Partea | Generalitati Capitolul 1 DATE ISTORICE GENERALE PRIVIND APARITIA $1 EVOLUTIA OBSTETRICH PE TERITORIUL MOLDOVEI Obstetrica reprezinti unul din cele mai antice domenii ale medicinei clinice ce studiaza particularititile si modificirile produse in organismul femeii in legaturé cu conceptia gi gestafia, dezvoltarea fatului intrauterin, nagterea, perioada post- partum, precum gi metodele de profilaxie si conduit rafionalé in timpul sarcinii si nasterii. ‘Obstetrica este compartiment al ginecologiei - stiinfd ce studiaz’ afectiunile sistemului genital feminin; elaboreazé metodele de profilaxie, tratament gi diag- nostic al acestora. Dorinja de acordare a asistenjei femeii care naste gi usurarea acestor momente dificile sunt sentimente naturale. In virtutea acestora, inceputurile obstetricii vin din antichitate. in decursul mileniilor a fost acumulat un bogat volum de cunostin{e in domeniul obstetricii, condifionat nu numai de experienfa practica, dar si de evolutia stiingei. Legitajile istorice generale de evolutie a obstetricii igi gaseau reflectare in asistena nasterii si pe teritoriul Moldovei, chiar in pofida particularitafilor locale. Din vechime femeilor Moldovei li se acorda ajutor in timpul nasterii. Asistenta respectiva ins era la un nivel primitiv. in 1869 in Basarabia au fost create zemstva de gubernie, in perioada dati s-au intreprins primele masuri de organizare a asisitenjei medicale rationale pentru populafia firii, un rol important revenindu- tenjei obstetricale. Prima institufie obstetrical in Basarabia a fost azilul pentru nasteri de pe lang’ spitalul gubernial din Chisinau. Azilul era situat in aripa adaptatd a unei cladiri, incluzdnd anticamera, 3 saloane pentru gestante si parturiente, un salon pentru lauze si camera de garda. Aici lucrau 2 moase. in 1871 a fost organizati scoala de moase, iar clidirea azilului a fost Mirgiti, iar in 1889 ea devine azil pentru nasteri de zemstva. in aceastii perioad’ mortinatalitatea si mortalitatea neonatal erau inalte, in localitagile rurale nu existau pat-locuri pentru parturiente, sitencile nifiind asigurate eu asistena obstetrical a. In primii ani de zemsova in Basarabia la fiecare 1200 de parturiente erau doar © moaga gi 0 moaga empiricd*. Majoritatea femeilor, mai cu sear in localitafile rurale, nasteau acasd fir asistenta medical. In aceasta perioada a fost fticur primul pas in pregitirea moagelor. in 1890 se inregistra © moaga la o populatie de 210 *Moasi empiric’ — femeie care acorda a studi specialemii, Din martie acelagi an a fost desfiin{ata functia de moagii judejeana gi in intreaga gubernie a rimas o singuri moasa, Practic asisten{a obstetrical a rimas in mainile moaselor empiriee. Asisten(a medicala in nastere practic se limita doar la efectuarea intervenfiilor obstetricale in cazul nasterilor agravate. in 1895 numarul asistentelor obstetricale atingea cifra doar de 320. in sate practic intreaga asistenta obstetrical’ era efectuati de moage empirice. O situafie analogica era gi in orage. Astfel, in unicul azil pentru nasteri de zemstva din Chigindu in 1892 au fost efectuate doar 317 nasteri. Starea medicinei de zemstva, in special a asistentei obstetricale, este caracterizati de urmaite indici. In perioada respectiva existau 62 de sectoare medicale. Cu toute acestea, asistenta obstetrical era foarte slab dezvoltati. in Chisinau functionau 2 aziluri pentru nasteri, in care in 1903 au fost internate 499 de femei, dintre care 4 au decedat. Starea nesatisfacdtoare a asistenfei obstetricale in Basarabia este indicaté de datele pe judeful Soroca, unde din cele 869 de nasteri asistate in1901- 1903 au fost efectuate 343 de intervenjii obstetricale. In 1903 numirul total al nasterilor pe jude{ a constituit 10710, dintre care: asisten{a obstetricala la domiciliu - 216; in stationar - 7; interventii obstetricale - 82. Sumar asistenf obstetricald a fost acordata la 3% din parturiente. Din 82 de interventii obstetricale au fost efectuate: extracfia manuali a placentei - 27; versiunea podalic’ - 24; aplicatie de forceps - 6; embriotomie - 2; manevra Kristeller - 14 etc, Lista inteventiilor obstetricale reflect ci in unele sectoare medicii crau pregititi pentru acordarea asistenfei obstetricale de urgenfa, dar nu existau condifiile adecvate de efectuare a manipulajiilor, 7 nasteri in stajionar (din totalul de 10710) indica, de fapt, lipsa asistentei obstetricale in stationar. in Basarabia femeiile, de regula, apelau la serviciile moaselor empirice, si doar in cazul in care evolutia nagterii cra patologicé se apela la moaga sau obstetrician. in aceasta ordine de idei, este ilustrativ urmatorul exemplu: in 1906 in gubernie erau 249 de medici, 211 felceri, 64 felceri-moase, iar moage empirice erau destule in orice localitate. Pregatirea cadrelor medicale medii se efectua in mica scoald guberniald de felceri gi moage. fn 1906 in Basarabia existau doar 4 aziluri pentru nasteri: 3 la Chisinau gi 1 la Bender; numirul total de locuri in aceste institujii era de 32. in acest an in gubernie s-au nascut 95090 copii, dintre care in azilurile pentru nasteri mai putin de 1%. in 1908 in Chisinau este deschis un azil pentru nasteri nou, dar si dup’ aceasta asistenja obstetricali era asiguraté doar pentru 2,5% din populatie. Anual circa 90000 femei ndgteau fird asisten{a medicald. Starea extrem de nesatisficdtoare a asistenfei obstetricale provoca neliniste in randurile medicilor progresisti. Problema respectiva a Fost discutati la Congresele medicilor d2 zemstva din judeul Soraca. in 1905 a fost discutat raportul “Privind organizarea asistenjei obstetricale populatiei rurale in judequl Soroca” al medicului de zemstva 3. B. Borua- Tomauresexnii, Autorul a propus un sir de masuri pentru imbunatajirea asistenjei osbstetricale, cum ar fi; organizatia personalului rural inferior - moase empirice “curate” - prin scolarizarea a 10 femei din judejul Soroca din contul zemstvei la 10scoala de moage din Chisinau; crearea in céiteva sate mari a azilurilor pentru nasteri sub conducerea moaselor empirice gcolarizate i supravegherea medicilor; pro- paganda cunostinfelor de igiend prin presi si desfagurarea lectiilor; precizarea datelor statistice despre natalitate gi volumul asisiten{ei ebstetricale in jude}. Despre ’starea deplorabila a asistengei obstetricale a raportat la Congres medicul de zemstvi Scutelnic in raportul “Cu privire la organizarea acordariii asistentei obstetricale populatiei din judejul Soroca”, Autorul a subliniat cA asistenfa gineeologicd primara se afl totalmente in mainile moaselor empirice, care au un nivel scazut de cunostinje obstetricale, iar rezultatele acjiunilor acestora sunt tragice. in vederea imbundtafirii asistenfei obstetricale la sate, autorul propune: 1) a organiza in cadrul spitalelor de sector a scolarizarii de 2 siptimani a moaselor empirice din sate; 2) a propaga in randul {arancelor regulile igienei personale prin intermediul permisiunii de a citi lectii in limba romana; 3) a imbumatati pregatirea felcerilor-moage. in ecea ce priveste moasele empirice, ele trebuie s& fie autorizate de medie pentru activitatea de obstetric’, si nu de citre autorititile locale sau de preot. Toate propunerile de ameliorare a asistenfei obstetricale la sate, cu pirere de niu, erau obstacolizate de autorititi Asistenta obstetricala in alte judeje era la fel de grava. Numarul redus de locuri in azilurile pentru nasteri, asigurarea insuficienté cu moase sunt cauzele nagterii femciilor la domiciliu, fenomenul respectiv fiind caracteristic pentru Bsasarabia timp indelungat. Exemplificim aceasta prin starea lucrurilor in judeful Chisinau. in 1912 numarul asisten{ei obstetricale la domiciliu a fost de 308, iar in stationar 11; in 1914 - 579 si 13, respectiv, in 1916 - 255 gi 12. Menjionam gi acel fapt ci potrivit darilor de seama pentru anul 1914 din 13 parturiente 5 au decedat. Acest fapt indica cf erau spitalizate doar part nasteri agravate si, de regula, cu intarziere si dupa manipuliri ine: domiciliu, Datele releva lipsa organizarii asistentei obstetricale. Judequl Chisinau nu era unicul cu organizarea insuficienti a asistenj{ei obstetricale. De exemplu, in judejul Bali in 1913 au fost acordate 496 de asistenje obstetricale, dintre care doar 15 au fost efectuate in instituyii medicale, Asistenja de ambulator mamelor, de asemenea, era la un nivel mizerabil. Potrivit datelor de ambulator pe judejul Orhei (1913) afectiunile gestafionale si puerperale constituiau 0,7%, iar in stationar 1,9%. In judejul Chigindu 0, 44% si 1,8% respectiv. Aceste date, incomplete, denoti adresirile minime ale femeilor dupa asistenji medicala. in 1911 in azilul pentru nagteri de zemstva din Chisinau au fost asistate 670 de nasteri, iar in 1914 = 1010, In medie, zilnic, in azil se aflau 15-16 parturiente, iar durata medie de aflare in maternitate constituia 5,5 zile. Maternitatea deservea preponderent locuitoarele Chiginaului si localitisilor din apropiere. In 1911 din hnumarul total de nagteri in azil, 15% au fost premature, mortalitatea maternd a inregistrat 0,6%, iar mortinatalitatea 7,8%. Cifrele respective sunt considerate inalte. Menfionim caracterul afectiunilor nou-nasculilor: blenoree, sifilis $i deseori dispepsie. Eclampsia gi hemoragia in timpul nasterii erau cauzele principale ale mortalitijii materne. WwLa finele perioadei de zemstva pregatirea cadrelor medicale inferioare era insuficienta. In 1912, de exemplu, au fost pregdtite doar 32 de persoane; 13 au absolvit scoala de felceri gi moage, 15 - scoala de moage din Chisinau gi 4 - scoala de asistente medicale. Perioada de zemstva in istoria medicinei din Moldova a contribuit, desigur, la imbunatatirea asisten{ei medicale a populatiei din {inut, mai ales a populatiei rurale. Cu toate acestea, tendinjele progresiste ale medicilor de zemstva erau curmate de reprezentanfii parfii reactionare a societafii gi reprezentantii puterii, In. pofida acestora, activitatea unui sir de medici de zemstv4 a impulsionat organizarea asistenjei medicale populajiei. Medicina de zemstvai insi nu a putut asigura nici necesititile minime ale populatiei in domeniul respectiv. Asistenja obstetrical-ginecologica, fiind parte a activitajii medicale in ansamblu, a constituit doar un procent mizer in sistemul masurilor curati sanitare ale zemstvei. in perioada anilor 1918-1940 cand teritoriul Basarabici se afla sub jurisdictia Roméniei, in structurile organizatorice ale asisten{ei medicale populatiei continua si functioneze serviciul sanitar gubernial (numit in ultimul timp “Serviciul popu- lar al ocrotirii sandtatii din Basarabia”), precum gi al doilea serviciu independent “Serviciul sanitar al zemstvei guberniale” (dupa modelul zemstvelor geberniale din Rusia). La scurt timp acestea au fost lichidate, si in 1920 intregul serviciu sanitar al Basarabiei era subordonat inspectoratului sanitar roman. Basarabia era divizati in 106 circumscrip{ii medicale, incluse in 9 judete. 66 de circumscriptii dispuneau de spitale, restul aveau doar ambulatoare. Indicele asigurarii populatiei cu paturi in stationar la 1000 de cameni constituia doar 6,8 paturi in orage gi 0,4 paturi la sate, deci asigurarea cu paturi in localitatile rurale era de 17 ori mai redusi in raport cu orasele. [n 1939 numarul paturilor in Basarabia a crescut pana la 11%, Rejeaua institujiilor medicale era subordonata partial sterului Siinatitii al Romanici, majoritatea institugiilor fiind private, unele find sustinute din contul binefacerilor. In localititile rurale existau numai paturi de profil general, Secjiile spitalclor erau repartizate pe clase. In functie de marimea platii, tratamentul si asistenya medic erau diferite. Tratamentul ambulator al pacienilor la orage, de reguli, se efectua de citre medicii cu practic’ privati, ei acordind asistenqa in diferite domenii ale medicinei. Natalitatea in Basarabia era relativ inalta: in perioada 1933-1937 constituind 36,4 la 1000 de persoane. Natalitatea la sate era mai inaltd in raport cu acceasi la orage, fiind de 49 la 1000 de persoane. in urma mortalitiqii tnalte, populatia Basarabiei nu s-a majorat. in 1920 in Basarabia activan 12 medici-ginecologi si 49 de moase. Din 106 circumscriptii medicale in 57 nu era nici o moasa, asistenta ebstetricald totalmente fiind in mainile moaselor empirice. In 1939 doar la 15,7% din femei le-a fost acordati asisten{a medical in nastere Asisten{a obstetricala in stationare practic nu exista. Numirul total al paturilor pentru parturiente in orase constituia 98, din ele in Chisinau 68 Dintre stationarele ce acordau asistenja obstetricala in Chisinau menjionam 12azilul pentru nagteri al spitalului central gi azilul pentru nagteri al oragului. incdperile acestor institufii nu erau amenajate; lipsea izolatorul pentru parturientele cu febra gi saloanele pentru nou-nascufi. in localitajile rurale nu existau paturi pentru parturiente, Dear unele parturiente, de reguli cu nasteri patologice, erau spitalizate pe paturile generale ale sectoarelor medicale, Salonul pentru nasteri era totodati destinat si liuzelor, iar descori si pentru alti pacienfi. Inaccesibilitatea asisten{ei medicale paturilor largi ale populatiei {ardnesti era inlocuita de “medicina populara”, in folclor intalnim obiceiuri gi prejudecdti religioase legate de sarcini, nastere si ingrijirea nou-niscutului. De exemplu, pentru ca copilul si fie sinitos gi si tréiased multi ani, acesta trebuia s4 se nascd la timp; pentru prevenirea nasterii premature gestanta nu trebuia si iasi afard, si sd nu fie deochiati (inregistrat in s, Pugiiceni, judequl Bender); nou-nascutului i se daruia o moneda de cupru de 5 bani pe care o aplicau pe fruntea copilului; nou-nascutului, de asemenea, i se lega fruntea cu asa-numitul “frunteras” pentru ca si fie dreapta si frumoasa (inregistrat in s. Lozova, judeful Lapugna); dupa nastere nou-nascutul era scildat in solutie de frunze de pin cu adaos de albus de ou pentru ca copilul sa fie inalt ca pinul si alb ca albusul (inregistrat in s. CApriama, judeful Lapusna), Multe obiceiuri si prejudectti religioase diunau sindtatea mamei si copilului, insi medicii nu intreprindeaw nici un fel de masuri pentru cresterea culturii sanitare in Basarabia, Un anumit progres in organizarea asistenjei obstetricale in perioada respectivi a fost inregistrat in partea sténgd a Nistrului. Aceasta era favorizata de cresterea numarului cadrelor medicale; in perioada 1924-iulic 1940 numéarul total al medicilor a crescut de 3 ori, iar a personalului medical inferior aproape de 9 ori, Sectiile maternitafilor au inceput a functiona in toate spitalele ordigenesti gi raionale. in 1925 aici erau 43 de paturi pentru parturiente; in 1925-1926 in Tiraspol si Balta au fost deschise 2 maternitiji cite 25 de paturi. In 1934 numirul total de paturi pentru parturiente a constituit 140, in localitijile rurale au fost organizate 28 de puncte medicale La inceputul anului 1940 in localitafile rurale funefionau 58 de maternitifi (paturi colhoznice). Azilurile de nasteri colhoznice reprezentau un stationar de acordare a asistentei obstetricale, de regula de 3-5 paturi, Aici era un post de moasi care acorda asistenja in nagtere. Maternitatea era sustinutd prin mijloacele colhozului, Asistenta obstetricald a parturientelor se imbundtijea din an in an. In 1924 asistenfa a fost acordati la 8% din parturiente, in 1934 la 39%, iar in 1940 la 90%. Mentiondm ca deja in 1934 in unele sate (de exemplu, in s. Malochis, raionul Rabnifa) asistenfa obstetricala a fost acordaté la 100% din parturiente. in maternitiqi gi sectiile specializate ale spitalelor, pe ling& parturiente erau spitalizate si gestantele cu diverse patologii obstetricale. In aceste stationare era acordata asistenfa obstetrical’ calificati, Pentru prima oara au fost create servicii de consulta{ii pentru femei gi pentru copii. In 1928 au fost deschise 8 servicii de consultafii pentru copii, inclusiv 2 in localitayi rurale si un serviciu de consultatii pentru femei, numarul lor crescdnd in 1932 pana la 13. La ineeputul anului 1940 numirul functiilor medicale in serviciile de consultatii pentru femei si copii in orage gi ordgele a inregistrat cifra de 20, iar in localitayile 13turale 12, A crescut numéarul vizitelor femeilor la serviciile de consultayii pentru femei, ceea ce indicd cresterea nivelului de cultura, ‘A inceput implementarea metodei de dispensar de deservire a gestantelor. Serviciile de consulta(ii pentru femei, pe langi deservirea gravidelor, acordau asistenfi si ginecopatelor. In perioada anilor 1940-1941, dupa formarea RSS Moldovenesti, in domeniul ocrotirii sinatajii se inceared a reorganiza intregul sistem al asistenjei medi populatiei din partea dreapti a Nistrului, bazindu-se pe principiile: gratis, acces asistenfa medicala calificata. in localititile de pe malul drept al Nistrului au fost repartizati medici de diferite specialitafi, precum gi moage, felceri, asistente medicale. Gradul de asigurare cu medici RSS Moldoveneasca era de 95%, iar cu cadre medicale inferioare de 97%, Majoritatea institufiilor eurativ-profilactice, in perioada respeetiva, erau amplasate in localitiqile de pe malul drept al Nistrului, In republicd functionau 103 stafionare, inclusiv maternitafi in localitigile de pe malulu drept al Nistrului. fn 1941 in orasele din RSS Moldoveneasca functionau 81 de ambulatoare- policlinici, inclusiv 30 de servicii de consultatii pentru femei gi pentru copii. Se depuneau eforturi considerabile in yederea imbundtafirii asistenfei medicale in mediul rural. In 1940 in satele republicii activau 20] ambulatoare gi alte institutii curativ-profilactice in plus, in 1941 in RSS Moldoveneasea functionau 58 de maternitati in cadrul colhozurilor cu 261 de paturi. Cresterea refelei medicale, deschiderea institufiilor obstetrico-ginecologice, mai ales amenajarea paturilor pentru parturiente la sate, deschiderea punctelor felcero- obstetricale, obstetricale gi de felceri, asigurarea acestora cu cadre medicale au s imbundtiijirea considerabild a asistenjei medicale a populatici. ilea rizboi mondial, inceput in 1941, a intrerupt dezvoltarea ocrotirii in Moldova, Razboiul si ocuparea temporara a teritoriului Moldovei de citre hoardele fasciste au afectat grav asistenja medicald a populatiei Starea asistenjei obstetrico-ginecologice in localitajile rurale in perioada riizboiului este caracterizati de darile de seam lunare privind activitatea medicilor din judeful Soroca pe anul 1943. Potrivit darilor de seam’, in 1% sate ale judetului se numirau 215 moage empirice, care in lipsa unei pregatiri adecvate, acordau “ajutor” parturientelor, in ianuarie 1943 din 589 de nagteri in aceste sate s-au inregistrat 42 de mortinatalitafi (7%). Aici adaugim gi acel fapt c& in timpul ocupatiei indicele respectiv era, evident, diminuat in raport cu cifrele efective, datele statistice fiind eronate. Asistenta medicala in nasterile agravate, probabil, nu se acorda. In aceasti ordine de idei, este relevant urmitorul caz, In actul transmiterii inventarului, ce aparjinea sectorului medical din s, [zvoare, din 24 octombrie 1943 medicul privat indied cA pentru acordarea asisten{ei parturientelor si ginecopatelor se foloseau stetoscopul obstetrical, speculul vaginal, cateterul metalic, Evident, cu asemenea instrumentariu medicul, chiar contra unei plifi, nu putea efectua intervengii obstetricale. Tratamentul ginecopatelor nu se efectua. In petioada ccupatiei fasciste asistenja medicala a populatici Moldovei, inclusiv asistenta obstetrico- -ginecologica, au fost distruse, in virtutea acestui fapt, nu poate fi vorba de organizarea acestei asistente. In august 1944 teritoriul RSS Moldovenesti a fost eliberat de ocupantii fascisti. La acest moment pe teritoriul jinutului activau doar 25 de medici si 74 de cadre il, 4medicale inferioare. In Moldova au fost repartizati 300 de medici_si personal la un medic revenea 4 lucratori medieali inferiori. In republica activau 44 de medici obstetricieni-ginceologi, 279 de felceri-moage gi moase. in 1945 functionau deja 127 de institujii medicale, 561 de puncte de felcer, moage si felcer-moage, [n orage erau 3365 paturi in spitale, inclusiv 43,6% destinate bolnavilor cu boli infecyioase. in localitayile rurale, in petioada respectiva, a fost atins nivelul antebelic al numarului de paturi; din 1740 de paturi 82.3% erau repartizate bolnavilor cu boli infecyioase, aceasta explicindu-se prin lichidarea focarelor epidemice. A inceput si se dezvolte refeaua policlinicelor, in 1945 in RSS Moldoveneasca functionau 57 de servieii de consultatii pentru. femei, 7 maternitiji si 21 maternitigi in cothozuri; au fost repartizate 80 de paturi pentru tratamentul ginecopatelor. In perioada anilor 1944 -1945 asigurarea cu paturi pentru parturiente a constituit la 1000 de persoane: in orage 1,0 paturi, iar la sate (cu exceptia paturilot maternititilor colhoznice) - 0,07 paturi. in 1945 in republicd in stationare au nascut 77% din femei, A crescut numarul cadrelor medicale. Un rol important in pregitirea lor a avut Institutul de Stat de Medici’ din Chiginiiu deschis in 1945, Cadrele medicale inferioare erau completate preponderent cu absolventii a 9 scoli medicale din republica, In perioada 1945-1969 numirul obstetricienilor-ginecologi in republicé a erescut de 7,5 ori, iar a moagelor de 11,2 ori,Gradul de asigurare cu specialisti respectivi in orage a constituit 91%. In 1958 nu existau localititi rurale unde ar lipsi medicul obstetrician-ginecolog. Asistenta de stafionar a populajiei, din 1945 pana in 1969, s-a dezvoltat yertiginos. La finele anului 1956 toate sectoarele medicale din satele republicii au fost reorganizate in spitale. O daté cu marirea numarului de paturi, se observa specializarea lor ulterioara, Asigurarea populatiei cu paturi pentru gravide gi parturiente in stajionarele medicale in ani 1945-1969 a crescut pe republicd de 2,4 oti, inclusiv in orage de 1,3 ori, iar in localitdtile rurale de 3,7 ori. fn aceeagi perioada s-a marit numarul maternitijilor colhoznice gi a punctelor de felceri si moase de la 21 in 1945 pana la 496 in 1969, iar numarul de paturi de la 85 pana la 1779. Crearea unei refele largi a maternitagilor colhoznice a influen{at considerabil apropierea asistentei obstetricale stajionare de locuitoarele din sate. in 1945 asistenta obstetricala stafionaré cuprindea 3,2% din populasia rural, iar in 1969 acest indice a crescut pand la 99,7%; practic toate nasterile aveau loc in institufii obstetricale. in maternitifile colhoznice erau asistate doar nasterile fiziologice, iar nagterile patologice erau asistate in stafionarele medicale. Pe masura imbunatitirii starii materiale gi culturii generale a populatiei, femeile tindeau si nasca in stationare. In virtutea acestui fapt, numarul maternit§{ilor colhoznice treptat se micgora pan’ la disparifia lor treptati. Toate nasterile aveau loc in stafionarele medicale. in paralel cu dezvoltarea rejelei asistenjei obstetricale stafionare se dezvolta gi perfectiona asistenta de ambulator gi in policlinici a gestantelor, fird de care nu 18a putem vorbi despre imbundtifirea calitdpii asistenjei obstetricale, In republica functionau servicii de consultatii pentru femei, ambulatoare medicale, care acordau asiten{é curativ-profilactica femeilor gravide, att in perioada prenatala, cat gi postnatal, In orase se numarau 45 de servicii de consultajii pentru femei, in localitatile rurale 32. In ceea ce priveste spitalizarea ginecopatelor, mentionim cA numirul de paturi in céitiva ani s-a majorat de 10 ori, iar asigurarea la 1000 de femei la orase a constituit 1,0, iar la sate 0,08. Sistematic se activa in domeniul perfectionarii cunostingelor medicilor obstetricieni-ginecologi si personalului medical inferior in spitalele locale, la Catedra de obstetricA gi ginecologic gi in Institutele de perfectionare a medicilor. fn vederea perfectionarii cunostinjelor cadrelor medicale de pe s ctoarele rurale, se organizau seminar cadrul stationarelor obstetricale din oragele mai mari. Periodic medicii si moagele erau atestati, observandu-se mirirea calificdrii eadrelor medicale. in republicd activa Societatea stiinfificd a obstetricienilor-ginecologi, fondata in 1950 de ctre profesorul A. Cocetghinschi. Astfel, in republica a fost creat sistemul ocrotirii mamei gi copilului, verigile principale ale c&ruia crau urmitoarele, in vederea acordarii asistenjei medicale functionau stationarele medicale (matemitijile), Ele erau de sine stitditoare sau puteau fi diviziune a spitalului ordsenesc, spitalului raional central, Asistenta de ambulator gravidelor si ginecopatelor era acordati de medicul obstetrician-ginecolog de sector, care activa in cadrul serviciului de consultafii pentru femei. Un ajutor substantial il acorda moasa, care impreund cu medicul ducea evidenta de ambulator gi patrona gestantele si iuzele. Se creau sectoare unice obstetrico-terapeuto-pediatrice, scopul corora era acordarea asistenfei multilaterale femeilor. Gratie organizarii unor asemenea complexe, avea loc succesiunea asistentei medicale gestantelor si nou-ndscutilor, se depistau si se tratau afectiunile extragenitale la gravide, le pregateau pentru nastere. Obiectivele de bazi ale serviciului de consultayii pentru femei constau in dispensarizarea gravidelor, profilaxia mortalitayii materne gi perinatale, acordarea asistentei ginecopatelor, organizarea masurilor de planificare familialé, depistarea starilor precanceroase, profilaxia gi lucrul de iluminare sanitari de propaganda a unui mod sanatos de viata. Un compartiment esential in activitatea medicului este pregitirea psihoprofilactica. pentru nagtere, Astfel, are loc etapa protectici perinatale a fitului. Dupa finalizarea sarcinii gi perioadei puerperale femeia este exclusi de la evidenja de dispensar. Calitatea activita{ii serviciilor de consultayii pentru femei era caracterizata de: mortalitatea materna gi perinatalé, ponderea avorturilor spontane, nasterii prema ture, prezenta gestozelor gravidice (inclusi grave, mai ales eelampsii), raportul ilor finalizate cu avort artificial si cu nasteri. Maternitatea include urmatoarele sectii obstetricale: 1. sectia fiziologica, ce consti din sectia pentru internari gi extert pentru nasteri, sectia postnatali, sectia pentru nou-ndscuti; 2. sectia de supraveghere, ce consté din secfia pentru internari gi externari, sectia pentru nasteri, sectia postnatal, saloane pentru nou-nascufi. In ultimii ani se practic aflarea comuna a lduzelor si nou-nascufilor, ceea ce a modificat intrucdtva structura sectiilor respective. 16 seetia3. secfia de patologie obstetricala; 4, sectia curativ-diagnosticad (laborator, roentgen, diagnostic functional, cabi net de fizioterapie, cabinet de diagnostic ultrasonor ete.). in scopul imbundti{irii asisten{ei specializate mamei si copilului erau create centre perinatale utilate cu echipament curativ-profilactic modem pentru evaluarea si corijarea starii fitului $i pentru ingrijirea prematurilor, nou-nascutilor imaturi si bolnavi. Indicii principali ai activitijii maternita{ii sunt mortalitatea si morbiditatea materni, mortalitatea perinatala, morbiditatea nou-ndscutilor, traumatizarea in nagtere a mamei si copilului. Astfel, in republicd pana la mijlocul anilor "90 s-a creat un sistem al asistenyei obstetrico-ginecologice pentru femei si pediatrice pentru copii. in prezent, o data cu instaurar dependenjei Republicii Moldova si reforma administrativ-teritoriali, trecerea la economia de piaf4, in medicini, inclusiv in serviciul obstetrico-ginecalogic, au loc reformiari. Esen{a reformelor const implementarea diverselor forme de asistenjé medicala: de stat, prin asigurare privat. Medicina prin asigurare, deocamdata, nu este rispandité pe larg in re- publica noastra. in prezent functioneazi o singura clinicd privaté “Extramed” specializaté in asistenfa nasterilor, creat in 1998 de V. Friptu. Se creeazé cabinete private care deservese pacientele cu afectiuni ginecologice. Se dezvolté asistena medicali primard, figura principal find medicul de familie, care cumuleaz& functiile terapeutului de sector, pediatrului obstetricianului-ginecolog. La fiecare 15000 de persoane revine un consultant obstetrician-ginecolog. Pe lang instituyiile de asistenjé medicald primard sunt create centre specializate de consultafii, unde populatia poate bineficia de asistenta pediatric’ si obstetrico-ginecologica. Pentru locuitoarele din localitajile rurale au fost introduse patru etape in organizarea gi acordarea asistenjei medicale. La etapa intdi (la sat) s-a creat o rejea de cabinete ale medicilor de familie. La etapa a doua - de sector (la nivelul raionului) - asistenta medicald se acorda in cabinetele medicilor de familie, iar asisten(a stafionard include 5 profiluri: terapie, chirurgie, boli infectioase, obstetrica si ginecologie si pediatric. La etapa a treia - judefeana - se acorda asisten{A medical calificaté gi specializati. La etapa a patra - republicand - se acorda asistenyi medical inaltcalificata gi tnaltspecializaté pe baza centrelor stiingifico-practice. Consultafiile obstetrico-ginecologice in orage gi sate se fac prin intermediul venirii consultanjilor din ins&reinarea seetiilor aviatiei sanitare a Spitalului clinic republican. in perioada moderna obstetrica a inclus gi fiziopatologia fétului si nou- niscutului aparand, o disciplin’ noua — perinatologia — eforturile obstetricienilor yi pediatrilor scdzdnd spectaculos mortalitatea perinatala. La fel, s-a dezvoltat, in mod deosebit, latura sociali a specialitiyii (ocrotirea mamei, planning famil- ial, Mishlormniiete ou Programul Najional de Perinatologie, coordonator — profesorul P. Stratulat, in Republica Moldova este creaté o structuré de asistenta perinatala, ce include 3 ees age | (serviciul de asistenji medicala 7perinatali de nivelul [1] - ICSOSMC), judejean (serviciul de asistenti medicala perinatal de nivelul I! — spitalul judefean), sectorial (serviciul de asistenfi medical’ de nivelul 1 — spitalul sectorial). Un centru gstiinfifico-practic performant este Institutul de Cercetiri domeniul Ocroti Andtafii Mamei si Copilului (ICSOSMC), nur Perinatologic Republican. El dispune de un numar total de 1000 de loce 275 obstetrico-ginecologice. Existen{a specialistilor de calificare inalti, cu echipament modern permit acordarea asistenjei medicale calificate gestantelor, parturientelor, lauzelor, ginecopatelor, La un nuvel profesional inalt este asigurata asistenta medicalé nou-niscutilor. Prezenta sectiilor padiatrice specializate are importanja pentru tratamentul copiilor cu duverse afectiuni, inclusiv pacientilor ce necesita asistenjé chirurgicala. In policlinica Centrului se oferd consulta(ii femeielor gi copiilor din intreaga republica, Centrul informational-metodic de perinatologie UNICEF-ICSOSMC este coordonator al Programului National de Perinatologie in Republica Moldova si conlucreaza eficient cu organizafiile internationale (Organizatia Mondialé a Sandtigii etc,), Rezultatul acestei conclucriri este publicarea ghidurilor cu suportul material al UNICEF-Moldova. Subdiviziuni ale ICSOSMC sunt sectiile de ingrijire continu’ a nou-nascufilor, Subdiviziune a Institutului de asemenea este gi Centrul de reproducere umani, genelici medical si planificare familial (sef— V. Mogin, doctor habilitat in stiinte medicale). Aici in 1996-1997 au fost efectuate pentru prima dati in republica opera{ii de fecundare extracorporali cu transferul embrionului in cavitatea uterini (¥. Friptu, V. Masi Un alt centru tifico-practic mare este clinica municipala nr, | cu un numar total de 600 paturi, inclusiv 230 de obstetrica gi ginecologic, Functioneaza si maternitatea municipalé nr. 2 cu un numir total de 80 paturi obstetricale. Institutiile medicale nominalizate ale municipiului Chisinau servesc in calitate de baze ale catedrelor de obstetrica si genicologie, neonatologie, pediatrie ale Universitajii de Medicina si Farmacie “N. Testemifanu”, Activitatea stiinjifico-practica de bazi a serviciului obstetrical-ginecologic in Moldova a evoluat sub egida Catedrei de obstetrich si ginecologie a Institutului de Stat de Medicina din Chisinau (actualmente Universitatea de Medicina si Farmacie “N. Testemijanu”) al Ministerului Sanatitii al Republicii Moldova, Catedra de obstetric’ gi ginecologie a fost formati in 1945, prima bazii a cireia era spitalul oragenese nr. 4. Primul gef al Catedrei (1945-1947), in perioada de formare a Institutului de Medicina a fost profesorul M. Moghiliov, reprezentantul scolii leningridene a obstetricienilor-ginecologi, La izvoarele formarii Catedrei au fost asistenjii R. Beleaeva, S. Bilinchis (ulterior docenfi), precum si decentul B. Dondas. Fondatorul scolii moldovenesti a obstetricienilor-ginecologi este considerat profesorul A. Cocerghinschi, reprezentant al scolii moseovite a obstetricienilor ginecologi, sef al Catedrei in anii 1948-1971, Activitatea lui a coincis cu etapa de perfectionare continua a activiti{ii Catedrei in ceea ce priveste marirea nivelului procesului de studi, aparitia si dezvoliarea stiingei abstetrico-ginecologice si asisten{ci obstetrical-ginecologice specializate in Moldova. Centrul clu: 18Profesorul A. Cocerghinschi a fost un specialist de vazi in domeniul obstetricii si ginecologiei, fiind un “generator” de idei noi si participand activ in realizarea acestora. Pe lingd conducerea Catedrei, A. Cocerghinschi mulfi ani a activat in functia de obstetrician-ginecolog consultant la Ministerul Sanatafii al RSS Moldovenesti, in ani conducerii Catedrei de A. Cocerghinschi a fost pus fundamentul pregatirii orientate a cadrelor calificate de obstetricieni-ginecologi pentru Moldova, O atenjie deosebita se acorda organizarii erfectionarii procesului de studii, Ca regultat, la Institutul de Medicina din Chisinau, sub conducerea lui A. Cocerghinschi, a fost creat un sistem stabil de predare a obstetricii si ginecologic A, Cocerghinschi stimula inifiativa colaboratorilor catedrei in toate domeniile, rezultatele inregistrate fiind excelente, $coala Cocerghinschi numiara o pleiada intrega de savanji care ulterior au condus eatedrele de obstetricé gi ginecologie intr-un sir de institujii de inyayimant superior din Leningrad, Minsk, Ivanovo, Zaporojie. Este esenjial meritul profesorului A. Cocerghinschi in educatia profesional a vestitilor teprezentan{i ai scolii de obstetricd si ginecologie cum ar fi Gh. Paladi, academician al ASM, doctor habilitat in gtiinfe medicale, om emerit de stiin{a; E. Gladun, membru corespondent al ASM, doctor habilitat in medicin’, profesor, activist emerit al scolii superioare; Gh. Marcu, doctor in stiinfe medicale, docent, care au condus ulterior catedrele de profil ale Institutului de Medicina din Chiginiu. Profesorul Gh. Paladi a activat timp indelungat in calitate de obstetrician-ginecolog principal la Ministerul Sinatatii al RSS Moldovenesti. Profesorul E. Gladun continud si conduc’ Catedra de obstetricd si ginecologie a facultatii de perfectionare a medicilor, este organizatorul gi primul director al Institutului de Cercetiri $tiintifice in domeniul Ocrotirii Sandtatii Mamei si Copilului al Ministerului Sanatatii al Republicii Moldova, continudnd si- | conduc’ timp de 10 ani. Colectivul Catedrei create de profesorul A. Cocerghinschi era in permanenti renovare. Cu toate acestea, baza acestui colectiv cra formata din clinicisti gi pedagogi experimentayi. Bazele pregitirii cadrelor stiintifice si pedagogice pentru Republica Moldova incepute de profesorul A. Cocerghinschi, au fost urmate de suecesorii lui: profesorul Gh, Paladi a educat 26 de doctori si 1 dector habilitat in stiinge medicale. Profesorul Gladun si-a creat propria scoala de obstetricieni-ginecologi - a educat 7 doctori habilitati si 21 de doctori in stiinte medieale; docentul Gh. Marcu - un doctor in stiinte medicale. in prezent in Republica Moldova sunt 6 obstetricieni-ginecologi doctori habilitati in gtiinje medicale: V. Friptu, sef la Catedra de obstetrica si ginecologie, obstetri- cian-ginecolog principal la Ministerul Sanatafii al Republicii Moldova; M. Rotaru, profesor universitar, in trecut sef de catedri; Ludmila Ejco, ef al departamentului de obstetric al ICSOSMC; A. Serbenco; Olga Cemejeaia — gefa sectiei gtiinifice USME “N, Testemijanu”; V. Mogin, sefal Centrului de reproducere umana, geneticd medical i planificare familialé al ICSOSMC; P. Rosca, profesor universitar, in treeut gef de catedra si doctor in je medicale, obstetrician-ginecolog principal al Ministerului Sandtafii al Republicii Moldova. in Republica Moldova se dezyolté cu succes un domeniu contemporan al protecfici nou-nascutului = neonatologia. Catedra de neonatologie a fost organizati in anul 1992 si condusi pani in prezent de profesorul P. Stratulat.Principalul in activitatea catedrei este procesul de studii, ce se perfectioneaz’ in permanen(a, se acordé atentie sporith activitatii de cerectari stiingifice. Colectivele catedrelor si Institutului de cercetiri stiingifice de profil elaboreazi diferite aspecte ale aceleagi probleme - bazele stiinfifice ale ocrotirii mamei gi copilului. Pregitirea cu succes a cadrelor pedagogice stiingifice in republicé a creat premisele editarii literaturii instructiv-didactice. C&tre cele mai timpurii se refera urmitoarele lucriri: monografia M. UItem6epr “Yuene xecruyns npusiia Opranv3gaps acnerenyeii obcrerpHkane - KUHEKONOKMYE Ma caTe”(1958); traducerea din limba rusi a manualelor; B, WH. Boawxuna “Manyan ne o6crerpuk3"(1967) - translatori grupul de mediei: Marcovici A., Nacu L., Prodan T., Semeniue E.; HW. @. Kopaanna “Manyan se o6ctetpuxs"”(1970) - translatori Prodan T., Semeniuc E., Nacu L., N. Scortescu, A. Pripa. Primul manual de obstetrica in limba de stat “Obstetric” pregatit de un colectiy de autori (Gh. Marcu, Gh, Paladi, P. Rosca, Ia. Metaxa, L. Bucdtaru, N. Banaru, O. Corlateanu, ©, Cemetchi, 1. Dundiuc, A. Duca, I. Hliev, M. Mogneaga, A. Musteata, O. Popusoi, M, Rotaru) sub redactia lui Gh. Paladi a fost publicat in 1993, Primul manual in limba de stat in domeniul ginecologiei “Ginecologie neoperatorie”, pregatit de un colectiv de autori (M, $temberg, E. Gladun. M, Rotaru, V, Friptu, V. Mosin, N. Corelcova), editat in 1996, a fost destins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova. Autorii au dedicat lucrarea memoriei lui N. Testemifanu, rector al Institutului de Medicina din Chisinau, ulterior Minisiru al Sanatafii al RSS Moldovenesti, care a avut un aport major in pregitirea obstetricienilor-ginecologi si in organizarea sistemului ocrotirii sinatapii mamei gi copilului. Manualele nominalizate precum si alta literatura didactica, elaborate de colaboratorii stiintifici in ultimii ani au contribuit la sporirea nivelului de predare a obstetricii gi ginecologici, cit si se folosesc cu succes de citre obstetricienii-ginecologi ai republicii in practica medicala zi de zi, Particularitatea distinctivi a activitatii stiingifice a colectivelor catedrelor de obstetric si ginecologie este tendinta spre crearea unor contacte stiintifice cu catedrele gi institufiile de profil din spajiul ex-sovietic. Asemenea relatii fac posibile cercetirile stiintifice complexe, discutarea rezultatelor lucrarilor sliinjifice, ceea ce se interpreteaz’ ca formA progresisté de colaborare stiintificd gi majorare a nivelului lucririlor efectuate, In Chisinau s-au desftisurat forumuri stiintifice de diverse nivele, inclusiv dou congrese mondiale (XIE in a. 1969 si XIV in a, 1983). Acest fapt demonstreazi recunoasterea la nivel mondial a realizirilor stiinsifice ale savantilor moldoveni in domeniul obstetricii si ginecologiei Din anul 1998 in republicd apare revista de popularizare a stiin{ei “Buletin de perinatologie”, editatd cu suportul material al UNICEF-Moldova. Revista este inalt apreciataé de medicii gi savanjii din {ara, cat gi de peste hotare. Pana in prezent au vazut lumina tiparului 14 numere ale revistei. Aici au fost publicate materialele la ecle mai actuale teme ale obstetricii, ginecologiei, neonatologiei, pediatri urgiei pediatrice. Evident, materialele incluse in buletin contribuie la perfectionarea cunostintelor cadrelor gtiintifice si didactice, precum si medicilor practicieni, iar in ultima instanté la imbundatafirea asistenjei medicale a mamei gi copilului, 20