EDITURA .

;)9$1%

ILARION TIU

MI~CAKEA
~

LEGIONAKA
dupa Comeliu Codreanu
DICTATURA REGALA
(februarie 1931ke-ptembrie 19"0)

Mecanismele schimbului de gene retie

-
Copcrta colectiei: Silvia Co lfescu

Copyright 0 Ilarion Tiu 200 7

Redacto r': Cristina Ciubota ru

Tchno redactor: Cristina Can racuzino
 ILARlONTIU

MI~CAREA LEGIONARA.
DUPA CORNELIU CODREANU
vol. I
Dictatura regala
(febru arie 1938 - septembrie 1940)
Mecanismele schimbu lui de generatie

g. , .
' -),;.""-
"." ' ..

EDITURA VREMEA
BUCURE.5TI
2007
Descri erea C IP a BibliQtecii Nal iona le II Romaniei
T IU, Il.ARI O~
Mi,ca rta legionar i d upi Co rneliu Cod rean u I llarion Tiu,
BlICu~li : Vremea. 2007-
3 vel,
ISBN 978973-.645251 2
Vol. I : Dietat ura rega li (rebr ul rie 1938-seplembrie J940) :
meeaetsmeje sehimbu lui de gem.' ral ie. - 2007. - Bibliogr.
ISBN 978-973-.645-253-6

329(498} Legionar
929 Zelea Codreanu,C.
 Introduce rc

Alcgcrilc din dcccmbrie 1937 au marcat nu numa i .fali-

mcnt ul" partidclor politico .Jraditionalc", ci ~ i usccns iunca
.Jortclcr cxtrcmistc''. Profitfind de ocazie, Carol al II-lea a in-
staurat in fcbruaric 1938 un rcgim autoritar, prin care a inter-
z is prin lege or ice activitatc politica in afara cclei oficia lc de
stat.
Lidcrii Miscarii lcgionarc au fost arcstati la scurt timp
d upa lo vitura de stat, iusa organ izatia s-a mobil izal prin clita
scc undarf si rcritor iala. care a ales sa raspunda cu.violcnta la
acti uni lc guvc mulu i. Astfcl ca noua gcneratic a Miscarii leg io-
na rc a lost .Jmpinsa" la con duccrca formatiunii in conditii ex-
ccptiouale, tara sa pa rcurga an umiti .ipasi politici", asa cum
IaCUSC cchipa lui Corneliu Cod rea nu (respectivul grup pom ise
si el de la zero in 1927, iar peste zece ani miscarca avca un ca-
pital politic semniflcativ).
Seo pul accstei lucrari cste de a anal iza modalitatile prin
care noua conduccrc a gasit rcsurse de a se mcntinc in viata
publica in afara cadrul ui legislativ si in ce masura s-a pastrat
caracteristica de miscarc nationalista cxtrem ista a organizatici.
Paralel cu supravietuirea iustitutionala, s-a pro dus si 0 lupta
pentru Icg itimitate in pozitiile de con duccrc . Astfcl, se Val' stu-
dia si mccanismclc schimbului de generatie.
Tcma cste rclativ ncacopcrita in istoriografie, in primul
rand datorita lipsc i fondului documental' pana in anii 1990. in
truca t Mi scarca legio nara a adoptat, dupa mai 1938, (arestarca
lui Corneliu Codrcanu ~i a principalilor co laboratori) 0 linie
radic alii de tip tcrorist, supraveghcrea organizatici a fost rca-
lizata de catrc Directia Sigu rantei Stat ului, institutie a carei ar-
hiva a fost prc lua ta de Securitatc dupa instaurarea rcgimul ui

5
comunist. Putini ccrcctatori ro mani care au uvut acccs la res-
pcc tivclc documente au scris conform .J inici" oficialc. Luera -
rile mcmorialisticc care fac rcfcri re la sub ject , aparute in afara
Romiiniei lncc paud eu anii '50, su nt p utin obiec tive, dcoarccc
aut orii accstora a u dorit sa sc disoci czc de caracterul extremist
pe care Miscarca lcgion ara l-a adop tat in acca pcr ioadfi.
in genera l, analiza mccanismclor schimbului de gcn cratic
a fast facuta pc baza unor lucrari memorialisticc salt a un or in-
tcrvi uri luatc part icipant ilor Ia evenimente. Mc todologic , res-
pectivele sursc sunt semuificativc, dar obicctivitatea lor a fost
influ cntatf radical de pro blema .raspundcritor" asupra modu-
lui de act iunc aI organizatiei dupa mai 1938 . Dator ita Iinici ex-
tremiste de actiuuc, in noiembrie 1938 ~i in scp rcmbr ic 1939,
majoritatea elitei lcg ionarc a fa st cxccuta ta in inchisori ca ur-
mare a unor rcprcsalii, astfcl ca ulterior doar anumit i lideri au
fost facuti raspunzatori.

Sch imbu l de gcncratie s-a facut in con formi tatc eu nonn e-

Ie interne ale Miscarii lcgionarc. Radicalismul nu a fost pro-
movat pcntru intfii a oa ra de lidcri extrem ist! cum ar fi Haria
Sima, fiind atcstat d in prima crapa a misc arii studcntesti con-
dusf de Corneliu Cod rcanu . Compctitia pentru p uterc dupa
moartca "G ipitanu lui" s-a dat in conformitate c u instructiunile
lidcrului fondator, prin reactic violcnta la represiunea statului,
iar pcrsoana care a reusit eel mai bine sa rcaduca Miscarea 1c-
gionara in centrul aten tic i s-a autoconsaerat in fruntca organi -
zatici. Instru ctiunilc din Ciirticica sefului de cuib sensu de
Corneliu Codrcanu indieau ca sefut Miscari i Icgionarc trebuia
sa fie 0 pcrsoana rccunosc utf de toti legionarii (pentru a nu fi
problcme de subordona re) si nu eineva cu avautaje politice. in
vara anului 1940, Haria Sima era reeunoseut ea scf de aprox i-
mativ toatc cuibu rilc , insfi politic era contestat de alti mcmb rii
vceh i ai organizatiei sau de eei care detinuscril ant erior anului
1938 functii mai importante decat cl.
In consccinta, consi dcram di lup ta pentru puterc in Mis-
6
carca lcgionara nu a cunoscut .fazc'' spcctaculo asc, fiind con-
forma cu idcologia pe ca re si-c lnsuscau legionarii inca de la
pri mirca in cuiburi.
Sch imb ul de gc ncratic a ad us si radicalizarca orga nizatiei .
Astfel ca , dupa 1938 in Miscarea legionara au intrat pcrsoanc
..lndraznctc" , singurcle dispusc sa infru nte autoritatilc. Latura
cxtrcmista a dcvcnit predomi nanta in fata cc lci polit ice. Nu
doar Horia Sima a fes t adcptul intrcbuintdrii clcmcntclor radi-
ca le in mcnti ncrca lcgaturilor e u teritor iul, primclc iustructiu ni
in accst sen s fiind da tc de lidcr ii Corpului "Mota-Mari n",
structure infiintara de Corneliu Codrcanu in 1937 pcntru a imi-
ta orgauizatiilc paramilitarc din Italia si Germania.
Deviere a de la latura predominant politica spre cea predo-
minant radicals a dctcrminat dcrutarca legionarilor , unii dintre
accstia ncmaifiind dispusi sa respccte instructiunilc lui Co me-
liu Codrcanu privind subordonarca fata de un scf unic . Astfcl,
inca din prima jumatatc a anului 1940 vor aparca discn siun i
vizibilc, care au c1iminat mitul unicitatii puncte lor de vcdcre in
Miscarca legionara din .,pcrioada Capitanului". Deoarcce ace s-
ta murise, nu mai existau resursc de aplanarc a nciu tclcgcrilor,
iar grupurile de putcrc Icgionarc au interprc tat instructiuuile
lui Codrcanu in functic de propriile int crcsc.

Aeo perirea bibliografica asupra subicctului cstc rclativ sa-

racit. Prima carte in care au fos t tratat c uncle aspecte ale peri-
oadei a aparut la put in timp dup a prabusirca statului nation a l-
legionar, ca rcactic la cscc ul colaborarii din tre generalul ron
Antonescu si Miscarca legionara. Analiza cditata de guvemu l
Antoncscu sub titJul Pe marginea priipastiei. 21-23 ianuarie
194/ 1, plaseaza rcsponsabilitatilc asupra eseculu i colaborarii
respective cxclusiv pc scama legionanlor, dar se fae $i uncle
rema rci despre pcrioada ante rioara datci de 14 scptembrie

I Pe marginea priipastiei. 2/-23 ianuaric 1941, vo l. I, Bucu-

resri. Mon itorul Oficia! si Imprimeria Statului. 1942, 270 p.

7
 1940 (forma rca .xtatului naponal-lcg ion ar"). Astfcl cs, gene-
ralului Ion Ant oncsc u cste eonsidcrat in mod fals exponentu !
ofi cial al Miscarii lcg ionarc in conduecrea statulu i, in urma u-
nc i discu tii pc care ar fi avut-o in 1936 cu " Cflpita nul" COI11C-
liu Codrcanu, in ca re accsta ar afirrnat : "La pu tcrc vrcau sa
vcniti dumueavoastra (gcncralul Ion Antoncscu. 11.11. )! La ada-
postul dumncavo astrf doresc sa- m i org anizez partidul, ~ i abi a
dupii aee ea voi u conduce treb urilc statului" (p . 30). in lucrarc
nu sc amintcsc tra tativclc dintrc Horia Sima si gc ncral ul Ion
Antoncscu din vara anul ui 1940, iar accsta d in urm a cs tc pre-
zcntat ca singu ra pcrs onal itate care ar fi dus politics opozanta
fata de Carol al Il-lca dupa ccdarca Basarabici. Legitimarea
ge nera lului Ion A ntoncseu ca un icul Indrcptatit sa prcia putc-
rca dupa abdicar ca rcgclui se face , in rcspecti va lucrarc, prin-
tr-u n artico l a l lui Ion Zclca-Codrca nu di n publicatia Porunca
Vrcm ii, pe care lI oria Sima nu I-ar fi luat in sc ama, decl ansftnd
un curcnt de denigrare a .Conducntorulu t statu!ui" (p. 9). In
rcali tatc, Horia Sima I-a acccptat in itial pe gcncralu l Ion Anto-
ncscu i n funct ia de prim-mi ni stru , dupa cc afl asc de la Legatia
gcnnana d in Bu cu rcsti ca nu ar fi fast sprijinit atata timp cat
m iscarea natio nalis ta era dezbinata .
in cxil, participauti la cvcnimcntele d in 1938- 1940 au in-
ecp ut relativ rcpede pol emica rcspousabilitatilor. Dczb aterea
s-a dcclansat in 19 5 1, cand la Buenos Aires a aparut lucrarca
prcotului Stefan Palaghipi iutitulata Garda de Fier spre rein-
vierea Romanici La iuceputul an ilor 1990 a fas t tipari ta ~i in
1

Romania' , Intrctindnd 0 anumita viz iunc despre evenim cntclc

d in pcrioada 1938 1940. Stefan Palaghita a fa st pr imul publi-
c ist care a impaI1 it Miscarca lcgionara in doua segmente -
.cocrenist'' (linia po litics a lui Com cl iu Codr can u) ~ i "simist"

2 Pelaghita, Stefan. Garda de Ficr ~pre rcinvierea Ronuiuiei,

Buenos Aires, Bditura Autorului, 195 1. 384 p.
J Palaghita, Stefan, Garda de Ficr spre reiuvierea Ronuiniei,
Bucuresti, Ed itura Roza Yfi nturilor, 1993, 366 p.

8
(ad ept a llinici radicalc promovate de Horia Sima) . Sima a fost
ac uzat pcntru toate evenimcntclc negat ive ultcr ioarc arestarii
lui Co rnel iu Codrcanu d in mai 1938, in timp ce restul Iidcrilo r,
in frunte ell Constanti n Papanacc, ar fi cautat sa op rca sca " a-
vdntul rad ical". Tol in accasta lucra re apare idcca ca Horia Si-
ma a actionat la comanda scrviciilor sec rete inca din an ul 1928,
dcoarccc co labora cu Mihail Moru zov. dircctoru l Scrviciulu i
Specia l dc lnfon natii. in opini a au torului, Horia S ima fuscse
implicat ~ i in ten tative de riistumarc lu i Com cliu Cod rcnnu din
fruutca Misc atii lcgionurc intrcprins:l de Mihail Stclcsc u, tot
la comanda auto rithtilor, dar prin filicr a Palatului. Stefan Pala-
ghila l-a ac uzat pc Hcria Sima in rcs pcct iva lucrarc cfi a avut
un plan de prcluarc a putcrii in 1938, cont ribuind la prindcrea
de catrc autoritdti a lidcrilor cla ndcstini : Ion Bclgca, Ion Anto -
niu , lordachc Nicoara. Constantin Papanacc, A lcxandru Can ra-
cuzino ctc., sau chiar ar fi ccrut lui Mihail Moruzov asasinarca
altora: Comcliu Cod rcanu, Vasil e Cris tescu, Nicolcta N ieolcs -
cu s.a. Muhe din afirmatiilc cxpuse aici vor fi prc luatc dc a ile
lucrari, lara a sc vcrifica supo rtul doc umcntar.
in Rom ania, p rima luera rc de sin tcza dcsprc Miscarea le-
giouarf a fa st pub licata in 197 1(, fiind scrisa de doi istor ici
oficiuli ai Partidului Comunist Roman, Mihai Faru si Ion Spa-
l:lletu. lntcn tiilc ucobicctivc ale auto rilor au fost cvidcn tc incfi
d in formularca titlului: Garda de Fier. Organizatie terorista
de tip fascist. Cu toatc ca cci do i avcau acccs la arhivcl e Direc-
[ici Sigura nte i Statulu i, au Intrcpnns pujinc eforturi in cdifi-
ca rea uno r .J cgcndc" dcsprc Mi scarea legionara. Pcntru per i-
oada studiata in lucra rea de fata s-au rc1uat unele stcrcotipuri
consacratc de Stefan Palaghi ta, ma i ales pcntru a-I dcnigra pe
Horia Sima. insa nici pcrso anclc cclorlal ti lideri nu au fost
" disc ulpate". Cci doi isto rici clasifica Miscarca legionara drcpt
.jcrori sta' ' inca de la fondar c, earaeter care ar f fost dcsavarsit

( Fatu, Mihai, Spalatelu, Ion, Garda de Fier. Organizotie tero-

ris/a de tip f ascist, Bucuresti, Editura Politics, 1971, 430 p.

9
de actiunca lui Haria Sima . in viziunca lor, lcgiona rii au fast
in pcnnancuta spr ijiniti politic ~i finanl at i de gcrmani, iar pen-
tnt a-si Intari dcmonst ratia claborcaza a firmatii care nu au fast
dovedite nici pana astazi: Ado lf Hitler i-a cc rut lui Carol al
Il -lca sa-i ad uca pe legionari la guvern arc in noicmbrie 1938 ~ i
dc aceca a fost asasinat Corneliu Co drcanu (p . 242); lcgionarii
rcfugiati in Germania in iam a 1938/1939 a u avut la dis pozitic
pas apo artc germane (p. 248 ); ac ord ul economic romano-gcr-
man din martic 1939 a fost scmnat la prcsiuni lc lcgionarilor de
la Berlin (p. 249 ); asasinii lui Armand Calincscu au fost prcga-
titi de Gestapo si au plcca t de la Berlin sub conducerea lui
Ha ria Sima, iar in drum s-au opri t la Szegcd - .ccntrul tero-
rismului hortist" (p. 254-255 ) etc. Ac uzatiilc lui Stefan Pal a-
ghita de co laborarc a lui Ho ria Sima cu Scrviciu l Spec ial de
Info rm atii au fost Intaritc de cc i doi cu rcmarci noi: accsta a
organ izat lovi tura de stat din dccembric 1938 pentru a masea
implicarca lui in moartea lui Co rne liu Cod rcanu (p. 242); a
fast preferatul rcgclui in fata lui Vasi le Noveanu la condueerea
M iscari i lcgionarc (va ra anul ui 1940) dcoarccc era colaborator
al lui Mihail Mo ruzov (p. 258) etc.
Cele mai importantc lucrari desprc Miscarca .lcgionara au
aparut in anii 1980, sub scmnatura spaniolului Francisco Ve iga
si gcrmanului Ar min Hei nen , tradusc in anii 1990 si in Roma-
nil. Franciso Veiga si-a scris luc rarca faraa face docu mentarc
in Romania, folosi nd publicatiilc cxistcntc in bibliotccilc din
Eur opa Occidentale si unc le surse arhivistice de aeol o. Cartea
cstc importanta din puuctu l de vedere al analizezi Miscari i le-
gionarc in con textul europea n, tnsa pcntru pcrioada 1938 1940
s-au fac ut purine obscrvatii, datorate lipsc i informatic i.

5 Heinen, Armin, Legiunea Arhangbelul Mihail. Mtscare socia-

Iii si organtzati e politieii. () cantributie la problema fas ctsmutui in-
ternational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, 552 p.; Veiga,
Francisco, lstoria Giirzii de Fier (1919/94/). Mistica ultrauasio-
natismulut, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995,384 p.
10
 Armin Heinen a studiat in Romania pentru lucrarca sa, a-
vend aeees in special la prcsa si fond urile arh ivisticc ale Bi-
bliotccii Acadcmiei Roman o. Arhiva Dirc ctici Sigurantci Sta-
tului nu i-a fost pusa la dispozitic, insa a avu t prilejul sa ia
interviuri unor legiona ri participant i la cvenimcnte. Pcrioada
aualizata in lucrarca de fata nu a fast atinsa in detaliu, autorul
invocand lipsa de informatie. in gene ral a dispus de surse me-
morialisticc, dar si de arhivclc ger mane referitoare la relatia lc-
giona rilor eu eereurile Reiehului. Armin Heinen este eel care a
studi at eel mai atent rcla tia po litico-financiara dintre Gcnnauia
nazista si legionari, dem onstrand, in baza documentclor de ar-
hiva, di nu au cx istat lcgaturi scm nificat ivc in accs t sens. Din-
tre istoricii Miscarii legionar e, Heine n a surprins eel mai 0-
biect iv si in detaliu evcnimcntcle din perioada 1938- 1940
(p. 398 -414 ), iar mare parte din prcsup uncrile sale au fa st con-
finnate de doe um entarea arhivistica intrcprinsa de noi .
in ani i 1990, studiile privind Miscarca lcgionara au bene-
ficiat de liberta te publicistica ~ i in Romania, iar rnajoritatca ar-
hivelor au fas t puse la dispozitia ccrce tato rilo r. De ascmenea,
fostii legionar i s-au rcorgani zat institutional in ONG-uri sau
fundat ii si au editat numeroase lucrari despre orga nizatie, insa
pu tine cu referire la perioada 1938-1940. in general, s-eu per-
petuat punete de vedre partizane, .codrcnisre" sau .stmiste'',
care au afeetat lntr-o si mai mare masura obicctivitatca. Dintre
Iucr ar ile de specialit atc, eel mai important aj utor nc-a furnizat
eartea lui Dragos Za mfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail.
6
De fa mit fa rea/ita te Cereetarea arhivistica este binc taeuta,
autorul neemi tand presupunc ri cvcnimcntialc tara aeo perirc
docum entara, insa analiza mecanismelor schimbulu i de gene-
ratio este lacunara, in genera l f iind prcIuate unele teori i privind
pla nul "diabo lic" al lui Ho ria Sima pcntru aeap ararca putcrii.

6 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangketut Millail. De la mit

la reatitate, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997,456 p.

11
 Pc parcursu l lucrarii am folosit unii terrncni spec iali, a
carer scmn ificatic difcrd de intelcs ul-standard. Astfcl, organ i-
zatia nationalista cxtrcmista fondata de Cornel iu Codreanu in
1927 va apare sub den umirca unica de Miscarea Icgionani ,
indifcrcnt de faza la care sc va face referire. in primi i an i, or-
ganizatia s-a nu mit Lcgiunca Arhangh elul Miha il, dupa numc-
Ie acordat de mcmbrii fondatori 13 24 iulie 1927. Treptat lnsa ,
formatiunca si-a ext ins cuiburi le in mai multe j udcte ~ i s-a ali-
niat curcntului de miscarc a1 organizatiilor de drcapta ce au a-
pilrut in Europa Cent ra ls s i de Est (asem cnca .jvliscarii cruc ii
cu sagcti" din Ungaria). in 1929, Comcliu Codrcanu a lnccrcat
sa infiinteze a or ganizatic paramilitard antisemita, "G arda de
Pier" , in care a fast inregra ta si Miscarc a lcgiona ra. Apelul lui
nu a fast unnat si de alti tineri nationalisti si astfel "Gar da de
Ficr' s-a idcnt ificat ell Legiunea Arhanghelul Mihai l. in gene-
ral, accst ter mcn a fost folosit pentru a surprinde componcnta
radicala a organizatici. Datorita unor viclcnte ant isemite, in
anul 1930 guvern ul a dcsfiinrat "Garda de Ficr", dar ~ i Legiu-
nea Arhanghelul Mihai l (care practic nu cxistau institutional).
La alegerile din 1931 si 1932 nationalistii extremisti au partici-
pat sub denurni rca .Gruparca Corneliu Zclea-Cod reanu", iar in
1933, anter ior asasinarii lui LG. Duca, a fast reinnoita decizia
justitici de desfiintarc a "Garzii de Ficr''. Dupa expirarea in-
tcrdict iei de functiona rc ultcrioara asasinari i lui Duca, la 10
dcccmbrie 1934 natioualistii extremist! au fondat prima lor
formatiune politica, Partidul .Totul pcntru Tara" (care a func-
tionat pana la auto-dcsf iintarca din februaric 1938). Peste toate
accste transformdri , ideologia cxtrcmista a tincri lor nationalisti
nu a disparut si s-a con solidat in jurul ideii de Miscare
legionarii. Astfel ca. pcntru a evit a confuzii tenninologice,
vom utiliza 0 singura denumirc pentru pcrioada 1927 1940, res-
pcctiv Miscarca legionara.
Dc asemcnca, sintagma nationalism ~i deri vatcle acc stcia
nu au inscmnatatca rradition ala, fonuulata in pcrioada de nas-
tere a nationalitatilor (conform careia tenn enul " pune aceentu!

12
pe importanta natiunilo r in expl icarea proccsclor istoricc si a -
naliza victii pol itice eo ntempo rane ~i promovcaza ideca dupa
care cara crcrul national c src un factor de capctcuic in di-
fcrcnticrca oamcuilor'"). ill anii 1930, mai ales, s-au produs
transformari ale co ncept ului: "ea principiu de actiun e p oilticii,
cl imp orta conceptia dc sprc bu m} sa u rau care sc mascara
in cficacitatea socio-politica. Astfel cs, nationalismul a fast ma-
sac rat de idc ologiilc cx tremi stc sau de altelc bazatc pc meta-
fora solidaritatii soc ialc"s. In luerarea de fata, prin util izarca
tennenului nationalist-extremist si derivatcle acestuia, vom sur-
prindc curente sau pcrsonal itati po liticc de extrema dreapta,
despre care in uncle lucrari se folosesc sintagmclc fascist/nazisr,
sau de rivate ale acc sto ra.
T ermenului prigoand, dcsi nu arc implicatii reli gicasc, ts i
are originca in istoria Biscric ii. Legionarii au utilizat sintagma
pcntru a scmni fica statutul lor in perioadc lc de ilegal itate si
rcprcsiune a autoritatilor statului , fiin d prcl uata pe parcursul
lucrarii pentru a reda limbajul cpocii. Conform pozitiei Biserieii,
prin prigoana sc Intelcgc "provoc are a sufcrintei sau discon-
fortul temporar provoeat de 0 moa rtc probabild, fata de indi-
viz i ca re militcuza pentru credintc rcligioase sau care adopta
pract ici propagandisticc religioasc'".
Utilizarca tenncnu lui terorism si derivatcle accstuia s-a fa-
cut in conformitatc cu nonnelc cpocii , elaborate de Soc ietatca
Nat iuni lor. As tfel ca, la Conferinta Socictatii Nati unilor de la

7 Enciclopcdia Blackwell a gdndirii potitice, coo rd. David

Miller, Vocea "Na!ionalism", Bucuresti, Editura Humanitas, 2000,
p. 524-528 .
8 Dictionairc des questions potitiques. 60 enjeux de la France
contemporaine, coord. Nelly Haudegand ~ i Pierre Lefebure, Vocea
"Nationalism", Paris, Les Editions de I'Atelier/Editions Ouvrieres,
p.1 53- 156.
, Dictionary ofthe Ap ostolic Church, vol. II, coord. James Has-
lings, Vacca .Prigoana''. Edinburgh, T.&T. Clark, 1926, p. 168- 169.

13
Paris d in 193 1 s-a stabilit ca "orici nc, in sco pul tcror iza rii po-
pul atiei, foloscstc impotriva pcrsoa nclor ~i propr ictatilor bom-
be, mine, incendii sau mij loace explozivc, sau c ine Intrcrupc
sa u lncearca sa lmrcrupa un mij loc, sau cine intrcrupc sau in-
ccarca sa Intrcrupa un servic iu pub lic sau de util itate publica
va fi pedcpsit':".
Ca ~ i termcnul .prigoa na", noti unea de exit va fi utilizata
mai dcgraba in vcdcrca surprinderii Iimbajul ui epocii dedit din
cauza rcalitatilor evc ni mcnt ialc. Co nform unor dcfin itii, prin
exil se lntclc gc .Jnutar ca unci natiunii din propria lar a sau a
componcntei sale intcleetuale, pentru 0 pcrioada lunga de limp
sau pentru Intreaga viala. Expulza rca poatc fi fortata de un ac t
violent al guvern ului sau de a mut are vol untard a cet atcauului,
uneori pentru a scapa de opresiunl'' !' . Legionari i s-au incadrat
intr-o oa rccarc mdsura in ac easta de f initic, dar rep resiuni lc au
fes t rczultat ul organiza rii unor acte dc violcnpl de natura tero-
rista, si nu numai al activitatilor politicc intcrz isc de legislatia
ncdemocratica a lui Caro l 31 Il-lea.

10 Aradavoaice. Gheorghe, Nag hi, Dani el, Nita, Dan, Sfii11itu1

terorismului, Bucuresti. Editura A ntet, 2002, p. 46.
11 The Columbia Encyclopedia, v ccea .Exil'', 2003,
<www.bartleby.com/6S/ex/exile.html> (l iunie 2004).

14
 Ca pitolul I
C r iza inter-nil

inca de la inf i ntarca Miscari i leg ionare, chestiune a auto ri-

talii nu a rcprczc ntat 0 problem a. Fondatcru l spiritual, Corne-
liu Codreanu, a fost lidcr inco ntesta bil, chiar daca parti d ul gru-
parii ("TOlui penlru Tara" ) nu em formal sub autoritatca sa.
Cel de-al doilea lider ca impo rtanta al Legiunii, Ion L (lonel)
Mota nu a avut niciodata pretentii de a co nduce. in 1935, Corne-
liu Codreanu trccusc cu binc tcstul fidclitatii mcmbrilor Miscarii
Icgiona rc, cu ocazia inc idcnt ului Mihail Stclcsc u, iar dupa de-
ccsu l lui Ion 1. Mora (13 ianuaric 1937) era !iderul spiri tual si
po litic iucontcstabil. Singuru l caz in ca re s-ar fi pus problema
autoritati i ar fi fest disparitia fizica a lui Comcliu Codrcanu
(lnsa era un polit ician ulnar, avand 38 de ani in 1937).

I.J. Dictatura carlista

Anul 1937 a Inccput intr -un mod aparte pentru Miscarca

lcgionara. in primul rand, s-a petrecut 0 marc drama in inte-
rior, deoarece Ion 1. Mota si Vasile Marin - doi dintre cei mai
importanti lideri ai Partid ului .Totul pentru Tara" - si-au pier-
dut viata in coufrun tarilc din razboiu l civil spaniol. Ion I. Mota
a fas t numarul doi in Miscarca lcgionarf inca de la fondare, iar
multc voci sustineau di era mult ma i intcligent si capabi l dedit
Corne liu Codreanu . in acelasi timp, Mota era in ianuarie 1937
si viccprcscdintc al Partidului "Totul pentru Tara". Vasi le Ma-
rin , al doi lea Iider dccedat in Spa nia, cra prcsc dintelc organi-
zatiei din Bucurcsti a Partid ului .Torul pentru Tara", insa si el
cra mai .vatoros '' dcc at functia politidi pc care a ocupa in Le-
giunc. A fost unul dintre principali i ideologi, facand parte din
grupu l de intelectual i de la rev ista .Axa''.

15
 Moartca celor do i a fost insa valor ificata la max im de
Miscarca lcgionara. iar funcraliil c lor au mobilizat masclc in
proporti i ncmaiintalnitc pfm,1 atu nci. Impact ul a fost dcoscbit,
iar uuclc voc i ale cli rci urban e "se tcmcau'' de 0 cvolutic poli-
rica a Romfinici asemcn ea cclci a Genuaniei la inccputul anilo r
1930.
Din umbra, eel mai intcrcsat de accst cvcnimcnt a fost rc-
gele Carol al Il-lca, canna ii pla ccnu manifcsta tiilc de mas a, ca
oricarui lidcr po litic at carui seep es te instau rarca unui regim
autoritar. Miilc de tincri care au partici pat la funcraliilc lui Ion
1. Mota si Vasile Marin nu se dcsfasurascra haotic, ci organizat,
ca 0 armata vcritabila. Pcntru accasta, Carol al Il-lc a IlU cont ri-
buisc cu nimi c ~ i i-ar fi pliicut s,1 ai bit sub ascultare un astfel de
tincrct'. " Problema" era cii, incepand din vara an ului 1936, re-
gele se an a in conflict cu Miscarca lcgionara, de oarece adcptii
accst cia amc nintascra ata t pc Elena Lupcscu, cat si pc unii apro-
piati a i mona rh ului. Cu toa tc acestea, in prima j umatate a lunii
fcbruaric 193 7, Carol .11 Il-lca i-a o ferit lui Comcliu Codrc anu
o audicntil privata secreta, in casa unui apropiat al rcgelui. Mo -
narhu l i-a ccrut lidcrului extremist sa-l p roelame "Capitan .11
miscarii", in schi mb ul unor favoruri politi cc, earc mergeau
pana la sprijin irca unu i guvcm exclusiv lcgionar. Sfat uit de
apropiatii sai (In primu l rand de Nae Ionescu), Comeliu Codrea-
nu a refuzat prop unerea regala ~ i a preferat sa so mcntind pe
po zitia luptei con tra ingcr intclo r Palatul ui in pro ccsul demo-
cratic' . Dee izia lui Corncliu Codrcanu a fost corccta politic,
dcoarcce si-a dat scama ca ar fi picrdut din cap italu l electoral si
ideologic ~ i s-ar fi transfonnat intr-un membru al Camarilei re-
gale.
Rcgc lc nu a insistat in atragcrca Icgionarilor de partea lu i,
mizand pe educarca tin eretulu i in spiritu l intentiilo r sa le auto-

I Boihi, Zaharia. Ammuri si consideratiuni aSllpm miscarii

legionare, Cluj-Napoca, Editu ra Apustrof 2002, p. 48.
l Bolla, Zaharia. op. cit., p. 59-50 .

16
 ritarc prin "Stmja Tarii'h'. Da r nici rc lapa eu Miscarca lcgionarii
nu a fost ncglijata ~ i s-a prcgat it ca d rul nec esar ne utrali zar i i
acestci organizatii. Cu ocazia unci rcman icri guvcrnamcutalc
din fcbruaric 1937, prcfcctul Politici Capitalci, Gabriel Marines-
CU, a fe st numit subsccrctar de stat la Ministerul de Interne. A-
ccs ta era cu noscut ca ad vcrsar invcrsunat al Miscarii lcgionarc.
nlaturi de Armand Cafi ncscu. inca de la jumatatca anilor '304
Miscarca lcg ionara a rcactionat imcdiat In de cizia regclui, iar
Gabriel Mar incscu a lost ind us pc lista inamieilor principali ai
organizatiei. lrur-o reuniunc a principali lor Iideri s-a dccis li-
ch ida rca Iizicd a lui Marinescu. Rcspon sabil cu acea stit misiu-
He a fost Insarcinat studc ntu l radical Pau l Craj a, hdcrul grupu-
lui de la Facultatea de Mcdi cint . Astfel de ob iect ivc nu crau
ccva comun inaint c de 1937, deoarece chia r celc brclc ..echipe
de onoarc" organizate la Congrcsul studcntesc de la Tfi rgu
Murcs din 1936 au fost dizolvate la putin timp dupa lnfiintarc
de catre Corneli u Codrcanu". lnsa in fcbruaric 1937 dev enise
evident ca lupta cu regele se va duee pana la cpuizarc, iar Mis-
carea lcgionara era di spusa sa prcgatea sca actiu ni radicalc.
lntrucar organizatia se consolidase putcmic, cxistau num eroa se
"cadre" dispu se la actiuni de sacri fici u. Tot in februarie 1937,
pe acc stc lisle au ma i intrat Armand Calinescu (dc oarcce
lmpie dic asc pc d iliva diplomati sa participc Ia funccaliilc lui
Ion I. Mota ~ i Vasile Mari n) ~ i Nicolac lorga (deoarece [iuusc
cursuri c u studcntii in ziua respe ctive]".
Personal, Co rnel iu Codreanu nu era adeptul acti unilo r ra-

3 Heinen , Arm in. Legi unea Arhanghetut Mihai /. Miscare soc ia-
Iii # organizatie politica. 0 contributie la problema fascismu lui in-
temational. Bucuresti, Editura Humanitas. 1999, p. 3(l()..301.
4 ibidem. p. 299.
5 DANIC. Fond DGP. dosar or. 264/ 1937. f. 244.
, Chioreanu , Nistor, Morminte vii, Iasi, Institutul European.
1992, p. 26.
1 DANIC, Fond DOI\ dosar or. 264/1937, f. 249.

17
dic alc, prefcrand ma i dcgraba 0 actiunc politica. Persistcnta lui
in opozitia fata de rege i-a at ras atcntia lui Iuliu Man iu inca
din primava ra anu lui 1937. Prima Intrunirc Intrc mcsagcri i li-
derului national-tariinist si Comcliu Codrcanu a avut loe la I mar-
tic, dar discutiilc au abordat numa i problema unc i aliantc an ti-
regale, nu $i a unui paet po litic. luliu Maniu se tcmca sa intre
in alianli'i cu Corneliu Codreanu, deoarece accsta din urma, de -
si sustinca ca nu era adcptul unei lovituri de stat, dorea sa sc a-
liczc eu Gormania daca ar f cucerit putcrca. in prima instant a,
tratativclc lui Cornel iu Codrcanu cu narional-taranistii nu au
fost primite Cll satisfactie in inte riorul Miscarii Icgionarc". La
acel moment cxistau stra teg ii d iverse in interior, iar latura ra-
dicala aluucca sprc extremism, deoareee la 3 manic s-a dczba-
tut din nou prob lema pcdcpsirii lui Armand Calinescu si a lui
Gabriel Marinescu . De accasta data, studcnrii radicali au Intre-
pri ns masuri organizatorice mai concrete si s-a constitui t 0 c-
chipf de sasc pc rsoanc care sa-i supravegheze pe rmanent pc
cci doi, in vederca cunoastcrii trascclo r zi lnicc pc care lc par-
curgeau derunitarii . Paul Crej a a ramas rcspo nsabil cu asasi-
narca lui Gabriel Marincscu, insa acum s-a fixa t si cine urrna
sa-l asasincze pe Armand Calincscu, in persoana studentului
9
M. Pet rescu, lot de la Facu ltatea de M cd ic inii
In fata accstor dcsfasurari. Com cliu Co drcanu s-a viizut
ncvoit sa intcrvin a si sa faca apcl la linistc. Ministrul de Inter-
ne sc aratasc in mod oficial Ing rijorat de manifcstanilc pri lcju-
ite de funcraliile lui Ion 1. Mota si Vasile Marin, suspcctand Mis-
carea leg ionarf de acle de dczordinc. Printr-o circulara, Corne-
liu Codrean u a facut apcl la liuiste si a afi rmat public ca Mis-
carea lcgionara nu a agrcat niciodara ~i nu va sustine idcca unc i
lovituri de slat, dorind sa ajungf la putere in mod democratic,
in unna unui "proces interio r de constiintii al natiun ii rom anc".
Lc rccomanda totodata lcgionarilor ca, in caz de pcrchczh ii

K Boila , Zaharia, op. cit. , p. 55.

9 DANIe, Fond DG P, dosar nr 264/1937. f. 252.

18
abuzivc ale autorit atilor, sa nu rcactioneze ~ i sa-i primeascli. pe
agcntii politici cu usile deschise, chiar pe timp de noapte'".
Mis carea Iegionara s-a mob ilizat in 1937 exclusiv pcntru
a legeri le ge nerale ~ i nu a depus liste pcntru ee le loca le, care
s-au tinut in vara. in accst mod, lideri i legionari au dorit sa c-
vitc rcactia autoritatilor in caz ul in care ar fi obtinut rezultate
buuc. Miscarilc nationaliste extrcmiste curopcne obu nuscra re-
zultatc remarcabilc mai intai la sufragiile loca le, ast fel ea rcgc-
Ie ar fi fast foarte vig ilent in eaz de sueees al legionarilor.
Aeeste alc gcr i au fost cas tigate de Partidu l National-Taranes c
(in co ntinuare PNTI , insa nu se putea cu noaste in ee mssura se
vor respecta procentele la alegc rile ge neral e, dcc arccc in pri-
mul rand nu se cunostca partidul care va fi chemat sa Ie orga-
nizczc" . Ion Mihalaehe nu a reusit, dupd a legerile loca le, sa
obji na de la rege functia de pr im-ministru, iar aeest esec a de-
tcrminat demisia lui de la presedi ntia PNT in functia vacanta
a revenit luliu Maniu , care nu era dispus sa faca nici un eom-
promis eu mo narhul. Pcntru moment, oricc a lian~a e ll M iscarca
lcgionara era profund rcspin sa de partid, deoareee Cornel iu
Codrean u era eo nsiderat ext remist .!1i .age nr' al Berlinului12.
Cu toate cii PNT castigase alegerile loca le, la nivel national par-
tidul nu era foarte eonsolida t. La 12 mai 1937, Lcgatia Gcr-
mana de la Bucurc sti a transmis catr c Berlin un raport in care
se faccau ap reeieri privind puterca partidelor politico din Ro-
mania (scmn at de Herman n von Rittgen .!1i Joseph O rtmann) .
Anal iza diplomatilor germani a fost laeuta eu atentic si profc-
sionalism, cstimand in marc rczultatelc din dcce mbric. Astfe l
ea, Partidul Nat ional Li beral (in continuarc PNL ) era eotat la
20% din sufragii, proc en t ca re putea fi lmbunatatit dad parti -
dul organiza alege rile. PNT avea 0 putcrc aprc ciata de 16%,

10 Codreanu, Corne liu, .Circulara nr. 58" .2004,

<www.fgmanu.orgldocumcntelczc I 3.htm> (30 ianuarie 2004).
II Heinen. Armin, op. cit., p. 327.
u Ibidem. p. 229-23 0.

19
PNL-Gh. Bratianu de 5%, iar Partidul Naticnal-Crcsrin (in con-
tinuare PNC) de 11%. Conform studiului diplomatilor ger-
mani, Partidul "To tul pcntru Tara" unna sa castigc, daca ale-
gcrilc se dcsfasurau corcct. lntrc 15_17%. Deoareec guvemu l
german cuncstca prin astfe! de rapoarte situatia politics reala
din Romania, in aleger ile din 1937 nu a ofcrit sprijin nici unci
organizatii, chiar dad Miscarca lcgionara sustinca e.l se va a-
liiturn Axci in caz de victc ric.
Com cliu Codreanu a fost foarte atcur Ia organizarca cam-
panici electoral e. Miscarca lcgionara era structurata adminis-
trativ lnccpand din 1934 in 13 rcgi uni", care aveau in fruntc un
scf dc rcgiunc. Pentru a nu aparea fenomcnu l permnncntizarii
unor .xadrevla nivellocal, in 1937 toti scf i dc rcgiuni au fost
schimbati si a fost studiata tcmcinic putcrea organiza tiilor 10-
calc. Cclc mai consolidate orga nizatii crau: Organizatia Cen-
tru-Razlcti in Ilfov, Prahova in Rcgiunca Muntcnia, Cluj in
Regiunea Cluj, B U7..aU in Regiunca Braila, IUidiiuli in Rcgiunea
Ccruauti, Sibiu in Rcgiunea Sibiu, Iasi in Rcgiunea Iasi, Mures
in Regiunca Mutes, Dolj in Regiunca Dolj, Timis'Forontal in
Regiunca Tirnisoara, Consta nta in Regiunca Constanta, Covur -
lui in Rcgiunca Galati ~i Lapusna in Rcgiunca Chisinau. Din
eele 72 de j udctc, doar in 36 Miscarea lcgionara avea organ i-
zatii putemi cc. Existau ~i judetc unde mcsajul electora l a pa-
truns eu greu, iar Iiderii dc aici au fost atcnjionati ea nu respcc-
tau principiilc Icgionarc: Storojenct, Botosani, Sorcca, Ismail,
Cetatea Alba, Cahul, Vaslui, Balti, Durostor, Mararnures, Trci-
Sca une, Odorhei ~i Gor/ 4 (dcsi in uncle dinrrc accste judctc sc
pusesera bazele organizatiei la ineeputul anilor 1930). Dcoa-
rece Miscarca legionarf sustinea ca dorcstc sa prornoveze un
tip nou de politician, neinteresat de propria persoana, Comeliu
Codrcan u a modificat principiul intocmirii Iistelor e1ectorale.

U DAN te , Fond DGP. dosar nr. 17/1937, f. 3 1-32.

vezi Anexa nr. 2.
14 DANIC, Fond DGP , dosur nr. 264/ 1937, f. 109.

20
Astfcl ca, toti scfii de judet unnau sa figurc zc pc ultimul loc al
listclor, dcoarccc, spunea cl, seopul electora l era .Biruinta lc-
gionara" ~i nu aeeesul la afaccri. Pcntru a Intari principiul, Cor-
neliu Codrcan u a anu ntat cii cl tnsusi nu va figura in fruntea
listclor in judctele in core urma sa candideze, ci al doilea. Pen-
tru a nu fi intcrcsati economic, candidatii urmau sa fie inclusi
pc liste in judctc necunoscute lor, departc dc ccrcurile fa-
milia le l5 . In cclc din unua, listclc au fost futocmitc de Come liu
Codreanu ~ i Gheo rghe Clime , .fura a cons ulta organizatiilc lo-
cale, in functic de .pcrfonnantclc individualc,,16. Pentru a "in-
tdri" valoarca listclor, au fast invitate sa cand ideze 0 scric de
pcrsonalitati prcstigioasc ale vict ii publice romanesti, care nu
erau Incadrate in Miscarca lcgionara: Nae lonescu, prof. Mi-
hail Manoilescu, genera lul (r) Ignat, prof. Dimitric Ocrota '".
in campan ia clectorala din 1937, clcme ntul studcntcsc a
fost baza logistica a Miscarii lcg ionare, ca de altfel in toatc cc-
Iclalte. lnsn acum, prin noua lege a invat amantului superi or,
studcnti i nu mai avea u voie sa faca politica, fapt care a provo-
cat numeroase proreste". in celc din urma, studcntii lcgionari
au riscat cxmatricularea si s-au Incadrat in cchipclc clectora lc.
in cam panie au fost atras i si muncitorii, un vechi obieet iv al
lui Corneliu Codrcanu'". in general, echipele electora le era u
compuse dintr-un liccnt iat, un muncitor, un libcrprofesionist si
restul stud cnti, in limita a zece mcmbri" . Echipa de campanie

15 Zele a-Codreanu, Corneliu, .Apelul Cap ita nului'', 2004,

<www.fgmanu.orgldocumente(cze2 0.htm> (30 ianuanc 2004 ).
I ~ Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal trojan intra mnros. Memorii
legionare, Bucuresti, Editura Lucma n, La., p. 216.
17 Codreanu, Corneliu, .Apelul.. .", 2004,
<www.fgmanu.o rgldocumente/ezc20.htm> (30 ianuane 2004).
1M He inen, Armin, op. cit., p. 299.
19 Ibidem, p. 276-277.
10 Serafim, Alex andru, "in umbra Ciipita nului (3)", in Penna-
name, an IV, nr. 212001.
21
a lui Cornel iu Cod rean u era imprcs ionanta, f iind condusa de
do i lideri stu dcntesti putcrnici: Bartolomcu Livczeanu ~i Eu-
gen '[filnaru. Accstia au mobilizat 80 de student! ~i 20 de st u-
dcntc, iar cu aj u torul a doua camioanc au strabatut tara alaturi
de Comcliu Co drea nu . in j udetele in care ajungeau, ce i doi Im-
partcau echipcle in zece oamcni, eare strabatcau satcle Impar-
[iud manifesto si tinand d iscursur i. De eclc rnai multe ori, Cor-
ncliu Cod rean u lua parte la acestc momcnte, in puncte1e im-
porta ntc ale j udctclor" . Pro cesi uni le propagandisticc se orga-
n izau la fata locului, lcgionarii bucurandu-sc de sprijinul inte-
Icctualilor satelor . Desi illVaFitorii si prcotii nu aveau vo ie sa
faca politica eonfonn no ii lcgislatii, i-au susti nut pe legionarii
aflati in campanic, o fcrindu-le de cclc mai multc or i locuri de
cazare si masa. in cenrrul localitati i sc organiza 0 tribuna pc 0
caru!a, de la care se tinca u d iscursuri clcctorale, acompaniate
de cfintece lcgio narc" . Nu au lipsi t nici ineidcntelc violentc cu
advcrsa rii, in special cu liberalii H . Discursurilc au fost de cele
ma i multe ori an tidemocraticc, in pri mu l rand Impotriva clasei
polit ico. Accasta era ac uzata ca s-ar fi prcoeupat cxclusiv de
satisfacerea propriilor intcrcsc, iar rolul lribunci par lamcntare
a fost detumat de la apararca intereselor clcctorilor, la Imbo-
gat irea rapida. Era adusa in discutic situatia taranimii, a edu-
catici, a securitatii nationale ere."
Du pa cu m s-a prc cizat mai sus, guvcrnul german cunostca
in pri mavara anului 1937 puterca electorala a Miscarii lcgio-
narc si nu a dorit sa se imp liee in niei un fel in sustincrea aces-
tcia. Cu toate ea multe voei contcmporane au ac uzat organiza-
tia condusa de Co rne liu Codreanu ca era finantata de Reich, nu

u Dumitrescu-Borsa. Ion, op. cu., p. 217-218.

n Serafirn, Alexandru, "In umbra. ...., in lac. cit.
23 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 219.
H Eliade, Mircca, .Pilotii orbi'', In Ideea care ucide. Dimen-
siunile ideologiei legionare, Bucurestl, Editura Noua Alternative,
1994, p. 268-271.

22
au fos t ad use dovezi concrete, care nu cxista nici pana astazi.
Fina ntarca Miscari i lcgionarc era complcxa ~ i a veni t din in tc-
rioru l tarii. La nivel loca l, primeau fbnduri scmnificativc din
cotizatiilc membrilor Incadrati. Dcsi nu erau foartc mnri, cxista
sigu ra nta fumi zarii lor conform .jfcontologiei lcgionarc". Inca
d in 1927 a ex istat stabilitatca accstor ven ituri, care au fost uti-
lizatc In primul rand pc ntru.ncccsarul local. Odata ell inca-
drarca muncitorilor in Corpul M uncirorcsc Lcg ionar (in eonti-
nuarc CM L), au intrat in visticria organizatici fonduri aprecia-
bile . Muncitori calificati crau bin c pla titi, iar in 1937 se dcz-
voltascra organizatii a le CML in majorita tea cen lrcl or indus tri-
ale. Bvidcn tclc privind cotizatiilc ajungcau direct Ia .cenuu'',
pe ntru a n u cxista nic i 0 tcntativa de frnnda". Institutia "palii-
zanu lui d in umbra" a functionat perfect in Miscarca lcgionara
- Inccpand din 1933 - si a adus ccle mai impo rtantc contributii
26
financ iarc . Prin .Asoc iatia Prietenii Lcg iuni i", functionarii
p ub lici sau persoancle private care do reau sa sprijinc financ iar
organizatia, au varsat sume impo rtante de bani, ta ra ca idcnti-
tatca lor sa fie dczvaluita. Astfel ca, pcntru ncccsitatilc une i
campani i c1ectorale la nivel ul pcrioadci interbelicc au exista
res ursc suficicntc.
Cel mai import ant suport po litic pentru Miscarca lcg iona-
ra in 1937 a fe st sprijinul o fer it de luliu Maniu prin "paetul de
ncagresiunc electoral ; ". Ncgoc ierile Inccputc in pri mavara au
fost rclu atc in toam na, dupa cc prc scdintclc nat iona l-tariinist a
rezo lvat uncle problcme legate de contacte lc cu tineri i cxtrc-
misti din intcriorul part id ului sau . Miscarca lcgionara inca de
la lnf iintare era [inta atacurilor politic c privind pozitia fata de
de mocratic, iar Corneliu Codrc anu nu a facut nimic ca sa.-~i
do molcasca discursul. l uliu Maniu a dorit sa foloscasca pactu l
ele ctoral pcntru a cas tiga alegerile, insa a o fcr it lu i Co rncliu

25 DAN rc, Fo nd DGP, dosar nr. 264/1 937, f. 116.

26 Veiga, Francisco, lstoria Garzii de Fier (/919-194/) . Mistica
uttranationatisnwlui, Bucuresti, Ed itura Humanitas, 1995, p. 157.

23
Codrcan u leg itimitatca dc ca re uvea ncvoic" . in ciuda opozi ti-
ci lidcrilor Icgionari fata de eo laborarca ell PNT, Comeliu Co-
drcnnu i-a incu raj at printr-o ci rculara pe scfii de euibur i s,1 co -
laborcze eu part idullu i Iuliu Man iu inca din scpt cmbric 1937.
Tol at unci , i-n a uun tat pc lidcrii diu teri tor iu ea a primit ame -
nintdri eu moartea, iar daca i sc va intampla eeva s,i se mobi li-
zezc in j uru l Iidcru lui nationa l-Ftr anist28.
Tratativclc privind un pact electoral s-au purtat in trei
rund c, iar alaturi de luJiu Maniu si Co rncli u Codrc anu a part i-
cipa t si Gheorghe Bra tiauu. Doc umcn tul .1 fest scmnat de cc i
trei lidc ri polit iei In. 25 noicmbrie 1937, iar la sc urt timp a ade -
rat la principiile sale si Constantin Argctoianu, prescdintcle
Partid ului Agrar. Prin acesta , ee i tre i se an gajau sa rcspcct c
libcrtatca si corcctitudinca alegcrilor, rani a co nstitui 0 alianta
c lecto rakl propriu-zisa" . Aflat in ilcgali tatc, Part idul Comunist
din Roman ia (in continua re PCdR ) a adcrat la principiilc pac-
tul ui de ncagre siun c clectorala, cu toa te ca importanta politica
a cxtremistilor de stanga era ncinscmnara'".

A lcgeril e ge nera le s-au dcsfasurar la 20 dcccmbrie 1937,

iar pen tru prima da ta in isto ria Romdnici nu cxis ta pers pectiva
unor confruntari sangcroase Intrc ..agentii clectorali'' . Ca rol
al II- lea nu s-a impl icat, do rind sa de mon strcze sla bic iune a
part idelor politicc. Pc de alta parte , nu era dispus sa testeze
starca de spirit a popula tici , in cazu l unor mari abuzuri. Rczul-
tate1e au fost Indclung astcptate ~ i au fe st publica te in Moni-
torul Oficial abia la 30 dccembric. Pcntru prima dat a in istori a
constitu tionala a Romaniei, partidul care a organizat ale gerile

27 Scun u. loan, Buzatu, Gheorghe, lstoriu ronuiniior i ll secolul

.xx (19 18- I 948), Bucuresti. Editura Paidcia, 1999, p. 33 1; Roila,
Zaharia,op. cit., p. 63 .
21 DAN IC, Fond DG P, dosar nr. 17/ 1937, f. 62.
n Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 63.
30 Boilii, Zaharia, o r. cit., p. 65.
24
nu le-a cfistiga t. PNL nu a obti nut 40% din voturi , care i-ar f
ofer it drcptul la ,.prima clcc torala''. Gheorghe Tatiircscu a fost
ncvoi t sa acc cptc Infrangcrca, inr sistcm ul pa rtidclo r pa riamen-
tare se nfla in cea mai profunda cri za . PNL a c umu lat 35 ,92%
( 152 mandate), PNT 20,40% (86 mandate), Partidul .Totul
pcntru Tarii" 15,58% (66 mandate). PNC 9, 15% (39 manda te) ,
iar PNL-Gh. Bratianu 3,89% (16 ma nda te)".
Criza dcmocrutici n u <I fost dcmonstrata numai de C~ CC ll J
atingeri i pragului e lectoral , ci ~ i de asccnsiunca partidclo r na-
[ional istc , care au acumulat 24,73% (Partidul .Totul pentru
Tara" + PNC) . in uncl e judcj c, candidatii Partidulu i .Totul
pentru Tara" au dcvansat unii politicicni de marc importanta,
32
cum nr fi Nicolac Titulescu la O lt . Rcgele p uree justifica in
accstc conditii un rcgim autoritar. conform no ii tc ndintc a c-
lcctoratului. Insa doar PNC putea fi asociat scopurilor sa le.
Miscarca lcgionara sc afla la punctul maxim <I I dczvoltarii po -
liticc si se pregatea pcntru 0 noua confruntarc clccto rala, in ur-
rna ca rcia spcra sa aj unga la guvemare.
Pcnt ru prima data, un mo nar h era pus in situ atia de a numi
prim-mini stru pe altc incva dccat scfu l pa rtidului cc a organizat
alcgcrile. In c iud a astc pta rilor politi e ienilor, Octavian Ga ga a
fast Insarcinat sa fon n czc g uvemul, cu toale ca PNC se c1asase
pc loeul a l patru lea in aleger i. In realitatc, aut onomia PNC In
fonnarea guv ernului a fast nei nsemnata, iar regele si-a promo-
vat prineipal ii apropiati in posturilc chcic: Armand Calincsc u
(Interne), Istrate Micesc u (J ustitic), Gabriel Marincscu (sub-
sec retar de stat la Interne) etc. Pcntru a nu provoca mari pro-
teste, au fast nu miti in fu nctii im portantc ~ i uni i crit ici ai inge-
rintclor regale in guvcrnarc , cum ar f generalul Io n Antoneseu
la Mi nistcr ul de Razboi. Lipsa de organ izare a opoziti ci a anu-
lat efe ctul protestclor [ala de decizia regclui. Iuli u Mani u i-a
propus lui Corneliu Codrcanu sa organizeze dcmonstratii, pana

.11 Scurtu , loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 333.

:12 Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 224.

25
in momen tu l in ca re unul dintrc ci va fi chemat sa fonneze gu-
vcrn ul , dar lidcrullcgionar a dccis ea se inchcia sc " paetu l elec-
toral". Pcntru a stu dia posibilitatile de as ccnsiu nc spre putere,
dar si cvitarca unor rcprcsiuni , Co rncliu Co drcanu s-a d us la
sehi la I'rcdeat" pcntru a discuta eu noul ministru de Rnzboi".
Lcgionarii avuscs cra co nl aet e eu ge ne ral u l Ion A nto ncscu
inca de la inc cput ul anului 1937. Co rncl iu Co dreanu i-a pro -
pus lui An tonescu 55 fie succcsoru l lui Gheorghe Cantacu-
ziuo-Gra uiccrul la prcscd intia Part idului "To tul pcntru Tara",
functic pc care a rcfuza t-o". Ion Antoncscu si Corne liu Co -
d rcan u se a flau pc acccasi pozitie fata de impl icarca rcgcl ui in
pol itics , iar acum lidcru l legionar cau ta sprijinul pro asp atu lui
dcmnitar.
Noul Parlam cnt nici nu a av ut pos ibilitatea sa sc intru-
ncasca, dcoarccc la 18 ianuarie 1938 a fost dizolvat, fiind anun-
[ate alcgcri gc ncralc pentru 2 mani c. La seu rt timp dupa aeea s-
ta, lcgea ele ct oral a a fost mo di ficata, in scop ul con tro larii mai
facile a proccsul ui ele ct oral. Astfel cfi, grupdrilc poli tico mic i
putcau participa la a lcgcri numa i da ca reusc au sa sc asoeiez c
pr in cart cl uri clcctoralc eu grup ari ma i mari. Libc rtatca de pro-
paganda po litica c lcctoralf a fost diminueta, iar sig lc lc clec -
to rale au fost schimbatc fata de ale geril c din dcccmbric 1937.
La nive l local , autoritatilc alesc in vara anu lui 1937 au fost
suspc ndatc ~i inlocuite eu oa mcni fidc li apro piatilor regclu i ~ i
PNC-ului. De asemenea, vechi i prefect i au fa st clib crati din
funct ic ~ i sc himbati cu col aborato ri ai noulu i guvcm.
Pe plan pol itic nu au fest intrcpr insc aliantc electorate
viabi lc, iar Comcl iu Codrc anu, pentru a evita intervcntia gu-
vcrnu lui, a dis pus lncctarca totala a colabora rii cu Iul iu Man iu.

.13Co rncliu Codreanu ~i Gene ral ul A ntonesc u la schi la Prcdeal

1937 [30,3 kb], mai 2004, <www.fgmanu.org/imag/Ol Perioada
Capitanuluillmage 117.jpg> (25 mai 2004).
.14 Boila, Zaharia, op. cu., p. 6 6~67.

35 Heinen, Armin, op. cit., p. 342.

26
in randu l Iiberalilor s-a produs unificarea, prin fuzionarea gru-
pului condus de Gheorghe Bratianu cu PNe'.

Dupa numirca lui Octavian Goga in frun tea guvcrnului,

Miscarca lcgionarf a fost prudcnta in adc ptarca unci pozitii
radicale. Comcli u Codreanu si-a dat seama cii nu era momcn-
tul eel mai potrivit sa formulczc dcclaratii antiregalc, cu toatc
cii noile pcrsonalitati apropiate organizatici militau in aeest
sens: prof. Fortu, prof. Dimitric Gerota, Nae Ioncscu, Mihail
Manoi lcseu. inca dc la inceputul Iunii ianuaric, Corneliu Co-
dreanu a ammtat ca nu va lua atitudinc nici impotriva noului
guvern si a reeomandat lcgionarilor sa se abtina de la cxccse
ce puteau provoca rcactia autodtati tor". Corneliu Codrcanu nu
a Incctat sa spere la 0 apropicrc de rege, motivand intr-un in-
tcrviu acordat publicatiei britanicc Daily Herald ca .tincrctul
cste monarhic, iar regclc nu trebuic sa se opuna idcilor aces-
tuia, dcoarecc nu este un monarh absolllt,,3H. Cu toate acestea,
perspcctivele unci apropieri de Coroand crau dcstul de vagi.
Tensiunil e provocate de accasta realitate au seos la suprafata si
uncle conflictc interne din cadrul Miscarii legionare, in primu l
rand printre noii membri, care rnilitau pcntru Incctarca rela-
[iilor eu rcgcle. Pe de alta parte, la inceputullui ianuarie 1938,
uncle "cadre" mai vechi ale Misciirii au protestat fata de poli-
tiea organizatici de promovare a eelor noi", Conflietul nu s-a
raspdndit in afara unor organizatii din Moldova, insa atcsta fap-
tul cii politica de izolarc a sef il or de judct nu a fost rcccprara in
.sensul' doctrinei legionare.
Oricum, in acel moment nu era timp pentru solutionarea
unor astfel de problcme, lntrucdt Corneliu Codreanu a decis sa

J6Ibidem, p. 344-345.
37Procesele lui Comehu Zelea Codreanu . vel. II, ed. Radu-Dan
Vlad, Bucuresti. Editura Majadahonda. 2000, p. 910.
3~ Ibidem, p. 12-1 3.
3? Ibidem, p. 13.

27
mobilizeze din nou organizatii lc locale in vcdcrca confruntarii
eleetorale . Printr-o circulars, lidcrul organizatiei a dat noi i11-
structiuni scfilor de judcte, eu atcntionarca ca, in cazul in care
nu vo r f rcspectate, vor f dcgradat i in .Jerarhia lcgionara''.
Astfel ca accstia trcbuiau sa se ingrijcasca ca Partidul "Totul
pe ntru Tara" sa fie lnscris in pozi tia a doua sau, dad so poatc,
ch iar pc prima in Iistele judctcnc. dar nu rnai putin de intaia
pagi na. De ascmenea, cchipe le electorale trcbuiau sa sc abti na
de la oricc fel de acuzatii si inj urii impotriva advc rsari lor si sa
couvinga prin "exemplul propriu de dcmnita t e"~o . in noua cam -
pa nie clcctorala, lcgionar i trebuiau sa fie mult mai atcnt i In
rciatia eu adcptii lor, iar intrunirilc eleetorale urmau sa sc faca
cu mai pUl iml ag iratic , deoarece simpatizanti i nu trcbuiau sa tie
dcscopcriti. Ca si in vrcmca ilcgali tatii, scdintclc de cuib unna u
sa sc dcsfasoarc in secret ~i so. fie de scurta duratit, pur infonna-
tive. S prc a nu Incalca noua lcgislatic, vechilc scrrme cleetorale
trcbu iau dczlipite pana la Inccputul lunii fcbruaric~ l . Pentru a
imprcsio na electo ratul, Comcli u Codrca nu a gand it un sistem
de scoli legionarc pentru primari si prcfccti, in care prctcnden-
[ii la functii administrative sa se pcrfcctioneze in vcdcrca exer-
citarii atributiilor. Cursantii unnau sa fie recrutati dintrc cci mai
apreciati membri ai com unitatilo r, sa fie Inzcs trati cu "c apaci-
tate de munca si intclcctuala, simtul onoarci ~ i a l gospodarici".
Materialele cu prelcger i urmau sa fie tiparite la .ccntru':".
Dcsi proieetul era intcrcsat din punct de vedcre al impactul ui
asup ra clcctoratului, in conditiilc lunii ianuaric 1938 era practic
inapl icabil , deoarece Miscarea lcgiooara era in situatia de a
cauta moda litati prin care sa cvitc intcrzicerea acti vita tii sale
de cat rc autoritati.

40 Codreanu, Corneliu, .Drdin confidential", 2004,

<www.fgmanu.orgldocumentelczc I6.htm> (30 ianuane 2004).

41 DANIe, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 14.
4 I Zclea-Codreanu, Corneliu, "Circulanl nr. 126", 2004,
<www.fgmanu.orgldocumenteJczc I9.htm> (30 iauuarie 2004).
28
 La Inccputul Iunii februaric J 938, formal, propaganda clec-
toralf a lcg ionarilo r se d csfa suru tot usi nestingherit si nu exi s-
tau sc mnale privind Incetarca activitatii4J. Astfel cii, pe 7 fcbru -
ar ie , Cornel iu Co drean u a avu t 0 noua intrun irc cu liderii parti -
du lui in care s-a d iscutat strategia clcctorala si s-a d ccis sa se
rcn uutc la ori ce fel d e tcruutiva de cr iticare a guve rnului. Opi-
niu gcncrala era cii Insisi Octavian Goga $i A'C . Cuza em u vic ti-
melc lui Ar ma nd Cal inescu sa u Gab riel Mar incscu, iar PN L
cont ribuia la slabirca poz itici guvernului, in spc ranta ch cmarii
la guvcmarc".

Cca mai im portanta mi scare a rege lui s-a d esfasu rat la

10 feb ruarie 1938, cdnd principalii lid eri politici, eu cxccptia
lui Corneliu Cod reanu , au fost convocat i la Pa lat, fiind
anun tati cil a dce is sa "prcia" rcsponsabili tatca poli tica a larii.
Cu accasta ocazie, guvernul condus de Oet av ian Gaga a demi-
sio nat, fiind inlocuit cu un altu l condus de pa triarhul Mi ron
Cr iste a. Pol iticieni i s-au angaj at sa respecte nou l rcgi m si
a stfel au Inccput demersurile clabora rii unci noi Constitu tii .
Pcntru a se as igura ordin ea in teritoriu, comandantii militar i
locali au deveni t prcfecti, iar alegcril e din mart ie au fost suspen-
date. La 14 februaric a fost emis un de cret- Iege p rin care orice
fel de activi tate pol itica devenea ilegala . Astfel, nou a
Constitu tie putea fi vo tata rara a cxista pe rico lul un or demo n-
stra tii de am ploarc. Ulterior, la 17 feb ruaric, a fa st modifica ta
Icgca pcntru mcntincrca ordinii de stat. Conform acesteia, orga-
nizarca de grupuri se cre te sc pede psea aspru , ea si organizarea
de marsuri de tip mi litar. in cazu l in care j udccatorii nu
respcctau legea, p utea u fi trasi Ia raspundc rc j urid ic'. Clasa

43 "P ropaganda elccto rala. Cum se dcsfasoara propaganda parti-

delor", in Cuvdntu l, an XV, nr. 3132, 2 februari e 1938, p. 1.
44 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 15.
In anii 1920, studc ntii nationalist! ex tremisti fusesera achitati
in mai multe randuri, desi erau acuzari de fapte grave . Printre "bene-

29
 politica a fost lipsita de rcac tic, astfcl ca la 24 febru aric 1938 a
fost orga niza t un plebiscit pri vind noua Constitut ie, la care
votul a fost ob ligato riu ~ i exprimat in mod oral. Prin accst
uhim act, lovitura de sta t rcga la s-a desavar~il~:O:_ Noua Consti-
tutic a fost aprobata de clcctorat cu 0 majoritatc aproapc abso-
luta, la 24 fcb ruarie. Nu numai carac tcrul o ral al pleb iscitului,
dar si starca de debusolare a cleetoratulu i au provocat accasts
situatic. Clasa polit ics se afla Intr-o marc criza, lara a reusi sa
rcactioneze la mdsurilc monarhului, iar tot mai mul ti intclcc-
tuali s-au .alinia r" la propaga nda privind autoritarismul. Con-
stitutia a pastrat in mare parte prcvcdcrilc eclei din 1923, ell
exccptia drepturilo r si libertatilor cctatcncst i, libcrtati i presci,
libcrtatii de opinic etc. Crcatoru l ei a fest unul dintrc marii
j uristi ai Romani ci intcrbclic c, Istrate Mieescu, si a fost
formulata in mod profcsionist. Din totalul participantilor la
plebiscit, 99,87% s-au exprimat .pcmru'', iar numai 0, 13%
.conea-". in timpul votului au existat cazuri extrcm de rare
dc protest fata de noua Constitutie, mai ales in j udctelc din
Banat ~ i nordu l Tra nsilvanici, lnsot ite de arestarca cclo r care
au incalcat noile prcvcderi legislative" . in judetele Caras si
Severin au cxistat situati i in eare c hiar functiona rii statului
S- <IU op us votari i Constitutiei, majoritatca din rand ul rnem -
brilor Miscarii Icgionarc. Astfel ea, unii mag istrat i au fllcut
csrcve zile de Inchisoarc'" sau au fost suspendati (Victor Bins,

ficiarii" sentintelor judecatoresti favorabile s-a numarat ~i Co meli u

Codreanu, care a fost gasit nevi novat in procesul esasinani lui Con -
stantin Manciu (prefectul Politiei Iasi} la 25 octo mbrie 1924 (caz ul
s-a judecat la Turn u-Severin in mai 1925) .
~s Heinen, Armin, op. cu., p. 348-352.
... ..Rezu ltatele plebiscitu lui'', in Cuvtintul, an XV, nr. 3 157, 27
februa rie 1938, p. 14.
~7 .Profesori arcstati penlru agitatii politice", in Cuvdntul, an
XV, nr. 3 155, 25 februarie 1938, p. 14.
4H .Adunarea generalii a Baroului avocatilor din jud o Severin",

in Cuvantut, an XV, nr. 3 190, 1 aprilie 1938, p. 11.

30
Oravita)", iar unii profcsori si-au picr dut drcpturilc salariale
pcnt ru 0 luna de zilc (Horia Sima, Lugoj )".

Carol al II-Ica nu a fost primu l adept al dictaturii sau auto-

ritarismului din Romania intcrbcl ica. Cclc mai timpurii pro-
puncri in accasta dircctic au veni t chiar din intcrioru l Miscilrii
legionarc, care si-a fondat discursul po litic pe critica " inca-
pacitat ii" clasci pol iticc de a administ ra efieicn t tara. Corncliu
Codrcanu, in lucrarca Pentru Legionari, aparuta In 1936, a for-
mula! principalelc lui opinii c ritice asupra dcmocratici (accstca
fiind ulterior Insusitc si de adcptii sfii). Intrebarca pc ca re si-a
pus-o pcntru a-s! cons trui argumcntatia a fost daca cra u bunc
.Jiainclc" d cmocrutici i n anii 1930, atata timp cat tot mai multc
stale europcnc rcnun tau la clc. Dcoarccc nu dorea sa Ie "vor-
bea sca'' lcgionarilor despre problcm clc statclo r curopcnc, a
formulat cfitcva motivatii pcntru care democratia "trcbuia"
inlocuita eu autor ita rismul In Romania.
In primul rand, Corne liu Codrcanu consi dc ra eil demo-
cratia slabea unitatca natiunii , intrucat guvcrn area se face a
de ca trc pa rtido, c are se confruntau In Iupte clectorale inter-
minabilc c u uni cul see p de a atingc pragul de 40% si nu
pcn tru intcrcs ul popula tici . in a l do ilea rand, spunea Comcli u
Codreanu, dcmocrati a era incapabila de .cor uinuitarc in
cfort", Intrucat, dcoarece un partid BU putea fi sigur de putere
dccat maxim patru ani, nu putca stabili un program pe tcr -
me n lung. In al trc ilea rand, "Cap itan ul" era de parc rc ca
omu lui politic i i era im posi bi l sa-s i face datoria fali't de
natiunc, deoarccc con tin uitatca mandatulu i parlamc ntar de-
pindea de pa rtiza ni i sai si de intcrcsclc lor pcrsonalc. Printre
ultirn clc argumcnte ad use de lidcru l legionar Imp otriva
dcmocratici era .Jncapac itatea de autoritate", deoarece,

~ 9 Dumitrcscu-Borsa, 1011, op. cit., p. 232 .

~ .Profesori pcdcpsiti pcntru ca nu au votat noua Constitutie'',
in Cuvdnud, all XV, nr. 3202 , 13 aprilie 1938, p. 14.

31
spunea cl, un partid putca sa enuta sanctiuni numai impo-
triva propriilor mcmbn".
Carol al Il-lca, fiind parte a putcrii executive. a pus in prae-
tica masurilc autoritare prcconizarc de catrc Comeliu COOrc-
anu. Astfel. prin lcgislatia adoptata in zilele Ioviturii de stat,
functionarii nu mai erau autonomi fata de ..managcmcntul de
stat", iar activitatilc politico erau dirijate de rcgim. Statui a de-
venit principalul organizator al politicii interne, obtindnd un
caractcr constructionist, deoareee unna sa crcczc idcntitati, i-
dci si organizatii in functic de interescle autoritaulor .
Masurilc adoptate de Carol al ll-lca vcncau intr-un con-
text european complex. La nivcl regional central si sud-est eu-
ropean. dctinatorii putcrii legitime instauraserii regimuri auto-
rirarc, iar rcgclc nu a facur alteeva dccdt se ..aliniczc" aecstui
curent. Ca $i in Polonia, Ungaria. lugoslavia sau Bulgaria, sc-
ful statului roman a dus 0 campanie de compromitere a clasei
politiee si treptat si-n asociat clemente ale clitclor intelectualc
la curentul autoritar. in momcntul in care la nivcl european rc-
gimurilc de drcapta erau la apogcu, acesti monarhi sau scf
alesi ai statului s-au .Jntcgrat'' curcntului, Insa nu au lasat nici
o gruparc politica sa monopolizcze puterca. Accasta cstc ma-
rca difcrcnta fata de Italia sau Germania. Mai mult, partidele
"cs ticc" adcptc fascisrnului sau nazismului au fost in toate ca-
zurile supuse represiunii. In Europa Centrala ~ i de Est, noii
conducatori autoritari au preferat sa$i creeze organizarii poli-
tice fidele proprii, dar care nu au avut putcrca de rnobilizare a
NSDAP (Nationalsozia listische Deutsche Arbciterpartei - Par-
tidul National-Socialist al Muneitorilor din Gennania) sau
PNF (Partito Nazionalc Fascista - Partidul National Fascist).
in Romania anului 1938 a cxistat un putcmic rescntirnent
al clitci intelectualc fata de sistcmul politic de tip liberal. Tcn-
tativcle antidemocratice nu au fost sanctionate de socictatc, de-

SI Zelea-Codrcanu, Corneliu, Pentru Legionari. vol. I. Bucu-

resti, Editura Scam, 1999. p. 325-327.

32
ourccc bazcle cd ucational c ale cctarcnilor erau minimc . Regele
Carol al Il-lca impusesc treptat in sistemul pol itic e lemen tele
regimu lui au toritar, prin recrutarea unor pcrsonalitdti fidcle in
guvcm, care nu trccusera prin .concurcnta clcct oralg". Lovi-
tura de stat s-a bazat pc discursuI ge neral europ ean al netic-
nnlistilor pri vind .Jncficaci tatca sistem ului parl amen ta r". Dupd
suspendarca Con stit ulici din 1923 ( 10 februaric 1938), au fas t
luatc primc1e masuri radicale de mcntincrc a ordinii, prin in-
trod uccrca starii de asc diu . a ccn zurii ~i prin Inlocuirca prcfcc-
tile r cu ofitcri activi. Opozitia putca fi ustfelncutralizata in or ice
momen t, dad ar fi rcactionat.
Noua Constitutic, publicata 1a 20 fcbruaric si votatil prin
plebiscit la 24 februa ric, a modificat substantial balan ta scpa-
n irii puterilor in stat, deoareee monarhia dcvcnca institutia
centrala in ad mini stratic, eu toate ea forma l au fast mcntinutc
prineipiilc liberale. Prin artieolul 30 al Constitutici, rege le pur -
ta titulatura de "Cap al statului" si dcjinca puterea exec utive
Imprcuna eu guvernul. Mini stri nu mai erau responsabil i in fa-
[a Parlamentului , c i in fata monarhului , care avea drcptul sa-i
numeasca si sa-i rcvo cc . Initiativa legislative era transfcrata de
la Parlamcn t regclu i, iar deputatii $i scnator ii urmau sa dcpuna
j uramant rata de acesta. Deoa rece nou a lege fundamentala nu
prceiza durata sesiuni lor parlamcn tarc, putcrca legislativului a
fost practi e anulata, iar monarhu l avca dreptu l sa cmitii de-
cretc-lcgi. Prin Co nstitutic, propaganda sensa sau orala impo-
triva fonnei de guvcrnarc era intcrzisa. Pcntru a dcsavarsi noul
sistcm politic instaurat, pr intr-un dccrct-lege din 2 1 manic
1938, Carol al II-lea a desfiintat partidele politice, iar Parla-
men tul poli tic a fost in locu it c u unul corporatist, organizat pe
profesii .
La sfarsirul an ulu i 1938, regele Carol al ll-l ea a infiintat
organismul politic a l regimu lui autoritar - Frontul Rcnastcrii
Nation alc ( 16 dcccm br ie) . Tot i fu nct ionarii statu lui aveau
obligatia sa sc in seric in noua formati unc . O rganizatia imita in
mod "stangac i" ma rilc part ide de mase din Gormania si Italia,

33
dcoarccc era o forma de stat- partid si nu de panid-stat" . Pro-
paganda oficialii a publica! zilnic lisle cu adcrcntii la nou l par-
lid, insa pcrsonalitiltilc politicc importantc s-au Inscris numa i
co nstrdnsc sau din oportunism.

Liderii Miscarii legionare au Intclcs imcdiat caracterul

noului regim ~ i au dccis sa nu provoacc autoritatilc in nici un
fcl. Campania de descurajarc a Miscarii legionare incepuse
chiar in dcecmbrie 1937, prin numi rca cu puteri sporite a lui
Arma nd Cali ncscu la Mi nisteru l de Interne . Corneli u Cod re-
anu nu a dorit, in ianuarie 1938, sa-l pro voace pe rcgc, dar nici
sa sc duca in audienta la accsta, de rcama ca va fi cons trans sa
scmnezc vreo ad cziune fala de politica lui53. Imediat dupa a-
nuntul suspendarii Co nstirupci ( 10 februarie), Senatul Legio-
nar sa intrun it si a decis sa rctraga ofi cial Partid ul ..Totul pen-
tru Tar a" din compctitia clcctorala" . Uni i mcmbri si-au con-
tinual insa act ivitatea politica si au fOSI imediat arest ati de
autoritdtilc locale". in acestc conditii, era evident pentru Cor-
neliu Co drcanu ca se putca astepta la 0 eampanic de represi-
une. Astfe l ca , printr-o circ ulars la 21 februarie (a do ua zi du-
pa publi carea noii Constitu tii), liderul Miscarii legionarc a des-
f iintat Partidul .Totul pentru Tara" ~ i a aeordat tennen pana la
23 februarie Iiderilor din teritoriu sa lichidcze organizatiilc si
sa ccdeze sediile de partid autoritatilor local e. Pe langa ratiuni
de ordin politic, Cornel iu Cod rcan u a avut si ratiun i de ordin

$1 Docmnele politice in Romania secotului XX, vol. I, Bucu-

resu, lnstitutul de Teorie Sociala. 200 1, p . 424-440.
53 .. Capiranul iI refuza pe Caro l a l ll -lea'', in Historic, an II, nr.
28, ma rtie 2004 , p. 13.
~ ..Hotararil e Sena tului Legion ar. Partidul T otu l pen tru Ta ra))
sus pends propaganda elector ala'', in Cuvantut, an XV, nr. 3 14 1, II
fcbruarie 1938, p. 14.
~~ ..Elcvi de curs secundar elirmneti pentru cit au participat la rna-
nilcSla\ii po fitice", in Cuvdntui, an XV, nr. 3 154, 24.02.1938, p . 9.

34
praetie cand a luat accasta dccizic. Dcoarccc majoritatca mem-
brilor partidului crau functionari de stat, ei intrau sub incidcnta
noilo r pre v cdcri constitutionalc ~i legislative ~i astfcl riscau sa-sl
piarda loc urile de munca. Ei putcau fi folositi efieient in cont i-
nuarc si in afara cadrului organizat de partid, deoarccc Miscarca
lcgionara avea cxpcricnta activitatii in ilcga litatc inca d in pri-
mii ani de cxisrcnta. Printr-o circulara, s-a a finnat din nou ca
Miscarca lcg iona ra nu doreste sa organizeze 0 lovi tu ra de stat,
pcntru a nu transforma Roman ia Intr-o ,,Spanic Insangcrata".
Sc mai mentions faptul ca, pcntru moment , rcgclc a cflstigat , dar
legiona rii vor astcpta contcxtul extern oportun pcntru a rcac -
tiona. Dcoarccc propaganda statului impotri va Icgionari lor viza
si comcrtullegionar, Co rne liu Codrcanu l-a desfiin tat , eu loatc
ea era constient ea astfcl va d isparca a impo rtanta componenta
a sistcmului de tlnantarc" , Ulterior, printr-o circulara con fiden-
fiala, Comcliu Codrcanu si-a anuntat adcptii ca dcsfiintarea Par-
tid ului "Totul pentru Ta ra" nu Inscamna si desfiintarea Mlscarii
legion are ca "organizatie spirnuale':". Prin ord ine secrete ultc -
rioarc. legionarii din tcritoriu au fast Indrumati de la .ccntru"
sa de poziteze la persoane sigure arhiva, annamentul $i celelal-
tc bunuri" . Dccizia privind atitudinea fata de no ile cvcnimente
politicc fuscsc luata inca din 10 fcbrua ric, in unna unci Intdl-
niri eu Iuliu Mauiu in casa lui Zoe Sturdza. Lidcrul natio-
nal-taranist ii reeomandase lui Corneliu Codreanu sa adoptc
tactica defensi ve , pcntru mai mulfii sigurantaS9.
in ceca cc privcstc plebiscitul, Corneliu Codrcan u a reco -
mandai lcgionarilor car e nu erau functionari publici sa nu vo-
tezc ..pcntru", iar cc i care votau "contra" sa plateasca amcnzile

S6 Zelea-Cod rea nu,Co mel iu. ..CircuJara nr. 148" (2 1.02.1938),

2004, <www.fgmanu.orgldocumenlelczc4.htm> (30.0 1.2004).

57 Heinen. Armin, op. cit., p. 354 .
51 Procesele tui Corneliu Zelea Codreanu, p. 20-21.
59 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangtielul Mihai/. De ia mit
ia realitat e, Buc uresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 246 .

35
pc care Ie vor pr imi ~ i sa nu rcact ionczc in nici un fel Cu
6ll

toatc accst ca , au fost purine cazuri in care lcg ionarii s-au opus,
61
ncfiind consticn ti de rcact ia auto ritatilor local e . Populatia
ruralf nu s-a impotrivit noi i Constitut ii'", dcs i, in uncle zone ,
lcgiona rii au dus campanii de co nvingcrc a c1ectoratu lui asu-
pra intcn riile regale".
lmcdiat dupa dizolvarca partidului, Comcliu Codrcanu a
dat un intcrviu prcse i cnglczc, pr in isi anunta plan ur ilc ultc-
rioare. EI a justificat circu lara din 21 fcb ruaric pri n evitarea
unui razboi civil , deoarece legionarii ar fi fast capabili sa rcac -
tionczc violent la masurilc guvemului . In continuare , an unta
cfi arc dc gand sa piece in Italia, unde va publica volumul r din
Pentru Legianari in limba ital iaua. Dupa accasta , urma sa stea
o vrcmc la Londra, iar in timpul .cxllulut'' trcb uia sa gaseasca
modalirati dc functionarc a Miscarii lcgio nnrc in noul cadru
constitutional". Dupf alegerilc din 1937, Corncliu Codrcanu a
fost foarte preoeupat de acti vitatc a publicisticn , a scr is foarte
mult, iar in cclc din urma a finalizat si vO (Ul11u! a l doilca din
Pentru Legionari' (de la asasinarca lui I.G. Duca pdnala asa-
sinarca lui Mihail Stclcscu)". [nain tc de a an unta ea va pleca
in Italia, a caut at modalitati de publicarc a lucrarii care sa cvitc
ccnzura". dar in noilc conditii ii era impos ibil. Initia l, auto-
ritat ilc i-au pcrmis lui Corncli u Codreanu sa piece din tan1, iar
la 22 februaric politia a acccptat sa-i clibcrczc un pasaport

60 Ibidem
61 .J'rofesori suspendati pentru cii au lunt parte la manifest arii
politice", in Cuvantut, an XV, or. 3176 , 18 martie 1938, p. 14.
62 DANlC , Fond DO P, dosar or. 2/ 1938, f. 20.
6) Ihidem , dosar or. 3/1938 , f. 9.
6~ Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. p. 21-23 .
Volumul nu a fest publicat niciodata, fiind probabi l ccnfiscat
de eutoritati dupii arestarea lui Corneliu Codrcanu (noaptea de 16- 17
aprilie 1938).
6~ Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 231.
66 DANl e , Fond DOP, dosa r nr. 264/ 1937, f. 224.

36
pen tru un an de zi1c EI unn a sa fie insotit panii la Roma de
tl7

Andrei Ioncscu, care apoi ar fi pleeat in El vctia la fiul SaUM .

Ulterior, auror ita tilc i-au susp endat pa sa portul , deoaree e profe -
sorul Nic o lac lorga i i inteutase un proees de calomnic . Nu e-
xistau nic i pe rspect ive rcalc de a plcca in Italia, dcoarccc auto-
riti'iti1e de la Ro ma nu au rcactionat in nici un fel fata dc
dor inta lui Corncliu Codrcanu de a sta 0 pcrioada aco lo. Dip lo-
matii italic ni de la Buc urcsti nu I-au eontaetat pe lide ru l Ieg io-
nar nici macar personal, ceca ce i-a produs accstu ia 0 dcza-
magirc profunda".
Dupa primclc ma su ri contra legio narilor in teritoriu, unde
unii au fost arc stati numai pcn tr u ca erau banuiti ell ma i ac-
tiva u po litic, la nive l nationa l s-a declansat un va l de simpatie
pcntru Miscarea tegtonara". Guvernul s-a vazut ncvoit sa rc-
actioncze, In primul rand pri n dispozitii date de Armand CHi-
neseu si Gabriel Marincscu. in aeeste conditii, cci doi au intrat
d in nou in atcntia grupurilor radicalc din M iscarea legionara .
De accasta data, studcntii dc la Faeultatea de Medicine au fest
mai rczcrvati, iar loc ul lor a fos t luat de studcntii maccd oncn i
radicali, care i-a u amc nintat pc cci do i dcmnitari eu moartca si
a u pregatit planu ri de asasmat".
Corncliu Cod rcanu nu a inc urajat asc menca at itudini, pre-
fcrand sa fcrcasca Miscarca lcgi onarf de coercitia sratului. Pro-
fcsorii si invatatorii lcgionar i au fast scutiti d in ord inul di rect
a l lui Corneliu Cod rea nu de oricc fcl de activitate politica,
incl usiv sa participc la scd intc lc de cuib, pentru a nu-si pierdc
catcd rclc". Ca si in primavara anului 1937, a adopter tac tica po-

67 Procesele lui Cameliu Zelea Codreanu. p. 18- 19.

6H Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 231.
69 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 278/1938, vol. I, f. 136.

70 Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoanii , Bucuresri,

Editura Hasefer, 1996, p. 40.

71 DANIC, Fond DGP, dosarnr. 278/1938, vol. I, f, 177.
n Ibidem, f. 124.

37
liticii, iar de accasta data a purtat uegoc icri cu A.C. Cuza. A-
eesta refuzase sa acccptc propunerilc lui Comcliu Codreanu de
co labor are dupa ce a pleeat de la guvcrnare, dar la ineeputul
lunii martie si-a dat seama ca rcgcle nu mai putea fi op rit din
drumu l instaurarii proprici "variantc" de regim autoritar. Dcoa-
rece Gormania tocma i .unificasc" Austria, la rcspcctivclc inUil-
niri au discutat problema oricntarii externc a Romanici" .
Tatonarilc privind sustincrca PNC de catrc Miscarea le-
gionara nu mai aveau nici un fel de import anta in martic 1938,
dcoareee rcgclc prcga tca atent lichidarea sistem ului par la-
mentar. Dccrctul de dcsfiintare a partidelor pcliti cc nu a in-
tampinat nici a rcactic opozanta, pentru ea tnsusi guvernu l, in
eare crau fosti lideri ai part idclor tradi tionale, a inaint at un ra-
port prin care aprccia ncccs itatca acestui act" . La sfarsit ul lu-
nii martie, prin legca nr. 75/3 1 martie 1938, Partidul "Totul
pentru Tara" a fast dcsfiintat in mod ofic iaf 5 Paralel eu inter-
zieerea activitatilor politice de oriee feI, Carol al Il-lea a Infiin-
[at un nou organis m eu rol eonsultativ, Consi liul de Coroana",
in care au fot integrati i prineipalii lidcri politiei fidcli monar-
hului. Noii .consilicri rcgali'' avea u statut de Inalti functionari
ai statului, fiind consultati ori de cate ori situatia 0 eerea in pro-
bleme le interne si cxtcmc.

1.2. A restarea .Jiderilor istarici"

Anterior decrctu lui de desfiintarc a partidclor poIitiee, a-

propia tii regelui tncepusera atacurilc asu pra Misca rii legionarc,
atat in presa, cat si la nivcl administrativ. Prin ordinul nr. 746 din

7JIbidem, f. 140.
74.Decretul regal de lnfiintare a Consiliu1ui de Coroana", in,
Cuvantui, an XV, nr. 3 191, 2 aprilie 1938. p. 14.
7S DANl C. Fond DGP, dosar or. 253/1939, f. 3.
76 .Decretul regal. ...., in lococit., p. 14.

38
6 martic 1938, Annand Calincsc u (m inistrul de Interne) a dat
dispozitic tuturor prefecturilor de politic si pichctclor de jan-
danni sa-i urmarcasca pe legionari, iar, in cazul in care nu res-
pcctau noua lcgislatie, sa-i aresteze. De asemenea, con fonn
acestui docum ent. functionarii statului, prinsi ca fac propa-
ganda lcgionara, erau dcsttt uiti". Perchczitiilc care au urmat
au fost sumare, iar oricc fel de material legionar gasit era con -
siderat .arcmat la siguranja nationals". Presa a contribuit la
accentuarea starii de debusolarc, prin amp lificarea importantei
descoperirilor facutc la respectivc1 e pcrchczitii. Pentru a se
crea 0 stare de inccrtitudinc, angajati i Ministcrului de Interne
au tiparit si distri buit circulare false atribuite liderilor miscarii,
care de multe ori nu corespundeau limbajului folos it in mod
curent, dar care aveau incluse lozinci compromitatoarc: "Tra-
iasca moartca!'', sprc cxemplu. in cele din urma, persoana lui
Corneliu Codreanu a intrat si ea in atcntia propa gandei ofic ia-
Ie, iar prin discursuri radio fonice se sustinea eli nu este roman.
Pana in 1938, numele sau Zelea nu ridicase nici un fel de
indoiala privind apartcncnta la natiunca romana. in acel moment
tnsa, pcntru prima data s-au facut spcculatii la nivel oficial. Dc
fapt, acest aspec t a fas t inde lung analizat atat la proccsclc din
prima j umatatc a anul ui 1938, cat ~ i la nivel public, deoarece
"se punea prob lema" dad i un strain putea fi un " nationalist
veritabil".
Cc lc mai importantc atacuri la persoana lui Comeliu Co-
dreanu au fost cnuntatc in publicatia ,,Ncamul Romanesc",
editata de Nicolae Iorga. in martie 1938, acesta avea statut de
inalt functionar public deoarece era consilicr regal in Consiliu l
de Coroana, iar orice fel de afirma tii Impotriva lui intrau sub
incidcnta noii lcgislatii. Comeliu Codrcanu nu a tinut cont de
realitatile cu pric ina, iar printr-o circulara din 26 rnartic 1938
l-a acuzat pc consilicrul regal cli cste .jncorcct" si ,,necinstit
suflctcstc" cand afirma faptul eli, prin comertul lcgionar, sc

77 Zamflrescu. Dragos. OJ'. cit., p. 250.

39
sust incau financiar acnuni violcn tc im po triva dcn uutari lor st u-
tului . Principal a argumcntatic pc care lidcrul lcgionar a adus-o
a fast ca Insusi Nicolnc lorga i-a incurajat pc rincrii nationnlisti
sa faca comcrt. pcntru a face concurcntf cvrcilor ~i a rczolva
..problema c\Tciasca,,:-M. in cscnta. afinnatiilc lui Corncliu Co-
drcanu crau vcritnbilc. d;IT IlU ~i in imprcjurarilc in care au lost
facutc . Nicolac lorga a dcpus plangcrc impotriva lui. iar in
hal...l accstcia Tribunalul Militar <11 Corpului II Armata a cmis
la 29 martic 19 3X lIll or d in de urmarirc. Acuzatia adusa a lost
accca de ,.ult raj. in bazn unc i sc risori de am cnintnrc tri misf
print r-un curler .. 7~.
lm cdiat dupfi intcnta rca proccsului. princip alii lid cri ai
Miscarii lcgion arc - prot: G rigore Cristescu, col. Gheorghe
Furdui. Traian Cnlig;i . Gheorghe C limc - :H I fost convocati la
..Casu Verde' (rcscdinta lui Comeliu Codrcanu) pcntru a stu-
din atitudinca politics ce trcb uia ndoptntd. liderul lcgionar le-a
rccomnndat apropiatilor S;I nu ia nici un rei de masuri daca va
f contlamnat la mai puun de snsc luu i Inchisoarc. in ace ! mo -
ment. a mcntionat e;1 dor cstc s;i fie inc his in urma unui astfcl
de proccs, evident pol itic. pcn tru a da un ..cxcmplu de dcm-
nitatc". Mcsajclc din tcritori u crau cxccl cntc, dcoarccc cuib u-
rile fllllq iona'u perfect ~i aduccuu fond uri la casicri a eClltral;I
HO

Comcliu Codrcanu crc dcn cd prin arcstarca sa, lcgionarii nu-s!

VOl" picrdc moralul si vor rczist n mai bin c prcsiunii autoritatilor

locale. Dupd respec tive intal nir c si-n an un tat ad cptii c:l as tcap-
1;1 in or ice momen t pcrchczitia autori tdulor la ..Casa Verde",
carcia nu i sc va o punc. Totusi , pe mru a cvita atacuri ncprc-
vdzutc - in nfara opcrntiunilor ofic ialc - , avca in vcdcrc sa
mobi lizczc 0 garda de 20-30 de pcrsounc, ca re sa fie in per-
mancnta prczcntc 1a rosedimju sa"' .

7& I'rocescie II/i Ccmeliu Zelea Codreanu, p. 25-3 1.

79 Ibidem . p. 33.34 .
xn Ibidem, p. 32.33.
HI Ibidem. p. 32.

40
 Valu l de arestari Inceput in manic la uiv clul judcjclor a
atins la jumatatea Iunii apr ilie ~i ccle mai importantc "cadre"
ale Mi scari i leg ionare. in no apte d e 16 spre 17 apr ilie, Cor-
ncliu Cod rcanu, alaturi de alti 44 de lidcri leg ionari, au fost
ridic ati de a utoritati fiirfl niei 0 l nstiin tarc p rcalabila. Autorita-
tile au studiat atent momcntul actiunii, dco arccc doreau ea cfce-
tul sa fie maxim, in sensu I ea era ncccsar ea to ri sa fie la
domici liu. Scara de 16 spre 17 aprilie a prcccdat, in unu l 1938 ,
duminica Floriilor, ast fcl ell nici unul dintre cci vizati nu sc
ufla in alta parte dedit in familic.
Corneliu Codrcanu a fost intern al la scdi ul Pre feeturii
Politici Capitalci, pfllla in sera de 19 aprilic, cand a fost mutat
la J ilava . und e urma sa stca pana la judecarca procesului in
cazul plftngcri i lui Ni colae lorga . La inceput, condit iilc de de-
tentie nu au fosl dcloc usoarc, fiind inchis singur intr-o ccl ula
in care pcrctii erau umezi. Cu toarc ca primavara era mai de-
gra ba 0 iama tarzic, nu a primit dccar 0 rogojinf si do ua piituri
82
uzate, astfcl incat frigul i-a afectat sanatatea
Pcntru rcst ul dctinutilor, con ditii lc IIU au fost cu nirnic ma i
bune, fiind dusi pana la Manastirca Tismana din j udct ul Gorj.
Transportu l s-a facut in camio anc, in conditiilc in care drumu-
rile era u extrem de preeare, vre mea umcda , iar multi dintrc cci
arcstati aveau p robleme de sa nat ate . A ici au fost inter uati prin-
cipalii colaboratori ai lu i Corneliu Codrean u: Ion Zclea Co-
dreanu, Gh eorghe Clime, prof. Grigore Cr iste scu, Vi rgi l Ion cs-
cu, Nicolae Totu, Gheorghe Istratc , Radu Budi steanu , dr. Paul
Craja, Traian Cotiga , Miha il Polib roniade, prof. S ima Sim u-
lescu ete . Cu toa te ca erau dctinuti la 0 manastirc, regimu l a
fost aspru ~i au tra it izolati83. Dupa arestarca accstora, scfii de
j udcte si regiuni legionare au intrat in atcntia autoritati lor, unii
rc usind sa seape ~i sa acrionezc in tlegafitate" . Celor din urma

H2 DANlC, Fond DGP, dosar nr. 252/ 1938, f. 17 ~20 .

8J Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu , p. 45-4 7.
84 Chioreanu, Nistor, op, cit., p. 33.

41
Ii s-a stabilit do miciliul obligatoriu la Manastirca Drago mima
si la Micrcurca Ciuc (intr-un laga r), insa In rcalit at c avcau rc-
gim de dctcnuc". in sc ptcmbric 1938, a fest infiintat lagiirul
H
de la Vasl ui ." in care au fest mutari in spec iallidcrii de csalon
sccund ni Miscari i legionare.
Procesul lu i Corncliu Co drcanu s-a judccat la 19 ap rilie,
iar dctinutul a fest privat de multe dintre drcptur ile cctntcncsti
constitutionalc. EI a acuzat tribunalu l c[l il j ud ccii in stil .bof.
scvic", deoa rece nu i s-a ofcrit posibilit atca sa fuca nic i un fcl
de aprcc iere privind acuzatiilc cc i se aduceau si cd er a nevo it
sa se multumcascii ell apararca f:ieutii de avocati. De ascmc-
nca, IlU i s-a pc nnis sa angajczc avocatii pc ca re ii dorea, din
ca uzii ei'i m ult i dint re accst ia fuscscra arcstati. Apararca a fast
fiicutii de Sebastian Radovie i si Lizcta G heorgh iu, alaturi de
ali i zece avocati lcgionari pro viuciali , tari'i cxpc ricn tf in ast fcl
de p roeese . Corneliu Codrcanu era de parcrc eii IlU a ad us 0 -
fensii autoritatii, Intrucat a tr imis sc riso area lu i Nicol ae lorga
in calitatca accstuia de ziarist si nu de consilicr rega l. Ap a rarca
a conlestat si oncstitatca lui Nicolac lorga. care a rcusit sa trea-
d de ccnz uru articolclc rcfcritoarc 1'1 Miscarca lcgi ona rd, cu
toatc ca, in mo d no rmal, ar fi fa st rcspinsc. Dcsi Comcliu Co -
drcanu a aprcc iat corect C,l Nicolac Iorga a folos it cenz ura in
favoarca sax" in complicitatc cu autoritati lc statul ui, acca sta nu
i-a aj utat la nimic, fiind condam nat la sase luni d e inch isonrc.
Cu toatc cfi la sfarsi tul lunii manic, Comcliu Co dre anu i~ i
dorea s,1 fie co ndamna t pentru a da un excmpl u lcgionarilor,
dupd acc asta scntint a ii vcnc a din cc in cc mai gre u sa cvitc
mccanismul re presi unii stat ului. La catcv a ore dupa anuntarca
scn tintci, Co nsil iul de Mi nis tri a dccis sa intcntczc un nou p ro-

X, Pulaghita. Stefan, Garda de Fier sprc reinvierca Ronuiuiei,

Bucurcsti, Editura Roza Vanturilor. 1993. p. 105.
X6 Sima, Haria, .La un an de la moartea lui Ilie Gdmcata'', in

Tara si Exilul, an VIII. nr. 7-8, mai-iunic 1972. p. 2.

X? Procesele tui Corneliu Zclea COdl'(,(/I1I1, p. 42-43.

42
ces lui Corneliu Codreanu, pentru "ate nlat contra sigurantc i
publico?". in fata noilor acuzatii, liderul legionar nu avea foarte
multe argumente de apa rarc, facdndu-sc susceptibil dc oricc a-
cuzatie, iar principalii colaboratori se aflau in detcntic, ca si cI.
La nivel local, moralul legionarilor a scazut dcpa scnrinta ~i
valurile de arcstari, iar conducerea 0 asigura uncle "ca dre" in-
suficient prcgatitc, ramase in libertate. Membrii cuiburilor au
primit dispozitii sa distruga oricc fel de material ven it de la
.xeraru'' dupa citirc, pentru a nu intra sub incidcnta lcgilor da-
ca ar fi fost dcscopc ritc" .

Dupa sentinta din proces ul intcntat de Nicolac Jorga ,

conditiile de dctcntic ale lui Comcl iu Codreanu s-au lmbuna-
talit. Autoritatilc avcau garantia ea eel putin pentru 0 pcricada
dctinutul se ana legal sub supraveghere pcrmancnta, asa ca a
vcau timp pentru a formula noi acuzaji i, pcntru un proces care
trebuia sil-l .Hchidczc" ca om poli tic. lncepand cu I mai, lui
Corn eliu Codreanu i s-a adus la cunosti nta ca uncle acuzati i
mai vech i vor fi reacti vate, inc1usiv cele din procesul asasinarii
lui I.G. Duea . Acesta s-a aflat intr-o marc stare de confuzie,
pcntru ca nu putca lua conta ct cu avocatii sai, dar nici cu le-
gionarii apropiati. Abia la 5 mai a aflat natura noului proces, in
care era acuzat de inaltii trad arc, astfel scopul actului j uridic
devenindu-i limpcdc".
Ordonanta dcfinitiva pcntru trim iterea in j udccata a lui
Corneliu Codreanu in proce sul de Inalta tradar c a fost data la
16 mal 1938 si a avut saptc capete dc acuzare: I. crearca de
organ izatii in randul elevi lor; 2. emiterea unor circulare cu in-
struct iuni ~i indemnuri la violenta; 3. organizarea unor cxer-
citi i de tir; 4. organi zarea unui scrvici u de informatii particu-
lar; 5. detinerea dc actc secrete; 6. legaruri cu organizatii stra-

1111 Heinen, Armin , vp. cit., p. 355.

II'J Procesele lui Corne liu Zelea Codreanu, p. 34-35.
'Ill DANIe, Fond DOP, dosarnr. 25211938, f. 20-2 1.

43
 inc; 7. crima de razvratirc". Prima Intaluirc eu avocatii a avut
Joe 1'1 19 mai, prilcj eu care le-a transmis cit era obosit din cau-
za rcgimului dctcntici , dar ca pcrsonalul inc hisorii sc puna bi -
nc eu el. Comel iu Codrcanu a spus ca se simte tradat, deoarcee
marii avocati au rcfuzat sa il apcrc si astfel a fost pus in po s-
tura de a fi ararat de avocati lara cxpcricnta: Lizeta Gheorghiu,
Horia Cosmovici, Alcxandru Boreea, Nieolae Scitan, Paul laco -
beseu sau Nicolae Andrecseu. La aflarea ac uzat iilor, s-a sinuit
ofensat de strategia autorita rilor. EI a sustinut di dacit s-a u gasit
in j udctul Ilfov a nn e pcrsonalc ale legiona rilor nu Insc mna cit
Mi scarca lcgionarf dc tinca mar i arscnalc. Acuzatin privind Of -
ganizarca de scrvicii secrete a fast de ascmcnc a rcspinsa, in tru-
cat infor matii lc dcsp rc aciiunil c pol itice Ie lua de la ziarist ii
care stareau mai toata ziua la Cafe Corso sau la Cafe Royal, rara
a-i inregimen ta in structuri ostilc stat ului. Ulterior, a descoperit
ehia r ca unii dintre accsti ziaristi il spionau, la solicitarea aurori-
ta!ilor. Co meliu Codrcanu nu recunostca de asemenea nici ca
sa pus in slujba uno r puteri straine, reletia sa cu Adolf Hitler
constand doar intr-o singura tclcgramd de felicitare, pe care rccu-
nostca ca a Irimis--092 . Respcctiva fclicitarc a fas t trans misa
tclcgra f ic la 12 rnartie 1938, eu ocazia ancxar ii Austr!e!", iar
Corneliu Codrcan u a afi rmat cil IlU a fost rcdactata de cl, c! de
un avocat legionar, in numcle sdu. De altfcl, statui german nu
luasc nici a pozitic fala de proces ul lui Comeliu Codrcanu la
nivclul Legatiei de la Bucur csti. Ado lf Hitler ii recomandase
lui Wilh cm Fabri cius sa nu sc amcstece in accasta problema
inte rne a Roma nici, dar sa urma reasca dcsfasurarca p rocesulu i
~i sa trimira rapoartc pcriodicc".
in preajrna dcclansarii procesului, legion arii preconizau
infonnarca mernbrilor din tcrito riu pri n rad io si astfel au p re-

' I Ibidem, dosar or. 278/ 1938, f. 9.

'2 Procese1e lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 53. 54.
9J Zamflresc u. Dragos, op. cit., p. 250.
9~ Procesete lui COrtlCUIi Zelea Codreanu, p. 47-48.

44
gatit instalarca unui post clandcstin de radio-cmisic'". Procesul
s-a dcschis la 23 mai 1938, la Tribunalul Militar al Corpului II
Armata, Scotia l-a, iar dczbatcril c au durat pana pc 2J maio Cclc
saptc capctc de acuzarc au fost redusc numai la trci: 1. tradarc
prin dcti ncrc si rcp roduccrc in public de acte intercsand
siguranta statu lui; 2. uncltirc contra ordinii sociale: 3. razvra-
tire". Pcntru apararca lui Corneliu Codrcanu s-au inscris circa
200 de avocati , insa multi dintrc ci au fost arcstati sau can-
stransi sa rcnuruc". Este si cazul unuia dintre fondatorii Mis-
carii lcgionarc, Corneliu Georgescu, care scapase de primul
val de arcstari. Dcoarcce fusese ind us de Comcliu Codreanu pe
lista aparatorilor, fii nd avocat, s-a prczcntat la Tribunalul Mi-
litar, moment in care a fast arcstat ;;i dus la Micrcurea Ciuc, un-
de sc aflau lidcrii lcgionari arcstati odata cu seful organ izatici,
dupf mutarea de la Manastirca Tismaua" . in final, lista avoca-
tiler acccptati a cuprins 78 de pcrsoanc'", dintrc ca re nici un numc
important. Comeliu Codreanu adresase solicitarca de a-I apa ra
atat lui Istrate M icescu, cat si lui Grigore Iunian, dar ambii au
refuzat. Avocarii au fost Impicdicati sa se documenteze pentru
proces, deoarece abia pe 21 ma i au avut acces Ia dosarcle acu-
zarii, iar ccrcrca de cxpcrtiza grafologica a documentelor incri -
minate a fast rcfuzata':". Apararea nu a avut la dispozitic toti
martorii pc care li solicitase . Dintr-un tota l de 120 de pcrsoane
convocate, 30 se aflau eu domiciliu obligatoriu la Micrcurc a
Ciuc, intrc altii si cc i mai importanti : Mihai l PoIihroniade Ion
Zelca-Codreanu, col. Gheorghe Zavoian u, Traian Conga, Dra-
gos Protopo pescu, Vasile Cristescu, Nicolae Toto, Nac Ionese u,

95 Ibidem, p. 56-57.
96 i bidem, p. 58.
97 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 15/ 1938, f. 138.

~H Sima, Haria. "Mari existente legionare. Corneliu Georgescu",

in Tara si Exilul, an I, nr. II, 1 septembrie 1965, p. 27.
~9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 58-59.
100 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 15/ 1938, f. 139.

45
Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Vasile Iasinschi, Radu
Demetresc u-Gyr, prof. Sima Simulcscu etc.
Cel mai inscmnat nurne care a plcdat pentru apdrarca lui
Corncl iu Codreanu la procesul din mai 1938 a fost generalul
Ion Antonescu, un vcchi sfatuitor al lui lidcrului Icgionar. Cu
toatc cii au fast rcfacutc listcle de martori, soarta proccsului nu
a putut fi schimbata: pentru acuzatia de dctincre de acto secrete,
intcrcsand siguranta statului, acuzatul a fost condamnat la zece
ani dc munca silnica si trci ani dc degradarc civica; pentru
acuzatia de reproducere in public de acte care intcresau sigu-
ranta statului, a fost condamnat la zece ani de muncf silnica si
la trei ani de degradare civica; pcntru acuzatia de uneltirc
contra ordinii sociaIe, a fost condamnat la einei ani de inchi-
soare corcctionala, 10.000 lei amende pcnala si cinci ani de
intcrdictie corecticnala; pcntru acuzatia de razvratire, a fast con-
damnat la opt ani dc dereruie riguroasa si la trei ani de dcgra-
dare civics. Tribunalul Militar a decis ca aeuzatul sa execute
numai pcdeapsa de zece ani munca silnica si sasc ani dcgra-
dare civica. Pentru cheltuiclile privind organizarca procesului,
Corneliu Codreanu unna sa plateasca suma de 2.000 lei'! '.
Era clar faptul cii pedcapsa primita de Corneliu Codreanu
in acest proces era una politica si nu pcnala. Evident era ~ i
faptul ca inculpatul nu va executa Intrcaga perioada de dcten-
tic. Soarta lui Come liu Codreanu a depins din accl moment de
cvolutiile interne si mai ales de cele cxteme, nicidecum de sen-
tinta Tribunalului Militar al Corpului II Armata.
In timpul procesului, Comcl iu Codrcanu a fost [inut sub a
paza extrem de severe':", eu toate ca nimeni nu a Incercat sa
rcactioneze in vreun fel. Singurii care s-au agitat in preajma Tri-
bunalului Militar au fost comunistii, care doreau ca in timpul
procesului sa strige Iozinci favorabile motivatiilo r acuzarii!" .

101 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 68-85.

1112 DANle, Food DGP, dosar or. 252/1938 . f. 24.
III] Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 117- 118.

46
in tara , legionarii erau foarte dezoricntati, dcoarcee consricn-
tizau ea lidcrullor nu mai poatc scapa ~i de accasta data de in-
chisoarc'". Corneliu Codreanu reprezcnta pcntru accstia un mit,
era singurul scf pc ca re-I avuses cra vrcodata - "Cipitanlll". in
tensiunea proccsului, autoritatile au intreprins uncori actiuni
pripitc. Circulau zvon uri cii in ajunul pronuntarii sentintei, co -
mandanrul inchisorii Jilava a fost arcstat , deoarecc se dcseopc-
rise ca partieipa Ia un compIot care pregatca evadarea acuza-
tu lui 105 [ntr-adevar, i n febru arie 1938 se pusesc la calc un plan
de evadarc al lui Corneliu Codreanu de la Jilava, prin inlocuirca
sa cu 0 pcrsoana carc-i scmana fizic, dar in luna mai, organizatia
Bucurcsti era foartc slabitii de valul d c arcstari ca sa mai intrc-
prinda a ast fcl de actiune.
in prc ajma proccsului, au fa st dist ribuitc rnai multe copii
ale unei variantc a gcncalogici lui Comcliu Codrcanu . cu carac-
tcr ofensator. Conform acc stcia. fami lia Zc lca-Codreanu pro-
vcnea dintr-o mixrura d e nationalitati central si est europene :
tusi, ucrain cni, gcnnani, romani , eehi, iar majoritatca asccnden-
tiler fuscsera delicvcnti sau avusc scra un ca racter viclcnr'".
Atitudinca pop ulat ici fata de proees a fost indifercnta, iar c1 ite-
Ie urbane mai dcgraba s-au bucurat dc rczultatul acp unii judici-
are'", deoarecc dorca sa veda rezolvata accasta "problema" .

Dupa anuntarca scntinjei Tribunalului MiIitar, Misca rca

legiou ara a intrat in tr-un mare con de u mbra . In primul rand,
populatia nu ma i mani festa simpatic pcn tru ca uza natio-
nalistilor cxtrcmisti, dcoar ccc considera eli ten siuniI c din
timpul proccsului putcau avea drep t consccinta insrabilitate la
nivcl national. Acca sta situatic a fost favorizata in primu l
rand d e pozitia fostelo r pan ide politicc dcmo craticc [ata de

I~ Ibidem, p. 94.
I tsIbidem, p. 96-97.
1D6 l bidem, p. 106- 113.
101 Ibidem , p. 96-97.

47
proccs':". Legionarii spuneau cii cei ma i intcrcsati de eondam-
narca lui Corneliu Co dreanu crau libc ralii, pcntru ca Gheorghe
Tatarcscu vr oia ca potentialul sau advcrsar la functia de prim-
ministru sa fie eliminat din calculele politice. National-taranistii,
prin traditie, nu aprcciau extremismul Miscarii lcgionarc. Pri-
mii care luascra in scrios amcliorarea dczvoltarii organizatiei
legionarc fcscscra national-taranistii Virgil Madgcaru ~i Annand
Calincscu . Ccl dintdi chiar a avut de suferit repercursiuni, fiind
atacat la mos ia sa de un grup de lcgionari, organizati dupa
toate pro babilitatilc de 1..1 .xcntru". Ncgocierile d intre Corneli u
Codrcanu si luliu Maniu din anul 1937, finalizat c cu .pacrul
e lectoral", nu au fost acceptate de mcmbrii amb elor grupari,
fiind mai deg raba 0 Intclcgcrc politica intrc scfi i accstora. in
tcri tori u, lidcni national-taranisti si liberali nu numai ca au
primit cu satisfactic arcstarca liderilor legionari, ba chiar au
aprcciat di pcdeapsa data lui Corncliu Codrcanu era prca
mical O9
Lcgionarii din provincie au fest profund dczorientati de
cursul cvenimentclor. Cci ma i radicali dintrc ei fuseserf arcs -
tati, iar noua lcg islatic spunea ea oriee material de propaganda
legionar putca dcveni ob iect del ict. Pres iun ca asupra lor a de -
ven it mult ma i ma rc d upf publicarca Ju rnalului Consiliului de
Ministri nr. 46.64 5 din 24 mai 1938, prin care a fost introd usa
pcdcapsa eu moarrca'". Autoritatilc locale avca u toate motivel e
sa se tcama de cx trcmismullcgionarilor. in cam pania elcctorala
d in 1937 cxistascra numeroase abuzuri ale prcp aga ndistilor
Part idu lui .Totul pentru Ta ra", care de multe ori umblau inar-
mat i. Existau nurneroase plangcri ale batrdnilor satelor ca nu
mai exista respect ..11 tine rilor pentru batrani, deoarece gdrzi le
legion are si cuz iste devcncau violente daca nu Ii sc raspundc 1..1
saluturilc proprii . De asemenea, violcntelc di ntrc garzilc lcgio-

108 Ibidem, p. 97-98.

109 Ibidem.
llillbidem

48
narc si cuziste emu foartc du re, mai a les dup a anunta rca rczul-
tatclor alegerilor din 20 dccembric 1937, in conditii lc in care
adcptii fostu lui LA Ne (Liga Apanirii National-C rcstine} -
acu rn parte a PNC - se crc dca u Indrcptatiti sa preia .xontrclul
strazii", deoarccc guvcrnul era condus de partidu l lor. La ju-
ma tatca lunii ianuaric 1938, Senatul Lcgionar, prin vocca lui
Corncl iu Codrcanu, a fost ncvoit sa intcrv ina si sa recoma nde
linistc, pen tru a nu favo riza tcndinta guve m ului de Inasprire a
trutamcntului fala de Miscarca lcgionara.
Cu toatc ca la nivcl de masa lcgionarii crnu rescmnati, du-
pfl condamnarca lui Corncliu Codrcanu au ramas cle men te ex -
trcmi src dispusc sa nu ia in sea ma riscul . Astfel ca, uncl e gru-
pa ri ncorganizate de la .x x-ntru'' au dccis individual sa prcga-
teasca evadarca din inchisoare a lidc rului lcgtonar'!', da r fiira a
intrcprindc actiuni concrete. A~a cum s-a prccizat mai sus, cxista
un plan de cvadarc a lui Comeliu Codrcanu inca din februarie
1938, cunoscut insa de autoritati . Deoarece paza dctinutului
era bine pusa la punct. iar condueerea de la Bucurcsri a Misca-
rii Icgionarc dezorgani zat a, accste planuri de la sfarsitul lunii
mai au dus ee l mai probabil la are starca initiatorilor.
Dupa fina lizarea proccsului si cm itcrca sentintci, Corneliu
Cod rea nu a fast mutat din inchisoarca J ilava la Doftana. DC$i
era cond amna t la zece ani munca silnica, no a efcctu at nici un
minot de efort fizic, avfind doa r regim obisnuit de dctcnpc ' " .
Inca de la inceput le-a recomandat Icgio narilor din afard sa no
Intrcprinda actiuni de pro test si sa astcptc ca evenimcntelc in-
tcmationalc sa aduca rezolvarea situatici lor politice. Corneliu
Cod reanu a fost dintotdcauna adeptul utilizarii justitici, astfel
ca imcdiat dupa cornunicarca sentintei a anuntat ci va face re-
cu rs. Persona l, el nu crcdca in eficienta unui plan de ev adarc ~ i
Ie-a cornunicat legionarilor sa se abtina de la astfel de activitati
extrem e. Pen tru recurs , avocatii lui Corneliu Codreanu au for-

IIIibidem, p. 99.
'" H emcn,
Armm. op, CIt.,
. p. 357.

49
mulat 15 motive de casarc a scntintci, printre care: faptul di ape-
rarca nu a avut acccs la toate dosarcle incrimiuatorii, faptul di
nu s-a acccptat in instanta citarea avocatului Rad ulescu-T ha-
nir, eel despre ca re sp unea u ca a rcdactat scrisoarca de fclici-
tare catrc Adolf Hitler etc":'. Pana in toamna, avocati i lidcru lui
lcgionar au fonnulat ma i rnulte astfel de contcstati i a le sentin-
[ci, dar toatc au fost respinse de Tribunalul M ilitar.
Conditiilc de dctcntic din inch isoarca Doftana au fost bu -
ne, iar Corneliu Codrcanu nu s-a plans de trat amc nt, ba chi ar,
dimp otr iva, a apreeiat mod ul in care se poartf persona lul in-
chisorii ell el. Rudcle de gra dul intfii i-au put ut face frccv cnt
vizitc, aducandu-i si pachc rc. Accst ora Ie-a transrnis ea are acr,
ca i sc face tratame nt mcdicamcntos crc.!" si ea legionarii trc bu-
iau sa se abtina de la oriee actiunc ce putea provoca rcacpa auto-
ritatilor, deoarecc ii .Jncurcau soc otclilc". EI mal spunea cii
imprcju rarilc intcm ationalc nu pcrmitcau rcorganizarea si rc-
cornanda ace lora care nu sunt disp usi sa astcpte ca pOI parasi
miscarce'",
Cu toate acestea, informatiilc care aj ungeau in teritor iu
cra u contradictorii, mai ales in luna august, ca nd sc spunea di
cste tratat foarte sever!". Campania de dezinfonnare s-a legat
de stratcgia noii cchipe de conducerc de la nivcl national, care
in vara se reorganiza se si prcgatca actiuni vio lcnte . in ge nerc,
au fas t recrutati membri no i, dispusi la saerificiu, sau legio-
nari, recunoscuti ca cxtremisti. Conducerea inchisorii de la
Doftana a fost nevo ita in accstc conditii sa Inasp rcasca mas u-
rile de secur itate . In primu l rand, paza pc timp de noapte a fast
serios consol idate si au fast solicitatc reflc ctoarc electrice mai
putcrn ice. Au fa st reangajati mai multi ja ndanni care termina-
sera stagiul mi litar, motivaji de plati peste medic. Ratiilc de

ll3 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 120-121.

lU Ibidem, p. 132-133.
llS DANIC, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 69.
116 DANIC, Fond 10J, dosar nr. 54/1939, f. 67.

50
hra na ~i soldele au fost dub late, ver ificari lc in ra ndurilc pcrso-
nalulu i au fost inaspritc, iar jandannii nu aveau voie sa intre in
contact cu det inutii. Pentru intimidare , conducerea inchi sorii a
primi t ordin sa faca cxercitiile de tragere in apropierea ziduri-
lor , iar fiecare jandarm trebuia sa aiba in dotarc in pcrmancnt a
100 de cartusc'", Dcsi nu au fost semna late tent ative de eva-
dare, toate acc stca masuri de prccautie atesta faptul ca autori-
tatile cunostceu intcntiilc legionarilor si nu crau dispuse sa ristc.
Eforturile de rcorganizarc s-au limitat doa r la segmentul
rad ical al Miscarii legionare, deoarece mcrnbrii din teritoriu au
fost din nou dcmora lizati de sentinta in proc esul fostilo r con-
duca tori ai Partidului .Torul pentru Tara" (august 1938). Dupa
ee au fost dusi 0 perioada la Manast irea Tismana, in apri lie
1938 ei au fost mutati la Miercurea C iue. Deoarece nu Ii se ju-
dec ase proce sul, avea u statut de persoane cu domi eiliul obli-
gatoriu, sub paza jandarmi lor. Dupe finalizarea procesului lui
Cornel iu Codreanu, in vara s-a organi zat si pentru ei un pro-
ces, tot la Tribunalul Militar al Corp ului II Armata. Initia l, au-
toritatile au Incercat sa obtina de la fostii lideri ai Part idului
"Totul pentru Tara" declaratii de fidclitate fata de noul re-
gim l18 Tenta tive nu a avut efect in acel moment, flindca ei ere-
deau, ca si Corneliu Codrea nu, di evolutiile intem ationalc Ie
vor imbun atati situatia . Proccsul a inceput In 25 iulie 1938, du-
pa ce au fost adusi de la Miercurea Ciuc la inchisoarea Jilava.
Sentinta le-a fost comunicata acuzati lor la 1 august: Alexandru
Can tacuzino si Vasile Cristescu au primit, in lipsa (deoarece e-
vadasc ra in timpul tran sportului), catc 9 ani de inchisoare;
Gheo rghe Clime , Alexandru Christian Tell , Gheorghe Istrate,
Mihai l Polihroniade, dr . Paul Craja, Trai an Cotiga, prof. Sima
Simulescu, Virg il lonescu, Banica Dobre, col. Gheorghe Fur-
dui , de. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu $i Radu Budiste anu ,
ca re 7 ani de inchi soare; Gheorghe Apo stol, Eugen Ioni ca si

It7 Ibidem, dosar nr. 49/1938, f. 1020.

11I1 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 133.

51
Aurel Se rafim, care 5 ani inch isoarc, iar preotul Nieo lae Geor-
gcscu-Ed inct, 1 an Inchisoare'!". Era evi dent ca nic i e i nu vor
ajungc sa execute pedeapsa pcn tru care au fost condamnati, iar
evolutii lc intemationalc unna sa Ie .aeglezc'' sratutul. Dupa
proces, au fost mutati de 1a Micrcurea Ciuc la inchisoarca de
maxima siguranta Rdmnicu Samt. Aco lo nu mai aveau statut
de rct inuti cu domiciliul obliga tor iu, fiind dctinuti pcntru pc-
depse le pc care trcbuiau sa Ie execute. La Miercurea Ciuc,
conditiilc de sec urita te nu au fost cele mai vig ilcntc. iar unii
lcgionari au reusit sa cvadczc. Estc ~ i cazul unui important li-
dcr, Victor Sila ghi, care in noap te de 30-3 1 iulie a rcusit sa fu-
ga, fiin d dat in urr uarirc gcnerala!".
in ccle din unna, Corneliu Codreanu a fost ad us si ella
Rarnnicu Sarat, fiind transfe rat de la Doftana in noapt ea de 15
scptcmbric. Conducerca inchisorii de la Doftan a s-a aratat pro -
fund multumita de deeizia venita de la Bucurcsti. deoarecc se
tcmea de a evadare a deti nurului '! ' . Conform unor informatii,
Comeliu Cod rea nu a apreciat poz itiv acest transfer $i le-a
transrnis lcgionarilor ca in cura nd va icsi din Inchisoarc. Cu toate
ca $i la Rfunnicu Sarat statca singur in cclula, ncputand sa ia le-
gatura cu cei laiti legio nari a flati acolo , e l afi nna ca arc conditi i
mai bune ca la Doft ana, ceca ee-l facca sa crc ada cit situati a lui
sc va amctiora'" . La scurt timp dupa transfer. Comeliu Co drca-
nu sc pare ca ar f primit vizita gene ra lului Ion Bengliu, scful
Inspeeto ratului General al Jandarmcriei, ceea ee a condus la
ridicarea mora lului "Cap itan ului", pentru cii oficiali ai stat ului
il co ntac tasera. Informatiilc acestea au ajuns prin sefii de j ude -
tc la leg ionarii din tc ritoriu, cu scopul de a Ie ridica moretut!".
Prin sotia sa, Corneliu Cod reanu Ie-a transmis legionarilor sa

I I'Ibidem, dosar nr. 262/ 1940, f. 86.

120 DAN le, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 124.
n r Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu. p. 135.
122 Ibidem, p. 137.
m Ibidem, p. 137-138.

52
se abjina de la cxcese si sa astcprc un context favorabil.
Insa noua structure de conduccrc legionara so eonsolidase,
iar in septembrie 1938 dispunea deja de armam ent'!'. Mesajele
lui Codreanu, care sc afla in detentic, nu mai aveau acccasi va-
loare ea ~i atunei cand era libel' si putea coordona acti vitatilc
1egionarilor. Prcgatirile din vara anului 1938 pcntru evadarea
lui Corneliu Codreanu erau deja avansate, fiind coo rdonate la
nivcl central. Unul dintre planuri prcgatea evadarca "Capita-
nului" din inchi soarca de la Ramnicu Sara t, urmata de trccerea
peste grani t3 in Gennania. A fost pus eu bine la punct , incat
autc ritatilc nu au aflat dcsprc cxi stenta sa. Organizator ii eva-
darii au proc urat actc false !ji un pa saport pcntru Comcliu Co-
drcanu, care urma sa parascasca lara in eaz de rcusita pe la
granit a eu Ungaria. Organizatiilc locale de pc raza itincrarulu i
Ramnicu Sarat-Arud au avu t rcsponsabilitatca de a eonstitui e-
chipc de catc trci lcgion ari, care urma u sa-l cseortezc pc dis-
tante mici, pentru a nu fi dcscopcritc. Au fost stabilite parole
dc recunoasterc, distantele pc care trcbuiau sa Ie parcurga e-
chipcl e etc. Nu sc poatc sti cat de cfie ient ar fi fost planul, Insa
nu a fost pus in apli carc, datorit a refuzului lui Corneliu Co-
drcanu de a se supunc riscului . Dupa cum s-a afirmat anterior,
inca din aprilic recomandase liniste membrilor din teritoriu.
Conform spusclor unor contcmporani, Corneliu Codrcanu refu-
za sa mai crcadii cii poatc scapa cu viala in urma dctcntici si ca
ar fi intrat Intr-o faza misticd, deoarece crcdca ca este trimis de
Dumne zeu ca sa se sacrifice pentru .aalvarca natiunii"!". in
serierile sale memorialisticc, Co rneliu Codreanu a facut nume-
roase trimitcri la divinitate in ascensiunea legionari lor. Infonna-
ria apare la mai multi memorialisti , rocst Inclinaru sa ercdem
di ar fi existat 0 opo zitic a lui privind planurile de evadarc.
In toamna anului 1938 , starea generala de spirit a legio-

IH DANI'C, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 129.

125 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 36; Dumitrescu-Bo rsa, Ion, op.
cit., p. 266.
53
 narilor se imbunatatise [ala de eea din primavara. De aseme-
nca, contextul intemat ional lc era favorabil, Intrucat putcrca Ger-
manici crcstea, mra ca marile state democratic e sa actionezc.
Dupf ce in martic statu! nazist realizase Anschluss-us, la 29 scp-
tcmbrie, 0 noua Inca lcare a drept ului intern ational Ie-a creat
gennanilor satisfactii, prin deciziile Confcrinjci de la Miinc hen .
Spcrantclc legionarilor s-au intensificat dupa Dicta tul de la
Viena privind Cehoslovacia, de la 2 noiembrie. Multi dintre
accs tia au crezut ca este yorba dcsprc contextul intemational la
care facuse apel Corneliu Codreanu ~ i s-a creat un sen timent
general de spcranta. No ua conducere organizatorica a incercat
sa fortezc mana rege lui, distribuind une le manifeste de ame-
nintarc!".
Cu toate accstca, concl uzia gencrala este ca. prin con dam-
narea lui Corneli u Cod reanu, Miscarca legionara a primit 0
putcmica lovit ura de imagine si de forta. Ni vclul electoral a-
tins in dcccmbrie 1937 a fast practic anulat de va lul de arestari
~ i condamnari din primavara si vara . Popul atia era ~i ca nemu l-
tum ita de sistemul partidclor politice, alluptelor si promisiuni-
lor clcctorale etc . Regclc a fost sustinut constient si sinccr de
corpul cctatcnc sc la lnccputul pcrioadei de rcgim autori tar.
Legionarii, care vorbcau de un dcccniu dcsprc incficienta sisto-
mului parlamcnt ar, au fost in 1938 victimele propriei propa-
gande . Majoritatca membrilor veniti in perioada 1936-1937
(care rcprezentau majoritatea) s-au rescmnat cu ideea desf iin-
tarii Partidului .Totul pentru Tara" si au sustinut politica rega-
Hi. Latura cxtrcmista a organizatiei (care s-a mobilizat dupa
primavara anu lu i 1938) era 0 factiune minora, adepts a violen-
tei, pe fondul unei convingeri ideolog ice radicale. Cu toate cit
in 1927 Corneliu Codreanu a infiintat Miscarca lcgionara drept
o organizatie spirituald, in care aveau IDe numai cei care ere-
dea u in .valorile'' ei, dupa 1936 a fost nevoit sa accep te siste -
mul membership-ului, ocazie cu care s-a integrat perfect in

''' Hemen,
Armm,
op. crr.,
. p. 358.

54
sistemul politic liberal. Cei care au aderat la Partidul "Totul pen-
tru Tara" din principii .nottttcc" si nu ideologiee au plecat pri-
mi i dupa arcstarea lidcrilor, iar multi dintre ei au dcvenit func-
[ionari fideli noii structuri statale. Nu numai fostii membri ai
Partidului "Totul pentru Tara" au facut aceasta, ci si membrii
cclorlalte partide fostc parlamcntarc: PNL, PNT, PNC etc.

1.3. Moartea lui Comeliu Codreanu

Desi Corneliu Codreanu se afla in Inchisoare, cu slabe

perspective de a fi clibcrat curand, adcptii Miscarii Icgionarc
aveau spcranta revcnirii liderilor lor pe sccna publica, in virtu-
tea evolutici intcmationalc. Deoarcce Codreanu era un a m tii-
nih in 1938, nu s-a pus problema succcsiunii lui in modul eel
mai serios. in timpul procesu lui din mai, Ie spusese avocatilor
ca se temea ca va muri in urma dctentici, dar accasta ipotcza
nu fuscse Iuata in serios de legionari. Corneliu Codreanu era
pentru miscarca pe care a intemciat-o un mit ~i problema dis-
paritiei lui fizice ar fi provocat instabilitate.
Impresia gcncrala a fast ca el conducca autoritar Miscarca
lcgionara si ca peste cuventul sau nu putea trece nimeni. in
rcalitate, lucrurile nu stateau asa, insa aceasta nu se cunostea
decat in cercuri restransc. Corneliu Codrcanu crease Senatul
Legionar pentru a se consulta in probleme importante cu per-
sonalitati mai in varsta. Dcsi la lnccput proiectul nu avusesc
rezultate, totusi, Inccpand eu 1937, in accasta structure sc luau
deciziile de baza, care uneori nu corcspundeau cu parcrca lui
Corneliu Codreanu in totalitate. Dupa 1936, in conducerea Par-
tidului .Totul pcntru Tara" fusescra cooptatc catcva persona-
litati, care aveau un cuvant important de spus. Liderul lcgionar
a stiut sa aplanezc orice conflict si sa dea imprcsia de unitate.
Cazul Mihail Stelescu, care ii contestase calitatea de conduca-
tor al Miscarii lcgionarc, a fast rczolvat in mod foarte violent,
Corneliu Codreanu ncfiind strain de actiunc, chiar daca nu a
55
 pus-o ella ca lc. Dcoarccc Mihai l Stclcscu era banuit de co n-
tactc cu Coroana (care nu au fost dovcdite), pozitia liderul ui
legionar nu a fost slabita.
Trimiterea de frontul din Spania a lui Ion 1. Mota a fost de
asemenea suspcctata a fi un element al luptci peruru putere in
Miscarea leg ionara. in inte riorul organizatiei sc eredea ea Ion
I. Mota era 0 pcrsoana mult mai bine prcgiitita intclectual dccat
Comeli u Codreanu si cu 0 capaci tate organizatorica mai marc.
insa accsta nu a ridicat niciodata prctcntii asup ra eonduecrii
Miscarii legic narc, eel mai probabil pledind in Span ia din con-
ving cri idcologicc. Chiar inaintc de a muri , unelc voc i afinnau
ca eel care l-a dctcrm inat sa plcce a fost Corneliu Codreanu,
dcoarccc devenise prea incomod. Estc putin probab il ca e l se fi
dorit moartea lui Ion I. Mota, avand in vcderc ca in Spania au
mai plecat Gheorghe Centacuzino-Graniccrul (prescd intele Par-
tidului "TOIUI pentru Tara"), Vasile Marin (prescdintelc orga -
nizatiei Bucuresti) ~i Ion Dumitrescu-Borsa (sccrerarul general
al part idului). insa era evident ca, dup a rnoartc a lui Ion I. Mo-
ta. rolul lui Corneliu Codrcanu de lidcr a devcnit incontcstabil .
Ulterior alegcrilor din 1937, a mai existat un moment in ca-
re voei din partid au criticat struet ura putcrii - ianuarie 1938.
Atunc i, un grup de membri vechi ai M iscar ii legionare, majori-
tatea din judetele Mo ldovei , au spus di noii co mandant i lcgio-
nari (cum ar fi Mihai l Polihroniad e) aveau un raj prea important,
in detrim cntul vechilor "cadre". Comeliu Codrean u a facut apel
la unitatca Miscarii legionare in fata tenta tivci autcritatilor de
represiune, iar contl ictul a fost aplanat.
incarcerarea lui Comeliu Cod reanu a fost urma ta de in-
structiuni vagi privind succcs iunea. EI nu accepta ci putca pier-
de sefia Miscarii lcgionarc, dispunand ea mcmbrii fondatori sa
preia organizarca, dupa care, icrarhic, unnau " gradc le" Icgio-
narc. in sa mcmbrii fond atori au ajuns in totalitatc in Inchisori
sau li s-a stabi lit dom ici liul obli gatoriu, astfel ea atribut iilc or-
gani zarii unnau sa Ie prcia "gradelc" Icgionarc nearestatc. Din
lnchisoare, Corneliu Codreanu s-a ferit sa nominalizczc inraie-

56
 tatea vreunui comandan r lcgionar, numind doar temporar res-
ponsabi li eu organizarea, dintre ee i afla]i in libcrtatc.
Cu toat c ca la sfarsitul lunii septemb rie legionarii spcrau
cf lidcrii lor vor fi clibcrati, in contextu l victorici Gcnnanici in
problema cchoslovaca, Carol al Il-lca nu era dispus sa faca
compromisuri privind rclatia cu Miscarea legionara. In 1938,
nu a existut pract ic opozitie rata de regc, iar maj or itatca politi-
cicnilor si clirclor se rcscmnascra en noul rcgim. Pc de alta parte,
Icgionarii crau lipsiti dc valoare politics in toamna an ului
1938. Dcsi Comcliu Codreanu tsi exprimasc in dceembrie 1937
adez iunea fata de Axa ~i Adolf Hitler, de Ia Berlin nu vcnisc
nici unfeed-back. Consticnti in primavara anulu i 1937 ca lcgio-
nar ii nu pot cdstiga alcgcrilc", germanii nu au avut nici un fel
de rcaqic fata dc partic iparca lor la actul elec toral, nici macar
print r-u n mcsaj personal la nivcl de Lcgatic dip lomat ica. De
asemcnca, in timpul procesului lui Codreanu, guvemul nazist
dadu se dis poz itie diplomatil or de la Bucurcsti sa urmarcasca
actul de ju stitie rara interven tii $i sa raporteze la Berlin. Pc tot
parcursul anului 1938, gcrmanii nu S-3 U aratat intcrcsati de si-
tuatia Icgionarilor din lnchisori , Intrucat dupa realizarea An-
sch luss-ului atcntia Ie era indreptatii sprc prob lema sudeta.
Inccpfind din scptembric 1938, pentru a erea 0 stare de pre-
siunc asupra rcgcl ui, Icgionarii reorgani zati la niv el central au
Inccrc at sa des tabil izeze situatia intcrna, pri n actc de sabo taj".
Pcntru Inccput, au fost trimisc scrisori dc amcni ntarc 1a adr csa
rcgclui $i a lui Armand Calincscu, dar rara impact polit ic. Ma i
tarziu, in noie mbrie, au fas t Intrcprinse uncle viole nte lmpo-
triva lntrcprind crilor cv reies ti, pentru a-l com promitc pc rcgc,
si nu din antisem itism. D upa ce s-a da t Constitutia din fcbrua -
rie 1938, unii intelectuali s-au aratat ncmultumiti ell li s-au dat
drcpturi cvrcilor, dcsi pc plan european tendinta era inversii.
Lcgionarii au speculat accas ta ncmultumire $i l-au aeuzat pe

V ez isupra, p. 19.
Vezi infra, p. 98-99.

57
Carol al Il-lca di era proteetorul evreilor, mai ales ca Elena
Lupcscu era cvrcica crcstiuata. Autoritatilc au fiieut apel la Cor-
ncliu Codrcauu pentru a aplana tcnsiunca, iar aecsta a cmis 0
circulant d in Inchisoarc, prin care facca ap cl la linistc'". Se
pare ca In aecl moment circularele sale nu mai aveau acccasi va-
loarc ea in urma Cll 0 j umatatc dc an, asa di organizatia clandes-
tina a Icgionarilor a continuat planul de instaurare a dezordin ii.
Dacf actiunilc lcgionarilor ar fi creat 0 stare sc mircvolu tionara,
no ul regim ar fi avut mult de suferit la imagine, intrucat pro -
misese incctarca luptelor poli tice . Asa cii trebu iau Intrcprinsc
milsuri mai concrete care sa dovcdcasca .domnia" ordinii. Au-
toritatilc dcpuscscra in vara cforturi scrioasc pentru a arata ca
tincrctul nu mai era dispus la extremism, astfcl ca eehipe studcn-
tcsti regale parcurseserf satele Romaniei pcntru a face obscrvatii
asupra starii gcncralc. Imaginea legionarilor care organizau tabere
de munca a fest inlocuita cu a tinerilor studenti care duceau
c fort uri dc alfab ctizarc, dadcau instructiuni privind alimcntatia
cchilibrata sau care Iaccau invcntarul gospodariilor tarane;; ti I2H.
Agitatia i n rflndurilc lcgionarilor a crescut la 15 noicmbric
1938. cand rcgcl e a plccat ln tr-o calatorie la Londra si Paris.
Cc i m ai scc ptici afirmau cii in accst timp Armand Calincscu avea
de gdnd sil-l asasinczc pc Corncliu Codrcanu, profitand dc faptu l
di monarhul nu era in tara si numcle lui nu putea fi asociat eu
aeest evenimcnt. Pc de alta parte, radieal ii din conduccrea clan-
destine a Miscarii Icgionare credeau ca prin actiuni violente vcr
crca 0 at mosfera de instabilitate , care va culmina eu clibcrarea
lui Corncliu Codrcanu si chemarea Miscarii legionare fa gu-
vemare'". Dcoarccc dcciziilc nu se mai luau de un for su pe-
rior sau in Intruniri pol itice, atit udinca legi onarilor in timpul
prczcntc i lui Carol al II-lea in strainatatc a fos t inconsccvcnta.

'" H'emcn, A rmm.

' op. crr.,
. p. 358 .
I2H"Ce au realizat studentii in 1938", in Universul, an LVI, nr.
39, 10 februarie 1939. p. 11.
m Hemcn,
. Armm,op.
' . p. 358 .
ell.,
,
58
 Auto ritatilc au rcacponat in unna un ui incident in masura
sa Iczczc in eel mai serios mod imaginea sigurante i st sccu-
ritatii cctateanulu i. Rcctorul Univcrsitatii din Cluj , Florian Ste-
fanescu-Goan ga, a fost impuscat de doi studenti, fiind ranit gray.
Dcsi atentatorii nu au fost prinsi imcd iat, actiunea a fost asoci -
ala Cll noua tactica de sabotaj a Miscarii Icgionare si astfel era
prcvizibila 0 rcacjic a autoritatilor. Anterior ace stui incident, 1a
Obcrsalzbcrg (una din rcsedintclc lui Ad olf Hitler), la 24 00-
icmbrie, Carol al ll-lca avuscse 0 intrcvcdcre cu liderul de la
Berlin, 1a care S-3U discutat problcmc legate de relatia color doua
state ':". Cancc laru l Gc rmanici i-a co munica t lui Caro l al II-lea
cs , dupa anexarca Austriei $i "rczolvarca" problemci sudcte,
Re ichul nu mai avea intcrcse politicc in Europa Centrale si de
Est, ci numai cconomicc'!'. Documcntcle germane nu rcleva in-
tcrvcntii ale lui Adolf Hitler in problemclc interne ale Roma-
nici si astfel estc de presupus ca regele a Inteles eli situatia lui
Co me liIII Cod reanu nu prezenta mtcres
. pentru Germama ' 1.12 .
Autoritatilc de la Bucurcsti au avut into tdeauna probleme in a
ap reeia pozitia Gennaniei fata de Miscarca legionara, deoarcce
informatiile crau foarte vagi si eel mai adesea veneau prin inter -
mcd iul Legat ici Gennaniei de la Bucurcsti si nu de la lnaltii
oficiali de la Berlin.
Rezu ltatul Intrunirii dintre Carol al II-lea si Adolf Hitler a
contat dccisiv in e1aborarca masurilor cc unnau sa fie luate pen-
tru instaurarca ordinii interne. in seara de 29 noiembrie 1938,
cornandantu l inehi sorii din Ramnicu Sarat a primit ordin de la
generalul Ion Bengliu - spun uncle surse - s3-1 ridice pe Cor-
neliu Codrcanu si pe alti 13 detinuti. numi ti de legionari ..Nica-
dorii" (asasinii lui I.G. Duea ) si ..Deccmvirii'' (asasinii lui Mi-

no " M .S. Regele a fost invitat la dejun de cancelaru l Hitl er" , in

Universul, an LV, or. 322, 23 noiembrie 1938, p. I.
IJI Calafeteanu, lon, Romiini la Hitler, Bucu resti, Editura Univers
Enc iclopedic, 1999, p. 18-23.
u r H cmen,
. A rmm,
op. cu.,
. p. 359 .

59
hail Stelese u). Nu Intamplator au fost asociati lui Corne liu Co-
drca nu ~i ee i 13 lcgionari, deoareec accstia intrasera deja in
mitologia miscarii ea luptatori contra oponcntilor. Existau nume-
roasc cdntccc legionarc la adrcsa lor, fiind citati si in eeremonii.
Saerifieiullor voluntar era praetie uuul dintre miturile cxi stcn-
[iale ale Miscarii legionare. in realitatc, sc aratasera extrcm de
cruzi in timpul cxccutiilor, deoareec Mihail Stelcscu, dupf ec a
fost lmpuscat, a fost ta iat eu topoa relc , eu toatc ea sc atla pe
pat ul un ui spital.
Conform dcclaratici data de comandantul Inchisorii ulte-
rior, ord inul initial prcvcdca sa fie irnpuscati in j udctul Ramni-
eu Sarat, insa s-a j ust ifieat ea actiunca pu tea aduee prejudiciu
Coroane i si ast fc1 au fast transfcrati la Ji lava lJ3 . Transportu l
s-a facut intr-un carnien, iar ficcarc deli nut era Insojit de un jan-
dunn inarmat. Uncle rclatari ultcriorc descriu ca cci transpor-
tati erau legati eu sfori la mani si la picioarc, dar ell toate aeestca
au fast acuzati ca inccrcascra sa evadezc in timpul transpor-
tului. De ascmenca, unii mcmorialisti au relatat cii in cpoca s-a
afinnat eli cci 14 au fost strangulati dc jandarmii carc-i Insotcau,
dupa care au fost impuscati in spate pcntru a se motive tcntati-
va de evadarc'?'. Altc vcrsiuni mcmorialist iee afirma fap tul eii
cc i prczcnti in camionul care i-au transportat pe eei 14 dctinuti
nu crau j andar mi angajati 13 Inchisoarca Ramnicu Sarat, ci persoa-
nc binc instruite anterior, care au avu t drcpt misiunc spccialii
uc ide rca accsto ra . in or ice caz, cstc putin prob abil ea lcgionarii
sa fi inecrcat sa cvadczc, avdnd in vcdc rc prccautiile luatc.
Ineidentul s-a pctrccut in noaptca - sprc dimineata zilci de
30 noicmbric 1938, in padurea Tancabcsti (care sc afla intre
Ploiesti si Bucurcsti). in primclc aile dupa anuntarca mortii lui

LlJ ,.Oip itanul iI refuza pe Carol alll-lca'', in Historic , an II. nr,

28. martic 2004. p. 10-12.
1J4 Sturdza, llic-Vlad. Pribeag printr-un secol nebun. De fa
Lcgiunea Arhanghelul Mihail la l.egtunea Sfniilla, Bucurcsti, Editura
Vrcmea, 2002, p. 18.
60
Corneliu Codreanu, prin Bucurcsti circ ula zvon ul ca maiorul
de j andarmi care a condus operat iunca ar fi primit 2 mil. de lei,
iar fiecare d intrc jandarmii Iusotitori cdtc 2 de mii de lci 135
AI. Gregorian , comandatul inch isor ii Jilava (unde au fost
adusi apoi ce i 14 morti) a dcclarat in 1940 ca in momcntul in
care camionul a intrat pc poarta acesteia, pe la 9 dimineata, era
Insotit de motociclisti si doi comisari rcgal i. Dcccdati i ar fi
fost Ingropati in co mun langa 0 paduricc de sa lcami in afara
zidurilor inch isorii, peste care s-ar fi ar uncat gunoaiclc ampla-
samcntului . Dupa acest moment, unu l d intre cci doi comisari
ar Ii sunat la un supe rior, car uia i-a spus ca cci 14 au incercat
sa eva deze de sub escorta':", Indiferent de modul cum au fast
Ingropati, cstc ccrt ca in 1940, cand s-a efectuat des humarea,
s-a gasit Intr-adcvar 0 g roapa comuns, iar cadavrele prczc ntau
plaga pri n Impuscarc.
In dupa-aruiaza dc 30 noicmbrie, a fast dat publ icitatii co-
mun icatul oficial privind tcntativa de evadare de sub escorts a
cclor 14 lcgionari: "in drcptul pudurii de la Ian. 30 al soselei
Bucurcsti-Pluicsti, aut omobilclc In care sc aflau dcti nutii au
fost atacate cu impuscaturi de nccunoscuti, care au disparut, ~i
in acel moment transfcrarii, profitand de faptul ca transportul
sc facca in automobile Brck tip, dcschise, pe tim p de noapte si
ccata dense, au sarit din masini, Indreptendu-sc eu vadita intentic
de a disparca in padurc. Jandarmii , dupa somatiilc legale, au
fiicut uz de arma,,137. Atmosfera printrc legionar i a fas t dcstul
de incerta, dcoarccc multora nu lc venea a crede ea a murit in-
tr-adcva r Co dre anu. Fiindca stirile crau contradictorii, inca din
30 noicmbrie s-a avansat ideea cit ar fi cvadat, iar autor itatilc
doreau sa escunda aeeasta pcn tru a-i descuraja pc lcgionari':".

u .s B 01'1-
a, Z ahari
tarta, op. CIt.' , p. 75.
D6 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 255/ 1940, f. 56.
m Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 352.
138 Totu, Vera, .jmplinirea destinulu l", in Permanente, an IV,

nr. 5/2001.

61
La starea de incertitudine a contribuit si Elena Codreanu, sotia
lui Corneliu Codrcanu, care s-a dus la aflarea stirii la
lnchisoarca Jilava, unde i s-a comunicat cii nu a venit acolo
nici un mort in noaptea prccederua':". Initial s-a crezut ca au
fost omorati toti dctinutii legionari de la Rfimn icu Sarat, Insa in
catcva rile rudcle unora au aflat ca sunt in viatal~G. Dupa
publicarea comunicatului oficiat, nu a fost adoptata nici 0
rcactie, nici din partea legionarilor, dar nici din partca politi-
cicnilor sau a elitclor intclcctualc':". Deja "problema" lui Cor-
neliu Codreanu nu mai prezenta interes, teama de represiune
contribuind mult la accasta atitudine.
Dupa 30 noiembrie 1948 in Miscarea lcgionara a aparut
problema "dispu ndcrilor" privind moartea "Capitanului". Se
considcra inca de atunci cii numai actiuni le legionarilor aflati
in libcrtate au cauzat actiunea radicala a autoritatilor. DC$i sc
crcdca despre Miscarca Iegionara cii reprezenta un organism
unitar, momentul acela de criza a provocat numeroase argu-
mcntarii privind dclimitarea de cele Intdmplatc. Chiar in randul
liderilor conduccrii clandes tine s-au fonnulat ierarhii ale res-
ponsabilitatii, iar fiecare a inccrcat sa plaseze altuia decizia
privind actiunilc de sabotaj, considerate eauza mortii lui Cor-
neliu Codreanu. La nivclul organizatiilor j udetcnc, disparitia
conduciitorului a rcprczcntat punetul maxim de picrderc a in-
crcderii si sperantci. Majoritatea adeptilor au parasit ideaturile
initialc, iar multi dintre liderii din Inchisori au scmnat de
teama adeziuni la politica noului regim. Din acel moment, 0 -
pozitia fata de Carol al Il-lea au condus-o numai cativa lideri
cxtrem de impulsivi, decisi sa razbunc actiunca autoritatilor
chiar cu pretul victii. Astfel ca, se va dcclansa un val de aten-
tate si tentative de asasinat, ale carer tinte erau chiar regele sau
mcmbri ai anturajului sau.

lJ9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 150.

'" T otu, V era, ,,I"mplini
trurea ... ".
, In \oc. CIt.
.
141 Sturdza, Ilie-Vlad, op. cit., p. 19-20.

62
 Pcntru autoritati, disparitia fiz ica a lui Corneliu Codreanu
a reprczentat .xezolvarca'' unei sp inoase probleme. Atat in ran-
dul legionarilor , cat si a cclorlalti opoza nti ai lui Caro l al Il-lca, a
intrat teama de rcpresiunc. Inccpflnd cu deccm bric s-a iurcgis-
trat un val de adeziune la noul rcgim, ma i ales i n contcxt ul in-
fiintarii FRN. Majoritatea functionarilor statului au aderat la
aceasta structu ra, in frun te eu ecle mai irnportantc per son alitdti
ale culturii. Lcgionarii n-au ma i rcprczc ntat 0 pro blema pentru
stabilitatea statului pana in vara auului 1940 (cu cxccptia ce lor
radical i, care vor fi anihilati pana la Inccput u i lunii martie
1939). Majoritatea legionari lor care au aderat la noua politica a
statulu i au facut-o din convingcrc, deoareee crcdcau eil. nu mai
era cazul sa fie i n permanent con flie t cu aut oritdtilc. Acest seg-
ment s-a extras din cci vcniti in Miscarca lcgionara dupa juma-
tate a ani lor 1930, cu noscuti de autoritatilc loca le si pasibili de
sanctiuni administrative. Celmai important fenomen a fost aecla
al noilor adcrcnti, nccunoscuti de organele Ministcrului de Inter-
nc, care s-au radic alizat ~i au spr ijinit actiunilc de sabotaj prcga-
titc de legionarii rcfugiati la Berlin dupa primav ara an ului 1939.
Ulteri or decesului "Capitanului", lupta penlru eontrolu l
dccizici in Miscarca lcg ionara era deschisa in mod ofi cial. Dis-
poz iiiilc lui Corneliu Cadrcanu, foarte vag i, mai degrabii incur-
cau lucrurilc. in Miscarca legionara, sc fia era un element de
baza, deoarece structure sc dorea a fi icrarhica. Lcgi onarii aveau
sefi inca de la nivclul cuib ului, apoi scf de piasa, scf de jude],
scf de regi une. Conform dispozitiilor lui Corne liu Codreanu,
urmatoru l conducator ierarhie ar fi fas t Gheorghe Cl ime. Se
pare ciidadusc indicatii in acest sens, un fel de testament nescris,
in care in fru ntca liste i de succesori statca Gh eo rghe Clime 142 .
Insa, inccpand din aprilie 19 38, acesta sc afla Inchis aliituri de
rest ul co nducatorilor importanti. Astfel ca, lupta pent ru putere
unnau sa a dea lidcri i din csaloanclc inferioarc si in primul rand

142 Perculcscu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit $i realitate,

Buc urcsti, Edilura Noua Alternative, 1997, p. 142.

63
fosrii scfi ai organizatiilor din teritoriu. Cel mai important cstc
faptul ca nu a existat un arbitru al accstci compctitii, iar ficcarc
si-a creat argumcntc proprii. In pcrioada imcdiat unnatoarc mor-
tii lui Codreanu, accst i potcntiali lidcri nici nu prca aveau ee
cond uce, dcoarccc organizatia era 0 umbra palida a celei din
1937 si trcbuiau sa giiseasca modalitati noi de contact cu tcri-
toriul, dar mai ales de actiune, in conditiilc vigi lcntci sta tului.
Dupa moartea lui Comcliu Codrcanu, politica autoritatilor
[aia de Icgionari s-a Imbunatatit in mod scmnificativ. Cu ex-
ccptia cclor radicali si acclora care nu dorcau sa semneze de-
clara Iii de fidelitate [ata de rege, multi au putut sa sc intoarca
la veehile slujbe functionarcsti san sa act ivezc lara tcama de
perchezitii. Prin disparitia lui Comeliu Codreanu, statui a be-
neficiat de linistc pc plan intern, iar tinerii nationalisti nu mai
aveau un ideal de apara t. Treptat, ei s-au resemnat cu accasta
dispari tic, acccp tandu- l pe monarh.

64
 Capit olu i 2
Noua eHta

Problema sehimbul ui de gcneratie in fruntea Miscarii le-

gionarc s-a pus inccpand eu valul de ar cstari prin tre conduca-
torii parti dului (apr. 1938) . in accl moment, Miscarca lcgionarf
a trccut prin cca ma i scrioasa crizf de la Inf iintarc, deoarece
nici un lider dimas libc r nu putea emite prctcntii ca era legitim
pcntru a prclua rcsponsabilitatile organizatorice.
Princi pal ul responsabi l pentru vidul de autoritatc din pri -
mavara anului 1938 a fa st Corneliu Codreanu, care nu a pre -
gatit "cadre" spccial izatc pentru a prelua functiile de raspun-
dcrc in caz de .nvaric''. La nivcl Iocal, conducator ii j udetelor
si rcgiunilor fuscscra schimbati periodic, pentru a nu sc ccnstitui
centre de putere cc ar fi putut crea prcsiuni. Corncli u Codrcanu
se inscria astfcl in Iinia liderilor de pa rtide nationalistc cxtrc-
ruiste din Europa, care doreau putcrca numai pcntru ei si dueeau
o politica de izolarc a pcrsoa nclor ineomodc. Documcntcle si
lucrtirilc de speeial itate publicatc pana in prezcnt nu rclcva
cxistcnta unci lupte pcntru pu rcre in per ioad a 1927- 1938, asa
eil. orice spccu latii, re lata te anterior $i in Jucrarea de fata, nu au
sust ine rc sol ida. Comeliu Codreanu efectuase ultima .rotatic a
cadrelo r" in pri mavara anului 1937, cfind au fost schimbati toti
sc f i de judctc. Inaintc eu cgtcva zilc de publi carea dccrctului
privin d dcsfii ntarca partidclo r po liticc, Comcliu Codrcanu a
cfcctuat 0 noua impartire pe rcgiuni a Mi scarii lcgionare (IS
martie). Partidul .Totul pcntru Tara" fuscs c dcsfiintat eu 0
luna Inaint c si astfcl cstc de presu pus cit noua organig rama trc-
buia sa asig ure functionarca ne-poli tica a organizatici in timpul
dictatu rii regale. Numarul regiunilor lcgionarc a fost atunci re-
dus de la 13 la 9: Rcgiunea Muntcnia, Rcgiun ea O itenia, Rc-
giun ca Dobrogca, Rcgiu nca Mo ldova, Regiunea Basarabia,
Rcgiu nea Buco vina , Re giunea Ardealul , Regiunca Crisana si

65
Rcgi nnca Timisoarn. in ficcarc rcgtunc, urma sa functicnczc un
comandamcnt lcgionar", Este de prcsupus ca din nou s-a op eral
o schimbarc de lideri la nivcl regional, mai ales ca uncle judete
au icsit din vcchiul sis tem de subordonare. Cel ma i probabil,
nu a fost timp sa sc consolidcze noilc rclatii di ntrc .xcnt ru" si
organizatiilc locale, deoarcce dupd decretul de dcsfiintarc a
part ide lor si intcrziccrca activitdtilcr politice, relatia icrarhica
din cadrul Miscarii Legionara nu a rnai functionat perfect.
Dupa arcstarea lui Comcliu Codrcanu. se va duce 0 IUPla
pentru putere intre lidcrii secundari ai M iscarii legio nare si in
primu l rand intre fcstii scf de judete $i regiuni. Dcoarccc accas-
tfl Iupta s-a purtat in clandestinitare, nu a cxistat niei un arbitru,
iar de eele ma i multo ori a fost 0 lipsa de eoordonare a actiu-
nilor, ca re a provocat rcperc ursiuni asupra celo r aflati in inchi-
sori. indt de la incepu tul .xompctitici'', era previzib il di ce ntrul
de putcrc care va rcusi sa asigure eel ma i cfic ient rclatia eu
tcr itori ul uvea sfl fie castigator. Cu toatc ca inca ma i traia Cor-
ncliu Codrcauu. existau parcri di nu ma i pu tea scapa vi u d in
dctcnt ic si ast fcl a exi sta t $i 0 ncglijcn ta pr ivind actiunile cc
putcau pune in pericol viata fost ilor co nducato ri.
lnccpand din toamna an ului 1938. co nducerca clandestine
a o rganizatici a intreprins actiuni violcntc co ntra stat ului, iar
autoritatilc au fost nevo ite sa rcact ionczc. Exis tau informatii ca
legionarii rad icali prcgat cau activitati rcvo lutionare teroristc.
iar la adrcsa rcgclui si a inal tilor dcmnitari au fost em ise scri-
sori de amcnintarc. Dupa moartea lui Comeliu Codreanu, cci
mai radi cal i d intre noii lideri au pregati t un plan de lovitura de
stat. in acest scop au ina nnat cui burilc tcror istc, devenind pe ri-
culosi pcnt ro stabilitatca interne. De tcama, cei aflati in Inchi-
sori au preferat sa ad erc la noul rcgim si sa afi nne d i au rc-
nun tat la vee hile idea luri.
in ce le d in urma, statuI a rcusit sa nculral izczc factor ii de

, Zamfirescu, Dragos, Leginnea Arnanghetul Mihaii. DC' fa mit

la reulitate, Bucuresti, Editura Enciclc pcdica, 1997. P. 250-254.

66
instabili tarc, iar conducerca clandcstiua s-a rcfugiat in Genna-
nia, de unde astcpta un prilej favorabil pentru a cfcctua prcsi -
uni asupra lui Carol al II-lea.

1. /. "Como1ldame1Jfele de prig oa1la u

Dupa arcstarea lui Corneliu Codreanu, entuziasmul legio-

narilor de dupa alegerilc din 1937 a scazut drastic. Desi in aprilie
autor itatile nu intrcprinscscra masuri foartc radicalc pcnt ru a
ncutraliza Miscarca lcgionara, in tcritoriu chiar ,,!:.'Tadcle" legio-
narc au intrat in dcfcnsiva. Acest fcnomcn a fost rezultatul
politici i membership-ului practicata dupa 1936, conform careia
veehilc standardc de reerutare a membrilor au fost abandonate.
Prevedcrile initialc stipulau ca un Icgionar putca dcvcui mcm-
bru al organizatici numai dupa trei ani, limp in care trebuia sa
dovcdcasca faptul ea si-a insusit toate .cvalorile" organizatici si
mai ales ca era dispu s la sacrificiu ~i la activitate in ilcgalitatc.
Ccl mai afectat de situatia din aprilic 1938 a fost chiar Come-
liu Codrcanu, care a trimis de la Jilava 0 scrisoare prin carc -si
anita dczamagirca si recomanda legionari lor urmariti de auto-
ril.ifj s,1 stca ascunsi timp de sase luni, timp in care el tsi va
ispasi pcdcapsa din .procesul Iorga" . De asemcnca, le-a reco-
mandat camarazilor sa nu Intrcpr inda nici un act nccumpatat,
pentru a nu mari numerul eelor arcstati", in timpul proccs ului
din mai, acestc instructiuni au fost rcspeetate si de sefii orga ni-
zatiilor rcgio nale, care au dispus legionarilor sa nu intreprinda
actc personale de razbunare, pcntru a nu fi afectata situatia lui
Corne liu Codreanu. Ei Ie-au comunieat subordonatilor ca. ultc-

Se va folosi pluralul, fiindca compcnenta .Comandamentclui de

pr igoana'' s-a modificat de multe ori, fimctje de arestarile facute de au-
torit.iti si de capacitatca noilor lideri de a-s! gasidomicilii clandestine.
2 Procesele lui Cornettu Zelea Codreanu, vel. II, ed. Radu- Dan
Vlad, Bucuresti, Editura Majadahonda, 2000, p. 44-4 5.
67
rior vcrdictului, se vor lua dccizii privind viitorul Miscani le-
gionare, insa atunci era pcriculos sa reactionczc, deoarece se
putca ajunge chiar Ia lupte de strada''.
Instructiunilc au fest insusitc de legionarii din tcritoriu, insa
sc poate spunc cfi acc stora Ie-a fast si teams sa ristc a cventua-
1<1 crcstarc dacd ar f protcstat. Cci care au trimis rotusi scr isor i
..organe lor'' de anchcta crau membri ncimportanti ai Miscdrii
legionare, facand gestul deoarece crau marcati de charisma lui
Comcliu Codreanu. Imcdia t dupa publiearca decrct ului de des-
fiintarc a partidclor po litico, un general in rczcrvil a trimis un
pro test rcgclu i pr in care dcplangca control ul prcsci, arcstarca
legio narilor si afirma ca singurii cap abili sa asigurare ordi nca
intcma emu luliu Ma niu, genera lui Ion A ntoneseu si Comeliu
Codrcanu''. in general , astfel de scrisori erau anonimc, asa cum
a fast cazul si protestului unui grup de eleve de Iiecu din lasi,
care Invinovatcau Tribunalu l M ilitar al Corpului 11 Armata ca
aducea acuzc ncdrcpte lui Co meliu Codrcanu. care, in vi ziunea
lor, era crou a l tinc retului si regencrato rul moral al natiuni{
Altcori . tot voci izo latc au acuzat justitia di. era in slujba Pala tu-
lui ~ i di ducca 0 campanie ncdrcapta in care il afirma ca Zclca-
6
Codrcanu era st rain si se afla in slujba uno r puteri stn1ine
in accste co nditii, dace lidcrii de rang see undar nu s-ar f
mobili zat pentru rcorganizarea structurii centrale de condu-
cere, ee l mai probabil Mi scarea lcgionara s-a r fi stins. Oricu m.
ind iferent de ee urmau sa faca noii conducatori, suucrum din
1937 a Miscarii Iegionare fusese eomplet dczasamblata, jar im-
pactu l asupra clcctoratu lui nu ma i putca f an ulat.

Primul val de arcstari facut printre conducatorii Miscarii

legi onare a fost bine pus la pun ct si a avut cficiema ma xima.

J Ibidem, p. 49.
~ DANIC, Fond DGP, dosar nr. 25311939, f. 1-2.
5 Procesele Ill; Corneiiu Zclea Codreanu, p. 90-9 1.
6 Ibidem, p. 72-76.

68
Ccle ma i importante pcrsonalitari ale organizatici au ajuns in
ccntrclc de dctcntic lara incidcntc . Conducatorii de rang se-
cundar s-au mobilizat dupa noaptea de 16 sprc 17 aprilic si au
Incercat sa pecaleascn vigilcnta autoritatilor, cu toate di aces -
tea Ie cunostcau domici liile. Ca urmarc a accstui fapt , clita
sccundara a Miscilrii Icgionare (mai ales de la nivel local) a fost
ncvoita sa-si parascasdi familia si slujbele $i sa intrc in ilc-
galitatc. Cel mai probabil, daca nu ar fi ales accasta solutio, ar
fi fest arcstata $i condamnata la diferite pcdcpsc. Cci mai multi
dintrc cci ca re au organizat "Comandamentele de prigoana"
crau lideri locali radicali, care in timpul campaniilor electorate
avuscscra ciocniri cu j andarmi i sau care publicascra mauifcstc
ostile autoritati lor statulu i. in majoritate, crau functiouari pu-
blici, care nu si-ar fi gasit locul in cadrul nou lui rcgim datoritf
trcc utului lor teg ionar, cunoscut de autoritari.
Preotul Ion Dumitrcscu-Borsa fuscsc sccrctar general al
Partidului .Totul pentru Ta ra", iar la sfarsitul anul ui 1936 a
fac ut parte din grup ul legionarilor care au plecat sa lupte pe
frontul nat iona listilor din Spania. Era un apropiat al lui Cor-
neliu Codreanu $i al lui Gheorghe Clime, insa nu a fost arcstat
in noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938. La aflarea stirii privind
arestarilc, a fugit de la domiciliu, iar fami lia si-a lasat-o in grija
lui Victor Biris (fast procuror la Oravita, care a fast dat afara
pcntru ca nu a vo tat Constitutia din 1938). Ion Dumitrescu-
Borsa a intrat in clandestinitate alaturi de Titi Cristescu, iar
pentru Iuceput s-au ascuns la parintii acestu ia din urma, in
cartierul buc urcstcan Tc i. Deoarcce rcscdinta parintilor lui Titi
Cristescu n u era cunoscuta de autori tilti, pcntru 0 perioada eel
doi au putut locu i acolo lara probleme, pana la organizarea
prim ulu i .Comandamenr de prigoaua'" .
Ion Antoniu fusese prcscdintclc cercu lui st udcntcsc Bucu-
rcsti, iar in aprilic 1938 exercita profesia dc avocat. Dcoarece

7 Dumitrcscu-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memorii

legionare. Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., p. 234.

69
activa de mult tim p in Capi tala, d ispu nca de lcgaturi si putea
coordon a rcorganizarca. in plus, avca ~i pos ibilita tca de a-si
l
ascu nde domiciliul. probabil prin rclatii de famil ie .
Un a lt lider secundar era Ion Belgea, ell functii in organi-
zatia Buc uresti a pa rtid ului .Totul pen tru Tara" inain te de des-
fiintarc. Fusese bib liotecar la Academia Romana si d ispunea
de uncle rclatii prin care putea sa -~ i sch im be frcc vent domici-
liul'. ina inte de arestarca lui Com eli u Codreanu fusesc scful
sau de Cabinet".
Horia Sima, unul dint re liderii d in te ritoriu care <IU pus
haze Ie "Coma ndamentului de prigoanit", a intrat rcl ativ rcpe-
de in vizoru l autoritati lor. Dcoarece nu era considcrat un
pe rso na] foarte important al Miscarii lcgionarc nu a fast arcstat
in primul va l. cu toatc ca era urmiirit de auroritati in penna-
ncnta si i se cunostca rcscdin ta!' . Ulterior a fa st arcstat la do-
miciliu. pazit in permanents de un janda rm, palla cand urma sa
se c1arifice situatia lui. in rata acestci rcalitati, a deci s sa intre
in clandcstinitatc ~i a fugit de sub paza, ascunzandu-sc pcn tru
catcva zilc la Episcopi a grcc o-catolica di n Lugoj". Hori a Sima
era unul dintrc mcmbrii vcchi ai Miscarii leg ionare, int rdnd in
organi zati c in toam na anului 1927, pc cand era student la Bu-
curcsu". Ca student a fost consilier al Uniunii Nationalc a SIU-
dcntilor Crcstini din Rom ania (in cont inuarc UNSCR)u, dupe

8 Procese le iui Cameliu Zelea Codrean u, p. 139.

, Ibidem.
lD Ibidem, p. 115.

II DANIC, Fond DGP , dosar 1lT. 17/ 1937, f. 107.

11 Sima, Har ia, Sfiir$itulllllCi domnii songeroase (10 decembric
1939-6 seprembrie 1940) . Lupta Mis ciirii Legionare contra regi-
mului Carol II, Constanta, Editura Metafor a, 2004, p. 135-236.
U Sima, Hor ia, .Jntcrviu acordat reviste i franceze najionaliste

Rivarol, din 12 ~i 19 august 1965", in Tara si E silui, an II, nr. 6, I

aprilie 1966, p. 2.
14 Sima, Horia, .Jntcrviu acordat cotidian ului II seco lo d'I talia,
org anul Miscarii Societe Italicne, 2 1 octom bric 1969", in ram si

70
ca re in 1932 a fast numit profcsor la liccul din Caranscbes. in
accst eras a pus bazcle prim cJor organ izatii legionarc, deve -
nind scful judctului Caras in acclasi an". in 1934 S-il mutat la
Liccu l "Coriolan Brcdiccanu" din Lugoj si a devenit scf al
judetului Severin. A fa st ridicat la "gradul" de comandant lcgio-
nar de Corneliu Codrcauu in 1935, eu ocazia num irii in functia
de scf al Regiunii a X-a Timisoara". Rapoartclc autoritat ilor
po liticncsti locale il prczcntau drept un foa rtc abil conduciitor.
mai ales datoritf propagan dci facutc in rf indurile taranilor.
Documentele rclat caza ca rccrutarea mc mbrilor se facc a dis-
cret, prin propaganda de la am la am, pcntru ca noii adcrcrui sa
nu fie cunoscuti de autoritat i. In accleasi rapoartc, nuclcul con-
stituit de Horia Sima in Regiunea Banat era considcra t foarte
peric ulos pcntru ordinca publica in cazul in care s-ar fi rcalizat
o schimbarc de rcgim'". Dato rita ca litatilo r sale , Ha ria Sima a
ramas la conduccrca ju detclor Severi n si a Regiunii a X-a Timi -
soara !;'i dupa reorganizarea din 1937 eu toate cii tcndinta gene-
rala era de .fotatie a cadrelor". Proccutual, regiunca condusa
de Ha ria Sima s-a plasat pc loc ul al do ilea pc tara la alegerilc
din 1937, cI dev enind unul dintre cci mai tincri dcputati.
Nicolac Petresc u era de ascmcnca unul dintrc organizatorii
abili a i Miscarii legionarc la nivel loca l. Dcvcn isc membru in
timpul studcutiei la Bucuresti, in 1928. Fiind original' din Faga -
ras, cat limp a fast student a impulsionat organizarea legionari -
lor din acel judct. Dupa co a tcrminat facultatea ( 1932) a deve nit
profesor de lieeu la Alb a-Iu lia, dupa care s-a mutat la Sibi u l ll .

Exilui, an VI, nr. 12, noiembric-decembric 1969, p. 3-6.

15 Pctculescu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit si realitate,
Bucuresti, Editura Noua Altemativa, 1997, p. 142-147.
I ~ Mifcoveanu. dr., Serban, Corneliu Z. Codrcanu attce va decal
Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Editura Crater, 1996, p. 38 .
17 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 17/1937 , f. 108- 109.
18 Sima, Horia, .Docurncntare. S-a stins si Nicolae Petrescu.
Circulara'', In Tara si Exitul. an V, nr. 5-6, manie-aprilie 1969, p. 24.

71
 in 1936 orga uizatia Sib iu a pr iruit d ispoz itic de la Bucuresti sa
tiparcasca lucrarc a lui Corucliu Codrcauu, Pentru Lcgionari,
dcoarccc In Capitals Il U a put ut trcce de ccnz ura. Prof itand de
u nele rclati i, Nicolac I'ctrascu a rcusit sa obti nil aprobarca
procurorului militar, care l-u sfatuit sa 0 tiparcascf rcpcdc. A
lucr at chiar c l la corcctura, ala turi de 0 cchipa rcst rdnsa, si a
rcusit sa scoata cartca tara intervcntia ccnznrii '". Dupa .rotajta
eadrclor" di n 1937, Nicol ae Pctrascu a de vcn it scful Rcgiu nii a
20
IX-a Sibiu . in rno mcntul valului de arcstari, acosta a scap at
deoarecc avca pc rol dou a procese de Ies majestate (la S ibiu si
Craiova) si au toritatilc ercdeau ca va fi condamnat in urma
accstcra . i n cele din urma, a fost achitat in ambclc cazuri , dar
dupa al doilea proces a intrat i n c landcs tinita tc si plccat Ia
Bucurcsti".
Autoritatca noilor conduciitori a fas t intarita la jumatatca
lunii iulie de prczcnta in .Comandamcntclc de prigoana" a d oi
lidcri importanti ai partidului, arcstati in sca ra de 16 sprc 17 a-
prilic - Vasile Cristescu si A lcxandru Cantacuzino. Hi au rcusit
sa fug[1 de sub cscort a in noaptea de 16 sprc 17 iun ie, in timp
ce crau transfcrati de la Mie rc urea Ciue sprc Jila va in vedcrca
procesufut" . Pcntru a cvada, cei doi , care sc a flau singuri in-
rr-un eo mpart iment de tre n, au sarit pc gca m in drcptul Brase-
vului . dupa care s-au dcsparttt ". Vasile Cristescu a icsit des tul
de ,,~ifonat" in un na cvadarii, lovindu-sc gra y la fatil in mo -
mcntul impactului eu sol ul. S-a dcplasat eu greu la locuinta
legion arul ui N icolae Cons tantin din Brasov, und e a stat timp
de doua sa ptama ni. Nu a iesi r din ascunzatoa re sa, luand lege-
rura ell Bucu restiul prin intcrmcdiul organi zatie i locale, con-

19 Chioreanu, Nistor, Monninte vii, lasi. lnstitutul European,

1992, p. 29.
' " S'una , H"
ona, In 1OC. ctt.,
. p. 24.
21 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 33.
!! DANIC, Fond DGr , dosar nr. 15/ 1938, f. I S3.

23 ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 56.

72
 H
dusa de un anume 13ordea nu .
Vasile Cristescu fusese inain tc de arestare profesor de
istorie la Liceul "Gheorghe Lazar" . in acclasi timp era asistcn-
tul lui Vasile Parvan la Univcrsitatea din Bucurcsri, fiind 0 ta
nara spcranta a arhcologici ro mancsti. Era unul dintrc cci mai
importanti intclcctuali ai Miscarii lcgionarc ~i avea 0 pozitic
politi ca rcmarcabila in organizatic.
A lcxandru Cantacuzino facca ~i cl parte din clita lcgiona-
ra, fiin d exponent al ar ipi i a ristocraticc a eo nducerii . in acclas i
timp, era unu l dintre cci mai cxtrcmisti dcctrinari, iar idcilc sale
in trau de multe ori in contradic tic eu ale cclorlalti co nduciitori.
Alcxandr u Cantacuzino orga nizase Congrcsul Studentesc de la
Targu Mu res di n 1936 si gcs tionasc formarca .cchipclor de sa-
crific iu". Dupa cvadarc, acesta se stabilise in Bucurcsti, unde
rcu sca sa se ascunda de vigilcnta autoritatilor prin intenncdiu l
rudclor sale, pe care organc1e Ministcrului de Interne nu in-
drazncau sa Ie pcrchczijioneze'".
Lista s-a cxti ns ulterior eu pcrsoanc venite din csaloancle
sceundare ale miscerii , majoritatca intrand pentru prima data
in prim -planul organizatici. in general, mcmbni .Comanda-
mentclor de prigoana" au fost unit i dc se nti mente cxtrcmistc ~ i
cra u di spusi la sac rificiu. Ei au fe st avantajati de fapru l cii crau
exponcrui ai organizatiilor locale, stabilind mai use r si mai di s-
eret contactul cu acestca. Supravictuirea .Comandamc nrclor de
pr igoana'' s-a datoral in marc part e rcactivarii sistcmului cotiza -
[iilor, da r si sprij inu lui finan ci er veni t dc la Asociatia .Prictenii
Lcgiu nii", ca re a continuat sa crcada in idca luri le cxt rcmiste,
ehiar in mo ment ul in ca re Miscarea legionara se rad ieali zasc.

Problema eonduecri i Miscarii legionarc nu se pusesc pana

in 1938 din punet de vedcrc institutio nal, ea in cc1c1alte partidc,
dcoarccc fondatori i ci a u acec ptat ca avcau un conduca tor unic,

24 Ibidem , dosar or. 252/ 1940, f. 164.

H Ibidem, dosar or. 15/1938, f. 184.

73
iar lcgitimitat ca lui a rcprczcntat un subicct tabu. Cu toate di se-
lui Pa nidulu i ..Totul pcn tru Tara" nu a fast Comcliu Codrea-
nu, ci Gh eorghe Cantacu zino-Granicerul. ~i apoi Ghe orghe Cli-
me, ..Capitanul'' a rama s lidcrul spiritual incontestabil al misca -
rii. Comcliu Codreanu s-a ferit sa dctina functii administrative
in cadrul organizatiei, probabil pent ru ca autoritatile sa nu-l
poani face rcsponsabil dc abuzurile lcgionarilor.
Co drc anu a inccrca t sfl cxti ndf orga niz arca patcmali sta de
lu nivcl central si in celulclc de baza ale Misciiri i Icgionare -
cu iburilc. Conform dispozitiilor lui, oricine putea pune bazclc
unui cui b ~ i dace sc dovcdca un bun organi zator, dcvcnea seful
acc stuia. in ca drul Miscarii lcgionare, conducatorii organizati-
ilor local e nu aveau nevoie de invcstirea conduccrii centrale,
iar prom ovarca se faceau in unna unci competitii interne, in
care cfistiga ee l mai bun mobi lizator. Memb rii cu ibului crau
rcs ponsabili in primul rand in fata scfului de cuib, iar mai apoi
acosta raspundca pcntru actiunil c grupului sau in fata super i-
26
orilor ierarhici in caz de activitatc in ilcgali tatc, cuib ur ile de
pc 0 anum itii raw se puteau mob iliza la nivel local, rara inter-
ver nia .xcntrului" ~i tsi duc eau activitatca in funct ic de icrar-
hiilc pe care Ie stabilcau ad-hoc. in accstc conditii, .xcntrul"
trimi rca numai anumitc mcsaje, tan'! sa fie ncvoic sa aiba con-
tactc pcrmancnte eu teritoriul. Aceasta era difcrcnta organiza-
torica fata dc partidele politice, care erau pennancnt in co nta ct
oficial cu filialclc d in tc ritoriu si care in caz de ilcgal itatc nu
mai putcau Intrcprind c nici un fel de activitat i.
Cu toate eli dispozitiilc ofic iale a le lui Co rne liu Cod reanu
dadcau libertate de o rganizarc cuiburilor, icrarhiilc erau bine de-
finite, pentru ca situatia sa nu scapc de sub control. Daca mcm -
brii cuiburilor acccptau sa activeze si in ilegalitate, trcbuiau sa
execute ord incle .xentrului'' rara a face comcntarii si rara a sc
implica inegal. Conform regu lilor stabilirc de la "centro", " toti

16 Zelea-Codrcanu, Cornetiu, Pel/tnt l.egiona ri, vol. I, Bucu-

rcsti. Editura Scare, 1999, p. 263.

74
 Icgionarii vor avca a singura pitrerc", iar .ncexccutarca un ui
ordin constituie una di n ccle mai mari grescli posibi lc':". Cor-
ncliu Codrcanu nu acccpta nici 0 abatcre de la dircctia stabilita
in condini "de avaric" si astfel sustinca ca Icgionari "vor mer-
ge uniti chiar pc un dru m rau (grcsit), pcntru ca drumul eel mai
rfi u estc dczunirea,,211. Pentru legionarii care rsi insuscau idea-
lurile lcgionarc pana la capat, exeeutarea unui ordi n era ,,0 chcs-
tiune de onoare?".
In momentul in care s-a pus problema rcorganizarii mis-
carii in conditiilc dctcntiei prineipalilor Iideri, cam accasta era
prcgatirca ideologies a Icgionari lor. Bxista 0 oarccare ccrtitu-
dine a tnsusiri i aeestor principii, deoarecc memb rii organizatiei
inainte de a fi pr imiti in cuiburi trcbu iau sa parcu rga 0 pcrioa-
da dc prcgatirc ideologica . A vfind in vcdcre imprcjurarile di n
primavara an ului 1938, era ccrt ea numai elementele cele ma i
cxtrcmistc sau indoctrinate erau dispuse sa sc organizezc la
nivel local clandestin, pentru a in tra in legatura eu noi i scfi de
la Bucuresti.
Dupa arcstarca lui Corneliu Codrcanu si a principalilor li-
deri, eo nducerea forma la a Miscarii leg iona re a luat -o eel mai
ina lt "grad" lcgionar aflat in libertate - Radu Mir onovici (con -
w
fonn dispozitiilor "Ciipitanu lui"i . Ierarhic, cI era Comandant
a l .Bunci Vcstiri", fiind $i Intemcictor al Legiunii. Deoareee era
ciiutat de autor itati, nu putca sa organizezc eadrclc atlate in
libcrtate $i statea ascuns. La 30 aprilic a avut lac pri ma Intruni-
rc a "gradclor" Icgionarc, in urma convocarii facute de Andrei
Ioncscu, Intr-un imobil necunoseut de autoritati (in strada Olta-
rului nr . 3). Rcspectiva intrunirc a avut doar rolul dc an aliza a

27 Zelea-Codreanu, Comeliu, Carticica sefulut de euib, Bucu-

resti, f.e., 2000, p. 27-54.
28 Ibidem, p. 46.
29 Ibidem, p. 30.

30 Palaghita, Stefan, Garda de Fier sprc reinvierea Romdniei,

Buc uresti, Editura Roza Vanturilor, 1993, p. 110-1 11.

75
cfcct ivclor dispo nibile, dcoarccc inc:"! nu sc stabil ise legal sta-
tutul fina l al lui Com cliu Co dreanu. Prescdin te al adund rii a
fest Ion Belgea si au mai participat: Radu Mironovici, Nicole-
(a Nicole scu , Victor Dragoruircscu. Andrei Ioncscu, Ti ti Cris-
tescu, Ion Dumitrescu-Borsa, Valeriu Card u, Ion Anton iu, Ste-
lian Stanicel, lon-Victor Vojcn, Nicolac Horodniceanu, Lucia
Trandafir, Horia Sima etc." Cci prczenti erau membri ai cui-
bur ilor din Bucurcsti, cu cxceptia lui Il oria Sima, ca re era sin-
guru l comandant Icgiona r din provincic prczcnt la intruuirc. El
rcusisc sa fuga din Lugoj , dupa cc a stal douf zile la Episcopia
grcco-catclica din ace I e ras, iar ulterior locuind Ia cunost intc
ale sale din Capitalil. Horia Sima a fost desemnat sa stabilcas-
cii lcgaturilc cu prov incia, intrucat nu era cunoscu t de cadrele
Ministcrului dc Interne din Bucu rcsti. Mai avc a ava ntaj ul ca
locuia la pcrsoanc care nu avcau lcgatura cu Mi scarca Icgiona-
ra (dcoarece se nascusc si crescuse in Bucurcsti, av ea multe
cunosrintc in Capitu la, care nu stiau cii era legionar si ca era in
confl ict cu autoritatilc statului). Pe I<in'ga Horia Sima. in pri-
mul " Co mandamcnt de prigoan a" au mai intrat lordachc Ni-
coara, Ion An toniu $i Ion Belgea (scful grupului)".
Activitatca aeestui grup era ingrcunata de dcsfasurarca pro -
ccsului lui Comcliu Cod rcanu, dar si de risipirc a nucleului de
sust incrc. La SCUlt timp dupa intrunirc, Radu Mironoviei a fost
arcstat ;;i transferal c u domicil iul obligatoriu la Micrcurca
C iuc B . Ion D umitrcscu-Borsa a fost nevoit sa fuga in Basara -
bia, iar pcntru sigu ranta si-a procurat 0 idcntitate falsa H ,
Activ itatea .Comandamcnrului de prigoana" nu a fost
foarte intcnsa in mai si iunic, deoarece dupa eo ndamnarea lui
Cornel iu Codreanu a unnat val ul de desolidarizarc fat<i de Mis-
carca legionara. in tcritoriu, Horia Sima stabilise doar uncle con -

31 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 262/ 1940, f. 85,

n Palaghili'i , Stefan, 01'. cit., p. Ill ,
n Ihidem .
~4 Dumitrescu-Borsa, ton. 01'. cit, p. 238.

76
tacte firave in Banar", undc fuscsc sc f de regiune pa na in mo-
mentu l desfiintarii Partidului .Torul pentru Tara" . Deoarece
Ion Bcl gca a fa st are stat si tran sferat la Micrcurea Ciuc, la 16
iunie s-au intrunit din nou comandantii legionari pcntru a de-
scmna un nou lider al grupului . Gh eorghe Cli me (aflat in in -
chi soare), dupa cc a aflat ca Ion Belgca a fa st arcstat, l-a nomi-
nalizat pe Ion Anton iu. Insa a fost prins si cl de aut ori tati ca-
teva zile rna i tarziu. Pcntru moment, conducerea "Cornanda-
mcntului dc prigoaua" a fost luatf de Constantin Papanace
(conform unci liste trimisa de Gheorghe Cl ime)36. Acesta nu a
put ut intrcprinde practic nici 0 masura, fiind arcstat la 25 iulic
(grupu l macedonenilor din Miscarea lcgionarf era acuzat ca
prcgatca asasinarca regelui cu ocazia funerariilor regine i Ma-
ria)" . Cu toate ca a fost cliberat la catcva zile, ncavaud lcga-
turi dircctc cu student! macedoneni cxt rcmisti care pre gateau
inca din rnartie atcntate contra inal tilor dcmnitari, Constantin
Papanaee a treb uit sa piece din Bucu rcsti ~ i sa se ascunda in
provincie. Ha ria Sirna era la Inccp utul lunii august singurul
mcmbru al .Comandamc nrului de prigoana" activ, reu sind sa
stabilc asca lcgaturi cu judctclc din Transilvania si Bucovi ne.
in dcmcrsul sau a fast ajutat si de Nicolac Pctrascu, care in iulie
intrase in clan destinitate si venise de la Sibiu la Bucuresti pcntru
a ajuta la rcorganizarca Miscarii lcgionarc". D upf arcstarca
lui Iordache Nicoanl la inccputullunii septcmbrie, Haria Sima
a rcusi t sa controleze si organizatiile din Capirala".
Cu toatc ca nu era printre liderii cunoscuti ai Miscari i
Icgionarc, Horia Sima intcrceptasc de facto conduccrca in vara
anulu i 1938, prin lcga turilc pc care lc stabilise cu organizat iile
terito riale. in luna septcmbrie s-a produs 0 noua reorganizare a

35 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. liS .

36 Milcoveanu, dr., Serban, oj). cit., p. 45-46 .
37 Palaghita, Stefan, op. cit., p. [1 1.
. p. JJ .
."C1uoreanu, NIstor, op. cu.,
39 Procesele lui Comeliu Zeiea Codreanu, p. 116.

77
"Comandamcntului de prigoaua", in conditiilc in care Va sile
Cr istescu si Alcxa ndru Cantacuzino cvadascra. Dupa mu tarea
lui Comeliu Codrcan u de la Doftana la Ramnicu Sarat, contactul
eu aeesta sc putea face mult mai user prin sotia sa care avea
d reptul sa-l viz iteze de cate or i solicita. In accs te conditii,
lidcrul spiritua l a l Miscarii lcgio narc putea deveni a rbitrul
cc ntrclor de putere din .Comandamcmul de prigoana", eu
toate ca in mod oficia l a facut numc roasc apelu ri la linis te.
Ha ria Sima a spec ula t d in timp accst moment, iar imp reuna cu
Constantin Papanacc a preluat inca din vara ingrijirca sotic i lui
Cod rean u. Prin intennediul accstcia, Ho ria Sima a cerut aeeep-
lui scfului Icgio narilor sa prcia conducerca organizatici, dcoa-
rece nu era c unoseut in Bucurcsti. Pcntru a ca pata importanta,
ccrcrca sa a fest facuta printr-un bilct seris de Ion Dumitrcscu-
Borsa, care se into rscsc din Basara bia [avfind ~i acordul lui
Constantin Pap anaee). Horia Sima i-a ma i transmis lui Cor-
nel iu Codreanu cii in aceasta cali tate oficiala putea sa organi-
zeze si transportul in siguranta al lui Vas ile Cris tesc u de la
Brasov la Bucures ri, pr in lcgaturile pe care Ie avea in terito-
riu' ". Cererca lui Horia Sima nu a fost satis facura de Iidcrul
legionar in totalitatc, in scnsul ca I-a desemnat pc Vasile Cris-
tescu sa preia conducerca .Comandarocnrulu; de prigoana''.
Tot usi, con form dispozitiilor lui Corneliu Codrcanu, Haria Sima
a devenit in mod oficial respon sabil cu organizarea tcritoriului
trebuind sa sc sfatuiasca si cu Constantin Papanacc". Noi i
struc turi i s-a adaugat si A lexandru Cantacuz ino. Pe fondul
unei rcorga niz ari la nivelul cuiburilor, mcmbrii "Com anda-
mcn tului de prigoana" au co ndus in corpore cam pania de pre-
siuni asupra a utoritatilor din toa mna anului 1938.

40 Dumitrescu- Borsa, Ion, op. cit., p. 240-24 1.

41 Papanace, Constantin, Cazul Horta Sima si Miscarea Legio-
narii (ultima discutie avula Cli [ostui Comandant), f.l., Bditura Elisa-
Yaros, 1998, p. 1920.
78
 Dcsi "Comandamcntele de prigo aua" de la Bucu resti sufe-
reau numeraase modificari de structure datorate dcscopcririi
lidcrilor, rcorganizarea in tcritoriu a deeurs rclat iv bine , dato-
rita pregatirii idcologice cxpuse mai sus, da r ~ i cxpcricntci le-
gio narilor vcchi care mai trccuscra prin pcrioade de clandcs-
tini tatc. Chcia mobil izaui cfieiente a membri lor extrcmisti ai
Miscarii leg ionarc a fost organizarca rclativ profcsionala a or-
ga nizat ici. Cclc patru .x orpun'' lcgionarc: al iutclcctual ilor, al
studcntilor, al muncitorilor ~i al clevilor au putut sa se rcorga -
nizczc tanl intcrvcnti a .xxmtrului", ci doa r la semn alu l aces-
tuia. "Comand amente lc de prigoana" au avut rol ul de a asigu ra
coordonarca activitatilor, dar ~i de a clabora strateg ii de actiunc.
Activitatca intclectual ilor in timp ul pcrioadci de c landes -
tinitate din 1938- 1940 s-a redus aproape cxclusiv la nivelul Bu-
curcs tiului, dcoarccc aici puteau ofc ri informat ii importante pri-
vind plan urile autoritat ilor. In Ca pirala, accstia cra u incad rati
in asa- num itul Corp al .Razletilor", din care faccau parte doc-
tori, avocati, functio nari, prcoti etc ., grup care actiona ind ividual.
Prin infonnatiilc pc care Ie obrineau panicipand la d iferite acti-
vitati culturale, sport ive sau artistice , i-au infonnat pc mem brii
"Comandamentelor de prigo ana" dcsprc intcntiile guvcmu lui
si ma i a les desprc stadi ul urmaririi noilor lideri lcgionari' ".
St udentimea constituia unu l din elemcnte le de baza ale
Miscarii lcgionare inca de la fondare, dar abia in 1936 UNSCR
a pu tut fi controlata excl usiv de nat ionalistii extremis ti. In spe-
cial stu dcntii de la Drep t ~i Medici ne s-au ind reptat spre Mis-
eare a lcgionara, fiind "clemente" radicale. Ei crau in majori-
tate fii ai paturii de mij loc de la sate (preoti, invatatori, tArani
insta riti) si de la erase". Din Corp ul Studcntesc Lcgionar (CSL)
s-au rccrut at "clemente" violcnte care prcgatcau atentatc asupra

42DANIe , Fond DOP, dosar nr. 28011938, f. 2-5.

4.1 Heinen, Armi n, Legiunea Arhanghelul Mihail. Miscare
sociaki si orgoniuuie potittca. 0 contributie la problema fascismului
international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 376.

79
dcmni tarilor statului. Ei sc organizau relativ repe dc in faculrati
si avcau avantaju l ca nu putcau fi idcntificati imediat. Studen-
tii care nu loc uiau la camino nu se trcccau in cfi rtilc de imobil
si astfel erau greu de controlat. Propaganda lor sc dcsfasura in
univcrsitati, ciimine studcntesti snu cu prilejul divcrsclor con fc-
rintc. Organ izarca era rcalizata pe facultati, iar in intcriorul aces-
tora pc scctii". in pcri oada clan dcst initdtii, in uuivcrsitati s-au
facut grupc de studcnti Icgionari in funcpc de regiunile din care
provencau, pentru a facilita propaganda in provinc ie.
Corpul Muncitoresc Lcgionar (CML) a fost infiintat in 1936
si a rcusit sa reeruteze 0 mare parte a muncitorilor care nu au
adcrat la principi ilc comuniste. Multi dintre mcmbrii CML crau
muncitori de prima general ie, mai slab salarizati ~i traind in
conditii seminlrale.~5 Prineipalcle eentre ale organizatici au
fost in Bucurcsri, Valea Jiului, la Uzincle Astra Arad, IAR Bra-
sov , in porturile Galati, Brai!a, Constanta si Gi urgiu, la intrc-
prindcrile pctrol icrc de pe Valea Prahovci. in per ioada clan-
dcsti nitatii, din rand urilc lor au fost recrutatc .echipc de sa-
crificiu" (folosite in mica rnasura pana in septcmbrie 1940).
Principalul aport al CM L a fa st eel financiar, deoarece mun -
citorii calificati castigau destul de bine si s-au ararat dispusi
sa-s i achite la timp cotizatiile'".
" Fraliile de Cruce" (Fd C) activau in randu l clevilor de
liceu, iar imp ortanta lui nu a fost eu nimie mai redusa dedit a
celorla ltor corpu ri. Accasta organizatic din interioru l Miscarii
legionare a fost structurata de Gheorghe Istrate dupe 1935.
Organizarca era ascmenea cuiburilor, insf la nivcl ul claselor
de liccu. Ca si in cuib urilc de legionari, obtinerea statutului de
membru FdC se facea in urma unui stadiu de preg atire. Blcvi i
sub 14 ani erau numit i .Fratiori de Cruce" si luau cunostinta
de principal clc clemente ale doctrinei legionarc. Stadiul prcga-

~~ DANIC, Fond DG P, dosar nr. 28011938, f. 16-18.

45 Heinen, Armin, op. cit., p. 380.
~6 DAN IC, Fond DOP, dosar nr. 280/193 8. f. 19-23.

80
titor de intrarc in FdC sc facca in cadrul ,.Manunchiului de
pricteni", dupa care, in unna unci cxaminari privind lns usirca
doctrinci ~i asupra caractcru lui, sc putea patrundc in organiza-
tic . in general, in ficca rc rcscdinpi de jude] cxista 0 organizatie
FdC, dcoarcee cxista eel putin un lieeu . Absolvcntii FdC ur-
mau sil dcvina legionari dupa ee impl incau 18 ani, iar daca de-
vcneau studcn]i intrau in CSL 47. in 1936, aproxirnativ 2% din
clcvii Iiccclor crau iuscri si in FdC, dar probabil numar ul
simpat izanti lor era mul t mai marc". in timpul clandcstinitat ii,
orgauizatiilc FdC crau eelc mai active, deoarccc rcalizau trans-
ferul corcspondentci dintrc em isarii "Comandamcntelor de pri-
goana'' si organizatiilc locale. Pcntru ca crau banuiti de activi-
tali legionare in mai mica masura dedit alrc categorii, elcvii de
lieeu au asigurat supo rtul com unicational a l activitatilor din
pcrioada 1938-1940. Ei nu au participat la actiunilc radieal-
teroristc dccat in eazur i izolate'".
in anii ilcgal itatii .carliste'', principala modalitate de men-
tincre a spcrantci Icgio narilor a fost lansarea de zvonuri . in pew
rioa da intcrbclica raspdndirca infonnatic i se facea cu mijloacc
rudimcntarc, iar radioul era la lnccput. in sate, prcsa scrisa aju n-
gea de cele mai rnulte ori eu intarzicrc . Astfcl ca, pr in difcriti
emisari informatiilc despre Miscarca lcgionara ajungca la mcm-
brii cui burilor, dcformatc de mu lte ori pentru ca organizatiilc
loca le sa nu rcnuntc la atasamentul fata de Legiunc. in peri-
oada 1938-1940, pr ineipala "t inta" a zvonurilor in Miscarca le-
gionarf a fost Comeliu Cod reanu. Despre accsta se spunea ca
era in siguranta, iar Indata ce co ntextu l intern 0 va permite sc
va impune in fruntea guvernului . Irncd iat dupii pronu ntarea sen-
tintci de condamnare, lcgionarii din tcritoriu au primit unele in-

47 Rosca, Nicolae, Ce este Friitla de Cruce. Origini-Organizare-

Doctrine, 2004, <www.fgmanu.orgJdoctrinalfratia-pagl.htm>(30 ia-

nuarie 2004).
48 Heinen, Armin, op. cit., p. 375.

49 DANIe, Fond DGP, dosarnr. 280/1938, (3 .

81
fonnau i con form caro ra Codrcanu sc afla in Gcrmania, deoa-
rcec fug isc imprcunit e ll direeto rul Inchisorii Jil ava in timpul
proccsului'". Tactica aceasta e ra folosi ta pent ru legionarii care
avcnu dubii privi nd continuarca activitiltii in conditii de ilega-
Iitate. Pcntru eei convinsi ca Miscarca lcgionara putca cuecri pu-
terca pr in actiuni violcnte (in specia l in j udctcle din Transilva-
nia unde avca colaboratori Horia Sima), sc trimitcau mcsaje con-
form carom autoritat ilc se purtau dur eu Co rncliu Codrcanu",
dcsi mcsajclc acestuia din inehisoarc afirmau contrariuI. Chiar
inai ntc de 30 noiembrie 1938, in uncle rcgiuni s-a lansat zvo-
nul ca autor itatilc l-ar fi omorat pc Comeliu Codrcanu - probabil
pcntru a se recruta noi adepti pentru cc lule le teroriste $i pe ntru
a spori motivatia radicahlor" . Dcbusolarea produsa de strate-
gia .Comandamcnrclor de prigoana" a fest marc, cac i, chiar du pa
moart ca lui Cornel iu Codrcanu, multi IlU crcdeau in comunic a-
Ide oficialc, astcprdnd mcsaj c de la 11011a condueere clandest ind.
Rco rganizarca Miscani lcgionarc in tcritoriu a Inccpur la
sc urt timp dup f condamnarea lui Corneliu Codreanu si a fost
condusa de mcmbrii .Cornandnmcmclor de prigoana" in toate
fazelc accs toru. Pcntru inccput, rcorganizarca a fast coordo na-
Hi de lordache Nicoa ra si Victor Dragomirescu, care aveau lc-
gaturi mai ales in randul studcntilor din Buc urcsti. in vizi unca
lor, punetul forte al actiuni rrcbuia sa fie Corpul "Mota-Marin".
Acesta fuscse infiintat in 1937 de Comeliu Codreanu si sc do-
rca a fi un organism de natura paramilitara al Miscarii lcgio-
narc. in faza initiala au Cost rccrutati tincri eu alura atlctica, dar
opozitia auto ritatilor fata de 0 ascmenea struct ura radicals a
sistat organizarca. Totusi, la nivcl institutiona l Corpul "Mota-
Mar in" a co ntinuat sa cxiste, iar in vara anului 1938 era con-
d us de lordachc Nicoara, cunose ut ca stude nt radical. Vict or
Dragom ireseu era in va ra an ului 1938 ~i scful FdC, dupd ares-

5/)Ibidem, dosar nr. 11 /1938. f. 8.

51 DANIe , Fond IOJ. dosar nr. 5411939, f. 103.
~2 DANl C, Fond DGP, dosar nr. 1611938, f. I I.

82
 tarea in noaptea de 16 spre 17 aprilie a lui G heorghe Istratc. in
primele circulare emise de ace asta stru ctu re de rcorganizarc,
cuiburile crau atcntionatc ca si-a facut aparitia studentul de pro -
fcsie, cum sp unca u ei, care era agent a l Sigurantci si care ur-
maroa idcntificarca structuri lor Icgionare in tcritoriu. Inca de la
lnccput, "Comandamc ntul de prigo ana" anu nta prin circulare
secrete cuiburile din teritoriu ca nu exista nic i un ordin de
liniste si ca trebuiau Intrcpri nsc ecti vitati de rcorganizarc. Inca
de atunei se aprecia ca sansclc de supravictuirc ale lui Corne-
liu Cod rean u in Inchisoarc cra u red use si de aceca organizatiilc
locale aveau dat oria sa se lnarmeze voluntar, fiira a mai astepta
ordine de la " centru" in aceasta directte".
Aetiv itatea clandestine a provocat uncle modificari in struc -
tura o rganizatorica traditionala a euiburilor. Sc dintclc trcbuiau
sa se faca de doua ori pc saptamanfi, iar scfii de cu ib avc au 0 -
bliga tia sa raportczc in ee l ma i scurt timp supe rioritor ierarhici
structura organizatii lor locale: numa rul mem bril or, nivelul de
dcvotament etc." Incepand cu luna iulie, legionarii nu mai aveau
voie sa se int runcasca in locuri publicc, ci numai in paduri sau
pc marginea raurilor unde se facca baie, ra.ra a rid ica dubii
privind activitatilc lor. Lcgatu ra dintre cuiburi unna sa sc faca
prin intermediul FdC, dcoarccc clcvi i crau banuiti in mica
masu ra de act ivitati clandestine".
Incepand din aceasta faza , cotizatia a obtinut iarasi 0 in-
semnatate fundamcntala pentru supr avietuirca Miscarii legio -
nare. Nu se rcnuntasc niciodata la colcctarea ei, insa dupa dez -
voltarea Pa rtidului .Totul pentru Tara" nu mai a fost un el e-
ment central de fin antare, ci s-a folosit pe ntru necesitatile Ioca-
le. Cuiburile, conform noilor instructiuni primite, aveau da -
toria sa se lngrijeasca de dcs tinatia cotizat iilor, iar eca mai
marc parte a accstora sa ajunga la dispoz itia "Comandamen-

53 Ibidem, dosar or. 15/ 1938, f. 149-150 .

54 Ibidem, f. 45.
55 Ibidem, f.45-4 6.

83
tului de prigoa na':". Nu cxista informatii ea s-ar fi impus Hoi
cuantumuri ale cotizatiilor, da r avand in vcdcrc ca fiecarc
mcmbru contribu ia lunar ell sumc de bani de valori constantc,
"Comandamcntclc de prigoana" au avut fond uri suficiente
pcntru a pregati acti vitat i tcro riste.
Primul .Comandamcnr de prigoana" si-a fixat [inta de lu-
em apl'oape in totalitatc 10 randul CSL. lnaintc de a intra in
vacanta, studcntii au primit dispozit ii sa reorganizczc structuri-
Ie loc ale conform noilor principii. Ei trcbuiuu sa sc asigure ca
scfii de euiburi sc intalncau numai in locuri neutilizatc in mod
curent (In special in paduri si munti). Lcgatura Cll "centro I"
urma sa sc faca cxclusiv prin curieri, pcntru ea mc mbrii orga-
nizatiilor locale sa nu sc cxpuna dcscopcririi de catrc autori-
tati~7. Masura era bine gandita, deoarcce idcntificarca unui
membru al cuibului putea atrage deco nspirarca intr cgii rctele.
Aceasta deoarece localitatilc nu a vca u multi locuitori si pricte-
niile dintre mem brii comunitatii erau user de idcn tificat . Din a-
ccasta cauza, "Comandamentul de prigoana" a decis sa schimbc
structura cuibur ilor pcntru ca Icgionarii vechi cra u cunoscuti
de autoritdti. Inccpand cu luna iulic 1938, a inceput 0 campa-
nie de rccrutarc de noi cadre, care sa nu fie banuitc de comuni-
tatca Jocala'", O rgani zatonc, masura a fost eficienta, insa s-a
dcviat de la critcriul traditiona l de rccrutarc a membrilor. Con -
form dispozitiilor lui Corneliu Co dreanu, un aspirant la statu-
tul de lcg iona r treb uia sa parcurga un stagiu de prcgatire de
tre i an i, dupa care era veri ficat daca si-a Insusit principiilc doc-
trinare. No ii membri au fast intcgrati in cuibu ri instantaneu, iar
pc cei mai multi dintre ci i-a at ras caractcrul extremist-vio lent
al noii organizari.
inaintc de arestare, Iordachc Nicoara (care sc atla in
fruntea .Comaudamen rulu i de prigoana") a iuccrcat sa cxtinda

S61bidcm, f. 18.
S7 Ibidem, dosar or. 11/1938, f.238.
~8 Ibidem, f. 224-225.

84
activitatea Co rp ului .Jvlota-Ma rin" in terit ori u. in accst scop a
plecat in j udctclc din Moldova pcntru a cval ua posibilitatilc.
Paralel cu actiunca lui, in judctcle din Mu ntenia si T ransilva-
nia a fost trimis Vic tor Dmgorrurcscu". Solutia rcorganiza rii in
clandcstinitate prin intermcd iul Corpului "Mota-Ma rin" nu a
fast cficienta in ccle din urma, de oarece s-a limit at aproxima -
tiv la nivclu l Bucurcstiului , iar in al doilea rand i-a implicat
numai pe studc nti.
Dupa venirca lui Herin Sima la eondueerea .Cornauda-
mentului de pr igoa na", acesta a schirnbat strat egia de actiune,
in sensul ca a mobilizat toate .corpuri le'' legionarc. inainte de
a inccpc sa stabilcasca rclatii eu fostele euiburi, a impartit co -
ruanda pc rcgiuni. EI le-a transmis celor care act ivau in ilega-
litate sa nu astcpte instructiuni de la .ccruru" si di trcbuiau sa
se mobilizeze individual, in functic de ncccsitatilc tinutului'" .
Pentru a facilita co ntactul Cll teritor iu l, Ho ria Sima a creal trei
com andamc ntc rcgionalc: la Iasi (pen tru Bucovina, Basarabia
si Moldo va ), la Bucu rcsti (pc ntru Oltenia, Mun tenia si Dob ro-
gcn) si la Cluj (pcntru Transilvania si Banet). Fiecarc [inut ur-
rna sa aiba un comitet format din trci lcgiona ri. Acestora li se
subordonau organizariilc loca le, iar membrii comitetelor ur-
mau sa stabilcasca lcgaturi cu scfii comandamentclor rcgiona-
lc". La Bucurcs ri. cxista 0 pcrsoana care facca lcgatura intre
dc lcgatii rcgiun ilor si Horia Sima. Aceasta persoand nu era in
cvidcntclc M inistcrului de Interne deo areee Ha ria Sima a avut
grija sa desem uezc legionari din provincic, in special din Tran-
silvania . In gene ral, student ii au primit acca sta rcsponsabi li-
tate. Odat a ajunsi in Bucuresti, dele gatii Inc hiria u 0 camera la
o adresa co municata din timp co ma nda me ntelor rcgiona le. A-

~ ibidem, dosar nr. 54/1939. f. 103.

Tinut = unitate administrat ive creal! de Caro l al II-lea in
tirnpul regimului sau autoritar. care re unea mai multe judete
611 DAN IC, Fond DGP , dosar nr.15/1938, f. 90.
61 Ibidem, f. 24 1.

85
ccsria intrau in lcgarura prin parole cu persoana de lcgaturii,
carc-i lndrumau spre loeurile unde urmau sa se vada cu Horia
Sima. Intfllnirile dintrc acesta si delegati au avut loe pe strazi
sau in localuri publicc ~ i niciodata la domiciliul sau, pentru a
nu exista riscul identificarii de catre politie" .
Propaganda pentru racolarea de noi mcmbri sau de acti-
yare a fostelor cuiburilor s-a filcut cu multa atentie. inca de la
inccput, Horia Sima a anuntat prcgatirca unor actiuni violente
si de aceea a dat dispozitii ca fiecare membru al cuibului sa
strfmga in eel mai scurt timp suma de 50 de lei pentru a satis-
face uncle chcltuicli necesare prcgatirii reactiei fata de autori-
tatilc statului'". De asemcnca, scful "Comandamentului de
prigoana" a dat dispozitii in luna august membrilor CML sa
rccrutczc noi muneitori in aeest corp (in special la rafinariile
de petrol de pc Valea Prahovci)". Integrarea muncitorilor in
activitatca de clandcstinitatc avca rolul de a aduec bani pentru
campania tcrorista pc care a prcgatca noul "Comandament de
prigoaua". Horia Sima s-a Indrcptat sprc Valea Prahovci dcoa-
rccc muncitorii de acolo crau binc pHHiti ~ i puteau cotiza sub-
stantial, iar prin apropicrea de Bucurcsti so diminua din riseul
transfcrulu i de fonduri. Conform circularclor crnisc in luna au-
gust 1938, in fruntea cuiburilor trebuiau plasati mcmbri noi ai
Miscilrii legionare, care aveau avantajul ea nu crau banuiti de
autoritati". Dar, in acelasi timp, ei nu erau .Jegionari vcrita-
bili" conform dispozitiilor organizatoriee emise de Corneliu
Codreanu. Noile cuiburi erau reduse ea numar 1a nivelul de
cinei clemente, sub denumirea de "mana de lcgionari". De ase-
menea, corcspondcnta si arhiva trebuia sa fie tinutii de mcm-
brii eare nu mai activasera in Miscarca Iegionara" . Conform

621bidem, dosar nr. 252/1939, f.295 .

63Ibidem, dosar nr. 4/1938, f. 216-217 .
641bidem, f. 184.
65 Ibidem .
66 Ibidem, f. 319-320.

86
noilor dis pozitii, in masu ra pos ibilitatilcr, legionarii trcbuiau sa
faca propaganda in afara judctclor de rcse di nta, dcoarccc aiei
nu crau cunoscuti de autoritatile polit icncsti sau de jandanni".
Femeile nu mai aveau drcptul sa activcze, pcntru cil. se con sidcra
di puteau ce da mai user prcsi unilor in eaz de descopcri rc" .
Une le organizati i locale au folos it mctodc originalc pcnt ru
a rcstabil i lcga turi lc. in vara anulu i 1938, autoritatilc se con-
fru ntau c u fcnomcnul sabotarii activitatii cc hipelor regale" la
sate dc cn rc legionari. Ei se intcgrau in rcs pec tivclc ech ipe, iar
pc langa faptul ca Ie dctumau sc opul initial, transmit cau infor-
mati i sp rc scfii de c uiburi care acrivau in cla ndcstinit atc" . i n
Banat, tincrii lcgionar i au In fiin tat in sate ech ipe de fot bal, iar
Incepand cu august 1938 au organizat compc titii. Prin inter-
mcdi ul acestor dc plasari se facca u schimburi de informatii ~ i
sc transmiteau mesaj e de la "Comandamente!e de prigoa na?" .
Struc tura conspirativa gandi ta de Horia S ima a fost me n-
, inuta !ii dupa ce in frun tca .Coman damenrului de pri goana'' a
ven it Vasile Crist escu, deoarece accsta nu avca contactc in tc-
ritoriu. Horia Sima avca intruniri regulate cu dclegatii d in pro-
vineie, iar in Tra nsilvania sc folosea de lcgaturilc proprii sa u
de ale lui Nicolac Pctrascu. Cci doi fuscscra eolcgi in facu l-
tate, iar dupa 1935 au colaborat in ca litatc de lidcr i ai Rcg iu-
n ilor Timisoara ~ i Sibiu. Autornatilc loca le info rrn ascra inca din
1937 .x cntrul' ' dcsprc modalitatea co nspirativa ell ca re lucra
Horia S ima. Dupa tuna iulie 1938, Sima rcusisc sa puna la cale
o retca de co ntactc care sc Intindea de la Buc ures ti pana la Ti -

67 Ibidem, dosar nr. 1611938, f. 82.

" Ibidem, f. 60.
Regimul carfist a dispus ea pe timpul vacantei , studentii sa se
constituie in .ecbipc regale" ca re sa studicze starea taranilor $i a sa-
telor Roman iei. Asrfel. autcritatile sperau ca tinerii vor fi indcpartati
de Miscarea legionara.
,. Ibidem , dosar nr. 278/ 1938, f. 8.
'II Ibidem, dosar nr. 15/ 1938, f.66.

87
misoara. cu uncle pozitii in Bucovina ~ i la lasi". La inceputul
lunii septembric 1938, primelc cfort uri de inarmarc au dat roa-
de, autoriratilc dcscopcr ind in Bucovina arscnalc de armc albe
~i de foe, achizitionatc in scopul comitcrii unor atcntatc".
Conform dispozitiilor date in august, ficcarc organizatic trcbu-
ia sa prcgatcasca eelule tcroristc. Membrii accstora urmau sa
sc inarmczc si sa actioncze pe eon t propnu".
Rezultatele "pe tcrcn" ale "Comandame ntclor de prigoa-
nii" in vara anului 1938 au fost destul de modeste, in eiuda
cforturilor. in special s-au tiparit manifesto ell atacuri impo-
triva lui Nieolae Icrga" sau Armand Calincscu74 (considcrati
priucipali i responsabili pentru arcstarea lui Comcliu Codrca-
nu). Raspdndirca acesto ra se facca fie de la om la om, prin in-
lenncdiul cunost intelor lcgionarilor, fic prin intennediul FdC-
istilor care Ie plasau in curiilc postalc" . Tiparirea sc realiza la
nivellocal, unde cxistau inca din pcrioada activitatii legale cen-
tre de multiplicarc nccuncscutc de autoritati.
Cea mai importanta uctivitatc de propaganda din pcriouda
amintita a fost tiparirca si distribuirca brosuni Adeviindui des-
pre procesu l lui Comeliu Z Codreanu. Maiu 1938. Tcxtul fuse-
se scris de Ion Belgea ~ i euprindea note luate de participantii la
procesul lui Comeliu Codreanu din 25-27 mai 1938, plus co-
mentarii prin care scntinja era prezentatii ca ncdrcaptn". Haria
Sima i-a dat manuscrisul lui Nieolae Petrescu, care s-a
dcplasat la Sibiu undc avca relatii la tipografia organizatiei re-
ligioasc ..Oastea Domnului" (aco lo editase in 1936 si lucrarea
Pentru Legionarh. Brosura a fost tipiirita in 4.000 de cxem-

Vezi Anexa ttr, 3.

1 1 DANIC . Fond DGP. dosar nr. 4/1938, f. 288.

71 Ibidem, dosar nr. 54/1939, f. 108.

73 Ibidem, dosar nr. 11 /1 938, f. 224.
74 Procesele lui Carneliu Zelea Codreanu, p. 117.
7~ DANle, Fond DGP. dosar nr. 1111938, f. 224.
71> Procesele lui COr11e1i1i Zelea Codreanu, p. 116.

88
plarc, iar tirajul a fost complcr la j umatatca luni i august" . Dis-
tribupa unna sa se faca p rin curicri ai co manda mcntclor
rcgionale ~ i tra nsportatc in cantitaj i mici pcnr ru a nu fi desco-
per ite. Brosurilc care trc buiau sa ajungf In Cluj au fos t ioSt1
.xapturatc" de autoritati in timpul Iransportului, ulterior fiind
idcnt ificata si tipogrnfia. Nicolac Pctr ascu a rcusir in timp utiI
sa fuga din Sibiu la Bucurcsti".
Cu toate ca a fost idcntificat locul de tiparire ale brosurii,
accasta a rcusir sa fie disrribuita in toata tar a. La sfarsitullunii
august apar primclc informatii privind cxistcnta brosurii, pc
can d Hori a S ima lnccpusc organizarca comandamentc lor re-
gio nalc. Este posi bi l ea brosurilc sa fi fost prc! uate de tori
rcprczcntantii rcgional i in acceasi zi d e la S ibiu, dcoarcee des-
eopcrirea tip ografi ci nu a dus si In confise area intregu lui mate-
rial. Ex cmplarc a le accstcia au fost idcntificare de autoritati la
Bucu resti, A lba Jul ia, Tccuci, Piatra Ncamt etc ."
Lcgionarii au incereat si utili zarca unei noi fonn c dc pro-
paganda, prin radio, eu toatc cii din Inchisoarc Corneliu Cod rea -
nu sustinca ca accasu metoda poatc duce la agravarca situatic i
cc lor afial i in dctentic" . Postu l s-a num it "C hemarca strabu-
na,,8 l, dar la 29 iunie a fost deseopcrit, iar cc i sasc lcgionari ca-
rc-l intretincau, arestap" . Ha ria Sima nu a tinut scama d e rc-
comandarilc lui Corneliu Codrcanu ~ i a incurajat aparitia pa s-
turilor dc radio clandestine. lnform atia nu mai putea fi astfel
control ata de autoritat i prin mijloacclc c lasicc, iar propaganda

77 DANIC, Fond IGJ, dosar nr. 54/1939, f. 15S.

7~ Chioreanu, Nis tor, op. cit., p. 34 .
19 DANIC, Fond DGP. dosar nr. 15/ 1938 f. 226; DANIC,
Fond DGP, dosar nr. 4/1938, f. 19.
1.0 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 119.
II Serafim. Alexand ru, In umbra Capita nu lui (4)", in Per-
maneme, an IV, nr. 312001.
n Dosar Haria Sima (1940-1946), ed. Dana Beldiman, Bucu-
resti, Editura Eveniment ul Romancsc, 2000, p. 64.

89
prin accasta metoda era mai icftina . La sfilrsitul lunii septem-
bric, in Constanta legionarii au creat un post elandestin de radio,
care avca acccasi lungimc de unda cu Radio Bucu rcsti. Ascu l-
tatorii acestci frccvente putcau afla infonnatii dcsprc noua orga -
nizar c a Miscarii legionare, iar membrii gruparii erau indem-
nap sa sprijine cforturilc de rcorganiza rc in clandcst initntc" .
Atat in viziunca lui Iordachc Nicoa ra, cat si a lui Ha ria
Sima. reorg anizarca structurilor locale avca ea obicctiv deelan-
sarca unor actiun i violente con tra autoritatilor statului. Dcoa-
rece in toamna anului 1938 contcxtu l internatio nal a fast ten-
sionat de ascensi unca Gennaniei prin criza cchoslovaca, Mis-
carea lcgiona ra a dcc lansat un proces de presiunc asupra gu-
vcmului. inca de la inceput, noua conducere a fast consticnta
ca 0 astfel de atitudine putca provoca doar do ua rcac tii: 0011.1-
borarea statului sau represiunea totala. insa ..Comandamentul
de prigoana" a fost dispu s s:1 ristc. in noua formula de condu-
cere cxistau .clemente" dcstul de cxtrcmist c: Vasile Cristescu,
Alexandru Cantacuzino. Iloria Sima, Constantin Papunacc, care
se infru ntascra de mai multc ori direct cu autori tatile statu lui.

Declan sarca actiunilor violcntc la adresa sta tului s-a legal

de eonsolidarca organizatiilor, dar si de reorganizare ..Coman-
darnent ului de prigoana" dupa intoarcerea la Bucurcsti a lui
Vasile Cristesc u ~i Alexandru Cantacuzino (septembric 1938).
Conform unor sursc, eel care a gandit noul plan de actiunc ar fi
fost Horia S i maH~, Insa in cele din urma a Cost aprobat dc tot
"Comandamcntul de prigoana", dcoarcce el nu avea atunci
putcrc suf icicnta pcntru a organiza singur actiuni violcnte. Dcz-
baterea proi ectu lui s-a facut in casa pari ruilor lui Titi Cristes-
cu" (in cartcru l Tci), iar pcntru inceput mcmbrii conduccrii
clandestine au hotarat sa tnccaps 0 campanie de raspdndirc de

BJ DANle . Fond DOP. doser nr. 15/ 1938. f. 269.

Palaghita, Stefan, op. cit., p. 114 .
II-l
8S Ibidem .

90
manifeste osti le guvernului si mon arhul ui, ca metode de presi-
unc. Componcnta "Comandamcnlului de prigoana" din perioa-
da acti unilor teroriste nu s-a putu t stabi li in ccrcetarea de fata
in totalitate, lnsa cclc ma i importante "clemente" au fas t cu
certitudine urmator ii: Vasi le Cristescu, Horia Sima, A lexandru
Cantacuzino, Victor Dragom ircscu, Nicolac Petrescu, Titi
Cristescu". Vasi le Cristescu era conducatorul legitim al gru-
pului deoarece primise invcstirca de la Corneliu Cod reanu din
Inchisoarc si era un comandant legionar cunoscut. Ha ria Sima
stabilise contacte serioasc ell teritoriul si de asemenea co ntro la
activit atea Corpul ui "Razleti" din Bucuresti (in septemb rie 1938,
acest "corp lcgionar" era condus de ing. August in Micu ~ i avea
informatii d in inalte cercuri guvcrnamcntalc: Istratc Micescu,
Valcr Pop, dr. Constantin Angelescu, Alcxandru Vaida-Voicvod
etc., prin pe rsoanc de legatura37) . Alcxandru Ca ntacuzino era
una dintre principalele pcrsonalitati ale Miscarii legionare, dar
cu un temperament colcric, fiind adept al extremismului. Dupa
evadare a stat ascuns 0 perioada in Bucurcsti la rude a le sa le,
care nu p uteau fi pcrchezitionatc datorita pozitiei soc iale. Um-
bla rclativ liber pe straz ilc Bucurcstiului, dcghi zat in o fitcr,
insa in cele din urma, la 28 octombrie 1938, a fost prins ~i inchis
la Ramnicu Sarat. V ictor Dragomirescu era un vec hi membru
al "Comandamentelor de prigoaua'' ~i prob abil se ocupa cu o r-
ganizarca scctoru lui studentesc, prin intcnnediul Corpul ui "M o-
ta- Mar in" . Nicolac Petrescu, datorita cxpcrientci sale tipogra-
flee, s-a ocupat ell tiparirca manifes tclor $i publicatiilor clan-
destine, organizand 0 tipografic ilegal a in comuna Colentina
de hl nga Bucuresti, cu ajutorul unui alt grup de legion ari din
Cepitala . Titi Cr istescu era un abil organizator al intru nirilor
"Comandamcntului de prigoana", iar rolul sau era sa identifiee
noi adrese des pre care autoritatilc nu banuiau ca puteau fi utili-
zate de Icgionari. Este foarte probabil ca din .Comandamentu l

86 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/1940, f. 86.

81 Doser Haria Sima (l940-1946), p. 116-117.

91
de prigoana'' rcorganizat in toamna Sl! Ii facut parte si Ion
Durnitrcscu-Borsa ~ i Constantin Papanacc, dar au fost ncvoiti
sli stea rnai mult ascunsi si nu au putut sa participe la acrivita-
tile teroriste.
Faza prcgat itoarc a rcactiei violente fata. de autori tati a
co nstat in raspandirca de manifeste ofensatoare la adrcsa gu-
vcrnului ~ i mai ales la adresa lui An nand Cal iucscu. Organi-
zatiilc locale au primit dispozitii sa gascasca noi modalitati de
multiplicare a manifcstclor primite de la .xcnrru''. in general,
cad rcle recent recrutat e dintrc muncitori si student! s-au oc upat
de eccesta opcratiunc, lot accstia aviind rcsponsa bilitatea de a
lipi afisclc. Datoritii faptului ca numarul mcmbrilor dintr-u n
cuib sc rcdusese la cinci, iar cuiburile nu sc cunostcau intrc
ele. fiind responsabile doar fata de scful de tinut, au avut cfi-
cienta in toamna anului 1938. Manifestclc contra guvcmului
au ajuns in uncle zone si in med iul rural, ceca ce a crcat a rc-
actio violcnta a angajatilor Ministerului de Interne, deoa rcce nu
rcuscau sa idcntiflce rapid retelele'". Uncle dintre manifcste e-
mu distribuite cu rul diversionist, deoarcce se anunta ca in scurt
timp Comeliu Codrc anu va fi c1ibcrat, iar urmatorul guvem va
fi lcgionar' ". Tactica din vara privind contradictia stinlor a fost
prclungita, astfel ca zvonistica referitoa re la statutul lui COl-
neliu Cod rcanu a pcrsistat. Distributia matcrialclor de pro-
paganda s-a rcalizat in toate zonclc tarii: Cluj, Bistrita, Slatina,
Ccma uti, Silisrra'", ceea ce dovcdcstc cli. noua eonducere clan-
destine a reusit sa mob ilizeze aproximativ toate fostele organi-
zat ii locale. Accs tc manifeste purtau titluri diverse, uncle ex-
plicitc in ceca ce privesre conti nutullor: "Consilierii regali lip-
siti de dcmnitate" , ..Scrisoarea lui Comeliu Codreanu catre
Domnul Nicolae Iorga", "Catre opinia publica romdneasca",
..Conc luziuni", .Dragi cama razi si iubiti prieteni ai Lcgiunii",

118Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 35.

H9 DANIe , Fond DOP, dosar nr. 1611 938, f. 40-4 1.
90 i bidem, dosar nr. 11/1938, f. 12 1-2 12.

92
.Adcvarul in procesului lui Corneliu Z. Codrcanu - Maiu 1938",
.Priviji pc accsu rrei", .Maicstate", "Catre tot i Rorna nii", ..Ca -
Ire toata suflarca romancasca din Ardcal'', Scrisoare catrc
t.r.s.s. Patrinrhul Romdnici"... Romani" etc. Nu in toatc rcgi -
unile legionarii care activau c1andcstin au fast eficicnti in dis -
tributia de manifcste. in tinutul Murcs, de pilda, pc parcursul
anulu i 1938 au fast identificati 96 de d istribuito ri, di ntrc care 52
au primit di verse ped cpsc, iar n umai 12 au fost acbitap'" . Au
cxistat cazuri in care cci prinsi cu mat erial e interz isc au fast
trimisi cu domiciliul obligatoriu la Micrc urca Ciuc .
..Comandamcntul de prigoana" a incercat sa cditczc in
roamna anului 1938 un ziar clandcstin. sub dcnumirea Curie-
nd tegionar. Tipografia a fost organizata in luna octombric de
cdtrc Titi Cristescu, care a identificat in comuna Colcntina un
spati u sigur. Nicolae Pctrascu a prclu at cdita rca tipdriturilor,
fiind ajutat de V. Suciu. Para lel cu tipar irca man ifestelor, aces-
tia au strans si mat cr ia le pent ru publicatia Curiend Iegionar,
nurnarul I al accstcia fiind datat 20 noiembric 1938. Distribu-
tia cxcmplarclor s-a facut cu marc atentie, ea si in cazul brosurii
Adevdrul despre procesut lui Comeliu Z. Codreanu. Maiu 1938,
fiind implicati putini delegati ai organizatiilor regional e pcntru
a nu atrage atcntia. Raspandirca ziarului s-a rcalizat noaptca, prin
aruncare in curtiIe caselor sau pc striizi le d in ma rile erase".
Continuitatca publ icariei a fos t intrcrup ta de descop erirca tipo-
grafiei cl andestine la 3 deccmbrie 1938, insa Nicolae Petrescu
a rcusit sa scapc in timpul dcscinderii fortclor de jandarm i" .
Manifestclc care au an unta t dec lan sarca ate ntat elor tcro-
riste au cupr ins amcnintari expli cite la adresa inaltilor dcmni-
tari si au fast semnate de prin cipalii membri ai "Comanda men-
tului de prigoana" - Vasile Cristescu ~i Alexandru Can tacuzino.
Prin mesajcle accstora, Armand Calincscu era facut respon-

'I Ibidem . f. 236-237.

9Z Ibidem , dosar nr. 16/ 1938, f. 144.
93 Ibidem , dosar nr. 26211940, f.8 7.

93
sabil de te nsi uni le din trc rege si lcgionari, fi ind amenintat vio-
lent. Nume le lui Horia Sima nu a aparut in nici un document
propagandistic din accasta pcrioad a. Con form cercc tarilor do-
cumcntare fac utc pentru lucrarca de fata, abia in luna ian uarie
1939 Sima apare in circularclc de urmarirc tr imisc de Politic
sau Jandarm cric, as tfel Inclinam sa crcdc m ea autor itatilc nu -i
cunosteau act ivitatca in "Comandamentul de prigoana". Deoa-
recc vcnisc din provinci e, nu era in evidcruclc Prcfecturii de
Pol itic Bucuresti, iar cat a locuit in Capitalf a avut diferite a-
drcsc si identitati, in cclc mai mu lte caz uri deghizandu- se in
timpul intalnirilor Cll reprczcntantii pr ovincici". Nicolae Pe-
trascu, exponent si el a1 provincici, fuscse dat in co nsemn la
frontiera inca din 7 octombrie pcn tru cii s-a dovedit di a tipa rit
brosura Adeviirul despre procesul lui Come/iu Z. Codreanu.
Maiu /938 95, iar mai apoi si ziarul Curierul Legi onar .
Prima circulars, emisii de Vasile Crist escu, cu data de I oc-
tom br ie 1938, a avut un ton modcrat pr ivind ame nintari le
dircctc. Mcsajul centra l spunea eil lcgionarii au fos t Intotdcau-
na putc mici, iar numa i intcrvcnti ilc lui Corneliu Codreanu i-au
linist it. Vasile Cristescu il sfatuia pe Armand Calinesc u sa nu
incercc omo rdrea lui Comcliu Codreanu deoarece legionarii
era u in mas ura sa dcclansczc 0 .aevol utie nationala''. In fina l,
rege le era rugat, prin circulara, sa nu mai pri mcasca sfaturile
lui Armand Calinescu deoarece acesta "se pu nc Ia adapostul
numelui regal" pentru ea "sa faurcasca prapastia insangcrata in
care sa se prabuseesca Tara si tro nul?".
Mesaj ul trimis de Alexan dru Cantacuz ino prin circul ara
emisa Ia 13 oc tombrie 1938 a fost mult mai du r, anuntdnd ca
.Jvliscarea legionara a hotarat sa puna capat Indrazneiilor d-Iui
Calinescu". Ca si Vas ile Cris tescu, Alcxandru Cantacuzino apre-
CIa ca numai insistcntele lui Comeliu Codreanu au provocat

94 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f.210 .

95 Ibidem, dosar nr. 5411939, f. 158.
')6 Dosar Haria Sima (/94 01946), p. 76-77.

94
 lipsa de act iunc viclcntu a lcg ionari lor, dar ca accasta pc rioada
era la final".
Noi lc mcsaj c se bucurau de Icgitimi tate deoarcc e crau
cruise dc cci mai inalti rcsponsabili ai Miscan i legionarc afla ti
in h bcrtatc. Ho ria Sima, prin Co rpul ..Razleti", a anal din ccr-
curi lc gu vemamcnta lc ca Pal atul nu a aVUI nici un fel de reac-
tic la anunturilc facu tc de legionari si astfcl " Co mandamentul
de prigoana" a de cis dcclan sa rca actiunilo r tcrori ste. inainte d e
primclc atcntate, in Bucovina ~ i Tra nsilvania au aparu t douil ma-
nifc stc care faceau rcfcrirc cxplic ita la Carol al Il-lca, acuza ti-
ilc fiind di ntrc eclc ma i dure. Prin man ifcstul .Priviti pc accsti
trci", " Marcie Straj cr'' (Carol al II-lea), Imprcunii cu " Marca
Straj eriW' (Elen a Lupesc u) :,; i .Al trcilc a Marc Striij e r al tarii"
(tat al Elc ne i Lu pescu), crau ac uzati cii Ii favorizau pc cvrei in
dctrimcntul romanilor. Se mai afinna ca legionarii avcau
..dato ria mo rala" sa scapc tara de acca ..pla ga, ~i Ne amul Ro -
ma nesc va fi rccunoscator". i nlr-o alta circulara care a aparut
in Tran silvania, sc mnata de un o fitcr in rcz crva, Ca ro l al II-lea
era acuzat ca a fugit in timp ul razboi ului de pe front :,;i ca .jacc
o imcnsa avcre pe seama poporulu i':". D in ra ndul studcntimi i
d in Ccmauu a fost em is un alt manifest, prin care Carol al Il-lca
era acuza t ca s-a .Jnvraj bit per so nal cu tiucrct ul tarii'', pe utru a
apilra .cauumitc interesc jido vesti''. Finalu l manifcsrulu i er a ul-
timativ: .Jvlajcstatc, ori te Impaci cu Na tia Romancasca, ori tre-
bu ic sa gasim a lta solu tionarc problcmci deschi scr'".
in accasta faza a actiunilor tcrorisrc, mcsajul anti-c vrcicsc
nu sc datora an tisc mitismul ui Miscarii Icg ionare, ci eompro-
mi terii lui Ca ro l al Il-le a, ca re era aeuzat cii ii pro teja pe evre i,
trur-o cpoca in care in Europa se luau masuri de izo lare a aces-
tora. Noua gencratic era atrasa de ant isemitism Intr-o masura
mai mica decat eea vcche. Nationalismul lor avca mai d cgraba

97Ibidem, p. 82.
9KIbidem, p. 85-97.
w Ibidem, p. 84.

95
 rad acini in criza integ riirii tinc rctu lui in viata statu lui dedit in
doctrine lui A.C. Cuza de la sfa rsit ul secolului al XIX-lea.
Sprc sfa rsitul ani lor 1930, chiar Co meliu Codrcanu rcnumasc
la principiul antiscmit radical, mai ales la "numerus nullu s",
iar prin uncle eireulare anunta cii va ca uta mod alitati de intc-
grare a populatici mo zaiee in eadru l noului stat legionar.
Prim cle manifestatii publiee ostilc la adresa eo ndueerii
stat ului au fost facute de srudentii legionari, eu ocazia inccpc-
rii an ului univ crsi tar (24 oetombric 1938). Manifcstatia cea
mai binc pusa la punet a fost cea de la Ccmauti, unde rcor-
ganiz arca sc fi icu sc in eclc ma i miei dct alii . Stu dentii Icgionari
au rcusit sa se inflltrczc in programu l oficial al ceremonici , iar
Sebastian Moeanu a luat cuvantul imcdiat dupa discursu l ofi-
cialitat ilor. Textu l care unna sa fie citit fuscse aprobat in prea -
labil de ccnzura, Sebast ian Mocanu ncabatandu-sc initial de la
litera acestuia. in sa la crau eei mai importanti denmitari ai li-
nutului , in frunt e eu rezidcntul regal , pro f. Alexianu. Dupd ei-
tirea discursului , srudentul a ecrut un moment de reeulegere in
memoria colcgilor morti, gest aceeptat de toata asistenta. lnsa
in timpul momcntului de ree ulege re, Sebastian Mocanu a soli-
citat pe un ton violen t cliberarea lui Comcliu Codrcanu si a
tuturor legionarilor care avcau do miciliu l obligator iu. in eccl
mom ent, oficial ii univcrsitatii au parasit sala, iar apoi studcntii
au intonat Imnul Regal ~i catcva cantccc Icgionare. La scurt
tim p, manifcstatia a con tinuat in curtca univcrsitatii, unde stu-
de ntii protcstatari au dce is sa trimita un memoriu carrc rcgele
Carol al II-lea. Ulterior, coloana de srudenti s-a indreptat sprc
caminul studentesc ,,A.D. Xcnopol" si s-a baricadat in interio-
rul accstora. Deoareee in eras nu s-a produs nici 0 solidarizare
eu prot cstul studcntesc, leg ionarii baricadati s-au predat aut ori-
tati lor, fiind dcfcrit i Tribunalului Militar Ccmauti. Scnatul U-
nivcrsitatii s-a intrun it imcdiat in ~ed i nt a urgcnra ~i a dcc is
cxmatricularea a 73 de studcnti impl icat i in protest 'P. Organi-

1011 DANIC, Fond DGP, dosa r nr. 16/1938, f. 69-70.

96
zarea manifcstatici nu a fast facuta de un legion ar local, con -
form noilor instructi uu i care stabi lcau d nu sc va actiona in
j ud ctclc de rcscdinta. Protcstul fuscsc prcgatit de avocatul
Emil Po p din Cl uj, care in perioada premcrgatoarc a fost de-
gh izat in haine de calugar. Dupa incident a plccat la Bucuresri,
unde a fast tinu t ascu ns de legionar ii de acolo!".
in timpul proccsului , studcnti i au avut 0 atitudinc j igni-
toare la adresa Tribunalului Mil itar Ccruau ti. Dintrc cei 73 de
inculpati, 70 au fost condamnati la 2 ani de Inchisoare, plata a
2.000 lei cheltuiel i de ju decata, pierzandu-si ~ i drepturile cera-
[cncsti pen tru cinci ani l 02 Lidcrii acest ui g l'Up au fost lnchisi in
penitenciaru l de la Sat u Marc, iar restul la penitenciarele din
Alb a Iu lia si Chisinau . in rest, nimeni n-a av ut vrco rcact ic pu-
blica fata de gestul lor. Protestul de la Ce maut i a fast consi de-
rat insa de "Comandamentu l de prigoana" 0 reusita, anuntan-
du-sc astfcl noi actiuni , de accastf data violc ntc. S-a lnccrcat ~i
la C luj 0 manifcstat ic. tot ell ocazia dcschidcrii anului uni vcr-
sitar. in mom cntul in care un ofi cial al univ crsitarii a solicitat
studcntilor sa intonczc imnul ,.T raiasca Regele", legiona rii din
seta au raspuus ell fluic riitur i, dupil ca re au urma t busculad c cu
poli tia . La iutcrvcutia fortclo r de jandarmi mani fcstatia a fast
risipi ta si au fost facutc arcs tari printrc prorcstatari!" .
Protcstclc studcntilor a u testat tcrcnul penlru actiuni lc
tcroristc, care cra u studia tc inca din luna august a an ului 1938.
Pe ntru unii legionari , inca de la acea data era evi dent faptul ca
liderul lor nu mai pute a sciipa eu viata din inchisoarc in con-
ditii nonnalc, considcrand di doa r prin actiuni violcntc sc puteau
rcali za prcsiuni asupra statului'". Unii legionari din Corpul
" Razleti" au primit misiunea de a stu dia siste mul de securit ate
al Bancii Nationale a Romaniei (in co ntin uarc BNR), in vcdc-

WI Ibidem, f. 80.
102 Ibidem, dosar nr. 11 11 938, f. 224.
10J ib idem, dosar nr. 278/ 1938, f. 35.
W~ Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 131-132.

97
rca oc updti i accstcia de fo rte lcgionarc. Prin inte nnediul unui
ang ajat al BNR, .Co mandarucnrul de prig oana" a procurat
planul bdncii centrale, care inclu dca posturile de paza si loca-
lizarea tczaurului. Con form raporlului Jacot de legionarul care
a furnizat pla nul, teza urul era imposibi l de capturat dcoarccc
sc c fcctuasc ra noi lucra ri de consolidarc a sccuritatii, insa im-
pactul ocupa rii BNR ar fi fost marc' " .
La sfarsitul lunii scptcrubric , lcgionarii din teritoriu au
allat pcn tru prima da ta de planuri le privind 0 lov itura de stat !"
:,> i astfc l au inccput prc gatirilc. No ile instructi uni prevedeau ca
organizat iilc locale trebuiau sa-si achizitionczc singure Iogis-
tica, astfcl ea organ ele politiencsti nu au putut intui locatiilc in
car e urmau sa se dea lo viturilc tcrorisrc. Tot ec sc stia la nive-
lui Dircct ici Gcncral c a Politici era ca 1a Inccputul Iunii noiem-
brie unnau sa aiba lac actiuni rcvolutionarc, in care unnau sa
fie implicat i Icgionari de data reccnta, nccunoscuti de autori-
tat ilO7. inca de Ia incep urul luni i octombrie , autoritatilc din
Cl uj s! Ccrnauji cunosteau ca unncazd un val de violcntc, insa
ccrcctilrile nu au identi fieat atcn tatori i'". Plan ul "Comanda-
mentului de prigoana" prevedea ca momcntul central al lovi-
turii sa se dea dupa plccarca regelui la Londra, pcntru ca, in
siruatia de debusolare creata, sa fie c libcrat Comeliu Codreanu
si chiar sa fie numit pr im-ministru. Studcnti i rasp andcau deja
zvonuri dupa incepcrca cursurilor ea urmeaza elibcrarea lui
Corneliu Cod rea nu, dato rita cvcnimentelor cxtcrnc favorabi le
Miscarii legionarc'" . La Cemau ti, cclulele teroriste urmau sa
dea lovitura finale pc 10 decembric, prin acte de dcz ordine,
distrugcri si incendicri!".

105 DANIC, Fond DGP, dosa r or. 23711937, f. 29-31.

106 Ibidem, dosar or. 15/1938. f. 269.
107 Ibidem, dosar or. 16/1938. f. 23.
108 Ibidem, dosa r nr. 4/ 1938, f. 329-330.
109 Ibidem, dosa r or. 11/1938, f. 138.
110 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 118.

98
 [naintc de asas inarca lui Comchu Codrcanu. tcnstunca era
foarte marc datorita valu lui de alent ate. 111al ales in rand ul
populatici evreiesti, care astepta rcacua autoritarilor fatii de
atmo sfera tncordata' !' . intre 1 si 5 noiembrie 1938, in ter itoriul
fostci Regi uni lcgionarc Cluj au avut lac primclc atcntate
impotr iva populatici cvrcicsti. La Cluj mai fuscscra organizatc
actiuni ostilc statului eu ocazia dcschidcrii anului univcrsitar si
cstc posibil sa fi fost aco lo si comandantul lcgionar Vic tor Si-
laghi, care in iulie evadase de la Miercurea Ciuc. La 2 noic m-
brie, la Bcius au fast inccndiatc uncle propric tati cvrcicsti, tara
ca pagubclc sa fi fost mari oApoi, 1a 4 noicmbric, in cantina stu-
dcntcasca cvrci asca din Cluj a fast organizat un atcntat cu
bombf artizanala, tara ca cineva sa fi murit in deflagrajie. M ult
mai pcriculos a fost atentatul din 5 noiembrie, tot la Cluj, cand
au fa st aru ncate pctardc art izanale in Uzina de Gaz Acnan'".
in a doua dccada a lun ii noicmbric au fas t organizate atcn-
tate in Banal. Valul violcntclor s-a dcclansat la 9 noicrnbrie,
cand in magazinul dc co lonialc al cctatcanului cvrcu William
Dcutchs din Rcsita a fast pus a din amita, iar in ur ma exploziei
au fost pro dusc pagube de 30 .000 lei ll3 . La 12 noiembric, la
Lugoj s-a produs 0 explozie la fabrica de textile, iar la 16 nOM
icmbric la sinagoga din Rosita s-a produs 0 alta care a distrus
zidul cladirii 1l4 .
in noa ptca dc 16 sprc 17 noicmbrie, in j udetele bucovinene
Campulung, Ra da uti si Cernauji s-au incendiat simultan mai
multe propriet ati evre iesti, in special aparpnend membrilor co -
mu nitatii mozaice mai Instar iji. Or ganizatorui a fost liccntiatul
in tcologi c Gh . Bcstca, originar din jud o Arad, care a intrat in
lcgarura cu cc i ca re se oeupau cu reorganizarea structurilor le-

III Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoana, Bucuresti,

Editura Hascfcr, 1996, p. 56-67.

112 Dosar Horia Sima (/940-/946), p. 66-67 .
llJ DANIC, Fond DGP , dosar nr. 16/1938, f. 146-147.
114 Dosar Haria Sima (I940-/946), p. 66-67.

99
gionare judetenc . Fo ndutilc ncc csarc opcratiuni i tcrori stc au
fost stran sc d in co tizatiilc cui buri lo r, iar cc i care au actionat sc
or ganizascra anterior, co nform instructiunilor "Comandamen-
tului de p rigoana''. in urma atentatclor, au fosr arcstati 11 lc-
gionari, care au fost dcfcriti Tribunalului Mi litar Cernauti ll5 .
Principala actiun e tc rorista din fos ta regiune leg ionarf Si-
biu s-a desfasurar la A lba-Iulia, sub coordonarea scfului de rc-
giunc d in cla ndcstinitatc, A lcxandru Popovici . Atcntat ul a con-
stat in plasarca unci bombc artizanale la sinagoga d in A lba Iu-
lia, fiind condus de Alcxandru Griv ita , abso lvcnt a l scolii
Supcrioare de Comcrt d in A lba Iulia si de Em il Grindeanu ,
student . Cei doi au achizitionat can titatilc de din amita si de
ac id picric de la do i mu ncitori lcgionari care lucrau in dom e-
niul minier. in seara de 20 no iembrie 19 38, Alcxandru Grivita
a Ingropat bomba ani zanala sub sinagoga, tim p in care cclalalt
atcntator pazca actiunca. Dupa dcflagratie . cei do i s-au ascuns
la locui nta u nui me mbru al FdC. Ccrcctarile autor itatilor au
du rat pana in luna ianuaric 1939, cand int rcaga actiunc a fast
descoperi ta , iar autorii pcdcpsit i cu inchisoarca!".
La 26 noicmbric, la Timisoara a avut loe un atentat eu
grenade la Teatrul Comunal, in timp cc pc sccnd avea rcprc-
zcntatic 0 trup a cvrciasca' " . Cc i patru morti si pes te 70 de ra-
niti au produs imprcsic pr intre intelectuali i d in tara, mai ales in
rfindul comunitatii evreiesri'".
Va lul de atentate, in momcntul pro duecrii lor, nu au fost
asociatc imcdia t eu actiunca tcrorista a Misca rii lcg ionarc. In
aproape toate cazurile, s-a do ved it in urmatoare le lu ni ca aten-
tato rii erau legionari, ma i ales dupa descopcrirca de catrc auto -
ritati a activitatii organizatoricc tcroriste a lui Horia Sima

115 DANie , Fond DGP, dosar nr. 278/l938, vol. i, f. 207;

Ibidem, dosar nr. 11 /1938, f. 225-226.
116 ihidem, dosar nr. 25211939, f. 3 J 1-3 12.
ll7 Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 66-67.
11H Dorian, Emil, op. cit., p. 56-57.

100
(ianuarie 1939). Cea mai putcm ica rcactic spontanf a auto-
ritatilor contra legionarilor a dctcrminat-o tcntativa de asasinat
asupra prof. Florian Stcfancscu-Goauga, rectorul Universitutii
din Cluj, fast subsecretar de stat la Ministerul Educatiei. Aten-
tatul a fast prcgatit de studcntii Aurel Liisciiianu ~ i Ion Pop,
care au reerutat clemente extremiste de la Faeultatea de Mcdi-
cina ll9 . Dupa toate probabilitatilc, Florian Stcfaucscu-Goangf
organizase pcdcpsirca studcntilor care au boicotat deschidcrea
anului univcrsitar prin lozinci antircgale, iar legionarii cxtre-
misti au prcgatit atentatul impotriva sa. Uncle sursc afirma ca
in "Comandament ul de prigoana" nu s-a stiut dcsprc aeest a-
tentat'j". In esenta, respeetiva actiunc nu scamana eu eclclalte,
care s-au lndrcptat contra populatici cvrcicsti sau care doreau
sa produce mari pagube materiale pentru a dcstabiliza atmos-
fera interne. Organizatorii atcntatului au sustinut la proees eii
au dorit sa-l pcdcpscasca pe rector deoareee lntrctinca rclatii
sexuale eu studentcle sale'! ' . Cei care au comis cfcctiv atcn-
tatul au fast trci studcnti de la Faeultatea de Medicine: Gheor-
ghe Atofanei, Dumitru Ut,i si Ion Dumitrcscu. Primul dintre
accstia a fast scful cchipci tcroriste si nu a purtat anna in tim-
pul opcratiunii. Atacul s-a produs pc 28 noiembrie 1938, la ora
17.30, in timp co Florian Steflinescu-Goanga sc indrcpta de la
reetorat spre locuinta sa, insotit de un agent de politic. Studcn-
tul Dumitru Uta a tras doua gloante in reetorul Univcrsitatii

119 .Politia din Cluj a dovedit cine su nt atentatorii asupra d-lui

rector Stcfancscu-Goanga", In Universal. an LVI, nr. 42, 13 februar ie

1939, p. 13.
120 Valenas. Liviu, Convorbiri ell Mircea Dimitriu. Miscarea

Legionara - intre adevdr si mistificare, Timisoara, Editura Marincasa,

200 0, p. 49.
121 .Atentatul cont ra rectorului Universitatii d in Cluj,
Srefanescu-Goanga, in no iembrie 1938. Adevaratele motive a le atcn-
tatului. Cuvantul de apararc rostit de Ion Pop, in sedinta secreta, in (ala
Tribunalului Militar din Cluj", in Tara si tixilul. an XV II, or . 11- 12,
scptembrie-octombrie 198 1, p. 8.

101
din Cluj, dupf care politistul care-I insotca, agentul Gruia, s-a
pus in fata profesorului si a murit din cauza gloantclor primite
din revolverul ccluila lt student. Atentatorii au fugit de la locul
faptei. Florian Srcfanescu-Goanga a supravietuit, fiind transp or-
tat imcdiat la spital in stare foarte grava!". Autorii morali si
logistici ai atcntatului au fost pr insi in urmatoarclc zile si dcfc-
riti Tr ibunalului Mili tar din Cluj. Cei doi organizatori, Aurcl
Lascaianu si Ion Pop au fost condamn ati la moartc prin impus-
care sub acuzatia de asas inat politic si te ntativii de a sasinat
politic. Pedcapsa lo r a fos t comutata la munca silnica pc viaia .
Organizatorul cchipci tcroriste, Gheorghe Atofanci a fost con-
damnat la munca silnica pe viata ~i zece an i de degradarc civi-
ca pcntru instigare la asnsinat politic, iar alti co laboratori ai
accstora au pr imit pedepse intre cinc i ~i sapte ani de Inchi-
scare !". Cci doi studenti, care au tras probabil, au fost executati
in momentul in care au fost prinsi, deoarece ei nu figurcaza cu
pcdepsc in scntinta proeesului si niei in alte sursc.
Atcntatul impotriva lui Floria n Stcfancscu-Goangil a pro -
d us 0 imprcsic ext raordinara in soc ietatea romancasca. Opinia
publica era in pe nnanenta informata despre starea sa natatii
lui 124 , care in ceie din urma s-a ameliorat, profesorul Intorcan-
du-se la cated ra. A doua zi dupa ate ntat, la Inchisoarca de la
Ramnicu Sarat a venit ordinul de ridic arc a lui Corncli u Co-
dreanu, lmpreuna cu alt i 13 Icgionari condamnati 1a munca sil-
nica pe viata. Ei au fost ucisi in acea noapte, in timpul transfe -
rului la inchisoarea Jilava". Cele mai multe opinii au legat aten-

'" " I' 0 IlIla

diIII CIUJ
. "" , In 1OC. cu.,
. p. 13.
ur .J'rocesul atentatorilor de la Cluj ", in Universul, an LVI, or.
42, 13 februarie 1939, p. 13.
124 .Starea d-lui profesor Stefanescu-Goanga este ingrijoratoare",
in Curentut, an Xl, or. 3847, 5 dcccmbric 1938, p. 1; .Starea d-lui
Stefanescu- Goanga, foarte grave", in Universul, an LVI, nr. 1 bis, 3
ianuarie 1939,p. 7.
Vezi supra, p. 59-60.

102
tatul contra lui Stefancsc u-Goanga dc moartca eclor 14 legio-
nari, iar cc i care au orga nizat campania de teroarc au fost fiicu ti
rcsponsabili ulterior de moartea liderului M iscarii Icgionare.
Indifcrent dad atcntatul a fost un pretext sau nu, aurorita tile
trcb uiau sa Intrcprinda masuri concrete con tra valului de vio-
Ierne, pentru a nu-si pierde crc dibili ratca.
Acti unilc violentc au conti nuat si dupa atcntatul contra lui
Florian Stcfaucscu-Goungf ~ i chiar dupf publicarca comuni-
catului privin d moartea lui Comcliu Codrcan u. Astfel ca, la 29
noicmbrie , la Caranscbcs, a fa st inccndiat f 0 fabri ca de butoa-
ie12S , iar in noaptea de 29 spre 30 noicmbric au fost incendiatc
noua imobilc cu proprictari cvrei in Ccrn auti, unde au fost impli-
cari 20 lcgionari bucoviucni'"', Tot la Ccmauti, organizatia
FdC de la Liccul .Aron Pumnul" a intreprins 0 rcnrativa de asa-
sinat asupra col. Cristesc u, prcscdintelc Tribunalulu i Militar
Cemauti. Ce l mai probabil, "Comandamentul de prigoanii" nu
a dispus accst atentat , fiind pus la calc de catrc organizatia rc-
gional a bucovincana, deoarece col. Cr istescu era acuzat ca s-a
purtat dur cu studcnti i lcgionari care au organizat manifcsta-
[iilc de la 24 octombric. La rcspcctivul liccu a fost identificata
o organizatie FdC cu 28 de mcmbri, di ntrc care cinci au fost
condamnati la pedcpsc intrc I si 3 ani de inchisoarc':".
"C omandarnentul de prigoana" a dispus se pare rnai multc
atcntate in j udcjele Bucovinci, Insa Inccpand cu 24 noicmbrie
auto ritatile au deseoperit rctclcle tcroristc care urmarcau sa ~ i
proc ure combusti bil pcntru a fabrica bombe artizanale. in total
au fast identificati aprox imativ 50 de lcgionari radic ali, care au
fost defcriti de asemenea Tribunalului Militar Cemauti.
Rezultatclc campaniei de atcntate din luna noiembrie 1938
au fost dezastruoase pcntru Miscarca legionara. Aproximativ
toate lcgaturilc din tcrito riu au fost ncutralizatc, mcmbrii "Co-

115 Doser Horia Sima (/940-/946), p. 66-67.

Il~ DANte, Fond DGP, dosar or. 11/1938, f. 226.
m Ibidem.

103
manda mcntului de pngoan u" nu mai evcau loc uri sig ure in
ca re sa se ascunda pen tru a nu fi prinsi de organele Ministe-
rului de Interne, iar lidcrul sp iritual a l Miscarii leg ionare a mu-
rit. Cu toatc ca legionarii din inchisori au fost profund marcati
de celc Intdmplatc $i au dccis sa recunoasca regimul autoritar,
"Comandamenlul de prigoana" s-a radicalizat si a organizat
noi atcntate co ntra demnitarilor lnalti, prcgatind 0 Iovitura de
stat.

in pcrioada imcdiat unnatoarc mortii lui Co mcliu Codrca-

nu, mora lui legionar ilor a sca zut dra stic $i s-a prod us 0 noud
tricrc - cea mai importanta - a eclor dispusi sa co ntinue acti-
vitatca in clandcstinitatc'". Icrarhia "Comandamcnlului de
prigoana" nu a sufcrit modificari, deoarcce acesta nu-si schim-
bas e structura. Co nform ultimclor instruc tiuni date de Corne liu
Codrcanu cit timp a fost in viata, Vasile Cristescu urma sa fie
scfu l organismului conducator, pana la elibcrarea celor din in-
chisori. Con form unci aile dispozitii a lui Comeli u Codrcanu,
icrarhia sc stabi lca in functie de "grade lc" lcgionarc, iar succc-
soru l legitim unna sa fie Gheor ghe C lime. Insa, palla la clibc-
rarea ac estuia, "Comanda mcntul de prigoana" rarnanca in ace-
east componcnta, tarJ sa se puna problema, la accl moment, le-
gitimitatii cclor care ocu pau pozitii de co ndueere. Singura
rcvendicare privind sofia Miscarii lcgionarc imediat dupa moar-
tea lui Corne liu Codreanu a venit din partea unui legionar
foart c controversat, Horia Codreanu ( fratele fostului lidcr)!".
Co nform unor surse , Horia Cod reanu fusese cxc lus din Misca-
rca Icgionara chiar de catre frat clc sa u si sc apropi asc ce cer-
c urile guvemament alc inca din timpul dctcnti ei lui Corneliu
Codreanu. intru dit Hor ia Codrcanu nu intrase in lcgarura cu
..Comanda mcntelc de prigoana" in nici 0 faza a acc stora , nu
s-a pu s problema succcsiunii lui in nici un moment.

m Ibidem .
12'1 Heinen, Armin, op. cit., p . 365.

104
 2.2. .D ectarasit de supu nere ''

"Com.1ndamentul de prigcana'' a primit eu stupcfactic eo-

munieatul ofieial pri vind tmpuscarea eclor 14 legio nari, ca si
res tul legionarilor de altfcl. Nu numai Corne liu Codrcanu era
un mit 31 organiza tiei, ci ~i cci 13 legionari mort i in acclcasi
Imprcj uritri. Pcntru Miscarca legi onani .Nlcado rii" si .Dcccm-
viri i' emu simbolul radicalismului si al sacrificiului pcntru
..cauza" organizatici (accstia si-a u ueis eu cruzimc vict imclc ~i
nu au inccrcat sa sc sustraga pcdcpsci legale. fundamentfind
mitul sacrificiul ui in Miscarca lcgionard ). in primele zil c ale
lunii dccc mbric, dc la "Coma ndamcntul de prigoana" s-au pri-
mit ord ine privind mcntincrca calmului, pcntru a nu se declan-
sa un val de represiunc d in part ca guvcm ului':". Cei din tcritor iu
sunt instruiti sa dcpozitczc in lfizi oricc rei de material de pro-
paganda. pe care sa-l ascundf la pcrsonnc sigurc'!'. Pana [a
jumatatca lunii decembric lidcrii "Com<l ndamcntu Jui de pri-
goana" au stat asc unsi si au asteptat rcactia autoritatilor.
Cu toatc ea lidcrii de la Bucurcsti pregateau noi atcntate
contra stabilitatii regimului, majoritatca legionarilor nu mai crau
dispu si sa part icipe la astfel de activitati . Chiar in Bucovina,
unde s-au gasit intotdeauna clemente dispuse la extremism, sta-
rea gcnerald era dcfctista, iar legionarii cau tau sa se integreze
eumva noii structuri sratalc'". in unna vizitci fac utc lui Adol f
Hitler, Carol al II-lea avea garantia ncimplicarii Gennaniei in
problemclc interne ale Romdnici prin exprimarca unei pozitii
fata de Icgionari. Cu siguranta ca multi dintre mem brii organi-
zatici au tnjclcs noua co njunctura pclitica ~ i au observat ca sta-
tul era puternie si nu eeda in rata tercrismului .

no DANIC. Fond DG P, dosar nr. 11/ 1938, f. 208.

131Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 2 14.
m Ibidem, f. 173.

105
 Dcsi atc ntntclc comisc de Icgionari nu au fast de marc am -
ploarc, crau ccva no u pc sccna socia lf a Roruanici, iar popu-
latin a spriji nit campani a autoritatilor de neutralizare a facto rilor
de rise. Oricum, Co rnel iu Cod reanu pierdusc mu lt din imagi-
nea pc care 0 nvca in 1937, in primul rand in timpul proccsclor
din primdvarii ~ i in al doilea rand in timpul radicalizarii Mi$-
car i lcgionnrc din toamna. in decembrie 1938, in rfindul popu-
latici cxista putin intcres fata dc moarta lui Codrcanu, iar si n-
guri i care comcnt au modalitatea eliminarii lui de pc scene
pol iticf erau liderii fostclor pa rtid c si intclectualii . in accste
conditii, lcgionarii nu mai aveau spcrante privind viilorul idea -
lurilor care i-au strans In jurul miscarii.

Pcntru a-si co nsolida rcgirnul autoritar, Carol al Il-lca dorea

5a-1 stninga pc fostii politicieni si functionarii statu lui intr-o
..unicd organizatic politica", prorcgala. As tfel , a crcat la 16 de-
ccmbrie 1938 Frontu l Rcnastcrii Natio nale (in continuare FRN).
Conform art. Val dccrctului-lcgc din 15 dccembrie 1938 (publi-
cat in Monitorul Ofic ial la 16 deccmbrie), "loti romanii care au
implinit 21 de ani, cu cxccptia militarilor activi si a mcmbrilor
o rdinului judccatorcsc, au dreptu l sa ccarf inscr icrca in Frontul
Rcnastcrii Nationalce", iar .oricc alta activitat c pol itica decat
accca a Frontul Rcnastcrii Na tio nak va fi socotitil cla ndc s-
tina, iar auto ri i ci pedc psiti Cll dcgra darca c ivica pe termcn de
la 2 pana la 5 ani"m. in urmatoarele zilc, 50 din cele mai cuncs-
cute pcrsonal itati ale vietii politico-culturale din Romania au
adcrat la FRN: Lucian Blaga, Constantin C. G iurcscu , Dimitric
Gusti , M iha i Ralca, Constantin RiidulescuMotru ctc . lJ4

m .jnflintarea organizatiei politice Frontul Renasterii Nape-

nale. Textul dec retului-lege si expunerea de motive", in Universul.
an LV, nr. 344, 17 deee mbrie 1938, p. I.
IH ,,Frontul Renasteri! Nationale a ecrut autorizatie de fu nctiona-
re", in Untversui, an LV, nr. 345, 18 decembrie 1938, p. 11; "Co nsti-
tuirea organizatici Frontul Renasterii Nationalca", in lac. cit., p. 11.

106
 Prin aderarea personalitaulor de mardi ale culturii la prin-
cipiile regirnului autoritar, oricc activitatc de opozitic era lipsita
de sprijin si avea un mare grad de rise. Cu toatc accstca, dupa
jumatatca lunii decembric, .Comandamcmul de prigoana" a
dccis sa .xczistc" si sa dea lovitura de stat pe care 0 pregatca
de cgtcva luni.

In randul Iiderilor lcgionari .Jstonci" cxista 0 mare teama

privind statutullor imcdiat . La acel moment ci nu avcau nici 0
garantic ca numarul mort ilor se va opri la 14. La catcva zile dupa
moartea lui Comcliu Codreanu, cclc mai importante "cadre" -
~i in special membrii fondatori ai Miscarii legionare - au sem-
nat dcclaratii de adcziune la regimullui Carol al II-lea ~i s-au
angajat sa nu mai activczc politic':". insa .fcnomcnul dec1a-
ratiilor de supunere" a devenit de masa dupe lnfiintarca FRN,
iar majoritatca lcgionarilor din Inchisori au semnat astfe l de
doc ume nte.
Semnalul a fost dat de publicarca in cditia de Craciun a
cotidicnelor centrale a unor declaratii semnatc de eei Inchisi la
Ramnicu Sarat: Radu Budistcanu: "Ma supun cu smcrcnic
randuiclilor firii. / Moartea lui Cornel iu Codreanu pune capat,
pentru mine, Miscarii legio narc"; Virgil Ioncscu : ,,1. Nu voi
mai face politica. / 2. Mii voiu supunc ~ i voiu respecta legile
tiirii. / 3. Voi u iubi si voiu servi eu crcdinta si supuncrc Co -
roana pcrsonificata prin M.S. Carol al II-lea ."; Mihai l Polihro-
niade: .Dricc alta atitudinc, orice tulburare, orice gest nebu -
nese, astazi cand ochii dusmanilor sunt atintiti asupra patr iei,
construiese 0 adevarata crime Impotriva unitatii si sccuritatii
ei. Liniste, supunere si ordine, iata imperativclc momentului
istoric" ; Paul Craja: "Nu voiu face niciodata polit ica ilegala,
voiu respecta lcgile tarii. Servitor credincios Majcstatii Sale
Regelui Caro l al II-lea, voiu cauta oricand sa-mi scrvcsc Patri a

135 "Noui declarat ii de incadrare in ordine a fostilor legionari'',

in Universul, an LVI, or. I bis, 3 ianuarie 1939, p. 5.

107
atat de amc nintata de dusmani i din afara" ctc'";
Leg ionarii aflati cu domicil iul ob ligatoriu la Vaslui si-au
dublat .xlcclaratiilc de supunere" prin solicitari de inscrie rc in
FRN. Cclc mai importante numc carc au recurs la acest gcst au
fost: Radu Dcmctrescu-Gyr, Ion Antoniu si lIic Gamc3lall1.
Astfcl dc doc umcnte au mai semnat si studcntii condam-
nati in procesul dc la Ccrnauti privind agitatiile provocate la
lnccpcrca anul ui univcrsitar 1938- 1939. Acestia se aflau in-
chisi la Sat u Marc, Alba lul ia ~i Chis inau si s-au angajat ca
"peste acest trecut viforos sa trcaca mantia uitiirii" 138.
Dcclaratiilc avcau rolu l de a convi ngc pe leg iona rii din
afa ra de .Ji psa de scns'' a continuiirii activitatii in ilega litate.
Prin cerer i de gratiere, unii dintrc se mna tar i si-au mai decl arat
inca 0 data adeziunca la principiilc rcg imului: Virgil lon cscu ,
Traian Conga, MihaiI Polihron iade, Nicolac To tu, Banica Do-
brc, Paul Craj a 139. Tot usi, nuc lcul du r al clite i legionare -
Gh eo rghe C lime, Alexandru Cantacuzino etc. - nu a scmnat
.xlcclaratii de supuncre" fala de regimu l autoritar . Accsti Iidcri
cra u co nst icnt i cii astfe l sc vor co mpromite pol itic in momc n-
tul elibcrarii. in genera l, cei care au adera t la principiilc FRN
au fost Icgionari tineri, care abia lsi inte mciascra famili i ina-
inte de a intra in inchisoarc. Un ii din tre ci vor beneficia ulte-
rio r de rclaxarea ofcrita de Carol a l ll-lca dupa moartea lui
Corneliu Codrcanu.
Pentru "Comandamentul de prigoana" , fenomcnu l .xtccta-

I ~ ..Declaratiile de supunere a unor fosti comandanti legionari'',

in Universul, an LV, nr. 352, 25 deccmbrie 1938, p. 26.
m .Adcziun! ale fcstilcr legionari in Frontul Renasterii Natio-
nale'', in Untversut. an LVI, or. I bis, 31 ianuarie 1938, p. 5.
m .Facsimiful declarapci fostilor legionari din pcnitenciarul Satu
Mare", in Universul, an LVI, nr. I, I ianuarie 1939, p. 25; ..Cererca
de graticre a unor foeti lcgionari", in loc. cit., p. 23.
r ~~ "Cererea de graticrc a unor fosti lcgionari'', in Untversul, an
LVI, or. I, I ianuar ie 1939, p. 23.

108
ratiilor de supuncrc" a fost semnalul rcnuntari i masei lcgiona-
rilor la opozitia fata de Carol al Il-lca. Mcmbrii organizatiilor
tcritoria le nu mai crau dispusi s:1 ristc confruntarca cu aut orita-
tile si au prcfcrat sa profite de dcstindcrca ofcrit a de rcgclc
Caro l al Il-lca . Dupa dcccmbric 1938, arcstarilc au dcvcnit 0
raritate, in conditiile in care tinerii cxtrcmisti "de rand" 1111 se
arata u os til i fatii de auroritatile stat ului.

2.3. Lo vitura de stat e~uatli

In pofi da scntimentului ge nera l de rese mna re al legiona-

rilor din teriloriu, .Comandamcnrul de prigoana" din Bucurcsti
a decis sa dccl ansczc lovit ura de stat. Lipsa de cadre dispuse
sa intrcprinda acti uni violen tc a detenninat rcdu ccrca planu lui
nat ional la nivelul Capi talci. Pc lilnga dcficitul de efective,
membrii "Comand amentului de prigo ana" nu ma i aveau uici
dcstul c locuri in care sc putcau ascundc. Spre cxe mplu, incc-
pdnd din dcccmbric. Vasile Cristescu nu a mai putut participa
la nici 0 actiunc organizatoricil importanta, prcoc upat fiind sa-;;i
schimbc domicilii lc clandestine pcntru a nu fi prins. Horia Sima
a ext ins tact ica dcghizarilor la nivel ului intr egulu i efectiv de
colaborarori'". iar echipa sa i~i sc himba domicili ul la cateva
zile. Sima a fost avantajat de faptu l ea a locuit pana la termi-
narea facult atii in Bucurcsti , avsn d lcgaturi ncbanuitc de auto -
ritati, pc care lc folosea pentru a-i ada posti si pc colaboratorii
. 141
apropian .
Pcnt ru a-i incuraja pe leg ionari , .Domanda mentul de pri-
go ana" a facut apcl din nou la tactica divcrsionista, lan sand la
2 dec cmb ric 0 circ ulars prin care sc spunc a ca scful Icgiona-
rilor nu a mu rit si ca organizatii le locale trebuiau sa continue

140 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 252/1 939, f. 196.

141 Ibidem, f. 210.

109
lupta impotri va guvcm utui':". Inccpdnd cu accl moment si pa-
na in 1940, tactica circularclor con tradictorii a fost larg ras-
pand it:l. cu scopul mobilizarii legionarilor care mai crede au in
mitul salvatorul ui pcrsonificat de Corneli u Cod reanu.
Cu toatc ca intrcg "Comandamen tul de prigoana" si-a dat
acccprul pcntru organizarea loviturii de stat, numai Horia Sima
a rcusit sa-~ i mob ilizeze eolaboratorii pcntru a duee proiecrul
la capat . Planul initial fusese facut de Alexandru Cantacuzino,
Inaintc de a fi arcstat . Ulterior, Horia Sima i-a adu s uncle im-
bUlli'iHil iri. in ceca cc privca obicctivelc incluse pc lista actiuni-
lor tcroristc. Confonn primei stratcgii , doar persoanclc lui
Carol al II-lea si Armand Calinescu cruu vizate, iar in acest
scop a fast reactivat sistemul de uruulrirc in permancnta a lui
Armand Calin cscu, pentru a i se stabili un itinerariu zilnic. in
1937, rcspectiva operatiune fusese pusa la punct de Paul Craja,
pc atunci student, care in toamna anului 1938 sc afla inchis la
Rdmnicu Sarat. Este pos ibil ca echipa sa sa nu se fi dcstramat
si sa fi dctinut informatii importante despre ministrul de Interne .
Dar Horia Sima crease prin Corpul "Rfizleti" a strategic si mai
indrazncata de ocupare a principalelor instituti i ale statului.
Dcoarcce la jumatarca lunii dcccmbric nici Alexandru Canta-
cuzino, nici Vas ile Cristescu nu mni putcau rcfonnula planul
lui Haria Sima, accs ta it dccis sa-l puna in aplicare, eu fortelc
pe care putea sa lc mobilizeze.
Strategia lui Sima viza ocuparea punctclor vitalc din Capi-
tala: Palatul Regal , centralele tclefonice, garile CFR , uzina e-
Icemen. statia de radio-difuziune, Posta, Prefectura Politiei
Capitalei, Directia Sigurentei Statului, Inspectoratul Genera l al
Jandanncriei ~i cazarmile Armatei . in acest scop, inca ell catc-
va luni inainte, colaboratori ai sai srudiasera posibilitatilc de
atac ~i calculasera nivelurile de rise':" . Planul nu aducea nici
un clement de origi nalitate, fiind cunoscut in cpoca, deoarece

1..2 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 248 .

W Dosa r Haria Sima (1940*1946), p. 121.

110
 fusese folosit in timpul lovituru de sta t bclscvice di n Rusia.
Atunci, Lev Trotki rc usisc sa impuna comitctului rcvolutionar
bolsevic stratcgia sa privmd 0 lo vitura violc nta ~ i ncasteptata,
care in zi lclc ins urcc rici a oferit maximul de cficic nta. Dczba-
tcrea privind tac tica lo viturii de stat bols cvicc a fost reluata in
193 1, in lucra rca Tehnica loviturii de stat, scrisa de italianu lui
Curzio Malapartc, aparuta pcntru prima data Ia Paris, in 1931
(iar ma i apci la Berlin, in 1932) . Exista toatc probabilitatilc ea
Horia Sima sa fi eunosc ut accasta lucrare deo areee conccptu l
sau privind lo vitura de stat sc asc mana prca mult cu ee l al lui
Lev Troth Sima avca acccs eel pujin la limba Irunccza, dcoa-
rcce era profesor dc specialitate. Conform teori ilor lui Trot ki,
o lovitu ra de slat nu 0 p utca da intregu l popor, trcb uind mobi-
Iizate astfel grupc mici , dar viclcnte, antrcnatc pcntru actiuni
revolu tionarc. De ase menca, in punctele ccle mai importante,
spunc a Lev Trotki, trebuiau folosite forte militare fidele revo-
luu ci, pcntru a se putca rca liza are starea Marclui Stat Major si
a gu vernului. S imultan eu oeuparea ccntrului orasului de cat rc
multimi care ag itau lo zinei revolujionarc trcbuiau ocupatc ecn-
tralelc tclegra ficc ~i te lefoniee, iar in cladirea teIefoanelor tre-
buia instalat statui major al rcvolu tiei , pcntru a tine cont acrul
eu rcgimcntclc ~i punctele und e se dcsfasurau luptc armatc.
Conducatorul revol utici bolscvice mai aprccia, in teoric, ca trc-
buia sa sc actionczc pe un tcrito riu limitat, cu oamen i pu jini.
iar loviturile trcbu iau dal e direct , vio lent si rara agitatii':".
Co nform pla nul ui lui Horia S ima, imobilizarea institu-
tiilor vizate unna sa se faca prin intermed iul unor eehipe mid,
dar compusc din oame ni Indrazncj i care sa colaboreze eu Ic-
gionarii si simpatizanti i miscari care luerau aeolo. Ataeul trc-
buia sa sc faca noaptca, pcntru en mem brii guvcm ulu i sa poata
f use r arestati ~ i dusi intr-una dintrc institutiile ocupare. Co r-
purile de garda din cazarmi lc seehestrate urmau sa fie in locuite

' " Ma lanartev

apane, Cuurzm,
rzi Tetmica loviturii de stat, Bucuresti,
Edituru Nemira, 1996, p. 89.

III
eu cchipc de lcgionari, mai ales la magazi ile de munitii. Ataeul
la Palatul Regal avea ca sea p detcnninarea lui Caro l al II-lea
sa abdicc in favoa rca liului sau Mihai 14s.
ll oria Sima a dccis sa irurcprinda lovitura de stat numa i cu
ajutorul legionarilor din Transilvania ~i Banat, carc-i era u fi-
deli. Acestia trcbuiau adusi in Bucurcsti in echipe mic i ~ i pla-
sati in diferitc slujbc, prin intenncdiul cu nost intclor lui Haria
14
Sima ' . Pentru a procura anne, in rcgiunile ramasc fidele
act ivitaplor tcro ristc, Horia Sima a introd us noi cua ntumuri ale
corizntiilor. Astfe l cil, tori mcm bri i care aveau un venit luna r
mai mare de 3.000 de lei unnau sa donczc pcntru nevoi le
.Comandamcmului de prigoena' suma ea~tigata int r-o zi de
muncd. Parale l ell accasta colcctare de fonduri trebuia sa se
reinccapa propaganda printre munci torii din fabriei, in vcderea
mariri i numiirului de contnb utori'". De la j umatatca lunii de-
ccmbrie au inccput sa vinfi primele cfcctive de lcgicnari dis-
pusi sa intrcprinda atcntatc in Bucurcsti ~i se pare en au fast
fumizate ~i primele sume de bani.
Dotarca eu muni tii a cchipclor care urmau sa rca lizezc 10-
vitura de stat urma sa se fad prin intcrmcdiul unui labora tor
clandcst in al Miscarii legionarc. undc se fabrieau aruncat oarc
de flacari, 0 noua anna invcntata de It. Nicolac Dumitrescu.
Aces ta reusisc sa puna bazele unci rcjc le de trans port al rna-
tcrialului explozib il pc care-I sustragca de la Institutul de Chi-
rnie, unde luera, pana la laboratoru l clandcstin':". Inrr-c luna
de zilc fusescra dotate prirne lc celule tcroriste. Prin diferitc
a lto retele, complonstii procurasera ~i un numar important de
l49
grenad e de man a . Paralel eu activitatea It. Nieolac Dumi-

1 4~ Doser Haria Sima (1940-1946) , p. 121-122.

146Ibidem, p. 123.
147 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 1611938, f. 21 4.
141,,Amanunle despre explozia din sir. Cap. Oarca", in Uni-
versul, an LVI, nr. 26. 28 ianuarie 1939, p. 9.
149 DANle , Fond DGP, dosar nr. 25211 939, f. 156.
112
trcscu, studcntu l Ion Dimitriu prod ucea la locuinta sa pctardc
artizana lc. Dcsi inannarea era rudimcntara, cxistau pers pec-
tivele unci jmbunatatiri, in conditiile in care .Correndamcntul
de prigoana" reusea sa stranga fonduri.
Parale l ell actiunca logistics, a fost initiata campan ia de
prcgiltire a masurilor de atac. Planul po stului de radiodifuziune
Bancasa a fa st obtinut prin intcrmcd iu l unui simpatizant lcgio-
na r care lucra acolo, aflat in legaturfl ell un mcmbru al Corpu-
lui .Razlcti". La jumatatc a lunii dcccm bric, Har ia Sima avea
deja cunostintc dcsprc struetura postului de radio, am plasarea
studiourilor si locatiile in care sc aflau cab inctcIe de control
ale inginerilor, deci intregul mccanism de funcponare' J''.
Un alt legionar apropiat al "Comandamentului de prigoa-
na" a rcusit sa obtina planul de organizarc al Scolii Prcgiltitoa-
rc de Ofitcri Bucurcsti. Astfel ca, Har ia Sima detinca infonnatii
dcspre amplasarea post urilor de paza, prcc um si dc numaru lui
cfcctivului de soldat i si ofilcr il51 .
Cu toat e cforturilc celulcIor tcroristc organizate de Horia
Sima, cxista u putinc sansc ea lovit ura de stat sa rcuscasca. in
dcccmbric 1935 atmosfera in Romania nu era dcIoe rcvolutio-
nara. Mai mull chia r, populat ia sc obisnuise cu rcg imul auto-
ritar, care nu avea rcpcrcursiun i asu pra .civililor". in al doilca
rand, chiar un ii dintrc Iiderii legionari au face t apel la linistc $i
au aderat la principiilc FRN. Ei fusescrf constransi in mica rna-
sura, avand in vedcrc di unii dintre fostii conducatori ai Partidu-
lui .Totul pen tru Tara" nu semnascra .xleclaratii de supunere".
Semnal ul cscc ului tentativei de lovitura de stat a fa st dat
la sfarsit ullunii dccembric, cand un lot de 125 de legionari din
provi ncic sosit i in Bucurcsti pent ru .revolutie'' a fas t iden-
tificat de Siguranta. in catcva zilc, autor itatile au facut legatura
dintre acesti legiona ri si altii care urmau sa plcce din tinuturi
spre Capitala, iar deplasarca lor a fost oprita. La scurt timp

150 ibidem, dosar nr. 23711937, f. 33.

151 ibidem , f. 413.

11 3
du pa acest inc ide nt, in laboratorul de pctardc al studcnt ului Io n
Dimitriu s-a produs 0 reactic in unna carcia int rcgul cfcctiv de
cxplozibil a luat foe . Horia Sima l-a sfatuit pe It. Nicolae Du-
mitrescu sa distruga si .jabrica'' de aruncatoarc de flacari, dar
in timpu l operatiuni i a fos t idenrificat de agcntii politici, iar
labo ratorul a explodai!" . Echipa pirotchnisra condusa de It. Ni-
colae Dumitrcscu, compusa din 18 persoane, a fost idcntificata
de autoritati la 24 ianuarie, in timp ce sc ascundea Intr-o 10-
cuinta clandestine a M iscarii lcgionarc'P. Horia Sima, impre-
una cu Vasile Cristescu au decis in accstc conditi i sa amanc
lovitura de stat pentru luna martie, dar noi le evcnimcntc au
spu lberat oriel' spcrante privind alte activirati te roristc!",
in masura in care au scazut sansele unci lo vituri de sta t
bine organizatc. 0 parte d iutrc cch ipele sos itc din provincie nc-
indcntificatc au fost prcgdtitc sa comita atcntate la adrcsa lui
Armand Calincscu ~i a rcgclui. Arma nd Cal incsc u era atcnt
mo nitor izat de lcgion ar i. aut o ritatifc cs timand la 100 person-
nel l' ca re crau implicate In com plo tul impotriva mini strului de
tmc rnc '" . Grupul de atcuta tor i era dotat destul de bine eu mu-
nitic: pistoale, grenade de mfma, 1.000 de cartusc de loate
calibrc lc, 5 kilo gra me de su lfat de pot asiu pentru pctardc etc.
Ataeul terorist a fast planifieat pcntru 6 ianuarie, cand regele ~i
mcmbrii guvcmului partieipau la ecrcmonia aruncarii crueii in
Ddmbovita, dar actiunea a fast contramandata datorita masuri -
lor de pam luate. Grupul de atcntatori a fost descope rit de po-
litic la 8 februaric 1939 Intr-un imob il di n Bucuresti, fiind
arestat in unna un ui schimb de focuri l 56 Prin an ihilarea acestei

151 Dosar Horia Sima (/940-1946) , p. 123.

m DANIC, Fond DOP, dosar nr. 262/ 1940, f. 86.
l~ Ibidem, dosar nr. 252/ 1939, f. 167.
rss Ihidem, dosar nr. 16/1938, f. 348.
l~~ .Se planula un atentat la viaja domnul ui Armand Calincscu. vi-
ccprcscdintele Co nsiliul ui de Minism'', in Universut, an LVI, nr. 42,
13 fcbruaric 1939, p. 13.

114
ultimc cel ule tcroristc , autoritatilc au lichidat potcntialul Mis-
carii legionare de a initia atentate contra de mnitarilor statul ui
sa u impotriva unor obiectivc str ategice.

Asa dar, "Comandamentul de prigoana" pe la nga fapt ul cii

nu mai avea suport di n partca legionarilor de teritoriu, nici nu
ma i putea functiona, deoarece sc cpuizasera locuri le in care
mcmbrii acestuia putcau sa se lntalncasca in siguranta. inca
din dccembric, 0 parte dint rc comandantii Icgionari aflat i in
clandestinitate au trccu t gra nita ilegal , temdndu-sc ca pc litia va
intensfica cautarca lor, in contextul prccipitarii cvc nimcntelor.
S-au Indreptat sprc Germania, pc rutc diferite, in functic de
contactclc pe care tc dctincau". Seful "Comandamentul ui de
prigoana", Vasi le Cristescu, nu a avut acecasi libertate de mis-
care ca si cci lalti co ma ndanti legion ari, dcoarccc Incepand cu
luna decembric 1938 era pe .Ji sta ncagra" a Politici. Horia
Sima abia la sfarsitull unii feb ruarie a intrat in evidcnta aut ori-
ta lilor, iar poza sa a fast dist ribuit a la granita lS7. La 27 ianuarie
1939, adresa unde Vasile Cristescu locuia cu chirie (din data
de 2 ianuarie) a fost iden tificata de agentii dc poli tic. Aces ta a
Incercat sa fuga la vederea poli tistilor, Insa ci au deschis foc ul,
dupa care urmaritul s-a retras in camera pe care 0 lnchiriase.
Dupa aceea a unnat un alt schi mb de focuri , in care au fast ra-
niti trci dintre agentii care participau la opcratiune, iar Vas ile
Cristescu a fost fmpuscat monal'".
Mo artca scfului "Comand amenmlui de prigoana" nu a de-
cla nsat imed iat 0 co mpetitie pentru conducerea Miscarii Icgio-
narc, dcoarece activitatea clandestine dcvcnisc imposibila. Con-
form unui decret-lege regal cmis la lnccputul luni i februarie
1939, to ti chiri asi i trebuiau dcclarati 1a politic sau la pos turile

Vezi infra, p. 115-116.

157DA NIC, Fond DGP, dosar nr. 253/ 1939, f. 16.
158.Profesorul Cristescu a fast tmpuscer in unn a unei 1upte cu a-
gentii politienesti'', in Universul, an LVI, or. 26, 28 ian. 1939,p. 9.

ll5
de jandarmi. in respectivelc dcclaraui Ircbuia mcntionara ocu-
patia chiriasi lor. iur propricrarii care se sustragcau acestei pre-
vederi legale cra u pa sibili de amcnzi dcstul de mari'" . Avand
in ve dere ca toatc lcgat urilc di n Cap itala sc cpuizascra, func-
tion arca .Comandamcntulu t de prigo ana" era deo seb it de grc-
oaic, iar lnchiricrca unor imobile in no ile co ndi tii lega le nu
mai era sigurd, tina nd cant de conditii lc mort ii lui Vasi le Cr is-
tcscu. Compctijia pcntru putcre unna deci sa se dcsfasoare in
exil, undc s-au rcfugiat coma ndantii legio nari aflati in libertatc.

2.4. Prlmut " exit' ill Gen nania

Refugierea in Germania, cu toa tc ca reprc zcnta a solutio

sigura in fata masurilor luate de autoritati contra Legiunii, a-
tregca 0 seric de inconvcn icntc privi nd stat utul de cct atcan al
tincrilor cxtrcmisti . La Inccputul 11l11ii ianuar ie 1939 , noua lege
a drepturilor civ ice stipula c;'i se ponte picrdc cetatcnia romdna
dace eel aflat in afara grunitelor nu se Inregistrcaza la consu-
latele din statele respect ive. A doua conditio in care se putea
picrdc cctaten ia era sustragerea de la satisfacerea sragiul ui mi-
l 60
Iitar Leg iona rii erau pasibili sa intre sub inci denta ambclor
prcvcdcri lega le, deoareee nu preconizau sa ia legatura eu d i-
plo matii rom dni de la Berlin si era previzibil ea in curand ur-
mau sa sc faca conccnrrari, datorits situatiei intcrnationale.
Cu toate aeestca, Ia ince putul Iunii ianuar ie 1939 "Coman-

1 ~9 .Propricrarii sunt obligati sa decla re nume le chiriasilor.

Expunerc de motive ~ i tcxtul decrerulul-legc'', in Universui, an LVI,
nr. 31,2 februarie 1939, p. 9.
... Legionarii au nwnit refugierea in Germanin din iama 1938-1 939
..primul exil''. cauzat de .prigoana'' lui Carol al II-lea. Va exista ~i un
.al doilea exil", dura evenimenrele din 21-23 ianuarie 1941.
160 .Ultimele informajii'', in Universul, an LVI, nr. II, 13
ianuarie 1939, p. 13.
116
damentul de prigoana'' a dcctansat 0 actiunc de amploare pri-
vind trimitcrca mcmbrilor sui in Germania (pr imclc grupuri
plccascrf in dcccmbrie 1938). Una dintrc rute era pr in Buco-
vina , cu trecere prin Polonia. Cci care au uti lizat respectivul
trascu au mers eu trenul pana la Ccmauti, dupa care au luc hi-
riat 0 cami oncta panii in local itatea Ispas, carc-i lasa in apro-
piere de granite. De aeo lo au mers cu automobi lul pana in a-
propicre de linia de dcmarcatic, de unde au fost prcluati de
calauzc si adapostiti 0 pcrioada in satclc poloncze de fronticra.
Comandanti i legionari au ajuns la Varsovia cu ajutorul unui
diplomat poloncz pc carc-l cunoscuscra la Bucurcsti, ce sc an-
gajase sa-i ajute pe legionari sa obtina azil poli tic, dar tara sa
se impliee in trcccrca fra uduloasf a fronticrci'!', Pc acea ruta
nu s-au facut dccat doua treceri ilcgalc, deoa rece a fa st idcn -
tificata de autoritatilc romane':".
o alta ruta de tranzit sprc Gennania a fast .adrninistra ta"
de orgauizatia Timisoara a Miscari i legionare, fiind folosita in
spec ial de apropiatii lui Horia Sima . Cci care dorcau sa folo-
scasca accastii calc de icsirc in tara trcbuiau sa ajunga la Arad,
de unde erau prcluati de calauzc si trccut i pe la Bcba Veehe, in
Iugoslavia. De aici, treceau clandcstin in Ungaria, iar eu trenu l
luat de la Szcgcd trc buia u sa ajunga in localitatea de la granita
mag hiaro-austriaca Soprano D upa aceea urm au sa trcaca din
nou c1andestin frontiera pana in loea litatea au striaca W iene r-
neustadt, de unde luau trenul sprc Vicna 1/i3. Cu toatc ca ruta
era foarte dificila, a fast eca mai efic icnta, deoarece incl udea
punctc de trccere nefolositc in mod curent de cctatcni i romani.
A treia ruta a fast eel mai probabil stabilitil ad -hoc, tara a se
pcnnanentiza uncle eontacte pcntru ca pc viitor sa trceca $i altc
grupuri . De la Sighet, prin intermediul unor ca lauze s-a trecu t

Dumit rcscu- Borsa, Ion, op. cit., p. 242 .

J61
DANIC, Fond DG P, dosar Of. 252/ 1939, f. 2 15-216.
162
16J Ibidem, dosar Of. 26211940, f. 86; Dosar Haria Sima

(1940-1946), p. 123; Ibidem, p. 138.

11 7
in Cehoslovacia, lara ca legionarii sa primcasca sprijin aici de la
nationalistii cxtremisti locali, asa cum s-a Intdmplat in Polonia.
Primii care au decis sa piece, folosind ruta din Polonia, au
fast Ion Dumitrcscu-Borsa, Nicolae Horodniccanu ~ i Stelian
Stanicel. Dupa moartea lui Corneliu Codrca nu, accstia nu mai
avcau unde sa se ascunda, dcoarece politistii le cunosteau toatc
domiciliile clandestine pc care Ie utilizau. Cci trei au avut avan-
tajul ca avcau la dispozi tic moncda poloncza, pe care le-o lase-
sc Alexandru Cantaeuzino. Pana la Ploicsti au mers eu un
automobil, fiind dcghizat i in unifonne de ofiteri. Dupd ce au a-
juns la dcstinatic au fost prcluati de organizatia Prahova (con-
dusa de Dumitru (Miti) Dumitrescu) ~ i adaposti ti a pcrioada,
pentru a se afla daca politia avea cunosunta despre deplasarea
lor. Stelian Staniccl, fiind mai putin cunoscut, a pleeat imediat
la granita romano-polona, urmand sa asteptc intregul grup. Cei
doi ramas i la Ploicsti au plecat la 2 1 deccmbrie cu 0 masina a
unui prieten al lui Mit i Dumitrescu. In apropierea fronticrei,
grupul a fost prcluat de calauze ~i trecut in Polonia, dupa care
Miti Dumitrescu s-a inte rs la Ploicsri pentru a pregati tranzitul
unci noi eehipc de coman danti Icgionan' " .
A doua cchipa de comandanti Icgionari a plecat dupa
csccul loviturii de stat, tot prin filicra pcloncza. Cei patru care
unnau sa trcaca in Polonia sc aflau de ccva timp la Ploicsti,
dcoarccc la Bucurcsti crau urmariti dupa descoperirea tipo-
grafici clandestine. Aeolo au fast ascunsi de organizatia locale
paoa la 7 ianuarie 1939, cand au plecat cu trenul spre Ccmauti.
Pentru a nu risea sa fie prinsi, au ales sa calatoreasca noaptea,
cand controalele erau mai putin intense. In apropicrca granitei,
grupului initial: Nicolae Perrascu, Titi Cristescu, It. Anghcl
Dragomir ~i Viorel Trifa, i s-a adaugat Victor Silaghi, care
probabil dupa evadare staruse numai in Transilvania. Trecerea
frontierei s-a facut tot cu aj utorul csuoeclor. Insa autoritatile
au identificat ulterior traseul .'? i astfcl legionarii au trebuit sa

164 Dumitrescu -Borsa, Ion, op. cit., p. 25 1-255.

11 8
 cautc noi modalitati dc trecere ilcgala a granitcil6S.
Al trcilca grup a ales ruta iugolsavo-ungara, fiind campus
d in Haria Sima, Hie Smultca si Alcxandru Popovici. Dupa
esccul complotului contra rcgclui Carol al If-lea si a minis-
trului Armand Calincscu, Haria Sima s-a putut ascunde d in cc
in ce mai grcu in Bucurcsti, fildind apcl si 1<1 ultimcle cunostintc
care nu crau cunoscute de autoritati . La 4 fcbruaric, imbracat
in haine taranqti si Insotit de 0 cunostinta care de asemenea
purta haine traditionalc, a luat trcn ul sprc Arad, iar la Plo icsti
au urc at si ccilalti doi comandanti lcgionari. Dupa stat ia Alba
Julia, cci trei au disparut din trcn, pro babil pcntru ca sc tcmcau
sa nu fie dcscopcriti de evcntuale controatc''". La 8 fcbruaric,
folosind cfiliiuze, accstia au trccut pc la Beba Vcehc, iar in catc-
va zile au ajuns la Viena, dupa care au luat trenul sprc Berlin l 67 .
Al patrul ea grup, compus din comandanti lcg ionari care
contribuiscrii $i ei la dcciziile "Comandamcntului de prigoa-
na", dar care datorita faptului ca erau urmariti au stat mai mult
asc unsi in provincic, a parcurs rota cchoslovaca. Icsirca pc la
Sighet s-a produs la 27 fcbr uaric, iar la inceputul lunii martie
au ajuns la Berlin. Grupul a fost format din: Constantin Papa-
nncc, Gheorghe Dragomir, Nicolac Scitan, Nicolac Smaran-
descu si Eugen Teodorcscu!".
Comandantullcgionar Victor Dragomirescu a lncercat sa a-
j unga in Germania mai p utin periculos, ell ajutorul unui avian
cc participa la un miring aviatic. Conform plan ului sau, unna sa
trcaca ilegal in Bulgaria, iar dupa aceea ell ajutor german sa a-
junga la Berl in. EI a fa st ajutat de aviatorul Andrei Costin. Tnsa
la putin dupa decolarc, dato rita unc i problcmc de motor, avio-
nul a trebuit sa atcr izczc fortat, iar cci doi au fast arcstati'".

16S DANIC, Fond DGP, dosar nr. 252/1939, f. 2 15-2 16.

16 6 ibidem, f. 210 .

167 Dosar Horta Sima (1940-1946), p. 123.

168 Palaghita, Stefan, op. cit., p. 121.

169 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/ 1940, f. 86 .

119
 Ca pltolul 3
Cla ndestinitate

Dupa refugierea la Berlin a mcmbr ilor fostclor "Coman-

damcntc de prigoa na", activitatca Misciirii legionare d in tara
s-a redus la mici activitati clandestine, ca re in prima j umatate a
anului 1939 nu au afcctau siguranta statului. in Gcnnania au
ajuns pana in primavara anului 1939 aproximativ toti coman-
damii Icgionari care orgauizascra .Comnndamcntclc de pri-
goanil". Dintrc accstia insa, nici unul nu putca sa cmita preten tii
asupra locului "vacant" al lui Corncliu Codreanu. in lara,
Gheorghe Clime refuzase sa semneze .xlcclaratia de supuncre"
~ i astfel nu existau perspective sa fie e1ibcrat prea curfind. Niei
pozitia lui Haria Sima nu era foarte consolidata, deoarece nu
rcusise sa dcpnscasca statutul de comandant legiona r de pro-
vincic , cu toate ca organizasc atcntatclc din noicmbrie si
dccembric 1938.
in cadrul noului "Comandament" de la Berlin s-a purtat 0
disputa pcntru sefie, care va dcclansa problema sueeesiunii
"C3pitanului". Ficcare dintrc comandantii legionari prczcnji in
Capitala Reichului a cautat sa eonstituie grupuri de putere si
astfcl unitatea conducerii a disparut. Pcntru prima data, dcvc-
nea evident ca toate Inccrcdrilc lui Come liu Codrean u de a
crea impresia ca Miscarea lcgionara era organism unitar nu a-
veau baza rcala si ca " nonne lc" instituitc de acesta nu au fost
Insusitc ~ i de comandantii legionari mai tincri. Accs tia din
urma au fost exponenti ai gcnc ratiei anilor 1930, nemultumita
de statutul intelcctualului in societatc, care dorca intr-un fel
sa-si faca dreptate eu forta pentru a cuceri puterca in stat.
Obicet ivul noii gcncrati i de conducatori ai Miscarii legionare a
fast exelus iv aseensi unea la guvernare, prin oriee mijloace, si
nieideeum formarea .omului nou'' in spirit nationalist, asa cum
sustinea Corneliu Codreanu.
120
 In tara, dupa plecarea in Gennania a liderilor din fostcle
"Comandamente de prigoana'', 1cgionarii s-au rcscmnat cu
regimul carlisI si nu au mai continuat sa sc reorganizeze. Pri-
mii fosti conducatori care au icsit din lagarele unde aveau do-
miciliu obligatoriu au facut apcluri la Iinistc si au adcrat la
noul rcgim. Nucle ul dur al legionarilor era rcdus ca numar, dar
foartc activo In general, studcntii au perpetuat principiilc rczis-
tentci fata de Carol al Il-lca, alaturi de 0 parte a Corpului
"Razlcti" si uncori de structuri ale FdC, care s-au organizat
binc in clandcstinitatc. Prin colaborarca cu accst nuclcu dur,
"Comandamentul" de la Berlin a organizat ~i finalizat asasi-
narea lui Armand Calincscu (august-scptcmbric 1939). Con-
tactcle acestui nuclcu cu Berlinul au fost permanente, fiind
mijl ocit de 0 rctca comunicationalf Iiisatii de Horia Sima in
momentul in care a fugit din lara.
Atunci cdnd situatia intcmationala a balansat in favoarca
Gcrmaniei, dupa victoria asupra Polonici ~i sucecsele militare
din prim:lvara anului 1940, aripa .Comandamcntului'' de la
Berlin condusa de Haria Sima a dccis sa se jntoarca in tara,
pcntru a dcclansa noi activitati tcroristc, cu rolul de a-I deter-
m ina pc Carol al Il-lea se-t cheme pc legionari la guvernare.

3.1. Fara lideri intemi

Masa legionarilor nu mai activa in cadrul miscarii mea

inaintc de februarie 1938 - fie se tcmcau de rcactia autoritati-
lor, fie nu crau de acord cu masurilc tcroristc pc care Ie pregateau
.Comandamentclc de prigoana". Dupa moartea lui Corneliu
Codreanu si .dcclerajiilc de supunere" semnatc de lidcrii cu-
noscuti, s-a produs un nou val de dcsolidarizare, care incepand
cu anul 1939, a capatat aspect de gcneralitate in Miscarea le-
gionara. Fcstclc organizatii nu s-au manifestat dedit sporadic,
reactionand numai la unele zvonuri conform carora Corneliu
Codreanu era in viata sau ca de la Berlin, prin Ion-Victor
J 21
Vojen (ea re ar fi fost eol aborator aprop iat al lui Hitler) sc pre-
gatca vcnirca unui govern lcgionar. Miscarca lcgionarf trecea
si printr-o pcrioadf de .oprobiu'' pub lic, pc fondul valulu i de
atcntalc, ce nu au fost primite deloc cu simpatic, chiar daca ,,0 -
ficial'' urmarcau sa compromita persoana regelui I .
Sta rea de spirit a masci lcgiona rilor a fost influentata in
primul rand de atitudinea intelcctualilor miscarii, care dupa fe-
bruarie 1939 au facut dcgraba apcl la colaborarc cu rcgimul
autoritar. Atat ei, cat si libcr-pro fcsionistii s-au incadrat in noi-
Ie organizati i profcsi onalc carliste $i s-a u desolidarizat de acti-
unile .Comendamcn tclor de prigoa na'" .
Fostii publicist! inccrcau sil-i cvitc pc ccil alti lcgionari, ca
sa nu intre sub supravcghcrca autor itatilor, in caz ca ar f fost
dovcd iti cii purtau discutii politicc in continuarc'. Chiar si cei
mai vcchi intclcctuali ai Miscarii lcgio nare sustineau ca au in-
cctat or icc activitatc politica, printrc care $i prof. Ion Gsvanes-
cur', care , in confcrintclc pc care Ie tinea, vorbea numai de an-
tisemitism sau de intcgritatc a frontie relor, nu si despre aba -
tcrca de 13 democratic promovata de rcge". Pentru cci mai
multi dintre Icgionari, activitatca in ilcgah ratc era impos ibila,
dcoarece se picrduscra co ntactele eu Iiderii de la "centru"6.
Polemica privind .ncccsuatca'' actiunilor violcntc ale "Co -
mandamc nte lor de prigoana" a inccput chiar din ianuari e 1939,
cand au fost facutc responsabilc dc moartea lui Com cliu
Codreanu, dar $i de noilc pericole la care era u supus i legiona-
rii. Primii eare s-au ma nifestat au fost studc ntii maccdoneni',
eu toate ca din randurilc acestora sc recrutau de obicci cclc mai

I DANIC. Fond DG P, dosar nr. 8/ 1939 . f. 98.

1 Ibidem. dosar nr. 252 / 1939. f. 204.
3 Ibidem, f. 130.
4 Ibidem, f. 366 .

5 Ihidem, f. 2.
10 Ibidem, f. 135.

7 Ibidem, f. 155.

122
 radieale .elcmcnte". AI doilea eurent de condamnarea a lideri-
lor din .Xomandarnentele de prigoana" a aparut din dircctia
celor clibcrati din lagarclc unde aveau domiciliul obligatoriu
(Inccpand cu ianuarie 1939). Ei i-au acuzat pe cci din "Coman-
damcntclc de prigoana" ea au activat fiira ascntimentul celor
care nu se aflau in Iibcrtate", in aceste conditii, la Intalnirile
ocazionale dintre membrii fostelor cuiburi, sefii acestora i-au
sfatuit pe subordonati sa nu mai dcsfasoarc nici un fel de acti-
vitatc.
Accst tip de atitudine a fas t Insusita de marca masa a
legionarilor din fostele euiburi, care au preferat sa astepte un
moment favorabil pentru a reveni pe scena politica. Scdintclc
de cuib au fost sistate, cotizatiilc Incctand dcci sa mai fie 0 sursa
de finantarc pentru activitatilc curcnte. Uneori, membrii sau
simpatizantii cu bani au donat sume pentru familiile eelor in-
chis i sau direct accstora, activitate fata de care autoritatile nu
au luat masuri.
Nuclcul dur al lcgionarilor cxtrcmisti si-a continuat insa
activitatea, mcntinand permanent contactul cu "Comandamen-
tul" de la Berlin. Horia Sima, organizatorul ultimului "Coma n-
darnent de prigoana", a lasat in fruntea organizatiei din Bucu-
resti pe studentul Mihail Varfureanu. Accsta se dovcdisc foattc
radical si avea sprijinul lui Victor Dragomirescu si al lui Ion-
Victor Vojen. La Corpul .Razlcti", legatura cu cei de la Berlin
unna sa fie fiieutii de ing. Ion Nicolau" Caparul retelci de
informatii in Romania era asigurat de prof. Ion Protopopcscu,
de la Universitatea Politchnica din Timisoara, iar pc parcurs sc
aflau scfi judcteni fideli lui Haria Sima, pe eare acesta ii numi-
sc Ia sfltrsirul anului 1938, dintre noile "cadre". Cel putin pcn-
tm anul 1939, sistemul de distributie a informatiei ~i curierat a

8 Ibidem, f. 16 1.
9 Sima, Horia, Sjar$itllllll1ei domnii sdngeroase (10 decembrie
1939-6 'septembrie 1940). Lupta Mi$ciirii Leg ionare contra regimu -
lui Carol II, f.l., Editura Metafora, 2004, p. 22-25.

123
functionat perfecl si au fost puse la ca lc noi act iun i tcroristc.
Conform ultimcl or dis pozitii date de lidc rii rcfugiat i de la
Berlin, activitatea Miscari i lcgionarc la nivcl organizat urma sa
incetczc Inccpand cu luna fcbruaric 1939, iar cei care doreau sa
continue opozitia fata de Ca rol al Il -lca urma u s:\ lucrczc pe
pro pria rasp uudcrc '", Aceste dispozitii au fast valabilc numai
pentru activitati lc terorisre. Strangerca 'de fonduri a capatat In-
sa noi dimensiuni. Nucleul ramas in tara a organizat actiunea
.Fonduri pentru victoria finala", ce eonsta in mcntincrca lcgfi-
turilor Intrc membrii care sc afla u in Iiberlate, in scopul ajuto-
rarii fami liilor Icgionarilor arestati. Contrar traditici, euiburilc
nu treb uiau sa se mai intrune asca, iar uneori mcmbrii accs tora
nu se cunostcau lntrc ci. Con form noilo r instructiuni, eel care
intcmcia un cuib trcbuia sa ia lcgatura eonspirativ cu mcmbrii
accst uia, s:1 se asigure ca nu vor f idcnt ificati si sa strangf
cot izatiilc de la fiecarc in parte". Vechiul sistcm de cotizapi,
pe cuiburi, a fost reformat: se climi na obligativitatea inrcgis-
trar ii scrisc a cotizatiilor, strfingerea de bani facand u-sc de la
individ la ind ivid de catrc scful de euib, iar eel care straugca
banii trcbu ia sa fie un Icgionar binc .vcriflcat'', pentru a nu fi
dc tumatc sumcle colcc tatc. Banii urma u sa fie dati superiori lor
ierarhici, de asemenea tara nici 0 tnregistrarc'" In afara rctclci
lasatc in tara de Haria Sima nu au mai fost asociatc accs tui
sistcm altc organizatii locale, eu toatc ca seopu l declarat al acti-
unii era ajutarea eclor care cra u inchisi. Nivcl ul membership-
ului din 1937 a fost redus drastic in perioada instaur arii dicta-
tur ii lui Carol al II-lea, iar in 1939 organizatia avea statutu l de
midi organizatic conspirativa.
Corpu l .Razlcti" a fost unul din principalii sustinatori ai
actiunii legionarilor in anul 1939, mobil izandu -se imediat du-
pa rcfugicrca "Comandame ntul ui de prigoana" (mcmbrii struc-

lO DANIC, Fond DGP, dosar or. 252/193 9, f. 194.

IJ Ibidem, dosar nr. 9/ 1939, f. 14.
12 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 326 .

124
 turii au fost anuntati ca sc va continua strangcrca de cotizatii).
Pcntru a nu atragc atcntia, donatiilc urmau sa sc faca in urma
organizarii unor baluri, scrate etc., la care finantatori i Lcgiunii
sc putcau strange ncstingheriti pentru a colecta fondur i 13 Cei
din Corpul .Razlcti'' au mobilizat ~i Asociat ia .Prietenii Le-
giunii", iar in marti e auto ritatilc sc eratau din nou tngrij oratc
de potcntialul terorist al Miscarii lcgionarc'".
Studcnt ii si clcvii au activat permanent in pcrioada clan-
dcstinit atii. Dupe rcfugicrea "Comandamenlului de prigoana",
primcle grup ari CSL s-au mobilizat la Cluj, slabilind sa con-
tinue activitate a in ilcgalitatc". Radicalismul lor nu s-a amc-
liorat nic i dupa reintoa rccrca lui Florian Stcfancscufioangf la
Rcctorat, anuntand ca tsi vor inccta prorcstul doar in momentul
in care accs ta va fi schimbae 6 La Universitatea d in Bucurcsri,
rcorga nizarca studcntilor radicali a fost finali zata in mar tie,
principaicic nuclce activand la Facultatilc de Stiintc, Medicine
~i Litere . La Univcrsitatca Politchnica d in Bucurcsti, cuiburi le
si-au sc himbat structura dupa modelul lansat in fcbruaric, ast-
fel ca nu se cunostcau mcmbrii din ani de studiu diferip".
Org anizatiilc studc ntcsti au Incc put ~i ele actiunca de strangcrc
a cotizatiilor pcntru ncvoile celor di n detentie". Grupurilc
FdC, dcsi nu contau in strangerea de cotiza tii, au contin uat sa
activcze ma i ales In operatiunile de cur icrat, dar $i in procu -
rarea de anne sau munitii '".
Cuiburilc din vcstu l tiirii, folosind posibilitatile de trecere
clan destine a fronticrci in Jugoslavia, au reus it pan a in aprilie
sa-si formezc filicr e de inarmare, eu toatc ca pc ntru mo men t

13 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 166.

14Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 16- 17.
15 Ibidem , dosar nr. 252/1939, f. 209.
16 Ibidem , f. 141.

11 Ibidem, f. 133.
IR Ibidem, f. 141.
19 Ibidem , f. 112.

125
nu aveau in vedere sa lotrcprinda acti uni tcroristc".
Manifcstele din accasta perioada n-au mai cmis atacuri
verbalc la persoana rcgclui sau a a ltor ministri din guvern. In
general erau apcluri cairo lcgionar i, prin care acestia erau in-
demnati sa nu rcn untc la principiile organizatici si sa astc pte
momentul pctrivit pcntru revenirca pc scena politica. A doua
categoric de manifeste aveau caracter dczinformativ, sustinand
supravictui rca lui Corneli u Codreanu, cu scopul de a-i mobi-
liza pe legion arii care abandonascra acrivitatca". Ce l mai adc-
sea propaganda a fost orale, de la om la om, cxistand put inc
cazuri in care legionarii au lipit afise .mobili zatoare?" . in
timpul alcgcrilor din primavara anulu i 1939, coo rdonatori i 10
cali ai cuiburi lor care act ivau in c1andcstinitate i-au sfatuit pc
legionari sa ser ie pc bu letine le de vot diferite lozi nci, pentru a
sc anula votul".
Nu cle ul de legionari care activa in clan dcsti nitate a avut
diferitc atitudini fata de FRN . In uncle organizatii, membrii
cuiburilor radica le s-au insc ris in "p artidul regal", probabil
pentru a nu ridica banuicli, da r au conti nuat activitatca lcgio-
nara ilegala. in general, mcmbrii CM L au luat eccasta atitu-
din e" . Studcntii au sabotat act ivitatea FRN, ducand 0 cam-
panic impot riva insc ricrii in noua structure a colegilor nele-
gionari si refuzand sa adore". Autoritatile nu au dorit sa agite
spiritele in universitati ~i astfe l nu i-au ares tat pc rcspectiv ii
propagandisti.
Imediat dupa februaric 1939, legionarii nu au reus it sa mai
organizeze atent ate co ntra ord inii de stat. Micilc grupuri locale

10 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 17.

11 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 132; Ibidem, dosar nr. 9/1939,
1.3 18.
11 Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 336
13 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 371.
14 Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 310.

15 Ibidem, f. 333.

126
s-au preocupat de co lcctarca fonduril or necesarc colegilor din
inchisor i si .Comandan-entulul'' de la Berlin, rarcori rcusind
sa acumuleze munitii pcntru cvcntualc atentate. La Bucurcsti,
organizatia lasata de l loria Sima la p lecare a functio nat neuni -
tar. Corpul "Razleti", p rin ing. Ion Nico lau, a rcusit sa satisfa-
ell ccrcrilc cclor afl ati la Berlin , dar CSL a fost inaetiv. Co n-
fo rm un or sursc, scful studcntilor, Miha il Vftrfurcanu, sc afl a
in legatura cu Pol ijia si a sabot at i n pcrmanentf act ivi tatca
26
cclor din tara in primavara si vara anului 1939 . Priudcrca
celulei teroriste coordo natc de comandanta lcgionara Nicoleta
N ieolescu (fosta membra a .Comandamentclo r de pr igoana")
i-a fost atribuita ulterior lui Mi hail Varfurcanu, deoarcee orga-
niza rea respectivulu i gru p era ext rem de co nspi rativa . in urma
d ctcntici, Nicoleta Nico lesc u a murit, la 10 iulic, iar in Bucu -
rcst i au iuccput sa circu le uncle zvonuri mac abre privind natu-
ra decesul ui: vi olata ~i arsa de vie in crcm ato riu'". Ulterior,
aceasta a in trat i n m ito logia lcgio nara. pe lista .anartiri lor" ca-
re s-au .sacnncat'' pc ntru cauza miscarii . Evenimentul a fast 0
ne ue lovitura de imag ine pentru miscarca cla ndcs tina, Inrc-
gistran du-sc noi aban don uri print re memb rii activi".

Germania a oferit purina atcnric Miscarii Icgionare pana la

fina lizarea prog ram ului NS DAP in Europa Centra le. Abia du-
pa .ncluj ionarca" problem ei Cchoslovac iei, Ado lf Hitler si-a
indrcp tat .atent ia'' si sp re celelalte state d in Eu ro pa Centrale si
de Est. Cerc ur ile intclectual ilor legionari au prim it c u simp at ic
" pro blema cchoslovaca", deoarccc spe rau eli se va declansa un
razbo i mondi al Intrc statelc to talitarc si cdc d emocratiee, in
unna ciiruia VOl' fi ch emati la guvcrnare . Ei faccau ~ i uncle
cstimari p rivi nd sc ful guvern ului intr-o astfel de situaj ie: Nae

26 Sima, Ha ria, Sfiir~itul.. ., p. 22-25.

27 Sima, Horia, .Fcmeile in pngoana'', in Tara si Exilul, an IX,
nr. 3-4, ianuarie-februarie 1973, p. 2.
28 DAN lC, Fond DGP, dosar nr. 9/1939, f. 78.

127
Ioncscu sau generalul Ion Anronescu". Spcrantele legionarilor
au fast intarirc si de atitudinea guvernului roman , care a dcc is
sa se apropie intr-o masura mai marc de Germania.
Dupa divizarca Cc hoslovaciei, guvernul de la Berlin a
devcnit brusc preoe upat de industria pctrolicra romancasca. lar
pcntru a obtinc un acord economic favorabil a folosit tehniea
santajului. Cu toate di In timpu l proceselor lui Corneli u Co-
dreanu din primavara an ului 1938 , cat si dupa, nu manifestase
nici 0 rcactic, guvernul german a incurajat prcsa national-
socialista sa ataee autorita rilc romflnc pentru modul in care a
fost j udecat ~i a murit lidcrul legionar. In prima instanta,
guvernul roman a decis sa .j-eziste", Inapoind decoratiilc pri-
mite de Caro l al Il-lea de la Adolf Hitler, dar in ccle din urmf
disc ursul s-a domolit. La 23 mart ic 1939 a fas t scmnat acordu l
econ omic rom ano-german, care a fas t vazut in cpoca drept 0
ancxarc a ceonomici romancsti dupa intcrcsele germane". D upa
accst mome nt, sefii organizatiilor legiona rc cla ndesti ne au dus
o campanic de mobilizare a ade ptilor, sustind nd ca urmcaza
chemarea Miscarii la guvemare" .
Deoarece Germania nu a ararat si alte prcocu pari pcntru
situatia nation alis tilor cxtrcmis ti romani, spcranjclc lcgionari-
lor s-au dimi nuat si au spcrat ca la Berlin noul .Comanda-
merit" va face prcsiuni privind statutu l legionarilor. Dar Gcrma -
nia nu avea la aecl moment alte intercse in Romania pe langa
satisfaeerea dolea ntelo r eeonomiec, iar guvcmul de Ia Bucu-
resri a intreprins putine eonccsii fata de Icgiona ri, mai ales in
ceca ce privcstc clibcrarca eclor ell domiei liul obligatoriu .

29Ibidem, dosar nr. 8/1939, f. 165.

rn Heinen, Armin, Lcgiunea Arlianghelul Mihail. Mtscare
sociaid si organizatie politica. () contributie to problema fascismului
international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 399.
31 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 252/1 939, f. 131; Ibidem, dosar
nr. 8/1939, f. 166.

128
 3.2. Legionarii orestasi

Au cxistat eel puun rrci faze ale regimului de dctcntie pen-

tro lcg io narii arcstati in prim ava ra anului 1938 si d upa aecca .
in prima faza, a dct cnti ei preventive palla la mom entul eon-
damn iirii, rcgimul a fOS1 dcstu l de aspru, dcoareec aut oritatile
nstcp tau ea justitia s:1 dcfinitivczc statutul lor. Procc sc le lcgio-
narilor arcstati in prima parte a anu lui 1938 au avut loe in peri-
oadc difcritc. dar tonto dupa scntinta cazului Corueliu Cod rcanu.
in timpul dcrcntici de la Jilava, lidcrul lcgionar a mcntio-
nat in jumalul sau de inch isoarc cil pcrson alul pcnitcneiaru lui
s-a purt at reec ell cl, a fast [inu t singur lntr-o cclula umcda si
nu a primit decal doua paruri si 0 rogojina, ell toatc ea e ra vre-
me ploioasa . in ace a faza, pana la j udeearca pro ccsul ui, scric
ca nu i s-a oferit nici asistenta mcdicala, dcsi avea durcri de
pldmani si tusea" . 0 situatic ascmcnea a fast cxpusa $i in
j um al ul din dctcn tic al studcntului legionar Bartolomcu Live-
Z C:lIlU, ea rc s-a afla l in grupul principali lor lideri. Acosta a sus-
[inut in scricrilc sale eli in timpul dctcntic i la Jilava din perioa-
da j udccarii proccsul ui (iulie 1938), vizitelc rudelor au fast
limitate, pachctclc pc care Ie pri mcau era u lnju mdtatitc de gar-
dicui , iar in timp ul perchezitii lor zilnicc, pcrsonal ul Inchisori i
act iona ostentativ, aru ncand incaltamintca pes te alimcntelc pri-
mite" . Grupu l de la lilava a init iat chiar un protes t, refuza nd
vizit clc, moment in care magistratii mil itari au intervenit si a u
incetat uncle abuzuri".
Faza a doua, a rcla xarii regimului de inchisoarc, s-a de-
clansat dupe ernitcrea scntintclor, probabi l datorita faprului c:1
pcntru 0 pcrioa da auroritatilc ii detineau legal pe legionarii care

~: Ibidem, dosar nr. 252/ 1938, f. 1720.

~~ Ibidem, dosar or. 252/ 1939, f.36-37.
~4 Ibidem, f. 42-43.

129
putcuu rcorganiza miscarca. Din sc ricri lc ambilor rncmorialisti
citati mai sus, rcicsc ca ncum tratamcntul medical s-a acordat
ori dc cdtc ori cra ncvoic, iar in ficcarc zi detinutii crau scosi din
cclulc pcntru a Iua acr curat.
La Rfimnicu Ssrat, lidcrii Icgion ar i au fost Inchisi initial
imprcuna cu dctinutii de drcpt cornu, da r in octombric accstia
d in urrnf au fe st mu tati si a ram as 0 lnchis oare pc ntru opon en-
Iii rcgimului (inclusiv comunisti).
Bartolomeu Livczcan u a mcntionat in j umalul sa u ca le-
giona rii au instal at in curte un d us pe care -I pu tcau tolosi, iar
mai apoi au rcparat chiar ei inchisoarca. Conditiilc s-au inra u-
tal it put in d upa plecarca rege lui la Londra in noicmbrie 1938,
cand au fost din nou Inchisi in celule, unde statcau cfite unul.
Pc toa ta pcr ioada dctcntiei, ce lula lui Corneliu Codrcanu
era izolata de cea a cc lorlalti legionari ..ramniccni'' ~i nimeni
in a fara rudclor de gradu l I nu a pulut lua legatura cu cl. in
scara de 29 scptcm bric, mcmoriali stul sustinc c3 agitatia a fest
foartc marc, fiind ell tOl ii anu nta ri s5 se prcg atc ascil, dcoarccc
conducatori i inch isor ii nu stiau initial c ine unna sa fie "t rans-
fcrat" la Jilaval S
A treia faza a regim ului detcnjici a insemnat rclaxarea
tota la sau rnai exact acordarca statutului de dctin uti pclitici
pentru lcgio nari. La putin tim p d upii 30 no iemb ric 1938, au in-
eeput sa primca sca prcsa. Astfcl ca , la 9 decembric au aflat de
moartca lui Comcliu Codrc anu d in ziarul Romania (oflciosul
rcgimului). Dupa Craciu nul an ului 1938, 1'1 Ramnicu Sarat au
fost lasati mai mult in afara ccl ulclor, iar dupa Anul Nou pu-
tcau primi vizite orics nd, ava nd si posibilitatca sa trimita carti
postalc catre cunoscuti. Regim ul cel ulclo r a fost ridic at in mod
oficial la sfarsitu l lunii ianuaric, cand au fost anu ntati ea pu-
teau citi zilnic ziaru l Romania, aveau dreptuI sa dctina carti de
studiu in cclule sau sa primcasca vizitc medicate" .

lS Ibidem, f.46-6 1.
36 lhidem, f. 66.

130
 Singurul document grafic identificat in ur ma ccrcetarii de
fata privind cclule de dctcntic cstc din faza a tre ia, rcprezcn-
land 0 schita fiicutf de Iordache Nicoara la Vaslui". Purcrn ob-
se rva ca in eclula de una sau do ua pcrs oanc av eau 0 ma sa de
seris, hattie, cemcahl si earti de studiu , facilitati prezentate ~ i
de Bartolomeu Livczeanu la Rdmnicu Sarat.
Cei mai bo lnavi dint re legionarii afla li in dc tcnpc au
primit dreptul de a fi mutati temporar la Spitalul Mil itar Bra-
sov , unde au avut par te de 0 ingrijirc dcccnta, uneori rcali zata
ehiar de colcgi i lor - Paul Craja era medic in Bucuresti in mo -
mentu l arcstarir". Dctinutii au avut dreptul la activitati de
divcrtismcnt, organ izftnd meeiuri de YOlei, fotbal sau box".
Sta rca de spirit a legionarilor din inchisori a fost di vcrsa,
in functic de nivciu l implicarii cmot ionalc a ficcaruia . Studcntii
in general au rcgrctat faptu l ca si-au picrdut anul de studiu si
nu avcau nici 0 spcrar ua in eeea ce pri vca viitorullor. Ce i mai
indoctrinati erau rcvolta p de atitudinea unor lidcri, cum ar ti
prof. Grigore Cri ste scu sau Dragos Protopopcseu, care rcnun-
tascra la prineipiile miscarii dupa ercstare". La Vaslu i s-a
rcmareat ca militant radical contra acc cptarii regimu lui monar-
hici au toritare Con stanti n Stoicancscu, dcsi maj oritatca eclor
dctinuti aeol o dorcau Incctarca opozitici".

Dupa cateva luni de la moartca lui Corneliu Codreanu au

ineeput p rim cle clibcrari d in rand ul legionar ilor care nu p u-
teau mo bil iza organizatiile loca le {mai a les d intre ee i dcti-
nuti la Vaslui) .
Majoritatea erau rcscmnati in urma detentiei si sustincau

Vezi Anexa nr. I.

37 DANIe, Fond DGP , dosar nr. 252/ 1939. f. 67.
JlI Ibidem, f. 7-32.
)9 Ibidem, f. 36~ 37 .

~o Sima, Ha ria, .,La un an de la moartea lui Ilie Gameata'', in

Tara si Exilui. an VIII, nr. 7.8, mai-i unie 1972, p. 8.

131
ca nu trcbuia sa m ai existc activitatc in cla ndcst initatc". 0 parte
au scmnat .zlcclaratii de supunere'' in momentul clibcrarii ~ i
i-au sfa tuit pc fosti i colcgi din euiburi sa rcnuntc la oricc
acriunc" . Unii dint rc cc i care au adc rat 1<1 FRN au putu r sa sc
lnroarcf in vcchilc posturi functionaresti sau sfl obtina altclc
noi. Astfcl ca, Radu Dcmctrcscu-Gyr si-a rcluat act ivitatca de
profcsor la Liec ul ..Prineipcl e Carol" d in Bucurcst i in febru-
arie 1939, imcdiat dupa elibe ra re~J. Hie Gamcaja, me mbru
fondator ~ i Com andant al .Bunci Vcstiri'', a obtinur un post de
avocat al Statul ui eu ajutoru l lui Victor Iamaud i, rumistrului de
Justitic. dupa cc in prcalabil se Inscriscsc in FRN~4.
lnchisorilc in ca re au fost dctinuti liderii legion ari i n pc-
rioada 1938- 1940 au intrat si cl e in mitologia miscarii. Dupa
instaurarca statului national-lcgicnar, pe nitenci arul de la Ra m-
nieu Sa rat a dcvcnit muzcu , iar pcnrru mu lti din trc noii lidcri
era 0 regula sa meargf acolo in v izita~s.

3.3. "Comundamelllul" de fa Berlin

Atu nci cand "Comanda mentul de prigoana" a decis sa se

refugiczc la Berlin, acolo deja existau cativa legionar i impor-
tant i. Ei plecascra cu pa sapoartc lega le in di fcrite circumst an-
tc. Primii car e sc stabiliscra 1a Berl in au fost Mirc ea Dimitriu
(scf al studcntilor de la Universitatca Poli tehnica din T imisoa-
ra] ~i Gheorghe Ciorogaru. Apoi a sosir ~i Ion-Victor v ojcn",

~1 DANIC, Fond DGr, dosar nr. 1911940, f. 222.

42 Ibidem, dosar nr. 252/ 1939, f. 366.
~l Ibidem, f. 175.
.j.l Sima, Horia. c.l,a un an... ", in lac. cit. p. 4.

"~ .,DI. ministru Tra ian Braileanu a vizitat tnchisoarea-muzcu

legionar dela Ramnicu Sarat", in Cuvantul, 23 octombrie 1940, p. 3.
~6 Dumitresc u-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memorii
tegionare. Buc urcsti, Editura Lucman . f.a., p. 263.

132
dar ee l trci nu au activat pol itic pc langa guvcrnul Rcichu lui.
Primu l grup plccat din tara cu ocazia cxilului in iarna din
1938 1939, prin Polonia, a stat 0 noapte in satul polonez din
apropicrca granitci, undc i-au lasat calauzelc, dupd care a plc-
cat sprc Lwow. in accst eras, unul dintre diplomatii po lonezi
care le-n promis legionarilor ajutor i-a gazd uit cinci zilc. timp
in care nu aveau voic sa iasa din casd. Craciunul I-au petrecut
la sanatoriul Morsyn.
Dupa douf sap taman i a sos it si al doilca grup" dc legio-
nari in Polonia. Fiind cil rctcaua cland estine de tranzit a fos t des-
coperita, accstia s-au deplasat la Varsovia, unde treb uiau sa fie
gazduit i de un alt di plomat poloncz. lnccpand eu luna mnrtic,
legionarii din Po lonia au luat con tact cu grupu l de la Berli n, prin
Gheorghe Ciorogaru (da torita faptului ca avca pasaport coma-
ncsc putca trece in regula granite polono-gcrmana). La jurrultatea
lunii mai, grupul de la Varsovia a primit pasapoarte ge rmane
pcntru a trccc sprc Berlin, pe fondul prcgatirilor pcntru razboi.
Cu tcate ca grupul din Polonia nu avusese activitate politica, la
granita pcrchczitia a fost severs, iar acestia au fost multumiji eli
au plecat, deo arccc sc temcau de lncepcrca razboiului'f1.
La sfar situl lunii feb ruaric, grupul plccat cu Horia Sima a
aju ns la Berlin, dup a ec trccus e prin Budapcsta si a stat a vre-
me la Vicna. Cci trccuti pc la Sighet in Cehoslovacia?" au ajuns
la dcstinatic in apropicrcu datei de 1 mai 1 93 9~H. Prin filicra de
tranz it controlata de Sima a fost adu sf in Germania si Elen a
Codrcanu, soria lui Co rneliu Codrcan u, lmp rcuna eu fiica lor
adoptive, Catali na~<). Haria Sima s-a ingr ij it sa 0 izolczc inca

Vez i supra, p.1 15.

Vezi supra, p. 116.
(7 Ibidem, p. 256 -262 .
Vezi supra, p. 116.
(R Dosar Horta Sima (/940-/946), ed, Dana Beldiman. Bucu-

rcsti. Editura Evenimentul Romiinesc, 2000, p. 138-1 39.

49 Dumirrescu-Borsa, len, op . cit., p. 265.

133
lie In inccput de restul grupului, pentru a 0 folosi politic, asa
cum procedase ~i in lara pcntru a obtine capital de imagine.
La junuitatc lunii mai 1939, grupul de la Berlin era cam-
pus din: Ion-victor Vojcn, Gheorghe Ciorogaru, Horia Sima,
Ilie Smultea, Alexandru Popoviei, Virgil Mibailescu, Consta n-
lin Papanacc, Nieolae Scitan, Virgil Teodorescu, Miti Dumi-
trcscu, Alexandru Constant, Ion Durnitrcscu-Borsa, Stclian Sta-
nicel, Alexandru Cristian Tell. Viorel Trifa, Victor Silaghi etc."
Primul grup sosit la Berlin a inchiriat 0 vilii la marginea
orasul ui, in cartierul Amalienhof unde locuiau 32 de Icgionari,
sub conducerea lui Constantin Papanace. Grupul de la Varsovia
s-a stabilit tot la vila Amalienhof, eu exccppa lui Ion Dumitres-
cu-Borsa. Horia Sima loeuia separat de restul grupului, ea ~i
Ciorogaru si Ion-Victor v ojcn". Fondurile venite din tara prin
difc riti curieri nu au fost Indcajuns penlru a sustinc financiar
tot grupul. Majoritatca cclor de la Amalienhof s-au angajat in
industrie, iar 0 parte din venituri erau donate pentru sustinerca
matcriala a cclor care nu lucrau. Ion-Victor Vojen ~i
Alexandr u Constant s-au angajat la Ministcru l Propagandei
german, scotia pcutru Europa de Est si aveau destui bani pen-
tru a se Intrctinc singurr". Horia Sima, Constantin Papanace,
Nicolac Petrescu ~i Virgil Mihailcscu nu au avut slujbe ~ i au
fost Intrctinuti din fondurile eomune ale grupului" .

Problema eonducer ii noului .Comendamenr'' s-a pus chiar

in momcntul in care lcgionarii s-au stabilit la Amalicnho f.
Gheorghe Ciorogaru, datorita lcgaturilor pe care Ie avea eu au-
toritatilc germane (function ar la Ministerul Propagandci) si
stabilit anterior la Berlin, negoeiase statutul noilor vcnit i ~i ast-
fcl s-a socotit conducatorul "de drcpt" al grupului. Dupa ce

50 Irosar Haria Sima (1940-1946) , p. 139.

51 Dumitrescu-Borsa, lon, op, cit., p. 263.
52 Dosar Haria Sima (1940 -1946), p. 141.
SJ Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 272.

134
Ion-Victor Vojc n a reusit sa sc angajczc la Ministerul Propa-
gandci, i s-a aJaturat lui Gheorghe Ciorogaru, sustindnd di ei rc-
prczent au linia Misca rii legionare, prin functiile ce Ie avcau in
admi nistratia Rcichului . in accl moment, cci doi au intrat in
conflict cu Hari a Sima, dcoarecc crau adcpt ii incctari i acnu-
nilor politicc de orice fel. Preferau sa astc pte 0 situatic interna-
tionaIii favorabila, in urma ca rcia gcnnani i i-ar fi ajutat sa a-
j ungii la guvcruarc in Romii.nil~. Dupf sosirca la Berlin a lui
Ion Dumitrcscu-Borsa, fo stul sccrctar general al Partidulu i
"Totul pcntru Tara", s-a pus problema constituirii unui nou
"Comandament", pcntru a sc stopa orice fel de competitii
pcntru .Jntdicratc".
La sfars itul lunii aprilie 1939, in ziua de Paste, la vila
Amalicn hof s-au lntrunit pcntru prima data toti coma ndantii
legionari care se aflau la Berlin. Scdinta a fost condusa de
Constantin Papanacc, liderul grupului de legionari care locuiau
compact, la vila. Papanace a propus, si s-a aprobat, ca scf al
grupulu i sa fie Ion Dumitrcscu-Borsa, deoarcce era eel mai inalt
fost rcsponsabil al partidului, f iind si aprcciat in organizatie.
Sa facut 0 analiza asupra activitatii .Domanda mentclor de
prigoa na", conduzia fiind ea Horia Sima a facut grcscli, dar nu
intentional. Cu ocazia scdintci, noul .Comandamcnt'' a dccis
continuarca planului de rfizbunare a mortii lui Corneliu Codrca-
nu. inca de la Inceput, Miti Dumitrc scu. fostul scf al jud cjului
Prahova din pcr ioada clandcstiniratii, a prcluat organ izarea ac-
[iunii -5i a Inccpu t pregauritc" .
Ca si in anul 1938, .Corn endamcmu!'' a lucrat in varianta
rcstransa ~ i numai cativa comandanti legionari aveau rcspon-
sabilitati. rcstul ofcrind suportul politic. Ion Dumitrescu-Borsa,
dcsi era scful .Comandamc mului'', nu a fast mernbru activ al
acestuia. Locuia separat de ccilalti lcgionari, pc care i-a vizitat
rar, avand rolul de a trata eu autoritatile germa ne vcnirca alto-

~ Dos ar Horia Sima (1940- 1946), p. 139 140.

55 Dumitrcscu-Borsa, lon, op. cit., p. 267-268.

135
ra. prccum si statutul eelor prc zcnti. Alcxandru Constant sc
ocupa de mcntincrca " spiritului combativ" in eadrul gru pulu i
de la Berlin. Ion- Victor Vojen si Constantin Papanaee trcbuiau
sa sc ingrijeasca de raporturilc cu Gcnnania. iar Horia Sima de
lcgaturi lc cu lara . in conducerca " Comandamcntu lu i" a mai
intrat si Victor S ilaghi , care in faza iniliala nu a avut activitatc.
dconrccc era prcoc upat de sl ujba din care se intrctinca.
Ce i mai act iv i au to st mcmbrii .Comandamcntului" care
nu uvcau sl ujbc: Constantin Papanacc ~i Horia Sima. Accstia
fuscscrf "clemente" de baza ~i in "Com:lI1damcntc!e de pri-
goanli", fiind $i cxponcnti ai cxtrcmismului Miscarii lcgionare.
Co nstan tin Papanacc a fost eel care s-a preocupat de grupul de
la Amalicnhof cu toate ca era rcsponsabilitatca lui Alcxandru
Constant!'>6.
Haria Sima, prin rctceua de trecere clandcsuna a fromicrci
lntrctinuta de organizatia Banat, a mcminut in pcrmancrua
lcgilturi eu organizatia din tara, de undo primca si fonduri pen-
nu grup, srranse d in cotizarii. Primii cmisari trimisi in Germe-
nia de prof. Ion Protopeseu (in prima jum..1tate a anului 1939)
erau prcocupat i de zvo nu rile pri vind prezcnta lui Corne liu
S7
Co drcanu la Bcrlin in eclc d in urma, lcgionarii di n tara s-au
lamu rit in ceca ee privcstc moartca "C ap itanu lui", iar .clcmcn -
tclc'' radicalc all inccput sa prcgatcascn asasinarca lui Ar man d
Calincscu, anterior sos irii lui Miti Dumi trescu de la Ber lin. Lc-
gntura eu leg ionar ii d in Bucurcsti s-a facut pr in pcrsonalitati
cunoscutc, ncban uitc de autoritati ca au lcgatur i cu miscarca,
c um ar fi Petre P. Panait escu sau llie-Vla d Sturdza (fiu l lui
Mihai l Stu rdza, ambasadoru l Romanici in Dancmarca)" . Pri n
astfe l de cmisari eu .prcstanta''. lcgionarii de la Bcrlin primeau
si donatiile Asociatici .Prictenii Legi unii", dar ~i informatii de
la ing. Ion Nieo lau (eoordonatorul Corpului .Razleti'').

S6 Sima, Haria, SJiir$itul.... p. 10-11.

S7 Dosar Haria Sima (1940 1946), p. 143.
SH Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit. p. 27 1.

136
 3.4. A sasinarea lui Armand Calinescu

Pcdepsirea fizic a a lui Armand Calincscu a fost prcgatita

de lcgionarii rad ica li inca din primavara anului 1937. " Res -
ponsabi li" cu accastd misiunc crau studcnti i de la Fa cul ratca
de Medicine, fiind posib il ca unuarirca lui Calincscu sa f con-
tinuat $i dupf arcst nrca lui Paul Craja (sc ful mcdicinistilor}, in
noaptca de 16 sprc 17 aprilic 1938. in ianua rie 1939, la Bucu-
rcsti a lost dcscoperit complotul prcgatit de studcnt ul Nad olca-
nu, apropiat 'II .Comandamcnrului de prigoana". Ulterior, la
Constanta, au Cost idcn tificati mcmbri ai FdC care dctincau ar-
mament si mun itic, in seopul dcc larat al asasinarii dcmnita-
rului. Dar cdc mai import an tc prcgdtiri au fast fdcutc la Berlin
de catrc Mit i Dumi trcscu, care avca in ~a ra 0 cchipa radicala
compusf din fost ul coma ndamcnl local clandcstin din Praho va.

Stratcgia privind razb unarca mortii lui Comcli u Codreanu

a avut mai multo etapc . lnaintc de a f arcstat, "Capit anul"
lasasc dispozitii sa fie razbunat in cazu l in care va fi asasinat
in lnchisoarc. Planur ile din iarna an ului 1938- 1939 au fost de-
conspirate de autoritati in totali tatc, iar unii din trc organizatori,
cum ar fi Nado lcan u, au fost asasinati In putin timp dupa
dc scopcrirc.
" Co mandamentul" din Gcrmania tsi f ixasc drept obicctiv
razbunarca lui Co mc liu Codreanu inca de la eonstituire, insa
au aparut discnsiuni asupra masurilor care urmau sa fie luatc.
Unii se tcmcau, iar altii nu mai dorca u actiuni cxtremisrc" .
M iti Dumitrcse u ven ise !a Berlin pcntru a se eonvinge ca
mai traie ste Corncliu Codrcanu", iar la plecarea din tara lasasc
o cchipa de legionari praho veni ell mi siune a de a-l urmiiri in

59 i bidem, p. 269-271.
60 Sima, Haria, Sfdrsitul ..., p. 85.

137
 61
permanents pc Armand Ciilineseu Grupul din judctul Praho-
va fusesc foarte activ dupa rcorganizarca tacuta de Horia Sima
prin schimbarca vcchilor sef de judctc, actiondnd totodata
cficicnt in secret. Cu toate ea a asigural tranzitul eoman-
dant ilor lcgionari refugiati prin Polo nia, grupul nu a fost des-
copcrit, ehiar dace in Bucovina lcgiltunlc fuscsera idcnt ificat e
de autoritati. in acclasi limp, era u si foartc cxtrcmisti, luand
parte la plan uri Ie de sabotej din toamna anulu i 1938 prin stran-
gerca de fond uri din cotizatiilc muncit ori lor de pc Valca Pra-
hovci si prin part iciparca la efortul de Inarmarc . lnsa, in
fcbruaric 1939, Miti Dumitreseu a fost nevoit sa fuga din
Romania, odata cu descoperi rca de cat rc politic a cuibului
clandcstin ec functio na in str. Pretorieni nr. 8 din Bucurcsti.
ina inte de a plcca, Dumitrcscu a prcdat arscnalul ce-I avea in
.adminlstrare" lui Cc zar Popescu , originar din Ploicsti, stude nt
la Facu ltatea de Medicine din Bucurcsti in 1939, Mi ti Dumi -
treseu .an ostcuisc" munitia de la It. Nic olac Dunutrescu", fiind
comp usa din 20 de grenade si 20 de pistoalc Steyer si Ber etta.
Cezar Popescu a prim it misiunea de a-i urmari activ itatea lui
Annand Catincscu".
in Gcrmania, prineipalul colaborator a llui Miti Dumitrcs-
ell a fost Con stantin Papanace (in plus, loc uiau Imprcuna 13
Ama lienhof). Ion Dumitrcscu-Borsa l-a sustinut pc Miti Du mi-
trcscu, ell co nditia sa organi zcze asasinarea simultana a lui
Caro l a l II-lea ~ i Armand Ca tincscu, pcntru a sc evita rep rcsi-
unil e. Miti Dumitrcscu a fost de acord ClI planullui Ion Dumi-
trescu-Borsa de asasinarc rcgelui si a lui Armand Calincscu in
acclasi limp, dar sustinca ca era prio ritarf asasinarea ec lui din
urma, dcoarccc daca ar fi supravictuit lui Carol al II-Ica icsca

61 Chioreanu, Nisto r, Morminte vii, lasi. Institutul European,

1992, p. 48.
Vezi supra, p. 103.
62 Chivulcscu, Nico lae, Armand Cdlinescu, Olll de stat si condu-
ouor de tara, Bucuresti. Editu ra Lucman , 2005, p. 299.

138
intari t ~ i organiza rcprcsiunca. Lcgionarul prahovean planuia
asasi narca rcgc1 ui la 20 iulie 1939, la Curtca de Argos, sau la
27 august , la Sinaia, ell ocazia conc ursurilor sport ive de la
Prcdea163
Horia Sima avca alta strategic pcntru razb unarca mortiil ui
Corncliu Codrcanu, respcctiv lovitura de slat. El a prczcntat
.Comandarrcntufut'' de la Berl in in luna iunic un nou plan de
lovitura de stat dupa modelul revolutici bolsc vicc din 1917:
din lac uri izolate, grupuri de Icgionari trcbuiau sa ii dczarmczc
pe j andarmi pen tru a sc Inarma, apoi sa oeupe la nivcl local
prcfcct urilc de politic, dupa care se lndrcptau spec Bucuresti,
unde unna u sa oeupe Prefeetura Politici Capita lei, Palatul Te-
Icfoanelor, Radioul, ministcrcle si Palatul Regal. Planul a pro-
vocat rumoare printrc membri i .Comendemcnrulu i" ~i nu a
,lost accc ptat ea so1one
. de ac punc
. ".
La sfarsitul lunii iunic 1939, Miti Dumitrcscu a plceat
sprc Romani a, iusotit de Hie Smultca ~ i Victor Silaghi. Cci doi
avcau expc ricnta in treeere a frauduloa sa a frontierci, iar Victor
Silaghi era vorbito r de limba maghiara, fiind ardclean. De la
Viena, Miti Dumitrcscu a fast insotit numai de Victor Silaghi,
trecand din Ungaria in Jugoslavia, iur apoi in Romania prin ve-
eh iul pu net de tranzit folosit de legionari de la Beba Veeh e.
Vieor Silaghi a trecut inapoi in Jugosla via, iar imprcuna cu Hi e
Smultea s-au inte rs la Berlin65 Ion Dumit rescu-Borsa a Intrcti-
nut perman ent corcspondc npi cu Miti Dumitrescu'" , iar
"Comandame ntul" nu a ridieat obiectii fata de final izarea
asasinat elor .
Haria Sima nu a rcnuntat la stratcgia sa de organizarc a u-

6J Dosar Horia Sima (l940- 1946), p. 143-144 .

6-l D umitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 282.
H Sima, Har ia, .Despre injurii si semniflcatia lor", In Tara si
EXillll, an Xl, ianuarie-februarie 1975, p. 9.
66 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 282; Sima, Har ia, .Despre
injurii.. .", in loc. cit., p. 9.
139
nei lovituri de star. Ca si in toamna si iaru aanului 1938, cl sc bu-
Z:! pe organizatiilc din Banat , Praho va si Co rpu l .Rdzlc ji", cu
care intretinca co rcspo ndenta prin curieri dupa plccarca la Ber-
lin. in luna iulie, in Capitala gcrmana a sosit ing. Ion Nicole u,
scful Corpului ..Rezlcti'', care a facut "Co mandamentului " uri
raport as upra situa jici din tarn . Dupa discutii le eu Ion Dumi-
trcscu-Borsa. ing. Ion Nieo lau a avut catcva lntrcvcdcri sec rete
cu Ha ria Sima, care i-a prczcntat planu l sau de nt stum arc a
regimului autoritar. Prin Nicolau, S ima i-a transmis prot: Ion
Protopopescu de la Timisoa ra sa rcstructurezc organizatia diu
Bane t eu noi .cadrc" ~ i sa fie climinuti mem brii cu uosc uti,
pentru a nu cx ista per icolul unor no i arcstari. Rcorga ni zarca
urma sa se fadi in scopul lnarmdrii $i pregatirii lovitur ii de
slat. inca di n manic, ccl ulele tcroristc din Banat rcustscra sa
aduca clandcstin anne din Jugoslavia ~i existau lcgaturi pri n
eare sc putca continua inannarca. Ing. Io n Nicolau a primit mi-
siunca de a organiza acca actiunc in eel mai marc secret, iar pen-
tru restu l tani sa se pastrcze lcgaturil c. tara a se pregati nimic.
De ascmcnea, scful Corp ulu i .. Razlcti" a atlat de misiunea lui
Miti Dumi trcscu, cu care trebuia sa intre in legiiturii pentru a-i
informa pc cci de la Berl in dcsprc stadiul prcgatirilor.
La sfa rsitul lunii iulie 1939. lIie Smultea a fa st trimis de
Ha ria Sima la Timisoara pentru a lua lcgatura eu prof Ion Pro -
topopescu ~i a obscrva ap licarea pc tercn a dis poz itiilo r trimisc
pri n de ing. Jon Nico lau. Smulrca fuscsc fostul scf al orga-
niza tici Ca ras a Partidului "Totu l pcntru Tara" si un apropiat
cclaborator al lui Haria Sima. De ascmcnca, cunostca foarte
bine organizatia clandestine din Banal. Ce i de la Berlin aflasc-
ra eii in luna augu st Carol al Il-lca unna sa faca vizite in Banat ,
la uncle obicctive industriale, Horia Sima a stabilind ea atun ci
trebuia dcclansata lovitura de stat , prin asasinarca monarhului.
lIie Smultea a ob scrvat grcutati in desavarsirea planului .j nsu-
rcc tici", deoa rece legionarii din Ba nat sc Inarmascra insufi-
cient. Ba nii din cotizat ii in vara anului 1939 crau foart c putini,
insuficic nti chi ar pcntru cei din lnchisori, motiv pentru ca re

140
ajungc au rareori si la Berlin. ln uccste condit ii, Hie Smultca
s-a intors in Capitala gcrmana'".
La 15 august, Hera Sima a plccat chiar el spre lara, [0 -
losind aproximativ veehea ruta de tranzit. De accasta data, dis-
punca de W1 pasaport falsificat, care apartinusc studcntului german
de engine remand Otto Schneider, mutat definitiv in Genna-
nia. Organizatia Timisoara gasisc a noua filicra de tranzit, pc la
Lanmas. fiindca cca de la Bcba Vcchc fusese folosita de multe
ori. in Iugoslavia , Hari a Sima s-a inialnit cu Ion Boian, care
l-a lnsotit pana la Tirni soara, la locuinta profcsorului Ion Proto-
popescu. Morivatia pc care 0 avea pregatita daca ar fi fost prius
era cil s-a Inters pcntru a impiedica un razboi Intrc Romania ~ i
Germania, conform tratatului romdnopolo ncz. La Timisoara a
stat intrc z si 14 scprcmbric, timp in care a aflat de la sefii cui-
burilor clandestine c5. nu poate fi dcc lansata 0 lovitura de stat,
mai ales ca la 7 septembric inccpuscrd conccntrarilc. Totusi, la
plecarca din Banat spre Bucurcsti a lasat dispozitic ca planu-
rile sa fie puse in ap licare cand rcgelc va vizita obicctivcle in-
dust riale de acolo, dar ta ra mari perspective de infaptuirc.
in aceste condit ii, singurul plan plauzibil era eel pc care
trebuia sa-l rcalizczc Miti Dumitrcscu. Aeesta reusisc sa studi-
eze foarte bine posibilitati lc de actiune, lucrand intr-o discrctie
perfe cta. Chiar si lui Horia Sima i-a fest grcu sa-l gascasca pe
scful echipci, abia rcusi nd sa-i transmita mesajul de autor izarc
a actiunii. Ultimul dintre lidcrii legionan care s-a intalnit cu Miti
Dumitrescu a fost ing. Ion Nicolau, care i-a comunicat dispozi-
tiile lui Horia Sima, rara ca ace sta sa afle data si locul asasina-
tului, niei numarul de legionari care au fost mcbili zati'" .

Pregatirea asasina rii lui Annand Calincscu (dcvcnit prim-

minisrru la 7 martic 1939, in urma dccesului patriarhului Miron
Cristca, dcrinatorul functiei) nu a fost fiicutii prin metode noi fata

67 Dosar Haria Sima (194 0-/946) , p. 143- 145.

6H Ibidem, p. 146.14 7.

141
de vcchilc tentative. Tchnica era una cunoscutd de autorirati inca
din 1937 , rcspcctiv urmarirca itinc rariilor zilnice ale dcmnita-
rului, pentru a sc obscrva uncle stereotipuri ale activitatii sale .
M iti Du mit rcscu Iasasc un grup de su praveghere inca di n
februar ie 1939, care pana in iul ie 1939 - ca nd s-a Inte rs scful
cch ipci in tara - cunostca programul zilnic a l primului-minisuu.
Sosit in Romania, Dumitrescu I-a convocat pc Cczar Popescu "
la 0 intiilnire clandestine, ee a a vut Icc la biseriea Sfantul Con-
stantin din Ploiesti. Popescu i-a eomunieat ca munitia la sata in
grija lui in februa ric 1939 este la loe sigur, iar imprcuna ell ahi
patru lcgionari l-au monitorizat pc Armand Calincsc u, cunos-
candu-i itine rariul zilnic. .Colcgii'' lui Cezar Popescu cra u:
Traian Popescu (fratelc saul, student in anul IV la Faeultatea
de Medicine; Ion (Nelu) Moldovcanu, student la Politcbnica;
Ion (Jean) R. lo nescu, student la Drept $i Io n (Jean) Vasiliu,
dcscnator - toti origina ri din Ploicsti. Eehipa nu a av ut eontae-
te ell al te structuri lcgiona re din Bucurcsti sau din provincie.
Dac f acuzatiilc privind colaborarca lui Miha il Varfureanu eu
autoritau lc ar f adcvaratc" , ar fi imposibil ea atentatori i sa nu
fi fost idcntificati in cazul in care nu ar fi luerat conspirativ.
Pla nul lui CC7..ar Popescu prevcdca atacarea masinii pri -
mului-minist ru in plina strada, cfind accs ta se indrcptat de la
Prcscdintia Consiliului de Ministri spre cess. Miti Dumitrescu
a corcc tat planul, pro pundnd cumpa rarea unei mas ini de catrc
ate ntatori, ca re sa tamponeze automobilul in ca re se afla A r-
mand Cal incscu, sa-I oblige pc acesta sa iasa si apoi sa -l im-
pu stc. Cczar Popesc u a primit 34.000 lei ea sa achizitioneze
masina, mis iune dusa la ca pat de Traian Popescu ~ i Ne lu Mol-
dovean u, care au cumpara t automobilu l de la un sofcr din
Urlati (jud. Prahova) pc numc Lazar Urcchc.
Dupa dcfi nitivarca pIan ului, Miti Dumitrescu a plecal la
munte in Bucegi, in loc alitatea Va lea Costilei. La 20 septem-

Vezi supra, p. 11 8.
Vezi supra. p. 123.

142
 brie 1939 a .coborar" la Bustcui, de unde a fost prcl uat cu
mas ina cumparata in scopul atentatului de catrc aceiasi T raian
Popescu ~i Nelu Moldovcanu. Au donnit peste noapte in auto-
mob il, la periferiile Ploiestiului, iar in dimineata de 21 scptem-
brie au intrat in eras, luandu-l pc Cczar Popescu de la locuinta
sa, unde crau dcpozitatc la acc l moment an nclc si grenadcle
folos itc in utcntar. La plccarca din Ploicsti a fas t prclua t si
Jean Vasiliu, ccbipa fiind complctata in Bucurcsti cu Jean 10-
ncsc u. Pana la orel c 13 atcntatori i s-au plimbat pc la pcriferiife
Cap italei, dupil care, la amiaza, au parca t masina pc sir. Higa-
ras, in apropiere de str. Sirbcy Voda . La ora 12.55 s-au in-
drcptat spre podul Eleftcric (actualul pod Eroilo r), urmar ind pe
bulcvardul Carol al II-lea (actualul bulcvard Eroilor) rnasina in
care sc afla primul-min istru. Conform plan ului, au tamponat
putemic masina din fatii, care, din cauza impactu lui, a lovit 0
ca ruta cc vcnea pc contrascns. Automobilu l in care era Ar-
mand Calincscu a ajun s pc partca stanga a carosabilului in in-
ciden t, mo ment in care agentul cc-I pazca a iesit din automo bil
cu pistolul scos, dandu-si sea ma d i nu era vorba des pre un
acci den t auto, ci desprc 0 tentative de atentat. Agentul Andre -
ne a fost imcdiat secerat dc gloante, dupa care sofcrul masini i
a icsi t afara, fugi nd ingrozit de scena 1a care era martor. Ramas
sing ur, Annand Cal incscu a incercat si cI sa fuga din masi na,
insa atentato rii au deschis ponicra si au tras 21 de gloante in
primul-ministru, care i-au atin s plamauul, rinichiul ~ i de trci
ori eutia craniana'".
Dupa aeest moment, asasinii au obligat un sofcr eare
trccea pe bulcvard sa se dca jos din masi na si s-au indrcptat
spre sediul Socicratii Romano de Rad iodifuziune, unde au citit
in direct scrisoarea .Razbunatorilor". Si-au ,Justificat" fapta
afirmand ca .suflcrut" neamului romancsc .jrebuic curatat de
ncc instc", dcsi sustineau ca .violcnta in sine nu schimba ni-
mic, da r cstc 0 durcroasa ncccsi rate''. in .afacerca'' asas inatu-

6q Chivul cscu, Nicol ae, up. cit., p. 300-302.

143
lui au mai fost implic ati alti trci lcgionari, Ma rin Stancutcscu,
Ovidiu Isaia si Gheo rghe Pctroviccscu , ca re fie i-au gazdui t pc
faprusi. fie au tainuit pla nullor.
Mod alitatea de comportament dupd asasinat 3 fast carac-
teristica misticismului legionar, intfilnit si in cazurilc I.G . Duca
~ i Mihai l Stclcscu. Dcsi ar fi av ut sansc sa fuga ~i sa scape eel
pu tin pcutru moment, s-au prcdat lara a op une rezistcnta. in fi -
nal ul ser isorii cit itc la radio afirmau: .J cgionarul privcstc eu
p icptu l dcschis urm i lrilc faptelor sale - cl rasp undc - vom
rlispundc si noi " 70.
Asasinatul a reprczentat un soc pcntru socictarca rom a-
ncasca si pri n modul in care a fost prezentat: atcntatori i I-au
cit it in direct la rad io, Intrcr upand crms ia". Intrarea in postul
dc Rad iodifuziunc a fes t a Inta mplarc, dcsi Miscarca lcg ionara
beneficia inca di n iama an u lui 1938 dc un p lan de oc upare al
accstei institut ii. in 1939, cmisiunilc erau in general In dir ect,
chiar si uncle momcntc m uzicale fiind di fuzat c .Iivc". Cci de
la poarta institutici astcptau in aee l moment un taraf iar in
c1ipa in care atcntatorii a u iesir d in masina eu care s-au dcpla -
sat, nici unul din trc age ntii de paza nu s-a alcrtat. Dupa cc au
rcusit sa trcaca de po arta au ajuns rcpcdc in studioul de emis ie,
probabil cunoscand pla nul c ladirii . au anuntat omorarca lui Ar-
mand Calinescu si si-a ci tit serisoarea .

Asasi narca primului-ministru a fe st succcdata dc cea ma i

importan ta ea mpanie de rcprimare a Mis cari i legionare. Pc
langa lidcrii organizatici de la ni vel central , pcntru rcprcsa fii
autoritatilc au ..sac ri ficat" cate trci legionari din ficeare j udet.

70 .Dn document al timpului si un raspuns detractorilor Misca-

rii. Scrisoarea echipei care I-a pedepsit pc Armand Calinescu adrcsa-

tii legionarilor", in Tara ~ i Exilul, an XVII, nr. 9- 10, iulie-august
1981, p. I-2.
71 Dorian, Emil, Jurnal dill vremuri de prigoand, Buc urcsti.
Editura Hascfer. J 996, p. J 09.

144
Acti unea a fost dispusa de no ul guvcrn condus de generalul
Gheorghe Argcscanu, in care ministru de Intern e era Gabriel
Marinescu. in noaptea de 21 spre 22 septcmbrie 1939 practic a
disparut fizic clita lcgionara .Jsronca''.
Uciderca lu i Corn eliu Codreanu n u decapitasc complct
potentialul miscarii, fiindca existau alto "cad re" capabilc sa
mob ilizeze masc le de lcgicnari, daca ar f icsit din Inch isoar e.
La Ramnicu Sa rat, Gh eorgh e Cl ime nu misc pe Ion Banca scf
al Miscarii lcg ionarc dupil mo artca lui Com cliu Cod reanu, pro-
babil pe ntr u a exista doi .succcson lcg itimi'' , in cazul in care
fostul scf al Partidului .Torul pcntru Tara" ar fi murit in de-
tcntic. Dar dupa asasinarca lui Armand Cs lincscu, pri ncipalclc
.xadrc" au disparut, lasand compctitia pcntru putcre in sarcina
noii generatii, aflata la Berl in sa u in tara.
Cclc mai importante cxccutii au avut loe la Rarrmicu Sarat:
Gheorghe Ap ostolescu , Ion Ba nea, A lcxandru Cantacuzino,
Gheorghe Clim e, Paul Craja, I3anica Dobre, Gh eorgh e Furdui,
Gheorghe Istrate, Mihai l Pol ihro niad e, Aure l Sera fim, prot: Si-
ma Simulesc u, Alexandru Christian Tell, N icolae Totu n . Unii
sup ravictuitori ai pcn itcncinrului de la Ramnicu Sa rat au sus-
[inut ulterio r ca. inai nte dc cxccutii. care au avut loe spre zorii
zilci, Gheorghe Clime a fast batut pcntru a marturisi cfi el a
organizat arcntatul. Dupa cdtcva minute in care acesta nu a rc-
cunosc ut nimic, au fost scos i din celula si ccilalti. unu l catc
unul, si tmpuscan" . La Spita lul Milita r Brasov au cazut vic-
time rcpresalii lor saptc lcgionari, dintre care cci mai impor-
tanti au fost Traian Cotiga si Gheorghe Proca (colnborator al
lui Horia Sima in "Comandamentu l de prigoana'', ca re a par-
ticipat ~i la trecerea comandantilor lcgionari in Po loni a). in
lagarul de la Vas lui au fast efectuatc 32 de cxecutii, printre

'n ".Legillnea in texte originale $i imagini, ed. Lucian Borlea-

nu, Bucur estl , Edit ura Lucman, f.a., p. 203.
13 "Cum au fost martirizati legionarf de In Ramnicu Sarat'', in
Pertnanente. an IV, or. 9/2001.

145
care Ion BeIgea si Ion Anto niu, tar la Miercurca Ciuc au murit
44 de lcgio nari, cei mai impor tanti fiind AfiJon Dorea (mem-
bru in grupul It. Nicolac Dumit rcscu") si lordachc Nicoara '4,
Supravictuit orii de la Vaslui au aflrmat c;i rcgimcntul local de
infant cric a inconju rat cladirca lagarului, iar eclor 32 de lcgio-
nari citat i Ii s-a spus ca unn a sa fie transportati la Mic rcurca
Ciuc, insa au fost cxecurati".
Nu in toatc judctclc larii au fast cfect uatc eelc trei cxccutii
confonuc dispozitici: in judctclc Cluj, Prahova, Bihar, Brilil a,
Tclcorman, Mused , Romanati , Trci-Scaunc, Sam-Marc. au
fost supusc rcpresal iilor doua pcrsoane, in j udctclc Roman,
Vaslui, Salaj, Suceava, BULiu catc una, iar in judct ul Brasov
numaru l eclor pcdcpsi ti a fos t ridicat la patru. Au fost si t uatii,
ca i n j udctu l C ah ul, unde lcgionari i au fo st cxccutati d up a ter-
menul di n c ircu lara guvcmului. in tota l, au fa st cxccutati 147

IeglOnan 7~
.
Corpuri lc cclor nouf Icgionar i implicati in asas inarca lui
Arma nd Calincscu au fest cxpusc 13 loeul atcnt atului" , gcst
imitat si de uncle autoritat i locale ill cazut .Joturilor de trci':".
Mcmoriali stii pcr ioadci au afi rmat c,i brutalitatea guvcm ulu i a

vezi supra, p. 104 105.

74 Legiunea intexte originate si imagini, p. 203-206.
75 Calescu, Emil, .jnsemnari din prigoana. Transportul -fantoma.
Masacrcle din lagaru! Vaslui , 2 1 septcmbrie 1939", in Perma nente,
an IV, nr. 10/2001 .
76 Legiunea in teste originate si imagini, p. 206-210.

77 .Razbunarorii" ucisi ~i azvarliti pc caldara m [55,9 kb],

<www.fg man u.org/i mag/O! Perioada Capitanuluill mage I 33.j pg>
(25 mai 2004)
7K Sturdza, lIie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De la
Legiunea Arhanghelul Mihailla Legiunea Striiinii, Bucuresti.
Editura Vremea, 2002. p. 25; Scene de groaza in toata lara. Trupurile
lcgionarilor ucisi sunt expuse pc strazi si in picte [43 kb], mai 2004,
<www.fgmanu.crg/imag/O ! Perioada Capitanu lui/lmage I 32.jpg>
(25 mai 2004 ).

146
provocat 0 profunda impre sie. Uneori, copiii de scoala au fost
dusi sa vada corpurile patrunsc de gloa ntc ale ce lor noua asa -
sini". Con form unor surse, in judctclc in care lcgionari i nu au
fast gasit i la do miciliu, au fost cxccutati dctinuti de drep t co mun,
asa cum s-ar fi intamplat la Craiova (jud. Dolj)80. Unii lcgionari
au scapat de rcpresalii prin interventia autoritatilor local e sau a
superiorilor militari din unitatilc in care erau concentrau" .
Consecintele asasinatu lui au co ntinuat 0 pcrioada cu noi
are star i printre legionarii c unoscuti, eel mai impo rtan t fiind
Ilie-V lad Stu rdza . Acosta locuise 0 perioada la Copcn hag a,
unde era ambasador tata l sau, iar in yarn anului 1939 a intre-
pr ins activitati de curierat intre " Co manda mcntul" de la Berlin
~ i Corpu l " Razleti". Dupa asasinarca lui Armand Cdliucsc u a
Ince rcat sa fuga din tara deoarece era ur marit de autor itati, dar
a fast pr ius si arcstat.
Rcgi mul initial al detentiei noilo r lcg ionari arcstati a fast
dur, fiind Inchisi singuri in ccl ule ncspatioasc si, uncori. ap li-
candu-li-sc pcdepse corporalc. Ulterior accstia au fost trans-
portati in lagarcle unde sc e fectua domiciliul obligatoriu, iar
regimul dctcntici s-a tnmuiar". La Ramnicu Sarat, timp de
zcce z ilc dctinutii au fost tcrorizati de gandul ea puteau fi cxc-
cutat i, dco arccc nu Ii s-a comunicat nimic despre statutul lor.
Imcd iat dupa 22 scptembrie , ratia de hra nii a scazut la 4 lei, iar
rcgimu l Ii s-a inasprit drastic, ncmaiavdnd dreptul ca cumpere
nim ic cu fondur i proprii". La inceputu l lunii octombrie rcgi-
mul deja revcn ise la normal , iar cei arestati aveau din no u sta-
tut de detinu ti politici .

7'l' Dorian, Emil, op. cit., p. 85.

III Bolla, Zaharia, Amintiri $i co nsideratiuni asupra Miscarii
Legionare, Cluj-Napoca. Editura Apostrof 2002, p. 79.
11 Chiorea nu, Nisto r, op. cit., p. 47 ; Dosar Horia Sima
(1940-1946), p. 148.
81 Sturdza, Ilie-Vlad, op . cit., p. 27-3 1.
8! "Cum au fost martirizati.. .'', in loco cit.

147
 Rcpresiun ca din noaptea de 21 spre 22 scprcmbr ic nu nu-
mai ca lasat Miscarca lcgicnara ffira lider ii .astorici '', dar orice
noua conducere devcnea greu de aeceptat de toti legionarii .
Ce i clibcrati din inchisori anterior reprcsiunii puteau fi acuzati
cii au icsit din inchisoarc scmnand .declaratii de sup uncrc" sau
pr in intcrventia familiilor. Niei cei de la Berlin IlU avcau un
statut pozitiv, dcoarccc pcntru a doua oara provocascra pr in
act iuni ex tremiste coc rcitia autoritatilor. in acel moment, de-
vcnca evident ea lupta pcntru puterc urma sa se dea in inte-
riorul unor grupuri mai mici, pe crite rii referitoarc 1.1 .xu fcrin-
[cle prigoanei".

in scptcmbrie 1939, rep rcsiu nea autoritatilor asupra

Miscdrii lcgionarc a atins nive lul maxim de 1.1 infiintarca orga -
nizatici nationaliste ex tremiste. Organizatia avea toate sansclc sa
se stinga ~ i sa intre in anonimat, daca nu ar f ajutat-o situatia
intemationala sa rcvina pe seena politica. La sfa rsitul luni i
septembr ie, dcznoddmdntul razboiului d in Polonia era foarte
c1ar, iar guvemul Il U putea face abs tractic de d isparitia aeestui
stat si aprop ierea granitci Gennaniei fata de Romania. in a
do ua decade a lunii septembrie, in cc rcuri le inteleetualc din
Bucurcsti circula zvonul en germanii bucovincni ar fi unnat sa
se riiscoalc in urma inaintar ii frontulu i gcnn ano-poloncz, pos i-
bi litate care a fost sistata de fixarea granitci URSS pc fosta
Ironticra romano-pol ond. Uncle vocl au pus atentatu l asupra
lui Annand Calinescu pc seama diversiun ii germane, care ar fi
pregatit cc hipa de lcgionari'". Indifcrent de vcri dici tatea
acc stor zvonuri, cste eert ca starea de spirit a popu latiei era a-
gitata, iar guvemul trebuia sa admita relaxa rea eon tlietului ell
legionarii.
La inee putul lunii oc tombrie, represaliile provoeate de
moanca lui Arm and Calinescu au fost Inlocuitc prin intelegeri
eu Icgionarii , atitu dine Inlcsnita de uccunoasterea de catrc gu-

"' Donan,
E
rnn,I 01'. CiI. , p. 85.
148
vern a pozitici Gennaniei tata de Miscarca lcgionara. Regele
Carol al Il-lca a rcnuntat si la ultim ul om de otcl al regimulu i
din guvcru, Gabriel Marineseu, care a fost schimbat de 1a Mi-
uistcru l de Interne. Paralcl cu acccptarea Icgionarilor ca f0115
politica, au inccpur ncgocieri ~i eu najional-taranistii si natio-
nal-libcraiii. Conducatorii legionari supravictuitori ai detentiei
au Inccp ut sa poarte trat ative cu reprczcntantii guvcruului. Pri-
mul dispus sa rcnuntc la opozitia fata de Caro l al II-lea a fost
Vasile Novcanu, fost ul scf al judctului Arad, care a fost urmat
dupf un timp de Ilic Gflrncata ~ i Comcliu Georgescu (doi
dintrc fondatorii Miscarii lcgionarc).
Astfel ca, in conditii cxceptionalc, Miscarca lcgionara a
iesit intarita poli tic dupa asasinarea lui Armand Calincscu, dcsi
ca structure dc "cadre" nu mai scmana abs olut deloc cu orga-
nizatia care in 1937 castigasc 15,58% di n voturile electo-
ratului.

3.5. Refa cerea arganizatiilor locale

Ultimcle masuri reprcsivc asupra lcgionarilor au fast a-

doptate in lunilc octombrie si noiembric, cand unii mcmbri ai
foste lor cuiburi cu potential terorist sunt arcstati". Accstia
fusesera idcntificati inca din primavara, dar in contcxtul rc-
laxarii regimului de dc tcntic al lcgionarilor nu au mai fost in-
chisi. In primclc luni dupit 21 scptcmbrie 1939 cxistau infor-
matii ca sc pregateau noi atentate", iar autor itatilc au fost
vigilcnte, dorind sa cvitc alte dra me.
Masura Intrcprinsii de .Razbunetori" nu a fost co nside rate
de roti lcgicnarii un act benefic pentru miscarc. Disparitia
vechilor lideri si tcama de represi une au provocat un nou val
de dcsolidarizarc a fostilor lcg ionari, care insa nu s-a comparat

~5 DANic. Fond DGP, dosar nr. 2541l939.

86 Ibidem, dosar nr. 262/1940, f. 89.

149
eu eel din 193881 . T otusi, eci no ua " razbunatori" au intrat si ei
in mitologia lcgionara a .sacriflciului''. iar modul in care au
fost asasinati a scns ibilizat Intrcaga opinie publ ica, nu numai
pc Icgiona ri. Ulterior, au aparut cantccc leg ionare in care sc
omagia "sacrificiul" lor.
in luna dccembr ie, masuri lc de desti ndcrc au provocat
deja primclc maser! de reorganizare printre fostele cuiburi'".
Cu toate ca autoritatilc urmareau Indcaproape toate accstc mis-
ca ri", I1U au intcrvcnit, deoarece lcgionarii avcau ca prim 0-
90
bicctiv ajutarea celor din inchi sori Putinc g rupari aveau in
vedcrc actiuni teroriste, mai ales printre famil iilc maccdoncn e
rad icale din Cadrilater'".
Cuiburilc din CML aveau dispozitii de la Berlin sa astcptc
"in linistc" cvenimentele iutemationalc !;'i astfcl s-au marginit
la act iuni in favoa rea colegilor aflati in dcrentic'" . Deoarece
membrii vce hi ai euib urilor din CML au revenit in organizatie,
cuantumul cotizatiilor a crescut" , iar accst segment a l Miscarii
legionare devenea cxtrcm de periculo s in cazu l unei reorgani-
za ri, avand in vcdcrc ca dispunca de bani !;'i nu se temea de
eventualc arcstari . Dupa pr imele masuri de dcstindcrc, cci mai
activ i lcgionari au fost studcntii din CSL. Dcs i nu-i puteau
ajuta cu bani pe cci a flati in dctcn tic, s-au facu t vizibili pri n
sabotarca nou-infiintatul ui Front Nati onal Studcntcsc (in
continuare FNS). Conform dispozitiilor, toti student ii trebuiau
sa se inscrie in FNS, cu obl igatia sa dcpuna juramant fata de
rcgclc Carol a l II-lea. in ian uarie 1940, la Fac ultatca de Drept

87 Ibidem, dosar or. 24011939, f. 100- 10 1; Ibidem, dosar

nr. 9/1939, f. 120.
88 Ibidem, dosar or. 911939, f. 232.
89 Ibidem, dosar nr. 24011 939, f. 100-101.
90 Ibidem, dosar or. 9/1939, f. 232.
91 Ibidem, dosar or. 2111940, f. 55.
92 Ibidem , dosar or. 6/1940, f. 383.

93 Ibide m, dosar nr. 9/1939, f. 308.

150
din Bucu rcsti la scd intclc de constituire a FNS din cci 400 de
studcnti Inscrisi au part icipat doar 50. Tendinta era de a sc
rcin f iinta fostclc asoc iati studcntcsti, iar lcgio narii duecau 0
campanic active de denigrate a noul ui organism prorega l. La
Facultatca de Tcologic, studcntii legiona ri s-au intrunit la
sfarsitul lunii ianu arie si au dccis sa-i inc urajczc pc co lcgii lor
sa nu dcpuna j uriirndnt fat,1 de FN S'J~ . La Facultatea de Litere,
studcnt ii lcgionari si com unisti au refuzat sa se lnscric in no ul
organ ism , e ll toatc ca majoritatca co lcgil or adcrascra la catcva
zilc d upa infiintarc'". in final, toti studcntii au fost convocati in
amfiteat rele facultatilor pentru a depu ne j uramant regimul ui au-
toritar, dar lcgionarii au rcfuzat In general sa pronumc fonnulelc
ce rcmoniale". in caz dc rcfuz fii~i~, stude utii cra u amcnintati
ell mobil izarca, in conditiilc In car e sc faccau instructii militate
pentru un even tua l co nflict armat . La Universitatea Politeh -
nidi, stu dentii Icgio nari care toc mai iesiscra din inchisoarc nu
au pr imit de la Rccto rat adcvcrmtc privind statutul lor, riscfind
sa fie mobilizat i. in urma unor protcstc catrc Ministcrul Ed u-
catici Nat ionalc si Mini sterul de Razboi situatia s-a deten-
sionat, dar metod a de intimid ate se dovedca cflc icnta".
Sprc sfllrs itul Junii februarie cuib urile crau rcfltcu tc, mai
9S
ales in Transilvania . S upravegherea rnai put in atent a a au -
toritatilor Ie-a penni s legiona rilor sa sc intruncasca In sedintc
nu intotdeaun a secrete, .elemen rele' ' radieale rnobili zand u-sc
eel mai eficicnt. in lara, legio na rii pro movau idcca unui gu-
vern co ndus de Nae Ioncseu, dcs i accsta sustine a ca nu putea
face prcsiuni din eauza articol clor denigra toare la ad resa rege -
lui, pubticatc in Voelkisher Beobachter", sau a confcrintclor

9~ lhidem , dosar nr. 611 940, f. 127-289.

95/bidcm , f. 18.
'J6 /bidem, f. 381-420.
97 Ibidem, f. 2 1.

'IS Dosar Haria Sima (1940- 1946), p. 100-101.

~9 DANIe , Fond DGP , dosar nr. 21/1940, f. 56.

151
tinutc la Rad io Vicna de Victor Bi ris, care sc mutase de la
Radio Ik rlin acolo lOO.
Organizatiilc locale care au profitat de rel axarea rcg imului
au fost putinc, lipsindu-lc in primul rand coordonarea centralfi.
Oricum, valurile de dcsolidarizarc afccrascra potcntial ul Mis-
ciirii lcgionare, iar n ivelul din 1937 1111 sc putea atingc niei in
cazu l suspcndarii lcgii de dcsfiintarc a partidelor politico. Cui-
burilc teroristc s-au rcorganizat eel mai repede in Banet ~i Tra n-
sil vania (regiuni care erau coordonatc mai binc de la Berl in) .

Dupa 2 1 scptcmbric 1939, autoritatilc germane au cautat

sa se esch iveze de orice implicarc in act ul tcrorist asupra pri-
mului-ministru roman. Cu toate ea nu cxista in form atii privind
implicarca Berlinului la prcgatirca asasi natul ui, cstc imposibi l
en guvernul germ an sa nu f aflat desprc ce prcgatcau legio-
narii in capitala Reiehului. Imed iat du pe citirca anu ntului privind
as asinatu l, guvcmul german a dat un eomunicat prin care acu-
za scrviciilc engleze de organizarea atentatului, deoarecc, spu-
nea u autoritati lc de la Berlin. M area Britanic dore a sa implicc
Romania intr-un razboi co ntra Gcrm anici. O ficialii englezi
i-au acuzat si ei pe german i cii au pu s la calc atcntatul, afir-
maud ca lcgionarii care au savarsit ac tul terorist au plccat de 1'1
Berlin si erau col aboratori ai o ficialilor Reiehu lui. M embri i
.Comandamentul" s-au simt it o fcns ati de aeest joe diplomatic,
iar la 23 scptcmbric Co nstantin Pap anac e a dcpus un memori u
la eabi nct ullui Joseph Go bbcl s, in ca re afin n a cil nici un servi -
ciu nu a fa st implieat in actiunca de la Bucurcsti, iar .Razbu-
nat orii" au facut gestul di n pro pri a initiativil'Ol .
lnccpand de la sfarsitul luni i sep tembrie 1939, libcrtatca
de miscarc a legionarilor de la Berlin a fast scrios diminuata,
fiindca gc rmanii nu mai do reau ca numc le lor sa fic asociat cu

100 Ibidem. dosar nr. 18/ 1940. f. 108.

10 1 Sima. Horia, Sfar:fitul... p. 15-17; Dumitrescu- Borsa, Ion,
op. cit., p. 290.

152
cxtrcmismul Miscarii lcgiouarc. Nici un membru et grupului
nu mai avca voic sa parascascf ter itoriul Gcrmanici, iar lu fie-
care saptamana ficcarc Icgionar cu statutul de rcfugiat polit ic
trcbuia s5 sc prczintc la circ umscriptia de politic de care apal'-
tine, pcntru a i sc ap lica 0 viza de prczcnta pc camctul de iden -
lO2
titatc
Pc fondul lipsei de unitatc antcrioarf plccarii lui M iti
Dum itrcscu si a lui Horia Sima in Romania, asasinarca lui
Armand Calincscu si consccintclc acestui act au ru pt definitiv
unitatca .Comnndamcntuful'' de la Berlin. Ion Dumitrcscu-
Borsa, Ion-Victor Vojcn si Alcxandru Constant s-au dczis corn-
plet de acea actiunc si au rcfuzat sa mai colabo rczc ell legio-
nari i de la Amalicnhof Constantin Papanacc a incc rcat sa
mcntina uuitatca grupului, eu toatc ca avca prob lemc chiar :;;i
cu gcrmani i dcoarccc Miti Dumitrcseu locuisc :;;i cl in aeel i ~
l 03
mobil . Ion Dumitrcscu-Borsa a renu ntat la comanda grupu -
lui dupa asasinarca lui Ar mand Calincscu, insa de fapt activita-
tea .Comandnmcnrului" era paralizata, ficeare mcmbru cautand
sa-:;;i gilscasca alibiuri privind ncimplicarca in actul rcrorist!",
Dupa gcstul " R,lzbunalorilor", Horia Sima a stat asc uns in
Buc urcs ri cdtcva zilc, pft na la sfllrsit ul rcprcsiunii, dupa ca re a
inccput sa ia lcgntura eu oamcni i de co ntact din Capitala . ina
intc de a pleca in Banat, a purtat a disc utic Cll ing. Ion Nicolau,
caruia i-a spus sa mcntina eontactelc intre organizatii ~i mai ales
55 ia legatura eu Iuli u Maniu pentru a organ iza opozitia. Sima
mai dorea ca sc ful Corpului " Razleli" sa-l intalncasca pc Nae
Ioncscu , pentru a-l convingc sa vina la Berlin, ccea cc ar fi spor it
lcgitimi tatca " Comandamentul ui" fata de aut orita tilc germa ne.
Dupii incheierca misiunii, ing. Nicolau urma sa sc d uca la Ber-
lin, pcn tru a nu sc cxpunc identifl car ii de catrc autontnu'".

1112Dumitrescu-Borsa, lon, up . cit., p- 290.

IOJ Sima, Haria. Sfarsitul ..., p. 16- 17.
104 Sima, Haria, .Despre injurii ... ", in lac. cit., p. 10.
lOS Doser Haria Sima (19401946), p. 147-148.

153
 lmors in Bane t, Horia Sima a intrat Iu lcgatura cu prof.
Ion Protopopcscu, care i-a facut 0 cxpuncrc asupra situatici or-
ganizatici rcgionalc. Unii legionari reusiscra sa sc sustraga
arcstului in timpul rcprcsiunii, dar crau caurati in continuare de
autoritat i, dcoarccc fuscscra catalogati ca mcmbri a! cclulclor
tcroristc. Ei dcciscscra astfc l sa fuga peste granipi. Prim ul
grup, compus d in Ion Boian, Ion Pa pa , Va leriu Vint an si Ion
Tclcca, a plecat in Jugoslavia in prima jumatatc lunii oc tom-
bric, cu intcn tia de a ajungc la Berlin pcntru a sc aljitura gru~
pului de acolo. Accstia cunostcau modalitatilc de tranzit ilcgal
al fronticrci, facand parte din cchipelc ce facilitau euricratul cu
"ComandamcnlU l" IOIl . Al doilca grup a plccat ell Horia Si ma,
fiind compus d in Traian Borobaru, Iosif Vasiu, Tr aian Hcdcs,
Petre Va rlan ~i Octavian Ros u. Trecerea ilcgalf a frontierci s-a
rcalizat la 15 oetombric primr-un punet nou, pcntru a f evitatii
idcntificarca H17 Singurul lcgionar cunoscut di n aces t grup era
Octavian Rosu, fast sef legionar al judctului Caras . Dupa eli-
bcrarca de la Vasl ui, In martie 1939, fuscsc conccntrat la uni-
tatca militara undc a fast rcpartizat, iar in uoaprca de 2 1 sprc
22 septembric rcusisc eu greu sa scapc de cxccutic, pr in inter-
vcntia comandantului rcg imcntului de care apaninea. Piindca
dezcrtasc d upa aeeea, era pas ibil de un proces ill rata Curtii
Manialc!". Traian Borobaru era un legionar biiniitcan devotat
109
lui Horta Sima, eu care eolabora inca d in 1934 . Restul eelor
rcfugiat i in oetombric 1939 crau Icgionari nccunoscuti la nivc l
central, eu cx ccpti a lui T raian Hcdes de la Arad. Adversarii lui
Hor ia Sima din "Com:mdamentu l" de la Berlin afirmau ca ba-
natcni i au fast ad usi de accsta pcntru a spori uumaru l de adcpti

Sima, Horia, Sjan;illll ..., p. 3.

HIt>
107Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 148.
108 "Note bibliografice. Octavian Rosu'', in Tara $1 Exilul, an
XVIII, nr. 3-4, ianuarie-febr uarie 1982, p. [!H9.
109 Sima, Horia, "Ne-a pariisit si Traian Bo robaru", in Tara si

Exiful, an VII, or. 11-[2, septembrie-octombrie 197 1, p. [-7.

154
ai sai in proccs ul Iuptci pentru pute rc'!".
Grup ul de lcgionari refugiati care a plecat ell Horia Sima a
Inccrcat sa obtina viza de tranzit pcntru German ia la Bel-
grad'!'. Legatia dip lomatica de aeolo a tcrgivcrsat raspunsul,
astfel ea cei ease riseau sa fie idcntificati de autoritatilc iugo-
slav e ~ i cxtradati in Romania. De data aceasta Il U au ma i trccut
ilcga l prin Ungaria, alcgand punetul iugoslavo-gcrman Mari-
bur. Dupa cc au rcusit sa treaca fro nticra iugosla va, au fost
prinsi de germani in localitatca Spiclfc ld, in noaptca de 9/ 10
decembrie, fiind Inchisi la Graz pima la clarificarea statutului
lor. In rcspcctiva Inchisoare au aflat cil erau detinuti si lcgiona-
rii d in ccla lalt grup, pentru accleasi mouvc'". Coordonatorului
grupului de la Berlin, Ion Dumi trcs cu-Borsa, a fest convocat
de autoritatilc germane pentru a fi chestionat daca ce i din gru-
pul ineh is la G raz putc au primi statutul de refug iati politic .
Dumitrcscu-Bors a a confinnat, iar in catcva zilc toti cc i arcs-
tati au aj uns in capi tala Germanici!".
Dup a ce s-a inte rs la Berlin, Ha ria Sima a aflat de la Ni-
eolae Petrescu despre tcnsiunilc din interiorul grup ului. Petras-
eu nu ma i loeui a la Amal ienh of, deo arece se mutase la Petre
Panta, un roman care so stab ilise de zeec ani la Berlin si care a
fast .zacolat" de acesta pent ru a colabora eu lcgionarii'". Sin-
gurul memb ru al "Comandamcntelor de prigoana" care mai
dorea contin uarea opozitici fata de Carol al II-lea era
Constantm . p apanaec us .
Dupa plccarea lui Ion Dumitrcscu-Borsa in Itali a (la

110 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 293.

I II Haria Sima ~i Octavian Rosu la Belgrad, 8 noiembrie 1939
[44,4 kb], mai 2004, <www.fgmanu .org/imagl02 Intaiul exil din
Gennania/lmage I0 16.jpg> (25 mal 2004).
'" SIma, Ha na, S'''- . I..., p.3.
'Jar~ltu

1IJ Durnitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 293.

114 Sima, Har ia, Sfdrsitul ... , p. 3.
us Ibidem, p. 12.

155
Inccputul anulu i 194 0)"6, la conduce rea "Comandamentului"
au venit Constantin Papauacc ~ i Horia Sima, care de fapt
fuscscra cclc mai act ive "cl emente" ale grupului si anterior a-
sasinarii lui Annand Cdlincscu. inca din primava ra anu lui
1939, ei ii prop usescra lui Jon Dumitrcscu -Borsa sa fonnezc
lmprcuna un triumvirat la conduccrca ..Comandamcntului",
dar odata cu plccar ca lui Miti Dumitrescu si Hari a Sima d in
Romani a dczbatcrca fusese amfmaHi l 17 .
Dupa rclntoarcerc a la Berlin, Horia Sima imp rcuna cu
grupul de Icgionari tidcli (majoritatca dintre ei nou vcniti) au
incep ut sa lsi desfllsoarc activitatca scparat de restul lcgiona-
rilor din Capitala gcrmana, mutfindu-si sediul in easa lui Petre
POllla ll 8 . 0 parte din trc cci sositi Cll Ha ria Sima in decembric
1939 nu locuiscra de la Inccp ut la Am alicnho f" 19 , de unde ple-
case $i Nicclac Petrescu . Dupa sarbdtorilc de Craciun din anul
1939, Har ia Sima a inccput sa prcgatcasca 0 noua strategic
privind pozi tia fata de Carol al If-lea. Planul sau nu era cu
nimic diferit de celelalte doua din 1938 si 1939, rcspc ctiv de-
Icnn ina rea abdic arii regelui prin anarhic intema, care ar fi
afcctat siguranta statului. Sima prop unca ca un gru p ac tiv de
Icgiona ri sa se lntourca ilegal in tara , de unde sa incercc dcsta-
bilizarca rcg imului. Constantin Papanacc, desi nu se impotr i-
vca actiunilor vio lentc, nu a fost dispus sa se Intoarca in
tarallO, astfel Cll Ha ria Sima a prcgatit actiunca separat de res-

116 Dumirrescu-Borsa. Ion, 01'. cu. p. 296.

m Ibidem, p. 269.
II I Masa de Craciun 1939 [ 15,6 kb], mai 2004,
<ww w.fgmanu.orglimagl02 Inta iul exil din Gennaniall mage I65.j pg
25 mai 2004) .
119 in fata baracii din Tempe lhof. De la sta nga: Biloiu, Tolcea,
Cracea, Vasiu, Si ma, Popa, Popovici, Seitan, Gavagina, vintan. Ro-
su, Petrascu (78 kb], ma i 2004, <www.fgmanu.orglimagl02 lntaiu!
exil din Ge rma niallmage I78.jpg> (25 mai 2004) .
120 Sima, Ho ria. .Documentare. Cine falsific a istorta?", in Tara
si Exilul, an II, nr. 5, I manic 1966, p. 23.

156
tul "Comandamcntu lui".
La ineeputul lunii ianu arie 1940. in easa lui Petre Po nta
din Berlin l2l , grupul lui Horia Sima, alcatuit din 17 persoane, a
[inut 0 serie de intruniri in care erau analizate strategiile de o-
pozitie rata de Carol al Il-lca. Dintrc accstia, putini crau legio-
nari cunoscuti: Horia Sima, Virg il Mihailescu, Hie Smultca,
Nieolae Perra scu. Nicolae Scitan. Octavian Rosu, iar restul ta-
ccau parte din cuiburile tcroristc organizatc de Horia Sima in
122
toamna anu lui 1938 .

Dupa ian uaric 1940, " Comanda mc ntu l" de la Berlin ea

entitate nu a mai a vut nici 0 import anta in Iuarc dccizi ci pr i-
vind actiunilc Miscdti i legionare. Ho ria Sima si e ll grup ul Sa ll
au pregatit un plan pentru rastumarea lui Ca rol al Il-lea, care
nu dispunea de aprobarea nici unui organism conducator a1
Miscari i legionare. Doar Constantin Papanace si-a dat cu grcu
acordul, tara a participa la nici 0 ~edin\a pr ivind organizarea
lo viturii de stat, prcfcrand sa astcptc cvolutia evenimentclor
intcmationalc.
Grupul lui Hari a Sima a fast impartit in cinci cuiburi, sub
co nduce rea lui Nieolac Pctrascu, Octavian Rosu, Alcxandru
Popovici, Hie Ro tea ~i Eugen Teodoreseu . Sedintclc au av ut
l2J

loe fie in casa lui Petre Ponta, fie in locuinta legionarilor vcn iti
c u Haria Sima in dccem brie 1939 care nu statcau la Amalien-
hofm . Planul loviturii de stat prezentat de Horia Sima a fa st

III $edintii restransa la Ponta. De la stanga: Boian, Borobaru,

Rotea, Popovici, Sima, Rosu, Smultea si Perrascu [26,7 kb], mai
2004,
<www.fgmanu.org/imag/Oz Intaiu l exi l di n GermanialImage l74.jpg
> (24 mai 2004).
IU Sima, Horia, Sfiir#lul.. ., p. 38-39.
m Sima, Horia, Sfiir#tul..., p. 18.
124 Dupa 0 -\icdin\A la baraca din Tempclhof. Se vad de la stdnga:
Borobaru, Sima, V. Mihailcscu, Rotea, Papa Ion, Smu ltea, Bolan,

157
eel .clasic": un asasi nat nu poate schimba siruatia intcrna de -
cat dacd este Insotit de 0 miscare revolutionara. Conform noii
stratcgii, cl a dnt mai marc importanta provinc iei ~ i mai ales
Brasovului, dcoarece considcra axa Bucurcsti-Brasov coloana
vcrtcbrala a Romanici. La nivel local, trebuiau controlate insti -
tutiilc statului, dupa care pomea 0 miscarc sprc Bucurcsti unde
mascle ar fi fast atrasc dc partea loviturii dc stat. Modelul rc-
volutici bolsevice din 1917 a fast .Jmbunatatit'' eu eel al marsu-
lui asupra Romei, dar punctelc centrale ale lovituri i ramdnea u
ta l Radiodifuziu nca , Palatul Tclcfoanclor, Prc fcctura Poli tici,
Prefcetura Capitalei, ea ~ i in 1938 si 1939. Pentru pleea rea
sprc Romania au fost sclcct ionati din eadru l grupului lui Haria
Sima doar lcgionarii care putcau stabili i lcgaturi cu organiza -
tiilc din tcritoriu : Octavian Rosu, Traian Borobaru, Hie Smultea,
Hi e Rotca, Eugen Teodorescu, Ion Boian $i Nieolac Petrescu':",
Finantarca plccarii spre Romania a fast dcstul de dificila,
in masura in care din lara, dupa relaxarea statutu lui lcgio -
nar ilor din toamna anului 1939, nu mai primeau dccat putini
bani (majoritatea erau folositi pentru rcorganizare si ajutorarea
cclor inchisi). inca din vara anului 1939, Ha ria Sima, prin Ni-
co lae Pctrasc u, strdnsese ba ni din cot izati ilc grupu lui de la
Ama lienhof, iar la inceputul anulu i 1940 suma ajunscsc la
1.300 RM (Rcichsmark). Prin ajutoru l financiar dat de Petre
Pont a, gruparea tcrorista acumulasc 3.000 RM, bani care cra u
suficicnti pentru transpo rtu l pana in Iugoslavia si trecerea
fronticrci pen tru opt persoane. Lui Ha ria Sima i-a fost mult
mai greu sa faca rost de pasapoarte false , iar in cclc din urma
nu a putut gasi dccat cinci. Acestea au fa st falsi ficate de Pe tre
Ponta, de profesie dcscnator, care a fabricat stampile false din
cauciuc. Pentru a tnsela vigilcnta autoritatilor germane, care

Petrescu, E. Teodorescu, Seitan, Popovici. Cracea [51,7 kb] . mai

2004, <www. fgmanu.org/imagl02 Intaiu l exil din
Gcrma nia/l mage 187.jp g> (25 mai 2004 ).
m Sima, Har ia, Sfiirsuut ..., p. 19-20.

15H
solicitau vizc sap tamd na!c pcntru lcgionarii rcfu gia ti. mcmbrii
cc lulci tcroristc au anuntat di plcaca la Vicna sa u di se muta in
alte carticrc ale Bcr linului, pentru a lncctini procesu l birocratic
a l cv idc nticrii!". in cazul in care ar fi fost pr insi, ci trcbuiau sa
declare ca aveau informatii de la oficial ii Rcichului cii Roma-
nia intentiona sa intrc in razboi ell Gcnnania ~i nu au dorit sa-i
pnn. ct-a ace1moment Ia BcrI"In 127 .
o alta marc problema a g rupului consta in absente unor
lcgaturi solide ca re sa facilitczc tranzitul fronticrci. Ha ria Sima
~ i apropiatii sai au [inu t Inrotdc auna lcgatu ra Ctl lara, de unde
au primit si import ant e fonduri . Dar dup a asasinarca lui
Arman d Cali ncsc u au spo rit vcrificarilc la granita de vest au
fast lna spri tc , iar rctclclc clandestine de tranzit au fost idcnti fi-
catc. Dupa trcccrca in Jugosla via di n octom bric 1939, Horia
Sima a fost ncvoit sil-l lase acolo pc unul di ntrc noi i refugiati,
Traian Hcdcs, avocat la Arad si mem bru cunosc ut al Miscarii
legionarc. Fiindca accsta avusese 0 criza de tubcrculoza, nu s-a
ma i putut dcplasa pc vrcmc de toamna, iar la scurt timp a fast
arcstat de autoritatilc iugoslave ~ i predat cclo r rornfiuc. in ur -
111a unchetelor, au fast d cscoper iti prof. [on Proto popescu ~ i
ing. 100 Nicol au, la Bucuresti , ca oa mcni de lcgatura ai rctclci
tc rori stc condu se de Horia Sim a. Astfcl ca trebuiau gasitc noi
pu nct c de trcccrc, sa rcin a prcluatil de orgauizatia lcgionara di n
Banat, ncdcscoperita inca 128.
Prcgat irile plccarii in Roma nia s-a u finali zat hi Inccpu-
lui lunii apri lie 1940, fiind facutc uncle mod ificari ale cc hi-
pei componcntc. Nieolae Pct rascu . in ea lita te de fast sc f a l
regiunii Icg io nare Sibi u, avea misiun ea de a mobiliza orga-
nizatiilc de aco lo. Tr a ian Bo robaru , desi era d in organizatia
Ban at ca si Ho ria Sima, avea expcncrua tranz itului ilega l al
fro nt icrci si putca giisi user pcrsoanc de co ntac t in Banatul

Ibidem , p. 35-37.
126

Dosa r Horia Sima (l940- / 946) , p. 106; Ibidem , p. 108.

Il7
m Sima, Har ia, Sfdrsitul..., p. 29-.30 .

159
sfirbesc. I1ie Rotea fusese noul sef al regiunii Hunedoara
dupa rcorganizarca lui Horia Sima in scptcmbric 1938 si
avea si unc le legal uri cu organizatiilc CML de la Uzina de
Armament Cugir. EI trcbuia sa tread primul , pentru a pre-
gali logistica opcratiuni i ter or iste. imprcunii cu Hie Rotea
trcbu ia sa piece ~ i I1 ie Smultca, a caru i abilitate de a treee
ilcgal frontiera ncce inutila cxistenta pasaportului. Studen-
tul Eugcn Teodorcscu a fast inclus in grup deoarece cu-
nostca organizatia clandestine din Dobrogea si astfe l putea
mobil iza leg ionari pentru lovitura de sta l aco lo. lon Boian
unn a sa piece si cl f:1rJ pasaport. deoarecc avea expcricnta in
treccrea ilcg ala a frontiere i romano-iugoslave. lmprcuna cu
acesta, a fost dcscmnat sa piece ~i studentul Petre Dimitriu,
care nu era cunoseut de autoritati in Bucurcsti si care avca
misiunea de a rcorganiza studcntimca din Capitala, in can-
ditiile in care Mihai l Varfurcanu e ra suspecter ca a colaborat
cu autoritiltilc in prindcrca unor lidcri cland cstini.
"Comandamcntu l" de la Berlin nu a avut cunostinta des-
pre strategia grupului lui Horia Sima, astfel ca membrii a-
cestui a au plecat trcptat. pentru a nu crea ban uicli. Ei au mo-
tivat ca doresc sa se mute in altc erase pentru a gasi de lucru.
Pri mii eare au parasi t Berlinul au fast Ilic Rotea ~i lIie Smul-
tea, la mijlocul Iunii aprilic, trcca nd granite tara probleme si
lar a sa asteptc si restu l grupului. Tot in acea pcrioada, a
plecat si Tr aian Borobaru, cu misiunea de a prcgati locuinte
conspi rative in lugoslavia si a studia posibil iratile de tranzit.
La sfarsitul lunii apri lie, au plcca t Ion Boia n si Petre Dimi-
triu, care urmau sa tranzitcze Ungaria si apo i Iugosla via.
Accst ia au fost prinsi de autoritatilc magbiarc, care insa i-au
cliberat in urrna ncgocicrilor ~ i au putut ajunge la dcstinatie
in iugoslavia. Nicolac Petrescu a plecat la 2 ma i 1940. ale-
gand ruta Spielfeld-Maribor. La acele puncte de frontiere nu
a avut problcmc, dar in apropierc de Belgrad a fost legitimat
dc autoritati, iar de tcamf sa nu fie dcscopcrit a fugit. renun-
land la pasaport. Har ia Sima a plecat ultimul, lmprcuna cu
160
 Eugen Teodorc seu , la 5 ma im, dupa ce a reusi e u greu sa-l
convi nga pc Con stan tin Papanaee de neeesitat ea lovituri i de
stat. Oetavian Ro su nu a mai intrat in gru pu l tcrorist, in primul
ran d pcntru ca era lot din Banat ca multi altii, dar ~i pentru ci
Ho ria Sima avca Incrcdere in el, lasandu-l s3-1 supravcghczc
pc Co nsta ntin Papan aee.
Me mbrii grupului s-au reunit la Bclg rad la 7 mai, iar la data
d e 9 mai s-au dcpla sat intr-o localitate din apropi erea fro nticrc i
ell Ro mania, un de stabilise lcgaturi Traia n Borobaru . Aco sta
sc in tal nisc in ca pitala iugoslava eu legionarul Pet re Vfirlan,
d in organ izatia Bannt . care prc gatca noi mc todc de tranzit al
Ironticrci. insfl cci doi au fost prinsi de au tori tatil c iugoslavc in
limp cc inccrcau sa falsificc doc umcn tclc ncccsarc grupului
pcntru a ajunge in Romania, iar planul de la Berlin a suferit pri-
rna rup tura . Ca ~ i Nicolae Pctrascu, Horia S ima ~i Eugen Teo-
doreseu fuscscra lcgit imati pc tren in drum spre Bclgrad si
probabil autoritatilc era u alcrtatc . Aceasta defcctiunc a planu-
lui a afeeta t legaturi le d intre Horia Sima si Ion Boian. care sc
afla imprcuna eu Eugen Teodorcscu in alta localitarc de fron -
tic ra, d upd ee plc ca scra de la Bclgrad pent ru a studia posibi-
Iitat ile de treee re in Ungar ia . Ion Boia n avea expcric nta in
folo sirca rutci Bcba Veehc - Szcgcd . care era una din variante
in condit iilc lipsci de solutii in primd va ra anulu i 1940. Cc i doi
au rcusit pana la urma sa treaca in Romania. eu toa te ea fuse-
sera prinsi, dar rc usiscra sa cvadcze . Petre Dimi triu a fost ares-
tat de j an darmii iugo slavi in timp ee inecrea sa treac a eu Horia
S ima si Nicolae Pctrascu prin vcchiul punet de trccere ilcgala
a fro ntierci Latunas. Si jandar mi i romani con trolau bi ne zona
dupa arestarea p rof. Ion Protopopcseu , insa era singura ruta pc
care cci trc i 0 cunostcau. in ccle din urma, la 19 mai , dupa ce

129 5 mai 1940. Horia Sima si Eugen Tcodorescu pleaca spre ta-
ra. Pc peronul garii Berlin. tnsotiti de Seitan si Popovici [4 1.2 kbJ.
mai 2004, <www.fgmanu.org/imag/02 lntaiul exil din
GermaniaJ lmage 190.jpg> (25 mai 2004 ).

16 1
 trcc uscru in Roman ia, Horia Sima si Nicolac Pc trascu au fost
prinsi de jandanni s ! arcstati. Hor ia Sima a fast tinut 0 noaptc
in localitat ca de fronucra unde a fost idcntificat, dupa care a
fost tra nsportal la Timi soara, iar mai apoi la Bucurcsti pentru
an ch cta. Nicolac Petre scu a Incercat sa sara de pc acopcrisul
primdrici d in local itatca in care a fast arcstat, iar in urma frac -
luri lo r a fost intc ma t in spita lul d in Oravita. In tim pul auc hct ci
a dec larat ca a venit in Romania pcntru a nu-l prinde razboiul
gcrmano-ronuin la Berlin si s-a artitat dispus sa semnezc 0 .dc-
claratic de supuncrc"!" .
Ho ria Si ma nu a avut parte de trata ment dur dccat de la
j an dar mi i care l-au prins, iar , d upa cc a aju ns la Timisoara,
conditiilc au fost chiar fo artc bu ne, dcsi era in pcrmanenta pii-
zit de 0 gardil numc roasii. [nsotit de autoritdtilc MinisteruJui de
Inte rne de la T uu isoara , cl a fost d us la Bucuresti , fiind anchc-
tat ma i intfi i de Jandanncric si mai apoi de Dircctia Gc ncralf a
I'o litici. S ituat ia in Europa la aeel moment era foarte tcnsio-
na ta , dcoarccc Gormani a tocmai inccpusc ofens iva in Europa
de Vest, iar Bcl gia ;; i O landa cazuscra in catcva zile . Ca si Ni-
colac Pe trescu, Horia Sima a declarat cfl a venit in Romania sa
prcintampin c un razboi gcnnano-romau prin discutii eu auto-
rna tilc. in cal itate de mesagcr al Rc ichului. inca de la inccput,
dcoarecc a fos t anchetat de cc i ma i lnalti oficiali ai Ministe-
rului de lntcmc , a intclcs ca nu va avca un rcgim de detenjic
du r, cu toatc ca nu i s-a comunicat cum evo lua frontul in Eu-
ropa de Vest 131.

130 Sima, Haria, Sftiqitul... , p. 59- 121; Dosar Horia Sima

(1940-1946), p. 105-106.
131 Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 108; Sima, Haria, Sfdr-
situl ..., p. 127-134.

162
 Ca pltol ul d
Mlscurca legfonar a la guvernare

In primavara anul ui 1940, Miscarca legionara se afla din

nou in ccntrul atcntici pc sccna publica din Romania, datorita
cvolutiilor internationale, dar si modului subversiv dc propa-
ganda. Germania, dcsi nu a avut niciodata 0 atitudinc clara de
sustincrc fata de national istii cxtrcmisri romani, folosca statu-
tul semilegal al accstora pentru a face prcsiuni asupra guvcr-
nu lui de la Bucurcsti. In aceste conditii, atat lcgionarii care
lnccpuscrd dcstindcrca in iama anului 1939, dar ~i partizanii
lui Haria Sirna. care inccrcasc rani rczultate din nou 0 lovitura
de stat, vor purta 0 lupta pcntru apropicrca de Carol al Il-lca in
scopul purticiparii la guvcmarc.
La inccputul anului 1940, lcgiouarii din teritoriu erau in
plin proccs de rccvaluarc a vedcr ilor politicc, eu cxccptia cui -
burilor reroristc care stiau foarte binc ce avcau de fiicut. Cu toatc
di. autoritatilc duceau 0 politica de dcstindcrc, la nivcllocal mai
cxista tcarna rcpresiunii. Temerilc au disparut insii complet
dupa cadcrca Frantci (22 iunic 1940) in (11a masinii de razboi
germane. Inccpand cu accl moment, legionarii erau consticnti
ca puteau ajunge la putere tara sa trcaca prin proccsul electoral
si au inccput sa promovcze 0 atitudine de apropicrc fala de rcgc,
care avca atributul constitutional su-i cherne Ia guvcrnare.
Astfcl ca, lidcrul eenlrului de influcnpi legionar care reu-
sea Sa sc .Jegitimcze" ca eel rnai rcprczcntativ avca sa fie con-
sacrat succesor "de drept'' al lui Corncliu Codrcanu. Conform
dispozitiilor d in Carticica sefului de cuib, Miscar ca legionara
trcbuia sa aiba un scf a ciirui autorirate era incontestabila, ast-
fcl ea pcrioada intcr imatului unor .Comandamcntc'' trcbuia sa
inceteze.
in contextul ereat de ccdarilc tcritorialc catrc URSS din
tunic 1940, Miscarc a lcgionara s-a prezentat drept fotta poli-

163
tica care putca intervc m pc hlnga Ge rmania pcn tru a cvira 0
noua d iv izarc a tcritoriulu i national. Ca rol al Il-lca a fost foartc
pr udent i n nominaliza rca unu i prim-ministru dintrc lcgi onan ~ i
a Inccrcar form u la unui partid unic tot alitar , in ca re sa intrc si
fostii advcrsari cxtrcmisti. Dupa deci zia de la Viena din a ugust
1940, legionarii coordona]i de Horia Sima au rnccrcet sa-l riis-
toa m c pe monarh prin tr-o lo vit ura d e stat . in accst context tul-
burc a fost chc mat la guvcmarc gcncralul Ion Antonescu, con-
siderat de clasa pol itica .Jraditionala'' singurul care purca sa
garantczc respectarea ordinii in sta t, fiind si un apropiat al ccr-
curilor legionarc.
Prin abdiearea regclui Carol al II-lea in favoarca fiu lui sau
M ihai, la 5 scptcmbr ic 1940, .monarhu l total itar" si-a asumat
falimcntul pol iticii sa le, ale carci au ramas neschimbatc. Eve-
nimentclc d in vara anulu i 1940 i-au consacrat pc pol iticien ii
care inca d in ani i 1930 au arras atcntia as upra ncglijari i rclatici
cu Genn ania, cu m ar fi Gheorghe Bratianu, dar si pc legionari,
apropiati p rin ideologic de regimu l de la Berlin.

4.1. Destinderea

Primi i Iidcri i Icgionari care s-au ara tat disp usi sa colabo-
rcze cu rcgi mullui Carol al Il-lc a In vederca dcstinderii au fost
dr. Vas ile Noveanu ~i comandanti i leg ionari lIie Gamcata si
Corncliu Georgescu (fonda tor i ai organizatici alaturi de Come-
liu Codrcanu).
Vas ile Noveanu fuscse in 1937 scf al judcrului Arad ,
obt inand un proccnt elec tora l bun pentru Miscarea lcgionara.
Conform uno r sursc , aeolo ar fi fast votata toata lista Misca rii
Icgionare, lnsa libcral ii au .recupcrar' prin intcrvcntia guvcr-
nului'. Pcrformanta lui ritmascsc insa lnrcgistrata la .cenu u- s!

I Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal troian infra mums. Memo-it

legtonare. Bucur esti, Editura Lucman, f.a., p. 223225.

164
Vasi le Nov eanu era astfe l un legionar c unoscut in 1938. EI a
intrat in valul al doi lea de arcstari, in catcgoria scfilor legionari
locali, alaturi de Horia Sima, care rcusisc sa eva dczc. A fost
Inchis la Vaslui, dar, la putin timp dupa asasinarea lui Armand
Calinescu, a fast clibcrat. in cpoca se spunea ca fusese foarte
afcctat de sin uciderea sotici sa le, care nflase ca ar fi muri t, si
toc ma i de aceea a dcc is sa abandonczc cxt rcmismul" Conform
unor surse, tatal silu fuscsc evreu, care dupa ce s-a crcst inar a
intra t in armata. Novcanu-tata l Il cun osc use pc Ion Zelca-
Codreanu in pcrioada activitatii pol itice nationalistc a parintclui
lui C orncliu Codrcanu alaturi de AC. Cuza si Nico lae Iorga.
Dupa Unirc, No vcauu -tatal se mutase la Sibiu. Vasile Novcanu
a fac ut rncdic ina la Cl uj, unde a dcve nit lcgionar, iar dup f
abso lvirc a profesat la Arad, ajungand scf a l judctulu i cu pri-
lej ul schimbarii .xadrclor" din 1937.1.
Hie Gamcata fuse clibcrat la pujin timp dupa moartca lui
Corneliu Codreanu, scmnand si 0 .xlcclaratic de supuncrc".
Ulterior, prin iutcrmcdiul lui Victor lamandi, ministrului de
Justitic. obtinusc un post de avoca! al sta tulu i. Dupf 21 scp-
tcmbrie 1939 a condamnat gcst ul echi pc i lui Miti Dumitrescu,
lansand noi ape1uri de colaborare a Icgionarilor Cll reg imul
au toritar". Corncli u Ge orges cu nu fuscs e nic iodatf un susti-
uator .combativ" al idc ilor lcgionarc, ell toatc ca era mem bru
fondator al organizatici. EI loeuia la Micrcurea Sibiului s! se
de plasa ell ocazii cxccptiona lc la Bucu rcsti. in 1938 a fost
arestat in limp ce s-a prezcntat sa-l apere pe Corneliu Codrca-

2 Heine n, Ar min. Legiunea Arhallghcllli Mihail. Mircare socia -

Iii si organizatie politico . 0 contributie Ia problema fascismului in-
temational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 402.
J Sima. Hari a, Sfarrirulunei domnii sQllgeroase (10 decembrie
1939-6 septembrie 1940). Lflpta Miscii rii Legionare contra regimu-
lui Caml ll, u., Editura Meta fora, 2004, p. 42.
4 Sima, Horia, ..La un an de [a moa rtea lui Ilie Giirneatil". in
Tara st Exilul, an V III. nr. 7-8, noiembrie 1972. p. 4.
165
IlU in proccsului din mai, fiind intcmat apoi 1<1 Vas lui. Dupa 30
noicmbric 1938. a fost eel ca re a anuntat in lagilru l de ucolo
moartca lui Corneliu Codrcanu, iar la putin timp dupa accca a
fest elibcrat, dupa ee a semnat 0 .xlcclaratie de supuncrc'".

lnca de la inccput, in fruntea grupului reconci liator s-a

afinnat Vasile Novcanu, mai ta nar dccdt ccilalti comandarni
legionari clibcrari ~i mai dispus la act iuni politicc. in ierarbia
lcgionara cI era doar instructor, insa probabi l ar fi fost promo-
va t de Co rneli u Cod rcanu dace nu sc instala monarhi a aut ori-
tanl, in urma pc rfonuantclor clcctoralc din 1937 .
Primelc intrcvcdcri ale lcgiona rilor .ncgociatori" eu auto-
ril:llile a ll avut loe in oc tombric 1939, fiind con vocate de Ga -
bricl Marincscu. M:lsuri lc de destindcre fata de legionarii din
lagarc au fost adoptntc in martic 1940. Ion Zelea-Codrca nu a
fOSI eel dmtdi bcncficiar. Acosta a fost mutat cu domiciliul 0-
bligatoriu de la Micrcurca Ciuc la Bucurcsti, unde a Ioeuit in
casa fiului sau Horia" La 8 martic, Mihail Ghclmcgcanu,
ministrul de Inreme , a deelarat in fata a 220 de lcg ionari cu
,.grade" di regele era dispus sa se rcconcilicze cu Miscarca lc-
gionara. conditia f i nd ca mcmbrii organizatici sa-~ j afirmc
publ ic fidclitatca fali'i de mouarh" . C u rcspcctivul pri1cj, autori-
Hitile lc-au promis legionarilor ca se pot intoarcc la veehiIe
pos tur i funct iona rcsti si vc r avea posibilitat ca sa- i comc mo rc-
zc pe cei deced ap in perioa da 1938- 1939. Ulterior, la 16 mar-
tic 1940, in prcsa ccntrala a apiiru t 0 scr iso are a 297 lcgionari
ell ,.grade" care semnau 0 .Mnrturisirc de crcdinta entre Ma -
jcstatca Sa Regele" ~i lansau un ,,Apel cat rc fostii camarazi'',
solicitfind aderarea la princ ipiil c rcconcil icru" Guvemu l a luat

~ Sima, Horia. ,.Mari existe r ue legiona rc. Corneliu Geo rgescu",

in Tara >~i Exitut. an I. nr. I I, 1 septembric 1965, p. 27.
'Ihidem. p. 130.
7 Heinen, Armin, op. cit., p. 402.
8 Doser Hnria Sima (/ 940-1946), ed. Dana Bcldiruan, Bucu-

166
masuri acce lerate priv ind dcs tindcrca , ast fe l ca prin dcerete
ministeriale d in 15, 23, 26, 27 apnlic si 15, 20, 25 mai, (c-
gicnarii Invinuiti de activitati poli tico ilcgalc au fost clibcrati
de sub arcst.
Cu toate cii cc i aflati in dctentic sau cc i proaspat cliberaji
s-au grabit sa adere la .jnanurisirca de crcd inta", elementul ra-
dicallcgionar, control at de "Comandamentul" de la Berlin, h i
opus concilicrii si i-a acuzat de tra darc pc scmnatari i apclului.
Lcgionarii din ~ar<1 nu rcusiscra sii-l convingf pc Carol al
II-lea in timpul audicntclor de putcrea lor de control asupra
organizatii lor active. Formulascra ce reri di fcritc pri v ind des-
tindcrc a si nu prczcntascrii liste ale cuiburilor d in subordinc" .
Astfcl ea autoritati lc i-au Inc urajat pc cxponcntii dcstindcrii sa
contactezc .Comandamentul" de la Berlin, iar 0 prima de lega-
lie a accstora s-a dcplasat in Capitalu germane la 28 m artic .
Autoritatilc de la Bucurcsti se afl au in eontinuare int r-un vid
informational privind rclatia dintre guvcmul Rc ichu lui si lc-
g ionarii de la Berlin si sperau ea prin colaborarca cu eei acolo
se va dcsavarsi dcstinderca, in dirccjia unci bune rclatii eu
Gormania" .
l naintc de sosirca lcgionarilor din tara la Berlin, "Coman-
damcntul" adoptase u ncle dec izii privind pozitia ralii de des-
tin dere. Dupf moartca lui Nae loneseu (15 martic 1940), pc
care cc i din Gcnnania 0 co nsidcrau suspccta, la 24 m artie (ell
oca z ia comcmorilrii profesorul ui ) a fo st adoptat un manifest:
.Pozitia Mis carii leg ionarc fata de asa-zisa impacarc Intre Gar-
da d e Fier si rc gimu l actual din Ro man ia" . In rcspcctivul docu-
ment se considera ell .anart orisirilc de credinta" (" declaratii le
de supu ncrc") fuscscrii luate cu forta comandanti lor lcgionari.
Si, i n consccinta, uu angaj au in n ici un fc l Miscarca lcgionara.

rcsti, Ed itura Evenirnentu! Romsncsc, 2000, p. 174; Heinen, Armin,

ap. cit., p. 403.
~ Dosa r Haria Sima (1940-1946), p. 1[2.
IG Heinen, Armin, op. cit., p. 405.

167
 Aee st ma nifest a fost semnat de num c "grele" a le " Coman-
damentului" de la Berl in: Constantin Papanaee, Horia Sima ,
Elena Codreanu, Victor Silaghi , Nicolae Petrascu. Nicolac
Sc itan, Alexandru Popovici, Ste lian Staniccl, Titi Cristesc u,
llic Rotea, Vir gil Mihailcscu etc . Torusi cativa comandanti le-
gio nari importanti nu au scmnat documentul , cu toat e ca au
participat la co me morare: Gheorghe Ciorogaru, lon-Victo r
Vojen, Alexandru Con stant, Ion Dumitrcscu-Borsa . Gh eorghe
Cio rogaru si Io n Dumitrcscu-Borsa erau adcptii negocie rii eu
gu vcrn ul roman, cxistfln d informat ii cit avuscscra uncle initia-
tive in aeest scns prin Lcg at ia de la Berlin, iar Alexandru Con-
stant si lon-Victo r Vojen asreptau dcsfasurarca evcnimcntclor
internapona tc. de pc pozitia lor de functio nari la Mini stcru l
Propagandci al Reichului ll .
Prima dclegape sosita din lara a fast compusa din Co n-
stantin Stoicancscu ~i Radu Mirono vici. Ccl din urma era
Comandant al ,.Bunei Vestiri '' si fondator al Miscarii legiona-
re. Facusc parte din g rupul de la Vaslui care semnase .dccla-
ratii de supunc rc" ~i era mcmbru in grupul de dcstin dcrc co n-
dus de Vasil e Novea nu dupa a sasinarea lui Armand Calinescu.
Cons tantin Stoicancscu facusc part e din nucleu l d ur al rezis-
rcntci [ata de rcgimul autoritar, avand " gradul" de aj utor de
com anda nt. Dcoarccc fusesc scful j udet ului T imis-Toronta l in
1937, pro bab il era in bune rclatii cu Horia Sima ~ i tocmai de
accca a fost indus in dc legat ie. Cei doi au avut ncgocic ri la
Berlin ell tali membri i importanti ai " Co mandamentului", insfi
de cisive au fost lntrcvcd erilc cu Horia Sima si Co nstantin Pa-
panaee , componcntii tandemului care conducca organi smul in-
tcrimar. Legitimitatea cejor dol .bcrlinczi" sporisc dupa dcclan-
sarca de stinderii de catre Carol al ll-lca, deoarece gcrrnanii
s-au ararat intcresati Intr-o masu ra ma i marc de grupul de la
Berlin. Pentru moment, eei doi au rcfu zat orice rei de colabo-
rare, in conditiil c in care Romania nu sch imba sistcmul tradi-

II Sima, Horia. Sfiir~irllf ..., p. 44-46.

168
[ional al aliantelor (ell Franta si Ma rca Britanic) si nu se apro -
. d A .u
placxa.
Delegatia s-a intor s astfel in rara ram rczultate. Au tor ita-
tile de 1a Bucurcsti se aflau in marc dificultate, deoarccc gcr-
mani i crau ncmultumiti din nou de atitudinea Ro manici in pro-
blema tcntativ ci Intellig ence Service-ului de a bloca transportul
pctrclicr pe Dunarc, prin dinamitarca stfincilor de 1a Po rtilc de
Ficr (Inccputul lunii aprilie 1940). Dupa atacarca Norvcgici (9
apri lic), Carol al II-lea avea din no u motive sa sc tcarnfi de
.catitnrca'' rcla tiilor ell Germa nia, $i astfel au fest Incurajatc
noi lcgiituri ell ..Comandamcntul'' de la Berlin. in tara, cui-
burilc radicalc ~ i CS L s-au ararat ucm ultumitc rata de initia-
tivclc lui Vasi le Novcanu':'. care era acuzat de colaborarc eu
regimul autorita r si de oportuni sm . No ul lider al dcstind crii
avuscsc 0 atitu dine ambi gua du pa clib crarca de la Vas lui. Pc
langa faptul ca em ac uzat ca a scapat din dctcntic numai da-
torita intervcntici familie i, a obtinut ~ i un post function arcsc la
Prc fectu ra Politi ci Capitalei. Conform unor zvo nuri care circ u-
lau in randul Icgionarilor, prin rata birou lui sau trcccau Icgio-
nari arcstau dupil asasinarca lui Annand CalinesCUI~.
Deoareee in cursu! lunii aprilie "C omandamentul" de la
Berli n nu a tra nsmis nici un semnal privind ac ccpta rca destin -
dcrii. a fas t alcatuita 0 noun dele gatio lcgionara pcnt ru 11 purta
negocicri, care a ajuns in capitala Rcichu lui la 3 maio Din ca
facca u parte Co nsta ntin Stoicanescu - ca si in martie - $i eel
care I-a inlocuit pc Radu Mironovici, Augustin Bidianu. Accs-
ta din urma fus esc avocat la Sibiu , iar anterior schimbarii de
.xadrc" din 1937 dej inusc functia de sc f al judctului. in pri-
mavara anului 1938 i sc stabilise domici liul obl igatoriu la
Micrcurca C iuc si fusesc e1ibcrat grati c dc stindcrii de la ince-
putul anu lui 1940. Ce i doi au gasit in Gcnnania 0 situatic in-

u i bidem. p. 49-53.
1.1 Doser Horta Sima (/9401946) . p. 102.
I ~ Ibidem, p. 158.
169
stabild, dcoa rccc "Comanda mentul" nu mai functiona deloe.
Horia Sima era preocupat de 0 plccare discrete a grupului sdu
.crcvolutionar" sprc Romania, iar restul comandantilor Icgio-
nari astcptau noilc cvolut ii pol itiec in Euro pa. Astfel, dclcgatia
d in tara nu a obtinut nici atunci rczultatc favorabi lc adcrarii
"Comandamenwlui" 11.1 principiilc dcstindcri i.
Prima faza a pcrioadc i dc detcnsio narc nu a avut cfcctul
scontat de rcgc ~ i apropiatii sai, dcourecc grupului de 11.1 Berlin
ii era imposibil sa adoptc 0 dccizie uuica. Haria Sima si-a dat
scama di din capitala gcnnana nu put ea dirija asccns iunca
Misciiri i lcg ionare la putcrc si tocmai de uccca a plccat sprc
Romania. Aici trcbuia sa infruntc opozitia noii cehipc care nc-
goci a dcstindcrea cu rcgelc si care ridica pre tcntii privind
.Jcgitimitatca'' conduccrii organizatici. Constantin Papanacc a
dccis sli nu ristc 0 trccc re ilcgala in Romania $i spera cii dc 11.1
Berlin va fi chcmat sa coo rdonczc fonna rca unui guvcm Icgio-
nar acccptat de autoritatilc national-socialiste.

Ln jumatatca lunii mai. in grupullcgionarilor care ncgoc i-

au dcst indcrca sc aflnu .cadrc" cunosc utc ale fostului Partid
.Tot ul pcntru Ta ra", ca re nu crau adcptc ale solutiilor cxtrc-
mist c si prcfcrau lntclcgcrca politica eu regclc: Radu Budis-
tcanu , Vasi le Nov canu , Augustin Bidianu, Ion Zelca-Codrcanu
I
CIC. !' Integrarca accstor lideri in proccsul de destindcre inau-
gural de rcge era corcctil din punet de vcdcrc politic, insa ei nu
controlau organizatiilc locale Cll potential tcror ist.
Cuiburile act ive din tcr itoriu au rcusit in general sa
sup ravictuiasca valurilo r de desolidariza re ("decla rat ii dc su-
puncrc" au semn al in general functionari i de stat pcntru a pu-
tea fi rcprimiti in slujbe), iar, Inccpand cu luna mai 1940, auto-
ritatilc apreeia u ca potcntialul M iscari i legionare putca atingc
nivclul din aprilic 1938 16 Prin dccrete le de graticrc a legio-

l ~ Doser Horta Sima (1940 -1946), p. 157.

I~ Ibidem, p. 158.

170
 na rilor care a vcau do mici liu l ob ligato nu (din lagarc) sau care
crau lnchisi pc critcrii pol iticc (din inchisori). au fes t cl ibcra tc
mejoritatca fostclor ..cadre" loc a le ~i astfel multc cuiburi all
fest rcfacute.
Dcsi Iipsca coordonarca de 1a .xcnuu" ~i un lidcr spiritual
charismatic, S-3U distills trc i catcgorii de atitudini ale Icgiona-
filar. Fostii nationalist! de la sfarsitul sccol ului a1 XIX -lea si
il1CCpUIUl cclu i de-al XX-lea care sc intcgrascra in Miscarca
lcgionara p urtau dczbatcri legate de intcgritatca granitclor si
rcvizion ismu l statelor vee inc . Accstia au Inccp ut sa poarle nc-
go cicri ell alti na tiona listi d in fostcle grupar i pol iticc, fad a
ducc e forturi de rcorganizarc a struct urilor lcgionarc locale.
Exponcnt ii scgmcntului erau Ion Zclca-Codrcanu si eolonclul
Stefa n Ziivoianu. Fostcl c .cadrc'' judctcne ale Parti d ului "To-
tul pcntru Tara", scaparc de prcsiunca dctcruici sa u a pcrspcc-
tivci nrcstarii, au inccput sa sc organizezc dupa modclclc clcc-
torale .xlasice", irucnsificand activitatca propagandistica. in
ajulorul actiunii accstci catcgorii au venit evenimcntclc inter-
nationalc, dar rczultatclc cpc teren'' erau in masura sa slabcns-
ea stabilitatca rcgimulu i. Mult mai pcriculoasc pcntru regimul
auto ritar , dar si pe ntru sccurit atea statului, erau cclulclc tero -
ristc organizatc de Haria Sima Ince pand eu septcmb rie 1938.
Fiind sco asc de sub urmarirca au toritatilor, facc au un efort de
lnarmarc tacit, dupa principi ilc conspirati ve Insusitc in pc rioa-
d . ,, 17
a " pngoanCI .
Cclc trci gr upar i nu se a flau in mod oficial pe pozitii op u-
sc. Discutiilc p rivi nd raspundcrile, aparutc d upa rnoartea lui
Corneliu Codreanu, au fast aba ndonatc ~i astfel s-a crcat im -
presia omogenitatii. in rcalitate, toatc acestc grupari au cautat
sa-~i dovedcasca .Jntaictatca'', ducand 0 lupta silcntioasa pen-
tru p utcrc. Compctitia pentru dctincrca conduceri i nu putca fi
dcclansars pana can d "Comandamcntu l" de la Berli n nu-si for-
m ula 0 po zitic o ficiala . insa si acolo sc regascau in marc cclc

17 Ibidem, p. 178.

17 1
trci catcgorii de atitudini expusc mai sus, ca si in tara.
Latura active a Miscarii legionarc, cxtrcmista a fast cca
care a arbitrat pana la urma lupta pcntru purerc atflt in Roma-
nia, cat si la Berlin. Astfcl ca, Horia Sima a plccat din Capita la
gcrmana spre Romania, mutdnd compctitia pcntru puterc doar
la Bucurcsti, unde avea drept ajutor aprox imativ 22 de organi-
zatii j udctcnc eu potential tercrist, pc care Ie fondase dupa
crcstcrca importantci lui in .Comandamcntelc de prigoana".
Germania , atata limp eat a fast antrenata pc frontul de
Vest in razboiul desprc care spuneau eli va stcrgc .msincn'' de
la Versailles, nu a adoptat nic i 0 pozitic fata de Miscarca lcgio-
nara. in aeeste condipi, cxponcntii eelor trei grupari compcti-
toare la c btincrca co nduccrii organizatici vor Inccrca sli castigc
.ratif lcarca" Bcrlinului pcntru a puree solicita lui Carol al ll-lca
chemarea la guvernare.

4.2. Lupla interne pentru pntere

[n momentul in care Haria Sirna it fest arcstat dupil ce a

treeut ilcgal granita. pozitia legionarilor din lara care tratasera
dcstindcrca era foartc instabila. Autoritatilc nu fusescra convinsc
de putcrea accstor lideri politiei dc a eontrola cuiburilc .j-c-
bclc", la Berlin nu obtinuscra aeordul "Comandamentului" pri-
vind colaborarea eu regimul ~i chiar irurc ci cxistau trei grupuri
eonc urentc. Horia Sima era eunoscut pcntru activi tatca lui te-
rorista cand a fost arestat. [n plus, avea avantaju l ca venea de
la Berlin, iar autoritati lc credeau ca gennanii sustin "Co man-
damcntul'' de acolo. Lupta pcntru lcgitimitate a sefllor organiza-
tici va cunoastc mai muIte faze, iar grupul castigator a fost aeela
care a stiut eel mai binc sa-si cxploatczc imaginea in fata rcgc-
lui si care controla in acclasi timp cele mai muIte organizatii.

Dcsprc cautona lui Har ia Sima spre lara au stiut putine

cuiburi din interior, tcatc facand parte din resorturilc tcroriste,
172
fidele aecstuia. Membrii grupuiui pleca t de la Berlin ca re tre-
cusc ra in tara inaintc ea Ho ria Sirna si Nicolae Pctrascu sa fie
arcstati au alcrtat organizatia clandestine. Liderii accstcia s-au
mob ilizat imediat $i a fondat 0 noua structure de prcsiune -
"Grupa de Comanda legionara". Cat timp Horia Sima s-a aflat
in inchisoare, accas ra structure s-a interesat in permcnenta de
stadiul anchetei, iar prin intcrpusi a comunica t eu lideru l .xen-
tral" pc carc-l rcc uuos tcau'",
Dupf ce a plccat de la Timisoara, Horia Sima a avut la 2 1
mai doua intrcvcdcri cu gcncralul Ion Bcngliu, seful Inspcc-
toratului Genera l al Jandarmeriei si cu Mihail Ghelmegeanu,
ministrul de Interne. in acccasi zi, a fOSI transportat la scdiul
Dircctici Sigurantei Statului, unde urma sa fie anchctat dc Ni -
ky Stcfancscu, directorul aecstei institutii. Horia Sima si-a
mc ntinut dcclaratiil e privind scopul intoarcerii lui in lara, afir-
ma nd en dorca sa cvitc dcclansarea unui razboi intre Roma nia
si Gormani a. Tot atunei, Ie-a co municat eelor de lu Siguranta
e:1 trimiterea dc lcgariilor di n lani nu a avut niei un cfcc t, de-
oarccc accstia au Iacut propuncri vagi si ca dorcau mai mult
acordullor po litic privind dcsundcrca'".
Indiferent de puterca cclulelor tcroristc. Horia Sima a stiut
sa prezinte situatia organizatiilor din subordine astfcl Incat sa-i
faca pe anchctatorii de la Ministerul de Interne sa crcada di
oricand a r fi putut izbucni 0 miscarc rcvolutio narf condusa de
el. Daca cchipa lui Vas ile Noveanu s-a aratat lacun ara in pre-
zcnta rca lcgilturilor din rcritoriu, Horia Sima a vorbit despre 0
rctea vasts care sc intindea din Banat pana la Bu curcsti, eu ra-
mificatii in Cnsana $i in Bueovi na. in timp ul clandcstinita tii,
organizatia tcrorista controlata de Ho ria Sima s-a ext ins de la
22 judetc la 27 judcte". Pentru a arata scriozitatca afirmatiilor
sale, liderul cclulclor tcroristc a solicitat intrevcderca eu 22 de

p. 165.
IR Ibidem,
19Ibidem, p. 162.
Vezi Anexa "".4.

173
pcrsoanc de lcgatura , pc ntru a le comunica noile direetivc 21l
Horia Sima le-a vorb it anchetatorilor ~i dcsprc vechea rctca
clandestine prin care a rcusit sa eomunicc eu organizatiilc co-
ordonatc de el cat timp s-a aflat la Berlin, iar dcspre unii dintrc
oamcni i de lcgatura autoritatilc aflau pcntru prima data". in
accstc condit ii, autoritati lc au inccput sa studieze potcruialul
de atcntat la siguranta statului a structurii control ate de Sima,
in comparat ic ell putcrca partizanilor lui Vasile Noveanu.

in urma dcstindcrii, fuscscra clibcrat i membri ai cuiburilor

dill toatc catcgori ilc de activitatc lcgicnara, ch iar si din ceIule-
Ie tcroristc. Accstia s-au reorganizat imcdiat, astcptand ordinc-
Ie de la Berlin. Cu toatc cii scmnascra la icsirca din lnchisoarc
angajamcntc cii nu vor Inccrca sa se ma i Inarmczc, Icgionarii
radicali aveau depozite ascunsc, dar si resursc interne de in-
armare. Dupa razboiu l germano-polonez, in Romania sc refu-
giascra aproximntiv 5.000 de oamcni , dintrc care majoritatca
dispuneau de rcvolvcrc. Din motive financiarc, acest arsenal a
aj uns aproapc in totalitatc pc piata ncagra, iar cci mai aetivi
cumparatori era u lcgionarii cxtrcmisti. Mai cxistau si alte posi-
bilitati de inarmarc: in Romania cxistau 40.000 de ofitcri in re-
zcrva, care aveau in poscsic eel putin un revolver ncinrcgistrat.
Cu toate cf autoritatilc aprcciau cii nu toate cuiburile contro-
late de Haria Sima crau cxc lusiv tero ristc, cxista un lnalt po-
tent ial de pericol.
Datorita tcrmcnilor destinderii, structurilc Mi nistcrului de
Interne nu mai puteau eontro la cfieicnt activita tca cui burilor
eu organizare terorista. Con form no ii tac tici, lcgionarii radicali
se ad una u sub pretextul scdintclor de cuib pe ntru a strange eo -
tizatiile, dar in real itate cautat noi modal itati de inarmar e -5i de
raspandirc a informatiilor privind situatia lui Horia Sima. A-
cesta dadu sc ind icatii ca respectivcle intrun iri sa se faca in 10-

20 Ibidem, p. 113.
21 Ibidem, p. Ill .

174
curi asc unse, ceca cc lcgionarii a flati in subordinea sa exe-
curau" .
Structuri le judctcne cxtrcmistc con trolatc de Horia Sima
se suprapuncau peste cc1c politicc inclu se in valul dcsti ndcrii.
Accstca din urma nu avcau intcnti i organizatoricc cxclusiv in
ju rul lui Vasi le Novcanu, ciiu tand siH i gascasca oi dircctii de
ac tiunc . Dcsi in faza iniliala a organiza rii po litiee s-au aflat in
opozitie Cll cclc teroristc, pe care Ie aCUZ<lUde represiunile din
1935 si 1939, treptat cclc doua curcnte s-a u unifieat, mai ales
ln j udctclc din Transilvania ~ i Banae-'.
Agitatiilc reso rtului tcrorist S-3U dcclansat chiar in faza
prcl iminarii a anchcrci asupra lui Horia Sima de la Siguranta.
.Grupa de Comanda lcgionara' a trimis doua scrisori auto ri-
tatilo r ce ntrale, prin carc-si cxprimau pozitia fa!ii de FRN si de
dcs tinderea coordonata de Vas ile Novcanu. in prima scrisoare,
datata 25 mai , accas ta st ruct ure aprec ia ca moart ea lui Armand
Crilincscu era suf icicnta pcntr u razbuna rca rcpresiu nilor Intrc-
prinse de autoritati. Insa, in acelasi timp , rcspingeau intcg rarca
in FRN, dcoarece, spuncau ei , aces t organism avea ea seop li-
chidarca tuluror parti dclo r pol itice, inclusiv a Miscarii legiona -
rc. Grupul i~i sustinca stima fala de Carol al Il-lca, dar in
acclasi timp ii avcrtiza pc oamenii politici ai rcg imu lui ca, in
caz de no i reprcsiuni, pot avea soarta lui Annand Calincscu".
A do ua scriso arc a fost trimi sa in acccasi zi, la adrcsa lui Mi-
hail Ghclmcgcanu. Legionar ii radi cali au folosit un discurs
rcspcctuos la adrcsa dcmn iturului, insii faccau catcva reeo n-
sidcratii aSllpra atitudinii lor in eazu l in care Haria Sima ar fi
piilit ceva. Pcntru inee put, spuneau ea era singurul lider pe
ca re-l rccunos tcau si II acuzau pc Vasile Novc anu de oportu-
nism . "Grupa de Comanda legionara" aprccia in respeetiva
scrisoa re ca dcstinderea se facea numai cu oa meni de Ia supra-

2! Ibidem, p. 57-60.
13 Ibidem, p. 72-73.
24 Ibidem , p. 124- 132.

175
 fata, care actionau sub suprave gherea polit iei si nu eu eei care
actionau clandestin . in final, acestia avcrtizau ca moa rtea lui
Ha ria Sima cpresupun e boala, sete de sangc?".
Grupu l eondus de Vasi le Novcanu a intrat in panica in
momentul in care a aOat cit Haria Sima s-a Inters In tara . De-
legatii vcniti Ia Berlin nu spusesera nimic despre inroarccrca
"Comandamentului", ci numa i de necunoastcrca politica a nc-
goeiatorilor dcstindcrii din tara. Astfel ca. la scurt timp dupa
prindcrea lui Horia Sima, Vasi le Noveanu s-a dcplasat in Ba-
nat si Transilvania pcntru a obtinc sustincrca euiburilor tcroris-
te. Nu a rcusit, dcoarece conducatorul acestora se afla in tara $i
astcptau astfcl ordinelc lui". Vasile Novcanu faia de Horia Si-
ma avea doua avantaj c Ia sfarsitul lunii mai: ncgociasc direct
eu regclc In urma unci audicntc si era liber din punct de vcdc re
juridic. Horia Sima, in momentul in care a fost arcstat, avca de
exec uta! 0 pcdcapsa de opt an i, acordata in lipsa pcruru infrac-
[iunca de fuga de sub crest si alte abuzuri coordonate de cl in
timpul campaniei elcctoralc din 1937. Con form lcgii, trcbuia
sa fie Inchis pcntru accasta scntinta, plus ea ma i avea pe rol
procescle intentate in unna identificarii actiunilor tcroristc din
toamna si iama anulu i 1938 pe care Ie-a organizat'".
Un nou proees intentat lui Horia Sima ar fi eompromis
dcstindcrea, in masura in care organizatiilc fidcic anuntascra
ca vor rcactiona . In acclasi timp, intreg grupul de la Berlin fu-
sese implicat in atentatcle de la sfarsitul anului 1938, chiar da-
di nu in mod direct. Horia Sima s-a ararat inca de 1a inceput
dispus sa negocieze cu Carol al II-lea dcstindcrca, rcspectiv
neutralizarca potcntialu lui tcrorist a l organizatiilor pe care lc
con trola . Accsta a argumcntat eu pasaje din Carticica sefutui
de cuib ca M iscarea legionara era mona rhica, iar rcgcle nu pu-
tea fi in conflict cu organizatia. Hari a Sima a apreciat in tim-

25 Ibidem, p. 132-136.
26 Ibidem, p. 163-165.
27 Ibidem, p. 154- 155.

176
pul anchctci ca ncintclcgcrilc dintre rcgc $i miscarc s-au dato-
rat lipsei de comunica rc ~i mai ales intc rmedi arilor din cclclal-
te part ide, ca re nu au reusit s<1-1 faca pc rege sa se .Jntclcaga"
eu tincrctul. Peste toat e accstca, lidcrul euibur ilor cxtrcmiste
dorea 0 aud icnta la rcgc. pcntru a suprima ava ntajul politic pe
carc-l avca Vasi le Novcanu fata de cl".
Horia Sima a afirmat in mod fals inca de la primcie an-
chc tc la Bucu rcsti cii, dcsi a venit din propria initi at ive in Ro-
mania, dcnnea lcgatu ri in ccle mai inalt c eercuri ale cond ucerii
Reichului si astfcl putea imbunatati situatia intematio nala a
Romflnici. Autorita tilc de la Bucurcsti au fost din nou dcrutatc
in aprccicrca situatici reale . Nici dc accastf data nu avcau
informatii concrete desp re influcnta ,.Comandament ului" de la
Berlin pc lan ga NSD AP sa u guvcrnu l german, astfel cft s-au
facut doar aprcci cri aproximativc. in primul rand, anchctatorii
lui Horia Sima au ob scrva t ca gcrmanii nu sprijiniscra c u ni-
mie actiunile tero riste ale grup ului de la Berlin: aten tatorii lui
Armand Ca lincsc u au pleea t de la Berl in e ll pasapoarte roma-
ncsti. a nnclc folosi te in asa si nat nu era u de pro vcnicnta ger-
man a, Lcgatia germane dc la Bclgrad nu i-a sprijin it pc lcgio-
narii rcfugiati in toamna anul ui 1939, .Comandarncntul" de la
Berlin traia modest, tara sa se fi obscrvat vreo finantare gcnnana.
Insa cx istau elemente care confirmau inleresul guvernulu i ge r-
man pentru leg iona rii rcfugiati: acordarea statutului de azil
pol itic, tolcrarca lcgaturilor ell tara , facil itarca angaj arilor in
industria germane ctC. 29 in afara cestor ccnsideratii baza te pe
prc supuneri, Siguran ta nu dispunca de ahe informatii pri vind
poziti a guvernului ge rman fata de Horia Sima si a incl ina l sa-i
acorde crcdibilitatc. Dar gerrnanii actionau duplicita r si eu
sigu ranta ar fi rcactionat daca Horia Sima ar fi fost asasinat,
asa cum proceda sera si in caz ul mortii lui Comeliu Codrcanu".

2~ Ibidem, p. 152-154.
156-158.
2Y Ibidem, p.
Vezi nevn. p. 127.

177
 Astfcl e,l pozitia lui Horia Sima a ereseut in comparatic ell
Vas ile Novcanu , datori ta atitudinii auto ritatilor fata de argu-
mcn ttuia sa. Imaginea primului dintrc compet itori a sporit in
pcrioada in care au Inccput intrunirilc eu Iidcrii extremist! ju-
dctcni , moment In care anchetatorii s-au convins de ser ioz ita-
tea afir matiilor sale, dar ~i de potcntialu l tcrorist al orga nizatici
paralele pe ca re 0 controla. intalnirile au av ut loc Intr-o ca sa
particulara, pentru a spori increderca radic alilor rata de inten-
[iilc au toritatilor , insa convorbirilc au fost interceptatc ~ i lnrc-
gistrate pe pliici de pat cfon, tara ea lcgionarii sa-si dea scama.
Dclcgatii din tcritoriu au venit la Bucurcsti tanl escorta, multi
dint rc c i f iind din cci arcstati la sfarsitul anului 1939 si recent
clib crati: prof. Io n Protopopcscu, ing . Ion Nicolau, Marin Bar-
bulc scu etc. lIoria Sima le-a prezcntat planul de des tindere,
trau smit find u-lc crt era bine tratat de autoritati. Multi dintrc eei
convoc ati la Bucurcsti eredeau crt Ha ria Sima fusesc exeeutat,
iar in unna contactului vizual ell lidcrul lor au tratat e ll incre-
dcrc dc stindcrca, deoarccc era dispusf de aeesta . Cuiburilc ex -
trcmistc trebuiau sa dcpuna revolvcrclc si munitiilc la scdiilc
locale ale Sigurantci , tara a ma i Intrcprindc altc act iuni de mo-
bilizarc".
Incrcdcrca autoriratilor in Horia Sima dupa intrunirilc eu
partizanii sai din perioada 28 mai - 7 iunie a ereseut, iar guver-
nul a fost dispus sa-t faca primele eonccsii. Sima a ecrut .Iibcr-
tate rcla tiva '' pentru subordouatii sni, pentru a putca realiza
dczarmarea cuiburilor tcro ristc si a nu mai cxista atm osfera de
.prigoana" , De ase menea, ma i dorea ea dcstinderea sa nu fie
prezcntata ca succes a l vreunui om politic, pentru ea legionarii
sa nu sc simta tredau". Statutul de detinut ll facca pc Sima sa
creede ca pierde competitia eu Vasile Novcanu. A bil, acesta
din urma d ucca dcmcrsuri oficiale pentr u clibcrarea lui Sima 32

30 Ibidem, p. 149-15 1.
31 Ihidem, p. 153.
32 Ibidem, p. 165-166.

17X
Pcntru a nu-si pic rde din potcnt ialul de imagine, Horia Sima <I
soiicitat clibcrarca, motivand eii astfel legionarii de la Berl in
vor adcra eu Incredcrc la proecsul de dcstinderc.
Dupa flnal izarca anc hctci , autoritatile au deeis sa-i ofere
spr ijin lui Horia Sima in dc savarsirca desti ndc rii, deoarece se
aratas c lideru l eel mai in masurf sa control eze organizatiilc lo-
ca le. in zilcle de 12 si 13 iunic s-a Intalnit c u Mi hail Ghclmc -
gea nu (m inistrul de Interne) si Ernest Urdarcanu (marcsalul
Palatu lui) pentru a stabi li ce actiuni unna sa Intrcprinda in Ii-
bcrtate. Marcsalul Palatului i-a eomunieat lui Horia Sima cii
rcgele do rea integra rea tineretului in govern si ur ma sa duca 0
politi cf de apropiere fapi de Axil. in seara zile i de 13 iunic a
fost clib crat din arcst, avfind obli gatia srI sc prezinte periodic la
scdiul Dircctiei Sigurantei Sta tul ui si Serviciului Specia l de
lnformati i (in eo ntinua re SSI)JJ. In timpu l dcten tic i avuscsc
intalniri alai eu Niky Stcfanescu, cal si cu Mihai l Moruzov,
dupa care lsi luase angajamentc fatii de cei doi privind oncst i-
tatea actiunii sale de a dczamorsa potcntialului terorist al orga-
nizatiilor pc care Ie eont rola.

Horiu Sima rcu sisc sa-i con vinga pc oficialii Ministcrului

de Interne ca era .ndcv aratul" lide r al Miscarii lcgiona re, dar
trcbuia sa obtina $i 0 rCC UnOa$ICre politics in interiorul organi-
zatiei. Du pa cli be rare, lupta pcntru putere ell legionarii initia-
tori ai dcst inderii va co ntinua. iar Ha ria Sima a trcbuit sa ga-
scasca noi argumente in favoa rea sa. Potcnjialul tero rist al or-
ganizatiilor control ate de el nu putea fi adus in discutic in fata
Icgionarilor, deo are ee accstia aeuza u "Comandamenlu l de pri-
goana" cs, prin mc tode extremistc , provocasera asasinarea eli-
tei. Prin organizatiile din subordine, Sima incc rca sa obt ina
sprijin la nivcl local si din partea fostilor lidcri politici din
.parndele istorice".
Elibcrarea lui Ha ria Sima fusese determinate $i de situatia

33 Sima, Horia, Sjiir!jitll/... p. 184.

179
 frontului de Ve st, fapt de care S ima nu a fast co nsticnt decdt in
mo mcnt ul clib erarii. Situatia intem ationala pu tea fi cxploatata
insa .!1i de gru pul lui Vasile No vcanu, astfcl ca trebuiau adusc
noi .nrgumcntc'' in corupetitic pcn tru sofia organizatici.
DC.!1i Haria Sima promiscsc Incctarea activitatilor ilcgale
de inarmare, a mentinut ten siunca prin dispozi tii cflt rc unele
cui buri sa BU abaudonczc vcchile misiun i" . in mod oficial, de-
zarmarea organizati ilor cxt rernistc a inccput la 5 iunic, cand au
fost depose la chcsturile de pol itic judctc nc primclc anne, res-
pect iv rcvol vcrclc personalc ale lcg io narilor". Este putin
probabil ca rcspc ctivcl c cuiburi sa fi dctinut numai cdtc un re-
volver de persoana, insd actiunile lo r sc incadrau in mod ofi-
cial in linia dispozitiilor date de Sima. Prcsiunea prin manifes-
te a fost co ntinua , atat in timpu l arcstului lui Haria Sima , cat si
d ur a clibcrarc. Coordonarca act iunii a fast facutf de Constan-
tin Stcicnncscu, care, dupa iesirca din lagarul de la Vasl ui, a
luat la cunostinta dcspre rcteau a organizatorica controlata de
Shnn". Uneori, autoritatile au rcactionat la pres iunil e cui bu-
rilor radic a lc prin intimidari. cum ar fi cmiterea unor ordine de
rccrutarc la adres a lui Horia S ima si a colabo ratorilo r sa i (de-
oarccc situatia intemationala era foartc tcnsio nata . inca din
1939 lncepuscra mobilizarile printre rczcrvis ti). Hori a Si ma a
facut ape! la Mihail Moruzov, care, in ca litate de cadru ina!t al
Miuistcrului Apararii Nationalc, I-a dctasat pe el ~ i pc mcmbrii
gru pului sau la ssr, la ra ca acestia sa dcsfasoarc vrco activi-
tare" . Sima i$i rcspcctasc nngajamcntclc lua tc de Sig uran ta si
SS I, faca nd rapoarte pcriodicc dcsprc stadiul dezar marii cui -
bu rilor, astfcl cii Mihail Moruzov l-a ajutat pc acc sta sa poata
con tinua activitatca politica . Cu toate ca Va sile Nov canu avea
o vars ta apropiata de cca a lui Horia Sima , nu a fost mobilizat ,

J.IDosar Horia Sima (/940- /946). p. 173-198.

35 Ibidem, p. 163.
J4 Sima. Horia, Sfiir,\itul..., p. 194.
31 Dosar Haria Sima (/940-/946), p. 199-200.

180
iar uccsr "incident" I-a dc tcnni nat pe viitorul "Comandant" sa
acccntueze procesul de obtinere a lcgitimitatii pentru sofia
Miscarii lcgionarc.
Continuarca actiunilor extrcmistc nu a fast a constants a
activitati i lui Haria Sima dupa clibcrarc. in timpul intrevederi-
lor cu dcmnitarii Ministerului de Interne aflasc despre inten -
[iilc lui Carol al Il-lea de a fonda 0 noua struc tura politica in
loeul FRN, unicii ~i tctali tara. Una din conditiilc clibcrarii lui
Sima a fest promovarea .mcccsitatii" nc ii formatiuni printrc le-
giona ri si incurajarca inse ricri i accstora.
Dupa capitularca Frantei (22 iunie 1940), regelc a anuntat
infiintarea noii organizatii - Partidul Natiunii. La 23 iunic,
Haria Sirna a facut ape! catrc toti lcgionarii sa se inscrie in
Partidul Natiunii ~i sa colaboreze eu regele in virtutea efortului
comun de salvare a intcgritatii frontieretor. in prcalabil, la 18
iunic, Sima a avut pr ima <ludiel1la la rcgc, nefiind insotit si de
alti lcgionari, prilcj pentru a-i pro mitc monarhului cii "va ave a
grija'' ca tincrc tul sa sc alfiturc noii structu ri'".
Prin apropierea de rcgc, Horia Sima a rccupcrat deficitul
de imagine pc care-l avca in ochii lcgionari lor in favoarca lui
Vasile Noveanu. A doua milsura pol itica in compctitia legiti-
mitatii intrcprinsa de Sirna a constat in apropierca unor lideri
.jraditionali" ai miscarii. inca din primcle zilc dupe etiberare,
Horia Sima a luat contac t cu Ion Ze lea-Codreanu, pc care a in-
ccrcat sa-l a tragf de par tea lui. Fatal lui Come liu Codreanu
nu-l cunostca pc Vasile Novca nu si lnclina sa crcad a in zvo nu-
rile privind oportunismul initiato rului destinderii 39. in momen-
tul dcclansari i dest inderii, Ion Ze lea-Cod rean u se a tlase pc
lista init iatorilor, dar nu alaturi de Vasile Noveanu, ci in gru-
parea care studia modalitatilc de actiunc alaturi de vcchii na-
[ionalisti. Astfel ca. Horia Sima a speculat accasta realitate si
Ia atras de pence sa pe Ion Zelea-Codrcanu. Intrarea in gu-

JH Sima. Horia, Sfar:jitul... , p. 204-211.

J9 Ibidem, p. 199.

181
vern a lui He rin Sima" a fost sprijinita de tatiil fost ului lidcr,
care a aprobat si pfiriisirca Consi liului de Ministri de ciitre
acosta .
in contcxtul disputelor privind prczcnta in govern, Horia
Sima si-a asociat demersuri lor sale pe un alt lider vcchi , res-
pcctiv Vasile Iasinschi (accsta s-a dep lasat din Bucovina la
Bucurcsti pcntru a media tcnsiunilc'"). Printrc cclc mai impor-
tante .xadrc'' vcchi pe care Sima le-a atras de partca lui au fost
Co rneliu Georgescu si colon elul Stefan Znvo ian u, care insa nu
au parti cipat aetiv la sustinc rc a sa. Imaginea de cclab ora to r al
Germanici pc care Haria Sima si-a promova t-o i-n adus uncori
si spriji nul polit ic al unor mar i indust riasi , cum ar fi Nicolae
Ma laxa. Cci do i au avut 0 Intrunirc in vcdcrea an alizc i con -
tinuitat ii industriei marc lui proprictar in caz de alianta cu
Gcrruania '".

Dc partca ccalalta. "Grupul Vasile Noveanu" este mai

dcgrabf o sintagmii dccdt a structure unitara. in functie de Im-
prcjurflri. componcnta s-a schimbat si membrii au actionat
difcrit. Initial, de numclc lui Vasile Noveanu s-a Icgat dcmcr-
sui de dcst indcrc initiat de Caro l al II-lea la inceputul lunii
manic 1940. Exp onc ntul grup ului trata ell au toritat ilc inca din
toam na anul ui 1939, dar nu lsi asoc iase si alti fosti lideri palla
la cliberarea acesto ra din lagarclc undc exeeutau domiciliul
obligatoriu. in faza initialii, grupu! era compus din Vasi le No-
vea nu, Ion Zelea-Codrean u si Radu Budistcanu". Radu Budis-
teanu fusese inclus in lotul liderilor de la Rdrrmicu Ssrat, fiin d
condamnat la saprc ani de Inchisoare in procesul care a avut
loe intre 25 iulic ~i I august. Ion Zelea -Codreanu nu s-a simtit
foartc atasar de accst grup si a cautat sa negociezc eu vec hii

Vezi infra, p. 206207.

40 Ihidem, p. 263.
4 1 Ibidem, p. 291.

42 Dosar Horia Sima (/940.1 946), p. 157.

182
nationalisti din alte partide, insfl Jarr\ succcs, iar in ccle din
urma Ha ria Sima l-a atras de purtca sa. in noua componcnta a
"G mpul ui Vasile Novca nu'' a intrat Augus tin Bidianu, fast scf
al judct ului Sibiu lnaintc de schimbarca dc "ca dre" din 1937.
Acesta fusese nrestat in primavara anului 1938 si icsisc de
curand din lagarul de la Micrc urea Ciuc. A facut parte din a
doua dclcgatie de negociatori ai dcstindcrii cu .Comanda-
mentul" de la Berlin.
in momentul dcs tindcr i , Mihail Ghelmegeanu le-a promis
legionarilor cii puteau sa-i comcmorczc pc cei mort ! in urma
reprcsiunilor. .Grupul Vasile Novcanu " a exploatat aceasta
posibilitatc, organizand saptilrndnal parastasc pentru cci dis-
paruti, spcrdnd cii astfel vor imprcsiona fostii compon cnji ni
cu ibur ilor. Accst grup de putere a revalor izat disc ursul anti-
se mit, abandonat de "C omandamentele de prigoana", in spc-
ranta c:1 ~ li ga r i i pcrsonali tatilor de drcapta pe fondul asccnsiu-
nii putcr ii Gcrmaniei. Rcvalorilicarca discursului "c!asic" lc-
gionar it slabit insa influcnta grupului asupra autor itanlor , care
au prcfe rat sa ncgociczc cu Horia Sima, mult mai binc motivat
si care controla segmentul radical al Miscar ii lcgionerc". Pro-
paganda lui Vasile Noveanu privind comemorarea lcgionar ilor
mon i in timpul rcpresiunii a fost intrctinuta de 0 serie de arti-
cole ale lui Pamfi l Scicaru pe tcma raspundcrilor, care au nc-
multumit autoritatilc. dcoarecc nu vcdeau masuri concrete de
acccptarc a tcrmcn ilor dest inder ii, rcspcctiv incetarea activita-
tile r politice $i rccunoastcrc a noilor structuri parlamentarc
carlistc".
in .,Grupul Vas ile Novcanu" anchctarca de catre Siguran-
ta a lui Haria Sima a creat 0 stare de tcmere, deoarecc nu se
sua misiunea cu care accsta a venit de la Berlin si nici cc avca
sa decla re autoritdtilor. in oricc caz, erau consticnti desprc in-
flucnta pc care a puteau avea cuiburile teroriste asupra autori-

~3 Ibidem, p. 167.
,,~ Ibidem, p. 168.

183
1.1tilor si tocmai de accea au prefcrat sa astcpte rczultatclc
anchctci" .
Dupa clibcrarca lui Horia Sima, "Gropul Vasile Novcanu ''
si-a da t scama ca poatc pierde co mpc titic pcn tru putere $i a in-
cc rcat sa imitc actiunca no ului lidcr recunoscut de aut oritati.
Astfcl ca, sc ful grupulu i a emis la 30 julie 0 circulara catre le-
gionari, pr in carc-i Incuraja sa ad ore la Partid ul Na tiuni i ;;i sa
rcc unoascf noile pr inci pii totalit arc ale st at Lltu lu i~6. Actiunca
Il U numa i cil a avu t aspect de imitarc, dar nici nu a fast intrc-
prinsa in urma unei solici tar i ofi ciale a autoritati lor, asa cum
laC USC Horia Sima.
in acc stc conditii, "Gropul Vas ile Novcanu" va cauta sa
valorifice includcrca membrilor sai in guvcm" si sa exploateze
dcrnniratilc obtinutc pcntru a-si legi tima asccnsiunca spre pu-
tcre in Mi scarca lcgi ona ra. Rad u Budistcanu, profit and de fap-
tul di dctinca portofoli ul Cultelor si Artelor si sub prct ext ul in-
spccta rii stdrii biscricilo r monumcntc istoricc , a initiat legiituri
c u formatiunilc locale in timp ul aeesto r vizitc, pcntru a imi ta
puterca orga nizatorica pc care 0 avea Horia S i m a~1.
Cca mai importanta pc rsonalitate a Miscarii Icgionarc pc
care a asociat-o "Grupu l Vasile Novcanu'' actiunii sale a fost
Hie Ga mcata, fondator al o rganizatici $i Comanda nt al .Bunei
Vcstiri". Acc sta sc lmpotrivca modul ui radical in ca re act iona-
se Horia Sima si se numarasc pri ntre primii lidcri care sem-
nascra .dccluratii de supunc rc", fiind si unul din trc initiatorii
48
destinderii .
Un suport impor ta nt pentru accst grup in cadru l co mpc ti-
[ici pcntru putcrc a ven it de la Berlin, atat din partea mcmbri-

~s Ibidem, p. 102- 105.

46 Ibidem, p. 170- 173 .
Vezi infra. p. 206 -207.
~1 Sima, Hone , Sjarr itlll..., p. 298.
~g Sima, Haria, " La un an de la moartea lui llie Gameata'', in
Joe. cit., p. 9-10.
184
lor inactivi ai .Comandarncntului", cat si a lui Constantin
Papanacc. Acesta din urma era pro fund ncmultumit de noul
statut al lui Horia Si ma in tara. dcoarecc se cons idcra lideru l
Indrcptatit al "Comandamcntului" dc 13 Berl in. Fusese a propi-
at de Comeliu Cod reanu intr-o masura mai mar c dccat Horia
Sima, locuind la Bucuresti. De alt fel, dispozitiilc succcsoralc
ale fos tului Iidcr sc refereau in ma i mare masura la Constantin
Papanacc dedit la Horia Sima. Inaint e de pleca rea lui Horia
Sima spre lara , colcgul lui de la conduce rea "Comandamen-
tului ' acceptase eu greu ncccsitatca dcplasarii, iar la cateva
zile si-a dat scama de posibilitatilc uccstuia de intcrccprarc a
putc rii la Bucurcst i ~ i s-a prezcntat demn itarilor gcrman i drcp t
succcs or al lui Co meliu Codreanu. Dupd primclc vcst i privi nd
pozitia lui Carol al Il-lca fata de Haria Sima, Con stantin Papa-
nace i-a mobilizat pe ccilalti comandan ti lcgiona ri inactivi -
Gheorghe Ciorogaru . Ion-Victo r Vojc n, Alexandru Co nsta nt,
Ion Dumitrcscu-Borsa - si s-au ala turat .Grupului Vasile No-
vcan u'' ..'. Prin intcnncdiu l lui T iti Cristescu, accstia au trimi s
nunistrilor legionari oponcnti ai lui Horia Sima 0 scrisoarc
prin care nu-I rccun c stcau pc acesta drept exponent a l "Co-
mand amcntului" de la Berlin. Titi Cr istescu a ajuns la Bucu-
rcsti la 12 iulic", insa mcs aju l sau avca doa r col simbol ic,
deoarece .Comandamcurul" de la Berlin lsi pierdusc sem ni-
ficatia politica, atfltn timp cat legionari i erau prezcnti chiar in
govern.
Centrul de puterc coordonat de de. Vasile Noveanu si-a
diminuat treptat credibilitatea in fata autori tatilor, pe masura
ce Hor ia Sima si-a mobilizat, eel puti n formal, organizat iilc pc
ca re Ie controla in proccsul de destindere. .Xlrupul Vasile No-
vcan u" avea insa avantajul crcdibilitatii politice, deoarece era
com pus din fosti lcgionari care facuscra inchi soare si care pre-
tindeau ca prin prczcnta in guvern servcsc mai bine proccsului

~9 Sima, Haria, Sfiir~itul ..., p. 266.

~(I DANIe , Fond DGP, dosar nr. 26211940, f.90 .

185
de destindere dccat Hor ia S ima, care dcmisionasc si intense din
nou in opozitie fata de reg im.

In eele din unua, Iupta pentru puterc a fost arbitrate de

aut ori tap, prin pozit ia rcgimului fa ta de Miscarca lcgionara.
[nfiin tarca Partidului Natiunii , ca organism pol itic unie si to-
ta Jita r sub conducerea rcgelui Carol al Il-lca, nu a eontribuit ell
nim ie la sccu ritatca intcm ationala a Romauici. Astfel ca , in ur-
rna ultimatumurilor sovietiee din 26 si 28 iunic, Rom ani a a
cvacuat Basarabia si Buc ovina tara nici un fel de rcz istcnta , iar
p roblema rcvcndicarilor ter itorialc din partea statclor veeine
dcvcnca dcschisa. in aceste conditii , Horia Sima a fast cooptat
la 28 iunie In guvcrn ul G heorghe Tfitarcscu, in functia de
subsccrctar de stat la Ministerul Educatici Nationalc. Chcma -
rca lui Ho ria Si ma si nu a un ui mcmbru al gr upului Vas ile
Novcan u a ararat compctitorilor cine era eonsidcra t oficial ex -
ponc ntu l tinerilor nationalisti . in fata dczastrului national, gu-
vernul roman a rcnu ntat la vcchiul sistcm de aliantc la I iulic,
pri n aba ndonarea garantiilor franco-engleze, iar la 3 iulie gu-
vcmul Gheorghe Tatarcscu a dcmisionat. Deoarece Haria Sima
nu ave a in randul apropiatilo r sai pcrsonali tati compctentc ea
apritudini si imagine pentru prcluarca rcsponsabilitatilor mi-
uistcrialc, in noul guvcrn Ion Gigu rtu, form at la 4 iulic, au
intrat cxponcnti ai .Grupului Vasile Noveanu": Radu Budis-
tcanu, Augusti n Bidiauu si Vasile Noveanu.
Accs tia au accc ptat functii guvcmamcnralc, chiar daca
Hor ia Sima a icsit din Consiliul de Ministri dupa trci zile.
Sima si-a mot ivat gcstul prin lipsa de rcact ic a noului guvcm
falii de "problemclc cnrcntc':", iu sa in rcali tate dorea sa faca
prcsiuni pentru a alcatui un guvern exelusiv lcgionar. Ccila lti
trci ministri au rcfuzat s3-1 unnczc, dccl arand ca astfel se putea
co mpromitc p roeesul de des tinderc. [nc cpa nd de atun ci, .Gru-

51 DANIC, Fond Prcsedintia Consiliului de Ministri, dusar

nL 3 12/1940, f. 1-2.

186
pul Vasile Novcanu'' a lnccrcat $3 sc legitimczc prin rclatia cu
autoriratile, sustinand di nu pcriclireazd sratutu l lcgionarilor,
pasibili dc 0 noua rcprcsiunc in caz de opozitic fata de rcgc.
Dcsi au Intclcs tactica lui Horia Sima, cc i trei au rcfuza t sa eo -
opereze, Injclegand ca accasta colaborarc i-ar fi consaerat lui
Sima statutul dc lidc r al Miscarii Icgiona re.
In acc le zilc, Hori a Sima parca ca a pic rdut tcrcn in cadrul
co mpctitici. La 9 iulie , gcnc ral ului Io n Antc ncsc u, unul din a-
liarii sai antircgali, i s-a fixat do miciliul obligatoriu la Mana s-
tirea Bistrita (jud. Valcca). A nte rior, du pil pri mu l ult imatum
sovictic, cci doi avu scsera 0 tnrrunirc", iar Haria Sima spera
sa-l asociczc pc general efortului ssu de presiunca asupra lui
Carol al II-lea. in al doilca rand, dupa intoa rce rca lui Titi Cris -
tcscu din Capitala gcrmana, la 12 iulic , .Xlrupul Vasile Novoa-
nu" avca la dispc zitic 0 scriso are a lui Ion Dumitrcscu-Borsa,
prin care Horia Sima nu era rcc unoscut exponent al "Coman-
dam cnt ului" de la Ber lin.
O ponenjii lui Sima au incc rcat sa-i dea .Jovitura f inala''
de imagine la 14 iulic, cand in casa lui Radu Budis tcanu a fost
convocate 0 intrunire secreta a .cadrclor" legionare care deli-
nuscra anterior functii, pentru a lua mas uri fata de dcmisia
accstuia. Vasi le Noveanu si Radu Budistcanu considerau ca
prin rcn untarca la pos tul guvemamental, Haria Sima a pus in
pcrieo l dcstindcrca ~ i a crca t noi posibilitati pen tru motivarea
uno r cvcntuale reprcsiuni ale gu vcrnului. Co nform unor infor-
matii, int alni rca ar f fost convocate in secret ~i invitatc doar
..,
fos tclc "cadre" favor abi lc po zitiei eclo r trci mini stri lcgio-
narr .
Horia Sima a aflat intdmplator de intrunire si a rcusit sa-si
mobi lizezc repcd c legionarii fidcli, de .xalitatc" inferioara in
ceca ce privca impo rtanta in organizatic. A obtinut Insa 0 scri -
soare semnata de Io n Zclca-Cod rea nu, in care gestul dcmisiei

~l Dosar Horia Sima (/ 940-1946) , p. 47.

53 Sima, Horia, Sfiir$itlll..., p. 266-267.

187
din guvern era aprcciat pozit iv. in total. la Intruni rca de la
rcscdinta lui Rad u Bud istcanu au participat circa 30 de pcr-
soanc, dintrc fostii lidcri ai Partidului "Totul pcntru Tara" re-
cent clibcrati. Scrisoarca lui Ion Dumitrcscu-Borsa adusa de
Titi Cristescu a fast neutralizata de cea a lui Ion Zelea-Codrca-
nu, cu toate ca nici unul dintre cei doi nu puteau sustinc ca a
vcau calitatca de a nominaliza noul scf al Miscarii legionare.
in cclc din urms . intrunirea s-a finaliza t rara nici un rczultat
privi nd noull ider al orga nizatiei, iar cei trci ministri au trcb uit
sa-si ia angaj amcnr ul eit vor demis iona, pentru a favoriza nu-
mirea unui guvcrn legionar. G estul lui Haria Sima de a paras i
guve rnul a fast acccpt at de catrc tali pa rticipantii, iar pol em ica
priv ind pericolu l unei noi repres iuni n-a mai avut partizani din
ace l moment.
Pc ntru a nu ma i fi expus unor astfcl de tentative, Horia
Sima a fondat un nou organism colectiv de conduccre, sub
dcnumirca dc Forul Lcgionar. Nu cstc foartc dar cine a initiat
crcarea accstui organism. insa CSIC sigur ca de la inccput coor-
do natorul grupu lui a fost colonelul Stefan Zavoianu, la locu-
inta caruia se tincau scdintc sapramanalc. Pc langa Zavoianu,
din Fo rul Legi onar mai faccau parte: Hie Garneata, Radu Mi-
ronovici , Com cli u Georgesc u, Vasile Iasinsehi, Mile Lefter,
Hori a Sima, Con stan tin Stoic ancscu, Nicolac Pctrascu, pro f.
Traian Brailcanu etc. Tcoreric, erau integrati lcg ionari de "ca-
ricra'', incl usiv cativa dintrc membrii fondatori, insii in majo-
ritarc fuscscra atrasi de Horia Sima de partea sa in tentativa de
cucerire a puterii. Oponentii lui Sima s-au situat in afara aces-
tui nou organism, motiv pcntru care este indoielnica rcprezcn-
tativitatca sa.
Dupa fonna rea guvcrnu lui Ion Gigurtu. grupul de la Ber-
lin a ramas complet in afara jocului politic, dcoarccc nimcni
nu mai era dis pus sa tina cont de eventuala influcnta a sa pc
langa oficia lii Rcichu lui. Horia Sima a specular ineficicnta
uo ului guvc m in mcntincrca intcgritatii granit elor $i a parasit
Consi liul de Ministri pentru a rcorganiza cuibutilc fidcle.

188
Aceslca nu au incctat sa face prcsiuni asupra autoritatilor loca-
le, prin potcntialul tcrorist, iar prin strangcrea de fonduri s-ou
lntarit. in Bucurcsti, Corpul .Razlcti'' a ramas de partea lui
Horia Sima. CSL :?i CM L (de partca lui Sima si elc) si-au
con tinua t .productiv" activ itarea din c1andestinitatc. Dupa ce a
iesit din guvcm, Sima s-a dcplasat in tcritori u pcntru a studia
el insusi putcrea de actiune a aeestor ..corpuri". Astfel ca. la
sfllrsitul lunii iulie ~ i in luna au gust, Har ia Sima, pc Hinga lcgi-
timitatca politica create artificial de Forni Legionar, a aeum u-
Iat ~ i legitimitate organiza torica totala, prin lcgaturi rcalizate
eu majoritatea fostclor organizatii locale. in accst scop I-au
ajutat vcchii cola boratori, cum ar fi Nicolac Pctrascu, in Tran-
silvania, sau Traian Borobaru , in Bana l. ,.Grupul Vas ile No-
vcanu'' a putut eu greu, din post uri ministcr ialc, sa mobilizeze
organizatiile loca le, asupra carora nu avea nici 0 influen ta
practica.
Pc masura cc ncgocicr ilc guvcrnu lui privin d integritatea
granitclcr de vest ~i de sud intampinau grcutati, popularit atca
regimului in ochii populatici a scazut. in consccinpl, .Grupul
Vasile Novcan u" a picrdut ccm pctnia pcntru putere, dco arcce
a ca lculat gresit di ranulncrca in guvern il putea ajuta sa influ-
cnteze teritoriul. La sfarsitul lunii august, era eviden t ca Horia
Sima, prin atitudiuca scmi-opozanta rata de Carol al Il-lca, a
iesit lnvingator in lupta pcntru putcrc .
Ulterior Dictatului de la Viena (30 august 1940), un grup
de 4 8 de legionari s-a Intrunit pcntru a stab ili pozitia Miscarii
legionarc fata de noi lc cvenimente. Dramatismul situatiei a
fost specu lat de Horia Sima, care a facut apel Ia prcvcdc rilc
di n Cdrticica sefutui de cuib, conform cerora Miscarca lcgio-
nard arc un sef sub a caru i autoritate se afla toti mcmbrii cui-
burilor. Participantii la ~cdi n ta au semnat un ape l prin care
Horia Sima era recunoscut sef al Miscarii Icgionare. Printre
scmnatari s-au aflat si numc importantc ale miscarii: Radu
Mironovici, Mile Lefler, colonclul Stefan Zavoiauu, Virgil 10-
ncscu , Radu Dcmctrcscu-Gyr. Pe langa accstia , majoritatea
189
cclor prczcnji faccau parte din struc tura cu profil terorist fon-
data de Hari a Sima inccpand ell septcmbrie 1938, Iipsind apro-
barca grupului advers, carc-i rcprezcnta si pe opozanpi noul ui
scf aflati la B e rl i n~ .
Promovarca lui Horia Sima ea sef 1.11 Miscarii legionare a
fost consfintita la data de 6 septcrnbrie, dupa abdicarea rcgclui
Caro l al Il-lca. in urma unc i sed intc a Forului Legionar, care
era 11.1 fel de ncrcprczcntativ ca si adunarca de 11.1 31 august".

Astfc1 ca. Iloria Sima a castigat lupta pentru lcg itimitatc

in contextul cvcnimcntclor interne ~ i extcrnc . Dar, in accla si
timp, a fost eel mai acriv comandant legionar, care a rcusit cu
abilitatc sa mo bilizczc fortclc radicnlc ale Miscarii legionarc,
dar ~i sn-si asociczc pc unii lidcri pol itici ", in vara anului 1940,
nici unul dintr e legionarii din tara sau de 11.1 Berlin nu putca
sustinc ca era suceesorul legitim 1.11 lui Comcl iu Codrcanu, de-
oarcce major itatea celor nominalizati de el murisera: si Vasi le
Cristescu, si Gheorghe Clime, si alt i coman danti Icgionari, e-
xccutati in noaptca de 2l!22 septcrnbric 1939, care ar fi putut
cond uce conform prin cipiilor ierarhice. Horia Sima a avut 11.1
sflirsitul verii anului 1940 sustinerea organizatiilor locale, un-
de cleme ntul radical interceptasc putcrca, insa nu si suportul
pol itic al fostilor conducat ori ai Partidului "Totul pentru Tara"
sau 1.11 comandantilor Icgionari ill corpore.

4.3. Optiuni potitice in vara anului 1940

in vara anului 1940, cea mai de .acrualitatc' ' problema era

intcgntatea fronticrelor, pc fondul rctrasarii granijelo r in con -
textul razbo iului mond ial. Chestiunea scc uritatii extcrnc a pre-

54 Dosar Horia Sima (1940-/ 946), p. 203-204.

ss Sima, Hor ia, SfCiq itul... , p. 410 .
Vczi infra, p. 2 14.
190
oeupa t statui roman imcdiat d upa Co nferiuta de Pace de la Pa-
ris din 1920. Au fost rcal izatc difcrite ali ante locale in aeest
sens - Mica Inrelcgcrc. lntelcgcrca Balcanica -, dar mra a
ofcri garanjii rcale pri vind aj ulorul militar rce iproc acordat de
statelc scmnatarc in C3Z de ncccsitate. Intcgri tat ea frcnticrci de
es t a incc pu t sa dcvina 0 problema acutf pcntru gu vern ul ro-
nutn imcdiat dupa scmnarca T rata tului sovicto-gcrman Rib -
bcntrop-Molotov. Cu toate ca nu s-au facut publicc prcvcdcrilc
sale secrete, era de presupus di URSS si-a manifcstat eel putin
intcresul pentru Basara bia . i n dceursul pcrioadci intcrbclicc,
Romania nu rcusisc sa obji nil rccu no astcrca fronticrc lor de la
191 8 de cat rc vecin ul cstic ~i ast fel cxista un po ten tia l marc de
insccu ritatc.
Nic i intcr csu l Romdnici pc ntru apararca Basarabici nu
fuscse cxtrc m d e mar c in reali tatc. in iunic 1940, ell loate ca
armata era mobilizata de catcva luni, in tcriroriu l basarabcan
cxistau purine trope eu rol de acopcrire ~ i lntarzic rc, iar statui a
prcgatit rczistcnta in fata annatelor sov icticc pc Prut. URSS nu
a ag itat problema Basar abiei , astfel ea uhi matumu rilc au veni t
pc un fond de linistc, ell toatc ca cxista u la Bucurcsti previ-
ziuni in accs t sons". Nota remis f de Viaccslav Molotov mini s-
trului roman la Moseova a fost inaint atii la ora 22.00 loca la,
asa cii autoritat ilc de la Bucurcsti au luat cunostinta desprc
aceasla in zorii zi lci de 27 iunie". Prin ultimatum, sovicticii
anuntau guvcmul roman ca asteapta raspunsul privin d cedarea
Basarabici si a nordului Bu covin ci i n 24 de ore.
in diminca ta z ilci de 27 iunic au inccp ut consultdri le p ri-
vind raspunsul cc urma a f dat URSS -ului. Atat iugoslavii, cat
si al iatii din intclcgca Balcanica nu au avut nici a rcactic, sfa-

56 Sanatesc u. Constantin, Jurnat, Bucuresti, Editura Humanitas,

1993,p.1 9.
57 Carol al ll-lea, Regele, al Romaniei. insemniiri ziinicc.
193 7-1951, vol. III. 15 decembrie 1939-7 scptembrie 1940 (caietele
11- 11A), Bucuresti. Editura Scripta, 1998, p. 216.
191
 luind prin tclcgrame guvcmul roman sa ccdezc". Cele doua
aliantc rcgionalc (Mica [ntelegcrc si [ntclcgcrea Balcanica) nu
garantau in nici un fcl sprijin militar in cazul unei agresiuni
sovieticc, iar Poloma. cu ca re Romania avca tratat in acesl
sc ns, dis pdrusc ca sta t. Astfcl ca, autorit atil c au facut apcl la
Germanin, pri n Lcgatia de la Bucu rcsti. Carol al 1I 1ca fuscsc
atc ntionat dc Ad olf Hitler inca din timpu l audie ntci din 24 no-
iem bric 1938 cu privirc la s istemul de aliantc externe pro fran-
cez al Romanici", insa. in primavara. fuscscra acceptate ga -
rantii lc franco-cnglczc, gcst contcstat de Berlin. Garantiilc ori-
cum crau dcstul de nesigurc, fii ndca spr ijinul era posibil doar
daca T urc ia lasa navele englcze sa trcaca prin stramtori pcn tru
a ajuta Ro mania. Aducdnd uccstc argumcnte, W ilhem Fabri-
c ius a com uuic at oficia lilor romdni care i-au ofc rit audienta in
dimi ncata zilei de 27 iun ic - Ca rol a l If-lea, Ernest Urdarcanu
si G heorghe Tatarescu - ca Gennan ia nu pu tca intcrvcni,
recomandiind acccptarca ultimatumului. in prealabil. Withem
Fabricius primisc 0 tclcgrama de la Joachim vo n Ribbcntrop
privind utitudinca Germanic !", ca re nu sc putea opu ne atata
timp ca t prevedcrilc tratat ului de la 23 aug ust 19 39 funct iona-
sera perfect in eazul Polonici.
U lte rior aceste i a udienjc, au fas t convocate doua Consilii
de Coroana, in urma cdrora trcbuia sa sc ia dee izia fina le pri-
vind raspunsu l Romdn ici. Situatia in Bucurcsti era [carte ten -
sionata in unna comunicarii dolcante lor sovieticc. in general,
mcdiilc po litice ..tradi tionalc " crau ing rijora tc de repctarea
mod clului po lonez pen tru Romania in caz de opozitic, Incli -
nand sfl acccprc ccdarc a. Unii pol iticicni , cum ar fi D inu Brati-
anu , era u part izani i unor masuri ext reme de rczistenta prin in-

$I Ibidem. p. 219.

s, Calafetea nu. Ion. Romani la Hitler. Bucuresti, Editura Uni-

vers Enciclopedic, 1999. p. 18-23.
60 Pusch, Rolf, Stelzer, Gerhard, Dipknnati gennani fa Bucu-
resti. 1937.1 944, Bucuresti, Editura All, 200 I, p. 119.

192
eendierea Intrcprindcrilor petroliere din Valea Prahovci, pcntru
ea so vietieii sa nu poata profita de eeo nomia romancasca si
germa nii sa intervina in apararea propriilor imcrcsc" .
in timpul prirn ulu i Consiliu de Coroana din 27 iunic, s-a
pus si prob lema rezistcntci armate. Flo rea Tcncscu, seful Ma-
rclui Stat Maj or, a prczentat sta diul Inzestrani armatei, Cll mult
dc fici tar fata de potcnjialul inamicului. in continuare, facdnd 0
comparatic ell situatia Polonici in razboiu l cu gennanii, a apre -
ciat c;1 ar ma ta romdnil atac ata pc trei fron turi in ca z de rilzboi
62
ar Fi put li t rczi sta trci Saplamani, eel m ult 0 luoa . in urma
accstci scdintc a Con sili ulu i de Coroanf s-a decis acccpta rea
ultimntumului , dar Cll o majoritate stni nsa, II pen tru , J 0 lmpo -
tti vii, 4 pcntru discuti i si 0 abt incrc. Dupa catcv a ore de d is-
cuui po liticc . timp in care au intrat in guvcm ul Gheorghe
Tiltarcscu ..tch nicicnii" Alexand ru Vaida-Voicvod ~i Constan-
tin Argcroianu. a fost convocat a l doilca Consiliu de Coroana,
pcntru a se emite decizia fina la. De accasta data. rcprczenrantii
in accst organis m s-au te mut in mai marc ma sura sa ia dccizii
care ar fi putut sa deter mine un razboi cu URSS si au acccptat
ultimatumul fiira nici un fel de amcndamc nt: 26 pentru , 6 con-
tra". in timpul discu tiilor au fa st momente in care s-a pu s
problema alia ntclor sau a Inzcstrarii arm atci eu armame nt mo-
dern , dar fiira ea dezbatcri lc sa evolueze , dcoarccc era rea l fap-
tul eli csecul pol itieii interne d usa de Carol a l II-lea era d ublat
de un C$CC pc plan extern".
Dcv cnisc evident ca g uvernul roman nu era dispus sa re-
act ionczc in nici un fel la solicitarilc sovietiee. in aee ste con-

61 Zane, Gheorghe, Mcmorii. 1939.1974, Bucuresti, Editura

Expert. f.a., P. 49 .
62 Giureseu, Constantin C., Am intiri; Bucuresti. Edirura All.
2000. p. 290.
Carol all l-lea. Regele, al Romaniei, op. cit., p. 22 1.
63
Seicaru, Pamfll, lstoria pa rtidetor National. Tiirani.\( si
64

Na(ional-Tiiriin/st, Bucur esti, Editura Victor Frunza, 2000, p. 409.

193
ditii, acestca au transmis un nou ult imatum, mul t mai coneis,
in care, pc Ial1ga soli citarile teritorialc, crau cxpusc si uncle c-
conomicc: guvcrnul roman trebu ia sa-si asume raspundcrca
privi ud integritatea cailor fcratc, parcului de vagoane si loco -
mot ive, podurilor, ac rodromurilor, insta latiilor industrialc si
clcctricc etc." Rctragcrca trupclor romano s-a facut fura nici 0
rcactic, cu toatc ca 0 parte a populatiei civ ile din Basarabia, iar
upoi trupcle oc upantc au dczono rat soldatii romani, sau ehiar
au tra s foe uri de anna.

in momc ntul in ca re Haria Sima a fas t primit in audicnta

la rcgc, la 18 iunic, ca dcrca Frantci era incvitabila, ia r regimu l
treb uia sa-si rcorientezc pol itica ex tc m a cat mai grabnic. Pro-
ba bil , Horia Sima a inccrcat sa fortczc mana reg clui ca sa pro-
c1ame Mi scarea lcg io nara un ica structura polirica, insa la 22
iunie Carol a l Il-l ca si-a cc ns truit propr ia varianta totalitara,
prin crcarea Pa rtidului Natiuni in locu l FRN . Deoa rece mona r-
hul a dcvcnit sc ful partidului , regimul dorea sa creeze impresia
ca imita marilc puteri totalitare din Eur opa de Vest, astfe l ca
Miscarea legionara nu a beneficiat de schirnbarea o ricntarii rc-
girnului in poli tica cxtcma .
Pentru a amcliora star ca de spirit a legionarilo r , reg ele a
o btinut de la Horia Sima apelul de inscrierc in Partidul Nati u-
nii , da r fara a lte recompense po litiee irnediate. lnsa, dupe tra-
tativc1e cu diploma tii germani din 27 iunie, monarhul si-a da t
sca ma ca trebuie sa faca mai multe pcntru a-i eonvinge pc
ofieialii Rcichului de noua atitudinc privind politica cxtem a,
astfcl ca Horia Sima a fos t inv itat in gov ern , In unua une i all-
dicnt c ca re a avut la c in aceeasi zi. Ace sta nu a fost foart e
Incantat sa intr e in aeel moment in Consil iul de Mini stri'" ,

65 Dobrinescu, Valeriu-Florin, Constantin, Ion, Basarabia ill

anii celui de-Al Doilea Riubot Mondial, lasi, Institutul European,
1995, p.1 69.
66 Carol al ll-lea, Regele, al Romiiniei, op . cit., p. 224.

194
deoareee era consticnt c5 va scrnnu acre pri vind ccdarilc tcrito-
rial c, care ult erior puteau fi folos ite impotriva lui de catre
com pct itor ii in lupta pentru putere in rvtiscarca lcgionaril. Dar .
rotodata, so licitarea rcgclui era un act de rccunoasterc fata de
potentia lui Miscarii legianare, de care Haria Sima nu se putca
dispcnsa. Anterior aud icntci, Sima sc Intalnisc Cll genera lui
Ion Anton cscu, care i-a prczcntat scrisoarca de protest fata de
palitiea grcsita a rcgclui ' ", lnsd liderullegionar nu s-a soli dari -
zat cu tcrmcnii ac cstcia. Pentru a nu-si crca pro bleme in inter i-
orul Miscarii leg ionarc, Haria Sima a acccptat postul de sub-
sccrctar de stat la Ministcrul Educatiei Nationalc. inccpand eu
28 iunic, si nu eu 27 asa cum acccptascr a Al exand ru Valda-
Voicvod si Constant in A rgctoianu, pcntru ea numcl c s5u sa nu
tic asociat raspunsului guvern ului roman dat Mo sco vci.
Pcntru a cas tiga sprijin pol itic, Haria Si ma a obtinut la 30
iun ie 0 a udicnra la Lcgatia gcnnana. unde a d iseutat cu Her-
mann von Rittgcn problema sprijinu lui pc care l-ar da gcrma-
nii unui guvcm nationa list. Cu toatc ca nu s-au facut promis i-
uni concrete. Sima a so lic itat si prirnit 0 no ua nudicn ta la rcgc.
pc 2 iulic. prin ca re a ce rut sa fie numi t prim-mi nist ru . susti-
mi nd en va apro pia g uvc rnul german de intercsele Romanici' ".
Pro babi l Carol al ll-lea afl asc de la Lcgatiu germane cil diplo-
matii de aeolo nu-l sustincau pc Horia Sima in obtincrca con-
duccrii guvcmului.
insa nie i nu dorca sa rcnuntc la controlul asupra dccizici.
Astfcl d. a fost numit prim-ministru Ion Gigurtu. la 4 iulie.
cunoscut pcntru simpatiilc progcrmanc. dar care era 0 persona-
Iitatc politica stcarsa. mr a infl uenta. Pc ntru a-i conviugc pc
germani ca dorca schimbarca sistemului de aliantc. rcgele
Caro l al II-lea a mai nurnit la Ministerul de Extcmc pc Mihail
Manoilcscu, la Ministerul Propagandci pc Nichifor Crainie,

67 Pc morginea prapastici. 2 J-23 ianuarie /94 J, vol. I,

Bucurcsti, Monitorul Oficial si l mprimcria Statului. 1942. p. 64-66.

6R Sima, Horta. Sji-irsi l ll /... , p. 240-24 1.

195
 cu noscuti progerman i, si trei minis tri legionari: Horia Sima, la
Minis tcrul Cultelor ~i Artelor, Vas ile Novcanu, la Miuistcru l
Inventa rului Avutiei Nationalc si Augustin Bidianu, Ia Subse -
eretariatul de Sta t a l Ministcrulu i Fina ntclor.
Haria Sima nu a fast multumit de noua formula guvcrna-
mcntala prin care tot rcgcle eon tro la cxccut ivul, ccrand a nou a
audic nta la 7 iulie. Cu accasta ocazic, a solicita t din nou forma-
rca guvcmului de ciitrc lcgionari, fiind din nou rcspins . Dupa
noua tcntativa ncrcusita de numirc in fruntea guvernului, Sima
si-a dat dcmisia, sustinand di guvernul are doar 0 atitudinc pro-
ge rmana de fatada, cxistend riscul unor noi enexiuui". Avand
in vcdcrc ca in textul demis ici Horia Sima a facut apcl la un gu -
vern pur nationalist, dupa icsirca din Executiv va initia ncgocicri
politico cu al ti o pozanti ai lui Carol al Il-lca din accasta zona
politica, Inccrcdnd sa obtina si sprijinul Lcgatiei Germane.
Prczcn ta lcgionari lor in Exccutiv a continuat si dupa de-
misia lui Ha ria Sima . Accsta a fas t Iulocuit eu Radu Budis-
teanu, un aetiv agitator al problcrnei cvreicsti. Cc i tre i ministri
ramasi au prcluat vcchi ul discurs antiscmit, insa in aeel moment
nu sc mai pu tea rcaliza atas amcntul rata de Gcrmania in aeel
mod, dcoarccc ch iar la nivel guvernamental se luascra mas uri
impotriva cvrcilor". Tactiea lui Ha ria Sima de organizare a
unci scmi-opozitii pe ntru a milita pentru un guvern pur natio-
nalist a fast ma i cficicnta si s-a aliniat solicitarilor diplomatilor
germani de la Bucurcsti. Ce i tre i ministri, practic, nu au avut
contactc cu rcspectivii ofieial i ai Berl inului si astfcl au actionat
in afara politicii germane in Romania. Formal, ei s-au so lida -
rizat la 9 iulic ell mot ivatiile demi siei lui Ha ria Sirna", dar nu

~9 DANIC, Fond Presedintia Consiliului de Ministri, dosar

nr. 312/1940, f. 12.
70 Dorian, Emil, Jumal din vremuri de prigoana, Bucuresti,
Editura Hasefer, 1996, p. 114- 121.
71 DANIC, Fond Directia Presedintia Consiliului de Ministri,
dosar nr. 312/1940, f. 3.

196
au pa rasit guvernu!. Activ itat ca lor in Co nsiliul de M inistri a
conti nua t si dupa intrunirea lidcrilor legionari de la 14 iulie din
casa lui Radu Budistcanu. eu toate ea sc angaj asera din nou ea
vor dcmisiona, tara sa rcspccte promisiunea. in mo mentul in
care guvemul Ion Gigurtu a cs zut, Vasi le Noveanu, Radu Bu-
disteanu si Augustin Hidianu erau inca rninistri, dcsi era evi -
dent ca, dupa dec izia de lu Viena, Exccutivul sc compromisese .

Participarca legionarilor la guvcmarc in timpul lui Carol

al II-lea a fos t ma i dcgraba un pro ces de imag ine decal 0 rcali-
tate pcli tica . Chen-are a lor la guvc marc a reprezenta t un soc
pcntru 0 parte a opin iei publiee , care era obisnuita ell discursul
oficial contra nationali stilor cxtrcm isti, organizator i timp dc
doi ani ai actiunilo r tc ro ristc. Insa, pr in accast a masura, dcve-
nea evidcnta intcntia regimului car list de a sc apropia de Ge r-
mania, legionarii fiind considcrati la nivcl ul perceptici publ icc
"oamenii Bcrlinului".

Dupa icsirea din guvcm, Horia Sima a luat lcgatura ell or-
ga niza tiilc extremiste fidele, pen tru a diuta noi modalitati de
presiunca asupra regimului. De accasta dat a a actionat ell mul-
ta prudcnta, iar lnc cpdnd eu luna augus t l-a avut al aturi pc Ni-
co lac Pctrascu, cxternat din spitalul de la Oravit a. Haria Sima
trcbuia sa faca sap lamanal vizi te la SSI si la Siguranta, con-
form angajamen telor luate la elibe rare, ast fel ca in contactu l cu
tcritoriull-a folosit pc vcchiul sau cola borator.
Tactica adoptata a fost ascmanatoarc cu eea din toamna a-
nului 1938. Pcnt ru a atc ntiona regimul cei Miscarea lcgionara
nu a fost subordonata prin Inscrierilc mcmbri lor sai in Partidul
Natiunii, a fost declansata 0 opcra tiunc de em itere a unor rna-
nifcstc prin care lcgionarii era u Incu raj ati sa sc apropie din nou
de organizatia regale, dar sa nu-si piarda spcranta in rea lizar ea
proieetu lui lui Corne liu Codreanu privind 0 .Romanic legio-
nani". De 0 importanta pol itica ma i mare s-a bucu rat mult i-
plic arca scrisorii gcn cralului Ion Antonescu catrc rege de la 27

197
iunie , distrib uitii de legion ari sub forma de manifest lnccpand
ell 28 iulie. Astfcl ca, din nou, sc facca u atacuri subtile la pcr~
soana rcgclui , care nu mai putca rcactiona in contcxtul extern
dcfa vorabil ima ginii politicii sate" .
In lun a august, Hor ia Sima a trecut la faza a doua a pro-
icctului sfiu de prcsiunc asupra guvcrnului, mobilizfind cu ibu-
rile ell potential tcrorist. Stratcgia d in pcrioada clandcstinitatii
de rulicrc a CML, din punet de vcd crc financie r, a functionat si
dupa clibcrarca di n Inchisoarc. Astfcl cii, o rganizatiilc munci-
torcsti si-an mani fcstat inca din luna julie ncmultumirca fatl!
de abs ente numirii un ui guvern lcgionar", dar nu au intrcprins
actiuni ostilc statului. In august 1940 cuiburilc CML din Bucu-
rcsti (mai ale s de la STU) crau complet rc facutc, iar in intc -
riorul accstora so vchi cul au idei ostilc rcgclui". in timpul
scdintclor sec rete, o rganizatc dcpartc de locurilc publicc, s-au
strans sumc importantc di n cotizatii, ban i cu care s-au achizi-
.
nonat "
anuc . .
St udcn tiruca si-a mcntinut linia tra dit ionala rad icala ~i s-a
mob ilizer la apclu l lui Horia Sima pri n vechil e mctodc vc rbalc
de co ntact. CSL a prim it dispozitii si"i folo sca sca din nou vc-
chiul sa lut lcg ionar si cantcccl c, pcntru a crca atmosfera favo-
rabi la lcgionarilor. De ascm cnca, ficca re studen t lcg ion ar avca
datori a sa-s i procure camasa verde si diagonala, deoarecc, spu-
nca Har ia Sima, nu sc putca sti cand va f numit un guve rn
,.
Ieg lOlHlr .
Segmcntul rad ical al maccdo ncnilor 5C pare cii nu era con-
trolat de Constantin Papanacc de la Berlin, av and in vcdcrc ca
s-a mobilizat imcdi at in unua ap clu rilor lui Ha ria Sima. Aces-
tia dorca u "t rierca" purtator ilo r de cuva nt legionari in Iunctie

72 Dosar I/oria Sima (1940-1946), p. 175.

n DANI e , Fond DGP, dosar nr. 2711940, f. 144.
N Dnsar Haria Sima (1940-1946), p. 198.
75 Ibidem, p. l76 .
76 DANlC , Fond DGP , dosar nr. 3511940, f. 5-6.

198
de comportamcntul in timpul clandcstinitatii ~ i intoemirea unci
listc Cll lcgionar i care s-au intcgrat oportunist in politica rcg i-
77
mului au toritar
Organizatiile de 1a nivel loca l eoordonate de Horia Sima
au raspuns $i ele sclicitarilor sale, iar pcntru finantarc au repus
in practice corncnul lcgionar". Pentru a nu intra in conflict eu
autoritdtile tcr itor ialc, acestea au primit dispozitii sa nu mai fo-
loseasca tcrmcnul "gardist", ei .nauonalist". Cuib urile radicalc
locale nu trcbuia u sa sabotczc Partidul Natiun ii, e i sa se inscrie
in noua format iunc politica, dcoarcee, pr in intcgrarca in Gdrzi-
Ie Nationale ale accstuia, aveau posibilitatea sa partieipe la c.
xcrc itii de tragcrc". Pentru a deseuraja reprcsiun ea aut orita-
[ilor locale, lcgionarii primis cra sfat uri de la Sima sa bat a mo-
ncda eu raspunderea pcntru dc zmc mbrarea Romanici Ma ri,
pentru a sc crea 0 atmosfera eonfuzii, nepropiee cocrcitici'".
Acest tip de organizare, pri n ascmanarc eu ce se Intern-
plase in 1938, inducca 0 actiune de amploarc, de ge nu! unc i 10-
vituri de stat. insa Hor ia Sima as tcpta momcntul oportun pen-
tru a-si j ustifica act iunea. Sprc deosebir e de perioada "Coman-
damcnt clor de pri goana", c l a utilizat in vara anu lui 1940 ~ i
actiunca politi ca , in spcranta ca va putea fi numit prim-mini s-
tru tara a crea 0 situatic instab ila sec uritatii statului.

La jumatatca lunii iulie, gcnnanii au transmis guvcmu lui

roman, prin intennediul Lcgati ei dipl omatice de la Berlin, pri-
mel e so licitari privind atitudinea Romaniei . Deoa reee eereuril e
polit ico ge nnane avea u cunost inta desprc lipsa de unitatc a
Miscarii legionare si de lupta pcntru putere ca re se dcsfasura
in interior, accasta organizarie nu a primit sp rij in dcplin in for-
marca unu i nou executiv. insii nici formula guvem ului Ion Gi -

77 Ibidem. f. 70.
73 Ibidem, dosa r nr. 13711 940, f. 134.
' 9 Ibidem, dosar nr. 35/ 1940, f.6.
gn Ibidem, dosar nr. 19/ 1940, f. 289.

199
 gurtu nu era con sidcrata satisfacat oarc , astfcl ca au fost fac utc
sugcstii pcntru formarca unui gu vern nationalist".
in vara anu lui 1940, ce i mai Inscmnati national isti la care
se rcfercau autoritaplc gcnnanc em u Gheorghe Bratianu ~i le-
gionarii. Gheorghe Bratianu a fost un ul dint re putinii oamcni
pol itici roman i care a ridicat problema negl ijarii rclatici ell
Gcnnania, an terior agrcsiunilor Rcic hului in Europa Ce ntral e.
in no iembrie 1936, accsta a obtinut 0 audic nta la Ado lf Hitler,
profi tdnd de prcstigiul sau international de marc isloric, discu-
land ~ i prob lemc polit icc. Gheorghe Bratianu i-a co muuicat
cancclarului germ an cii partidul sau nu era de acord ell po litica
cxtcm a a guveruului roman de aliantc regionalc profrancczc si,
dac a ar fi ven it Ia guvcrnarc, ar f fost intcrcsat de raporturi c-
conomrcc ." stra nsc "mtrc ec lc
c doua " 0
oua statc. ar,"III urma a Icge-
rilor din 1937, partid ullui G heorghe Bratianu s-a clasat foarte
slab, iar dupa instaurarca regimului autorit ar liderul nationa list
a fost climinat din zona deciziei pol itice .
Lcg ionarii erau in pIin proecs dc rcorganizarc si inca IlU
avca u un lide r rccu noseut de toata organizatia. Dupa icsirca
din guvcm a lui Horia Sima, acosta a continual sa colaboreze 0
perioada cu ministrii lcgionari, insf ulterior mobilizarii cuibu-
rilor loca le fidclc a incetat orice con tact Cll accstia . in prima
fazil, cdc do ua grupari vor negoc ia imp rcu na formarca unui
guvcm nat iona list, dar, in ce lc d in urma, Horia Sima a fost ac-
ceptar de ce lclaltc ecrcuri nationa listc, dcoarcce a avut 0 ati-
tud ine consta nta de scmiopozitic fata de Carol al II-lea.
Primcle contactc privind form area unu i guvcrn nationa list
au avut loe la sfarsitul lunii iulic, csnd dclcgatia lcgionara for-
mata din Radu Budi stcanu. Virgil Ioncscu si Scrban Mi lco-
vcanu a negoe iat in mai mu ltc rand uri cu Gheorghe Bratianu .
Pcntru inccput, s-a Intocmit 0 lista cu persoane le considerate
..ncpa tatc" in relatia cu Gormania, pcntru a fi Inai ntata la

8 1 Ca lafeteanu, Ion, oj>. ci t., p. 39.

112 Ibidem, p. 14.

200
Berl in cu ocazia unci vizite prcconizatc de lide rul liberal aeo-
IOK3. insa negoeierile s-au impotmolit din pricina apropiatilor
lui G heorghe Bratianu, care nu au aceeptat ideea de a colabora
cu legionarii, considcrati a fi prca cxtrcmisti'".
in a doua jumatarc a lunii august, cand pozitia in tcritoriu
a lui Hor ia Sima se consolidase, acesta a intrepri ns singur ne-
gocieri cu Gheorghe Bratian u, probabil si la presiunca diplo-
mati lor gcrruani de 11.1 Bucurcsti, care doreau dcfinitivarea pro-
icctului propus de ci. Pc fondul ncgocicrilor teritoriale cu Un-
garia $i Bulgaria, dcfavorabi le Romanici, Horia Sima s-a ariltat
dispus sa acccpte coo rdo narc a guvcmului de catrc Gheorghe
Bratianu. insa trebu iau acce lerate demcrsurile, deoareee era
prcvizibilf remanicrea guvcmu lui". Dupa cdtcva zile de 11.1
rcspcct iva intru nire, la 17 august, Horia Sima s-a prezentat din
nou 11.1 Palat pen tru a soli cira numirca unui guvcrn nationalist.
In unna eonvorbi rilor eu Gheorghe Briitianu, sc pare ca ce i doi
sc Intclc scscrf ell Icgionarii sli pr imcasca Ministcrc le de Inter-
ne (cincv a din afara M iscarii Icgionare ), Externe (Horia Sima),
Finautc si Econom ia Nationala . Rcgelc a rcactionat cxpediti v
fata de Sima, comunicandu-i ca dorca 0 mai marc fidclitatc a
legionarilor fata de Part idul Natiuni i si incetarca act iunilor
cstile. Tot ceca cc ofere a Caro l allI -lea legionari lor in guvern
erau catcva noi posturi , pc care Hari a Sima Ie-a refuzat,
mot ivand di deja existau colcgi ai lui in Cons iliul de Mini stri
si eli dorea un exccutiv pur nationalist" .
In fata csccului trata tivelor cu regelc, Sima a obtinu t 0 no-
ua audicnta 11.1 Legatia germane de la Bucurcsti, in cursul zile i
de 23 augus t. Acesta s-a arat at nemultumit cii regele i-a ofe rit
doa r cinci loc uri in govern , in condi tiilc in care legionarii dis-
punca u de trei si ccrca sprijin in numirca unu i exccunv nauo-

H DAN le, Fond DGP, dosar Of . 29/ 1940, f. 8-9.

B4 Ibidem, f. 65.
H5 Ihidem, dosar nr. 3411940, f.44.

K6 l bidem, dosar nr. 90/ 1940, f. 12-14.

201
nali st. Diplomatii gcrmani nu s-au griibit sz-! sprijine pe Horia
Sima ~ i au pus problema unitatii nationali stilor. a stabilirii
unui program de guvernare etc. Wilh em Fabricius i-a cornuni-
cat negoc iatoru lui legionar ca. da cd natio nali st ii nu au un pro-
gram amanuntit economic, financiar, agrar ctc., nu vor fi sus-
tinuti de Berlin, in conditiile haosului in care sc gasca miscarea
prugcrmana . in futa accs tor raspunsuri, Horia Sima a lncercat
o ultima tentative de mobil izarc a nationali stilor, da r situatia
era fo nrtc tcnsionntf in contextuI negocierilor guvemamenta le
privind intcgral itatca frontierelor. Fanl un raspuns concret al
pol iticicnilor progennani , Horia Sima a mai avut 0 ultima
tentative de obtincrc a sprijinuiui Reichului, la 26 august, dar
soldata cu acelasi raspu ns, din cauza lipsei programului de
guvernare si, mai ales, a unitatii. Hermann von Rittge n i-a spus
in particular lui Horia Sima ca, in acele conditii , lcgionarii
trebuiau sa se impunf printr-o mi scarc in tara , in urrna careia
pu tcau fi chcmati de Carol al II-lea la gu vcmare".
Nationalistii romdni, fie ca erau radicali sau moderati, nu
au putut sa sc mobili zczc in fata pcricolu lui dezintegran i fron-
tierelor, macinati fie de luptc interne, fie de .xomplcx ul" res-
po nsabilitiiti polit icc. Chiar daca era puti n probabil ca un
guvern nationa list s:i fi rezol vat problema revizionismului rna-
ghiaro-bulgar, fonn arca acestuia a fost imposibila, iar gemla-
nii si-au dat seama ca in Romania nu se puteau sprijini pe
oamen i politici fideli si ca trebuiau sa gase asca noi fc rmulc de
co labo rare.

in august-septernbrie 194 0, regimul autoritar al lui Carol

al II-lea a prirnit lovitura flnala , prin noile ccdari teritoriale.
Guvcmclc carli stc avu scscra a atitudine degajata rata de mino-
ritatile nationa lc, in .Jinia'' politicii Exccutive Jor antcrioare.
Prin aliante reg ionale, Romania izolasc statclc rcvizioniste la
adre sa ei, insa nu a inccrca t sa trateze :ji cventualele posibilitati

H7 Ibidem, dosar nr. 35/1940, f. 72.

202
de Intclc gcrc . Guverncle numite de Ca rol al II-lea in perioada
regimului aut oritar au preferat sa d ud. 0 acti unc pro pagandi sti-
ca privind .atasamcntul" minoritatil or la statui natio na l. Astfcl
cs, du pf Infiinjarca FRN, prcsa ce ntrale pub lica articolc lauda -
live la adrc sa noul ui regim, fiind cii a rcusit s,i intcgrczc in
accst organism mi noritatca maghlara" , bulgara" sau gcrma-
na'Jo, lasand impresia sigurantci frontic rclor. in rcalitatc, starea
de spi rit a mi no ritatilor era rension ata, iar in timpul retragerii
d in Basarabia cv rci i cfcctuascra numeroase acte ofensa toarc a-
supra ar matei ~i populatici c ivile.
Dcoa rccc in august 1940 negoe iator ii ro mdn i nu au rcusit
sa se Intclc agf eu cei maghiari ~ i bu lgari as upra ccdar ilor tcr i-
tor ia lc. 0 delegatio guvcruamentala compusf din Ion Gigurtu si
Mihail Mancilcscu s-a prczenta t in audicrua la Adolf Hitler.
Dcsi la Bucurcsti nu cxista un guvcrn nationalist, ee i doi avca u
o atitudi ne progcrmana si astfcl spcr au sa co mpcnscze nc rcs-
pcctarca .Jndic ati ilor" germ an e de entre Ca rol al II-lea. Inca de
In inceput, Adolf Hitler a adus in di scutic utitudinca Romaniei ,
nu num a i in trccut, dar si dupa instalarca regimul ui autcritar .
Astfe l. cancelarul german s-a ararat ncmultumit de lipsa de rc-
netic a guvernului rom an arunci cfind englczii i-au acu zat ~
gcrman i cii au facut pre siuni cand spa semnat tratatu! econo mic
in ma ni c 1939 , da r si de acccptarca gararuiilor franco- britani cc
d in pr imav ara au ului 1940. in mod o ficia l, Hit ler sustinca cil
nu era intcrcsat ea magh iar ii sa ancxczc Transilvania . dcoarccc
istoric populatia ge rm ane nu a fost niciodata tratata egal de

xx .Jvlinorttatea maghiarii in Frontul Renastcr ii Nationalex'', in

Unive rsul, an LVI, nr. 18,20 ianuarie 1939, p. 9.
~q .Bulgarii ceutcni ronuini all aderat la Frontul Renasteri i
Nationalce''. in Universul, an LVI, nr. 4 1, 12 februaric 1939. p. I I:
.,Minoritatea bulgura In FRS", in Universul. an LVI. nr. 76. 19
manic 1939. p. 11.
'JO ..inscricrea germanilor in Frontul Renasterii Nationalce'', in

Universsd, an LVI, nr. 10, 12 ianuaric 1939, p. 9.

203
 statui ungar, Insa guvernul de la Budapesta avuscsc 0 at itudinc
91
constanta rata de Germania .
Ulterior tentative i ncre us ite de sprijin din partea Genna-
nici, decizia de la Viena din 30 au gus t 1940 a eonsaerat esccu l
total al politieii lui Carol al Il-lca. Cu toate eft a firmase ea va
sch imba situatia intcma si inremationala a Romanici prin des-
fiintarca sistemului parlamcntar, in final Roman ia Marc fusese
dczintegrata, tara nici un fel dc rcactic pcl itica sau mi lita ra. in
rea litate, oamenii politici promovati de Carol al II-lea pc eritc-
rii oportunistc nu cruu reprezentativi $i astfel nu au fast capa-
bili sa ia dee izii drasticc in mo mentele decisive pr ivind statutu l
Romaniei . Pe de alta parte, criticilc opozi tici, inclusiv legiona-
re, asupra crcstcrii puteri i monarhului s-au aratat Indrcptatitc,
iar acesta se aflu in situatia de a nu mai dispunc de nici un fc l
de legitimita te pen tru a dcti nc in eontinuare Tronul.
in noaptea de 30/31 august 1940 a avut loe un nou Con si-
liu de Coroana pcntru a fi adoptatf 0 pozitic fata de dccizia dc
la Viena . In acel mo ment, nim cni nu mai era incantat sa se a
sociczc lui Carol a l II-lea in .cfortul" sau de intcgr itatc natio-
na ta si s-au caurat modalitat i de distributic a raspunderilor
priv ind acceptarea aetului de la Viena. La sedin ta Consil iul de
Coroana au participat, pc lfingf membrii de drept si unii natio-
nalistii agrcati de Gcrmania, printre ca re Gh eorghe Bratianu ~i
membrii legionari ai gu vernului. in a fara de cci trei ministri le-
gionari", au fost invitate si alte pcrsoanc din cercurile miscarii
(Haria Zclca-Codreanu, fratele controvcrsat al fostului lider, a
participat la lucrari, desi fusesc exclus chiar de Corncli u Co-
dreanu din Miscarca lcgionara" . EI ridicase prctentii de eon-
ducerc dupa moartca fratelu i sau, iar in primavara anului 1939
partieipase si la sedintele Consiliului de Coroana. eu toa te ca

91 Calafeteanu, lon, op. cit., p. 41-42.

92"Consiliul de Coroana de azi noapte'', in Universut. an LVII,
nr. 240, 1 septcmbrie 1940, p. 1.
93 DANIe, Fond DGP , dosar nr. 35/1940 , f. 76.

204
legionarii care act ivau in clandcstinitatc ii eontestau actiunilc.
Tatdl lui Ion I. M ota, preotu l Ion Mota a fost si el prezent la
luc rilrilc Con siliului de Coroana, insii unel e surse spun ea nu a
facut -o benevol, e i a fost eseorta t de doi agenti a i politici de la
statia C FR Ploiesti, gara de unde fusese ridi ea t din trc nul ell
care se dep lasa sprc Orastie" ). Partieiparea ecl or eine i
legionari la scdinta Cons iliului de Co roana nu an gaj a Miscarea
lcgionara fata de aeeepta rea deei zici de Ia Viena, deoaree e
Horia Sima tocmai prcgatca planul unei lovituri de stat, nu
inainte de a fi promovat scf al Miscarii legionare de d itrc 0
ad unare a .cadrclor" legionare , lntru nita la 31 august".

4.4. Statu! national-tegionar

Cu cxceptia .Grupului Vasile Noveanu", toa tc "cadrele"

lcgionare si-au manifcstat ost ilitatca fala de regimul autoritar
d Up;'l comunicarea deciziei de la Viena. Parcril c lcgionarilor au
fost complcxc, in functic de gradul de implicarc in lupta pc ntru
putc rc din ca drul organi zat ici. Lcgiona rii fondator i, in Irun te
eu Co mandantii .Bunci Vestiri" Ilie Gflme ata $i Radu Mi ro no-
vic i erau ncmultumiti de atitudinca G erma niei $i pr opuneau 0
alian la eu Rusia, in vcdcrca rczistente i fata de prctcntiile Un-
garici. Grupul fostilor sc f judeteni erau de parcrc dl. trcbuia
mcntinuta linia aliantci eu Axa prom ovata de Comcli u Co -
dreanu , iar pro blema te rito riilo r anexate urma sa fie solutiona-
ta in co ntcx tul cvenime ntelo r. Grupu l co ntrolat de Horia Sima,
care la accl mome nt deveni se e fectiv rnajoritar , s-a ferit sa ia
vreo pozit ie si a cautat sa ia legatura co Iuliu Maniu pen tru a
se studia posibilita tilc de act iune co mcnc".

'N Sima, Horia, "Mari exisrente legionare. Parintele Ion Mota".

in Tara si Xi/ut , an IV, august-septembrie 1968, p. 21.
Vezi supra, p. 200.
9S DA Nl e , Fond DOP, dosar nr. 3511940, f. 5,

205
 Au fost pu rine mani fcstatii publice de protest privind cc-
darca Transilvanici de N-V, ma i ale s in ni ndul ard clen ilor din
Buc urcst i" ~i cc tdtcn ilo r Sibiutui". insa accstca au fost res-
pinsc cu violcn td de organe le de pol itic. Carol al II-lea nu era
dispus sa piarda eontrolul siruatici, eu toatc cii cvc nimc ntel c
Ill! cra u de nat ura s<1. j us tifice masuri contra celor care protes-
tau di n cauza picrd cr ii intcg ritat ii tc rito rialc. in acc st co ntex t,
Ho ria Sima a dccis ca era mo mentul dccla nsari i loviturii de
stat. pe care 0 preg:itea de la jumdtatca luni i augu st. Planu l gc-
ucral era acclas i ca in dcccm brie 1938 si scptcmb ric 1939, dupfi
modclullovi tu rii de slat bolscvic c din 19 17. lnsa, dupf csccu-
rile an tcrioa rc privin d concentrarea clcmcntclor tcro ristc in
Capitala , ccntru l act iunii a fost mutat 111 Bruso v. Dupf d ccizia
de la Vicn a. Braso vul sc a fl a IJ nga fronticra, dar Hori a Sima
prcgat isc actiunca an terior, probabi l co seopul de scnsibiliza
opinia pub lica fata de problema Transilvanici. Plan o I initial
uvea centre .Jraditionalc" in actiunilc .rcvolutionarc'' pregatitc
de Horia Sima inca di n 1938: Cluj , Timisonra. Dcva. Alba-
Iulia, Brasov, Ploicsti. Bucurcsti, da r .$i Constanta, unde lsi
asu masc rcs po nsabilit ntca initicrii sta rii de dezordine Eugcn
Tcodorcscu . Dupa 30 august, Cluju J a icsit d in plan. Punctul
pr incipa l de ata c urrna sa fie postul Radio Bod de lfinga Br a-
sov, de undo trcbui au date semnaie privind dc clansarca ac tiu-
nii la Ti misoara, Dcva si Alba-Julia. in Capitula, actiunilc avcau
carac ter de saboraj, cu tentat ive nu foartc bine puse la punct dc
oc upare a postului de Radio Bancasa, a Pa latului T clc foanclor
911
sa u de agitatii In jurul Palatului RegaI
Pitstrand linia conspiratiei, lIoria Sima a anuntat purine
pc rsoane din afara grupului sau tcrorist despre pregarirca lovi-
turii de stat, pr intre care Ion Zclca-Codrcanu, care I-a incura-

% .Manifcsratia de icri din Capitala''. in Universui, an LVII, nr.

242. 3 scptcmbrie 1940. p. I.
91 "Mari menifestatii de protest la Sibiu'', in loc. cit., p. I.
'IN Sima, Horia. Slaqiml.... p. 36736X ,

206
jat. In c urs ul lunii august, lucra se lmprcuna cu Nico lae Petras-
cu la rcorganizarea si inarmarea cuiburilor, insa nu rcusiscra sa
mobi lizczc un numar suficicnt de lcgionari dispusi la sacrifi-
ciu. Grupurile teroristc crau alcatuitc din 15 membr i, tota li-
zand uproximativ 1.000 de persoanc. In ziua decizic i de la
Viena, Horia Sima avuscsc 0 noua vizita la Lcgatia gcrmana,
dar fiira sa primcascil sprijin pentru formarca unui guvcm
nationalis t". Acc asta sit uatie, la ca re s-a ada ugat starea gene-
ralii de haos de dupa 30 august, l-a dc tcrminat pe Horia Sima
sa dc c lanscze actiunca . Pc I sept embrie, a semnat 0 c ircularf
prin care solicita abdicarca rcgclui si anunta opi nia publica
asupra intcntici Miscarii lcgio nare de a prclua raspu ndcrca
pentru formarca unui guvem nationalist'?" . Acc asta trebuia
citita de Ion Zel ea-Codreanu la Radi o Bod , pcn tru a da semna-
lui rcvolu tionar in toata ta ra. Dccl ansarca loviturii de stat a
fost fixata pentru 3 septembrie, timp in care a fost muhiplicat
manifestu l in 2.000 de cxemplare, dintre care doar jumdtatc au
ramas in Bucurcsti' !'. inainte de a pleca sprc Brasov. Ho ria
Sima i-a anuntat pc dipl omatii germa ni din Capitala de inten-
[iilc sale. Cu toat e cii acestla I-au sfiituit sa renunte la acel plan
pcriculos pcntru sec uritat ca Romanici , nu au dezvaluit autori-
t,ifjlor informatiile pc care Ie dct incau!" ~i au asteptat sa vada
rcactiile interne de dupii dec izia de 1a Vie na.

Actiunca era prcgatita sa sc dcclansczc in toate punctele 1a

accla si moment - o ra 2 1.00 a zilci de 3 scprcmbrie':". Horia
Sima s-a deplasat in cu rsul zilei de 3 septe mbr ie de la Bueu-

99 Trasca, Ottma r, SIan, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii in

arhivele striune (germane , maghiare, franceze), Bucuresti, Editura

Albatros. 2002, p. II .
I ()(I Dfu'\JIC, Fond DGP. dosar nr. 255/1940, f. 2.

IDl Sirna. Horia . Sfar~ilul. .., p. 319-322.

102 Frasca, Ottrnar. Stan, Ana-Maria, op. cu., p. 12.
1113 DANIC , Fond DGP , dosar nr. 6211940, f. 91.

207
rcsti sprc Braso v, dcghiza t in uniforma de of itcr. Aeo lo l-a as-
tcptat un vechi co lab orator, Ion Boian , eare-i pregdtise mai
multc do mic ilii, pcntru a sch imba locul din care sa urmarcasca
dcsfasurarca actiunii. Prin cipal ele grupuri tcroristc actionau in
Braso v, fiind rec rutate di n C luj, Bucurcsti, Prah ova, Galati ,
Sib iu si Buco vina. To tali zau 500 persoane, aproximativ j uma -
ta te di n tot cfcctivul tcrorist mob ilizat pcntru lovituru de stat.
Acti unca a avu t problcmc inca de la Inccput, dcoarccc la
postul Radio Bod j andar mii i-au idcn titical pc agrcsori, iar in
urma unui schimb de focu ri i-a u Indcpartat. Sc f ii eehipclor,
Ovi diu Gaina si Dumitru Leonties, desi ran iti, au rcusit sa fuga
$i S-3U aseuns in zona ce unna sa fie preluata de maghiari'".
Cu toatc en armata a primit ordin sa-i prinda, ofiterii nu erau
dispusi sa orgauizczc rcp resiunca lcgionarilor care urmarcau
rastumarca lui Caro l aill-ica ~i au flicut controalc superficialc,
rara sa-i gascasca pe cci doi!".
Atacurilc asupra Chcsturii de Politic si Prefccturii j udctu-
lui au csuat, in scnsul ca atcntatorii au fa st evacu ati de fortclc
Min istcrului de Interne. insa legionarii care au ocupat Pa latul
Tclefoanclor din Brasov au rcus it sa rezistc, ducand 0 acpune
dc dczinfonnarc in tcritoriu asupra activitatilor lcgionare din
localitate. Desi armata care a inconjurat cladirca Palatului nu a
tras, iar singu rele au tor itati care au reaction at au fos t politia si
jandarmii'I". Horia Sima nu a actionat in timpu l dczordinilor
din e ras, prc fcrflnd sa sc intcg rczc in mult ime dcghizat $i sa
observe mersul o pcratiunilor. In urma ciocnirilor cu fort ele de
ord ine au murit c inci legio nari si do i poli tisti':", acpunca
.rcvol uuonara'' nefi ind un sueees din punet de vedcrc cal itativ,

Sima, Haria, Sfiir~illll ... p. 371.

Ill-'
105Chiorcanu, Nistor, Morminte vii. lasi. lnstitutul European,
1992, p. 74.
lOti Puscar iu, Io n...Un cpisod din istoria Miscari i Legiona re: 3-6

scptcm bric 1940 la Brasov'', in Permane nte, an IV, nr. 91200 1.

107 Sima. Haria. Sj arsillll..., p. 37 1-37 H.

208
provocand insa 0 marc panics la Bucurcst i prin debusolarea
autoritatilor deeizionale.
La Constanta, in jurul orci stabilitc, cativa legionari au
strigat de pc acopcrisu l sediului judctcan de politic .Jos tradii-
torii si raspuuzatorii catastrofci nationalc", moment in care
fortclc Ministerul ui de Interne s-au mobilizat. Grupe de legio-
nari au ocupat instantancu pos turiIe pe politie si de jandarmi
din e ras, populatia fiind alarmntit in urma schimbului de
focuri. Initial panica a fost destul de marc, deoarece se eredea
ca marinarii sovietici dc pc vasul cMoscova", aflat in rada por-
tului, au ocupat orasul. Legionarii au Incercat sa ocupe cen-
trula tclcfonica si sediu Postci, lara rezulrat. lnsa s-au baricadat
in scdiul Prcfccturii j udctului, de unde au spus d i vor pleca in
momentul in care generalul Ion Antoncsc u era numit prim-
ministrul'". Eugen Tcodorcsc u, in momentul cdnd si-a asumat
orga nizare dezordinilor la Constanta, promisese ca va reusi a-
tragcrea ofitcrilor de Armata locali de partea lovitur ii de stat,
tnsa nu a rcusit, dar eclc dona pa'1i S-3U Injclcs ~i nu au fost
orga nizate rcprcsiuni din partea accstc i institutii. in unn a con-
flictulu i de 1'1 Constanta, au murit trei Icgionari ~ i saptc jan-
darmi ~ i polit isti!" .
La Bucurcsti, actiunilc tcroristc au fest rcdusc doar la ni-
velu l postu lui Rad io Baneasa, Palatului Telcfoa nelor si Pala-
tulu i Regal, din eauza Iipsci de oamcni, dar ~ i cxpcricntci auto-
ritatilo r in cazul unor astfel de actiun i. Cca mai putcmica im-
prcsie a produ s-o actiu nca lui Dimitric Grozea si a CML la
Palatul Regal, unde s-a dat foe unor sehcle de lemn si s-a deto-
nat 0 grenada de mana, provocand panica!". La Rad io Banca-
sa lcgionarii au intrat dcghizati in cladirc, motivand ca sunt
militarii din garda, tnsa, dupa ce au provocat uncle dcfect iuni

lOS DANle, Fond Presediruia Consiliulu i de Ministri. dosar

nr. 522/ 1940, f. 12- 13.
1119 Sima, Ha ria, Sfiirsitul..., p. 379-387.
110 Ibidem , p. 384.

209
aparatclo r, au fest ncutralizari. La Palatu l Telcfoanclor s-a in-
ccrcat acccas i actiunc, tara reusita, dcoarece cxistau norme
.
scnoasc dcC si
sigurantaviII .
Actiunca. dcsi spcctaculoasf prin panica pc care a
produs-o, a fast lipsira de importanta ea potential cfcctiv de
acapararc a putcrii. insa asa cum prcconiza Ley Trotki, princi-
palul obicctiv al unui astfcl de model al loviturii de stat era pu-
tcrca de dcrutarc a autoritatilor legal constituitc si nu impor-
tan ta mil itara a actiuni. Situatia Romdniei nu era insa foarte
dispcratd, iar atmosfera revolutionaril pc care miza Ha ria Sima
a lipsit . Arm ata a Tamas fidcla autoritatilor legal con stituitc si
ast fcl unul din principalclc al uuri ale unci lovituri de stat a lip-
sit. Ponte ca impactul ar f fes t mai mare dace ar fi oe upat
punetele stabil itc. insa prcgiitirca loviturii de stat fusese rudi-
mcntara. Nicolnc Petrescu sc oe upa inca de la jumatarea lunii
august de dotarca ell armame nt a eelulclor tcroriste'V, da r la 3
scptcmbric abia dad avea ficcarc mcmbru care un revolver, si
proviz iilc de grenade de mana erau infimc'P. Totusi Horia Si-
ma a dccis dcclansarca loviturii de stat mizand pe adcziunea
populatiei, care eel putin in Brasov, a stat deopart e.
.Revolutia" nu s-a mai dccla nsat $i in cc1elalte localitati
unde planificasc Horia Sima. Cauza principala a fost lipsa de
efect ive, dar si escc ul opcratiuni i centrale. Asrfel ca, Ion
Zelea -Codreanu a rcfuzat in ee le din urma sa mai ia parte la
actiune, plecand de la Calimancsti - loeul de unde trcbuia sa
se deplaseze la 3 scptembric sprc poslul Radio Bod pentru a
citi apc1ul prin care legionarii cercau abdicare a regelui. On-
emu, in eontextul evcn imcntelor, rnisiu nea lui nu s-ar fi putut
rcaliza din pricina csccului ocupari i rcspectivului obicctiv,
drept care in Timisoara, Deva si Alba-Iulia nu au mai fost or-

III ..Asea ra s-a prod us 0 incercare de lulburare a ordinci inter-

ne", in Universul, an LVII, or. 244, 5 septembrie 1940, p. I.
u CIuoreanu,
. NISlor, op. cr.,
. p. 72.
. , Ion, ,,Un CP1
' " J' uscartu .SOd ...", ,In IOC. CIit.
210
ganizate razvratiri ale lcgiona rilor, cauza fiind abse nte mesa-
jului radiofonie.
in eele din urma, majoritatca legionarilor .jcvolutionan''
au trebuit sa sc prcdea avan d in vedcrc csuarca plan ului de
asociere a populatici si armat c i la actiunea anticarlista. Uni i
radica li au rczistat totusi pana la numirea gcncralului Ion An-
tonescu in fruntca guvemului (4 scptcmbric).

Chiar dacf nu "s -a rid icat" la .jcvoluiic'' contra lui Carol

al Il-lca, popula tia urbana a fa st impul sio nata de actiunca lc-
gionarilor pen tru a iesi la marsuri de prot est contra rcgi mu lui.
In faza initia lfi, doa r 0 treime din manifcstanti erau legio-
neri' !', asa cii regele a luat in scama miscari le popu lare de
strada, fiind ncvoit sa ia masuri agreatc de opinia pub lica. Asa-
da r, ge nera lul Ion Anto nesc u, despre care se sp unea ea era ee l
mai capabil sa gcs tionczc situatia de criza. eliberat intre limp,
la I se ptembrie, a fa st numi t prim- ministru de Ca ro l al Il -lca
la 4 scptembric si a fac ut apel la Iinistc din partea lcg ion a-
rilor. in di rnincata zilei de 5 septembrie, deja toa tc rczisteruclc
lcgiona rc din Brasov si Constanta au incctat, ast fel ca situatia
parca rczol vata. in sa in dupa amiaza zilei de 5 scp le mbr ie,
manifcstanti legionari ~i nclegianari au inccput un protest in
fata statuii lui Mi hai Vitcazul din Bucurcsti, indrcptandu-sc
in coloana sprc Palatul Regal, unde au strigat lozinc i anti-
rcgalc' " . Reg cIe Carol al II-lea le-a cerut generalilor Ion Ante -
ncscu ~i Durni tru Coroama (naul camandant al Ca rpului II
Armata). ambi i prolegionari, sa ia atitudine fata de rurbulente,
dar cei dai au rnotivat ca nu pot tra ge in po pulatia civila ata ta
timp cat pen tru teritorii le pie rdute nu s-a consumat nici un

... Valenas, Liviu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. Miscarea

Legionarii - intre adevdr si mistificare. Timisoara, Editura Marinea-
sa, 2000, p. 70.
115 .Demonstratiile legionare ~ i cetatenesti de ien", in Univer-
sill, an LVII, or. 247, 8 septcmbrie 1940, p. 5.

211
gjonr'". in seara acclcias i zile, lcgiona rii au obtinut aprobarc
pcntru a organiza a mani fcstatic de sustincrc a gcneralului Ion
Antonescu in rata Teatrului Nationa l, dar politia a intcrvenit in
forta, dupa care s-a rct ras' !" in unna busc uladc i, s-au auzit
focuri de anna, raspand indu-se zvonul unor noi dczordini
legionarc in Bueurqti ll8 . Generalul Ion Antonescu a solie itat
abdicarca rcgelui Carol al Il-lca in favoarea fiului Miha i I,
afirmand ca era singura cale de sista rc a protcstclor.
Nou l "Cond ucator al statului" era acceptat de toate fortclc
politiee interne. Legionurii ar fi dorit putcrea, insa semnalele
date lui Horia Sima de ciltrc Lcgatia gcrmana din Bucuresti
erau pot rivnicc unei astfel de dircctii. De aseme nea, noilc "ca-
dre" legionare erau de "calitate" infcrioara cclor disparutc in
inchisori, iar Har ia Sima nu era considerat un politician eapa-
bil sa administreze 0 situatic grava, cum era cea a Romaniei in
septembrie 1940. Atat national-taranistii, cat ~i nation al-libe-
ralii au refuza t sa co laboreze eu un guvcm progennan condus
de generalul Ion Antonescu, pc care insa I-au recu noscu t, ast -
fel ca Iegionarii au dcvcnit unicii parteneri politici ai acestuia.
Hari a Sima nu s-a Inters in Bucurcsti dedit dupa ee Carol
al II-lea nu mai era regelc Romanici . Generalul Ion Antoncseu
il trimisese la 5 scptembric pc Mihai Antonescu sa trateze cu
Sima la Brasov, aeesta din urma cerand, pentru moment, elibe-
[area legionarilor arcstati in timpul tentativei de lovitura de
stat, ceea cc s-a realizat imediat!" . Inters la Bucuresti, la data
de 6 septembrie, ora 13.00, Haria Sima a dispus incctarca
oricaror miscari ale legionarilor, care trcbuiau a astepta noi

116Sturdza, IIie-Vlad, Pribeag printr-un secoi nebun. De fa Le-

giunea Arha nghe IuI Mihail fa Legiunea Straina, Bucuresti, Editura
Vremea, 2002, p. 37.
117 .Manifestatia legio narii de aseara din Capitala'', in Univer -
suI, an LVII, nr. 246, 7 septembrie 1940, p. 7.
118 Dorian, Emil, op. cit., p. 126.
119 Sima, Haria, SfCmjitul..., p. 394-403.

2 \2
insrructiuni !". in acccasi zi, Sima a fost numit se f al Miscarii
legionare de cat re Forul Lcgionar.
Horia Sima jntelescse ca nu putea fi numit prim -ministru
Inaintc de a organiza lovitura de stat. EI nu s-a opus numirii
gencralului Ion Antonescu, cu care purtase discutii inca din
luna iunie, dar nu s-a grabit nici sa fortczc intrarea legionari lor
in guvern inaintc de Intoarccrca grupului de la Bc rlin l2l . Horia
Sima a intrcprins acc asta rn.l sura mai pu tin din simpat ic pentru
grup ul de aco lo, cu care se afla in co nfl ict, cat pcntru ea nu
avea "cadre" prcga titc pentru posturi guvernamentale. "Gmpul
Vasi le Noveanu" se compromisese prin colaborarea pana la
capat cu regele , iar dupa 6 scptembric nu a mai coruat din punct
de vedere politic. Gcneralul Ion Antonescu observasc ~i eI
lipsa de personal competent in randul noi lor lideri legionari si
ar fi vrut ca acestia sa sc ocupe de educarea nationalista a tine -
retu lui si nu de afacerile cu rcnte ale larii. insa nu era destul de
putcmic in rclat ia cu Bcrlinul , asa e.i i-a ac ccptat pe tincrii
cxtrc mist i drcpt partcncri. Nici dupa intoa rcerca grupului de la
Berl in general ul Ion Antonescu nu aducea in discutic proble-
ma formarii guvemului, rnotiv pentru care Horia Sima i-a for -
tat mana prin organizarca unci mari manifcstatii legionare cu
ocazia zilei de 13 septembric (data de naste re a lui Corneliu
Codreanu).
in guvem ul forma t la 14 $i 15 septembrie, parti dele .Jradi -
[ionale" au refu zat sa intre, din motive politice, astfel ca au
fast numiti tehnicieni, mi litari si legionari. Germa nii i-au indi-
cat gc neralului Ion Antonescu sa nu aco rde legionarilor posturi
in domeniu l eco nomic, dcoarece nu doreau sa favorizeze cxpe-
ricnte neplacute. Astfel, dintre minis terele importantc, le-a re-
venit doar eel de Interne. Petru siguranta, generalul Ion Anto-
nescu I-a num it pc It-col. Alex:andru Rioseanu ea subsecretar

UI .Jnteraicerea oricaror manifestatii legionare pami. la noui

instrucpuni'', in lac. cit., p. 5.
U I DANl e, Fond DGP, dosar n L 9011 940, f. 9.

2 13
de stat la accst minister, si abuzurilc au fast rclativ controlate.
La nive l local , Icgionarii au aea parat insa eontrol ul, dcoarece
din 45 de judctc doar lntr-unul singur prefeet ul era mil itar.
Pcntru inecput, acestia au cautat sa cvitc orice fel de co nflict
eu primul-ministru. iar Horia Sima a sustinut public ca
organizatia condusa dc cl a aj uns la puterc "prin Intclcpciunea
co nducarorului statului si sef al regimul ui lcgionar, gcneralu l
Ion Anroncscu"!".
in prima faza a guvem ului national-lcgionar, M isca rca a
dis pus de urmatoarcle postur i: Horia Sima - vicep rcscdi ntc al
Consiliului de Miuistri, Constantin Pctroviccscu - min istru de
Interne. Mihail Sturdza - ministru de Exteme, Traian Brai lca-
nu - ministrul Educati ci Nat iona le. Cultclor si Artclor, Vasile
las inschi - ministru l Muncii , Sanatatii si Ocrotirilor Soc iaIe,
Alexandru Co nstant - Sccre tariatul de Stat pentru Press si
Propaganda Nal iollaliiU3. Ulterior . au fost inclusi in guvcm $i
alt i mcmbri ai fostului "Comandamcnt" de la Berlin, cu m ar fi
Constantin Papanacc la Mini stcrul Finantelor . La nivcl local.
au ajuns in genera l eolaborato ri ai lui Horia Sima din faza re-
organizarii judetene de dupa scptcmbr ic 1938 124

in momentul in care Miscarca lcgionara a avut aee es la

putere, aceasta era doar 0 umb ra a organizatiei care in 1937 sc
c1asase pe loeul al trci lea in alcger i. In general, noile "cadre"
j udctcnc nu trccuscra prin etapele prcgat itoarc instituite de
Corneliu Codreanu pcntru legionari, fiind rccrutati in graba de
"Comandamentele de prigoana" pcntru a orga niza act iuni radi-
cale ca reactic la masurile autoritatilor din primavara lui 1938.
"Cadrelc" de Ia conducerea centrale erau si elc de .calitare''
infcrioara fostilor lideri si faceau parle din noua generat ic, in-
suficient pregatita po litic pentru a-si asuma responsabili tati in

In Frasca, Ottmar, Stan, Ana-M aria, op. cit., p. 15-20.

m Ibidem, p. 18.
124 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 75.

214
stat. Lipsa de unitate era prczc nta la toate nivclurilc, dcsi s-a
inccrc at mcnt incrca aparentcl or, pcntru a nu provoca reactia
autoritatilor germ ane, care gira u "statui national-lcgionar".
 Concluzii

Schimbul de gcncratic in Miscarca lcgionarf a fost un

proces comp lex, dcsi s-a dcsfasurat Intr-un interval relati v
scurt . Caractcrul de complexitate a fost dat in primul rand de
.ncccsitatca'' inlocuirii vechilor lideri, dcsi accstia erau, in ge-
neral, lined si ar fi avut 0 car icra indclungata dad nu <If fi
murit ca unnare a "prigoanei" carliste. Abscnta uuu i numiir
mai marc de lidcn importanti in inrcriorul Misca rii legionarc
sc datorcaza fondatoru lui organizatici, care, prin pcrsonalitatca
sa charismatic a, a urnbrit orice nume din ant uraj ul eonduce rii
cen trale, cu toatc ell. uncle surse sustin ca nu era ee l rnai capa-
bil dint re acestea. Siruajia nu a fost bcncfica, avdnd in vedere
ca la moartca lui Ion 1. Mota (principals personalitate dupa
Corneliu Cod rea nu) s-a dec lansat 0 criza a .,succesiunii", pc
care liderul spiritual nu s-a ingrijit sa 0 rczolve. Cu toatc di era
nascut in 1899, Comeliu Codreanu avca motive sa sc tcama
pentru viata sa, avand in vcdcrc cll. la sfars itul anilor 1930 in-
trasc in confl ict cu cercurile Palatu!ui, iar, in general, condu-
ccrca unci organizaji i politice de genul Miscar ii legio nare pre-
supunea un anumit grad de rise.
Proccdand astfel , Come liu Cod reanu s-a incadral perfect
eurentului national ist extremist al epocii sale, in care fiecare
lider al dreptei radicalc a incc rcat s5:'~i mcnt ina pozitia frun-
ta~a peste alte pcrsonalitati ale organizatiei pe care 0 condu-
eea, dorind puterca exc lusiv pentru sine. in Romania, Comcliu
Codrcanu a avut grija in pcrmancnta sa nu inc urajeze potentia-
Iii concurenti. Astfcl ca la conduccrca Partidului .Torul pcntru
Tara" au fost promovati batranul gene ral Gheorghe Can tacu-
zino-Graniccrul, iar dupa moartea accstuia , Gheorghe Clime,
ambii tara ambiti i personale de lideri ai Miscarii legionare. La
nive l local, Comcli u Codreanu a realizat period ic .j'otatia ca-
drclor", pentru a nu se constitui cent re de putcre care putcau sa
216
cmita prctcntii la pozitiilc polit ico privilcgiate. In con ducerea
centrale a partidului au fost ad use pcrsonalitati ale cultu rii sau
vechi colaboratori, care-I rccunosteau pe Ze1ea-Codrea nu "Ca-
pitanul" incontcstabil .
Din punct de vedere al atmosferei in inte riorul conduccrii
cent rale a Miscarii legionarc, Comcliu Codreanu si-a inde-
plinit obicctivul, cxi stdnd 0 singu ra tenta tive de conte sta re a
puterii, in 1934, din partca unu i fost parlamcntar, Miha il Stc -
lescu. Lcgionarii au .jczotvat'' in mod tcrorist accastf di sidcn-
la, prin actiun ca unci cchipc care l-a impusca t pc Stelescu
chiar pe patul de spital, dupa car e I-a taint cu topoarelc . Dcsi
unitatca Miscarii Icgionare parea sol ida, dupa alegerile din
1937, proble ma dictaturii conduccrii centrale a fost contcstata
de unii lideri locali vcchi , care s-au impotrivit promovari i noi-
lor veniti cu potentia l de imagine, cum era Mihail Polihroniadc
de exem plu. Estc probabil ca, in provi ncie, frustrarea sa fi fost
dcstul de marc , deoarcec la inecputul anului 1937 se facuse 0
schimbare de ..cadre". dupa care lidcrilor ju dcteni nu Ii s-a per-
mis sa dctina primul Joe pc listcle eleetora lc, ci intotd eauna ul -
timu!. in martie 1938, se pare ca sc prcgatca 0 noua .roraric a
cadrclor", prin modi f icarca componcutci regiunilor Icgionarc.
Corncliu Codrcanu ~i principa lii lui colaboratori faccau
parte din gcncratia anilor 1920, crcscu ta in atmosfera .jnarilor
spcrantc" adu sc de Romania Marc. insa la nivcl local , majori-
tatca lidcrilor erau cxponcnti ai gcneratiei anilor 1930, profund
frustrata de lnsclarca asteptarilor $i care rcusca foartc greu
sa-si gascesca un loc in socictatea roma ncasca. Atar Nae 10-
nescu, cat $i di scipolii lui mai tincri, cum a fost Mircca Eliade,
vorbcau in cpoca de .prcsiunea oamenilor batrani", care ocu -
pall lacurile tineri lor din viata statu lui si-i promo vau numai pe
cei aserv iti politic, de 0 calitate intclcctuala inferi oara. Catego -
ria .Jinerctului activ" nu ma i era dispu sa sa astcptc cursul
evcnimcntclor, fiind atrasa de propaganda nationalist-cxtrc -
mistf privind .accelerarca" ctapclor. Consecinta a' fost ca, 0 -
data ajunsa in pozit ii de conducere a Miscarii lcgionare, gene-
217
ratia t[ll1ara a ascznt calca politics de asccnsiunc la pute re in
pla n scc und. ducand efortur i de consac rnre prin viol cnta , si in
niei un caz in urma unu i proces electoral, dem ocratic . T rcptat.
in dcc ursu l anilor 1938-1 940, nou a gcneratic de lidcri lcgio-
nari a .abandonat vcch ilc discu rsuri , cum ar fi antiscmitismul,
propag:i.nd ideea .ncccsitatii" chcma rii tincretu lui nationalist
aeti v la guv erna rc.
Tot i lidcrii legionari din pc rioada de cland cstinitatc
( 1938-1940) se incadrau consticnt sau nu in acca stf categoric,
astfcl cxplicandu-sc, in opinia noastra, prcdomiuanta optiuni i
pcntru violc nta in acti unca poli ticil. Horia Sima nu a fost dccat
eel mai radical dintrc mcmbrii "Comandamcntclor de prigoa-
nil" si nu or fi putut sa sc .dcsfasoarc" daca tcndinta gcncralf a
coleg ilor balan sa spre modelul actiunii moderate (e u mijloacc
politi ee .cclasicc", si nu violente) .
In mai 1938 (a doua eondamna re a lui Corncliu Codrca-
nul , nu cxista nici un lidcr secundar pregatit sa conduca Mis-
carca lcgionara, iar criza persista chiar ~ i in luna iulic , dupa
cvada rea lui Vasile Cristescu. Noii conducatori nu avcau lega-
turi eu principali i lideri pol itici din ce lclalte partidc ~i niei cu
apropiatii eercurilor rega le. Ei initiascra la nive l local actiunilc
violc nte in timp ul eampaniilor c1cetoralc, atat in confruntarile
eu advcrsarii po litici, cat ~ i cu struct urilc Ministeru lui de Inter-
nc ca re incerca u sa Ie obstructioneze propaganda. Dupa ca m-
pania de terorism de la sfarsitul anu lui 1938, lidcrii "Coman-
dam entelor de prigoana" s-au prcgatit politic Intr-o oarccare
masura la Berlin, iar in 1940 acecptau varianta negocierilor
intr -0 propoqic rnai marc dedit eea a ac tiunilor violcntc.
in momentul in care lupta pentru putere dintre noii lideri
s-a lnchciat, Miscarea lcgionara era slabita, iar structurilc cen-
trale nu au avut timp in 1940 sa-~i prcgatcasca mcsaj ul pentru
c ucer irea clectoralil a putcrii in stat. Diplomatii gennani de la
Bucurcsti au asistat "pc viu" la accs t proces, iar nationnlistii
cxtrc misti romeni nu au primit din pa rtea Rcichulu i sprij inul
dcplin in prcl uarea puter ii, fiind prcfcrat gencralul 10 11 Anto-

218
nescu, acceptat de toatc fortcle politice si de clitelc publice.
Totusi in septembrie 1940, Miscarca lcgionara dcvenisc iarasi
o structure functionala, sub conduccrca lui Horia Sima, cu toa-
te cii potentialul acesteia diferca fata de inceputul anului 1938,
alunecand Intr-o mai mare masura sprc radicalism.

Informatiilc de arhiva folosite in ccrcetarea de fata au si

uncle ncajunsuri. Datorita actiunilor tcroristc din anul 1938,
Dircctia Gcncralf a Politici ~ i Inspcctoratul General al Jundar-
meriei s~au preocupat serios de urmarirca legionarilor, clabo-
rand rapoartc in detaliu dcsprc acpunca acestora. lnsz dupa
plccarea in .exll'' a mcmbrilor "Comandamentului de prigoa-
na'', urmarirea celor ramasi in lara a fost facuta sumar, una din
cauzc fiind si caracterul sporadic al actiunilor care atcntau la
siguranta statului. Probabil, Dircctia Sigurantei Statului s-a
prcocupat mai atent de legionari, iosa transferul arhivei de la
SRI la CNSAS se dcsfasoara greoi, Impicdicand cercctarea. in
ciuda acestui fapt, au fast publicatc colcctii de documente din
arhiva fostei Sigurante foarte importante pentru elaborarea"' lu~
crarii, dar uncle presupuneri au ramas rara acoperire in sursele
istorice.
Memorialistica prezinta, de asemcnea, neajunsuri, avand
in vederc cii la caractcrul ci relativ de obiectivitatc au contri-
buit ~ i uncle opinii fati ~ partizane sau antipatice fala de partici-
pantii la evenimcnte, idcntificatc in lucrarilc studiate. Cu toate
accstca, s-au putur cxtrage aspecte evcnimcntiale cxtrem de
importantc pcntru ccrcctarca noastra, mai ales din perioada "c-
xilului" in Polonia si Gcrmania.
Ziarele si periodicclc in care se fac referiri la pcrioada si
tcma de studiu, fiind publicate in general in strainatatc dupa AI
Doilea Rizboi Mondial, nc-au fost, in mica masura, la lndemd-
nil.. Au fost studiatc cateva aparutc in Spania si in Gcnnania,
editate de apropiatii lui Horia Sima. Din pacare, publicistica c-
ditatd de grupul Constantin Papanace in Italia nu a fost regasi-
'tii in bibliotccile din Romania.
219
 Bibliografia de spccialitatc pentru subieetul studiat mai
sus a fost dificil de stabilit, intrucdt au trcbuit eliminate, unc-
ori, opinii partizanc sau politico. Lucrari intcgrale rcferitoare
exclusiv la pcrioada analizata in cercetarca noastra (1938-1940)
nu au fest identificate, insa capitate din unelc titluri a carer
acoperirc tcmporala a difcrit de a noastra au suplinit in mod
satisfacator vidul de informatic.
 Abr cvicr t

DNR - Danca Na tionala a Romdnici

CFR - Cailc Fcrate Romano
CM L - Corpul Muncitoresc Legionar
CSL - CorpuJ Studcntcsc Lcgionar
DANIC - Dircc tia Arhivelor Nationale Istorice Centrale
DGP - Dir cctia Gc ncralf a Poli tiei
FdC - Frat iilc de Cruce
FNS - Frontul National Studcntcsc
FRN - Fron tul Renastcrii Nationalc
IGJ - Inspectoratul General al Ja ndarmeriei
LANC - Liga Apdriirii Naticna l-Crestine
NSDAP - Nation alsozi alis tischc Deutsche Arbeiterparte i
(Partidu l National-Soc ialist al Muncitorilor din Gennania)
ped R - Partidu l Com unis t din Romania
PNC - Partidul Natio nal-Crcstin
PNF - Partito Nazionalc Fascista (Partidul National
Fascist)
PNL - Partidul National-Libera l
PNT - Partidul National-Tarancsc
RM - Rcichsmark (mon eda Gcrmaniei in per ioada
1924 -194 8)
SSI - Serviciul Spec ial de Informatii
UNSeR - Uniunea Nationals a Studentilor Crcstini din
Romania

22 1
 Bibliografic

A. Documcntc
A. I. Illet/ite
I. Dircctia Arhivclor Nationalc Istorice Centrale, Fond
Prcscd intia Co nsiliu lui de Ministri, dosar nr. 240/1939,
dosar nr. 312/ 1940, dosar nr. 522/1940.
2. Dircctia Arhivclor Nationalc Istoricc Centra le, Fond
Dircctia Gene rate a Politici , dosar nr. 17/1937. dosar nr.
237/1937, dosar nr. 264/1937, dosar nr. 2/ 1938, dosar nr.
3/1938, dosar nr. 4/ 1938, dosar nr. 11/ 1938, dosar nr.
15/1938, dosar nr. 16/1938, dosar nr. 252/1938, dosar nr.
278/ 1938, vol. I, dosar nr. 28011 938, dosar nr. 8/ 1939,
dosar nr. 9/193 9, dosar nr. 252/1939, dosar nr. 253/ 1939,
dosar nr. 254/ 1939, dosar nr. 6/1940, dosar nr. 18/ 1940,
dosar nr. 1911940, dosar nr. 2 111 940, dosar nr. 2711940,
dosar nr. 29 /19 40, dosar nr. 3411940, dosar nr. 3511940,
dosar nr. 90/1940, dosar nr. 13711 940, dosar nr. 255/1940,
dosar nr. 262/1940.
3. D ircctia Arhivclor Natio nalc Istoricc Centrale, Fond
Inspcctoratu l Gen eral al Jandarmcrici, dosar nr. 49 /19 38,
dosar nr. 5411939.

A.2. Edite
1. Calafctcanu, Ion, Romani fa Hitler, Bucuresti. Ed.Uni vcrs
Encic1opedic, 1999, 292 p.
2. Dosar Haria Sima (19401946), ed. Dana Beldiman,
Bucurcsti, Ed. Evcnimcntul Romanesc, 2000, 344 p.
3. Procesefe lui Corneliu ZeJea Codreanu, vol. II, cd . Radu-
Dan Vlad, Bucuresti, Ed. Majada honda, 2000, 200 p.

223
4. F rasc a, Ottmar, Sta n, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii in
arhiveie stniine (germane, maghiare. franceze) , Buc urcsti,
Ed. Albatros, 2002, 480 p.

B. Jurnale $i mcmorli
I . Boil a, Zaharia, Amiutiri si consideratiuni as upra mis ciirii
tegionare , Cluj-Napoca, Ed. Apostrof, 2002, 160 p.
2. Carol al Il -lca, Rcgcle, al Romdnici , insemnari zi/nice.
1937-195 1, vol. III, 15 dcccmbr ie 1939-7 scptcmbric 1940
(caic tcle I l -IIA), Bucurcsti, Editura Scripta, 1998,4 14 p.
3. Chiorcan u, Nistor, Monninte vii, Iasi, Institutul European ,
1992,382 p.
4. Dorian, Emil , Jurna t dill vremuri de prigoana, Bucurcsti,
Ed . Hasefer, 1996, 368 p.
5. Dumitrcscu-Borsa, Ion, Cal troian intra mul"Os. Memorii
legi onare, Bucurcsti, Ed. Lucma n, f.a., 464 p.
6. Giurcscu, Constantin c., Amintiri, Bucurcsti, Ed. All, 2000,
542 p.
7. Pusch , Rolf, Stelzer, Ge rhard , Diplomati germani la
Bucuresti. 1937-19 44 , Bucuresti, Ed. All, 2001 , 3 12 p.
8. Sani itcscu, Constantin, J urnal, Bucurcsti, Ed. Humanitas,
1993, 288 p.
9. Sima, Hari a, Sfiirsitul unei domnii sdngeroase (10 de-
cembrie 1939 - 6 septembrie 1940). Lupta Miscarii Legio-
narc contra regimului Carol 11, f.l., Ed. Mctafora , 2004 ,
422 p.
10. Stu rdza, Ilie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De la
Legiunea Arhanghelul M ihai/ la Legitmea Striiinii,
Bucu resti, Editura Vrcmca, 2002 , 160 p.
I I. Scicaru, Pamfil, ts toria partidelor National, '[ariutist si
National-Tiiriinist, Bucurcsti, Ed.Victor Frunza, 2000, 466 p.

224
12. Valenas, Liv iu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. Miscarea
Legionarii - intre adevdr si mistificare, Timisoara, Editura
Marincasa, 2000.
13. Zane, Gheorghe, Memorii. 1939-1974, Bucuresti,
Ed. Expert, f.a., 344 p.

C. Prcsa
C.l. Ziare
1. Curentu!, an XI, deccmbric 1938 .
2. Cuvdntul, an XV, februaric 1938; martie 1938; aprilic
1938; an XV II, octombric 1940.
3. Libertatea, Madrid , an IV, mai-iunie 1954.
4. Universul, an LV, noicmbrie 1938; deccmbr ie 1938;
ianuaric 1939; an LV I, fcbruarie 1939; an LV II, scp-
tcmb ric 1940.

C.2. Articole din periodice

C.2. !. Historia, Bucuresti
1. "Capitanul II refuza pe Caro l al ll-lca", in Historia, an II,
nr. 28, martic 2004, p. 13.

C.2.2. Lumea, Bucuresti

1. Moraru, Dinu, .Jstorie scrisa, istoric traita. Convorbiri eu
dl. Alexandru Scrafim", 2001 , <INWW .Iumcam .rol nr8_200 II
punctc_d e_vedere .htm> (mai 2003).

C.2.3. Permanente, Bucuresti

1. "Cum au fost ma rtirizati legionarii de la Ramnicu Sarat",
in Permanente, an IV, nt. 9/2001 .
2. Calescu, Emil, .jnsemnari din prigoana . Tra nsportul-fan-
toma. Masacrcle din lagarul Vas1ui , 21 scptembric 1939",
in Permanente, an IV, nr. 10/2001.

225
3. Pu scnriu , Ion, " Un cpisod d in istoria Miscarii Lcg ionarc:
3~ 6 scptcm bric 1940 la Brasov", in Pennanente, an IV,
nr .9/200 1.
4. Se rafim, Alexandru, "in umbra Capitanului (3)", in Per-
manente, an IV , nr. 21200 1.
5. Scrafim, Alexa ndru , "in umbra Capi tanul ui (4) ", in Per-
manerue, an IV, nr. 312001.
6. T otu, Vera , "implinirea destinului ", in Pennanente, an IV,
nr. 5/200 1.

C.2 A. Tara $; Evilul.l\tadri d. Spania

I . .Atcmatul contra rcctorului Univcrsitatii din Cluj, Ste-
fllncscu-Goanga, in noicmbric 1938. Adevaratele motive
ale atcntatului. Cuva ntu l de apa rarc rostit de Ion Pop, in
scd inta secreta, in fata Trib una lului Militar din Cluj", in
Tara st Xi/ul, an XV II, nr. 11 - 12, scptcmbric-octombric
1981, p. 7- 12.
2. " Note bib liografice. Octavian Rosu'', in Tara si Xi/ul, an
XV III, nr. 3-4, ianuarie-februarie 1982, p. 18 ~20.
3. .jjn document al timpului ~ i un raspuns dctractorilor
Miscarii . Scrisoarea cehipci care a pedepsit pe Armand
Calincscu adresata legionarilor", in Tara # Xi/ul, an
XVII, nr. 9-10, iulic-august 1981, p. 1-5.
4. Sima, Haria, .Dcspre injurii si semnificatia lor" , in Tara $i
ExUltl, an XI, ianuarie-fcbruarie 1975, p. I ~12 .
5. Sim a, Haria, .Docurrcntare. Cine falsified istoria?", in
Tara si Exilul, an II , nr. 5, I martic 1966, p. 20~28 .
6. Sima, Haria, .Documentarc . S-a stins ~i Nicolae Petrescu.
Circulara", in Tara $i Extlul, an V, IU. 5 ~6, martie-apri lie
1969, p. 22-31.
7. Sima, Ha ria, .Fcmcilc in prigoana", in Tara si Exilu/, an

226
 IX, nr. 3-4, ianuarie-fcbruarie 1973, p. 1-5.
8. Sima, Haria, .Jnterviu acordat cotidianului II secolo
d'Italia, o rganul Miscarii Sociale ltalicnc, 21 octombric
1969 , in Tara si Exitul, an VI, nr. 1-2, no iembrie-decem-
bric 1969, p. 3-6.
9. Sima, Horia, .Jntcrviu acarda t rcvistci franceze natio-
nalistc Ri varo l, din 12 si 19 august 1965", in Tara si
Ex i/ul, an II, nr. 6, 1 aprilic 1966, p. 1-28.
10. Sima, Haria, " La un an de la moartca lui Hie Gameata", in
Tara si Exi/ul, an VIII, nr. 7-8, mai-iunie 1972, p. 1-36.
I I . Sima, Haria, " Mari cxistente legionare. Corneliu Geo r-
gescu", in Tara si Exilul, an I, or. I I. I septembrie 1965,
p. 17-36 .
12. Sima, Horia, "Mari existcntc legionare. Parintcle Ion Mota",
in Tara # Exilul, an IV, august-scptcmbrie 1968, P. 8-24 .
13. Sima, Haria , .jqe-a parasit si Traian Borobaru", in Tara si
Exilul, an VII, or. 11 -12, septembrie-octambrie 1971, p. 1-7.

D. Dict ien are $i enciclopedii

I. **. The Columbia Encyclopedia, 2003, <www.bartleby.comf
65/ex/cxile.htmI> (1 iunie 2004 ).
2. Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church , vol.
II, Edinburgh , T.&T . Clark, 1926, 724 p.
3. Haudcgand, Ne lly, coord ., Lefebure, Pierre, coord., Dic-
tionnaire des questions pofitiques. 60 enjeux de la France
contemporaine, Paris, Les Edition s de l'Ateli er/Editions
Ouvriercs, 256 p.
4. Mi ller, Da vid, coord., Enciclopedia Blackwell a g dndirii
pofitice, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000, 800 p.

227
 E. Lucrart generate ~ i speciale
1. **Doelrinele politice in Romania seeolului xr. vol. I,
Bucuresti, Institutul de Teorie Soci a la, 200 1, 546 p.
2. **Ideea eare ucide. Dimensi unile ideologi ei leglonare,
Bucurcsti, Ed. Noua Altcmativa. 1994, 384 p.
3. ***Legiullca ill texte originate si imagini, cd. Lucian
Borleanu , Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., 288 p.
4. u*Pe marginea prapiistiel. 21-23 ianu arie 1941, vol. I,
Bucu rcsti, Mon itoru l Ofi cial si Imprimcria Statului, 1942,
270 p.
5. Dobrincscu, Va leriu -Florin, Constantin . Ion, Basarabia in
anii celui de-al Doilea Riizboi MOl/dial, Iasi, Institutul
European. 1995.376 p.
6. Fatu, M ihai, Spa latclu , Ion, Garda de Fier. Organizatie
teroristii de tipfascist, Bucuresti, Ed. Politica, 1971, 430 p.
7. Hein en , Armin, Legiunea .. Arhanghelul Mihail ". Mlscare
socialii # organizatie potiticii. 0 contributie fa p roblema
fas cismului interna tional, Bucuresti , Ed . Humanitas, 1999,
552 p.
8. Ma lapartc, Curzio, Tehnica laviturii de stat, Bucuresti,
Ed. Nemira, 1996, 176 p .
9. Milcoveanu, dr., Scrban, Corneliu Z. Codreanu altce va
dedit Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Ed. Crater, 1996.
10. Pal aghita, Stefan, Garda de Fier sp re retnvierea Ro-
mdniei, Bucuresti, Ed. Roza Vanturilor, 1993,366 p.
II . Papanacc, Constantin, Cazu/ Horia Sima # Miscarea
Legionarii [ultima discutie avutii cu fo stul Comandant} ,
f.l., Ed. Elisavaros, 1998.
12. Pctc ulescu, Constanti n, Miscarea Legionarii. Mit si

228
 realitate, Bucurcsti, Ed. Noua Altcmativa, 1997, 320 p.
13. Rosca , Nicolae, Ce este Friitia de Cruce. Origin i-
Organizare-Do ctrinii, 2004 , <www.fgmanu.orgldoctrina/
frat ia-pag l.htm> (30 ianuarie 2004).
14. Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, Istoria romdnilor ill se -
colul XX (19/8-1 948) , Bucuresti , Ed. Paideia, 1999,486 p.
15. Veiga , Francisco, Istorla Giirzii de Fier (1919-1941).
Mistica ultranationalismului, Bucurcst i, Ed. Humanitas,
1995, 384 p.
16. Zam fircsc u, Dragos, l.egiunea Arhanghelul Mih ai/. De /0
mit la realitate. Bucurcsti, Ed . Enciclopedica, 1997,456 p.
17. Zclca -Cod rcanu. Corncliu, .Apelul Capitanului", 2004,
<www.fgmanu.orgldocumente/czc20.htrn> (30 ian. 2004 ).
18. Zclea-Cod rcanu, Corne liu, "Ci rculara or . 126", 2004,
<wvvw. fgmanu.orgldoc umcntelezc 19.htm> (30 ian. 2004).
19. Zclca-Codrcanu, Corneliu, Ciirticica sefu hn de cuib, Bueu-
rcsti, f.e., 2000.
20. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru Legionari, vol. I,
Bucurcsti, Ed. Scara, 1999.

229
 -~m '''l
~ LiI "

,0 , .' 0:
I

I
J :

Ane xa nr. 1
" Libe rtatea", Madrid, an IV, nr. 3334, mai-iunie 1954, p. 3.
Anexa nr.2
 ...
".

.
'

\,
I)

Anexa nr. 3
Anexa nr.4
 C upr ins

lntrod ucerc 5
I . Criza intcma 15
1.1. Dictatura carhsta 15
1.2. Arcstarea .J idcrilo r istorici" 38
1.3. Mo artea lui Corneliu Cod reanu 55
2. No ua elita 65
2. 1 Comanda mentcle de prigoana" 67
2.2. .Dcclaratii de supu nere" 105
2.3. Lovitura de stat esuata IO9
2.4. Primu l "exil" in Gennania 116
3. Clandestinitate 120
3.1 . Fara lideri intemi 121
3.2. Lcgionarii arcstati 129
3.3. "Comandamentul" de la Berlin 132
3.4. Asasinarca lui Armand Calincscu 137
3.5. Refacerea orga nizat iilor loca le 149
4. Mis carc a lcgionarala guvemare 163
4. 1. Dcstinderea 164
4. 2. Lupta interne pentru puterc 172
4.3. Optiuni politicc in vara anului 1940 190
4.4. StatuI natio na l-legionar 205
Concluzii 2 16
Abrevieri 221
Bibliografie 223
Ancxe 23 1
 Editura VREMEA

Adrc sa postala :
Str. Constantin Daniel, nr. 14
010631, sector I, Bucurcsti

Rcdactia:
Piata Nati unilor Unite, nr. 35,
040012, sector 4, Bucurcsti
telefon 335.81 .31
fax 3 11.02.19
e-mail offiee @cd ituravremea.ro
www.edituravre mea.ro

Tipog rafia
s.c. PRINT MUlTICOl OR S.R.L
SIr. Bucium nr . 34, Cod 700265, IASI
Tel. 02322 11225 f 236388
Fax: 0232-2 11252
 Hano n Tio esre absclve nt a l Fato1fiilii de
!storit a Un h-enitilii d in Bucuresu,
premoua 2004. A urmal eersurne
.\Inlerului Roman ia in _{~C'oJuJ -'X, 1a areeati
Iacultate (2004-2006). Din ianu arie 2005
este red acto r la Dcpa rt a men tul de Isre r te
rt>renli a l cotidi an ului JurnaJuJ Silri ona/.

La 30 dccernbric 1937, in Monitorul Oficial au fost publicat c

rczultatele oficiale ale alegcrilor ee sc dcsfasurasera eu zeec zilc
inainte. Pentru prima data in istoria statu lui roman modem, niei
un partid nu ati nsese ..pragul" de 40% d in voturi, eare-i pennitea
fonnarea guvemului. iar rege le Carol al Il -lca dcvcnea .maestru
de ceremonii" pe scena politica a tarii. Serut inul nu a reflectat doar
.Jalimemul'' partidelor democratice, ci ~ i asc ensiunea gruparilor
extremiste (Partidu l Totul pentru Tara objinuse 15,58%, iar
Partidul National-Crestin 9,15 %). in timp ee elitele democratice
sc tc mea u ca Roman ia va unna excmplu l italiano-german prin
vcnirca Miscarii legionare la putcre in unna unu i no u se ruti n,
Ca rol al Il-le a a profitat de .precipuarca'' vicj ii pu blicc si a
instaura t un regim autorita r, la 10 februaric 1938. in aceas ta
perioada, princ ipa lii ..Iideri trad itionali" ai organizatiei a u fost
ucisi in inch isori prin asas inat (Corne liu Codreanu), sau ca u~arc
a unor represalii (in unna ate ntat ulu i asupra prim-ministrului
Annand Calinescuj.Acest volum analizcaza transfcrmarile interne
petrecute in Miscarea legionara dupa insta urarea regimului
personal al regelui Ca rol al II-lea.

ISBN 9711-973-645 2H 6

)ij~~~\~II~m\~ !