce6e 110MOLL114, XOTA H3pAJAHO
3HaJI 6bI, AKO Ha mopx TOM HIDKe B KOpa6J111 ecTb KTO, hpome ero, IHDICe KTO B
6111430CTI4 06peTaeTCA, OT KOT0p01-0 6b1 mor ycribiwaH 6bITH. B TOM npecenueiicx
CJI0BeCHOCTII H Beer' pa3yma clue, camoe tiy13CTBO H BHyrpeHHee ABIFACCHHA Hagan
y6exitao 6b1 ero, xa K Heicoeia ce6e HeBxxxmoil 14 Heno3HaHHoii npx6erner nomorus.
14 XOTA Bcnomoxceaue TO OT HenpxcyTcrBytourero H Hxrgexce ABJIAlowerocA liCKaHO
6b1J10 6bI, o6ame xa BCAtieCKII OT TaKOBOF0 110MOILII1 npocHT, tryBCTB xmoiceHxem
xperuco Hayman6brax, KoTopoe LryncTBeHHoe xmixceHrre (rum ABCTBeHHee 1-113.1 JIM,
baTypanbabici. ()HEIR nepubril ABH3aTe.111, HRH ,LIB14)CeH1431 Hasa.no) B Taxonom HetiaBH-
HOM 14 BHe3a11HOM CArlaH exproil, nyBcTBenHoff, no6pcxeHHoti Cyn.IeM cx.ae, CJI0BeC-
HOCTil )1Ce atm HeBexyloureil H npaHyxcxeHHoll TCM CaMb1M, .AKO HetiaAHHOTO
Herrecoro, 'MATH noriacTcx. ,E1,oBoxom eCTb, ewe He1103HaHHOF0 ce6e 6ora H
Bbicoxaruilyro BJlaCTb CBbILL1e HaTypbr gyBCT13a H pa3yma cywyro npxabiBax Hello-
BexaTH H csoero CB060,/111TeJIA H CllaCHTeJ151 npx3HaBaTx.
floxo6Hoe ycmoTpeTx BO3MO)KHO eCTb B MaJlbIX oTpoxiaTax, HM)Ke ynoTpe-
6.neHrie CJI0BeCHOCTI1 H pa3ymexxx eure nperurro eCTb. Axle TaxoBoe oTpoma B rycTeii-
344 mem .necy 14J114 B 3e.no/npocTpaHHom none exlmo xox,xurx BOJIKa 11.1111 xHoro HeyKpo-
Tamoro y3pHT 3Bepx, a6xe BOCKplIIIHT (3HaK Tpe6oBamera HOMOLLIK ABJIAA) H XOTA
1114K01-0)Ke y3pHT, o6atie B01114TH 6yxeT, axial OT HeKoero HenpvtcyTcyByrourero MHAOCTE
14 notcpoBwrenbcrBa npocsunn., ero ice 6.naroxesifixem OT Haxoxxurxx ce6e xnx yxce
IlpHKJI1OLILLIIIACA 6e,L1b1 ,Lka 1436aBJIeH 6y,aeT.
lieco paxx a3 ctureByro 3,ae nagarato onumno, AKO mpagHbie CHI4 6yeCROBFIFI1IbI
(He 6bITH BCAKy10 BbIC011arILLIy10 B.T1aCTI, .nbryurun) He moryr BepoBaTx TOFO, LITO
HeIHICTDIMPI CBOIIMH 61151)=10CJIOBAT ye-I-awl, HO aKII HaCIIIIHe ecTecTBy H CJIOBCCHOCTII
HaHocaux, HC HHaK0 TBONT, pa3Be 51K0 II Te, xoTopme CBOHM14 CH pyxamm C1\4epTb
ce6e camorr3BaabHo Hanaraxyr. 14 XOTA BC51K0e )Kffsymee HaTypaRbHbim BoxxHo-
BeHHem Bcer,Lta )ICHTH xoureT H coanoxeHxx csoero no camomy ecTecTBy cBoeMy
)ice.naeT, o6ave OTtlaAHHIIK OHbIrI B TOM COCTOAHI414 06peTaIOLLIIIriCA, AKO 6.naro-
no.nytiHee emy eCTb He 6bITH, He.iGe 6bITH, XOTA HaTypa cama norn6enx CBOeA, AKO
xpailHero, CTpaLIIHOFO, BCALleCKH 6014TCA H yxcacaeTcx. CmepTb 6o eCTb (no ApHcTo-
Tonto) noc.nextree cTpalnHoe. Tax y6o OT paBeHcTria CJI0B0110Ka3aHHA 3axmonaio:
JO
chiar daces n-ar fi putut-o intelege, marturisi sau cunoaste *. Voi spune, 343
asadar, ceva de mirare: omului animal, dupes parerea mea, ii este mai lesne
sa-1 simta pc Dumnezeu decit sag inteleag5. 1133. Si cu toate ea noi, crestinii,
ca si toti paginii care au crezut ca exista o putere suprema sau au martu-
risit politeismul am crezut, am intelcs si am cunoscut cele ce s-au intarit
mai ales prin credinta si traditia despre Dumnezeu, totusi, daces ne vom in-
chipui in mintea noastra un om care de la nasterea lui sa nu fi auzit niciodata
ceva despre numele lui Dumnezeu sau despre existenta vreunei alte puteri
supreme, este cu neputinta ca acela sa nu fi fost convins de insasi inspiratia
naturii si sa nu se fi invatat mai degraba prin simturi decit prin intelegere ca
exista o putere suprema. Lucru pe care as vrea sa-1 ara't mai clar astfel: Daces
ateul acela (care nu numai ca n-a crezut, dar nici n-a auzit vreodata ceva
despre Durnnez--u) s-ar afla singur si fares nici un tovaras intr-un loc din pustiu
sau plutind singur pe mare, si acolo in pustie ar fi inconjurat de tilhari sau,
sfarimindu-se corabia, ar trebui sa se inece, chiar daces ar sti perfect ca nu
poate avea nici un ajutor sau nadejde de izbavire din acea nenorocire, totusi,
convins exclusiv de inspiratia naturii in accl caz neasteptat ce i s-a intimplat,
ar striga cautind ajutor, deli si-ar da bine scama ca nici pe mare, nici in
corabie nu este nimeni afara de el, ea nici prin apropiere nu se af15.' cineva de
care sa poata fi auzit ; in momentul acela, curmindu-i-se ratiunea si toata
puterea intelegerii, insasi simtirea si principiul launtric al miscarii 1-ar con-
vinge sa apeleze la un ajutor oarecare, nevazut si necunoscut lui. Iar daces
ar cere ajutor de la cel ce nu e de fata si nu apare nicaieri, spre aceasta cerere
de ajutor de la altul in fd si chip este invatat cu tarie de catre miscarea sim-
turilor, care miscare a simturilor (sau, vorbind mai clar, acel prim motor natu-
ral sau principiu al miscarii) intervine intr-un asemenea caz neasteptat si
surprinzator cind numai puterea simturilor e stimulate, iar ratiunea pare s
nu mai cunoasca, fiMd constrinsa chiar de faptul ca ea este invatata sa nu
nadajduiasca nimic neasteptat. Iata dovada Ca, apelind la Dumnezeu, pe
care nu 1-am cunoscut, si la puterea suprema, care se afla mai presus de na-
tura simtirii si a intelegerii, it marturisim si ii recunoastem ca pe eliberatorul
si mintuitorul nostru.
Lucru asemanator Se poate observa la copiii cei mici, la care folosirea
ratiunii si a intelegerii este inca impiedicata. Daces un asemenea copil, umblind
singur printr-o padure foarte deasa sau pe un cimp / foarte intins, va vedea 344
un hip sau o alta fiara neimblinzita, indata va tipa (dind semn ca cere ajutor)
si chiar daces nu va vedea pe nimeni va striga cerind miles si ocrotire cuiva
care nu e de fata, prin a carui binefacere sa fie izbavit de nevoia ce vine sau
i s-a intimplat deja.
De aceea exprim aici parerea ca intunecatii graitori aiurea (care mint
ca nu exista nici o putere suprema) nu pot crede ceea ce ei insisi gr5.1esc in
chip desfrinat cu gura lor. Dar facind violenta firii si ratiunii nu procedeaza
altfel decit cei ce de bunavoie Isi curma viata cu propriile for miini. Caci,
desi fiecare vietuitoare, prin inspiratia naturala, vrea sa traiasca vesnic
doreste conservarea din insasi firea sa, disperatul care se afla in asemenea
stare socoteste ca pentru el e mai bine sa nu existe decit sa existe, desi chiar
natura se teme si se insp5.iminta in fel si chip de pieirea sa ca de ceva extrem
de ingrozitor. Caci moartea este (dupes Aristotel) ultimul lucru ingrozitor**.
Asadar, din echivalenta demonstratiei conchid Ca, dupes cum disperatul crede
531
511CO)Ke OTHaAHHEK sepyeT, 51K0 6J1a40110J1r1Hee eCTb He 6bIT14, Heace 6bIT14, TaK0
aTexcT, xpome yma cxoero, cnosecHocrx xce x kyscT.Ba, 6narononytmee 61,1TX
6J154HOCJIOBLIT, ewe OTMeTaTH BCAKy10 sbrcotkailmyko B.T1aCTb, rime Ky10-J11160 14C110-
BeAant 14 HOCJIeA0BaTeabH0, 51K0 menosex no enkncy eCTb )1(14BOTHO enosecHoe H
cmepTHoe He moacer ecTecTseHHo BCAKI451 BbICOHar11111451 oTpeawca BnaCTH, XOTA
Haws= TB0pA ecTecrsy, rnacom H ycTamx HpOTXBHaA 11p0X3HOCIIT TeM, Awe,
51K0 HHaK0 CyTb, BHyTpeHHM KylIHO H BHeILIMIM ayBCTBOM 3HaTX, pa3ymeTx H
HyBCTBOBaTX eCTeCTBCHHO HariaeTca. Ho K npegnoxceHHomy Bo3pantmea.
ATeKCM X y6o apancxxm 513131KOM 3//lidaK H /Mead, aTelICT xce 3111ialiK, myneua
If C nepcxxxoro naxoda Ha3b1BaeTC51. rioA CHM krmeHem y myxammexaH a Hamnage
Typicos coxepwaTca sce Te, xoTopme 110,H 6enoko marncoro xx KypaHoeo y6o riexkle
HcrioxexyroT, camoro )1x MyXaMMe,Ha, AKO npopox 6oNcxrt 6bICTb, He npkremmoT,
xxxce BepykoT xarcyko-nkr6o KH1Ify OT 6ora HankrcaHHy x 9pe3 Hercoero npopoxa
moxem nocnaHHy 6bIT14, oncy,gy y HXX Aiy.aeud OaTeXCT)) H KUMC16C113 06e3 KHHFIV>
Toxcxe 6bax BepyeTca.
Taxosbrx B Typeuxoil Hmneptikr a Haktnage B KoHcTaHTHHonone mHowafiumx
6brra He TOKMO camx Typal CKa3yIOT, HO X MII HeKHHX BIWX0M H eIge J110Heg
345 3eJlo ygeHbrx H B 4)11C1111eCKIIX BeIgeX xcxycHeilkallx, xxxce B pa3rosopax ycmo-
Tpexom urger:toe HMeTH MHeHXe, 51K0 eXilla H CaMaA HaTypa 11J111 HaTypanE,Hoe
xxxxceme H HeflaHlle CyTb BCA Ta, 51)Ke 110H kimeHem 6oackrxm H csacTsanut HMeHH
ero B311MaTIICA OT Bepy1011111X 6bIT14 6ora TIlarOJHOTC51 H BepykoTca. 14 AKO CylHeCTBO
XJ111 3xamle lienoseaecxoe HecTb tiecTHeiluroe H 1435aHHer11110e, Halle xHbiX HaTypaRb-
HEIX seureti, pa3xe tuIHOM eCTeCTBeHHOTO pacTBOpe111451 xxx. 0 KOTOpOM paCT-
BOpeHIIII TJlaT0J110T, AKO COCTaBJIAeTC51 143 COTJIaCHO CTe1Ca1011114XCA ejleMeHTOB xxxx,
113 kuxxxce 04)14CIPIeCKa51 IIJI0Tb COCTOXTC41. AalOT npxxnax, arcoxce rJIarOJI}OT: KOHb
ktmeeTca aecrHeilunril 6brrx ocna, nes mecTkreiluani soma, rpiena HecTHeihnaa myxx,
mpaslig HecTirecuumil nepsa, KIIIIap14C HeCTHe14.111X11 COCHbI, COCHa HeCTHCcill1a51
J114111,1 X Bee x,peseca xcerga 3eneHekouweca trecT.Heihrme ysaxalowax. 14 CI4X Bcex
xpexec cxpelkb 3amaTepenbrx H Hennonabrx trecTireilaure H 6naropoxHel3ume CyTb
oxoureHocHbre ITKI4ii-J11460 11J10,II TB0p511.1111e. TaK0 H HeJ10BeK 110 mitHy ecTecTsekworo
pacTsopemla Hax Bcex NursoTrupix 6naropoxHe14um14 eCTb x npe13awne141uxii.
likialco 6o 110 CMOTpeHI410 MaTepI414, CDOpMbI H CTI1X1411HOT0 CaMbIX aTOMOB CJIO-
Ncemor, HIVIIIM)Ke Hag 141161e eCTeCTBeHHbIe IlpeBOCX0XIXT Be11114 H BCA B CCM Bullet-I
eCTeC'TJ3e 6bITHOCTH x ecTecTxa csoero nepkwAxxxxx pane OT ckurbxecHnero npenanie
B03111MelOT n0 onpexenemxo H pa3MepeHI410 paCTBOpeHX51 IlpeTeKalOT H OKOH-
HeBalOT. rjpx KOHHe )Ke TOTO AenaH1151 (TO eCTb B HpeCTaT14:14 OT OHOTO HaTypaJIb-
HOTO ) (1314)1CeHlIA) K1451)1M0 CJI0)KeHHOTO TeJla 113 nepxbrx CTXXIICI maCTH K ,D,peBHIIM
H IlepBbIM CBOHM XCTOXXXXXX HaTypaJIbHbIM HaganaM 06palHalOTCA H B Ta5TAC,He pa3-
pellIalOTC51 I3 HOTOM 143 TReH1151 IlpeMe115110TCA B 6110pMblxxxxxxx, TO eCTb 143 cero aTOMa
H 1411b1C1, i43 oHoroxce ew,e B rukbril H Taxo HenpecTaHHo x 6emconetwo soxikmu, ynpa-
BRAeM11 H CBOXM CH HaTypaRbHEIM ,I41314)KeHlIeM COAep)1(4M14 npe6bmakoT.
0 Tenecax y6o ecTecTneHHbrx Tara), o xymax xce 14x, xpome 6eccmepTkra (o
Hemxce HI4KTO)Ke 143 CIHICHKOB xocene acHoe nor aa ytieme) C camkrm ApircToTenem
ymcraykowe, Ha TpX cTenerm pa3xenatoT, cxpemb Ha pacTywyko (14M ne6anur),
X 6e36oAcme
xx Ranmoio
xxx ymepermoro cocrasnsuoumxcsi mac-rat cnoxcenmsz
xxxx CTHXAif
Xxxxx o6panleHHe }Inn othirecrime
xxxxxx CYILleCTBCH110 HIM coBcpmemio
xxxxxxx o6pa3m
532
ca este mai bine sa nu existe decit sa existe, asa si ateul graieste in chip
desfrinat in afara de mintea sa, de ratiune si de simtire, ca e mai bine sa res-
pingi orice putere suprema decit sa marturisesti vreuna. Prin urmare, omul,
intrucit este un animal rational si muritor, nu poate in mod firesc sa se lepcde
de orice putere suprema, desi, siluind firea, graieste cu glasul si cu gura lucruri
contrare celor pe care tot in mod firesc este invatat sa le cunoasca, s le into-
leaga si sa le simta cu simtirea cea launtrica si cu cea de dinafara ca sint
altfel. Dar sa revenim la cele propuse.
Ateismul x se numeste in limba araba zindak si ilhad, iar ateul zindik
i mulhid, iar in limba persan'a nahoda 1134. Sub acest nume la muhammedani,
dar mai cu searna la turci, sint cuprinsi cei care sub turban xx alb marturisesc
invatatura Curanului, dar nu-1 accepta pe Muhammed ca este proroc al lui
Dumnezeu, nici rill cred ca vreo carte e scrisa de Dumnezeu si ca e trimisa
oamenilor prin vreun proroc, de aceea mulhid ateu, si hitabsiz fara carte,
inseamna la ei acelasi lucru.
Ca acestia sint foarte multi in Imperiul Turcesc, dar mai cu searna in
Constantinopol, o spun nu numai turcii insisi, dar si not am vazut pe unii si
Inca oameni foarte invatati / i foarte priceputi in lucrurile fizice, la care 345
am observat, in discutii, parerea ca natura insasi sau miscarea si lucrarea
natura1a sint toate cele despre care cei ce cred ca exist5. Dumnezeu afirma i
cred ca se inteleg prin numele lui Dumnezeu si prin atributele numelui lui.
Si [mai spun] ca fiinta sau zidirea omeneasca nu este mai cinstita si mai fru-
moasa ca alte lucruri naturale decit prin gradul combinarii firesti xxx. Despre
care combinare afirma ca este alcatuita din elemente xxxx armonios unite
din care e alcatuit corpul fizic, de exemplu dupa cum spun ei calul
e mai nobil decit magarul, leul mai nobil decit lupul, albina mai nobila decit
musca, furnica mai nobila decit viermele, chiparosul mai nobil decit bradul,
bradul mai nobil decit teiul, si toti copacii pururea verzi mai nobili decit cei
ce se vestejesc, iar mai cinstiti si mai de soi decit toti acei copaci, adica decit
cei imbatriniti si fara de rod, sint cei ce produc fructe si care dau rod. La fel
si omul, prin gradul combinarii firesti este cel mai nobil si mai frumos dintre
toate animalele. Altminteri insa, in ce priveste materia, forma si combinarea
fireasca a atomilor insisi, el nu depaseste cu nimic alte lucruri naturale ; si
toate cele din firea lucrurilor se scurg si se sfirsesc potrivit existentei i
ciclului xxxxx propriu, dupa precizia si ritmul combinarii, afara doar de vor
fi impiedicate de ceva mai puternic. hr la sfirsitul acelei lucrari (adica la
oprirea din acea miscare naturala), toate prtrtile trupului compus din elemen-
tele prime revin la vechile elemente prime ale lor, la principiile curatxxxxxx natu-
rale, se descompun in ele, dar, dupa aceea, din strieaciune se prefac in forme XXXXXAX,
adica din acest atom in altul, din acela iar in altul si astfcl petrec purtati.
condusi necontenit si fara sfirsit, fiind cuprinsi in propria lor miscare naturala,
Acestea (le spun ei) despre corpurile naturale ; cit priveste sufletele lor,
afara de nemurire (despre care nimeni dintre fizicieni n-a dat ping acum inva-
tatura clara), cugetind impreuna cu insusi Aristotel *, le impart in trei trepte,
a nerredinta
xx cealma
xxx imbinarea potrivita a partilor componente
xxxx stihii
xxxxx transformare sau prefacere
xxxxxx propriu sau perfect
xxxxxxx chipuri
* Cp. Aristotel, IIspf tvuxfic, II, 2, 413 b, 1 i urm.
533
tlyBcTBeHHyto (zazioanu) H cnoBecHyto (112171b1Kb1). 14 mix ,Ityat He no cmoTpeffluo
xonmecTsa, HO KatleCTBa H no BHyrpHHN4 canam HJIH MeCTHerIWHX HnH 6ecilecT-
Herninfx 6brra cxa3poT. Ilzco pa,BH LTIaTOJHOT, SIKO CJIOBeCHOCTH H pa3yma yno-
Tpe6nnixe He OT 6eCCMepT1151 nyanl (eihKe HH HO xoemy HaTypanbHomy o6pa3y
MOLLIH gaTHcsi HnH 6B1rx yTBep natoT), HO OT TOSDK,Ae BHyTpHerO moryrcTBad
346 cummeTpmecxoro x H cornacHoro cTxxxil paBH0r0 pa.cTsopemB Hp0HCX0):IHT
H AKO TOR pa,All BHF1LI, Hexo Topme menoBeum, nave HHbIX CyTb pa3ymHeinnie H
Hexam )1CXBOTHEI.51 HaJA HHbIX ACHBOTHbIX CyTb xosapHeinuam, ona.cHeilniasi, Tyneg-
IIMA xx, CBHpellerHEaA, xporiaihuam, nacxaBernuasi H K Hay9eP.H10 cicnoHReinuasi
H npori. taa e,41,111bIM OKOWIa10 CJIOBOM, CHUMP( menoBeum B ennlib151 HaTypbI
H HCTi3IX HaTypanbHmx aeriCTBISH 1103HallIfff, yrJ1y6JIeHHH H HeABMICHMH npe6b1BatoT.
A A)Ke BbILIIIIIe H xpome HaTypm 6hITH rJlarOJHOTCA, II0rIalOTCA HJIH BepyIOTCA,
5IKO)Ke 6or, aHren, gHaBOn, gyaia 6eccmepTHaA, BCA npe3Hpa1oT, oTmemyr H AKO
HeB03M0ACHaA H HeHywHasi 6bITH paCCM:LaIOT. Ho MHIO, ARO Hpemsi eCTb ywe,
,LIa. CHM 6eyCJI013HIAM nneTemmi KOHeLI COTBOpille, B 3aKJIHneHHII KHHCIL CeA 0
HayKaX y myxammega.H TIOAHTcleMbIX H 51)Ke 3CJIO B HHX 11pOLIBeTaIOT, eJIHKO B03-
MONCHO xpaTvalinie npennowlim.
534
adica in partea vegetative (la ei nebati), senzitiva (haivani) i rationala
(natiki) 1135. Si despre aceste suflete spun ea sint mai nobile sau mai putin
nobile nu dupe cantitate, ci dupe calitate si dupe puterile launtrice. De aceea
ei spun ca uzul ratiunii si al intelegerii nu vine de la nemurirea sufletului,
care, afirma ei, nu poate fi data sau exista in nici un chip natural, ci de la
aceeasi putere launtrica/, de la dizolvarea egala si simetricax a elementelor, 346
si ca de aceea unii oameni sint mai inteligenti decit altii, iar unele animale
mai perfide, mai primejdioase, mai stupide xx, mai furioase, mai blinde, mai
prietenoase si mai inclinate spre dresaj, si altele. Ca sa termin cu un cuvint,
acesti oameni petrec adinciti si nemiscati numai in cunoasterea naturii si a
actiunilor cu adevarat naturale. Tar pe toate cele care se spun, se invata si se
cred ca exista mai presus si in gall de nature, ca Dumnezeu, finger, diavol,
sufletul nemuritor, le dispretuiesc, le resping si le socotesc drept imposibile
si de nici un folos. Dar cred ca a sosit vremea ca, punind capat acestor imple-
tituri nebunesti, sa spunem ceva in incheierea acestei carti, pe cit se poate de
scurt, despre stiintele respectate la mahummedani si care infloresc mai mult
la ei.
535
pa3ympno npHHa.newaini4x He TOKMO HeliCKyCHbIcI, HO H BeCbMa Tex Hexmytxxii,
o6age no OrmaHe Bo3pacra1outu4 rypetualst xmnepxx cH.nam, TaKo npanO)KHCsi
K xy,nowecTaam H HayKaM CB060,1114b1M, AKO ante maremarxKy nparrnecKyto (B
TeopeTipiecicoil 6o coseptuemeinuxa cyrb) mexaHaKy, reorpackxto H aHaTOMXio
ummmetux (cite 6o Haym y rypKoB 3a mano HRH 3a HHt1TO BMeHAIOTC51) 41pOria51
Bee 3eJI0 npouBerante H He TOKMO B nepsom anif BTOpOM, HO B Bb1C0,1.31;111.10M
npeB03HocarenbHom crenetut pacnpocrpaHeHHm H BO3BbIIIIeHHbI 6bITH o6pnuteunt
14,ame 6o mHo)Karnuan cyrb rauuttua H aKanemxx, ramo H HayKH nponBerator,
npHmao)KaIOTC51 H otteHb OT nHe npenycneBator. Ho axanemlia, 111KOJIbI H tiltrunna
Bcsmoro pona rietula H HayKx, sr;Ke Hbute enBa He Bo Bcex rpagex a Hannage
B KOHCTaHTHHOHOJIH OCHOBaHbI H OT 6ecuicnettabtx, na TaK0 peKy rieHxKoB H
cnyatarenell xcnonmeHm H yttautaemn ern", ante pexy, AKO HHrAexce nO Beal non-
contietmort, mKo)Ke B TypeuKoil Hmnepkta o6peratorcB. Hcrxtuty meHe petaua,
HOATBep,aAT Bce, KOTOpb1M CJIr411CA B KOHCTaHTHH0110J1e Hpe3 HeCKOJIbK0 BpemeHa
npemeuncara H nto6onurcrBa pang nu:0nm H aKanemkui xx noceTHTH. 0 (inane
y6o axagemari, Awe B KoHcrawrxHonone, B AnpuaHanone, B Bpyce, B EaKailpe,
B BamnoHe, B Arlene H B Raba a3HsiTkitiecKHK H esponcKHK rpagex, rypeuxxm
cKHneTpom yripaanmembtx o6peratorcn, ymmcnxxom pew{ B KHH3e 0 nOilliMligeCK0.41
OMMCMCKOM npaenettuu. Ileco pane, na He ABHMC51 3,E1e 11OBTONT14 Ta, spice Ha xHoe
ornomuom mecro, nocneumm Ko 143o6pa)Ketmo peecrpa HayK y myxammenaH
o6ute 11p1151TnIX H pacnpocTpaHeHHbix, HOTOM 0 Bcex OHbIX HayKax nonpo6Hy,
eninco BO3MO)KHO xpargae H enaKo K Hatuemy npennoweinuo npanxitecrBoBarx
paccynxm peum npxcrynxm H ewe rem wHom, xm)Ke B }ix aKanemmx or runenert
ymetnucam npenaBarxcm o6bItte./
536
intelepciunii, si nu numai neiscusit, ci cu totul lipsit de ele. Dar dupa Otman,
sporind puterile Imperiului Turcesc, in asa masura s-a lipit de artele si stiintele
liberate, incit data vei exclude matematica practicer (in cea teoretica sint cei
mai desavirsiti), mecanica, geografia si anatomia (caci aceste stiinte la turci
se respecter putin sau deloc) vei afla ca toate celelalte sint foarte infloritoare,
si nu numai in gradul intii sau al doilea, ci in gradul cel mai inalt si laudat.
Caci unde sint cele mai multe scoli si academii, acolo infloresc, se inmultesc
si prospera din zi in zi stiintele. Dar pot spun ca academii, licee si scoli pentru
tot felul de invatatura si stiinta, intemeiate in aproape toate cetatile, dar mai
cu seam5. in Constantinopol, pline si frecventate de nenumarati elevi si audi-
tori, nu se afla nicaieri in toata lumea de sub soare ca in
Imperiul Turcesc /, si graiesc adevarul vor confirma toti cei carora li s-a
intimplat s5. stea citva timp in Constantinopol si s viziteze din curiozitate
scolile si academiile tor. Despre numarul academiilor care se afla in Constan-
tinopol, Adrianopol, Brusa, Cairo, Babilon 1140, Alep si in alte orase asiatice
si europene guvernate de sceptrul turcesc ne-am gindit sa spunem in cartea
Despre guvernarea politica otomanci. De aceea, ca sa nu parer ca repetam aici
cele rezervate pentru un alt loc, ne grabim sa descriem registrul stiintelor
acceptate 1141 si raspindite in general la muhammedani, apoi vom incepe sa
vorbim amanuntit despre toate acele stiinte, pe cit se poate mai scurt si cit
vom socoti ca se potriveste cu planul nostru, si anume in ordinea in care
se obisnuieste sa se predea elevilor de catre profesori in academiile tor.
alfabetul
xx purifica
* V. fig. 40.
537
KIM B nomy, HMI BO BHerILLIHKX anconax npxnararorcsi. IlepcancKori H rypeuoil
HPOCTOri 5I3bIK, ELYIKIODKe HMelOT rpammarHKH (Koropme OT ynorpe6new4H nage
enHCTOJIGIVI H CTAXOTBOpuea tiTe.H1151 npHo6perarH o6bigari Hmetor) ygarca y6o
rpammarffKe apancKoro SI3bIKa, to we B rpa TO,E(13I n 6onee ocrpertwHe enBa mory-r
cosepLuHrkt pa3ymm CHK non Hme Hcm rpammarwm H, 51KO)Ke OHM cjIarOMOT, 4pe3
nepayfo wKOny OCMb TOKMO CII0Ba IlaCTZCI pa3ymetor: CKJI0HeRYKI, CapSDKeHIKI H
TIPOTY.
Hate. Twice B npyrxe 'Tx rona Haze, cotHmeHHH, o6rfatorcH, YTO cKomas,
cosepweHHee ywe (BcecoBepweHHo 6o HHKoro)Ke OT tienoBeK Bunex) 1114TaTII H
rwcarA, TO ecrb 6e3 norpewemla B COLIKHeHlid cnoBa nonararm H no op4)orpackim
micarx moryr. 11091TO Me pex, AK HKKOCO)Ke Bxnex Bcecosepwermo no apancxy
MRTaTM HJIK nHcarx, Blum eCTb, 3aHe petteme, Koroporo awe KTO cosepweHHo
He ypa3ymen, HHKOJII0Ke oHoe gitcro, Heno K cosepweHHo IIPOLIKTaTif mower,
349 KOTOpas! YHTcIHKR H MICaHKH rpynHocim pawnaercH OT cero, 3aHe / nHcbmeHa apart-
cKHe TjIaCHbIX nawaton...51(Hmefor BO npaBny TOKMO rpm rnacHme: [._L] ycynyn e,
3Cpe H, H [2_.] ymypy y). HO H ale 3HaKM HILKOJIKwe nnwemm 6mBat0r, pa3Be
B Kypane, na onacHee H 6e3senHee 6owecrBeHHme rnaronm incrarH BO3MOUT,
H60 awe 6m KTO OT He,a03HaH1/51 HfM HeBewecrBa MHTan Kypan HemcnpasHo, 6e3-
3aKoHHe 6bITH MHIETCSI. 14 TKO as camoro peveHHA He ypa3ymeer, mime ceHcyx<
3HameHoBaHmi pa3yMeTM mower, tieco panH awe 3HaTM He 6yne-r K KOTOphIM
rnacHum nonweHcrayer npxnara-rH 6e3rnacHme nHCbMeHa, pa3Be no cnygaroxxx.,
npogrer H Bcema B cymHemm npe6yner, COBepWeHHO nH, HJIK HecosepweHHo 113-
pvie CJIOBO OHoe.
HanpHmep, HanHcaHo ecrb: [ J..4] p-m-A 6e3 3HaKOB CJIaCHMX, KOT0p0My awe
66I flpHJIOACKJICH 3HaK [2:] ycmyn, e, Han [ ] p, cane: [J.4.4;] ',men 6w IIHTaTKCA
pema, Lao 3HameHyer rKaHH, MnK 6Hcepamn Beam yKpawarxxxxx. Awe )Ke Ohl,
r 1.9 ,
OBO Han [ j] p, OBO Han [ .41 3 Al no.nowitnacs rnacHme 3HaKK awe:L Ode 3 Infra-
no6bIcsi pemert, tiro 3HameHyer OCIIZMHO HTTK H Cpe,LIHKM 06pa3OM mewny crynmo
H CKOKOM 6ewarH, naKHU,3 ] pemeAb 3HameHye-r ron, ocKyneHme nownA HmywHrv>,
ewe 3HameHyer pon mepm linen gifcna apancKoro. flaKH [j.,;5] pemenb 3HameHyer
BOJIXBOBaTeJlbH01-0 )1(pe6Kr1 MeTaHHH Ban, Hwe mpc3 IIYHKTbI HeKHe n xapaKrapm
6mBaer Knit 3emneBonxBoBaHlle, Towne 3HameHyer TIOBOXI K3JI1WeCTBa K npeBoc-
xona Beam. Ham( 3HameHyer Heprm Ha Horax KOpOBbI AKKKA, Awe HHoro usera
cy-rb, Hewe nporgee reno. liaKH awe 6b1 npHnowHncsi 3HaK [ ] tneumurd, Hwe
nBollcrBeHHoe o3Haqaer 66ITK, TaK0 U:41] TOr,aa LIKTaJ106bICA pemmeab, tiTO 3Ha-
meHyer <<CKy,L(OCTb ,a0)K,a11.>) Rani [ J.45] pemam awe 6bI COeWtHIITeIlbH0 614110
HMeHM M poi a weHcKoro [0,..#j] pemaent, 3HameHyer orpomamXXXXX newaHylo
Towne [ Ltwi 3 PeAme eCTb Hmm Been B Flanemme, B CeRuiemnom Human, Pama
pegeHHmg. HOTOM awe Hag [ j] p nono-AcHno6mcm [2.] ymypy, y, H HaA ] M, [ ], -a
yanyn, litITaJ106bICA [, tr A ] RPM/lb, MTO 3HameHyer ogepHypa gepry Banom HAN
mepHHnom H3o6pa)KeHHro.
X npaaorrucaTenmo
xx pa3yma pew
xxx HayraA
XXXX Hmani
XXXXX Km,
538
fie acasa, fie in scolile din afara. Limba simpla persana si turceasca n-au
nici un fel de gramatica (pe care obisnuiesc sa si-o insuseasca mai mult prin
intrebuintarea si citirea epistolelor si a poetilor). Asadar, invata gramatica
limbii arabe, pe care mintile cele mai agere in trei ani si chiar mai mult abia
si-o pot insusi. Sub numele de gramatica sau, cum zic ei, dupa prima scoala",
ei inteleg numai cele opt parti ale vorbirii, declinarile, conjugarile si altele.
Nahv. Apoi invata alti trei ani nahv, sau sintaxa, 1148, dupa terminarea
ca'reia pot sa citeasca i sa scrie mai corect' (c5.ci corect de tot n-am vazut
pe nimeni dintre oameni), adica sa puns in compunere cuvintele fara greeli
si s5.1e scrie ortogcafic x. De ce am spas ca n -ani vazut pe nimeni s citeasca
i sa scrie ar5.bete perfect? Pentru ca la ci daca cineva n-a inteles perfect un
cuvint nu-1 poate niciodata citi curat, intreg i corect. Aceasta greutate a
citirii *i a scrierii se nate din faptul ca / litercic arabe sint lipsite de vocale 349
(intr-adevar, au numai trei vocale: ustun = e, [ ] esre = i, i [2,.]
uturu = u)1149. . Dar aceste semne nu sint scrise niciodata, decit in Curan,
pentru ca sa poata citi mai cu fereala si mai fa7a primejdie graiurile durn-
nezeiqti, caci daca cineva din putina tiinta si ignoranta ar citi Curanul
gresit se socoteste ca o faradclege. Si asa, daca nu intelege vorba insasi, nici
scnsulxx i insemnatatea ei n-o poate intelege ; de accea, daca nu va ti la ce
fel de vocals sa alature consoanele va citi la intimplarc xxx si totdeauna va
ra'mine in indoiala daca a rostit cuvintul corect sau imperfect.
De exemplu, daca sta scris ] r-m-/*, fara vocale, si se adauga sem-
nul [.!] ustun (=e) deasupra lui [ ] r,
Jasa: [j.1], se va citi reml, care inseamna
a tese sau a impodobixxxx cu margele115. Dar daca i dea-supra lui [ ] r,
si deasupra lui [ r] m s-ar pune semnele vocalei, asa [J-41], s-ar citi reme11151,
care inseamna a merge grabit si a fugi intr-un anumit mod intre pas si
siirit. kg 1] remel mai inseamna si an cu ploaie putina, precum si un fel
de masura sau numar arab ; de asemenea j ] remel inseamna un fel de
vrajitorie cu puncte si caractere sau vrajitorie cu pamint, si acelasi [cuvint]
mai inseamna o dovada a belsugului sau superioritatea lucrului, si liniile de pe
picioarele vacii salbatice care sint de alts culoare decit restul corpului. Iarasi, del
s-ar adauga semnul [ 21. ] tegid"52, care inseamna dublarea [literei], adica [c.k.1]
s-ar citi remmel, adica lipsa de ploaie. La fel [ J,.. J] reml insotit de un nume
si la genul feminin ;J.4) remlet, inseamna movilaXXXXX de nisip si acelasi [U..,,]
Remle este numele unui sat in Palcstina 1153, mentionat in Sfinta Scripture
drept Rama *. Dace deasupra lui [ J ] r s-ar pune [ uturu (=u) si
deasupra lui [ ] m, [ ] ustun, s-ar citi [ J.:4] rumel, care inseamna linie
neagra trasa cu vopsea sau cerneala.
corect
xx intelesul cuvintului
xxx pe dibuite
xxxx a inqira
xxxxx gramada
Franciscus A Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium turcicae, arabicae
et persicae, s.v.
539
oligoVoll a Tantahad atAtAall 19H0IN90HLI OINX01. 1331N2111001303 ] [", 9 it f.)
otnu ITEH [ 9 03P19011143001f011 [ udwod '2 01.1 A31317343d211 -UHL
laAtlaw `Joiertadll '3 HUH :axhadult 'OHLIXX EC '01111t2 031COXIS "r'.][r 69 `Pe
I/OHNCIf011 N3HLP.I.Hh HaWa9 03 010HIA1 H "11.40d11 011 AxnadX.I. WIC [ 29 .42XHOINEHE
OCE
amatmolYzaw 'N301011waHrt oig :a)g `xr Oda! H 'ILL0d1.1 OMICaL 3 010X31l143d211 EMMEN
Unt ong .LaXilawritc oxouga pON3HOION 141111 aoxollotrXx =Iv x
113F19011 [-Z-] 6adaa [1'617] 03F1901fElh P2//9 2302 4132 `ao.reirg adgott
az x [""'] H X ] [IP oly,(x Nonginnuconiclu
[ -tolcouttdu
xamta alny
]
[a]
adaa [e't:] isongounuth ',tong 01.11
1241421NEHC OLT AX31.1EdE 3 INI4H 11 a 'wax 2t)KOI 2111E X ] aortgoutoKomidu 7] [ `data
6: [ 9V9 `9) (rog `20HHE31111EH
11314901fEllih 2if9 amtatnrdxop ismohodcx 'af9 cadh ]
.1.2XH2INEHC A1111111 'XE103 OXP.1. H a X1411.1.0d1.1 Howard .Largollou M13 Eal7 RHHOhad
.L0 xXolt H xadl OINNO.L HOIN431411 N3KETTlis01303 0 Itacrdgo ',c011001011 Et
199 111f2.1.E.411h
111E11 011311 JOIN '1112INXEEdA 0.1.h01.1 `XUEEX3 OX11 Eutta 01131COMOE1 '4132 'Et 01.X -C121103
OHH2111 14 09 RHH2M2d1011 mat cag ISHH200HX.Ladil HUH 1S11112HVa3 011 `XX011EdE OLT
AX31313d211 X 011 Xxradh. minuth `lazotvcott ogx 0111E 01X 12EHE011 aoa 11110 WI
XXFIEIS OHH2M2E121103 11 1100 oJorlit'a R11H2h2d OHH214INX32H`1111HEGOH2INEHE laavacrd4
10 AoH23 01011211 Elloxdau H 10 1111d21E1A1 OJOHO '1111H2300113 1axcow ott Attu&
01141f21.1111314INO11 111214.IXEEdX OMR 01 r
OH aoltH 1OXH3PINHC Olin/ Hit 0)K 0.10HHVO
0141X01 EH YHMIJEXCOHIN /111HEEIOH2INEHE H.LEHE OH 1017Xg H a IN0d0X3 11}1H2lh 2109
31123 1114112h2d H E1101f3 Plicuilin
wodoca att '121N1401.1 argr a
aHHOIALCOVZII 41,10414du
aXG1H ottgolYA `13117/(o3rd OHHahad aOHO
[ter vwd og
XXX1S30 XIc1H3E1f1 -EH
`aotntridah 0.4h 22HH2013H0113 H SuOir3 xx H
OOH14013Hdli .I.OXHainirHC NH3
OgIC rHHVO H NEJAIt3 EHHE1 4130 aNCONN) H or1HH 'ONOXECEX011 olh011 /Judd)/ -043/(U1
Primuirh inix31rEcIU wauHlm Ll19fflie3HLIER H A1NO/NE3 onticl)Avi x onutatsacudX X
CHHHE110X1101 IfI4HDICOINE002H 110101f01EILI Orriv ISEHILIENCOHIN X143 qt121P.LHh MEI(
ILLEHE `.Lartraz Ell '.1.2.LhOd11 '011.10141 efXr/lUVWWVd,./ H iquoxnaxar X1411110W3Off 903114Elt
'INHX31111HON :10011021fMP HdE32)1 INI4M112HEIEIL1 INC131141X0024:121.1 011MIC211Hd1.1 -141103
`arnmatt a X21 09 113111hAEH OXCHICOXHH 0011.41111.11}1111 OH H13OHVOINEO0 -raoxtracoli
lam onrmun v0ouvdetly off an-utt 1 E lvanamou
0 HHHOhic vmun H
x a>btu
xx HaIllfh00Oili
xxx navedgo
xxxx AdoHrw
obc
La fel cuvintul alcatuit din doua litere
lui [ - ] b s-ar pune [
] b i h*. Daca deasupra
] ustun (=e), in limbs persana inseamna prepo-
zitia cis sau adverbul impreunti, laolaltti. Astfe1,4' [ ] b-m-it trebuie
s5. se citeasca bemen, cu mine etc. Pe turcester, [ ] be inseamna inter-
jectia cclui ce se miry: ah, vai etc.1154. In limha persanl [ bat inseamna
fructul de gutui sau 10.)560155 daca la ] s -ar .dauga [, ] esre [=i][a...111]
s-ar citi bih,/ceea ce inseamna binefac5.tor, bun, str5.1ucitx. Iar dad. la ] 350
la [ s] [h] s-ar adauga deopotriv5.[ ] esre[=i][4.0 ] s-ar citi bihi, care inseamna
in araba cu el. $i iarasi, daca la ] [b] s-ar dauga [2..] uturu [= u] s-ar
citi buh ; dar buh scurt, scris cu [ ] vay.,11(3, beta) inseamna bufnita1156.
Astfel se cuvine a intelege si altele. Aceste.doua vorbe compuse numai din
doua sau trei litere le-am adus ca model pentru ca cititorul nostru sa poata
intelege clar de ce am spus ca abia de este cu putinta ca cineva sa poata
citi perfect, fara gresea1a si fara poticnire sau indoiala araba, persana si turca.
Caci numai daca cineva va cunoaste la perfectie aceste trei limbi si toate sen-
surile unui cuvint va intelege fara indoia1a sensul intregii fraze si materia
acelei combinari. Poate, intr-adevar, sa inteleaga ca inseamna una si nu alta
numai dupa sens, dar daca va ignora un singur sens din cele multe si in mersul
repede al cititului nu va prinde sensul termenului si al cuvintului dintr-o
singura privire, indata va ajunge la nedumerire si nu va pricepe lesne ce in-
seamna mai propriu si mai potrivit vorbaxx j..j ] r-m-1 scrisa fara nici un
fel de vocale. Acest singur fapt este (precum am aratat si in alt loc) cauza
pentru care Curanul, scris intr-un stil arab foarte profund, este, zice-se, cu
neputinta sa fie inteles si interpretat chiar de muftiul insusi. Daca cititorul
nostru doreste 55 cunoasca mai multe despre acestea, it rog sa citeasca Gra-
matica i Lexicoanele limbilor orientale alcatuite sirguincios de Meninski 1157,
cel mai de seamy interpret al imparatului Leopold". Din acelea va invata
sa nu se mire niciodata de imposibilitatea de a interpreta Curanul. Dar sa
mergem mai departe.
hash. Itqa are multe sensuri, dar in ceea ce priveste expunerea noastra
este un mod sau exempluxxx de a scrie epistoliile cu un stil frumos si inalt1158.
Dupa stiinta compunerii, tinerii, dar mai cu seamy copiii de boieri si cei ce
slujesc pe la curtile princiare, / luind in miini aceasta carticica se ostenesc 351
st5ruitor cu ea. Din ea invata nu numai frumusetea stilului, elocintei si armo-
niei din compunere, ci si modulxxxx de a vorbi la curte (pe care 11 numesc isti-
lahi berat) 1159. Caci in ea se descriu titlurile cuvenite imparatilor, sultanilor,
crailor, printilor, pasilor, domnitorilor si tuturor demnitarilor, fie musulmani,
x mai bun
xx alcAtuirea
XXX model
xxxx maniera
* Franciscus h. Mesgnien Meninski, op. oil., s.v.
** Franciscus a Mesgnien Meninski, op. cit.
541
xpncTnaHcxxm Bcem Bemmowam, rocnonnam n B KaKom-mi6o =Hula u mec-rn cTe-
neHn o6peulaionnimcx no }Ix 3BaHaxm H ,nocToilficTsam npninfxHme n3o6pa)KaloTcx
THTyAbI. 'deco paLkil ichomma6, TO eCTb oxcuel x If cexpeTapn B cell Hayxe nonpe-
mHory Tpy,RATC51.
I:yaw:ram Bune c mart Han/U.10T K zycuuxanz, TO ecTb 123PRAHbIM IIHCaTH
nonepKom, y myxamme,EkaHoa 6o, noHme negaTHoe THcHeHne 3anpeuxerio CCU,
TOAHICHM xyBowecTsom K maTemaTaxecxnm pamomepcTsom xx HaxepTaHm
H riponcKeHax nMCbMeH yeMOTpliTenbH0 H306pa3ytor, AKO naCaHHR la 06pa3
no ,HOCTOrilICTBy pee KTO npen3pAnHerfunal K nperpyLkHernunii 6bITH, HO 10H-
KOCrif 6o HJIll TOACTOTe TpOCTK, Arum, aipnHa, 06BRTHOCTb, Haxpn.B.lenne
o6HeceHne 111(CbMeRK K Tomy npasme H KOCHCHHbIe xxx, Tynme H ocTpme, xapaic-
TnpoB yram H npasnabHax nponopunn onacHo Ha6.rnwkaeTcx. TaKo Hanpnmep [ IJ
err:4 a npsimmil CTOJIII HRH mepTa AomfceticrayeT COTOATIICA mink) nyHKTamn lieT-
BepoyronbHmmic, ocTaTxy )ice ex rge B KOHLIe K .nesori pyxe CKAHHAeTCA, ,IlByx nyHKToa
mecTo 3aHATII norko6aeT, ace 6o Koiu HaKsioReHne mepwrca BBymx nyincramn xxxx
X TaK0 enu0 113 ce,nbmn COCTOKrcsi nyincros, TOJIKKKA Wmporbi e1111K0 TpOCTb MR-
poKa 6y,neT. Haim sepxHrti1 KpaH nucbmeHn dr.kainKeHcTsyeT paBHbIX C TpOCTHIO 111X-
pOTM 6bITH H OT IlyHKTcl AO nyHKTa TOJIHKO Tomae HHCX0AHT, AKO HIDKar1111Hil
KoHeu Aa ABIITCA OKOHLIaTHCA B Heoukyukaemom xxxxx nyHKTe.
TaKo K B npornix xapaKTnpax CBOH KaHoHm H npasana 3eno xy,nowecTsenHo
co6moxkalOT. CyTb Tame xainmam (To eCTb H3pAHHbIM 11Huiyulkal noxepKom), KoTopme
egnHy minryKypana 3a 200 xepBoHHboc npo,naloT. B 6116.moTeKe cy.sTaHcKoll cKa3p0T,
AKO 06peTaJoTcx ,Ekse KHKril Kypana, H3 HI/x Ke emma gepHnnom HanncaHa, APY-
raR xce nono6Horo B n3pancTse H xpacHonnca.TenbcTBe xyrkoxecTsan3TORMA 6ymarn
Hosumnama Bbrpe3alla, KoTopomy xapaxTapy H pe3b6e BepyeTcx, AKO IIMKTO)Ke
OT tienosex so3m0nce KorLka HAH Hbnie moxceT no,/kpawani. Ilepannamn y6o Haxep-
TaHH)110 KHIVY cKa3yroT, AKO oTen Hai-mean, pe3Hyto Ace ,nakepb Torow,ge Ft3o6pa-
352 3n.rra. 06peTatoTcx ge.noBeKa osoro (ero)Ke nmx y)Ke / 3anamxrcTsoBax) no pa3Hmm
mecTam BI/pain if ABOricrffilikisi, 113 KOTOpblX KONCHbIe Asa CTI4X11 He Melibula 20
mkt 30 nepBOHHMX Ha Topry (ue3ad peKOMOM) nporkaloTcx H TO 3eJI0 pe,LKO.
///up. Xy):(0)KeCTBO HHHTIall y apanoB, nepco H TypKos He TOKMO ymHoweHo,
HO H npen3p5zkHo H npexiiTpo ecTb. Ha3bisaeTcx nHHTHKa wup, erixe Hale KTO
HayuTnca xoineT (ynaTcx xce enBa He Bce Te, xoTopme K mbim HayKam nocTynam
)KenaloT), Bo-nepBmx IBPIKTki ,naroxeRcTsyeT KM:Hy Illezadu HaprnLaeMylo, B Ko-
Toport H31,5IBRAIOTCA CTHXOB o6pa3m H snnm, nxce 6azp, TO eon. mope Hapkw,a-
TOTC51. CHI/ CTKXOB o6pa3b1 HJIH MINK CyTb 27, If xxe Horn (saw y rpeKOB H SlaTHHOB)
COCTOATCA HeKOJIHKIIMH KpaTicilmJa H AWITHMH cnoramm, KoTopme i:ka y,no6ee B
namsinf BicopeHATC51, B CTHx n3pexeHnx HeKoero BbBstbunneHHoro g5auii pairnmo
HaKnoHeHHoro H pa3mepeHHoro cnaraloTcx, Ha npnmep B nepsom crxxoB o6pa3e:
my0meunyu me0aunyu myOrneuilyu 0aunyn
Awu-nu-du-dap-o-tax, du-decu-py-wen zepeic.
KOToptell Mlle Ha Horn pa3,ne.xxeTcx:
-
A zuu Ku du / dap aiwn / du decu py / zueuzepex.
(To ecTb: KTo xce.riaeT 6aaronerrHoe mine 3peTH, oHoro B3op garmeH eCTb seceil
6brric)).
X nlicapa
xx nponopiraielo
"xx ignoble 111111 npeBparlemme
XXXX TolicamH
xxxxx HCYCMOTpHMOM
542
fie crestini, care se af1a in vreun rang sau treapta de cinste, potrivit cu denu-
mirea si demnitatea lor. De aceea kiuttab, adica x si secretarii 1166,
se indeletnicesc foarte mult cu aceasta tiinta.
Husnihal. Impreuna cu insa mai deprind si husnihat, adica scrierea
caligrafic5. "61, deoarece imprimarea fiind interzisa la muhammedani ei repre-
zinta figurile si dimensiunile literelor cu atita arta, proportionalitate xx
matematica si bagare de seams, incit pe drept se va zice ca modul for de a
scrie este cel mai frumos si mai greu. Caci la ei, prin subtirimea sau grosimea
penitei se pazeste cu grija lungirnea, latimea, marimea, indoitura si contu-
rarea literei, unghiurile drepte si oblicexx ale caracterelor si o proportionalitate
justa. Astfel in [ I ] elif (= a) stilpul drept sau tiara [verticals] tre-
buie sa se compuna din cinci puncte dreptunghiulare, iar restul se cuvine s5
ocupe locul a doua puncte, caci la sfirsit se apleacs spre mina stinga, iar orice
inclinare finals se masoara cu doua. punctexxxx. Astfel, elif e alc5tuit din sapte
puncte, de o latime egala cu aceea a penitei. Tot asa marginea de sus a literei
trebuie sa fie de o latime egala cu latimea penitei, iar de la un punct la altul
coboara atit de fin incit partea cea mai de jos sa pars cs sfirseste intr-un punct
neobservat xxxxx
Astfel pazesc canoanele si regulile for foarte artistice si la celelalte carac-
tere. Sint unii hattat (adica cei ce scriu caligrafic)* care vind o singura carte
a Curanului cu 200 de galbeni 1162. Se spune ca in biblioteca sultanului se
afla doua carti ale Curanului, dintre care una scrisa cu cerneala, iar cealalta
avind literele taiate cu foarfecele din hirtie subtire de o asemenea arty si
frumusete incit se crede ca astfel de litere si taieturi niciodata n-a putut si
nici azi nu poate nimeni dintre oameni sa be imite. Despre cartea scrisa cu
cerneala spun ca a scris-o tatal, iar ca cea taiata a alcatuit-o fiica lui. Se g5.sesc
in diferite locuri versuri si distihuri ale acelui om (al c5.rui nume 1-am uitat),/
fiecare distih fiind vindut la licitatie (zisa mezad) 1163 cu nu mai putin de 352
20 sau 30 de galbeni, dar si aceasta foarte rar.
,Sir. Arta poetics la arabi, persani si turci nu numai ca este dezvoltat5.,
dar si foarte frumoasa si foarte ingenioas5.. Poetica se numeste sir 1164; daca
vrea cineva s-o invete (si o invata aproape toti cei ce vor sa mearga apoi la
alte stiinte) trebuie s studieze mai intii cartea numit5. .ehadi 1166, in care
se arata modurile si genurile de versuri numite bahr, adica mare 1166. Aceste
moduri sau genuri ale versurilor sint 27 1167 ; picioarele for (ca si la greci sau
latini) sint compuse din citeva silabe scurte si lungi, care, pentru a fi mai bine
fixate in memorie, sint adunate intr-un vers al unei sentinte inventate fail 1168,
diferit accentuate si masurat5.; de exemplu, in primul mod al versurilor:
Mufteilun mefailun mufteilun failun
dar-o-lan di-desi-rulen gherek,
care se imparte in picioare astfel:
A 0. ki di I dar our
an / t du esi ru / hu erek
(adica: Cine doreste sa vada o fats frumoasa trebuie sa aiba o privire ye-
sela") 1169.
x scribii
xx armonie
xxx obtuze si ascutite
xxxx puncte [cuvint faro sinonime in rom. n.t.]
xxxxx invizibil
* V. fig. 41.
543
Ho noHexce nonro 6bino 6b1 xoscnoro o6pa3a nplimepm noxa3msaTH nono-
6aeT gHTaTenio K OHOri KHHBUILIB 111e2adu npKilincHyTH, }owe Amine BocnomAHyxom,
rne H HmeHa H o6pa3b1 H SHAM HX BCC y3pHT. MIA Ace B HabAsneHHE npennoxeHHoro
nanee nocTynaTH 6yAem.
Aiue KTO 113 111114TOB HJIH KTO-J11160 113 B,BaBLLIHXCSI Hayxam sonpocna 61,1
meHe,i1TO o rpegecianc H naTH.Hcicmc npeslucc H tim Hearn= nnuTax Ho Hx cno-
AceHmix K 'ITO o apancicHx, nepclincucx H Typeuocc paccyxnalo cTlixorsopsax,
3a npoineHHem H no3soneHHem scex Haulm, HecymHeHHo on:imam 6bIX, saw socrog-
Hmx cxx HauH13, xax nepAme, Tax H nocnenHetiunie morrm B cem xynoxecTBe spe-
ycnemne, nepseucTso onepAcaum. Co MH010 sucoAce MIII0 Bce CM 513131KOB IICKyCH1414
H KOTOpIAM apancxax, nepcnnuckix H Typeumx IIHHTOB MIITaTH CJIrDIJI0C5I, peKyT,
Axo ()able BbICOKOCTI110 ceirreHuHil X, cnanocTkuo xpacHopegHsc (pH(bmoa 6o 1411b111
o6pa3 H cogHHesHe ecrb), c4pa3ecos XX meTacbop K 1411bIX Tponos HC0614J114M1 113-
pflACTBOM H TOHKOCTHIO, rpelcor; H JIBTHHOB 6e314pHO npesbuumoT. EAH11 eCTb
353 113 Apeman( nepcHnciaix 111111TOB, emy)ice HmA Caadu c nepcKncxoro A3buca / Ha
naTHHcicHA reoprxem FeHTHem npenoweinimii, mice B AmcTepname H3 THnorpacimH
14oama Bnaepa B neTo 1651 Ha cseT npo113m,ae, xoToporo awe J1106011bITHMil
gHTaTenb ycepAHo npogHTaeT, XOT5I B npenoxentni Toro ensa He AcA npHpogHaA
yTpagata xpacoTa H nano-tenni 513bIIC aKH o6e3AHa nepcancicomy 110,a0631C31, OT
csoricTsemoro cogHHeHmo Tomy 6naronenH.A nanege pcnomincA, o6age 113151TBIM
TOKMO xsanam nAcenpopoxy IlpHHHCBH11b1M, HIPITO)Ke B HeM ycmoTpHT, ewe 61,1
He 6bino muorxx noxsan nocTofiHoe, ynKsHTenbHoe, cnanocTHeihnee Ace H 113-
6parffiernuee. IlpoTgee TypicH 3eno ynpascHsuoTc2 B nHanuce nepcKscxoll a nepcm
s3aHmHo B Typeuoil, H6o so ,pope nepcKscxoro HapA no sgumert mepe Typenom
pa3rnaronbcmyloT 313bIKOM. Y Typxos XOTSI 11HCTlynH nepcancum 5I3bIKOM H He
6ecenytoT, o6age CTyACHTI31 xxx cosepmeHHo H pa3ymefoT OHOR 11 3H31-0T nage
we I( npaxogHble H pocxogHoe coxposmna CyJITBHCKOTO KH11131 isicTum HepCH,EICKHM
5131,1KOM nHcanicA 06bIKOHIa.
MyCb1Kbl. III4XTHKH scerna H se3ne COBOCCjIegCTBrOT MyCHK115I, o6a4e Hail
y myxammenaH B unconax Hfficonmice B HaygeHHe npenaeTcA, HO oco6b xxxx H B
Aomex CBOFIX OT JIIOj1e4i B mycHnnicicom xynowecTse HcxycHbrx ensa He Bce senb-
moxclule neTH (mHorKe Ace H OT npocTonlomHos, Axoxe KTO )KenaHHe H oco6m-
syto CKTIOHHOCTb K Tomy HmeeT) H prema, TO eCTb ygeHme Bce, 113 KOTOpbIX a3 HH
eX(111101-0 o6peTox, xoTopmil 6b1 He 3H3.11 LITO-J11160 nen' MTH XOT51 pa3ymeTkr mycH-
1a10, pox( 6o nepcancluni H Typeuxxli (apancludi Ace He TaIcO) HaTypanbHo mycH-
mem nage wpm ycnawnaeTcA.
MycHx0K mHoraA cyTb csoricTseHHaa HmeHa, HO ynoTpe6HTenbHee rpegecnim
Ha3msaeTcA pegeHnem MyCb1Kbl. H y cxx mycHicHA pa3nenmeTcA Ha TpH macix,
rnacHpo (Axe rnaco noeTcA), Ha KHcrpymeHTantayto, Axe KHcTpymeHTom HeICHUM
rnacHort np1-inono6nAeTcA Hni nocneayeT H cnosecHylo, Axe csoiicTseHna nHyffam
x gTeHmo KypaHa. Ha3mBaeTcA )1w oco6nHAbrm HmeHem Kwpaam. MHoram BO
npaAny o BOCTOLIHbIX cTpaH MyCHKHH moxeT 6bITb Heutenomo (.aa He B Tulecna-
sHe npHgTeTcA mHe me) HanacaTH H 06735IBIITH MOM 6bIX, B npaxmgecxoil 6o H
TeopeTHgecxoil BOCTOT-IHOR mycmcKH 6anee nBagecATH BeT noTpynHxcA, HO IIOHMe
544
Dar, cum ar fi prea lung sa dam exemple pentru fiecare mod, se cuvine
ca cititorul sa se piece asupra cartii $ahadi, mentionata mai sus, unde va
vedea toate numele i modurile i genurile lor, iar not sa mergem mai departe
la descrierea celor propuse.
Dace cineva dintre poeti sau dintre cei ce s-au dedat tiintelor m-ar
intreba ce cred eu despre poetii vechi i contemporani greci i latini i despre
compozitiile lor fats de cei arabi, persani i turci, cu ingaduinta i aprobarea
tuturor le-a raspunde ca poetii acestor natii orientale, atit cei dintii, cit i
cei mai de pe urm5., progresind in aceasta arta, au obtinut intiietatea. Si
la fel ca mine vor spune, dupa cum socotesc, toti cei iscusiti in aceste limbi,
carora li s-a intimplat se citeasca pe poetii arabi, persani i turci, anume,
ca, prin sublimul sentintelorx, dulceata elocintei (caci au un alt mod al ri-
melor i al compunerii), prin frazeologie xx, frumusetea, abundenta i sub-
tirimea metaforelor i a altor tropi, ei ii depaesc cu mult pe greci i pe latini.
Unul dintre vechii poeti persani, numit Saadi 1170, a fost tradus din limba
persana / in cea latina de Gheorghe Gentiu 1171 i publicat la Amsterdam in 353
tipografia lui Ioan Blaer in anul 1651 *. Dei in traducerea aceluia e pierduta
aproape intreaga frumusete naturals, iar limba latina, imitind ca o maimuta
pe cea persona, s-a abatut departe de frumusetea acelei opere, dace cititorul
curios o va citi staruitor, dupa ce va scoate laudele atribuite prorocului
mincinos, nu va vedea in ea nimic care s nu fie vrednic de multe laude,
de admiratie, prea placut i prea ales. Aadar, turcii se indeletnicesc foarte
mult cu poetica persana, iar persanii la rindul lor cu cea turceasca, pentru
ca la curtea imparatului persan se folosete in cea mai mare masura limba
turca. Dei turcii nu vorbesc limba persana pur5., studentiixxx o inteleg per-
fect i o cunosc, i mai cu seams s-au obinuit ca registrele de venituri i
de cheltuieli ale vistieriei sultanului sa le scrie in limba persona curate.
Musiki. Poeticii ii urmeaza totdeauna i pretutindeni muzica 1172, dar
la muhammedani ea nu se preda niciodat'a in coli spre a fi inv5."tat5., ci
numai particularxxxx pe la casele lor, de c5.tre oamenii iscusiti in arta muzicii.
[0 invata] aproape toti copiii de demnitari (i chiar multi de-ai oamenilor
de rind, dupa cum are cineva dorinta sau o inclinatie specials pentru aceasta),
ca i ulema 1173, adica toti savantii, dintre care n-am aflat pe nici unul care
sa nu tie sa cinte ceva sau macar sa inteleaga muzica, pentru ca neamul
persan i turc (dar nu cel arab) in chip natural se desfata cu muzica peste
masura.
Denumirile proprii muzicii sint multe, insa mai frecvent se folosete
cuvintul grecesc musiki. Muzica se imparte la ei in trei p5.rti: vocals (cin-
tata cu vocea), instrumentals care printr-un instrument oarecare o imita
pe cea vocals sau o acompaniaza i recitative, proprie poetilor i citi-
tului Curanului, care cu un termen special se numete kiraat 1174. Multe
intr-adevar a fi putut scrie i arata despre muzica tarilor orientale, care
poate ca nu le este cunoscut acestor taxi (sa nu mi se socoteasca acest lucr u
ca o slava dearta), pentru ca m-am ostenit mai mult de dou'azeci de ani
fraze continind un sens inaltator
xx vorbirea in imagini
xxx care se perind5. prin coli
xxxx individual
* Musladini Saadi, Rosarium politicum sive amoenum sortis humanae theatrum. De
persico in latinum versum necessariisque notis illustratum a Georgio Gentio. Amstelodami, ex
typographeio Ioannis Blaev, 1651.
545
OH 1111114 OH XIA.1003h WHO .1EhA H ISO.LthiC ILLEEENO OHHOcIOLVEH `3CISHdlI3011V0d11 H
an.radx clinaa '011fEllS4EH
kixthj, I40d01.1 0100 0114X140A141 X AIAIOHOO93H OHICHK1114hHdll `01HFIghal. -3EtEd
H
1011flf EH L H00E1.11 0X(14) 91A0 L Haxtt lignmAnno Rio
L $100EILI HxEU iousuottud EH
VSE zi ;mow / 141\10)1') HUH `(anireamadu OXUS qa.Ao Zif HOHIS001A1 H `,1031EHVOE Nvi017 WI(
Iorau .1.01K1fattErd EH g9E `gyvidatu OZ %Loa `tp.LoolidalAz 011 Alf011h HOMY 0.101f011
Eleal H EH X0011 X140 .101Edy900 OdIcI.LOh OHMLIOHEEEMI 'ago??? 0.1 41.03 `ismao.Lond
axis aaLowvol adisLah 14.10Eh EV01 11 NCOON141f0.1. 0110H11 H14104.10 EH OXCXHH -3011
x 1411411011'0110d9011. NIOHlrehliONO
xx 0011011110E11M oaladamEw
91,2
in muzica orientala practica si teoretica, dar, cum mi-am pus in gind nu sa
invat, ci sa spun ce li se preda si ce invata ei, voi arata lucrul pe scurt.
Turcii si persanii, adaptind intreaga muzica miscarii ceresti, o impart
in sapte glasuri (care corespund celor sapte zile ale saptaminii) ; aceste sapte
glasuri (sunete sau tonuri) iarasi le impart in 12 mekam / (case sau 15.casuri), 354
corespunzind celor 12 lung si zodiacuri; iar casele acestea le impart in 365
de terkib, adica masuri, dupa numarul zilelor anului intreg, si din toate aces-
tea aduna principalele patru sobe, adica intervale, socotite drept cele
patru anotimpuri si drept acelasi numar de elemente din care, dui:4 cum
transmit vechii naturalisti, este alc5.tuita lumea fizica 1175.
Usul. In ce priveste masura, muzica orientala o depaseste intr-adevar
cu mult pe cea apuseana. Caci are 24 de feluri dau genuri de masuri (numite
usu/)1176, cu care se masoara mersul si oprirea timpului. De unde se naste
o foarte mare greutate ca sa cinte cineva drept si perfect vocal sau cu vreun
instrument. Caci fiecare autor se sileste ca compuna, dupa plac, cintari in
moduri si cu masuri cit se poate mai grele, asa ca cel neiscusit in acea masura
nu poate nicidecum cinta, chiar data ar fi auzit cintarea aceea de o mie de
ori. Iata de ce compozitorii orientali nici n-au note cu care s indite gla-
surile si masurarea timpului (care sint intr-o atit de mare si lesnicioasa intre-
buintare la europeni), caci clack' va cunoaste cineva perfect usul poate s5. cinte
un cintec f5.ra nici o greseala si fara ajutorul acelor note dac5.-1 va auzi de
doua sau trei ori de la autorul aceluia sau de la dascalul sau.
Pentru a inlatura aceasta greutate, cind eram la Constantinopol am
alcatuit o carte (pe care am inchinat-o actualului sultan Ahmed, care se des-
fata foarte mult cu muzica si e foarte priceput in ea) *, scrisa in limba
turc5., supunind in ea indicatiile toeretice ale intregii muzici la anumite reguli
si la canoane sigure, iar notele le-am redat cu caractere arabe pentru o mai
lesnicioasa intrebuintare si practica, expunind limpede teoria si ducind-o
(precum nadajduiesc) la bun sfirsit x asa ca acum insisi turcii spun ca si
muzica practica, si cea teoretica a devenit mult mai usoara si mai limpede.
far la Moscova am inventat si un instrument matematic pe care si prealu-
minata sa Maiestate imparateasca a binevoit a-1 vedea si n-a ingaduit sa fie
hulit (caci el insusi este foarte sirguitor si priceput in muzica bisericeasca)
in care aratam locurile mecanice si matematice si intervalele tonurilor
naturale, artificiale, simple, compuse, ale semitonurilor si altele, pins la
punctul numit de obicei indivizibil, cu care instrument pot fi aratate vizibil,
fara eroare si fara nici un ajutor al coardei aplicate, ci numai prin compas,
locurile/ de la care trebuie sa proving tonurile pline si semitonurile etc.1177. 355
incheiere folositoare
xx maiestria zugra.velii
* D. Cantemir, Kildb-141' masiki ala vedjh-il huraftit (Cartea tiintei muzicii dupa
Ielul literelor), citat in literatura tura. sub titlul Kantemir-oglu Edvtiri (= Tratatul lui Can-
temir).
547
ineHmt. Typxu )ICe H cammx nepcos B HecosepareHcTse npeabruialoT, H6o mapo-
nHcaTenx o6pa3oB (HM mycaeaup rnaronemble) xpome TOTO, t1TO 3eno manotmcne-
HMI x eyTb, HO H camoe xynowecTao, 511(0)Ke peXOM, 3anpeummo H He II03BOJICHO
HmeeTca. Hxxonzwe xwrpocrb nonpawaHHa Ha Type, paaHomepHocrb xynowecTaa
H qacTeil pa3mepelme II03HaTH moryT H TOTO panH HIPITO)Ke XBaJIM AocroilHoe B
mapornicamax Typewmx o6peTaeTca.
Ilporiee Bo naope cynTaHcxom H CHM cny)K6a " HmeeT caoero HacTaBmnca,
KOTOpbIti 6o ecTb npunaopmall myceecup 6aum (HatiaJIbHHK )1O4B011HeII0B). CHe
enHHo emy npennexcHT, na O6pa3 cynTaHa HOBO Ha npecron socwentnero HanHaleT
H B 6H6HnHoTexe cynTaHcxoll Ha co6nioneHHe ;la nonowHT Taxo sHyTpeHma nanaT-
g
HaRxxx vlivitIIHOTeKa OT OTMaHa nepnoro cynTaHa Typeuxoro nawe no Hbmeumero
Armena acex cynTaHos nepcoimi arapamx (emu Bo3Moroma) HaTypanbHbtmH
H3o6paweHHbre H Hbule HmeeT, xoTopme ace cnoco6Hem npHaTenei" co mHorxm
TinaHHem mHowarunlim mce InKnHaeHHem (enaa 6o 11 penxo B Typxax 6naroneTenb
6braaeT, pa3ae napamil npHanegeTca) c nepabix excemnnapoaxxxx npenHcaTH nony-
taixom. XynowecTao BO lipaB,Pky B HAX Hmome noxa3yeTca, HO nono6He BOHCTIMHy
y,L(HBHTeJlbH0e, OTKyAy Typeuxoe yno6opa3ymHe H yno6opleHHe HeTpynHo BCMK
11051TH moweT.
Texe wHaon0cubi o6bi9ag HmeloT maponHcaTH HOLPHIBM nor H AnaHH
oTaepcTme pyx Myxammenoaux. CHSI 60 TOKMO myxammenaHom maponMcaTH
H HM II0KJIaHATI4e5I II03BOJIeHHO eCTb (0 MeM MbI Ha HHOM mecTe BOCII0M5IflyX0M).
Xy,40)KeeTBa H3BaiIHH51 60.1IBalf0B (HM callem peileHHoro) CHIT Haponbi Becbma He
',mei-0T 3a cTpax HJIH oTapaulem4e, KOTOpOe OT cambix Tex 60JIBaHOB VIM npoucxo-
)1'1T. Ilporiee B cegeHHH xameHeil H mpamopos He HenpaaHnbHylo pe3b6y, 'owe
mytua6ax Hap-110.'0T =nom ABIlillOT./
356 Ha/maw. Havana eCTI, DICHBOIlHeeH, KOTOOblia 3HaeT xynoxecTao nHcaTH
THIeTbI, 'fern Typal ,a0MbI CB051 yxpathant o6brlaci HMeIOT. H cue xynowecTao XOTSI
Hecrb B TaKOM cosepineHcrae, tiT06 nOCTOCIHO 6bIJIO npeH3nHnIHHA xaanbi, o6age
mum rHycHo 6bITFI BH,LfHTeSI, 5IKO)Ke ygo6Ho 0 TOM paccyNnaTit moryT Te, xoTopbm
HHOT,Efa B eyJITaHCKIIX H nporrax Benbmox nanaTax 6bITH H oaoe axneTH cnywnoca.
Mydoiceimud. K Tompxne noximaT xynowecTay H Te, xoTopme mydoiceimua
(TO eel% icHmr nepennermu") Ha3bmaloTcst, ace 6o myxamemnaHe lu-"rx eBOSI
anaTom, cpe6pOM H HHbrmx BanamHXXXXX B Hamane npenHcnoanst pacnHcbmaTH H
yxpaulaTH TulaTca. deco pan"' cue yxpamemm mar xynowecTao Hemazoe cosep-
ILICHCTBO if pa3mepHocTb npHo6peTe.
Teeapux. Hayxa HcTopHorpacDnecxaa H xpaHonorirgecxax y Typxoa B Beim-
Kom ecrb nogTeHHH, axe Ha3maaeTca urtmuu meeapux. MHowartann" npoH3binoina
y Hmx conenammx Beater' onHcaTenx, o6atie enaa He ace (xpome ileTbipex HnH
mini) 6acHocnomme H JOKHBbIe H awe xoTopme noxa3amaca HCTHHHe HcTopHH
HocnenoaaTH Hnep6onmecimmx Tponamil H cDpa3ecamli meTaltopmeciumH Tax
3aTpynHeHHy H HeaacTaeHHy coTaopawa HCT0p11143, 51K0 60JIMIle pliTopmecxoro
xynowecTaa HcxyccTay IIOATIBHJI6bIC51 ecH, Hewe HCTI1HHe Baud" nosecTayemmx.
IlpoTgee oco6nHami3 eCTI3 sHyTpHH11 nieepuxttu 6awu (HatianbHegucl meKay HcTo-
paxamH), KOTOpbdi no yxa3y cynTaHcxomy conepwaulero npecTon cynTaHa 110BC51-
,wiesHme 3anHcm H nena BO apemm ero rumeHHme npIsHcxpeHHoxxxxxx H 6e3 BeRK0r0
x nemllorne
xx 'ME
xxx nansopnag
xxxx o6pa3non
xxxxx Kpacicamn
xxxxxx no c.amoit HCTHHHC
548
ii depasesc pe persani in imperfectiune, caci pe linga faptul ca pictorii de chi-
puri (zisi la ei musavvir) sint in numar foarte mic x, insasi arta, precum
am spur, este interzisa. Asadar, ei nu pot cunoaste ingeniozitatea de a imita
natura, armonia artei si proportionalitatea partilor, de aceea in picturile
turcesti nu se afla nimic vrednic de laude.
Cu toate acestea la curtea sultanului si aceasta slujba xx isi are dre-
gatorul ei, care este musevvir basi (mai-marele pictorilor) al curtii 1179. El
n-are alts sarcina decit sa picteze chipul sultanului nou urcat pe tron si sa-1
puna spre pastrare in biblioteca sultanului. astfel biblioteca dinlauntrul
palatului xxx are si acum chipurile tuturor sultanilor, de la Otman, primul
sultan turc, ping la actualul Ahmed1180, pictate in culori (pe cit au putut) na-
turale, pe care am obtinut sa le copiem pe toate dupa primele exemplare xxxx
cu ajutorul prietenilor, cu multa sirguinta, dar si cu mai multa cheltuiala
(caci greu si foarte rar se gaseste la turci un binefacator, doar de va fi atras
de daruri). Nu se vede in ele nici un fel de arta, insa asema'narea e cu ade-
varat uimitoare. De unde cele lesne de inteles si lesne de invatat pot fi luate
fara greutate 1181.
Aceiasi pictori au obiceiul sa zugraveasca talpile picioarelor si palmele
deschise ale miinilor lui Muhammed, caci numai pe acestea le este ingaduit
muhammedanilor s le picteze si sa se inchine for (despre care lucru am amin-
tit in alt loc) 1182. Arta de a sculpta dobitoace (zisa la ei sanem) 1183 nu o
au deloc aceste popoare, datorit'a scirbei sau fricii inspirate de aceste dobi-
toace. Dar in sapatura pietrelor si a marmurelor practice o sculpture regulates
pe care o numesc musabak 1184. /
Nakkas. Nakkas este pictorul care tie arta de a zugravi flori 1185, 356
cu care turcii obisnuiesc sa-si decoreze casele. Aceasta arta, deli nu e atit
de perfectionata incit sa merite laude de prisos, totusi nici nu pare urita,
dupa cum lesne judeca cei carora li s-a intimplat sa fi fost uneori in palatele
sultanului si ale celorlalti demnitari si s-o vada.
Mudjellid. De aceeasi arta in si cei se ce numesc mudjellid (adica
leg5.torii de carti) 1186, caci toti muhammedanii se silesc sa-si decoreze cartile
cu aur, argint si alte vopsele XXXXX la inceputul prefetei. De aceea aceasta arta
a impodobirii cartilor a ajuns la o mare desavirsire si ra'spindire.
Tevarih. $tiinta istoriografica si cronologica, numita ilmii tevarih 1187,
este in mare cinste la turci. La ei s-au aratat foarte multi scriitori ai lucrurilor
trecute, dar aproape toti (afara de patru sau cinci) sint basnitori si min-
cinosi si chiar dace vreunul pare ca urmeaza adevarul istoric, prin tropi hiper-
bolici si vorbe metaforice face istoria asa de greoaie si incurcata, incit ad-
miri mai degraba iscusinta artei retorice decit adevarul lucrurilor povestite.
Cu toate acestea, exista la palat un tevarihci basi (mai-marele istoricilor)1188
anume, care din porunca sultanului scrie totdeauna foarte sincerxxxxxx i fara
nici o partinire notitele zilnice si faptele petrecute in timpul sultanului ce
x putini
xx cin
xxx curtii
xxxx modele
xxxxx culori
xxxxxx potrivit adevArului insusi
549
uEu.odoEaNdu Ettsa00 .1.3A01111UH artli qua.talrodgoV H amiatruA.Loadu rlIngou H au-
IIIIHOV H 'h10d11 OHE1Ed S0I0IENCed9014 OH Xal. X113133h11d01014 11411)1 0)1C01)11111 10
`)101101fali 30 011)101 `ILLUIRFI ON(HH 141311114:1 E17..10)1 .LONCOLI &XXI ONHO -011011EdIl
Milogfuoaa 311)1113dA.L `11)114d0.1.011 ILLOX OH 39 V0L3:(09 V.L0E114)K 0100E13 O19HHIIIIV011
H Or:11111111311 14003 Ernorecha lixdolox Ell Icaffrera `Htm.Lomdx 01A10c1)1 j[ sxaEUxtiIc
H `1SHE[31093Ag 3I4d0.1.0)1 0 XElfOrt X14)1110dXS. 0.1.11O11 Oa ILLOth H A17A.L10 H Alf01310
01111111IHX3011 urnuoirum `aoa 01 1/41.1.03 xigdoiox isrpz HlattH0 woxolowcon 0 -11011014
314011011 EXIt H 019111101f00H3V9 3M 014)1000111.0 1410013H filfA `amain 011 Als13011
ounarifcbord Al7auduoa H vaira 14 icreAds. atraoff rrrimgA.lou
033h }triad rip' &MCA!" X11)111110)13H 'IOU H11411)1 X1,111104X$1133$10110EUEdll 11d01314-
Rom 14111110HIN Hysiapixalt `arna.adgogdu 10 XIclild011 HHd3111111 KW. 1131101BEIOHOO 0)1C017
OYf 3C.HMUH `Hawada olAmoirupao omdoloil oa AHHVO A11411)1 zuedgoo `ISOINOXISCEE
LSE aodolox ouall amcA 'BE 0114111011011 013H)K09 EH 110)103hOdI /11 110)13HHIElf ONIclElf Ii
oluoilamdaacr3 Noantandu H OITIE /(1,10)13dUrl `A11031114110a OldatiC301 AI/13MM -3311
Ainianmacuoolain onteolA 1f0114111S H 00110 3) HINISHHEIOHHE x 0.101 min -runadioodu
(irw EH 15.0130d11 110)1311H330d )1FICK 111.14)1C01f0d11 S011111111011 OH 0 'xim axes alurdxa
tournomad vficruogorr rtr xattAg ox ormairomiox ogA osamuma Hilauaio xAvii H
`1111113hA90 011 A311111'0 A 00)1d/CI Oa 1HHOlf9Oc11.011S 11111131h011.11 LAO 111VM3U301.1
miallAg
OSS
ocup5. tronul, uncle fapta bung si crima, victoriile si caderile si altele sint
la fel descrise. Dar acele carti istorice nu poate nimeni dintre oameni nici
s5. le citeasca, nici macar sa le vada. De aceea istoricii turci care povestesc
drept au furat istoriile for autentice si adevarate de la crestinii nostrinu
farce s-si rite viata. In afara de Leunclavius *1189 si Busbequius "1190,
care au ciupit de ici si de colo despre faptele turcesti, toate cele pe care
le-am putut vedea au introdus cite ceva in acele istorii otomane pline de min-
ciuna si fabule, pierzind in zadar, dupa socoteala mea, si untdelemnul, si
ostenelile.
De aceea acum citiva ani, cumparind cu bani grei cartile istoricilor care
povestesc drept istoria otomana de la primii intemeietori ai acelui imperiu
pins in timpurile noastre, ne-am apucat sa le adunam intr-o singura carte,
lucru care, cu ajutorul lui Dumnezeu, a fost adus la indeplinire in limba greac5./
si latina ***, iar daca maiestatii imperiale, domnului celui preamilostiv, 357
ii va placea, ne vom stradui s-o traducem si pe aceea pe limba rusa simpla
(cu adnotarile x ei foarte extinse). Dar ajunga acestea spuse pe scurt si
sa ne grabim la enumerarea treptelor superioare ale stiintelor si ale invata-
mintului, potrivit felului in care sint folosite si cinstite la turci.
551
358
[45 X l:.. -A
a Fa-42 IK.4.--"-;apWV..;434 TH.,. A 4A4 a. TII:Js powif
1 A `1,C. r i p hi . 7::
enr:...t, elrie r c le .rcile.c11,1 .cw-te ocitilL: eyrie ; ets.leidcw.tal elliQ.pprIV
.... - .
1---
1'. t'
1
1
I dz. .- To. u I- t goo. ,..g tk ., papa tvl rk...
c--- 1- i
rr
..
,2 . 1 t 03-
, "T,+ scat I I". logo'co 'Loy r*C...
3' 6' 1,r ' ici,
-4-
tvi le
_
rt. I :0,-c.
'
*-' 1 r... Loft, tire. rr.., _
f
4 it.'
[... , I- 1. .1-5` to 1'0 ' 370. Lii., \-... Ji.c.,-, *Lol l)
,rt _
1
S' iii g -. n a.c. :A., E .... .JCAA' 7: Ai.. re...
t
r- v .5-v". ZS.. o... PLIA) t-u- C-1
,----1---
6- 6,-- 1
.._
57'. ,-..).t
-4-
1 11
-4-
'7. ktt V .1-t %...., rA I ,:;:ao 1.9,... i . .o 7"v ...,,,.. r v.,.
V Cy- A 3 9. 4;13-, rA NI .,
L
v... Aw ta.... rn
1
.c.
%)"
A I, j.1
. .
AN t
C..
EI
. ei-v--.
.9,`00- LCL,
, A ...
i1.
p..___
. 0 .. I0 .,ii 11A1 . i: 14:-v t. s Ps) ti.....1.:xv.v "C) c :
__.... ------,,--
17. . A .4l IV 419 IN.., E A ...:-,-\- t.A- 0 .. ^ ,,1111, r
11, ,..,. V.a,
ic. my+ [j s. ..17.....-... "r-g.n. Iv... jliair
--i-- 1-- -f-
49- r -- tat 5.' 'to . '-'-,-*'',' -La..' I A ... 4-1,vo. jli,....1 1 E
-
..t.o. Cr.,: 7 io. 'Li 11. .4.).'.V ti.d Ilk...i.+V.V.: j1E..0.....
1"
'22 .
U:441 r i ' 72 IA, , v. 1
-;-1'''-'17-o" 7 ,,... -".'"v ..,;+ ,,,,, 1
.-- 1
Ir-------:- t -f- I
24- ic
1; L 5k 110 .t.
)
I., 1:-...;ay rr.../.:r. 7 r..... j"'" ji ...,r
t
Ilk
-T---f
-25. lit.; r e I : z-v. 'Ad . ;.. : :4-v-ltAcrilTE ...
_
.
---r--
ze- ZIL -.. 17 1
1 _'J ,
;7-
1
'-"'''''-''''' ro...1
:7-
__-. ... 4::
"C-47, ry
I
r..4- ! .:.. .. ----.*A-v 1......c - 1 71...
.._...
21C. .4 if , A . ; f....,c L I0 1 ;,-%': r....,,t;rv...
i-
-7-----.------1-
.., ------i-- I
so. ' So.?. 1 Lc- r.. ., :Ax,-- rt.,. rA, - I. .
4----
!
..
,_..
Ito It, ----i- T
'r-. ...'-'-' 1 ,
v - ;19'w l'::., ri.;k ''',,y.,..i,- --.
..
... .
1,-
,t-. r% I L A.. ----h -4 r14.:.;.i
: 4
;
-pdc......-._
552
C A R A C T E E 358
-
.
!
.
1
e irr
. f
.14.Ve butt
j.,
t ... .4.440. 1i r te.t
,I .3. '.:
,
; L'
_i. .
i-
0 ",
i
----.1
'
,
44
-1
I-
1 'spit 1 rt.
.
:0,, t c, 1 s3_,..0 :Ate Crv.
V. lic''' 'tyro f t.
, .
4_, 1..., IE
., . )4. 1.:,.... ra 3'20.
ir
4.1 cuuv
vtit'
Er ,/,-,, r* _ _.. ...
-T .J 1.... srv.... ,.' c ....
al . C .1J lE
..
4., 1-..ru... Ea Ji
4
0. -- 11 47. ',Just EN
,. i_____1.
-1...--'' it,- SO- ,-*-voc .41.
sx iv
.t7 - vv... IEA , "C.; - IA,.. -:.v.v. salt.a f
0 , %.^. SF , 1:1I
UP' Ek .'7N:
i *I-AA IV ... ;,......,...., ..) I T.._
19. 1:c - 14 lo. o 0.. L!:',....- 7L, - I k... 4-w. J4..! E,
A, TL-t I rr ;
es' i tr.. fi . . : "112 ht., g v
:
tr... v-1:,)IE,
i-
zo. tst. ' rE
--
J-v 1.1,
,
1,.
1 ic.. -1---.
:-:.4v:i,...-zt 77... .."`v. ,),I ..r
-
.15.
2c4.. frj, _
r
'St - v
1 ;-..\
.
1
z-v
.;,-v
I
!IL
L..
-- -
;7-,.
I
7.. . -:-A-v-"ZAr, 7E ..,
,.16-3.- ..",:,;,,z4,, ro,,..
_..
. .::.
.
I
:
.
.
,
,
(7. t1.14'rV 4:.: f t -4" : 2.5"-%. 1.--, - 7 1...
.,-
ZO..
.
4
; C..c . I .
. i
(A
.__. _i,
....
I f-',0
1
,. .,
'
.,.
---r--
1.
,
: r ..
0 ..
I
, 1:%": : r.....,.., r v...
--r-7-1----i
i 14"."-:":t...c..... rA ... 1
.
t-.
,
t 1
553
eCTb EX B oTRaHe H B35111111 WeTy yno6eTHo H Cy6Te.abHOCTI3 m. HOTTA we xx
amlomeTmecxxe, KOTOpbIX HbIHe Typo" ynoTpeansnoT, 511C0 He CyTb Te, KOTOpblX
Apemerimme apanciale H nepeRAciale maTemaTmar ynoTpeanARR, "Imo eCTb R3
RpeRmix XpOHOHOTIfri XX X KHIff maTemanolecxxx, B KOTOpbIX tulcna TOHOB H npo-
noplutoHanLabix KOJIWIeCTB He mpe3 me HOBble HOTIA, HO mpe3 o6pa3 CITICJIeHX51
e6doiced HM Hapmlaembal o3HamaloTcn. ECTb we e6dasced Toil o6pa3 cnifficReirm
"Ipe3 xapaKTRpu (soco)ICe Apes= 6b1c-rb y cTapmx rpexoR, mix%) y ERKruyi,a, 11To-
nemea, AxpRmega H nporixx) y RHARaHoo amotmeTRneclule HOTbI H Hbme oTmentue
CyTb, KaK OT HbIHeIIIHXX, TaK H OT ApeRmx apanoR X nepcoB. Hxwe xapaxTxpbi
3Re BO yanaKneme illtTaTenx Hamero nplinoxatTx He o6neHmomcn./
35) Endxce6p. Anre6pb1 He TOKMO HayKy, HO H RmR en, AKO Rime pox.' 3aXMCTBO-
Bama OT apanos, camoe peneRRA 113incHeme noxa3yeT, B camom 6o pegeHRR err-
daace6p, mot 6e3 gReHa axce6pe ueRoe H cosepulemoe Harm coRepwarrcH onRcame.
146o eAddice6pe coolicTReHHo 3HameHyeT Ho3npaigeHme xxx ;JacTert B Renoe X
Hpo6HE,Ix B Hepa3Rpo6eHHoe, Twice OT apanoR x esponeaHom (y KOTOpbIX Hum
B Rennog Hecnt eCTb) 3e.II0 HeHaBHbIMX Bent ripmilorze, y TypKOB ice He MHOritX
BI4HeX, xoTopme 6b1 cell C04XCJIeHli3I o6pa3 conepuleHHo 3HaJIII, XOTA HH eXHIbIri
maTemaTxx eCTb, xoTopmil 6b1 He pa3ymeR cero.
X TOHNOCIS
XX 3Haxx
xxx npmserteime
xxxx cumin{
S54
tilitateax for la datul i primitul socotelii). Ca cifrele xx aritmetice
pe care be intrebuinteaza acum turcii nu sint cele folosite de cei mai
vechi matematicieni arabi i persani este limpede din cronologiile for vechi
i din cartile de matematica, in care numerele anilor i ale cantitatilor
proportionale nu sint insemnate prin aceste cifre noi, ci prin modul
de numarare numit la ei ebdjed. Ebdjedul accla este un mod de a numara
prin caractere (dupa cum era in vechime la batrinii greci, adica la Euclid,
Ptolemeu, Arhimede i altii) 1193. La indieni cifrele aritmetice sint i acum
deosebite, atit de cele actuale, cit i de cele vechi ale arabilor i persanilor,
ale caror caractere, pentru placerea cititorului nostru, nu ne vom leveni
sa be anexa'm aici. /
Eldjebr. Nu numai tiinta, ci i numele algebrei, ca i alte genuri 359
le-au imprumutat de la arabi, dupa cum arata insai tilcuirea cuvintului.
Caci in insai vorba eldjebr sau fara articol djebre 1194, e cuprinsa intreaga
i perfecta descriere a tiintei. Eldjebr in mod propriu inseamna revenireaxxx
partii la intreg i a fractiilor la cele nefractionate ; ea a patruns de la arabi la eu-
ropeni (la care acum e in mare cinste) cu foarte putine secole in urma, dar
la turci nu am v5.zut multi care sa cunoasca perfect acest fel de a calcula,
dqi nu exista nici un matematician care sa nu-1 priceapa.
Hendese matematica", tahtiti bilad geografia", mesahat geodezia".
Numele matematicii la arabi este anti hendese, in care se cuprinde i geografia,
zisa la ei tahtiti bilad, i geodezia sau ilmul mesahat, i au obiceiul a le numi
cu o vorba greceasca mai folosita djografie 1195; dar acum vad toata aceasta
natie foarte saraca in practica geografiei. Chiar daca sint la ei unele descrieri
ale partilor locuite, numite de ei rubi meskium1196, nu sint vrednice de nici
o crezare. Caci asa a slabit la ei acest fel de tiinta, incit pe buna dreptate
se poate spune ca numai numele i-a ramas. De aceea cei ce fac serviciul in
flota, capitanii i corabierii folosesc in calatoriile for h5.rti europene. Dar in
matematica, intrucit servete ea la astrologie, nu sint neiscusiti, caci foarte
multi [o practical fie la arabi, mai cu seamy la egipteni, fie la turci, despre
care lucru vom vorbi mai jos, unde vom trata Despre astrologie 1197.
Teslis. In trigonometrie (la ei ilmii teslis)1198 urmeaza celei a lui Euclid i
celorlalte e/ementexxxx ale lui*. Dar abia de vei vedea instrumente de mate-
matica la ei (afara de compas, rigla, echer astrolab, adica instrumentul
i
cu care se observa micarea stelelor) ; cit despre mecanica, optica, hidraulic5.
i alte tiinte care tin de matematica, nu e la ei nici o preocupare i nu li se
da nici o cinste. Iar despre arhitectura, atit civila cit i navala, vom vorbi
cind vom scrie Despre orae i flotd 1199.
x subtirimea
xx semne
xxx aducerea
xxxx stihii
Euclid, Drotxela, I X, V.
555
Tnaea mpudecRmb ocbman
O JIOTHKe, pwropHice H npoTti.
556
Capitolul at treizeci si optulea
Despre logica, retorica pi altele
557
,agmoxpirra noxBansnoT. 143 apancialx we 3eno noxBamHbnI y mix ecTb JloxmaH
aelool, B eHmim neTa c Myxammegom 6hIBbII3 H 36yanuculla (xoTopmit Haunim
ABHUeHHa ecTb), KOTOplaM OBO B clmcne, OBO B megHgecxom xygowecTse nocne-
gpoT. HJIBTOHOBbI HexoTopbre 1111TBIOT KHHri H COKpaTOBbI 3anoBegx, HO 06011X
6aCHOCROBHeM HCII0J111e11111,1X, XOTA camas' Bewb H maTepita, xoTopax B TeX npeg-
naraeTcx HeCTb 6aCHOCJIOBIlail. H6o awe H3151Ta 6ygyT Hexax npwweceHHax TaMo,
51)Ke K HX CKJIOHAIOTCA penifillif H Ha (1)yHgameHTe Kypauoea pieHax onlipaloTcx,
nporgax BCB, Awe K HpaBoygHTenbmAm HanewaT 3anoBegem, He gamma cym
omsepweHa 6bITH.
X COCTaBILAKIIIMI nexaparsa
xx npo,aalowili neicaperBa
558
lauds pe Democrit (cartea a patra, cap. 6, fol. 101). Dintre arabi foarte
laudat este la ei un anume Lokman 1211, care a fost in aceiasi ani cu Muhammed,
si Ebualisina (numit de ai nostri Avicenna), carora le urmeaza fie in fizica,
fie in arta medicala. Unii citesc cartile lui Platon si preceptele lui Socrate,
dar adaugindu-le basne, deli insusi lucrul si materia propuse in ele nu sint
povesti. Caci, daca vom scoate unele lucruri introduse acolo care inclina
spre religia for si se sprijina pe fundamentul invat5.turii Curanului, toate
celelalte care tin de poruncile etice nu trebuie sa fie respinse.
Adab. La muhammedanii din Constantinopol (despre a carui populatie
nimeni nu ignora ca este alcatuita din toate natiile lumii), in scolile mari,
dar mai cu seama in scoala de la curtea sultanului, se invata foarte sirguin-
cios, sau inainte, sau dupa fizica, filosofia morals, pe care ei o numesc ilmii
adab 1212. Cu toate ca rinduiala ar fi cerut sa vorbim aici si despre aceasta
stiinta, cum ea nu este universals, nici comuna tuturor neamurilor care-1
marturisesc pe Muhammed, si pe ling'a aceasta pentru ca nici not n-avem
o tire perfecta despre inv5.15.tura morals a tuturor neamurilor orientate,
o lasam de o parte. Vom spun cite ceva, mai jos, in capitolul Despre invd-
Altura civics si moralii a otomanilor, adica in cartea Despre guvernarea Impe-
riullti Otoman 1213.
Hikmet stiinya medicaid. Arta si stiinta medicala 1214, cu cit se faspin-
deste mai mult la muhammedanii contemporani si e folosita mai tare, cu
atit se afla intr-o eclips'a mai mare, dupa cum vedem, si abia daca ei o mai
cunosc perfect. Caci sub numele de doctor se inteleg numai cei care vindeca x
si farmacistii xx. Ei citesc si tilcuiesc pe Avicenna arabul * (caci din cartile
lui Lokman nu se gasesc decit oarecare parti mai mici si sentintele care privesc
mai degraba indreptarea moravurilor decit vindecarea boalelor) si pe grecii
Hippocrat (la ei Bugrat) i Galenus (la ei Djealinus) 1215. Dar lipsind teoria,
foarte saraca este si practica, intrucit / n-au putut niciodata sa patrunda si 362
sa inteleaga intentia autorilor. De aceea, jucindu-se cu acele doftorisiri sim-
ple, nu fac altceva decit sa scrie celor bolnavi retete (numite de ei nusha) 1216
ale inaintasilor, mai ales ale parintilor tor, adunate in cartile acestora. Caci
cugetarea dificila a lui Hippocrat, care e baza intregii arte medicale, nu este
deloc luata in seama, de aceea cei mai invatati (ulema) i demnitarii turci
(gall de sultan, care nici acum nu permite sa i se is pulsul de catre un medic
de natie si religie strains) isi doftoricesc totdeauna trupurile for neputincioase
cu medici crestini si iudei.
Voi da un exemplu petrecut nu prea de mult si cunoscut multora, privind
izgonirea artei si stiintei medicale din Turcia. Actualul sultan Ahmed, in
al treilea an al domniei sale, fiMd de aproape 40 de ani, s-a imbolna.'vit de
variola si la inceputul bolii 1-a chemat pe arhiatru, care se numea Nuh Efendi,
de neam din insula Creta 1217. Acela, luindu-i pulsul, a socotit ca e o febra
mare (caci termenii si numele bolilor le cunosc la perfectie din cartile lui Gale-
nus si ale lui Avicenna) si i-a propus medicamente febrifuge si purgative.
In a cincea zi de la inceputul bolii (adica dupa ce insasi natura i-a dat sem-
ne incurajatoare), i-a luat singe, dar in ziva a saptea sultanul s-a apropiat
cei care pregatesc leacuri
xx cei care vind leacuri
Avicenna (Ibn Sina), Kitab al-141min f i'l-tibb.
559
6e,IICTBOBaHHIO IlpH6III,DICHRCR, HO Be3Hpb Torna, CrIaBHbal OHMil Aim MUM, npH-
meg Haxpemco sHyTpHitm II0K0eBbIM npHxa3an, na 6b1 HPricalcoxce Aep3Frynx OTKpbITH
xomy o cynTaHcicoil 6one3HH, mice Ha small,' nem, npHmHoxcaeuicx. Taxce B wow-
HaTxaTmil neHb Boamme nsiTHa Hesmcoxxe, HO mepHosaTme no Bcemy nolca3anlicx
Teny. 14 TaK0 zalcum6atuu (awe OHx apx0meninca Ha3bIBal0T) 1103,aHO 60JIe3Hb
ypa3ymen H AKO)Ke B npHcnomm rnaroneTcm, H03,11110 BpatieBcTso npxyroToBnATH
HatiaT, AB.RWHMCA y6o OHLIM BOCfHbIM HATHaM, Bbicovarnuemy Be3Hpio Bo3BewaeT,
AKO mHxyna eCTb Har{e)Krp 0 )1013H11 H y3npaBneHHH CynTaHOBOM. Ho pa3ymumii
Be3Hpb (moxceT ace 6bITb H BepHbul), a6xe cnaBHekumx, xoTopme Tama o6pecTxcx
mornx B KOHCTaHTHHOHOne XpHCTHaHCKHX H ACHLIOBCKHX menHxos, a HMAHHO AH-
ApeA JhucHHH, rpexa enHnaBpAHHHa, Asopa Hauler apxxmemuca, H Jlenwx 4)pall-
upicamma, apxxmenxica pe3xnexTa otpaHuyxccicoro H Tpemero xcHnoBxHa Hexoero
npH3BaTH noBenen K COBeTOBaHHIO H paccyxcnemno o cynTaHcxoci 60Re3HH 1(0-
nyulaeT. 06a4e cynTaH He vane HM npaxocHymcx K nynbcy cBoemy, HO noBenecx,
363 na no o6BABneHaFo apxxmenificoBy paccpcnemmo / comopme, ceHTemano x3nanyr.
cl3paHxy3cxxii y60 Me,LIHK, AKO CB060,111113II1 H rIpyroil BnaCTH nonnexcauwil, yc-
mexHyBcx petie: FocnonitHe Be3Hpb, MM ymeem BpageBaTb Tex moneil, xoTopbix
nnoTK no,unexcaT xynoxcecTsy menHifecicomy, a He megTaTenbume, xxoxce BbI conep-
xcHTe cynTaHa csoero. Awe 6o a3 He npmcocHycx nynbcy ero, awe A3bIKa He y3pIO,
awe He nocmoTpio yp1Hbl x nporfax, coBeToBaTH H paccpxnaTH He mory H He
rIOJDKeHCTBy10 H HOCRe,40BaTenbH0 HHRTODICe Mory H3BeCTHOTO HJIH TBepnoro npeg-
B03BeCTIATII Him nomowecrBoBaTa Hemowa ero. Ha cue se3Hpb pege: He mom
.T111 rocnommy apxHmenHxy, KOTOpbal OT Hatiana 60.1e3HH Bce CHMIITOMaTbI Bee-
riplinewHo HaErnoname? (13paHnyxcHH pew: Xyno)KecrBo menxgecxoe Hec Tb My-
xammenoso yLieHHe, xoTopoe B e,aHHOCI Bepe H ORHHHH COCTOHTCA, HO B H3BeCTHbIX
H HecymeHHbix Hamanax H npormx yica3aHmsx H acbopmcmax 3axnao4aeTcx. He-
npxcyTcraylowero 6o H HeABAsnowerocx xemiTH enHHoro 6ora xteno eCTb, a He
menoBetiecicoe. KoToporo cnosamu yBewaH 6bn3 Be3Hpb, yBewan H cynTaxa, ;la
6b1 COH3BOJIHJI ,LIOrlyeTHTH XpHCTHaHCKHX menmcoB K ocmoTpemo H npmcocHoBe-
Hwo nynbca atom). KoTopme erna nonyweHm 6bnua 3.TIO 6one3HH a6He paccmo-
Tpkunue (xoTH He xpemcylo Hmywe Hanexcny), nexaparBa H pexenTm Hanxcawa,
mom cnoco6Hem cynTax n01 OM 113 ropTami a.Acicax H OT BpaT cmepTH B03BpauleH
H y3npaBnex 6bICTI3. Ho K npennoxceHHomy na B03BpaTHMCA.
560
de ultima nenorocire a vietii. Venind vizirul de atunci, slavitul Ali-paa1218,
a poruncit cu str4nicie camerierilor interni din palat ca nu cumva sa spuna
cuiva de boala sultanului, care se complica in fiecare zi. Numai in a unspre-
zecea zi au aparut petele de vario15., nu mari, dar negricioase, pe tot corpul.
Si astfel hakimbcqi (aa it numesc ei pe arhimedic) 1219 a priceput tirziu boala
i, dupa cum spune zicala, tirziu a inceput sa pregateasc5.' i doctoria. Aadar,
cind au aparut acele pete de variola 1-a anuntat pe vizirul cel mare ca s-a dus
nadjedea de viata i inzdravenire a sultanului. Dar vizirul, intelept (poate
i fidel), a poruncit indata sa theme la consult pe cei mai slaviti medici care
an putut fi gasiti atunci la Constantinopol, cretini i iudei, i anume pe Andrei
Likinie, grec din Epidaur, arhimedicul curtii noastre 122, pe Le Duc fran-
cezul, arhimedicul rezidentului francez1221, i, al treilea, pe un iudeu oarecare
i le-a permis sa discute boala sultanului. De pulsul sultanului insa nu le-a
dat voie s se ating5., aadar li s-a poruncit sa puna diagnosticul dupa obser-
vatiile/ arhimedicului. Medicul francez, fiind liber i supus altei autoritati, 363
a zis zimbind: Domnule vizir, noi putem trata numai pe oamenii ale caror
trupuri sint supuse artei medicale, iar nu pe cele iluzorii, dupa cum it tineti
voi pe sultanul vostru. Daca nu ma voi atinge de pulsul lui, data nu-i voi
vedea limba, de nu-i vom examina trina etc., eu nu pot discuta i sfa'tui,
aadar nu se cuvine i nici nu pot pronostica nimic precis si ferm, nici sa
ajut neputintei lui". La aceasta vizirul a zis: Dare nu credeti pe domnul arhi-
medic, care de la inceputul bolii a observat cu toata sirguinta toate simptomele ?"
Francezul a zis: Arta medicala nu este ca invatatura lui Muhammed, care
consta numai din credinta i opinie, ci este cuprinsa in anumite principii i
in alte indicatii i aforisme. A vindeca pe cel ce nu e de fats i nu se arata
este o lucrare numai a lui Dumnezeu, iar nu omeneasca". Fiind convins vizirul
de cuvintele lui, 1-a convins i pe sultan sa binevoiasc5.a-i admite pe medicii
cretini spre examinarea i pipairea pulsului sau. Cind acqtia au fost admii,
constatind de indata boala, au prescris retete si doctorii (deli n-aveau prea
mare n5.dejde), cu ajutorul carora sultanul a fost intors din gitlejul iadului
i din portile mortii i inzdravenit. Dar sa revenim la cele ce ne-am propus.
Chirurgia. Chirurgia abia daca merge in tot Orientul cu un pas mai fe-
ricit decit arta medicala ins5.i. Ea se numete in general djerahlik, de la nu-
mele djerrah, care inseamna rang 1222, aadar arta de a vindeca ranile, a
carei perfectiune sau imperfectiune turcii n-o inteleg decit ca o functie sau
un rang al curtii sultanului, c5.ci, cind arhimedicul moare sau e ridicat la cin-
stea unui rang superior, in locul lui vine djerrah boqi, adica eel mai mare
chirurg. De aceea, medic sau chirurg, turcul nu este decit cu numele medic
al unor particulari.
Te,srih anatomia". Numele anatomiei (in araba denumita tepih) 1223
se mentine si acum la turci, dar tiinta i practica ei sint interzise de religia
muhammedana. Caci ei spun ca a-ti bate joc de trupurile moarte (chiar
daca aceasta ar fi cu folds) este un p5.cat mai nelegiuit decit toata nelegiuirea.
Iar cele care circula la ei despre partile trupului be iau din Galenus i Avi-
cenna, c5.ci din autorii mai noi, atit / greci, cit $i latini sau altii, nu ingaduie 364
sa fie talmacit nici unul, socotind, ba, mai mult, crezind ferm ca arta medical5.,
fie in teorie, fie in practica, luata de la Hippocrat, Galenus si Avicenna este
incheiata i perfect5..
561
Tecaeey0 memacoucuica. MeTaltacmca nplicTormeriumm pememiem HCTOJI-
KOBaTI4CA He moxceT, pa3Be mecaeey0 HJIX u.a.muu mecaeey0. Tax Bax Hayxa, xoTopax
3HameHyeT yM03pHTeJ1bCTBO H TacIHCTBeHHOe 60)KeCTBeHH1,IX sealer! (He BbaneecTe-
CTBellHb1X) FICTOAKOBaffile, ANCe o6pa3aMH B1 /114MbIX BeLljeli OCeHAIOTCA XJ114 npti-
Kpb1Ba1-0TC51. 14 oco6nxBo y6o co0u, TO eCTb mynpeila Toro pa3ymeloT 6mTx, KO-
6oxceerselmme Beam K J1106Bli 6oxclleil Hanexcanme H TaCmcTBeHxylo Te0.110-
TOpbIYi
TRIO ym03pxTenbcTiveT H tipe3 o6pa3m B11,11,14MbIX TonicyeT OHbIe. 11.poTmee myxam-
menaHe Hmcyfoxce npx3HaioT meTacimancy, ante He Kypanoeumu 3anneTexiia x GyneT
cTpauntruuniimmx 3anoBeAbma.14eco pang B cfnIcHmecxxx Beinax ynkintnetala AOCTOR-
HbI cynix itanococilm, B meTacimariecxxx 110CMeAHHA TO,L114bIe 6b1BalOT 6aCHOCJIOB-
ItbI xx, SIKO)Ke 0 TOM B Kifine 0 meozweuu myxammedancicou npoTcpaHHo pemecx.
3aTemrielma
XX A
uJ151,a0CROBIIII
XXX 3amicHme noaceattemba o6cepBauail KMOKIlltbl
XXXX nposeataTenbilyto
XXXXX xneBeTnifx
562
Tesavvuf metafizica". Metafizica nu poate fi tradusa printr-un cuvint
mai potrivit decit tesavvuf sau ilmii tesavvup224, tiinta care inseamna specu-
latie si explicarea mistica a lucrurilor dumnezeisti (nu a celor mai presus de
fire), care sint umbrite sau acoperite de chipurile vazute. Iar ca sofi 1225,
adica intelept, it socotesc mai ales pe acela care contemp1a lucrurile dumneze-
iesti ce tin de dragostea lui Dumnezeu si de teologia mistica si care le tilcuieste
prin chipurile celor vazute. Cu toate acestea, muhammedanii nu recunosc nici
o metafizica neincilcitax de poruncile inspaimintatoare ale Curanului. De aceea,
filosofi vrednici de admiratie in lucrurile fizice sint in cele metafizice niste
nascocitorixx de prostii buni de batjocura, dupa cum s-a spus pe larg in cartea
Despre teologia muhammedanci.
Nudzm. Nudzm numesc ei stiinta despre stele 1226, astronomia sau astro-
logia. Cit de slaviti erau arabii si persanii in aceasta stiinta este prea cunoscut
ca s ni se mai ceara sa arat5.m noi. Ca sint si acum la egipteni prealesi ob-
servatori ai miscarilor ceresti marturisesc efemeridele XXX ce se alcatuiesc
in fiecare an la Cairo, iar de acolo se trimit la Constantinopol. Nu lipsesc
nici la turci adepti ai acestei stiinte, iar cel mai mare dintre ei are la curtea
sultanului un grad foarte onorabil si se numeste munedjdjim basi 1227. Acesta
trebuie ca la inceputul anului sa daruiasca sultanului si sa imparta celorlalti
demnitari Calendarul (zis de ei Ruzname) i Efemeridele pyonosticatoare xxxx
(pe care o numesc Takvim) 1228care dupa aceea sint raspindite in popor.
neintunecata
xx scornitori
xxx cartulii care consemneaza observatiile zilnice
xxxx prevestitoare
xxxxx clevetitor
563
cisoham x npoTqbe Eiceirebbbra nnemerta npemy,hpocul 6oxFut 3anoneEtem FrayqaTb,
succoice Apesne K3 baqama nepherbube rimy' H TB0pILTIII. Ho x npeE033hTbro bamemy
o6pantmC51.
linmuu ada6. Mopanbbyto cDrurococturo HRH yqeure, HMxce 3no4tFurocTFt
o6y3gasuorch, Ao6po,geTenff Dice noompuoTch X H HaCTaBJIAIOTC51, apanbr Frapx-
gator unmuu aaa6, ewe (cxpeqb mopanbboe ytiebbe) 3a pa3mmoe paurbrx po,rtos
ynoTpearrebbe H HOCTaHOBIICHIle pa3J1W1H0 B311MaTI4C51 H pa3ymenicx ,LIOJI)KeH-
crayer. MbI itmeem o HeM IIpe,31RDICHTH, no enbxy y myxammeEtaboh OTMaHCKI4X B
ynorpe6nemo3 ecTb. Ho nortexe camoe Ae.no Tpe6ohant BHAIITCH, ,1:Ia Frew npo-
cTpabbee o TOM peqem, Toro pamt, ,aa He xaxo 3,ae YxH nomeuraem, yMbICJIIMOM o6
Flom npextroxarrb rj_te B coauthor' rnahe 0 upaeax u npupoduort om caAfozo mna-
demieemea CK11011110CMii. Cero paEhi nvicaTb bmeem, nTo y3p1ITCA B Fume 0 npa-
eneuuu Ommancicus umnepuu.
IlpoTtree Typnr c apancxorsa ripeso,ay, apanbr Dice II3 AplICTOTeSIOBbIX MO-
panbffba y4m-1Kr' bens' CJIOBO BO CJIOBO npenaraioute, HbIHe B CBOHX ILIKOMX yqe-
}imam npeEphan4 o6bria13 HMeIOT. Tonb Dice BEICOKO nocTahnsuor CHe rieute, AK
yThernictraFoT, 'ITO 6e3 oboro 3aKOHOIICKyCTBO, cya H camas' Te0SLOTH5I H HayKa 0
366 60)KeCTBeHHbIX bmebax, Fume / ripeilahan4ch, HH)Ke pa3ymenrch moweT, paccyx-
EtaFoate (Fr BO npahEty He 6eccmbrarreuro), penbruo 6bITH ttlybaameriT H KaHOH Bees'
MOpaIIblIbI51 (1)FIJIOCOC1)1411. 1-leCO pax,' T.MatOJIIOT H3pgaHOI-0 B peJI1111414, 113p5WHOF0
6bITH H timnocotba mopaRbboro. Penbrbm 6o He pm, pane Eto6po,aeTenem no-
cnertonaTb, 3.qo4HuroeTeri )Ice 6eraTb. 0Txyay 6Jrarbe H amble o6briab no 3anosextem
3alcolia (eroxe BORK) 60)KIII0 6bITH Heine TOJIKyIOT) TO eCTb no euncy ,he5IHHR
genohetrecxah obbrm noc.negytoT HAx npoTaFourch, npomexo,awrb yrsepKaator.
011K2. Taxo K o ropucnpyAebubb (Foxe WIMUU 061K2 bapbbatoT) pa3yMeloT,
AKO Fame npeEtaharach, HH)Ke I103HaHHa 6bITH moxeT 6e3 bayxx unazuem, TO eCTb
Tearrorbb. 'gee pagEt K Tothice 0 npaeneuuu runi3e Bp oTcnant ymbrcsmom,
Bee 6o npahneure narnamecxoe, nobewe COCTOHTC5I H COCTABJI5leTC51 3aKOHONI
60)KIIIIM H genoheqecxam, nocaegyeT ,ha 6e3 nomeruaTenbcma uuta npeEtnowbm
o riebbil TOM B npegpeqemtort KHH3e, B KOTOpOCI nporanxemtee H npocTpabbee
oboe TOJIKOBaTH bmeem.
Tinaeuem. Bepx Dice hcex bacon, 511C0 H npoTime Hamra, xoTopbre Bbiconarrinvo
Heicyto nourawa K nourraFoT BlIaCTI3 (TO eCTb 6ora 3Hal-OULHH K TOMy no.a.to-
Hume) Frayxy Teonorm nonaraloT. Ho nobewe MbI B batiane cero Jena mbowart-
mast H npoTcpaluto o myxammegabcxort Teanorma yxe pexoM, 6naronoTpe6bo
ocTach X( a TO TOKMO, MTO TaM)Ke, Arco woraue bmeem pewit o6entaxom, TO eCTb
o bayKe Fimeri 6oxecrhebbbrx, Awe eCTb Bepx H BEacomarturbrt KpaH Beer mei-lose-
mecxoro H 60)KeCTBeHH01-0 3HaHHA. HbIHe, eJIHKO TecboTa HnH ripmcxop6Froc-rb
spemerin ottonyumeT H eurxo MbI B HaMATI4 coarrioEterio bmeem (3aHe Furbix my-
ammeEtabcxxx asTopos 'cuff BecbMa mnuaemch) no cline 113pe4em.
X no6pluiaromi
564
pe celelalte neamuri ale lumii poruncile intelepciunii lui Dumnezeu, dupa cum
invatau i f5.ceau demult, la inceput, cei de mai inainte. Dar sa revenim la
ale noastre de care ne-am apucat mai inainte.
Ilmii adab. Filosofia sau invatatura cu care se domolesc raut5.tile, iar
virtutile se incurajeazax i se indrumeaza, o numesc arabii ilmii adab'236.
Potrivit feluritei intrebuintari si hotariri a diverselor neamuri, ea adica
invatatura morala trebuie sa se is si sa se inteleaga in chip felurit. Noi
vom vorbi despre ea aa cum o folosesc muhammedanii otomani. Dar cum
insui lucrul pare ca cere s-1 tratam ceva mai pe larg, pentru ca nu cumva
s incurcam aici rinduiala, ne-am gindit sag expunem intr-un capitol special,
Despre moravurile inclinarea fireasth din copilarie. Despre acelea vom
scrie cele ce se vor vedea in cartea Despre guvernarea Imperiulni
Otoman.
Turcii, traducind unele [opere] cuvint cu cuvint dupa versiunea arab5.,
iar arabii din invata.turile morale ale lui Aristotel*, au obiceiul sa le predea
acum oamenilor in colile lor. Atit de mult pretuiesc ei aceasta invatatura,
incit afirma ca fara ea jurisprudenta, judecata i insai teologia si stiinta
despre numele dumnezeieti nu se pot nici / preda, nici intelege, judecind 366
(i, intr-adevar, nu f.'ra, rost) ca, religia este fundamentul i indrumarul filo-
sofiei morale. De aceea ei spun ca cel bun in religie este si un bun filosof moral.
Caci religia nu invata decit sa urmezi virtutilor si s5. fugi de rautati. De aici
afirma ca provin obiceiurile bune si rele, dupa poruncile legii (pe care o in-
terpreteaza, nu rau, ca fiind voia lui Dumnezeu), adica dupa m5.sura in care
faptele omeneti urmeaza sau se impotrivesc acelora.
Fikh. La fel socotesc i despre jurisprudenta (pe care o numesc ilmii
fikh)1237, ca nu poate fi nici predat5., nici cunoscuta, far5. tiinta ilahiet 1238,
adica teologia. De aceea ne-am pus in gind s-o tratam in aceeai carte Des-
pre guvernare. C5.ci, intrucit toata guvernarea politica consta i se compune
din legea lui Dumnezeu i din cea omeneasca, urmeaza ca, pentru a nu incurca
ordinea, sa vorbim despre invatatura aceea in cartea sus- mentionata, in care
o vom interpreta mai pe lung i mai pe larg.
Ilahiet. Iar culme a tuturor scolilor ap.za ei cunoa$erea teologiei,
ca i celelalte natii care au cunoscut $i respecta puterea suprem5. (adica cu-
nosc pe Dumnezeu si i se inching). Cum ins5,, la inceputul acestei lucrari,
am vorbit foarte multe si pe larg despre teologia muhammedana, n-a mai
ra."mas necesar sa expunem decit despre ceea ce am faga.duit acolo sa tratam
mai jos, adica despre tiinta numelor dumnezeiesti, care este culmea i limita
suprema a intregii cunoa$eri omeneti i dumnezeieti. Vom spune, ap.dar,
dupa putere, cite ingaduie strimtorarea i durerea timpului i cite le avem
pastrate in memorie (pentru ca sintem cu totul lipsiti de cartile altor autori
muhammedani).
x se impulsioneaza
Aristotel, al-Akhltil).
565
Faasa mpuaecRma deeRmaR
X Hepamemlag
XX o6pani MTh BHALI
566
Capitolul al treizeci )Si noucilea
x neschimbata
xx chipurile sau felurile
567
xceHHe. KoTopbIM C01030M 06J10)KeHlIbiri H HepeinHmocmaHmail BCA npemexkurHR
14 HacTosugHsi B nyIncre ymy csoemy no,gBepweHHme H pa3ymy copasHeHHme }men
6b1 npexnewauwe Beam.
Koem paga BIllibi 171aTORIOT, xoTopmil xorga 3JiaTO, AHamaHT H HHbIe Aparo-
ueuxbie, siwe HayTpa H3 He,ap csoffx npoR3BogaTa o6brie, Beam npHyroToBnsrrx
3Hasnue, TOR He 1414bIM 06pa3om, pa3Be nocpeAcTratem HayKH o 60)1CeCTBellHbIX Hme-
Hax Ae.aamiff TaKOBbIA Beam nanyman xyxkowecTso. Toro Ana, erAa myxammeAaHe
c.rmatiaT noBecTspoutHx, AKO 14 y xplarcmaH 6bInla HeKorAa Taxoame genoseum,
xoTopme tipe3 xxmlltiecxylo XHTpOCTb xameHb cininococbcialk coTBopl4wa, a6He
110XCI, H to.6y.ny 6bITH cxa3y}oT, yrriepw,aarouie, RICO HCCTb BO3M0XCHO, Aa me.nosexy
HeBepHy cyuly 1103BOJIHTCA OT 6ora 3HaHHe HmeH ero, 6e3 erowe cnoco6Ha TaKOBOe
TaRHCTBO HHK0.1114 )Ke nocTHrHyro H 110ATO 6bITH mower. H.T114 TJIaTOMOT, AKO
TaKOBbIR menoaex rio,A xpHCTHaHCKIIM Hme Hem myxamme,aaHHH H 60)1CeCTBeIlHbIX
HmeH 6bICTb 14CKyCHbal.
ilpe3 CHID Taxowite 60XCeCTBeHHIAX HMeH Hayxy TJIaTOJII0T, AKO KypaHoc
TaHHCTBeHHIAR H ymom tienoBetlecxxm 14e110CTIDKHMIAR CeHC HCTOJIKOBaH 6bICTb.
ripen CHIO Hayxy 6aCHOCJ1OBAT, AKO CaTIOMOH cosepmeHHo Har114JICA 60)ICHeR H
tienoBeriecxoil npemygpocTH, 513bIKI4 H ,rulaneKTbr Bcex lienosex, KHBOTeH, ITHU
H HeCeKOMNX 3HalHne, maBonam, datcunam, AemoHam, BeTpaM, peKaM, mopsim H
Bcem TBapem He6eCHbIM, 3eMHbIM H npeHcno,AHHm noBenename. ilpe3 CHID Hayxy
cxa3yroT, AKO lienoBex myxamme,gaHHH Cy1.1,1161, 11110T1110 y6o 01-1HCaHHbICI H Ha Hexoem
mecTe nocraBneHHbill, gymem H pa3ymom Be3,Eke npe6bmaeT H BCA BO extHHom Bpe-
meHe riyHx-re o6xo,u,HT 1,1 BH,LII4T. 14 ,21a exximm BCA 1331ABJ110 CJIOBOM, xpome 6ec-
cmepTkor Ha 3emnH 6or cosepweHHeriumii H cammx aHrenos MHOtOileCTHellIliliff
H Bbm.1111HR myxammeAaHHH COTB0p14THCA H 6bITH MONCeT. Ho 0 CHX JIONCHbIX 6.1151-
,HOCJI0B1451X ,LIOBOJIbH0 ywe pemecg, libiHe K 1411bIM HX 6e3ymc-rBam o6parllm CJIOBO./
568
tura si legat in mod indiscutabil, el ar avea atunci lucrurile din trecut si pe
cele actuale, prezente, supuse mintii sale intr-un punct si egale pentru inte-
legere.
Din aceasta cauza mai spun ca cel care a aflat cindva sa faca aur, dia-
mante $i alte lucruri pretioase pe care in mod obisnuit le produce natura
din adincurile sale n-a primit mestesugul de a face astfel de lucruri decit prin
stiinta despre numele dumnezeiesti. De aceea, cind muhammedanii and pe
cei ce povestesc ca si la crestini au fost uneori oameni care printr-o inventie
chimica au facut piatra filosofala, indata spun ca este o minciuna si fabula,
afirmind ca nu e cu putinta ca omului necredincios s i se ingaduie de Dum-
nezeu cunoasterea numelor sale si ca fail de ajutorul lui o asemenea taina
nu poate fi nicicind cunoscuta si primita. Sau spun ca un atare om, sub numele
de crestin, a fost de fapt muhammedan si cunoscator al numelor lui Dumnezeu.
Tot asa zic ei ca prin aceasta stiinta a numelor dumnezeiesti poate
fi explicat sensul mistic si nep5.truns de mintea omeneasca al Curanului.
Prin aceasta stiinta basnesc ca Solomon a invatat perfect intelepciunea
lui Dumnezeu si pe cea omeneasca, cunostea limbile si graiurile tuturor oame-
nilor, ale animalelor, pasarilor si insectelor, poruncea diavolilor, djinilor,
demonilor, vinturilor, riurilor, marilor si tuturor fapturilor ceresti, pamin-
testi si celor de dedesubt. Prin aceasta stiinta spun ei ca omul muhammedan,
circumscris la trup si asezat intr-un loc oarecare, petrece cu sufletul si cu
mintea pretutindeni, cutreiera si vede toate intr-o singur'a clipire de timp
si, ca sa le spun pe toate intr-un cuvint, ca in afara de nemurire un muham-
medan se poate face si poate fi pe pamint dumnezeul cel mai desavirsit,
mult mai cinstit si mai inalt decit ingerii. Dar am grait de ajuns despre aceste
desfrinate si mincinoase cuvinte, sa ne intoarcem acum cuvintul spre alte
nebunii ale lor./
X onncaime
570
printre multe si felurite minciuni se poate intimpla ca acei prezic5.tori sa
prevesteasca uneori ceva adevarat sau asem5.n5.tor cu adev5.rul, asa cum
am avut prilejul sa vad, ceea ce voi expune.
Inainte de insp5.imintatoarea si groaznica r5.scoa1a a turcilor din Constan-
tinopol impotriva lui Mustafa sultanu11242, in care acela a fost detronat si s-a suit
pe tron actualul sultan Ahmed (6 Tap %yaw; era) c(.4 gor) caci moartea ta
e viata mea !"), un arab egiptean iscusit in accasta stiinta a trimis la Constanti-
nopol pronosticul acelui an, in care, printre alte lucruri (dupa cum se vede
in toate efemeridele), se putea citi, cu acelcasi caractere in sens dublu, detro-
narea si moartea sultanului [ L.'S/ ]. Cuvintul era alcatuit din trei litere:
j
f-v-t; dar daca deasupra lui [ ] [f] se pun dcua puncte [3 ],
se citeste kuvvet, care inseamna tarie, putere sau victorie; iar daca deasupra
aceleiasi litere se va pune numai un punct [ j ] f ], sc citctc ]
fevt, adica sfirsitul vietii sau moarte. Arabul acela, acoperind siretcma cu
o alt5. siretenie /, a adaos deasupra literci [ j ] un punct negru si altul 370
rosu ; inainte de nenorocirca sultanului Mustafa, toti savantii turci au intelcs
ca acel cuvint trebuie citit cu doua puncte [ 3 ] astfel: Bu serve kuvveti
sultan olur, adica: In acest an va fi taria (sau victoria) sultanului" 1243.
Iar dupa neasteptata intimplare, vazind punctul rosu in toate efemeridele
care s-au aflat la cineva (pe care prezicatorul it adaugase pentru a ascunde
sensul), au cunoscut ca se cuvenea sa citeasc5.' nu kuvvet, cu doua puncte,
ci fevt, cu un singur punct, adica: In accst an va fi moartca sultanului".
Se mai spune ca regulile si canoancle acestei stiinte sint precise si nemin-
cinoase si ca toata dificultatea ei consta in judecata si demonstratia stupida
a celui ce este invatat. Si, spre a-si 15.muri parerea, dau ca exemplu o poveste
hazlie, pe care, din dragoste fata de cititorul nostru, nu ne vom lenevi, s-o
prezent5.m aici.
Istorie. Spun ca a fost odata un imparat persan si avea un singur fiu,
pe care se silea sa-1 instruiasca in toate artele liberale si in stiinte. Si, astfel,
a chemat cu mare cheltuiala de pretutindeni barbati foarte priceputi in toata
stiinta, pentru instruirea fiului sau, printre care era si unul care cunostea
la perfectie stiinta rasad i rernel (despre care vezi mai jos). Asadar, impa-
ratul a poruncit ca fiul lui s fie invatat in stiinta rasad, iar dascalul acela
s-a ostenit cinci ani, predind in chip des5.virsit fiului de imparat toate canoa-
nele si regulile pe care le cunostea. Fiul de imparat asa de tare le-a invatat
pe de rost, incit ii venea mai usor sa le rosteasca decit altcuiva rug5.ciunile
cele de toate zilele. Dar dascalul a observat ca tinarul e foarte prost la minte
i ca nu e apt pentru nici o judecata, caci din propozitiile cerute, precise,
cunoscute si evidente pe care i le dadea dupa placul lui nu putea scoate nici
o concluzie si nici o notiunex precis5. si potrivita.
Dupa cinci ani de munca staruitoare, imparatul a intrebat pe dascal
daca fiul lui a invatat stiinta zis5. rasad. Raspuns-a dascalul: O, imparate,
fiul tau a invatat intr-adeva'r toate cele ce i-au fost predate de mine, dar
el insusi nu tie nimic". /mparatul mai intii s-a mirat, apoi, aprinzindu-se
de mime asupra dascalului, a zis: Cum le-a invatat pe toate si zici ca el
insusi nu stie nimic?" Raspuns-a dascalul, zicind: Data binevoieste maria-ta
imparateasc5., cheama inaintea ta pe fiul tau / si in trei cuvinte iti voi arata 371
ca, precum am zis, toate cele predate de mine le-a invatat, insa de la sine
X descriere
571
'Aux! glta.LHIaA dmoodu tduti ET1 '1111f0HEH micoirou .11iaLodau s modos 113000 -dot
H.LEMC H VH143 013003 cH.LHooduoa om a H.Lodo,i HmAd 1500110 oilliaaothioo .Laavoi
Akvooah `Aniarig HIgO aaduti ou axArH mainfertadu ualnaoun H icHaudu ga.LoamcottAx
`axadgo 0x15 HOIO 010 a aliAd poao OHHOhOHM .1.14mcdall 0.LhOH aoirdAdx H Adlitt
aatriANH aHD ut'..ia Ho `axadgo curanHiA :ahad cap `o `oiduti au-aooV t.Lood.mx wicija
EE XIMA 013 `133.LOECTSIOdll 03"0130 .10 010000 143 014HOLNOcOOPd 0.LhOH alihonDitt
opah Hred 1431011 Hooduoa 'oda aoHo aoir,iXdx H AdH17 `03111SYVH 0.1.11 .LONCONI OUP:19
0 Ys13h s0 prixo 010000 HOMOdLIOff trig aura' Off OIALc YsI3000 `033111.K.LNIN 0001. -.ID
inCHirid :111(01111(1 OX(01.1114}p) OOHR 1.031COIAT `14.1149 `o 'am. aficd 41131AIO 911h1411511f3W
HTEJoi ciu-aisrhA :shad aHD 4.LOa aHHaVaacHodu trALK UHI43 `01000.1. lind0.1.00 ou
Hiaodilix `ogA amcoi a0 allow `irRhAirou axadgo ciTriaa =rig oiAirJAdx H AdHT1 -ANUS
iir4H4Iradma112A`oiAm amc HVEd ENtAcEd H isillianciaaed `H.LooVicmo OH JON `H.LHEIWOOEd
ONK 4HOYsIEN HPIHM41141131A1 a H.L3d01 }DIM Is91fIrld31/C OH '0.1.031C0Int OH O3Irel1 V1/' -S10011
'NOM
'quakvaj siza valoaigxedaaHgathic H crdgo Ruirettra }um -odu
411.9;ildcr T1od
ISHHETMd 3dh HxhO.L 014313H H `ridimudvx Liompahadi 13)1COPI 4.L149 HILLHEIA1031 x
mac BBH9000LI .1.010101f0H xx 1043 E0133h110031 311310H `01411H3hAlf.L0 EH ONCXHH 3dh
InthO.L H Iff.LdOh .L0 NOhO.L x INUNhO.L OPIHHONCH.LOCILI 1010001d0h011 OHMOH Yid/Cliff!) H
Iffd}1.1.310dEX OXX11) .1.041101001 111149 X14143011-.103 `IcYsIONIOVO0OH OXEHH AELLOHOLL' 14
on4Haod.Lo `(AIAION339OH CH 010dOION tff.1.041fO.L0.140h0H 010daYsl H INIOff3Hh o -Alm
XEcel, xmoahaaoiran atrioretrziA intoxvildodu
x ORREII0ELX1r00011NO
xx SHIM HIN9
xxx /ammo lung
xxxx asHorfaaatodn
Z1,9
nu stie ceva". Cind a fost chemat deci fiul de imparat, dascalul 1-a rugat
pe imparat sa binevoiasca sa tina inelul in pumn i sa-1 intrebe pe fiul sau
ce are ascuns in pumnul miinii sale. Cind s-a facut acestea, fiul de imparat,
prin stiinta indicatiilor si a regulilor artei ce i se predase, a aflat ca tatal
sau tine inchis in mina ceva rotund si avind o gaura. Cind a aflat el aceasta,
dasc5.1u1 a zis: Iata, imparate, pina aici se intinde ingeniozitatea la care
1-am invatat eu ; famine acum sa traga .0 concluzie dupa judecata sa pro-
prie. De aceea intreaba-1 ce poate fi acest lucru rotund si cu gaura". Si, fiMd
intrebat de tatal sau, mult s-a framintat in mintea sa si a izbucnit zicind:
Nu poate fi nimic altceva, tata, decit o piatra de moara". Atunci dascalul
a zis: Acesta este produsul mintii fiului tau, care, prin instructia primita
de la mine a aflat ca e vorba de un lucru rotund si avind o gaura, insa din
cauza unei atit de uimitoare lipse de inteligenta si de judecata n-a putut
socoti ca o piatra de moara nu poate sa se ascunda in pumnul miinii". Dar
s mergem mai departe.
Remel. Remel 1244 este un fel de aruncare a zarului i un fel de ghicire
sau de prezicere prin anume puncte i caractere, poate ca ale geomantieix
grecesti, foarte asemanatoare, se parexx, unor gramajoare [de pamint] separate
de la care, tragind linii prin puncte si de la puncte la puncte, deseneaza figuri
i caractere (despre care spun ca sint potrivite cu necunoscutul, asadar lucra-
rii i alcatuirii ceresti), din care desene prezic cu m5.sura si cu numa'rul, ghi-
cind intimplarile oamenilor.
Sihr. Sihr 1245 inseamna in mod propriu magie i zic ca aceasta este
o stiinta alcatuita din principii i reguli precise si naturale, al du-ei prim
inventator a fost imparatul Solomon, stiinta prin care putea s inteleaga
nu numai graiurile animalelor, ci putea preface si toate in chipurile dorite de
el. Astfel, spun ei ca omul priceput in aceasta dibacie poate preface pe oricare
altul in magar, in cal, in stilp de piatr5., de lemn etc. $i iarasi, daca vrea,
ii poate intoarce in starea cea dintii. Prin aceasta dibacie se poate face ca
focul si ploaia, fulgerele i tunetele sa se coboare, sa fulgere i sa tune, s
se produca i alte infricosari i minunatii. Prin aceasta iscusinta spun ei
ca a opus Faraon minunilor lui Moise / pe ale sale si a aratat oamenilor fara- 572
oniti ca el este Dumnezeu*. Intr-un cuvint, ei afirma ca aceasta dibacie
actioneaza tot atit de multxxx pe cit actiona la greci, in fabulele lor, toiagul
Circei 1246..
Tflsim. Tilsim1247 , sau ceea ce printr -un cuvint corupt europenii nostri
au obisnuit a numi talasman, afirma ca este lucrareaxxxx acelei vrajitorii care
ramine neaparat si vesnic, pina ce se va dezlega si desface de un altul iscusit
in aceeasi dibacie. Asadar, daca cineva vrea sa ascunda o comoara mare
sub vreun semn sau sa apere imparatia imparatului i altele ce se afla in
grea cumpana, pentru ca nu cumva aflind altul acesta sa fie invins sau depa-
it, trebuie sa se inchida i sa se lege prin tilsim.
573
0 cell XIITpOCT11 yaHMITe.abHa51 HeKa5I H e,aBa Bep05ITHa51 y HHCaTe.TIerl Tpe-
NeCKPIX BCSIKIISIBepbI ,LIOCT01111bIX TiXTaX0M. AKO)Ke 0 CTOJIHe MeXIHOM TpOrICTBeHHOTO
3M115I 06pa3 11My111eM B H110,ap0Me KOHCTaHTI1H0110J1bCKOM BO BpeM5I .11e0Ha Hm-
nepaTopa, or Helmer BonxBa, Torowle Hmeim B03,1014)KeHHOM X, HmAce BOC-
1751THJI 3MX5IM BO Tpaa BX0,1111TH H me.mosexom IlaKOCTI3 TBOpHTH, icoTopme npeic,ie
3eJI0 MHO3H H menoBeicom BpeiniTenbfibi 6bnua, AK HaKTO)Ke B ,Ipame csoem 6e3o-
nacHo 1109HBaTH MO)KaLlle. no yarpoeHm4 xce cronna TOTO, KpellK0 yTBep)K,galOT,
51K0 BC5I 3M1151 H3 Tpaaa 143FHaHb1 H 11p0FHaHbI 6bnua. Bo spew' Ace cynTaHa Mypaita,
TpeTHero cero HmeHH oTmaRcicoro HmnepaTopa, coicpyullummmcx tieJIIOCTRM efig-
Roro 3MI451, IlaKH 3M1,111 BO Tpa,ae, HO He TOJIb MHOTHe H mucompice Bpeiumme 51BJ151-
THC51 Ramania.
Ho C1151 MHIO 3a cDa.6y.mbi HMeTHC5I Mory-r, meco pajJ,H 11X H3BeCTHOTO HCTOpHKa
(Ke14)11H eCTb, ante Ao6pe nammTeTyi-o, Toma 2, HOTa 311) cesi XIITpOCTX He0)10J1eH-
11b114 npinteuy aprymeHTxx. BonBaH mpamopm41, 06pa3 mexosemecionl Hmynuni,
110CTaBJIeH 6bICTb nag rpaRcicHmH KOHCTaHTHHOHOJIBCKHMH BpaTaMli (KOTOpbIe
HbIlle AX1pIlaH0110J1bCKHMH BpaTaMI4 Ha3b1Bal0T), B eroAce 6ace (Him 51K0 )Ke o6iue
rnaroneTcx ne,aecTane) HanHcaHo 6e: luoicinomeHHe TpH6annoB. Bo AHH BacHniix
MaxeBoHma, rpemecicoro HmnepaTopa, CHmeoR Bonrapcniii BnacTirresibxxx PHM-
c HmnepHEo B TOJIIIKy10 npmen &nue TecHoTy, AKO HHKTO)Ke 6e3011aCHO MOT
3a Tpa,LICKHe H3bITH CTeHbI, 60JITapOM BC5I OKOJIO rpaga pa3opmionnim H 110pa60-
111a1011111M. BaCILTIHri y6o, H11 B tiumxce Ha,neAciibi Hmex, Benincom cymmoioxxxx rorio-
BbI51 ,aa1111 Mlip y HeripHaTenx xyrarin noRyxcHameca OT Hapona, rxacauero, suco
373 Oimeou H poH 6onrapcicHri ecTb HenpeoganeRinori. B Taxoaom yTecHema /cy-
Luemy xmnepaTopy H 0 nyminem Hemel ycTpoeHHH C CBOHMH COBeTHHKaM11 COBeT
Taopswiemy, npegcran Hemel cesi xxrpocTif xcxycHbitt, empxe HM51 6e HoaHH,
H npeanowui HmnepaTopy, AKO OH mower B eJIIIHOM momexTe CHMe0Ha KH51351
6onrapcicoro OT cesi )KH3HH HcTpe6Prrx. Emywe HOTH61By, Becb pog 6onrapcxHi7
HmriepaTopy CBOIO 110,LaCTIOHHT BbI10. TOKMO )1a. 1103BOJIXT HmnepaTop TsopaTh
eMy, 9ro-nH6o OH xouLeT H BO 11pa13,ay 6e3 BC5IK1451 TOCyaapCTBy. H coxposmily yTpa-
TbI. HMnepaTop Bo-nepBbix menoBeica Toro, 51103 o6e3ymneria n nxcxsua Cy,a11.11
6bITH. Ho ][10TOM (y6eAcgamalefi HyKne) lipH3B0J11111 eMy TB0p1ITH LITO-J11160 BOC-
X0111eT. OH B35IB xameHuuncoa H x 60Jmaxy, 'nice Bepxy KceponocDa xxxxx nom_
Raelalb1171 3ana,ay npsnue c HIIMH nplunemng, nnaBy 6onBaHa TOTO OTCelall KM nose-
nen. Kamemumar xce 6e3 noBeRemui mmnepaTopcicoro ymmurrb TO oTpeicomacx,
6e 6o 6anBaH mai ,upesHero H H3pAinforo xygoAcecTsa, HaHHoil y6o 6bimueI3 HM-
11epaTOpy 0 TOM BegomocTH, cam K mecry, anexce 6e 6onmaa npxHite, H BOJIXBa oHoro
Bonpoczn OT ycemeHHA rnaBbi TOJIb ikpesHero H Hnpximoro macTepcma 6on-BaHa,
xoero nocncriosamui oAcHgaTH no,no6aeT. OH cinema, AK B TOR CaMbIfl. momeHT,
BOHb ice masa 6onBaHa oTcemeHa 6yoneT, CHMeoH KH5I3b BonrapcicHil )1CH3Hb CB010
CKO1PlaeT. Anne int xce TOO He 6y,oeT, eMy camomy (BanxBy) masa Ha oTcemeTcx.
HmnepaTop XOT51 He coBepmexxo sepy Tom), emiunue, o6ame many 6amBaFra no-
nycran oTcaux. Ilecomy 6bnuny, no maRbix H-.Hex Bo3BeineHo 6bicTb HmnepaTopy,
X yc-rpommom
XX ,a0BOrt
XXX Kfumb
>00(X imenom
XXXXX ropa =Ts B KoHaraimmorrone
574
Despre aceasta siretenie am citit unele uimitoare si abia verosimile
la scriitorii greci vrednici de toata crezarea*, precum despre stilpul cel de
arama in chip de ,carpe triplu** de pe hipodromul din Constantinopol, ri-
dicatx pe timpul lui Leon imparatul de un mag cu acelasi nume, cu care i-a
impiedicat sa mai i ntre in cetate si sa faca stricaciuni oamenilor pe serpii
care mai inainte erau foarte multi si v5.tamatori oamenilor, asa incit nimeni
nu'putea sa se odihneasca in casa lui fara primejdie. Iar dupa ce s-a construit
stilpul acela, afirm5.' cu tarie ca toti serpii au fost izgoniti din cetate si alun-
gati. In vremea sultanului Murad, al treilea imparat otoman cu acest nume,
cind s-au sf5.'rimat falcile unui ,carpe, iarasi au inceput sa apara in cetate
serpii, insa nu atit de multi si fara a vatama pe cineva 1248.
Dar socotesc ca acestea pot fi luate drept fabule; de aceea, din cunoscu-
tul istoric voi aduce un argumentxx de neinvins al acestei siretenii (Chedrin,
daca tin bine minte, tomul II, nota 311)***. 0 statuie de marmura cu chip
de om a fost pus5.' deasupra portilor cetatii Constantinopol4* (care acum
se numesc portile Adrianopol) si pe baza ei (care se numeste de obicei piedes-
tal) s-a scris: Nenorocire tribalilor". In zilele lui Vasile Macedoneanul,
imparatul grecesc, Simeon stapinul xxx Bulgariei a adus Imperiul Roman
la o asemenea strimtorare, incit nimeni nu putea sa iasa fara primejdie dincolo
de zidurile cetatii, bulgarii distrugind si robind toate cele din jur. Deci Vasile,
nemaiavind nadej de in nimic, printr-o mare sumaxxxx de bir anual a silit
poporul, care striga ca Simeon si neamul bulgaresc este neinvins, sa cumpere
pacea de la inamic. Cind se afla imparatul intr-o asemenea strimtorare /
si f5.cea slat cu sfetnicii sai pentru o mai bung intocmire a lucrurilor, i s-a 373
infatisat un oarecare priceput in aceasta dib5.cie, al carui nume era Ioan,
si i-a spus imparatului ca el poate intr-o clipa sa-1 nimiceasc5.' din viata pe
Simeon cneazul Bulgariei, iar cind va pieri el tot neamul bulgaresc isi va
supune imparatului grumazul sau; dar imparatul ing5.duie s faca ce
va vrea el si fara nici o pierdere pentru imparatie si vistierie. Imparatul
a socotit la inceput ca omul acela este iesit din minti si mincinos, dar pe ur-
ma (silindu-1 nevoia) i-a ingaduit sa faca ce va vrea. Acela, luind zidari si
venind cu ei la statuia care era pusa deasupra Xerolofuluixxxxx privind spre
apus, poruncit sa taie capul acelei statui. Pietrarii ins5 fara porunca
imparatului, au refuzat sa faca acest lucru, caci era statuia aceea de o art5.
veche st frumoasa. Cind s-a dat imparatului de tire despre aceasta a venit
el insusi la locul unde era statuia si a intrebat pe magul acela ce rezultat
se cuvine sa astepte de la taierea capului unei statui atit de vechi si de o art5.
aleasa. El a ra'spuns ca in chiar clipa cind va fi taiat capul statuii Simeon,
cneazul Bulgariei, isi va sfirsi viata. Iar daca nu se va intimpla acest lucru
sa i se taie lui insusi (vrajitorului) capul. Imparatul, deli n-a dat cu des5.vir-
sire crezare acestui lucru, a ingaduit sa i se taie capul statuii. Cind s-a f'5.cut
aceasta, dupa putine zile i s-a vestit imparatului ca Simeon cneazul in aceeasi
construit
88 o dovada
888 cneazul
8888 nunaar
88,d48 un deal in Constantinopol
* Herodot, lo-topiat, IX, 81; Tucidide, Icrroplat, I, 132.
** V. fig. 37.
* Georgios Kedrenos, Etv6wig tatopt65v, ed. A. Fabrotui, t. II, Parisiis, 1697
(recte: Theophanes continuatus, VI, 20 -21).
4* V. fig. 38-39.
575
AKO CHmeoH KH51313 B TOrl)Ke nem H B TOCDKe qaC MOTT:4M H HecTeprnimbim tipeaa
HeAyrora oftErmit, CK01111an )1(113}16 CBO}O.
Ha npenrpanH.H KoHcrattrtrHononicxom, Ha acHATHAecicom Bocitopa 6pe3e,
6,103b BecH HE" He Baunu pexemmx, OCTalIKH Apex Helmer 3namtx BHH3y ropta
BHAVIMBI cym, B 6oxy xce Tox ropm eCTb nxepb mandiumA. Henbnt y6o 113 cy.rrra-
HOB 110KyCHJIHC51 110CJIaTH Tamo 6ocTaHnxatex, ;la 6b1 sHyrpb SMIRK, xoTAIne
3HaTH, LITO 6b1 Tamo 6bLTIO. Ho 60CTall,a)KIIH ycznylountricx BHHTH Tamo H eyne
Ha coxpyineHHe sepal nriepH OHESA 11pOTATIIIH14, Bee BO exam H Torixce MOMeHT
HeAosenomtam cariaem yMpoma. H Taxo HOTOM nporme cynTaHm npecTarna
TOTO HCKyIIIaTH, rnaronAtoine, 511(0 f0):( 3HameHHem tribmcb/m, HJI11 coxposHule
FLAH HHOe HeiITO BeJIHICHA nem," OT ge.TIOBeK cpx,aeHHoe Tamo 110J10)KeHO H COKpbITO
ecm. Mbnice Bepy tutiarenio ocraxnule, Ha npennoweitHoe no3Bpamemcx.
Oxymax. Oxymax C npoc-roro Typeuxoro .513b1Ka 3HameHyer o6axamte
374 xoTopoe myxammenaHom 1103B0J1eHHO eCTb (XOT5I / eon, 1111bIii o6aBalorA pon,
KOTOpIal d3K.83y.//b1K Ha311Ba1OT, 0 Hem)ce Hmaue, TOCI 6o HeI103BOneH H 3anpetutex
HmeeTcx). B ceM xynowecme ynpaxamoTcx npecTapenbre HexHe myxat H weHb",
Koropme BepyloTcx mpe3 Hexae CJIOB o6pa3M 11111eLITaH1151, napanHA, Hnporrxxecxyto,
cyxoTHylo H 11111,1e AOJITOJIeTHLIe H noacstaHeHable 60.11e31111 HCLIeJIATII, 113 BepTo-
rpanox H OT npeaex nnonoHocHba nepaH XX 1 pay cHenalounte, capamy H nono6-
Hb1M o6pa3om y6brroK HaHocAulasi Hecexomax OTTOHATH. Mo6onbrrcma pant He
emutoxpaTHo cex nun' HCKyCHTeJIbCTBO comopHx, o6age He nonyttax wenaemoro,
3a xTo erza yxopxx o6aBaTenx, OH nponnoo yxopsnue moe Heseperalte, rnaroxx,
AKO x cemy o6aBaTenbc-raa pony He TOKMO o6aBarenbHax cHna, HO csepx Toro
H Bepa xenaioulero noTpe6yeTcx.
Ta6upnaMe. Ta6upHame earl, Harm ranaHHA H Tonxoaamix CHOB, y myxam-
menaH 3eno anasHa H ynoTpe6HTenbHax. Cero 6e3ymcraosaHHA o6pa3a He ninumixacx
Apexne H ripemynpasi Fpeintx, He munaloTcsi xce H HbIHe HeKHHX OT HaWHX 3e.TIO
ymnme TnaBbI. Ho eraa CHM H COHHAxxx B CellillfeHHOM l7ucauuu H B HHbIX ,HOCTOIIHMX
'wpm Hcropmax noxxanentbi CHERLIHM, y6exnaemc5 6boatouxemy cHm o6pa3oM
npopHaamno, Hexoe npeHmymecrsoxxxx npH3BonHTH. MyxammenaHe )xe mexcay
minemtem H comtem ensa xaxosoe 11pH3HalOT palawnte. MHAT 6o, 51K0 scum
col'He (ewe pyst HapHualoT) HexTo npe13HameHyer. gems panH ametoT Benxi=
KHHTH HaIIIICaHlible 0 TOJIKOBaHHH CHOBIUM111111. lip0Viee rnaramor, 511(0 CHOW'.
Aemisi Aenoxxxxx He B CHOBILLE51111eM, HO B TOJIKOBaHHH CHOBIVeH1151 COCTOHTC5I,
TO ecm, Axo no 6naromy Half 3nomy Toro Hcronxottamno, nage Hexe no camomy
cHosHnemno xemb npinunomaeTcx. Ho moemy mHemno, BCA COHHA (KpoMe 6oxce-
CTBeliliblX OTKpOBeHHit) He cyrb HHOe LITO, pa3Be BapeHHe cromaxa H OT BHelliElliX
,ELBH)KeHHrl BO sHyTpuntx xyBcTBax xecoro-n1160 BHCIIIHHM cooTaeTcTxylowero
Boo6paxceHHoe mettraHHe. TaKO menbxxx, erna BHAHT BO CHe H.TIH Bony B menbifflue
ocxynemuyio, HMI IIJIOTHHy po3opsaHHy eyniym, TomcyeT, AKO He'ITO 3noe npH-
KnioAHTHcx emy HMeeT, Mime camp() menbmtuy H Aenaimexxxxxx ex cmepTb HIM
6one3ab TOJIKyIOT. Typal awe KTO BO cite Ha xoHe cerksima ce6e xxxrr, paccpx-
naloT, AKO tlearb H nocroliNcTso mime nonyulTH Kmeer, 3nexce B Poccint 6eny
Hexym HacroATH BepAT H rmoTti./
676
zi si in acelasi ceas si-a sfirsit viata cuprins de o boala cumplita si nesuferita
a pintecelui 1249 .
in suburbia Constantinopolului, pe tarmul asiatic al Bosforului, aproa-
pe de satul zis Vaili, la poalele muntelui 1299, se vad ruinele unei cladiri foarte
vechi, iar in coasta muntelui aceluia o usa foarte mica. Unii dintre sultani
au incercat sa trimita acolo bostangii ca sa intre inauntru, vrind sa cunoasca
ce este acolo. Dar bostangiii, silindu-se sa intre acolo $i intinzind miinile
sa sfarme zavorul usii, au murit toti pe loc printr-o intimplare necunoscuta.
Astfel, ceilalti sultani au incetat sa mai incerce acel lucru, zicind ca este
sub semnul ti/sim sau ea acolo e pusa si pa'strata o comoara sau altceva socotit
de oameni foarte pretios. Noi insa, lasind crezarea cititorului, ne intoarcem
la cele ce ne stau inainte.
Okumak. Okumak pe limba simply turceasca inseamna descintecx 1251,
care le este ingaduit muhammedanilor (deli / exista si un alt fel de descintec 374
numit djeazulik, vezi mai jos, care este neing'aduit si interzis). Cu acest mes-
tesug se indeletnicesc unii barbati si femei, foarte batrini, care cred ca prin
oarecari cuvinte si soptiri vindeca paralizia, hidropica, ftizia si alte boli in-
delungate sau de toate zilele si ca alunga din gradini si de la pomii fructiferi
viermiixx care maninca iarba, lacusta si alte asemenea insecte care aduc
daune. Din curiozitate am incercat lucrul acesta o data, insa n-am obtinut
cele dorite, pentru care 1-am ocarit pe descintator, dar el, dimpotriva, oca-
ra necredinta mea zicind ca pentru acest fel de descintece se cere nu numai
puterea descintecului, ci si credinta celui ce doreste.
Tabirname. Tabirname este stiinta ghicirii si a tilcuirii viselor 1252 ;
la muhammedani e foarte slavita si folosita De acest fel de nebuneala
n-a fost lipsita in vechime si inteleapta Grecie, si nu lipsesc nici
acum capetele foarte destepte ale unora dintre ai nostri. Insa cind
visele si somnul xxx le auzim laudate in Sfinta Scripture* i la alti
istorici vrednici de crezare, ne convingem sa acordam o oarecare intiietatexxmx
prezicerii ce se face in acest fel. Ei socotesc ca fiecare vis (pe care-1 numesc
ruia) preinchipuie ceva, de aceea au carti mari scrise-clespre tilcuirea viselor 1255.
Mai departe zic ca lucrareaxxxxx visului nu depinde de cel care viseaza, ci de til-
cuirea visului, asadar ca dupa tilcuirea lui bung sau rea se intimpla lucrul,
mai curind decit dupa visul insusi. Dupe parerea mea toate visele (gall
de revelatiile dumnezeiesti) nu sint altceva decit fermentarea stomacului
si o nalucire provocata de miscarea simturilor din afara spre cele dinauntru,
ceva ce corespunde cu cele din afara. Astfel morarul, cind vede in vis ca
s-a imputinat apa la moara sau ca e sparta iezitura, tilcuieste ea are sa i se
intimple ceva rau, altii tilcuiesc insasi moara si lucrareaxxxxxx ei ca moarte sau
boala. Dace cineva se vede in vis sezind pe cal, turcii socotesc ca are sa pri-
measca o cinste sau o demnitate oarecare, pe cind aici, in Rusia, cred ca va
veni o mare nenorocire etc. /
x bolboroseli sau opotiri
xx gindacii sau omizile
xxx vedeniile din somn
xxxx fort& sau putere sau respect
xxxxx implinirea sau urmarea
xxxxxx functionarea.
Geneza, 41, 1 i urm.; Ester 1; Ezechiel, 40, 2 vi urm.
577
375 Inasa ttembipedectimb nepeai
578
Capitolul al patruzeci si unulea 375
579
og gam& `4.1.0a oxis 000 Hs1ilt0 Rdu ado& 010 nurnuxicuo R 000 HX1111M511-0h `ringadax
arndog `nou 'mean `R0As micairao m 1100 'maws:um H P110X3 kiniot oda umoaxcAlAi
Elf011 '0H111X3 OH)K0.1 'EMEHEd.L3011 01.h H 1111H01130.1 331 H Ora a IA101 11111:10110111X0IfE
'EMP390d11 OXCOHHOV KEHd000.10if E14011 1(HHHICIf03011 XWOHO 0 00E11 ll0hEIMEEE
'cLiang ogH 0113011 laIVIIIIEK 1101 000 a Ri4170 Dianoisz aoadau autudttc H -11011.301.30
OOH oa1311M7 rxmaAirou 0NC140j, HUH 141411H '111411K1f03011 OH '01111/1011A hal.111-0t7 14.10.1.X.11
A ummiairow wRooduou Ell IOW XIA10 VOURX '113111.1111KEI Amicuraw 0)K 14114a0dA3
4E1E11 Arnaadccoa watilur H O waringiAdou nAdu `Arnaucexou Ett AVA.L..1.0 153.1.01411EH
031141I0 .1.31110X 1111141511000ll H0.1. `E1112E1.10 '0110c1 'Op IcIna
09X 1431111XXII KIN -X011
KR Ott '15301411EH OH E1114HTIOW ISOELL 01(0310 OX(111(0)11111 01013'011 EHXdIl
0,100 15311111HE0tIEH 5<41EINLI 11311H11011314 00HH3h0d 1ALFIKE3 `PNI011'OE' XHIIHNI103011 09
IN101011 OH HH111110H I4ttoa a0 niniticuraw a ii 4i tioao `AinVam.i.o ou woulata Rim
Aar xaoula K00 EVOR EVXd15 osol 0E011314 H E0dh 014HIAIOCHOLI K311111.1c1010d11 `14170X0dIl
EH w01111 01001/%1 01114HI4I x BEEIOWej, 09X Er O)KOXK 0111,1 ERRER)I3 4.L/CO
`olaiviraudu udaa ONC Hal 0110.1.E.1111 utt oirAg
LL 1100 1/770 'TIDO 170d OJOHMIlfEEd '151131M111d0d11 OXK EV..10 OIX .1.119X,1011 `0.1h
.1011115d90 'HU Only .1.0E1f0XCEOR '0.10h 114h1(11011 Illf H KEHH 11143 MI9011'011 -01(110XX
'1511H0.1. 1/40141A1A09E1f3 INH00.3 ISISKIMSYstlaff X lAr14110c1E.133d11 NEXXIAI .115110Xlidll 014113hX0H
a araoodu aiirtramAIRXAIN Hxd,ia H OHIO 03 IAIOH110a010.1Elf9 H viaimairow XEMIalf3
11101AEUX:3'314 OXIC ErnaLadgo 3cAult xAdv.1.0 AVardu '1141-nomin0aodu 011E90 EE 1,131X5HE-0
ono R.LRAxoR xx `xEramc 3310licomaa X0.10W RazhAirou `30inzavirar7 031CHIfOXMI 0.10110XE.1.
xmodgo notcp.vv95 Vira.Luiriaaodu) ifridai.ox rig own HIM 0.10.1XdV oiAnHaugkiou
mutes ognRaVedmk 411100 Irmudacoa
1Ci7AX10 '01EhOilfXEE OXIC OH1E 0.Lh X14101113170
V OH XIAIOX15011 `IfaL0EhX1.13 931(01r a.1.00 00310H 011H0h011tX}Idll IfEhAlf3 114031(1 airaou
153111.1301111140d11 a 011'Ort HMOS '1/3101VIEHEO11 E OH ou317 .1.0 X1c113.1.30aH HHO -out'adu
53.10E11EHE
nafg 91.03 >I HNITH KO3 141.00d.1.11X Tod Lucido.i.ox 4Lc.L ou onmadamodu
nafg Run dafg .LoiranR11 `.1,ourareirj 031K 1500 1A1011.1.00XWEXX OHX014101I 4100 -011'31,
XX0a H130H301101f3 014HOlf90d1.01IX '141154.1.0 Ertodoi OXC H EIHALCE09 0101. R.1.11d0a.L03
mum a/nu oaR121130orlivsz 0110101X.LOOLI .1.01/X9 11111HILEIX E1/' 09141f-01h HO .LahOd
tlitiAdg HNE aluaa 01X11.1,30aEH H OIXHHH.L3H 141149 .LoAdaa 0110 '4.1.30d.LHX 0)KOXIS
Rdmaa Eadh 3:11003 510017OciEh a 011-317 -oamodu
'153111301190 0H11111E11031c151 OhEIMEH
'DX andaLoR EHE.LE-X3 NNE 3 rivA arnisna0 a isimaltx/(30Rd atrioirmir .Lonsod.r.oic
EH 1530 Elf& a 101110hOd ISEX0dI4E00 .07.130a `areug tHHH.L3H EILL3Qh H E11011'01.1 Ring
altr3 wrj xreut E.1..E0031 Rcaa`Rd III,IdOIOX il4a011113 X1411931111f0a Raloodazx ouac
'0111451f90d.LOLIX X wicolaii Orla0XEI flOfeed2d9 0
YsIOXHII0a HHHOLh011 'AX1C9 OXCEI Oil
XIAIOHtlE10111111 ISIMMOdX1 WEHEJ.IfX3 '01E111490 4dl4E00 Ho.L `ormiadoxo ancaR '31411H
OH 01'0101 1/41.1.3011 OH H 1451EMI 110111HIC '413199 `11311130H90 XIS 01/X(01 H If3 1414HaE
x 131111I1A1314,1
xx HIEHEOV
089
mirare ; mai de mirare este ceea ce urmeaza, anume ca toate slugile care lucrau
in curtea lui si toti rindasii, armasarii, ogarii, cocosii, ginsacii, ratoii si
toate vietatile si dobitoacele casei lui care erau de parte barbateasca au suferit
la fel ca si stapinul lor. Si asa au ramas intru nenorocirea lor ping cind au
plata de doua on pretul invoit cu taranul. Caci dupa plata aceea intr-o clipa
au capatat toti sanatatea de mai inainte si lucrarea fireasca. Acelasi sau alt
ta'ran, nu-mi mai amintesc, obosit de cale lung5. si trecind peste iezitura
unui helesteu, a cirmit-o spre moara si a cerut de la morar sa-i dea de
baut cvas. Morarul ins5., uitindu-se la el cu o fata aspra si aratindu-i cu o
injuratura helesteul, i-a spus sa bea de acolo cit urea. Sateanul acela a ras-
puns: Am vrut s5. beau apa pentru ca ma chinuie o sete de nepotolit, dar
de azi inainte moara to nu se va mai alimenta cu apa din helesteul acesta".
Si s-au implinit cele zise, cad cind a plecat taranul de la moara pe drumul
lui, dupa ce a baut apa, intr-un ceas sau doua toata apa din helesteul acela
a disparut sl, ra'bufnind prin niste canale subterane, a izbucnit x in alt loc.
Acestea vi be infatisez precum mi-au fost spuse, iar crezarea s ramina la
cititor.
Fal. Fal inseamna un fel de preziceri felurite 1255 cum ar fi, de va pierde
cineva / ceva daca va mai gasi, sau de va dori ceva daca va c'apata si alte 377
urzeli mincinoase asemenea acestora, pe care nascocindu-le cu mintea for
slaba turcii muhammedani neinvatati si de rind se duc la oamenii foarte
batrini [ca sa le ghiceasc5]. Litre cei ce povesteau am auzit pe unii cu evlavie
si cu rugaciune ea au aflat doua b5.trine care preziceau drept, dar eu, de
cite on am dorit sa incerc xx acest lucru, n-am putut niciodata primi cele
dorite, n-am aflat niciodata un asemenea faldji (prezicator) 1256 care sa-mi
inapoieze lucrul meu sau al altuia pierdut sau furat. De unde deduc ca daca
i se intimpla ceva numai unuia si nu fiecaruia este minciuna, hazard si
intimplare, pentru ca abia dupa ce s-a produs lucrul este el cunoscut, iar fapta
nu se cunoaste mai inainte dupa anumite cauze.
Bughi. Exista sf un alt fel al acestei siretenii, pe care turcii ii numesc
in limbajul de rind bughi sau buhu1257. Zic ca prin acest mestesug este cu
putinta a-i lua omului folosirea ratiunii si a-1 face nebun $i lipsit de minte.
Sau, de a se va proceda mai cu mils, se poate face ca orice va zice el altul
s creada si sa-1 is drept lucru adevarat si precis. Acest viclesug, dupa cum
se spune, it pun in aplicare mai cu seama vizirii cei mari prin fermecatorii
lor, care-1 scot din minte pe sultan si-1 fac lipsit de judecata, pentru ca
toate faptele sf vorbele vizirului s le socoteasca totdeauna drept bune,
adevarate, cinstite si folositoare. Eu insumi am cunoscut un asemenea vizir
care intrebuinta foarte mult astfel de siretlicuri magice, si, cum astfel de
buhudji erau in mare respect, dupa obiceiul notoriu al sultanilor turci, vi-
zirul acela a fost lipsit mai curind decit altii nu numai de cinste, ci $i de
cap. Se spune ca acelasi lucru 1-a facut si slavitul muftiu Felzullah Efendi
sultanului sau Mustafa 1258, dar mai pe urma el insusi, fiind prins de po-
porul fasculat, a fost chinuit mult, omorit si aruncat in riul vecin Tumdje
(care curge pe ling5. A drianopol si in vechime se numea de greci [Thvcroc]).
x jesit
)0< sa cunosc
581
HIPIHMXCe HJEH mano 9lim pa3HciTtylar OT 6y2u, 6aBHTHCA B TICTOJEKOBaHHH CeS1
XHTPOCTH yxe H CKTIFIO eCTb, OT H3J10)KeHHA we CaMOTO HMeHH 3HameH0samin
BHAKTCA 3HaTIFITH cBm3aHHe ogee, Hmwe KTO He MOTA 6M BHAeTH H 1103HaTH 311a51
H Hetiecrimasi npyroro Ae5111HA H cnoseca./
378 ,..Taaeau tileflMbrn. rlocnenmolo, rnasHernuyto H cammm HMeHeM Hetiecrmsert-
Lupo, Heubm y myxammenaH HmeroT XHTpOCTb H TOR o6ytialoTcsi, 'owe HapH-
HalOT daaeau weRmbni, TO ecrb npH3BaHHe nHasona. HHAHaue we H apanm 6onee
B cHe yxnomnuacsi 6e3ymarBo, Hexce Typx14 H nepcbr. CeR seam caHneTenb MK
eCTb TOCI10)11111 He Klel, ponom ILTIJIHpAHHH, TO eCTb CilaBAHHH, KOTOpbal HeKoma
npen camlim n,apcxxm senHaecTsom ynirszrenE.Hoe CHHeBOe HVITO cxa3biname.
Erna 6o OH 6e B Hepe KoHcraHTHHononm, me mHowailume HHocTpaHabie xyrium
o6HTaTH o6bmail HMelOT, ynro6Hn 6sune BenbmH Hexylo 6naronenHyio B cocen-
CTBe o6HTaxnuyio weHumy, HO noHewe HK o6ealaHammm, HH TOTOBeCIIIIHMH .aapaMH
ycHeTH tiTo-nH6o mowame (6e 6o weHa Ta CBOIO IfFICTOTy 60ApCTBeHHO xpaHsnuag
H 3axoxHoe nowe onacHo 6nionywag), noncrpexaionieg ero Henenomoil noxoTH,
o6peTe Taxosa apana, xoTopma xBanallecsi, AKO tipe3 HpH3 BaHHe nHaBona, IITO-AH60
KTO Bo3wenaeT, moweT COTBOpHTH. Tocnonm y6o TOR apana OHOTO (AKO)Ke caM
cxa3osame) ripxnewHo npocsaue, na 6b1 CBOHM K nHaBony X02 aTaCICTBOM yomuin,
BO ewe 6bi so3moum eMy MEICJII3 weHbi K Boni' H wenaHmo cBoemy npmcnoHHTH.
Emywe apan CoTBopio, peqe, sceoxoTHo H 3eno neticTsHTenbHo, awe H TM mHe
so Bees!, Awe nosenio Te6e, ELOBHRell1HC51. H cHe o6ewasmy I-mm =1y Tomy,
apan Hagan yMHHHTH ero, na HanlimeT npocHTenbHoe X UHChMO CO6CTBeHH010 CH
pyK010 11 CB0e 14MA 110,111114CaB na yrsepAHT, AKO OTTORe Be ,IHO AllaBOJIy CapICHTH
H ero 3a TOCKOAHHa H II0KpOBHTelIA cnoero npH3HasaTH HMaTb H oHoe IIHCbM0
B 6e3BOAHMil H HccoxmHR KAaA513b na asepwer. Ha cHe Bo-nepabix OH TOCIIOAKH
apany peg; 511C0 HeCTb AOCTORHO yt1HHIITH TO ne.TIOBeKy XplICTHaHIIHy Cy111y, emywe
apan oTsema, AKO He BO3M0)KeT XCeAaeMOTO 110Ar114TH, aule He COTB0pHT TOM,
ewe nOBene eMy. H Taxo OH rocnonHH, HJIH He TepKA CTpeA 0Tp0t1HII1HbIX XX, arm,
'rro HaHllatle BepHA 6bIX, .4106011bITCTBa paAH, no ysewaHmo apanosy npocHTenb-
Hoe lc ngasony nHcbmb sbrumpemeHabim o6pa3oM HanHcan H yntepnkur co6-
CTBelifEb151 pyix 110,1111HCaHHeM, B xnan23b, erowe apan noxa3a eMy, ssepwe, =aecomy
6brinuy, XOTA apart OFEbIrl Ilpe3 Hecxonbxo nHeil HeripecTaHHo merrrame H o6pa3bi x"
H3 AOMy, B HeMXCe (1-0C110,1111H TOM cnan, BOTIHe H3sepraLue, 06alfe AKO HHKOeTO)Ke
B ,E(eJ10 11p0H3111eCTBHA, HHXCe Ky10 AllaBOJIbCKy10 BJIaCTb Ha 1111CTOe H He0KaAAHHOe
379 6narogecTHsbm weHbr cepnHe no3Han 63nue, caM cxa3oname H TOMS, y6ewnalocm
sepHTH, 3aHe TaxoBbfg gecTH pagHTenbHmil Myx, ante 6bi tier =nom He rimuur,
He yTBepXCAaJ1 6M ce6e oHoe corsopma. A Ramage npen camlim uapclaim senH-
liecritom, HH no xoToporvry o6pa3y morn 61,1 cxa3mBaTH, ero B CaMOM Aene He
6buio. Omyny 130ClIeA0BaTH MHFO, AKO CeA XHTpOCTI4 cyeTHoe TOLIHIO eCTb HmeHo-
BaHHe, noHewe nymesHaR BOAR H camomy Gory TBopHy lipOTHBHTHCA H 11130THBHO
BOAH ero, XOTA 11011yCTHTeALHO TOKMO AeJlaTH MO)KeT. H 0 CHX y6o no 3ne petieH-
Has', , na 6yollyT.
582
cum nu se deosebeste cu nimic sau prea putin de buhi, ne-am plictisit sa ne
pierdem timpul cu explicarea acestei siretenii si sa tilcuim cuvintul cu care
e numita, care inseamna, dupa cum pare, legarea ochilor, asa Melt cineva
n-ar mai putea vedea si cunoaste faptele si cuvintele rele si nelegiuite ale
altuia. I
Daavai seiatin. Unii dintre muhammedani au si practica o ultima 378
Oretenie, cea mai de seamy si dupa insusi numcle ei cea mai nelegiuita, pe
care o numesc daavai eiatin 1260, adica invocarea diavolului. Indienii si
arabii s-au abatut intru aceasta nebunie mai mult decit turcii si persanii.
Martor pentru acest lucru imi este un domn oarecare*, de neam iliric, adica
slay 1261, care cindva a povestit inaintea insesi Mariei sale imperiale ceva asa
de uimitor: Cind era el in Pera Constantinopolului, unde au obiceiul sa lo-
cuiasca foarte multi negustori straini, s-a indragostit de o femeie frumoasa
ce locuia in vecinatate; dar cum nu putea spori deloc nici prin promisiuni,
nici prin daruri (caci femeia aceea isi pazea cu grija neprihanirea sa si patul
legitim), indemnat de pofta lui nesabuita, a aflat un arab care se lauda ca
prin invocarea diavolului poate face orice va pofti cineva. Deci domnul
acela 1-a rugat staruitor pe acel arab (cum spunea el singur) ca prin mijlo-
cirea sa care diavol sa faca asa incit sa poata indupleca gindul femeii spre voia
si pofta sa. Iar arabul i-a zis: Voi face cu placere si foarte eficace daca si
to mi to vei supune in toate cite-ti voi porunci". Si, cind a promis acel domn
aceasta, arabul a inceput sa-1 invete sa scrie cu mina lui un zapis x si, isca-
lindu-si numele, sa confirme ca de atunci inainte va sluji vesnic diavolului
si-1 va recunoaste drept stapinul si protectorul sau, iar acel zapis sa-1 arunce
intr-o fintina farce apa si uscata. La aceasta domnul a raspuns mai intii
arabului ca nu se cuvine sa faca asa ceva, fiMd crestin, dar si arabul i-a
r5spuns ca nu va putea obtine cele dorite daca nu va face ceea ce i-a
poruncit lui. Si astfel, domnul, nemaisuportind sagetile copilarestixx sau (ceea
ce este mai degraba de crezut) din curiozitate, dupa povata arabului a scris
zapisul catre diavol in felul zis mai sus si, iscalindu-1 cu propria-i mina, 1-a
aruncat in fintina pe care i-a aratat-o arabul. Iar cind s-a f5.cut aceasta,
desi arabul a soptit necontenit citeva zile si a aruncat in zadar chipurile xxx
din casa in care dormea (domnul acela), n-a aflat nici o implinire si nici o
putere a diavolului asupra inimii curate si nepingarite a femeii evlavioase, 379
dupa cum a spus el insusi si / ma conving sa-1 cred. Pentru ca un asemenea
barbat, grijuliu pentru cinstea lui, nu spunea ca a savirsit aceasta daca n-ar
fi comis realmente ceva si mai cu seamy n-ar fi putut in nici un caz sa spuna
ceea ce n-a fost in realitate inaintea insesi Mariei sale imperiale. De unde
trag concluzia ca denumirea acestei siretenii este desarta, intrucit vointa
sufletului poate si lui Dumnezeu insusi s i se impotriveasca si poate face
impotriva lui, desi numai din ingaduinta. Dar despre acestea ajunga cele
spuse pins aici.
SAR$ITUL TOMULUI !NTH
583
ANEXA
TEXTELE IN LATINA DIN EDITIA PRINCEPS
NOTA EDITORULUI
Editarea inchindrilor latine care precede, textul editiei princeps a Sistemului (Sankt-
piterburh, 1722, p. lb 12b, semnalata in aparatul critic prin P) a trebuit sa se intemeieze,
in lipsa oric5.rui manuscris al for cunoscut roue, pe insasi forma in care ni le ofera acea.sta editie,
al cArei tipograf lucru yacht nu intelegea mai deloc textul in litere latine pe care it
imprima, ceea ce a dus la cite o lacuna (cf. p. 2b si n. 2 la text), la cite o corectura neindemi-
natica, (cf. p. 12b si n. 14 la text) sau la alte asemenea imperfectiuni.
to recensiunea critic, a textelor latine am apelat si la confruntarea cu forma in care aces-
tea au fost reproduse de I. Bianu si N. Hodos in Bibliografia romdneascd veche (Bucuresti,
1910. IL p. 10 19, mai jos BRV), spre a tine seama indeosebi de unele emendari izbutite
pe care le prezinta aceasta prima editie romaneasca a Laudelor latine.
Semaele grafice care ne-au fost necesare sint urmatoarele:
( ) completarea unei abrevieri
< > adaugirea unei (unor) litere sau cuvinte omise
[ I eliminarea unei (unor) litere gresit adaugate.
Literele cursive din textul latin semnaleaza, o emendare a cArei adoptare este lamurita
In aparatul critic.
In traducerea textelor latine am tinut, fireste, seama de versiunea data in editia
lona/Weasel a Sistemului, publicata de Editura Minerva in 1977 (p. 8-20). Vom avea a
spun aici ca latina celor doi cArturari rusi care win sa i se inchine invatatului principe Cantemir
este deosebit de alambicatA si de incarcata cu simboluri mitologice si cu imagini poetice tradi-
tionale, a caror fericita redare in romaneste nu este nicidecum lesnicioasa.
D.S.
585
lb ODE
IN LAUDEM OPERIS
SERENISSIMI PRINCIPIS
DEMETRI I KANTEMIRI
SYSTEMA DICTI
DE RELIGIONE ET STATU
IMPERII TURCICI
586
0DA lb
INTRU LAUDA OPEREI
PREALUMINATULUI PRINCIPE
DIMITRIE CANTEMIR
INTITULATE SISTEMUL
DESPRE RELIGIA $1 STAREA
IMPERIULUI TURCESC 1262
587
Demitte fastus, perfida Turcia,
ter<r>ere a spectris desine inanibus,
fucos adhuc iactare contra
Christiadas copiasque divum!
Iam nota nobis omnia somnia &
fastus tuorum, vel penetralia
nudata iam prostant Deorum
fana, domus, populus, senatus.
Ligno Meet se comparet inclytus
ferroque Princeps & volucri alitum
pennae, sed his iunctis per artem,
qua rapidam faciunt sagittam.
Ex his timenda est Rossiaci tibi
Petri tonantis sceptrigera maim
effecta fatalis sarissa,
in iugum ruitura, Princeps.
Dodona clavam procreat Herculis,
ferrum Gradivi cudit acinaces,
lethum velox penna feretur,
mille dabunt sociata mortes,
Turcis ferales, at non tibi, Rossia:
grandis refulget spes reparabilis
tantae Pellasgorum ruinae,
Hellados ac Orientis omnis. /
lb Franges tu mentis cornua Bos <p >horl
solvesqu e Graium ferrea vincula.
Intende robustos lacertos
& scythicos scythicis seta arcus.
588
Perfidy Turcie, leapadl-ti trufia
incetea.zA a mai inspaiminta cu fantasme dep.rte,
a te mai fall cu boiurile <tale>
impotriva creFtinilor qi a cetelor <lor> de sfinti.
Ne sint acum cunoscute toate himerele qi
nazurile trufaqe ale alor ad, iar lacaqurile tainice
ne stau de-acum in fats dezvaluite:
templele, palatele, poporul, divanul.
SlAvitul Principe se poate asemui cu lemnul
si cu fierul i cu pana cea lute a paserilor 1272,
dar cu acestea data imbinate prin mWequgul
gratie caruia <ele> 1273 alcAtuiesc sageata cea. lute.
Pentru acestea ai a te teme
de lancea fatalk faurita de mina purtatoare de sceptru
a lui Petru al Rusiei, tunatorul 1247,
<Turcie>, care, princiark te vei prabusi sub jug 1274.
Dodona dA na#ere bitei lui Hercule 1275,
Fierul <sabiei> izbote paloele lui Gradivus 1276,
Moartea cea grabnicA va fi purtatA de pana (sagetii),
<iar> ingemanate vor pricinui o mie de morti,
Funeste turcilor, dar nu tie, Rusie:
<Tie> iti va straluci mAreata nAdejde ca. se va reface
atit de marea, mina, a pelasgilor 1277,
a Greciei i a RAsaritului intreg. 1
Vei fringe coarnele Bosforului involburat 1274 3b
vei dezlega lanturile de fier ale grecilor.
Incordeaza -ti vinjoasele brate
ii tale -le scitilor arcurile <lor> scitice 1276.
Astfel a cintat al TnAltimii Sale
preaplecat slujitor
it
Arhimandrit Teofilact,
Rector al colilor din Moscova 1244.
589
4b SERENISSIMO
er
CELSISSIMO
DEMETRIO CANTEMIR
S(ACRI) ROSSIACI IMPERII PRINCIPI
TERRARVM MOLDAVIAE HAEREDITARIO
DOMINO
I principum Moldaviae ac mox Opus suum... etc. maioribus litteris, nec tamen maiusculis
kabet P
690
PREALUMINATULUI 4b
$1
PREAINALTULUI
DIMITRIE CANTEMIR
PRINCIPE AL SFINTULUI IMPERIU RUSESC,
DOMN
EREDITAR AL TARII MOLDOVEI
ILUSTRU
atit prin multstralucitele inzestari ale sufletului sau,
cit si prin stravechile chipuri 1281 ale principilor Moldove 1,
fericitului cultivator al literaturii multrafinate
si preamilostivului patron al celor care o cultivA
i se inchina, adreseath, dedica
aceasta urare,
in vreme ce c1a la lumina
Opera sa despre sistemul religiei mohamedane s. c. 1.
591
Decernat divinus Plato,
utrum regna felicius adorent regnantem philosophum,
an fortunatius pareant regi philosopho.
Vtroque grata audiit Moldavia citra Controversiam
in PRINCIPE CANTEMIRIO,
in quo
cum regali serto coniunctam sapientiae lauream adorabat,
nec a prudentia gubernandi seiunctam gloriam philosophi mirabatur.
Verum ambiendae tanti Principis amplitudini
ingenti MOLDAVIA non suffecit vastitate;
Rossiam inde provectus & transvectus,
non ignarus coronatis Rossorum aquilis amicum esse lumen,
quod non minus a splendore natalium, quam a Cleantis lucerna trahitur:
vindex nimirum avitae fidei & libertatis,
desertis rebellium Dco castris, sponte aquilas secutus Rossiacas,
solum pro opimis spoliis Christum induendo,
maluitque libere alterius subiici imperio,
CHRISTO & PETRO POTENTISSIMIS,
captivando semetipsum in obsequium fidei perpetuae,
quam sub iugo Barbarorum aliis imperare. /
6b BONIS AVIBVS
progredere ab Oriente, Sol Principum,
altiorem auspicare gradum in Rossiaco climate:
ubique
ceu astrorum, ita terrarum Princeps audis,
hic etiam
SERENISSIMVS.
At
non defecit ascensu nobilis virtutis impetus:
in alto Fortunae positus
virtutibus passus altius promovit.
Si sequi alios debuisset,
non praeire non poterat;
praeire iussus,
continuis meritis gloriam magnorum superavit.
Humili nimirum collis pro alpibus est.
Cui vero Augusta virtutum placuere insignia,
ipsa lucta animatur.
Augusti id genus ingenii & Tui, PRINCEPS SERENISSIME I
Invenisse tibi domi tanta decora parum est,
quin virtutibus promoveas.
Sublimi maiorum gloriae fastigio quod addas
quaeris, addis.
Virtus verus animi honor, gloriosum CANTEMIRIANVMque satellitium.
Ita nomine & re Princeps
unius Rossiae meruit, totius orbis dici potuit.
Vno purpureo illustris sanguinis, altero candido virtutis suffragio
Augusta conscendit culmina.
Ni tamen ad trabeata fastigia sca,bellum posuisset natura,
cortinae, rostra, cathedrae doctorales ascensus fecissent purpureos.
Erubescunt alii in purpura doctorum volumina,
quasi augustus murex pallorem paginae aversetur,
aurumque coronarium non ferat auras literarum,
cum tamen
infauste Regnis exoriantur coronati soles,
quibus praeambula sapientiae non praelucet aurora.
Vt enim
vix fortunatius literariae comitantur umbrae,
quam nomina avita Serenitate illustria,
ita vix auspicacius Augusti soles illucescunt orbi post noctes,
quam Atticas. /
Vb Quam raro igitur,
ut bone Fortunae, ita magnae cum sapientia convenis,
592
Hotkrasc.5. divinul Platon
daca regatele se vor inching in adoratia unui filosof domnitor
sau se vor supune mai cu priinta unui rege filosof.
Despre Moldova s-a spus, far& infruntare, <ck este> plink de har in ambele <privinte>
in <persoana> PRINCIPELUI CANTEMIR,
in care
venera cununa de lauri a intelepciunii ingemknata cu cea regal&
si nu admira slava filosofului despartita de prevederea ocirmuirii.
Dar, cu <toata> imensa ei intindere, MOLDOVA
n-a fost deajuns spre a cuprinde fala unui Principe atit de mare 1292;
a fost ridicat si mutat de acolo in Rusia,
nu fail. a sti c& acvilelor incoronate ale rusilor le este prietena lumina
care izvorkste atit din stralucirea obirsiei, cit si din faclia lui Cleante '292:
anume, ascumparator at credintei si libertatii strabune,
plasind tabara celor razvratiti impotriva lui Dumnezeu, a urmat de la sine acvilele ruse,sti,
in loc de spolii bogate invesmintindu-se doar cu Hristos,
si a preferat, liber, sa se supunk cirmuirii altuia,
LUI HRISTOS SI LUI PETRU, PREAPUTERNICII,
robindu-se el insusi ascultarii unei credinte vesnice,
decit, sub jugul barbarilor, sa le poruncea.sca altora. /
SUB BUNE AUSPICII 6b
inainteaza de la Rasarit, Soare al Principilor,
prevesteste-ti o si mai mare inaltare pe meleagul rusesc:
pretutindeni
ti se spune Principe, precum al astrelor, tot astfel al pkminturilor,
PREALUMINAT
si aici.
Dar
avintul nobilei virtuti n-a contenit in ridicare:
asezat pe culmile sortii
a pksit si mai sus prin virtuti.
<Chiar> de-ar fi trebuit sl-i urmeze pe altii
nu putea s& nu-i intreaca;
indemnat s& -i intreaca
A depksit gloria celor marl prin meritele <sale> neintrerupte.
Anume, celui de rind un deal ii pare cit muntii.
Dar (cel) caruia i-au plAcut augustele insemne ale virtutilor
este insufletit prin lupta insasi.
Acesta-i felul augustei firi, (ca) si a tale, PRINCIPE PREALUMINAT!
Putin lucru este pentru tine sk fi aflat acasa atitea onoruri,
cit sk nu le duci mai departe prin virtuti.
Cauti, adaugi
ce <poti> aclauga inaltului pisc al slavei strabunilor.
Virtutea este adevarata cinstire a sufletului, un glorios alai CANTEMIRESC.
Astfel, prin nume si prin fapta
a meritat s& i se spun& Principe doar al Rusiei, ar fi putut <s i se spunk) at lumii.
Pe de-o parte prin sufragiul purpuriu al singelui (sau) ilustru,
pe de alta prin cel alb ca neaua at virtutii
a urcat pe augustele culmi.
Chiar clack firea nu ti-ar fi asezat o treapt& spre inaltimile hlamidei,
auditoriile, tribunele, catedrele doctorale ti-ar fi asternut suis de purpurk 1294.
Altii <invesmintati> in purpurk rosesc in fata volumelor invktatilor,
ca si cum purpura august& respinge <de la sine> albul paginii 1295,
iar aurul pentru coroane n-ar rabda zugrkvirea unor litere 1299,
cu toate c.&
sorii incununati 1297 rasar a nenoroc pentru domniile
asupra cArora nu straluceste aurora premergatoare a intelepciunii.
Uci precum
greu se insotesc mai fericit umbrele <vietii> literare 1298
(cu altceva> decit cu numele ilustre prin luminktia for strabunk,
tot astfel cu greu stralucesc mai norocit asupra lumii augustii sort
dup& <alte> nopti decit cele atice 1299.
Asadar, cu cit mai arar, VIP
impreunk cu intelepciunea, to intilnesti cu o soartA pe cit de bunk,
tot pe-atit de manta,
593
tam magnifice
utranque iunctam Palladi glorioso sinu amplexus es,
CANTEMIRE SERENISSIME,
nec fortunatus sibi visus,
nisi opibus cumulareris sapientiae,
nec magnus
nisi doctiori penna coronata praetervolares fastigia.
Probasti exemplo, firmasti omnium iudicio
sufficere virum Augustis ostris & rostris literariis,
tam rarum,
quam TV.
Eadem confinia sapientiae & virtuti,
eadem sapientiae & Tibi.
Vt tamen magis proximam faceres,
utramque lateri admovisti,
ut, qui illam atque hanc intensissimae 2 mentis Tuae speculo intuentur,
utramque laudent, ament, mirentur
utramque merito,
neutram satis.
Annexuisti Principi Tiarae doctas taenias
et frontis & vitae ornando tempora,
nunquam Serenissimus sibi visus, nisi literis quoque claresceres,
nunquam Princeps, nisi mentium quoque teneres Principatum,
nunquam avitis ceris clarus, nisi eas literis obsignares.
Hinc ob rara togae sagique decora
Illustris Societatis scientiarum Brandeburgensis coronae Doctorum inscriptus,
nobilis corporis membrum principale,
hoc est caput, dici meruisti.
Avitum diademma gentilitium caput coronavit,
doctorale educatam sub illo coronare debuit sapientiam.
Quam pulchre convenit annulo DOCTORAL'
Principum gemma, Musarum pretium, CAW' EMIRIVS I
Quem dum ornat,
ab eodem pariter sui pretium capit.
SALVE, PRINCEPS & DOCTOR,
ac, ne nomina mutem, qua Tua virtus dignitasque in unum coniunxere,
SALVE, BIS PRINCEPS,
saepius magne, saepius digne,
caelitum atque 3, hominum suffragiis
documento orbi,
Eb quod Tibi nec docti desunt, nec Principis artes
mixta sed animo cum love Musa Tuo.
0, dignum caelo terrisque spectaculum !
PRINCEPS in purpura, PRIMA S in toga,
in throno caput,
in Musaeo totus aureus CANTEMIRI'VS I
Illic natura in solium extulit,
hic sapientia in culmen sublimavit,
utrique fastigio supparem indolem
Magistra & Architecta
VIRTVS.
0, iucunda terrarum monumenta!
Domus Academia, palatium palaestra, praecepta exempla
integra aula, nobile virtutis sacrarium,
amplissimum sapientiae theatrum !
Quot 4 domestici,
tot artium iuxta ac probitatis discipuli;
quot famuli, tot studiosi;
quot advenae,
tot stupendae eruditionis auditores,
omnes admiratores.
2 intensissimae dubitanter correxi (sed et intentissimae, vel intectissimae conici potest):
intersissimae ( /) P, BRV
3 atque scr.: atquae hic P. BRV
4 Quot BRV: Quod P
594
cu tot atita maretie
ai cuprins la sl&vitul tau piept amindoul <darurile sortii>, unite cu Pallas <Atena>,
PREALL'MINATE CANTEMIR,
pArindu-ti-se c& n-ai fi fost nici norocos
data nu to -ai fi incarcat cu bogatiile intelepciunii,
nici mare
data n-ai fi zburat cu aripa invataturii mai inalte deasupra culmilor incoronate 13.
Ai dovedit prin pilda, ai dovedit prin judecata tuturor
cA un bil.rbat poate face fat& si augustelor purpuri si tribunelor literare 131.
<fiind> atit de rar
ca TINE.
Intelepciunea si virtutea au accleasi hotare,
intelepciunea si cu Tine aceleasi.
Totusi, ca sa, ti le apropii si mai mult,
pe ambele ti le-ai adus alaturi,
ca aceia care le privesc si pe una si pe alta in taria oglinzii mintii tale 1302
sA, le laude, iubeasca si admire pe amindou&
pe amindou& pe merit,
pe nici una indeajuns.
Ai alipit tiarei princiare panglicile doctorale,
impodobind si timplele fruntii, si clipele vietii 1303,
niciodata parindu-ti Prealuminat, decit data ai straluci si prin culturl,
niciodata, Principe, decit data. ai dobindi si intiietatea mintilor,
niciodat& vestit prin stramosestile <chipuri> de cearA, data nu
le-ai pecetlui prin cultura 1304.
De aceea, pentru rarele( -ti) insusiri <si> in toga, si in mantie <de razboinic> 133
trecut in cununa doctorilor ilustrei Societati stiintifice a Brandenburgulut 130,
ai meritat s& ti se spun& membru de capetenie,
asadar cap al acestui nobil corp.
Diadema stramoseasca a incununat capul nobilului neam 1307,
cca de doctor s-a cuvenit sA incununeze intelepciunea roditA sub ea.
Cit de frumos se potriveste inelului de DOCTOR
nestemata Principilor, rasplata Muzelor, CANTEMIR!
Cit& vreme it impodolyestP p- el,
<acesta> isi capata deopotriva de la el valoarea.
SALUT, PRINCIPE $1 DOCTOR
si, ca A, nu schimb numele pe care virtutea si demnitatea Ta le-au unit intr-unul singu r,
SALUT, iNDOITE PRINCIPE,
adesea mare, adesea demn,
<si> prin sufragiile celor de sus si prin ale oamenilor,
spre pilda <intregii> lumi, /
caci tie nu-ti lipsesc nici artele invatatului, nici ale Principelui, 8b
ci in sufletul 'Tau Muza salasluieste ingernAnata cu Iupiter 1304.
0, spectacol vrednic cerului si pAmintului!
PRINCIPE in purpura, FRUNTA$ in toga,
capetenie pe tron,
in lacasul muzelor cu totul de our CANTEMIR I
595
Non potuit non plurimum sapere sapientia
tanto virtutis ac sapientiae
publico professore,
in quo
magisne laudandus sit erga peritos omnes amor,
tantus enim est literarum aestimator, ut in aliis quoque eas aestimet,
an admiranda peritia?
Quae tanta est,
ut non plus ardenter affectet, quam probe calleat scientias.
In linguis omnibus eruditis accuratam doctrinam,
in rebus civilibus summam prudentiae atque integritatis gloriam,
constantem fidem in theologicis,
suptilem 5 rationem in logicis,
solidam in physicis experientiam,
sinceram in ethicis probitatem
aliasque nobilis animi dotes,
quas in singulis vel antea.cta, vidit aetas, vel secutura expectat,
in uno spectamus, laudamus, miramur
CANTEMIRIO,
priorum imagine, secuturorum idea,
omnium compendio. /
9b Quas huic memor posteritas laudes non deseret,
in quo[t] 8 tot decora concentrata suspiciet?
Ferrum, clavam, calamum
forti pectore, candido corde, acri ingenio
vibrat, regit, versat,
ut mortem hostibus, amorem civibus, pretium literi<s>
omnibus aestimationem sui ingerat.
A pondere tamen ingenii ac rationum
praecipuum ubique sibi vendicat pretium:
quidquid aggreditur, comite laude auspicatur,
quidquid auspicatur, omnium commendatione perficit,
quidquid perficit, omnium admiratio coronat,
ita, ut
singulis eius scriptis
laus, honor et admiratio subscribant.
In maximis maximae Domus negotiis
potiores temporis partes impendit eruditioni,
potiorem eruditionem depingend(a)e Aul(a)e 8 Othomanicae,
quam
vivis coloribus ea felicitate ingenii expressit,
qua nulli alteri licuit.
Ingens illa barbaricae molis magnitudo
tanta hic spectator in paging,
quanta in se est;
tanta illa in se est,
quantam haec exhibet.
Par magnitudini rerum delineatio,
par delineationi industria.
Quam breviter in paginam contraxit calamo,
brevius in punctum contrahendam gladio ominatur.
Vivit virtutibus Christianorum,
scripsit vitia Barbarorum,
ex illis ut Christum legeret,
ex his ut Mahumetum proscriberet.
Vitiis aliorum suam probavit virtutem,
ceu
de toxico salutare instaurando antidotum,
nimirum
5 subtilem BRV
1 in quo scribendurn duco, in quot (ante tot) P, BRV
7 uteri P, BRV
5 depingend(a)e Aul<a>e corr. BRV
596
Intelepciunea. n-a putut s5. nu-si atinga. culmea
cu un obstesc profesor
atit de mare intru virtute si intelepciune,
la care
sa fie oare mai de laudat dragostea fat' de toti invatatii
caci este un cu atit mai mare pretuitor al literelor, cu cit le pretuieste si la altii
sau de admirat <inalta> lui pricepere?
Aceasta este atit de mare,
incit nu-i este mai arzatoare nazuinta catre stiinte, decit exacta stapinirea lor.
0 ingrijita cunoa,stere a tuturor limbilor eruditiei,
un neintrecut nimb al prudentei si integritatii in treburile politice,
o nestramutata credinta in cele teologice,
o subtila judecata in cele logice,
o solid, experienta in cele fizice,
o nepatata probitate in cele etice,
precum si alte insusiri ale unui suflet nobil,
pe care la cite unul fie ca le-au vazut trecutele vremi, fie el be asteapta cele viitoare,
le privim, le laudam, be admiram la unicul
CANTEMIR,
intruchipare a inaintasilor, model al urmasilor,
sinteza a tuturor. /
Ce laude nu va inceta <sa-i dea) posteritatea, pastrindu-i amintirea, 9b
<lui>, in care va vedea atitea insusiri intrunite laolalta?
Fierul, buzduganul, condeiul 1311
le roteste, stapineste, minuieste
cu piept viteaz, cu inima curata, cu minte ascutita,
incit <O. le aduca> moarte vrajmasilor, iubire concetatenilor, pret literelor
<si> s'd le insufle tuturor pretuire pentru el insusi.
Iar prin ponderea talentului si a preocuparilor <sale>
el dobindeste de pretutindeni cea mai de seama vazA:
de orice s-ar apuca, o incepe insotit de lauda,
orice ar incepe duce la implinire cu consideratia tuturor,
orice ar duce la implinire este incununat de admiratia tuturora,
astfel incit
sub fiecare scriere de-a lui
lauda, onoarea si admiratia isi pun iscalitura.
Yn cele mai de seam, treburi ale Casei celei mai de seams 13"
cele mai alese clipe el $i le cheltuieste pentru eruditie,
cea mai aleasa eruditie intru zugravirea Portii Otomane,
Pe care
a infatisat-o in vii culori cu o asemenea maiestrie,
cum nu i-a mai fost dat altuia nima,nui.
Imensa aceea marime a greului barbar
se poate vedea aici in paging. atita
cit este ea de mare;
atit e ea de mare,
pe cit o arata. aceasta.
Intruchiparea este pe masura maretiei faptelor,
rivna pe masura intruchiparii
Cea pe care a strins-o pe scurt in pagina cu pana lui 1313
el prevesteste el trebuie strinsa si mai din scurt cu spada.
El traieste chip& virtutile crestinilor,
a asternut in scris viciile barbarilor,
ca prin acelea sa.-1 fad. ales pe Hristos,
<iar) prin acestea sa-1 proscrie pe Mahomet.
Prin viciile altora el si-a dovedit virtutea,
parcel
scotind dintr-o otrava un leac mintuitor
adicA
597
qua voce scelus reprehenditur, laudatur virtus.
Crimen improborum panegyris virtuosorum,
audatia tirannorum gloria Imperatorum I
Non illis quisquam potest sentire sceleratius, non hoc sanctius;
illi Numinis contemptores nefarii,
hic cultor religiosissimus. /
10b Quantum scelus hostis, tanta huius laus est.
Capita libri
Capita sunt Aulae Turcicae:
Hypocrisis & Tyrannis.
Altero dum irreligiosam religionem recenset,
ad sincerum Dei cultum convocat.
Altero dum palliatae politi<a>e 9 tyrannidi larvam detrahit,
gementes sub iugo populos in libertatem evocat;
utrobique
earn eruditionem claudit,
quam Doctissimi vizi suam optent,
PRINCIPIS optimi admirabundi profiteantur.
Quoties calamum arripuit,
toties omnes praetervolasse visus.
Quot duxit lineas,
tot consummatae eruditionis impressit characteres.
Quot verba fudit, tot oracula.
Quot literas posuit,
tot suffragia composuit ad syllabum aeternitatis.
Quot paginas implevit, tot tabulas,
quibus nobile encomium perenni stylo inarabit immortalitas.
Quot apices pinxit,
tot sibi obeliscos, tirannidi metas fixit.
Et ferrea armatus casside & solida galeatus ratione
barbaricum prosternit ictum,
nec mirum
assueta trophaeis manus etiam calamo triumphare novit.
Si in laudes excurrit virtutum, caelos videntur ascendere;
in vitia si invehitur, exanimata sponte ruunt infra Orcum.
Periclem credidisses
e sublimi dignitatis suggestu fulminatricem evibrantem facundiam,
ni Iovem potius dixeris e Rossiaco detonantem caelo,
ne tam probrosi crescant Gigantes.
Haec est pacificarum mentium pugna:
decertare contra vitia, confodere stylo tirannidem,
prosternere indomitos Barbarorum spiritus,
ducere in triumpho plausus saeculorum.
Cuius fastum glorioso olim calcavit pede,
calcandum orbi exhibet universo.
Stringit simul gladium & calamum:
ne plures hostes ducat in compede,
quam cives in sui amorem aureo mancipet eloquio,
doctior Hercules. /
1lb Evanescet infensum regnis astrum ad praesentiam 10 Solis literarii.
Subibit ecclypsim (sic) (0, utinam!) perpetuam:
e diametro opponitur
Apollo Serenissimus.
Non amplius cruenta Luna fucato terris illudet lumine.
Latentia in sinu suo monstra universo manifestabit orbi
Divinus Plato
ita est,
dum alii ad hostes apertos talpae,
CANTEMIRII SERENISSIMI
etiam ad occultos lincea sagacitas.
9 politie P, BRV
" praesetintiam P, BRV
598
prin glasu 1 cu care este vestejita faradelegea este laudata virtutea.
Crima ticalosilor panegiricul virtuosilor,
cutezanta tiranilor slava imparatilor!
Nimeni nu pcate avea simtaminte mai ticaloase ca aceia, nici mai sfinte decit acesta.
Aceia sint hulitorii cei nelegiuiti ai Divinitatii,
acesta inchinatorul ei cel mai credincios, /
Cit de mare este blestematia Nrajmasului, atit de mare este meritul lui. 10b
Capetele earth
sint capetele Portii Turcesti:
ipocrizia si tirania.
In vreme ce intr-o parte is seams la religia cea necredincioasa,
el cheama la curata inchinare catre Domnul,
in vreme ce in cealalta parte el smulge tiraniei masca prefacutei guvernari 1314,
cheama la libertate popoarele ce gem sub jug 1315;
amindoul <partile>
cuprind o asemenea eruditie,
cum si-ar dori-o (pentru sine> cei mai invatati
<0 ar avea a marturisi plini de admiratie (ca ea este> a celui mai bun Principe 1316.
De cite on a apucat condeiul,
de tot atitea on a parut a-i depasi in zbor pe toti.
Cite linii a tras,
tot atitea caractere de o desavirsita eruditie a imprimat;
cite vorbe a revarsat tot atitea oracole;
cite litere a asternut,
tot atitea sufragii si-a strins pentru catastiful vesniciei;
cite pagini a umplut tot atitea table
in czre nemurirea ii va incrusta cu nepieritoru-i stil 1317 nobilul elogiu;
cite trasaturi a scris,
tot atitea obeliscuri siesi 1318, tot atitia stilpi de hotar a implintat tiraniei.
Inarmat si cu o casca de fier, incoifat si cu solida ratiune
el doboara lovitura barbara
nimic de mirare
ca mina obisnuita cu trofeele stie sa triumfe si cu condeiul.
Daca strabate laudele virtutilor, ele par O. urce la cer;
daca se napusteste asupra viciilor, ele se prabusesc de la sine, neinsufletite, mai jos de Infern.
L-ai fi crezut un Pericle,
care de pe inaltimea sublima a demnitatii azvirle fulgerele elocintei,
daca n-ai zice mai degraba ca e Iupiter, care tuna din <inaltul> cerului rusesc,
ca sa nu se ridice atit de ticalosi Gigantii.
Aceasta este lupta mintilor pasnice:
sa se razboiasca, cu viciile, sa strapunga cu pana tirania,
sa doboare spiritele cele neimblinzite ale barbarilor,
sa culeaga in triumf aplauzele veacurilor.
Trufia cui a calcat-o odinioara cu slavitu-i picior
o infatiseaza. lumii intregi spre a o calca <in picioare).
El tine strinse deopotriva spada si condeiul,
ca sa nu dila. <cetluiti> in butuci mai multi dusmani,
de citi cetateni a inrobit dragostei pentru el, prin elocinta sa de aur,
<ca> un Hercule mai invatat. /
Va pali astrul cel nefast domniilor in fata Soarelui literaz 1313, 1 lb
va suferi (0, (lac& <ar fi asa) !) o eclipsa vepnica:
dimpotriva i se arata
Prealuminatul Apollo.
Insingerata luna nu-si va mai bate joc de paminturi cu fatarnica-i lumina.
Divinul Platon
va dezvalui intregului univers monstrii ascunsi in sinul sau 1320
asa si este,
city vreme altii sint ca niste cirtite in fata dusmanilor vaditi,
agerimea de Lynceus chiar si fata de cei ascunsi
A PREALUMINATULUI CANTEMIR.
599
Frustra
tot arcanis muniris seris, Porta Othomanica,
nemini non pervia prostas,
exemplo CANTEMIRII.
Ne sentiatur, plurimum interest nosse malum.
Ignota causa morbum reddit incurabilem.
Toxicum, quo magis latet, maxime necat.
Nisi Troiano equo inclusae insidiae laterent Troianos,
staret Troia.
Altum infligit vulnus celatus dolus,
praevisa iacula minus feriunt.
0, quot suffocavit regna toti Asiae extensus laqueus!
Quot absorpsit provincias lacrimis populorum innatans malefida Charybdis!
Scopulus erat toti Christianitati formidandus
causa in promptu
quia plurimis ignotus.
At,
dum omnibus innotescet,
arnittet pretium sui ars dolosa.
Succisa radice, sponte vites corru
Occluso ostio, etiam rapidissima siccantur flumina.
Sint Othomani Gigantes
CANTEMIRIVS IOZVES.
Quod 11 iactant robur, erit rubori.
Hydra capere sueta mox capta erit.
Contra tam atrox monstrum talem Christianus Orbis Herculem suspirabat.
Erige triumphalia signa, sacra militia!
Iurati tui hostis exarmata iacent castra,
eversa moenia, reclusa 12 propugnacula, patente ianua stat PORTA.
Ad Labyrinthum tot maeandris involutum
12b victricem filum CANTEMIRIANA porrigit Ariadne 13./
Minotaurus, qui praedari cupit,
mox praeda erit.
Palmaris Tullii fuerit gloria
sanguinarium civem ab una urbe exegisse facundia;
plus CANTEMIRIO deferat posteritas,
qui tirannum ab orbe proscribit universo.
Huc Plinii, non Lisippi
ingenia, non marmora
stylum, non scalpra
a,cuite!
Vocales Aencomiastas (sic), non elingues obeliscos meretur,
dignus elogio, non ostentatione
CANTEMIRIVS.
Assurgs altius, Principum gloria!
Unico orbi oblato libro,
Barbarorum metum, Christianorum gratitudinem, eruditorum panegyres
omnium laudem nancisceris.
Quamvis
Responsura tuo nunquam est par Fama Labori15
Vestrae Sereni tati 15
devinctissimus
Hier(o)n(ymus) Gedeon Wiszniowski
Ph(ilosophiae) D(octor)
H(onorarius) Th(eologiae) P(rofessor)
Dabam ex Collegio S(acrae) C(aesareae) M(aiestatis)
Mosquensi, 22 Novembr(is)
17 19
Hor(atius), li(bro) 2, sat(ira) 8.
11 Quot BRV
12 reculsa BRV
12 Ariadnae BRV
14 Assurgealtius post impresionem vix manuque corr. P
12 Verba maioribus litteris, non lawn maiusculis, scripta in P Notam in margine adhibet
P, in textum recepit BRV
600
Zadarnic
te intaresti cu atitea taine <prea> tirzii, PoartA Otoman.,
pentru nimeni nu te mai inalti de nepatruns,
prin pilda lui CANTEMIR.
Spre a nu-1 simti, lucrul cel mai de seams este O. cunosti rAul.
Cauza necunoscuth face boala de nevindecat 1321.
Otrava, cu cit e mai ascunsa, cu atit mai mult ucide.
De nu le-ar fi scapat troienilor cursele ascunse in calul cel troian,
ar fi in picioare Troia 1322.
Viclesugul cel ascuns pricinuieste o rank adinca,
(pe cind) aruncaturile vazute dinainte vatama mai putin.
0, cite domnii a sugrumat latul intins asupra intregii Asii!
Cite provincii a inghitit, inotind in lacrimile popoarelor, Caribda cea perfida!
Era un recif de temut pentru intreaga crestinatate
pricina-i la indeming
fiindca le era celor mai multi necunoscut.
Dar,
cith vreme le va ajunge cunoscut tuturor,
mestesugul cel viclean isi va pierde pretul.
Cu radacina taiata, vitele se prabusesc de la sine la pamint.
Cu zagazul inchis 1323, chiar si cele mai navalnice fluvii seacA.
Fie otomanii Giganti
CANTEMIR (este ca) IOWA 1324.
Vlaga cu care se ingimfa le va fi spre rusine 1323.
Hidra cea obisnuitil sa prinda va fi in curind prinsa.
Ympotriva unui monstru atit de crincen lumea crestina suspina dup5. un stare Hercule.
0, sfinta ostire, ridica-ti steagurile triumfale!
Zac dezarmate taberele vrajmasului tau jurat,
zidurile-i rAsturnate, meterezele desprinse, Poarta sty cu canaturile desfacute.
Catre Labirintul cel intortocheat in atitea meandre
Ariadna CANTEMIRIANA ne da in mina firul purtator de izbinda: /
Minotaurul, care pofteste sa prade, 12b
va fi in curind (el insusi> prada.
Va fi fost ea gloria lui Tullius incununata cu <frunze de> palmier,
cum ca. prin elocinta a alungat dintr-un oras un cetatean singeros 1323.
posteritatea ii va oferi si mai mult lui CANTEMIR,
care il proscrie pe tiran din lumea intreaga.
Ascutiti-va incoace
<voi,> Plinii, nu Lisippi 1327,
mintile, nu <blocurile de> rnarmora,
stilul, nu daltile!
CANTEMIR
media encomiasti cu glas puternic, nu obeliscuri lipsite de grai,
vrednic flind de elogiu, nu de fala in van.
Ridica-te <si> mai sus, slava a Principilor!
Printr-o singura carte oferith lumii
vei dobindi
infricosarea barbarilor, recunostinta crestinilor, panegiricele eruditilor,
lauda tuturora.
Cu toate ca.
Nicicind o faimg. pe potriv1 nu va rgspunde trudei tale*.
Lumingtiei Voastre
preaplecat
Iercn Lim Ghedeon Visniovski "28
Doctor in Filosofie
Profesor Onorar de Teologie
Am scris din Colegiul moscovit al S(acrei) M(aiestati) I(mperiale)
22 noiembrie 1719
Horatiu, cartea a 2-a, satira a 8-a, (versul 66).
601
NOTE $1 COMENTARII
1. Salutatio imperial& de rigoare, la numai citeva luni dup5, ce Senatul rus adoptase hot&-
rirea. privind titlul de imperator pentru suveranii Rusiei, hotarire in care Dimitrie Cantemir
avusese un rol important. V. despre aceasta P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Via la ,si opera,
p. 136, si Eugen Lozovan, L'acclamation impdriale de Pierre le Grand, in Romanica", 5, 1972,
p. 201 -210.
2. Din. gr. ctinoxpettov = suveran independent", Teluat din titulatura imperial&
bizantin& in practica donmeasca de la not (singur stapii itor' , sec. XIV) si rusa (camodepaicey).
In dedicatie Cantemir preia titluri folosite in practica, diplomatic& si de cancelarie traditional&
rusk adaugind altele create de el potrivit procedeelor encomiastice ale timpului (Leibniz insusi,
contemporanul slu, nu era numit le flatteur des princes" ?).
3. Piissime Imperator i se adresa Cantemir lui Petru I in corespondenta din 17 11; v. cele
trei scrisori publicate de Stefan Ciobanu, in Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Romans,
Memoriile Sectiunii Literare, s. III, t. 2. 1925, p. 462, 464, 466.
4. Titlurile de Pater patriae, imperator totius Russiae, Petrus Magnus fusesera conferite
de Senat lui Petru cel Mare cu justificarea c5, si in Roma antics. titulatura Pater patriae era
acordata prin naturile acelorasi institutii (P. P. Panaitescu, ibid.; E. Lozovan, op. cit., p. 203;
cf. si relatarile a doi contemporani, rezidentul Hanovrei Friedrich Christian Weber, Das veriin-
derte Russland, II. Bd., Hannover, 1739, p. 3, si Friedrich Wilhelm von Bergholz, Tagebuch
welshes er in Russland von 1721 bis 1725 als holsteinischer Kammerjunker gefuhret hat, in Magazin
fur die neue Historic and Geographie", Halle, t. XX, 1786, p. 142).
5. Cel mai malt titlu al suveranilor rusi pin& in 1547, cind devine accesoriu titlului de tar.
adoptat de Ivan al IV-lea; dup. Petru cel Mare a fost purtat de m-mbrii familiei impariale.
6. Ordinul Sfintului Andrei eel intii chemat" (Opaew C1. AudpeE 17epeo3eaunozo", dupa
traditie, cel care a introdus crestinismul in Rusia, considerat drept protector al acestei taxi), dis-
tinctie infiintath de Petru cel Mare in 1698.
7. XtXiapXog, lit. comandant peste o mie de ostasi"; aci in sens de comandant al re-
ghnentului.
8. 17peo6pastcencxute noAx, primul dintre cele dou& regimente rusesti de gard& infiin-
tate de Petru cel Mare in 1687, numit astfel dupa satul Preobrajenskoe (Schimbarea la Fat5.")
de ling& Moscova si format indeosebi din nobili.
9. Petru cel Mare fusese astfel numit Inca din 1713, in brosura Kuuza Mapcoea unti
eouncxux &lb om eoticx thapcxato eeauvecmaa poccutecxux, publicata la Sankt-Peterburg,
relatie a victoriilor St cuceririlor rusesti asupra suedezilor (P. Pekarskii, Hay= u Aumepamypa
e Poccuu npu llempe BeAuxom, t. II, p. 290-305). Brosura fusese recenzaa la Leipzig in Acta
eruditorum", 1714, octombrie, p. 485-486 (E. Lozovan, op. cit., p. 208-209). Ambele armate,
adic5, trupele de uscat si marina.
10. Neptun, titlu justificat de victoriile Rusiei asupra Suediei, incheiate prin paces de la
Nystad (30 august/10 septembrie 1721).
11. Titlul de amiral a fost introdus In armata runs de Petru cel Mare, care a infiintat fn
1718 Colegiul amiralitati i.
603
12. Mari le Baltic& a Nordului, Caspica. si Neagra.
13. Titluri onorifice acordate arului in cadrul relatiilor cu cele trei puteri maritime
europene.
14. Petru I, protectorul semnatarului epistolei dedicatorii, D. Cantemir.
15. Cantemir scria Sistemul in 17 19 (v. cartea I, cap. 9, p. 22 si nota 118; cartea a III-a,
partea a II-a, art. 10, p. 78 si nota 320), asadar adresa epistola dedicatorie dupa terminarea lu-
crarii, in 1720, al noualea an" de la venirea sa in Rusia (1711).
16. In textul rus: Koneepcaqua < lat. conversatio legatura apropiata, in cazul de
fajes prietenia aratata de Petru I lui D. Cantemir.
17. V. referinta la Epictet, p. 3a.
18. Dupes traditia biblices, preluata de islam, marele cunoscator al tainelor naturii a fost
Imparatul Solomon (Is. Sir., 47, 13 -20; Coran, II, 102; IV, 63 etc.). In evul mediu i s-au atri-
buit o serie de carti despre magie, mancie etc. (Augustin Calmet, Dictionnaire historigue ... de
la Bible, t. V, ToulouseNismes, 1783, p. 62-63). Citind indata Deuteronomul, autorul pare a
se referi insa. la Moise.
19. Referire la Sa'di cidt indata.
.20. La acest capitol din Golestan pare sa se refere Cantemir, si anume la semnificatia Jul
general& iar nu la un pasaj anume. Este vorba de sahul nevrednic si de supusii prin care se men-
tin statul, guvernul si armata. V. Sa`di, Golestan, ed. Mohammad Ali Forughi, Teheran, 1955,
p. 85 ( identificare facuta la cererea noastra de doamna Sokufe Saidi).
21. Termen din alchimie (preluat de chimia moderns) desemnind starea de inactiune a
elementelor precipitate".
22. Referire la teoria proprietitilor corpurilor din fizica antics si medieval& Fraza exprima
atitudinea unui ginditor modern, increzator in puterea stiintei si tehnicii, atitudine agreabil&
desigur, tarului reformator.
23. Tot versuri din Sa`di, Golestan, ed. cit., p. 73, identificate de doamna Sokufe Saidi,
care ne-a pus la dispozitie si traducerea moderns efectuata de dinsa (in versificarea lui George
Dan: Doar de cind privirea to ma lumineazA, / Cartea-mi straluceste: scare in amiaza!" Ci-
tatul urmator este o continuare a acestor versuri: Chiar cind robu-acesta phn e de cusururi,/
Sahul cind le-ngaduie, merite-s de-a pururi ! "). Sint cuvintele adresate de poet marelui emir
Abt-Bakr ibn Abu Nasr. In transliteratie: Zangah ke tors bar mane meskin nazar ast/Asharam
az aftab meshhur tar ast. Si: Gar khod hame 'eibha bedin bande dar ast / Har 'eib ke sultan
be pasandad honar ast.
24. Superlativ al adj. gr. Staicptrucog = bun judecAtor, patrunzator, discret.
25. In text: 6ecaucKpemnbdi, neologism format cu termenul latin discretus, in sensul
mentionat in nota. precedent&
26. In text dexada, neologism format din gr. Ufa:cc, poate prin fr. dicade sau ital. decade.
27. Termen grecesc = in schimb".
28. Termen grecesc = sChita, prima forma a unui desen". Autorul isi compares, modest,
operele (zece?) cu o simples schita fata de inmiitele realizari ale lui Petru I.
29. N-am putut identifica, autorul acestor versuri. Cantemir a lasat loc fiber in text pentru
forma for original& asa cum a procedat si in cazul precedentelor citate din Sa'di. Daces versurile
ar fi fost in latina sau greaca, imprimarea for n-ar fi pus probleme, deoarece tipografia dispunea
de caractere latine, iar cuvintele grecesti se puteau cornpune cu caractere chirilice, ca si in alte
cazuri. Cautarea autorului acestor versuri ar urma, asadar, sa fie indrumata tot spre literaturile
persana sau arabA.
30. In textul rus: Hudak/a:1H KaAienb = AuSiri nkpri, piatra pentru verificat aurul
(Theocrit din Syracusa, = 12,36).
31. In sens propriu siriacul mammona= bogatii", ebr. mammon ascuns" ; ad, figurat,
diavolul".
32. In textul rus twee = pintece", dar si abdomen", sediul mintii, localiza.tA de antici
si medievali in inima.
33. Aci in sensul neotestamentar si patristic: pagini".
604
34. Din gr. iraptnatryrucog, adept lui Aristotel, care obisnuia sa-si predea invatatura
plimbindu-se.
35. De fapt autorul se referise pin& acum la Apostolul Pavel; imparatul-proroc David este
citat indatg.
36. Adversar al crestinismului, identificat de biserica primitivg cu diversi persecutori,
!titre care Neron ; in Noul Testament, fals Mesia, care va preceda a doua venire" a lui Hristos.
37. Preot din Alexandria (m. 336) care contesta divinitatea Logosului (Iisus Hristos),
generind prima erezie important& in Biserica crestina, condamnata de un sinod local (Alexandria,
320) si de primul Sinod ecumenic (Niceea, 325).
38. Caluggr sirian (m. 451), apoi patriarh al Constantinopolului, adversar al doctrinei
despre Logosul intrupat, sustinind existenta a doug naturi separate (umang, si diving) in Hristos.
Condamnat in sinodul din Efes (431) si in edictul despre unire (433), nestorianismul s-a rgspindit
in Persia, apoi in Asia Central& si in China.
39. Numele profetului islamului apare in carte pentru prima oara si in aceasta forma,
argumentata in cartes I, cap. 1, p. 1.
40. In text: 611HUICC = fenix". Este negresit o eroare de tipar pentru finic (smochin"),
lectura plauzibil., referire la Ps., 91, 12: Dreptul ca finicul va inflori".
41. Autor bizantin din timpul impgratului Heraklius (610 -641); in Istoriile sale relateaza
evenimentele domniei lui Mauricius (582 602) si razboiul sau cu persii, dar pentru acea perioadg,
evident, nu se putea referi la siretenia muhamedang".
42. Autor (c. 1100) al unei Istorii universale, Kedrenos se ocupg putin de islam, fapt de
care Cantemir pare constient, mentionindu-1 intre scriitorii crestini care trateaza partial si su-
perficial" despre doctrina mahomedana.
43. Impgrat al Bizantului (1341 1355) si autor al unei Apologii impotriva lui Mahomed
(sub numele monahal de loasaf Hristodoulos). Este unul din autorii reprezentativi ai literaturii
polemice antiislamice bizantine, de fapt relativ saraca.
44. Porphyrius, filozof grec neoplatonic, ngscut la Tyr (234), mort la Roma (c. 303-305).
Este evident a D. Cantemir se refera Ia acest autor, deoarece 11 cunoaste drept peripatetic"
(Porphyrius a scris Comentarii la Categoriile lui Aristotel, traduse in romaneste de C. Noica, Bucu-
resti, Editura Academiei, 1968) si ii atribuie comentarii la Vechiul i la Noul Testament (este
vorba de lucrarea impotriva crestinilor, pastrata in numai 97 de fragmente, editate de A. von
Harnack in Abhandlungen der preuss. Akad. d. Wissenschaften, Berlin, 1916, sub titlul Porphyrius
Gegen die Christen", 15 Bucher. Zeugnisse, Fragmente and Referate). Anacronismul comis
de Cantemir atribuind comentarii Ia Coran unui ginditor din sec. al III-lea nu poate fi explicat
decit printr-o sursg. intermediary, total necritica, in care sint raportate la islam observatiile
(foarte aspic!) fgcute de Porphyrius Ia adresa crestinismului (v. Pierre de Labriolle, La reaction
payenne. Etude sur la polimique antichrdtienne du Ie au VI" siecle, Paris, 1942, p. 223-296, in
special p. 286). Paginul" devine in textul rus pdginii. S-a tradus dupg, sens.
45. Dupg sensul literal, exterior si temporal, opus celui simbolic, launtric si etern.
46. Rationament fals flout din ignorant., paralogismul fictivului Porphyrius salveazg
buna-credinta a acestui curios izvor, la care Cantemir tine atit de mult.
47. In textul Institutiilor: Iuris praecepta sunt haec: Honeste vivere, alterum non laedere,
scum cuique tribuere".
48. Zicala antic& similarg cu de pre unghe leul sg poate cunoaste" ((tic Oviocatv Atovra
tvcbcrKatv sau ex ungue leonem) folosita de Cantemir in Istoria ieroglificcl i in Hronicul vechimei
a romano-moldo-vlahilor.
49. Referire la alegoria din gravura lui A. F. Zubov (v. Studiul introductiv, p. 30).
50. /mpgratul-proroc David, citat mai sus ( Ps., 118, 85).
51. Prin pacea de la Carlowitz (26 ianuarie 1699), care incheia razboiul dintre Liga
Sfinta" si Imperiul Otoman, Transilvania, Ungaria si Slovenia fuseserg. eliberate" de sub jugu 1
turcesc, trecind sub dominatia austriacg.
52. Declaratia este nuantat& si nu lipsita de ironic: lui Petru I i s-ar datora initiativa
cartii, dar numai a versiunii ei in limba vulgarg (in rug), ceea ce autorul considerg drept o sarcina
minora, el nefiind socotit vrednic de o Trtisiune mai insemnata pe care sg. o indeplineasc& fie cu
spada, fie cu condeiul.
605
53. Cantemir numeste principala surs5, de informatie pe care a folosit-o in lucrarea sa.
Titlul exact al cartii Muhammediye este Risale-i Muhammediye, poem didactic, cuprinzind
o descriere amply a doctrinei si traditiilor islamului. Scris de poetul mistic turc Iazicioglu Mehmed
vi incheiat in august 1449, poemul a cunoscut o large raspindire prin copii manuscrise, servind
ca manual introductiv in doctrina islamica. A fost publicat de Mirza Kazimbeg la Kazan in 1845;
un arnplu rezumat la J. von Hammer-Purgstall, Geschichte der Osmanischen Dichtkunst, I. Bd.,
Pesth, 1835, p. 127 134; alte referinte despre autor vi opera la Franz Babinger, El, IV, p. 1235-
- 1237. Numele Profetului se ortografiaza Muhammad, iar compus, Muhammad al-Mu5pfa.
Cantemir da forma turcizata a numelui: Muhammedu'l-Mustafa.
54. Tc. todit, ar. shadda, semn in scrierea araba indicind dublarea un3i consoane..
55. Tc.-persan: Peygamberimitz iki cihan gtinesi Muhammedta-Mustafa.
56. Procedee si figuri frastice (adica figuri de stil < gr. cppacrrocog). La sfirsitul capi-
tolului, autorul citeaza nume vi expresii araba si persane in pronuntie turci: Aleyhi es-salavatu
ve es-seltim (ar. ' Alayhi allalciwatu wa al-salam), Resul ullah (ar. Rcisrau'lleih), Ahir peygamber
(Akhir peygamber), Ulu yol gOstereci.
57. Mahomed s-a nascut de fapt la Mecca, dup5, toate probabilitatile in anul 570 (data
exacta este inch discutata, unii autori propun 580 sau chiar ani ulteriori). in 570 imparatul
fustin cel Tinar (565-578) era, efectiv, in al cincilea an de domnie. La fel de incerta este ori-
ginea Profetului. Nu se tie nimic despre tatal sau 'Abd Allah ibn 'Abd al Muttalib , de-
cedat, probabil, inainte de nasterea lui Mahomed ; mama sa, Amina, dintr-o familie meccana,
a murit cind fiul sau avea abia vase ani (Fr. Buhl, in El, I, 332 vi IV, 685-686). Datele lui Can-
temir nu sint confirmate de cercet5.rile moderne.
58. Iblis < StdfloXog, diavolul in traditia arab5,. Fenomenele care ar fi avut loc la nasterea
Profetului nu au temei coranic. Ele fac parte dintr-o traditie legendary perpetuate. de Muham-
mediye vi de alte lucrari similare. lath cum relatea.za aceste fenomene Abunazar (Abu Naar ?),
citat, in traducere, de Ludovico Marracci, Alcorani textus universus, Patavii, 1698 (Mahumeti
auctoris Alcorani vitae rerumque gestarum synopsis, cap. 2: De nativitate Mahumeti et prodigiis
quae in ea evenisse finguntur): Eodem tempore (inquit Abunazar) daemones ex orbibus ccelestibus
eiecti, convenerunt ad diabolum, ut hoc idem ei significarent. Ille vero iussit eos universam terrain
circumire, ut quid novi evenisse viderent. Cum itaque illi terram pervagarentur, pervenerunt Meccam,
in qua viderunt domum, quandam angelis circumdatam; ex ea vero ignis ad ccelum usgue emicabat.
Reversi igitur daemones diabolo, id quad viderant retulerunt; qui ex hoc, ortum iam esse Mahumetum
i ntel ell exit .
59. Hakime, corect Halima, dupa traditie doica lui Mahomed (Fr. Buhl, in El, II, 254).
Din aceeasi traditie fac parte vi relat5.rile urm5.toare: Mahomed a fost mai intii pastor (toti
profetii an inceput prin a fi p5,stori), intr-o zi arhanghelul Gabriel ii despica pieptul vi -i scoate din
inima un cheag de singe negru. Relatarea lui Cantemir, exceptind un detaliu (arhanghelul Ga-
briel in loc de doi ingeri), este foarte asemanatoare celei a lui Marracci, op. cit., p. 12. De comparat
reactia Hanalei: Quod cum collectanei vidissent, aufugientes, venerunt ad Halimam, eique id quod
Mahumeto evenerat narraverunt. Erupit statim in fletus et clamores Halima; et advolans cum tota
vicinia ad montem alum, invenit Mahumetum in medio ovium absque ulla laesione, prorsusque
incolumen. Legenda pare a fi doar o amplificare a unui pasaj din Coran, XCIV, 1.
60. Mahomed a fost sau copil postum, sau orfan din pruncie, dupa cum dat5,m moartea
tatalui sail (v. nota 57)..Sarcina de tutore trecu mai intii asupra bunicului s5,u dinspre tats,
'Abd al-Muttalib, iar la moartea acestuia asupra unchiului sau Abu Talib. Fara sa primeasc5.
credinta islamicA, Abu Talib a fost un fidel aparator al lui Mahomed in anii persecutiilor din
partea meccanilor (Fr. Buhl, Er, I, p. 53 vi 111). Expresia ascunzind aceasta intru inima sa"
e un exemplu de stil biblic adesea prezent in paginile Sistemului.
61. Abu Djahl, rude a Profetului, dintr-o nobill familie kuraisita. Mahomed fhcind parte
din familia adverse hasemita, este explica.bila dusminia lui Abu Djahl. Mai toate episoadele re-
1 atate in legatur& cu acesta sint legendare (Fr. Bahl, Er, I, 85-86).
62. Yalyci: Traditia islamica, aminteste de doue intilniri ale lui Mahomed cu calugari
cre*tini, amindoua in Siria: la virsta de doisprezece vi la cea de doulzeci vi patru de ani. Numele
calugarului intilnit mai intii la Damasc (un nestorian) era Babir5 Gheorghe sau Serghie, chip&
opinia autorilor musulmani sau crestini (Theophanes, Georgius Sphrantzes). Numele Yattyl
(loan) dat de Cantemir acelui calugar se poate explica prin faptul c5., dupy legenda, mormintul
Sf. loan Botezatorul s-ar afla in Damasc, in marea mosz:hee a umaiazilor (A. J. Wensinck
Er, I, 589, s.v. Bahira; B. Carra de Vaux, El, IV, 1211 -1212, s.v. Yahya). De notat ce la Da:
mast Mahomed insotea pe Abu Talib, iar nu pe Abu Djahl.
606
63. Abu Bakr, primul calif al islamului, discipol al Profetului. Comerciant bogat din
Mecca, el a legat din tinerete prietenie cu Mahomed, inainte ca acesta sa fi inceput propovaduirea
islamului. Total devotat doctrinei acestuia, la moartea lui Mahomed, in 632, a fost ales sef al
comunitatii. Lui i se datoreazg prima redactare a Coranului. A murit la 23 august 634 (Fr. Buhl,
EI, I, p. 83 -84, s.v.). Cit priveste regiunile in care Mahomed a calgtorit, pentru comert, cu Abu
Bakr, de observat ca. Hidjazul este o parte a Arabiei, nu a Persiei.
64. Khadidja, prima sotie a lui Mahomed, cobora dintr-o familie kuraisitg.. Mai fusese
casgtoritg de doll& on si avea citiva copii cu sotii sai anteriori. Dupg traditie, la data casatoriei
cu Mahom-d, acesta avea dougzeci si cinci, iar Khadidja patruzeci de ani, virste contestate de
unii cercetatori (Fr. Buhl, Er, II, 911-912). Afirmatia ca. la cincisprezece ani M. luat doug
neveste" este asadar inexacta. Trebuie observat, de asemenea, ca. Mahomed nu si-a luat o a doua
sotie cit timp a trait Khadidja; cu aceasta el a avut cinci copii: patru fete si un baiat, Abdullah,
mort tinar (dupa, unii autori chiar mai multi copii). 0 alts inadvertenta priveste numele fiicei
lui Abu Bakr cu care Mahom-d s-a casatorit indata dupg fuga la Medina: este vorba de 'A'isha.
Fatima si Rukayya erau fetele Khadidjei. Mahomed n-a avut o sotie cu numele Rukayya; Can-
temir face aci o confuzie de nume cu Rayhana sau Ramla (v. notele 134 135).
65. V. mai jos, Cartea I, cap. 12, p. 33 si urm.
66. Hires', munte in apropiere de Mecca, situaNpre nord-est, pe care Mahomed se retragea
adesea pentru m-ditatie si unde, dupa traditie, ar fi avut prima revelatie (T. H. Weir, El, II, 334),
67. Taiurdt= Pentatcucul, primele, cinci cacti din Vechiul Testament (in ebraica Tora).
Frecvent citata in Coran ca si Indjil (Evanghelia), aceste texte sint considerate drept sfinte, cu
atit mai mult cu cit unele pasaje din ele sint interpretate ca anuntind venirea lui Mahomed (Gn.,
XVI, 9 12; XVII, 20; XXI, 21; Deut., XVIII, 18; XXXIII, 2, 12; /a., XVI, 7). in Coran
referirile la cele doll& carti sint frecvente, ca si indicatiile privind respectarea lor. De remarcat
cg, impreung cu Evangheliile canonice, doctrina islamica, a facut larg apel la Evangheliile apocrife
(a copilgriei lui Iisus, a Sf. Iacob, Apocalipsul Sf. Pavel etc.), acordindu-li-se un credit egal
(B. Carra de Vaux, in Er, II, 534-536, s.v. si J. Horowitz, ibid., IV, p. 742-744, s.v.). Credin-
ciosii Torei (evreii) si ai Evangheliei (crestinii) erau deosebiti de pagini, ca oameni ai Cgrtii"
(ahl al-kitab), bucurindu-se de un statut special in regiunile dominate de islam (I. Goldziher,
in EI, I, 188 189).
68. 'Ali b. Abu Talib, var si ginere al lui Mahomed, prin casatoria sa cu Fatima, fiica
Profetului, apoi al patrulea calif. infatisindu-1 drept al treilea convertit (dupa Khadidja si Abu
Bakr), Cantemir accepts o traditie afirmata de Mas'udi, Kitdb al-Tanbih, ed. de Goeje, Leyden,
1894, p. 231 (Cl. Huart, Er, I, 285, s.v.). 'Othman, negustor bogat din Mecca, ginere al lui
Mahomed prin casatoria cu Rukaiya, apoi al treilea calif (644-655). A imbratisat printre cei
dintii islamul (G. Levi della Vida, El, III, 1077 sq.). 'Abd al-Rahman, negustor, apoi coman.
dant al ostilor Profetului, unul din primii convertiti, m. 652 (M. Th. Houtsma, EI, I, 54 -55)-
69. 'Omar, al doilea calif, intemeietor al Imperiului Arab. La inceput adversar neimpacat
al islamului, conversiunea sa a avut loc brusc, fie prin intilnirea cu Mahomed, relatata de Can-
temir, fie prin auzirea citorva versete din Coran. Socru al Profetului prin fiica sa Hafsa, se bucura
de o mare influenta asupra acestuia (G. Levi della Vida, EI, III, 1050 1052)
70. Oca, tc. okka< ar. waNyya, unitate de capacitate arab5 transmisa, prin turci, si in
tarile romane, echivalenta. cu 1,283 kg sau patru livre romane (nu trei, cum reiese din text).
(N. Stoicescu, Cum mdsurau strdmosii. Metrologia medievalii pe teritoriul Romtiniei. Bucuresti,
1973, p. 181 -186). Funt = 0,454 kg.
71. Este vorba de Abu Kubais, muntele sfint", la rasarit de Mecca. Dupg traditie acolo se
afla Pestera tezaurului" (Magharat al -Kazis) in care ar fi locuit primii oameni si ar fi fost
ingropati Adam si Eva, Seth etc. (EI, I, 99; Cl. Huart, ibid., IV, 400).
72. Aceasta formula reprezinta profesiunea de credinta a musulmanului si prima din cele
cinci obligatii ale sale. Dupa cum se va vedea (p. 256), simpla ei rostire de catre un nemusulman
putea antrena convertirea lui. V. si nota 96.
73. Sfetnici, mai precis tovarasi, prieteni, oaspeti (a$12.db) ai Profetului au fost acei con-
vertiti la islam care au ramas cu el in timpul campaniilor pentru rgspindirea credintei si ping la
moartea lui. Ulterior acest titlu a fost dat si altor maulmani foarte credinciosi (I. Goldziher,
EI, I, 484-485). Cf. si cartea I, cap. XII, p. 33. Primii patru tovarasi ai lui Mahomed au fost
Abu Bakr, 'Omar, 'Othman si 'All.
607
74. Cartea cea mare..., referinta la Muhammediye (v. nota 53), principala surs1 a lui Can-
temir, dar poate i la Sira, biografia traditional& a Profetului, reunind, in diferitele ei redactiuni,
o bogat& recolta de date i fapte reale sau legendare despre viata i activitatea lui Mahomed
(G. Levi della Vida, in EI, IV, 458-462). Mai jos tc. siirme = antimoniu".
75. Comparatie cu Iosif, fiul lui Iacob, patriarh al poporului evreu (Gn., 30, 24 sq.). in
acest capitol, persoana lui Mahomed trebuie inteleasa drept infelfi,sarea, portretul acestuia
(lat. persona, mentinut in textul rus). Acest portret este traditional i it intilnim ca atare in
scrierea, deja citata, a unui contemporan, Ludovico Marracci, cap. 26, p. 31 i urm. Un portret
similar al lui Mahomed in Incrementa atque decrementa ..., III, 3, nn.
76. Colocinii (< gr. KoXoxiA/0a, lat. colocynthis), plante din familia cucurbitaceelor, cu
fructe foarte amare, ca tartacutele (Lagenaria vulgaris). Citeva rinduri mai departe cuvintul
turcesc nalin (papuci de lemn) trebuie citit main (pron. nalin).
77. Tc. mescid < ar. masdjid = moschee".
78. Hidjra (sau mutarea Profetului de la Mecca la Medina) nu corespunde cu inceperea
activitAtii sale de profet, care se situeazA cu citiva ani inainte. Aceasta mutare a lui Mahomed
(cuvintul hid jra inseamn& a rupe relatiile, a emigra, a-i pArasi tribul", deci nu este corect
tradus prin fugil) s-a intimplat, dupa majoritatea autorilor, la 8 rabi' I (20 septembrie) 622.
'Omar este cel care a fixat data mutarii laMedina drept inceput al erei mahomedane. Cante-
mir are dreptate, cum vom vedea, indicind ca inceput al Hegirei data de 15 iulie 622, seara
(deci cind incepea 16 iulie), dar aceasta corespunde cu mutarea efectivA care avusese loc inain-
te. Sistemul calendarului fiind deja stabilit printr-un precept coranic, au fost pastrate lunile
gi s-a lAsat drept prim& luny, muharram, pentru cA in cursul ei se reiau afacerile dupA pele-
rinaj. Originea erei a fost deci fixata nu chiar in ziva Hegirei, ci in prima zi a lunii muhar-
ram a anului Hegirei. AceastA prima zi eadea intr-o vineri qi corespundea cu 16 tammuz (iulie)
din anul 933 al erei seleucizilor, sau 622 al erei cretine' . Heraclius (610-641) era, efectiv, in
al doisprezecelea an de domnie (B. Carra de Vaux, EI, II, 320 -321). Informatiile lui Can-
temir provin din Sethus Calvisius, Opus chronologicum ad annum MDCLXXXV continuatum...,
Francofurti ad Moenum et Lipsiae, 1685, p. 601: Anno mundi 4571, post C[hristum] 622:
Muhammed Pseudopropheta haec anno metu inimicorum suorum ex urbe Mechic cogitur profugere,
et ab hac fuga ordiuntur suam aeram sive annos Muhammedani... Incipit autem, ut dixi, haec
aera arabum sive anni Hegirae dies 15 julii vesperi occidente sole, judaeorum more quando inchoa-
tur feria sexta [adica vineri, Putin mai sus, izvorul celeilalte informatii, privitoare la
Heraclius: Heraclius anno imperil duodecimo, indictione decima, cum Pascha celebrasset dies
4 aprilis, sequenti die, feria secunda [aclica luni, n.n.], vesper eduxit Constantinopoli exerci-
turn contra persas... Saes dux a Chosroe mittitur... ".
79. Tc.: Hicret-i nebeviye = Starnutarea Profetului".
80. Kazboiul la care se referA autorul este acela dintre bizantini i persani din 622-628.
hi 626, araisprezecelea alcirmuirii sale, Heraclius a reuit sA invinga sub zidurile Constanti-
nopolului asediat armatele avaro-slave, cu care erau aliati persanii, condui de regele sasanid
Chosroes I (Khosro, 531-579). Data acceptatA a mortii lui Mahomed este 13 rabi' I, anul 11
al Hegirei, aadar 8 iunie 632, intr-o luni (Fr. Buhl, EI, III, 702). Data indica.t& de Cantemir
(17 iunie 631) este reprodusl dupl Calvisius.
81. In ce privete data naterii lui Mahomed autorii ezitl intre anii 570 si 580. Cantemir
urmeazA traditia cronicarilor musulmani, dui:A care la inceputul activitatii sale profetice Ma-
homed avea 40 sau 43 de ani, la care se adaugg cei zece ani i ceva" de apostolat la Mecca
si alti zece la Medina, ceea ce face plauzibilA virsta final& de 60-63 de ani. Autorii modern/
considerA insA ca la inceputul misiunii sale Mahomed avea numai 30 de ani (Fr. Buhl, art. cit.,
685).
82. Cantemir a adunat anii propovaduirii la Mecca *31 la Medina, care au totalizat, dupa
izvoarele sale, 23 de ani lunari, perioada in care a fost alcatuit Coranul. De notat ins& ca la
moartea lui Mahomed nu toate capitolele cartii erau scrise, unele fiind numai numerotate. Fi-
xarea in scris a revelatiilor" Profetului a fost facutl de primul calif, Abu Bakr, la indemnul
lui 'Omar (Fr. Buhl, Er, TI, 1129 1130). IndatA mai departe autorul afirma el arhan-
ghelul Gabriel ar fi deschis pintecele" lui Mahomed inainte de cAlatoria" lui cereascA. Dupa
traditia islamick acest act apartine arhanghelului Mihail, care a deschis pieptul, iar nu pin-
tecele Profetului (A. J. Wensinck, El, III, 559).
83. Tc. Cebrtiil Emin (Gabriel cel credincios) < ar. Djabrel'il al-Amin. Arhanghelul
Gabriel, numit i Amin al -wahyi cel caruia i s-a incredintat sarcina revelatiei", ocupa un loc
important in traditia islamica, in chemarea i initierea lui Mahomed etc. (B. Carra de Vaux,
EI, I, 1017 1019).
608
84. Este vorba de doul locuri sacra": stejarul din Mamvri, mentionat in Vechiul Tes-
tament (v. referinta in text), venerat in traditiile moza.ica, crestina pi islamia.; Bayt Allah =
= Casa lui Dumnezeu", paladiumul islamului (Ka'ba), constructie de form& cubic& situatA
In mijlocul marii moschei din Mecca. Acest lams, cel mai important in cultul islamic, adApos-
taste piatra neagre(al-liadjar al-aswad) adusl din rai", la care se refer& arhanghelul Gabriel
(A. J. Wensinck, EI, II, 622-630). Termenul precedent (hadji) desemneaa pe credinciopii
care an flcut pelerinajul ritual la Mecca (v. Cortez, a V-a7cap. VI, p. 186 pi urm.).
85. Reamintim cele ar5.tate in Studiul introductiv cu privire la felul in care Cantemir
folosepte textul Coranului: arturarul, citind din memorie, rareori di. textul si referintele exacta,
reupind totupi ss, comunice esenta fiecarui pasaj.
86. Ars, pronuntia tura a ar. 'arsh = tronul lui Dumnezeu" (v. Coran, II, 256), de for-
ra cubic& pi atit de mare incit cuprinde cerurile pi pAmintul (Cl. Huart, El, II, 1223, s.v.
Kursi).
87. Textul citat este din sura a XVII-a a Coranului (C'dlatoria nocturna), iar on din
sura Despre fiii lui Israel. Cantemir citeazi textul, dar it pi interpreteaza (cel mai indepartat
licap de ruaciune este casa sfintului Ierusalim"). Aceasta interpretare coincide cu aceea a
specialiptilor: Aceasta moschee foarte indepartata ar putea s5. semnifice simbolic paradisul,
dar ne gindim mai degrabl la templul din Ierusalim unde s-a vazut str5.muta.t prorocul Muham-
mad" (D. Masson, Le Coran, Paris, 1967, p. 871). Pentru literatura privitoare la all-
toria" lui Mahomed la ceruri v. B. Schricke, Isra', in EI, II, 589-590.
88. Expresie liturgic& creptin5. (slujba ceasurilor de dimineatl.", respectiv mezonoptica,
utrenia impreuna cu ceasul I etc.) prin care autorul irrtelege prima rugaciune rituals, din cele
einci pe zi obligatorii pentru once musulman. Este vorba de rugIciunea. Kur'an al-fadjr men-
tionata anume de Coran, XVII, 50 (A. J. Wensinck, EI, IV, 100, s.v. Sala*
89. Burak, animal legendar care 1-a dus pe Mahomed in alatoria" lui la car. descrie-
rile exegetilor musulmani este imaginat drept o iapa cu cap de femeie i coadA de plun. La
fel apare in miniaturile persane (B. Carra de Vaux, EI, I, 813).
90. V. in continuare cap. 7 pi 8.
91. V., mai departe, Cartea a V-a, cap. 6, p. 193 pi urm. Dar aci trebuia flcuta distinc-
tia intre templul din Ierusalim si cel din Mecca.
92. Ibid., 194 -195.
93. Tc. Seldm aleykam I - Aleykam es-seltim !
94. Noe (ar. Nuh), dreptul biblic (care a salvat de potop neamul omenesc si animalele
uscatului imbarcind cite o pereche pe arca sa), a intrat in traditia islamia prin Coran pi legen-
de ulterioare, ca pi fiii ss.i Sam, Ham si Yafith. Un alt fiu, Kana'an ar fi dispArut inecat de
potop (Bernhard Heller, EI, III, 10 13-10 14).
95. Pronuntie tura popular& a ar. tasbih, infinitivul II al verbului cu radlcina s-b-h,
= a pronunta formula subhan Allah" ( Lauds, lui Allah 1 "), foarte frecventi. in Coran (Fr. Buhl,
El, IV, 515 -516 pi 719).
95. Formula Ld ildhe illd Allahu [ye] Mu/Jammed resulu'llahi < ar. if ilaha illa'lah wa
Muhammad rasulu'llahi este marturisirea credintei musulmane (shahada), prima dintre cele
cinci conditii fundamentale ale apartenentei la islam (B. Carra de Vaux, EI, IV, 268, pi A. J.
Wensinck, ibid., 719, s.v.: Tashahhud).
97. Forma tura (Sir kdtibi) a titlului ar. de Katib al-sirr, secretarlef sau particular
(F. Krenkov, EI, II, 868). Acesta ar fi copiat mama artii" (Umm al-kitab) sau originalul
ceresc" al Coranului revelat lui Mahomed.
98. Pronuntia tura (Levh-i mahfaz) a ar. Law!). ma/gas= tabla bine plzita", care
cuprinde, dupa traditie pi exegeza corania, originalul ceresc" al Coranului (v. sura LXXXV, 22).
99. Sensul termenului grecesc este de chiup" sau poloboc". Vadra, unitate de capaci-
tate folositA pi in tarile romanepti, avea 12,289 1. sau 10 ocale (N. Stoicescu, op. cit., p. 171-
180).
100. Acest pasaj intarepte aprecierea autorului (v. Cartea a IV-a, cap. 2, p. 87 pi nota 348)
c& teologia musulmaa este mai degrab& apofatic5. (negativ5.) decit afirmativl. Incognoscibil&
in esenta ei, divinitAtii nu i se potrivesc atributele lumii corporale. Ea poate fi cunoscua
609
numai prin actiunea sa In lame (mina autotputerniciei sale"), asa cum in doctrina palamitg
pot fi cunoscute energiile (necreate), dar nu esenta divinitatii.
101. V. nota 96.
102. Alt exemplu de citare din memorie a Coranului. Reamintim ca Cantemir para.
frazeazg adesea textele citate sau le adauge comentarii proprii.
103. in traditia musulmang interventiile succesive pentru scgderea numarului ruggciu-
nilor zilnice de la cinzeci la cinci sint sugerate lui Mahomed nu de Hristos, ci de Moise (Musa).
De asemenea, numarul initial este coborit indata nu la patruzeci, ci la doug.zeci si cinci (v. pentru
alte detalii A. J. Wensinck, El, IV, 101, s.v. Sala*
104. Scutirea de rugaciunile zilnice a bolnavilor este corect relatatg; aceste rugaciuni
trebuiau completate, totusi, indata dupg insang.tosire (El, IV, 10 1- 102).
105. Cantemir combing. sensul tc. budala= prost, imbecil" cu ar. budalie (sing. badil),
prin care, in ierarhia hagiografica sufitg., se intelege a cincea categoric de sfinti necunoscuti",
prin mijlocirea carora se obtine ploaia la vreme, biruinta in razboaie etc. (I. Goldziher, EI, I,
68-69, s.v. Arden). Astfel creeaza el cuvintul hibrid budallah = nebunii pentru Dumnezeu ",
care amintesc de nebunii pentru Hristos" (rus. loponinna), categoric de mistici din crestinis-
mul medieval.
106. V. mai departe, Cartea a III-a, partea a II-a, art. 3 a .71 -72.
107. Forma turcg. (.am-i ;serif) a numelui marii moschei a umaiazilor din Damasc (al-
Sha'm al-Sharif sau Djcimi' al-Umawi), care insg n-a fost construitg de Mu'awiya (Amavia,
califul sarazin" I), primul calif umaiad (m. 680), ci abia in 708, de catre al-Walid ibn 'Abd al-
Malik, al saselea calif (705-715), prin transformarea unei vechi biserici a Sf. loan Botezgto-
rul, datind din sec. al III-lea si desavirsita de imparatul Theodosie (379-395). in timpul lui
Cantemir, moscheea (distrusa, de foc in 1893, discutabil restauratg.) era, prin decoratia ei ele-
ganta, somptuoasg., consideratg drept una din minunile lumii (A. J. Wensinck, El, III, 433).
Despre coborirea din cer la Mecca v. si Incrementa atque decrementa, c. III, cap. III, n. gg.
108. V., mai departe, Cartea a V-a, cap. 6, p. 186 si urm.
109. Forma turcg (sabah namazi ) a denumirii rugaciunii de dimineatg. falai al-fadjr
prescrisa de Coran, XI, 116. ,
610
nuntarea tura.) este: Bi'smi'lleihi' l-aboxne/-apind = !n numele lui Dumnezeu cel indurAtor,
eel milostiv".
122. V., mai sus, nota 96.
123. Fukaha, (tc. fukah4), carturari interpreti ai legii in orice prob1eme ale vietiireligioase,
politice, juridice sau familiale, care formeaza impreuna obiectul stiintei fikh = jurisprudenta"
(I. Goldziher, EI, II, 106- 111).
124. Un asemenea pasaj nu exists in Coran. Unii exegeti au raportat la Abu Djahl pa-
sajele din Coran, XVII, 62; XLIV, 43 si XCVI, 6, in care acesta nu este numit.
125. to text conoxynnenne, probabil in sensul de intregire, implinire" (luna plink).
126. Despartirea lunii in doul este una din minunile" cele mai cunoscute ale lui Maho-
med, repetata de biografiile traditionale, mentionata si de autori europeni, ca B. d'Herbelot,
Bibliothegue orientale, Paris ,1697, s.v. Camar. Litoralul Hedjazului este despartit printr-un
lant de munti inalti de platourile din interior. N-am putut identifica cei doi munti citati de
Cantemir intre culmile care inconjoara. Mecca.
127. Miracolele" (mu'djiza) atribuite Profetului variazle duple diferitele relatiuni. Unele
(fringerea lunii, lupul vorbind, dintele cazut) sint povestite si de L. Marracci, in Prodromus
ad Refutationem Alcorani, pars secunda, p. 17, 32, si in Refutatio Alcorani ad suram 3, p. 121
si 131, duple Georgius Almacinus, Historia arabica I (trei dinti i-ar fi cazut in Mafia de la
Ohod).
128. Nici o indicatie in izvoarele noastre thspre Zozai si despra taurul lui.
129. V., mai jos, Cartea a VI-a, cap. 36, p. 355.
130. Coranul ingaduie casatoria cu captive. Interdictia la care se refer Cantemir priveste
numai femeile idolatre (cf. textul citat) si numai inainte de convertirea lor.
131. Fatima, fiica lui Mahomed din prima casa.torie, sotia lui 'Ali. Indecentele atribuite
atit lui Mahomed cit si fiicei sale (relatate si de alti autori) provin din afabulatii populare pre-
luate de polemica. antiislamica.
132. Versurile lui Iuvenal sint indreptate contra Mesalinei: et lassata viris necdum satiala
recessit (v. i p. 513 din editia Minerva, 1977).
133. Tc. Allah askIna.
134. Mahomed a avut urmItoarele sotii: Khadidja (v. nota 64); Sawda bint Zam'a (V.
Vacca, EI, IV, 193- 194); `A'isha bint Abu Bakr, sotia preferata (M. Seligsohn, EI, I, 220-
22 1); Hafsa bint 'Omar (H. Lammens, El, II, 229); Zainab bint Khuzayma (V. Vacca, EI, IV,
1267); Zainab bint Djahsh (ibid.); Umm Salima (D. S. Margoliouth, Encyclopaedia britannica,
llth ed., vol. XVII, p. 410); Djuwayriya (ibid.); Umm Habiba Ramla bint Abu Sufyan (Fr.
Buhl, EI, 110); Maim-ma, ultima sotie (idem, EI, III, 153). Numarul sotiilor variaza dup./
biografi; astfel, L. Marracci, Vita et gestis..., loc. cit., ii atribuie doulzeci una de sotii patru
concubine.
135. Concubinele lui Mahomed au fost: Safiya bint Huyaiy (V. Vacca, EI, IV, 59-
60), Rayhana bint Zaid al-Narlariya (idem, EI, II, 1194) si Meiriya Copta (Fr. Buhl, Er,
HI, 311-312). k relatarea lui Cantemir rolurile sint inversate: nu Mariya i-a reprosat Pro-
fetului dragostea cu o sclava, ci Haf si 'A'isha s-au plins ca sint neglijate in favoarea unei
concubine (Fr. Buhl, EI, III, 3 11-3 12, s.v.). Acelasi detaliu (e prins cu sclava, promite ci
o va parasi, apoi devine sperjur) la L. Marracci, Refutatio..., XLVIII, p. 663.
136. Mahomed n-a murit otravit, ci de febra Medinei", boala curenta pe vremea sa.
137. V. nota 68. Corect: Abu Tellib.
138. Este vorba de al-'Abbas b. 'Abd al-Muttalib, unchiul lui Mahomed, negustor din
Mecca (m. 652-653), incepatorul dinastiei abbasizilor (Fr. Buhl, EI, I, 9- 10).
139. Data stramutaxii la Medina (Hegira) este 15 iulie 622, iar a mortii lui Mahomed
8 iunie 632(13 rabl. I, h. 11). Asadar, al zecelea an de la Hegira aproape se incheia. V. si nota
114.
140. V. mai departe, Cartea a V-a, cap. 6, p. 186 si urm.
141. Tatars: Mal kop algae djok = Bogatie mult., [dar] nimeni care s-o ia".
611
142. V. mai sus, p. 26. De mentionat ca Mahomed a fost aria in lupta cu meccanii de
Ia Ohod, in h. 3 (Fr. Buhl, EI, III, 1038). Forma corectA a denumirii mantia sfintA" este
hsrka-i ,serif. Cf. si Incrementa atque decrementa, III, 3, nn.
143. Ramadan, numele celei de-a noua luni a calendarului musulman si a postului anual
(v. mai departe, Cartea a V-a, cap. 5, p. 180).
144. Livra (lat. libra) = funtul" (lat. pondus), echivalent, dupa ling cu 450-550 g.
145. Tc. sahtiyan = marochin".
145a. Tc. htnta.
146. 'Allam, steag (ar.); Mahomed avea un steag propriu de culoare neagra numit `ukcItb,
adoptat ulterior de abbasizi. Steagul umaiazilor era alb, al alizilor verde. Ele erau folosite nu
numai la razboi, dar si in unele ceremonii religioase. - Sancalt-1 pry= steagul nobil (tc.) sau
steagul Profetului, pastrat la Constantinopol. Lung de 4 m, are in virf un glob de argint in
care se pastrea.za un Coran scris, dupA traditie, de califul 'Othman. El este infasurat in 40 de
bucati de tafta cuprinzind alte relieve islamice (un alt Coran scris de 'Omar si o cheie de argint
a orasului Mecca), iar totul in matase verde. A fost adus din Egipt dupa cucerirea acestei tad
de sultanul Selim I in 15 17 (EI, I, 252; Cl. Huart, ibid., IV, 156).
147. Acest capitol urma sa figureze in lucrarea Despre guvernarea otomanci, care fie n-a
fost scrisa, fie s-a pierdut.
148. Referinta, ca si mai sus, la cartea despre guvernarea otomana.
149. Dona, exemplate din Coran sint pastrate in faldurile steagului sfint" v. (nota 146),
dar nici unul scris de Abu Bakr.
150. Informatie exacta: steagul sfint" n-a fost luat de Ioan Sobieski la 12 octombrie
1683, cind a salvat Viena asediata de turci; Kara Mustafa Pasa (mare vizir de trista memorie,
1676- 1683, decapitat la Belgrad din porunca sultanului Mehmed al IV-lea.) reusise sa salveze
stindardul refugiidu-se la Esztergom (Strigoniu), in Ungaria. V. Incrementa atque decremen-
ta..., IV, 1,78.
151. V. nota 73.
152. Amir = emir, set capitan", malt titlu in ierarhia musulmana. Existau: amir cikhdr
sau mare comis, amir dad sau ministru al justitiei si amir al- hadjdj, sef al caravanei de pele-
rini Ia Mecca. Acest titlu a fost purtat mai intii de Abu Bakr, de unde afirmatia ca asemenea
emiri sint urmasi ai Profetului (EI, I, 334).
153. Shaykh (ar.) = batrin, venerabil, barbat de peste 50 de ani" (titlu purtat de sefii
de triburi si de unii man dregatori). Traducerea preferati" nu este exacta (A. Cour, El, IV,
284 -285).
154. Tc. cider yeri peygamber. Cf. si nota 73.
155. V. notele 63, 68, 69 si G. Levi della Vida, El, III, W77- 1078:
156. Ar. shari'a, tc. feri'at, legea canonica musulmana., ansamblul poruncilor lui flum-
nezeu, calea cea dreapta". Cp. Coran, XLII, 11, ; XLV, 17 etc. Ea cuprinde dreptul de suc-
cesiune, dreptul penal, prescriptiile divine privind actiunile permise si interzise (J. Schacht,
El, IV, 33 1-336).
157. V. Cartea a II-a cap. 1, p. 37 si urm.
158. Curioasa. inadvertentA: Ali n-a fost asasinat de Abu Bakr (care murise in 634), ci
de `Abd al Rahman b. Muldjam al-Sarimi, la 24 ianuarie 661, ca rAzbunare pentru rubedeniile
ucise in Mafia de la Nahrawan, din anul 658, intre alizi si kharidjiti. - Djami' (mai exact
al-masdjid al-djcimi', tc. cami) inseamna moschee mare, in care credinciosii se aduna pentru
slujba de vineri (EI, I., 1040).
159. V. Cartea. a V-a, cap. 19, p. 316: Despre ereziile religiei muhammedane in general.
160. Dhu'l-Fakar (ar.) sabia lui Mahomed, pe care acesta a luat-o de la un necredincios
in batAlia de la Badr (624). Arms cu doll& taisuri, dupl unii autori cu don& virfuri, era vestitA
pentru calitatile ei deosebite. De la Mahomed a trecut la 'Ali, apoi in posesia califilor abbasizi
(E. Mittwoch, EI, 1, 985).
612
161. Este vorba despre Wal a. dintre arabi si bizantini de la Yarmuk (636), care a per-
mis celor dintii cucerirea, Siriei.
162. Basra (Bassora), oral comercial in Irak, la 420 km sud-est de Bagdad, pe Shatt, al-
'Arab (estuarul format la confluenta fluviilor Tigru si Eufrat), intemeiat in anii 637 sau 638
din ordinul califului 'Omar. Anterior fusese aci o fortareata bizantina, cucerita de arabi in 634.
163. Edessa (azi Urfa), oral stravechi in Turcia de azi, intemeiat pe o asezare mai veche
de Seleukos I in epoca elenistica, fost sub dominatie parts, romans, bizantina, persana, cucerit
de arabi in 641.
164. Dara (Daras), cetate pe frontiera bizantino-persana, cucerita de arabi o data cu
Edessa.
165. Ierusalimul (al -Kuds) a fost cucerit de arabi in 637 sau 638, cind generalul Abu.
`Ubayda 1-a chemat pe 'Omar sa is in stapinire orasul, pe care locuitorii nu voiau sa-1 predea
decit califului (Fr. Buhl, EI, II, 1161). 0
166. Templul muhammedan" este al-Masdjid al-aksa, mares moschee cladita pe ruinele
templului din Ierusalim. Este lacasul cel mai indepartat" amintit in Coran, XVII, 1. Pe stinca
sacra unde fusese cindva templul lui Solomon, califul 'Omar a cladit mai intii un lacas de ruga-
ciune (moscheea lui 'Omar). Inconjurata de o amply traditie legendary mult imliogatita de mu-
sulmani, stinca a devenit, sub 'Abd al-Malik ibn Marwan, centru de pelerinaj prin cladirea. Do-
mului stincii" (1Cubbat al $akhra), in anii 688 -691 (A. J. Wensinck, EI, III, 442; J. Walker,
EI, II, 1152 1155).
167. 'Omar a fost ucis, din razbunare, de Abu Lu'lu'a, sclavul lui al-Mughira ibn Shu'ba,
guvernator al Basrei. Dupa unii exegeti, asasinul a fost doar instrumentul rivalilor politici ai
lui 'Omar (G. Levi della Villa, El, III, 1052). Informatiile lui Cantemir se cuvin deci modificate
astfel: sclavul nu era al lui si nu ucisese instigat de persani. Istoricul citat (Zakuti) este, foarte
probabil, evreul portughez Abraham Zacutus Lusitanus (m. 1642, v. Jewish Encyclopaedia,
s.v.), cunoscut de autorii arabi drept Zalcatala Tisanu (informatie comunicat& de colegul Ion
Matei). Cantemir fsi luase ins referinta de la Calvisius, care mai citea.za. pe Zakutius in Opus
chronologicum, ed. 1685, p. 663.
168. `Othmcin, al treilea. calif (h. 23 33 = 644 -655). In timpul lu1 islamul a anexat
tregiuni intinse ale Imperiului Sasanid, in Armenia, Africa de Nord, Nubia si Asia Mica. Cirmuirea
lui autoritara si arbitrary i-a adus pieirea (asasinat in iunie 656). Moartea. lui 'Othman a inaugu-
rat o perioada de conflicte interne, care au dus la schisma islamului intre siiti (partizani ai lui
'Ali) si sunniti. Mu'eiwiya a fost primul calif umaiad. Bun strateg, el a contribuit in timpul
lui 'Othman la cuceririle arabe. In ce priveste cetatea" cucerita ( Constantia), Cantemir face
o confuzie: Baca este vorba de Constantina din Algeria, acest oral nu a fost cucerit decit spre
sfirsitul sec. al VII-lea ; mai probabil, Cantemir s-a referit la Cezareea, oral ocupat de Mu'awiya
(G. Levi della Vida, EI III, 1077 1080; H: Lammens, ibid., 659 -663).
169. V. nota 73 si I. Goldziher, EI, I, 484-485, cu amply bibliografie privind pe primii
patru califi.
170. Tc. ocak = vatra, camin".
171. Tc. hiked.
172. V. nota 153. Seicul cu cel mai inalt titlu, suprem pontif al islamului, era de fapt muftiul
din Constantinopol, shaykh al-IsIdm. Cantemir se refer& probabil la demnitatea de sharif al
Meccai, guvernator al orasului incepind din 960 (instituirea sarifatului), care se bucura, in calitate
de descendent al familiei Profetului si de paznic al locurilor sfinte" ale islamului, de un respect
deosebit (C. von Arendonk, El, IV, 336-341).
173. Tc. tehniye.
174. Kapuct base, demnitate otomana, sef al strajilor seraiului sultanului, in numar de
50 pentru fiecare poarta. Erau deopotriva folositi pentru trimiterea de mesaje sau invitatii
persoanelor notabile din tart sau din strainatate (Fr. Babinger, EI, II, 769).
175. Tc. hil'at, vesmint descris pe larg in Incrementa atque decrementa, III, 3, ii: Hain&
colorata, impodobita cu o liand& de our sau argint pe margini, pe care imparatul o da vizirilor,
pasilor sau altor persoane insemnate ca semn de cinstire sau pentru a le rasplati vreun serviciu
neobisnuit, sau chiar pentru vreo veste bung. Sint trei feluri de halat [. ..]; in mod obisnuit este
numit caftan".
613
176. Mustafa al II-lea (6 februarie 1695 -21 august 1703), al douAzeci si doilea sultan
otoman. Cantemir descrie domnia acestuia in Incrcmenta..., IV, 4.
177. Tc. Feyh efendi; pers. padishah sau tc. Padi,sah-i osman, titlu al sultanilor, incepind
de la sfirsitul sec. al XV-lea (Fr. Babinger, EI, III 1086); tc. vekil-i feriat-i Muhammedi.
178. V. nota 152.
179. Al-Kor'cln, cartea sacra a musulmanilor (= citire, recitare, declamare"). Unii autori
- urmati si de Cantemir - pronuntau Kur'cin. Dup& credinta mahomedan5 aceasta carte este
doar copia unui arhetip pastrat in cer. Ea are 114 capitole sau surate, redactate fie la Mecca, fie
la Medina. Coranul insusi, duple, traditia islamicA, reprezinta o confirmare a Torei i a Evan-
gheliilor, considerate deopotriva drept cacti revelate ; iata de ce atit evreii, cit si crestinii sint con-
siderati drept oameni ai Cartii" (ah al-kitab). V. Fr. Buhl, EI, II, 1124- 1139, s.v.
180. Furlyin = distinctie", separare", revelare", mintuire". Cf. Coran, XXV, I;
acest termen se refer& la cartes sacra, de aceea pentru exegeti el este sinonim cu Coranul insusi
(A. J. Wensinck, EI, II, 127).
181. Nici un pasaj din Coran, XVI, din care citeaza indata autorul nu a fost mentionat mai
inainte.
182. Forma turca (Kelamullah ) a expresiei arabe Kellam Allah = Cuvintul lui Dumne-
zeu", sinonim cu Coranul, sinonimie intemeiat& pe cap. VII, 141 si XLVIII, 15 ale Cartii (v.
pentru detalii D. B. Macdonald, EI, II, 7 12-7 17).
183. Cuvintul Koran scris cu semnul hamza poate fi sau un infinitiv avind sensul de
participiu pasiv, sau un adjectiv calificativ derivat de la tara'a = a aduna "(Fr. Buhl, El, II,
1124). De aici sensul de carte a adunarii, a comunitatii", la care se refers Cantemir. Dar 4ra'a
inseamna si a citi, a recita" (Allah isi incepea revelatiile prin porunca.: ljur' citeste!").
184. V. nota 67.
185. Isa Mesih, pronuntare tura a lui 'PM Masih, forma arabl din Coral a numelui lui
Iisus Mesia (II, 136; IV, 45 etc.). Expresia Iisus fiul Mariei" apare in carte de treisprezece ori.
Trei surate (III, V si XIX) se refer& in mod special la traditia crestina. Iisus apare in Coran drept
un profct deosebit, ultimul inainte de venirea lui Mahomed. Textele referitoare la Iisus sint
influente ale Etanghcliilor canonice, dar si ale unor apocrife ca aceea a lui Toma (D. B. Macdo-
nald, EI, II, 558-560 si nota 67).
186. Zubur inseamna in Coran (XXVI, 196; III, 181 etc.) scrieri revelate" si carti ce-
resti" in general. La singular cuvintul este folosit de Mahomed pentru a desemna Psaltirea
lui David (IV, 161; XVII, 57; XXI, 105). Cartea pare sa fi fost cunoscut& de scriitorii arabi
Inca inainte de Mahomed ( J. Horovitz, Er, IV, 1250- 1251).
187. V. Cartea I, cap. 2, p. 6.
188. V. Cartea a IV-a, cap. 14, p. 133 si urm.
189. Afirmatia lui Cantemir (v. si mai sus, paragraful Psaltirca) este prea categoric& si
chiar ea genereaza contradictia semnalata indata (nestatornicia lui Mahomed, care accept&
totusi ca si nemahomedanii se pot mintui). Tn realitate, recunoscind caracterul sacru al Torei
qi al Evangheliilor i manifestind simpatie pentru oamenii Cartii", Mahomed nu putea aboli
rinduielile si legile acelora".
190. Interpreti moderni ai Coranului afirma chiar c& islamul a acceptat o serie de dogme
crestine. V., in acest sens, Emile Dermenghem, La vie de Mahomet, Paris, 1929, p. 124 si urm.
191. Cum arat& indat& autorul, aceste intervale corespund cu anii dintre chemarea"
lui Mahomed si sfirsitul vietii lui. in ce priveste redactarea Coranului (fixarea in scris a cuprin-
sului sau - transmis pe cale oral& - din ordinul califului `Othman), ea a durat tot 23 de ani
(de la moartea lui Mahomed, 632, pina la aceea a lui `Othman, 655).
192. Tc. hadis-i ,serif < ar. hadith sharif, traditia privind actele sau spusele Profetului
si, in general, orice comunicare religioas& sau profan5.. Aceste elemente ale traditiei doctrinare
islamice au fost culese indat& dup& moartea lui Mahomed si clasate in culegeri tematice inti-
tulate musannaf, adica redactare (Th. W. Juynboll, EI, II, 20 1-206). Cantemir explica acest
cuvint si in Incrementa atque decrementa. c. III, 2, n. 20.
193. Tc. ayat-i kerime < ar. aya, pl. clyat = semne miraculoase", versete ale Coranului.
194. Autorul trateaz& probleme care au pasionat timp de secole pe exegetii Coranutui,
pe filologi sau specialisti in doctrina islamic5.. Despre imperfectiunile cartii, v. Fr. Buhl, El,
II, 1134. Aceste imperfectiuni se datoreaza neglijentei copistilor, rezistentei celor ce stiau
614
Coranul pe de rost si n-au vrut al se corecteze potrivit textului stabilit de `Othman, dificultgtilor
scrierii arabe, care nu are deloc vocale scurte si numai citeva vocale lungi.
195. Despre numarul cuvintelor (12000 sau numai 3000) nu se face in Co Ian nici o men-
tiune. Autorul are ins5. dreptate citind opiniile dupa care la textul Coranului pot fi adaugate-
si cuvinte din traditie (1tadith ); unele hadisuri (tudsi, sau ilcihi) se bucura de acelasi respect
ca sicuvintele cartii insesi.
196. Nici aceasta declaratie a Profetului nu figureaza, in Coran.
197. Ambele afirmatii (limba Coranului nu poate fi vorbit5.; nici un verset sau cuvint
nu poate fi inteles perfect) sint exagerate. Autorul insusi recunoaste ca apelul la exegeti se face
doar pentru pasajele obscure.
198. De remarcat c.s titlul capitolului nu are nici un raport cu textul. Despre cartea Muham-
mediye autorul tratase mai inainte (v. nota. 53).
199. Relatarea acestui concurs al cugetarii si talentului literar asemanator faimoaselor
intreceri din antichitatea greaca de la Olympia, la care autorul se si referg in continuare, asociazg.
mai multe elemente: in perioada preislamica, aparatul cultului pagin comporta niste stilpi de
piatra, locuri sacre ale caror functiuni nu sint bine cunoscute, dar a caror lapidare de c5.tre pe-
lerini a intrat in ritualul hagialicului la Mecca (EI, I, 231 si Fr. Buhl, ibid., 1041). Rolul for
in biografia Profetului si in istoria originii islamului este mai bine cunoscut. Acolo [este vorba
de stilpul de la Akaba] a ayut Mahomed intilnirile sale secrete cu citiva medinezi dupa ce doctrina
sa esuase la Mecca. ,Base persoane au imbratisat mai intii islamul, apoi alti doisprezece i-au adus-
omagiu, fars insa, ca prin aceasta A. se angajeze sag protejeze efectiv pe Profet. Biografii numesc
aceasta omagiul femeilor (bai'at al-nisa ) sau prima Akaban, pentru a o deosebi de a doua
Akaba din anul urmator, cind 70 de medinezi au jurat s5.-1 apere pe Mahomed, la nevoie si cu
sabia (bai'at al- barb). Ulterior a fost in51tata o moschee in vecinatatea coloanei de piatra, men-
tionate mai sus, numita Moscheea omagiuluia, in amintirea evenimentului mondial care avusese
loc acolo" (El, I, 231). Pe de alts parte, se cuvine mentionat ca, termenul 'arfid, coloana" unei
poezii (ultimul picior al primului emistih, asadar mijlocul, miezul versului), inseamn5 in sen
propriu, stilpul central al cortului (Weil, in EI, I, 469). Sa retinem, de asemenea, observatia lui
A. S. Tritton (El, IV, 388) ca locuitorii Medinei treceau drept cei mai buni dintre acesti poeti.
[oraseni, n.n.]. Evreii si crestinii erau poeti si, adesea, versurile for nu se pot deosebi de acelea
ale paginilor. Resedintele micilor principi arabi in special Vim erau centre de activitate
poetic5.. Acolo veneau beduinii dornici s Hug ceva folds de la patronii literaturii. Ei se intil-
neau de asemenea la numeroase bilciuri unde aveau loc concursuri intre poetii rivali". Aceste
detalii ne apropie de relatarea lui Cantemir, al card izvor (vag indicat prin o carte a istoriilor
adunate in zilele lui Muhammed" care circula la turci) ramine de identificat.
200. Tc. nazire = imitatie, pastis5,".
201. Tc. pir <pers. pir = batrin", in ierarhia sufita un fel de duhovnic, indrumator
spiritual care avea dreptul ss introduca in aceasta tagma mistica un murk/ (novice). Folosirea
acestui termen pentru o institutie preislamica este, fireste, anacronica.
202. Tc. sure < ar. sfira. Evident, Mahomed nu putea atirna pe stilp primele doua sure
ale Coranului, deoarece prima sura este o alcatuire postuma Profetului, scriss pentru a servi
drept introducere cartii, iar ordinea capifolelor in forma actual& a fost stabilit5. abia in versiunea
califului 'Othman.
203. Tc. nazm < ar. nadhm. Mahomed she provocat in repetate rinduri adversarii
creeze sure aseman5.toare celor din Coran (II, 21; X, 39; XI, 16), dar acestia nu au reusit ; Co-
rants/ reprezina o noun forma literary care n-a putut dobindi decit o influenta indirect5, asupra
dezvoltarii literare ulterioare, pentru cg ea a aparut cu pretentia de a avea o origine diving si
astfel excludea once incercare publics de imitatie" (C. Brockelmann, EI, I, 411).
204. Tc. neshi < ar. naskhi, caligrafie araba folosita in Imperiul Otoman pentru scrierea.
cartilor religioase si literare. Pentru acest fel de scriere, indeosebi in cultura otomang, v.
M. Guboglu, Paleografia ,si diplornatica tureo-osmanci. Studiu si album, Bucuresti, 1958, p. 28.-
205. Tc. talik< pers. ta`lik, caligrafie araba in care rindurile sint inclinate dinspre dreapta-
sus spre stinga-jos, sub influenta vechii scrieri nationale persane pehlevi. De aci afirmatia auto-
rului cA. 'Ali ar fi transcris un Coran in scriere talik (care s-a impus, de fapt, abia din secolul af
XIII-lea si in special pentru carti de versuri). Este Ina adevarat ca rnanuscrisele Coranulul
(in araba cu traducere persana interlineara) erau copiate in caligrafie talik (B. Moritz, El, I,
398-399. V. i M. Guboglu, ibid.).
6 1 5.
206. V. Cartea. a VI-a, cap. 19, p. 316 si urm.
207. Tc. hayir it;s-serr min Allah < ar. khayr wa sharr min Allah.
208. V. Cartea a IV-a, cap. 5, p. 97 si urm.
209. V. Cartea a IV-a, cap. 14, p. 133 si urm. Referire la Adam Quadmon.
210. Rezumatul invataturii Coranului expus in acest capitol este, in liniile sale marl
exact, Expunerile moderne, introducerile la traducerile Coranului sau 4n doctrina islamului sint
Intru totul asemanatoare. Cf. Studiul introductiv, p. XXI XXIII.
211. Teza. ca Evangheliile ar fi fost intentionat corupte de crestini pentru a inlatura pasa-
jele care anuntau venirea lui Mahomed a facut parte din arsenalul apologetic musulman clasic.
Desi ideile crestine au patruns in numeroase locuri din Coran, ca qi in traditia doetrinara islamica,.
invatatii musulmani au dat Noului Testament interpretari proprii, uneori false. Evangheliile
sint totusi considerate de mahomedani drept carti sacre si se bucurau de respect in special in
rindurile poporului turc (B. Carra de Vaux, EI, II, 534-536;L. Marracci, Prodromus ad Refu-
tationem Alcorani, pars prima, p. 6 si urm.).
212. Citat inexistent in Platon, luat probabil dintr-o sursa secundara. necritica.
213. Ne aflam din nou in fata izvorului intermediar care atribuie enormitati lui Porphyrius
tr. nota 47). Fragmentele reunite de Harnack nu cuprind, fireste, asemenea aprecieri, greu de
a.cceptat cu atit mai mult cu cit acreala lui Porphyrius se inaspreste rind vorbeste de Sf. Pavel"
(P. de Labriolle, La reaction paienne, p. 256, 258 ; dar despre grosolania" erestinismului, (3apf3apov
-ragriga, o incercare barbara" de a inlatura civilizatia, ibid., p. 287).
214. Biografia lui Mahomed in versiunea ei legendara cuprinde doll& intilniri ale Profe-
tului cu calugari crestini: 1. La doisprezece ani, cind insotea pe unchiul sau Abu Talib la Barsa,
fntilnirea cu Sergius Bahira (<aram. behind = alesul"), care recunoaste in el pe viitorul profet;
2. La douazeci si patru de ani, in Siria; intilnirea cu un calugar Nestor, care de asemsnea fl re-
cunoaste drept trimis al lui Dumnezeu. Aceste legende, care dezvolta faptul desigur real al con-
tactelor lui Mahomed cu cercuri nestoriene, sint relatate atit de autori arabi, cit si de cronicari
bizantini ca Theophanes sau Sphrantzes (cf. si nota. 62). V. date ample la A. J. Wensinck, EI,
I, 589. Autori ca Ludovico Marracci, De Alcorano, III, p. 35, credeau ca monachum quemdam,
Sergium nomine, Alcoranum scripsisse, vel in illo scribendo Mahumetum adiuvisse. Sed quis fuerit
ssle Sergius, non omnes conveniunt". Cf. acelasi Prodromi ad refutationem Alcorani, pars prima,
p. 42-43.
215. Mapira pare O. fie o lectura gresita pentru Bayra (v. nota precedents si L. Marracci,
op. cit., p. 36-37); Salman al-Farisi (Saimaa. Persanul) , personaj semilegendar, ar fi fost unul
din primii tovarasi" ai Prifetului si reprezinta prototipul persanilor convertiti la islam. Sclav
rascumparat, a devenit adeptul lui Mahomed dupa o indelungata cautare a adevarului (G. Levi
Bella Vida, EI, IV, 120 121); Abdullah din Persia este negresit 'Abd Allah b. Khazim al-Su-
lami, unul din tovarasii Profetului si guvernator al Khorasanului (M. Seligsohn, El, I, 26); nu
1-am identificat pe Salom Iudestl.
216. Referinia exacta nu este la sura XCV (Curmalul ), ci la a VI-a (Albinele); textul
nu este corect citat, ci parafrazat, poate printr-un intermediar. Coranul, XVI, 103, suns: Stiu
ca ei spun: Nu 1-a invatat decit un muritor !#, dar cel la care se gindesc vorbeste o limbs
strains (ar. 'adjami), in timp ce aceasta este o araba limpede". Cantemir (sau izvorul sail) cla
termenului arab 'adjami > tc. acem (= barbar, ignorant, ageamiu") sensul literal (= persan").
217. Abfc Bakr, socrul lui Mahomed (prin casatoria Aisei), primul calif (v. nota. 63). Rela-
-tiunea fantezista privind geneza Coranului a fost construita pe un singur fapt real: Abu
Bakr a pregatit prima redactare a cartii, dupa moartea. Profetului. In ce privesteraporturile
reale dintre el si Mahomed, iata avizul unui specialist modern: Abu Bakr nu reprezenta sub
nici un raport idei si principii noi; el urma in mod absolut vederile lui Mahomed si persevera
in tot ceea ce prietenul sau poruncise sau indicase" (Fr. Buhl, EI, I, 83).
218. V. nota 192.
219. Dupa o informatie a lui Ibn al-Athir (ed. Tornberg, III, 86), cele patru redactari men-
lionate mai sus au fost adoptate fiecare intr-o regiune deosebita: aceea a lui Ubaiy la Damasc,
a lui Milcdad la Horns, a lui Ibn Masud la Kula si a lui al-Ash`ari la Basra" (Fr. Buhl, EI, II,
1131).
220. V. Cartea a VI-a, cap. 19, p. 318 si urm.
22 1. Tc. Jars < ar. ford = prescriptii riguros obligatorii, a caror nerespectare este pedep-
:sal, a caror pazire este, dimpotriva, rasplatita" (Th. W. Juynboll, El, II, 65-66). Toate sen-
616
surile citate de Cantemir sint luate din Lexiconul lui Meninski, p. 3499, s.v. faerz: secare, incidere.
in crenam aut foramen uti lignum igniarium quod zend dicitur; definire, sancire, imperare, necessa-
rio observandum; de Deo: dare definitum quid, per lege aut debito; pl.: incisura; pec. igniarii zend
dicti qua park extunditur ignis, et crena in cornu arcus, cui cornu inhaeret; item sanctio, statutum;
quod impositum et imperatum est a Deo estque hoc necessariae observantiae; canon, stipendium,
clypeus, sagitta non alata qualibus aleatores ludunt; praestantis dactyli genus, peculiare Arabiae
felicis parti, quae Oman dicitur; debitum ex praecepto divino, aut lege omnino observanda sub peccato
mortali, ad differentiam sannet quae citra peccatum mortale, aut non observatur, q. nostrum consi-
1 ium evangelicum.
222. Tc. siinnet < ar. sunnat = obicei, maniera de comportare, precept". Prin acest
termen se intelege mai ales obiceiul lui Mahomed", obicei a carui respectare inseamna o imi-
tare" a Profetului (A. J. Wensinck, EI, II, 581-583). Sensurile provin din Meninski, op. cit.,
p. 2682, s.v. siinnet: natura, indoles, via, institutum, mos vivendi, lex; pec. exemplum dickrum
factorumque Mahometis, quae sectatoribus ipsius a Corano secundaria lex est; et genus dactylorum
Medinensium; forma, vet superficies, Irons, vultus et tormentus; poena, lex et institutum Prophetar
quasi (absque comparatione) consilium evanghelicum, praescriptum, regula et vulgo circumcisio.
223. Tc. farz deiil, silnnetti1r.
224. Francois Mesgnien ( Meninski), orientalist fyancez (1623 1698), interpret al guver-
nului polonez la Constantinopol, apoi al celui austriac, autorul dictionarului citat in text, opera
fundamentals a lexicografiei turce, arabe qi persane.
225. Hrism, hrismos < gr. xptap.6g = prorocie".
226. Titlu adaugat de not dupa Sumar.
227. Tc. Esrar-i cefr-i runtaz. Cantemir se refer& la Djafr, carte din traditia esoterica
qiita, cuprinzind descrierea evolutiei religioase i politice a lumii pina la sfiritul acesteia. Ea ar
fi fost o interpretare secrets a Coranului intocmita de insui Ali, iar dupa alai autori o alcAtuire-
a celui de-al aselea imam, Dja`far ibn Muhammed al Sad* (m. in 168/784-785), scrisa pe o
piele de ied sau miel intarcat (djafr). Alte carti asemanatoare ar fi fost Djami'a i Mashaf FBtima
(B. Macdonald, El, I, 1022 1023). Pentru Ibn Khaldun astazi aceasta tiinta se numete
simiycl, sau magia literals.... Este un subiect inepuizabil, care pune numeroase probleme [ ...].
Specialitii nu sint de acord asupra puterii magice a literelor [...]. Nu e o problem& tiintifica.
sau de domeniul rationamentului" (Discours sur l'histoire universelle, al-Muqaddimat, trad-
Vincent Monteil, t. III, Beyrouth, 1968, p. 1103 i urm). incercarile noastre de a da de urma izvo-
rului lui Cantemir s-au dovedit infructuoase. Este cert ca el a avut in mina un asemenea text,
care, cum vom vedea, circula in Istanbulul timpului sau.
228. Hasan, fiul mai mare al lui 'All i al Fatimei, nepotul iubit al lui Mohamed (n. H. 3/4,
m. H. 49). Senzual, risipitor, putin preocupat de raspunderile sale de calif de Bagdad, a renuntat
contra unor avantaje la aceasta demnitate. Moartea sa, datorita probabil exceselor, a fost puss.
de scriitorii iiti pe seama umaiazilor, pentru a face din Hasan un martir". Husain, fratele sau
(n. H. 4/5, m. 62/680), lipsit de personalitate, a pierit intr-o lupta cu un detaament al califului
umaiad Yazid, la Karbala, fiind de asemenea trecut in rindul martirilor de catre iiti.
229. Tc. hoca < Pers. khwadja,
._ ar. khatvadja, apelativ rezervat persoanelor laice dom-
nul, jupinul", apoi dascal, preceptor, diac".
230. Aci in sens de abdomen (inima)", sediul sufletului i al mintii in antropologia medic-
vala.
231. Tc. ibn-i Yakub, numit mai departe Akib.
232. Cuvintul ifani (?) ne sugerea.th fie numele 'Affan (califul 'Othman ibn 'Affan), deci
f iii lui Othman", fie tc. ihvan < ar. ikinvcin = fratii, prietenii, tovaraii". in ambele cazuri
referinta lui Cantemir ne trimite la secta iita a ismailienilor sau septimamienilor (sab`iya),
care limita la apte num&rul imamilor vizibili (la cei mai vechi iiti, imam = calif", R. Stroth-
mann, EI, II, 682). Secta ii are obir1ia in actul lui Dja'far al Sadik, al aselea imam, care, c. 762,
a deposedat de acest titlu pe fiul sau Ismail, pentru pacatul betiei. Deli Ismail a murit inaintea..
tatalui sau, o parte din Iiiti au vrut ss vada in el ultimul imam legitim, a carui demnitate s-ar fi
perpetuat apoi intr-o serie de imami ascun,si, pins ce va aparea ultimul, un fel de Mesia (Mandi)
care va impune lumii conceptiile ismailiene. Aceasta micare politica ce se revendica nu numai
de la Ismail, dar i de la alti frati ai lui, i careia i s-a opus apoi secta. duodecimamienilor (ithno.
617
'ashariya, devenia doctrina de stat in Persia), sustinind o serie de doisprezece imami vizibili,
piill la Muhammed al-Mandi, care va reapOrea la Judecata din urma a generat o doctrin&
ezotericA puternic influentatO de gnoza neoplatonia. in cazul septimamienilor, o ierarhie corn-
plicata de profeti, tacuti', marturii" (hudjdja) care desemneazs pe imamul epocii perso-
naje in numar de sapte sau doisprezece, derivind unii din altii conform teoriei gnostice a emana-
B ilor. Afilierea la aceasta sects este obiectul unei initieri influentate de speculatiile neoplatonice,
misterele parse si esoterismul crestin. Membrii unei ligi ultrasiite, probabil ismailiene, din sec.
.al X-lea, se numeau ikhzucin al -safe' = fratii puri "si aveau o doctrina sincretista (toate religiile
.au ca scop revenirea sufletelor la Dumnezeu, din care eman5.). Pentru tot ce preced5., a se vedea,
in El, articolele lui T. J. de Boer, II, 487-488; Cl. Huart, II, 599-600; R. Strothmann, II,
-682-683; acelasi, IV, 24-26.
233. Cei sapte califi (a cAror anuntare" de c5.tre cele sapte planete sugereaz& corespon-
denta gnostic& dintre microcosm si macrocosm) sint dintre cei paisprezece ai dinastiei umaiade,
de la Mu'awiya I (660-680), pina la Marw5.n II (744-750); ceilalti doisprezece (aceeasi cores-
pondenta cu cele dou&sprezece luni) sint califi adbasizi, descendenti din unchiul Profetului,
incepind cu 'Abbas al Saffah (750-754); pe ultimul, Muhammed, nu-1 putem identifica in seria
.celor 37 de califi ai acestei dinastii. Cf. K. V. Zettersteen, EI, I, 14 15. S-ar putea insa ca aci
ss fie o referint& duodecimamianO precis5, dupa cum ne sugereaza acest pasaj din Ibn Khald-un:
Imamitii extremisti, si in special duodecimamienii [...], cred c5. al doisprezecelea imam al lor,
Muhammad ibn al-Hasan al 'Askari, pe care it numesc Mandi, a intrat in subterana familiei sale
la al-Villa si a fost tAinuit R acolo timpul cit se inchisese cu mama lui. El ar fi r5.mas acolo,
4 ascuns ; va iesi la sfirsitul vremilor si va face sa domneasca dreptatea pe p5,mint" (Discours
sur l'histoire universelle, trad. cit., t. I, Beyrouth, 1967, p. 3)1). Despre Mandi v. nota precedents.
234. Dukeli (?) are asonante cu Drik/at, numele unui trib mongol < Daltlan, fratele unui
tramos al lui Genghis-han. Desi istoria lui consemnata de istoriografia arab& apartine
secolelor XIII XVI, faptul ca acest trib si ramificatiile lui si-au intins dominatia asupra unei
marl pArti din Asia Central& (numele Dalat < Dughlat a fost perpetuat printr-o important
ramura kirghizA), ca si conceptia musulmana cl primii stapini ai lumii au fost triburile nomade
.care an creat apoi cetAtile si civilizatia sedentarilor (v. Ibn Khaldun, loc. cit., p. 245) ar putea
indreptati ipoteza acestei proveniente pentru dukeliii lui Cantemir. V. si W. Barthold, EI,
I, 1112 1114.
235. V. despre aceste personaje, popoare si evenimente Cartea a III-a, partea a II-a, art. 1-
6, p. 64-75.
236. Ceea ce urmeazs pare sa fie citat textual din Esrdr-s cefr-i ritmetz (v. nota 227), lucrare
pe care Cantemir o numeste mai jos Apocalipsul lui Muhammed. Rezulta ca autorul a avut la
indemin& aceasta carte, ceea ce si explica detaliile pe care le cll. Textul, care trebuie examinat
de un specialist in literatura divinatorie islamic5. (asa-numita magie literals "), face parte dintr-o
serie de scrieri raspindite in timpul lui Cantemir in cercurile carturarilor turci. Stiinta secretelor
literelor (simiya < gr. aT11-teia = semne") este de origine sufita. V. in acest sens Ibn KhaldAn,
op. cit., t. III, Beyrouth, 1968, p. 1103 si urm. si reproducerea unei table divinatorii provenind
tocmai dintr-un manuscris care a apartinut sultanului Ahmed al III-lea, protectorul lui Cantemir
(Biblioteca Topkapusarayi, Istanbul, ms. Ahmed III, 3042, t. I, folio 23.7, loc. cit., p. 1114).
237. V. nota 234.
238. Evident altA denumire pentru Esrdr-1 cefr-i ritmuz (v. nota 227).
239. Ar. saVab, pl. sakcIliba < gr. csKkeiflot = slav(i)". Este evident intentia autorului
.de a conferi (ca si in Monarchiarum physica examinatio) un rol politic eminent poporului rus,
identificat cu Baniel-Asfar = fiii Roscatului" (personajul biblic Esau, astfel descris in Gn. 25,
25); slavii sint la rindul for descrisi in izvoarele arabe ca un popor cu parul si barba blonde sau
_roseate (W. Barthold, El, IV, 488), iar tarul Rusiei, dupl o relatare a lui H. Lammens, era numit
Malik al-A sfar (I. Goldziher, EI, I, 484).
240. Tc. Ilciasker = Soldatul tarii" (personaj legendar).
241. Hemje, hamje (pentru tc. hamze < ar. hamza) este semnul grafic indicind exploziva
laringian5. atona (intreruperea vocii, inchiderea. laringelui). Cuvintul nu e sinonim cu licimza,
nume propriu diferit ortografiat, care la rindul sau nu e echivalentul arab al biblicului Samson.
Traditia musulmanA cunoaste ins5. un Vamza, unchiul si fratele de lapte al lui Mahomed, ostas
-viteaz, poreclit leul lui Allah si al Trimisului sail", care poate justifica o analogie cu Samson
(v. H. Lammens, EI, II, 270).
618
242. Autorul se refer& la provincia 'Ira Is-I 'Adjami din estul Irakului, fosta Medie antica,
La aceeasi regiune pare a fi si referinta la tara Arak (p. 59).
243. Ibn Khaldrin, citind un poem al lui as-Sabti despre tablele divinatorii (Zcl'iradja),.
stia, la fel, ca Cezarul for (bizantin) este un 11..." (ed. cit., t. III, p. 1115).
244. Tc. Mehdi < ar. Mandi = cel condus de Dumnezeu", denumire data citorva per-
sonaje politice din istoria islamului si unui fel de Mesia, care, dupa traditie, va aparea catre stir-
situl lumii pentru a reintrona dreapta-credinta. Domnia lui de o mie de ani va fi urmata de
Judecata. de Apoi (D. B. Macdonald, El, III, 116- 120).
245. Muradin (?), poate in sensul de un Murad oarecare", dar Muradi este cunoscut si
ca nume literar (takhallus ), folosit de sultanul Murad al III-lea.
246. Rum, denumirea turco-persana a Imperiului Bizantin < gr. pconatot = bizantini",
in Asia Central& prin aceeasi denumire se intelegea insa Imperiul Roman (Fr. Babinger, EI,
III, 1255- 1256).
247. Tc. selcukf, dinastie turca, prin extensiune populatia turca dominanta, in secolele
XI- XIII, in Asia Centrala si Orientul Apropiat.
248. V. nota 239. De adaugat ca fiii lui Asler" (Banu'l- Asfar) au fost nu numai slavii,
dar inaintea for grecii, romanii, spaniolii si europenii in general. Lupte intre arabi si asfari pentru
stapinirea Constantinopolului consemneaza. traditia (hadith ). Cf. I. Goldziher, EI, I, 483-984,
249. Tc. Nevruz < pers. Nawraz = Anul Nou", echinoctiul de primavara (21 martie),
care inaugura anul solar persan. Cantemir era, fireste, constient de faptul ca relateazO in 7227
(5508 de la facerea lumii" + 1719) credinta ca ciclul lumii de la facerea lui Adam se implineste-
in anul 7000".
250. Tc. muharrem < ar. mitharram, prima hal& a anului arab. Deoarece, cum arata auto-
rul, potrivit anului solar socoteala este alta", nici echinoctiul de primavara nu poate c &des in
aceeasi luna a anului arab, nici luna muharrem in aceeasi sezon.
251. Embolic < gr. EigioXog, intercalare, adaugare a unei zile, a unei luni sau a a altui
interval de timp in calendar, ca, de exemplu, in anul bisect. N-am putut stabili la ce calcul'
embolic" se refers autorul.
252. S-ar parea ca se reia citarea (sau parafrazarea) dupa Esrar-1 cefr-i rilm4z, de vreme-
ce se face aluzie la cartea aceasta plina de taine".
253. A. Cartea a V-a, cap. 6, p. 193.
254. V. nota 77.
255. Tc. ulema .< ar. `zdama' = carturari, savanti" (p1.).
256. Tc. kadi < ar. kadi = judecator", dpp& legea musulmana, in orice problema civila
sau penala.
257. in textul rus nommen = poruncit", confuzie cu prorocit".
258. V. notele 239 si 248.
259. Pers. Nashirwan, Anosharwan < pehlevi Anoshak-ruwan = cel cu sufletul nemuri-
tor", porecla lui Chosroe I, regele persan (531-579) erou al epopeii lui Firdousi Shah-name,
In cele ce urmeaza monarhie = imparatie". Autorul dezvolta. tema Translatio imperil, trata.ta
in lucrarea sa Monarchiarum physica exanzinatio.
260. in originalul latin: Hedain, denumire care poate insemna, in forme corupte, fie
al- Madd'in, localitate la sud-est de Baghdad, pe fluviul Tigru, fosta capitala a Imperiului Sasa-
nid, format& din orasele Seleucia si Ctesiphon reunite, fie Kazwin, oras la nord-vest de Teheran.
Fosta capitala a Persiei de la Shah Tahmasp I (1524- 1576) ping la Shah 'Abbas I (1587- 1628),
Kazwin a pastrat pina in epoca modern& numele de Dar al-Saltana (Scaunul cirmuirii"), pe care
11 cunostea, probabil, si Cantemir.
261. Khorasan (Tara Soarelui-rasare"), regiune din rasaritul Persiei, cuprinzind si tara
Pahlav, de unde erau originari partii. A fost cucerita de arabi in 651-652.
262. 29 de capitole ale Coranului, majoritatea din Mecca, au la inceputul lor, indata dupa
invocatie (basmala), o serie de litere (intre doua si cinci). intelesul for nu a putut fi ping azi
descifrat de exegeti, fie ei arabi sau crestini: simboluri cifrice, abrevieri, initiale de mime, tau)
6,19
duce la interpretari hazardate, care au fost, fireste, larg folosite de magicieni (Fr. Buhl, EI,
II, 1134 1135, nr. 15).
263. Tc. Sam < ar. al-Sha'm = Siria, cuprinzind, in antichitate, toata regiunea dintre
Anatolia. si Arabia.
264. Constantinopol < gr. Kewcrravnvoimcatc, sediul beniasferilor (aci grecii).
265. V. capitolul urmator.
266. Personaj legendar, neidentificat in literatura consultata, ca si urmatoarele doul:
Ali si Fatme.
267. Personaj legendar.
268. Yemen, actualul stat din sud-vestul Arabiei, corespunzind cu cele mai vechi limite
ale Arabiei Felix.
_
269. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 186 si urm.
270. Personaje legendare.
271. Probabil deformare a numelui Kathai, Khitai, dat de autorii arabi Chinei; si mai
apropiate de forma Hut ar fi Khotan, oras din Turkestanul chinez, in zona de contact dintre
islam si budism, sau Khuttal, regiune aflatoare azi in R.S.S. Tadjica, pe cursul superior al Amu-
Dariei.
272. Nume legendar, neidentificat in lucrarile consultate.
273. V. capitolul urmator.
274. V. nota 232.
275. Bukhara, cunoscutul oras din Turkestan ; pasajul tara de la apus (sau cum se poate
tilcui altfel, din Africa)" arata ca in textul citit de autor scria Maghrib, Apusul, Berberia (zona
din Africa de nord-vest cuprinzind Tripolitania, Tunisia, Algeria si Marocul).
276. Ar. khalifa = calif succesor", loctiitor al Profetului.
277.. Tc. seyf-x katrldx si burhan-r satrldi , care s-ar traduce sabia legata" si dovada vinduta".
278. Peninsula si port in sudul Arabiei.
279. Cuvint neidentificat.
280. V. nota 158.
281. Abin-Su'ad, tc. EbUssitad, vestit jurisconsult otoman de origine kurda (1490/1491-
1574), autor al unui comentariu al Coranului, precum si al culegerii de legi a lui Soliman
Magnificul intitulata Iciniin-name. A avut, intre alto demniati, pe aceea de shaikh al-Islam.
282. Tc. cin< ar. Sin, numele dat de musulmani unei parti a Chinei sau acestei taxi In
totalitatea ei, dupa dinastia Tzin.
283. Teccali, tc. Deccdl < ar. Dadjdjal, personaj mitic, un fel de Antimahomed, pe care
autorii it explicit si-1 descriu in mod foaediferit (originar din Java, iudeu, monstru, se va arata
in Ispahan, sau in Kufa, sau in Khorasan etc., etc.). Domnia lui, dupa, legends, va dura patruzeci
de zile, dupa, care va fi ucis de Mandi (B. Carra de Vaux, EI, I, 909).
284. Tc. zinhar = Ia seama Atentiel"
285. Basra, portul irakian (v. nota 162), nu este situat in apropierea unui munte: poate
el autorul se refers la Basra marocana, oras disparut prin secolele XIV XV, care era asezat
pe un platou, intre doll& coline.
286. Tc. fetva < at. fatwa, raspuns sau sentinta formals data de un jurist sau mufti.
287. Idris, personaj citat de doua on in Coran (XIX, 57 qi XXI, 85), identificat de exegeti
cu biblicul Enoh (Gn., 5, 23-24), initiat in stiintele inalte si in. tainele privind sfirsitul lumii.
288. Ramla, localitate la circa 40 km spre rasarit de Ierusalim, fosta capitals a provinciei
Filastin.
289. Muhammad, aci in seas de Vestitorul".
620
290. Minaretul cel mai inalt, dinspre sud-est, al moscheii umaiazilor din Damasc, numit
si Minaretul lui Iisus", datorit& traditiei citate in text.
291. Ludd, localitate in Palestina, la sud-est de Iafa (gr. A088ct), in care, dupA traditie, a
avut loc lupta. Sf. Gheorghe cu balaurul si unde era venerat mormintul martirului. DupA o le-
gend& musulmana relatata Inca, in secolul al X-lea de Mukaddasi, Antihristul (aci Dadjdjal).
va fi ucis de Iisus la poarta. bisericii Sf. Gheorghe din Ludd (Fr. Buhl, EI, III, 34-35).
292. Tc. Yec4c ve Mectic < ar. YddjUdj tva-Mad jiidj, popoare biblice legendare (Gog si
Magog, din Gn., 10, 2 etc.), originare din nord-est, care vor pustii lumea inaintea JudecAtii
de Apoi. Toate elementele relatarii lui Cantemir (piticii cu urechi mari, care inccarca sa sparga
zidul lui Alexandru cel Mare, sageteaz& cerul, pustiesc pamintul, seaca apele si vor fi mincati
de pasOri) se regasesc in traditia islamicA (A.J. Wensinck, EI, IV, 1204-1205). Interesanta
indicatia ca musulmanii se vor sAtura numai cu rostirea numelui lui Dumnezeu, cAci asa ii
va invata sA faca Iisus Hristos". Este asociata aci tehnica repetArii neconteninte a numelui
divinitAtii (dhikr) din mistica musulmank cu practica similarg isihastA (cf. G.-C. Anawati
et Louis Gardet, Mystique musulmane, 2e dd., Paris, 1968, p. 178 si urm.).
293. Despre zidul construit de Alexandru cel Mare (sau Zidul caucazian) va scrie citiva
ani dupA Sistem Cantemir insusi, dupA cercetari intreprinse in cursul campaniei rusesti in Caucaz
(notele Principelui an fost public-ate partial sub titlul De muro caucaseo, in Commentarii Aca-
demiae Scientiarum Petropolitanae 1 (1726), p. 425-463; v. si Opere/e principelui Demetriu
Cantemir, t. VII, Bucuresti, 1883, 32 p.).
294. Referire la dhikr, corespondentul musulman al rugAciunii lui Iisus practicatA de
isihasti. V. si nota 1036. Observatia lui Cantemir corespunde perfect doctrinei islamice.
295. Este vorba despre ashab al-kahf = oamenii din pesterA", versiunea arabA a Legen-
dei celor ,sapte tineri adormiti. Dupa traditia crestink in timpul persecutiei lui Decius (249
251), sapte tineri crestini din Efes s-au refugiat intr-o pesterA, unde au adormit, pentru a se
trezi abia in timpul domniei lui Theodosie al II-lea (408-450). DupA Caron ei ar fi dormit
309 ani, dupA alte traditii 372. Legenda, care a fost consemnatA mai intii intr-un text siriac
din secolul al V-lea, a cunoscut apoi o largA raspindire in literaturile orientale si occidentale
(A.J. Wensinck, EI, I, 485-486).
296. Tc. Dabbetu'l Arz<ar. Dcibbat al-Ard = tiara pAmintului ", monstru legendar a cA.-
rui aparitie va anunta sfirsitul lumii. Descrierea lui Cantemir corespunde in linii mari celei din
traditia islamicA (A.S. Fulton, El, I, 907).
297. Tc. el-leftet uflah aid ez-zdlimfn < ar. al-laftatu'llah 'aid al-zolimin.
298. V. nota 86.
299. Tc. kdtib < ar. katib, v. i nota 97.
300. Tc. muezzin < ar. mu'adhdhin = vestitorul", cel care din balconul minaretului
anuntA rugAciunile rituale musulmane.
301. Tc. ezan < ar. adhcin = chemarea la rugaciune" din balconul minaretului sau de
pe acoperisul moscheii.
302. Tc. el-hamdu li'llah < ar. al-hamdu
303. Ar. mihrab, Ms& bogat decoratA, similara (dar de dimensiuni mai mici) cu absida
altarului din bisericile crestine, prin care, in moschei, se indica directia orasului Mecca (kibla),.
spre care trebuie indreptate rugaciunile. Traducerea altar" este, fireste, abuzivA.
304. Ar. cluklan = fumul", titlul surei XLIV si, dupA traditia islamicA, unul din sem-
nele preinergAtoare sfirsitului lumii.
305. Ar. Isrdfii < ebr. Sercifim, arhanghel, dup5. traditia islamicA de staturA uriask
initiatorul lui Mahomed in misiunea sa profeticA. Este numit si Domn al trimbitei", deoarece
in eshatologia musulmanA el va trebui s& sune invierea mortilor la Judecata de Apoi (A. J.
Wensinck, EI tI, 590).
306. Medina, Basra, v. notele 119, 162 si 285; Tirmidh (pron. local& Termer), oras
pe malul septentrional al Amu-Dariei, in Uzbekistanul de azi, cunoscut in evul mediu ca impor-
tant centru comercial si cultural ; Merde este negresit Mardin, oral vechi in Mesopotamia su.
perioarA (azi in Turcia, deci nu in India de rAsArit "); Samarkand vestit oral in Turkestan;
pentru Buchara v. nota 275. Climatul" (ar. /Vim < gr. taiga = inclinare") inseamnA
una din cele sapte zone in care geografii arabi (dupa cei greci, ca Eratosthene si Hipparc) im-
621
-pArteau lumea cunoscutg., luind drept criteriu ziva cea mai lungg, a anului (in ore). Regiunea
Bukharei si Sogdianei (cu capitala la Samarkand) se afla in a IV-a parte a lumii, sectiunea.
a VIII-a (Ibn Khaldiin, op. cit., t. I, p. 147).
307. Probabil kanturus < gr. xevra6poc = centaur"; ar fi, deci, vorba despre aparitia
unui popor de monstri.
308. Tc. Evvel Sam, ahir 5a7n".
309. Hama, oras in Siria, pe fluviul Oronte, la nord de Damasc.
310. Tc. mogol < ar. mughal = mongol" (in text la pluralul persan, cu terminatia in
-Mt).
311. Mosul, fort pe Tigru, in Irak, in fata. vechiului Ninive; fost sub dominatie mongoll
(Hulagu, Tamerlan), ceea ce poate explica referirea la tOtarii rAdriteni".
312. Seyhan este o regiune din Turcia de sud (cu capitala Adana ), strabOtutO de
fluviul Seyhan. Vechiul Cydnus este la vest de Seyhan si poarta numele turcesc Tarsus Cap.
313. Regiune neidentificatO.
314. Babilon = Baghdad ; pentru Urfa, v. nota 163.
315. Ar. =min = simunul", vint fierbinte si violent din desert.
316. Konya, anticul Iconium, este un oras din platoul Anatoliei, intr-o regiune deluroad,
nu departe de muntii Taurus. V. si nota 505.
317. Mistr < ar. Misr = Egipt; in t-xt: Elcair (tc. Elkahire < ar. al-Kahira = Cairo);
numele complet: Misr al-Zfahira.
318. Franc" (tc. freak), numele dat europeanului in islamul medieval.
319. Tc. Halil ur-rahman< at. Khalilu'r-raismcbt.
320. Dacs luam drept exacts data h. 1133 (asa si in ms. lat., f. 127v), autorul scria
aceste rinduri intre 2 noiembrie 1720 si 23 septembrie 172 1 (v. si notele 118 si 406). Aceasts
mentiune oferl interesante puncte de reper pentru stabilirea datei redactOrii Sistemului i a
raportului intre versiuni (v. Studiul introductiv). .
622
doctrine juridice sau codificari ale legilor: 1. ritul hanafit, creat de Abu Hanifa (696-767),
obligatoriu in intreg Imperiul Otoman; 2. ritul safiit, creat de Muhammad ibn Idris al Shafi'l
(m. 820); 3. ritul malikit, dupa. Malik ibn Anas (715-795), si 4. ritul hanbalit, infiintat de
Ahmed ibn Muhammad ibn Hanbal (780-855). Aceste patru rituri sint recunoscute ca deo-
potriva legitime, deosebirile dintre doctrinele for fiind minime (I. Goldziher, El, II, 110).
Numele dat de Cantemir ritului hanafit este cel turc, de rinduiala a lui Imam azam" (ar. Imam
a'zam = imaim.1 suprem"). Analogia imami-preoti (indata mai departe) este inexacta: ima-
mul (ghid, indrumator) este seful comunitatii musulmane, cel ce conduce rugaciunea publics
si calif, in ipostaza de succesor al lui Mahomed.
333. in transmiterea doctrinei, asa cum o infatiseaza Catehismul citat de Cantemir, tre-
buie separate trei categorii de mime: 1. jurisconsulti celebri, intemeietori ai ritului hanafit
(a carui traditie este prezentata in text) Abu klanifa (v. nota precedents,) si dascalul sau
klammcid ibn Abi Su layman (m.c. 738); 2. transmitatori ai spuselor Profetului (1uzdith ), asa-
numitii traditionisti", pe garantia carora se bizuia corpul doctrinar: Ibrahim ibn Muhammad
al-ljanafiya (citat de Ibn Khaldim, op. cit., t. II, p. 648-649); 'Abd Allah al-10f re; a carui
mernorie fidela era puss pe seama apei balite din putul sfint Zemzem de la Mecca ; 'Abd Allah
ibn Mas'fid, unul din primii convertiti la islam, tovaras al Profetului, renumit drept Cununa
a legii musulmane" (v. despre toti acestia I. Goldziher, EI, II, 109; A. J. Wensinck, ibid.,
428; B. d'Herbelot, Bibliotheque orientale, s.v. Abdulla); 3. urmeaza Profetul si personajc din
traditia monoteismului ebraic. Seth era un fiu at lui Adam care (dupa, scrierea. apocrifa Mica
Genezd) fusese rapit in nori", unde primise diferite revelatii; identificarea numelor I sraf
Rafail nu este corecta, etimologiile for sint diferite (serafim, respectiv leacul lui Dumnezeu");
se repeta confuzia Israel-Azra'el (ingerul mortii).
334. Tc. Inne ed-din incr Allahu el-isldm < ar. Inna al-din 'inda Allahu al-islam.
335. In original: quo ad politicum, politic" in sensul de laic, profan, obstesc", spre dec-
sebire de cugetarea religioasa.
336. Comentariul traducatorului, lat. conditio fiind un neologism. Este vorba de cei cinci
stilpi" ai credintei musulmane (v. Cartea a V-a, cap. 2).
337. Tc. rekat.
338. Ziva la musulmani (ca si la crestinii orientali) este impartita. in 12 ore de intuneric
si 12 de lumina.. Ziva propriu-zisa incepe la rasaritul soarelui (ora 6 dimineata) si se termina
la 6 seara; asadar, ceasul al noualea" cade cu trei ore inainte de apus, deci la trei dupa-amiaza
(cind ortodocsii fac slujba de sears, sau vecernia).
339. Tc. yatsi = noaptea." (de fapt culcarea"), care cade la o ora, si jumatate dupa,
apus, asadar pe la 71/2 8 seara -(v. nota. precedents).
340. Tc. fitre, in sens propriu pomana data la sfirsitul postului".
341. V. Cartea a V-a, cap. 3, p. 171 si urm.
342. Ibidem.
343. $emsu'd-din Sivasi (Shams al-Din), sau $amsi, dervis turc, fondator at ordinului
samsiya, autor al multor lucrari religioase in limba tura., m.c. 160 1 (D. S. Margoliouth, EI,
IV, 321).
344. Tc. ezeli, ebedi = vesnic", dar v. si ar. azal = eternitate fara inceput" si abaci=
eternitate fara sfirsit" (teologia musulmana, cdncepe realitati care pot avea inceput, dar nu
sfirsit, si invers, existente din eternitate, dar perisabile). Aceste nuante sint corect redate in
text.
345. Din lat. punctum --= si clips ", cf. glosa lui Cantemir.
346. Tc. stfat = epitet, atribut, calitate morals, adjectiV" < ar. .Fifo. V. si nota 348.
Traducerea prin persoand (aparent falsa.) provine din echivalentul gr. irra50-racytg lat. persona
--= ipostaza", in romans, si slaves veche = fata, chip". Ar. sifa este insa, definit si ca un cu-
vint ce indics, una din starile (altutal) unui dhat" sau ceea ce indices o idee si totodats, o esenta
sau o substanta (dhat)" (D.B. Macdonald, El, IV, 422).
347. Seria de atribute divine reprezinta formele turcesti ale unor cuvinte arabe sau per-
sane, si anume: din araba ekber, rahmdn, rahim, kaytm, halim, rezzak, mu'in, fettdh, hakk,
hlikim, malik, malikillintilk, sdbur, ma'bibd, rebb, rebbuldlemin, kazitilhaccdt, cendb-i izzet, vahib,
delle, a'la, miirid, mukaddes, tebarike, tekaddese, mUsebbed itl-esbab, halik, muhe'imir, basil, sub-
hdn, mecid, kadri, kavi; din persanakhodd (Dumnezeu), khodal (divin"), yezid (Dumnezeu"),
yezdan(Dumnezeu"), driver (stapin"), hodavendigar(suveran"); cuvintele tangrs (Dumnezeu")
si calab (stapin") sint de origine turd..
623
348. Doctrina crestina oriental& face o distinctie fundamentals, intre teologia catafatic&
sau afirmativl si cea apofatica sau negativA, determinatO de faptul cA lui Dumnezeu, creatorul
lumii, nu i se pot atribui calitati care convin creaturilor. A spune despre creator cs. este bun,
puternic, milostiv etc. ar insemna, asadar, a-1 cobori la nivelul creaturilor sale. Se ajunge astfel
la afirmatii care au generat numeroase neintelegeri qi controverse in gindirea medieval& euro-
peana, ca Dumnezeu nu este mare, nu este bun" etc. (Cf. 'Vladimir Lossky, Theclogie mystique
de l'Eglise d'Orient, Paris, 1944, p. 23). Aceleasi dispute au nIscut in cugetarea musulman&
intrebarea dada epitetele, calitatile atribuite lui Allah nu reprezinta o diminuare a esentei di-
vinitatil, daca nu existA o contradictie intre ofcit (atribute) qi dlzdt (esen15.), ajungindu-se la
concluzia c5, atributele lui Allah sint eterne, subzistind in esenta lui, ci ca de nu sint el, dar
nici altceva decit el" (subl. n.) (D.B. Macdonald, EI, IV, 422). Problema era, asadar, pe de
o parte de a mentine unitatea interioara a personalitatii lui Allah", iar pe de alts, parte de
a justifica descrierile coranice ce i-au fost fAcute". De observat c& un curent insemnat de gin-
ditori musulmani consider& asem.enea atribute drept imperfecte, defavorabile, eronate sau di-
rect imposibile (ibid. ). AceastA atitudine apropie gindirea musulmana de teologia negativ&
cresting, fapt pe care Cantemir it surprinde cu multA finete.
349. Tc. ruhullah < ar. rah Allahi.
350. Gr., = prin excelenta".
351. Tc. held' miillah < ar.
352. Tc. ilm ildhi < ar. 'am ildhi.
353. Tc. gaib < ar. 	 tc. thhir < ar. zahir.
354. Tc. yed-i kudret ilahi < ar. yad lsudrati ildhi.
355. V. mai sus, nota 98.
356. Tc. ilm-i semd < ar. 'ilm al-samd.
357. V. Cartea a VI-a, cap. 34, p. 346 sq.
358. Tc. takdir ilahi < ar. takdir 111491.
359. Probabil glosa traducatorului in msg.
360. Tc. Takdir tedbiri fesh ider.
361. V. Cartea a IV-a, cap. 6, p. 101.
362. V. nota 207.
363. Explicatiile cuvintelor distil; qi emistih (mai jos) apartin traducAtorului in rusa.
364. Tc. Gelmeli olsa ademe devlet cdiniliir bir kildb-i zahmet
Gitmeli olsa ademden devlet eyleme tedbir anga dayanmaz nice bin zincir,
iar mai jos:
Virmeyince ma'bud, ne eylesijn Mahmuil.
365. De fapt iraddt-i ciii i, expresie in limba tura..
366. Pers. divcinerd kalem nist.
367. Trimiterile sint gresite. !ntilnim in Coran aceste idei (dar nu in aceeasi exprimare),
in sura VI, 20-21, 43, 130 si passim, unde se spune cA Allah se indeparteaza de cei necredin-
ciosi si se mentioneaza hulirile acestora, iluzia el faptele for sint bune, constiinta erorii for la
Judecata din urrna.
368. Aceeasi observatie. Texte apropiate se sf15. in sura a X-a, nu in a XIX-a.
369. Incl din paragraful precedent este abordata mares probleml a conflictului dintre
libertatea omului si predestinarea lui temporala si eternA de catre Allah. Si al:di-Moth libertAtii
( lsadariya ) i cei ai determinismului (djabariya ) aflau temeiuri in Coran, dar cei dintii (situati
in curentul de gindire al mutazilitilor) au fost considerati in afara ortodoxiei sunnite, care pro-
clama predeterminarea absolutA a tuturor actelor umane. V., In acest sens, H. Lammens,
L' Islam, croyances et institutions, 3e 6d., Beyrouth, 1943, p. 64-65, si Albert N. Nader, Le sys-
teme philosophique des mu`tazila (premiers penseurs de l'Islam), Beyrouth, 1956, p. 5-6 si 82-83.
370. Referire la Cartea destinelor, serial in cer, in care sint consemnate mai dinainte toate
faptele oamenilor si evenimentele pAmintesti. Coranul citeaza adesea aceasta carte (X, 61;
XI, 6; XXVII, 75; XXXIV, 3; LVII, 22), urmind unei traditii biblice (Ps., 138, 16; Apoc.,
5, 1; 10, 2 etc.). Referinta la Coran, in acelasi paragraf, este, din nou, eronata. V. si nota 908.
371. AltA problems fundamental& a cugetarii musulmane abordatA de Cantemir: aceea
a distinctiei intre unicitatea qi atributele lui Allah, dezbatere care a pasionat pe teologii si fi-
624
lozofii islamului timp de citeva secole. Dificultatea consta in definirea esentei lui Allah: pro-
cedind conform logicii, prin genul univoc si diferenta specific& s-ar introduce in esenta lui Dum-
nezeu o multiplicitate sau i s-ar atribui lui Allah caractere comune cu acelea ale creaturilor lui.
Pentru a evita asemenea definitii.incompatibile cu natura diving s-au adoptat dou& solutii:
teologii mutaziliti (rigoristi) au golit notiunea de Dumnezeu de orice atribut pozitiv, multu-
mindu-se sa afirme drept proprie lui Dumnezeu eternitatea, adica sinonimia Allah = Eternul;
in felul acesta se inlatura antromorfismul celor care aceptau ad litteram pasaje din Coran ima-
ginind pe Allah ca avind chip, miini, miscindu-se etc. ; teologii asariti (ortodocsi), intemeiati
tot pe texte coranice, sustineau cs, trebuie deopotriv& acceptata unitatea perfects a lui Allah,
De de o parte, si multiplicitatea atributelor lui pozitive pe de alta parte (ca: viata, puterea,
stnnta, vointa), fara a se incerca se se stabileaSca natura raporturilor intre aceste atribute si
unitatea divina. Al-Ghazali (1058-1112), adoptind pozitia asarita, a explicitat-o, aratind ca
pentru filozofi (falaWa) acceptarea atributelor divine nu aduce nici o atingere unitatii desa-
virsite a lui Allah si nu introduce multiplicitatea in aceasta unitate: ele nu sint decit negari
ale unor pretinse imperfectiuni divine si reprezinta nu relatii de la creator spre creaturi, ci invers.
Astfel, cind se spune ca Allah e. cel dintii nu inseamna el el este definit in raport cu fiintele
de dupe el, ci ca existents acestora vine de la el, ca el este cauza for etc. (Cf. L. Gauthier,
Ibn Rochd (Averrods), Paris, 1948, p. 148-151). In raport cu aceste atitudini de gindire, Can-
temir ne apare, ca si in afirmatia precedent& privind caracterul negativ al teologiei musulmane
(v. nota 348), drept un adept al mutazilitilor, care afirmau unitatea dintre esenta si atributele
divine: acestea sint deci numai aspecte ale lui Allah, care se manifest& prin atributele sale.
(Cf. Studiul introductiv qi A.N. Nader, Le systeme philosophique des mulazila, p. 49-55.)
372. Ginditorii musulmani disting intre Cel dintii" (al-awwal) qi Cel dintii cauzat"
(al-ma`lal al-awwal), care este Primul intelect (L. Gardet, La pensde religieuse d'Avicenne
(Ibn Sind), Paris, 1951, p. 50 si nota 2). Exprimarile lui Cantemir (Dumnezeu a creat mai
intii unitatea... In al doilea rind a creat nur...) sint ei onate, deoarece Dumnezeu este considerat
unitatea perfecta (care, deci, nu este creata), lum na (nur) insasi (Dumnezeu este lumina
cerurilor si a pamintului", Coran, XXIV 35), iar abia intelectul (aci mintea) este prima lui crea-
tie. De altfel, afirmatiile citate sint contrazise de pasajul imediat urmator in care autorul accept&
ca, Allah n-a creat si nu va crea nimic mai ales, mai bun si mai frumos" decit mintea. Doctrina
islamica despre fir este de inspiratie gnostica si neoplatonica. In lucrarea apocrifa Teologia
lui Aristotel, care a avut o mare raspindire intre ginditorii arabi medievali, Allah (Cauza pri-
ma) transmite forta luminii intelectului (`ala) qi prin acesta sufletului lumii. Prim sufletul
lumii intelectul comunica puterea luminii naturii; la rindul sau sufletul lumii transmite lu-
mina lucrurilor care se nasc si pier. Dupa cum apare din aceasta doctrina, lumina este in-
teleasa in sensul aristotelic (De anima, II, 7, 418 b) drept o energie, o for% activa, iar nu
ca ceva corporal. Ideea lui Cantemir ca lumina ar fi o prim& materie" sau un aer fin" (eter)
nu e compatibil& cu conceptul de materia prima ('unsur = element, stihie"); poate autorul
a avut in vedere al cincilea. element" (quinta essentia, ar. tab' ), din care ar fi fost create sfe-
rele ceresti. In conceptiile arabe de inspiratie gnostica despre materie (madda) se distinge intre
materia primitiv& (emanatie a luminii divine, deci o materie inteligibila), materia lumii (par-
ticular& sferelor. ceresti), materia stihiilor si materia care poate fi prelucrata (T. J. de Boer,
EI, III, 84, 1021 1022 si IV, 1077). Autorul pare sa se fi referit la prima acceptie a concep-
tului de materie; exemplificarea pe care o face insa, de indata corporeitatea. ingerilor
poate indica si o confuzie cu aburul" sau flacara fara fum" (Coran, LV, 15) din care ar fi
fast creati acestia (influents ebraic.a). Cf. D.B. Macdonald, EI, I, 1076-1077.
373. Tc. cin < ar. djinn = duh, fiinta nevazuta"; tc. rah (pl. ervah) < ar. rah, (p1'
arwait) = suflet, spirit, Duhul lui Dumnezeu". De observat cs in conceptia musulmana djinii
nu sint ingeri (acestia, ca si oamenii, fiind facuti din lut si lumina, iar djinii din abur sau foc far&
fum). In acest sens afirmatia lui Cantemir el djinii sint ervah" nu este corect.A. Exemplul dat
privind corporeitatea ingerilor este insa exact, deoarece in conceptia musulmana rah, (sau nafs)
este un corp de natura luminii, usor, mobil, care, in Coran (LXX, 4; LXXVIII, 38; XCVII, 4),
este asociat cu ingerii (E. E. Calverley, Er, III, 886 si 888).
374. Mintea, intelectul (ar. 'aid), prima creatura (v. si nota 372), corespunzator lui vac
din metafizica. aristotelica. In gindirea araba intelectul este identificat de adeptii lui Aristotel
cu insusi Dumnezeu ; el este si personificat ca reprezentant" sau trimis" al lui Allah, iar unele
secte au acceptat chiar incarnari" ale lui (T. J. de Boer, EI, I, 245).
375. Tc. tevfik <. ar. tawfik = conformare, concordant& reusita". In conceptia musul-
manl orientarea spre divinitate, pazirea ppruncilor etc. nu sint posibile decit printr-un acord
intre minte si corp, interpretat drept un ajutor dat de Allah.
376. 'Ali ibn Aba TBlib, var si ginere al lui Mahomed, al patrulea calif ortodox, personaj
inconjurat de o mare veneratie in islam, cu deosebire in rindurile siitilor. I se atribuie transmite-
625
rea a 586 de hadith, maxime, sentinte i versuri, multe apocrife. Unul din aceste texte este citat
de Cantemir.
377. ...A creat mai intii" se intelege: in actul de creatie a stralucirii, Allah a inceput
cu sufletul lui Mahomed. Cf. Coran, XXIV, 35: Mahomed este lampa care poarta lumina divine.
(revelatia lui Allah este transmisy prin profet). Celebrul mistic Mubyi'l-Din ibn 'Arabi (1165-
1240) afirma ca sufletul omului i-a fost inspirat de duhul divin (rffh ), ceea ce face din om
creatura, intermediary intre Allah si lume, un reprezentant al divinitatii (v. expunerea mai corn-
pieta. la E. E. Calverley, El, III, 886). Afirmatiile prea putin nuantate ale lui Cantemir
(Mahomed este o particica din sufletul lui Allah" ; el a fost creat inainte de ingeri), de inspi-
ratie sufita., se apropie de acelea ale lui B. d'Herbelot, Bibliotheque orientate, s.v. Mohammed.
Ei [interpretii Coranului] afirma. el Mahomed ar fi fost creat inaintea tuturor vremilor, ca lu-
mea n-ar fi fost create decit pentru el si ca el ar fi singurul mijlocitor intre Dumnezeu oameni...
Ei spun ca primul lucru pe care 1-a creat Dumnezeu a fost lumina, ceea ce este conform cu textul
sacru [Biblia]; dar ei pretind ca aceasta lumina, pe care o numesc nur, era o substanty din care-
a lost scos sufletul lui Mahomed, iar apoi sufletele tuturor celorlalte creaturi, intre care primul
cc it ccur& sufletele Fatriarhilor si ale profetilor".
378. Tc. tavus < ar. taus = paun". Conceptele din doctrina islamica. la care se refer&
autorul sint: halam sau condeiul de trestie, dupa, traditie primul lucru creat de Dumnezeu pentru
a scrie evenimentele viitoare (un instrument de scris, sau o razs de lumina lunge de la pamint
la cer, Cl. Huart, EI, II, 717); shahada sau profesiunea credintei musulmane (v. notele 72 si
96); ideea ca sufletul lui Mahomed a trait in pciun (ar. (ri'fis) pins la nastere este ciudata. (v. si
traditia despre Simurgh, EI, II, 655). Paunul se bucura de o particulara favoare in traditia mu-
sulmana, ca simbol al soarelui si nemuririi (carnea sa era considerate incoruptibila). Arhanghelul
Gabriel este numit de persani Paunul cerului" sau al raiului" (B. d'Herbelot, Bibliotheque
orientate, s.v. Gebrail). Dar tot conform ti iditiei, paunul a servit de intermediar in rai, intre
diavol gi sarpe (A. J. Wensinck, EI, III, 373). In credinta populatiei kurde yazidi din vestul
Irakului si din alte regiuni aflatoare, pe timpul lui Cantemir, in Imperiul Otoman, Meld? Tcl'as
(Tngerul Faun) este organul executiv al vointei Creatorului, esenta lui Allah in actiune, a divi-
nitatii care se manifests, indisolubil legata de divinitate. Asocierea cu Ta'as a sufletului lui Ma-
homed este insa foarte curioasa, yazidi fiind considerati drept o sects heterodoxy, far& raporturi
cu credinta islamica (Th. Menzel, El, IV, 1229 1230). Nu este, asadar, exclus ca D. Cantemir
sa fi urmat o alta traditie, vulgara, dar mai departe de ortodoxia musulmana.
379. Ar. hidjab desemneaza orice v5.1 servind la despartirea a doll& lucruri. Dupa Coran,
XXXIII, 53, unde se recomanda sa se vorbeasca sotiilor Profetului despartit de un val, obiectul
serveste pentru a separa fiinte de start diferite (la fel in Coran, XLII, 50: Nu i-a fost dat vreunui
muritor ca rumnezeu sa.-i graiasca decit prin inspiratie sau de dupa un v5.1...". Cf. ibidem,
VII, 26: 0, fii ai lui Adam! Am facut sa pogoare poste voi un vesmint care sa ascunda goliciu-
nea voastra, precum gi podoabe ; dar vesmintul fricii cinstitoare de Dumnezeu este mai bun").
Arhitectura simbolica a creatiei, asa cum o infatiseaza autorul, prezenta cifrelor tot simbolice
(30Q 000, 12 000, mai departe 70 000 etc.) vadesc izvoare musulmane de inspiratie gnostic&
pentru aceasta parte a Sistemului. In paragraful urmator Cantemir se refer& la o incheiere"
a relatiunii despre persoana Profetului in izvorul sau. N-am putut verifica dace este vorba tot
despre Muhammcdiye.
380. V. nota 86. In Coran, II, 256 si XXXVIII, 33, se foloseste termenul sinonim kurs1 =
tron", dar fi scaunelul scund din fata tronului, pe care se reazema picioarele.
381. V. cap. 5; p. 97.
382. V. nota 377. De adaugat, tot dupa, Mubyi'l-Din ibn 'Arabi, distinctia intre sufletul
animal al omului (ruh), care ii este insuflat de spiritul divin, si sufletul rational Orals nalikt),
provenind din sufletul universal (al-nafs al-kulliya) de unde, probabil, afirmatia ca sufle-
tele tuturor au fost zidite odata, impreuna". Traducerea din Coran este fortata, ca ss intemeieze
teoria ca sufletul omenesc este o parte" din spiritul divin. R5.spunsul la intrebarea despre su-
flet se rezuma la afirmatia ca el este datorat poruncii (amr ) divine. $tiinta" (la Cantemir:
intelepciunea") face parte din fraza urmatoare.
383. V. nota 373.
334. Este vorba in primul rind de Abu Djahl (v. nota 61), persecutorul islamului la
care, dupa unii comentatori, s-ar referi acele pasaje din Coran (v. referintele).
385. Cartca destinelor, v. nota 370.
386. Este vorba de Serbarea cea mare" (Buyuk bayram ) sau Serbarea jertfelor"
(Kurban bayrami ) care dureaza patru zile in timpul carora pelerinii aduc jertfe (oi, boi, camile)
lui Allah in valea Min& de linga Mecca.
626
387. Tc. terdvih < ar. tardwih, rugaciunea facuta in timpul noptilor de Ramazan.
388. V. Cartea a V-a, cap. 4, p. 174 si urm.
389. Gr. licurataoyia = delir, vorbire incoerentl".
390. V. despre ingeri (mald'ika) amplul articol al lui D. B. Macdonald, EI, III, 201 -209.
391. V. notele 372 si 373. s
627
415. Forma derivata din Alni 'Ali al-Husain ibn'Abdallah ibn Sind, numele marelui filozof
din Bukhara (980- 1037).
416. Li cosmologia musulmana (influentata de conceptii indo-iraniene) parnintul (de
forma plata) este inconjurat de lantul muntilor 1551, formati din smarald verde. Dupa unii autori
(ca Ibn al- Wardi), p5.mintul sta pe un taur, acesta pe o piatr5 car piatra pe un peste care inoata
in mare (M. Streck, EI, II, 645-655).
417. V. Cartea I, cap. 7, p. 11 si nota 86.
418. Metal necunoscut, cupru de munte", amintit de autorii antici (Hesiod in Scutul
lui Hercule, 122; Platon in descrierea. Atlantidei, Critias, 114 e etc., Aristotel in Analiticele
posterioare, 7, 92 b, 22).
419. Al:on-Abbas al-Farghani, cunoscut in literatura europeana drept Alfraganus, celebru
astronom (nu teolog) din secolul al IX-lea. Conceptiile arabe despre dimensiunile soarelui i
lumii erau luate de la astronomic greci.
420. Tc. fersah < ar. farsakh, masura de lungime echivalenta cu 6232,20 m. Socotind
in mile nautice genoveze (de 1852 m), 1 fersah = 3,5 mile. Lungimile circumferintelor soarelui
si lunii sint, evident, fanteziste.
421. hi vechea conceptie a pamintului plat si fix, pentru a se explica miscarea astrelor
s-a formulat ipoteza unor tuneluri in tenaelia pknintului care sa permita trecerea soarelui i
a celorlalte planete de la apus spre rasarit.
422. Dupa unele conceptii ale cosmografilor arabi muntele 1551 (v. nota 416) ar fi fost
asezat pe o mare stinca de smarald ale carei reflexe dadeau culoarea verde (pentru europeni
albastra) a cerului.
423. Tc. Keyser < ar. Kawthar = plenitudine" (cap. VIII din Coran poart5. titlul:
Surat al-kawthar). Dupa unii exegeti tusk cuvintul ar denumi un fluviu al paradisului, cu albia
de perle i rubine, cu malurile de aur, mai precis un mare lac din care ii au inceputul cele patru
flvuii legendare ale raiului (de apa, de lapte, de vin si de miere). De aci numele nectarului in
tura.. J. Horovitz, El, II, 884-885.
424. Autorul completeaza descrierea muntelui 1551 (v. si nota 416). Existenta unor pa-
minturi dincolo de acest munte era bazata pe spusa atribuita lui Mahomed. Aceste lumi ar fi:
una de aur, aptezeci de argint, apte de muse, fiecare avind o lungime si o latime de 10 000 de
localizat in Caucaz - munte pe care, dupa legenda, 1-ar fi trecut Alexandru cel M,re
ratului macedonean i s-a putut atribui si cucerirea lumilor situate dupa acel munte.
,
zile de mers si ar fi fost locuite toate de ingeri" (M. Streck, EI, II, 655). De a i, probabil, afirma-
tia ca locuitorii acelor lumi mkturisesc pe Allah si Profet. Cum muntele 155.f era, in sens restrins,
impa-
628
433. Contradictie, deoarece mai sus autorul afirma ca fiinta omeneascl nici inainte de
pleat nu era nemuritoare", asadar nu prin pacatul lui Adam a patruns moartea in natura
omului".
434. V. mai sus nota 143'.
435. Dupa doctrina musulmana omul poarta in inima ca o pecete stiinta necesara" a
lui Dumnezeu, prin care isi cunoaste creatorul (G. -C. Anawati et Louis Gardet, Mystique mu-
sulmane, Paris, 1968, p. 142, n. 50).
436. Tc. mekrdh = scirbos" (v. mai departe, Cartea. a V-a, cap. 15).
437. V. mai departe, cap. 19.
438. Habil i Hcibil, Cain si Abel. Surorile for gemene, mentionate de autor, se numeau
.Alslima (sora lui Cain) si Labuda (a lui Abel). Traditia dupa care cearta dintre cei doi frati ar fi
avut ca origine dorinta lui Cain de a lua de sotie pe sora lui Abel este de origine ebraica (J. Eisen-
berg, El', II, 198).
439. Tc. Seyt < ar. Shith, biblicul Seth, al treilea fiu al lui Adam.
440. Tc. cdmi, minare < ar. djcimi', minor.
441. V. nota. 301. Abel 1-ar fi invatat pe Seth cultul, rugaciunile rituale etc.
442. V. nota 287.
443. Ar. Nuh, biblicul Noe, considerat in Coran primul proroc al pocaintei. Pentru legen-
<tele relatate de Cantemir v. si Bernhard Heller, EI, III, 1014.
445. V. mai departe, cap. 21, p. 163.
444. V. Cartea a III-a, partea a II-a, cap. 5.
446. V.. Cartea. a V-a, cap. 6, p. 186.
447. Ar. Scim, Ham, Ydfith.
448. Prin arapi autorul intelege ad pe negriiafricani(hamiti), iar nu pe arabii propriu-zisi,
care sint de descendent& semita.
449. Had, profetul poporului 'ad, care, dupa Coran, a trait indata dupa potopul lui Noe.
Este, probabil, biblicul Eber (Gn., 10, 21), stramosul poporului evreu (A. J. Wensinck, Er,
II, 348).
450. Ar. prorocul trimis poporului arab al thamuditilor (Coran, VII, 71 etc.),
urmasul poporului 'ad (Fr. Buhl, EI, IV, 111). Identificarea cu Melchisedec nu este corecta.
451. Succesiunea corecta a profetilor pocaintii este, dup5. Coran: Nub, Had, Salih, Lrit,
Shu'aib, Musa, Ibrahim (Avraam), descendent al lui Sem, fiul lui Noe. Avraam ocupa un loc Iarg
In traditia islamica (A. J. Wensinck, El, II, 457-458).
452. Dupa Coran, VI, 74-83, XXI, 51-69 si XXXVII, 83-87, Avraam se nascuse intr-o
familie idolatra si a imbratisat credinta in Allah printr-o experienta interioara, Inca din tinerete.
Astfel, el a respins adorarea idolilor, suferind pentru aceasta chinuri din care a scapat in chip
miraculos.
453. Turnul Babel, despre care traditia musulmana a preluat credinta de origine ebraica,
persona si crestina. Babel ar fi fost prima resedinta a lui Noe dupa potop; turnul insusi a fost
construit ae Nimrud (Ernst Hertzfeld, EI, I, 559-560).
454. Nimrild, personaj cunoscut de musulmani prin traditia biblica (Gn., 10, 9). El
a fost cel dintii care a domnit pe pamint dupa potop, avindu-si resedinta. la Babilon. Ibrahim
(Avraam) a incercat far& suedes sa-1 converteasca pe acest tiran care se considera Dumnezeu
voia sa-1 atace pe Allah in cer. Aruncat pe pamint, el cladeste turnul pentru a plitea ajunge
pins la cer, dar mesterii nu se mai pot intelege intre ei - din limba siriaca pe care o vorbeau se
nasc 73 de limbi. Un nor de muste ucide armata lui Nimrud, iar tiranul insusi este chinuit patru
veacuri (Bernhard Haller, EI, III, 900-902).
455. Rakka (anticul Kallinikos), oral in Siria de nord, pe malul sting al Eufratului, inte-
meiat de Alexandru cel Mare, fosta capital& a lui Harun al-Rasid. Dar Raghes din Biblie (Tobie,
1, 14) este vechiul Rayy (Ragha), oral in Media, ale carui ruine se afla la citiva kilometri spre
sud-est de Teheran.
456. Tc. mancinik = balista, catapult5.".
457. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 186- 188.
629
458. Tc. mucavir < ar. mud jclivir = razboinic".
459. Tc. milsafir < ar. musafir.
460. Ismail, fiul lui Avraam, preluat de Coran (II, 125- 140; III, 84; IV, 163 etc.) din
traditia biblica (Gn., 16, 1- 16), nascut din sclava Agar (Hadjar). De aci numele dat musulmani-
lor in evul medal european: agareni sau ismailiteni. tntii nascut al lui Avraam, I-a ajutat pe
tatll sau, in Arabia, sl construiasca templul din Mecca. Dupa unele traditii el, iar nu Isaac, ar
fi fost personajul din Gn., 22 (sacrificiul lui Avraam). Ismail era considerat drept parintele tri-
burilor din Arabia de Nord (A. J. Wensinck, EI, II, 579).
461. Zamzam, fintina sacra din Mecca. Dup5, alte traditii, izvorul care i-a dat nastere ar fi
tisnit de sub calciiul Arhanghelului Gabriel, care-1 pazea pe Ismail (A. J. Wensinck, ibid.).
462. Ya'liab, patriarhul biblic (Gn., 30, 1), nepot al lui Avraam, frecvent mentionat in
Coran (II, 132- 133, 136, 140; III, 84; VI, 163 etc.).
463. Ycli7di, numele evreilor in traditia islamica.
464. Ar. Fir'awn = faraon, personaj preluat de traditia musulmana (Coran, II, 49 etc.)
din cea biblica. Episodul despre Iosif in Egipt gi tilcuirea visului lui Faraon este relatat de Coran,
XII, 8. Dar nu sotia lui Faraon 1-a ispitit pe Iosif, ci sotia stapinului sau, comandantul garzii
(Gn., 39, 1-7) sau marele intendent al curtii regale (Coran, XII, 23-30).
465. Coranul cuprinde numai citeva liste de profeti (III, 34; IV, 161 si urm.; VI, 83
$i urm.) far& s& mentioneze nicaieri 224 000 de profeti si c&rti. De altfel, dupa traditia coranica
trebuie facuta distinctia intre trimisi" (rusul) gi profeti" (nabiyan); acestia din urma s-au
aratat numai printre ahl al-kildb (oamenii Cartii", adica iudeii, crestinii gi fnusulmanii).
466. Musa, mentionat frecvent in Coran, ca si in legendele postcoranice, dupa traditiile
biblice si aggadice, inflorite cu elemente folclorice. Cp. cele ce urmeaz& in text cu Bernard Heller,
EI, III, 788-790.
467. Tc. Tar-i Sind. Traditia islamica a acordat un loc deosebit toiagului lui Moise. El
era adus din rai de un inger si servise unui mare numar de profeti $i drepti, de la Adam la Iacob.
El avea proprietAti miraculoase, stralucea in intuneric, scotea ap& din pamint, izvora lapte,
miere parfum etc., etc. (B. Heller, loc. cit.).
468. Pentateucul (Tora) este, in forma so actuall, o compilatie realizat& dupa exilul
poporului evreu (prin sec. V i.e.n.) dupa surse de data, origine 5i istorie diferite. Comentatorii
evrei, alcatuitorii marelui tezaur rabinic cunoscut sub titlul de Talmud (colectie de decizii cano-
nice intemeiate pe Vechiul Testament), i-au dat seama de lacunele Torei, de unde ipotera unei
redactii mai vechi, integral& si incomparabil mai mare. Unii autori musulmani reprosau textu-
lui transmis contradictii, omisiuni si falsuri intentionate.
469. Tc. mescidat.
470. V. Cartea a IV-a, cap. 17, p. 150- 155.
471. Aaron, fratele mai mare si tovarasul lui Moise, personaj biblic (Ex., 4, 14 etc.), frecvent
mentionat in Coran, II, 248 etc., sub numele de Hart7n.
472. Despre toiag v. p. 122 si nota. 467; autorul nu spune ca e luat de la Aaron, ci se refers
doar la locul important pe care toiagul acestuia (din traditia biblicA) iI ocup& in legenda musul-
man& dupa ce e preluat de Moise.
473. V. nota 256. Cadiul se pronunta, in practicl, numai in chestiuni legate de.religie, ca
dreptul familial si cel succesoral, incluse in cel canonic. Observatia c& musulmanii nu cunosc
institutia preotiei este corecta.
474. Dup5. Biblie (Ex. 15, 20; Num. 26, 59) sora lui Moise $i Aaron se numea Maria. Pasa-
jul citat din Coran (XIX, 28) se referO, intr-adevar, la Fecioara Maria, numita sora lui Aaron",
dar pentru a evita anacronismul, comentatorii afirm& c5. acest Aaron nu era fratele lui Moise,
ci un contemporan al Fecioarei, dupa unii chiar fratele ei (A. J. Wensinck, EI, III, 360). I4adar
nu se poate spune ca musulmanii confunda pe sora lui Aaron cu mama lui Iisus.
475. Ar. mufti, judecator cu renume, capabil sa dea consultatii juridice importante (fatzvc1).
476. Tc. milrtedd.
477. V. Cartea a IV-a, cap. 14, p. 133- 139. Referinta la Incrementa pare 0, priveasca.
invOtatura despre Iisus, iar nu pe milrtedd.
478. Iisus Navi (Iosua, ar. Yt7shcl, de unde forma 514a din text), personaj biblic (Ex.
630
raTx4,44-444,-.4".44,
CIA.1*ter
.**".....
colt Mw
.*
C2.1#.14. r lort irt 2 "4 rt
if I"1.1
,i *... fge... Ik . .....4.Arr,
111141t Ow, .". .4'...,,44,....... r.....44.,:i4...... . .744..../
. "i
/-
/4.14 r ;4...4/ ... P...... 4 .4,
.....;##
4
,4
,ff.../,- . a..* )4
I,
".,.............: . .,,,...
ott.,
' .";. .04 4104*.
4,
4r.,- .
1#4. ,4444, 67444. , ..Ipsfer.44.44 ;N., ,.... .4 4 4. r....... . . -,
1A
**4 ,**. 41* In 4 4.1 .7 = .1,0* as 14 .4 / 44#.#41*, .14"' V
T....re' . r 1.01.... -", . C..* -
* 0..4., otaakr :odds e..,....,04 ...h.* fa r 44 4...
...-s,, 1.? +0,..., .. I.... . ,.... . &,,,....;. 4- 44 4416. we* *4. 9...
iv
0. fmr CP rote.. At f /*Jr..* 3l,.S S 144,0".
ri hf r)191 +01 'Pt.,*
4.1.*
Is Oa
./. .0..
14:.: r ,
*41
../".b.-
01 4: 41
S. It l
c:"
,:t I PA .4".
/ # - IP ..) a. ,, ca/.
. t. ...VA:
-r. Lt# 14"44;*
(04 9.* 4. .; 4... et, mew. /Wm*
-9.;*
-
.t**/* . .4 rf ,* ***
4
*. a. I. ,411.4## 6#4
*4
.." ,- 4 4-, ... i ...r , , i .** A. * . 7; ..., a . . r. air ..,.Jr!'
61
" ..
...
DOMINI FRI1
DUOS SAXONLE 1111,,CLIV AC MO
TRIM &,c &c. I .
71
5. Sethi Cal tisii Opus chronologicum. Francofurti ad Aloentim et Lipsiae, 1685.Foaia de titlu.
AFAILS
1 COKANI
UNIVERSU
LOrt Araburn cy.cmplanhils funmu
tIOni111`)
We, atque pulificrrimis clutacici-ibus
dcfcriptus s
Ltdcinguc it& at- pari Igcni c ArAbik itlininat, .
i!) Latinum transl. ;
A UCT O J& E
LUDOVICO TMARRACCIO
E Can't rf r,firloPir Clf rk"CrU,14I RT.', (.1,14M At t4, Lki
PATAVII,
M. DC. XCV I 1 I.
Ex Typographia Serninarii.
S P R 10 RILM 'PE sti,
6. Ludovico Marraci, .41coctiti It tins mutt/ sus, Patavii, 169S. Foaia de titlu.
--qc*,..?4
-,
, `,
..1,;.s.c r 41
. j?;.4
I .t;
;.; ,
<.*
4k .14
CI
"No",
k.4,.
t"t
"
" t 1 4.
rtes*t.1
IS.
. 4
4.440....x i'
i 4-.41
s
..0"*
'. )4,,, ote
I 1..k.
14
,t1:1
4. .
1 I,
/ /
i
, \ (11 .,r .
....
>%?'
\
i i
k
1
....4
I
44 owt. J .. \ ,_101
4-
\
\t . 1 -1, 40 ,
ci
1
-,... ..N.,
vi \
1,4 +
AM
.0
Pt
r
ti
V "
ONthlASTICU
LATINO-TURCICO-ARABICO-PE a NI,
SIMUL IDEM
INDEX VII{
LEXICI TURCICO- ARABIC - PERSICI ,
(2,!!od Latin , Ger;iianic , aliarimique Lingitaram
4itijraj PtrfrilaZdailane rue/cr in lucent edit 1111.
C :4:00a040
VILN '
c
S. Fran( i',co a llesgnien Aleninski, The caul us lingua, um or iental lunt Viennae, 1660 0687.
Foaia do titlu a ?M. .
..,,,:636: .- "'s
ftio
e oumorrt..7.450
111,1)1,v) iIEQUE.
U
ORIENTALE,
ov
DI, V 3\ 1\1 t 'XIV': RC! 1_
LES '.
Dora'. rt0.1.4 , !3 4m/, , Or:4.m% . Jr um. ore api
I
at/tetra "am ort Cc inn Amigo
par krr-leva, a lave.: &- .e
Par ?A onikur
IS TO R
tiel 6 stab jrnsente .
il 'ripen()
t
I
4 , .
10. Paul Recant, 1st( ) ia dello stato p, Cs( Jac dal'IMPt1 io Ott 'nano, rad. C. DAIL Venetia,
1672. Front i.1 taut.
IST o RIADELLO STATO PRESENTS
DELL' IMPERIO
OTT OMAN O
NELLA QyALE SI CONTENGONO
Le Afitrucor Politic& do* Titre& I puny' principal, della Religion: Afc:Ito.
rnettana . Le Stt CC 'le Erect' e gli ordmi dirttrfi de Is Religion
Lot Optima mil Bare , cow* ofixto dear r.:--(c per Alc-
re per Terra, c tittle rtndire della flare tyro .
Compofta prima in lingua Inglefe dal Sig. Ricauc , Scudtcre Scgretario clef
Sig. Co. di VVinkhcliey Ambalciadore itraordin4-io del Re d'In-
gliiIterro Carlo fecondo , a Sultan Maliometto Han IV.
crie al pretence Regna., .
nada:, pond it Francefe dal Sig, Brent, E finaincente
. rrafportara in itaii4no
Da COSTANTIN BELLI Accadernico Tafritta .
illuftrif fs. Sig.
BATTIS_TA NANI
CAVALIER PROCVRATOR MERITISSIMO
DI S. MARCO.
-ug 1.4 44,
11. Paul Rycaut, Istoria dello stato presence dell'Imperio Ottoman, trad. C. Belli, Venetia,
1672. Foaia de titlu.
OTTOMAN LIB. II. 203
C A P. VII
Deli Edbmis.
.s..7,;0S4=ss
12. Paul Rycaut, Istoria dello stab presence dell'Imperio 011omano, trail. C. Belli, Venetia,
1672, p. 203.
r,
........ ..,......,
, 4
J TEAIKOM
, .
1:0. .4.7"....,
untztwHArta pc)cciticKAro r oc y A A p cT B A ,
-V r lit tummy
A BTuX pATop v , rt)phi
,,,..4-1 ,,,BHbist ,BCF,CO3,IpeTBEHI-itiffirMy 3A.,,,
O - 1 CT LA , IMF; Ei).,,k'ropy 6 \Ali)tiECTIEStflei-
T'',N1 y . ("1p17.6A Arom , o I uky o , ELIECI BA . SAO-,
AT)A, 111 1! pOIC)1-11-i K) , AC46p0...fhT V- \, ti ME VI
c19-:',() ki-Nx h HAyk`iii t xyAolitr,cTs1) t 1 AcAAil EA:co, ,
'
C E 0 11 I 11 0 SH IE.
ttnur. e rtre'reAlaill- roil: . 11 Ep A TO-
, cr
I
LA, fr-It ' t , Oral rw.3.tat
ttprlirki.stiluotils -toting' rigool , cco6AIsoto
,,,
tit :4 9 VI 1418,1014196 6.A a r acts! , rtc,41 dirt ,
ilA
,k , ti wail, tr.CikAto text , it,
02.4.1 tiptvirm
los V,ORY PC- rnal..B7 wit 6,..aront),Llo 114.A111E..
C RAcjitE, Aerxmot Afro yrt aalitiaels
crAs tart t I xe7 Al) t.:cA ilpscri-AartrtapoccitvKow
al.x x , kAtti Orr4W, i-f 111;th pctoz,,k A clip, tscib
Xlt , uo9iccoNty..i.10e> tUIZLAbila I , oir b lSx Hi CAN' 715bI.
BALLA
11.
13. Sistortul snit intormirca )cligici mithamnicdane, Sanktpitrlmrh 1722. Epistola cledicatorie
&Me Pan( ctl hate.
14. Odd operci lui Dimitric Cantemir,
de Teofilact Lopatinski, publicata in A: * a
Sislemul suit intocmirea religiei muhammedan, ,
%-411i4.1/
I
,._
A )41(oHl) rocno,o.
is tiff ib 13AaroAarnb
Caitacea Acta ts HolUls,
6oxlso , tiellpemetoos ii
coxposcHHax rifcmyApocnis CioisYA orneiobtiota
,"4y dwina , die tic:m.13VA Fitz-rya:Act-Oct BC SIKIII KOWIttilg aienaktxuAx .1014
- 4, n
1 DX .1) K OHEtt1) , intpoKA. 3A110StAb TBOil SSA. JP1.
1 Climb :Alto graKce XyAoxfonso, a/Acute, lit vitno Arno 'Ifni,-
ob4cexoto x1fneocnIllo nFolsneAcHo corm , ice 01'0cm-41-ice in
Orife),SACHHoe calm; CAOno me eirmic mOAb tirocirraiiii0,ZSICO1co
lat Z rAyt5two, into ymomt mr.Aotatnectomi) ( paitiT) c..tlxo urfeil)
froze vioAatmylo 6.Aarokimb noasoAlleincsi ) nonnlicn vilfax axe
mozeta. ripoilml plc, nonlicrAa inarmi 6ozin tfelatetteimme.
rioCAMAnott,tetile latkiriblri vipemyAporniR . ,i1L3bi x Zai(otob rAydo-
1,0srmoy,ortiT) ymo3pli1c_iansoml , slice, X.0 ilienbtrnatiTio
4aTtliTMI)
qIc glin'cOxl) vocrtiAnie,lill,i, z no3nanno mcl) yeepAmo nrAo-
rasf.ien , /,/ id) c1-0,a,' c Iota) n plc.:6Am " pa3cymAaogrmy y,(000-
lim:111Wcilw5t . titlo lo nra trill momme , A criaxt) 85 rAaroActul.
MAMMA Nuli) 3AK01-1011pECTy111411,J,bi rAyM AEHi.51, nws III'
HO H1. RICO '2,A KOI lb T8014 l'OC110A14. Cen cel-frZel-441, Coalx4 It!
'. 110.11,0 cy1111, mom: onus,. 7/1 al CBCT1bra OtTWC$13 , KornOrble
mu0:1.11tof,11 lia clip. 11,VtAt.: Ilia N3A0;t0-014 i Wave lamb yvnit
Anto, It itl(rEAC MyAfClItilyTOMI) cOmb: 'nor pa,..04 riropoKt
100,1Z' MItilariCA1-10 MO134601I yCiTtalibt . 14 af(tsiibi Hent)ptibtx1)
4,,,wAT),,tant.,:b , Aa dut Jtoili Of Onfirson0Aortul) mamma), aim
-klitiftzt go iriNiti 'tialsivic ni OCihnir.ACJI 14 sane ymenutortAnIc era
fAtfulmfr. A Di ric.3.,tylnalite latplA , 4cAonSnecKast ymeunionamIst
ut,tc11.1. CA Zil'a..ct a 60MeCingeflubta 24motiorvil. am,/ fia
1 MAZWK on/ noon zerc.yelf1141 ?graft Kamciin , xotrmnic itzlfa
.
16. Syst emu/ au i ntocAni, ca red Igici mithammed we, Sanktpiterblu h, 1722. f
1
MAMA FIF,pBA.31
o AxEnpopout myxAmmEAt.
FA BA nEpsAiii
0 1/1MEHAX13
MyXAMMrAOBVIX1)*
014C.Ake ctoiCmicirlran acorn
*AA, umcma, as flarnqaumet
ibACHC1 ITC UNA:0111o; , He CmactrATIVIO taloa
n ,41),AcY1 My x 74,1C),Otblx1) 6 wain mvairib , ha 0 Wadi
uNtyuje Asa,' rugn neinsU
ircze cooccnacumbia Si naiTuatnr_Ataaxt
kimaraxt% iamb, nr.4-
. (Mb&
17, Sistemul sass intocmirea religiei mithantinedane, Sanktpiterburh, 1722, Inceputul Carpi I.
no.e., 'Ann nnen an, e .e , awn nn nnakan,e,neene
tt 4
ne
.\ /
71:a) :t:411
A=
...-
S..' ....
1
4.7 rfi P . 0 r."-u
''1/4iVri L
1S. Miniaturil din (Arlen login pofetulut Vahonud dedicata sultanului Alahomed
al III-lea.
19. Deriisi in proLesiune.
Desen din cod. 8626 al
Bibliotecii Nationale din
Viena.
0 a
AI
'0100;?
O
Y
CJ 4
-___t
. .
.*
0 Ls rues
,
0 .%.! ;.
111
I Id %,
21. Festi7itate la curtea sultanului Ahmed al III-lea. Miniature de Levni, in Vekhi, Stir-name.
17,9- 14 etc.), ajutor al lui Moise in lupta contra amalecitilor, conductor al poporului israelit
diva moartea. acestuia. Coranul face aluzie in el in sura V, 23-29.
479. Prorocul Ilie (ar. 'Ilya's), mentionat si in Coran, VI, 85 si XXXVII, 123 130.
480. V. nota 241.
481. Samson era cunoscut in traditia islarnica, si in apropiere de Sara'a (Palestina) exists
un monument numit Kabr Shamshun (Mormintul lui Samson). Cantemir se refers in o prelucrare
araba sau persana a istorieiTui Samson relatata in cartea. Judecdtorii, XIII XVI.
482. Distih in tura:
Dirf3d zemline-i geprev (?)
Terziba,st vu Hamze-i Husrev.
483. Regele-profet David (c. 1002-963 i.e.n.), ar. Da'acl, amintit in Coran, II, 251; IV,
163 etc.
484. Regele Saul (c. 1020 1010 i.e.n.) a fost cunoscut, sub numele Tc1/4t, atit de Coran,
II, 247, 249, cit si de traditia islamica (Bernhard Heller, El, IV, 674-675).
485. Tc. Zebur < ar. Zabur (Coran, XVII, 55).
486. Ar. da'acli.
487. Regele Solomon (c. 970-930 i.e.n.), ar. Sulayman, mentionat in Coran, II, 102;
IV, 163 etc.
488. Pers. div.
489. Tc. Belkiz G ar. Bilkis, regina legendary din Saba (I Imp., 10,1 13, Coran, XXVII,
22-44), venita la Solomon pentru a-i pune intrebari enigmatice (B. Carra de Vaux, EI, I, 738).
490. Ar. Bakht Na,sar, Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului (605-562 f.e.n.).
491. De observat ca Ezdra (autorul cartii cu acelasi nume din Vechiul Testament) nu face
cleat sa povesteasca despre reconstructia templului de catre Zorobabel si marele preot Iosua,
dupa. intoarcerea din robia babiloniana, reconstructie incheiata. in anii 516-515 Le.n. Darimarea
templului a fost poruncita nu de Vespasian, ci de Titus, in anul 70 e.n. Constantin cel Mare a
construit nu templul, ci doua bazilici, pe locurile mormintului lui Iisus si al descoperirii Crucii
(325-326). La fel, Justinian a cladit biserica Fecioarei, dupa unii pe locul templului, in apro-
piere de actuala moschee Aksa, dupa alti autori pe locul Cinei de taint', cunoscut a fi drept
mormintul lui David.
492. Cotul (cubitus), veche masura de lungime echivalenta cu circa 50 cm.
493. Pasajul este un rezumat al Coranului, XXVII, 17, unde ins& este vorba de furnici
(de unde titlul capitolului respectiv), dar autorul trimite din gresala la cap. V (Punerea mesei
sau Masa servita) .
494. Dreptul boy, eroul cartii cu acelasi nume din Vechiul Testament, a fost cunoscut de
musulmani ca Aiyiib (Coran, IV, 163; VI, 86 etc.). Moscheea. lui Eytip (Eyiip Sultan Camii)
se Bill in partea de nord a Constantinopolului, ling& Cornul de aur, in cartierul Eyilp. A fost
construita in 1458 de sultanul Mehmed al II-lea in amintirea lui Eyilp (ar. Abu Aiyab Ansari,
tc. Eydb-i Ensari), discipol si stegar al Profetului, mort sub zidurile Constantinopolului in 670,
in cursul asediului condus de Yazid, fiul califului Mu'awiya. Mormintul lui Eytip se afla in curtea
moscheii unde aveau loc ceremoniile de intronare a sultanilor. Al-an,scir inseamna aparator.
495. Lulpnan, intelept citat in Coran, XXXI, 12 19, preluat de traditia musulmana
din legendele arabe pagine, un fel de Esop oriental. I se atribuiau numeroase sentinte provenite
de fapt din Cartea lui Ahilzar Asirianul $i fabule, adaptari arabe medievale ale fabulelor lui
Esop (Bernhard Heller, EI, III, 36-39). $t. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia
Romany. Memoriile Seeliunii Literare, s. III, t. 2, 1925, p. 422, observ& a la LuIsman se refer&
invatatul roman si in scrisoarea sa catre Petru cel Mare din 23 noiembrie 1719 (Un filozof oare-
care arab, fiind intrebat de in cine a invatat filozofia, a raspuns ca de la orbi", ibid., p. 486,
nr. XXXIV).
496. V. nota. 449.
497. V. nota. 450.
498. Derivatie inexacta. De altfel, Lukman nu a fost cunoscut ca medic. Pentru asimilarile
propuse v. B. Heller, loc. cit.
631
499. Lat. med. betonica < lat. vettonica, dupa numele unui vechi trib din Galia, vettones =
plants, din familia mentei, cu proprietAti medicinale (Betonica officinalis, rom. cretisor sau
cuisoritA).
500. Iskandar-ndme (Cartea. lui Alexandru), preluata din Alexandria lui Pseudo-Callisthenes,
despre a carei cunostinta se poate deduce din Coran, XVIII, 60 si urm. Cartea circula si in tura,
gratie traducerilor lui Ahmedi (sec. XIV), Ali Sir Nevai (sec. XVI). Este probabil ca autorul s&
se refere la cea dintii din aceste doua versiuni, facutl in turca osmana.
501. Tc. Iskender Zulkarneyn < ar. Iskandar Dhu'l-Karnayn, Alexandru cel cu doua
coarne, astfel numit in Coran, XVIII, 83 si urm.
502. Grecii din Cyrene, vecini cu oaza libiana [a lui Ammon] an imprumutat din Egipt,
dindu-i o form& omeneasc5 tipul corniger al lui Zeus-Ammon, pe care ni-1 &era monetele din
Cyrenaica" (P. Descharmes, Mythologic de la Grece antique, Paris, 1886, p. 53).
503. Tc. Iskender-i R4m ibn-i Feylikos.
504. In traditia musulmana Alexandru cel Mare este infatisat ca un aparAtor al dreptei-
credinte si, pe baza identificlrii cu personajul din Coran, XVIII, 83, este socotit profet (EI,
II, 569).
505. V. nota. 408. Legenda relatatO de Cantemir pare intemeiatO pe traditii locale din
regiunea Beysehir-Konya. La 20 de km nord de Beysehir, in apropierea lacului cu acelasi nume,
la Eflatun Psnam (Izvorul lui Platon), se pot vedea $i azi urmele unui monument hitit din sec. al
XIII-lea 1.e.n., format dintr-o baza de piatr& impodobita cu basoreliefuri cu tem& religioasA.
Specialistii an recunoscut in aceste ruine (asociate cu o statuie colosall descoperit& la 40 km
distantA, in satul Fasillar) fie un edificiu religios din vechiul regat Arzawa, fie un tropaeum
din timpul regelui Tudhalija al IV-lea (J. Mellaart, The Late Bronze Age monument of Eflatun
Pinar and Fasillar near Beysehir, in Anatolian studies", 12, 1962, p. 111 117; K. Bittel,
Beitrag zu Eflatun Pinar, in Bibliotheca, Orientalis", 10, 1953, p. 2-5; R. Boulanger (6c1.),
Turquie, Paris, 1965, p. 526-527). In legatura cu traditia despre Platon la Konya a se vedea
si F. W. Hasluck, Christianity and Islam under the Sultans, vol. II, Oxford, 1929, p. 370 si urm.
(mormintul lui Platon" intr-o moschee fost5. biserica Sf. Amfilohie, a carui cinstire ar fi fost
incurajata de dervish mevlevi, potrivit tendintei for de a concilia religiile pe o baza acceptatl
deopotriv& de musulmani si de crestini D. S. Margoliouth, EI, III, 480).
506. V. nota 316.
507. Tc. Behrdm-i Gar Sahib Ktran. Personajul istoric intrat in legend& a fost BahrAm
al V-lea, suveran persan din dinastia sasanicla (420-438), supranumit pentru taria sa Gar (asin
salbatic, colun), care, evident, nu putea fi contemporan cu Platon Aristotel.
508. Selmtin-i Pak, Salman cel curat, Salman al-Faris!. persan convertit la islamism,
devenit tovarls al Profetului, erou al Persiei convertite si una dintre cele mai populare figuri din
legendele musulmane (G. Levi della Vida, El, IV, 120 121).
509. Tc. Demur Hindi.
510. Tc. 110-1 hayat.
511. In textul rus: 6araz < fr. bagage.
512. Episodul lui Cantemir asociaza citeva traditii legate de populara figurl din legendele
musulmane al-Khadir (sau al-Khidr, formA mai apropiata de Hizr), numit in Coran, XVIII,
60: sluga lui Moise. Este vorba despre cautarea izvorului vietii. Pasajul din Coran, loc. cit., care-1
infAtisea.z5. pe Moise cAutind elixirul are, dup& specialisti, trei surse: Legenda lui Ghilgamel,
Alexandria i legenda ebraicl Ilie ,si rabinul Iosua ben Levi. Ghilgames, Alexandru cel Mare si
rabinul Iosua cauta deopotriva apa (primul iarba) vietii ai trec In calatoria lor prin diferite pe-
ripetii. Alexandru nu o poate afla, ci bucatarul sail Idris (dup& R. Hartman un Andrei, personaj
mentionat in Coran, XIX, 56-57 si XXI, 85 -86, A. J. Wensinck, EI, II, 477-478). Ilie este
cel care-1 conduce pe Iosua catre apa vietii. Al-Khadir apare, in versiuni arabe ale legendei lui
Alexandru, drept sef al avangardei regelui macedonean, vizir sau vAr al acestuia. Versiunea, lui
Nizatni ni-1 aratA insA pe al-Khadir cautind apa vietii nu cu Alexandru, ci cu Ilie ('Ilyas, profetul
biblic Ilie), ca in relatarea lui Cantemir; dar ei nu-si renal& tovarasul de drum, ci amindoi beau
din izvor si devin nemuritori (ibidem, EI, II, 9 12-9 16). In credinta popular& al-Khadir si
Ilie sint protectorii cAlatorilor pe mare (primul) si pe uscat (al doilea). M. d'Ohsson, Tableau
general de l'Empire Othoman, t. I, Paris, 1788, p. 187.
513. V. nota 416.
632
514. V. nota 293. Dar derivafia lui Yadjudj si MadjUdj din Gog si Magog nu este gresita.
515. V. Cartea a III-a, partea. a II-a, art. 4, p. 72-73.
516. V. Cartea, a V-a, cap. 5, p. 180-186.
517. Tc. kahve < ar. leahwa = cafea", bautura introdusa la Constantinopol in timpul
domniei lui Soliman Magnificul. In 1554 un alepin si un damaschin au deschis primele cafenele
(kahzva-khrine, la Cantemir circiumi), in capitala imperiului (C. van Arendonck, EI, II, 673).
518. Poate 'Uzayr, profetul evreu Ezdra amintit in Coran, IX, 30, deli venirea. lui"
(sfirsitul sec. V 1.e.n.) nu a fost dupd, ci nainte cu citeva decenii de Alexandru cel Mare (356-
323 f.e.n.). Asemenea anacronisme sint lila curente in traditia musulmana: Iona (v. nota
urm.), asezat in sirul profetilor tot dup5. Alexandru, a trait la inceputul secolului VIII i.e.n.
519. Ar. Ytinus ibn Mattai, unul dintre profet-ii mici ai traditiei ebraice (Iona), autorul
cartii cu acelasi mime din Vechiul Testament, citat de citeva on in Coran, IV, 163; VI, 86 etc.
520. Shu'aib, profet din Madian mentionat in Coran, VII, 85-93; XI, 84-95 etc., pe
care unii exegeti 1-au identificat fare temei cu socrul lui Moise, tot un madianit (numit in Ex. 3,1:
Ietro). Identificarea. cu Isaia este inexacta (numele arab al acestui profet este Sha`ya.)
521. Firmly& profetul Ieremia, autorul cartii cu acelasi nume din Vechiul Testament.
522. Zakdriyci, tatal Sf. loan Botezatorul, mentionat in Coran, III, 37-41 etc.
523. Yahyd, Sf. loan Botezatorul, mentionat in Coran, III, 39; VI, 85 etc.
524. V. nota. 185.
525. V. nota. 465.
526. V. Cartea a III-a, partea a II-a, art. 2, p. 68-71.
527. V. Cartea. a IV-a, cap. 11, p. 120- 123 si nota 474.
528. Hazret-i Meryem Ana, numele Fecioarei Maria in limba tura.
529. In toata relatarea credintelor musulmane privitoare la Iisus sint amestecate pasaje
din Coran la rindul for tributare Evangheliilor (canonice sau apocrife), spuse ale Profetului pre-
luate din traditie sau comentarii ale exegefilor. Astfel, miracolul pasarilor create din lut provine
din Evanghelia lui Toma, III, 1-2, Minunile lui Iisus, text etiopian (Patrologia orientalis,
XII, 626), sau din Evanghelia copi/driei lui Iisus, XXXVI. De ad referinta lui Cantemir la
carti necunoscute sau mincinoase".
530. Acest text nu exista in Coran (vezi insa sura IV, 171: Da, Mesia, Iisus fiul Mariei,
este profetul lui Dumnezeu, Cuvintul sau, pe care 1-a aruncat in Maria un duh care emana
din el").
531. De fapt Coranul, V, 110, nu spune decit ca. Iisus poate invia mortii cu ingaduinta.
lui Allah, WA sa mentioneze nenumarate" asemenea minuni.
532. Tc. ifsely-i Masa, nefes-i Isa.
533. 0 legends postcoranica afirma ca la cererea. apostolilor Iisus ar fi inviat din morti
pe Sem sau pe Ham (nu pe Iafet), pentru a descrie arca. lui Noe (B. Heller, El, III, 1014). Dar
aceasta legend& an exists in Evanghelia copadriei lui lisus, la care trimite Cantemir.
534. Tc. Nefesi Isa-i muhtac dur.
535. Tc. Pavlos. Reprosul de a strica sensul cuvintelor revelate" este adresat anumi-
tor evrei", in Coran, II, 75, IV, 46 si V, 41.
536. Apropierea, usor de facut, intre cele doua texte - Comm LXI, 6 si In., 14, 26 -
fn care lisus anunta venires, dupa el, a Sfintului Duh (in Evanghelie), a lui Mahomed (in Coran)
a dat loc unei bogate literaturi avind ca obiect sensul cuvintului biriklutus, redat mai tfrziu
(sec. al XIII-lea) prin farklit. Autorii musulmani care afirma el textul evanghelic a fost corupt
pretind cs initial in loc de Ilapax2oyrog (mingiietor) era scris IlepixAmog (ilustru, in araba A hmad,
preaslavitur, unul din numele lui Mahomed). Cf. B. d'Herbelot, Bibliotheque orientale, Paris,
1680, s.v. Mohammed, si D. Masson in Le Coran, Paris, 1967, p. 951.
537. V. Cartea a III-a, partea. a II-a, art. 2, p. 68-71.
538. Tc. yunani.
539. Tc. L4 allh aid Allah, Isa rahu'llah.
540. Sistemul nu cuprinde un capitol cu acest titlu, ci doar un paragraf in Cartea a V-a,
cap. 6, p. 200-203.
633
541. Ar. Inil, al- tufuliya, text apocrif cu atribuiri diverse, cunoscut doar in versi-
unea arab& dupl. un original grecesc sau siriac, editat mai intii de Heinrich Sike, Trier,
1697.
542. Despre Yahya bin Zekeriya v. Coran, III, 37-41; XIX, 7 15; XXI, 89-90 (trimi-
terea din text este greaitA). Pasajul citat de Cantemir este din Coran, XXI, 91, dar el se referA
la Maria, deci la naaterea lui Iisus, nu a lui Ioan: Iar cea care a ramas fecioara... I-a insuflat
din Duhul nostru. Am fAcut din ea ai din fiul ei un semn inaintea lumilor".
543. Cf. originalul latin, f. 86'; in versiunea rust textul grec e reprodus cu ca,ractere chid-
lice in pronuntarea moderns..
544. Mehmed al IV-lea Avct (Vinatorul) a domnit intre 1648 ai 1687. Palatul cel mai
dinauntru", tc. ender:2n, la care se refers. Cantemir era, probabil, complexul de cladiri din curtea
a treia a reaedintei sultanilor la Topkapi Sarayi, curte spre care se deschide Poarta fericirii
(Bab-1 saadet); in partea dreapta a ei se afla ai in prezent tezaurul.
545. Tc. havariyan, apostolii lui Hristos.
546. Capitolul Avraam din Coran este al XIV-lea Cantemir se refers insa la un pasaj
;
din cap. V, 82-83, unde creatinii sint descriai ca lipsiti de mindrie, sensibili la descoperirile
Profetului, marturisinduli credinta in el.
547. V. nota 536.
548. Eroare. Pasajul se all nu in Epistola cdtre evrei, ci la II Cor., 12, 2-4.
549. Sart Salttk Baba (sau Dede), dervia turc, sfint al ordinului bektaai (v. mai departe,
Cartea a VI-a, cap. 11, p. 300-301), originar din Bukhara. Dupa unele izvoare, prin anii 1263-
1264 el s-ar fi aaezat cu un grup de 10 12 mii de turkmeni in Dobrogea de nord, in regiunea
Babadagului, unde se afla ai principalul sanctuar in care este venerat ai mormintul sau, care
a fost important loc de pelerinaj. Asimilat cu mai multi sfinti creatini (Gheorghe, Ilie, Simion,
Spiridon), in credintele populare dobrogene el ar fi fost acelaai cu Sfintul Nicolae. in 1557 solul
polon Erasm Otwinowski semnaleaza, in Babadag, un loc de inchinaciune idolatry la mor-
mintul unui dervia sau calugar turc, anume Nicolae" (Relalia cdleitariei prin Moldova si Do-
brogea, trad. P. P. Panaitescu, in Maria Holban, red., Cdldtori strdini despre ldrile romane,
vol. II, Bucureati, 1970, p. 120); misionarul catolic Pietro Diodato Bak gid nota in 164 1 ca
derviaii de la Babadag venereaza un mormint sacru ai afirma ca trupul acela ar fi al Sfintului
Nicolae, pe care-1 numesc Sarisaltik Baba" (Dare de seamd despre Moldova, in Cdldtori strd-
ini, vol. V, Bucureati, 1973, p. 222). Evliya celebi a intilnit la Babadag traditia lui Mehmed
Bukhari, acelaai cu Isvet Nikola (Seytiluitname, II, p. 134 137; Cdldtori strdini, vol. VI,
Bucureati, 1976, p. 352-353, 396). Asa it atia ai Cantemir, a carui informatie este, desigur,
tot de sural dobrogeana ai care, fail indoiall, vizitase mormintul reputatului dervia, in tre-
cere prin Babadag. Cf. ai Fr. Babinger, El, IV, 177 178; Jean Deny, Sari Saltik et le nom
de la ville de Babadaghi, in Mlanges Picot, II, Paris, 1913, p. 12; J. Jacob, Die Bektaschije
in ihrem Verhaltnis zu verwandten Erscheinungen, in Abhandlungen der koniglichen Bayerischen
Akademie der Wissenschaften, Philos.-Philol. u. Hist. Klasse, XXIV, 1909; Paul Henri
Stahl, Croyances communes des chrdtiens et des musulmans balkaniques, in Buletinul Bib]iotecii
Romane", Freiburg, S. N., VII, XI, 1979, p. 111 -112.
550. Tc. Hsdsrellez, ar. Djirdjis, Sf. Gheorghe. Numele turcesc se explica prin faptul
a la musulmani cultul Sf. Gheorghe este asociat cu acela al profetilor Khidr si Ilie (v. nota
512), reuniti sub numele de Hidirellez. Data pomenirii lui de cdtre creatini (23 aprilie) insemna
pentru turci inceputul verii (B. Carra de Vaux, EI, I, 1078).
551. Tc. Kasim < ar. Ifdsim, Sf. Dumitru, a carui serbare (26 octombrie) insemna In-
ceputul iernii (Cl. Huart, EI, II, 844).
552. Haemus, numele latin (dupa cel grecesc) al muntilor Balcani care separa Tracia
de Moesia.
553. Sf. Foca, gradinar din Sinop, cunoscut prin ospitalitatea sa fats de strdini. Condam-
nat la moarte in timpul persecutiei lui Traian, Decius sau Diocletian, s-a predat de bunavoie
soldatilor trimiai sa-1 omoare, pe care ii primise in casa.. A fost obiectul unei veneratii deosebite
in regiunea ponticl ai la Constantinopol, considerat drept patron al corabierilor. E comemorat
in 22 iulie ai 22 septembrie (W. Smith and H. Wace, A dictionary of Christian biography,
vol. IV, London, 1887, p. 393-394; I. Martinov, Annus ecclesiasticus graeco-slavicus, Bru-
xellis, 1863, p. 183; Gherasim Timua, Digionar aghiografic, Bucureati, 1898, p. 302-303). B. P.
Hasdeu (Etymologicum Magnum Romaniae, t. II, 1892, p. 1154) arata ca in romani, fiindca.
Foca seamana cu foc, printr-o astfel de etimologie poporana s-a nascut credinta ca el pirte,ste";
de aci superstitia ca cine nu pazeate aceasta zi si lucreaza la vie soarele ii va dogori via cu
amity ai prin aceasta se va usca". Aceasta credinta, se refers la ziva de 1 iulie, cunoscuta
sub numele de Ana-Foca, sfintii serbati la 21, respectiv 22 iulie (Hasdeu, loc. cit.; Tudor Pamfile,
Sdrb4torile de yard in rom4ni, Bucureati, 1911, p. 162 163), dar dupa cum se vede din relata-
634
rea lui Cantemir ea era pazita, in legatura cu pomenirea Sf. Foca, si de plugarii dobrogeni.
V. si Petru Caraman, L'ethnographe Cantemir et le folklore du Proche Orient, in Dacoromania.
Jahrbuch far Ost fiche Latinitat", 2, 1974, p. 323-327.
554. Aluzie la cuptorul din Babilon in care imparatul Nabucodonosor a vrut sa arda pe
cei trei tineri evrei ce nu voiau sa paraseasca legea, mozaica (Dan, 3, 1-30).
555. Mahina, termen latin desemnind un ansamblu alcatuit cu arts, (v. Lucretiu, ma-
-
china mundi = edificiul lumii). Despre zidirea lumilor v. Cartea a IV-a, cap. 6, p. 101 106.
556. Tc. Rdz -t maltFer; Iftyamet gitni.
557. Tc. Ktztl elma.
558. Tc. Padisahumuz gelar, kifiritn memleketin alur, Kaztl elmayt alub kabz eylcr yedi
ytladak gdvurun /allot cilemazsa gerek, oniki ytladak onlarun begligi; kuyu yapar, bag diker,
bagge balar, olt ktzt olur, oniki yildan sonra htristiyanun hates cskar, of Titrki gerisine ttts-
kare. Profetia, pe care Cantemir o putea cunoaste atit din mediul intelectual turc, cit si din
lecturi europene, fusese consemnata, de alti autori. Ea fusese pub licatA mai intii de Bartholo-
mej Georgevie, carturar croat cazut prizonier la Mohacs, care, dupa eliberarea sa, a scris citeva
cArti de mare Aspindire privind civilizatia otomana, traduse in mai multe limbi. Textul, In
tura, si latina, al profetiei privitoare la cucerirea. Marului rosu" (prin care Georgevie intelegea
-
Costantinopolul, in simbolistica profetiei Roma), a aparut in brosura Prognoma siue Prac-
sagium Mehemetanorum, primum de Christianorum calamitatibus, deinde de suae geniis interitu,
ex Persica lingua in Latinum sermonem conuersum. Auth. Bartholomaeo Georgieuits, [Antuer-
pine, 1545]. A fost republicat la Viena, in 1547, si, in traducerea italiana a lui Lodovico Dome-
nichi, la Florenta, in 1548 (cf. Carol G011ner, Turcica. Die europiiischen Titrkendrucke des XVI.
-
Jahrhunderts, I. Bd., Bucuresti Berlin, 1961, p. 401, 407, 411). Regasim textul intr-o lu-
crare atribuita umanistului transilvanean Christian Schaeseus, Pannoniae Historia chronolo-
gica, Francofurti, 1596 (cf. Christianus Schaeseus, Opera quae supersunt omnia, edidit Fran-
ciscus Csomba, Budapest, 1979, p. 485-486). El a fost studiat de F.T.W Hasluck, Chris-
tianity and Islam under the Sultans, vol. II, Oxford, 1929, p. 737-739; Jean Deny, Les pseudo-
prophities concernant les Turcs au XVIe sicle, in Revue des etudes islamiques", 10, 1936, p.
218; E. Rossi, La leggenda turco-bizantina del Pomo-Rosso, in Studi bizantini e neohellenici",
5, 1937, p. 542-553; W. Heffending, Die titrkischen Transkriptionstexte des Bartholomaeus
Georgievits aus den Jahren 1544-1548, in Abhandlungen fur die Kunde des Morgenlandes",
-
28, 1942, Bd. 2, p. 12-35; Carol G011ner, Turcica, III. Bd., Bucuresti Berlin Baden, -
1978, p. 341 -342; Andrei Pippidi, Tradifia politica; bizantina in ldrile romdne in secolele
-
XVI XVIII, Bucuresti, 1983, p. 86.
559. V. Cartea a III-a, partea. a II-a, art. 1, p. 64-68.
560. V. nota. 239.
561. Cf. si D. Cantemir, Monarchiarum physica examinatio, ed. I. Sulea-Firu, Studii
;i cercetari de bibliologie" 5, 1963, p. 272.
562. V. nota 426.
563. V. nota 294.
564. Tc. Sedd-i Iskender.
565. V. Cartea a III-a, partea a II-a, art. 2, p. 68-71.
566. Tc. Mehdi-i zaman. Pentru doctrina islamica privind acest personaj eshatologic
(cel condus de Allah"), v. D.B. Macdonald, EI, III, 116 -120.
567. Dupa traditia musulmana ingerul mortii (`Izail) va suna de trei on din trimbitA
la sfirsitul lumii. Primul sunet este acela al consterncirii, al carui efect va fi cutremurul pAmin-
tului, caderea muntilor si a cerurilor, adunarea tuturor animalelor intr-un singur loc. Al doilea
sunet va fi acela al tnortii, dup5. care nu vor mai 'Amine decit Allah, raiul si iadul cu locui-
torii for tronul slavei. Al treilea sunet va fi al Invierii (G. Sale, Observations historiques et
critiques sur le mahometisme, in Les livres sacres de l'Orient, traduits ou revus par G. Pauthier,
Paris, 1860, p. 496).
568. Relatarea. lui Cantemir cu privire la sunetele trimbitei este deosebita de cea tra-
.litionala (v. nota precedents,).
569. 'Izra'll va invia inaintea celorlalte fapturi, impreuna cu arhanghelii Gabriel si Mihail
(G. Sale, op. cit.).
570. Problems controversata in literatura islamica: dupl unii autori, Mahomed ar fi
- -
spus ca oamenii vor invia asa cum s-au nAscut, adica goi si barbatii necircumcisi. La
obiectia Aysei ca o asemenea, stare este indecentA, Profetul ar fi rAspuns ca in aces zi grava, a
635
JudecAtii din urm5., oamenii nu vor fi preocupati de goliciunea lor. Dupa alti autori oamenii
vor invia imbracati in hainele in care au fost ingropati. Yn sfirpit, unii dau imbr5.camintei un
seas figurat: ea ar insemna faptele bune sau rele etc. (G. Sale, op. cit., p. 497).
571. Prefacerea animalelor in praf va fi socotitA, in raport cu chinurile platopilor, o
pedeapsa. upoara. Inca dou5a animale vor avea, intr-o anume interpretare a unor paqaje din
Coran, privilegiul de a infra in rai: ciinele celor papte tineri adormiti pi mAgarul Jul Ezdra
G. Sale, op. cit., p. 499).
572. Aceasta fraza nu se all in Coran. Autorul se refer& la teoria r5spindita in traditia
sunnit& pi imamitA cl mortii sint numai adormiti sau ametiti in mormintele lor, cum pare sa
sugereze pasajul din Coran, L, 19 (H. Lammens, L'Islam, croyances et institutions, 3e dd., Bey-
routh, 1943, p. 70).
573. Nici acest pasaj nu exists in Coran. Dup5. cap. XXXVI, 26 din Coran, s-ar permite
unor suflete privilegiate sl primeasc& de indat& rAsplata in ceruri; la fel cap. II, 143; III, 152
pi 163; IV, 76 etc. confer& martirilor morti in razboiul sfint viata vepnicA in preajma lui Allah.
Despre distinctia intre sufletele musulmanilor It necredinciopilor, v. G. Sale, op. cit., p. 494
pi H. Lammens, op. cit., p. 70-71.
574. Sic! La p. 151 se vorbepte despre numai ;aptezeci de neamuri.
575. V. Cartea. a IV-a, cap. 19, p. 156-159.
576. V. despre aceastA punte H. Lammens, op. cit., p. 71; dup& unii interpreti (mu-
taziliti pi modernipti) ea trebuie inteleasa strict simbolic. CA puntea are o lungime ega1& cu la-
timea riului de foc pe care-1 traverseath este de la inteles.
577. Tc. *urban < ar. *urban, sacrificiu. Aci este vorba despre jertfele aduse de pelerini
in Mecca in ziva de 10 a lunii dhul-hidja; sArb5.toarea din aces zi pi din cele urmatoare este
nurnitA de turd Kurban-bayrams (A.J. Wensinck, EI, II, 1195).
578. V. Cartea a IV-a, cap. 21, p. 163-167.
579. Dupl alte descrieri (G. Sale, op. cit., p. 501), al-Araf era imaginat ca un zid care
separa raiul de iad, servind drept adApost pentru sufletele celor sfinti, ca Limbul din traditia
creptina (Divina comedie, Inf., IV, 1-45).
580. Tc. rekat.
581. V. Cartea a V-a, cap. 4, p. 174-180.
582. Tc. ehl-i fath < ar. ahl al-filth, oamenii legii, inteleptii.
583. V. Cartea I, cap. 2, p. 4 pi nota 61; cap. 9, p. 21 -24.
584. Ceea ce urmea.z& nu se afla in Coran. N-am putut identffica nici pe Evordi, nici pe
Abidonda.
585. V. Cartea. a IV-a, cap. 21, p. 163-167.
586. Tc. cehennem < ar. djahannam, iadul. Imagines unui adinc cu papte etaje pi papte
porti (care-pi are originea in infernul asirian descris in legenda lui Iptar) a fost r5.spindita ai
in evul mediu european (v. descrierea celor papte bolgii In Divina comedie, Inf.); cf. B. Carra
de Vaux, El, I, 1026-1027.
587. Dup5. Coran, XXXVII, 62-68, pomul Zahhtlm se MIA in cercul cel mai de jos al
adului, impreun& cu un cazan de apA clocotitA pi un cuptor in care vor arde pAcatopii (v. mai
jos, p. 160).
588. to textul latin pictoribus; in versiunea rus5. kwepagobi < gr. Coypcupot, iconari, pic-
tori de biserici.
589. Ar. nasard, creptini.
590. Coranul ezitA cu privire la vepnicia chinurilor iadului. Dupa cap. XXIII, 103-104,
s-ar pArea cl p5.c5.topii vor rAmine vepnic in infern; dar dup5, IV, 116 pi XI, 107, Allah iartA
pe cine vrea", apa incit It osinditii pot fi absolviti (B. Carra de Vaux, EI, I, 1026-1027).
591. Cantemir reds esenta contradictiilor Coranului cu privire in vepnicia pedepselor
infernului, dar in mod evident citeazA din memorie, ceea ce explic& erorile In referinte pi texte,
aci ca pi in paragraful urmAtor.
592. V. nota 286.
593. Tc. Comet halt, cehennem hah.
636
594. Tc. cennet < ar. djanna; tc. firdevs < ar. firdaws < gr. napaSsIaoc, raiul. De-
scrierea data de Cantemir urmeaza traditia musulmana popularl (cp. B. Carra de Vaux, EI,
I, 1043- 1044, si D.B. Macdonald, EI, II, 116).
595. ..... quod Copernicus in suo Vorticum systemate imaginatur" (ms. autograf Cantemir,
f. 96). Autorul pare s5, fi redat, din memorie, revolutio prin vortex (virtej, dar si abis), ceea ce
explica titlul fantezist sub care citeaza celebra lucrare a lui Copernic.
596. V. Cartea a IV-a, cap. 19, p. 156- 159.
597. V. nota 423.
598. Tc. Kutb-i Final < ar. al-Kufb al-shamdli gi Kutb-i centlb < ar. al-Ku(b al- djanubi.
599. B. d'Herbelot, Bibliotheque orientate, s.v. Touba, da cuvintului origine etiopiana
gi sensul de rai, fericire".
600. V. nota 378.
601. Tc. huri, pers. huri, ar. huriya, fecioarele paradisului cu care vor fi rasplatiti drept-cre-
dineiosii, amintite In Conan, II, 35; III, 15 etc. Ele vor fi de aceeasi virsta cu sotii for - 33
de ani - vor ramine mereu fecioare (Conan, LVI, 35-36; A. J. Wensinck, EI, II, 358).
602. Trimiterea la cap. XXVI din Conan e gresitA; in alte capitole (v. referintele noastre)
se fagaduieste credinciosilor nemurirea. csi petrecerea fericita ling& Allah.
603. In textul rus, gresit, 170. Mai jos, elpenbut (in ms. lat. elpenbiit) - cuvint neiden-
tificat ; tc. kefal ball,
604. V. Cartea a V-a, cap. 15, p. 248-251: Despre mekruh. Fumatul ar trebui inclus in
aceasta categorie de fapte, nici ingaduite, nici oprite, dar despre el nu se trateaza in capitolul
respectiv.
605. V. Cartea I, cap. 7, p. 12-13.
606. V. Cartea a IV-a, cap. 9, p. 113- 116.
607. Cuvintul din are sensul de religie" numai in limba persana; in arab& acelasi cuvint
insea.mna judeca.th" gi obicei". Confuzia intre cele trei sensuri era curenta in literatura teo-
logic& islamica si ea a generat numeroase dificultAti exegetilor Coranului. Din in sens de religie
se compune din iskim (pazirea religiei musulmane), imdn (credinta) gi ihson (virtutea). D.B.
Macdonald, EI, I, 1002.
608. V. Cartea aIV-a, cap. 1, p. 82 si nota 332.
609. In sensul cel mai raspindit sunna (= obicei, purtare, precept") desemneaza doctrina
i comportamentul comunitatii musulmanilor ortodocsi, spre deosebire de cei sectanti (shi'a ).
Sunitii sint musulmanii care nu se abat de la dogmele gi practicile traditionale (A.J. Wensinck,
El, IV, 581 -583). Din ar. sunna > tc. siinnet (obicei, regulk dar gi circumciziune) gi sums{
(sunnit, ortodox).
610. Tc. Imam-i a'zam < ar. al-imam al-a`zam, imamul cel mare, adica Abu klanifa;
v. gi nota 332.
611. Tc. fart < ar. sharl.
612. Tc. din-i Islamden = religia islamului" (forma de ablativ).
613. Tc. phadet-i kelime, namaz, uruc, hac gi zekat.
614. Tc. farz, sannet, halal, haram si mekrilh.
615. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 82-83 si notele 335-336.
616. Tc. gusitl < ar. ghusl, mares ablutiune ritual& prin care se curata impuritatea mare
(djanna) inainte de savirsirea. rugaciunii (Th. W. Juynboll, El, I, 1042; II, 177).
617. Tc. abdest < pers. adast (ar. wu(lx7), mica ablutiune ritualk necesara pentru cu-
ratirea unei impuritati mici (lzadath ) inainte de rugaciune (Th. W. Juynboll, El, II, 198;
Joseph Schacht, EI, IV, 1202- 1203).
618. Tc. tas < ar. (Cu (pres. tasht) = vas, cans ".
619. Tc. Tovbe, ya Allahtm, Rebbim tehafaru'llah.
620. Etimologie inexacta.
621. V. nota 77.
637
622. Tc. legen = lighean".
623. Confuzie in versiunea rust intre cue (in afart) Si a ueu (In ea); dup& logica situatiei
si practica ablutiunii rituale picaturile trebuie s3 cad& induntrul ligheanului pentru a nu pingtri
spatiul si lucrurile dimprejur. S-a corectat si textul rus.
624. Tc. mest > rom. me,si, un fel de cizmulite fart toc, facute din piele subtire, purtate
peste ciorapi (si in incaltAminte).
625. V. Cartea. a VI-a, cap. 20, p. 320 (Despre erezia rafazi).
626. V. Cartea. a IV-a, cap. 5, p. 98.
627. Tc. sabah namazs.
628. Termeni turcesti in acest paragraf: dgle namazt, ikindi namazt, ahsam namazs, yatss
namazs, temcid.
629. Tc. ktbla < ar. 13ibla, directia orasului Mecca, spre care musulmanii trebuie sa pri-
veasc . in timpul rugaciunilor rituale. Determinarea ei reprezinta un capitol special, deosebit
de important, in geografia astronomica araba (C. Schoy, EI, II, 1043- 1047).
630. Tc. namazgah, locul de rugAciune, v. mai departe, p. 176. Citeva rinduri mai sus
Kdbe < ar. Ka`ba, locul sfint al islamului, situat in mijlocul marii moschei din Mecca (v. Cartea
a V-a, cap. 6, p. 186- 188).
631. V. nota 580.
632. Tc. fstrf vdcib (pentru compensatie).
633. Tc. cemaat.
634. Tc. Allahu either, Allahu ekber, e,sheden 14 ilahe illd'Ilahu, e,sheden Muhammedu re_
sulu'llah. Eyd ald es-seldm, eyd ald es-seldm, eyd alerfelah; Allahu ekber, Allahu ekber, ld ilahe
illd'llahu.
635. V. nota 301.
636. Tc. milezzin < ar. mu'adhdhin.
637. Tc. minare < ar. mindr.
638. Acest capitol nu exist& In Sistem; poate ct, autorul II rezerva pentru cartea. proiectatt.
Despre guvernarea otomand. La p. 122 el spusese ins& ca musulmanii nu cunosc asezamintul
preotiei".
639. Tc. Subhan Allah. V. 0 nota 95.
640. Tc. Selamfin aleykam rahmetu'llah.
641. Tc. fdtiha < ar. al-fdtilza = cea care deschide [Coranul] ", titlul primei sure a
Coranului, care face parte din rugaciunea zilnic5. a musulmanilor (namrlx).
642. Tc. El-hamdu li'llah.
643. Tc. cuma.
644. Tc. seldtin.
645. Tc.
646. V. nota 143.
647. Tc. terdvih.
648. Tc. hdtib Car. khafib = vorbitor"; tc. hutbe < ar. khutba =-- predict".
649. Tc. yamdnn.
650. Capitol proiectat pentru lucrarea Despre guvernarea otomana.
651. Tc. cenaze namazs.
652. V. Cartea. a VI-a, cap. 4, p. 268-273.
653. Tc. tnevlild namazt.
654. Tc. rebidlevvel<ar. 'obi' al-awwal. Autorul se refera la luna rabi' I (a treia si a patra
luna a calendarului islamic poarta, acelasi nume), de aceea o mentioneazt drept luna intii".
655. V. p. 183- 184.
638
656. Autorul se refer5, la muntii din nordul Bithyniei (Asia Mica), asadar Alemdag, Mal-
tepedaglari etc. si la Istranca, dagi, ramificare sudica a muntilor Rhodope, in nord-estul Turciei
europene, de-a lungul coastei M&rii Negre. De observat insa ca muntii din Bithynia nu sint
mai inalti decit Olimpul", fie cel din Grecia (2916 m), fie cel din Asia Mica (Kesis dagi, 2550 m).
657. Punctul in seas de secunda" (v. si nota 345).
658. Tc. ,serefe, balcoanele minaretului.
659. V. Cartea. I, cap. 11, p. 30 -31.
660. Tc. iftar, intreruperea postului.
661. Tc. Arife gecesi.
622. V. Cartea 1, cap. 7, p. 15 si nota. 98.
663. Tc. Arife gani. Muntele de linga Mecca se numeste 'Arafat.
664. Dupa o legend& ebraica (Talmud, 'Erubin, 18 b), preluata si de autori crestini
(Tertulian, Irineu, Augustin), Adam, izgonit din rai, a cAzut pe insula Sarandib (Ceylon), undo
a petrecut doul (nu trei) sute de ani in pocainta, despartit de Eva. V. si Coran, II, 37 si
notele lui D. Masson la ed. Pl6iade, Paris, 1967, p. 782. in Ceylon, pe Virful lui Adam erau
venerate urmele picioarelor lui Adam (M. Seligsohn, EI, I, 129).
665. Tc. hats < ar. lzadjdji.
666. Traducerea gr. KawcrtavrtvoinroXtc, Cetatea. lui Constantin. - Mai jos tc. temcid,
slavire", imn religios cintat de muezin din balconul minaretului mai inainte de rasaritul soa-
relui.
667. Tc. vakif < ar. :valet = donatie pioasa". Prin acest act donatorul renunta la drep-
tul sau de a dispune de obiectul daruit. Uzufructul apartine beneficiarului care nu poate instrAi-
na bunul nici prin vinzare, nici prin mostenire sau donatie (Heffening, EI, IV, 1154-1162).
668. Autorul trimite la un capitol pe care intention s1-1 scrie in lucrarea Despre guver-
narea otomand.
669. Sitleymaniye Camii, cea. mai frumoasa moschee imperials din Istanbul, construiti
de celebrul arhitect Siman, In anii 1550- 1557, din porunca sultanului Soliman Magnificul
(1520- 1566).
670. Aya Sofya < ttyia Eotpia, Sfinta intelepciune", ctitoria imparatului Iustinian
(548), transformata in moschee de Mehmed al II-lea (1453), apoi in muzeu de presedintele Ata-
turk (1935). Superbele mozaicuri n-au fost acoperite cu var decit in secolul al XVIII-lea, ass
incit Cantemir putuse cunoaste monumentul cu decoratia lui crestinl.
671. Tc. Disince tat.
672. V. Cartea. VI-a, cap. 6, p. 278-283.
673. Tc. hag < ar. Izadjdj.
674. Al-Masdjid al-haram, principalul sanctuar al islamului din Mecca (evident un rag,
iar nu o tars "), a carui constructie, inceputA de Mahomed in anul 8 al Hegirei, a continuat
de-a lungul secolelor pins in anii 1572-1577, cind sultanul Salim al II-lea i-a dat actuala
forma.
675. V. Cartea a IV-a, cap. 10, p. 117 -118.
676. Sanctuarul din Mecca se compune din Ka'ba, constructie cubic& in care se pastrea.za
piatra neagra sfinta despre care musulmanii cred ca a c5.zut din cer, puita Zamzam (nota 461)
si makam Ibrahim, locul unde ar fi stat patriarhul Avraa,m pe cind zidea templul, plus citeva
constructii mai mici (A. J. Wensinck, El, II, 622-630 si III, 442-443).
677. Tc. tarbe.
678. Tc. havuz. De observat c5, mihrab nu este echivalentul altarului crestin, element
arhitectonic si ritual care nu exists in moschei, ci o nis5. (in trecut o piatr5.) care indica ktbla,
adica directia spre care trebuie acute cele cinci rugaciuni zi nice.
679. Tc. Beytullah, Beytulmukaddes, Stfatia comet.
680. Constructia cubic& a Ka'bei este acoperita cu un imens brocart negru (kiswa),
care este schimbat in fiecare an in perioada. pelerinajubii. Pe brocart slat brodate cu aur roar-
turisirea credintei (shahcida) qi versete din Coran. Brocartul vechi inlocuit este imp5.rtit fn
639
mici bucati pelerinilor, iar nu pastrat in vistieria de la Mecca". Cantemir arata a noul aco-
peramint era trimis din diferite p.rti ale lumii islamice, obicei respectat in vremea. lui. Ulterior
kiswa a fost adusa numai din Egipt, obicei intrerupt in 1926 (A.J. Wensinck, EI, II, 622
si 624; Fr. Buhl, ibid., III, 129). In ce priveste lucratura de Frigia" este probabil ca autorul
se refers la broderii de Brusa (deci Bithynia).
681. Imamul este un conductor spiritual, iar in cadrul ceremoniilor religioase credin-
ciosul care std in frunte si face miscarile rituale pe care ceilalti trebuie sa le imite. Islamul nu
cunoaste institutia preotiei, dupa cum arata autorul insusi la p. 122. V. insa 9i p. 177 si nota. 638.
682. Gr. Lictratempcov.
683. In text Elcair, dupa numele arab Misr al-Kalara.
684. Tc. Kilgiik-bayram, sarbatoarea. cea mica, in care is sfirsit postul.
685. V. nota 672.
686. Tc. Medine-i milnevvere; Medinetia-Nebi.
687. Numele italian al catifelei reiate.
688. Este vorba de Baiazid al II-lea (148 1-15 12), fiul si succesorul sultanului Mehmed
al II-lea (1444-1445 si 1451- 1481).
689. Ace care scl le arate polul... = busole.
690. Tc. saka bap.
691. Tc. emirtel hac < ar. amir al-hadjdj.
692. Tc. alters.
693. Tc. elb-s Zemzem < ar. Zamzam. V. si nota. 461 si B. Carra de Vaux, EI, IV, 128 1
694. V. Cartea. a IV-a, cap. 10, p. 119.
695. In acest pasaj se repeta informatia data gresit citeva rinduri mai inainte, 9i anume
ca putul Zamzam s-ar afla la trei zile departare de Mecca. In realitate Zamzam se afla in
Mecca, in chiar incinta marelui sanctuar al-Masdjid al -harem (v. nota. 676).
696. V. nota 459, dar pelerin in araba se spune mu`tamir. In cele ce urmeaza Cantemir
face o descriere a pelerinajului, desigur dupa relatAri scrise sau orale musulmane, unui crestin
nefiindu-i ingaduit sa viziteze Mecca. Descrierea este exacta in principalele momente (cp. cu
A.J. Wensinck, EI, II, 2 10-2 11); cit priveste detaliile, trebuie tinut seams de faptul ca sco-
lile difera unele de altele in aproape toate punctele" (ibid.).
697. Tc. hiiccet.
698. Tc. nefes ollu, nefes guitar:. In ce priveste originea acestor copii trebuie observat
ca abia zilele de 11-13 dhu'l-hidjdja
_ sint (thipa numele dat de Mahomed insusi) zilele min-
bauturii si ale desfatarilor trupesti". in zilele imediat precedente (7-10 ale lunii mentio-
nate) pelerinii sint in stare de consacrare (ihram), asadar, contrar celor relatate fn Sister's,
ei trebuie s pazeasc& o abstinenta sever& (A. J. Wensinck, El, II, 483-485). Afirmatia ca
pelerinii se dezbraca ping la piele, infasurindu-si doar o pinta alba, in jurul soldurilor priveste
luarea ihramului: hagiii (numai barbatii) se infasoara in &IA bucati de pinza alba fare nici
o cusatura (rids'), pe care le scot in ziva 10 dhu'l-hidjdja.
699. Ar. al-humar. A saruta. toate cele patru colturi" ale Ka`bei inseamna a face ocolul
ritual al sanctuarului, ocol numit fawtif. Obiceiul, de origine preislamica, era ca acest inconjur
sa se face dezbracat de haine, dar Mahomed a interzis aceasta practica (R.A. Nicholson, EI.
IV, 783-739).
700. V. mai sus, p. 187.
701. V. Cartea. a IV-a, cap. 19, p. 156-159. in cele ce urmeaza trebuie facia& distinctia
fntre nut de foc Araf (v. p. 156 si nota, 579) si muntele 'Arafa sau `Arafat situat la rasarit do
Mecca.
702 In textul rus spare aci un 6 (prescurtare, trimitere?) at carui sens nu 1-am putut
stabili.
703. V. p. 188-189 pi nota. 686.
704. Tc. Kuds-i ,serif < ar. Kuds sharif.
705. Tc. Haremeyn-i ,serif < ar. Hartim sharif.
640
706. Ar. al-had jdj bi-ld gads.
707. Numele grecesc ('Iep6v) al templului din Ierusalim.
708. V. p. 125 pi note. 491.
709. Tc. Dur, ya, mubarek.
710. Tc. kafes = grilaj, cusca; baldachin".
711. Autorul vrea sl spunk Murad al IV-lea, imparatul otomanilor" (1623 1640). Denu-
mire& din text este corectl, deoarece Murad (I, 1359 1389) a fost, intr-adevar, al treilea sultan
al otomanilor, dar pe vremea aceea statul olandez nu avea ambasador la Poart.A.
712. Este negresit vorba despre Cornelius Haga, rezidentul Olandei la PoartS, timp de
aproape trei decenii (din 1611), cunoscut pentru influenta lui, mereu amestecat in afaceri de
patriarhi, de voievozi ai Moldovei pi Tani Romanesti, prin care s-a imbogatit foarte" (raport
al lui Alvise Contarini, bailul Venetiei, din Constantinopol, 8 mai 1638, in E. Hurmuzaki, Docu-
mente privitoare In istoria romilnilor, vol. IV, partea 2-a, Bucuresti, 1884, p. 497, nr. DLXXIII;
ibid., IV1, Bucuresti, 1882, p. 643, doc. DLXIX; cf. pi Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu
avec l'Orient orthodoxe et particulierement avec le Patriarcat de Constantinople, In Balca.nia",
8, 1945, p. 110, doc. XI).
713. Referiri la urmatoarele evenimente: venirea. lui Vasile Lupu la tronul Moldovei
(aprilie 1634), cu sprijinul rezidentului olandez, pi inscaunarea. lui Chiril Lucaris ca patriarh
al Constantinopolului (4 noiembrie 1620). Fla indoialA despre acest patriarh este vorba, iar
nu despre un Ieremia (nici un patriarh cu acest nume nu a pastorit la Constantinopol fn seco-
lul al XVII-lea); Chiril era cunoscut pentru simpatiile sale protestante (v. raportul lui Haga
despre rolul sAu la alegerea. lui Chiril in N. Iorga, Studii Fi documente cu privire la istoria yowl-
nilor, vol. IV, Bucuresti, 1902, p. 182, n. 1); pentru rolul lui Vasile Lupu in schinabArile de
patriarhi ecumenici incepind din 1638, v. N. lorga, Vasile Lupu, domnul Moldovei, ca urma,s
al imparalilor Rdsdritului in tutela Patriarhatului de Constantinopol Fi a Bisericii Ortodoxe(1646
1653), in Analele Academiei Romilne, s. II, Mem. ist., 36, 1913 1914, p. 207-236.
714. Despre Lumina sfintA" care, in noaptea de inviere se aprinde in chip miraculos
in biserica Sf. Mormint din Ierusalim, scrisese deja in secolul al XIV-lea Ioan Cantacuzino fn
a sa Apologia contra lui Mahomed ( Patrologiae cursus completes. Patres greaci, ed. J. P. Migne,
t. XXVIII, Paris, 1887, col 774-796; cf. V. Candea, Une version roumaine du XV//e sicle
de l'Apologie contre Mahomet de Jean Cantacuzene, in Revue des etudes sud-est europeenes",
4, 1966, no. 1-2, p. 233-237).
715. Tc. halt -i ,serif < ar. 11.4; sharif.
716. Tc. kelfir < ar. kdfir.
717. Pers. koshe-nishin > tc. k6,seniFin cel ce sade in colt".
718. AdicA fn haine de cadiu (kcidi).
719. V. nota 609.
720. Tc. Subhan Allah ye barek Allah.
721. Tc. Sam < ar. Sha'm, Damascul; Dinalki (forma din text) inseamnA Siria (anticul
Damascenus) ; Damascul duple cel mai vechi nume" = Dimi,sk.
722. V. nota 107.
723. V. Cartea I, cap. 7 pi 8, p. 11-21.
724. Informatiile din acest paragraf trebuie corectate astfel: in partea de rIsArit a sAli
de rugAciune din moscheea umaiazilor, intr-un edicul, se pAstreazA capul Sf. loan BotezAtorul
care ar fi fost descoperit intr-o cripta cu prilejul restaurArii lui al-Walid (708); chemarea la rugl-
ciune (tc. ezan < ar. adhdn) a fost cintatA mai intii la Medina, la indemnul califului 'Omar, In
In urma visului lui 'Abd Allah ibn Zaid ('Omar era primul ctitor al moscheii din Damasc, asa-
dar intiia chemare a fost localizata acolo); lined moschee sint morminte, ca acela al lui Saladin
(m. 1193) intr-un mausoleu anume, dar mormintul califului Mu'awiya (la Cantemir: Amavia),
m. in luna radjab 60 h. (aprilie 680), se afla fn cimitinil Bab al -,saghir.
725. Tc. Aya Sof ya; Ktlbe-i fukara.
726. Yanku bin Madyan, numele dat in legendele turcepti lui Iancu de Hunedoara, eroul
cretin atit de temut incit intrase in folclor. Regretatul Aurel Decei proiectase un studiu asupra
legendelor turcepti privitoare in Iancu Corvin, dezvoltarea unei comunicari tinutk in 1956 la
Paris.
641
727. Hoca efendi, Sadeddin (Sa'dal-din), istoric turc si seyhtilislam (1536/7-1599),
autor al celebrei lucrari Tactittevarih (Cununa istoriilor"), tradusa integral sau partial In citeva
limbi europene, folosita si de istorici roman, ca N. 1311cescu In Istoria lui Mihai-vodd Viteazu 1
(Fr. Babinger, EI, II, 1018- 1019, si Die Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre Werke, Leipzig,
1927, p. 123 si urm.). Un rind mai sus, arhitectul care a cladit Sf. Sofia este numit Gherman.
Este vorba de doi arhitecti anatolieni, Anthemios din Tralles si Isidor din Milet (Ch. Delvoye,
L'art byzantin, Paris, 1967, p. 56-57).
728. ExistA citeva lucrdri, In persana sau tura despre istoria Sf. Sofia: cea redactatl la
cererea, lui Mehmed al II-lea de Ahmed al-Miami (tradusa in tura, de Nimat Allah, m. 1561/
1562) si alta scrisa pentru acelasi sultan de 'Ali ibn Mutiammed al-Krishdji, amindou& in persana;
un opuscul turc anonim din 1483- 1484; capitole in istoriile Constantinopolului (Tevarih-i
Kostantiniya); lucrarea lui 'All al-'Arabi 'Ilyas, Tevarih-i bina-i Aya Sof ya (1567). Dupa
acest autor, Sf. Sofia ar fi lost construita de un arhitect Ignadius (K. Sussheim, EI, I, 536-537).
729. Sanctuar greu de localizat: dup& nume, ar fi vorba de biserica Sf. Loan de Studion,
ctitorita in 463 de patricianul Studius pentru Manastirea. neadormitilor". SituatA in partea
de sud a orasului, nu departe de cetatea celor sapte turnuri (Yedikule), biserica a fost trans-
formatA in moschee in timpul sultanului Baiazid al II-lea si se numeste astazi Imrahor Camii.
Daca autorul se refer& la ea, ramin neexplicate afirmatiile ca biserica s-ar afla ruinatA ling&
palatul sultanului"; cetatea bizantinA dinspre canal" ar fi, in acest caz, Yedikule. S-ar putea
ins& ca autorul sA se fi gindit la biserica Sf. Irina, ctitorie a lui Constantin cel Mare, a carei
situatie corespunde mai bine descrierii lui Cantemir: ea fusese, dupl cucerire, in incinta. pala-
tului Vechiului Serai (Topkaps Sarayt ) ; in acest caz cetatea bizantina dinspre canal" ar fi
Zidul maritim. In sfirsit, o alt1 ipoteza o ingaduie ruinele bisericii Sf. Than Botezatorul in Trullo,
sau a domului, situata in cartierul Fener, catre Cornul de our si aproape de Palatul Bonus.
730. Nazoreii sint crestinii (nasard); bisericile ortodoxe fiind orientate cu altarul spre
rAsArit, mihrabul (care trebuia sl arate kibla, directia spre Mecca) a fost indreptat spre sud-
est (nu sud-vest).
731. Coranul prescrie - la locurile citate in text - milostenia ca atare, far& s& specifice
partea din avere care trebuie datA saracilor, problem& rezolvata in mod divers de textele juridice
(o zecime, o douazecime etc., v. H. Lammens, L'Islam, croyances et institutions, ed. cit., p. 79).
732. Tc. Mahlak bilmerse hdlik biliir.
733. Tc. asi.
734. Tc. hidayet.
735. Ar. halal, haram.
736. V. Cartea. a V-a, cap. 2, p. 169 si nota 611.
737. Ibidem, p. 163 -169.
738. Despre Coran este o carte a Sistemului, iar nu un capitol. Autorul trimite la Cartea
a II-a, cap. 3, p. 45.
739. V. p. 90-91 si 207.
740. Tc. Hidayet-i Ilkhi.
741. Tc. Kaza-yt mza.
742. Tc. arzuhal.
743. Tc. kadiasker sau kadi'l asker = judecatorul armatei".
744. Confuzie intre tc. murahhas vestitor, crainic" (termenul intentionat de autor) si
tnurassa lucrat in nestemate".
745. V. nota. 697.
746. Tc. haraccs= perceptor".
747. Tc. zinti= adulter".
748. Tc. ispenc, al cincilea dintre robi" (cuvenit sultanului).
749. V. Cartea a VI-a, cap. 4, p. 268-273: Despre inmortnintare ,si pomenirea mar/dor,
iar nu Despre rfnduielile muhammedane, capitol inexistent in Sistem.
750. V. Cartea. a V-a, cap. 13, p. 239-248.
751. Tc. tecdid-i iman, tecdid-i nigdh.
752. Capitol ce urma al fie scris in lucrarea Despre guvernarea otomand.
642
753. Cantemir avea probabil informafia din Istoriile lui Herodot, traduse in limba romd.n1
in 1669 (ed. N. Iorga, VAlenii de Munte, 1909, II, 73, p. 113- 114). DA.), textul privitor la fenix:
Tar Taste li o pasAre ce sa, cheaml finics, carile eu vie nu am vazut-o, ce am vazut-o zugravit.A.
Pentru cs., dupl cum zic ceia di la Cetatea sorilui, foarte rar vine la danpii, trecind 500 de ani".
(Cf. pi Encyclopeadia britannica, 11th ed., vol. XXI, New York, 1911, s.v. Phoenix.)
754. V. nota 752.
755. Tc. gdvur (pron. ghiaur).
756. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 81-85: Despre teologie, iar nu Despre catehism.
757. V. Cartea a VI-a, cap. 1, p. 252-255.
758. Tc. haftz-s Kuran, recitator al Coranului.
759. Tc. sar, diigiin, nigdh.
760. V. Cartea a VI-a, cap. 3, p. 263 pi urm.: Despre divort.
761. In textul nis inadvertent.A.: neeepuum = necredinciopi".
762. Tc. zeykir.
763. V. Cartea. a V-a, cap. 3, p. 171- 174.
764. Pers. papush > tc. pabuc.
765. V. Cartea a V-a, cap. 4, p. 174- 180.
766. V. nota 74.
767. Tc. ktna.
768. Tc. vdcib.
769. Nomocanon este un termen grecesc (votioxaw5v); autorul se referA In tc. harm's-fame
cod de legi".
770. Tc. staid.
771. Pers. zeihid-perest; tc. marayi=-- ipocriti".
772. V. Cartea I, cap. 4, p. 8 pi nota 77.
773. Tc. Evde lazim amide Karam.
774. V. Cartea. a IV-a, cap. 21, p. 163- 166.
775. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 203.
776. Tc. tdvbe istihfdr.
777. Tc. Ah, yd Rebbim !
778. Tc. tdvbe-i Yusuf ve Nasuh; Cantemir lamurepte in Incrementa atque decrementa,
III, 4, nota d, aceste nume: Veniamin, fratele patriarhului Iosif [Yusuf], este numit Nasuh
in Coran; acest nume a devenit apoi destul de rAspindit printre mahomedani". Observam insa
cs, in Coran numele lui Nasuh (sau Veniamin) nu apare nicioclatA, acest personaj fiind totdeauna.
desemnat (XII, 69-70, 76 etc.) drept fratele" lui Iosif.
779. Tc. emiriFrin, dar mai probabil emr-i Ferif, porunca. padipahului" (v. fi nota. 814).
780. Tc. favu,s aprod" pi kapuciba,si ambelan".
781. Tc. AFkolsun yola.
782. Tc. Geivur oldi, S-a /lent necredincios".
783. Tc. men'-i nefs.
784. Tc. hadr-s nefs, zulm-i nefs.
785. V. nota 717.
786. V. Cartea a VI-a, cap, 8 -18, p. 287-316. V. pi nota. 982.
787. V. nota. 133.
788. V. Cartea I, cap. 10, p. 27-28.
789. Tc. kdgek.
790. Tc. cihdd, gazd.
643
791. Tc. net-i gazd.
792. Tc. gazi < ar. ghazi.
793. Problema este tratatA, intre altele, in Cartea a V-a, cap. 12, p. 230-231. Dar auto-
rul anunta acolo c. va rezerva un capitol intreg acestui subiect in cartea. Despre guvernarea
otomand, ramasa in stadiu de proiect.
794. Tc. .eheldet, fehit.
795. Textul din Coral:, IX, 52 sugereaza, numai ideile din textul Sistemului: Cc asteptati
oare pentru not decit unul din cele doll& lucruri foarte frumoase?" (adica sau victoria, sau
martirajul).
796. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 189-190.
797. V. Cartea a IV-a, cap. .5, p. 100-101.
798. Tc. emraz-i sari'.
799. Tc. Bdb-i addlet, Bdb-i alempenah.
800. V. Cartes. I, cap. VII, p. 16-17. Trimiterea din text este gresita (despre preroga-
tivele lui Mahomed se vorbeste fn Cartea I, cap. IV, p. 8).
801. Tc. hak < ar. halel); tc. ,ser'-i pry < shar' sharif sfinta (canonica) dreptate".
802. Capitol proiectat pentru lucrarea nescrisa. Despre guvernarea otomand.
803. Ar. faluitvet hcini karim; tc. cevmerdlik; tc. miirilvvet < ar. murutowat.
804. Tc. Bugun gelen, bugiln gitsitn.
805. Tc. Yartndast Allah Kerim.
806. Koprillii, celebra, dinastie de demnitari otomani de origine albaneza, din care s-au
ridicat urtnatorii mari viziri: Mehmed (1557- 1661), Ahmed (1635- 1676), Mustafa (1637-
169 1), Htiseyin (1644- 1702) si Num`an (1670- 1719). - Ibrahim hanoilu, familie nobill otomand
descendent& din marele vizir Ibrahim-pasa (1412-1427), celebra pentru bogatia qi privilegiile
sale. V. si Incrementa atque decrementa, I, 4, nota cc.
807. Tc. Haram geldi, haram gitti.
808. Tc. agavat (pluralul lui aga).
809. Tc. bahFiF < pers. bakhshish. Bacsis se spune darului facut unei persoane de conditie
inferioarl; darul oferit de un subaltern sefului sau se numeste pishkesh (perches), iar schimbul
de daniri intre persoane de aceeasi conditie ta'druf.
810. Vezi nota 325.
811. Forma din textul rus provine din ital. granato.
812. Tc. Halal eyle.
813. Tc. Dobruca, parte din antics Moesia inferior; tc. Konya (fostA Iconium), provincie
(si oras) In partea central-sudica a Asiei Mici.
814. Tc. emr-i ,ser'-i ,serif (v. qi nota 779).
815. Prin Asia se intelege, desigur, aci Asia Mica, regiunea in care s-au asezat mai Intl
otomanii. Decaderea, apoi disparitia sultanatului seldjukid (inceputul secolului al XIV-lea)
a favorizat formarea, in Anatolia, a o serie de principate cucerite apoi de otomani, si anume
(de la rasarit la apus): Karaman, Germiyan, Hamid, Saruhan, Tekeili, Menteseili si Aydin
(v. despre toate EI, s.v.).
816. Referire la lucrarea Despre guvernarea otomand.
817. Tc. Osmanli tav,sant araba ile avlar.
818. Tc. gazdvat.
819. Cantemir se refer& la Mehmed al IV-lea (1648- 1687) si la fiul sau Mustafa al II-lea
(1595-1703), ambii detronati de ieniceri.
820. V. si p. 223, 235.
821. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 84-85.
822. to Cartea a V-a, cap. XIII, p. 235-239, unde trimite autorul, se vorbeste despre
alte obligatii ale sotului fats. de sotie, dar nu despre datoria de a o invata.
644
823. Autorul trimite la Cartea a VI-a, cap. 2, p. 257-263: Despre cdsdtorie, vi la Cartes a V-a,
cap. 14, p. 240-247: Despre haram, adicd despre cele oprite, dar in nici una nu se vorbeste despre
datoria sotului de a-vi catehiza soda.
824. V. Cartea. a V-a, cap. 9, p. 211 -215.
825. Tc. ktzlar agast.
826. Tc. azad kust.
827. V. Cartea. a VI-a, cap. 20, p. 319 -321.
828. V. nota. 793.
829. Tc. nigdh; v. Cartea. a VI-a, cap. 2, p. 257 -263.
830. Traducerea exacts. a celor trei cuvinte: Aceasta fie desp5.rtitA de mine".
831. V. Cartea a VI-a, cap. 3, p. 263-268.
832. Tc. Allah ile cantnuz bililr.
833. Tc. tarbug < ar. (arbish.
834. Tc. yasmak.
835. Tc. kaftan <pers. Pfau.
836. Tc. ferdce < ar. faradja.
837. V. nota. 764.
838. V. supra, p. 236.
839. V. Cartea. a VI-a, cap. 3, p. 263-268.
840. Tc. Nimet allahtndfir (mai exact: Binefacerea este a lui Dumnezeu").
841. Nu un capitol, ci un paragraf, In Cartea. a V-a, cap. 12, p. 228.
842. Tc. can beslemek.
843. V. Cartea. a IV-a, cap. 21, p. 163-166.
844. Tc. Kusbazt kumarbazt oldiiren olur gazi.
845. Tc. Kaza-i ariza.
846. Accepta noir& din cele Zece porunci primite de Moise pe Muntele Sinai (Ex., 19,
16-25), excluzind porunca a patra, privind repausul sabatic.
847. Pers. butperest.
848. Este vorba despre bogata decoratie interioara, In mozaic, a bisericii Sflnta Sofia
(asadar nu icoane pictate cu vopsele"). Mozaicurile care reprezentau chipuri de sfinti au lost
acoperite fie prin inscriptii, fie printr -o pinza groas5., peste care s-a dat on var, alai religia musul-
mana nu permite icoane in moschei. Numai cei patru ingeri cu vase aripi desfl,surate, care imp.
dobeau cei patru pandantivi ai cupolei, sint vizibili vi astazi, dar pe chipuri s-au pictat marl
stele aurite. Mozaicurile din partile de jos vi din galeria superioara n-au suferit nici o stria-
ciune ; noaptea, cind interiorul moscheii este luminat de mii de candelabre, se vld, printr-un
elect de lumina, crucile incastrate in aceste mozaicuri" (Djelal Essad, Constantinople. De Byzance
a Stamboul, Paris, 1909, p. 93). Cercetari mai not au stabilit ca abia in secolul al XVIII-lea
mozaicurile bizantine au disparut sub un gros strat de var", asa Licit obscrvatia lui Cantemir
este exacts. (Robert Boulanger, Turquie, Paris, 1965, p. 214).
849. V. p. 175 vi nota 629.
850. V. Cartea. I, cap. 3, p. 7-8.
851. V. Cartea I, cap. 12, p. 33-36. Murad al III-lea, numit indatl, a domnit in anii
1574-1585. Cantemir fi relatea.za domnia in Incrementa atque decrementa, III, 2, f6x5 al men-
tioneze favoarea lui Murad pentru pictur5..
852. Tc. red yd.
853. Tc. siltkartnda,st.
854. Ganymede, fiul lui Tros vi Callirrhoe, cel mai frumos dintre muritori, apit de zei
(iar dupl alte traditii de Zeus insusi, in chip de vultur), ca s5. traiasca intre cei nemuritori vi s5,
umple cupa lui Zeus. - Pentapolis, numele a cinci orase din Cyrenaica. (Cyrene, Berenice, Arsi-
noe, Ptolemais vi Apollonia), ai carei locuitori aveau o tristA reputatie din cauza depravarii lor.
645
855. La argumentele aduse de autor in Cartea. I, cap. 7, p. 11 17, 0 in pasajul comentat
aici, trebuie adaugat el textele coranice variaza in ce prive9te folosirea vinului, laudat 4n sura
Albina (XVI, 67-71), ca o binefacere a lui Allah, interzis fn surele IV, 46 (credincio9ii sa nu-0
faca rugaciunea ametiti de vin, ei trebuie sa inteleaga ce rostesc), II, 216 (vinul 9i jocurile de
noroc sint pacate) 9i V, 92 (Cu adevarat, vinul, jocurile de noroc, statuile, sagetile divinatorii
sint nelegiuirea. Satanei").
856. Harut qi Marut, doi ingeri cazuti", mentionati in Coran, II, 102; prezen1a for in
traditia musulmana continua credinte zoroastriene, persane i ebraice (v. comentariul lui D.
Masson in Le Coran, Paris, 1967, p. 787). in legatura cu legendele care atribuie caderea for
unei femei, v. P. J. de Menasce, tine legende indo-iraniene dans l'angeologie judeo-musulmanet
a propos de Harut et de Marut, in Etudes asiatiques", I, 1947, p. 10 18.
857. V. nota. 423.
858. V. Cartea. a IV-a, cap. 4, p. 93 9i nota 372.
859. V. nota 510.
860. Tc. EM-i keyf olmak istersen bade nal ol, bok yeme. Este vorba despre Murad al
IV-lea (1623 1640).
861. Este vorba de califul Mu`awiya I (660-680).
862. Tc. kavl ;era.
863. Tc. Kazaya rtza.
864. Tc. ney.
865. V. nota. 436.
866. Este vorba de lacustele salbatice (lat. Locusta migratoria ssi Schistocerca gregaria),
numite in araba al- djarad, a caror mincare este permisa chiar in perioada postului, fiind lipsite
de singe. Asocierea cu acridele din Mt., 3, 4 este corecta. V. 9i J. Ruska, EI, I, 1045 1046.
867. Tc. cdiz.
868. V. Cartea. a IV-a, cap. 7, p. 110 -111.
869. Ar. sar; tc. dalan, sannet dajani, nigah dalani, esir daani.
870. Dupa traditie, Ismail a fost din pruncie pazit de Arhanghelul Gabriel sub forma
stralucirii divine (sakina). Cit prive9te circumciziunea lui, relatata de Cantemir, este probabil
o referire In disputa dintre arabi ai iudei, cei dintii afirmind ca episodul din Gn., 22, 1 18 (sacri-
ficiul lui Avraam) se refer& la Ismail, iar nu In Isaac (A. J. Wensinck, EI, II, 579).
871. Tc. usta hatun.
872. Tc. takye.
873. V. nota. 680.
874. Tc. mektep < ar. maktab.
875. Tc. kapuk.ahyast.
876. Tc. beelerbegi.
877. Cantemir trateaza problema tributului si pe9cheprilor tarilor romane qi in Descriptio
Moldaviae, II, 14 (ed. Gh. Gutu, Bucure9ti, 1973, p. 271-275). V. qi M. Berza, Haraciul Mol-
dovei ,si Tdrii Romane,sti in secolele XVXIX, in Studii ci materiale de istorie medie, 2, 1957,
p. 7-45; acela9i, Regimul economic al dominafiei otomane in Moldova ,ci Tara Romtineascd,
In Istoria Romaniei, vol. III, Bucure9ti, 1964, p. 14 18. Talerul era o moiled& de argint origi-
nara din Boemia, curenta in secolele XVI XIX in tarile germanice ai in Europa de sud-est,
cu valori variabile.
878. Capitol proiectat pentru lucrarea. Despre guvernarea otomand.
879. V. nota 96.
880. Tc. Pa,sa kapust. Poarta de aur" (nurnita apoi Yaldtzlt kapu), arc de triumf ridicat
de Teodosie I in 380, face parte in prezent din complexul monumental al celor $apte turnuri
(Djelal Essad, Constantinople, Paris, 1909, p. 6-69; R. Boulanger, Turquie, Paris, 1965, p. 259-
260).
881. Este vorba despre Sf. Nicolae neomartir din Karpenisios, ucis de turci la 23 septembrie
1672, in virsta de cincisprezece ani, pentru ca n-a vrut sa se converteasca In islamism (eptcrxeuvrei
xai fletxti trcuxbaitatocia, T. 9, Athena, 1966, col. 516, nr. 5). Dupa Antoine Galland, un con-
646
temporan al martirajului, care reds. istoria cu modificari, Nicolae s-ar fi nascut in 1656 la Neo-
horio in Thesalia si ar fi murit la 27 septembrie 1672 (Journal de M. Antoine Galland pendant
son se jour a Constantinople, dd. Ch. Scheffer, vol. I, Paris, 1881, p. 201 si 229; v. si De la Croix,
La Turquie chretienne sous la puissante protection de Louis le Grand, Paris, 1695, p. 327-329;
idem, Etat present des nations et iglises grecque, arminienne et maronite de Turquie, Paris, 1741,
p. 213 -246).
882. Tc. rakam.
883. Tc. Islam mitbarek ola.
884. Tc. porbaci.
885. Kara Mustafa-pasa, zis si Maktul, din Merzifon, mare vizir intre 1676 si 1683, si
urmasul sau Kara Ibrahim-pasa, din Bayburt, mare vizir intre 1683 si 1685.
886. Tc. &Mire.
887. Tc. merditm.
888. Capitol proiectat pentru cartea Despre guvernarea otomand.
889. Tc. sela'mlik.
890. Tc. vekil.
891. V. Cartea a VI-a, cap. 3, p. 263-268.
892. Tc. girdei.
893. Tc. Allah bilen sizce olsun.
894. Tc. kina < ar. lzinner , pudra, facuta din frunzele arbustului Lawsonia inermis, cu care
barbatii 1,si vopsesc in Orient parul barba, iar femeile unghiile.
895. Tc. idiisiinci kadin.
896. Personajele sint Ferdinand I, marele duce al Florentei (1549- 1607), fiica, sa Caterina
i Ferdinand Gonzaga, duce de Mantua (m. 1627); n-am putut stabili insa originea anecdotei.
897. Forma de casatorie kepin este descrisa. dupa Sir Paul Rycaut, si anume dupad versi-
unea italiana a cunoscutei sale lucrari despre Imperiul Otoman, versiune datorata lui C. Beth,
Venetia, 1672, p. 212 (trimitem in continuare, in text ca si in note, la aceasta editie; cf. si Sta-
dia/ introductiv si nota 1124). Dupa. Rycaut kepin este o casatorie pe timp limitat, cu pret tocmit
in fata cadiului. Aceasta legatura, de care abuzeaza strsinii, ar fi comparabila. cu emanjebado
sau casado de media carte la spanioli. Este casatoria provizorie" (tc. kiambin > gr. ice7rivtov),
v. N. I. Pantazopoulos, Church and Law in the Balkan Peninsula during the Ottoman Rule,
Thessaloniki, 1967, p. 94 si urm.(informatie de la I. Matei). De observat cs, Rycaut insists, asupra
casatoriei kepin dintre musulmani si crestine; Cantemir descrie cazul invers, al casatoriei provi-
zorii dintre crestini si fete musulmane.
898. Tc. sicil < ar. sidjill-.= document scris": tc. mahkeme < ar. mahkama.
899' Tc. bostancibap, seful gradinarilor Curtii Otomane, malt demnitar, sub a carui auto-
ritate se aflau domeniile imperiale, padurile, constructiile, apele etc. ; yeniperi aast, comandan-
tul ienicerilor, superior tururor ofiterilor si dregatorilor ; subau, comandantul politiei; Galata
voyvodasa.
900. Nume dat Africii de nord-vest, cuprinzind Libia si Magrebul (Tunisia, Algeria,
Marocul).
901. ... prizonierii sad" ; se intelege ostasii ssi cazuti prizonieri".
902. Tc. talak < ar. talak, repudiere, anularea casatoriei. Descrierea este corectl, cu
particularitati specifice lumii otomane (cp. cu J. Schacht, EI, IV, 667-672). Suma de bani
platita sotiei (numita de Cantemir nikkalz) este darul de nunta (mahr). Procedura divortalni
in islam este relativ simplh ; barbatul l i poate repudia sotia fara. ss arate motivele, dar actu l
sau este, In acest caz, considerat ca makrah (urit), iar dupe, juristii hanafiti chiar hartim (interzis).
903. Tc. OF talak. Practica descrisa de Cantemir, recasatorirea cu o femeie repudiata de
trei ori, se numeste tahlil. Ea este aspru criticata, de toate scolile de interpretare a dreptului
musulman (J. Schacht, loc. cit., 669).
904. Capitol proiectat pentru lucrarea Despre guvernarea otomand.
905. V. mai sus, cap. 13, p: 237.
906. Tc. Nigtihun halal, canum azad.
647
907. Forma colectivl a tc. telkin sugestie, inspiratie"; salklm, literal ciorchine de flori
sau fructe"; cf. pi sensul figurat Halka verir talkim, kendi yutar salkin (Una propovaduiepte,
dar alta face"). V. si nota, 903.
908. In conceptia islamicA viata oricArei fiinte are un termen mai dinainte hotArit de
Allah pi scris intr-o carte a destinelor (Kitab mu'wcaldjal, v. Coran, III, 145 si I. Goldziher, EI,
I, 142 -143).
909. Mahomedanii cred a pia la inmormintare sufletul se afla intr-o stare de mare
nelinipte, de aceea funeraliile au lee cit mai curind dup6. moarte. Turcii an un cult deosebit pentru
morti, ceea ce explica atentia acordata cimitirelor lor, considerate drept cele mai pitorepti din
lume" si model al cimitirelor-grAdini moderne. (Cemetery, in Encyclopaedia britannica, 1l
ed., vol. V, New York, 1910, p. 660.)
910. Tc. mastabut.
911. Tc. titrbe.
912. V. notele 636 pi 681.
913. Tc. cendze < ar. djinciza. Rug6ciunile pentru mort (tc. cenaze namazz, ar. plat al-
djindza) sint scurte, cum arat6. mai departe autorul. Imamul, stand la capul mortului (dace, e
barbat) sau la picioare (dace e femeie) pronuntl intentia rugaciunii (niya), apoi patru takbir
(formula Allah e mare"): dup6, cea dintli spune fdtilza (prima sura din Coran), la a doua ruga-
ciunea.lui Mahomed, la a treia o rugaciune (c/fea.) pentru mort, la a patra alta pentru eel
prezenti qi incheie cu cele dou6 taslima (formula final& insotita de o inchin6.ciune spre dreapta
pi alta spre stinga). A. J. Wensinck, EI, IV, 106.
914. Capitol proiectat pentru lucrarea, Despre guvernarea otomand.
915. V. Cartea a V-a, cap. 5, p. 185 (singurul loc din Sistem in care autorul tratea.z1 despre
wahf) pi nota 667. Cantemir anuntA aci (ca si mai sus) c6, va vorbi mai departe" despre donatii,
dar se refers probabil, la un capitol nescris din lucrarea. Despre guvernarea otomand.
916. Tc. Rahmet canzna.
917. Tc. selamlik takye.
918. Tc. asir a,ss.
919. Tc. keramet < ar. karamat, darurile miraculoase (harisme) acute de Allah sfintilor
sAi (D. B. Macdonald, El, II, 788-789). Ele se deosebesc de minuni (mu'djiza, v. nota 928)
prin faptul c6, beneficiarii for sint sfintii, iar nu profetii sau trimisii lui Allah.
920. Batalia de la Varna (10 noiembrie 1444), in care armatele creptine au fost infrinte si
regele Ladislau al III-lea ucis de otomani (condupi ins& de Murad al II-lea, sultan intre 142 1
pi 1451, iar nu de Baiazid).
921. V. mai departe, cap. 11, p. 300 -301.
922. Este vorba, in continuare, de sultanul Murad al II-lea, pi nu de Baiazid. in iulie
1444, dup6 paces de la Seghedin, incheiata pentru zece ani, Murad a abdicat in favoarea fiului
sAu Mehmed si s-a retras la Magnisa (localitate la nord-est de Smirna), unde si-a cladit o repe-
din* Reluarea ostilitatilor in toamna aceluiapi an 1-a obligat s6. revina, la conducerea. imperiului
(la fel rAscoala ienicerilor din 1445), apa incit Murad a mai domnit aproape sapte ani.
923. V. nota 1023. Dac6, intimplarea povestitA este pusl pe seama biruitorului de la
Varna, ar fi vorba de Murad al II-lea (v. nota 920).
924. Referire la infringerea. pretendentului Mustafa, numit in izvoarele turcesti Duzme
Mustafa, invins de armatele lui Murad al II-lea la Ulubad (Asia MicA) ; refugiat la Gallipoli pi
Adrianopol, Mustafa a fost prins pi executat in 1422 (J. H. Krammers, El, III, 8 14-8 15).
Referinta lui Cantemir la un prizonier anonim" ,Si la lucrarea, Despre inceputul saracinilor sau
al lurci/or ne introduce plauzibil in bibliografia vechilor scrieri despre Imperiul Otoman (prima
asociere am face-o cu Captivus Septemcastrensis, anonimul sas din Sebes cazut prizonier la
turd in 1438, autorul cunoscutului Libellus de ritu et moribus turcorum, Paris, 1509, reeditat de
mai multe ori). Este probabil cA, D. Cantemir mentioneazA din memorie o lucrare citit6 la Constan-
tinopol. Insuficienta elementelor nu i-a pen/As dr. Carol Gallner (autorul lucrArii Turcica. Die
europeiischen Ti rkendrucke des XVI. Jahrhunderts, 1-111. Bd., Bucurepti-Berlin-Baden-
Baden, 1961- 1978) identificarea cArtii.
925. Tc. Siroz, oral din Grecia de nord, nu departe de Struma; Propontida = Mama Mar-
mara, numitl astfel datorit6, pozitiei sale fatS de Pontul Euxin.
648
926. Mustafa al II-lea, sultan intre anii 1693 si 1703, perioadl in care Cantemir se afla
in Constantinopol.
927. Timar, fief militar acordat ostasilor de valoare, obligati in schimbul beneficiului dobin-
dit (dirlik) sa is parte la rAzboiaie si sa intretinA un numAr de soldati proportional cu beneficiul
( J. Deny, EI, IV, 807 -816).
928. Tc. mdcize < ar. mu'd jiza (aci la pluralul arab ma' djiztit), miracole slvirsite de profetii
sau trimisii lui Allah (A. J. Wensinck, EI, III, 666-667) ; pentru karama, v. nota. 919.
929. Tc. keramet sahibi; mucizat sahibi.
930. Tc. fd-i ,serif, Id -i mabarek i Bayiik bayram, Kurban bayramt, ar. Id al-adhd, 'Id
al-Isurban, Bairamul Mare.
931. Autorul face o confuzie intre datele praznuirii: Bairamul Mare se serbeazA la 10
dhu' 1-hidjdja, iar Bairamul Mic la 1 shawwal (v. si nota 956).
932. V. Cartea a V-a, cap. 5 p. 180- 186.
933. ...nu astronomiceste, ci politiceste", asadar nu dupa calcul si observatie astro-
nomick stiintifick ci empiric, la aparitia lunii noi, dupa calendarul civil".
934. Tc. ruzname.
935. Condica zilnica, aci in sens de table astronomice (zidj ), cuprinzind rezultatele obser-
vatiilor sistematice ale cerului.
936. Tc. namazgah, corespondentul ar. musalla, loc in aer liber unde se fac rugAciunile la
anumite sArbatori (v. pentru detalii A. J. Wensinck, EI, III, 797-798).
937. Tc. kaztasker.
938. Iambol, oral in sud-estul Bulgariei, pe riul Tungea.
939. Tc. ulema < ar. `u/ama' (pluralul lui 'alim, stiutorul", invatatul fn drept si teologie).
940. V. p. 283.
941. Rc. Wilde (sau valde) sultan< ar. walide sultan sultana-mama", titlul purtat de mama
sultanului in timpul domniei acestuia. in timpul sederii lui Cantemir la Constantinopol, sultana
valide au fost Turhan Hadice (mama lui Mehmed al IV-lea), Salihe Dilasub (mama lui Soliman
al II-lea) si Gulnus Emetullah (mama lui Mustafa al II-lea si a lui Ahmed al III-lea). J. Deny,
Er, IV, 1172- 1178.
942. Capitol proiectat pentru lucrarea. Despre guvernarea otomand.
943. In versiunea rusl e0u,stox = taler" (v. si nota 877).
944. Tc. tue.
945. V. nota. 877.
946. Tc. Bayram pe,ske,si ; v. i notele 809 si 877.
947. Regiune aflath sub autoritatea. unui beg (osmanli bey).
948. Lucrarea proiectatA de Cantemir, intitulatl, in alte referinte, Despre guvernarea
',lomat:a. In paragraful urmAtor este mentionat Inca un capitol nescris din acea carte: Despre
razboi.
949. Tc. Fizme akcesi.
950. Tc. astar = dublurk aptuseall".
951. Tc. dolab = scrinciob (dulap)".
952. Tc. Id -i ,serif mabarek ola.
953. Tc. Bayramunuz kutlu ola.
954. Tc. kacctlar bayramt. Eroarea semnalatA si in nota 931: zilele sacrificiului pe muntele
Mink ling& Mecca, au loc in cursul Bairamului Mare, numit din acest motiv si Sarbatoarea
Jertfei (Kurban bayramt).
955. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 192- 193.
956. De vreme ce daduse - gresit - ca data a Bairamului Mare 1 sevval, locurile 'Mate
goale in text (din nesigurantA) trebuie astfel completate. V. insa nota 931.
649
957. Tc. kurban < ar. ',urban = jertfl".
958. Este vorba de podul Araf, descris in Cartea a IV-a, cap. 19, p. 156-159.
959. Tc. Mevfat < ar. Mawlfid. Pentru istoria si traditiile acestei sarbItori, v. H. Fuchs,
EI, III, 481-484.
960. V. Cartea I, cap. 2, p. 2-3. Dui:4 opinia cea mai raspindita, Mahomed s-ar fi nAscut
intr-o luni 12 rabr I (H. Fuchs, loc. cit., 481).
961. Ceremonii politics... ", in sens de laice. Pentru trimiterea din rindurile urmAtoare
v. Cartea a V-a, cap. 4, p. 179 si nota 653.
962. Tc. milbarek cum`a.
963. Tc. cum`a < ar. djunea, reuniune generall (v. pentru detalii Th. W. Juynbell, EI,
I, 1093-1094).
964. Tc. cima.
965. Tc. 2Uhre < ar. zuhara.
966. SArbAtori politice..." (sau civile), adicA profane, lumesti, spre deosebire de &IAA-
torile religioase.
967. V. nota 249.
968. Echinoctiul de primAvarA (21 martie) cAdea la 11 martie dupA calendarul iulian
(stilul vechi").
969. Mithras, zeul soarelui Ia vechii persi, divinitate adoptatA si de romani in epoca im-
perialA.
970. Pentru amAnunte asupra istoricului si sArbAtoririi zilei de Anul Nou, v. R. Ley, EI,
III, 949-950.
971. Tc. mukata < ar. mulsata'a = diviziune".
972. Tc. teddhit = neplAtit; platA intirziata", tc. adar (azer) < ar.-pers. odhdr
(luna a sasea. a calendarului sirian), luna martie in calendarul solar adoptat in epoca modernA
de unele popoare musulmane. Cantemir se referA in o reformA relativ recentA pe vremea lui, si
anume adoptarea calendarului financiar otoman, bazat pe calendarul iulian, cu incepere de la
1 martie 1676 (1087 H.). Ceea ce a contribuit la folosirea acestui calendar hegiro-sau luni- solar,
tncepind din anul Hegirei 1087/1676 e.n., este faptul cA in viata economicA si comercialA se folo-
seau deja luni solare, in special la preturi de vinzare si cumpArare, la taxe vamale, la impuneri
de biruri s.a.m.d. Tocmai din pricina diferentei celor douA categorii de luni solare si luni lunare
se creau anumite daune vistieriei turcesti, fapt pentru care s-a apelat la acest calendar mixt
(combinat), ca nu cumva statul sA fie in pierdere" (M. Guboglu, Tabele sincronice, Bucuresti,
1955, p. XXXIII-XXXIV). Autorul repetA eroarea de in p. 61: anul lunar musulman coincide
cu cel solar in 33 (iar nu Ia 30 sau 31) de ani.
973. Tc. Id-i erbel'yin.
974. NumAr rotund sau politic", fiind calculat pe baza anului solar, profan, iar nu dupA
cel lunar musulman. De observat cA si sArbAtoarea Cincizecimii este prAznuitA tot dupA calenda-
rul solar (v. denumirile lunilor - siriene - potrivit acestui calendar, la M. Guboglu, op. cit.,
p. XXXI-XXXII)..
975. Este grew de stabilit la ce sistem cronologic se referA autorul. Din paragraful pre-
cedent s-ar intelege cA anul despre care vorbeste incepe In luna aprilie, ca. In calendarul ecle-
Elastic evreiesc (nisan); dupA paragraful de fatA ar fi vorba insA de un calendar in care prima
lunA este decembrie, cind incepe iarna, astfel incit iunie marcheazA inceputul celui de-al treilea
anotimp (vara). De observat insA cA si pentru sarbAtoarea Cincizecimii se urmeazA calendarul
evreiesc (a cincizecea zi dupA a doua zi de Pasti, adicA dupA 16 nisan, ceea ce corespunde cu 7 si-
van sau inceputul lunii iunie), cum si arata. mai departe Cantemir.
976. Tc. Gill bayrams; evreii cred, dupA traditie, el Legea a fost datA in ziva aceea pe
muntele Sinai; de aceea ei obisnuiesc sA impodobeasca sinagoga si locurile In care se citeste
Legea, si chiar casele, cu trandafiri si flori impletite In cununi si ghirlande, in mare numAr"
(Augustin Calmet, Dictionnaire... de la Bible, nouv. id., t. IV, Toulouse-Nimes, 1783, p. 247).
977. Tc. Cemre.
978. Tc. CUmle gilnler milbarek dur.
979. Tc. Ugur.
650
980. Tc. Pazar gfini.
981. Tc. bedesten, pigs de obiecte pretioase. In Istanbul, Bedesten ocupg centrul Marelui
Bazar (Bityiik canst).
982. Tc. dervis, membru al unui ordin religios ; In sens restrins, calugar cersetor. Cuvintul
este considerat de origin& persana (deirwesh, cum arata, mai departe, si Cantemir ; cf. si Karl
Lokotsch, Etymologisches Worterbuch der europtiischen Worter orientalischen Ursprungs, Hei-
delberg, 1927, p. 41, nr. 496); unii autori contest& ins& aceast6. origine (D. B. Macdonald, EI,
I, 975-976). Fiecare ordin de dervisi reprezinta o tale" ( fctrici) de realizare spirituall. V. o
ampla list& a acestor ordine la Louis Massignon, EI, IV, 700-705. Cantemir foloseste acelasi
cuvint rusesc (3cmotatuic) pentru dervis si fakih, ceea ce corespunde conceptulu persan
bd-shar. [oameni] cu lege". Este vorba de cei care cunosc si practic& legea islamului. Am
tradus, in lipsa unor termeni mai potriviti, in primul caz prin calugAri", in al doilea prin teo-
logi" (v. si notele 123 si 326).
983. Ar. zdhid, ascet abstinent de la orice lucru pieritor (v. Louis Massignon, EI, IV, 1310).
984. Tc. Eyvallah.
985. Tc. tekkenisin, conventuali < tekke (v. nota 995).
986. Termenii urmItori sint explicati in notele 994- 1058.
987. Primele asezaminte ascetice in islam apar la inceputul secolului IX, asadar cu citeva
secole inainte de ordinele religioase (impropriu denumite secte") descrise in Sistem (L. Massi-
gnon, EI, IV, 701). Cantemir se refer& aci la congregatiile de dervisi raspindite in Turcia timpului
sau. - P.hir al-Din 'Omar Khalwati (m. la Kaysariye in 1397) este fondatorul ordinului Khal-
watiya, apArut in Khorasan ca Tamura a ordinului bagdadian Suhrawardiya si raspindit in Ana-
tolia, Egipt si Nubia. - Nakshband (Muhammad ibn Muhammad Balla' al-Din al-Bukhari,
1317- 1389) a treat ordinul Nalsshbandiya, raspindit in China, Turkestan, Kazan, India, Indo-
nezia si Turcia (D. S. Margoliutoh, EI, III, 809-900; L. Massignon, loc. cit., 704). Originea
dervisilor, asa cum o prezintl Cantemir, este luat5. din P. Rycaut, op. cit., p. 159.
988. Autorul dispunea, cum marturiseste, de prea putine informatii pentru a defini nuan-
tele doctrinare ale celor doi fondatori de ordine religioase. Sufiti, asadar apartenenti ai misticii
islamice prin excelenta tasawwuf, care a cunoscut o remarcabila inflorire pe pamint persan,
dervisii aveau explicabile legAturi siite (de unde afirmatia ca ar fi fost ucenicii lui Ali, ceea ce
pentru Khalwati si Nakshband era o imposibilitate cronologic5.), dar ordinele ascetice si interne-
ietorii for s-au bucurat - cum arata insusi Cantemir indat5. - de o egala reputatie si raspin-
dire in lumea, sunnita. Este adevarat ins& ca dervisii erau in general considerati ca descendenti
fie ai lui Abii Bakr, fie ai lui 'Ali, far& un temei istoric (cf. D. B. Macdonald, Dervish, in Encyclo-
paedia britannica, 11th ed., vol. 8, New York, 1910, p. 75; M. D'Ohsson, Tableau gineral de
l'Empire Othoman, t. IV, Paris, 1791, p. 618 si 626).
989. V. nota 1041.
990. V. nota. 222.
991. V. nota 246.
992. V. Studioul introductiv, p. XXX.
993. Tc. Mevldn@ hunkdr < ar. matvlditti = stApinul nostru" - si pers. khuddwandigdr,
tc. huddvendigdr i derivat hiinkdr =-- st'a'.pin, sultan" (titlu dat unor conducatori spirituali)
si, in combinatia de mai sus, superiorul ordinului mevlevi. Intemeietorul accstui ordin se numea
de fapt Djalal al-Din - in turca: Celaleddin Rilmf - (n. la Balkh in 1207, m. la Konya
in 1273), dar era invocat cu titlul Mevlana. Mare poet si mistic sufit, Djalal al-Din Celebi a scris
un mare poem in ,case carti ( Mathnawi), un Ditemin i un tratat in proza, Fihi nue fihi (L5.untrul
lAuntrului). B. Carra de Vaux, EI, I, 1033- 1034, si D. S. Margoliouth, ibid., III, 546-547.
994. Ordinul Mevleviya, sau al dervisilor dAntuitori" (fr. derviches tourneurs), intemeiat
de Mevla.na Djalal el-Din (v. nota precedents), de la care I,si trage numele. Caracteristica cea
mai cunoscut& a for este ritualul rugIciunii (dhikr), in cursul cAreia se invirtesc, servindu-se de
piciorul drept ca pivot, in sunetul a diverse instrumente". Desi criticati de alte ordine (in special
de bektasi), ca Si de juristi, dervisii mevlevi s-au bucurat de o mare cinste in Imperiul Otoman,
datorita pietAtii, ca i, probabil, doctrinei for sincretiste, favorabill atit neoplatonismului, cit
651
si crestinismului (D. S. Margoliouth, EI, III, 479 -481). Este ordinul de dervisi cel mai cunoscut
de Cantemir si cel mai atent descris de el. Informatiile sale provin in cea mai mare parte din
P. Rycaut, op. cit., p. 189- 19 1, dar grit preluate selectiv cu detalii privind rolul muzicii In
ritualul acestor denrisi. Dupes cum se stie, carturarul roman a cules o Arie a darvi,silor, care
i-a fost mult timp atribuita (Eugenia Popescu-Judetz, Dimitrie Cantemir, Cartea tiinfei muzicii,
Bucuresti, 1973, p. 44-5 1).
995. Asezamintele dervisilor dantuitori se numeau de fapt mevlevihane (denumirea de
tekke este generala); aceea din Konya era cea mai importanta. Ea a fost inchisa, ca si celelalte
tekke mevlevi din Turcia, printr-un decret din 4 septembrie 1925, dar dansul dervisilor continua
a fi executat in public la Konya, iar in 1973 au avut loc marl serbari cu prilejul implinirii a sapte
secole de la moartea. lui Djelal al-Din. Rolul lui Othman in inzestrarea acestei tekke din Konya
este mentionat mai jos de autor, desigur in legatura cu privilegiul investiturii" sultanilor (v.
p. 299 si nota. 1021).
996. Tc. ,seyh batrin (staret, abate)", superior al unei tekke (comparatia cu un arhimandrit
are exclusiv ultimul sens indicat ; se tie ca islamul nu are preoti, asadar nu poate fi vorba de
vreo demnitate echivalenta, cu aceea de arhimandrit).
997. Cele patru asezaminte mevlevi din Constantinopol erau, dupa relatarile lui Cantemir:
la Beyoglu (Pera), pe Galipdede caddesi, ctitoria lui Iskender-pasa; in Besiktas, sat devenit
cartier periferic al orasului, pe Bosfor; la Kasimpasa, statie maritim5. pe Cornul de Aur ; linga
Yeni kapu (forma veche: Yengi kapu).
998. Tc. I,s oldur ki Allah onlara [yaptu] ?
999. Tc. kitldh, hsrka.
1000. Tc. kitrs. Cit priveste perioada noviciatului, dupa Cantemir de trei ani, ea dura
1001 de zile, impartite In intervale de cite 40 (Ch. Huart, Konia, la ville des derviches tourneurs.
Paris, 1897, apud D. S. Margoliouth, EI, III, 481).
1001. Cp. cu descrierea imbracamintei mevlevi data de D. S. Margoliouth, loc. cit., 480-
481: boneta (sikke), mantia lung& M.A. mined (tennitre), surtucul (destegii1), centura (elifla-
mend ) si mantia (hsrka).
1002. Tc. Unbend < pers. dulband, turban.
1003. Tacerea era una din regulile de comportare pazite de adeptii lui Pitagora, v. Isocrate,
Busiris, 28 (H. Diels, Fragmente der Versokratiker, 3. Aufl., I. Bd., Berlin, 1912, frg. 4.4, 23.2).
1004. V. nota 984.
1005. Tc. bire (bre 1) ; nemegerek.
1006. Tc. Kiide me,sreb degil, mezheb aranmak gerekditr.
1007. Tc.
1008. Tc. ehl-i keldm.
1009. Tc. berg.
1010. V. note. 926.
1011. Tc. gazel < ar. ghazal, poezie scurta (intre 4 si 15 versuri), cu tema predominant
erotica si filozofica, genul predilect In literaturile persana si tura.
1012. Tc. mukabele < ar. mukcibala.
1013. Tc. tennitre.
1014. Tc. mevltlhane (v. notasi 995), de fapt rasa stapinului" (a lui Mevlana Celaleddin
Ram*
1015. Tc. na't.
1016. Dup. H. C. Lukach, The City of dancing dervishes, London, 1914, apud D. S. Mar-
goliouth, EI, III, 481, instrumentele muzicale folosite In riturile dervisilor mevlevi erau case:
naiul, titera, dibla, tamburul, tamburina si - dupa, alti autori - halile sau zil (mic cirnbal).
Cantemir mentioneath numai doua.
1017. Tc. slide nakkara.
1018. Cf. Eugenia Popescu-Judetz, D. Cantemir, Cartea ;tiinfei muzicii, Bucuresti, 1973,
p. 124 -125, 244 si urm.
1019. Tc. fasl, suits, ibidem.
652
1020. Tc. semaya, ibidem, p. 264.
1021. Tc. Hilcrani. Nu este ins& vorba de un ordin deosebit de dervisi, cum crede autorul,
ci de insusi superiorul ordinului mevlevi, cu resedinta la Konya, care purta titlul de Molla Hilnkdr
(la Cantemir: Mulla HiicrtIn). Obiceiul ca noul sultan s& fie incins cu sabia de seicul dervisilor
mevlevi n-ar data, dupes F. W. Hasluck, decit din 1648; el a fost recunoscut in secolul al XIX-lea
(D. S. Margoliouth, loc. cit.). Mulla Hucran, slavit pentru sfintenia lui si pentru evlavia in ghi-
cirea despre Othman", pare a fi identificat aci cu Edebali (v. Studiul introductiv, p. XXX).
1022. V. nota. 494.
1023. Ordinul dervisilor Bektasiye, a carui infiintare este atribuita unui personaj legendar,
Ham Bektas Veli, nascut la Nisapur (sec. XII), ucenic al celebrului mistic din Turcia oriental&
Ahmed Yesevi. Dup& Jacob, Die Bektaschijje in ihrem Verhaltnis zu verwandten Erscheinungen,
in Ablhandlungen der Kaiserliche Bayerische Akademie der Wissenschaften, I. Cl., 24, 1909, III,
p. 24, ordinul ar fi fost intemeiat de Balim Baba (m. 1516). Caracteristice doctrinei bektasi sint
o serie de idei sufite privind egalitatea originara a religiilor st inutilitatea cultului exterior,
multe elemente crestine, gnostice si pagine" (Tschudi, EI, I, 709), de unde si presupunerea ca
bektasii au fost la inceput crestini convertiti superficial la islamism. Informatiile lui Cantemir
sint sensibil diferite de acelea ale lui P. Rycaut, op. cit., p. 205-206.
1024. Murad I, al treilea sultan otoman (1360 1389) si primul mare cuceritor turc de
teritorii europene. Dup& cucerirea Traciei (c. 1362) a stabilit capitala europea.na a imperiului
la Adrianopol (1366); ulterior a cucerit pArti importante din Bulgaria, Serbia, Grecia si Albania,
orasele Sozopol, Seres, Drama, Cavala, Nis, Sofia etc. A fost asasinat in b&talia de la Kosovopolje
la 20 iunie 1389.
1025. Gelibolu, port in strimtoarea Dardanele in peninsula cu acelasi nume, anticul
Kallipolis.
1026. V. nota 748. Ceea ce urmeazA este un amestec de informatii privind, pe de o parte,
acest impozit, constind dintr-un procentaj de prizonieri de rAzboi cu care sultanul Orhan a creat
corpul ienicerilor, si, pe de alta parte, institutia dev,sirme (rechizitionarea de copii crestini din
regiunile europene ale imperiului, convertiti la islam si repartizati apoi la serviciile curtii sau
oastea ienicerilor). Dup& unii autori am:1sta rechizitie ar fi fost instituita, dup& altii reactuali-
zat& de Murad al II-lea (1421 1451). J. H. Mordtmann, EI, I, 977 978.
1027. Tc. yeniceri (forma veche: yengiceri), oastea nou5.", pus& inc& de la infiintarea ei
sub protectia ordinului dervisilor bektali.
1028. Tc. cuhur.
1029. Tc. Afiyet ola, S5.-ti fie de bine !"
1030. Tc. abdal, prost, simplu.
1031. Kalenderi, amintit la sfirsitul paragrafului, a fost intemeietorul ordinului de dervisi
Kalenderlya. Dup& Cl. Huart (El, II, 734) acest fondator ar fi un arab din Spania, Kalender
YAsuf ; dup& Fr. Babinger (ibid., 735), un personaj legendar ; dup& Louis Massignon (EI, IV,
703), un persan, Sawidji, m. 1218, ceea ce ne apropie de anul Hegirei, indicat mai departe de
Cantemir pentru moartea lui Kalenderi (615). Kalenderiya este un ordin de cllugari ratacitori,
originar din Asia Central& (Fr. Babinger, loc. cit.), influentat de asceza hindusa, ceea ce ar explica
mortificArile descrise mai departe de Cantemir. Pentru portul inelelor (la urechi, la git, la incheie-
tura miinii, sub pubis), v. Cl. Huart, ibid. $eicul Djamal al-Din i-a adus din Persia la
Damieta care 12 13 (610 h.), dat& cind apar si la Damasc. Contrar afirmatiilor lui Cantemir, deli
persecutati de autoritati, s-au bucurat de mare r5.spindire in Persia, India, Turcia, Siria $i Egipt.
Asemanarile cu filozofia heraclitiana, pe care autorul credea ca a putut-o surprinde la acesti
dervisi, ar fi, poate, dispretul comun pentru lume, sentimentul relativitatii lucrurilor, cautarea
intelepciunii ca singur& cale a cunoasterii, contestarea simturilor, martorii mincinosi". Dup5,
P. Rycaut, op. cit., p. 201, ei ar fi fost mai degraba epicurei. Cantemir face o prezentare diferia
a ordinului; de aci, probabil, protestul sau ca va trata. dup& planul nostru"; ce si cum au scris
altii despre sectele de dervisi fi privestel"
1032. V. nota 999. Lanturile aveau cca 5,5 kg., v. nota 70.
1033. Autorul face probabil o confuzie de nume: Mehemmed Nesri (m. 1520) este celebrul
autor al unei istorii universale in ,case parti, Cihanniima, din care s-a pastrat numai ultima, tra-
tind despre istoria osmana, Tarih-i al-i Osman. Nu exist& un mare poet turc cu acest nume (mai
precis pored& mahlas), atit de rar incit, cum observe Fr. Babinger, nu mai gasim un exemplu
nicAieri". Este mai sigur ca D. Cantemir se gin' dea. la Omer efendi, cel mai mare poet satiric turc
poreclit Nef'i, executat in 1634/1635 (1044 h.) pentru ca ridiculizase pe Bayram-pasa, mare vizir.
653
si cumnat al sultanulni Murad al IV-lea. to poemele sale, intitulate Sclgefile destinului, Neff
a criticat pe puternicii zilei si pe invatati (ulema ), a satirizat credintele populare si institutiile
religioase, de unde reputatia lui de hulitor al legii. Insusi muftiul a fost de acord cu executarea.
lui. Dar Nef'i n-a fost kalenderi, ci, dimpotriv5 a atacat acest ordin (Fr. Babinger, El, III, 961-
962 si 964-965). Episodul pare luat din P. Rycaut, op. cit., p. 182, unde ereticul e numit
Nervisi si e trecut intre bektasi si mumsoyandUren.
1034. Ordinul de dervisi I.Cadiriya a fost intemeiat de misticul sufit 'Abd al-Kadir al-Djill
sau Djilani (1077/1078 1166), jurist, autor a numeroase lucrari (predici, rugaciuni etc.),
reputat ca taumaturg si mare teolog. Informatiile ample ale lui Cantemir se pot explica prin
faptul ca ordinul fusese relativ recent introdus in Asia Mica i la Constantinopol, de catre Ismail
Rami (m. 1731), intemeietorul unei Kadirihane la Tophane si al altor patruzeci de tekke in Ana-
tolia. Pomul verde dat novicilor aminteste de simbolul kadiriilor turci rozeta verde. Regasim
In descrierile riturilor acestui ordin detaliile aduse de Cantemir: folosirea muzicii la dhikr, aspri-
mea postului, importanta viselor. 0 serie de informatii provin din informatiile directe ale auto-
rului, ceea ce le confer& o deosebita valoare. Daca este adevarat ca ordinul a cunoscut o larga
raspindire prin posteritatea numeroasa a fondatorului sau (care a avut 49 de copii), alte date
trebuie corectate: astfel 'Abd al-Kadir a murit (nu s-a nascut) in 561 H; mormintul sau este
la Bukhara, iar nu la Hama, nici la Bagdad (Babilon); D. S. Margoliouth, EI, I, 42-44; II
647-651. Informatiile lui Cantemir sint luate din P. Rycaut, op. cit., p. 198-200 (v. si Studiul
introductiv).
1035. Balat ltapsst, in Zidul maritim al Cornului de Aur, Basilica porta din epoca biza.ntinai
numita astfel pentru ca servea de poarta palatului imperial din Vlaherne.
1036. 'Abd al-Kadir recomanda in scrierea sa Al-Ghunya repetarea de 50 sau 100 de on a
unor formule si rug5.ciune,a, (dhikr) ocup& un loc primordial in tehnica misticA a adeptilor sai.
Cantemir se refer& negresit aci la rugaciunea cu limba", stadiu al ail de realizare sufite (G.-G.Ana-
wati et Louis Gardet, Mystique musu1mane, Paris, 1968, p. 214-221). CIt priveste pe dascAlul"
lui 'Abd al-Kadir, se cunosc numele maestrilor sai de filologie (al-Tebrizi), drept (numerosi seici)
ci sufism (Abrel-Khair Mul?ammed ibn Muslim al-Dabbas), ca si al celUi care 1-a imbracat in
haina de sufit (Abu Sa'd Mubarak al Mukharrimi). Cine sa fie deci Abdul Muumin din Gaza ?
El este mentionat de P. Rycaut, op. cit., p. 199, care it prezintA drept un gramatic, autor al arta
al-Mughrib. Nu 1-am putut identifica. Un 'Abd al-Mu'min, intemeietorul dinastiei almohade din
Africa de Nord (1094 1163), a fost contemporan al lui 'Abd dar nu era din Gaza.
Autor de rugaciuni secrete" fusese al-GhazAli, cel mai mare teolog al islamului (1058 1112),
un doctrinar al tehnicii dhikr; dar 'Abd al -Kadir nu-i putuse fi ucenic, iar Ghazali nu era din
Gaza, ci din Tus, in Khorasan. Originea informatiei amine sa mai fie cercetata.
1037. Tc. murakabe inseamna, de fapt, contemplatie, extaz" (ar. muraaba atentie
constanta").
1038. Ordinul descris de Cantemir nu figurea.za in listele de farilys (ex. L. Massignon,
EI, IV, 702-705, considerate drept cea mai complete lista), nici ca ramura a derrisilor mevlevi,
nici ca ordin independent. Tc. torlak Inseamna novice, neexperimentat". Lui Baiazid I nu i se
atribuie desfiintarea vreunui ordin ca represiune pentru tentativa de asasinat.
1039. Tc. hancer.
1040. N-am gasit acest episod In Incrementa et decrementa Aulae Othomanicae.
1041. Aceeasi observatie ca si pentru torlaci": ordinul ebribuhari" nu fig-ureaza in
listele de farilea, iar ordinul Nakshbandiya nu are vreo asemenea. ramura. De altfel, insusi numele
(care ar trebui poate ortografiat Ebr-i Buhl:117i) nu pare plauzibil (Ebr nu figurea.zA In onomastics,
persanA sau turcA). Informatia, preluata, cu dezvoltAri, din P. Rycaut, op. cit., p. 194 195,
mai trebuie verfficata.
1042. Litre persanii siiti si turcii sunniti existau, cum se stie, marl divergente doctrinare.
1043. V. nota. 674.
1044. Ibrclhim ibn Adham, celebru ascet din Balkh, in Khorasan (m. Intre 776 si 783),
caruia i se atribuie intemeierea ordinului Adharnlya. Ceea ce se relateaza mai departe In legatura
cu postul si mortificarile acestor dervisi corespunde cu vietuirea fondatorului insusi (Nicholson,
EI, II, 459-460). Informatiile sint luate aidoma dupe Rycaut, op. cit., p. 203-204.
654
1045. Un 'Abd al-Malik apropiat de vremea lui ibn Adham ar fi un ofiter al lui Haran
al-Rashid, devenit guvernator at Egiptului (m. 8 11-8 13). Asocierea lui cu misticul persan este,
evident, fantezistA: in legenda sufia a lui Ibrahim sint numeroase conta.minari cu istoria lui
Buddha, in care apare si motivu 1 suveranului care se leapadA de lume. In legenda amintia,
insusi Ibrahim este un print de Balkh care parasi calea deseraciunii lumesti pentru a urma-o
pe aceea a mortificarii si cucerniciei" (I. Goldziher, A Buddhismus hatdsa az Iszldmra, rezumat de
T. Duka in Journal of the Royal Asiatic Society, 1904, p. 132, apud Nicholson, loc. cit.).
1046. 5iismul.
1047. Acesti dervisi se numeau Khi4riya; se cunoaste un asemenea ordin marocan inteme-
iat de Ibn al-Dabbagh (m. 1717), dar Cantemir se refers la unul mai vechi, raspindit in Anatolia,
absent din liste]e de taritza qi despre care nu avem alte informatii. Despre corespondentele Khi dr=
Idris = Enoh = Ilie, v. Cartea a IV-a, cap. 8, p. 113, nota 442, si Cartea a IV-a, cap. 13, p. 13 1
132, nota 512. Ar. duldul inseamn& viezure, iar in sensul mitologic vizat de Cantemir este nu-
mele catirului alb al lui Mahomed folosit in expeditiile sale militare, iar nu al tailor de foc ai
prorocului Ilie (Cl. Huart, EI, I, 1114). Despre duldul nu scrie in Coran. Pentru practica for
ascetic& (simularea nebuniei), v. nota 105 pi p. 311 (orig.).
1048. Din cele ce urmeaa rezula ca autorul se refers la un dervis care a repetat sultanu-
lui Orhan (1326 1359) profetia seicului Edebali, privind cresterea Imperiului Otoman, interpre-
tarea unui vis al lui Osman I (vezi Studiu introductiv, p. XXX). Cum ordinul infloritor pe
atunci era cel bektasi, creat de Orhan, ar fi vorba de un dervis din acea.sta tagml.
1049. Tdri babiloniene = Irak, regiunea dependentl de Bagdad (Babilon).
1050. Tc. sa'di, &seri, bayrami, kamberi. Ordinul Sa'diya este o ramua siriana a ordinului
Rifel'iya creati. de Sa'd al-Din Djibawi (m. 1335). 'Umariya apare in lista turca de fari0 alui
GlImushani, Djami'usul. .., Cairo, 1319, ca o descendents contrafAcutl din al patrulea. calif
'Omar. Bayramiya e o ramua a ordinului Safawiya; intemeietorul ei a murit in 1471. Despre
-
dervish kamberi n-am aflat date (L. Massignon, EI, IV, 702-704).
1051. Ar. abdal (pl, lui badal), a cincea. treapt& a ierarhieisfiatilor sufiti. Ignorati de oameni,
ei contribuie, prin vietuirea si rugAciunile lor, la mentinerea ordinii universului. In numAr
de 40, ei ar fi avut sediul in Siria (I. Goldziher, El, I, 68-69). Cantemir se refer& la un sens de-
generat al termenului, aplicat unei categorii inferioare de dervisi vagabonzi, Intre care Haci
Bekta,s abdali si Yeniceri abdali.
1052. Tc. itrydn.
1053. Tc. budala, divane, divtine-i Hilda.
1054. V. nota 105.
1055. Tc. tsmarkine = ospiciu".
1056. Corlulu Ali -paca, mare vizir intre 1706 si 1710 (15 iunie). Rezula din cele ce urmeaz&
cs episodul a avut loc in iunie 1710, putin Inainte de plecarea. lui Cantemir din Constantinopol.
1057. Ahmed al III-lea, sultan intre 1703 si 1730, protectorul lui Cantemir in timpul
pederii acestuia la Constantinopol.
1058. Tc. seyah, dervis vagabond. Episodul relatat ar fi avut loc in 1690, clad Koprillazade
Mustafa-pasa, marele vizir al Portii, a asediat si recucerit Belgradul. Sultan era Suleiman al
II-lea (1687 169 1), iar marele impIrat al Indiei" celebrul Avrangzeb (1658 1706), sahul
Imperiului Marelui Moghul.
1059. Dup& un vechi hadith Mahomed ar fi spus ca islamul va fi impArtit in 73 de secte,
din care nu va amine decit una, dreapta-credint.A. De aci imp&rtirea traditionall a sectelor ma-
homedane, pe care o cunostea si Cantemir. V. In acest seas studiile lui M. Steinschneider, Die
kanonische Zahi der muhammedanischen Sekten and die Symbolik der Zahi 70-73, In Zeitschrift
der deutschen morgenlandischen Gesellschaft", 4, 1850, p. 145 170, si I. Goldziher, Le d6-
nombrement des sectes mohamitanes, in Revue de l'histoire des religions", 26, 1892, p. 129 137;
cf. si Rev. Griffithes Weeller Thatcher, Mahommedan religion, in Encyclopaedia britannica,
11th ed., vol. 17, New York, 1911, p. 422-424.
1060. Tc. rafszat, rafazi; in text, forma rusificatl zepambucti.
1061. Tc. Kszslbas = cap rosu", sects religioas5. din Asia Mica, a cArei doctrin& este nn
amestec de credinte pAgine, crestine si musulmane. Ei sint diferiti asadar de ereticii" persani
(slit* considerati astfel de turci (suniti). V. si p. 335-338 si nota 1113.
655
1062. V. Cartea. I, cap. 12, p. 36. Ortografia fieclruia din termenii mentionati indata
In turc& este notata o clatA cu explicatiile despre secta. respective.
1063. Tc. talk. v. nota. 205.
1064. Tc. neshf, v. nota. 204.
1065. Tc. L8 alike ilia Allah, Muhammedu resulu'llah ye Ali halifu'llah.
1066. V. Cartea. a V-a, cap. 4, p. 175 si nota 624.
1067. Afirmatia ca, ar fi o fetva data atit de sunniti (turci), cit si de siiti (persani)
se reia mai departe.
1068. V. nota 792.
1069. V. nota 794.
1070. Ar. tandsulth inseamn1 transmigratie, metempsihozA, iar mundsuleh, forma citata
de Cantemir, cel ce se ail& in aceasta stare. Ifulaliya (tc. hululi) sint cei care admit uniunea sub-
stantial& a spiritului divin cu omul = instalare"), ceea ce, in lumina gindirii musulmane
ortodoxe, ii facea suspecti de hylemorfism, de concesii doctrinei crestine a intruparii si de trans-
migrationism. Numeroase secte siite, sufite, sunnite si moniste, arabe sau persane, impartaseau
acea.stA credinta, imprumutata, dupes autorii musulmani, de la hindusi, iar nu de la Pitagora
(L. Massignon, EI, II, 354; B. Carra de Vaux, ibid., IV, 68 1 682). Cantemir reproduce informa-
tiile lui Rycaut, op. cit., p. 183 185, dupa care acesti sectanti ar fi fost pitagoricieni ; credeau in
metempsihozA, afirmind transmigratia sufletelor omenesti in animale, credinta ilustrata prin
discutia dintre polonezul Albert Robovi si un spiter din Constantinopol cu privire la sufletul
muftiului Behai efendi.
1071. Gr. mod. 6A.at, latrAtor (animal neidentificat, probabil sacal).
1072. Cugetatorii musulmani intelegeau teoria metempsihozei ca aplicindu-se nu numai
fiintelor individuale, ci evolutiei lumilor in general. Shahrastani reproducea credinta hindusa
ca sferele ceresti si astrele revin in acelasi punct, incheindu-si revolutia, in 30 000 de ani (dupes
alti autori 360 000 de ani, iar dupes Mas'ildi 70 000). B. Carra de Vaux, El, IV, 681.
1073. Este vorba de razboiul dintre Imperiul Otoman si cel Habsburgic, si anume de WA-
lia de la Zenta (1697), la care a participat si Cantemir. Cezarul era impAratul romano-german
Leopold I (1640 1705).
1074. V. Cartea a IV-a, cap. 20, p. 159 163.
1075. Secta Ma'/Uoti era una din numeroasele ramuri ale kharidjitilor, care formau la rindul
for una dintre cele mai vechi secte religioase ale islamului. Kharidjitii (al-hhawaridj) erau membrii
tribului Tamim, care, in Mafia de la Siffin (657), n-au acceptat ca soarta conflictului pentru
califat dintre 'All si Mu'A.wiya A. fie decisa prin arbitraj. Contestind legitimitatea califilor (in
afar& de Abu Bakr si 'Omar), rigoristi in modul de vietuire (puritanii islamului), kharidjitii au
jucat un rol politic insemnat in special in Irak si Arabia (sec. VII), caracterizat prin fanatism
si intolerant& (G. Levi della Vida, EI, II, 957 -961). Maltunitii derivau din kharidjiti prin alte
secte ('Adjarida, aripa radicals, si kharimitii care afirmau cl soarta postum& a omului depinde
de credinta si comportarea lui inainte de moarte). Particularitatea for consta in credinta c&
adevaratul musulman trebuie ss cunoasca toate numele si atributele lui Allah (v. G. Wheeler
Thatcher, loc. cit.). Cantemir descrie secta dupa P. Rycaut, op. cit., p. 177: Acestia sustin ca
in lumea. asta Dumnezeu poate fi cunoscut in chip desavirsit si ce potrivit preceptului a Cunoas-
te-te pe tine insuti o creatura poate ajunge la cunoasterea perfecta a creatorului ei".
1076. Neotepttcog = inovator", termen (cunoscut si in latina medievala) prin care
erau desemnati in cultura greac& a secolelor XVII XVIII adeptii noilor filozofii rationaliste
si senzualiste apusene ; adeptos pare s& fie acuzativul pl. al lat. adeptus, cel care a atins o anume
stare", dupa cum indices si nota marginal& din text (v. ed. Minerva, 1977, p. 595).
1077. Sa'diya sau Djibawiya nu este o sects, ci un ordin de dervisi intemeiat de Sa'd al-
Din-Djibawl (m. 1335), ascet sirian care propovaduia o mortificare severs. Adeptii lui, raspinditi
in Siria, Turcia si Egipt, erau reputati ca medici, magicieni si imblinzitori de serpi (D. S. Margo-
iouth, EI, IV, 44-45). Informatiile lui Cantemir, dupa care acesti dervisi ar fi fort sectantii
Malemi, nu se regasesc in literatura de specialitate.
656
1078. Andreas Likinios, carturar si medic grec (iatrofilosof), educat la Padova. A fost
medic al casei Cantemir, In Moldova, apoi a practicat cu mult succes medicina la Constantinopol
si Monembasia (Malvasia), aflaa pe atunci sub venetieni. Ocuparea Monembasiei de catre turci,
in 1715, a this la arestarea si spinzurarea. lui Likinios, la Constantinopol, acuzat de colaborare cu
venetienii. Este autor al citorva scrieri (medicina, versuri etc.). D. Cantemg, Incrementa...,
III, 1, nota k; Constantin N. Sathas, Neoaknvudi paaoyia, Athena, 1868, p. 444-445.
1079. Amir Nat' al-Din Ni'mat Allah Wali, mistic persan (1329/1330 143 1), fondator al
ordinului de derviai Ni'mata115.hiya (singurul ordin al aiismului persan), autor de comentarii la
clasicii sufismului ai de versuri lirice de inaltA calitate (E. Berthels, EI, III, 985-986). Informa-
tiile lui Cantemir provin din Rycaut, op. cit., p. 196 197, care claseaze ins& corect acest eres"
intre ordinele de derviai, iar nu intre sectele islamului.
1080. V. cap. 13, p. 303-306.
1081. Pers. math* > tc. mezelik. Este secta descrisa de P. Rycaut, op. cit., p. 177, ca total
diferitA de maalumi: Cei ce o profeseazA spun c& pentru a ciatiga paradisul trebuie s5. cunoasc5,
pe Dumnezeu in acea,st5. lume printr-o razA anumit.), din esenta ai slava lui si Si trec in numArul
credincioailor pe cei arora 4 se intimplA aceasta".
1082. Sceptici, adeptii scolii lui Pyrrhon din Elis (c. 360 c. 270 i.e.n.), care afirma el
nimic nu existA cu adevarat, ce oricarei propozitii i se poate opune alta egal valabilA, si propo-
vAduia atingerea unei sari de indiferentA superioarA, ataraxia.
1083. Tc. bayafs = comun, ordinar, vulgar". Informatii din P. Rycaut, op. cit., p. 177:
Mai este o sectA a celor ce se cheamA iabaiachi. Ei nags once atiirta. in Dumnezeu ai spun cs.
el conduce lumea la Intimplare, far& ca din eternitate sau mai inainte de facerea lumii sA fi atiut
ce trebuie s5. se intimple in chestiunile particulare, ci c5. a dobindit aceastA atiina prin obianuinta
si experiena".
1084. Tc. Bir bayali adam.
1085. Tc. ssr < ar. sirr = secret, mister", de unde mustrri, cel initiat intr-o train& Este
vorba, iaraai, de informatii provenite din Rycaut, op. cit., p. 179 180: Cei ce profesea.a. ateis-
mul se numesc intre ei muserini, ceea ce inseamnA: e Noi avem adevArata tain5.*. Iar aceastA
taina nu este alta decit c& ei neaga cu deaviraire divinitatea si sustin ce natura sau principiul
interior al oricArui individ e cel ce reguleazA cursul obianuit al tuturor lucrurilor pe care le vedem
ai le admirAm. De acolo [spun ei] ii au originea, ai miacarea, cerurile, soarele, luna ai stelele, de
acolo se naate, infloreate ai se veatejeate omul, ca iarba si ca florile. E de speriat sA vezi marele
numAr de oameni care imparasesc aceastA pArere la Constantinopol; cei mai multi dintre ei sint
cadii si persoane versate in scrierile arabe". Ateii (ar. kufr al-inkcir, de unde tc. kitfri)laiascundea.0
totuai convingerile, de unde numele for de initiati intr-o tainA ". Ei nu formau, aaadar, o sectA,
ci reprezentau o atitudine fat5, de islam, contestat din afara lui. V. ai p. 344 ai nota 1134.
1086. in text: paenomacnoe (= omonim").
1087. in text: coumemoe.
1088. Este vorba de Mehmed al IV-lea Ant (1648 1687), nu al III-lea (v. si nota 544),
dup5. cum reiese ai din mentionarea, mai jos, a lui KOprillh Fazil Ahmed-paaa, mare vizir tocmai
sub acel sultan. Episodul relatat a avut loc, aaadar, in intervalul 1661 1676, anii guvernArii
acestui Koprulii. Cantemir reproduce informatiile lui P. Rycaut, care declaa (op. cit., p. 180)
cA a fost martorul lor: Un om din aceastA sect.). [muserini, n.n.], bogat ai bine versat in practica
atiintelor orientale, numit Mahomed efendi, a fost executat pe vremea mea in Constantinopol
pentru c5. a proferat multe blasfemii impotriva existentei lui Dumnezeu. Pentru a demonstra
opinia sa impie se serves de obicei de aceste argumente: t Sau spunea el nu existA Dumne-
Zen, sau el nu este alit de putemic si alit de hrtelept cum pretind dascAlii noatri. Pentru cA, clac5.
ar fi aaa, el nu m-ar fi lAsat s5. trAiesc atita tocmai pe mine, cel mai mare adversar al existentei
lui care a fost vreodat.5. pe lume ai care vorbesc despre el cu un asemenea dispret *. Si ceea. ce
gAsesc mai ciudat este faptul cA, deai putea a-0 salveze viata lepAdindu -se de invAtatura lui
ai fAgAduind cA pe viitor va urma una mai bunA, a socotit preferabil sA moarA in necredinta lui
decit sA se retracteze, spunind cA dragostea lui pentru adevAr it sileate s& sufere martiriul, deai
era sigur ca [pentru aceasta] nu putea nAdAjdui nici o r5splata". De observat cA un caz Intru
totul asemAnAtor a avut loc In 1602, In timpul sultanului Mehmed al III-lea: jurisconsultul
Nedazh Sari Abdurrahman efendi a fost executat pentru c5, a negat in fata Divanului credinta
in Allah (M. d'Ohsson, Tableau general de l'Empire Othoman, t. I, Paris, 1788, p. 159 160).
V. ai mai jos, p. 342.
1089. Ar. burhani.
1090. Tc. spas. Ar. al-IshraNyfin (sau al-klukamal desemneazA pe adeptii iluminArii"
657
(Hikmat al-ishrals), discipoli ai misticului Suhrawardi (m. 1191) pi ai cugetarii sale sincretiste,
o teosofie oriental inspirata din vechea intelepciune zoroastriana din gnosticism si neoplatonism,
dupa care toate religiile si filozofiile sint expresia aceluiasi adevar. De aci insistenta lui Cantemir
asupra elementelor crestine ale metafizicii iluminarii" (T. J. de Boer, EI, III, 568 ; Cl. Huart,
ibid., 324; S. van den Bergh, EI, IV, 530-531; Henri Corbin, Histoire de la philosophie islarnique,
vol. I, Paris, 1964, p. 284-304 si 360 361). Informatiile lui Cantemir provin din Rycaut, op.
cit., p. 185 186, cu unele dezvoltari (referirea la Muhammediye qi sentinta citat5.).
1091. Tc. sifat < ar. sifat, calitati abstracte ale lui Allah din care decurg numele lui (ex.
milostivirea > Cel milostiv; puterea > Gel puternic etc.). Marturisirea lui Cantemir ca. n-a putut
intelege doctrina despre sifat,deoarece ele sint prezentate cind ca atribute de o fiinta cu Allah,
cind ca zidirile lui, reflecta, o indelungata, disputa din cugetarea islamica. Atitudinea ortodoxa,
general acceptata, considers, aceste ifat drept vesnice pi subzistente in esenta lui Allah: fara a
fi el insusi, atributele nu sint nici altceva decit el; a le socoti drept creaturi inseamna a cobori
cauza, tuturor la nivelul efectelor sale (v. si notele 348, 1102).
1092. V. Cartea a IV-a, cap. 4, p. 93-94. Pentru problema raporturilor dintre atributele si
numele divine v. si cap. 2, p. 86 pi urm.
1093. Hayreti < hayret = uimire, stupefactie". Informatii din P. Rycaut, op. cit., p. 186
187 (acolo si textul in tura.), dezvoltate cu citatul din Aristotel pi cu unele consideratii despre
aceasta secta.
1094. Lat. serttentia, aci in sens de opinie".
1095. Tc. Allahu a'lamu olur; Allahu a'lamu olmaz.
1096. Probabil tc. muammaci < muamma (ar. mu'amma) = enigma.; incomprehensibil".
Secta este descrisa de Cantemir dupa. P. Rycaut, op. cit., p. 17, care o derives din scoala mu'lazila:
adeptii ei spun ca in aceasta lume nu se poate da nici unui om calitatea de sfint, in afar& de
profeti, care au fost fara de pacat, si ci in lumea cealalta adevaratii credinciosi it vor vedea pe
Dumnezeu la fel de clar cum vedem not lung in maxima. crestere. Aceasta nu e in acord cu doc-
trina lui Mahomed, care a spus ca Dumnezeu ne va 'Amine invizibil pi in lumea cealalta ca si
in aceasta, in care ne aflam acum".
1097. Asa-numita stiinta, sacra, sau infuza, pe care primul om, Adam, a avut-o inainte de
comiterea pacatului originar. Cantemir trateaza despre aceasta facultate a cunoasterii intuitia
intelectuala in Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, II, 2 1-22.
1098. Tc. &Vizi < sdlis = al treilea.". Reiese din context ca, nu este vorba de un profet
(nabi), ci de un trimis, de un apostol (rassil ), care, pe linga darul profetiei, dispune de o lege
pi o carte. Numarul de trei care ar justifica numele sectei nu este suficient explicat: trei trimisi
ar fi Moise, Iisus si Mahomed; se asteapta deci al patrulea, un persan, dupe. Mahomed (dar ci-
teva rinduri mai sus se afirma ca mai sint asteptati doi). Erezia" este subred intemeiata, si pentru
ca. numarul trimisilor este, dupe. Coran, mai mare (opt numai de la Noe la Iisus ; in doctrina post-
coranica sint mentionati 313 sau chiar 315). In orice caz, credinta pare siita, pentru ca apostolul
astepta.t va fi trimis poporului persan (v. A. J. Wensinck, EI, III, 1206, iar pentru profetologie
in general, H. Corbin, op. cit., p. 45 pi urm., 179 si urm.). Informatiile lui Cantemir sint luate
din P. Rycaut, op. cit., p. 177: Cei ce profereaza, secta seilis spun ca Dumnezeu va trimite in
lume un profet ales dintre persani cu o lege noul care o va aboli pe cea a lui Mahomed".
1099. Cantemir stia ca, prima Evanghelie a fost scrisa in alts, limbs, decit greaca (in aramaica.),
de unde sublinierea erorii. In profetologia islamica. (la fel in Acta apostolorum apocrypha) fiecare
popor (umma ) primeste un trimis divin anume, asadar si persanii au dreptul la un apostol
propriu.
1100. V. Cartea a VI-a, cap. 11, p. 300-301.
1101. V. Cartea a V-a, cap. 2, p. 170.
1102. V. notele 348 si 1091. fmpotriva literalistilor, care aveau o conceptie naiv'd a atri-
butelor divine, reprezentindu-si divinitatea ca un complex de nume si calificative alaturi de
esenta divina, insasi", ginditorii mutaziliti contestau atributele pozitive ale lui Allah, dind
tuturor antropomorfismelor din Coran un sens metaforic ; asaritii au incercat ss, concilieze cele
doua atitudini, admitind ca. Allah are miini, fats, etc., dar fara a se intreba cum" (bi-lci kayfa ).
H. Corbin, op. cit., p. 166 167. Rycaut, op. cit., p. 182, de unde-si is Cantemir informatia, aso-
ciaza, aceasta, credinta a sectei bektasi cu secta mumsOyanduren, identificindu-le (v. mai jos,
p. 335 si nota, 1113). Cel ce a contrazis pe predicator ar fi fost Nesri (la Rycaut, trad. ital.: Nervisi);
v. i p. 302-303 si nota 1033.
1103. Tc. Kadizddeli. Teologul turc Muhammed ibn Bir 'All Birgewi sau Birgili, din
ordinul dervisilor Bayramiya (EI, I, 744; Cl. Huart, ibid., 608), a intreprins intre anii 1558 si
658
1565, dud persecutia kizilbasilor era in toi, o aspra critics la adresa obiceiurilor inovatoare, pro-
povAduind un islamism puritan. El a atacat obiceiuri (ca vizitarea mormintelor, stringerea miinii,
consumarea cafelei, fumatul, dansul, muzica), dar si stiintele sau unele institutii (plata slujitorilor
religiosi sau constituirea. de wakf -uri din bath si bunuri mobile). Birgewi este intemeietorul cu-
rentului kadizadeli, astfel numit dupa discipolul sau (v. nota 1109), iar nu dupa faptul ca ar
fi fost fiul unui pops. ", cum deduce Cantemir din numele Kadi-zade. Desi datorita Catehismului
sau (v. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 82 si nota 330) Birgewi s-a bucurat de o mare faiml, compararea
lui cu Origen si includerea. printre marii exegeti ai islamului sint cu totul exagerate. V. si Halil
Inalcik, The Ottoman Empire. The Classical Age, 1300-1600, London, 1973, p. 183 184. Cante-
mir isi luase informatiile de la P. Rycaut, op. cit., p. 178, care stia ca aceastA sectA datea.za din
timpul lui Murad, ca a fost infiintat5. de Birgali efendi, care adusese multe inovatii in ceremoniile
inmorrnintarii etc.
1104. Confuzie intre Birgili si comentatorul sari, Ahmed efendi Kadizade (v. nota 1108).
1105. Norocul" lui Origene a fost acela de a fi dispus de tahigrafi (stenografii timpului
&&u) care i-au consemnat cursurile de exegeth biblica, ceea ce face ca opera pastratA a acestui
autor sl fie una dintre cele mai ample din patristica rasaritea.n5.. Origene si-a cistigat un ase-
menea prestigiu, Melt, deli condamnat de sinodul al V-lea ecumenic (553) pentru invAtAturile
sale uneori prea 1ndraznete, a fost In continuare considerat drept unul dintre cei mai mari doc-
tori ai Bisericii crestine.
1106. Primii patru mari exegeti ai Coranului sint al- Tabari (m. 923), al-Zamakhshari
(m. 1144), Fakhr al Razi (m. 1209) si al-Baidawl (m. la sf. sec. XIII). Numarul acestor mari
interpreti e Ins& mai mare (v. o lists a for la F.M. Pareja et all., Islamologie, Beyrouth, 1957-
1963, p. 6 10-6 14). Cea mai mare parte din informatiile lui Cantemir despre secta hadszade
provine din P. Rycaut, op. cit., p. 181; adeptii ei sint fariseii turcilor, au o inalta p5.rere despre
ei insisi, dispretuiesc pe cei de alte credinte si nu-i salutA, sint in cea mai mare parte meseriasi
si circiumari etc.
1107. V. Cartea a IV-a, cap. 10, p. 116 -120. Textul din Coran nu fusese citat, ci doar
mentionat.
1108. Este vorba de muftiul Abu'l-Su'ud Muhammed al Amid!, v. nota 281. Atacurile
lui Birgevi impotriva institutiilor inovatoare" (v. nota 1103) 1-au determinat sl dea o fetva
prin care confirma legalitatea acestor institutii si condamna fanatismul puritanilor.
1109. Tc. Istanbul efendisi. Ahmed efendi Istanbuli Kadizade (v. mai jos) a fost cadiul
Constantinopolului intre 19 iulie 1566 si 7 iulie 1567 (M. Guboglu, Paleografia ,si diplomatica turco-
osmand, Bucuresti, 1958, p. 109), asadar la sfirsitul domniei lui Soliman Magnificul si inceputul
celei a lui Selim al II-lea. Discipol al lui Birgevi, el a scris un cunoscut comentariu al Catehis-
mului acestuia, intens ra.spindit prin copii manuscrise, apoi imprimat la Istanbul in 1219/
1803 (A. Galland, Journal..., dd. Ch. Sheffer, t. II, Paris, 1881, p. 58, n. 2). KadizAde a dat
numele ereziei" (de fapt un curent fanatic) de care se ocupl. ad Cantemir. Adeptii ss.i (fain)
au jucat nu numai un rol religios, ca propovAduitori ai unui islamism puritan, dar si politic.
In 1656 ei au ridicat sarAcimea si studentii din capitall imporiva luxului si deprav5.rii, indemnind
In atacarea manastirilor si la masacre, ceea ce a determinat izgonirea for din Istanbul pentru
evitarea unui razboi civil (v. Halil Inalcik, op. cit., p. 184 185). Muftiul la care se refer&
Cantemir (,seyhillisam) era Abu' 1-Su-'ild Muhammed al-Amidi (numit in text Mehmed efendi),
vestit jurisconsult de origins kurd5. (1490/149 1 1574), autor al corpusului de legi al lui Soliman
(Kar:fin-mime) si al unui comentariu al Coranului.
1110. Tc. Bakkal Car. bakkal = Mean" (nu birtas"),
1111. Tc. /mdm-t a'zam, v. nota 332.
1112. Tc. Kadizadeli geril mitsliiman olmaz.
1113. Tc. Mums8yiinditren. Cantemir descrie si in Incrementa, III, 3, nota y, pe acesti
sectanti ca Bind o varietate a ereziei" persane (rafaze), locuind in muntii Kazdag. In Sistem,
ei sint situati mai inti in Muntii Feniciei" (deci mult mai spre sud), dar ar fi diferiti de druzi,
impotriva carora sint chemati uneori s5. lupte. AceastA populatie ar fi insa deosebita si de cea
tura., fat5, de care isi pastrea.za libertatea prin tratate incheiate cu pasii". Este vorba negresit
de kizilbasi, mentionati deja la p. 318 (v. si nota 1061), dar Cantemir, care-si luase informatiile
din P. Rycaut, op. cit., p. 182 183, nu pare s5, fi remarcat identitatea. Considerati de turci
drept siili, kizilbasii se apropie de sects nusairi din Siria, motiv pentru care Cantemir fi stia ca
locuiesc in Muntii Feniciei". Religia for este un amestec de credinte si practici p5.gine, crestine
si mulsulmane. Kizilbasii nu fac ablutiunile rituale, nici cele cinci rugAciuni zilnice, nu postesc
Ramazanul, cred el Ali este o intrupare a lui Allah si identic cu Iisus, acceptS, Treimea, vene-
659
reaza pe Fecioara Maria pi alti sfinti creptini, tin Paptele, adorl soarele pi luna. Cantemir descrie
cu detalii faimoasele for slujbe de noapte atribuindu-le, dupes o acuzatie ce li se aducea in mod
curent, practici orgiastice (P. Lerch, H3cneaoeanun o6 upancRux xypaax, IIII, Sankt-Peter-
burg, 1856; Millingen, Wild life among the Koords, London, 1870; E. Reclus, Nouvelle gdographie
universelle, t. IX, Paris, 1884, p. 350). De fapt, la aceste slujbe se cintA rugaciuni in cinstea
lui Ali, Iisus, Moise pi David, iar credinciopii isi mArturisesc public pacatele. Se sting apoi facliile
(de unde numele popular al kizilbapilor de feraslindaren, sting&tor de fAclii") pi asistenta se
poadepte cu marl lamentatii. Dupa aprinderea facliilor, preotul impartapepte pe credinciosi cu
pline si vin. De nationalitate turd sau kurcla kizilbapii sint rIspinditi in Afganistan, iar in
Turcia in regiunea central& a Asiei Mici (Ankara Sivas). Rycaut fi descrie drept bektag, numiti
pi zeraki i (sic l) muras conduren (cei ce sting facliile"), musulmani fanatici contra doctrinei
atributelor divine (v. p. 331 pi nota 1102), divinitatea fiind incomprehensibila. Nepri (Dui:A Ry-
caut: Nervisi), prezentat de Cantemir drept sectant kalenderi (p. 302-303, nota. 1033), ar fi
fost adeptul acestei secte, persecutata de marele vizir Mehmed KoprUlu. Cantemir preia o parte
din aceste date amplificindu-le cu informatii proprii. Cp. Cl. Huart, El, II, 1114 1115.
1114. Muntii Feniciei = Muntii Libanului, refugiu de-a lungul timpurilor, pentru nume-
roasele secte, intre care pi nusairi. Autorul pare sl faces ins& o distinctie intre Muntii Libanului
(citati mai departe ca regiune a druzilor) pi cei ai Feniciei, prin care intelege, poate, Muntii Ansa-
riye, situati imediat spre nord, centrul populatiei nusairi.
1115. Aci in sensul de colectivitate, obste" (gr. o-uvaycoyfi).
1116. Muntii Kazda (tc. kaz = giscl"), in nord-vestul Asiei Mici, regiunea Biga, n-au,
firepte, nimic de-a face cu Muntii Feniciei, unde erau apezati, dou& pagini mai sus, ereticii mum-
soyilnditren. Yn antichitate, acepti munti (Ida, in Troada) de pe virful carora (Gargaron) Zeus
privise Troia si navele aheienilor ( Iliada, VIII, 47-50) erau centrul principal al cultului Cybelei,
zeita fecunditatii pi a ceremoniilor orgiastice in cinstea. ei. Situarea aci de catre autor a orgiilor
sectei munadyiindiiren (pe care, dup.& cum mArturisepte, nu le-a putut niciodata vedea ")
s-ar putea explica prin cunoapterea. acestui amanunt. Ar putea fi vorba ins& pi de o confuzie
intre Kazdag si Ilkazdag, munti la nord de Ankara, locuiti de kizilbapi.
1117. Populatie diu Muntii Liban, Anti-Liban pi Hauran, adepti ai unei religii ezoterice,
de origine isrnailita, ei fnsisi declarindu-se cind musulmani, cind creptini. Viteji, iubitori de libcr-
tate, druzii au remit s&-pi pastrezec autonomia fat& de turci pi au jucat un important rol politic
In Orientul Apropiat in secolele XVII XIX (B. Carra de Vaux, EI, I, 1108 1110).
1118. Lot (ar. Ltit), drept biblic, nepot al lui Avraam. Prin unirea. incestuoas5, cu fiicele
sale a dat naptere lui Moab pi Amon, parintii triburilor moabit si amonit, dupmane lui Israel.
Cantemir se refer& probabil la sodomie (lawatti este un cuvint derivat din numele Lut). in
Incrementa, III, 3, nota y, incestul este intemeiat pe aceeapi comparatie cu pomul si fructele,
ca si in Sistem, atribuita ins& unei fetwd a califului Ali, iar nu Epistolei cdtre Timotei.
1119. Tc. filar al-karabe < ar. fudjur al- karaba.
1120. Tc. gebri < pers. geber, adept al lui Zoroastru, necredincios (pagin) ; pers. but-
parast, idolatru (ar. Bodd = Buddha, idol); ...idolatrii ce se ail& la muhammedani", in
sensul de cei pe care mahomedanii ii socotesc idolatri sau de idolatrii cunoscuti de mahomedani.
1121. Pers. tend pi titeshparast, slujitor al foculul zoroastrian (ar. madjus).
1122. Pers. kalbparast = adorator al ciinilor". Ciinii sint socotiti de musulmani drept
animale cu deosebire necurate, iar ciinii negri (p. 340), drept intrupari ale diavolului, de aceea
ei trebuie ucisi (B. Joel, EI, II, 728 729). in Persia veche cfinele era obiectul unei veneratii
speciale si uciderea lui pedepsitl (Vendidad, XIII, 15, 19 5 1; Denkart, VIII, 23). Adorarea,
ciinilor era atribuita si sectei nusairi (N. W. Thomas, in J. Hastings (ed.), Encyclopaedia of reli-
gion and ethics, vol. I, Edinburg, 1925, p. 512).
1123. Pers. gclvparast.
1124. Piotr Andreevici Tolstoi, diplomat si c&rutrar rus (1645 1729), ambasador al tarului
la Constantinopol in anii 1702 1714, amintit pi in Incrementa, III, 3, nota i i; IV, 5, 15, 27.
Preocupat de realitatile orientale, a scris un memoriu asupra Imperiului Otoman (1702, inedit,
fost in Arhiva Ministerului rus al Afacerilor Externe, cf. M. P. Arunova, Onucanue II. Toacmozo
nem ucmottnux Ocmauctcoti umnepuu, in vol. E1 U3ICHUU u cpeauuu eocmox, Moscova, 1968, p. 27-
39) ; a tradus, prin intermediar polonez, lucrarea lui Sir Paul Rycaut, The present State of the
Ottoman Empire. .. in three books, London, 1667 (vezi titlul rus in text). Traducerea lui Tolstoi
n-a fost publicat& decit in 174 1 (informatii comunicate de dr. Paul Cernovodeanu). Depi stia de
versiunea lui Tolstoi (cu care avea leg&turi prietenepti), Cantemir a folosit probabil cartea lui
Rycaut in versiunea italiana a lui C. Belli, Padova, 1672 (v. nota 897). Ramin nesolutionate ins&
dou5, probleme: 1. De ce Cantemir nu-1 numeste pe Rycaut, autor cunoscut de el pi citat in Istoria
Imperiului Otoman? in autograful latin el lass loc liber la numele autorului englez, v. f. 101,
660
desigur cu intentia de a-1 al:15.11ga ulterior, iar in versiunea rusd afirma ca scrierea ar fi a unni
anonim". 2. De ce 11 socotea pe autorul artii italian ( Cantemir afirma c Tolstoi ar fi tradus
din italian5,), deli calitatea aceluia de ambasador al regelui Angliei era clar indicata fn titlul
editiei lui Belli? 0 ipotez1 satisfacatoare ar fi aceea ca invatatul roman a folosit un exemplar
din versiunea italiana caruia ii lipsea foaia de titlu. El aver acest exemplar cind redacta Sistemul
(reproduce cuvint cu cuvint dupa Rycaut), asadar nu cita din memorie. 0 alt5, ipoteza (v. editia
Minerva, p. 603) ar fi c5. principele a folosit manuscrisul traducerii lui Tolstoi, in care numele
autorului, dupa obiceiul vremii, nu era mentionat. Tolstoi fi comunicase ins& a a tradus din
italiana. Numele autorului si mentiunea, traducerii din polonez5, au fost probabil adause ulterior.
Aceste informatii privind istoricul versiunii lui Tolstoi chip& Rycaut urmeaza a fi verificate prin
confruntarea textelor rus, italian si polonez ale lucrarii cArturarului englez.
1125. Tara Kurzilor" = Kurdistan, regiune cuprinzind pArti din Turcia Orientals,
R. S. S. Armeana, Irakul de nord-est qi Iranul de nord-vest. Inainte de convertirea la islamism,
kurzii ar fi fost dup5, propria for credintl zoroastrieni, dar surse crestine afirm5, ca erau
idolatri (V. Minorsky, El, II, 1215). Prin inchinatorii focului din India Cantemir intelege desigur
pe persanii zoroastrieni (parsii), care, refuzind sl se converteasca la islam, s-au refugiat, dupa
cucerirea arab5., fn provincia indian5. Gujarat. Acelasi nume este dat si zoroastrienilor ramasi
in Iran (Ant. Pagliaro, EI, III, 1097 1098). Credintele for nu sint, evident, influentate de
Coran, cum pretinde autorul. In ce priveste arderea. cadavrelor (nu a muribunzilor I), obiceiul
este hindus ( Rigveda, X, 15, 14; Atharvaveda, XVIII, 2, 34). Persil expun numai mortii pe
turnurile tacerii", pentru a fi mincati de vulturi. S-a formulat observatia c5, autorul s-a putut
gindi la Kalanos, gimnosofistul indian care, dup. Alexandria, s-a ars pe rug cind si-a dat seama
ca este in ajunul mortii. (v. ed. Minerva, p. 604).
1126. Venerarea ciinilor in vechiul Egipt, mai cu seama la Cynopolis, este relatatI de Strabo,
Geogr., 812.
1127. Mitologia hindusa cunoaste numerosi tauri sacri (Rudra in Rigveda, zeul vedic Indra,
Nandi taurul lui Siva, Vrishabha suportul lumii). Cantemir se refers la uzul ritual al cenusei
rezultate din arderea excrementelor acestui animal si la semnul distinctly al castelor, marcat pe
frunte cu culori in care se amesteca, din pietate, si aceasta cenusl. Idolatrii indieni", care ajun-
geau la Astrahan qi Moscova pentru a face comert", apartineau in principiu castei negutato-
rilor, Vaysia.
1128. Afirmatia tiganilor ca ar fi originari dintr-o tars numit.5 Egiptul mic" le-a raspin-
dit numele de egipteni" (engl. gipsy, sp. gitano, gr. *mg, tc. krpti) sau faraoni". Pentru ras-
pindirea qi statutul for in Orientul Apropiat, unde se stia ca vin din India, trimisi ca muzicanti
de regele indian Shangal ( ?) regelui sasanid Bahrain Ger (420-438), v. El, I, 876-877; V. Mi-
norsky, ibid., III, 39 4 1; J. Walker, ibid., 1028 -1030. Ei erau cunoscuti in lumea musulmana
sub numele de Iingtine (tc. cingtine, cingene), luli, mini etc.
1129. Sultanul Soliman I Magnificul purta numele de 1.Ccinani datoritA operei sale legisla-
tive reunit& in diferite I.Ctinisn-name.
1130. Cartier din Constantinopol pe tOrmul vestic al Cornului de Aur, la nord de Fener,
unde se mai vad incs ruinele palatului Vlaherne qi biserica. (aghiasma) Sf. Maria a Vlahernelor.
1131. Tc. karat < ar. ltharatlj insemna impozitul (tributul) plAtit de necredinciosi pe teri-
toriul musulman, apoi impozit funciar in general. Autorul face aci, probabil, o confuzie cu
hUccet, dovada.
1132. KUM Mehmed efendi (v. qi mai sus, p. 327 si nota 1088). Cantemir dezvolt5., plecind
de la acest caz de ateism militant, o reflectie a lui P. Rycaut, op. cit., p. 180: Jur ca pin& acum
n-as fi putut crede sl se afle pe borne un ateism adevaxat, convins cum sint ca existenta. lui
Dumnezeu se poate demonstra cu lumina naturall si cu ratiunea. Dar aceasta invincibil& Inca-
patinare [a lui Mehmed efendi, n.n.] m5. face sa cunosc cs sint unii oameni in ale caror inirni
sint in chip monstruos stinse luminile naturii si ale ratiunii".
1133. Cantemir prezint5, un argument al existentei lui Dumnezeu bazat pe instinct si pe
consensul universal. Argumentul este de inspiratie stoic& (Cicero, De natura deorum, II, 5:
Omnibus innatum et in animo quasi insculptum esse deos; v., de asemenea, argumentul apelului
la divina provindentia, ibid., II, 29, 38).
1134. Ar. zandaka, ilhad, zindils qi mullyid; pers. nelhhoda, tc. Ititapstz. Termenii expriml
conceptul de eterodoxie in sensul dreptului penal islamic: atitudine care poate insemna o
primejdie pentru ordinea si siguranta publicA; cel culpabil (zindils) era pasibil, potrivit Cora-
nului (V, 33 etc.), de pedeapsa capita15. (L. Massignon, EI, IV, 1298 1299). Mu'attila, cei
ce tagaduiesc creatiunea si pe creator, formea.za una din sectele de zanadika In care recunoastem
661
ateismnl (R. Strothman, EI, IV, 719-722). Cantemir se refers fnsa., ca si mai sus, p. 326.1a
atomisti (slim din Incrementa, I, 3, nota g, ca Es'ad efendi, dascalul sail de tura., era versat
in principiile lui Democrit"). Atomismul fusese adoptat de teologia islamica scolastic& (asarita)
ca un argument in favoarea existentei lui Allah: claca, materia este format& dintr-o substanta
(djawhar) indivizibila, din atomi (dharra, djiz' ), rezulta c& organizarea ei, determinarea, spe-
_
cificarea si cuantificarea fiintelor compuse sint datorate interventiei unui principiu transcendent
(B. Carra de Vaux, EI, I, 1057 1058; H. Corbin, Histoire de la philosophic islamique, Paris,
1964, p. 175 176). Atomismul care a produs scandal in cugetarea musulman& a fost acela
profesat de celebrul alchimist si filozof persan a 1-Razi (c. 864-925 su 932), cunoscut in Europa
medieval& sub numele de Rhazes, cel mai mare medic al islamului. Atomismul sau, radical diferit
de acela al teologiei musulmane, deriva din gindirea lui Democrit, caz exceptional in filozofia
medievala". Dupa Razi elementele si ( proprietatile lor) difera prin proportia de atomi si vid
specifica fiecaruia. Raz/ credea in eternitatea timpului si infinitul spatiului si se bizuia in concep-
tile sale filozofice pe simtul comun. Desi nu era ateu, el a atacat teologia oficial& si a tagaduit
posibilitatea concilierii filozofiei cu religia, afirmind progresul cunoasterii stiintifice. Desi Can-
temir nu-1 numeste, este sigur ca i-a cunoscut cugetarea prin invatatul Es'ad efendi. De remarcat
/a acesta din urma (Incrementa, ibid.) distinctia in atitudinea fat& de adevarurile de credint&
si fat& de cunoasterea naturall, caracteristica ginditorului care separa radical stiinta de religie.
Despre Raz/ v. P. Kraus et S. Pines, EI, III, 1213 1215; S. Pines, Beitraege zur islamischen
Atomenlehre, Berlin, 1936; H. Corbin, Histoire de la philosophic islamique, Paris, 1964, p. 194
20 1. $i Rycaut, op. cit., p. 180, afirm& ca in Constantinopol erau multi atei (v. nota 1085).
1135. Filozofii arabi (al- Kind!, al Farabl, Ibn Sina) au adoptat impartirea trihotomica
a sufletului (nafs) dupa. Aristotel, distingind intre partea. vegetativa (nafs ncibati), animal&
(nafs haywcini) i rational& (nafs ncitilca ). Termeniii sint dati In text in tura.: nebati, hayvani
i natiki.
1136. Ar. cunoastere.
1137. Autorul consider& pe fenicieni si pe vechii egipteni drept inaintasi ai arabilor, de
unde credinta sa ca ar fi vorba de popoare din acest neam si trib". Superioritatea egiptenilor
fata de greci si imprumuturile acestora erau afirmate Inca. de Herodot, II, 4, 104 etc. Alfa-
betul grecesc deriva ins& din cel fenician.
1138. Identificarile popoarelor not cu cele vechi numai dupa criteriul teritorial erau curente
la autorii medievali. Dup& cum fenicienii si egiptenii erau considerati ca fa.cind parte din neamul
arab (v. nota precedenta), la fel tatarii erau socotiti drept urmasii scitilor din antichitate. De
aceea este invocat Anacharsis printre inaintasii tatarilor. Anacharsis, fiul lui Gnurus, seful unui
trib nomad de pe tarmurile Pontului Euxin, si at unei grecoaice, a trait catre 600 f.e.n. in
589 a calatorit cu o ambasada la Athena, unde 1-a cunoscut pe Solon, de la care a invatat stiinta
si filozofia greaca. Devenit cetatean al Athenei, initiat in misterele eleusine, el a fost considerat
drept unul din cei sapte intelepti ai antichitatii (Herodot, IV, 76; Lucian, Scyth., 1; Cicero,
Tusc. lisp., V, 32; Diog. Laert., I, 101).
1139. Afirmatia lui Cantemir nu provine din Herodot, IV, 95, dupa care acesta Zamolxis
dup& cum zic grecii de la Marea Nea.gra, sa fie fost grec si sa fie slujit la Samos, la Pithagora
filosoful" (traducerea romaneasc& din a doua jumatate a sec. at XVII-lea, ed. N. Iorga, Valenii
de Munte, 1909, p. 237; Herodot era cunoscut de Cantemr si a fost folosit in Hronic). Potrivit
sugestiilor mentionate in editia din 1977 (p. 607), izvorul lui Cantemir ar fi Origene, Kara Kamm,
II, 55 [429] si explica terminatia -skides prin inversarea. xi ski (eroare datorata traducato-
rului sau tipografului rus) si prin incercarea de refacere a nominativului de la genitivul -idos.
1140. Babilon (ar. Bcibil) = Bagdad, notat dup5. numele sau antic conform procedeului
autorilor medievali semnalat si mai sus. Bagdad nu corespunde cu ruinele asiriene, dar confu-
zia e foarte frecventa la autorii evrei din epoca abbasida, ca si la calatorii europeni din evul
mediu (confuzie respins& pentru prima oar& de Pietro della Valle, care a trait la Bagdad in anii
1616 16 17).
1141. Traditia islamica distinge intre stiintele acceptate sau Laudabile" (al-mahmfida)
i stiintele condamnabile (al-madhnitna), nefolositoare credinciosului musulman, nici in lumea
accosts., nici In cea de dincolo.
1142. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 81.
1143. Tc. mektep.
1144. V. nota 327.
1145. Tc. iman suparasi = alfabetul credintei".
662
-,...-_-__._...... 24. Baldachinul mircsei in
cortigiul nuptial. Desen
din cod. 8626 al Biblio-
tecii Nationale din Viena.
sr
It I
e
27. Cortegiu imperial in Constantinopol (1648). Grayura din Coecke van Elst, Les In ears et
factions des Turcs, 1533.
2S. Djalal al-Din Rumi, intcmcielorul
ordinului dervisilor mevlevi. Mini-
atura turcrt din secolul al X'I-lea.
writ
29. Dervisi in geamia din Pera. Gravurrt din Recited de cent estampes
rept" entant diffE'rentes nations du Lama. Giavds... en 1707 et 1708 par les
miles de M. de Ferriol, Paris, 1714, pl. 178.
Specie Je teruis die AIN to deli/ M. (Prom un Cornea
Cattlinal" D. ti 17111101114i to ei Demi:
10, Arc_
30. Der its vagabond. Costum de Jervis Superiorul unui asezdmint de dervisi.
Gra zura din Paul Rvcaut, Isloria dal stab /Accent I ll'Impc, i Olt mono, trad.
C. Belli, \ enetia 1672.
4.
it
qt. 411W
r. 41.
.2!
JO ft sdilee....../c y ,Or.1,
W 1,
32. Dansul ritual (' sent& ) al deryisilor meal Miniature din 1792-1793.
33. Tiniir ieniccr de origi- le
ne cresting, Desen in Pet , OFtho 4intter'Ntra 121,1,nta,.4m.
A b) ief relation of the (IN cites, Qt .
1615. r MAWR
C.). l,.;
WA I
??1,
I
1i 1
40, R *,. ,&
p JJift1
34. Sacagii ofcrind apt pentru mila lui Allah". Desen din cod. 8626, l3iblioteca
National din \ iena,
0.05,M99'....,..esessece. ,-A9rtolt4A."Sr.rir
.61?:12476,. .;,2fild
35. Der/is din ordinul kalenderi. Gra-mfg. din Paul Rycaut, Istoria dello slab presence dell' Imperio
Ottoman, trad. C. Belli, Venetia, 1672.
nA
we .
loves 1
*era a
Sellt
;MI e Mb-
) A
r.
illiagithialaiiimakaatiaitassaitssligithassismannumattssawweeka
r.
Aro A*,
39. Negustor ragman. Granra din Nicolas de Nicolay, Les vial, es fit erne, s lives
(Its itavtgattons et p'; 'grtnations ottentalts, Lyon, 156S.
Mne..-.0110111./AVM,...
4.0.s,
I 14
-4.11144,
40, Tiniir raj din Palatul sultanilor, Xliniatura de Levin, inceputul sccolului al XVIII-lea.
41,
>"\za,
41. Truss de scris aratd: teaca pentru condeie $i calimara. Secolul al X VIII-lea.
Nprermeorr
42. Efendi. Carturar intre cArtile sale". Gravur5. din Recueil de cent edam pes representant
dif f o eines nations du Levant, Paris, 1714, pl. 29.
"": or
SA
Mk lb Sh Vf
-.
1) a is ..,..
i.i., .,......
4: 0.4y ..- 4 TI,
1
-, 4:4,61 s; 4: % \
. lc 4.4.#
..,
,e
(tic ,
-
6;3 ,,e
A
t , .,
,.... )
,a.
T0
0
11
f ,
..
.
..... 4-
I ....... I
A *3
C-
07
* '
-
. ",
1'
) 410
4x. .-
r
5
-
.. r
ii, 4Iso
a .
:
E ,671 rr, 1,11 1 'I.
.***
43. Placa de faianta, Iznik, 1660, reprezentind moscheea. din Medina i mormintul Profetului.
,. - '44!;`"";-7"'.4"0,--,`;'44-,
. .
fj 0 j. CI A.V42 rkt
,L=,
(2
.
yes, , t.
L Lai
0-,
0t44+
'NY!, }) , ,
e s t. v.... C..- 1 yr,. 774 11 aI lc ri
//'
),C L.--1 s 44.-4 101 ti IC re72.":
.
. C 38
IsI'll/-14,.(74i.
1 7tY, .t....t. c1.`,., s:: V. ei.,,. ,. ,,,:,,(::)
.... ,...."
,..
'i C. -C f .1,
i
,, Loy ,.... " dA'
so,,,..vO
//v. i' r 4 ?0-4....
/
,
.
./4'ef
4,.. 0 Vie
Pklel::14 ' i41 Vin. L-9.4411<./1,Y / #t .....t," ''.'1.-y,
ie
t , jp .."-o.
' 7/1
,s. , "es is -.') ,
/ le .r, / ( X t .
...4- -.-, .. , ##,
it,t's i 4 .. 42%.c..e.),.titi q ,, 2.,41, / , ;., . t ..-- t, v= ae.
. ,1'.." '' ;,". . .,...,10.,,<,,,,,,,,,_*., $."
,. i I c 1,
t 43,,,i 40 (...1,,,` di 0 VI, fa 4",i`-
L ' 4.1 '
4. :
..,
'
0, , 1x 4
k4.,
',z., .. :'..;,. , A, <, ..)% , , ; , ,,. ,
1 1
4 1,4t ii m 1.14,9. v. 9 .
' :
I
4:4 , 4 ,,,t (
,,, 1
.4/ t- ...,,,/ '
1.141111),.......t,t ,, 4 t,: f t s..,,
,./,,' ` ; ;',.?, ,' ,N,...:1- " ., (
f ...... , 1
1,.../L
i, i /
...,
,,,,.....
(.
., A i,- .=. 7, =, ... f- 441 , 9:-,,,,,, 3,3,1 io,.:,' 4,
4k! ,*, 4,114 .te 4-0. t it din ..s., ,.,1,,,
I. , i-,.. :1,,,tet-,41,,,I.., , . .
) .,,,i
71rya . ,.: i3 .,,,'
r *,.*-i2
}741',Z10., 7, ,,IFt.' 1.5.,..
.
.le.
, t',./' ,' l;. i, ,e.., ,.., .." t' , ,....,
I. i . ii..; 1.'1, 7 r V. .,...,, i V i-.
. , .7
, t.,:...'1,,.., . 1...R.
0,,, s
'.. ..s ,t ,,t ,. ..pi., ,c< ''''l
1....... ,,.q.2.
' 1). ,,,, ,
.' - it+, c14.:I, (. lei ,teytri , " ,,,. tc. .:
', ., '
,, el ( t
A.
e.,
, ...
i:
..., 0 5.1,,. Al p.y......,'
.1..4V.:,..
, . , -/ f... /.:-
1 ' i .,
'
1 ... c.: t.,:: et I ,.,C ?
'',. ,k,:e, 7,
4 1 '' .4 kt,t.e.",,,./iiii ,(1.%...'.' 3. .ii $ .e.. f, . *44.t4,44-44
f ./ 1 $tr'1,,,I h'y ,,, , ,,,,,,,.. A
. S
1-',.. I
t......:1",41; {I ... i'V +43'101 -i {, ,t 4,,,,,i, .. -, *4 1.., , 4. '.:id,. y /
r, ,V 4 ti . v*
A
;,:e",, #
Ii ; -.
,
i--1'. 1....'. Ali' *16- 4 7 ;4.4'1 -.....-.o- c_, (...,
.4....ass, ,..t. sr. ... e# Az frIt .1401,, A V. /4-A....
4. ye. 4. e".r.e. .Very
A
ft ietste ye.. >4. 4,-, i e
)0 A I.., , ,') /AO I, ) Ng)! t .. t r
,...4......1,=4, .0.4, ....41,=== i''',."cli-ei=P%',It fl,.1./ ty,.."1",. e e Clip* ttl, s dtiv4 ii,,,, 0-r.t .
?
4 t ' ti ,. 1 ,i et_, , -) e' . '',--,, ',:.. _,....1 ,. '' .-- , - o
WI* cc i t 4c 41..;',..444,11. /.... *I i. ), f' A. ...'.? l: i 4..... , , 4 'Av... -.1-3970.,:teich ZT.... 0 1
, r 4 A,
' .4- ' .. -1 ...
tq . 1 %.
,, r
s= . T7'.1
r',...
*: 4 . (4.i!
v j? / i : 1 i s..t
e 4#44 Alre40..; 40- 1' ito.".".....i.ist -', 4.
L ta.,
44 :77 1.4,1 1 al 4?-liti-e; ,--,,,,,
,I ...... ,
", r
f .;,- 444444# As 4 4...'ss -*'2' '0 ...ps i , . ,,,
A/Cy .,,,,
.., .
:'''
,'
. 1 ....t,,, ( ' ,9 (.. /' (.5 / di_ ' "" .,' ..y. i11 ,( .
9.401tC, .4t,14.4 444410440,To, . nes Ors*. 014400. 04Af AA Yt ..3", -
0 004NA
....1 0
1/44 t "lert,r- ,..Z.. a f s 1sr 4"0-.4.i4+,..
1/ .4V;
let'
'..'
-
ASA,
a. I'll#t- ,4
01 le
4.11.
,1
. f it ')e) t-
.
e,,, ,-,P-N.
4f-r.. Arir,*(,,C...,... ,,....,,0,10:,4,.,,-4
)
%.
,/,/, z_i
o
tt -140- f-4://ti /01171.44>4.4,1i /i'0-17t.,4-g*: 441;4: r!.... 0.... trl..1' (..,...fr, .
L'A. . . ,9:: ," t It . t, . '.# i esioso - ,,
,,,,,
t4.*, t 1,3 t$ '
r L.A.r .je, ; z al*...s.:.
40:0 t.. , 74 "so.:41,4
, 1 4,4fr
'''
f ^Ap. A.t,, NO 4 jsmeti:.. sr. 7.. .....,, .. L 4-1:an
4,4 N.: ,i,..i."77:rt
663
occur in the Gulistan of Muslih-ud Deen Scheikh Sadi, as collated with and according to the editi-
ons of Gentius and Gladwin. Madias, College Press, 1828).
1172. Tc. musiki < ar. mdsiki. Pentru ceea ce urmeaza v. D. Cantemir, Cartea iintei
muzicii, ed. Eugenia Popescu- Judetz, Bucuresti, 1973, p. 250 sq.
1173. V. nota. 255.
1174. Tc. lezraat.
1175. Tc. makam, terkip, cube.
1176. Tc. usul < ar. usfa (pluralul lui as/).
1177. Dugs, Eugenia Popescu- Judetz, Dimitrie Cantemir, Cartea ptiinfei muzicii, p. 78-
79, ar fi vorba de un sonometru, construit cu unicul stop de a masura inaltimea exacta a
sunetelor si imaginat pe baza impartirii matematice a distantelor dintre sunetele asezate in scara
muzicala, asa cum servea vechiul monocord oriental, inspirat din monocordul grecesc, pe care
1-au folosit teoreticienii arabi".
1178. Tc. nakis; tasvir etmek, a picta (portrete).
1179. Tc. musavvir bast. Recent, un manuscris romanesc cuprinzind Chipurile impdrafilor
turcesti dimpreuncl cu istoriile for pe scurf (Wroclaw, Ossolineum 5853/III), semnalat de Gh.
Duzinche'vici in Revista istorica romana.", 4, 1934, p. 289-291, si comentat de V. Papa-
costea, ibidem, 5 -6, 1935- 1936, p. 393 -399, a fost atribuit lui D. Cantemir de prof. Gh.
Bogaci (v. Bibliografia).
1180. Cu privire Ia colectia de portrete ale sultanilor, v. M. d'Ohsson, Tableau gimbal
de l'Empire Othoman, t. IV, Paris, 1791, p. 449 si urm.
1181. Autorul se refera la stiinta fiziognomiei, care cerceta caracterul oamenilor dupa
trasaturile fetei. Desi pictate fara nici o arts,, fidelitatea portretelor sultanilor ar fi ingaduit,
asadar, surprinderea celor lesne de inteles si lesne de invatat". Evident a autorul nu putuse
verifica asemanarea uimitoare" decit pentru cei doi sultani pe care ii vazuse Ia Constantinopol,
in rest bizuindu-se pe relatari mai vechi.
1182. V. Cartea a V-a, cap. 14, p. 240.
1183. Tc. sanem inseamna idol, statuie".
1184. Tc. musabak = b. jour".
1185. Tc. nakkap, aici in sensul de pictor decorator".
1186. Tc. mitcellid.
1187. Tc. i/m-i tevarih.
1188. Tc. tevarihci bap.
1189. Johannes Ldwenklav (Leunclavius), istoric si orientalist (1533- 1593), unul din
fntemeietorii istoriografiei otomane in Europa, autor al lucrarilor: Annales sultanorum othma-
nidarum a turcis sus lingua scripti, Frankfurt am Main, 1588- 1596, i Historiae musulmanae
turcorum, Frankfurt am Main, 1591.
1190. Augier Ghislain de Busbecq, diplomat si istoric flamand (1522- 1592), ambasador
al imparatului Ferdinand I la Constantinopol (1555- 1562).
1191. Tc. ilm-i rakam.
1192. Ar. 'n/jar droghist".
1193. Tc. ebced< ar. 'abdjad, In sens propriu: primul din cele opt cuvinte prin care
arabii fsi numeau alfabetul ('abdjab, hawwaz etc.). Literele avind si valori numerice, aceste cu-
vinte au fost folosite si pentru formule magice sau interpretari mistice asemenea Cabalei din
mistica ebraica medievala (Weil, EI, I, 70-7 1).
1194. Ar. al-djabr, algebra", in sens propriu restabilire", pe care matematicianul Behe
al-Din al -`Amill o defineste: Partea care cuprinde un membru negativ (o negatie) este intregita,
iar celeilalte parti i se adauga. un membru egal cu acest membru negativ ; aceasta este algebra"
(Khulcisat al-hisab [Esenta artei calculului], ed. Nesselmann, Berlin, 1843, p. 41). Este metoda
rezolvarii ecuatiilor de gradul I i II (H. Suter El, I, 10 16- 10 17).
1195. Tc. ilm-i hendese < ar. 'ilm al-handasa, de fapt geometria, una din cele patru stiinte
propedeutice (aritmetica, geometria, astronomia si muzica). Aritmetica se numeste 'i/m al
664
hisab, jar stiintele matematice 'ulam al-riyadiya. - Tc. tandid-i-bOad, geografia sau rezuma-
tul t&rilor". - Tc. ant til-mesahat, apoi cografya.
1196. Tc. rub'-i meskan (v. i nota 426). Apelul la harti europene, ilia din sec. al XVI-
lea (Phi reis scrie in 152 1 Kitab-i bahriye pentru navigatia in Mediterana, folosind portulane por-
tugheze) s-a intensificat in secolul urmator, cind au fost traduse Atlas minor de Mercator si Hon-
dius (1621) si Atlas major de Iohan Blaeu (1662).
1197. V. p. 369. .
665
1217. Medic turc (m. 1707), probabil de origine italiank sigur latina si cretin [asadar
un renegat, n.n.], cel dintii dintre faimosii djerrahzadeler care s-au consacrat profesiunii medicale
aproape fflrfl exceptie" (Franz Babinger, Seyyid Ntih, his turkish Sailing handbook, in Imago
mundi", 13, 1955, p. 180- 182; Aufsatze und Abhandlungen zur Geschichte Sudosteuropas und der
Levante, II. Bd., Munchen, 1966, p. 95; Die osmanischen Quellen D. Kantemir's, ibid., p. 150).
Nflh efendi apare si in Incrementa, IV, 5, nota e (in leatura cu mariajul neconsumat al fiului
sau cu o frumoas5, circaziank iubita sultanului Ahmed al III-lea). Izvoarele turcesti cercetate
de Babinger nu ofera alte date despre medicul Nflh si nu permit identificarea lui cu geograful
omonim contemporan Seyyid Niih.
1218. Corlulu Ali pasa, mare vizir intre 3 mai 1706 si 15 iunie 1710. Episodul avea asadar
loc in 1706 (Ahmed a venit la domnie in 1703).
1219. Tc. hekimbast.
1220. V. nota. 1078.
1221. Personaj mentionat si in Incrementa, IV, 3, nota g... (vindecA pe Numln Pasa
Koprultizade de o boalb. inchipuita.)
1222. Tc. cerrahltk, cerrah. Mai jos: cerrahbast.
1223. Ar. tashrih. Yn leatura cu izvorul principal al acestei stiinte la arabi, Ibn
spunea: Galenus a fost cheia medicinii, brisiS i shard' al ei, a,dick, cel ce a expus-o si a comen-
tat-o... Nimeni nu 1-a intrecut in stiinta tashrih, despre care a scris 17 tratate" (B. Carra de
Vaux, EI, IV, 725). Avicenna trateaza despre anatomie in' "Canfin, chip& Galenus si Oribasius
(ed. arabk Roma, 1593).
1224. Tc. tasavvuf, sau ilm-i tasavvuf < ar. tasawwuf, doctrina misticA a sufitilor.
1225. Tc. safi Gar. sufi, mistic, astfel numit datorita vepnintului sAu de ling alba (sftf).
Mult timp s-a crezut in derivatia, inexactk sufi < crexpot;, ceea ce explica si forma sofi folositA
de Cantemir.
1226. Tc. niicgm<ar. nurljtim = stiinta situArii stelelor". Astrologia, ca si astronomia
islamick deriv5, ins& nu din stiinta egipteank ci din cea hindusk iraniara si greceascl. Forma
.nudzm o reproduce pe aceea din originalul latin, f. 111' (Cantemir transcria ar. dj prin dz).
1227. Tc. miineccimbasi < ar. munadjdjim.
1228. V. notele 934 si 935.
1229. Tc. KUM milnecciman kazibun. Pentru forma munedzjimun v. nota 1226. Pasajul
nu e din Coran. Condamnarea astrologilor de catre teologii, juristii si filozofii islamului este
unanimk ceea ce poate explica siguranta autorului cl ar fi vorba de o sentinta coranick
1230. Tc. rasat, observarea corpurilor ceresti.
1231. Tc. Yaramaz saatda dogmts.
1232. Tc. Rasat dil,siimi,s.
1233. Tc. Batlamyos.
1234. Autorul pare si se refere la Porphyrius, impotriva crestinilor, deja mentionat in
Precuvintare... Preaiubitului cititor, p. 4a-5a. Opinia aspra a filozofului despre apostoli (ed.
Harnack, Berlin; 1916, fig. 4) a fost probabil cunoscutA printr-un intermediar (v. si nota 47),
de unde calificativul - inexact - reprodus de Cantemir.
1235. Pasajul din I Cor., 1, 18 a generat o forma de ascetism specifica crestinismului
oriental, constind in simularea dementei, de unde numele de nebuni pentru Hristos" (mpoduebt
Xpucma padu, v. i nota 105). Cf. Serge Boulgakoff, L'Orthodoxie, Paris, 1932, p. 212.
1236. V. nota 1212; v. si p. 361.
1237. Tc. i/m-i fikth < ar. 'ilm al-fikh. V. si nota 325.
1238. V. nota 324.
1239. V. C,artea. a IV-a, cap. II, p., 86.
1240. Tc. ilm-i ilsenui. V. si nota 356.
1241. Tc. rasat inseamna de fapt observarea corpurilor ceresti. Astrologia este ilm-i oilcan!.
V. si p. 364, notele 1226- 1230, si art. lui C. A. Nolina, EI, I, 502-504.
66
1242. Este vorba de Mustafa al II-lea (1695 1703) si de revolta ienicerilor din iulie 1703
indreptata mai intii impotriva marelui vizir Rami-pasa si a muftiului, apoi impotriva sultanului
insusi, care a fost obligat sa abdice, fiind urmat la tron de fratele sau Ahmed al III-lea. Prover-
bul grecesc citat indata este echivalentul zicatorii romanesti: Scoald-te to ca sA ma asez eu".
1243. Tc. Bu sene kuvvet-i sultan olur. Interpretarea pronosticului" depinde de marcarea
diferita a literelor arabe asemanatoare fa (cu un punct) si kcif (cu cloud puncte).
1244. Tc. remil < ar. 'i/m al raml geomantie". Pentru prezicerea viitorului geoman-
cianul formeaza mai intii citeva gauri si puncte, la intimplare, pe o suprafata, apoi sterge o parte
din ele. Cele ramase sint plasate sub un caroiaj de 16 patrate; semnificatia pozitiei for este inter-
pretata potrivit unor tabele conventionale. Aceasta practica este raspindita indeosebi in Mada-
gascar si in alte regiuni ale Africii islamice (Gabriel Ferrand, E.I, 411, 71 -75).
1245. Tc. sihir < ar. sihr = farmec, vrajitorie, magie". Stintele oculte sint raportate la
Solomon in Coran, II, 96, darsi in alte pasaje (XXI, 81 -82, XXVII, 15-45; XXXIV, 11 13;
XXXVIII, 29-39). Imparatului evreu i se atribuie in traditia islamica originea magiei bine-
fb.catoare" sau albe". In Coran magia mai este frecvent evocata in legatura cu Moise, care
confundd pe magii lui Faraon cu lisus sau Mahomed (D. B. Macdonald, EI, IV, 925-935).
1246. Circe, zeita vrajitoare, fiica Soarelui si a Persei, frecvent mentionata in Odiseea,
X, 221 -574 etc.
1247. Tc. Wan: < ar. tilsim < gr. taXecma = talisman".
1248. Este vorba de Coloana serpentind, unul din cele mai vechi monumente din Con-
stantinopol, ale carei resturi se afla in gradina public& amenajata in At Meydani, pe locul fos-
tului Hipodrom. Coloana a fost mai intii ridicata in fata templului lui Apollon de la Delfi, in
amintirea victoriei grecilor asupra trupelor lui Xerxes de la Plateea (979 i.e.n.). In forma initial&
ea reprezenta trei serpi rasuciti in tornada, ale caror capete sprijineau, in partea superioara, un
trepied de aur. Imparatul Constantin (nu Leon, cum afirma Cantemir) a adus-o in capitala im-
periului. Aspectul malefic al celor trei capete de ,carpe, in care atit crcstinii, cit si musulmanii
au vazut personificari demonice, a provocat frecvente mutilari ale monumentului. Credinta c&
prezenta lui impiedica intrarea serpilor in cetate era de circulatie popular& si e mentionata de
Salomon Schweigger in Bin neive Reissbeschreibung auss Teutschland nach Constantinopel and
Jerusalem, Nurnberg, 1608, p. 124. Cantemir confunda cloud episoade: Mehmed al II-lea ar fi
distrus cu buzduganul unul din capetele de carpe in 1453, cind a intrat in Constantinopol, ceea
ce ar fi provocat o invazie de serpi in cetate (Schweigger, loc. cit.); dupa Joseph Fitton de Tour-
nefort, Relation d'un voyage du Levant, t. II, Amsterdam, 1718, acest cap ar fi fost mutilat de
sultanul Murad (al III-lea, 1574 1595, cunoscnt pentru misticismul sau), iar in 1700, dupa
pacea de la Carlowitz, au fost distruse si celelalte douA. Marturia lui Cantemir, care a trait aceasta
ultima mutilare a Coloanei, nu a fost cunoscuta de specialisti (Fr. W. Unger, Quellen der byzan-
tinischcn Kunstgeschichte, Wien, 1878, p. 308-311).
1249. Cantemir descrie Columna lui Arcadius, situata pe colina Xerolophos (azi cartierul
Aksaray), si legenda legatA de ea. Columna a fost inaltata in 902 de imparatul Arcadius in me-
moria victoriilor lui Theodosius I impotriva gotilor vizigotilor din anii 399-395. Ea era for-
mata dintr-un soclu de marmura Malt de 9 m si lat de 6 m si din columna propriu-zisa, tot din
marmura, pe care erau sculptate in basorelief scene din triumfurile lui Theodosius si Arcadius.
Monumentul, Malt de circa 50 m, purta statuia lui Theodosius I, inlocuita in 921 de Theodosius
al II-lea cu aceea a tatalui sau, Arcadius. Columna a fost darimata in 1715 din ordinul lui Ahmed
al III-lea, deoarece, subrezita de cutremure, ameninta al se prabuseasca. Episodul povestit de
Cantemir provine din J. Skylitzes G. Kedrinos (ed. Imm. Bekker, CSHB, t. II, Bonn, 1839,
p. 307-308, reluare a unui pasaj din Theophanes continuatus, VI, 20-21). La 27 mai 927 tarul
Simeon al Bulgariei a murit subit, ceea ce a pus capat razboiului bulgaro-bizantin. Legenda
pune aceasta disparitie providential& pe seama avertismentului dat de loan Astronomul impl-
ratului Roman I Lecapen (920-944); barbatul reprezentat de statuia de pe Xerolophos, care
priveste spre apus, ar fi Simeon insusi, si &A. i se zdrobeste capul, tarul bulgar va muri (ceea
ce, spune cronica, Roman ar fi poruncit sa se facd.). De observat confuzia dintre Simeon si Samuil,
tarii bulgari, dintre Roman I si Vasile al II-lea Bulgaroctonul, confuzie favorizata de impre-
jurari politice similare, marile conflicte bulgaro-bizantine din timpul celor doi imparati. Despre
monument v. Fr. W. Unger, op. cit., p. 179 186. Legenda reprezinta un caz tipic de ucidere
prin efigie, practica raspinditd. in magia medieval&
1250. Este vorba de localitatea Vanikoy, mic sat ling& Buyiik dere, la circa 20 km de Istan-
bul.
1251. Tc. okumak inseamna a citi, a invatat, a cinta". Land okumak, a blestema".
1252. Tabirname = Cartea tilcuirii viselor.
1253. Tc. riiya.
667
1254. Tc. cazlik. Vrajirea cu ligheanul" mentionata mai jos Insemna ghicirca in suprafete
stralucitoare, fie lichide (apt., cerneala.), fie solide (oglinzi, geamuri, sabii), practica raspindita
Inca acum un secol in unele taxi islamice (F. M. Pareja [id.], Islamologie, Beyrout, 1957 1963,
p. 785).
1255. Tc. fal < ar. fa'l = prevestire, augur".
1256. Tc. falct.
1257. Rc. buht, buhu = farmec"; mai jos, buhuct.
1258. Feyzullah efendi (al-Seyid Mehmed), muftiu de Erzerum, shaikh al-Islam, preceptor
apoi sfetnic al lui Mustafa al II-lea. Abuzurile sale au pricinuit in bunt. masura revolta ienice-
rilor din 1703 (v. nota 12P42). Depus la 27 iulie acel an, a fost ucis la 23 august si aruncat in
Tungea (J. H. Mordtmann, EI, III, 47). Tungea se numea in vechime TOvcrog ; Cantemir lasase
loc gol in autograful latin, f. 117.
1259. Tc. gdzbaycalk.
1260. Tc. da'va-i .5'eyatin.
1261. Domnul de neam iliric, adica slay", asadar un dalmat, negutator, fost in Pera
si povestindu-si apoi aventurile la Moscova, lui Cantemir si lui Petru cel Mare, pare s fie Sava
Lukici Raguzinski-Vladislavovici sau Sava Raguzanul (c. 1670 1738), comerciant din Dubrov-
nik, care a facut si servicii diplomatice lui Brincoveanu si lui Petru. Om de incredere si consilier
al tarului in chestiunile orientale si romanesti (rol revendieat de Cantemir), personajul putuse
stirni animozitatea. Principelui. Asa s-ar explica plasarea aci, intr-o carte pe care tarul yi curtea
rust. aveau s-o citeasca, a unei intimplari atit de pagubitoare pentru eroul ei, care se dezvaluie
deopotriva indiscret, curtezan fart. succes si dedat la practici magice interzise unui crestin. Sava
Raguzanul tradusese in rust lucrarea concetateanului sail Mario Orbini, Il regno degli slavi,
pe care Cantemir in Incrementa, I, 4, nota aa, apoi in Hronic, it critic& aspru pentru inexactitati
si lipsa de obiectivitate, aducind astfel reprosuri si traducatorului ei. Despre Sava Raguzanul
v. I. Neculce, Letopiseful Tdrii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucuresti, 1955, p. 272, 276-277,
281, 293, 299, 303; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si opera, BucureSti, 1958, p. 121;
CoeemcKan ucmopuctecKcia ontiumoneoun, t. 11, Moscova, 1968, col. 821, si Hcmopuvectcue
03113b1 napodoe CCCP u Pymbutuu e XV nagane XVIII 6., t. III (1673 1711), Moscova,
1970, p. 167, 202 (referinte comunicate de Paul Cernovodeanu).
1262. Judecind dupa frazarea si punctuatia editiei moscovite, arhimandritul Teofilact,
clasicizant erudit, privea titlul operei drept Sistemul", cu subtitlul lamuritor Despre
religia si starea Imperului Turcesc", prin analogie cu tiparul tratatelor ciceroniene intitu-
late dupa. tiparul Laelius. De amicitia; Cato Maior. De senectute. Metrul strofelor este cel
atribuit dupa traditie lui Alceu, strofa alcaica avind doi endecasilabi, un enneasilab si un
decasilab.(D.S.)
1263. Aceasta forma, a numelui tradeaza influenta lui Cantemir, care insista asupra grafiei
Muhammed, mai apropiata de pronuntia araba, a numelui Profetului.
1264. Gelonii erau in antichitate o populatie scitica, locuitoare la rasarit de Tanais (Don);
aici acest mime este aplicat, printr-o alunecare metaforica traditionala, asupra tatarilor.
1265. La singular, Turca, pe ling& simbolul generic al poporului, armatei si puterii tur-
cesti, trimitea foarte adesea, ca personalizare vadita, la persoana sultanului capetenia vraj-
masilor crestinatatii. (D.S.)
1266. Odrizii erau in antichitate cea mai puternica. populatie a Traciei sud-vestice, care si-a
Intins dominarea, in special in secolele VIV i.e.n., asupra majoritatii Traciei. Numele lor, care
sugereaza imediat Tracia, este aplicat aici, tot metaforic, turcilor: calamburul pseudoetimologic
Tracia /Turcia este curent in epoca. Titanului Iapet (fiu al Cerului si al Pamintului al lui
Uranos si al Geei ai tata al lui Prometeu si al lui Atlas) i se atribuia inventarea rotii. Tesa-
lienii erau vestiti drept imblinzitori de cai gi destvirsiti calareti de aici aluzia la vrednicul
I or cal".
1267. Vulturul, acvila lui Iupiter, stapinul fulgerelor si al tunetelor: cu Iupiter tonans
este apoi asemuit Petru I al Rusiei. (D.S.)
1268. Penalii erau zeii care ocroteau casa romanului si, prin extindere, cetatea Romei
sit statul roman. in fiecare cast se afla un altar pe care ardea o flacara nestinsa in cinstea lor,
altar la care li se inchinau ofrande anume; intre pragurile penatilor" este totuna cu acasa".
1269. Bistonii erau un trib antic luat Inca din vechime ca simbol al intregii Tracii (cf. de
ex. Horatiu, Ode, II, 19, v. 20): pentru echivalenta Tracia /Turcia v.n. 1266. (D.S.)
668
1270. to edi is princeps afl5.m aici o lacuna., fapt destul de straniu (o scapare din matrita
tipograficA ?) : cert este ca, metrul cere trei silabe ( / u), pe care le-am suplinit verbi gratia,
%inind seama de inteles. (D.S.)
1271. Parafraza, a celebrului vers al lui Horatiu: Exegi monumentum aere perennius (Ode,
III, 30, 1).
1272. Lopatinski reia metafora lui Cantemir din Epistola dedicatorie, p. 3ala.
1273. Am preferat aceasta interpretare, L.P. de intregirea prin <oamenii >" adoptata in
ed. din 1977 (p. 9). (D.S.)
1274. Tinind seama de timenda est t i b i, de uzul general al lui 'mere (indeobste intran-
zitiv) si de tonul general al apostrofei, am inclinat catre aceasta interpretare: alternativa ar
fi fost (lancea) care, princiara. (sau, eventual, intiia"), to va prabusi sub jug". (D.S.)
1275. Dodona era un stravechi oracol din Epir, inchinat lui Zeus si venerat in intreaga
Grecie: clava, bita" lui Hercule, si-ar fi tras originea din vestiiii stejari glasuitori ai oracolului
de aici.
1276. Marte, supranumit Gradivus (cel ce purcede <la razboi >") era venerat mai cu seama
in aria traco-getica.: o data acceptata. echivalenta Tracia / Turcia (cf. n. 1266), palosele lui Gradi- ,
vus" nu sint altceva decit iataganele turcesti, ba.tute de fierul spadei crestine. (D.S.)
1277. Prin pelasgi cei mai vechi locuitori (Inca prehellenici) ai Greciei continentale si
insulare autorul ii numeste, pe cit se pare, pe bizantini, al caror imperiu din Helada propriu-
zisa., dar $i din Asia Mica si Orient, fusese ruinat de puterea turceasca.
1278. Aluzie atit la numele Bosforului (gr. Bosp (h Joros fiind cam Vadul Boului)", cit
si la binecunoscutul Corn de Aur constantinopolitan. (D.S.)
1279. Scitii sint, in traditia medievala, tatarii, iar aici, in subsidiar toti musulmanii vraj-
masi crestinatatii ortodoxe.
1280. Teofilact Lopatinski, arhiepiscop de Tver si Kasin, membru al Sinodului rus.
Nascut in Volinia la o data necunoscuta, a facut studii in strainatate, apoi la Academia din
Kiev. Profesor, apoi prefect (1706 1708) si rector (1708 1722) al Academiei din Moscova,
arhimandrit al minastirii Ciudov din acelasi oral. Din 1725, vicepresedinte al Sinodului. A murit
in 1741 (E. A. Bolhovitinov, Citoeapb ucmopugeocuil o ateueux a Poccuu nucameneu oyxoehozo
etuna, ed. a 2-a, t. II, Sankt-Peterburg, 1827, s.v.).
1281. Aluzie la imagines maiorum, m5.stile din ceara care reprezentau, in marile familii
ale Romei antice, chipurile inaintasilor for celebri. Ius imaginum, dreptul de a infatisa in public
aceste chipuri, era rezervat doar inaltilor demnitari ai statului roman. (D.S.)
1282. Marele pictor grec al sec. IV i.e.n., preferatul lui Alexandru eel Mare.
1283. Soarele este Apollo, zeul artelor si al gindirii luminate; de remarcat jocul impli-
cit de asonante intre Apelles i Apollo (cel de al doilea sugerat de Sol). Umbra este, in antichi-
tate, simbolul vietii culturale, petrecuta in retragere, la loc ferit, departe de virtejul, praful pi
osteneala vietii in aer Tiber; v. si mai jos umbrae litterariae (p. 6 b). (D.S.)
1284. Pallas Athena (lat. Minerva), zeita mestesugurilor si a inventivitatii de spirit, este
fiica preferata a lui Zeus (lat. luppiter), din al carui cap s-a nascut inarmata cu toate atributele
sale divine; imaginea ei revine si la p. 7 b. (D.S.)
1285. Marcus Tullius Cicero (106-43 i.e.n.), marele orator, filozof si om de litere al sfir-
sitului Republicii romane.
1286. Iustus Lipsius (1547 1606), stralucit filolog si editor olandez, autor a numeroase
lucrri despre institutiile, morala pi istoria romans.
1287. Marcus Porcius Cato, supranumit pi Cato Maior (cel Batrin", 234 149 i.e.n.),
orator si om politic roman, reputat pentru austeritatea, patriotismul pi bunul sau simt politic.
1288. Lucina, zeita a venirii la lumina", deci a nasterilor fericite, a fost treptat asimilata.
cu Iunona, sotia lui /uppiter; ea prezida asupra gestului luarii in brate" a pruncului nou-nascut,
spre a fi imbaiat pentru prima oara.
1289. Joc de cuvinte, prin asonanta, intre poli (polurile globului, vazute ca axa esentiala
a vietii pamintesti) pi populi; la fel, mai jos, intre vitta bentita sacra diadema sacramenta15."
$i vita viata". (D.S.)
1290. Autorul moduleaza pe dublul sens al lui principatus: cel vechi, de intiietate", si
cel mai recent, de principat"; v. pi p. 7 b, cf. si n. 13 la Oda lui Lopatinski, in legatura cu
princeps. (D.S.)
669
1291. Pcirli ale lumii: contrast intre caput (pozitia Domnului in fruntea alor ski) si mem-
brum (orbis) (asezarea Moldovei ca tinut lumesc). Se face apoi referire la Platon, Republica,
473 d: Iar daca nici filosofii nu vor ajunge regi peste cetati, nici cei numiti astazi regi si
dinasti nu vor ajunge filosofi autentici si destoinici ... nu le este dat cetatilor, drags Glaucon,
nici un liman fata de rele, ba cred cg nici neamului omenesc..." (retradus D.S.).
1292. Autorul se referg la stramutarea lui Cantemir in Rusia dupa infringerea de la Sta.
nilesti pe Prut (1711), incercind sa dea o justificare inaltgtoare acestui exil politic.
1293. Cleante, filosof stoic (cca. 300cca 220 i.e.n.), urmasul lui Zenon la conducerea scolii
Porticului. Se spune ca muncea din greu ping tirziu in noapte, de unde aluzia la faclia lui
Cleante".
1294. Uzajul covorului de purpura asternut inaltelor personaje coboara Inca din vremurile
Imperiului Romano- Bizantin. Purpura covorului este menita sa contrasteze aici cu nobilul pur-
puriu al singelui cantemiresc. Tot jocul de culori albfro;su se bazeaza pe simbolica medievala:
albul semnifica puritate, rosu/ noblete si vigoare. (D.S.)
1295. Pallor implicg in latina, pe linga albul-galbui al paginii, efortul istovitor al creatiei
intelectuale (paloarea fiind semnul fiziognomic al invataturii cf. si n. 1283, despre umbra).
(D.S.)
1296. Pe coroanele princiare apareau uneori inscriptii incrustate cu litere de aur. (D.S.)
1297. Cununa care insoteste, ca un halo, soarele-rgsare era interpreta.ta ca un prodigiu:
e. Aelius Lampridius, Alexander Severus, 13, 5.
1298. Cf. n. 1283 (D.S.)
1299. Aluzie la Nodes Atticae, opera de eruditie a compilatorului Aulus Genius (sec. II e.n.),
intitulata astfel in amintirea noptilor lungi de iarna petrecute de autor, aplecat asupra cartilor,
nu departe de cetatea Atenei ( Praef., 4 si 10). Sintaxa acestei fraze vadeste influenta limbii
ruse (prin lipsa lui alia i apoi a lui alias). (D.S.)
1300. Revine imagines solemna a vulturului, regele pasarilor. (D.S.)
1301. joc de cuvinte in rims: ostris /rostris. (D.S.)
1302. Pentru conjectura intensissimae v.n. 2 la text. (D.S.)
1303. Din nou un joc de cuvinte intraductibil, bazat pe ambiguitatea lui tempora: timple"
(de la tempus, -oris timpla"), dar si olipe" (de la tempus, -oris timp, moment"). (D.S.)
1304. $i forma litterae prilejuieste un joc de intelesuri, intre litere", literatura" si mil-
tura" in general. (D.S.)
1305. Deci merite civile si militare" deopotrivg; acest rind alcatuieste un hexametru
perfect. (D.S.)
1306. Autorul se ref era la alegerea lui Cantemir, in 1714, ca membru al Academiei Regale
de Stiinte din Berlin (Societas Regia Scientiarum); v. in acest sens articolul lui Emil Pop,
Dimitrie Cantemir Fi Academia din Berlin, in Studii", 22, 1969, nr. 5. Mggulirea lui Visniovski,
care il arata cap al acestui nobil corp", este incifrata intr-o imagine metaforicg bazata pe ambi-
guitatea lui membrum, membru, madular" al unui trup, dar si membru" al unei societati savante ;
cf., de altfel, si n. 129 1 (D.S.)
1307. Continua imaginea ca.pului" (v.n. ant.) ; ca si mai sus, autorul elogiului exagereaza,
deoarece, deli fiu si frate de domnitori ai Moldovei, Dimitrie Cantemir nu se tragea dintr-o
familie ilustra prin noblete".
1308. Ultimele doug versus alcatuiesc in original un distih elegiac perfect. (D.S.)
1309. Verbul regent pare a fi fost omis din acest final de frazg. (D.S.)
1310. La Cantemir totul este exemplar: de aici si ingemanarea casei lui cu Academia, a
palatului lui cu palaestra (scoala practicl a celor tineri"), a preceptelor lui cu tot atitea pilde.
(D. S.)
1 3 11. Revine, de ast& data modelata dupa imaginea domnitorului invgtat, tripla imagine
a fi erului, lemnului si penei, ele fiind reprezentate aici de treimea sabie, sceptru, condei; cele trei
predicate se refer& la fiecare din aceste elemente in parte. (D.S.)
1312. Este vorba, fireste, de casa imperials rug. (D.S.)
1313. Anume Poarta Otomana. (D.S.)
670
1314. Joc de intelesuri asupra polivalentei lui palhatus: imbracat" in manta (adica in
hlamida.), dar si invesmintat" in pretexte (adica. prefacut" de uncle, prin intermediar francez,
si rom. paliativ). (D.S.)
1315. Dovada peremptorie a faptului ca. Lauda lui Visniovski avea in vedere (ca si Oda
lui Lopatinski, cf. p. 2b) Sistemul ca un dip tic (cf. si etc. din intitulare, care ascunde omiterea
partii a doua): De Muhammedana religione deque politico Musulmanae geniis regimine, din care
apare in editia din 1722 doar partea intii (cf. Studiul introductiv p. VI VII). in acest pasaj
totul se bazeaz& pe jocul de sens asupra lui capita: capetele" (hidrei" turcesti) si capetele",
adica titlurile partilor Sistemului, vazut ca un intreg. (D.S.)
1316. Optimus princeps era titlul onorific acordat de senatul roman imparatului Traian
(cel mai frumos pe care niste supusi 1-au acordat vreodata unui sef de stat", spune Leon
Homo, in Histoire romaine, vol. III, Le Haut Empire, Paris, 1933, p. 421).
1317. Joc de intelesuri asupra lui stylus, concret stil, condei", iar abstract stil, maniera
de a scrie". (D.S.)
1318. $i obeliscus are un dublu sens: cel de semn grafic" (ca o bard sau ca un virf de
sageata) si cel de obelisc" de slava. (D.S.)
1319. Revine metafora Soarelui-Apollo, ca zeu al artelor frumoase si al intelepciunii
omenesti. El se opune Lunii vazuta ca simbol binecunoscut al islamului (cu conotatiile auto-
mate de obscur" si de nefast"). (D.S.)
1320. Aluzie la Platon, Cratylos, 394 a, uncle Socrate trage concluzia c& fiecare spit& va
da un alt vlastar asemanator, daca nu apare vreun monstru". 0 asemenea monstruozitate in
irul nasterii imperiilor este aparitia statului otoman, dupa cum spune si crede Cantemir in
Monarchiarum physich examinatio: Verumtamen, quemadmodum non raro in caeteris quoque
/ naturalibus observare licet, in generantibus, nascentibus atque crescentibus, aliquando, Prater natu-
rae institutum, quaedam a naturali deviare via, obstante nempe et impediente aliquo exotic() et adsci-
titio accidente, quo in casu sive abortivus editur, sive monstrum aliquod naturae legi horrendum
subnascitur. Ita his persimillima considerari potest saeva Othomanorum Monarchia. Quae, ut abor-
tivus et exlex naturae foetus, genuini, naturalis et legitirni fiiii atque successoris, hoc est Borealis
Monarchiae, in Monarchatum aliquantisper retardavit progressum et naturalem debitamque crescen-
tiam (dupa. fotocopia F. mss. 47 aflatoare la Biblioteca. Academiei Romane, p. 9 10, con-
fruntata cu editia princeps data de I. Sulea-Firu in Studii si cercetari de bibliologie", 5, 1963,
p. 272). Adica, in traducere: Dar totusi, precum nu arareori se poate observa si la celelalte
/ lucruri firesti la cele care se zamislesc, se nasc si cresc cum el uneori, pe alaturi de rinduiala
naturii, unele se abat de la calea fireasca, anume datorita impotrivirii si piedicii <ridicate> de
un oarecare accident strain si venetic caz in care fie ca. se iveste un avorton, fie c& se isca
nascindu-se un fel de monstru, de care se infioara legea naturii, fie a nu creste dupa inceputul
si ideea firii tot astfel poate fi socotita intru totul asemanatoare acestora si monarhia cea
crincena a otomanilor ; ea, ca un avorton si ca o odrasla nelegiuita a naturii, a intirziat pro*
sirea pin& la monarhat a fiului si succesorului veritabil, natural si legitim adica a Monar-
hiei de la miazatioapte precum si cresterea ei fireasca. si cuvenita" (traducerea noastra se
bazea.za., emendind-o, pe cea a lui I. Sulea-Firu, op. cit., p. 275; abortivus inseamna. exact copil
nascut prematur"). Visniovski, care, cum se vede, cunostea si a doua parte a Sistemului (v. n.
1315), ba poate si Monarchiarum... (care subzista intr-o forma finala, pregatita spre publicare),
face o aluzie vadita la demascarea monstrului" a Imperiului Otoman. (D.S.)
1321. in original o secventa de sapte picioare iambice. (D.S.)
1322. Reminiscent dupa Eneida lui Virgiliu (II, 56): Troiaque nunc staret Priamique
arx alta maneret ,,Si Troia ar mai fi stat in picioare si Malta cetatuie a lui Priam ar ramine
Inca" (daca sfaturile lui Laocoon, de a cerceta cu arma calul troian, ar fi fost ascultate). (D.S.)
1323. in original ostium, indeobste gura de varsare" a riurilor, dar uneori si strimtoare"
prin care curge un suvoi (Oceani ostium pentru Coloanele lui Hercule Gibraltar, la Cicero,
De imperio Cn. Pompei, 33); aici nu poate fi decit imaginea unui zagaz" care taie cursul riului.
(D. S.)
1324. Iosua, cirmuitor al poporului evreu (sec. XII i.e.n.), tovaras si apoi succesor al lui
Moise. Sub conducerea lui, evreii au cucerit tara Canaanului si cetatea Ierihonului, invingindu-1
pe Gabaon Adonisedec, regele iebuseenilor.
1325. Joc de cuvinte intraductibil intre robur putere, vlaga" si rubor roseata, rusine".
(D. S.)
1326. Aluzie la Catilinarele lui Cicero, care aveau drept scop alungarea de la Roma a lui
Lucius Sergius Catilina, uneltitor impotriva magistratilor alesi si a senatului roman. Prin ple- '
671
carea sa de la Roma, el avea sa se dezvAluie deschis ca inamic al statului, alaturindu-se rascu-
latilor aflati sub arme in Etruria (63 1.e.n.).
1327. Pliniu (cel Tina", cca 62 112 e.n.) simbolizeaza panegiricul, Lisipp (sculptorul pre-
ferat al lui Alexandru cel Mare) scuiptura; imagines a doua, a daltilor si a blocurilor de mar -
murk, este totwi nepotrivitA, Lisipp fiind vestit nu prin metepgul daltuirii in marmura, ci prin
acela al turnarii statuilor de bronz. (D.S.)
1328. Ieronim Ghedeon Viniovski, carturar rus, profesor de filosofie i de teologie, apoi
rector (1722 1782) al Academiei din Moscova (deci succesor al lui T. Lopatinski). In 1728 este
ales episcop de Smolensk, unde infiinteaza o qcoala in limbile latina i slavona. In disputa dintre
Theofan Prokopovici i Stefan Iavorski, el is partea celui din urma, situindu-se astfel in tabAra
careia ii apartinea i Cantemir, ceea ce poate explica relatiile sale cu principele roman.
anyunAonedugeocuti cnoeapb, t. VIII (15) , Sankt-Peterburg, 1892,p. 231, s.v. ; mentiunea. ca
Oda dedicate, lui Cantemir a fost publicata in Nyiman M unucmepcmea napodnozo npoceeuienun"
pe luna august a anului 1855 este inexacta, in numarul respectiv figurind doar o descriere biblio-
fill a unui exemplar al editiei princeps a Sistemului (descoperit in biblioteca gimnaziului din
Trubcevsk, gub. Orel), unde se transcriu (p. 62-63), pe linga inceputul dedicatiei lui Cantemir
catre Petru cel Mare, doar titlurile i iscaliturile Odei lui Lopatinski i Laudei lui Viniovski, cu
simpla pomenire a numarului de versuri i de rinduri ale acestora.
INDICT
INDICE-GLOSAR DE NEOLOGISME
673
BeKHA: vechil 36 nunnom: diploma, act 35, 275, 291
semenbinAct: de schimb 263 ,Thenyrauna: disputa 360
Benepouni: veneric 183 ,anern.x: distih 91
sewn: vers 47 AormaT: dogma. 102. 317, 329
suceicrosmil: bisect 285 TAmcrop: doctor 324, 261
anneaximnpan: viceamiral 1 a piona6: scrinciob, dulap 282
npaikon: dragon 6 d, 159, 166, 167, 322
6nT: deprindere, obinuinta 81 npaKonon: de dragon 295
raaxce: hagiu 184, 186, 193, 283 nyryn: dugun, casatorie 212
rapeM: harem Idea interzis 61, 187, 192,
258, 307 Enaurennerz evanghelist 1 d, 194
rnapniummbni: de garnizoand 34 mil: ezan, chemare la rugaciune 76, 113,
rernpa: hegira 34 177, 181, 183, 200
reena: gheend 16, 159, 160, 162 excemrmap: exemplar 355
reenemlii: al gheenei, 44, 79, 160 eKeTpaopmmapnbid: extraordinar 227, 253
renepanbmal: general 170, 205, 251, 224, eneft: ulei 185. 248, 255
318 enemenT: element 345, 346
reorpad): geograf 290 emnp: emir 33
reorpagnmeemtd: geografic 186 enTycnacm: entuziasm 309
reorpadin: geografie 347, 359 enmemtpiermtii: epidemic 62
rewteena: geodezie 359 enincreTwieemift: epitectic 295
reomawrmi: geomantie 371 emucypeft: epicureu 326
reomeTpwtecludi: geometric emmenTngeomii: epileptic 224, 225
reomeTpun: geometric 102 enneKon: episcop 35
rnrairr: gigant 114, 124, 125 enneroann: epistold 129, 348, 360
rime: imn 269 enoxa: epoca 9, 63, 284
rnnoreft: hipogeu 174 epecb: erezie 2 c, 7, 63, 169, 173, 241, 290,
romwe: hoge, invatAtor 56, 81, 251, 252, 307, 308, 316, 317, 319, 321, 322, 325,
341 328-332, 335, 337-339, 367
ronopea: gonoree 171 epeTmc: eretic 24, 34, 63, 123, 316, 317,
ropinowr: orizont 174 320, 323 -326, 331, 332, 335, 338
rpanye: grad, treapta 159 epeTrieemili: eretic 332
rpammaTmca: gramatica 348 ed}emepma, e4uMepHga: efemerida 364, 369,
rpanaToBbni: de granat 228 370
ry6epnaTop: guvernator 208, 253
rye.rib: gas!, 84, 171, 175, 192, 218, 336 3eKKRT: a cincizecea parte 170, 203, 216,
rayp: ghiaur, necredincios 158, 211, 229, 218
235, 241 3eHHT: zenit 12
aommx: zodiac 56, 61, 67, 354
Amnia: smochind 53 amtna: zodie 103
;lemma: decadd 5 a
Aleicanor: decalog 239 HaKnnT: chihlimbar 163
Amax: dalac, divort 237, 263, 265, 266 KRea: idee 95
Aem4HH: delfin 132, 152 nztpaniunca: hidraulica 359
Aemon: demon 41, 76, 87, 124, 125, 126, wiporpfeemid: hidropic 374
224, -368 nmam: imam, 82, 169, 176, 177, 188, 210,
xtemonemirt: demonic 125, 225 258, 259, 263-264, 265, 267, 268, 269,
Aepintui: dervi, calugar 221, 274, 275, 287, 335, 336, 341, 342
288, 291-294, 297-310, 313-315, 331 imams: al imamului 342
Aepanwomff, ,aepanmeemili: de dervi 274, HMH: imn, cintare 182
290, 292, 294, 302, 310 nmnepaTop: imparat 1 a, 2 a, 4 a, 3 d, 7 d,
getininmum: definitie 360 8 d, 30, 34-36, 56, 138, 140, 144, 145,
Awantm, poicsnin: geamie 67, 113, 172, 176, 150, 185, 194, 195, 201, 202, 220, 291,
178, 179, 182, 183, 185, 200, 213, 216, 300, 309, 314, 341, 351, 372, 373
247, 269, 306 nmnepaTopcmiii: imperial 6 d, 8 d, 185, 196,
marmites: al geamiei 185 209, 281, 283, 309, 373
mxemaaT: adunare, rugaciune colectiva 176 nmnepaToperno: domnie 299
Mum: djln, demon 93, 97, 100, 101, 150, nmnepan: imperiu 7 d, 8 d, 22, 230, 244,
224. 368 247, 253, 261, 280, 281, 291, 299, 306,
xmamlma: diadems 111, 164 308, 314, 316, 337, 341, 344, 347, 361,
nuaKon: diacon 76, 179 365, 372
p(Haneicr: dialect, limbs 3 d, 14, 15, 50-52, mieTpymenT: instrument 147, 213, 247, 252,
178, 214, 222, 339, 354, 360, 371 293, 298, 301, 304, 354, 359
AnanexTmca: dialecticd 360 nneTpymenTanbumii: instrumental 247, 253
nnamanT: diamant 368 Hnep6ompteemdi: hiperbolic 356
Aswan: divan 123 nno,apom: hipodrom 372
674
ncropint: istoric 9, 46, 128, 189, 200, 201,
230, 291, 356, 372, 374 Kypinownaii: curios, ciudat 52, 144, 167
K yrroxinn: custodie 255
sicropaorpatbirieccnfi: istoriografic 356 }maw: chiulag, acoperdrnint pentru cap 292,
neropinecicinl: istoric 46, 166, 200, 201, 203, 294, 302
356, 360
noropini: istorie 41, 49, 50, 51, 56, 113, 123,
127, 132, 145, 166, 194, 195, 200, 229, Jlarepb: tabdrd 117
245, 255, 275, 297, 321, 356, 370 n amnaga: lampd, felinar 131, 182, 186, 355
n xnorpaclnin: ihnografie 5 a neicanomairrnm: lecanomantie 375
nexciiKon: lexicon 54
Kam': cadiu, judecAtor 62 neonapit: leopard 311
Kaaeffnapb: calendar 180, 279, 364 an6pa: livrd 6, 30
Kamopa: camera. 255-257, 287 mum, Annoy linie 175, 202, 240, 359
Kainucyna: caniculd 339 amps: literd 1
miaow canon 63, 169, 192, 289, 296, 297, nornKa: logicd 2 c, 47, 359
304, 308, 341, 351, 354, 365, 366, 370 n oripteciaid: logic 46, 360
Kamte,anpan: cancelarie 261 myna: lima 25, 32, 66, 74, 75, 103, 104,
K animmot 6aui: capugibasa 35 106, 122, 180, 181, 279, 338, 339
Kanirran: capitan 131, 220 nynnuii: lunar 180, 284
Kanirrenh: capitel 194 Jtioubinepi, .1Iyubnbepb: Lucifer 3, 99, 243
Kapanan: caravand 10
Kapaynb: carauld 255 Mara3efin: magazie 104
KapayabinAii: de carauld 183 marneneteciald: magnetic 188
Kactanomaii: castaniu 58 mansipcrno: picturd 26
Karanor: catalog 96, 236, 237, 367 manepa: manierd 339
Kamp: guturai 76 mainitberr: manifest 342
KaTeropilln categorie 360 mairrinc mantie 292
K anixiicm: catehism 82, 84, 85, 211, 231, mana: harta 359
332, 334, 348 maprapirra: margaritar 7, 15, 29, 30, 103,
KaTon ;tic: catolic 155, 193 120, 164, 188, 251, 281
Kwroniucnii: catolic 104 mapmop: marmord 233
Knappairr: sfert 156, 175 macanna: mdslind 165
K Baprepa: gazda, incartiruire 142, 146, 191 inwremarim: matematician 106, 359
Keirrp: centru 117, 159, 189 maTemaTifica: matematica 102, 347, 357, 359
Kecapb: imparat 62, 322 maTemarimeaciiii: matematic 106, 279, 351,
Ketinin: chefal 181 354, 357, 359
minapoc: chiparos 114, 345 mwreonornsi: aiureald 97
Kitcrep Ha: cisternd 191 mirrepinur: material 202
Kalmar: regiune 107, 188, 248 maTepnanbnbiii: material 103
Ko63a: cobzd 69 marquis: materie 32, 93, 97, 102, 110, 113,
KonoKinnba: colocint 8 118, 119, 123, 345, 350, 361
KobinnemenT: compliment 14 marpona: matroand 73, 221, 233, 260
KoHnepcantin: conversatie 36, 167 maxima: edificiu 26
Kottnitunn: conditie 83, 169, 170, 186, 203- mauncapa: masa 123, 227
207, 211, 216, 217, 237, 247, 253, 260, me.tinK: medic 362, 363
265, 266, 290, 309, 331, 333, 341, 360 memunina: medicind 324
Konionnionanbablii: conditional 210 memiitenciiii: medical 361, 363, 364
Komcnioutri: concluzie 211 mewing: moschee 61, 66, 122, 172, 175, 179,
Koinbeicr: bomboand 182, 244 182, 185, 214, 216
Kopnyc: culegere 40, 52, 229 mepKypinl: mercur 141
Rothe, Kati*: cafea 132, 182, 280 mecT: mest, papuci 173, 214, 237, 320
KotheKT: bomboand 252 menufincriecKnii: metafizic 364
icpticranontaii: de cristal 103, 113 meratPopnnecKini: metaforic 166, 356
icpitcranb: cristal 293 membopa: metafora 178, 352
xpoKontanb: crocodil 282 meTemncincomic, meremnaixoceoc: metempsi-
hoza 321
Kypan: Coran 37-52, 62, 68, 75, 76, 82, meTeop: meteor 104
85, 87, 89, 90-92, 95, 99, 106-108, 113,
116, 117, 119, 122, 123, 127, 133, 134, mereopipiecKnfi: meteorologic 104
136 -140, 145, 147, 149, 159 -161, 164, mexaninca: mecanicA 347
167-169, 180, 181, 183, 197, 199, 205, mexainerecKnii: mecanic 347, 354, 359
206, 210-213, 217, 220, 221, 223, 229, Amman: migdal 7, 255
230, 235, 239, 242, 244, 245, 252, 254, minicrp: ministru 35, 246, 263
276, 297, 303, 307, 308-318, 319, 329, milyra: minut 180
332, 340, 349, 350, 351, 364 mnpiuta: miriad 5 a
momeirr: moment 15, 96, 104, 143, 183,
Kyito3nocm: curiozitate 297 184, 326, 373, 376
675
momenTanibmal: momentan 324 napalm': paralizie 374
monapmecHnii: monarhic 64 napanorucm: paralogism 5 d
monapx: monarh 5 a napoxHalmnbili: parohial 182, 219, 258
monapxHH: monarhie 1 a, 64 napyc: pinza 114
monax: monah 4, 5, 28, 47, 138, 288, 289, naTpHapx: patriarh 142, 195, 261
310 mina: pa$ 31, 32, 190, 208, 219, 220, 224,
mopanucT: moralist 3 a 227, 230, 253, 257, 269, 280, 281, 285,
mopanmnArt: moral 226, 268, 294, 296, 303, 306, 312, 337, 351
316, 360, 361, 365, 366 naumnaT: paplic 281
mpamop: marmora 271 numeral': piedestal 372
mpamopublii: de marmora 103, 189, 194, newt= perioada 297, 345, 350, 360
202, 340 nepnnaTenm: peripatetician 2 d
myemm: muezin 76, 177, 181, 182, 183, 269, nepunaTempleemeli: peripatetic 4 d
298 nepcona: persoana, chip, fizionomie 1 c, 31,
My3bIKanT: muzicant 299 172, 173, 214, 240, 241, 320
myeadmp: musafir, oaspete 191 nexora: infanterie 34
rdycHmulemol: muzical 147, 299, 353 HHHT: poet 244
mycHHHH: muzica 147, 247, 252, 255, 258, nuwra: poet 4 a, 297, 317, 352, 353
293, 298, 304, 306, 353, 354 mamma: poetics 42, 293, 297, 301, 303,
myenHman: musulman 70 310, 352, 353
My4nH: muftiu 224, 225, 229, 269, 270, 280, muermeemia: poetic 8 d, 18, 56, 163, 360
320, 327, 330, 333, 334, 337 mummeemoaarb: a poetiza 49
mydrilies: al muftiului 223, 229, 327 meraropageomii: pitagoreic 294, 307
myxammennem: mahomedanism 253 nnanem: planeta 56, 339
nnanemmth: planetar, de planeta 103, 159
HaMa3: namaz, rugaciune 18, 71, 80, 96, nnamira: planeta 284, 369
170, 174-179, 183, 184, 198, 214, 216, nnespa: pleura 29
249, 269, 280, 283, 284, 320 nonaTa: palat 62, 279
Ha 'ups: natura 101, 103, 108, 131, 165, nonambdi: de palat 14, 140
198, 205, 212, 246, 248, 299, 326, 327, nonumma: politica 20, 265
331, 332, 343-346, 355, 360, 363, 368 nonummeomil: politic, 7 d, 33, 128, 227,
HaTypanucT: naturalist 339 246, 278, 279, 281, 283 286, 320, 341,
naTypananuft: natural 52, 224, 226, 240, 347, 366
302, 316, 317, 323, 326, 327, 339, 343- 110.116: pol 339
345, 353, 354, 361, 371 nomoc: pol 163, 190
Balm: natie 52, 64, 320, 352, 357, 361, nonsmumii: polar 105
362, 366. 367 nomna: pompa, fast 32, 192, 246, 251, 252,
neHpomamum: necromantie 375 255
'wimp: nectar 163 Hop: por 248
HearepHH: neoteric 323 nopoxHanbmaii: parohial 268
mom, Hamm nikkeah, casatorie 209, 210, 212, nopumi: portie 294
235-237, 251, 259, 260, 261, 263-266, nopcimp: porfir 164
268, 335, 341 noptimpnbni: de porfir 125
HoTa: nota 357, 358 noTenTaT: potentat 36
noTamm: insemnare 127, 321 npawrima: practica 127, 354, 361, 364
npaRnmecHuft: practic 293, 347, 353, 354
06cepHatum: observatie 364 npummerr: predicator 331
067.EICT: obiect 324 npemmenT: conducator, ef 143
o63.ficrym: obiect 324 npenionHym: preludiu 298
macaw's': ocazie 6, 96, 110, 112, 197, 223, npartionim: preludiu 222
230, 234, 235, 248, 270, 282 npecsn-rep: presbiter 188
oxean: ocean 35, 114 npeTeHeT: pretext 195, 209, 221, 229, 246
OHHHHH: opinie 49, 129, 144, 157, 163, 215, npeTop: pretor 261
222, 277, 321, 327, 328, 330, 332, 343, Hp0BHHHHHIlbliblrl: provincial 253
344, 363, 370 nponmemm: provincie 60, 77, 208, 263, 306,
imam optics 359 337
opnim: ordin 1 a npo6nema: problems 102
opminapinat: ordinar 70, 179, 195, 218, npormeTHH: prezicere 4
227, 284 npornocrwa: prezicere 369
opH3onT: orizont 12, 174 npornommecimit: de prezicere 364
opd'orpatiia: ortografie 348 nponymnm: pronuntie 1
ocrponomimeemni: astronomic 106 nponopumouanbmari: proportional 357, 346
clump: ofiter 255, 280 nponopuHH: proportie 156, 157, 351
npoTemnol: protectie 229, 230
Hanmnar: padiph 36 npimannaii: privat 167, 174, 183, 195, 209,
MUSTS: palat 14, 15, 164, 172, 279, 356 214, 246, 274, 285, 296
676
ucanio: psalm 1 d coilincTmeactol: sofistic 5 d. 47, 360
ay6.rtimbili: public 167, 172, 174, 182, 183, cnHpT: spirt 244
191, 196, 209, 214, 246, 253, 260, 267, cy6Tenbilocis: subtilitate 257
270, 275, 287, 300 cy6BeicTym: subiect 324
wake: puls 362, 363 cyrran: usltan 32, 35, 36. 188, 190, 195,
liyuKT: punct 12, 61, 85, 96, 104, 105, 129, 196, 207, 209, 210, 213, 219, 224, 227,
130. 180, 268, 279, 351, 354, 364, 368, 230, 231, 241, 244, 246, 253, 265, 269,
369 270, 274-276, 280-283. 291, 295, 297,
nypraTopiiii: purgatoriu 104, 155, 156, 192 299, 300, 306, 309, 311-314, 324-326,
Pamaux: ramazan, post 30, 132, 179-181, 332, 341, 342, 351. 354-356, 362-364,
369, 370. 372, 373. 377
183, 185, 188, 213, 216, 222, 239, 279, cyaTanna: sultana 265
307, 331
pama3alioa: de ramazan 180 evil-anima: al sultanului 246, 362, 369, 370
cynTanctatii, cyaralicicoil: de sultan 30, 63,
paTyina: primarie 261 179. 187. 190, 195-197, 208, 227, 230,
pexTp, paacTp: registru 86, 236, 262, 347 234, 246, 252. 253, 264, 280, 281, 283.
pemmenT: reprezentant, rezident 362 300, 306, 311. 353, 356. 361-364
pelocaT; pegiceaT, peicaT: rekkeat, matanie 84, cyma, cymma: sums 189, 228. 259, 263, 264,
156, 175. 177-179 266, 267, 315. 372,
peasant: religie 7 d, 8 d. 34, 45, 46, 48, 90, cymy.oa: sumar 81
157, 167-170, 186, 196, 205, 228, 238, cynneT: sunet, porunci ale Profetului 52,
241, 250, 253, 254. 279, 287-290, 294, 53. 170, 175. 176, 178, 179, 205, 206.
296, 298, 299, 301, 309, 316, 317, 320, 211-217, 226, 228, 231, 234. 250, 251,
329, 341, 342, 361-363, 366 253
peny6amica: republics 3 a cynepcTuumo3: superstitios 333
peuenT: reteta 362, 363 cynepcTinuicaublii: superstitios 202, 203, 364,
pwrop: retor 43, 360 366
pwropinca: retorica 2 c, 42, 293, 359, 360 cynepcTituria: superstitie 5, 11, 21, 24, 49,
paTopipiecicaci: retoric 178, 297, 356 114, 143. 167, 186, 203, 223, 286, 300,
plahm: ritm 47, 352 332. 333, 335
pialmnimecHaii: ritmic 41, 47, 302, 335 cynnoloca: suplica cerere 378
py6HH: rubin 97, 103, 163
cynocTaT: dugirian 2 a, 8 d, 26, 27, 63,
py6anowari: de rubin 103 134, 151, 179. 222, 224, 275, 317, 327
Canziamia: sanda 146, 294 cyp: casatOrie 212
cancOop: safir 15, 97, 163 cypeT: suret. capitol din Coran 42
CaTana: Satana 101 cypMa: antimoniu 215
caTaanacicoll: satanic 3 cTaT: stat 195
ceaa6: cele meritorii 205, 215 creicoaublii, creicaanablii: de sticla 113, 118
cexperaph: secretar 15, 40, 53. 320, 351 mom: stil 8 d
corra: sects 2 c, 28, 34, 36, 37, 62, 221, crnxuuuaiui: stihinic 345
274, 287, 289-292, 299, 301-309, 311, CTRXIM: stihie 102, 364, 354, 359
322, 325, 331, 333-335, 337 cTomax: stomac 153. 163, 165, 244. 248, 374
cemacTaxon: emistih 91 cryueliT: student 353
cenaTopcn3o: senatorie 62 cxacma: schisma 43. 51
ceoc: sens 50, 141. 334, 349. 350, 368 cxxcmaTipleaciiii: schismatic 329
ceirreamia: parere 4 d, 5 d, 6 d, 20. 24, 33,
40, 41, 47, 50-52, 70, 74. 92, 102, 127, Ta6.runia: tablita, tabel 115, 180, 186, 189,
160-162. 169, 214, 224. 226, 230, 296, 240. 269
303, 319, 321, 329, 330, 333, 334. 352, pump: taler (moneda) 253
361, 363 Tac: lighean 171
cnicypc: ajutor 65 TeKCT: text 40, 41, 158, 178, 203, 328, 333,
cmoracm: silogism 360 361
conoorocm: silogism 327 Temnepameirr: temperament 360
CHMBOII: simbol 348 Temor: teolog 42. 62, 70, 81, 88, 89, 154,
commorpmecionl: simetric 346 160, 161, 203. 204, 206. 218, 222
CHMIITOMaT: simptom 363 Teo.00rimeciaol: teologic 91, 143, 200, 201,
couarora: sinagoga 336 298, 360
canyc: golf 34 Teonorma: teologie 1 c, 81, 87, 88, 93, 97,
cacnima: sistem f.t. 5 a 166, 170, 200, 277, 364-366
comma: sistem 106 Teonorcioosaife: teologizare 321 2E
cacTemaT: sistem 102, 103, 144, 162, 365 Teopermecicoil: teoretic 347
ciconTp: sceptru 299, 347 Teoptotecnxit: teoretic 293, 353, 354
cmaparx smarald 15, 163 Teoptio: teorie 127, 354, 361, 364
cmaparvtomil: de smarald 103 Tepmini: termen 360
TecTamelfr: testament
f.t. = foaia de titlu Tarp: tigru 311
677
Tnmap: risplata 277 (Pomp.: felinar 182
Tamnan: toba 110, 252, 255. 258, 298 d)opma: forma 31. 32, 102, 345
TunorpatIntsi: tipografie f.t., 353 (Intp-rminticanna: fortificalie 191
THpaH, Tnpann: tiran 66. 116, 296, 320 diopTyna: soarta 96, 234, 332, 335, 365
Tnpantorectonl: tiranic 257 4pa3ec: fraza 356, 360
Tinian. Tao: tiranie 8 d, 57, 147, 220-222, clipacrwiecanii: frastic 2
224-226, 230, 235-237
INT,110: titlu 223 Xaan4i: calif 56. 61, 67. 126, 200
THTyJI: titul 35, 36, 216. 226, 244, 289, 291, xasixtlicrso: califat 320
315, 341, 235-237 xapaKrep: caracter 43
Tonamili: de topaz 293 xapaicuip: scriere, caracter de liters 3 d, 43,
Tomotectcniat: topic 360 58, 240, 349, 351, 354. 357, 369, 371
Tparetuta: tragedie 338 xan: han 188, 230
Tpairr: itinerar 189 xapeM: templu 11, 196
TpaaTaT: tratat 168, 348 xapTitiina: hirtiuta 147, 148, 256
TintronomeTpna: trigonometrie 359 XlipTHA: hirtie 15. 43, 76, 319
Tpon: trop 178 xepyBHM: heruvim 79
Tyafiang: turban 8 xnanapx: hiliarh 1 a
Tyannan: turban 294, 302 )(mum: chimist 3 a
xmmtotecanii: chimic 3a, 309. 324, 368
Yaema: ulema, invatat 62 xnpypr: chirurg 252, 363
yeataepeitabtimii: universal 162, 207, 216, 361 xnpyprita: chirurgie 363
ypnita: urina 173, 234, 363 xopaabno: in hord 3
xpnem: prevestire 55
(Da6yaa: fabula, nascocire 104, 150. 118, XpliCTHaHHCM: creltinism 341
121, 124, 126-128. 132, 141, 145, 146, xponorpacit: cronograf 201
154, 156, 194,, 200, 201, 246, 296, 308, xponoaortotecama: cronologic 202, 356
316, 324, 341, 368 xponoaortia: cronologie 357
tiananana: familie 13, 33, 35, 36, 65, 100,
114, 115, 166. 227, 271, 291, 303, 336, L(epemonim: ceremonie 4 d. 52, 82, III, 180,
341 186. 193, 259. 265, 283, 284, 287, 298,
diapaonosuft: al faraonului 4 d 300, 332, 338 -341, 367
apitcettem: fariseism 332 ttpKya. aapayab: cerc 354. 359
(papa: porunci ale lui Dumnezeu 52, 53,
170, 175, 176. 178, 179, 202, 205, 206,
211, 216, 217, 226, 228, 231, 234, 269 gay= imputernicit 67, 219, 220, 253
diapmaaonpoThaTeab: farmacist (vinzator de
leacuri) 357, 361 11IapT: conditie 170, 205, 360
tbapmaaorrponTeaa: farmacist (preparator de watlipan: ofran 341
leacuri) 361 niaxmaTai: (jocul de) lah 247
clae6pa: febra 362 mem: eic 33, 35. 36, 189. 191, 196-199,
dienamen, (bowmen: fenomen, 102, 103, 365
$epcar: fersah, unitate de lungime 103
220, 268, 273. 276, 289, 291, 292, 295
300, 303, 305, 310, 314
-
diema: fetva, sentinla 70. 91, 162, 214. 219. utenxoti: al eicului 197
224, 229, 241, 245, 246, 321 nietacTao: s.eicat 35, 303, 308
dniana: cups 132 wep6eT: erbet 280
(Intrypa: figura (de stil) 2, 42, 179, 272, 371 womb: lef 193
taaocotb: filosof 4 d, 5 d, 35, 41, 47, 102, moat': coala 347, 353, 361, 366
124, 129, 130. 294, 302, 328, 347, 361, inxonbinaii: de koala 248
364 IIITHab: stil 1 c, 41, 43, 47, 49, 50, 302, 350
tlinnocottia: filosofie 94, 102, 127-129, 288,
294, 305, 307, 308, 361, 365, 366 31ccnepumenranamaii: experimental 123
tuaococlicatiii: filosofic 294, 324, 328, 368 3aemenT: element 102
clinaocotcraosam: a filosofa 365 3minipeticanti: de empireu 11
4ninnx: smochin 3 d, 190 3HTY3H2CM, 3nlyemacm: entuziasm 48, 49
tInnnucc: fenix 210, 221 3THMOJIOCH9feClalii: etimologic 1
tintonc: fizician 102, 105, 106, 345, 361 3clienmt: efendi, domn 36
dnictuca: fizica 102, 123, 361
tiniewiecanft: fizic 102, 106, 123, 144, 345, lOpiienpyttenutta: jursiprudenta 81, 360, 366
0354, 360, 364
(Panama: flints 225 flubmapciatil: ieniceresc 301, 310
(Dam flota 1 a, 245, 279, 359 surbolapa: ienicer 300, 331
tinquAameirr: fundamentare 128, 202, 216, 229, sixoirr: rubin 15, 103
235, 328, 361, 366 aiwarra: iacobit 48
byes: funt 6, 30 IfICORHTHCa: iacobita 28
678
INDICE DE NUME
Aaron (Horton, Harun b. 'Imran, patriarh evreu, c. sec. XIII i.e.n.) 4d, 28, 122, 123, 134
Abas (A683 'Abbas 'Abd Allah al-Saffah, calif, c. 720-754, intemeietorul dinastiei abbaside), 56
Abbas (Abu'l-`Abbas al-Fraghani, zis Alfraganus, astronom, sec. IX) 103
Abbas b. 'Abd al-Muttalib v. Elhabes
'Abd Allah v. Abdullah
`Abd Allah al-Hafiz v. Abdullah
'Abd Allah ibn Masud v. Mesud
'Abd al-Vadir al -Djili v. Abdul Kadri
'Abd al-Malik v. Abdulmelek
`Abd al-Mu'min v. Abdul Muumin
'Abd al-Muttalib Abdulmutalib
'Abd al-Rahman v. Abdurrahman
abdal (ordin de dervisi) 289, 301, 309, 310
Abdul Kadri (Ghilani,`Abd al -Nadir al-Djili, Djilani, mistic sufit, 1077/78- 1166) 303-305
Abdul Muumin din Gaza ('Abd al-Mu 'min, teolog, sec. XI - XII) 305
Abdullah ('Abd Allah fiul profetului Mahomed) 5
Abdullah ('Abd Allah, tatal profetului Mahomed) 2, 3, 24
Abdullah ('Abd Allah b. Khazim discipol la profetului Mahomed) 48
Abdullah ('Abd Allah al-Hafiz, traditionist musulman) 82
Abdulmelek (`Abd al-Malik, guvernator al Egiptului, m. 811-813) 307
Abdulmutalib ('Abd al-Muttalib b. Hashim, bunicul lui Mahomed) 29
Abdurrahman (`Abd al-Rahman, comandant al ostilor Profetului, m. 652) 6
Abel (Habil, Habil, fiul lui Adam) 13, 112
Ab-i Zemzem v. Zemzem
Abidonda (personaj legendar neidentificat) 158
Abisinia 77, 307
Abisaliba v. Ali
Abitalib v. Ali
Abizemzem v. Zemzem
Abu Bakr v. Ebubekir
Abu Djahl v. Ebudjehl
Abu Hanifa v. Imam azami
Abu Kubais v. Kabis
Abu Tam) v. Abuttalib
Abu'l-Su'ild v. Ebusuud
Abuttalib (Abu Talib, unchiul lui Mahomed) 4
Adam (primul om") 13, 32, 39, 45, 60, 82, 91, 99, 100, 105, 107- 113, 119, 124, 133, 150,
184, 185, 191, 192, 213, 241, 250, 367
Aden (regiune in Arabia de sud) 67
Adjiudj si Madjiudj (Adjudj, Eedjiudj i Meedjiudj, Yadjudj ova-Madjudj, Gog si Magog, per-
sonaje apocaliptice, aci: popoare) 57, 72, 73, 132, 145, 146
Adrianopol 181, 280, 291, 347, 372
Afet (Yafith, fiul lui Noe) 13, 115
Africa (Pamintul Apusului, Maghrib) 7d, 35, 67, 108, 200
Africa de nord v. Barbaric
Agar (Hadjar, tiitoarea lui Avraam) 191
Ahirpeigamber v. Muhammed
Ahmed (al III-lea, sultan otoman, 1703-1730) 312, 327, 354, 355, 362, 369
Ahmed ibn Muhammad ibn Hanbal v. Imami Ahmedi Hanbeli
679
Aia Sofia (Keabei fukara, Kabe-i fukara, Aya Sofia, biserica Sf. Sofia din Constantinopol) 138,
186, 195, 200, 201, 202, 221, 240, 280
Mime v. Hakime
Akib v. Ibni Akib
Akminar (Turnul alb, minaret al Moscheii ommaiazilor din Damasc) 71
Alcair v. Cairo
Alep 65, 197, 303, 309, 347
Alexandru Macedon (cel Mare, Iskenderi Zuulkarnein, Iskandar Dhu 1-15arnain, 336-323) 72,
105, 127- 132, 145, 146
Alexei Dmitriev, fiul lui Koltovskaia 375
Alfraganus v. Abbas
All ('All, personaj apocaliptic) 59
All ('Ali, personaj legendar din Damasc) 66
Ali (Ali fiullui Abialiba, Ali fiul lui Abitalib, 'All b. Abu Talib, nepot si ginere al lui Mahomed,
al 4-lea calif, c. 602-661) 6, 7, 29, 33, 34, 43, 50, 51, 56, 60, 94, 241, 290, 319, 320
Amavia (Mavie, Muavie, Mu'awiya, primul calif umaiad, 661-680) 19, 35, 57, 126, 200, 243
americani 318
Amina v. Emine
Amsterdam 353
Anacharsis Scitul (principe scit, sec. VI 1.e.n.) 346
Anatolia 228
AnOsharwan v. Chosroe I
Antimuhammed v. Dedjdjial
Arabia (- cea bogatcl) 7d, 5, 20, 21, 34, 36, 53, 66, 67, 107, 118, 167, 188, 230, 294 v. si Iemen,
Petrea
Araf ('Arafa, munte sacru la est de Mecca) 98, 112, 115, 117, 187, 188, 191- 193, 283
Arak (Irak) 58, 59
Arcadius v. Xerolof
Arhimede (savant grec, 287 -212) 357
Arie (eretic crestin, m. 336) 3d
Ariistotel (Aristatelis, AristUtalis, filozof grec, 384-322) 2d, 102, 128, 129, 360, 361
Arut (Hartit, Inger) 242
Asfer (beniasferi, poporul sihalab, Banu'l Asfar, fiii Roscatului", saklab, slavii) 57, 58, 60, '61,
63-67, 145
Ashabi iheeh (Ashab al-Kahf, cei sapte tineri adormiti din Efes) 73
Ashibet (personaj eshatologic) 66
Asia 7d, 229, 300 .
Asia Mica 274, 290, 306
Asiria 78
Astrahan 341, 347
..atesperest (tersa, ateshparast, adorator al focului) 319, 338, 339, 340
Augustin (fericitul, 354-430) 317
Avicenna (Ebualisina, Ibn Sind) 102, 361, 362, 363
Avraam (Ibrahim, patriarh evreu, s. XXI i.e.n.) 11, 13, 19, 23, 38, 39, 44, 45, 82, 116-119,
122, 127, 140, 166, 186- 188, 191- 193, 251, 333, 337
Awrangzelc v. Imparatul din India
Azazil (' Azazil, demon) 101
Babilon (Bagdad) 70, 78, 304, 309, 347
Bachus 6d
Bade All (Edebali din Adana, socrul lui Osman I) 291
Bagdad v. Babilon
Bahira, Sergius v. Serghie monahul
Bahrimandjiur (Bahr-i mahcur, mares de deasupra cerului") 106
baiagi (bayagi, sects, musulmana) 319, 325, 326
Baiazid I (Ildirim, sultan otoman, 1389- 1402) 275, 306, 325
Baiazid II (sultan otoman, 1481- 1512) 189, 274, 275 (confuzie cu Murad II)
Bakht Nasal. v. Nabuhodonosor
Balat (poarta in Constantinopol) 305
Balcani, muntii v. Hemi
Banu'l Asfar v. Asfer
Barbaria (Africa de nord) 261
Barbarosa, Hairuddin (Khair al-Din, pirat sicilian, c. 1476- 1546) 230
Basra (oral in Irak) 3469, 77
68 0
Batlamyos v. Ptolemeu
bayagi v. baiagi
Beelzebul v. Iblis
Behramighiur (Behram, Sahib Kiran, Behram-i Gar Sahib Kiran, Bahram al V-lea, suveran
sasanid, 420-438) 129, 130, 131, 309
Bektas (Hadji Bekta,s, Hagi Bekta,s, Haci Bektas Veli, mistic musulman, sec. XII) 274, 300,
310, 331
bektasi (Bektasiye, ordin de dervisi) 274, 289, 300, 301, 319, 331
Belgrad 314
Belhiz (Belkiz, Billsis, regina din Saba) 125, 126
Belkiz v. Belhiz
beniasferi v. Asfer
Besiktas (Besiktas, cartier al Constantinopolului) 291
Billgis v. Belhiz
Birghili (Mehemed effendi, Muhammed ibn Bir Ali Birgili, teolog turc, 1522- 1573) 82, 332
Bitinia (regiune din Asia Mica) 180
Blaer, loan (Ioannes Blaev, tipograf olandez, sec. XVIII) 353
Bosfor 257, 373
Bosnia 261
brahmani (casts, hindusa) 346
Brusa (oral in Anatolia) 309, 347
budalla (budallah, ordin de dervisi) 19, 28, 289, 309, 311-313
Bugrat (Bulsrat, Hippocrat, medic grec, 360-377/359) 102, 361-363
Buhara (oral in Uzbekistan) 67, 77, 290
Bulsrat v. Bugrat
Bulgaria 372, 373
bulgarii (popor) 8d
Burak (Burak, animal fabulos) 12, 20, 22, 147, 154, 165, 166
butperest ( butparast, idolatru) 319, 338, 339
Caiafa (mare preot evreu, sec. I e.n.) 138, 139
Cain (Kabil, 14abil, fiul lui Adam) 112
Cairo (Elcair, al- Kahira) 50, 78, 188, 307, 316, 324, 347, 364
Calvisius (Seth, astronom german) 3, 29
Canaan (Kenan) 2, 3
Cantacuzino, Ion (imparat bizantin, 1341- 1355) 3d
Ca.nternir, Dimitrie, 5a, lb, 4b, 5b, 8b, 11b, Id
Ca.spica, Mares, 303
Cebrail Emin v. Gabriel
Cezar (= Leopold I, imparat romano-german, 1658- 1701) 7d, 231, 322, 350
Cezareea v. Constantia
Chedrin (Georgios Kedrenos, cronicar bizantin, sec. XI e.n.) 3d, 372
China (Cin, Hut) 66, 67
Chosroe I (Ho,srev, Hozroe, Nu,srevan, Anosharwan, rege persan, 531-579) 9, 64, 124
Cin v. China
Ciorula Ali pasa (corlu Ali pasa, mare vizir, 1706- 1710) 312, 362
Cipru 35, 293, 362
Circe (personaj mitologic) 372
Columna lui Arcadius v. Xerolof
Constantia (probabil orasul Cezareea) 35
Constantin eel mare (imparat roman, 306-337) 125, 138
Constantinopol (Cetatea impiirtiteascti, Cetatea lui Constantin, Tarigrad) 3, 57, 60, 65-67,
81, 106, 123, 126, 127, 140, 180, 181, 185-189, 194, 195, 197, 198, 200, 201, 203.
255, 256, 271, 279, 291, 299, 300, 305, 312, 316, 321, 324, 333, 334, 338, 341, 344,
347, 354, 361, 362, 364, 369, 372, 373, 378
Copernic, Nicolaus (astronom polonez, 1473-1543), 162
corlu Ali pasa v. Ciorula Ali pasa
Corvin v. Ianko bin Madian
Crimeia 30, 280
Cupidon 378
Cydnis v. Selian
Dabetularz (Dabbetu'l Arz, monstru din eshatologia musulmana) 73, 75, 76
Dadjdjal v. Dedjdjial
Damasc (Dimiki, Pdmintul Rdsdritului, Sam, Dimisk, al-Sha'm) 4, 5, 19, 34, 49, 65, 66, 71,.
77, 78, 145, 147, 186, 188- 190, 193, 199, 200, v. si Siria
681
Dara (Daras, cetate in Persia) 34
David (rege al Israelului, c. 1002-963) ld, 13, 39, 45, 47, 67, 95, 124, 247
Dedjdjial (Antimuhammed, Tedjdjial, Tedjdjiali, Dadjdjal, personaj legendar din eshatologia
musulmana.), 57, 66-71, 133, 138, 139, 146 -148
Democrit (Dimokritis, Dimukritis, filozof grec, c. 470-c. 370) 102, 361
Demostene (orator si om politic grec, 384-322) 360
Demurhindi (Demur Hindi, personaj legendar) 130
Dimisk v. Damasc
Dimitrie Sf. (Kassim, Kasim) 138, 142
Dimukritis v. Democrit
Dionisie [Pseudo-]Areopagitul (teolog bizantin, sec. V) 285
Dimiki v. Damasc
Djalal al-Din al-Rami v. Mevlana
Djebrail v. Gabriel
Djermini (personaj legendar) 66
Djilan v. Ghilan
Djilani v. Abdul Kadri
Dobrogea, 138, 142, 228
Don (fluviu) 7d
druzi (duruzi, populatie din Liban) 337
Duke li (popor legendar) 56, 57
Dunarea 7d, 270
duruzi v. druzi
Ebr Buhari (mistic musulman?) 290
ebribuhari (ordin de dervisi) 289, 290, 306
Ebualisina v. Avicenna
Ebubekir (Abu Bakr, primul calif, m. 634) 4-7, 32, 33, 49-52, 241, 319, 320
Ebudjehl (Ebudjahl, Ebudjehel, Abu Djahl, ruda a Profetului) 4, 6, 9, 20-24, 157, 162
Ebuhainf v. Imam azami
Ebusuud (Mehemmed effendi, Abu'l-Su'ad, Muhammed al-Amidi sau Mehrbed efendi, juriscon-
suit otoman, 1490/91- 1574) 67, 333
Edebali b. Bade Ali, v. Molahidjran
Eedjiudj v. Adjiudj
Edesa (Urfa, or in Siria) 34, 78
Eflatun v. Platori
Eflatun Pinar v. Platon.
Egipt (Misr, Misra, al-Misr) 4d, 5, 58, 78, 107, 119, 129, 130, 291, 297, 321
Eiubi Ensari v. by Stegarul
Elcair v. Cairo
Elhabes (a1-`Abbas b. 'Abd al-Muttalib, unchiul lui Mahomed) 29.
Eleon (munte in Ierusalim) 34
Elika (munte in Arabia) 25
Emen v. Iemen
Emine (Amin, mama lui Mahomed) 2, 3
Enghi kapu (Yeni kapu, poarta in Constantinopol) 291
Enoh v. Hizr
Epictet (filozof grec, c. 50-c. 125) 168
epicurieni 326
Epidaur (oral in Grecia anti* 362
Es'ad efendi v. Isaad
Esculap (zeul medicinii la vechii greci) 127
Etiopia 303
Euclid (Midis, Iklidis, matematician grec, sec. IV-III) 102
Eufrat 7d, 309
Europa (Rum) 7d, 57, 65, 66, 78, 228, 290, 300, 309
Eva (Heva, Hawwa, femeia lui Adam) 13, 107- 111, 184, 185, 191, 192, 225
Evordi (personaj legendar) 158
Eyub-i Ensari v. by Stegarul
Ezdra v. Uzeir
Faraon (Firaun, Fir`awn) 119-121, 371
Fatma (Fatme, Fatima, fiica lui Mahomed) 5, 28, 35, 66, 67, 221
Feizullah efendi (al-Saiyid Mehemmed, muftiu de Erzerum, m. 1703) 376
Fenicia v. Liban
682
Ferdinand I v. Florenta printul de
Filip (al II-lea, regele Macedoniei, 359- 336) 2, 8, 128, 295
Filippopole (oral in Tracia) 247
Firaun v. Faraon
Fleghetont (Flegeton, fluviu legendar din lumea subterana) 234
Florenta, printul de f- (Ferdinand I de Medici, mare duce al Florentei, 1587- 1609) 260
Foca, Sf., 138, 142, 143
Frigia (regiune din vechime in Asia Mica) 188, 252
Gabriel Arhanghelul (Djebrail, Djebriil Emin, Cebrail Emin) 4-8, 10-14, 17, 20, 23, 26, 32,
40, 50, 53, 55, 76, 78, 82, 97, 98, 103, 104, 107, 108, 110, 111, 118, 123, 134, 135,
139, 187, 194
Galen (Djealinus, Djalinus, medic grec, c. 131-c. 200) 102, 361-363
Gallipoli v. Kaliupol
gavparast v. gheavperest
Gaza 305
geber v. ghebri
Gelibelu v. Kaliupol
Gentiu, Gheorghe (Georg Gentius, orientalist german, 1618- 1687) 353
gheavperest (ghiavperest, gavparast, adoratori ai boului) 319, 338, 340
ghebri (geber, idolatri) 319, 338
Gheorghe, Sf., v. Hedirles
Gherman (arhitect al bazilicii Sfinta Sofia?) 201
Ghilan (Djilan, oral in Persia), 303-305
Ghilani v. Abdul Kadri
Gog v. Adjiudj
Gonzaga, Ferdinand v. Mantua
Grecia (Rum) 57-59, 77, 106, 300, 363, 374
Grecia asiatica (Ionia) 77
Grecii (popor) 8d
Grecilor, marea v. Mediterana
Habil v. Abel
Haci Bektas Yell v. Bektas
Hadadeb (Had, profet) 116, 127
Hadji Bektas v. Bektas
Hadjibekta.s v. Bektas
Hagibektas v. Bektas
Haemus v. Hemi
haireti (hayreti, sceptici) 319, 329, 330
Haizal Selim v. Vehbin
Hakima v. Hakime
Hakime (Kakima, Akime, doica lui Mahommed) 3, 4
Halilurrahman (Khalilu'r-rahman, templul din Ierusalim) 78
Halveti (Zahir al-Din 'Omar Khalwati, mistic musulman, m. 1397) 290
Ham (fiul lui Noe) 13, 115
Hama (Hamma, Hama oral in Siria) 77, 303, 304
Hamma v. Hama
Hammadi (Harnmad ibn Abi Suleiman, jurist musulman, m.c. 738) 82
Hamze (Hemze, Hamza, Samson, personaj biblic?) 58, 124
Hara, muntele (I-jira', linga Mecca) 5, 6
Harem serif (el Harem, Hieron, al-masdjid al- Karam, templul din Mecca) 11, 12, 20
Haremein serif (Hieron, Ieron, Haremeyn-i serif, templul din Ierusalirn) 193- 196, 199
Haran b. 'Imran v. Aaron
Harat v. Arut
Hasan (nepot al lui Mahomed) 56
Hatidje (Khadidja, prima sotie a lui Mahomed) 5, 6
Hazireti Meriem Ana v. Maria
hayreti v. haireti
Hedain (localitate neidentificata) 64
Hedirles (Sf. Gheorghe, Hidirellez) 138, 142
Heliopolis v. Templul soarelui
Hemi, muntii (Haemus, muntii Balcani) 142, 280
Hemze v. Hamze
Heraclit (filozof grec) 302
683
Heraclius (Imp5.rat bizantin, 610-641) 9, 34
Heva v. Eva
Hidirellez v. Hedirles
Hieron v. Harem serif, Haremein serif
Hippocrat v. Bugrat
I-Iira' v, Hara
Hispania (Spania) 200
Hidjaz (Hedjaz, regiune din Arabia) 5
Hizr (al-Khidr, personaj legendar) 131
Hizr (Idris = Enoh, personaj biblic) 70, 113, 128, 129, 247, 308
Homer 52
Horasan (Khorasan, regiune din rasaritul Persiei) 64, 66, 69
Horum v. Aaron
Hovey v. Chosroe I.
Hristos v. Iisus Hristos
lifid v. Hadadeb
hululi (hululi, adepti ai metempsihozei) v. munasuh
Husein (Husain, nepot al lui Mahomed ) 56
Hut v. China
Iacob (Ya'kub, patriarh evreu, sec. XIX i.e.n.) 45, 119, 209
Iafet (patriarh biblic) 136
Iahiia (Yabya., calugar crestin, sec. VI) 4, 5
Iahiia bin Zekerie v. Ioan Botezatorul
Ianboli (Iambol, oral in Bulgaria) 280
Ianko bin Madian (fano, fiul lui Madian, loan Corvin de Hunedoara) 200-202
Iblis (Beelzebul, Lucifer, Mamona, diavolul) Id, 3, 99, 100, 101, 105, 107, 108, 111
Ibn Sina v. Avicenna
Ibni Akib (Ahib, Ibn Ya'kub, invatatorul nepotilor lui Mahomed) 56
Ibrahim v. Avraam
Ibrahim (fiul profetului Mahommed) 5, 307
Ibrahim (Ibrahim ibn Muhammad al-tianafiya, traditionist) 82
Ibrahim hanogli (Ibrahim Khan-oglu, familie nobill otomana) 227
Ibrahim Iedhimi (Ibrahim ibn Adhan, ascet musulman, m. 776-783) 307, 308
Iconia (Konya, oral in Anatolia) 78, 128, 228, 290, 299, 306
Idris v. Hizr
iedhemi (ordin de dervisi) 289, 307
Iehuda (Yahudi, neamul israelit) 119
Iemen (Emen, Arabia cea bogalci) 5, 66, 230, V. i Arabia
Ieremia (Urmia, Urmiya, proroc) 45, 133, 195
Ieron v. Haremein serif
Ierusalim (al-Kuds), 9, 11, 12, 19, 20, 34, 65, 70, 78, 107, 125, 145, 147, 150, 186, 193,
195, 196, 199, 303
Iessei (tatal lui David) Id
Iflatun v. Platon
Iisus Hristos (Isa Mesih ) 9, 13, 14, 17- 19, 22, 34, 39, 45, 71-73, 87, 119, 123, 133- 139,
148, 152, 240, 331, 337, 341
Iisus Navi (Sua, Wall& Iosua, personaj biblic) 123
Iklidis v. Euclid
Ilias v. Ilie
Ilciasker v. Ildji asker
Ildirim v. Baiazid I
Ildji asker (Ilciasker, personaj legendar) 58
Ilie (Ilias, prorocul) 45, 123, 124, 131, 308
Imam azami (Ebu Hanif, Imam Azem, Abu 1-Ianifa, jurist musulman, 696-767; ritul hanafit)
82, 169, 176, 334, 335
Imami Ahmedi Hanbeli (Ahmed ibn Muhammad ibn klanbal, jurist musulman, 780-855; ritul
hanbalit) 82
Imami Malik (Malik ibn Anas, jurist musulman, 715-795; ritul malikit) 82
Imami Safi (Muhammad ibn Idris al Shaul, jurist musulman, m. 820; ritul safiit) 82
Imperiul Arab 186
Imperiul Otoman (Imperiul Aliotman, Imperiul Turcesc, Poarta, Turcia) 167, 188, 195, 221,
228, 229, 253, 306, 308, 337, 347, 361, 362, passim
Imperiul Roman 59, 372
684
India 30, 36, 77, 112, 114, 125, 188, 193, 238, 291, 303, 311, 314, 339
Indus, fluviul, 7d
Ioan (astronom din Constantinopol, sec. X) 373
Than Botezatorul, Sf. (loan inaintemergeitorul, Iahiia bin Zekerie, Yahya bin Zekeriya) 45, 133,
139, 201, 240, 248; Biserica lui (din Constantinopol) 199, 200, 201; Biserica (templul),
lui >r (Moscheea din Damasc) 19
Ioan Corvin de Hunedoara v. Iankobin Madian
Ioan Evanghelistul Sf., ld, 4d, 47, 141
Ioan al III-lea Sobieski (rege al Poloniei, 1674- 1696) 32
Iona (Iunus, )(Onus, profet biblic, sec. VIII i.e.n.) 132, 133
Ionia v. Grecia asiatica.
Ionia.. marea, 58
Ioppe v. Strandja
Iosif (Iusuf, Yasuf ibn Ya`kub, patriarh biblic, sec. XVIII-XVII i.e.n.) 8, 119, 218, 219
by (personaj biblic) 126
by Stegarul (Eiubi Ensari, Eytb-i Ensari; discipol i stegar al Profetului, m. 670) 126, 29
loves (Zeus) 128
Irak v. Arak
Isa Mesih v. Iisus Hristos
Isaac (patriarh biblic, sec. XX i.e.n.) 45, 67, 117, 118, 251
Isaad (Yanali Es'ad efendi, carturar turc, m. 1730) 106
Isaia (,Seib, gresit pentru Sha'ya, profet biblic, sec. VIII i.e.n.) 133
Isfahan 69
Iskandar Dhu'l-Karnain v. Alexandru Macedon
Iskenderi Zuulkarnein v. Alexandru Macedon
Ismail (patriarh biblic, sec. XX i.e.n.) 45, 98, 118, 190, 251
israelit, neamul v. Iehuda
Israfil (Rafail, gresit pentru Israfil, Ingerul invierii) 77, 78, 79, 82
Israel, fiii lui (poporul evreu) 39, 134, 138, 139
Israil v. Izrail
Istranca-dag v. Strandja
israki (israki, secta musulmana) 319, 328, 329
lulian Apostatul (imparat roman, 32 1-323) 125
Iunus v. Iona
Iustin cel Tina'. (al II-lea, imparat bizantin, 565-578) 3
Iustinian (imparat bizantin, 527-565) 125, 138, 194, 201
Iusuf v. Iosif
Iusuf (Yilsuf, personaj eshatologic) 57
Izrail (Israil, ingerul mortii) 78, 107, 149, 150
Izvorul lui Platon v. Platon
Imparatul din India (Awrangzeb, lah al Imperiului Marelui Moghul, 1658- 1706) 314'
Ka'ba v. Keabe
Kabe-i fukara v. Aia Sofia
Kabil v. Cair
Kabis, muntule (Abu Kubais) 6
kadizadeli (kadizadeli, ordin de dervisi) 319, 332-335
kadri (ordin de dervisi) 289, 303, 304, 325
Kaf (munte legendar) 103- 105, 132, 146
}Mira v. Cairo
kahtani (ordin de dervisi) 66
kalenderi (ordin de dervisi) 289, 30 1-303
Kaliupol (Gelibelu, Gallipoli, port in Dardanele) 300
kamberi (ordin de dervisi) 309
kantur (popor mitologic) 77
Kara Ibrahim pasa (mare vizir otoman, 1683- 1685) 257
Kara Mustafa pasa (mare vizir otoman, 1676- 1683) 32
Karaman (regiune din Turcia) 73
Kamm v. Dimitrie, Sf.
Kassim pasa (cartier din Constantinopol) 291
Kassim v. Dimitrie, Sf.
Ratan (Katane, personaj legendar) 68
Kazdagi, muntii (Kazdag) 337
Keabe (Ka'ba, templul din Mecca) 66, 175, 187, 188, 193, 195
Keabei fukara v. Aia Sofia
685.
Keayser v. Keyser
Kedrenos, Georgios v. Chedrin
Keikeail, arhanghelul (gresit Kelkeail, Keykail) 98, 106
kelbperest (kalbparast, adorator al ciinilor) 319, 338, 339
Kelkeail v. Keikeail
Kenan v. Canaan
Keyser (Keayser, fluviu in paradis) 16. 104, 163, 164, 244
Keykail v. Keikeail
Khadidja v. Hatidje
Khaira.1-Din v. Barbarosa
Khalilu'r-rahman v. Halilurrahman
liTlidr v. Hizr
19ksprili (198prele, familie de demnitari otomani) 227; "...Ahmed pasa, mare vizir otoman,
1661 1676) 327
Kiopriliogli (Kopruluzade Mustafa pasa, mare vizir otoman, 1690) 314
Kiufri Muhammed efendi ( Kufri Mehmed efendi, carturpx otoman, sec. XVII) 327, 342
Kiuif, pustiul (al bufniter) 67
kiurdi, Tara .--... for (Kurdistan) 339
Kizil elma v. Roma
kizilbasi (capete rosii", populatie si sects din Anatolia), 235, 318; v. si mumsoiunduren
Koltovskaia v. Alexei Dmitriev, fiul lui Koltovskaia
Konya v. Iconia
Kopriilil v. Kioprili
KOprOlfizade Mustafa pasa v. Kiopriliogli
Korkud (fiul sultanului Baiazid al II-lea) 189
Kuds v. Ierusalim
Kudsserif (Kuds-i serif, mares moschee din Ierusalim) 193
Kutbidjunub v. Polul antarctic
Kutbisimal v. Polul arctic
Kydnus v. Seihan
Le Duc (medic francez, sec. XVIIXVIII) 362
Leon (I cel Mare, imparat roman 457-474) 372
Leopold I v. Cezar
Liban, muntii (Muntii Feniciei) 197, 335, 337
Lichinie, Andrei (Andreas Likinios, cArturar si medic grec, m. 1715) 324, 362
Lokman (Lukman, Intelept arab legendar) 127, 361
Lot (Lut, personaj biblic) 71, 337
Lucifer v. Iblis
Lukman v. Lokman.
Lut v. Lot
luti (liuti, eretici musulmani) 319, 337, 338
maalumi (neoterici, ma'lumi, sectl musulmana) 319, 323, 324
Macedonia 300
Madjiudj v. Adjiudj
Maghrib v. Africa
Magnisa (Magnesia, oral in Asia Mica) 274
Magog v. Adjiudj
Mahmet v. Muhammed
Mahmud v. Muhammed
Mahomed v. Muhammed
Mahomet v. Muhammed
Malik ibn Anas v. Imami Malik
ma'lumi v. maalumi
Mamona v. Iblis
Mantua, printul de .-... (Ferdinand Gonzaga, duce de Mantua, m. 1626) 260
Mapira v. Serghie monahul
Mardin v. Merde
Maria (Fecioara, Maim lui Iisus, Maica Domnului, Hazireti Meriem Ana, Hazret-i Meryem
Ana) 45, 87, 122, 123, 133-136, 138, 140, 141, 152.
Mariya Copta v. Meriem
Marmara, Mama. (Propontida) 257, 276
Marte (zeul razboiului) 231
Marut ( Marut, Inger) 242
686
Masdjid al-haram v. Harem serif
Mavie v. Amavia
Marul rosu" v. Roma
Mecca (tara Mekke, templul din 3, 5, 7, 9, 10- 13, 20, 22, 25, 29, 30, 35, 41, 50, 61,
66, 67, 73, 77, 83, 103, 107, 115, 117, 118, 145, 147, 155, 170, 184, 186, 188, 189,
191, 193, 194, 199-202, 207, 216, 218, 224, 240, 271, 283, 284, 290, 307, 331, 341;
v. si Harem serif
Medina (Medinei munevvere, Medinetul Nebi, Medine-i manevvere, Med,inetal-Nebi) 3, 9, 10,
22, 29, 30, 35, 41, 42, 50, 53, 65, 66, 70, 73, 77, 118, 145, 147, 186, 188, 189, 193,
195
Mediterana, Marea (marea Grecilor) 7d, 58, 60
Meedjiudj v. Adjiudj
Mehdi (Mehdie, Mehdii zeman, Mehdi-i za.man, erou eshatologic) 56, 57, 59, 61, 63, 67, 68,
70-72, 148
Mehemmed al II-lea v. Muhammed al II-lea
Mehemmed effendi (Mehmed efendi, personaj neidentificat) 312
Mehemmed effendi v. Ebusuud
Mehmed efendi v. Mehemmed effendi
Mekke v. Mecca
Melchisedec (regele Salemului, personaj biblic) 116
Memedan (regiune neidentificata) 78
Merde (Mardin, oras in Mesopotamia) 77
Meriem (Mariya Copta, concubina a lui Mahomed) 5, 28
Meriem v. Maria
Mervan (fiul lui Mahomed", personaj eshatologic) 56
mesaki (sect& musulmana) 319, 325, 326
Mesud ('Abd Allah ibn MasTid, traditionist musulman) 82
Mevlana (Stdtanul", Mevlana hunkiar, aci: Djalal al-Din al -Rumi, poet mistic, 1207- 1273)
291, 299
mevlevi (ordin. de dervisi) 289, 291-300, 306
Mihail (Mikeail, Mindjeail, Mincail, Arhanghel) 7, 72, 82, 98, 111, 151
Misia (Moesia) 142, 228
Mithris (zeul Mithras) 285
Misr(a) v. Egipt
Moesia v. Misia
Moise (Musa, Musa, legislator al Israelului, sec. XIII i.e.n.?) 4d, 13, 19, 20, 25, 28, 38, 39,
45, 47, 73, 119-123, 134, 135, 138, 151, 166, 325, 331, 337, 341, 371
Molahidjran (Mulla hticran, corect: Mulla hunkar, superiorul ordinului mevlevi, aci: Ede-
bali) 299
Moldova 195, 253
mongoli v. mugilani
Moscova 165, 324, 341
Mosol (Mosul, port in Irak) 78
Muamet v. Muhammed
muammazi (muammaci, sect& musulmana) 319, 330
Muavie v. Amavia
Mu'awiya v. Amavia
mugilani (mongoli) 78
Muhammad ibn Idris al Shafi'i v. Imami $afi
Muhammed (Aldrpeigamber, Mahmet, Mahmud, Mahomet, Muamet, Muameth, Muhammedul
Mustafa, Psigamber, Resul, Resulullah, Ahirpeygamber, Muhammedu'l Mustafa, Muham-
med, profetul Mahomed, c. 570/580-632) 3d, 1-36, 42, 46, 48, 49, 56, 85, 94, 189
Muhammed effendi v. Kiufri Muhammed efendi
Muhammed, sultan (neidentificat) 123
Mulfammed I (sultan otoman, 1413-1421) 325
Muhammed al II-lea (Mehemmed at II-lea, sultan otoman, 1444- 1445 si 145 1-148 1) 127, 140,
189
Muhammed al III-lea v. Muhammed al IV-lea
Muhammed al IV-lea. Avci (sultan otoman, 1648-1687; gresit: Muhammed al III-lea) 140,
231, 327
Mulla hitcran v. Molahidjran
Mulla hunkar v. Molahidjran
mulhidi (sect& musulmana) 319
Mumiiddin (Mumyi ud-Din, personaj neidentificat) 78
mumsoiunduren (momsayandaren, kizilbasi, sect& musulmana.) 319, 335-337; v. si kizilbasi
687
munasuh (hululi, munasukh, adept al metempsihozei) 319, 321, 322
Muntenia 253
Murad I (sultan otoman, 1360- 1389) 300
Murad al II-lea v. Baiazid II
Murad al III-lea (sultan otoman, 1574- 1595), 241, 332, 372
Murad al IV-lea (sultan otoman, 1623- 1640) 195 (gresit: al III-lea) 195, 244
Muradin (personaj neidentificat) 59
Musa v. Moise
Musirri ( musirri = initiat, aci: ateu) 319, 326, 327
Mustafa (DOzme, pretendent la tronul turcesc, m. 1422) 275
Mustafa v. Muhammed
Mustafa al II-lea (sultan otoman, 1695- 1703) 36, 231, 276, 297, 369, 377
Nabuhodonosor (Puhtinnasir, Bakht Nasar, Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului, 605-
562 i.e.n.) 125
Naksibend (Naksbendi, Nakshband, mistic musulman, 1317- 1389) 290, 306
Nasuf (Nasuh, fratele patriarhului Iosif) 218, 219
Nef'i v. Nesri
Nemrud (Nemrod, Nizrirrid, personaj biblic) 116, 117
neoterici v. maalumi
Nestorie (Nestorius, invatat crestin eretic, m.c. 451) 3d
Nesri (Mehemmed ,----, , istoric otoman, m. 1520; probabil confuzie cu poetul Nef'i, m. 1634/
1635) 302
Nicolae, martirul (din Rarpenisios, 1656- 1672) 255, 256, 257
Nicolae, Sf. (Sarisallik Baba) 138, 142
Nil, fluviul 7d, 78, 120, 270, 309
Nimetullah (Ni'mat Allah Wall, mistic persan, 1329/1330- 1431) 325
nimetullahi (sects. musulmana) 319, 325
Nimrud v. Nemrud
Nistru, fluviul, 7d
Noe (Nuh, patriarh biblic) 13, 45, 64, 72, 82, 112- 116, 166
Nuh efendi (medic turc, m. 1707) 362
Nusrevan v. Chosroe I
Olimp, muntele 180
Olimpiada (mama lui Alexandru cel Mare) 120
Oman (sultan in Arabia de sud-est) 53
Omer ('Omar al doilea calif) 6, 7, 33-35, 68, 73, 200, 241, 309, 319-320
Orhan (sultan otoman, 1326- 1359) 309
Origen (invatat crestin, c. 185/186-c. 253/255) 332
Otman (' Othman, al treilea calif, 644-655) 6, 33-35, 56, 241, 319, 320
Otman (Osman I Gazi, primul sultan otoman, c. 1281- 1320) 230, 291, 299, 309, 347, 355
Palestina 70
parthieni (parti) 64
Patlemios v. Ptolemeu
Pavel, Sf. (Poles, Pavlos) 3d, 2, 47, 137, 138, 190- 142, 157, 168, 270, 294, 337
Pavlos v. Pavel
Pamintul Apusului v. Africa
Pamintul Rasaritului v. Damasc
Peigamber v. Muhammed
Pera (cartier in Constantinopol) 291, 313, 378, ,
Persia 5, 21, 30, 36, 48, 69, 107, 188, 189, 197, 198, 291, 308, 339
Persic, golful 34
persii 34
Pestera lui Platon v. Platon
Petersburg (Sanktpiterburh), f.t., 324
Petrea (Arabia ,...) 7d
Petru cel Mare (tar al Rusiei, 1682- 1725) f.t., la-5a, 6d-8d, 354, 378
Pilat (Pontius, procurator al Iudeii, 26-36) 139
Pitagora 321
Platon (Iflatun, Eflatun) 47, 102, 129, 130, 361; Pestera lui ,-..., (Eflatun Pinar = Izvorul lui r...) 78,
Poarta v. Imperiul Otoman
Poles v. Pavel
688
Polonia 32
Polul antarctic (Kutbidjunub, Kutb-i centlb) 163
Polul arctic (Kutbisimal, Kutb-i sitnal) 105, 163, 338
Porfirie (Porphyrius, filozof grec, 234-303/305) 4d, 5d, 47, 360
Principilor, insula, 257
Propontida v. Marmara
Ptolemeu (Patlemios, Batlamyos, astronom si geograf grec, m. 161) 102, 103, 357, 365
Puhtinnasir v. Nabuhodonosor
Rafail v. Israfil
rafazi (rafz, rafizat erezia persana", doctrina siitilor) 235, 318 -321, 332
Raghes v. Rikka
Rakka v. Rikka
Rama (Remele, Ramla, localitate in Palestina) 70
Ramla v. Rama
Remle v. Rama
Resul v. Muhammed
Resulullah v. Muhammed
Rikka (gresit: Raghes, Rakka, oras in Siria) 116, 295
Roma (Kizil elms, Mcirul rope', Rum) 59, 64, 66, 144, 145, 193, 194, 200, 324
Roman I Lecapen v. Vasile Macedoneanul
romanii 8d
Rubimeskiun (lumea locuita", Rub'-i meskiln) 105, 146
Rubuv, muntele (neidentificat) 25
Rukii9 (Rukayya, fiica [nu sotia I] lui Mahomed) 5
Rum v. Europa, Grecia, Roma
Rusia la, 6d, 168, 374
689
Sems ($emsu'd-din Sivasi, dervis turc) 85
Seres (Serres, oral in Grecia) 276
Serghie, monahul (Mapira, Sergius Bah ira, calugar crestin)97, 48
Serres v. Seres
Seth (Seith, $eyt, fiul lui Adam) 82, 112, 113
seyah v. seiah
Seyhan v. Seihan
Sham v. Damasc
Sha`ya v. Isaia
Sigrat v. Socrate
Silsrat v. Socrate
Sim v. Sem
Simocatta (Theophylaktos Symokattes, cronicar bizantin) 3d
Simeon (tar al Bulgariei, 893-927) 372, 373
Sinai, muntele (Turi Sina, Tilr-i Sina) 72, 121
Sirat (pod legendar in rai) 155, 156, 158, 192
Siria 50, 77, 303, 304; v. si Damasc
sikalab, poporul, v. Asfer
slavii; popor, v. Asfer
Socrate (Sigrat, Sikrat, filozof grec, c. 470-389 te.n.) 102, 397, 361
Sofia (biserica Sf. ms) v. Aia Sofia
Soliman Magnificul v. Suleiman .
Solomon (Suleiman, Sulaiman, rage aLIsraelului, c. 970-930 te.n) 13, 95, 73, 124-127, 199,
368, 371
Spania v. Hispania
Strandja, 'muntii (Ioppe, Istranca-dag), 180
Strigoniu (oral in Ungaria) 33
Sulaiman v. Solomon
Suleiman v. Solomon
Suleiman (Soliman Magnificul, sultan otoman, 1520 1566) 123, 230, 231, 341
Suleiman al II-lea (sultan otoman, 1687 1691) 314
Suleimanie, djeami (Suleymaniye Camii, moschee in Istanbul, sec. XVI) 185
Sam v. Damasc
Sarni-serif (Sam-i serif, moscheea umaiazilor din Damasc) 19, 199
Seit v.: Seth
$emhail, arhanghelul ($emhail) 98
$emsu'd-din Sivasi v. Sems
$eyt v. Seth
siiti v. rafazi
$ua v. Iisus Navi
$ueib v. Isaia
TWA v. Saul
Tantal (erou mitologic) 234
Tebaida, pustiul, 308
Tcdjdjial(i) v. Dedjdjial
Templul Soarelui (Heliopolis, in Egipt) 210
Teodor (fratele lui Heraclius, imparat al Bizantului) 34
Termid (Termidh, oral in Uzbekistan) 77
tersa v. atesperest
Tesalonic 321
Tigru, fluviu, 309
Tirmidh v. Termid
Titus Vespasian (impgrat roman, 79 -81) 125
Tolstoi, Petre Andreievici (diplomat rus, 1645 1729) 3 38
Tracia 247, 276, 280, 300
Tundje, riul (Tungea, Tovaoc) 376
Turcia v. Imperiul Otoman
Tur-i Sink Turi Sina v. Sinai
Tarigrad v. Constantinopol
tigani 341
690
Ungaria 7d
Urfa v. Edesa
urian (nryin, ordin de dervisi) 289, 309, 310
Urmia v. Ieremia
ilryan v. urian
Uzeir (' Uzair, Ezdra, preot evreu, sec. IV 1.e.n.) 125, 132
Vaili (Vanikoy, sat ling5. Istanbul) 373
Varna 274
Vasile Macedoneanul (imparat al Bizantului, 867-886, confundat aci cu Roman I Lecapen,
920-944) 372.
Vasile, print al Moldovei (Vasile Lupu Voievod, 1631 1653) 195.
Vehbin, fiul lui Haizal Selim (persona] legendar) 25
Venera (zeita Venus) 183, 185, 234, 237, 267
Viena 32, 231, 257, 324
Vladislav, craiul ungur si polon (Ladislau al III-lea Jagello, rege al Poloniei $i Ungariei, 1431 -
1444) 272
Vlaherng (biserica, in Constantinopol) 341.
Volga, fluviul, 7d, 347
Xerolof (Xerolophos, colia in Constantinopol), 373; statuia de pe es,(Columna lui Arc:adius)
372, 373
Yadjudj v. Adjiudj
YalTthv. Afet
Yahudi v. Iehuda
Yahyd v. Iahiia
Yahya bin Zekeriya v. loan BotezAtorul
Yeni kapu v. Enghi kapu
Yhnus v. Iona
Yfisha v. Iisus Navi
Yusuf v. Iosif
Zacutus Lusitanus, Abraham, v. Zakutii
Zaharia (Zekria, Zakariya, tatal Sf. loan Botezatorul) 133, 139
Zahir al-Din 'Omar Khalwati v. Halveti
kakariya v. Zaharia
Zakutii (zatEatrilu Tisanu, Abraham Zacutus Lusitanus, istoric portughez, m. 1642) 34
Zamolschides (Zamolxis) 347
Zamzam v. Zemzem
Zefzail, arhanghelul (ZefzAil) 98
Zekria v. Zaharia
Zemzem (Abizemzem, Ab-i Zemzem, Zamzam, izvor legendar din paradis) 118, 190, 191
Zeus v. loves
Zozai (personaj legendar neidentificat) 25, 26
INDICE DE AUTORI SI OPERE
ALIXANDRIA v. ISKANDAR-NAME
ARI STOTEL
al-Akhlea (Etica): 365
al-Burhan (Apodictica): 359-360
al-Khataba (Topica): 359-360
al-Maglicilit (Sofistica): 359-360
al-MaTpilat (Categoriile): 359-360
al-Tafsir (Ermeneutica): 359-360
lama Nticondxsta, I, 11, 1100 a:344; III, 4, 1112 a:226; III, 9, 1115 a:222
IIspi. yevtcrung Kai xpOopiftg, II, 6, 33 b, 7:326
IIEpi NIDXfic, II 2, 413, b, 1 si urm.: 345
Tex gad ca (puotKet, I, 1, 1, 980 a:2 d
(Ducruoi, I, 7, 190 b:102
AUGUSTIN
Lucrare neidentificaa (citat din Ovidiu, Metamorphoses, VII, 20): 317
AVICENNA
Kitab al-kantit fi'l-tibb (Canonul medicinei): 361
BIBLIA
Vechiul Testament
Geneza, 9, 13:104; 13, 19:11; 16, 1-15: 118; 18, 3 1-38:337; 22, 1-14:117; 29,
18-28:209; 30, 1 si urm.: 119; 39, 41 119; 41, 1 si urm.: 374
Exodul, 2 si urm.: 120; 4, 1-5: 121
Deuteronomul, 7, 2:20; 12,23:2 a; 16:4 d
III Imparati, 10,1- 13:126
Estera, 1:374
boy, 42:126
Psalmi, 1, 1:3d; 1,2:1d; 1,5:95; 17, 29:93; 67, 36:257; 118, 85:1d; 118, 85:3d; 118,
85:8d; 118, 96:1d; 118, 105:3d
Pilde, 3, 34:151
Ezechiel, 34, 20-22:152; 38,2-3:145; 39,1 si urm.: 145; 40,2 qi urm.: 374
Daniel, 2,2-12:346
Noul Testament
Matei, 5,3-11:294; 5, 17:38; 5, 22:295; 5, 39:5d; 5, 40:5d; 5,47:4d; 10, 39:4d; 11,
29:294; 12,25:220; 16,24:5d; 17, 14-18:225; 18, 22:233; 18, 25:5d; 19, 21:212;
19, 24:106; 20, 28:294; 22, 14:318
Marcu, 8, 35:4d
Luca, 6, 28:4d; 6,29:5d; 10, 20:96; 11, 17:220; 17,33:4d; 18, 22:5d; 23, 43; 207
Ioan, 1,1:4d; 14, 26:137; 14, 26:141; 15, 26:137
Faptele apostolilor: 48
Rol-haul, 9, 3:157; 10, 17:2d
I Corinteni, 1, 18:365
II Corinteni, 12,2-4:141
Galateni, 1, 18:3d
Efeseni, 4, 26:5d
Filipeni, 2, 8:294
I Tesaloniceni, 4, 13:270
I Timotei, 2, 4:318
II Timotei, 2, 6:338
Evrei, 9,8-9, 11:7-19:206
I Petru, 5, 8:8d
I loan, 4, 1:1d.
BIRGIVI (BIRGEVI), MUHAMMED IBN PIR 'ALI
Risale-i Birgevi (Vasiyetname, Cartea Testamentului): 82-84
BUSBECQ, AUGIER GHISLAIN DE
Legationis turcicae epistolae quatuor: 356
692
CALVISIUS, SETHUS
Opus chronologicum ad annum MDCLXXXV continuatum: ad ann. 570:3; ad ann. 622:9;
ad ann. 631:9,29; ad ann. 643:34; ad ann. 644:34, 35
CANTEMIR, DIMITRIE
Incrementa atque decrementa Aulae Othomanicae: 356-357; in praefatione: 229, 347;
I, 2, 22, ann. u:290; II, 4, ann. qq:123; II, 4, 4-6:275; III, 1, 10 et ann. s: 127; III,
128:230; III, 3, ann. y: 324, 338; III, 4, 19:231; III, 4, 25:230; 1112, 1, 6:230; 1112, 6,
19:244; 1112, 6, 20:244; IV, 1, 43, ann. pp: 231
CEVAHIR UL-ISLAM (Giuvaerurile credintei): 82
CICERO
In Catilinam oratio prima /:3a
COPERNIC, NICOLAE
De revolutionibus orbium coelestium libri V/:162
CORANUL, II, 2, 4:161; 31:91; 35 si urm.: 91; 36: 108; 102:242; 142: 184; 145: 184; 154 155:
184; 154:149; 165:39; 183:180; 184:180; 185:180; 185:181-182; 187:180; 187:183;
190:229; 190-193:223; 191:329; 192:329; 221:27; 230;266; 253:136; III, 2:38; 20:119;
42:134; 45-51:134; 49:135; 55:139; 104:91; 128 129:161; 199: 160; IV, 17:92; 142:317;
157:138; 157-158; 138; V, 12:161; 46:136; 48:119; 48:134; 62:160; 82-83:140; 110:
135; 116-118:137; VI, 20-21:92; 38:152; 43:92; 95:102; 130:92; VII, 11:99; 13:99;
19:99; 54: 103; VIII, 35:203; 35:317; IX, 2:203; 5:17; 18:203; 29:20; 52:224; 60:203;
X, 41:17; 41:48; 41:92; 42:92; 76 siurm.:372; 94:38;94:119; XI, 17:160;23:160; 69:333;
106-107:160; 119:160; XV, 28:107; XVI, 64:38; 103:48; 123-124:38; 161:119; XVII,
1:11; 1:20; 63: 95; 84:73; 85:95; 88:41; 88:43; 90-93:20; XVIII, 8 si urm.:73; 92 si
urm.: 72; 94:132; 94-97:146; 96:145; XIX, 27 si urm.: 135; 28:122; 30: 35; 32-33:
149; XX, 17-21:121; 104:149; XXI, 5:17; 5:48; 83-84:126; 91:139; 95-96:145;
96:132; XXIV, 35:340; XXV, 4: 48; 4-6:37; XXVI, 34 si urm.: 372; XXVI, 17
si urm.: 125-126; XXIX, 33:135; 41:245; XXXI, 12:127; 19:127; XXXII, 13:160;
22-23: 39;XXIV, 14:126; XXXV, 11:92; XXXVII, 80:116; 87:116; 101: 116; 102:117;
XXXVIII, 57:160; 71:107; XXXIX, 68:149; XLI, 9:103;9:101; 11:103; 12:101;
12:103; XLII, 46:92; XLIV:68; 35 si urm.:95; XLVI, 3 si urm.: 101; 9:161; XLVIII,
5:164; 29:39; L, 19:154: LIV, 1:25; LVII, 3:86; LIX, 21:41; LXI, 6:137; LXVI,
1-2:28; 12:134; LXVIII, 34;164; LXX, 19:91; LXXVIII, 21-30: 160; LXXIX,
46(?):149; XCIII, 6:11; 6:44; 8:11; XCVII, 1-3: 180; CXII, 13:85-86
DESPRE INCEPUTUL SARACINILOR SAU AL TURCILOR : 275
DIONISIE PSEUDO-AREOPAGITUL:
Epistula VII, 1081 a:285
EPICTET
'EyxetpiStov, 14:168; 46:2 a; 53:168
ESRAR-I CEFR-I RUMUZ (Cartea, tainelor, Apocalipsul musulman): 55, 57-60
EUCLID
Etotx,sta, IXV:359.
EVANGHELIA COPILARIEI LUI IISUS (Cartea despre copilria lui Iisus): 136
EVAGRIUS
Historia ecclesiastica, IV, 32:202.
GENTIUS, GEORGIUS v. SA'DI
HERBELOT, BARTHELEMI D'
Bibliotheque orientate s.v. Mohammed: 94; Roum: 291
HERODOT
lo-ropiat, II, 73:210; IV, 94-95:347; IX, 81:372
HUMAYUN-NAME (Kalila wa-Dimna): 360
IBN SINA v. AVICENNA
IOAN HRISOSTOM, SF.
Liturgia, Ecfcmisul dupcl a treia aducere: 5a
IOSIF FLAVIUS
IIepi To0 iou8alico6 rratt.tou, II, 12:288
ISKANDAR-NAME (Alixandria): 127, 146
IUSTINIAN
Institutiones, I, 3:6d
693
IUVENAL
Satira VI, 30:28
KALILA WA-DIMNA v. HUMAYUN-NAME
KANTAKUZENOS, IOANNES
Kota ModgEO, 1.IIV:3d
KANUN -NAME (Nomocanon") :215
KEDRENOS, GEORGIOS
Eivowtg tocopt7v: :3d ; (Theophanes continuatu s, VI, 20 -21): 373
LEUNCLAVIUS, IOANNES
Annales sultanorum othmanidarum: 356
Historiae musulmanae turcorum libri XVIII: 356
LIBANIUS
Epistula MLXIX: 166
LUCRETIUS
De rerum natura: V, 96:26, 149
MARRACCI, LUDOVICO
Prodromus ad Refutaticmem Alcorani parted quatuor: 3-4 qi urm.: 321 si urm.
MENINSKI, FRANCISCUS A MESGNIEN
Thesaurus linguarum orientalium, turcicae, arabicae et persicae: 54, 349-350
MOLITVENIC, Rinduiala marturisirii, Molitva 1:233.
NOMOCANON, v. KANUN-NAME.
ORIGENE
Kate', Moron, II, 55(424):347
OVIDIU
Metamorphoses, VII, 20:317
PORPHYRIUS
Kitclb Farfuryus al-mcertif bi'l-mudkhal:360
Kat& xptcrctavelv, 1.IXV:4 d; frg. 4:365
PTOLEMAEUS
reorypatpucil cthvrattc, VI, 7, 2, 27:103
RYCAUT, PAUL
Storia dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C. Belli, Venetia, 1672, p. 177:323;
p. 177:326; p. 177:330-331; p. 178:332; p. 179 180:327; p. 180:343; p. 182:303;
p. 182:331; p. 182:338; p. 183:339; p. 183-185:321; p. 185-186:328; p. 186-187:
329; p. 189 193:291; p. 194-195:306; p. 196 197:325; p. 198:304; p. 198-200:
300; p. 202:303; p. 203-204:307; p. 207-208:309;p. 212-260; p. 214:263; p. 214
2 15:267
Monapxun mypeyKa, trad. Piotr Andreevici Tolstoi: 338-339
SADEDDIN, HOCA EFENDI
Tic ilt-tevarih (Cununa istoriilor): 201, 291
SA'DI, MUSLIH AL -DIN
Gulistan (GrAdina cu trandafiri), prefata: 204; Lauda sahului islamului: 9a; Lauda marelui
emir Abu Bala. ibn Abu Nasr: 4a, 5a; cap. I (Despre ale sahilor moravuri), Sahul
eel nevrednic: 3 a
Rosarium 1,oliticum, trad. Georgius Gentius: 352-353
SHAMSHUN-NAME (Cartea. lui Samson): 124
STRABON
fEwypcuptica, VII, 3, 4 -5:347
SYMOKATTES, THEOPHILAKTOS
`Icyropint, I. 1 VIII :3d
SEHADI (neidentificatA): 352
TEVd4 Rill-I BINA-I AYR SOFIA (Istoria zidirii Sfintei Sofii): 201
THEOPHANES v. KEDRENOS, GEORGIOS
TOLSTOI, PIOTR ANDREEVICI v. RYCAUT, PAUL
TUCIDIDE
latopiat, I, 132:372
YAZICIO6LU MEHMET
Risdle-i Muhammediye (Viata lui Mahomed): 1, 10, 21, 25, 41, 48, 97, 105, 108, 113, 134,
164, 242, 319, 328
694
INDICE CULTURAL
abdest v. spalare rituals asceti 315, 316; cel ce sade in colt" lkio-
abecedar v. alfabet yeniyin, kOsenisin) 179, 221 .
695
bostandji ba,si (bostancibasi, seful domeniilor concurs poetic (in Arabia preislamica) 42, 43
imperiale) 261 conditii (Fart); - ale credintei 170, 205;
Bayi ik Bain-1m v. Bairamul Mare ~ in logic& 360; ~ necesare (vcuijib) 205,
buhi, buhu v. farmec 211, 215; ~ meritorii (sevab) 205, 2 15-
buthuni v. silogism demonstrativ . 217
constringere (kaza) 239
cadiu (kadi, judecgtor) 62, 122, 208, 253, contract 245
260, 261, 332-335 contradictie 105
cafes. (kofe, kahve) 132, 182 convertire 229, 253-257
caftan (hilat, hil'at) 35 Coran (Ayat-i kerime, Curan, Furkan, Ke-
calendar (ruzname, ruzname) 279, 364 lamul-lah, Cartes comunitatii", Inst.
caligrafie (husnihat, hfisnihat) 351; ~ gen tatura milostivg") 3d, 5, 15, 17, 20, 21,
neshi 43, 320: ~ gen taalik (ta'lik) 43, 22, 37-54, 62, 63, 76, 113, 183, 206,
320. 290, 318, 350, 368; lectura obligatorie a
ca.m1t5. (interdictie) 245; ~ permisA 246 ~ului, 212; v. si Indicele de autori fi
capidjibag (capugi-basi, kapuci basi, sef opere, s.v. Coran
al strajilor Seraiului) 35, 219 cosmogonie 102, 103
capitol mort (stare chimica) 3a crainic (murassa, gresit pentru: murahhas)
capuchehaie (reprezentant la Poartg) 253 208
caractere arabe v. scrisul arab creatia lumii 101, 102; realitati premergA-
came de porc (si alte alimente interzise) toare 93-96
238, 244, 245 credintg (iiman, iman) 28, 82, 83, 168, 169;
Cartes comunitAtii" v. Coran conditii pentru ~ 170, 207, 211; innoire
Cartea destinelor" 92, 95, 268 de ~ (tedjid iman, tecdid-i iman) 209
Cartea invataturii lui Allah" (Levhi mahf uz, crestinismul 46, 47
Levh-i mahfuz) 15, 94, 96, 183, 184 cronologie 102; ~ cresting 102; ~ de la
Casa lui Thumnezeu" v. Beitullah facerea. lumii 102; ~ militarg 142;
casa stapinului" v. mevlahane ~ musulmana 9, 21, 22, 102; an lungit"
castitate v. infrinare (tedahul) 285
catehism (iman suparasi) 82, 334, 348 crucea ROstignirii 9
cauzele creaturilor 94 cunoasterea 2d; ~ innascutA 137
calugari v. devisi cuptorul din Babilon 117
camile (legends) 283 Curan v. Coran
cArti (joc de ) 239 curatenie 214
cgsgtorie (dugun, nikkeah, surr, dugun, cutremur 105
nigah sur) 212, 251, 257-261, 341; ~ a
dervisilor 297, 298; interdictie, 242; daavai .5.eiatin v. invocarea diavolului
reinnoith cu aceeasi femeie (tedjdid dalak v. divort
nikkeah, tecdid-i nigah) 209, 210, 237, dans, interdictie de - 247; ~ ritual (al dervi-
263-276; ~ modesta (kepin) 260, 261 silor mevlevi) 299, 304
ceaus (aprod) 219 daruri protocolare 227; ~ de Bairam
ceau,sba,si (seful aprozilor) 253 (Bairam pischeFi, Bayram peskesi) 281-
cer 77, 95, 102, 103, 105; ~ empireu v. Arc; 283; ~ ale domnilor romani cgtre
~ inferior 97; sapte uri 13, 14, 17; Poartg 253, 281, 285
al treilea ~ 133, 141 daudi (dO'Udi, voce, bas) 124
cerere (arzihal, arzuhal) 208 clArnicie (djevmerdlik, murruvvet, cevmerdlik,
cersetorie 314, 315 murtivvet) 226-228, 328, 329; ~ inter-
cerul empireu v. Arc zisa 246; v. si zeciuiala.
chefal 165 Decalogul 239
chimie 3a, 324 dede (bunic) 295; (unchi) 315
chirurg-sef (djerrah ba,si, cerrahbasi) 363 delfin (porc de mare) 132, 133, 152
chirurgie (djerahlik, cerrahhk) 363 delili burhan v. silogism demonstrativ
cifre 357 delili galat v. sofism
cincizecime (Hamsin, inceputul verii) 286 dervisi 221, 287 -316
ciorbagiu (comandant de ieniceri) 256 descintec (okumak ) 373; ~ interzis (djea-
circ 282 zulik, cazlik) 374, 375
circumciziune 251-255. V. si sunnet desfrinare (zina) 210
ciuhur (cuhur, instrument muzical) 301 dhikr (rugaciune secrets) 72, 305, 325
ciuma. 224 calecticg. 360
cintaret bisericesc (muezin, muezzin) 76, diavol 44, 93, 97- 100, 109- 111, 160,
177, 182, 183, 269, 298 273, 316, 368, 375; blestemul lui 99;
clopote (interdictie) 247 invocarea lui 378; diavolii cei not 99.
colivA (asir asi, air asi) 272 din (religie, judeca.a, obicei) 168, 169
colocinti (tArtacute) 8, 22, 23 dinislamden v. islam
Conceptia imaculatg. 134, 135 directia rituals a rugaciunii (kible, kibla)
concubinaj 242, 281 175, 202, 216, 240
696
disciplin& (in armata) 219, 220 fail (MI, model in prozodia arabl) 352
div v. uriasi fal v. preziceri
divort ( dalak, talak = repudiere") 170, faldji v. prezicAtori
212, 237, 263-268; intreit (irevocabil) fapte bune 206, 2 15-2 17; meritorii 2 12-
263, 265 235
djami v. geamie farisei 333
djeaiz v. necuviincios farmec (buhi, buhu, bugu, pentru inlAturarea.
djeazulik v. descintec ratiunii) 377
djemaat v. adunare farraf (slugi ale pelerinilor") 191
Djemre v. zile bune farz (porunca lui Allah) 52, 53, 170, 176,
djenaze v. rugaciune 178, 205-212, 216, 217, 228, 231, 269
djerahlik v. chirurgie fasl v. psalmodiere
djerrah bag v. chirurg-sef fecioar& (bakire, bakire) 257
djevmerdlik v. darnicie femeie (acoperirea fetei) 242
djihad v. rl.zboi sfint fermecare (ghiozbaidjilik, gOzbagcilik, le-
djima v. impreunare gare prin farmece) 377
djini v. duhuri fersah (imitate de distantA) 103
djiuma v. vineri fetva (sentinta formally) 70, 214, 219, 224,.
djografie v. geografie 225, 229, 239, 241, 245-247
document v. arhiv& feilusufie v. filozofie
dolab v. scrinciob fief militar (timar) 277
domnitori romani 195, 213, 281, 285 fikiha v. teologi
donatie pioasa v. vakuf filozofi 127, 129, 130; ,--,moderni 323
dregator v. kaziasker filozofie (feilusufie) 361; -- practica 294-
dreptate (feriferif, er-i serif) 226, 227, 296
229; social& 6d Firaklitis v. Sf. Duh
dreptul canonic musulman (seri'at) 33, 215 fisc v. tedahul
drepti 150 Titre v. rugaciune
drog (berci, berg), 297 fizica (hikmet, hikmet) 102, 361
droghist (attar) 357 fizicieni 106, 123
dugun v. casatorie fikaha v. teologi
duhan v. fum fitr v. rugaciune
duhul divin" v. nur flecareall (interdictie) 246
duhuri (djini, ervah) 44, 93, 95, 97, 100, flota 359
101, 224, 368 focul de sub pAmint 104
form& 94, 102, 345
ebdjed v. numaratoare literal& ftizie 274, 374
ebudjehl carpusi (pepenii lui Abu Djahl", fum (duhan, semn al sfirsitului lumii) 76
tartacute) v. colocinti fumat v. tutun
echinoctiul de primavara v. an nou Furkan v. Coran
efeb (kiocek, kocek) 222, 310
efemeride (takvim, condica zilnica") 279, Galata Voievodasi (Galata Voyvodasi, pre-
364 fectul cartierului Galata) 261
ehlifikiht v. teologi gaza v. vitejie
ehlikelam v. retor gazal v. versuri
eldjebr v. algebrA, gazi v. viteaz
elemente naturale (stihii) 102, 345 geamie (djami) 34, 67, 113, 172, 175- 179,
eliberarea robilor 208, 209 182, 183, 185, 213, 216, 240, 269, 270,
elifsuparesi v. alfabet passim; v. si mezcid
emirhadj (emiru'l h&c, capetenia pelerinilor) genuflexiuni (reheat, rekat) 84, 157, 158,
190, 191 175- 177
emiri 33, 36 geodezie (ilmul mesa hat, ilm Ul-mesahat)
emrazii sari v. boll contagioase 359
epilepsie 225 geografie (djografie, tahtiti bilad, cografya,
erezii 316-346 tandid-i bilad) 347, 359
ervah v. duhuri geomantie (rowel) 371
etica (ilrn-i adab, morall) 294, 295, 361, 365 gheena v. iad, purgatoriu
eunuci 234 ghiaur (necredincios) 158, 211, 220, 241
ghicitori in bobi 239
Evanghelia 38, 39, 45, 46, 96, 137, 138, 140- ghiozbaidjilik v. fermecare
142, 206, 318, 331, 365; v. si Indicele Ghiul Bairami v. sarbAtoarea trandafirilor
de autori ,si opere, s.v. Biblia giulgiu (kefen) 269
extaz 325 glasuri muzicale 353
ezan (izan, turnul balconul minaretului gramatica. v. sarf
din care se face chemarea" la rugAciune) gratitudine (kazaeriza, kaza -yi riza) 207
76, 113, 177, 181- 183 griul din rai 32, 99, 108, 110
697
gropnite v. turbe ilmi usema v. qtiintd
gust v. spalare ritual& ilmi fikh v. jurisprudentIE
gustare (iftar ) 182 ilmi hendese v. matematica
itmi kelam v'. rttorita
hadisi serif v. spusele Profetului ilmi mantik v. logics
had j v. pelerinaj ilmi tesavvuf v. metafizica
Had jd jilar Bairam v. Bairamul Mic ilmi testis v. trigonometrie
had ji (cel care a facut pelerinajul") 193 ilmi tevarih v. istoriografie
haivani v. suflet ilmul mesahat v. geodesic
hak v. adevArul iluminati 328, 329
hakimba,si v. arhiatru imagini, ---zoomorfe (interdictie) 240 ; ~per
halal v. ingAduintb. mise persanilor 241
Hamsin v. Cincizecime imam (conducAtonil rugaeiunii) 177, 178,
hanuri 189, 190 188, 210, 258, 259, 263-265, 267-269,
har ( hidaet, hidayet) 204, 206; (karamet) 336, 341, 342
247-277 iman suparasi v. catehism
haraci 342 imnuri divine ( illahi ) 182
haram v. interdictie incest 337, 338
harem (locuinta femeilor) 196, 205, 213, inima, laca al cunoa#erii 56
258, 307 insecte daunatoare 374
hati,serif (hatt-i writ porunca imperialA); instrument matematic (muzical) 354, 355
195, 196 ingt v. stil epistolar
hatib (katib, citetul Coranului)" 75, 76 interdictie ( haram ) 170, 187, 228, 239-247
havafiun v. apostoli intervale muzicale ( fobe ) 354
Hegira (Hid jreti nebevie, Hicreti nebeviye, invaliditate 225
mutarea Profetului de la Mecca la Medina, invocarea diavolului (daavai Seiatin,
inceputul erei mahamedane) 9, 21, 22 da'va-i 5eyatin) 378
heiula v. materie islam (dinislamden = din-i Islamden, re-
hidaet v. har ligia musulmanA") 170; rAspindirea lui
hid.* v. valurile pudoarei prin sabie 47; v. i rAzboi sfint
Hid jreti nebevie v. Hegira ispendj (ispenc, al cincilea dintre robi",
hidraulica 359 impozit cuvenit sultanului) 209, 300
hidropizie 274, 374 istoriografie ( ilmii tevarih, ilm-i tevarih)
hilat v. caftan 356, 357
hikmet v. fizicl; medicina izan v. ezan
hirka (hirka, mantie de derv4) 292, 293
htrka-i serif v. mantia sfinta imbalsAmare 269
hod ji (invAtAtori) 81, 251, 252, 341 impreunare (djima, cima, ca obligatie)
hoinAreala (interdictie) 246 231-234, 236, 267, 284; rituall 335,
homosexualitate 222, 233, 310 336
hrisme (prorociri) 55 i urm. infrinare (castitate) 218, 220-222, 294, 295
hudjdjed v. acte ingaduintA ( halal ) 170, 205, 228, 235-239
huri (frumoasele din paradis) 101, 164, 165 ingeri (i arhangheli) 14, 93, 97- 101, 104
husnihat v. caligrafie
hutbe v. predica mortii 150, 152; not 98;
sufletele ,--alor 79, 83
.
106- 109, 112, 124, 213, 272, 273; ingerul
pazitori 251;
iad (gheena) 16, 24, 71, 79, 80, 94, 107, 136, inmormintare 209, 268-272
139- 162, 240, 321, 323 inot 212
iatsi v. noaptea . intelept v. sofi
icoana v. tasvir invAtati v. ulema
I di erbain v. Patruzecime invatatoare ( usta hatum ) 251
idol v. sanem invataturA (obligatie) 2 11-2 13, 231
idolatrie 41, 42, 113, 240, 338 inviere 136, 150, 154, 207
ieniceri 300, 301, 310, 331; comandantul
-, for ( ienicer aga, yeniceri agasi) 261,
282
judecatA 210; - de apoi 122, 150- 156;
omului, de cAtre membrele corpului,
ifani (imamii vizibili, dupa secta ismailiana) 153, 154
36, 57 judecator v. cadiu; mufti
if tar v. gustare jurisprudenta ( ilmi- fikh, ilm-i fikh) 81, 227,
ignoranta 317 360, 365, 366; v. i dreptul canonic mu-
iiman v. credinta sulman.
ilahiet v. teologia musulmana
illahi v. imnuri divine kdamet ghiuni v. sfiritul lumii
-um v. tiinta kadi v. cadiu
ilmi adab v. eticA kaza v. constringere
ilmi rekkam v. aritmetia kazaeriza v. gratitudine
698
kaziasker (dregator) 280 materie ( heiula, heytila) 102, 345; ?-- cris-
kazi v. viteaz talina 113; prima ,-., v. nur
Reafir v. necredineios mousoleu v. turbe
kefen v. giulgiu marturie 211
Kel mullah v. Coran marturisirea credintei (;rahada) 2.4, 128,
kepan v. casatorie 157 158, 169, 170, 177, 218, 255; r- ores-
keriamet v. has; miracole tine 198
kiocek v. efeb masury muzicala v. usid; t crkib
kio,senisin v. asceti mecanica 347, 359
Kiuciuh Bairam v. Bairamul Mic medkal v. logics
kiullah v. scufie de dervis medic 127
kiurs (kiirs, amvon in en oschee). 292 medicina ( hikmet, hikmet) 361, 362, 364
kiuttab v. scribi rnedjevir (mucavir, razboinic, locuitori ai
kible v. directia rituals a rugaciunii Meccli) 117
kina v. antimoniu mekam (case sau lacasuri" muzicale) 353,
kiraat v muzica 354
kofe v, cafea mekruk v. scirbos
kurban. sacrificiu mekteb v. scoala
mercur v. argint viu
lanet v. blestem merdum v. vacluva.
lecanomantie (ghicit in apa) 375 mest (cipici purtati in casa sau moscheei,
legator de carti (mudjellid mitcellid) 356 173, 214, 320
legea, g-lui Allah, 2d, 3d, 8d,, 10, passim; mestesug 213
lui Avraam 119; ,-- evanghelica 4d, metafizica (ilmii tesavvuf, ilm-i tasaVvufl 364
5d, 17, passim; "-- mahomedana 3d, 5 d, metempsihoza. 321, 322
6d, 49, 82, 167-250; r. lui Moise 4d, 122 meteorologic, fenomen ,--, 104
leu (legenda despre) .115, 166 metru poetic ( bahr ) 352
Levhi mahfuz v. Cartes invataturii lui Allah" mevlahane (mevlahane, casa stapinului",
limba arab& 47 -51, 53-54, 74, 212; asezamint de dervisi) 298
4.4 obligatorie 247
mevlud (ziva nasterii lui Mahomed) 283, 284
limba attics 52 mezcid (lacas de rugaciune) 122, 172, 175,
limba bulgarA 52 182, 185, 214, 2 16; v. si geamie
limba cazaceasca 52 miei (sacrificiu) 192, 283
limba cella 52 milostenie ( surre, siIrre) 190, 213, 218,
limba cloaca 52 226, 314, 315; benevoll 216; in-
limba ebraica, 49 terzisa. 246
limba elina (greaca) 47, 52 mimber v. amvon
limba german& 52 minaret 113, 177, 320
limba ionic& 52 mintea (creatura primordiala) 93
limba permit& 48, 49 miracole (mudjezat, keramet, mticize) 25-29,
limba polona 52 135- 136, 274-278
limba rust' 52 miini (vopsite cu kina) 215
mintuire 45, 162
limba siriaca 116
imba sirba 52 moarte 100, 108, 111, 149, 344:a doua
moaste 29, 139, 140
" 154
limba slavona 52
limbi (impartirea .-lor la Turnul Babel) 116 monstri 105
locurile sfinte islamice 19, 186-201 morals v. etica
logic& (ilmii mantik, ilm-i mantik) 359, mormint v. turbe
360; introducere in ,--,(medhal, methal) 360 motan (legenda) 115, 166
lumea 102; arderea lumii 149, 150; creatia motorul prim natural (principiul miscarii) 343
lumii 101, 102; cealalta 105; sfirsitul mucenic v. martir
lumii 144- 150 mucenicie (sehadet, eliaclet) 218, 224-225,
luna 279; go frinta prin .miracol 25, 106; 255-257, 321
natura lunii 103, 104 mudjellid v. legator de. carti
lux (interdictie) 246 mudjezat v. miracole
muezin v. cintaret bisericesc
mufti (judecator) 123, 161, 223, 270, 280,
mac 297 327, 333, 334
magie ( sih, sihir) 371-373 Muhammedie (carte de doctrina islamica) 2,
mantia sfinta (a lui Mahomed, hirka-i 4, 49, 50, 97, passim; v. si Indicele de
serif) 30 autori i opere, s.v. Yazicioklu Mehmet
martir (fehid) 218, 224, 225, 255-257, 321 Muharrem (prima luny a anului arab) 61
matabut v. nasalie mukabele v. Ziva adunarii
matematica (ilmi hendese, ilm-i hendese) muncile vesnice v. torturile pacatosilor
347, 359 munedzdim basi v. astronom
matematicieni 102, 106 murasa (rect : murahhas) v. crainic
699
snurruvvet v dArnicie trul) lui 144
nturtad v. renegat par de prisos (originea legendara) 110, 111,
musafiri (oaspeti) 117 249, 250; (taierea, raderea, smulgerea obli-
musavvir v. pictor gatorie a parului) 214
nausea (legends) 125, 126 pasari eliberate (azadkusi, azad kuss) 234,
musevvir basi v. pictor 238, 239
musabak v. sculpture in filigran paunul (legends) v. Tays
muzica 255, 269, 297, 298, 301, 310, 353, pedepse v. torturile pacatosilor
354; ~ instrumentala (interzial) 247, pelerinaj (hadj) 83, 170, 184, 188- 196,
353; instrumente de ~ 39, 353; ~ a lui 218, 283; v. si hadji
Tedjdjial 147; ~ vocals (kiraat) 247, 353 Pentateuc (Tevrat) 4d, 38, 39, 45, 121,
nahv v. sintaxa 122, 206; v. si Indicele de autori si opere,
nai (nei) 247, 293, 298, 304 s.v. Biblia
nakkas v. pictor pescuit 246
nak,s v. pictura petreceri (interdictie) 247
namaz v. rugaciune petitorie 257, 258
namazkeah v. rugaciune piatra filozofall 324
natiki v. suflet plata public& (badestan, bazar, bedesten) 287
naturalisti 102 picioare (vopsite cu kina) 215
nazm (particularitate de stil a Coranului) 42, pictor (musavvir) 355; ~ sef (musavvir
43 bass) 355; ~ de flori (nakkas) 356
nasalie (matabut, mastabut) 269 pictura (naks, nakis) 240, 241, 356
nebati v. suflet pisicti 238; legends despre ~ 166
nebuni 254, 311, 312 pisches v. daruri
necredincios (keaf ir, 'Kafir) 196 pitici 145- 146
necromantie 375 pocainta 107, 203, 2 18-220
necuviincios (djeaiz, caiz) 249 poeti 244
nefes ogullari v. bastarzi poezie (sir) 302, 310, 352, 353
nei v. nai poligamie 209, 212, 231, 236, 237
neshi v. caligrafie politeism 343
Nevruz v. an nou politete 94
nikkeah v. casatorie pomenirea mortilor 272
noaptea (iatsi, vremea. odihnei" , yatsi) 84 porc de mare v. delfin
nodul gordian 48, 49 portret v. tasvir
nudzm v. astrologie ; astronomie porunci date primilor oameni 108, 206;
-numArAtoare literals (ebdjed, ebced) 357 v. si Decalog
nunta v. casatorie post (piele", tronul unui seic) 291
nur (duhul divin", prime" materie, post (urudj, uruc, abstinenta.) 83, 170, 180 -
stralucirea") 15, 93, 94, 97, 99, 244 186, 307, 324; ~ benevol 216; v. si
nusha v. retete medicale Ramazan
potop 113- 115, 166
oaspeti v. musafiri practica 127
.okumak v. descintec predestinare 92
omul, ~animal 343; creatia omului 107, 108, predicator v. vaiz
124; ~ rational 344 predico. (hutbe, pomenirea. sultanului") 178,
optic& 359 179
orase 359 preludiu muzical (taksim) 298
orichalc (metal necunoscut; alama ?) 103 prezicator (faldji, falci 377
orologiu (interzis in orasele orientale) 247 preziceri (fal) 376, 377
ortodox v. sunni prizonieri 207-209, 275; eliberarea for 262
ospiciu (timarhan; timarhane) 311 proroci 45, 83, 112- 126, 119, 127, 132,
ospitalitate 117, 118, 228, 238 133, 136, 277
prostitutie sacra, 27, 28
pace 228 - 231 ; '..temporary a musulma- psalmodiere (fasl, suits muzicala) 298
nilor cu crestinii 230, 231 psalterion (zebbur ) 247
padisah 36 Psaltirea (Zebbur) 39, 45, 47, 96, 124, 206;
Paraklitos v. Sf. Duh v. si Indicele de autori Si opere, s.v. Psalmi
paralizie 274, 374 pudoare 94
-pap 281 purgatoriu (Araf, al -Aral, Riul de foc",
Patruzecime (Idi erbain, Id-i erba.'yin, in- Gheena") 89, 155- 158, 163, 166, 171,
ceputul primaverii) 285, 286 175, 184, 185, 208, 218, 272, 323; v. si iad
-pleat, "-originar 99, 100, 108- 111; ~ de purificare 156, 157, 333
moarte v. interdictie
pacatosi 150, 151 rai 15, 100, 107, 109, 111, 112, 162 -166,
-pliajnen (legenda.) 245 217, 218, 321
pamint, geneza lui 102- 105; buricul (cen- rakkam v. aritmetica
700
Ramazan (luna de post) 132, 180, 181, 183, seceta (remmel) 349
185, 188, 213, 279, 331 selamlik (selamlik, locuinta barbatilor) 258
rasad (ghicit in stele") 364, 369; v, pi semaia (semaya, cintare cereasea",
astrologie masura in muzica turceascA) 298, 299
ratiune 343 sevab v. conditii
rabdare (virtute) 315, 316 sfat 214
ascumpararea, prizonierilor 207-209 Sf. Duh ( Paraklitos, Firaklitis) 137, 138, 141
rau 226 Sfinti 139- 143
razboi, -nedrept 230; ~sfint (d jihad, cihad) sfirsitul lumii (ruz mah,ser, kdamet ghiuni,
16, 20, 213, 222, 223 raz-i maliser, kiyamet giini) 144- 150;
reforma. fiscala v. tedahul semne premergatoare, 57-64; v. si
reguli de igiena 248-250 apocalips
reheat v. genuflexiuni sidjil v. arhiva
religie 168, 169, 301, 302, 366; v. pi legea sifat (atributele divinitatii) 328
mahomedana silogism demonstrativ (burhuni, delili bur-
remel v. geomantie; vrajitorie han, burhAni, delil-i burhan) 327, 360
remmel v. seceta simun v. samm
renegat (murtad, murtedd) 123 sintaxa (nahv, nahiv) 348, 349
restituirea lucrului furat 210 sinucigasi 344
retor (ehlikelam, ehl-i kelam) 297 sirkiatibi (sir katibi, scribul lui Allah) 15,
retorica (ilmii kelam, ilm-i kelam) 178, 352, 39, 40
353, 360 sih v. magie
retete medicale (nusha, musha) 362 smerenie 226
riaia v. supus soarele 103, 104; rasare la apus 74, 75
risipa (interdictie) 246 sodomie 265, 337, 338
Riul de foe" v. purgatoriu sofi (stiff, intelept) 364
riuri 104 sofism (delili galat, dalil-i galat) 360
robi 207-209; casatoria for 261; v. si solie de felicitare (tehniye ) 35
prizonieri soma peste masura (interdictie) 246
rugaciune (namaz ) 18, 19, 83, 84, 157, spatiu 162
170, 174- 179, 214, 216, 249, 320; spalare rituala (abdest) 84, 98, 171- 173,
pentru dezlegarea. postului (titre) 84; 175, 192, 214, 218, 249, 320; (gust) 84,
~ de dimineata ( sabah namazt ) 11, 20; 98, 171- 173, 175, 192, 218, 336
de inmormintare (djenaze, cendze) 179, spirt v. yin
269, 284; ~ la naste7ea. Profetului, 179; spusele Profetului (hadisi serif, hadis-i
secreta (dhikr ) 305, 325; loc de ~ serif, traditia mahomedana orala) 40, 50
(namazkeah, namazgah) 175, 280, 283 steagul sfint (alem sandjaki ,serif, sancak-i
'fah v. duhuri serif) 32, 33, 126
ruine 125 stil (al Coranutui, al limbii arabe) 41-43;
ru4 mahser v. sfirsitul lumii ~ epistolar (in,sa ) 348, 350, 351
ruzname v. calendar stiliti (asceti stilpnici) 315, 316
stralucirea" v. nur
sabah namazi v. rugaciune suba,si (subasi, comandantul politiei) 261
sabia lui Ali (Zuulfikar ) 34 suflet 79, 95, 108, 345; al lui Mahomed
sacagiu v. sakka-basi 94, 112; ~ rational (natiki ), 345; ~ sen-
sacrificiu (kurban ) 155, 188, 283 zitiv (haivani, hayvani) 345; ~ vegetativ
sade nahare v. timpan (nebati) 345
sakkabafi (saka basi, seful sacagiilor) 190 sultan 279-284; fii de ~ 252, 253; inmor-
samm (simun, vint fierbinte din desert) 78 mintarea. lor, 270
sandjaki ,serif v. steagul sfint sultana valide (valide sultan, sultana. mama)
sanem (idol, aci: arta de a sculpta animale) 355 281
sarbatoarea, .-trandafirilor (Ghiul Bairami, sunnet (porunca Profetului, circumciziune)
Gul Bayrami) 286; ~ prizonierilor 262, 52, 53, 170, 176, 178, 205, 2 11-2 17, 228,
263. 231, 250, 253
s.rbatori, populare (civile, laice, politice) sunni (musulman ortodox) 169, 228, 290,
142, 143, 253, 285-287; religioase 278- 306, 308, 320
284 supunere (ascultare) 218 -220
schisma musulmana 7, 34, 43, 51 supus (riaia, reaya) 241
scrib v. sirkiatibi sure (capitol din Coran) 42
scribi (kiuttab, ktittab) 351 surme v. antimoniu
scirbos (mekruh) 111, 170, 205, 248-250, 333 surr v. casatorie
scribul arab 43; v. si caligrafie surre v. milostenie
scrinciob (dolab ) 282
scufie de dervis (kiullah, kaiak) 292, 302
sculpture v. sanem; ~ in filigran (mu,sa- ,sahada v. marturisirea. credintei
bak ) 355 ,sarf (gramatica) 348
701
sarpele 109, 111 torturile pacatosilor (mbncile iadului, pe-
,sart v. conditii depse) 99, 155- 162, 219
scoala (mekteb, mektep) 252, 347, 348 tratate 230
sehadet v. mucenicie trigonometrie (ilmii teslis, ilm-i teslis) 359
,sehid v. martir trimbita de corn (semn al sfh-sitului lumii)
pic 33, 35, 191, 196, 197, 268, 276, 291, 77, 79
303, 304; de Mecca 35, 36 trindavie (interdictie) 246
,siriat v. dreptul cononic musulman tron (taht) 280; v. si Ars; v. 0 post
,seri serif v. dreptate Tuba. (porn legendar in rai) 164
sir v. poezie tulpan v. turban
soareci (legenda despre ) 114, 166 tuneluri subterane 104
lobe v. intervale muzicale turban (tu/pan) 294
stiinta. (i/m) Id, 2d, 346-348; divink turbe (ttirbe, mausoleu, mormint) 187, 269,
113; a numelor divine (ilm usema, 271, 272, 276, 303; ", al seicilor si vite-
ilm-i usema) 366, 367; a tainelor 56 jilor 273, 274
tutun (fumat) 165, 182, 312-, de prizat165
taalik v. caligrafie
tabirname v. vise ucidere inutile. (interdictie) 245
table (joc de ) 239, 247 usema (invatati) 62, 70, 249, 280
taht v. tron unitatea (creatura primordiala) 93
tahtiti bilad v. geografie universurile 101; v. si lumea
taksim v. preludiu muzical uriasi (div) 114, 124
takvim v. efemeride usta hatun v. invatatoare
talisman (tilsim, tilsim) 372 usul (masura muzicala) 354
tasvir (portrete, icoane) 355 vad jib v. conditii
Tays, pasarea (tavus, paunul, local al su- vakuf (donatie pioasa) 186
fletului lui Malaomed) 94, 109, 164 vaiz (vaiz, predicator) 178, 297
tacere 294 vase interzise 333
tarie (de caracter) 218, 222, 223 vacluva (merdum, merclam) 257
tedahul (tedahul, an lungit", plata in- val de cap (astar) 282
tirziata", reforma fiscall) 285 valurile pudoarei (hidjdb) 94, 95.
tedjdid iman v. credinta
tedjdid nikkeah v. casatorie vechil (vekil, loctiitoi) 258
tehniye v. solie de felicitare versuri (gazal, gazel) 297
tekke (ma-nastire de dervisi") 291, 292, 299, vierme (legenda despre 126
304-306, 309, 314, 315 vinul (interzis mahomedanilor) 16, 219,
temdjid (temcid, o ora inainte de rasaritul 242-244, 297
soarelui) 174, 181, 183 vineri (djiuma, cuma, ziva de adunare")
tennure (tenntire, haina larga purtata de 178, 179, 284
dervisi) 298 vise (tabirname, cartea tilcuirii lor) 374
teologi musulmani (ehlifikihi, fikiha, fileaha, viteaz (gazi, kazi) 223, 224, 239
ehl-i fikih, fukaha) 24, 81, 157 vitejie (gaza, .gaza,) 222, 223, 231
teologia musulmana. (ilahiet, ilahyiat, ilrn-i vizir, 281; mare"-, 281; inmormintarealui 270
ilah) 81- 166, 366 vinatoare (interdictie nerespectata) 246
teorie 127 vint 104; ve si samm
teravi (rugaciuni in noptile de Ramazan) voievozi v. domnitori romani
96, 179, 182, 183 vointa, libera. 90, 91, 206, 207; M a lui
terkib (masura muzicall) 354 Allah 91, 92 .
tespih v. Allah vrajitori 219
Testamentul nou 46; v. si Indicele de vrajitorie (remel) 349, 370, 371
autori Fi opere, s.v. Biblia ylax (corcitura de hip cu vulpe) 322
Testamentul vechi 46; v. si Indicele de
autori si opere, s.v. Biblia Zebbur v. Psaltirea, psalterion ; v. si Indicele
tesrlh v. anatomic de autori ,si opere, s.v. Biblia
tevarih v. istoriografie Zakistim v. Zakum
tevarihdji basi (mai-marele istoricilor) 356; Zakum (Zakkum, porn legendar in paradiS) 160
v. si istoriografie zeciuiala (zekkeat) 83, 170, 203, 216, 218
tevfik (consimtamintur unirii cu Allah) 94 zenit 12
Tevrat v. Pentateuc Zidul lui Alexandru 146, 147
timar v. fief militar Zile, -bune 286, 287; ",rele 286, 287; "-ale
timpan (sade nahare, instrument pentru carbunilor aprinsi" (Djemre, Cemre, sar-
marcat masura) 298 batoare populara) 286
tilsim v. talisman zina v. desfrinare
timarhan v. ospiciu Ziva adunarii (mukabele) 298
Cara intunericului 131 zodiac 61, 103
tonuri muzicale 354-355 . Zuulfikar v. sabia lui Ali
702
,BIBLIOGRAFIE
1. TEXTUL
1. Originalul latin
a. Manuscrisul autograf
Arhiva Centrals, de Stat de Acte Vechi a U.R.S.S., Moscova, fondul 181, Sectia de manuscrise-
a fostei Biblioteci a Ministerului Afacerilor Straine; ms. nr. 1325, f. 2- 128. Incipit:-
Curanus. Demetrius Cantemir lectori charissimo salutem. [Versiunea scurta: f. 2-43; versi-
unea amplificata: f. 44- 128'],
b. Copia originalului latin
Biblioteca. Academiei R.S. Romania, Bucuresti, Sectia manuscrise: ms. lat. 76, f. 39- 100'
[numai versiunea scurta]; Fotocopii nr. 145, vol. I-II [fotocopia integrals a origi-
nalului latin]; Sectia microfilme: mf. 37 [reproducerea integrals, a originalului latin].
c. Fragmente publicate
Cando. Virgil Dimitrie Cantemir ,si artele islamului, in Manuscriptum", 4, 1973, nr. 4 (13),.
p. 8- 13 [f. 106- 108' din manuscrisul autograf].
2. Editia princeps ruses
Knuza cucmuma unu cocmonnue myxammedaucicun penueuu. Hanenamoca noceilenuem ezo eeminecmecr
Hempa Bemmaeo, umnepamopa u camodepaicya ece Poccuucnaeo e munoepa0uu yapcmonomaecr
Caumnumep6ypxa. .11ema 1722. JeKa6pft e 22 dent. IL+ 5 + 12 + 2 + 8 379 p. lf. pl.
3. Traducerea germana
Arhiva Academiei Germane de Stiinte din Berlin: documente D. Cantemir, in-folio I: V. Nr. 3.
4. Traducerea bulgara
Biblioteca de Stat M.E. Saltikov-Scedrin", Leningrad, fondul Pogodin: ms. 1204, f. 17 9-340.
Miscelaneu cu scrieri ale lui Sofronie Vraceanski. Incipit: Cucmuma u penueun maxo-
medancnaa...
5. Traduceri romfinesti
Cantemir, Principele Dimitrie-Despre Coran. Dupd copia latineascd de la Academia Romtind,
acum mai intii tellmcicit si tipdrit in romanote de Ioan Georgescu, profesor la Liceul Mircea
cel Batrin", Consta.nta, in Analele Dobrogei", 7, 1927, p. 67- 121; extras: Cernauti,
Editura revistei Analele Dobrogei", 1927. 57 [-59 p.]. Recenzie: Al. Busuioceanu,
in Curentul", 1, 1928, 14 ianuarie, p. 2.
' Cantemir, Dimitrie - Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane. Traducere, studiu intro-
ductiv si comentarii de Virgil Candea. Bucuresti, Editura Minerva, 1977. LXXIV + 687
p. + [20] f. pl. (Scriitori romani). Recenzii in: Flacara", 26, 1977, nr. 28 (1153), p. 17
(Serban Cioculescu); Flacara", 26, 1977, nr. 35 (1160), p. 11 (G. Zane); Romania
literara", 10, 1977, nr. 25, p. 19 (Alexandru Dutu); Luceafarul", 20, 1977, nr. 27,
p. 1, 5 (Al. Piru); Revue des dtudes sud-est europeennes", 15, 1977, nr. 4, p., 787-788
(Carol Gollner); Biserica Ortodoxa Romans ", 116, 1978, nr. 1-2, p. 152- 156 (diac.
prof. Emilian Vasilescu) ; Glasul Bisericii", 37, 1978, nr. 5 -6, p. 664 - 667 (pr.
Gh. Cunescu); Tribuna Romaniei", 7, 1978, nr. 147, p. 4 (Dan Medeanu, interviu
cu Alexandru Oprea despre premiul Perpessicius" pe anul 1977 acordat traducerii
Sistemului) ; Studia et acta orientalia", 11, 1983, p. 117- 118 (Rodica Pop), ,
Candea, Virgil - Dimitrie Cantemir si artele islamului, in Manuscriptum", 4, 1973, nr. 4 (13)
p. 8- 13. [Fragmente traduse dupa originalul latin.]
Candea Virgil-Dimitrie Cantemir, Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane", in Lucea-
farul", 16, 1973, nr. 21, 26 mai, p. 3. [Fragmente traduse dupa versiunea. rusa.]
703
II. LUCRARI DESPRE SISTEM
1. Studii fundamentale
Candea., Virgil - Cantemir et la civilisation islamique, in Romano-arabica", 2, 1976, p. 15-42.
Ciobanu, Stefan - Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Roman l. Memoriile Secfiunii
literare, s. III, t. 2 1925, p. 341-544 (v. p. 412 -424, 522-525). Recenzii: N. Iorga,
In Revista. istoricl. ", 11, 1925, nr. 7-9, p. 137- 147; P.P. Panaitescu, in Dacoro-
mania", 5, 1927, 1928, p. 1238-1251.
Panaitescu, P.P. - Dimitrie Cantemir. Viala Fi opera. Bucuresti, 1958, p. 137, 212 -219.
3. Generalitati
704
Panaitescu, P.P. - Le prsnce Dimhtre Cantemir et le mouvement intellectuel russe .sous Pierre le
Grand, In Revue des etudes slaves", 6, 1926, fasc. 3-4, p. 252-253.
Panaitescu, P.P. - Dimitrie Cantemir, in Istoria literaturii ronkine, vol. I, Bucuresti, 1964,
p. 632-633.
Pascu, Giorge - Via la ,si operele lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1924, p. 96-97.
Pekarskij, P. -Haytca u Aumepamypa e Poccuu npu Hempe Beautom, Camcruerep6ypr, 1862,
T. I, p. 236-237, 248-252.
Simonescu, Dan - Activitatea lui Dimitrie Cantemir in Rusia, in Studii si cercetAri istorice",
19, 1946, p. 9-17.
4. Geneza si izvoarele Sistemului
Babinger, F. - Izvoarele turce,sti ale lui Dimitrie Cantemir, in Arhiva romAneasca", 7, 1941,
p. 111- 112.
Babinger, F. - Die osmanischen Quellen D. Kantemir's, in Omagiu lui I. Lupa,s, Bucuresti,
1943, p. 37-46.
Babinger, F. - Die tilrkischen Quellen Dimitrie Kantemir's, in Zeki Velidi Togan'a Armaan,
Istanbul, 1951, p. 50-60; republicat in Aufsdtze und Abhandlungen zur Geschichte
Siidosteuropas und der Levante, II. Bd., Munchen, 1966, p. 142- 150.
Bogaci, Gh. - Dimitrie Cantemir inedit, in Moldova socialistA", 1976, august, 13, nr. 188.
Cantemir, D.-Rdspuns Sinodului rus, in chestia Sistemului religiei mahomedane", la $t
Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Romdncl. Memoriile Segiunii literare,
S. III, t. 2, 1925, p. 524-525, nr. LXIX.
Cernovodeanu, Paul, Alvina Lazea si Mihai Caratasu - Din corespondenta ineditcl a lui Dimitrie
Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5, p. 1042-1043.
$erban, C. - Jurnalul lui Ivan Ilinski, in Studii", 8, 1955, nr. 5-6, p. 119-135.
Voskresenskij, N.A. - 3axonoclamenbcicue mom Hempa I, Mocicrta - Ilemiurpart, 1945,
p. 112-114.
5. Valoarea folclorici 81 etnografica. a Sistemului
Botez, Liliana-Elemente de folclor turcesc in lucrdrile de orientalisticd ale lui Dimitrie Cantemir.
Conductor stiintific: lector Mamut Enver. Bucuresti, 1968, 40 p. dactilograf. (Univer-
sitatea. Bucuresti. Facultatea. de Limbi Clasice yi Orientale.)
Caraman, Petru - L'ethnographe Cantemir et le folklore du Proche-Orient, in Dacoromania.
Jahrbuch fur Ostliche Latinitat", 2, 1974, p. 3 13-341; 3, 1975-1976, p. 237-270.
Fochi, Adrian - Dimitrie Cantemir etnograf ,si folclorist, in Revista de etnografie si folclor",
9, 1964, nr. 1, p. 71- 102, si nr. 2, p. 119- 142 (v. p. 83-84, 95-96, 125, 130-132).
705
7. Receptarea operei in cultura secolelor XVIII- XIX
706
TABLA ILUSTRATIILOR
1. Dimitrie Cantemir. Gravure, posturnO. din The History of the growth and
decay of the Othman empire, translated by N. Tindal, part I, London, 1734 (Bucuresti,
Biblioteca Academiei R. S. Romania)
2. Religia mahomedanO. Alegorie de A. F. Zubov. Frontispiciu in Sistemul
sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.
3. Dimitrie Cantemir, Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sankt-
piterburh, 1722.* Foaia de titlu (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania,
sectia Carti rare)
4. Dimitrie Cantemir, Curanus, 1. 2 (Moscova, Arhiva Centrals, de Stat de
Acte vechi a U.R.S.S., fondul 1,81, Sectia de manuscrise a fostei Biblioteci a Minis-
terului Afacerilor Straine, ms. 1325) ,
5. Sethi Calvisii Opus chronologicum, Francofurti ad Moenum et Lipsiae
1685. Foaia de titlu (Bucuresti, Biblioteca. Academiei R. S. Romania, sectia
Carti rare)
6. Ludovico Marracci, Alcorani textus universus, Patavii, 1698. Foaia de
titlu (Bucuresti, Biblioteca. Academiei R. S. Romania, sectia CArti rare).
7. Za'iraya, t. I, f. 237 (Istanbul, Biblioteca. Topkapi Sarayi, ms. Ahmet
III, 3042)
8. Francisco a Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium, Vien-
nae, 1680- 1687. Foaia de titlu a vol. IV. (Bucuresti, Biblioteca. Academiei R. S.
Romania, sectia Carti rare)
9. Barth6lemi d'Herbelot, Bibliotheque orientate, Paris, 1697. Foaia de titlu
(Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania, sectia CArti rare)
10. Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C.
Belli, Venetia, 1672. Frontispiciul (Bucuresti, Biblioteca Institutului de Istorie
N. Iorga")
11. Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C.
Belli, Venetia, 1672. Foaia de titlu (Bucuresti, Biblioteca Institutului de Istorie
N. Iorga")
12. Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C.
Belli, Venetia, 1672, p. 203 (Bucuresti, Biblioteca. Institutului de Istorie N. Iorga")
13. Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.
Epistola dedicatorie Cdtre Petru cel Mare (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S.
Romania, sectia CArti rare)
14. Odd operei lui Dimirie Cantemir de Teofilact Lopatinski, publicata in
Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktipertburh, 1722 (Bucuresti,
Biblioteca Academiei R. S. Romania,sectia Carti rare)
15. Lauda lui Dimitrie Cantemir, de Ghedeon Visniovski, publicatO in Sis-
temul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722 (Bucuresti, Biblio-
teca Academiei R. S. Romania, sectia Carti rare)
16. Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.
Prefala (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania, sectia Carti rare)
17. Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.
rnceputul Cdrlii I (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania, sectia CArti
rare)
18. Miniaturl din Genealogic profetului Mahomed dedicatl sultanului Maho-
med al III-lea (Dublin, Chester Beatty Library, ms. turc., c. 1598)
19. Dervisi in procesiune. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterreichische
Nationalbibliothek)
20. Copiii sint dusi la ceremonia circumciziunii. Desen din cod. 8626 (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek)
21. Festivitate la curtea sultanului Ahmed al III-lea. Miniatur5. de Levni,
in Vekhi, Sur -name, c. 1720- 1725 (Richard Ettinghausen, Miniatures turques,
Milano, 1965, pl. 24)
22. Cortegiu nuptial. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterreichische NatioJ
nalbibliothek)
707
23. Scent de harem. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterreichische National-
bibliothek)
24. Baldachinul miresei in cortegiul nuptial. Desen din cod. 8626 (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek)
25. Hogi la ceremonia inmormintarii. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterrei-
chische Nationalbibliothek)
26. Focuri de artificii festive. Miniature, de Levni, in Vekhi, Stir-name, c.
1720 1725 (Richard Ettinghausen, Miniatures turques, Milano, 1965, pl. 26)
27. Cortegiu imperial in Constantinopol (1648). Gravura din Coecke van
Elst, Les mceurs et fachons des Turcs, 1533 (Londra, British Museum Library)
28. Djalal al-Din Rumi, intemeietorul ordinului dervisilor mevlevi. Mi-
niatura tura. din secolul al XVI-lea (Istanbul, Biblioteca Topkapi Sarayi)
29. Dervisi in geamia din Pera. Gravura. din Recueil de Cent Estampes repre-
sentant differentes nations du Levant. Graves ... en 1707 et 1708 par les ordres de M.
de Ferriol, Paris, 1714, pl. 178 (Bucureiti, Biblioteca Academiei R. S. Romania,
sectia Stampe)
30. Dervis vagabond. Costum de dervis. Superiorul unui asezamint de der-
drip. Gravura din Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad.
C. Belli, Venetia, 1672 (Bucuresti, Biblioteca Institutului de Istorie N. Iorga")
31. Dansul ritual al dervisilor mevlevi. Miniature tura de la mijiocul se-
colului al XVII-lea. Colectie particulars (Paul Coles, The ottoman impact on Eu-
rope, London, 1968, p. 55)
32. Dansul ritual (' sema') al dervisilor mevlevi. MiniaturA din 1792-1793
(Dublin, Chester Beatty Library, ms. 474, f. 248 b)
33. Tinar ienicer de origine crestina. Desen in A brief relation of the turckes,
1618 ( Londra, British Museum Library)
34. Sacagii oferind apt pentru mila lui Allah". Desen din cod. 8626 (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek)
35. Dervis din ordinul kalenderi. Gravura din Paul Rycaut, Istoria dello
stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C. Belli, Venetia, 1672 (Bucuresti,
Biblioteca. Institutului de Istorie N. Iorga")
36. Sultanul Ahmed al III-lea (1703 1730). Portret contemporaan de
Levni (Istanbul, Topkapi Sarayi)
37. Coloana serpentine in Hipodromul din Constantinopol. Miniatura, de
la sfirsitul secolului a XVI-lea dintr-o Sur -name a lui Murad al III-lea (Istanbul,
Topkapi Sarayi)
38. Coloana lui Arcadius de pe colina Xerolophos, inainte de darimare (1711).
Desen in ms. Cigogna, 1971 (a) (Venetia, Museo Civico Correr). Gravura din co-
lectia Gaignieres (b). (Paris, Bibliotheque nationale)
39. Negustor raguzan. Gravura din Nicolas de Nicolay, Les quatres pre-
miers livres des navigations et peregrinations orientales, Lyon, 1568 (Paris, Biblio-
theque Sainte Genevieve)
40. Tinar paj din Palatul sultanilor. Miniature de Levni, inceputul
secolului al XVIII-lea (Instanbul, Topkapi Sarayi MiAzesi)
41. Truss de scris arab, teaca pentru condeie si calimara. Secolul
al XVIII-lea (Alger, Muzeul National de Antichitati)
42. Efendi. Carturar intre cartile sale". Gravura din Recueil de cent
estampes reprisentant differentes nations du Levant, Paris, 1714, pl. 24.
43, Placa de faianta, Iznik, 1660, reprezentind moscheea din Medina si
mormintul Profetului (Paris, colectia Camille Aboussouan)
44. Continuatio. Extractus aus dem ru/3ischen Buch des Fr. Cantemiri von
der turkischen Religion. Fragmente traduse in germane, prima Ma (Arhiva Aca-
demiei Germane de $tiinte din Berlin)
708
SUMAR
Studiu introductiv V
709
Kfixra inecrax. 0 BlibIX cell pemirrn4 ycrartax (251) 398
Cartea a xasea. Despre alte rinduieli ale acestei religii (251) 399
ANEXA
Textele in Latina din editia princeps. Nota editorului 585
Ode in laudem operis serenissimi principis Demetrii Rautemiri Systema dicti de religione et
statu Imperii Turcici, auctore Archimandrita Theophylactuo, Scholarum Moscuensis
Rectore ( lb) 586
Oda intru lauda operei prealuminatului principe Dimitrie Cantemir intitulate Sistemul
despre religia xi starea Imperiului Turcesc de Arhimandrit Teofilact, Rector al qcolilor
din Moscova ( lb) 587
Serenissimo & celsissimo Demetrio Cantemir S(acri) Rossiaci Imperii principi terrarum
Moldauiae haereditario domino, auctore Hier(o)n(ymo) Gedeone Wiszniowski,
Ph(ilosophiae) D(octore), H(onorario) Th(eologiae) P(rofessore) (4b) 590
Prealuminatului xi preainaltului Dimitrie Cantemir, principe al Sfintului Imperiu Rusesc,
domn creditar al pill Moldovei, de Ieronim Ghedeon Vixrdovski (4b) 591
INDICI
Indice-glosar de neologisme 673
Indice de nume 679
Indice de autori xi opere 692
Indice cultural 696
Bibliografie 703