Catre Raiu€ pe Pamant, pein tubitea de noi ingine, iubizea unuia penten celalalt. iubitea penttu p@aneta noasttd. Cuvinte de apteciete penteu cattea Efectu€ de Lund de Miere \O reslizare cu adevarst remarcabil... o vial de bue curii, cuprinsd fntr-un manuseris concis. Am parcurs cartea de doua cri si am adorat fiecare clip’ petrecuté citind-o. ste una dintre lecturile mele favorite...” Dr. Wayne W, Dyer, autoral ciriilor Dovinte indeptinite §1 FGrd scuzel Bruce Lipton a scris cea mai bun carte despre cra- poste ~ Ta tive! personal si planetar- pe care am vitito vre- ncata, Siam citit nenumnarate! Ti cunose personal gi indes- proepe pe Bruce si pe preaiubite Iui Margaret, Relagia tor ‘este minunaté, infloritoare, creativa gi molipsitoare. Ei traticse: Raiui de pe Pémént - si puteti si voi si facet asia. Bruce foloseste principiile Noii Suinje — alcatel sustinitor este — pentru a ne expliea, pentr a ne ilumina §) Ineutala pe tofi sf Totruchipain iubinen pe cure ne-um dort-o dintordeauna™ Joan Z, Borysenko, PhD., biclog, psinclog gi autosrea clrjilor de mare succes Busola sufletudu’ gi Epuizare totals (publicate de Edisura For You) 5Efectul de Lund de Miete: o state de extaz, pasiune, eneegie si sdndtate, ca tezultat al unel iubiti nemdeginite. Viata este atat de beumoasd, incat abia astepti sa te teezesti dimineata, ca sé incepi o noud 2i si sa-i mu€tumesti Universubui ca existi. Inteoducete Viata fara iubire nu are nico valoare. Jubirea este apa vietit. Bea cu inima si cu sufletull RUMI’ ach cineva mi-ar fi spus, cand eram tan&r, cA voi ajunge si scriu o carte despre relafii, i-as fi rispuns ci nu e in toate mintile, Eu credeam ef dragostea e un mit in- ventat de poefi si de producatorii de la Hollywood, ca si-i facd pe oameni sa sufere dupa ceva ce nu vor avea niciodat’, lubire vesnica? Fericiti pana la adanci batrdneji? Sa fim seriosi! Ca toti ceilalti si eu am fost programat astfel inedt unele lucruri si-mi vind de la sine in viata, Programarea mea punea accentul pe importanta educagiei. Pentru piiringii mei, valoarea educatici era egalé cu diferenta dintre viaja unui sipator de santuri, care abia igi ducea zilele, gi cea foarte placutA a unui membru al elitei, cu maini catifelate. Paringii mei ficeau parte din randul celor care considerau cu trie c& ,in vial, nu pofi realiza nimic Piri educatie™. Avand in vedere convingerile lor, nu e de mirare ct pai- rintii mei nu au precupetit nimi atunci cand a fost vorba de largirea orizonturilor mele de cunoastere. imi amintese gi as- {zi cum, intr-o zi, in clasa a doua, m-am intors de la ora doam- 8Bruce H. Lipton, Ph.D, nei Novak, incdntat de prima mea intalnire cu uluitoarea lume microscopic’ a amoebelor unicelulare gi a superbelor alge uni celulare cu numele fascinant de spirogyra. Am dat névala in casi si am implorat-o pe mama s&-mi ia un microscop, unul care s8 fie numai al meu, Féri nici cea mai mic& ezitare, m-a dus imediat cu masina la magazin si mi-a cumpérat primul meu microscop. P&rinfii mei nu au avut, evident, aceeasi reactie la ctiza mea de isterie, generat de dorinja disperata de a avea 0 palitic de cowboy, un pistol cu sase gloante gi un toc de pistol caale lui Roy Rogers?! in ciuda perioadei Roy Rogers, eroul tineretii mele avea si devind Albert Einstein — 0 personalitate urias, un fel de Mickey Mantle, Cary Grant! si Elvis Presley’ la un loc. Mi-a placut intotdeauna poza in care scoate limba gi in care capul fi este acoperit de o explozie de pir alb. Pe Einstein imi plicea s8-l vad si pe micul ecran al (now inventatului) televizor din sufiagerie, unde apairea ca un bunicut iubitor, injelept si juctus. ‘Cel mai méndru eram de faptul cd Einstein, un imigrant evreu ca $i tatil meu, a reusit si inving’ prejudecifile prin strilucirea de care a dat dovada in domeniul stiintific. Uneori, in timpul copiliriei petrecute in comitatul Westchester, New York, m-am simfit ca un proscris: in oray erau paringi care nnu-mi ddeau voie si ma joc cu copiii lor, pentru ca nu cumva si-i molipsesc de bolsevism. Aveam un sentiment de mandrie si sigurang’, la géndul cd Einstein, departe de a fi un proscris, era un evreu respectat si onorat in intreaga lume. Profesorii buni de care am avut parte, familia mea, care credea c& educatia este totul, si pasiunea, care ma tinea ore in sir in faja microscopului, m-au condus c&tre doctoratul in bio- logie celulara si spre un post permanent la Facultatea de Medi- cind gi Sanatate Publica a Universitatii din Wisconsin. in mod ironic, abia dupa ce am parisit acest post, pentru a mi dedica exploritii .noii stiinje*, inclusiv studiilor de mecanicd cuan- 0 __Bfecul de Lunt de Miere = ticd, am inceput si ingeleg natura profunda a contributiei pe care Einstein, eroul copiliriei mele, a avut-o in aceasta lume Daca din punct de vedere academic infloream, in alte do- meni eram un etalon de disfunctionalitati, in special in ceea ce priveste relatiile. M-am c&satorit pe la douazeci gi ceva de ani, cnd eram prea tanir gi prea imatur cmofional pentru o relatie setioasi. Cand, dupa zece ani de cAsnicie, i-am spus tatdlui meu ci divortez, acesta a declarat hotirdt c&i aga ceva nu era posibil, spundndu-mi: ,Csitoria este 0 afacere.** Privind in urmé, rispunsul tatélui meu era logic pentru cineva care, in 1919, emigrase dintr-o Rusie care era prada foa- metei, pogromurilor si revolutiei — pentru tata si familia lui, viafa cra inimaginabil de grea, iar supraviefuirea era o problema la ordinea zilei. In consecinta, pentru tatil meu, o relatie era un parteneriat de muncé, in care cAsitoria reprezenta un m de supravictuire — cam tot asa cum isi comandau neveste, prin posti, pionierii straci lipigi pamantului, care au colonizat Vestul stilbatic prin anii 1800. Casatoria parinjilor mei a fost o reflectare a atitudinii ta- tilui meu care punea ,afacerile inainte de toate", chiar dact mama, niscuti in America, nu impartigea aceast filozofie. Mama si tata lucrau impreunt, sase zile pe sptimants, intr-o afacere de familie de succes, dar niciunul dintre copiti lor nu-gi aminteste si-i fi vazut vreodata sirutindu-se sau intr-un mo- ment romantic. Pe cand abia intrasem in adolescent’, destra- ‘marea casniciei lor a devenit evidenta in momentul in care Furia ‘mamnei mele, in fafa unei relati lipsite de jubire, a dus la extrem patima pentru bauturd a tat8lui meu, in timpul certurilor frecvente, incircate de mult violenta verbalii, care ne zdruncinau casa, pin’ atunci atat de linistita, mi ascundeam in dulap, impreung cu fratele meu mai mic si cu sora mea mai mica. Atunci cand tata si mama s-au hotrdt, in unese _ Bruce H. Lipton, Ph.D, cele din urmé, si doarma in camere separate, in casi s-a insta- lat un armistitiu stanjenitor. Asa cum fiiceau, prin anii 1950, si multi alti parinti, in mod conventional nefericiti, paringii mei au raimas impreuna de dragul copiilor ~ au divorfat abia dupa ce fratele meu cel mai mic a plecat la facultate. Sper doar ca ci si-si fi dat seama cio astfel de relatie disfunctionala ne-a facut mult mai mult rau decat ne-ar fi ficut un divort Pe atunci, am dat vina pe tata pentru viata noastra de fa- miilie, care nu mergea asa cum trebuie. Dar, ajuns la maturitate, mi-am dat seama ci améndoi — si mama, si tata — erau la fel de responsabili pentru dezastrul care le-a sabotat relatia, dar gi armonia din familia noastra. Mai mult chiar, am inceput sa imi dau seama ci felul lor de a se comporta, programat in mintea mea subconstientd, mi-a influenfat si subminat eforturile de ami crea o relafie bazata pe iubire, cu femeile din vi ifa mea. Intre timp, am suferit ani de zile. Destrimarea c&sniciei mele a fost devastatoare din punct de vedere emotional, in spe- cial pentru c& cele doud minunate fice ale mele, acum femei implinite si iubitoare, nu erau pe atunci decdt niste copile. A fost atat de devastator, incat am jurat si nu ma mai cAsatorese nici- data. Convins cd adevarata dragoste nu este decat un mit — cel Putin pentru mine timp de 17 ani, in fiecare zi, in timp ce ma Rideam, imi repetam obsesiv urmaitoarea mantra: N-o si ma mai ctisatoresc niciodaté. N-o sé mé mai cdsdtorese niciodata. Mi se prea evident ci nu eram flicut pentru relatii ser oase! ins, in ciuda ritualului meu matinal, nu puteam ignora ceea ce este imperativ pentru orice organism, de la cele unice- lulare gi pnd la corpul nostru, format din 50 de mii de miliarde de celule: nevoia de a inter-relajiona cu un alt organism. Prima Mare Tubire pe care am trait-o a fost un cligeu: un barbat mai iu varsta, un caz grav de dezvoltare emotional intrerupti, se indragosteste de o femeie mai tindra si traieste 2 a fect de Lund de Miere © relatic intens, hormonala, adolescentind. Timp de un an, am plutit fericit prin viatS, ametit de yelixirele iubirii* si cu Substanjele neurochimice si hormonii curgindu-mi prin sange veti citi despre asta, in Capitolul 3. Cand relatia mea amo- roasi adolescentind n-a mai mers si a luat sfagit (spundnd ca are nevoie ,st fie singura, ea s-a urcat pe biciclett si si-a gasit singurdtatea in brafele unui chirurg cardiovascular), am petre- cut un an in casa mea mare si goal, plangindu-mi de mila si suferind dupa femeia care ma parisise. Iegirea brusca dintr-o obisnuinta genereaza o stare ingrozitoare nu doar pentru de- penden{ii de heroind, ci si pentru cei a c&ror biochimie, dupa o relatie amoroasi esuati, revine la hormonii si substanjele neu- rochimice zilnice. {ntr-o zi rece de iamna din Wisconsin, stéteam singur (ca de obicei), gindindu-ma la femeia care ma pardsise, Un gand mi-a trecut bruse prin minte: Za naiba, lasdi-md-n pace! O voce infeleapta, pe care o aud uncori in momentele cruciale ale vie- {ii mele, mi-a raspuns: Bruce, pai tocmai asta a si ficut!* Am izbucnit in sas yi aga s-a rupt vraja. Ve atunci incolo, ori de céite ori incepea si ma preocupe ceva, radeam. Pani la urmé am reusit sa depagese perioada de detasare emotional prin ris, desi mai aveam mult pnd sii ma adun si si-mi organizez viata asa cum trebuie! Mi-a fost foarte clar cat de departe eram de a-mi fi re- venit la normal, in momentul in care m-am mutat in Caraibe, unde urma sa predau Ia 0 scoala de medicini. Locuiam in cel ‘mai frumos loc de pe pimant, intr-o vil& pe girmul oceanului, cu uluitoare flori frumos mirositoare. in plus, vila a venit la pachet cu un gridinar si un bucdtar. Voiam s8-mi impart noua vViatd cu cineva (dar, evident, nu gi si ma cisatorese: inci eram obsedat de mantra mea matinala). Voiam ceva mai mult decat © partenerd de sex. Voiam pe cineva cu care si-mi impart noua via, in cel mai frumos loc de pe pamént. Dar, cu cat ciutamBruce H. Lipton, Ph.D. _ iz mai mult, cu atat era mai greu de gasit, desi aveam coea ce cre- deam cé reprezint& cea mai buna replicd pentru agitat: Daca nu ai nimic mai bun de fcut, ce-ai zice si vii si stai cu mine, in vila mea din Caraibe?* Intr-o sear, am incercat aceasta fraz ,garantati, cu 0 femeie care tocmai sosise in Grenada — insula perfect, pe care ajunsesem s-o iubese de a dreptul. Ne-ain dus la barul clubu- lui de iahting si am stat de vorba. Mi se pairea interesanti, asa ca am rugat-o si mai riména o vreme, in loc s8 se intoared la slujba ei de pe iaht. M-a privit in ochi si mi-a spus: ,Nu, n-ag Putea fi cu tine niciodata; ceri prea mult afectiune.* Lovitura m-a nimerit in plin si m-a lipit de spatarul scaunului, mut de Uimire. Dupa un timp tung, glasul mi-a revenit gi am reusit si ingdim: ,Muljumesc, Chiar aveam nevoie sé aud asta.“ Nu nu- ‘mai c&i am stiut cd avea dreptate ~ am stiut si ca trebuie stim: pun ordine fn vial, inainte de a putea avea acea relajie de iu- bire adevarata, pe care mi-o doream cu disperare. Apoi sa intimplat ceva nostim: imediat ce am incetat sa mai caut cu disperare pe cineva, au inceput si anara in viata mea temei care igi doreau si fie cu mine. Pand la urmé, mica apairut in viafa muza care m-a inspirat sd scriu aceasta carte, preaiubita ‘mea Margaret, si am inceput s& traiese ca in comediile roman- tice pe care odinioara le respingeam ca fiind neadevarate, Dar si nu ne grabim. A trebuit, mai intai, s& invay c& nu cram ,sortit* s& fiu singur, cd nu eram ,,sortit* <8 trebuiasca sa ‘md multumese cu o serie de relagii nereusite. A trebuit s8 inva ‘nu numai ci cu creasem fiecare relatie nereusiti din viata mea, i $i c& puteam crea relatia mimunata pe care mi-o doream, Primul pas a fost Ricut in Caraibe, cénd am trait revelatia stlinifie& pe cate am descris-o in prima mea carte, Biologia credinge’. In timp ce-mi desfisuram cercetitile asupra celule- tor, mi-am dat seaina ci acestea nu sunt controlate de gene — gi nici noi. Momentul aceia de revelatie a reprezentat inceputul “ Bfectul de Lunk de Miere transformarii mele, asa cum am povestit in acea carte, din omul de stiintd agnostic, in omul de.stiingd care citeazai din Rumi gi care crede ca tofi avem capacitatea de a ne crea propriul Rai pe Pamant si cd viata vesnicd transcende trupul Momentul acela a reprezentat si inceputul transformarii mele, dintr-un sceptic cu fobie de cAsatorie, fntr-un adult care, Pani la urmé, si-a asumat toate relaiile esuate din viaja lui si care si-a dat seama ci igi putea crea relafia visurilor sale, in cartea de faf8 voi povesti despre aceasti transformare, folosind © parte din aceleasi informatii stiinifice pe care le-am prezen- tat in Biologia credinyei si chiar mult mai mult. Voi explica de ce nu hormonii, substanfele neurochimice, genele sau educatia imperfecta sunt lucrurile care ne impiedicd si eredm relatia pe care spunem c& ne-o dorim. Credingele noastre sunt cele care ne impiedic4 sa traim relatii minunate de iubire. Schimbandu-ne credintele, ne schimbam relatile. Lucrurile nu sunt, evident, chiar stat de simple, pentru ci in relatia dintre doi oameni exist, de fapt, patra minti care lucreazd. Dac nu tnyelegi cum lucreazA aceste patru minfi una impotriva celeilalte, chiar avand cele mai bune intensii, inseam cd o si ,cauti dragostea acolo unde ea nu exist", Acesta este motivul pentru care terapia si c&rtile de autoaj torare promoveaza atat de des infelegerea, si nu schimbarea propriu-zisi ~ ele nu se ocupa deeat de doud dintre cele patru mini care lucreaz intr-o relatie! Ganditi-va la cea mai fantastic poveste de iubire pe care afi triit-o ~ Marea lubire, cénd erati indragostiti pind peste urechi, Aji ficut dragoste zile in sir, nu v-a trebuit mancare, abia daca simteati nevoia de api si debordati de o energie ine- puizabila: e vorba de Efectul de Lund de Miere, care ar trebui 8 dureze vesnic. Foarte des insa, luna de miere se transforma n ciorovaieli cotidiene, poate chiar in divorf sau, pur si simplu, in toleranfa. Vestea bund este c& nu trebuie sé se termine asa. 15———___ Bruce H. Lipton, Ph, fg Ati putea crede cd Marea lubire a fos, in cel mai bun can, Coincident sau, in cel mai riu caz, 0 amigite gi of sférsitul ii Tubiri a fost un ghinion, Voi explica, in aceasta carte, i agell crea Efectul de Lunt de Mier in viata voastr, dar Sf adhe sfarsitul lui. Odat& ce sii cum Lat ereat si cum ati Pierdut, puteti, ca si mine, s& Tenunfafi la a vai mai plange de Karma proastt a relatiilor avute $i si fericiti-pand-la-adanci-batraneyi, vant sin, Productitor de la Hollywood. ‘Asia este ceea ce am descoperit dupa decenii de nereu- Sife| Pent cf multi lume ne-a intrebat cum am reusit, Marga- tat fe mine vom explica in Bpilog cum am reust timp de 17 ani si mult alti de acum incolo ~ s ne eream Efectal de Lag de Miere de tipul fercii-pand-ta-adanci-batraneti, Vier cx Ie impartisim si altora povestea noast, pentru od jubires ete cel cate ceimie factor de evolutic pentru oameni, iar dragostea Efese aeioesal Asa cum vet vedea cAnd va veti crea propril ‘feet de Lama de Miere in viet, vei atrage spre vol oament i fel de iubitori —cu edt mai mulf, cu atét mai bine. Sa ascultim de sfatul, vechi de opt veac dragostea noastra unul pen Sd se poata, fr aceasta carte si reprezinte, pentru voi, ceea ce a reprezentat, Precnt mine, momental aela din Caraibe: drumul spre creares Pfectului de Lund de Miere in ficcare zi din via Caprtolul 1 Nevoia de intet-eelationare Este dincolo de imaginatia noastré sa putern concepe ca ar putea exista vreo forma de viaté care sé tréiasca singurd si independent, féra nicio legciturd cu alte forme de viata. LEWIS THOMAS' ac’ afi supraviejuit mai multor relatii esuate, va Dieser. Poate, de ce continuat si incereal. Va asigur cf nu perseverati doar de dragul sentimentului de bine (care uneori dureaza toarte pugin). Nu perseverati nici datorité recla- melor TV cu cupluri indrigostite, pe insule tropicale. in ciuda experienfelor trite si a statistcilor sumbre in ceea ce pri veste rata divor wotionale puternice. umane nu sunt faicute s& traiasca singure. Exist un imperativ biologie fundamental care vi im- pinge, pe voi si pe toate celelalte organisme de pe planeta, si traifi in comunitate, s& inter-relationati cu alte organisme. Fie 4 voi constientizati acest lucru, fie ci nu, biologia va imbol- deste sf formayi sis intrefiney legsturi emoionale puternice cu ate flinfe umane. De fapt,adunareaindiviilor int-o co- ‘unitate (incepand cu cea formati din doi indivizi) reprezinta nExisti, evident, 3 alte imperative biologice menite si as gure supraviefuirea indivizilor si a speciilor: nevoia de hrand, de sex, de crestere, de protectie gi impulsul silbatic, inexpli- eabil, al luptei pentru viata. Nu stim nici unde, nici cum este programati in celule dorinta de a ti, dar este de netagduit niciun organism nu va renunga de bunavoie la viata. Incercati 8 ucideti cel mai primitiv dintre organisme gi 0 si vedeti o& bacteria n-o s& spund in niciun caz: ,,Bine, astept si mi omori,“ Din contra, va face tot ce-i std in putingd pentru a supravietui, Atunci cnd impulsurile noastre biologice mu sunt satis- Picute, atunci end ne este ameninfati supraviejuirea, simtim © durere ca.un gol in stomac, simtim cf ceva nu e in regul’, chiar inainte ca mingile noastre constiente si perceapii perico- lul, Sentimentul acesta de gol in stomae exist acum Ia nivel global ~ multi simjim acest gol in stomae atunci cénd ne gan- dim Ia posihilitatea de supraviejuire a planctei noastre, alta de vatimatd sub aspectul mediului si al flinfelor umane care au vatamat-o. Cea mai mare parte a acestei crfi se concentreazi Pe modul in care indivizii pot crea sau reinnoi relatii minunate, jar in capitolul final, voi explica modul in care energia creat de relatiile de tipul Raiul pe Pamént poate, in acelasi timp, vindeca planeta si salva speciile. Este o sarcina uriasa, stiu, dar avem la ‘indemAna un mo: del extrem de eficient de a crea relatiile vindecitoare, ce vor conduce, in final, la vindecarea planctei noastre. Asa cum spu- neau misticii antici, ,.zéspunsurile se afl in interior, Putem vedea caracterul si forja relatiilor armonioase in comunitatea miilor de miliarde de celule, care conlucreaz& pentru a forma fecare fiingé umand, La prima vedere, poate vi se pare ciudat, pentru cé, atunci cand va priviti in oglinda, ati putea crede, 18 Efectul de Lona de Miere bund dreptate, cd reprezentati o singur& entitate. O percep- gtesiti, majora! Fiinfa umana este o comunitate de pana la $0 de mii de miliarde de celule senzoriale, care se afl intr-un jas Petri, acoperit cu piele ~ o perceptie surprinziitoare, pe Jeare 0 voi explica in Capitolul 3 in calitate de specialist in biologie celulara, am petrecut multe ceasuri studiind, cu plicere, comportamentul si soarta celulelor stem, in vase de cultura din plastic, Mille de miliarde de celule din fiecare corp uman tnvelit in piele traiesc mult mai armonios decit cuplurile care se cearta sau decat comunitatile umane micinate de conflicte. Acesta este un excelent motiv pentru care am putea invita de la ele lucruri foarte importante; $0 de mii de miliarde de celule senzoriale, 50 de mii de mi- Harde de cetéteni traind impreuna in pace, intr-o comunitate extrem de complex. Fiecare celula are sarcinile ci. Fiecare celula se bucura de asistenta medicala, protectie si o economic viabila (bazat pe schimbul de molecule ATP, unititi de ener- gie pe care biologii le numesc adesea ,.mijloc legal de plata"), Prin comparatie, sarcina omenirii —aceea de a descoperi logis- tica convieluirii in armonie a unui numa relativ neinsemnat, de doar 7 miliarde de fiinte umane — pare ugoara. $i, in compa~ rafie cu comunitatea format din 50 de mii de miliarde de ce- lule ale omului, care lucreazii impreund, sarcina fiecarui cuplu —aceea de a descoperi modul in care 2 ftinfe umane pot comu- nica si colabora armonios ~ pare floare la ureche (desi stiu c& uneori poate parea cea mai grea incercare de pe pamant). Admit c& organismelor unicelulare, care au fost primele forme de viata de pe planeta, le-a trebuit destul de mult timp = aproape trei miliarde de ani — ca s& infeleagi cum se pot ataga unul de altul. Nici macar mie nu mi-a trebuit chiar atat! Si, cand au inceput s& se uneasca pentru a da nastere formelor de viati multicelulare, initial s-au orgartizat in niste comuni- t8{i flexibile — sau ,colonii* ~ de organisme unicelulare. Dar 19—_________ Bree H, Lipton, Ph. avantajul evolutiv al vietii in comunitate (un grad mai m constientizare a mediuui si un volum de munc’ impair membrii comunitatii) a condus rapid la organisme foarte turate, formate din milioane, miliarde si apoi mii de mil de celule unice, interactive social. Aceste comunitii multicelulare varia dere dimensional, de la cele microscopice pana la cele vi cu ochiu! liber: 0 bacterie, o amoeba, o fumict, un edine, inj umand si asa mai departe. Da, e adevarat, nici macat by riile nu traiesc singure: ele formeazd comunitati dispersate, se mentin in contact permanent prin semnate chimice si vi De indata ce celulele au infeles cum pot colabora tu a crea organisme de toate mérimile gi formele, org mele multicelulare nou-formate au inceput $i ele s2 se adi in comunititi. De exemplu, la nivel macro, plopul tremuri (Populus tremuloides) formeaz’ un superorganism constitu dintr-un grup mare de copaci identici din punct de vedere Fe netic (tehnic vorbind, trunchiuri), legafi printr-un singur sis- fem subteran de ridicini. Cel mai mare plop tremurator, com- plet unit, cunoscut vreodata este © dumbrava de 160 de acri din Utah, numita Pando, considerat® de unii specialisti cel mai mare organism din lume. Caracterul social al societatilor multiorganice armoni ase poate oferi informatii esentiale, direct aplicabile civiliza. fiet umane. Furnicile sunt un exemplu excelent in acest sens: asemenea fiinfelor umane, furnicile sunt un organism social multicelular; daca separdm o furnic& de comunitatea ei, aceasta moare. De fapt, o singuri furnicd reprezinté un suborganism: adevaratul organism este colonia de fumici. Lewis Thomas de. scria furnicile astfel »Furicile seaména atat de mult cu fiin- {ele umane, inedt e de-a dreptul umilitor. Cultiva ciuperci, erese Piduchi de plante pe post de septel, arunci armate in razboi, folosese sprayuri chimice pentru intimidarea si derutarea ina. 20 fecnlde Lunt de Miere fclavi..seinplicd in erestetea copiilor...schimbé Informatii. Factot, In afard de a se uita la televizor: ctul naturii dea forma comunity este Ia fel de ugor at si la speciilede mamifere, cum ar fi caii. Manji aleargi de colo sini colo 5i-si enervea7a paring, aya 1 eon, Penta trun prin fi mused sor pro- le, ca 0 forma de conditionare negativa. Dack ome ugcéturi mu au nicun efect, parintii aplic& cea eae jpedeapsi dintre tote: il alungii din grup pp mln = tr si nu-I mai lasist se intoarca in comunitate. Se pan ta este cea mai grea pedeaps% pana gi pentru cel mi Jlnic, cel mai de nestipinit manz, care aes tot ce-i sti int’ pentru a se alatira din nou comunit er refs comuntajile umane, noi ne putem Pura de JA, singuri, mult mai mult timp decat o poate - i ur, dar s-ar putea s-0 Tui razna pnd la coe el aie de filmul Naufragiaul (Cast Away in aes Tom Hae ef roll uni om abandonat pe © ins i acne Asesia isi foloseste palms insangerta penta a impin moe fgurd uman’ pe o minge de volei, de la firma Wi Sontag Goods, pe care o boteaz ziilan =a penn a ap cineva clruia s8-i vorbesse#. Pana la urmd, du ss A plece de pe insul cu orice rise: se aventureazai pe mee ou 6 lel iol, pura 8 prefer wer Incerednd si giseasea pe cineva cu care si poata comun oy decét si riménd singur pe insula, desi gasise modul ia ars putea asigura necesarul de hrana gi de apa — adic modul de a supravietui : ; ; ar Cet mal mulfi oameni considera cd instinctul de reprodu- cere este cel mai important imperativ biologic pentru fiinfele fi €& reproducerea in- umane — gi nu exist nici urm’ de indoiala c& a oe siviailor est esenilé petra supravijuitea specilo: De aceea sexul este atat de plicut pentru cei mai multi dintre noi ~ na 21_ Bruce H. Lipton, PhD. _ a vrut s& se asigure c& oamenii au dorinja de a procrea gi per- petua specia umand. ins& Hanks nu tsi asumt riscul de a parasi insula pentru a se reproduce, el pleac’ de pe insula cu orice risc, pentru a putea comunica gi cu altcineva, decat cu o minge. Pentru oameni, formarea unei perechi (biologi 0 nu- ‘mesc ,,imperechete“) inseamna mult mai mult decdt sex pent: reproducere. intr-o prelegere intitulati Unicitatea oamenilor, neurologul si primatologul Robert M. Sapolsky explic’ abso- luta unicitate a oamenilor, din acest punct de vedere: “Uneortinsé, faptul od avem dena face cu 0 zond in care suntem uunici ~ nu existd niciun precedent in furea animal — este o real pro- vocare, Situ dau un exempta. Unul socant, Si zicem ci avem un cuple. ‘Se intore acasit dupa o zi de munca. Stau de vorba. Iau cina. Stau de orbit. Se duc la culeare. Fac sex, Mai stau putin de vorbd. Adorm. fn -ziua urmitoare fc exact aceleasi fucruri Se intore acasd, dupé o zi de munca. Stau de vorbil. Ménancd. Stau de vorbd. Se due la culcare. Fac sex, Stau de vorbé, Adorm. Fac asta in fiecare zi, timp de 30 decile. O girafé ar fi decgustata daca ar face asta. Cugren mai gilsesti vree frinta care si fac cilnic sex, fara scopul de a se reproduce, si care nu vorbeste despre asta dupa aceea* in cazul oamenilor, sexul in scopul reproducerii este cru- cial, pnd in momentul in care populatia se stabilizeazd. Cand populajiile umane ating un nivel de echilibru si sigurand, sexul in scopul reproducerii scade. in SUA, unde majoritatea parin- filor se asteapti ca propriii lor copii si supraviefuiasca si ca ei insisi sti nu Amand pe strizi, cersind la batranefe, numarul mediu de copii pe familie este sub doi. Cu toate acestea, orice populatie care se simte ameninfati va initia reproducerea mai devreme gi se va reproduce mai mult — pirintii fac, inconstient, caleulul cA uni dintre copiii lor s-ar putea si nu supraviepuias sicd vor avea nevoie de mai mult de doi copii care sii ajute si se intretin& la batréneye. In India, de exemplu, desi rata fertili- fetal de Luna de Miere Myii a scizut cu 19% intr-un deceniu, pani Ia 2,2%, in zonele cele mai sirace, unde familiile se confrunté cu incereati uriage pentru a supravietui, aceasti raté poate fi si de trei ori mai mare, Dar chiar si in societijile in care instinetul de reprodu- cere este redus, imboldul pentru a forma cupluri existé ined, deoarece nevoia fiintelor umane de formare si intretinere a unor legituri emotionale este mai puternica decd cea de a pro- crea. Cuplurile fir copii pot construi relatii minunate si pot lua, constient, hotérdrea de a nu avea copii. fn Jucrarea Doi sunt de-ajuns. Ghidul cuplului care alege 0 viata fara copii, autoarea, Laura S, Scott, analizeazi de ce unii aleg si renunte la aceasti experiensa. Scott incepe cartea cu o conversatie avuti cu soful unei prietene, proaspat tAtic la vremea aceca: De ce tevai cisatorit, dacd nu voiai copii?® , fit... Dragostea. i am pe cine langa mine", am exclamat eu. Intrebarea fui m-a buat prin surprindere, Risindu-md flrs cuvint, ceea ce mi se intarmpla foarte rar. Si-a semepit capul si a asteptat, cu 0 curiozitate reali, si continu, In acel moment, mi-am dat seama cat de ciudata trebuie cd-i paream. “Aveam in fata o persoand care nu-si putea imagina viata fara copi, incercand si inteleagd 0 altd persoand care mu-si putea imagina viata cu copiiS Scott a inceput sé analizeze subiectul si a descoperit c&, potrivit unui studiu asupra populatiei din anul 2000, 30 de mi- fioane de cupluri clsatorite din SUA nu au copii gi cd Biroul pentru Recensamént al SUA prognoza c&, pani in 2010, eu- plurile c&s&torite cu copii vor reprezenta doar 20% dintre gos podarii.® Scott a realizat si ea un studiu personal, cu privire la cuplurile care au ales s& nu aib& copii, si a descoperit c unul dintre motivele importante care stiteau la baza deciziei de a nu avea copii era valoarea pe care aceste cupluri o atribuiau relatiei lor. Unul dintre sojii din esantionul de studiu spunea: 2B——______ Bree H. Lipton, Ph.D, ~Avem o relapie fericta, pnd deiubire, care ne implinese, Este nisttor sd stiu c& dinamica relate’ mele cu sotia mea nu se-va schimba: Daca mai multi oameni si-ar da seama cf, in cazul org nismelot mai evoluate, imperecherea inseamna in principal legaturai emotionala putemica, nu numai instinct de reprodi cere, poate eA ar exista mai pufine prejudecafi impotriva hol mosexualititii. De fapt, homosexualitatea este ceva natural obisnuit in regnul animal. Intr-o revisti de literatura stint ic din 2009, biologii Nathan W, Bailey si Marlene Zuk, de la Uni versitatea din California, din Riverside, adepti ai aprofundari studiului dinamicii evolutive a comportamentului homosexual afirma urmatoarele: ,,Varietatea si omniprezenta comporta+ mentului sexual intre parteneri de acelagi sex, ia animale, sunt impresionante; au fost observate mii de exemple de curtare, imperechere si copulatie, la o gama larga de specii, inclusiv mamifere, pasiri, reptile, amfibieni, insecte, moluste si nema- tode."* Pesearusii arginti sunt un exempla in acest sens” 21% dintre femelele de pescarusi argintii se imperecheav’ eu o alti femeld cel putin o dati in via, iar 10% sunt exclusiv lesbiene? Deoarece instinctul ne indeamnd si formim legatur emotionale puternice, fie ele homosexual, fie heterosexuale, trebuie sa injelegem modul in care a vrut Natura si formam astfel de legaturi ~ si acesta este subiectul cdrtii de fata. Daca nu invagim efectiv cum s& form&m un cuplu, cum am putea turmna exemplul celulelor, pentru a crea comunititi cooperative mai mari? Pénd céind mu invagam efectiv cum 4 formim mai bine un cuplu, nu vom putea trece in urmitoarea etapa a evo- lutiei noastre: aceea in care oamenii se adund laolalt& pentru a forma superorganismul extins, numit omenire, Dac& fumnicile Pot, atunci putem si noi, oamenii! Vestea bund este c& povestea evolutici nu este numai po- vestea supravietuirii comunitatilor cooperative, ci si o poveste 4 __Bfectul de Lund de Miere ‘modele care se repetd si care pot fi infelese cu ajutorul ge- etriei: matematica agezarii structurilor in spatiu. Oamenii au inventat geometria, ci au dedus-o din studiul structurilor iversului, pentru c& ea oferd 0 modalitatea de injelegere a lului in care e organizaté Natura. Aga cum scria Platon, ,.ge- etria a existat inaintea creatiei™. Modelele repetitive ale noii geomettii, geometria frac- , oferd o perceptie surprinzitoare a naturii structurii Uni- versului. Desi stim, dupa golul din stomac, ci ne aflam intr-un moment de criz’, geometria fractal demonstreazi, asa cum ‘voi explica mai departe, ci nu este prima oar cénd planeta se Aaflk la strimtoare. De fiecare dati, desi au existat victime pe percurs (dinozaurii sunt exemplul cel mai cunoscut), din fie- care crizi a iesit la suprafata ceva mai bun. Calculele matematice din geometria fractala sunt destul de simple: ecuajiile nu folosese decat inmultirea, adunarea gi sc&derea. Dupi ce una dintre aceste ecuatii este rezolvata, re- zzultatul este reintrodus in ecuatia originala gi aceasta este re- zolvata din nou. Acest model poate fi repetat la infinit. Dupa ce ecuafiile fractale sunt rezolvate, in mod repetat, de peste un milion de ori (calculele au fost posibile odata cu aparitia computerelor de mare putere), incep si apara modele geome- trice vizuale. Se pare c& o caracteristicd inerenta a geometrici fractale este erearea unor modele repetitive, care prezinta ca- racteristica de autosimilitudine si care sunt cuibarite unul in altul, Papusile traditionale rusesti, matrioscele, oferé imaginea perfecta pentru intelegerea fractalilor. Simbol al matemnititii si al fertilititi, papusa este, de fapt, un set de pipusi din lemn, de dimensiuni din ce in ce mai mici, care intra una in alta. Fiecare piipusa reprezint& miniatura, fra sA fie neaparat copia exact a color mai mari ‘Asemenea papusilor rusesti cuibarite una in alta, mode- lele repetitive din natura demonstreazi cu claritate organizarea 25Bruce H, Lipton, PhO. fractalica a acesteia. De exemplu, modelul ramurelelor de © creangt de copae seamana cu modelul membrelor care din trunchi. Modelul unui fluviu de mari dimensiuni este a manitor cu cel al afluentilor s8i mai mici. in plimanii um modelul ramutilor bronhiilor se repeti, la nivel mai mic, bromhiole. Orieit ar fi organismele de complicate, toate pi int modele repetitive. Aceste modele repetitive ne ajutd sf intelegem mai bi tumea. in ciuda evolutiei din ce in ce mai complexe a struct comunitatilor multicelulare cooperative, este uimitor faptul in fiziologia fiingei umane — organismul care se presupune se afl’ pe cea mai inalta treapta a scarii evolutive — nu exist nicio functie nou una care si nu existe deja in celulele simp de pe prima treapta a scarii evolutive, Sistemu! digestiy, cel excretie, cardiovascular, nervos si chiar si cel imunitar exist aproape in toate celulele care ne formeaza organismul, Numiti © functie organismului si 0 s& va spun unde a aparut pentru! Prima data in celula unic’. Aceste modele fractalice repetitive ne aratii c& orice lucru pe care il invatim de la organismele simple din Natura se aplic& si orgenismelor mai complexe, in- clusiv oamenilor. Prin urmare, daci vrem sé infelegem natura Universului, nu trebuie s& studiem intregul — este suficient sa-i studiem componentele, asa cum am ficut 5i eu cand lucram ca specialist in biologie celulara, Modelele repetitive ale geome- triei fractale ofera un cadru stiinjific pentru prineipial pe care misticii il numese cum e sus, asemenea e $i jos”, Este evi- dent ca suntem parte din Univers, nu o adaugire tirzie, a carei sarcind este de a ,,cuceri* Natura. O biosferi construita dup modelul repetitiv al geome- trici fractale ofera si ea posibilitatea anticiparii viitorului evo- lutiei, prin cercetarea trecutului. Prin contrast, teoria darwini- ang convenjionala sustine c& evolufia incepe cu mutatii alea- ‘ori, .aecidente genetice, eeea ce implied faptul c& nu putem 26 [Bfeotul de Lund de Miere viitorul. Dar, urmand exemplul celulelor, viitorul nos frebui si insemne din ce in ce mai multa cooperare si din , pentru ca oamenii (incepand cu mai mult armoni fl cae dezvoli legituri emofionale) 58 poath e, pentru a forma organismul comunitar mai avansat 2, numit omenire. In toc sane blestemam ghinionul dea mu avea rela rou tr rebu! sk reeuoastem ed efor noes de formate a Iegriemoionalerepezins instil de be al Nat ch aceste legdturi emotional pot fi armonioase si de cola . Trebuie s& ascultim de sfatul infelept al lui Rumi: Jeri destept, aga ca am vrut i schimb lumea. Astizisuntinfe- 588 ma chim pe mine. Attend nospem 8 im irmonie cu Natura (si cu noi ingine), putem trece mai de- ln rearea in via noastrl a Efeetului de Luma de Mier, cae relies zz pe ibis coaborre i comunicars J eaptolalurmitor vor descoper cea mai elementar fon de comunicare intre organisme: vibratiile energetice vata siCaniotul 2 Vibediite bune Cred ca in Natura exist magnetism subtil- care, dace ime supunes stinctiy, ne va indruma corect. HENRY DAVID THOREAU F aiam in paradis, ‘arte de bataliile jurid nanciare care imi a pence areseala pain cate imi siraseré vita, end am Pent 0 Treen care niciun mass neuman care se respect nu aia 4, Ezitd, oat gazela vreo clipa, atunci cand simte prezenta unei leoaice?*tindreapta c le cd cue re Ireaptd ea, oare, agale catre i aicd si o intreaba: Esti ritena mea? Bineintel tet ; ca? Bineinfeles ca nu. indatd ce gazela simte pret unei leoaice, o ia la goat © vitezi incredibil8, de p sumer bent card ‘ dibild, de pnd 3150 de kilometri pe ora, pentru a evita si devin prinzul ace Dar ce am facut eu cénitn pr cut pielea ca de gain, s-a mi ator uman, care mi-a fi- la dou usi distant de mine? am consideratinfitigarea wavertigmem? Arc ntare bd 2 parca uttertisment? Am finut cont de enzatia Cd-mi sare inima din, ca atunc\ cand sim a atun cfnd simi cd nu ai nicio seapare pe o ale nicio sclipare pe o alee dosti si intunecoasd? Am socotit imaginea diavolului, care-mi firea invatiabil, ori d a invariabil, ori de cate ori il vedeam, drept un semn si tiferese de cl? ul de Lun de Miege Wie ddecum! Dimpotriva, am depus toate eforturile ca si heir de oroarca visceral pe care 0 aveam fata de acest Hi ema urmei, tocmai cram pe cale de a mi transforma MA profesor agnostic, intr-un om de stiing’ spiritual ilumi- MMi concentram asupra gandirii pozitive — adicd nu voiam BF (8 windesc 1a realitatea pridatorilor umani gi nici si Hise, Incercam, de asemenea, si ma concentrez pe iertare. pi fayptul cd tipul mi se parea diabolic, aspectul fizic al Hoes om era foarte asemanator cu cel al cuiva care ma tardse Tips bitilie juridic’, cineva care, credeam cu atunci, s-ar pu- Ta tehimba dac ma concentram pe iertarea lui. (Pe scurt, in Bega Gi inca nua functionat.) M-am luptat cu oroarea pe care Walinjeam faja de el, angajéndu-ma in conversafii fir rost; (it chinuit si fiu civilizat verbal si am reusit. Mintea mea Wl explica stiintific angoasa pe care o simfeam ori de cate ori il Weiloam, considerdnd-o un soi de penitent New Ag Cam la.un an dup ce I-am intalnit pe veeinul meu, pra- Aitorul, am chemat o firma de transport, specializati in muti ‘iu semi impacheteze lucrurile, pentru transferul meu din Bar- fuidos in Grenada. Cand facultatea de medicind la care predam ipa transferat, m-am gandit c& marinimia mea fusese rasp! de dou’ ori. in primul rand si cel mai important, eram incdntat fh nu-va mai trebui niciodata si-1 vad pe omul asta care ined {mi fficea pielea ca de gaind. in al doilea rand, m-am gandit ci instinctele mele trebuie si se fi ingelat, pentru ci omul venise ia ajute s& incare in camion foate bunurile pe care le aveam (mai putin o valiz& pregatita pentru o scurta cdlatorie inapoi, in State), inclusiv iubitele si foarte pretioasele mele echipamente fotografice, La urma urmei, n-a fost un tip chiar asa de rau, imi spunea mintea mea rationala. Ins, in acelagi timp, inima nica, care continua sii se comporte haotic, voia si o ia Ia fuga! Adevarul avea si ma loveasca brutal, céind m-am intors in Caraibe si am aflat (dupa ce i-am harjuit de-a dreptul, timpBruce H. Lipton, PhD. __ de mai multe zile, pe cei de la firma de mutari) ed lucrurile mele ‘nu aveau si mai soseasciynigjodatd. Vecinul meu, priditorul, se usese la sediul firmei reSpective, a doua zi, dupa ce am plecat din Barbados, anulase transportul, primise inapoi banii mei, imi furase toate Iucrurile si apoi dispairuse din Barbados. Cea ce ar fi trebuit s& reprezinte o lecie despre iertare si gindire pozitiva, a devenit o lecfie despre cum sa fac fala pierderii a tot ceea ce avusesem. Din nou. Era a patra si, sper, ultima oard céind pier- deam tot. Da! Am avut 0 viafa plina de evenimente! Esential pentru acest capitol este ci pierderea tuturor bunurilor mele a reprezentat pentru mine o lectie dureroasé, despre cét de important este si avem incredere in vibrafiile bune si »vibratiile rele”. Toate organismele de pe planetd fo- losese vibratiile (energia aka), drept mijloc fundamental de comunicare, Am invafat — si a fost 0 lectie dura — cA ignorare acestui mijloc fundamental de comunicare este 0 greseala uri- asl, 0 greseala pe eare noi, oamenii, o facem mereu. E ca si cum am cumpara podul Brooklyn, desi, undeva, la un anumit nivel, stim c& suntem picalifi. Nu inem scama de ceea ce sim- fim, atunci cind mingile noastre rationale se concentreaz pe cuvinte, in special cand acestea sunt rostite de sarlatani (sau iubite/iubiti) convingatori. Oricat de mult le-as indrigi, cuvintele au o problemi: ele ascund comunicarea energetic, mult mai demni de incredere Am auzit, odata, o replica intr-un film, pe la ora trei dimineaja, tocmai cand incepea sii ma ia somnul — o replic& suficient de memorabild, incét si m&-faci si ma bucur cA stitusem treaz Jumatate din noapte: ,,Limbajul a fost menit si ascunda senti- meniele. Nimic din ceea ce spusese vecinul meu, pradatorul, ‘ear fi putut si-mi ofere vreun indiciu cu privire fa cariera pe Care $i-0 alesese, aceea de artist al inselatoriei. Nimic din ceea ce spusesem eu n-ar fi putut st-i ofere lui vreun indiciu cu Privire Ja faptul cd stiam cum este. Cu toate acestea, indiferent Efeetul de Lun de Micre tle ceea ce mi-am spus eu pentru a ms convinge e& Iucrurile nu stau chiar asa, undeva, la un anumit nivel, stiam, pentru c ii citisem energia, vibratile rele. : Pentru a crea Efectul de Lund de Miere in viaqa voasta, lrebuie si profiteyi de un extraordinar dar innascut: capacitatea de a simi vibratiile bune 5i pe cele rele. Pentru a face asta, va trebui, probabil, si dezinstalati programul care v-a fost instalat in tinereye — desi acesta nu este singurul program pe care va trebui si-I dezinstalayi, asa cum va Voi explica in Capitolul 4. Foarte mulyi dintre noi am invajat, de lao varsta frageda, si ignorim mesajele pe care le primim pe cale energetcd »Nu-tiascultasentimentele, Ascultk euvintele." Aga e& ne con- Vingem, prin tot felul de argumente, el nu este adevarat ceea ce slim viseeralla nivel energetic. [gnoram semnalele de aver- vizare de tipul Ma minte cand spune edi ma jubeste. Ne simtim vinovati (asa cum m-am simtit eu cu privire la profundul meu sentiment de aversiume fai de vecinul acela), asa cf ne dim tot felul de explicatii rationale, spunandu-ne: Precis edi mu am dreptate, pentru ed spune exact ce irebuie; si, la urma urmei, il iubese, iar dragostea invinge tor. Sau ignorim vibratiile bune, E extraordinard, dar n-o sd meargd, nue genul meu Daca ,cititea mesajelor transmise pe cale energetica va sund a fimbaj New Age, care nu are nimic de-a face cu rayiunea si stiinga, ei bine nu-i asa. Este, de fapt, fizicd cuantica conven- tional& ~ gi iat ca am ajuns si la adevairatul subiect al acestui capitol! A fost 0 vreme cand citirea energiei celorlalti mi s-ar fi plrut c& yine de paranormal. Ca majoritatea biologilor din generatia mea, am aeceptat s eu principiite fizicii newtoniene, care misoara gidescriu, in mod strilucit, cum funcfioneazi universul material. Cand Newton a demonstrat ci poate cal- cula migetrile sistemului solar, doar cu ajutorul datelor fizice, sco{indu-L pe Dimnezeu din couatie, intresting gi religie s produs o fisurd. Pe vremea cind eu studiam stiinfele, fisura se 1Broce H. Lipton, PhD. transformase intr-o pripastie. Pang de curand, cercetitorii care studiaz& stiinfele vietii s-au concentrat, in general, pe studierea tirdmului fizic, Iisénd tardmul invizibil in seama adeptilor re= ligici, dintre care eu nu fac parte. Privind in urma, imi dau seama ca si eu, si alti oameni de stiint eram incredihil de naivi, ednd eredeam eX mecaniea Universului putea fi explicata folosind doar fizica newtoniand traditional’, hiper-rational’. Oricat de corecte ar fi principiile newtoniene pentru lumea material, ele nu sunt suficiente pen- tru aexplica aceasta ume, care include vibratii bune si rele, re= misii miraculoase ale unor boli, comunicarea psihica si Efectul de Lund de Miere. Ca multi alti biologi, mi-a luat ceva timp sii ma adaptez: la lumea postnewtoniand. Cand am reusit, in sfirsit, si infe- leg fizica cuanticd, mi-am dat seama ci Max Planck, Wemet Heisenberg si eroul copiliriei mele, Albert Einstein, precum si alfi ganditori de pionierat ne-au diruit o fizica now, ce ne deschide o fereastri spre forte pe care nu le putem vedea, dar care constituie adevirata substana a vietii Fizica cuantica ne invata ci nimic din ceea ce am crezut cd este fizic nu este fizic. Dimpotriva, tot ceea ce exist in U vers este format din energie imateriala si totul radiazA energie, Faptul cd fiecare atom si fiecare moleculé radiazi si absoarbe lumini (energie) este 0 realitate stiinjificd.* $i pentru c& toate organismele sunt formate din atomi si molecule, si voi, si eu, si tot ceea ce trdieste in lumea asta radiaza energie (vibrafii) Inclusiv vecinul meu, pridatorul, eare radia un fel de energie pe care ar fi trebuit s& stiu s-o evit! Dar ~ afi putea protesta ~ faptul c& stai pe o scend gi ti prelegeri despre Rfectil de Lima de Miere, fiiri si cazi prin Scenti, nu demonstreazi, oare, cl esti o fiintd fizica $i ca scena prin care mu cazi este substan materialai [fect de Luni de Miere Nicidecum! Pe scend, eu stau pe vartejuri involburate de energie, acesta fiind si motivul pentru care nu cad prin scen& (degi de pe scend am ciizut, dar asta eo alt poveste). Si, atunci ind ma privifi, faptul c& vedeti o fiint& fizict nu este decit 0 iluzie. Nu am deloc o structura fizica — ceea ce vedeti voi sunt fotoni de lumini, care se reflect pe mine. Dacd nu aveti deja cunostinte de fizic’ cuantic: gur ci nu v-am convins s& renunjati la credinfa c& trim intr-o lume material. Recunose c& principiile fizicii cuantice sunt pe cat de uluitoare, pe atat de ciudate. Asa cd 0 s& va explic cat Imai clar posibil, cum se poate ca lumea pe care am crezut-o materiald s& fie, de fapt, energetica. Initial, fizica newtoniana considera c& atomul este cea nai mica particula din Univers. De fapt, cuvantul atom vine din grecescul atomos care inseamna indivizibil. insa anul 1895, mareat inceputul unei renasteri in fizicd, ce avea si schimbe, pentru totdeauna, modul nostru de a injelege lumea. La acea yreme, fizicienii au inceput si descopere c& atomii erau for- mati din particule si mai mici. Primii au fost descoperiti elec~ tronii, apoi protonii gi neutronii, S-a descoperit apoi c& aceste particule subatomice fundamentale erau gi ele formate din ne- humarate alte particule (si mai mici si care se comportau ciu- dat) care includeau bosonii, fermionii si quarcii. Descoperirea acestor particule subatomice si mai mici a deschis calea catre tiramul cuantic, ale c&rui caracteristici ciudate au cam incurcat principiile traditionale ale fizicii newtoniene. Cea mai ciudata caracteristici a fizicii cuantice este & aceste particule subatomice foarte mici mu sunt formate din materie — nu au nimic fizic. imi face mare plicere s4 prezint atomul de tip newtonian, comparat cu modelul de natura cuan- tic ul atomBruce H. Lipton, Ph.D. & Atomul newtonian Atomul cuantie Atomul de tip newtonian, din partea sting, poate fi usor prezentat in mod concret, folosind bile de sticl& si rulmentis este modelul de tip sistem solar, pe care il recunoastefi din manualele scolare. Prezentarea modelului de natura cuanticd al atomului, din partea dreapta, pare o greseali: este un spatiu gol. Si asta, pentru ci fizicienii care se ocupa de fizica cuantica stiu cd in atomi nu exist substanta fizicd. Subunitatile care alc&tuiese atomii nu sunt formate din materie palpabila, ci din Vortexuri de energie, invizibile gi extrem de puternice, echiva- Jentul unor nanotomade. Materia, dup’ cum reiese de aici, este © forma ciudat de energie: nu e de natura fizica Este un concept greu de admis pentru cei care (inclusiv ‘oameni de stint’) obisnuiau sa creada ca lumea aceasta este ma- terial. Ne-ar fi de ajutor s§ vizualizim energia care formeazd atomul ca pe 0 tornada ce vine spre noi, in timp ce gonim cu un Porsche pe o autostradi care strabate un cmp deschis. in Figura 2 putem vedea tornada ca pe o structur’ fizicd, datoriti prafului si resturilor prinse in virtejul de vant, Figura 2 _ Efectul de Lund de Miese ‘Asa cum se vede in imagine, dac& fnliturdm tot praful si foate resturile antrenate in tornada, aceasta nu prezinta o struc- {urd fizica; ea este ,doar* un invizibil camp energetic de fort. Insi daca incercam sa ne continuam drumul cu 150 de kilome- fri pe ora (sau mai putin) prin cdmpul energetic al tornadei, i simtim pe propria piele forja acestuia, Incercarea de a trece eu masina prin tomada ar fi dezastruoas’ gi fatal4, ar fi ca gi cum ne-am izbi de un zid de piatrd, pentru e& forja energetic’ ‘itomadei se impotriveste forjelor opuse (viteza masinii), la fel si materia fizicd (zidul de piatra). De fapt, fortele generate de ,nanotornadele" atomice sunt considerabil mai mari decat cele generate de uraganul Katrina. Aceste forje sunt cele care Nu mi lasa sa cad, atunci cénd sunt pe scena, pentru cA stau pe Virtejurile involburate ale miilor de miliarde de nanotornade atomice, care se afla sub picioarele mele. Ingelegerea atomilor ne duce, astfel, la 0 coneluzie logic’. Mtomii sunt formagi din vortexuri de energie. Asta inseamna c& moleculele, care sunt formate din atomi, sunt gi ele vortexut de energie. Prin urmare, celulele, care sunt formate din mole- cule, sunt si cle vortexuri de energie. in sfirsit, fiintele umane fiecare dintre ele formata din mii de miliarde de celule - sunt... vortexuri de energie. Ce legaturd are asta, cu viata noastra personala? Niciuna, spun cursurile clasice de fizic’, ce sugereaz ca principiile me~ eanicii cuantice se aplic doar la nivel subatomic. insa unii fi- vicieni afirma, ca si mine, cd principiile mecanicii cuantice au implicatii profunde in viata noastra personal, Odati ce accep- ptul cd suntem fiinte fundamental energetice, indisolubil egate de uriagul camp energetic dinamic din care facem parte, une vom mai considera indivizi neputinciosi, izolafi, care au Vul nurocul sé Lasfige luteria evolutionist darwinian’. Asa ‘cum ne-au spus misticii de-a lungul istoriei, in Univers totul se afl in legatur’, .Pentru valul din ocean, iluminarea este mo-Bruce H. Lipton, Ph.D. ‘mentul in care valul isi da seama ca este ap&*, spune calugarul budist vietnamez Thich Nhat Hanh, Pentru a ilustra mecanica campului energetic invizibil din care facem parte si modul in care aceasta mecanic& se rapor= teaza la viefile noastre, ag dori sa folosese exemple familiare din lumea vizibila. Atunci cind aruncém doua pietre intr-un iaz, ele creeazd nigte ondulafi, niste valuri in miniatura. On= dulaiile nu reprezinta energia creat& de pietrele aruncate; ele sunt o completare fizica a formei energiei invizibile. Ondulafi« ile apei sunt create de fora energiei care se mised (va amintiyi de analogia tornada-Porsche), care modeleaza apa in drumul sau pe suprafaja iazului Figura 8 Povestea ondulatilor Unciclu de und In Jmaginea 4, un peste intenfioneaza si muigte dintr-un vierme, in timp ce o piatra este pe cale si loveasca suprafafa apei, Dupai ce piatra loveste apa, in Imaginea B, energia cineticd a pietrei este transterata apei si se propaga de la locul impactului, intro serie de ondulaji concentrice. Ener sia in migcare modeleaza apa in valuri miniaturale, dar apa in sine nu se miyea tn reaitate, Acest lucru este demonstrat de acfiunea plutei pes- ccarului — aceasta are migeari verticale in sus si in jos, odati cu miscarea Valurilor (observati sigeata). Faptul c& pluta nu se migea orizontal de-a 36 = feel de Luni de Miere Jungul ondulafilor Formate demonstreazd cd apa de sub plutd nu se depla- seaz. Conturul ondulajillor demonstreaz& caracterul de und al energiei in migeare. Jmaginea C prezinta forma undelor de energie. Iniljimea si incimea ondulatilor indica forta energiei. Cu cat piatra aruncati este ‘ai mare, cu atét mai multi energie transferd aceasta apei. Forfa energiei, surat prin magnitudinea ondulatilor, se numeste amplitudinea undei (A). Freeventa energiei, masuratl tn hertz, este determinata de numacul de cieluri de und, generate pe secunda, Haideti si facem dou experimente ipotetice, care arat foarte clar cum interactioneaz energia. SA aruneim tntr-un iaz oui pietre de exact aceeasi miirime, de Ia exact aceeasi fnal- {ime si exact in acelasi timp. fn acest experiment, ceea ce ma intereseaz& este punctul in care interfereazi undele formate de fiecare dintre cele dou’ pietre. in punctul in care acestea inter- fereaza, vom observa ci fora undelor de energie entanglata este amplificat8, deoarece inaltimea undelor compuse este mai mare decit inaltimile undelor individuale care le-au generat. Figura 4 ilustreaz& forja suplimentard a undei produse de douii ener- j entanglate, fenomen cunoscut sub denumirea de interferenta constructivis, deoarece amplific& marimea undei. alu All B ae Naw | Figura 4 - Interferenta canstructiva in Jmaginea 1, dowd seturi de ondulatii se deplaseaza ‘unul cdtre celalalt pe su- prafata apei. Aga cum se vede, atét unda A, eft gi plitucinea negattya, Modelele lor de cicla sunt alimate; valurile sunt in faze (rezonanya armonica). Undele se unese in punctul in care se compun loud ondulagii, Pentru ailustra rezultatul acestei compuneri, valurile suntBruce H. Lipton, PAD. desenate suprapuse i Jmaginea 2. Cand amplitudes lui Aeste +1, ame plitudinea lui B este gi ea tot +1. Daca le adunm, amplitudinea rezultata a ‘alului compus in acest punet este +2. In mod asemandtor, dact A este =I, iB este tot -1; amplitudinea totala va fi -2 Valul compus eu amplitudine mai mare, ilustrat in Jmaginea 3, reprezinta un exemplu de interferenfa consiructv In al doilea experiment, vom arunea a doua piatrd, la putin timp dupa prima. De aceast data, amplificarea energiei ‘nu va mai avea loc in acelasi punct in care a avut loc in cazul primului experiment, pentru c& undele de energie nu mai sunt sinerone —nu mai sunt armonice; atunci ednd o unda se ridica, cealalti coboara. Aceste unde de energie defavate se anuleaza tuna pe alta; in loc s& se dubleze, energia se disipeaza si, aga cum se araté in Figura 5, in loc ca undele sd creasc& in ampli« tudine, in punctul de convergenta, aici apa este linistita. Feno~ menul de anulare a undelor de energie se numeste interferena distructiva, penteu cd reduce amplitudinea undei Valul A WV WVU) np, | PiguraS - Interferenta Min VW distruti 2 nh in Imaginea 1, onduli- AIM ile provenite de la prima piatri, denumite unda A, ee se propaga de lasting la dreapta, Unda B, cre se propa del dreapa ln srs repre See Injile generate deo a doua patra, aruneata imediat dupa prima. Devareee Pietrele nu au atns apa in acelagi tmp, undele nu vor fi alnite in moe seul eompuneri tn puneta de ntrlai ele vor fi defazate In imaganey unda A se deplaseaza cu amplitudine negativa, iar unda D se deplasear wamplitudinepovtivs. In punetul de intalive din maginea 2 undele 38 fetal de Lund de Miere sunt imaginea in ogtind’ una a celeilalte; amplitudinea superioari (+1) ‘uneis este aliniatd cu amplitudinea inferioaed (-1) accleilalte si inves. Asa cum se arati in Imaginea 3, valorile de amplitudine ale fiec&rci unde se anuleaza reciproe, astfel neat unda compusi are amplitudinea 0 si, de pt, ea nu exist... este olinieizoelectrict! Undele de energie anulate reprezinta un exemplu de interferentd distructiv Nu e nevoie si fii expert in domeniul relatiilor sau spe- cialist in fizica cuantica, pentru a-ti da seama unde vreau si fajung cu asta, Conform fizicii cuantice, definitia iubirii — de- finijia sintagmei fericiti-pand-la-adanci-batrdneti — este in- {erferenta constructiva, adic& vibrariile bune. Vibrajiile bune feprezinti modul in care natura ne asigur c& suntem Ia locul potrivit sau cu persoana potrivitd. Simplul fapt de a ne afla in faeeeasi incApere, cu un partener care se aflA in armonie cu noi, face si ne creascé cnergia; impreund cream ondulatii care pro- duc unde de energie superioare. Pe de alta parte, interferenta distructiva, sau vibrajiile rele, reprezinti modul in care natura ne avertizeaza in legaturd cu potentiale amenin{ari compromitatoare. in cazul unei rela- {ii, vibratiile rele pot reprezenta o avertizare din partea siste~ mnului nostru nervos, c& avem ling noi persoana nepotriviti. relajie nearmonioasa din punct de vedere energetic este, cel mai probabil, caracterizata de certuri serioase si acu- aii — ne deprima pana si simplul fapt de a ne afla in aceeasi Incfipere cu partenerul/partenera. Prin urmare, atunci cénd entanglim (termen din fizica nticd) cu energia altcuiva, vrem ca interferenta s& fie con- structiva (vibrafii bune) gi mu distructiva (vibratii rele). Vrem interactiunea si ne amplifice energia, nu si ne-o epuizeze Asa cA, acum, cénd ai infeles fundamentul stiingific al unui fe- nomen pe care in mod sigur lati observat deja —acela c unele persoane va incarca cu energie, in timp ce altele va secatuiese ile energie ~ sper ca de acum incolo nu va veti inconjura decat de persoane care sa va incarce cu energie. 9Bruce H, Lipton, PhD. oe Si pentru ca tot veni vorba: asa cum au injeles chinezii, eu mult inainte ca specialistii fn fizica cuantict s& descopere natura semateriala a Universului, va puteti inconjura si de obiecte ,fi- zice* care si va sporeasca energia, Obiectele fizice vibreaz ca sivoi. Feng shui-ul, care isi are originile in astronomia chineza, «chilibreazi obiectele fizice din jurul nostra, in conformitate cu nergia noastra, sporind astfel qi-ul (energia). Acesta poate pa- tea un concept ciudat pentru occidentali, dar cu sigurana i-ati infeles deja impactul, chiar fara sa va daji seama. Imaginati-va cd va ducefi la un magazin universal, in rerioada de reduceri. Si zicem, pentru reduceri la pantofi, la nagazinul Nordstrom. Gasiti cinei perechi de pantofi care va blac. Tofi la acelasi pret side la acelasi produetitor, dar modele tiferite. Cum va decideti asupra unei singure perechi? Cum hati hotardrea finala? Raspunsul este c& pantofii pe care fi tumpéirati va fac s& va simpiti bine. Va energizeaz’ mai mult (eed celelalte perechi, Va intoarceti acasi cu perechea pe care ‘Siubifi. nu cu celelalte care vA plac Un alt exemplu este atunci cand mergi la cineva acasd, in vizita si-ti spui: Vai, ce casa frumoasdi ~ e atdt de lini. ‘ia! Ador casa asta! inseamn’ c& este 0 casi care rezoneazi bine cu energia celor care locuiesc in ea, dar si cu energia ta Sau te duci la alteineva in vizita si-ti spui: Ce taper scdimosat! 9h, Doamme, cum de-au putut atérna tabloul dla pe perete? Aceasti casii~ si, cel mai probabil, si cei care locuiese in ea — tw rezoneazi cu energia ta Daca v-as sugera si vi duceti acasi si st cititi o carte, Pariez ci v-afi duce gi v-ati ghemui comod in fotoliul vostra special, cel in care va simfiti cel mai bine, desi s-ar putea si ¢xiste unul identic chiar alaturi. Nu fatoliul va face si vi sim- Iii bine, ci locul in care se afl4 fotoliul, in cdmpul energetic inonjurator! in analogia cu ondulatiile apei, fotoliul preferat 40 E feet de Luna de Miere se afld la punctul de compunere a ondulatiilor, acolo unde ele creeazA cea mai puternica interferenta constructiva. Un ultim exemplu, V-ayi enervat vreodat& ingrozitor par- tenerul, mutind piesele de mobilier prin casi sau insistnd c& trebuie schimbat& toati mobila? Impulsul de a muta sau de a inlocui mobila este, adesea, un indiciu ci in voi 6 a produs 0 schimbare si, prin urmare, cmpul energetic al mobilierului nu se mai potriveste cu noul vostru camp energetic. Sau poate c& v-ati schimbat cu adevarat si trebuie svi mutati si din casd, gi chiar departe de partenerul de viat’ — pentru 4 nici casa, nici partenerul nu mai ereeaz& modele de interferent constructiva in viata voastra! Este important sa nu lasati mintea rational sd nu tind cont dde ceea ce vai spun vocile interioare — fie c& e vorba de mutatul mobilei, de a scipa de un tablou care va da fiori, de a avea un nou partener in viata sau, ca in cazul meu, de a rupe legiitura cu un vecin care mi Picea s& simt fiori reci pe gira spina. Ds sunteti atengi la vibragiile bune gi Ia cele rele, vi sporisi energia si, atunci cand va sporiti energia, va imbunatatiti viata. Pe de alta parte, daca nu tineti cont de importanta descifraii vibratii- lor bune si a celor rele, afi putea intra in proverbiala groapa cu lei sau chiar sfargi prin a raméne acolo pentru totdeauna, trans- formandu-va restul vietii intr-un cosmar. Pentru oameni, asta nu e suficient. Cu ajutorul creierului nostru foarte evoluat, noi, oamenii, putem face mai mult decat doar si citim vibratiile bune gi pe cele rele — noi putem crea vibratii bune gi rele, atunci cand transmitem ganduri din creier. Pentru majoritatea oamenilor, acest concept este mai greu de acceptat decal conexiunea spiritual, feng shui yi interferenta distructiva/eonstruetiva. Asta, pentru c& suntem obisnuiti cu ideea efi gandurile noastre sunt localizate in cap — fapt innebuni- tor de adeviirat in noptile fara somn, bantuite de griji obsesive.a Bruce H, Lipton, PD, {nsa, in realitate, creierul nostru transmite semnale in afara capului, in mediul inconjurdtor si rispunde semnalelor care vin din mediul inconjurdtor. Medicina moderna exploateaza acest sistem de semnalizare bidirectionali, pentru diagnosticare gi tratament. Stiti, fir’ indoial, ce este electroencefalografia (BEG), in care pe scalp sunt fixati senzori gi electrozi, pentru @ investiga activitatea electrica a scoarfei cerebrale. Magne= toencefalografia face acelasi lucru, cu exceptia faptului c& sonda utilizata pentru a investiga activitatea electromagnetica a creierului nici macar nu atinge capul! Aceasta extraordinara tehnologie neinvaziva ~ utilizata pentru cercetiri cognitive sau pentru diagnosticare, ca de exemplu localizarea tumorilor inte de intervenfiile chirurgicale ~ functioneaz8, deoarece creierul genereaza cdmpuri energetice fn exteriorul capului O alta tehnologie medicala neinvaziva, stimularea mag- netic& transcraniana (SMT), genereazi un camp magnetic in exteriorul capului, pentru a induce activitate electricd intro portiune a creierului.’ intr-un studiu din 2003, cerce- titorii australicni au descopetit ca, atunci cand foloseau SME Pentru a creste activitatea neural a zonei din creier care este activa la savantii autisti, puteau imbungitii abilitatea de a dex sena a unora dintre subiectii cercetirilor lor.‘ fn anul 2000, cer- cetiitorii de la Universitatea Yale au descoperit c& SMT reduce halucinatiile auditive la schizoftenicis Cea mai obisnuita utilizare a SMT este pentru tratarea depresiilor rezistente la alte terapii, Peste 30 de studi publi« cate arata ci SMT poate fi utila in cazul depresiilor rezistente la tratament, ceea ce a stat la baza deciziei Administratied Americane pentru Alimente si Medicamente de a aproba, in 2008, primul dispozitiv SMT pentru tratarca depresiilor. in 2012, un studiu publicat in Depression and Anxiety, din Bix blioteca electronica Wiley, a confirmat eficienta SMT in trata- mentul tulburiilor depresive majore (TDM), in cadru clinie, 2 Raportul — care a sintetizat date adunate din 42 de clinici din SUA, in care s-a utilizat SMT pentru tratarea a 307 paci TDM — a constatat cf 58% dintre pacienti au rispuns pozitiv la tratament si s-a inregistrat si o rati de remisie de 37%.° Toate aceste tehnologii — electroencefalografia, magne- toencefalografia si stimularea magnetic’ transcraniand — arati, Jimpede ca creierul genereazt si rispunde cdmpurilor energe- tice care pot influenta comportamentul celulelor si expresia genic si pot modifica perceptia, starea de spirit si comporta- mentul. in plus, cémpul minfii este raspunzator de eliberarea si diseminarea neuropeptidelor si a altor neurotransmifatori care controleazi activitatea celulelor si a genelor. Influenja cémpu- Jui mingii este foarte evident in cazul efectului placebo, cind Vindecarea se produce prin credinja min{ii ed un medicament sau o procedura medicala va fi eficienta, chiar dacd medica- mentul nu e decat zahar sau creta ori chiar dacd procedura res- pectiva nu are nicio valoare din punet de vedere medical. Pentru a intelege, cu adevarat, forta potential a gandu rilor si credintelor noastre, sa studiem un alt principiul al me- canicii cuantice, ,nelocalizarea cuantica, pe care Einstein a fumit-o memorabil ,,actiune bizara la distanja. Se pare ‘odati ce o particula cuantica interactioneza (,,entangleaza*, in Jimbaj cuantic) cu o alta particula, indiferent de cat de mare este distanta care le separa (adic sunt nelocale), starile lor me- eanice ramén cuplate. Daca, de exemplu, directia de rotatie (de tip tornada) a uneia dintre particule este in sensul acelor de ceasornic, directia de rotatie a particulei gemene entanglate este opusi, invers sensului acelor de ceasoric. Particulele euantice poseda, de asemenea, o polaritate directional’, care indica ori in sus, ori in jos. Atunci cdnd polaritatea unei parti- cule este direvfionatd in sus, polaritatea particulei-partener este directionata in jos. Indiferent de ct de mare este distanja care Je separd, cdnd se schimba polaritatea sau directia de rotatie a 8Bruce Ht Lipton, Phd. unei particule, se schimba simultan si polaritatea si directia de rotaie a particulei gemene, chiar dacd una se afl’ la Paris, iar cealalta, la Beijing, Fizicienii ofera o serie de povesti ingenioase, pentru ai ajuta atét pe profani, cat $i pe oamenii de stiint& s& infeleagt nelocalizarea cuanticd — un concept extrem de bizar pentru to ei ancorati in lumea materiala. Fizicianul Luming Duan, de la Universitatea din Michigan, a inventat un cazinou cuantic, in care rojile ruletelor sunt entanglate: daca la o rulet& bila cade pe un numar negru, la masa aliturata bila trebuie s& cada pe un numar rogu.” Daca fizicienii au stabilit c& particulele cuantice se influe enfeaza reciproc nelocal gi au inventat povesti pentru a incerea Si explice acest fenomen, cercetitorii din domeniul parap: hologiei au inceput si investigheze dacd nu cumva mingile oamenilor ,entangleazi* si ele nelocal, asemenea particulelor cuantice. Da, entangleazi! Acest fenomen este sustinut empi= ric de fizicieni, encrgoterapeuti, parin{i $i cupluri indragostite, care au simfit corect ca ceva nu este In regula cu un individ, un copil sau o ruda, chiar daca acea persoana se afla intr-un alt orag sau intr-o alta fara. Amit Goswami, un fizician teoretician, spune ci cer cetarea desfasurata la Universitatea din Mexic I-a condus la concluzia ,,inevitabila* cd mingile oamenilor se conecteazi ne- local: ,Nelocalitatea cuantica se manifesta si intre ereiere.“* In cadrul experimentelor de Ia Universitatea din Mexie, doi oameni au meditat timp de 20 de minute unul lang& celi- lalt, intr-o camera Faraday, ecranati electronic, pentru a expe- rimenta o stare de meditatie impartasita. Apoi, cei doi au fost asezati in dou camere separate, la trei metri distant, intr-unul dintre experimente, si la 14,5 metri distant’, in urmatorul ex- Periment, $i au fost conectati la electroencefalografe. O lumin rosie a fost periodic indreptata catre ochii unuia dintre cei doi “4 Efeetul de Luna de Micre meditatori, ceea ce a generat un model unic de unde cerebrale, humit ,,potential evocat*. intr-unul din patru cazuri, creierul ce- Juilalt meditator a devenit ,entanglat*: el a produs simultan un model de unda cerebralé de tip potential evocat, desi individul respectiv nu a vaizut lumina si nici nu sta e& aceasta exist? Entanglarea la nivel de vibratii reprezinta o camponenti de baz a legii atractiei, dar si a legii respingerii — mai pu- jin mediatizata, dar mai relevant in plan personal — legi care explic ce laszim s& ne intre in viajd si ce alungam din ea, Ay rea si ardit cum funeyioneazii aceste legi printr-o altd analogie, folosind obiecte familiare, in acest caz-un diapazon si patru pa- hare de cristal, prezentate in Imaginea A din Figura 6. Fiecare dintre cele patru pahare de cristal vibreaz& cu o freeventé dife- rit, notatd cu W, X, Y si Z, deoarece fiecare pahar este format dintr-o combinatie diferita de atom 3 Apoi, in Imaginea B, voi lovi diapazonul proiectat sé Vibreze la freeventa X. Asemeni vocii puternice a unui solist profesionist, vibratiile energetice ale diapazonului entangleaza pi interfereazi constructiv cu atomii paharului X, amplificdnd iwnergia acestora gi ficdndu-i s& vibreze din ce in ce mai repede. Atomii energizati care vibreazi creeaz o fora atdt de mare, Incdt paharul explodeazi! Aceasta este interferen{a construc- liya de tipul celei trite in impul lunii de miere, cdnd energiile lunei persoane gi cele ale perechii sale au entanglat in cel mai bun mod posibil. O sa va spuneti in gand: Daca ar fi asa usor, acum m-as dice $i mi-as cumpéra un diapazon, ca st-mi modelez lumea! Vestea buna este ci nu trebuie si cumperi diapazonul, pentru cil ai deja unul. Gandurile pe care le transmite creierul tau aci- oneaza ca un diapazon complex — de fapt, extrem de complex.Bruce H. Lipton, PhD. Figura 6 Pentru a reprezenta forta creierului-diapazon, haideti si-i atasim fiecsiruia dintre cele patru pahare din Figura 7, cate o imagine care exprima diferite ,,ener= gii* emotionale. Imaginea’ de pe paharul W reprezinta un cuplu furios, fata in fata, fipdnd unul ta celatalt, Figura 7 imaginea de pe paharul X reprezint& un cuphu fn extaz, in luna de miere, sirbatorind la 0 foarte romantica, Imaginea de pe paharul Y reprezinti scenariul suparator al lui Cunt Dumnezeu m-am pri= copsit cu tipul asta Imaginea de pe paharul Z reprezinti un cuplu combatiyy, cei doi acuzandu-se unul pe celalalt, in fafa judecdtorului ins stanfei de divor 46 Becta de Lana de Miere Avand in vedere optiunile existente, este evident c& ne decidem asupra paharului X. S& actionim deci din nou asupra paharului X, de data aceasta nefolosind un diapazon vizibil, ci findurile transmise de creierul-diapazon, Prin intermediul in- terferenfei constructive, gindurile tale vor energiza experien- {ele de vial care rezoneaz cu imaginile create de mintea ta. Concentreazii-te asupra imaginii de pe paharul X si asupra exu- beranfei emotionale traite in acele zile/siptiméni/luni/ani cénd rai prada senzatiei de fericifi-pand-la-adanci-batranefi. Uita de tipul care te-a lsat balti dupa ce I-ai tinut in facultatea de rept. Uita de femeia care te-a parsit pentru miliardarul.com. Alunga-ti din minte orice experienji legata de scenele repre- zentate pe paharele W, Y si Z — nu ai niciun interes s8 creezi o interferenta constructiva cu acele imagini, pentru ci o sf te tre- yesti cu cle la usa! In timp ce imaginile reprezentate pe paharele W, Y si Z nu sunt activate de gandurile tale, acestea din urma sctivea7a imaginea de pe paharul X. Cand gandurile rezoneaz (4) acea imagine, in viaja noastri va apirea scenariul armonios fl unui cuplu in extaz Analogiile acestea cu paharele arati cat de important este ne transformam gandurile i emotiile putemic negative, pline ile teama si furie, in ganduri puternic pozitive, pentru a putea bea Efectul de Luna de Miere in vietile noastre. Analizati care Winite imaginile de pe pahare va sunt mai familiare, iar dac& Hispunsul este coate in afard de X, analizaji-va gindurile. Puteti {ea o viziune a vierii/paharului pe care o dori, asigurdndu-va Wi pindurile pe care le transmitefi reflecti intocmai ceea ce oli sd vi se intample in viata, Daca transmiteti in permanenta Iie cu privire la relatiile anterioare, cea ce veti primi de la Wh va fi acelasi tip de relatie distructiva. Daci evitati astfel de wuri si imagini negative, astfel de scene nu vor prinde viata PXistenta voastra.— Bruce H. Lipton, Ph.D. Pradatorii umip; sj animali inteleg asta instinctiv. Gan- diti-va la exemplul eqgicei, cu care am inceput acest capitol. Spre deoscbire de Vastorii umani, leoaica nu cant gazela-tro- feu, cu cele mai méri coame pe care si le agate pe peretele vizuinii sale. Ea cay de mancare, Asa ca isi analizeaza rapid optiunile si alege s& se jupte cu cea mai slab gazel, cu aceea care simte c& Va Pine cea mai mid rezistenfa, asigurindu-i astfel cel mai rapid § sor mod de a-si procura hrana. Atunei end m, sunt in padure, vandnd doar de placere, pradatorii umani se comport la fel. Talharii, de exemplu, igi 4 victimele printre cei care transmit o energie incarcatd de teama sau neatentie (dar uneori gresesc, aleg victima ,.care nu trebuie", si astfel se ,ajeaza in cea mai crunta luptd din viata lor). Nu e vorba de ¢\yr sunt imbracate potentialele victime, ci de vibratiile cu care sunt in rezonanji. Cu toate defectele lui, vecinul meu, pridatory), era bun la un Jucru: era un bun artist: al ingelatoriei, pentru, 3 mj-a simtit corect slibiciunea, a simgit cA nu aveam si] In¢jepartez categorie, asa cum ar fi trebuit. Daca nu as fi transmis yipratii ambivalente, ar fi clutat o prada ‘mai promifitoare O serie de ¢xpesrimente realizate de Marilyn Schlitz, cers cetatoare in parapsihyologie gi antropologa, directoare a Instia tutului de $tinfe Nosetice, gi de Richard Wiseman, sceptic $f psiholog britanic, arayis c& gndurile pe care le transmit cer tBtorii joact un 10l clhjar gi in cele mai stlingifice. Wiseman $55 Schlitz au colaborat in cadrul unor st Gii pentru a stabili daycy 9 persoana isi poate da seama ci es privitd fix de cineva, "chiar daca nu-l vede pe cel care se ul fix la ea. Aveste €XPserimente au stabilit c¥, atunci cand re se uita fix ert Scch itz, a existat un efect semnificativ st tistic; ednd cel care Priva fix era Wiseman, nu a existat nigit efect."" Cei care au ci itit Biologia credinjei nu vor fi surprit Cea care credea, Sehhjtz, a pornit de la premisa cd experim 48 Efecul de Lund de Miere me tul va fi un succes — gi a fost. Wiseman, cel care mi credea, a pornit de la premisa c& experimentul va fi un egee gi, pentru ci aga credea el, asa a gi fost. in acest moment v-afi putea spune in gand: Am injeles, n-o si am parte de niciun Efect de Lund de Miere, pentru ea nu am decdt eredinte negative, avind in vedere cd nu am avut parte decat de lucruri negative in viajé. Daca esti un negativist convins, uite o veste bund asupra careia si cugeti. Chiar daca relatile tale au fost toate un dezastru si inc simti amariciune cfind te gndesti la ele, prefi-te 0 perioadd Cand ifi concen- trezi gandurile asupra iubirii, sprijinului si relatiei emotionale apropiate din imaginea de pe paharul X (chiar dacd aceasta pare o scend de pe o planet pe care nu 0 cunosti sau dintr-o luna de miere pe care ai trait-o demult, timp de o saptimana), poi atrage acest tip de relafie in viata ta. Pofi atrage acest tip de relafie plin& de iubire, chiar daca nu ai mai trait asa ceva niciodata. Dar daca continui si te complaci in situatii ca acelea ilustrate pe celelalte pahare, acestea vor continua si fie singu- tele feluri de relatii pe care le vei trai, Poate pirea c& dam vina pe victims, dar nu este asa. Cum putem fi ,acuzati* sau .vinovati* de actiunile noastre trecute, act nu eram constienti de modul in care gindurile si cre- Winfele ne influenteazi lumea in care traim? Nu poate exista Invinuire, vind sau rugine cu privire la evenimentele trecute, Pentru simplul si fundamentalul motiv ci aceste cuvinte peio- ative se aplic& numai in cazul in care cineva, desi stie cum Punctioneaza lucrurile, actioneazai intr-un fel distructiv pentru Propriul sine sau pentru sinele altora. Evident, scopul pentru care va prezint noua stiinta nu Mile acela de a va complacea in vina cu privire la trecutul pe Wire l-aji creat. Dupa cum stiti deja, aceasta complacere nu fice, oricum, decat si va atrag’ si mai muta vind in via lotivul pentru care va prezint aceste informatii este ca s& va 9_ Bruce Lipton, PRD. 4 ajut si va dati seama cat de puternici sunteti in realitate. Cue noasterea inseamna putere si aceasta cunoastere va permite, de acum inainte, s& va creati viata si relatiile pe care le doriti. De acum inainte putefi imbraisa gi descoperi Universul energetic ce vibreazi, despre care Richard Conn Henry, fizician de la Universitatea Johns Hopkins, afirma: ,,Universul este imate= rial ~ mental si spiritual. Traifi si bucurati-val*" ‘Traiti si bucurati-va de faptul cA sunteti creatorii, si nu vietimele vietii voastre. Puteti avea felul de relafii pe care le doriti, folosindu-va creierul pe post de diapazon care rezo- neazi cu ceea ce doriti si creati si refuza sa se gandeasca la ceea ce nu vrefi sd aveti in viapi. Afirmati deschis ce viat geti. Aveti libertatea de a crea ceea ce doriti si creati inainte de a trece la capitolul urmator, cel despre bioel mia iubirii, as vrea si ma ocup putin de o chestiune legata de vibratiile bune, la care presupun ca v-ati gdndit deja. Nu cumva vibratiile bune se refera la sex si nu la iubirea vesnica, pind la adénei batraneti? Desi acest Iucru poate fi valabil in cazul organismelor aflate pe vu treapti inferioara a scarii evolutive, él ‘nu este valabil pentru oameni. Sunt ultimul om care ar spune ci sexul nu e bun, Sexul e bun, ¢ grozav — si nu numai pentru supravietuirea speciilon, Cu toate acestea, pentru a trai fericiti-pand-la-adénei-batranefi, seopul nu este sex de dragul sexului. Scopul este sexul cu per= soana cu care vrei si ai un parteneriat adevarat. Aflandu-ne pe cea maj inaltd treapt a scarii evolutive, putem face mai mult decat doar si rispundem genelor si hormonilor. Atunci cand sari dintr-un pat in altul, end treei de la sex la abandon (am trecut si eu prin faza asta), sexul devine o sedinta de gimnase ticd in care nu faci decat sdrituri — si cei mai multi dintre not simtim ea lipseste ceva. Unii sunt de parere c&, din cauzi ci ne inrudim indeas proape cu animale de pe trepte inferioare ale scitii evolutive, 50 Efectul de Luna de Miore hu suntem potriviti pentru relatii monogame, in care s& trim fericiti-pana-la-adanci-batraneti. Asta deoarece, in anii 1990, edind amprentarea ADN-ului a devenit ceva obignuit, biologi au descoperit c& perechile monogame din punetul de vedere al Vietii sociale nu erau neapirat monogame gi din punet de ve- dere sexual. La fel ca in testele ADN, care stabilese clar, in ca drul proceselor de acordare a pensiei alimentare pentru copii, fare sunt tafii absenti, si cercetirile au demonstrat cB, de fapt, exist o multime de taji absenti: ,Situatia a ajuns in punctul In care execu de a identifica copulatii extracuplu, la speciile ‘iparent monogame = adica atunci end speciile monogame se dovedese a fi intr-adevar monogame ~ trebuie neapiirat sem- halat...“, scriu David P. Barash si Judith Eve Lipton, in Misul monogamiei."* Génditi-va la povestea de dragoste a unei gazele, ca des- prinsa din Romeo si Julieta, aparuté in 1847, in Scientific Ame- La resedinta de la tar 2 baronului Gauci, in Malta, a avut loc saptaména trecut8 un episod ciudat de demonstrare a afectiu: fii dintre doua animale, care s-a sfarsit fatal. O femela de gazela a Murit subit, dupa ce a mancat ceva otravit. Masculul a stat deasu- pia trupului mort al partenerel lui, impungand cu capul pe oricine Ineerca s-o atinga si apoi, brusc, dintr-o séritura, s-a izbit cu capul de in perete si a cSzut mort ling consoarta lui in 2011, Scientific American a revenit asupra versiunii din 1847, intr-o postare pe blog. Oricit de emotionanti ar pa- fe povestea, scrie al doilea autor, este mult mai probabil ca Mascul de gazeld si fi murit din cauza aceleiasi otravi pe care WH ingerat-o si femela de gazela a baronului Gauci sau din ca- bea sariturii prost pozitionate in zid, pentru a evita ceca ce a perceput drept un pridator uman care s-a apropiat prea mult." Adevarul rece, clinic, este ci masculul de gazeli nu este candi-Bruce H. Lipton, Ph.D, datul tocmai potrivit pentru a se sacrifica de dragul iubirii vie- tii lui. in timpul sezonului de imperechere, masculii de gazelai {gi marcheaza teritoriul si se imperecheazA cu orice femela ma- turd care rataceste prin acest teritoriu, desi nu se aventureazi si se imperecheze pe teritoriul unui rival-gazeli insa, indiferent de cat de putine sunt speciile de animale monogame (ultimele rmase includ vulturul negru, ciocdnitoa- rea boreal $i soarecii din specia peromyscus californicus), eu cred cd saltul evolutiv urias, pe care creierul nostru La ficut posibil, ne confer un loc aparte. Admit ca, uneori, oamenii se comporta ca si cum nu ar fi ined pe cea mai inaltA treaptd a scarii evolutive. Nu trebuie decit si mi uit la unele incidente din propria-mi viata, cand m-am purtat cu mai pufina intelepciune decat o gazeld. Eram in Caraibe, in perioada in care cautam cu disperare pe cineva, cand am invitat sa stea in casa mea din Grenada, un cuplu care s-a dovedit a fi prototipul unei perechi disfunctionale, Dac& le-as fi ficut niste poze, acest cuplu ar fi putut reprezenta pa- harele W, Y $i Z. Se certau incontinuu si tipau unul la celilalt. ” Aceste tipete ar fi trebuit si fie un indiciu suficient ¢& trebuia sa evit relatia cu ei. Cu toate acestea, dupa ultima si cea mai dura ceart4, care a gi pus capit relatiei lor, femeia m-a intrebat dacd nu vreau si facem sex, Am ignorat toate semnalele pe are le primeam, mi-am spus c& nu stricam un cuplu fericit si am raspuns: De ce nu? si va spun de ce nu! Am intrat in entanglare eu ener- gia acestei femei, intr-un caz tipic de interferenta distructiva. ind fostul partener al femeii a prisit insula, eu rimiisesem singurul cu care se putea certa, Eram cel mai neindicat pentru ca sunt un tip care nu abuzeazit de alii si caruia nu-i plac confiuntirile. O enervam ingrozitor, pentru e& ea nu gi dorea © relatie mai bund; voia o relafie in care si se poatd certa, cat de mult posibil. 32 Efectul de Luna de Miere_ in ceea ce ma priveste, eram plin de regrete. Teama mea de confruntare imi limita optiunile si nu stiam cum s& scap de ea. Traiam pe o insulifa in mijlocul oceanului. Unde ar fi putut si se duc? Mica insula a Grenadei se fcea parca din ce in ce mai mica, lar eu deveneam prizonier in propria-mi cas Poate ci Paul Simon'* a scris céntecul 50 Ways to Leave Your Lover (50 de feluri de a-ti pardsi partenerul) pentru c& traieste in New York-ul metropolitan, de unde este mult mai usor si scapi. in cazul meu, cele 50 de feluri nu erau suficiente. L-am inventat pe al S1-lea: am cumparat doud bilete pentru New York: numai al meu era dus-intors. Morala acestei istorioare este urmitoarea: ,.Fii constient de ce pofte trupesti ai! Eu am ales, inconstient, sti ma las con- dus doar de hormoni; ag fi putut face o alti alegere. Daca fi- intele umane nu sunt decat niste masini biologice, poftele tru- pesti va vor conduce viata (aga cum au condus-o si pe a mea, © vreme). Atunci cand intervine constiinta, masina ~ viafa ~ 0 veti conduce voi. Nu mai sunteti previzibili. Pana si astrolo- gii admit ca, atunci cand indivizii devin constienti, astrologia nu mai este atat de precisa, pentru cA oamenii devin mult mai putin previzibili. in loc s& reactionam automat la cdmpul ener- getic din jurul nostru, care include fortele de atractie si respin- gere exercitate de planete, ne putem modifica propriile vibratii si Mispunsirile la vibratiile altora. Prin urmare, este timpul s4 incetim s§ mai spunem: ,.me- reu dau peste un tip care se teme si-si asume rispunderi; sau nmereu dau peste o femeie care ma las& balti, Ne construim viata cu ajutorul credintelor noastre si transmitem aceste cre- dinje in mediul energetic din jurul nostru. Ne cream propriile relatii si, poseddnd aceast& cunoastere, avem libertatea de a crea orice fel de relajii dorim! Dar, daca aga stau lucrurile, v-ati putea intreba de ce nu a functionat gandirea mea pozitiva in ceea ce-I priveste pe ve-Bruce HL. Lipton, PLD, cinul meu, pridatorul. La vremea aceea fiiceam primele incur- siuni in utilizarea creierului meu pe post de diapazon, dar mai aveam inc& multe de invafat. Este complicat sa-fi creezi relatia pe care ti-o doresti. incd nu am injeles pe deplin puterea sub= constientului de a submina pana gi cele mai bune intentii. ‘Acum stiu mult mai multe despre cum s& adue in viata mea lucrurile pe care mi le dorese, deat stiam atunei. Stiu mult mai multe despre a tine cont de vibratiile rele. $i mi-am creat, in sfargit, o relatie de f Ja-adanci-batraneti in viata mea. Asa cd, in ciuda titlurilor din presd despre casitoriile ex trem de nereusite din lumea celebritatilor, in ciuda nenumdras telor exemple de oameni care igi las hormonii si genele s& Ie conduca viata, este posibil si creezi un nivel superior de iubirey Atunci cand recunosti puterea vibratiilor bune si-fi indrepfi gandurile spre imagini de tipul celei de pe paharul X, esti cale si-{i creezi in viata fericirea-pAnd-la-adanci-bat Capitolul 3 Elixizele iubicii a carafia aceasta si tine bine minte cuvintele mele. Ascundeo ca nimeni sd mi o vade si nicio gurd sd nu se atings de ea. Dar cand va veni noaptea nuntii si momentul acela cand ‘irii sunt lasati singuri, toarnd acest vin immiresmat intr potir si oféra-l regelui Mark si reginet lui, Isolde, O1 Sa ai grifa, flule, ca numai ci sa guste aceasta licoare! Cait iat care este prterea ei: cei care bea impreuina din ca se vor iubi vesnic unul pe celdilalt, in viaté si in moarte, cu toate simurile lor $i cu toate gandurle lor Povestea lui Tristan si a Isoldei, de M, JOSEPH BEDIER! Vinul inmiresmat*, intirit cu flori gi ierburi, si-a Ricut foarte bine, dupa cum stiu tofi cei care cunose tragica Weste de iubire adulterina, dintre prinjesa irlandeza Isolda Mristan, cavalerul din Cornwall, care a baut fara sA stie din at destinatdi unchiului su, regele Mark. Rispandita de poezia medievala franceza, povestea iubi- jposibile dintre Tristan gi Isolda, aprinsa de v lioare afio- (e doar un exemplu al renumitei puteri a elixirelor de de-a lungul istoriei. Albertus Magnus, teolog si ocultist= Bruce H. Lipton, Ph.D, cas medieval, a scris despre un amestec de creier de potérniche, transformat in pudra si tumat in vin rosu; Galen, medicul de curte al impiiratului Marcus Aurelius, in secolul al II-lea d.Hr., recomanda un pahar de miere groasi, inainte de culcare, ames- tecatd cu migdale si cu 100 de seminge de pin; lui Henric al Vi-lea ii placea coninenl Armagnac, din sud-vestul Franteiz Cleopatra avea mare incredere intr-o bautura din perle dizolvate in ofet; iar Grédina parfumatd, un manual de tehnici erotice arabe, scris in secolul al XVI-lea, de seicul Al-Nefiwazi, reco= manda cu cilduri o rejetti de mazare fiarti cu ceapti, asezonatl cu scortigoara, ghimbir si seminte de cardamom, bine pisate, © alt retet arab& vorbeste despre o radacina indian’, galanga, ‘combinata cu piper de cubeba (fructe de pidure, aseminatoare boabelor de piper, originare din Java), cu limba-vrabiei, car damom, nucsoari, garoafe, ciulin indian, seminfe de dafin, cus igoare si ardei gras — amestee ce trebuia luat de doud ori pe zi dimineafa si seara, in ciorba de porumbel sau de gaind, preces dat si urmatd de un pahar cu apa, Cea mai putin apetisanta este 6 rejeti citat de poetul roman Propertius, care include oase dé peste, o broasc’ raioas’ si penele de la 0 bufinita. Din punct de vedere biochimic, dragostea inseam’ elixire. Dar, cu tot respectul pentru legenda lui Tristan sia Iso dei, ca si pentru elixirele complicate, create de-a lungul istori omenirii, elixirele despre care vorbese eu sunt niste cocteilul hormonale si neurochimice infinit mai complexe, mai fin € librate, care ne curg prin trup, atunci indrigostim cAnd ne dezindragostim. Da, ceea ce vreau sa spun este cd, Ja un anumit nivel, Bf tul de Luna de Miere este o dependengi chimica. $i, de acet atunci cénd totul se termina, viafa devine rapid o mare ne ricire, Atenfic mare daca obicctul dorinjei tale anuleazit tot in timp ce tu continui s& te cufunzi in ,drogul™ iubirii indi biochimie. Ai putea sfarsi ca mine, asa cum am arditat in in fetul de Lund de Mere intr-o stare de exilare, stnd pe un scaun, intr-o casi goala si visand la iubirea pierduta. in acest capitol voi vorbi despre substantele chimice si hormonii care ne ajuta s8 ne expliciim anxietatea, lipsa poftei de mancare si euforia ce caracterizeazii iubirea intre doi oameni Aceste clixire chimice de iubire ne imboldese si 11e ciutiin par- teneri de sex, si ne fixim asupra unui partener anume $i s8 ne legiim de acel partener suficient de mult timp, pentru a creste cei mai neajutorati nou-ndiscuti din regnul animal —cel putin pe perioada copiliriei. Bineinfeles cf lucrurile nu se intimple a Intotdeauna, pentru c& vorbim despre oameni indragostiti, nu despre ecuatii stiinjfice ~ aga cum spune Puck, personajul lui Shakespeare, din Visul unei nopti de vard, in faimoasa lui re- plici despre oamenii indragostiti: ,Prosti sunt bietii muritori!* Inainte de a aborda problema biochimiei iubirii, vreau sk subliniez faptul c&, in ciuda proastei pareri a lui Puck despre biclii muritori indragostiti, nu trebuie si fim sclavii substante- Jor chimice si ai hormonilor nostri! Not suntem niste ,,autobio- logi* care credm, prin intermediul gandurilor noastre, elixirele le jubire ce controleaz celulele si fesuturile din organism. Da, aceasta este lucrarea binecunoscutei legaturi minte- Horp, pind nu demult negata, ignorati sau minimalizata de sti- n\u conventional Simplificarea legdturii minte-corp In 1967, am inceput primele experimente de clonare a Uilelor stem. Folosind un microscop, am examinat celulele Wi-un vas de culturd cu mai multe tipuri de celule, in cdutarea lilelor stem, care se deoscbese prin forma lor unica, de fus. plasat apoi un inel mie din sticla in jurul celulei selectate, ‘ee mi-a permis si o separ de toate celelalte celule din vas.Bruce #1. Lipton, Ph.D, fs = Am folosit apoi enzime pentru a desprinde celula de vas, pentru a putea transfera o singura celula stem intr-un alt vas de cultura. Celulele seamand cu pestii, pentru ci traiesc intr-un me- diu aevatic. Prin urmare, un vas in care se cultiva fesut seamana cu un acvariu in miniatura, Mediul de cultura constituit din te- suit — 0 solutie echilibrata chimic, care favorizeazi cresterea gi viabilitatea — asigura mediul pentru celuk’, Mediul nostru de cultura pentru celulele stem confinea un cocteil foarte puter- nic de siruri si substante nutritive, care le-a permis celulelor stem s creasca gi si se reproduca. In acest mediu, celula stem Unie’, pe care am pus-o in vasul de cultura, s-a divizat aproxi- matiy Ia fiecare zece ore. La inceput a fost o celulé, apoi doua, apoi patru celule; dupa o saptimana, in vas erau peste 50.000 de celule. Pentru cé toate celulele proveneau din aceeasi celula sursa, ele erau toate identice. Aci, experimentul devine uluitor. Am imparfit masa de ce- lule in trei vase de cultura diferite, aga cum se arata in Figura 8. Fiecare dintre cele trei vase a avut un .mediu distinct, un mediu de cultura constdnd din diferite substange biochimice. [ntr-unul dintre vase, celulele au format muschi; in al doilea, celulele au format os; iar in al treilea, celulele au format grasime, 8° ‘Celule stem multipotentiale ses Ure : Figura 8 at ese Mediul B= os Efeotul de Lund de Miere _ Acest experiment a raspuns la o intrebare esentiali: Ce anume determina soarta celulelor?™ Tinefi cont c&, initial, toate celulele erau identice din punct de vedere genetic, aga cd nu genele au determinat soarta diferita a celulelor! Da, asta e: me~ diul, mediul de cultura este cel care a determinat modul de ma- nifestare al celulelor. Destinul si sindtatea celulelor reprezint& © completare a mediului lor, un principiu pe care I-am descris in Biologia credinjei (consimjind la sfatul dat de James Car- ville, in campania prezidentiala a lui Bill Clinton) drept ,Me- diul e important, idiogilor!* Mentorul meu, Irv Konigsberg, unul dintre primii spe- cialisti in biologie celulara care a reusit s& stipdneasca arta clonarii celulelor stem, m-a indrumat sii ma ocup de acest do- meniu, ined de la inceputul carierei mele. Cand am inceput si clonez celule pentru prima data, mi-a spus cA, atunci cand ce- lulele cultivate, pe care le studiezi, suferd, trebuie s& vezi mai intai ce se intampla cu mediul in care sunt celulele, nu cu celu- lele, deoarece un mediu s&natos produce celule sinaitoase, iar lun mediu bolnay produce celule bolnave. Toate experimentele mele, care au confirmat ci ,Mediul e important, idioilor!*, au prevestit domeniul in plina dezvoltare al epigeneticii (din grecescul epi, care inseamna ,,mai presus") care, studiu dupa studiu, demonstreaza felul in care mediul controleazi activita- tea genelor. Pana la urma, stiinta conventional a recunoscut ci mu genele determina soarta celulelor. Ce legatura au studiile acestea cu tine? Atunci cand te privesti in oglind’, vezi un singur organism uman — pe tine care te priveste. Ins, asa cum am mentionat in Capitolul 1, aceasta este o perceptie gresitii. Noi nu suntem un organism Uunic; suntem formati din aproximativ 50 de mii de miliarde de cclule! Strict vorbind, o fing’ umandi reprezinta o comunitate de organisme vii — celulele noastre. Mai precis, fiinfa umand este un vas de cultura, ,imbriicat in piele*, care conjine 50 de 59Bruce H. Lipton, PRD. oe mii de miliarde de celule. Sangele nostru este mediul de cul- turi ~mediul care determina soarta celulelor—din vasul nostra de cultura, imbracat in piele, De fapt, pentru soarta unei celule, nu are nicio impor tanta daca vasul de cultura este acoperit cu plastic sau cu piele. Oriunde se dezvolt& aceasta, viata ei este controlat diul de cultura. in calitate de speci m-am ocupat de controlul compe: vase de cultura din plastic. Ca ,autobiolog*— asa cum se ara in Figura 9 — controlezi chimia propriului mediu de cultura, sngele, prin alimentajie si prin functionarea creierului. Cand mintea percepe sentimentul de iubire, ea determina creierul si secrete in singe substanje neurochimice, precum dopamina, oxitocina si hormonii de crestere (mai multe despre acest su- biect, mai departe), Cand aceste substante chimice se adauga mediului de cultura al celulelor crescute intr-un vas din plastic, celulele reactioneaza, prezentand o crestere sAnfitoasa, vigu- roasi. Acelasi lucru se intémpla gi cu celulele din vasul aco- perit cu picle al trupului nostra; da, cand egti indrdyostit, in general esti mai sindtos si mai activ. Auto-Biolog ae ae Figura 8 rh _Autobiolog’ In timp ce populagia 4 slobului se poate Tiuda cu doar eafiva specialist in biologie celulard, adevarul este cf noi suntem tofi niste Dopamina Contisol | »Autobiologi. Aceasta “Onion i ubliniaza 2 ) Norepinetrina e Vasopresin Y Gitochind | faptul c& ereierul con- Homon de crestere Histamini | —troleaza compozitia _Bfectul de Luna de Miere chimicd'@ mediului de culturd al organismului, sangele, care, Ja rind Iu hnrneste si reglementeaza genetica si comportamentul celulelor din orga- nism. Substanfele chimice eliberate de ereicr in singe completeazs per- cepfile gi credinele pe care le avem in minte, Atunci ednd ne modificam felul in care reacfiondim la sefiunile lumii inconjurdtoare, ne modifcdn ‘compoziia chimica a sdingelui, care, la rindul ei, ne reglementeaza gene- tien $i compoctamentul. Aceasta ext esenta efectulu placebo. (Ilustratie: Bob Mueller) Dar daci acelasi creier din acelasi organism percepe 0 lume ameningatoare, el nu va fi stimulat si elibereze substan- tele biochimice ale jubirii. Din contr, teama conduce la elibe- rarea in snge a hormonilor de stres si a agenfilor inflamatori, precum citochinele. Daca adaugim aceste substanfe chimice culturilor de celule dintr-un vas din plastie, ele vor opri creste- tea celulelor si le pot chiar ucide. Substanjele chimice ale stre- sului impiedicd cresterea si mentinerea celulelor, deoarece ele redirectioneazi energia organismului catre sprijinirea meca- nismelor de protectie. Acesta este motivul pentru care stresul reprezinta principala cauzi de imbolnavire si motivul a peste 90% dintre vizitele la medic.? Este important si mentionim c& hormonii de stres au roluri multiple, iar actiunile lor se bazeaz’ pe tipul de .stres trait de un anume individ. Existé dou’ tipuri de stres, fiecare cu consecinte biochimice diferite: stresul negativ (distress) si stresul pozitiv (eustress). Distress-ul apare atunci cand simjim c ne este ameninjat% supravietuirea. Asta se intmpki atunci nd hormonii de stres, precum cortizolul gi adrenalina, ne de- termina s& trecem de la crestere la protectie, salvandu-ne viata atunci cand existi o amenintare grava (o pum, de exemplu) sau devenind caustici dack ameninfarea este cronic& (traficul de zi cu zi sau un loc de muncd pe care il urdsti). Pe de alti parte, eusiress-ul —care inseam’, literal, ,stres bun“ — apare atunci cand ,,stresim* sistemul cu comporta- mente neameningitoare, precum desftisurarea de activititi fi- 61Bruce H. Lipton, Ph.D._ ice, cum ar fi cele sportive, sau activitati mentale, cum ar fi serierea acestei carti, precum si indrigostirea pasionali! Cer- cetitorii au descoperit c& hormonul de stres, cortizolul, este eliberat nu numai atunei cnd fugim din calea unei avalanse, ci $i atunci cand suntem extraordinar de indragostiti. in 2004, cer- cetitorii de la Universitatea din Pisa descoperit cd nivelurile de cortizol erau ,considerabil mai mari“ la subiecfii cercetiri lor, care se indrigostisera de curdnd, decat la cei care nu erau indragostiti.t in 2009, cercetatorii de la Universitatea din Te- Xas au descoperit ci nivelurile cortizolului cresteau la femeile _____ incluse in studiu, atunci cand [A acestora li se cerea si se gén- ftom Sy Perceptie | deascdi la iubitii lor. Cresterea iene ee era ,deosebit de pronuntata gi relativ de durati la subieetii care petreceau mai mult timp sandindu-se la relatiile lor.’ Interpretare | Figura 10 ABC-ul biologie; minte-corp seat Toate organismele vii citese si ris re und la informaile de medi. A: In procesul de percepyi, ereienu! citeyte semnalele de mediu (ima- azn, sunete, mirosuri, temperatura ‘durere etc.) care sunt inregistra de receptori sistemului nervos. a a B: Pe hava inslinctlor sia expe . Fienfelor trite, mintea evalue ath rceptie | "MK , mintea evalueaza iar ALY PPE | semnateleprimite gi face o inter. neti 7 pretare, 0 judecatd de valoare, a eee Compo | S8Sutilor acestora, in raport eu su- ccna fameneay | Pravietuirea noastra. C: interpreta. zs telulelor | T4Be care mintea o face cu privire F | Ia semnatele primite determina __| creierul si elibereze substange Interpretare | fas Bfectul de Luna de Mere neurochimice, care fa, a rindu lr, ca organismul si se angajeze int-o reacjie de erestere pozitiva sau intr-una de protect, in apaarea vie, ori si ignore semmnalele, deoarece nu sunt relevant pentru supraviejuire, Sub stantele neurochimice eliberate in singe reglementeaz comportamentul cclulelor si, cu ajutorul epigeneticii, controleazs actvitatea genelor. Fie cd esti indrigostit, fie c fugi din calea unui pericol, mintea determina compozitia chimica a sdngelui, care, la ran- dul ei, controleaza biologia si genetica. Mintea interpreteazi perceptiile pe care le avem despre lume, iar ereierul lucreazi si cteeaza biochimia care ne completeaza perceptiile. lata un exemplu. imi plac ardeii iuti jalapefio; mancarurile condimen- tate, iuti, imi activeaz& papilele gustative intr-un mod foarte plicut, Insi cnd ma vad cum consum ménedruri foarte condi- mentate, alti oameni se mira: Cum poti manca asta?* Si eu, gi ei avem aceeagi perceptie — c4 mancarea este condimentata dar mintile noastre interpreteazd diferit aceleasi perceptii. Bi- ochimia mea adora ardeii iui jalapefto; a ta fi poate respinge. Pentru a injelege mai bine biochimia iubirii, g’nditi-va la creier nu ca la un diapazon care rezoneazai in vastul camp energetic al Universului, aga cum |-am prezentat in capitolul cuanticd. In acest context, gandifi-va la creier mod ceva mai prozaic: ca la bitrna masini de la New- ton’, de fapt o maging de vopsit (creierul este extrem de versa- til—o singura imagine nu este suficient’), Cand spun masind de vopsit, nu ma refer la un robot care vopseste perfect o incipere intreaga, intr-o ordine si o curaite- nie impecabile. Mi-a5 dori si eu o astfel de masina mitica! Ma refer la 0 magina de vopsit care amesteca culorile, asigurand exact nuanja dorita. in aceste masini sunt stocate, in cilindri, 0 serie intreaga de culori de diferite nuange. Culorile sunt intro- duse in cantitati exacte, intr-un recipient de vopsea alba, pentru a produce exact nuanta dorita. Nu exist’ doar un rogu, un verde sau un albastru, Exist& sute de nuanfe din aceeasi culoare, ca gi 6Bruce H. Lipton, Ph.D, in mostrele de culori de vopsea, folosite de clienti pentru a-si alege nuan{a dorit’ pentru zugravirea peretilor fn aceasti analogie, creierul este ascmenea masinii care amestecd culorile, Numai ci, in loc si amestece diferite nuante de culori, creierul este o masini care amestec’ elixirul de iubire, ‘© masind in care exist o muljime de substante neurachimice gi de hormoni pe care cercetitorii le asociazl cu biochimia iubiri in chinurile primei pasiuni, creicrul poate comanda un ,.rosu pasional', storedind nenumarate pictituri de testosteron in ames- tec. Lucrurile au mers bine, aga c& acum creierul comanda un »toz.de dor, cu dopamina din abundenfa, care incurajeazi do- rinja de mai multa plicere cu obiectul dorinfei tale. Atunci cand te-ai convins ca ai gisit persoana potriviti, creierul comanda culoarea levanticai, a iubirii vietii mele, un amestec bogat in vasopresina, oxitocina si serotonind, care stimuleazi formarea legaturii emojionale dintre parteneri — ceea ce inseamna ca esti din ce in ce mai fixat pe si obsedat de Adevarata Tubire. Cand sfidezi probabilitatea unui divort sau a unei relafii nefericite gi intr pe taramul lui fericiti-pand-la-addnci-batraneti, creierul amesteci ,albastrul de ined indrigostit pant peste cap cu o Portie generoasi din oxitocina chimica a imbratis Cred c& afi injeles. Creierul are la dispozitie 0 serie de ingrediente, de ,.nuante“ neurochimice, care pot fi amestecate in diferite proportii, pentru a produce ,pofiuni™ specifice, care determin mai intai imperecherea, iar apoi formarea unui ¢ plu, oferind astfel neajutoratilor pui de om o sans& mai bund de supravietuire. Oamenii de stiinfa mai au ined multe de cu privire la compozitia acestor puternice elixire de iubire, dar iat cdteva ingrediente care au fost studiate deja. Estrogenul si testosteronul: imperecherea ‘Atunei end ,.0 fac* pasarile si albinele, nu vorbim de in- dragostire, ci de imperechere. Sa luam, de exemplu, steaua de 66 fecal de Lunt de Mie mare. Steaua de mare femel igi secret ouale in apa; steaua de mare mascul igi secret sperma in aceeasi apa. Pand la urma, cele doua secretii se intdlnese pentru a crea o noutl generatie de stele de mare, Nu prea putem vorbi de cine stie ce entanglare in acest caz! imperecherea la om, guvernata de dorin’, cere mai mult entanglare, desi parteneriatul pe termen lung nu are ne- voie de asa ceva. Cand e vorba numai de dorint&, hormonii sexuali —testosteronul, recunoscut drept stimulent pentru mas- culii alpha, mai interesati de sex decat de legaturi emotionale puternice, si estrogenul, recunoscut drept stimulent pentru fer- tilitatea femelei —joaca un rol important.’ Desi testosteronul este asociat in special cu barbati, iar estrogenul este asociat in special cu femeile, hormonii au un rol de reproducere la ambele sexe. Masculii umani produc, in medie, de zece ori mai mult testosteron decat femelele; este adevarat c& barbafii cu un nivel ridicat de testosteron nu re- prezint& alegerea ideal pentru formarea unui cuplu, ei fiind inclinati si divorteze mai des, si-gi abuzeze mai frecvent par- tenera gi si aiba mai multe relatii amoroase decat barbatii cu niveluri de testosteron mai putin ridicate.* ins& testosteronul stimuleaz& apetitul sexual la ambele sexe.? Nivelul estrogenului creste vertiginos atunci cand feme- lele suntin perioada de fertlitate, iar masculii produc, in medie, doar o mica parte din cantitatea de estrogen pe care 0 produc femelele. insi cercetitorii au descoperit ca estrogenul are un rol si in sexualitatea masculina, permifand maturizarea spermei."* Exemplul meu favorit cu privire la rolul complicat pe care il au testosteronul si estrogenul la masculi gi femele pro- vine din lumea pasérilor: cinteza australiana zebrati. La un moment dat, in dezvoltarea sa embrionara, cinteza australian’ zebrata mascul produce estrogen care se transform, in creier, intr-un hormon asemanitor testosteronului; acesta le permite 65Bruce H. Lipton, Ph.D. ‘masculilor si cante. Cinteza australiand zebrata mascul incepe si cAnte la pubertate, iar cercetitorii presupun ci, asemenea fe- melelor umane care lesind de plicere atunei cénd pretendentii lor demodati le canti o serenadai sub balcon, cinteza australian zebrati femeli gravitea7’ in jurul cdntecului pretendentilor Rolul pe care il joaca testosteronul si estrogenul in ca- drul sistemului de reproducere la masculi si femele este, firs \doiala, mult mai complex decat se credea odata; dar nu exist’ niciun dubju e& ambele ne imboldese si facem primul pas cd- tre asigurarea supravietuirii speciilor. Dopamina: placere si doringa fierbinte E adevarat cd testosteronul si estrogenul ne conduc eatre sex, dar daca sexul nu ar fi plicut, oamenii nu ar face fn niciun caz sex att de des si cu atita plicere, incat si asigure propaga rea speciei. Aici intra in scend un neurotransmitator, dopamina, substanfa chimica esentiala care alimenteazi impulsul de a re- peta experientele plicute. Atunci edind nivelul dopamine este ridicat, esti excitat la maximum: nu te ascunzi sub asternuturi, singur, acasi, ci esti motivat si iesi si si cauti placerea." Deloc surprinzitor, avand in vedere rolul su in stimu- Jarea reproducerii, dopamina este o veche moleculi cu sem- nificatie evolutiva. De fapt, rolul dopaminei in organismele simple din punct de vedere evolutiv, precum viermii rotunzi microscopici, este aproape identic eu rolul jucat in cazul fiin- jelor umane. Din acest motiy, cercetatorii de la Universitatea din Texas pot utiliza viermi modificati genetic, cu deficit de dopamina, pentru a descoperi medicamente care pot ajuta la tratarea bolii Parkinson, care este caracterizati printr-o pier- dere de celule cerebrale care produc dopamina." Dopamina este sintetizati in tegmentul ventral al creie- rului gi este eliberaté in regiunea nucleului accumbens, a pro- 66 _ Efectal de Luna de Miere zencefalului. Aceste zone sunt esentiale in circuitul cerebral al plicerii/recompensei si, aga cum pot confirma toti cei care s-au confruntat cu dependenta, acest circuit are gi o laturd mai intu- necati, Avand in vedere ca este activat de orice tip de substant sau activitate care produce placere $i potential dependent’ — inclusiv cocaina, heroina, sexul, jocurile de noroc, cumpira- turile si alimentele bogate in calorii ~ o suprastimulare poate conduce la dorinje disperate si la comportamente riscante, compulsive, din partea dependengilor,'* Figura 11 Adane, in centrul ereieru- lui, centrit de control spe- determint reactile de crestere sau protectie, ca rispuns la senzaiile de pla cere sau durere ~ambele find interpretari de stimuli Centrii primari includ 1. nucleul accumbens; 2. tegmentul ventral; $i 3. pallidum-ul ventral Atractia irezistibilé a dopaminei a fost demonstrat de nenumarate ori la animale, incepand din ani 1950. Sobolanii clrora li se implanteaz4 electrozi in zona creierului in care se sintetizeaza dopamina apasi fira incetare ~ pana la de 7.000 de ori pe ora ~ 0 maneté care le stimuleaza circuitul placere/ recompensa. Sobolanii aleg stimularea circuitului plicere/re- compensa in detrimentul hranei si al apei. Sobolanii femele isi abandoneaza puii pentiu a upiisa mancla, asemenea mamelor dependente de stupefiante, care isi neglijeaz’ copiii de dragul drogurilor. Putinele studii efectuate pe oameni au descoperit 6Bruce H. Lipton, Ph.D. acelasi fenomen: atunci cand li se ofera ocazia, oamenii aleg supusi sa stimuleze in mod repetat zonele creierului care pro- duc dopamina, neglijandu-si relatiile si igiena personala in fa- voarea unor doze de dopaming.'* Ce legatura au toate astea cu Efectul de Luna de Miere? O serie de studii recente au descoperit c&, atunci cand suntem indrigostiti pana peste urechi, este activat eircuitul cerebral al recompensei. Acestea sunt exact aceleagi zone care, in labora- tor, s-au dovedit atat de generatoare de dependenta la sobolani sila eafiva oameni, inedt acestia au renunfat la tot in favoarea unor doze considerabile de plicere, furnizate de zonele cere- brale care produe dopamina {in anul 2000, Andreas Bartels si Semir Zeki, de la Uni- versity College London, au recrutat 17 studenti indragostiti ne- buneste si le-au scanat creierul in momentul in care priveau fo- togratia jubitului sau a iubitei lor, precum si atunci cand priveau fotografia umui prieten. Circuitul cerebral bogat in dopamina al placerii/recompensei se aprindea in momentul in care priveau fotografia iubitului sau fubitei, dar ramanea intunecat atunci cand priveau fotografia unui prieten. Bartels gi Zeki au ajuns la concluzia urmatoare: ,.Este, poate, surprinzator cd un sentiment atat de coplesitor si complex [precum jubirea] se coreleaza di- ferenfiat cu activitatea din zone cerebrale atat de limitate, dar si scinant si te gandesti ci razboiul provocat de Elena din Troia a pomit de pe o suprafata att de mica a cortexului.* Oamenii de stiingé au fost,, probabil surpringi si afle ci, atunei cénd te indrigostesti nebuneste, folosesti acelasi circu- ite cerebrale ca gi atunci cénd prizezi cocaind. Cu toate acestea, oricine a stat vreodata ldnga telefon asteptand un apel, oricine si-a parisit slujba ca si plece dup’ persoana iubit’ sau, dupa ce a fost parasit, s-a cnfundat singur si infrant intr-un fotoliu, ne gisind niciun motiv s& se ridice, n-ar fi surprins deloc. Pentru indragostitii pana peste urechi, dragostea poate fi un montagne @ Efectul de Luna de Micre russe: distanja dintre ,cel mai bun lucru care mi s-a intémplat vreodatat si, in timp ce astepfi cu nerdbdare si obsesiv urma- toarea dozi, .cel mai rau lueru care mi s-a intmplat vreodata poate fi foarte mica. Deloc surprinzator, avand in vedere cat de obisnuite sunt divorturile si despartirile, cercetitorii spun c4, pentru majorita- tea cuplurilor, senzatia intens& de montagne russe dureaz’ doar un an sau doi. insi asta nu inseamna ca Efectul de Luna de Miere nu poate dura. Atunci céind cercetitorii au seanat creierul a 17 barbati si femei care au declarat c& fne’ erau indrigostit nebuneste de perechea lor, dupaio medie de 21 de ani de csato- rie, zonele cerebrale bogate in dopamina, asociate cu rasplata gi motivafia, s-au aprins la fel cum se aprind la barbaji si femeile aflati prada unei noi pasiuni, Cercetatorii au scris urmatoarele: .Aceste date arat ci valoarea recompensei asociatii cu un par- tener de duratd poate fi intensa, asemenea unei noi iubiri* insa studiul a descoperit si ci, in relatiile de dragoste intense, de durat, sunt implicate .mai multe zone cerebrale* decat in relatiile de dragoste noi, inclusiv zone legate de afee- jiune si cele care pot modula anxietatea si durerea. Asta arati ca iubirea romantica de durata oferd ceva in plus: ,Rezultatele actuale sunt in conformitate cu observatiile comportamentale, care sugereaz cA deosebirea major dintre iubirea romantic’, aflata la inceput, si cea dintr-un stadiu mai avansat este starea de calm intens, asociat& cu cea de a doua" — aceasta este con- cluzia cercetatorilor.” Placerea generat de dopamina se com- bin’ cu calmul specific afectiunii solide, de duratd. Mie mi se pare ci asta inseamnd fericire pan la adanci batranetit Vasopresina: legitturi emotionale puternice si agresivitate Lacele mai multe specii, femelele si masculii nu formeaz ceea ce biologi denumese .cupluri pereche", i cu att mai pu- ©Bruce H. Lipton, PRD. sin relatii atat de puternice, precum aceea care a dus la Razboiul Troian. La 97% dintre mamifere, de exemplu, masculii fac sex cuo femela in calduri, iar apoi pleaca in cautarea alteia, pentru a dda nastere cét mai multor pui, iar femelele isi crese singure pu Pentru a descoperi ce fi face pe restul de 3% sii se com- porte altfel, cercetitorii au studiat pe larg soarecii de prerie (microtus ochrogaster), niste rozaitoare de marimea unui ham- ster, din Midwest. Spre deosebire de soarecii de cmp (micro- tus pennsylvanicus), verii lor imorali, relativ asociali — s0a- recii de prerie — formeazdi legaturi pe viata cu partenerii lor, colaboreaza la cresterea puilor si-gi apr cu agresivitate cui- bul. Atunci cdind se iveste ocazia, atit femela, cét si masculul de soarece de prerie au relafii sexuale in afara cuplului, dar majoritatea revin la partenerul de care s-au legat pe viayi. De fapt, cercetirile de teren au ardtat ci cuplurile de soareci de prerie ii intrec pe oameni din punct de vedere al duratei legi- turii de cuplu, Trei sferturi dintre cuplurile de soareci de prerie dureaza pani cdnd moare unul dintre parteneri, dat nici macar atunei cel care rimane nu iyi ia intutdeauna un nou partener.'* Pentru a explica de ce soarecii de prerie formeazai o le- giturd att de stransa, oamenii de stiinyd s-au concentrat asupra a doua neuropeptide aflate in stransa leg’tura (vasopresina gi oxitocina), care sunt sintetizate in hipotalamus gi eliberate in hipofiza. Cercetitorii au descoperit receptori ai ambelor mo- lecule in zonele plicerii/recompensei de a masculul si de la femela de soarece de prerie — aceleasi zone care se activeaz’ in scanirile efectuate pe creierul oamenilor indragostiti. Desi vasopresina si oxitocina pot juca un rol in cimentarea relatiilor atat la femele, cdt gi la masculi, cercetarile s-au concentrat asu- pra vasopresinei la masculul de soarece de prerie si, ulterior, asupra oxitocinei la femela de soarece de prerie Avand in vedere ci masculii produc mult mai mult vaso- presind deat femelele, cercetitori si-au concentrat studiile cu 0 Efectul de Lunt de Micro _ a privire la vasopresina asupra masculilor de soareci de prerie. La animale, vasopresina induce un comportament caracteristie de mascul, cum ar fi marcarea cu miros a teritoriului si agresivita- tea. Hamster, de exemplu, incep marcarea cu miros a teritoriu- lui in primul minut de la injectarea cu vasopresing, Atunci cénd soarecele de prerie ejaculeaza,nivelul vasopresinei creste foarte: mult, iar el se transform’ intr-un partener si un parinte foarte grijuliu. Confirménd o data in plus relatia dintre legaturile emo- fionale puternice si vasopresind, atunci cand un mascul virgin de soarece de prerie este injectat cu vasopresina, acesta incepe si-si apere teritoriul si devine bruse posesiv cu partenerul su. Aceste studi releva faptul c& vasopresina determina nu numai formarea de legaituri emoyionale puternice, ci si agresiunea..? Ati putea crede c& diferenfele comportamentale dintre soarecii de prerie masculi fideli si soarecii de camp masculi care curteazi in permanenja femelele si-ar putea gasi explica- tia in nivelurile diferite de vasopresina (cu cat mai mult, cu atat mai bine); dar lucrurile nu stau asa. Diferenja esentiala dintre cele doua spect de soareci este focul in care se afla receptorii de vasopresina. Spre deosebire de soarecele de camp, soare- cele de prerie monogam are receptorii de vasopresina concen- traji intr-una dintre principalele regiuni cerebrale ale plice- rii/recompensei, pallidum-ul ventral, in apropiere de nucleul accumbens, bogat in dopamind. Aceste regiuni sunt legate de dependenti..” Cercetitorii au descoperit acelasi fenomen si la primate; marmosetele monogame prezint& niveluri mai cres- cute de vasopresina in centrii cerebrali ai recompensei, decdt nemonogamele maimuje thesus. Valorificdnd aceasti descoperire, cercetatorii de la Emory University i-au transformat pe imoralii soareci de camp in par- teneri gi tati iubitori, crednd goareci de camp mutanti, cu re~ ceptorii de vasopresina situati in centrul recompensei.”* Cerce- tatorii au transformat si soarecii de prerie de laborator in niste 7Bruce H Lipton, PhD. oe mizerabili care nu inter-relationeaza, blocdndu-le receptorii de vasopresind in aria septala lateralé a creierului.™ Spre dezamagirea femeilor cu parteneri neseriosi, com- portamentul uman este mult prea complicat pentru fi modificat astfel. Pentru ca studierea oamenilor este mult mai dificili, este prematur si spunem & masculii umani ii imité pe masculii de soareci de prerie, Dar, atunci cand atit oamenii, edt gi soarecii de prerie fac sex, se elibereazi vasopresindi, ceea ce este 0 do- vada in plus a faptului ci centrii cerebrali ai recompensei sunt activati de sentimentul de iubire si de interrelationare atat la ‘oameni, cat si la soarecii de prerie. Oamenii de gtiinta sunt din ce in ce mai convinsi ci putem invafa multe de la goareeii de prerie monogami gi ci, cel putin la masculi, vasopresina este tun ingredient important al elixirelor de iubire, care hriinese le- giturile emotionale putemice dintre oameni. Oxitocina: legaturile de iubire Daca biochimia ar fi simpli, dar nu este, n-am avea ne= voie decat de oxitocind, a carei reputajie in dezvoltarea atasa~ mentelor este evidentd din denumirile sub care mai este cunos~ cut: ,drogul iubirii*, ,substanfa chimica a imbratisarii™ sau hormonul inerederii™. Odinioara, oxitocina era cunoscuti doar drept molecula care stimuleaza contractiile uterine pe perioada travaliului, pro- ducerea laptelui pe perioada aldptarii si puternica legiturd din- ‘tre mama si pui, la mamifere. Daca injecttim oxitocina in creie- rul unui sobolan virgin, apare imediat comportamentul matern ~mamele-sobolani sunt in stare si treac& printr-un grilaj elec- tificat pentru a-si hrinii puii. Daca se blocheazd oxitocina, mamele-sobolani isi resping puii ins cercetitorii care studiaz& femelele de soareci de prerie au descoperit c& oxitocina favorizeaza stabilirea unei le= n fect de Lunt de Miere is giituri emojionale cu un partener mascul, in aceeasi miisura in ccare vasopresina favorizea7A atasamentul unui mascul fafa de 0 femela. Deoarece ereierul este plin de receptori de oxitocina in centrii recompensei si pentru c& nivelul oxitocinei creste pe perioada imperecherii, femelele monogame de soareci de pre- rie invata s& asocieze sentimentul de plicere cu perechea lor (asa cum fac si oamenii). Atunci cénd se blocheaza oxitocina, femelele de soarecii de prerie, recunoscute drept monogame, ‘mu mai dezvolta atasament fafé de partenerii lor: Daca cercetirile pe animale au pus bazele ingelegerii im- portantei oxitocineiin dezvoltarea legaturii de cuplu, cerceta- rea cuplurilor umane a transformat molecula intr-o vedeta in afara cereurilor stiintifice. in cadrul unui experiment, cercetatorii elvefieni au dat unui numar de 47 de cupluri un spray nazal care confinea fie ‘oxitocini, fie 0 substangi placebo. Cuplurile au luat apoi parte Ja o discutie ,,conflictuala, inregistrata video. Cei care au pri- mit oxitocind au demonstrat un comportament mai pozitiv si ‘mat pufin negativ, precum si niveluri mai sedzute ale hormo- nului de stres cortizol.® Alte cercetiri arati ed oxitocina favori- zeazi inerederea. in cadrul unui experiment, subiectii cercetarii au primit o sumd de bani pe care s-o investeasca printr-un ad- ministrator, Jumatate dintre participanti au primit inaintea ex- perimentului un spray nazal cu oxitocind, iar cealalté jumdtate, cu o substant’ placebo. Subiectii care au primit oxitocina au fost de aproape dou ori mai dispusi si-si incredinteze toti ba- nii administratorului.” lar un studiu al Institutului Nagional de Sindtate Mintala a stabilit c4 subiectii care au inhalat oxitocina, inainte de a privi niste imagini cu figuri ameningatoare, prezen- tau o activitate considerabil redusa in centrii cerebrali ai fricii* Avéind in vedere reputatia de care sc bucura acest pro- dus, comercianfii de spray nazal si picaturi sublinguale cu oxi tocina s-au inmulfit considerabil pe Internet (exist chiar un_____ Brive 1. Lipton, Phd, produs care se numeste ,,incredere lichida). Aceste produse care contin oxitocina sunt comercializate unui larg— si dezgus- t4tor ~ grup de potentiali consumatori, inclusiv persoane sin- gure care isi doresc o relatie, cuphuri invrajbite care speri si isi salveze relatia si comis-voiajori care doresc ca oameni incredere in ei pe loc. Dar cuplurile infelepte, {ajii bazate pe un inalt nivel de incredere si atagament sanditos, stiu ca, la fel ca soarecii de prerie, isi pot spori singuri nivelul oxitocinei intr-un mod mult mai placut si fara si cheltuiasca niciun ban: prin strut, mangdieri, imbratigari si sex. Serotonina: obsesie In 1999, Donatella Marazziti, psihiatru la Universitatea din Pisa, si colegii ei (acelagi grup de cercetatori care au desco= perit niveluri crescute de cortizol la subiectii indragostiti pana Peste cap) s-au hotarat si testeze ideea conform céreia stadiile incipiente ale iubirii romantice sunt asemandtoare cu tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC). Aceasta este 0 presupunere bine fondati, avand tn vedere numarul de ore pe care cei indragostiff spun cd il petree giindindu-se la partenerii lor (tot timpul* este © estimare destul de des intalnita), precum gi numarul de cane tece de dragoste de jale, pe tema ,.nu pot sii-l/s-0 uit" Marazziti si colegii ei au recrutat 20 de subiecti care s indrgostiserd in ultimele sase luni si care petrecusera cel pu Patru ore pe zi, gandindu-se la iubitul/iubita lor. Au recrutat, asemenea, 20 de pacienti cu TOC, care nu se aflau sub medi fie, precum si 20 de subiecti de control, care niei nu erau indi gostiti, nici nu sufereau de TOC. Cénd le-au analizat sdngel cercetitorii au descoperit ci subiectii din grupul care sufet de TOC si cei indrigostiti prezentau niveluri similare de 5-H © proteina care inlatura serotonina dintre celulele cerebrale, insd cercetatorii au descoperit si cd asemfinarile dintre indrigostiti si cei care sufereau de tulburdri obsesiv-compi 4 Efeetul de Lund de Miere sive patologice erau trecatoare. Cand cercetatorii au analizat sdngele cdtorva dintre subiectii indraigostiti, dupa o perioada de 12 pana la 18 luni de la inceputul relafiei, nivelurile de S-AT reveniserdi la cele normale, inregistrate la membrii grupului de control. Rezultatele experimentului, au concluzionat cercetaito- Tii de la Universitatea din Pisa, ,sugereazi ci a fi indrigostit induce literalmente o stare care nu este normal, asa cum su- gereazi si o serie de expresii folosite de-a lungul timpului, in diverse fri, toate aceste expresii referindu-se, in general, laa te indragosti nebuneste sau laa fi bolnay de dragoste." In afard de iubire gi TOC, nivelurile ridicate de serotonind din creier au fost asociate cu orice, de la depresie 1a tulburéri afective sezoniere (TAS), violengi impulsiva si furie. De fapt, hivelurile ridicate de serotonina, combinate cu nivelurile ridi- ate de dopamina gi cu hormonul de stres cortizol, pot explica furia pe care o incearcé uni indragostiti dupa ce sunt pirasiti In cartea Why We Love (De ce iubim), antropologa Helen Fisher explica baza neurologic’ a ceea ce J. Reid Meloy, psiho- Jog criminalist, numeste fiuria abandonului: ,...refeaua de baz pentru furie este strins legat de centri din cortexul prefrontal are proceseazii evaluarea recompensei si asteptarile in ceea ce priveste recompensa. Iar atunci cand oamenii si alte animale Incep sa-si dea seama cA o recompensa asteptata este in peri- (601, ba chiar inaccesibila, acesti centri din cortexul prefrontal ransmit semnale nucleului amigdalian din lobul temporal si Weclanseaza furia... De exemplu, atunci cand circuitele cere- brale ale recompense, la pisica, sunt stimulate artificial, apare Hentimentul intens de placere. insi dacd aceasta stimulare se Dpreste, pisica va musca. $i ori de cate ori dispare plicerea, Pisica devine din ce in ce mai furioasé.* Similar, nimic nu este mai furios gi wai declantuil, decal i) femeie sau un barbat parisit in dragoste.” Fisher relateaza po- Vestea unuia dintre subiectii cercevirilor sale, Barbara. Initial, m5ee Brace H. Lipton, PD. creierul Barbarei a fost scanat pentru un studiu despre persoane indrigostite nebuneste. In acel moment, aceasta strilucea de si- niitate, optimism $i iubire pentru partenerul ei, Michael. Cinci Juni mai tarziu, cfind i s-a scanat creierul a doua oard, dupa ce Michael a parasit-o, figura palida ii era brizdata de lacrimi, slabise si-si descria suferinta astfel: .Sunt ingrozitor de neferi- citi". Nefericirea Barbarei s-a transformat in furie dupa ce, in timp ce i se scana creierul, a vizut o fotografie cu Michael, A strigat furioasti la Fisher: ,De ce vrei si studiezi asta?" in cazuri extreme, unii iubifi respinsi de partener sau par- tenera recurg la harjuire si violent, uneori chiar la crim. Ins& cei mai multi oameni se afunda o vreme in suferinga, iar apoi incep s& se vindece incet-incet, in special daca intalnesc, rela~ tiv repede, un nou partener, Aji putea crede ci automedicatia ar putea reprezenta un mod de a reduce furia abandonului ~ si zicem, prin eresterea nivelului de serotonina. Insi, ca in eazul orietirui ingredient al clixirelor de iubire, lucrurile nu stau chiar asa de simplu, iar mai mult nu fnseamni neaparat si mai bine. Aceste substanje chimice functioneazi sinergetic si pot actiona diferit, in func- {ie de care parte din creier si care parte din corp sunt implicate: in plus, alegerea unei astfel de substanfe pentru a-ti da curaj se poate intoarce impotriva ta. De exemplu, antidepresivele pres= crise foarte des de medici, precum Prozac sau Paxil, cunos- cute drept inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), al cliror scop este cresterea nivelurilor de serotonina, pot avea o serie de efecte secundare dovedite (inclusiv un libido redus). Chiar si substanta chimicd a imbrijisirii, oxitocina (cu potential ca tratament pentru autism si cu recomandati incon= testabile pentru dezvoltarea legaturilor emotionale puternice), are, conform ultimelor cercetiri, dezavantajele ei. Cerectatorii belgieni au descoperit cd oxitocina nu favorizeaz neconditio~ nat inerederea: ea ii face pe oameni mai cooperanti pe parcur- 16 ___Efectul de Lun de Mere sul unui joe social, dac& acestia si-au intalnit partenerul tnainte de joc ~ dar ii face mai purin cooperanyi, atunci end joac’ cu un partener anonim, despre care nu stiu nimic.” Cercetatorii olandezi au descoperit si ca, sub influenta oxitocinei, subiectii lor au devenit mai etnocentrici. Atunci cand li s-a cerut sa re- zolve o dilema moralii, precum salvarea a cinei vieti dintr-un tren scapat de sub control, prin sacrificarea unei alte viefi, bar- bafii olandezi care inhalaserd oxitocina au salvat concetijeni de-ai lor, in detrimentul arabilor si germanilor, in mai multe cazuri decét membri grupului de control. totul are un pret. Chiar dacd oxitocina aduce pacea in rindul rozitoarelor lumii, nu exist nicio manevrai hormonal ne fac pe noi, oamenii, mai buni*, A profesor de neurostiinte la Universitatea Stanford, intr-un arti- col din Los Angeles Times, intitulat Peace, Love and Oxytocin (Pace, iubire si oxitocind).* Concentrarea asupra propriei minti — deoarece biochi- mia proprie se potriveste propriilor perceptii ~ este o strategie mult mai bund decdt clutarea unui elixir magic, care si-ti im- bundtijeasct viaja, Inainte de a trece de la elixirele de iubire la capitolul urmator, care se ocupa de minte, cred ci este momen- tul potrivit si subliniez cd avalanga de substante chimice care stimuleaza iubirea poate fi dezlany indrgostesti de o persoand, ci si atunci cand te indrigostesti de un proiect sau de o idee. Artisti care picteaz cupringi parca de delir, intreprinzatori care incep o afacere, un specialist in biologie celular, care scrie despre Efectul de Lund de Miere, un adolescent igostit — oriunde exist pasiune, exist& gi in- concentrat, care ne motiveazi si ne indreptim aientia asupra objectelor dorinfei noastre.Capitolul 4 Pateu minti nu gandesc Ca fel Magia prime iubiri vine din faptul cé noi mu ne dim seama ca ea se poate sfarsi cindva. BENJAMIN DISRAELI’ ibratiile bune existau, Erai amejit de elixirele de iu« bire care iti curgeau prin vene. Fredonai toate cin« tecele despre iubiti nebune, pe care le auzisesi vecudatds gi, de data asta, chiar Ie injelegeai. Creasesi Efectul de Luna de Miere, impreuni cu iubirea vieti tale si stiai ca, de data asta, avea s dureze pentru totdeauna. Numai ci nu a fost aga. Totul s-a prabusit, lisindu-te dis trus si obsedat de ceea ce ar fi putut sa fie gi nua fost. $i confi cum a fost posibil ca ceva atit de magic si degenereze in res prosuri si discutii fra sfarit; si, in cazul in care ai fost casa rit, intr-un proces de divort? La urma urmei, chiar fi-ai dort si functioneze. Ai crezut c& avea s& functioneze. Poate 4 Biologia credinjei functio: neazi pentru altii,{i-ai spus, dar nu si pentru tine. Ba da, fune tioneaz8! Dar existdi o smecheric care explica de ve wdvire pozitiva si credinfa nu sunt suficiente si nu functioneazi d unele singure. fect de Luna de Micre Smecheria este 4, atunci nd, in primele zile gi huni de fericire suprema, ai stabilit o legaturé emotionala foarte puter- nicd cu perechea ta, comportamentele si acfiunile voastre erau controlate de procesarea realizati de mintile voastre constiente. Mintea constienta este mintea ,creativa, cea care actioneaza in numele dorinjelor si pasiunilor. Prin urmare, atunei cdnd mintile constiente a doi indragostiti entangleaza, ele pot crea, impreund, oarmonie magic’. $i asta, pentru cd partenerii in luna de miere actioneazi conform dorinjelor gi pasiunilor lor, rezultatul in- teractiunilor lor este... voilé?, Raiul pe Pamant! Cu toate acestea, in timp, mintea constienti se impova- reazi cu ginduri legate de viaja de zi cu zi: cum si faci s8-fi ajunga bani, cum si-ti planifici treburile, unde si-ti petreci sfirgitul de" siptimand. Procesarea mintii constiente trece de la crearea experienfei de lund de miere, la organizarea si stra- tegiile de care ai nevoie pentru a face fafa lucrurilor pe care le percepi drept necesare. Rezultatul este 8 mintea constienta cedeazi controlul comportamental unor programe implicite, preinstalate in mintea subconstienta. Atunei cénd vorbim de parteneri, exista bruse patru mint implicate, in loc de doa. lar aceste dowd minti ,suplimentare™ subconstiente pot cauza distrugerea unor relatii de tipul feri- ciji-pand-la-adanci-batraneti. Atunci cénd minjile noastre con- stiente nu se mai concentreazi asupra prezentului, pierdem asupra creafiei noastre de tipul Luna de Miere, pen- im Seama, incepem si avem comportamente preprogramate, dobandite prin experiente evolutive. in cazul multor cupluri, strilucirea de lund de miere dispare de indata ce iese la suprafa(a programarea subconstientului. Si asta nu este deloc de mirare, deoarece comportamen- {ele programate fn mintew subcontienté provin, tn prismul rd, Win observarea si preluarea comportamentelor ator oameni {multe dintre ele negative si ineficiente) ~ in special cele ale 9__ Bruce H. Lipton, Ph. parintilor, ale rudelor apropiate, ale comunititii sau cele mos- tenite prin cultura. incepi s& descoperi la partener (sau chiar la tine) o latur care nu fi se dezvaluise niciodat’ in timpul lunii de miere. Atunci cénd mintea constient’ ineeteazi si mai acorde atentie momentului prezent, automat — gi, cel mai important, inconstient — adopti comportamente preluate de la alti. Tata un scenariu care poate c4 va sun’ cunoscut: Esti cufundata in Efectul de Luna de Miere, plind de dra~ goste pentru partenerul iubitor, care-i lumineaza viaja. Apoi, ‘intr-o zi, fi pui o intrebare simpli, plina de iubire. in momentul acela insd, el nu se gandeste la relatia voastra, la cat de frue moasi este ea. Mintea lui constient este preocupat cu reparae rea masinii sau plata chiriei, aga cd iyi rispunde automat, pe un ton ofensiv care spune: ,,Lasti-ma-n pace!“ [i rispunzi socatis Nu te mai recunose!* Tocmai ai trait momentul in care hina de miere incepe § se destrame. A raspuns atit de inconstient, incat nici nu si-a dat seama cat de urat s-a purtat. Apoi, in replica la ceea ce el int preteazii drept un ,atac* personal la caracterul sau, incepe sae apere din risputeri pozitia. [si spune in giind: Ma acuzd ef m-am schimbat. Dar sunt tot eu, acelasi dintotdeauna. Chit anu stiu ce vrea sii spund, Ce vrea, de fapt? intre timp, tu te intrebi: Unde este barbatul tandru, care m-am cdsatorit? Mintea ta constienta se detaseaza de mi mentul prezent, ca sa evalueze situafia neplicuti in care te sesti, Fara si-ti dai seama, te intorci implicit la comportam tele subconstiente, pan atunci ascunse, dobandite de la pat si prin cultura. Este acum réndul partenerului tiu si fie soe cdnd igi vede sofia, odata iubitoare, trecdnd la critici si im nuiri sila alte asemenea programe, deloc drigistouse, pe ef le-ai preluat de Ia parinti Pe masura ce problemele zilnice cu care va confrun in viata va ocupa tot mai mult mintea constientd, gi Ia tine 80 fect de Lunt de Miere mace la partenerul tiu incep s& iasi la suprafaf’, din ce in ce mai pregnant, modele comportamentale inconstiemte, discordante. Nu dupa mult timp, in loc si va vedeti lucrurile bune, incepeti va coneentrati asupra izbucnirilor neplicute. Améndoi deve- nifi defensivi gi incepeti si va criticati defectele: el las’ mereu mizerie in urma lui, ea nu pune niciodati capacul Ia pasta de din gi altele asemenea. Asa cd acum incep SA Va enerveze toate lucrurile de care nu fineafi cont la inceputul iubirii voastre. Dact v-afi intélnit pe o pagina virtual de matrimoniale, amandoi va vreti banii inapoi! Nu a fost sincer/sincera cand a completat chestionarul! Dar, de fapt, amandoi |-ayi completat corect. Améndoi L-ati completat constient — si tocmai aici e problema! Prezentarea serioasi, ficut de mintea constienta, este aceea a persoanelor care aspirati si fiti. Din pacate, carac- {erul ,cului* care a completat chestionarul transpare, in gene- ral, doar in 5% din timp. Ambii parteneri au omis sa include, in prezentarile lor, programele subconstiente limitative gi diversi oniste, pe care le au dobandit de Ia altii $i pe care le rulim, cu {ofii, cam 95% din timp. Odata cu aparitia comportamentelor nepoftite in 95% din {imp, atat tu, cat si partenerul afi parasit, evident, Luna de Miere i intors la viata obignuitd. Dac& oricare dintre aceste com- Porlamente suparitoare, distructive — si altéidata necunoscute it la suprafata in prima zi a relafiei voastre, probabil @)n-ar mai fi existat si o a doua zi. Te intrebi acum daca si te Muljumesti cu mai putin gi sé accepti relatia asa cum e ea, pen= Wicd asa e viaga, cu bune si cu rele, Sau poate ci nenumaratele Hompromisuri cute pentru a te adapta unui comportament vie nt devin atat de greu de tolerat, ineat logitura, care altidata ea de nezdruneinat, sc naruic. Iti spui: La ruuiba eu ron, Nu ¥ continua asa. $i apoi incepi (din nou) sa iesi si si eaufi eee ai avut odata,Brice Lipton, PhD, Vinovatul pentra acest ciclu care se repeta este invizibil: el este reprezentat de comportamentele programate in mintea subconstientd a celor doi. Mintea constient& V-a trimis in cd ‘utarea unui partener iubitor si s-a bucurat atunci edind ati gist omul potrivit; dar mintea subconstientd distruge ceea ce ati creat. Insi atunei cénd stiti c& intro relatie aveti de-a face cu atru mingi, cand stti cum s& modifica} programarea negativs a minjii subconstiente, veti avea instrumentele necesare pentru a recrea ceea ce ati pierdut. Mintea constienta — creativa, nobila Pentru a injelege mai bine cum functioneaza lucrurile, sé aprofundaim putin relajia dintre creier si minte, Creierul uman este un dispozitiv fizic, ca un radio. Mintea —atat cea constient’, cat si cea subconstientd — poate fi asimilati programelor pe care Je asculti la radio. Activitatea mingii constiente este in primul rand asociat cu activitatea neurala de procesare a cortexului prefrontal, ultima acumulare evolutiva a creierului uman. Mintea constienta este sediul identtitii personale. Ea te lentifica drept individ distinct, spirit unic. Mintea constienta iti administreaz& dorinjele, pasiunile si aspiratiile personale. Atunei cfind esti intrebat ce fel de relati iti doresti in viata, mi ‘nunatul, nobilul raspuns vine de la mintea constient&: vreau o relatie bazat’ pe jubire, egalitate $i respect, precum gi pe atrac- tie sexual, Aceasta este mintea gandirii pozitive, care lipeste pe frigider bilejele pe care scrie: Merit relatie plind de iubire sau Méndne alimente sdnitoase. Tot ea este si mintea creativa, care poate privi in trecut si in viitor, nefiind conditionata de timp, Mintea constient iti poate rispunde la intrebari despre ce vei face micicurea vi- itoare sau ce ai facut miercurea trecutd, Este mintea care se Poate detasa de momentul prezent si poate visa toatd ziua, cu 2 pe fet de Lund de Mite ochii deschisi, lace s-ar putea intimpla: s-ar putea si cdstigi la Joto sau s-ar putea si-1 intdlnesti pe Fat-Frumos. Se pune o intrebare insi: dac& mintea constienta nu are ari de momentul prezent, pentru ede prea ocupata cu ginduri iirefe sau viseazit la ce fel de viata ti-ai dori s& trdiesti, atunci cine se afld la cérma? Cercetatorii din domeniul neurostiinyci spun c&, din cauza capacititii minfii constiente de a trece de la un gind la altul, oamenii igi folosese mintea consfienti, crea- tiva, pentru a-Si controla activitatea cognitiva, care reglemen- teazi comportamentul, doar aproximativ 5% din timp, in medie (asa cum am menfionat si mai sus, dar merit repetat). Implicit, restul de 95% din activitatea noastra cognitiva este controlat de programe predobandite, descaircate in mintea subconstients.> Mintea subconstienté — cea obisnuiti, de redare Mintea subconstienta este mintea care ~ la naiba cu bi- lefelele de pe frigider! — ne obliga sa ne repezim la gogosi sau si ne indragostim — din nou! ~ de cel mai mare neispravit de Ja petrecere, Subconstientul este asociat cu activitatea neural’ 1 unei porfiuni mult mai extinse din ereier (aproximativ 90%), decat cortexul frontal, cu care este asociat mintea constienti. De asemenea, mintea subconstienté ne influenteazi compor- tamentul, cu mult mai mult decdt mintea constienta. Cortexul prefrontal al minfii constiente poate procesa si administra un numér relativ nesemnificativ de impulsuri nervoase pe secunda, adica 40, pe cand cele 90 de procente din creier, care constituie platforma mintii subconstiente, pot procesa 40 de milioane de impulsuri nervoase pe secunda. Ceea ce inseamni ci proceso- rul min{ii subconstiente este de wn milion de oti mai puternic decat cel al mingii constiente." S-ar putea ca in acest moment si manifesto atitudine va- dit negativa fata de mintea subconstientd, care define puterea 8Bruce H. Lipton, Ph.D. si care ifi saboteaza toate eforturile de a crea Efectul de Lund de Miere in viaja ta— si de a sta departe de gogosi (Margaret le numeste ,,cercurile* mortii*). Insi mintea subconstient& joact un rol extrem de important si salutar in dezvoltarea umand si in viata de zi cu zi. in orice caz, ¢ inutil sa te impotrivesti mini subconstiente sau si dai vina pe ea, aga cum sunt eu tentat s& fac atunci cand inghit niste gogosi, dup’ care mai mustra min tea constientai: Esti un mare idiot. De ce le-ai mancat, cand tocmai ai promis cét nu te mai atingi de ele? Pot si strig cat vreau si si-mi fac tot felul de reproguri: € o pierdere de timp, pentru ci in mintea subconstient& nu e ni- meni care si-mi raspunda! Si-ti acuzi mintea subconstienta de toate relele este ca si cum ai tipa la televizor. Televizorul este bun sau riu? Nu, nu e nici una, nici alta. La ce te wifi? Nu da vina’ pe televizor, di vina pe program! Este mintea subconstienta bund sau rea? Nu, nu e nici una, nici alta. Mintea subconsti- ent este, in primul rand, un uluitor mecanism de inregistrare/ redare care, spre deosebire de mintea constienti, di dovada de foarte putin creativitate si nu are notiunea timpului. Se afla mereu in prezent, nu vede viitorul si, cu siguranta, nu ascultii si mu-i pasa cf tipi la ea! in loc s&-fi acuzi subconstientul sau sé te lupti cu el pe tema programelor comportamentale suparitoare, ar fi mai bine s&-i recunosti puterea, Sunt de acord ca aceasta carte ar fi de-a dreptul deprimanti, daca ag explica doar modul in care mint subconstienti saboteaza cele mai bune intentii si cele mai fits moase relatii de iubire, fra si arit si care sunt instrumentel cu ajutorul c&irora mintea subconstienti se poate reprograt Din fericire, nu suntem condamnati si trim cu comportamen tele de autosabotare ale mintii subconstiente. fnsa tnainte de a vorbi despre cum se poate repro mintea subconstientd, o si explic de unde vin programele gative (in niciun caz de la tine). O sa arit apoi care sunt instt oy [Efeetul de Lund de Miere mentele prin care mintea subconstienté se poate reprograma, pentru a inlatura obstacolele invizibile, care te impiedica sa creezi si/sau si pistrezi in viata ta, Efectul de Luna de Miere. Programarea in utero Doctorii credeau odata (unii inea mai cred si astizi) ca tot ceea ce pot face femeile insircinate pentru sindtatea prun- cilor lor este s4 manance bine, s& ia vitamine gi minerale si sa facd exercitii fizice; in géndirea conventionala, programele ge- netice se ocupa de restul. Insa cercetirile recente au demolat mitul conform céruia pruncul inca nenascut nu e suficient de dezvoltat pentru a reactiona si la aliceva, nu numai la mediul nutritiv. Pe misura ce avanseazii in cercetiile lor, oamenii de stiinga descopera cat de complex este sistemul nervos al fitului si al sugarului ~ sistem nervos care prezint& uriase capacitati senzoriale gi de invajare. ,Adevarul este c& cele mai multe lu- cruri pe care le-am crezut, in mod traditional, despre bebelugi sunt false. Am Ricut interpretiri gresite gi le-am subestimat ca- pacititile. Ei nu sunt niste fiinfe simple, ci unele complexe gi fra varsta —niste creaturi mici, cu gnduri neasteptat de mari“, scrie David Chamberlain, in cartea sa The Mind of Your New- born Baby (Mintea nou-néiscutului).$ intr-o lume bazata pe controlul genetic, in care genele hotirisc soarta organismului, stiinta nu trebuia decat si se con- entreze pe influenfa contributiei nutritive a sangelui matem Asupra sustinerii dezvoltirii fatului. Ins’, ca urmare a revolutiei gpigenetice si a noilor descoperiri, care arata cd semnalele din mediu controleaza expresia genelor, stim acum ca fitul este in« Muentat, in dezvoltarea sa, de mult wai mult decal doar de subs slanjele nutritive din sangele mamei. Sangele mate confine $l mare varietate de molecule informationale, precum substit= ss_ Bruce H. Lipton, Ph.D. {ele chimice, hormonii si factorii de crestere, care influenteazi 4 si controleazi sindtatea emotionald gi fizicd a mamei, Stim acum c& aceleasi substanje chimice, care contigu- reazi experienfele i comportamentele mamei, traverseaza pla- centa si au drept finta accleasi celule si gene din fat, ca si din mama. Rezultatul este c& fatul in dezvoltare, impartisind ace- casi compozitie chimic’ a singelui ca si mama, trece prin ace- leagi emofii si aceeasi fiziologie ca si mama, De exemplu, dacd mama sufera de anxietate cronica, fie tul absoarbe cortizolul si alti hormoni de stres. Daca copilul, dintr-un motiv sau altul, nu este dorit, fitul este cufundat in compozitia chimicd a respingerii. Daca mama isi iubeste la ne~ bunie pruncul si partenerul, fatul pluteste in elixirele de iubire despre care ajicitit in capitolul anterior. Daca mama este furi- asi pe tatdl copilului, care a pardsit-o cand era gravida, fftul este cufundat in compozitia chimica a maniei in prelegerile mele, prezint o inregistrare video de la Asso- ciazione Nazionale Educazione Prenatale, pentru ci aceasta pre- zinta grafic relatia de interdependenga dintre pirinti si copilul ne- niseut al ack iregistrare, mama si tatal se cearta fipdnd uunu! la celalalt, intimp ce femeia este supusd unei sonograme. Cand ineepe cearta, se vede clar cum fitul tresare. Atunci cand cearta se intefeste, ajungdndu-se la zgomote de pahare sparte si chiar tipete ascufite, fitul este cuprins de teama: isi arcuieste trupul, ca raspuns la soc, gi tresare gi mai puternic, ca si cum ar sari pe o trambulin’. Aceasta sonogram, precum si alte cerectari au demon- strat foarte clar ci Ritul reactioneaz’ puternic la mediul asi- rat de mami si influengat de tata. Dr. Thomas R. Verny — a carui carte de pionierat, The Secret Life of the Unborn Child (Viata secreta a fétulu’), publicats in 1981, a prezeutat pentru prima data influenja pe care o au périntii chiar si in perioada prenatala —spune: ,De fapt, importanta majora a dovezitor sti- 86 ectl de Lund de Micre wet intifice aparute in ultimul deceniu cere o reevaluare a capaci- tatilor mentale si emotionale ale fatului. Studiile arat ca, fie ch este treaz, fie ci doarme, fitul este in permanent acordat la fiecare actiune, génd si sentiment al mamei. Din momentul conceptiei, experientele traite in pantece modeleaza creierul si pun bazcle personalitatii, ale temperamentului emofional si ale puterii gndirii constructive.” Creierul fetal in dezvoltare nu numai c& rispunde mesa- gerilor chimici din singele mamei, ci si dobandeste memoria acestor avalange de substanfe chimice, care definese experien- {ele sale in utero, Pan in momentul nasterii, copilul a descar- cat deja ,partitura” comportamentala - 0 melodie care va dura toatd viata sa. Copilul se naste fredoniind 0 melodie anume, pentru ci a fost deja programat cu modelele compozifiei chi- mice emotionale pe care le-a trait in pantecele mamei. Progra- mul nu consti doar dintr-un eveniment singular, precum cearta descrisi mai sus, ci din modelele nenumaratelor trairi emotio- hale ale mamci. Dupi nagtere, copilul incepe s& creeze expe- rienfe de viata, care devin versurile potrivite pentru muzica emotional. Dac& melodia este un refren creat din iubire, este extraordinar; dar nu e la fel de extraordinar daca starea emo- ional a mamei, in perioada sarcinii, a fost cronic instabilé, Natura acestui program este foarte important pentru pa- rinfii adoptivi, ai caror copii provin din medi dezorganizate. De cele mai multe ori, acesti parinti nu stiu cd, gi atunci cdnd adopt un nou-nscut, este posibil ea pruncul lor sé fi desedrcat deja un model disfunctional de compozitie chimicd emotio- nala, care devine partitura unui cdntec comportamental nu toc- mai pozitiv ~ copilul nu este 0 tabula rasa. Parintii adoptivi igi coplesesc copiii cu atentia lor, iar apoi sunt gocati cfind acestia, crescuti cu atéta dragoste, incep s4 manifeste comportamentul parintilor biologiei disfunctionali 9Bruce H. Lipton, Ph.D, Cova ce nu infeleg parintii adoptivi este ci bazele perso- unui copil sunt deja formate la momentul nasterii. Un nou domeniu de studiu, cunoscut drept origini ferale, susfine c& dezvoltarea prenatald reprezint& perioada cea mai important. a Vietii noastre, care ne influenjeazi permanent sistemul de cone- xiuni cerebrale si ne modelea7§ contininy inteligenta si tempe~ ramentul. in articolul siu din revista Time, Annie Murphy Paul declard: ,,...starea psihicd a femeii gravide poate configura psihicul copilutui“*, Cele nous luni petrecute in pantecele ma- mei sunt atat de importante pentru dezvoltarea umani in toate domeniile vietii, incdt dr. Verny spune c& si-ar dori ca femeile \srcinate si poarte tricouri cu inscriptia Copil in constructie, pentru informarea tuturor celor din jur. De fapt, mama (si, prin extensie, relatia ei cu tatil) reprezint& programul Head Start” al naturii. Cu ajutorul fiziologiei mamei, in special prin singele ei, care patrunde in placenta, fatul capata cunostinfe indirecte despre lumea in care se va naste i isi adapteaza activ compor- tamentul si genetica pentru a supravietui in lumea parintilor s Programarea post utero Dupa nastere, invafarea continua cu o vitezi uluitoare, Bebelusii vin pe lune preprogramati cu o serie de compari mente instinetuale, precum suptul, dar au ined att de mult lucruri de invagat, inainte de a putea si se descurce singuri fi Tumea asta. Nu e de mirare c& evolutia a dotat creierul bebelu silor sal copii lor mici cu capacitatea de a desearca foarte rapi uun numar inimaginabil de mare de comportamente si creding Activitatea electricd fluctuantd a ereierului, masuratit EEG, reprezinta una dintre cheile infelegerii modului in ¢ are loc aceast% descircare masiva. in creierul adult, activit tea electricd se intinde pe cinci freevenje de unde cerebr de la undele delta, cu cea mai joasd freevent’, pana la unds 88 _ fect de Lunt de Mire gamma, cu cea mai inalt& frecventa. ins& la copii mici predo- mina cele dowa unde cerebrale cu cea mai joasa frecventa — theta si delta,!%* In pantece gi in primul an de viata, creierul uman functio- neazi predominant la cea mai joasa frecvenfi de unda cerebral, intre 0,5 si 4 cicluri pe secunda (0,5-4 Hz), adie& undele delta. $i este si normal si fie aga, avand in vedere c& bebelusii dorm mult; la adulti, undele delta predomina pe perioada somnului adainc, atunci cand visam gi cand suntem cel mai greu de trezit. intre doi si sase ani, unda cerebral predominanti la co- pil este unda theta (4-8 Hz), o freeventa vibrational asociata cu starea de imaginatie. Acesta este stadiul de dezvoltare, in care minunata imaginatie a copilului o ia razna, Atunci cand vezi un copil cu o miituré, care iji spune c& e cdlare pe un cal, nu-i spune ca, de fapt, calul nu e decat o matura! in mintea 4, pentru perioadi mi- hunati a vietii, undele theta domind activitatea cerebral — 0 stare in care imaginatia si realitatea entangleaza. In mintea co- pilului, matura a devenit cal Nu mai pugin important este faptul c& freeventele cere- brale theta sunt asociate cu starea de hipnoza, in timpul careia se pot descarca informaii direct in mintea subconstienta. Pen- tru a induce aceasta stare imaginativa influentabila, la adulti, hipnotizatorii folosesc metode menite si scada frecventele un- delor cerebrale ale clientilor, pana la suava amplitudine theta. in timpul primilor gase ani de viata, copii nu-si exprima itatea de constienta asociat& cu activitatea EEG alpha, beta fi gamma, ca stiri cerebrale predominante. Creierul copiilor functioneaza esentialmente sub nivelul constienfei creative, aga ‘um activitatea cerebral a adultilor scade sub nivelul constien- I ioldg trilingual ipanesiapraaslekay Pputemnic programabila, copiii inregistreazA cantitaji uriase de Informatii de care au nevoie pentru a supraviefui in mediul exis- 89Bruce H. Lipton, Ph.D, tent, dar nu au capacitatea de a evalua constient informatiile, pe misura ce acestea sunt descareate. Daci va indoiti de comple- xitatea acestui proces de descarcare a informafiilor, eéinditi-va la prima dati cand copilul vostru a rostit o injurdtura preluata de la voi. Sunt sigur ed veti descoperi inventivitatea, pronunjia corecti, stilul nuanfat si contextual care wi poartd semnatura. Acest sistem de descdreare a comportamentului, atét de ingenios proiectat, poate fi deturnat de parin{ii hipereritici (si nu ma refer aici la injuritura ocazionaléi de care vorbeam), Multi dintre noi am trait in familii in care am primit critici de la parinji: Nu meriti asa ceva. Nu te pricepi la arti, Nu-ti merge capul. Esti riu. Esti un copil bonavicios.* De cele mai multe ori, parinjii nu spun prin asta c& propriul copil nu merita sa fie iubit, ci ei actioneazi ca un antrenor care foloseste critica negativa pentru a-si stimula juc&torii sa-si multiplice eforturile. Dar o astfel de atitudine a parintilor-antrenori necesit’ din partea copiilor, constienja de a interpreta logica pozitiva din spatele criticilor negative ale parintilor. ins’ in primii sase sau sapte ani de viata, creierul unui copil opereazi mai ales sub nivelul constientei (undele alpha). in timpul acestor ani, copi- lul este incapabil si infeleaga, 1a nivel intelectual, c& insultele verbale nu sunt adeviirate, asa c& evaluarile negative ale pairin= {ilor sunt descdrcate ca adevaruri, asa cum sunt descarcati, an memoria unui computer, bitii. Parinfi critici nici nu-si imagi« neazi ci, in efortul lor de a-si ajuta copilul, ei il condamna, de fapt, la o viata in care se va simfi mereu nevrednic. Jat un exemplu. Un tata face cumparaturi la Kmart ime preund cu fiul stu, in varsta de cinci ani. Copilul descoperi jucarie care il fascineaza si care trebuie si fie a lui acum. Cand tatal refuza si i-o cumpere, copilul face o criza si atrage atentia tuturor cumpiirdtorilor din departamentul de juciiii. Frustraty tatal se enerveaza si strig’ furios, cu o voce cit se poate de au- toritard: ,Nu meritijucdria asta!" Copilul descarcé automat cue 90 fetal de Luna de Mere vintele tatilui si tonul de respingere la sensul lor primar: .Nu sunt suficient de bun. Nu merit s& fiu iubit.* Aceasté programare de tipul ,.nu merit s& fiu iubit* re- prezintd una dintre cele mai mari piedici in calea eredrii Efec- tului de Luna de Miere in viafa. De fapt, atunci cand programa- rea subconstientului este evaluat cu testul bratului"!, mintea subconstienti a majoritaii oamenilor respinge formularea ma iubese pe mine insumi*. Despre eficienta acestui test am aflat prima data cand m-am dus la un chiropractician, dupa un grav accident de mo- tocicleta. Chiropracticianul |-a definit drept un mijloc de a co- munica cu mintea subconstient, Mi-a cerut sa intind bragul gi si opun rezistena presiunii pe care el o exercita asupra aces- tuia. Nu a fost nicio problema sa rezist ugoarei lui apisdri pe brat. Apoi mi-a cerut si-l intind gi s& ma opun din nou presiur exercitate de el, dar trebuind si spun in acelasi timp: ,Numele meu este Bruce.“ Nici de data aceasta nu a fost nicio problema rezist usoarei lui apiistri. Mi-a cerut apoi sa intind braful si sé ma opun presiunii exercitate de el, trebuind sa spun in acelasi timp: ,Numele meu este Mary. Spre marea mea uimire, brajul mi-a c&zut bruse, in ciuda rezistenjei serioase pe care o opuncam. ,,Hai inca o dati, J-am rugat. Cred c& nu eram pregatit.“ $i am incercat din nou: m-am concentrat si mai tare, ca s& rezist presiunii lui. in ciuda eforturilor mele, dupa ce am repetat sintagma .Numele meu este Mary“, bratul mi-a cdzut ca un bolovan. $i asta pentru c&, atunei cand mintea constienta face o afirmatie care intra in contradictie cu o convingere inmagazinat’ in mintea subcon- stienta, disonanta care rezultd de aici este simtitd ca o slabire a muschilor organismulu alee a ce ea braqului pentru expresia ma iubese pe mine insumi. Atunci cand majoritatea bratelor cad, le cer si se gdndeasca la impactul 91Bruce H. Lipton, Ph.D, pe care il are, asupra relatiei lor, convingerea subconstient& ca nu merit& si fie iubifi. Dac’ tu nu te iubesti cu ambele minti, atunci ce sanse ai si te iubeasca ceilalfi? Foarte mici, pentru c& mintea subconstienta nu crede ca meriti sa fii iubit. Daca cineva pretinde ca te iubeste, cum poti sa fii sigur e& spune adevarul, cand nici macar tu insuti nu consideri c& meriti s& fii iubit? Programele subconstientului cu privire la ,nevrednicia de a fi jubit', care sunt functionale in 95% din timp, creeaza inconstient comportamente care dezvaluie cea ce simti. Crezi cd e un gand secret, profund, dar el transpare pe figura ta, in fiecare cuvant pe care-I rostesti intmplator si in felul in care te porfi, dar de care nu-fi dai seama. $i, mai important chiar, con= vingerile tale disfunctionale se transmit in campul energetic i i pot sabota, fird sa sti, eforturile dea construi tipul de relatie pe care mintea constient o cauti cu disperare. Nu numai cuvintele riman intipirite in mintea subcon- stienta a oamenilor, in timpul programarii din copilarie, ci gi comportamentele. in transa hipnagogica, indus de frecventele cerebrale theta, copiii igi observa 1 igi asculta cu atentie pa- rinji, imitndu-le apoi comportamentul, prin copierea acestuia in mintea subconstienta. Atunci cind pirinjii oferd exemplul unui comportament exceptional, hipnoza indusi de freeventele cerebrale theta reprezint& un minunat instrument, cate mireste capacitatea copilului de a invita tot felul de deprinderi, pentra a supravie(ui in lumea in care traieste. Dar cnd comportamen- tul paringilor nu este dintre cele mai bune, aceleasi inregistrari theta fi pot distruge viata copilului Cercetarile au aratat ca verii nostri apropiati, cimpanzeii, au aceeasi capacitate ca si noi, de a invaija numai prin observare. in cadrul unor experimente desfigurate pe o perioada de doi ani, la Institutul de Cercetare a Primatelor din eadrul Univer= sititii din Kyoto, o femela cimpanzeu a fost invijatd si iden- tifice caracterele japoneze corespunzatoare mai multor culori, eetl de Luna de Miere Cind pe monitorul unui computer aparea caracterul japonez pentru o anumita culoare, cimpanzeul trebuia si aleagi mostra de culoarea respectiva. Cénd alegea culoarea corecti, femela impanzeu primea o moneda de la computer, pe care apoi o putea introduce intr-un automat ca si-si aleagi un fruct. Catre sfirsitul procesului de invatare, femela cimpanzeu avut un pui, pe care il tinea strans la piept in timpul gedin- {elor. Spre surprinderea cercetatorilor, intr-una dintre zile, in timp ce mama ii lua fruetul de la automat, puiul de cimpanzeu a activat computerul. In momentul in care caracterul a aparut pe monitor, puiul de cimpanzeu a ales culoarea corectd, a apu- cat in graba moneda-risplata si si-a urmat mama la automat. Cercetiitorii, uluifi, nu au putut decat sé tragit concluzia cd su- garii pot c&pata abilititi complexe doar prin observare, fara si iba nevoie si fie instruifi activ de parinti” Aceste studii si altele asemenea au implicatii extraor- dinare pentru invafare, ins& au gi implicagii inspaimant&toare pentru copiii care cresc in familii disfunctionale, in care exist, de exemplu, violenfa domestica sau piringi dependenti de dro- guri sau alcool, Ele au implicatii inspaiménttoare si pentru fa- mille cu disfunctionalititi mai putin dramatice. Ganditi-va la informatiile pe care cei mai multi dintre noi le-am descdrcat in legaturd cu aspectele dauntoare ale casniciilor parintilor nos- tri! Veti spune: ,Eu nu sunt aga, Am jurat sa creez relafii care sii nu semene cu cea a paringilor mei. Un obiectiv liudabil, creat de dorinjele si pasiunile mintii constiente, numai ca, intre timp, mintea subconstienta dominanta, programat& de parinti, iti controleaza comportamentul. . Deoarece uneori este greu si faci fata negarii programa- rii subconstientului, gindeste-te nu la tine, ci la un prieten pe care il cunogti de mult timp — il cunosti pe prietenul tiu_,,Bill* si il cunosti si pe tatal lui. intr-o zi iti dai seama cf Bill are unele dintre comportamentele tatdlui stu. Spui, ca din intam- 93Bruce H. Lipton, PhD, plare: ,,Bill, esti leit taicd-tau.“ Asta e momentul in care ar tre- bui si te feresti de Bill, pentru c& el se infurie groaznie si-ti rispunde: ,Cum adic& sunt leit tata? Nu seman deloc eu tata." Ceea ce vreau si spun este cd toatl lumea igi da seama cd Bill se comport exact ca tatil lui; Bill este ins’ singurul care nu-si recuinoaste programarea subconstientului! Si stiti ceva’ Topi suntem Bill! Credem cd aefionim con- form dorinjelor, pasiunilor gi aspiratiilor mintii constiente. Dar, de indat& ce mintea constient& incepe si hoindreasca prin gain- duri, ea inceteazi si mai fie atenti la momentul prezent. $i acesta este momentul in care incep si ruleze programele mintii subconstiente. incepem si ne comportim ca parintii nostri si nici macar nu ne dam seama de asta! Va intrebati, probabil, cnd se termina procesul de des- circare indus de frecvenfele cerebrale theta. In jurul virstei de sase-sapte ani, copiii devin mai putin susceptibili la pro- gramarea hipnotic’, deoarece creierul lor in dezvoltare incepe s& functioneze tot mai mult pe freevenja mai inalti a undelor alpha (8-12 Hz). Activitatea undelor alpha este corelata cu sti rile de constienj& calma. In cele din urma, copilul incepe expe~ rienta sentimentului de ,sine ‘S& ne intoarcem la scenariul de la Kmart, dar de data’ aceasta cu un copil de zece ani, al cArui creier functioneaza in special in starea constient a undelor alpha. De data aceasta, atunei cnd copilul aude: ,,Nu merifi jucdria asta", el nu ia new apirat ad litteram cele spuse de tatil sau (in afari de cazul familiilor in care exist violenfa). Copilul igi foloseste mintea constientd pentru a evalua situatia i-si spune urmatoarea pos veste, perfect adevarat: Tata e supdrat pentru cd intdrzient Ja cumpétréturi — si nu-i place deloc la cumparéturi! Vrea tac din gurd pentru cd vrea sd termine mai repede cu cumpita raturile, ca sd se duct acasd sd se uite la meci. Stiu ca me 4 fect de Lunt de Micre iubeste... si adevarul este ed tocmai am primit 0 gréimadi de jucdrii de ziua mea, séptdéiména trecuté.. Evident, nu tofi copii mai mari sau adulfii sunt in stare si dea dovada de atita discernimant in explicarea relatiilor lor. Chiar si adultii pot cadea in aceeasi capcana a subconstientului, céind nu-si folosesc mintea critica de evahiare si au un trecut de programare negativa. Dar cand copiii sunt foarte mici, ei sunt incapabili sa creeze o astfel de evaluare, deoarece, aga cum am explicat mai inainte, ei nu functioneaz cu mintea constienté, in aceasta povestire, mintea subconstient& necreativa a copi- lului de cinci ani a acceptat ad litteram rspunsurile tatalui u, ca pe 0 afirmatie ,,adevarata, La zece ani, el vede situatia foarte clar, exact asa cum este. Dar, inainte si-si dezvolte ca- pacitatea constienta, copilul a descarcat in subconstientul sau o multime de informatii negative si ineficiente, atat de la paring, cit si de la comunitatea in care traieste. Ce legitura are asta cu Efectul de Luna de Miere? Nimic din programarea primita pana la varsta de ase ani nu vine din propriile dorin\e, pasiuni s) aspirafii. ‘Totul vine din observa- ea parintilor si a comunitajii; $i asta e programarea care influenteaza, in primul rand, felul in care abordezi relatiile. Ea explicd gi modelele de relafii: de ce unii oameni cautd iubirea ticolo unde nu trebuie, de ce unii oameni nu pot pistra o rela- {ie si de ce unit oameni binecuvantati au o viata incdntatoare, itunei cand vine vorba de relafii. Pentru majoritatea oamenilor care nu au avut parini luminati—aceasta e programarea pe fare trebuie s-o dezinstalim inainte de a ne putea bucura de Biectul de Luna de Miere in fiecare zi a vietii noastre. Reprogramarea mintii subconstiente 1. Fif canstient de ce anume ceri De-a lungul timpului, eu si Margaret am invafat, din pro- Drie experienti, un adevar pe care lam auzit adesea: s& te ajuti 98Be H. Lipton, Ph.D. singur si s8 ajuti Universul sa te ajute, Este foarte important sf vizualizezi si sd inventariezi exact lucrurile pe care le vrei cul adev irat de la viaja. Atunci cand obiectiy noastre nu sunt foarte clare, Universul face tot ce poate ca s4 umple goluril Din pacate, ceea ce apare din detaliile omise ne poate subming gray obiectivele dorite si aspiratiile Jindnd cont de acest lucru, inainte de a incepe reprogras ma a minfii subconstiente, ar fi mai bine si meditim putin $i sd ne intrebam constient: ,Ce vreau, de fapt, cu adevarat?* __Obignuiam si le spun camenilor sa arbai grif ce iyi don rese, pentru c& s-ar putea si i se implineasca dorinta. Astay pana cind minunata mea partener’ de viata, Margaret, mina atras atentia cit de negativ este acest avertisment. Asa ca am schimbat formularea, cu una sugerata de Margaret: , Fi congtis ent de ceea ce iti doresti, pentru cd asta vei si primi.“ Fa-{i in minte o lis& cu ce asteptar ai de lao relatie. Mene tioneazA cat mai multe detalii posibil — cu cét mai multe, ew atat mai bine, Acesta este un exercitiu prin care te asiguri ea: mintea congtionta este angajuld creativ in aleatuirea listel, Dex taliile omise din descriere vor fi implicit hotirate de mintea subconstientd, care, daca este Kisata sa lucreze cu proprile ine strumente, va trece pe list ceea ce parintii si comunitatea cred cil fnseamna o relatie bund: Intocmiti lista in cele mai mici det: alii. Asa cum am maj Spus, cu edt detaliile sunt mai numeroase, cu atat le este mai usor, si mintii, si Universului, sit eolab. ederea reali= 2irii dorintelor si pasiunilor tale. in loc de ,Vreau o relatie exe traordinara, deserie in detaliu multisenzorial ceea ce vrei, la timpul prezent ~ ca si cum ai avea deja ceea ce iti doresti’ Cum arata? Ce simfi? Cum sund? Tata un exemplu, desi incomplet Imi iubese partenerul de viatd, care este atent, tolerant, afee {uos, inteligent; si simt c& este alaturi de mine, in timpul serilor linistite in care ridem si ne impartisim intémplari din viata si Jucruri pe care vrem si le facem impreuna.* Spundind foarte clar si transmigand exact ceea ce vrei, vei avea comportamente constiente si subconstiente, care vor atrage tipurile de relatie pe care fi le doresti in viaya 2. Analizeazi-ti programarea subconstientului Atunci cand ne concentram pe stabilirea caracteristicilor perechii pe care 0 cautim, uitim, inevitabil, sA stabilim daca comportamentul nostru, in special cel de tip invizibil, subcon- stient, va fi compatibil cu tipul de partener pe care ni-l dorim De exemplu, poate ci ai crescut intr-o familie in care paringii nu au oferit exemplul unei relatii pline de iubire si au fost duri unul cu celalalt. Tar tu esti hotarat si-ti gisesti jumatatea care sf aiba acele caracteristici iubitoare pe care nu le-ai cunoscut, dar dupa care tanjesti. Mintea constient& va genera un compor- tament care va atrage perechea pe care {i-o doresti, dar com- portamentele subconstiente, predominante gi invizibile, pe care le-ai dobndit de la parinti ar putea si alunge, fara si sti, orice candidat care prezinta aceste trisituri iubitoare mult dorite De cele mai multe ori nu suntem constienti de propriile comportamente subconstiente. Jar atunci cand le observam, este aproape socant si stinjenitor. Pentru c& nu suntem consti enji de propriul comportament, avem tendinga de a-i invinui pe ceilalti pentru relajiile noastre nereusite: Cum se poate sd fie de vind cineva, care e tot atét de bun ca mine? E adevarat cf, in mintea noastra constient4, noi chiar suntem persoanele iubi- toare care credem ca suntem; dar, de cele mai multe ori, vietile noastre sunt configurate, fra s& stim, de programe ale subcon- stientului, care s-ar putea s8 nu fie chiar atat de atrigaitoare. Trebuie, agadar, si rispundem la urmiitoarea intrebare: »Programarea subconstientului imi sprijina sau nu dorinyele inimii?* Daca, in general, nu suntem constienti de aceste com- portamente, aturici cum stim care ne sunt programele? Avand 7Bruce H, Lipton, Ph.D in vedere c& programarea s-a ficut, in cea mai mare parte, ina inte de implinirea varstei de gapte ani si, mai ales, c& cea mai Tare parte a personalititii noastre a fost definiti inainte de al ne naste, este posibil ca mintea constienta si nu aiba nicio idee despre programele care au fost descarcate in mintea subconsti« enti. Prin urmare, cum am putea evalua caracterul programstit subconstientului? Cu usuringa, odati ce ai inteles interactiunea dintre mine tea subconstientd gi cea constient’. Din moment ce 95% din Comportamentul nostru este controlat nu de mintea constientay ci de pilotii automati ai subconstientului, viata noastra este, prin definitie, o reflectare a comportamentelor programate in mintea subconstienti, Daca, de exemplu, ai avut probleme cu bani toata viaga, ndeste-te — asa cum ne sfaituiesc o serie de guru finance 'a programarea dobanditi in tinereje, cu privire la bani si 'a modul in care aceasta continua sa-ti influenteze viata, in Yolumul sau intitulat The 9 Steps to Financial Freedom (Cei 9 payi cdtre libertatea fnanciard), Suze Orman serie: ,Mesajele despre bani sunt transmise din generatie in generatie, uzate si iobite ca porfelanurile de familie.“ Orman, de exemplu, a aflat foarte devreme motivul pentru care patintii ei ,pareay atat de nefericiti*: nu pentru c& nu se iubeau, ci pentru c& nu aveau niciodata suficienfi bani ca si plaiteased facturile, La noi in cas, banii insemnau tensiune, ingrijorare si mahni Pana si cele mai negative programe pot fi dezinstalate asa cum a facut si Orman, care acum este bogata. Si, pen- TU asta, nu € nevoie s3-ti schimbi toati viata! Trebuie doar si te concentrezi pe zonele in care ai nevoie de ajutor. Poate ca aj abilitai financiare inndscute, dar relatiile nu-fi ies asa cum ai dori fn acest caz, ¢ inutl st intervii asupra programas nii subconstientului, in domeniul financiar. Lucrurile care ifi plac, cele care vin de la sine au deja tot sprijinul programarii 98 pozitive a subconstientului — de asta le gi triesti. insa toate I~ crurile pe care le obfii dupa eforturi mari, tot ceea ce ai incercat de nenumarate ori si schimbi, dar nu ai reusit, toate luerurile pentru care lupti — acestea sunt zonele care reprezinté, cel n probabil, convingeri limitative gi de autosabotare, care t reprogramate. Nu numai cd nu trebuie si schimbi totul, dar nici nu nevoie si mergi la psiholog pentru a injelege totul. Nu trebuie si te sfasii emotional, Nu trebuie sf te concentrezi pe oameni care sunt de vind pentru programarea ta. Nu trebuie s& ucizi mesagerul. Trebuie doar reseris mesajul, pentru ci mesajul este cel care {i-a generat comportamentul. Aga ci nu trebuie si pierzi timpul intoredndu-te i ocupandu-te de mesager, pentru ca acest efort stimuleazi, in general, vechi si dureroase senti- mente, pe care le si reinvie, Nu trebuie decat si te concentrezi pe rescrierea acelor programe comportamentale ale subconsti- entului, care te impiedic& s2-fi realizezi dorintele. 4 De tinut minte un lueru: inainte de a cduta o relatie bazatt pe iubire, asigur-te ca ai bine fixata in subconstient aceasti ‘onvingere fundamental’: ,.m iubese pe mine insumi.“ Asa cum am explicat mai devreme, lipsa iubirii de sine este prin- cipalul si cel mai mare obstacol pentru majoritatea oamenilor care vor sa creeze Efectul de Luna de Miere, in viejile lor. 3. Inceperea reprogramérii Existi o serie de tehnici care pot fi folosite pentru repro- amarea minfii subconstiente. O si vi prezint trei categorii de lucruri pe care Te-am fficut, pentru a dezinstala propria-mi programare negativa (si a fost mult de dezinstalat, credeti-ma). Dar ar fi bine s& consultati gi referinfele din Anexa la aceasta carte, precum si acelea de pe website-ul meu, www.brucelip- ‘on.com, pentru a va dea seama care instrumente vi se potri- vesc. Nu exist o refet universal. Obiectivul meu este de aBruce H. Lipton, Ph.D. Prezenta informattile despre rolul distructiv pe care fl poate avea programarea subconstientului in viafa si, sper, de a vi inspira in gisirea metodei care vi se potriveste cel mai bing Pentru a dezinstala aceasta programare 1 inainte de a incerca si rescriem programarea comporta mental, este absolut necesar si infelegem modurile eontradien torii in care invaté mintea constienta si cea inconstienta. Afi Putea crede ci atunci cand mintea constient& invata ceva nous Programul subconstientului se va adapta automat, pentru a fi in concordanta cu noile cunostinge. Gresit! Cele dou ming acfioneaza eminamente ca dous entity separates! nu imvany in acelasi fel. sions lal ___ Mintea constienta, creativa, mintea ,care gandeste*, poate invita instantaneu dintr-o multitudine de informatii primite, Momentele de revelatie, de exemplu, pot genera o schimbare radical a convingerilor si a vietii. De asemenea, mintea con stienta poate dobandi noi convingeri din scoala gi din prele tile publice, din leetura cartilor de autogjutorare. din vizions: rea unor filme sau prin psihoanalizarea dureroasé a propriilor experienfe formative. ins, uneori, cei care cauté se impotmo- lesc (aga cum m-am impotmolit si eu), concentrandu-se nuc mai asupra invltrii acedemice, Eduearea mini constinte nu coor ae subeonstienta. in cazul meu, sit Si fac progrese importante in ceea ce priveste schimbarea vie(ii mele, decdt in momentul in eare mi-am fo- losit constienja dobandita prin metode academice, pentru a re- scrie programele subconstientului In timp ce mintea constienta este creativa si poate fo- losi aceasta creativitate pentru a invafa, mintea subconstienta invafa in primul rand fie prin hipnoza, fie prin crearea de de- prinderi, Inainte de a implini sap estate de a implini sapte ani, miutea subconstienta a descareat rapid convingeri, deoarece creierul funciona in special pe frecventa hipnagogica, a undelor cerebrale theta, 100 = Efectul de Lunt de Mi Dup’ varsta de sapte ani, principala sursi de invajare a min- {ii subconstiente este prin deprindere. Cum ai invajat tabla in- multirii? Repetind, iar si iar, seria de numere, pé Jul gi il pofi spune automat. Repetitia creeaz’ nd la urma ai memorat mod deprindere; gi acesta este mecanismul fundamental pentru pro- gramarea modelelor comportamentale subconstiente De exemplu, atunci cénd ai invatat si conduei pentru prima dati, mintea constient era complet ocupata cu cele mai mici detalii: sd fii atent la ce vezi afar, prin parbriz, si urma- resti indicatoarele de pe bord; si nu-fi scape nimic din cea oglinzi si s& ai grija ce faci cu picioarele bagi cheia in contact § ce vezi in cele trei pe pedale. ins acum te sui in masina, pleci, cu mintea constienta concentrat& asupra destinajiei sau 1 petrecerii la care ai fost cu o sear in urma, ori angajat intr-o Jiscutie serioasa cu un pasager. De cele mai multe ori, nici nu esti atent in mod constient la ceea ce se intimpla in trafic. Cine conduce, de fapt, masina? Mintea subconstienti, folosindu-se de deprinderile dobandite de-a lungul perivudelur de exercifiu , de pe vremea cand invatai st conduci. Nu trebuie si te sperie gandul c& nu conduei masina constient pentru cum am spus mai devreme in acest capitol, mintea subconsti- enti este de un milion de ori mai puternicd si are un procesor considerabil mai rapid decdt mintea constient’. De fapt, atunei find magina incepe sii derapeze, indreptindu-se catre un ace dent, hormonii de stres vor inchide procesarea constienta, pen- tru a se asigura c& subconstientul, mai rapid si mai puternic, controleaza situatia. Hipnoza si deprinderea sunt prineipalele mijloace de pro- gramare comportamentala, in mintea subconstient’. De aceea, cforturile mintii constiente (cum ar fi si-{i spui singur vreo dou’, lectura unei cari despre autoajutorare sau lipirea de bile- jele) au doar o mica influen}& asupra schimbarii programelor 101nedorite din subconstient, dacdi nu sunt repetate in mod regue lat, pentru a crea 0 deprindere noua. a) Atenfia/Deprinderea. Primul lucru pe care lam fe cut, atunci cind mi-am dat seama c& trebuia si-mi reseriu pros ul de a fi atent ~ si am ine put prin a fi atent la géndurile mele! Scopul atentici este de a face ca fiecare actiune gi fiecare decizie sa fie rezultatul dos nei si pasiunii tale — adica al minfii constiente — nu al mintii subconstiente, care lucreazai pe pilot autom: Ceea ce am fnvajat, atunci cdnd am inceput si fiu atent nu a fost numai faptul c& functionam foarte des pe pilot auto- mat ~mintea constienti riticindu-mi in deriva prin génduri = ci si cd, de foarte multe ori, aceste gnduri pe pilot automat nu ajutau la nimic. Cercetatorii au confirmat faptul ci 65% dintre indurile noastre sunt negative si/sau redundant." Una dintre modalititile de a incepe sa fii atent este siti urméresti giindurile, atunci cand faci un lucru obignuit — cum ar fi sofatul. Cénd stai si astepfi la semafor, o si-fi dai foarte repede seama ca asteptatul in trafie nu este un timp mort — gain« durile i} alearga tot timpul prin minte. Cand am inceput si-mi studiez.aceste ginduri fugare, mi-am dat seama cd ele nu ree prezentau o realitate in care mi-as fi dorit s& traiesc, dar erau exact cea ce credeam. (Exemplu: N-o sd reugese sd ajung la timp. Nu vreant sa fac ta e un cosmar.) Asa cum am explicat, gandurile pozitive nu sunt suficiente, dar ele rex prezinta un bun fnceput. Aga cd am inceput, cu intentie, si-mi iu imediat gandurile negative, pe masura ce-mi veneau in minte, dndu-le o intorsatura pozitiva i Ricdind, in acelasi timp, eforul de a rimane in mod constient in momentul respectiv Resericrea repetata a unui anumit gand care revine freevent va obicei care va corecta automat gindul negativ, chiar nainte ca acesta sa fie constientizat. Atunci cand viata devine foarte aglomerati, este foarte reu s8-fi pastrezi atentia, pentru c& géndurile aleargai in graba incolo gi-ncoace, gestiondnd nenumaratele detalii ale vietii de zi cu zi. Aglomerarea aceasta care ni se interpune in viata este tivul pentru care practica budista a acordarii atentiei ¢ A ce dureaaii toati viata 2010, cercetitorii de Ja Universitatea Harvard au des- 4 oamenii petree aproape jumitate din timpul fr merg pe jos, gandindu-se la altceva decdit la ceea ce fac si cd aceasti ritdcire a minfii ii face nefericiti (chiar si atunci cé mintea le alearga spre lucruri placute). Autorii au scris: concluzie, mintea omeneasca este 0 minte ritdcitoare, iar 0 minte raticitoare este 0 minte nefericit. Capacitatea de a te piindi la altceva, decat la ceea ce se intimpli, este o realizare cognitiva care are motional.*"* Nefericirea mini r& ticitoare este, bineinfeles, exacerbata de faptul c&, in timp ce mintea raticeste, programele subconstiente invizibile ne sabo- teazai, deseori, pasiunile vieti Pentru aceasta carte, cea mai important descoperire a stu- diului de la Harvard este c4 starea de atentie e mult mai ugor de objinut, atunci cand faci dragoste. Studiul a demonstrat c in medie, ratticirea minfii apare doar la 10% din cazuri, atunci cdind subiccfii fac sex.'” Asta explic& de ce anume celor aflati in luna de miere le e mult mai usor si funetioneze constient. Cand ne pistrdim atenfia treazi — nu numai atunci cand facem sex vor apiirea in viata noastra dorintele si pasiunile minjii consti ente; si aga ne asigurdm ci Efectul de Luna de Miere dureaza! b) Hipnoza/inregistrarile subliminale. Cand ne trezim dintr-un somn adéne, frecventele de vibratie ale activitayii cere- brale sar de la undele delta, cu freeventa sciizuta, ale inconsti entulut, la cele theta, de frecvenga mai ridicata. Aga cum am aritat, aceasta este starea cerebrald asociat’ imaginatiei. Ea este asociata gi cu starea de reverie crepusculara, in care lumea re- 03Bruce H. Lipton, Ph.D. ala si cea a viselor se intrepitrund perfect. O experienta indus& de starea theta amesteca realul cu imaginarul, o caracteristied comportamentala observata cel mai bine la copiii sub sapte ani Ca adult, poti trai un moment theta atunci cénd te trezeste dimi= neaa radioul. fn acea stare de ameteala,« ali, relatata la radio, cu visul din care tocmai te-ai trezit. Acesta este un exemplu de amestec al realului cu imaginarul. Pe masura ce te trezesti, activitatea cerebrala EEG se intensified, crescéind pnd la undele alpha, de freeventa mai inalta, a ciror natura de constienji calma invadeazi mintea Cand ajungi la serviciu, creierul a intrat deja in modul de lucru, operdnd in undele beta de mare viteza si de inalt& functionali- tate. in mod normal, atunci cénd te intorei acasd, pe miisurii ce povestea re= activitatea cerebralA incetineste, frecvenja undelor EEG scade succesiv din starea beta, catre linistitoarea alpha, rata fn theta pentru a ajunge in delta — starea de somn adanc. Aceasti amplificare si scfidere a freeventelor EEG aati 8, de doua ori pe zi, creierul trece prin faza theta hipnag programabila. Prin urmare, in fiecare zi exist&i dou ocazii pen- ‘ru reprogramarea credintelor subconstiente, printr-o stare natu: rali de hipnozi. Aga cum au arftat o serie de studii, cei care me- diteaza pot creste freeventa undelor theta, De exemplu, in cadrul unui studiu din 2009, asupra unor practicanti experimentati ai Meditatiei Acem —o tehnica de meditayie nedirectiva, dezvoltata in Norvegia ~ acestora li s-a cerut si rimand in repaus 20 de minute gi apoi si mediteze 20 de minute. in timpul meditatiei, a fost constatata ,.o putere a undelor theta, semnificativ crescuti in special in partea frontal gi mediana a creierului."* Atunci cénd mi-am dat seama ca copiii aflati in starea hipnagogica desearcé cantititi uriage de informatii, m-am ho- tarat sa Incere si eu, folosind inregistrari cu mesaje sublimi- nale, menite si-mi programeze ganduri si credine pozitive, in mintea subconstientd. Am ales o inregistrare a Iui Louise Hay Efectul de Lun de Miere (Marea Doamna a autodezvoltirii psihologice si, din intém- plare, editorul acestei cArti), pentru a reduce stresul si a dez~ volta rabdarea. inregistrarea incepea cu un exercifiur de rela: xare, menit sé linisteascd mintea constienti i sa-l transpund pe ascultitor intr-o stare programabila, relaxatd, atribuiti undelor cerebrale de joas’ freevenfa, alpha si theta. Prima data céind mi-am pus castile si am dat drumul inre- gistrarii cu mesaje subliminale, in timp ce m-am dus la culcare, mintea constient& a rimas atenta pe tot parcursul inregistrarii gi ‘a auzit mesajul de programare de pe inregistrare, repetat de mai multe ori. A treia oard cnd am folosit inregistrarea, am adormit inainte chiar s& se termine exercifiul de relaxare. in cele din rma, cum imi puneam clstile in urechi, ma relaxam imediat. Ceca ve este admirabil e cd inregistrarea transmitea incontinuu giinduri pozitive, in timp ce eu ma lisam purtat pe undele ce- rebrale de joasa freeventa, ale unui copil. Nu depuneam niciun efort. Nu trebuia decat si-mi pun ciistile si adormeam imediat. Schimbarile pe care le-am observat erau insesizabile nu-fi sireau in ochi, precum o reclama tuminoasa. Dar lucru- rile nu mai erau chiar la fel. Erau mai bine. Abia dupa un timp. privind in urma gi trecdnd in revisti ceea ce mi se intimplase in ultima vreme, mi-am dat seama cét de profund mi se schim- base comportamentul ©) Psihologia energeticd. Urmatorul pas pe care am cut pentru a-mi reprograma subcongtientul a fost utilizarea unei noi metode de vindecare, numiti psihologia energeticd. Asa cum putefi vedea din lista de referinte pentru psihologia energe- ticd din Anexa gi de pe pagina mea web, exist mai multe vari~ ante de psihologie energetic. in ciuda multitudinii de versiuni practicate, un Iucru este foarte clar. Psihologia energetics poate provoca schimbari comportamentale radicale, doar in cateva minute si, in multe cazuri, aceste schimbiiri produe modificari permanente ale comportamentelor programate subconstient.Bruce H. Lipton, Ph.D. Ee imi plac teribil aceste tehnologii noi, pentru c& ele subs mineazi definitiv credinta general (care controleaz compot= tamentul) conform careia schimbarea este grea sau complicatd, mi dau seama, acum, ci aceasti afirmatie nu e decat o alt credinf& negativa, care incurajeaza rezistenfa la schimbare. Este minunat, de asemenea, ei aceste noi instrumente ale psihologiei ne sunt la indemana astazi, céind evolutia obliga omenirea st fac8 schimbari acum. Nevoia este mama invens siei. Nu avem la dispozitie ani intregi pentru a schimba com= portamentul oamenilor Desi nu s-aidentficatniciun mecanism raspunzator ce rae piditatea schimbarilor comportamentale, care rezulta din aceste practiei, aceste schimbati sunt real si ce durata. Personal, cu nosc foarte bine procesul PSYCH-K de schimbare a credinje- lor, inigiat de Rob Williams’. $tiu c& tehnica PSYCH-K de echilibrare energetica este eficienta, pentru cd ea mi-a schim- bat radical viafa. In plus, in ultimii ani am primit reactii de la sute de oameni din intreaga lume, care au utilizat PSYCH-K pentru a deveni stipénii propriilor vieti Pana nu demult, rezultatele tehnicilor de echilibrare ener= geticd —starea de bine —nu erau decd experiente subiective ale unor individualitati. Cu toate acestea, studii recente de carto- fiere cerebral 3-D — care utilizeaza electroencefalografia cantitativa (QEEG) si tomografia electromagnetica de rezolutie micd (LORET A) ~ au oferit date misurabile, obiective, care indica schimbari de comportament cerebral, semnificative si de durata, doar dupa o sigura sedinta PSYCH-K de zece minute.'* Studiile de cartografiere cerebral arat& ci PSYCH-K Juce o ,stare de creier intreg*, in care atit emisfera cerebral stangi, ct si cea dreaptd incep si lucreze impreund — o situatie functional cunoscutd sub denumirea do sineronizare hemisfe= * Publicata de Editura For You eu tithul PSYCH-K Parteai Pacea ce lipseste din viaja ta! N.Ed ul de Luna de Miere rica. in starea de veghe normala, tindem sa folosim in special emisfera sténga, acea portiune din creier preocupati de gan direa logica. Spre deosebire de aceasta, emisfera dreapt asociata cu procesarea emotiilor. Atunei ciind domina emisfera 3, avem tendinfa sa ne dominam impulsurile emotionale prin logics gi ratiune. Pottivit dr. Jeffrey L. Fannin, neurolog, activitatea intre- gului creier influenjeazA pozitiv nu doar vindecarea fizica s psihicd. Cercetirile dr. Fannin in domeniul cartografierii cre- ierului arati cd funcfionarea intregului creier reprezinta 0 poartd catre o constientii mai ridicati*, echivalentul unei stiri de super-invafare, asociata cu o funcfionalitate superioara gi cu o constiinga spirituala..° Trebuie sa intelegeti ci procesul PSYCH-K nu funcjioneazi la toata Iumea. Adevarul este ci nu existi niciun instrument valabil pentru toat& lumea. Daca unul dintre procedeele menjionate in anex& nu functioneaz’, nu renunfafi; incereati altul 4. Comunicarea Pentru a crea Efectul de Lund de Miere, cuplurile trebuie neapirat s& inveje si comunice la un nivel profund, iar acest fel de comunicare nu poate fi realizat decat daci ambele per- soane au acelasi nivel de constient. Cénd ambii parteneri sunt constienti de blocajele subconstientului, cu care se confrunta, acestia se pot concentra pe transformarea intr-o discutie a ce ce in mod normal ar fi fost o cearti. Nu ered e& te auzi ce spui. Chiar vorbesti serios? Nu cred c& sunt vorbele tale. Este m comportament pe care Iai cApatat de la tatil tin? Toate aceste puncte de discutie le ofer’i ambilor parteneri ocazia de a-si constientiza propriile comportamente deprinse de subcon- stient, infelegénd in acelasi timp ct de mult le pot submina amele comportamentale ule subconstientului, doar unul dintre parteneri este constient de aceasta programare comportamental’, incercarea de schimbare ar avea 10Bruce Pa. acelasi efect ca vorbitul la pereti. Dac unul dintre parteneri nul este interesat sau pregatit s8 se egitit 58 se schimbe, atunci pur si simply nu va exista schimbare. Schimbarea are nevoie de un efort in echip 5. Rabdarea _ Nu trebuie si fiti surpringi daca, la un moment dat, intr-o, saptimana, ajunge(i intr-un punct critic al relatiei si daca ace {asi punet critic reapare si siptimdna urmatoare, Nu uitati ef incercati si schimbati niste modele de o via. intt-0 relatie schimbacile nu se pot face peste noapte. Pentru spargerea tipas relor disfunctionale cronice este nevoie de ribdare cu tine i sufi, unul cu celalalt, dar si cu obiceiurile incapajdnate care nu ineeteazi si-siifeaset eapetele hidoase, Dac’ puteti rezolva problemele discutnd, nu certindu-va, inseamnd ca va aflati deja pe drumul catre un alt fel de viata. : .__Deexemplu, iati o problema clasicd, Baiatul intra in con lict cu fata, dar nu vrea si vorbeasca despre asta, Pe de alta Parte, fata vrea si despice firul in patru, Asta poate fi reteta P See ry dezastru ~ fata vorbind intruna, iar baiatul in« Topandu-se din ce in ce mai adine in técerea Iu. In cazul meu, cand am reusit, intr-un sfirsit, si ies din groapa aceea a tacerii am recunoscut ed obiceiul meu de a nu comunica” mi Picea Ceci! si intrzie rezolvarea problemei si mi-am dat seama cd largaret incerea sincer si arunce o punte peste abisurile care se cliscau in viata noastr mi-am regiisit stapdnirea de sine, i-am ; Baret ci atune, in timp ce mi aflam fn obigauitul meu proces de deconectare, totusi 0 ascult ines usi 0 ascultam, desi ined nu ma puteam conecta, Am gat-o si continue pus lui Mar, i aiba rabdare cu mine. Am Ko ci in timp ce eu fuvercam, inaun- a flinjei mele, si evadez. din comportamentul meu distructiv obisnuit. Dupa acel moment de profunda introspectie si consti- os fect de Lunt de Miere enja, ori de céte ori rispundeam prin deconectare, mintea mea constienta prelua mai eficient controlul. Asa am reusit si ink tur acel comportament disfuncjional. Dup& 0 perioada scurta de timp, repetitia a rescris acel comportament descurajant, iar acum ne rezolyam problemele cu usurint la reactii inconstiente, emofionale. Gata cu confiunt acum viata este mult mai usoara. 6. Exercitiul De cate ori afi repetat tabla inmultirii pana cénd ati stiut-o pe dinafari? Cat timp a trebuit s& conducefi masina pan cind sio faceti asa cum trebuie? Obiceiurile subconstiente nu dispar nici ele aga, pur si simplu, doar pentru cd le spuneti ,pleac Noile obiceiuri trebuie gi ele exersate pand devin automatisme, Un obicei nu inseamna niste simple cuvinte scrise pe un bilejel lipit pe frigider. Obiceiul este un comportament pe care il exer: sezi pana cénd devine parte din tine! Pan’ la urma, instrumentele despre care am vorbit vor conduce la schimbarile dorite. Sunt un om de stiinya, iar relatia mea cu partenera mea, Margaret, care m-a irivafat atat de mult e pentru amAndoi un experiment in desfisurare, despre cum s& trim fericiti-pand-la-adénei-batréneyi. Va asigur cl nu ag scrie aceasta carte dac& experimentul nu at functional ‘Atunci c&nd inlaturi obstacolul programarii subconsti ente, esti liber si traiesti o viata care este o poveste de dragoste creativa, un vis devenit realitate. Odati ce {i-ai programat in mintea subconstienta dorinfele, pasiunile si aspiratiile mintii constiente, vei putea crea o lund de miere vesnic’. Chiar si atunci end treci pe pilot automat, asa cum facem toi, compor- tamentele, altadata hidouse, nu-si vor mai ifi capetele, pentru acum programele subconstiente vor fi in armonie cu dorin- {ele si pasiunile din mintea constienta. Cand toate cele patra 109minji se aliniaza, tu gi partenerul tu veti deveni aceleasi pers soane atrigitoare de la inceputul relatie Dat ireiten ve chakra gituta Figura 12, a celon sapte chakre importante (puncte energetice diss puse de-a lungul trupus lui), reprezinta ilustra- rea vizuali a consecintei antice a uniunii dine re fiziologie si compor= tament. in aceasta ima 7 ne, cele trei chakre inferioare (plexul solar, chakra sacralit si chakra ridiicin’) re Prezinta influenta biologicului fizic, mai precis a fizio logiei, in modelarea vietii noastre. Cele trei chakre superioare (chakra coroanci, al treilea ochi si chakra gé Provenite din constiinga noastra, din psihic, Chakra me¢ este chakra inimii, chakra jubirii neconditionate pentru sine si pentru ceilalti. Cand toate cele sapte chakre din aceasti imagine sunt e liber prin fiecare dintre ele. Chakra inimii din zona mediat na este intenti- onat mai mare decat celelalte, pentru ca atunci edd fiziologi cul se aliniaza cu psihicul, cand te iubesti, pentru ca ceilalti sa te poata iubi pe tine si tu si-i poti iubi pe ceilalti, inima ta va ereste si se va deschide in fafa perechii tale si a lumii intregi Irfind viata pe care o alegi, si nu aliniate, nu exista blocaje energetice: ener a pe care te-au programat Cel din familia ta s-o traiesti, poti avea tot ceea ce doresti Bine ai venit in Efectul de Luni de Miere! Capitolul 5 Gazele nobite: tdspandind pace, iubite si ceai de tuési Fi tu schimbarea pe care vrei sd o vezt In lume. MAHATMA GANDHI per ca y-am convins in capitolele precedente, ca va puteti clidi relaia la care visaji. In acest capitol, ag dori sii va conving de faptul c& Efectul de Lung de Miere in- seamna mai mult decat doi oameni cladind o relajie minunata inseamna ,,gaze nobile“ care rispandesc stralucirea vindecd- toare a iubiri, in jurul acestei planete in suferin( Gazele nobile Pentru a explica aceasti afirmatie generala, trebuie sa ma intore la chimie, Nu la fiertura chimicd a elixirelor de iubire, care curge prin trup atunci cénd esti indrigostit pand peste cap (Capitolul 3), ci la elementele din tabelul periodic, care fie v-au chinuit, fie v-au fermecat pe durata studiului chimiei din liceu. Cred c& nu veti fi deloc surprinsi si aflati ci pe mine m-a imevat (ceea ce nu pot spun despre ora de engleza) gi inca ma farmeca injelegerea pe care ne-a oferit-o asupra naturii Univer- sului modelul ordonat al celor 118 elemente din tabelul periodic.