Percepfiile pot fi, intro oarecare misuri, altcineva ~ dumneavoastri si cu mine suntem de acord c& acolo ‘e un copac, dar dacd eu spun vid un copac acolo” si dumnea- ‘voastri nu Vedeti nimic de felul acesta, vefi considera ceaca hat din 1050, Prienee etal pacers nn i i eae revedea cind vrei. In schimb esti n lor: acestea se manifest a Bee etre oc ciedn tu. jun mod de a halucina, se numeste uneori pseudo fn care halucinaie nu sunt proiectate in spatiul , Be caoiel tar wpe ce inci: Dar sce alison stole fale halucinafilo: sunt involntare, leg potavea deal sau cur nenatr, sau - bizare, destul de diferite de imageria vizu- ps peste iluzi sau percep ero- ni la chipul cuiva, nu vid decatjumatate ‘eronati. Distinefa devine mai tkimele edteva zc dean? Aceat noasee din capacitatea de a objine imagini ale ereierulut ‘monitoriza activitiie sale electric si metabolce in timpul halucinafilor.Tehnicle respective, asociate cu studi eu elec- ‘rozi implanay (pentru pacienfi cu epilepse intratabil care ‘au nevoie de operate), ne-au permis si definim ce pr din ‘reier sunt responsabile pentru diverse tipuri de halueinai De exemplu, 0 zond din cortexul temporal inferior drep, m= plicati in mod normal in perceptiafeelor, dace activat in chip nefirese, te poate face si halucinezi fee, Exist 0 zon ‘corespunzatoare, pe parteacealalté a ereerulu, care en mod ‘rma oot cd eitm-zona pentru forma vile telor (visual form word) din gras fusiform dae stimulaté anormal, poate si dea nastere atate in mod separat, nt carte care si se ocupe exist fir trup? Lipse de mate- ee pent i mu pot separate devia or into = cultura pe care o cunoastem a cutat ‘modificat sau de eircumstanele exteme ale celr ate : pp care lea folosit, mai inti .lor lor, saute la isipirea neice de ce inconjoar acest subiect. In carta aceasta, prin urmare, ca la un fel de. antologie a halucinafllor, care descre expe- halucinasilorasupra celor care le au, pentru psihatr so consult, dar se iteba dacd mu ‘era de naturd neurologied ~ Alzheimer poate, sau un a cerebral. “pean ‘Cénd am sost si am salutat-o, am observat cu surprndere ce Rosalie era complet oarbi ~ asistentele nu-mi spuseserd nimie despre Inerlacesta. Desde edfiva ani mu mai vise n= ‘mie, acum ,vedea lucrur chiar in fae. re Ce fel de ueruri? am intrebat-o. — amen in haine orientale! aexclamat. care ure gi coboari pe sei... un barat ‘spre mine gi zimbest, dar are digi Sianimale,Vido sent uo cide ab sings = 0toate staiele aleaorien- eau gi PPeeiteastret ct scans Sean ens /cumva era pe cale si-s pir mingle -0 cu atentie pe Rosali, dar nu am descopert Ua aproduceen regenera le pl scopice Cando ball de oe Bea a ilcroscopal si bit, cite psologie gi in cle din uri, ete auzit ed bunicul su, Chars Lalin,fepuse de seama complet John Locke nal iu Bseu asia inter 10 ant rh mie dnd price informa de a sin. Aces, ‘ioam asp tne nasi seoluli al XVIInceput cu ceva ce semina cu o bast alba. cu cite wn rs nbn cr re cle |) Hats wa mip. fhe cl se ita In un perete, ln paul sa ot In vr Datta scoperes toate obiecile oboe din indore re perfect lei yf nici un moment ma creat ch eita Ce gontilom chipeyi vi insojesc! De ce mu maf ink yet?" Numa ch nee ce as jrat cleoin fecare dinte clr. ...] Batista i urma mig. ‘of se ita Ia un perete, I paul su or la veo ‘acoperea tate obiecteleobisnute din incipere, Tid sn ei un moment nua crezut cl exista chips vt fsa! De ee wu mia ed inerele fete au jurat cele mova ore mai trzi, in stare de yo, deshiratat,aprpe in d Au bigat-on pat sia adormit adinc. S ‘urmitoare cu viziunileteibile de oameniisnind Incipeii sale, viziuni care duraseri trezecissase “Apol a Inept i se simtl cova mai bine sia reust be petrocce a cel moment instru pe un tints pe Internet o descriere a sindromului | $d dea ciite un exemplar asistentelor din azil,, Tn decursdeciteva un, vie sale au rescuin ompexita. ‘Visitor si, te, dar nerayina, eran neo bre, es puts oameni senind ji afernduse pe paul stu, saa yvennd Hing Pat apenas prvi ie og le ‘Con cestepersoane pizeau si recunoaseh preena, dei tle fate dnc mod piace coe) into nogpte, povestet el pe lor ee, am fst pe punt fi cleat in pctoare deo eltcada de boi; dar pstindusn cup formas neti, n mare inghesial, au ect co toi fhan dine ee ind al ‘i al un vapor Ni ast, cw coz eB ‘esl de dla coh um te. © doamni in varsti, cu degeneres- ef sunt interesat de aceste lucruri, mi-a oi ani de deteriorare a ochilor a vizutnai rau uneoisiditoae sis pu ‘agin pe care ocitea, sau pst os ce seria. Halucinajile textuale nu sunt a efyiche, care a vizut sue de pacien} cu ‘Deyi Arthur nu mai poate ‘virate de cétiva ani, se intreabi, avatimarea este nu la och cla niveluri sistemului vizual, mai ales in zonele corticaleim- vizuala — lob occipital si proiecile lor si temporali-, asa cum pare si se intimple in ‘$4se ani in urma, cand cortina bej din dreptul scenei ut si fie brusc acoperiti de trandafirirosi~ tridimensional, : _ decit o pagina de text. In notapia muzicals, nu sunt doar notele in sine, run setdeinfrmati fare compace, contin smb yo. ni mele, acetate ee Preps pest acti a coho pce tdrziu apare o tendinga spre halucinati, ca ‘fe pedgpod la talociai cu noe cui muzie este, sub aspect vizual, mult mai complexs rd pregtie special in domenie gi chiar ‘halucinafii cu notaii muzicale, 358 che. Into srisoare pe care mia adresa-0, a muzicd crete Zelda are deopotriv ns Cele simple apar cind cites, sere ‘Unul dintre medic ei -a cent si pe care le are, pe operioadi de tei ln imp ce scriu pe aceastl paging, ease ac ciramizile, sau sindrilele, sau i fie Alor de diverse culo emai complexe pap cui de apartamente~ sunt fecrent undeve cv masina arent sma de acum sas ani), Oda eo sos acopert cu ziad lial rural fur fn alt ia vat 99 ind plcam dea escent pe capo cial inil Pik nn gore, sind s- ntnit cu postr pe alert cir in are 0 priveam, nasul-a tot cescut ping cénd a pe fac. Dupcteva minut, in wreme fafa i-arevenit la normal.* obiecte duplicate sau multipliate, si oi Filmele, chiar sla televizor, po conde pa a tarna din jr in-o maier8non-vizulsy “Merabet era au fost de piere cf Balcinaile relate gg ‘subiecfii lor erau in toalitatecomparaile cu ecle tite de pg, enti eu sindrornl Charles Bonnet, ezutatcle lor le-au ind ‘ated simpla privae vial et sufcienti pent acauza cpg3 Dar ce se intimp exact in eteierul acestorsubiecti exper. ‘mentali~ sau in creier piloilor care se pribusesc, desi cer complet senin, al eamionagiilor care vd fantome pe sosee ‘pustii, sau al prizonirilorcare, pe intunerc, privese fora i. ‘nematografl? ‘Odati cu dezvoltarea imagisticiifunctionale a creieruuiin anii 1990, a devenit posibil si vizualizim, macar in lini mas, ‘cum rispunde ereierul la privarea senzorialé ~ si, dacdai nore (Ge sti bine cd halucinaflle sunt nestatorice, iar interior i aparat de RMN nu e locul ideal pentru experiente senzoiale delicate), pot chiar surprinde corelaiile neuronale ale Unasemenea studiu,realizat de Babak temporal inferior, in Ainsehimby ind is-8 emt sg {npluso activare important in zonele artista doar halucina) Aceasta a arta impede, fiziologic, imaginile mentale difea radical d viauale. Spre deosebire de processle ale imaginilor voluntare, halucnatia este direte,ascendente (bottom p), uno regi ‘ventral, regi care devin hiperexcitabile fn senzorial obisnuit, ‘iu numai privare vizual ig orice tactla, proprioveptiva, aSoh eEew aaa pr aston, va ‘simama stand pe rum. Am alergat spe lesley Gao jung tri ania de it, dar cin am ost coo sam Top Te povesese ce necazur avear, doi osmeni ttl se erm seminn ss aa mena a Rincon Fou i raturile sale ex din Hawaii, cu temperature sale situngite ore de monotni, in condi curplit, poate sof ‘Met o sured bogati de halucinafi, cam cum se intimpla in file de treoere ale nativilr american. Am vizut-o pe Madame! hhawaiiand a volcanilor si focului, cel putin o dat in os se dea jos. Clad aces na Cir insite den jo tat amie poet ‘Shermer, I findul su sporty de sien ital in timpal unui maratn ili du ‘spol inrubrca sa din Scientific American: La primee orale diminei de 8 august 1983, sosea pus de far, spond de air Inate cu lumii puternice ma epi me fot rapa, Creu etatrere a i in nag mr 50 de mint, daca mam rept pe yosca, aio despre ce se petecue inkuntal navel ‘pi fos declangat de ips est gd ep Taser nana pe bela #3 de or, 2 026 de Kilomet ail de a Race Across Americ, o crs care stb jn croiam somsores drum de lngl ysl, ‘de suport ee mica cat em cu fa ia asp chip a tris ia o pau de soma, nae momento leptin seriall TV dat di ani 196, colcatt in isl meu tes. In sera fig onl Pin, copind came ade incwplicabil, degetl mie inkpent. Bre, men Sau transforma in extteet stam lat la nei dpe upd un pai de somn, halucinaje, dain monmiros, chiar dac8suntin at sunete sau peisae. F un dar neobisnuit, a5 eu jon C. in 2011 pare ch font pane di and a ts [.-] Das, spe exempt nde Meats In bunica me de lt pleat, im pot ami Timediat pura de fa pe cae flose, co conten errant aproope perfect. Dac sri ui desea Mya fore anume, sire mele lfactive prod te Ais can ge ot rn pe ‘Fagen: pnt a proce eft, webuie simi amis ume cae aif legat de trandain. Am consider in eta a seas capacitate normals 5 sbi in adolescent am oO rnde pte feact por aisles Aco sider un dar nemaipomenit al creicrului meu. tmiosului smu se mai putea baza pe nastl si ea de dingnostiare- Aut ns noo ln a ped aoe Sisco ro esate ae ‘ mirosulu -anosmie, care fecteaz4 probabil pnd la S% din populate ~provoacd multe probleme, Cei cu anosmie ma pot ‘mitosi gazul,fumul, mancara strict; sunt coplesif de anxie- tate social, nestiind dacd mu cumva emand un miros ut. Nu se pot bucura de mirosurile plate din lume, si nici de aromele ‘ai subtile ale man ‘ sult gi de miros)! ‘Ams despre un int amin Qa funda sova cu o palérie. Acestas-apiedut ‘mirosului in urma une lovitur la eap. (Tactile‘Sensibilitatea cresuth a sisemelor senzoriale atuni cing ‘srau pierdut stimuli normal de vedere, miros sau sunet nese {ocmaobinecuvintareipsith. de orice ponoase, pentru cd poe duce la halucinafi vizwale,olfctive sau auditive ~ fantope fantosmic, sau fantacusis, casi folosim nist termeniinveci, ‘dar util. $i aga cum intre 10% si 20% dine cei care-i pend | -vederea sufera de sindromal Charles Bonnet, un procent simi intre cei care-sipierd simul mirosului tliesc echivalen Jui olfactiv. In unele cazuri, aceste mirosuri-fantom interia _— inurma' ‘nor infectii sinuzale sau traumatisme la cap, dar uneort tmigeneeilepsc parknso.sndrom (PTSD. Post-traumatic stress disor su Sescmo isterectomie In var, dar ju reves toe de Plates la cure de bl, ma pli de energie, Par uni mai tei era ne (ch, dar era inhi into carer avi de =a ea 22 Ect” Pe Sone : oe ae = area Anumite mirosr a displ complet — fursecun, curcan la capt, gunoh,maging. Singur peste pe care il mai pumas, Sela cae A hepa 2 ins some fe “aptiming La incopotl hui dcerbric am luat mas in sitet A tra hale co are ate, da ia pri a cu excep ap haps mineral mio aso Cig insl o beau degajati, aga cd m-am gandit ci paharul meu nu fae ee dpeeie nas rkaipt creche ca " lptiodnd. Trafic mirosa ait de ru, ncitwebuia st fer Bes din cast, flceam ocolri lungi casi mA duc numai pe ag | pietonale I lecile de Pilates si de balet. Vin! mirosea dea fo. gla fl dunes oricine se diduse cu parfum. Mirosul cafe de {Brinda in legit mune pare faze in cae simeam ete ul ta me de ‘aide mai multe orp 2 Dp etn a inca treceam + divert scum pues, {no sngrt 2. Uneo, un mis ou sper rw mai glseam. Experena vara: uneor le it fi clnd leg avea Viste aba se gee ad ‘mai subtle i rimanfndelng,uncor abi derbi ‘Uni au alucinyia un mizosamume, care poate air rete simul olfactiv dup ocraniotomie,mi-a srs ef tia wnoor ‘ruse i2bucniri de mirosuri care erm plauzibile ey ma toma precise fat de ce isi amintea c& simfise inainte de piereres sufert. Uncori, cesta nici mu estan de fae: er Ne reoovam boc i int sear sa sigurGa none oo dere) soe eas :lal de ling ZUrich, a acordat 0 deosebitg sutelor de pacienfi schizoftenici afaiig ‘A ineles cd ,voeile™ pe care acestia le auzeau, orcit ra strins legate de strile lor mintle de uzile lor. Vocle, seria el, intruchipau toate caznele si pai. *] gi mai presus de orice (...] cu puterie patologice ‘care puseser stipanire pe i. Le-a descris cud r ‘sa monografie din 1911, Dementia P of Schizophrenias: ¢ [--] intreaga lor relafie transformata cu lumea de Bleulerscria: Aproape tot schizofteniciispitali ‘«voeiy." Dar a sublinatfaptul c& reciproca meade ‘auzi voci nu denotd neapdrat schizoftenie. fn ‘ns, vocile halucinatori sunt aproape ‘ou schizofrenia — 0 conceptie foarteescopei alunite In International Cons, the Sane din 1894, era ex rit eurnchet a ingen Ia metou $i urmindole, vis ino einduat. privinja vortor halucinatoi. Aj see tune cid pail‘Auritulvoelor se intimpldin orice culturt sist un uy efrata | s-a acordat o mare importan(s - zeit din mitolog react le vorbeau adesea muritonilr, fa fel si zeii din marie Trani monoeist, Voeile av 0 importan(t deoscbih din aes iI mai mult decit viziunile, penta plicit sau o comands in ‘seama unor forte supranaturale: zei sau demon, persoane care a voc au organiza oil elrptul dea ai voc, dea 6 ‘rivial sau patologic, Aces ia i Philip Thomas 8 vorbesti de umul singur e ceva elementary clei suntem o specie lings; mare psholog ns fe eindea ck iscusl interior rao premisb nec cre aetvitii voluntare, Eu vorbese eu mineinsumi, ‘mul fa, 0 mare parte ale ~mi musa {rai lsat ochelait", ma incuraje (Pots fai), {Ce eautd main aia pe banda mea) si mai (CE gata"). Aceste vei nu sunt exteralzat; ma Dar odati,cnd mi aflam in prime} ‘un munte cu un picior rit, am auzit voc" pe cand fiices escalad in Anzi, avut dene. cazind de pe o magne de {revasdadincS Cun piciorrupt. Sa supraviefuiasca, dupa cum povesteste in Touching the Vig, Soweccaamesnldesh noe sietcondce ‘Ealing, pal, uncer linge ist de vat. ite, eng " fclo, cures raga stn, acceptnd ce Wcbua st cee | -FBdac bum stapes o for intunccats cares ai -peoe coma tmea.O voce din cap mia spus cb asta era devi ‘bind pein confi din tea ea cu sunt su rece roa. thm de pared arf fost dou mint in mine, care st cond pea Voces era ear, toast si autora. Aven Intoteam Fe ‘ sculam cind tm vorbea i didam curs hot ae imagine eg ‘ust amintr i sperane, Ia care participam int-o sare ex ‘weme oe mi supuneam comenzlor voc Trebia Ta ghefar.[..] Focea mi-a spus exact ces fai {in vreme ce mintea cealatisrea in mod: [Lo] Focea si ceasul ma indemau st mi fare radia dela ghetar mi opea, nto Soe Sen oeeon eee See ‘Amenintarea Ia adres vii poate si vind cutout cl nu puter cite acer de ui au fot q ove penn haces meta Paes tea Liz in urma destrimait une elait smoroase, a fimas deznadijduitd si cu inima franti, Pe punctul de a inghifi un pumn de somnifere si de ale da pe git cu un pire de whi in haine de secol al XVII-e, care a palpitcdtea sec spol a dsp. O scant da ins coplesit-o. Desi Liz stia c& voces aceea itpwn of the Bicameral Mind, specula c, {oti oamenii auzeau vori ~ iéreapti a creierulu, dar percepute 3) ea find extern si luate drept {n urul anului 1000 .Cr. constiinjei modeme, vocile cute ca fiind ale noastre problemele de auz si poate f agravat de fare delirium, dementa, toxncle sau i ‘doctor, propria mea experienta cu parkinsonula de-a face cu pacientii pe care i-am deseris 1a viaga, care nu aveau parkinson obisnuit ci nult mai complex. Erau supravietuitorii epidemic Tau" Trasa in ae contur inv ‘tc pos in main obiectlfatomatie La Gertie C, halueinfile tad Ia L-dopa) era mat pujin prima doc a Jevenit foarte agatha fare se indreapt spre mine, ml inghesuie™ nea fee ca niste mist care apar si dispar, U _extatic gi exclama ,ce copac frumos, att de {Se umpleau de lacrim de plcere, Spre deosebire de acest pacienyi parkinson obisnuit mu tree de obice prin pind cGnd nu au luat medicaja timp de mai Deja in ani 1970 aveam cftiva asemeneatotus psitotie™ ___Simte adesea cf se afl pe punetul de a haicina si ‘impins dincolo de acest prag noaptea, sau daca eo ine incl angel peal nen eh de yiluzi, cum le spunea el. Puloveril meu albastr, ‘pen scaun, a devenit un animal himeric fioros, cu capa ca gy BOALA.SACRAY 137 bo srodus consul de marijuana ar scam eset un nivel lero, probabil veo sss pe mn cdtvascunde ids senza itercars vt fe cu cep inno" o seu rene, reervsc-arficom in nreall Sogn dig ‘sta smtp aesr scr seu imple sete pec plac rtd ee hme Sam eunoscut-o pe Laura, mi-a zs 8 avusese intotdea- Cd cul bogs, pe care lamina cu urn san eat pe majoriatn Set .geopaice, con eae complexe. eds ct alucinaile vale sa pecae leaves in imp otaculor era inspite fileaclor vse. fre wc pela nice era Chicago, unde lonise srablocef. Majoritatencrizelor elo wansporan in acest ‘Chicago de vis — a desenat harti cu el, care contin puncte de ‘Gest eae da in cae topografiae bat moditcal Alte feajeonic se envea¥ In jurul uni deal dna ors, unde femiversnte ek. .Proj de citeva seconde", mia .sunt feo nsn vis pe care am avi, in himea ace vi, Halling galt oc. Locurile sunt «familiar, dar na exit sia ‘Alpi devs, adesca retin timp tacurlor,este ves mdifcaa unui org! dluros din lala unde oct 8 ene, Ma exist unu,infiositor:,Sunt cu sora mea ea Istpeun fl de pla. Suntem bombardate. $i mda fea. {Mer omen in jur*, Uneori, spune ea, peisaele se ames- i = ‘un deal ajungind cumva sa se transforme intr-o A xi imotdeauna componente emotional puternice - Felssentriasn, de obci- i acest emotio pot donna Tara oe nuativ cincisprezece minute ‘dupi criza in sine. ae “Toate teste epsoade strani. Pe una din hale * Toate astea ma sperie. Va rog, ajutati-md in orice felpaver 1+ ice cf ada wn milion dea roi, Males! me dla Pe, Mulch 6 Pte Oat ch ee UM see eet to de Conn, at inp 9 a poral sre oral sad sub contol teat In carta sa din 1881, Epilepsy, Gowers a dat mu de aut sensorial a Yemarcatc8avertismene oS fete era fl comune proc ene es eet Sine poiefisi spunea cud yon suet eto ae _Jiuitar.fognete™ si, uneori, halucinai auditive maj ce rar imate. (Muzica poate fo haluinegeg simuzica reali poate declansa un ata. In Micicofta an ateva astfel de exemple de epilepsie muzicogend j= Tnerizele complexe partale pot area misc de mag si plesit din bose, uncot inotie de stat Laken Fatucinatile olfctive, fe singure, into aur naa parte dint-un atac complex, pot apirca in divers ome, um le-a descris David Daly into recenzie din 1958 ae Je a ea an pun ed Yo Se ec. Es nang em a a cp, a ic seme 2 iagind ope send am a pa, lad mam ee ae a etn de agers cre tena mart PA ‘cu genunchii sau cu tendoanele poplitee. = er tent eran cotexu sera rt in col arlene Ho fee Aghe2 TN jean care m-aclutat in 1989. Mi-a spus nc gin dcembri I9KEcU0 Oi pe i al sferea de mises dae Secreta et mien as! aes si ‘vizuale erau diferite de data aceasta: sg Das umind peste to, [...]lumini tremurdtoare, ta ager (2m lnboratra i Frankenstein [Jar eaten nu au disput in cdteva minute, asa cum se ule sale igragur de mirend ct au continuat q iApoi, duminicd sear perturbaile ci vizuale sen mia complexe In partea de sus cémpuli ate dreapa vito fori care se contorsiona, 68 nes nh neser cu galbe, cil cing" nsf de Set bene incandescent, ca aun spetcol pe Broadway, ‘idsindu-se gi coborind, aprinzindu-se si stingandu-se, fri ee Dei doctoral asigurat-o ci nu ea decito ,migrend tip luce ra cut dect i se nriutfease8. Miercur, {ede bale prea s8 migune de furici,(..]erau pinze de an pepereti gi pe tavan,(...] lumea prea si aiba caroiaje Ae Dou ile mi iri inset ab burs de ‘Feveptie majore: ,Picioarele sotului meu ardtau foarte scurte, ‘tinbe, canto oglinda care distorsioneazd. Era caraghios. Dusuama fost att de caraghios, ci, dimpotiva inf ‘alr cmp capa Toft erau, lpeau pri in ft, iar ochi exist o intunecare i ‘shilor~artan grote" as Tiemann ti Masinile prem si--sped bruse dein Marlene s-atestat cimpul vizual fluturindu-si de- fecare parte ia descoperit ci nu le putea vedea in162 HALUCINATIT reap pnd end a weoeau de lina meding tonal yederea in ature dreap =a "Abia atunc, la citeva zile dupa primele i i snvestigats medical. O tomografie computcring pe ty area Weald o hemoragie masiva in lobul occ’ eee ferapeutc, nu se putea spera decitc& va existag yy ‘Shnpomelar sale, vindecare, fe adaptare cut up edteva siptimani, halucinapile si storsiun a ‘uate, eare se limitaserd, in linii mari in partea dre ‘e air sk spurt, dar Marine armas cu seam dees ‘ize Pteavedea, cel putin int-o parte dare uh emp at oct, ares a gan fn stare sd infeleg ce vedeam. [...] Trebuias-o iu nce, ae an a cat ovine. Velen cnapnta uw tae vein Fe pateam pune cap I cap. La ineeput, mse fon fo ascent» [] nainte fsesem 0 cititoarefoae rp ‘Acum eiteam ince, Litereleartau diferit" wind se uta la cea, aintorvent soul, sete ‘reugea s&-I citeasca™. a Tr afara prablemelor de agnoe si alexi vzuale, Make era coplesit de tot soil de imagin care nu se aay ib co Siharsia La un moment dat a vizut pe stradaofemee in {at intro rochie rosie. Apoi, @povestit ea, am nist Femeia,apronpe ca'0 marionet se migcaincolo nest Capitasco vil propre... imi dau seamac seem in stpanire» de imagine”. ‘Mai fineam legatura cu Martene din timp i ing revdzut-o el mai recent n 2008, In douizeci dean Up sufert. Nu mai avea halucinafii,distorsiuni peroeptusle sso ee yest" 1 modi pesepuale arene 0 eeu 7 ssi et Tene Min aceident vascula ic ‘in lobii occi- a ina ae A a nana lige om pan apa, 2 vO oa teva zile in iulie 2008. dono tana dn ail sme nam ipreund de uli ani st 8 SS ness ea geen Na neat Gack pote nb ah oul vote an +2 ta ga Dana sus sit one ve veers ca pare a coperind cd ae o hemianopsie singh teler argente Aco au descopent oka fibrilatie eye CT si un RMN a indicat o mick 2008 ts tel opal dep, probabil rez uns ea Tesnge dnote Abia. sae de oar, musa Dot a vazt,octogoane co cere si wera pe ang mine ca 0 pelicul de lm, octoy cru wansformat in flg de pads hexagonal”, Pe 28 ‘i, a viaut sun steag american, intins, cain bataia vantului®. Pe 26 ue a vizat puncte verzi, ca nite Dilute, plutind in sing, cae sau schimbat in ,franze ca de arnt alunite (Cnd nepoata ei a remarcat cd in Canada se apropia © ec rurzele incepuser8 deja sii schimbe clare, epee eatin ore Aces: ‘ed ea 6 pln de halucinati vimale complexe, incla- tam -edmpuri cu sinzienc",urmate de parte, mltiplicaté, nd nepoata cia viifn ziua aceea, mitusa Dot i-a spus: peste altul ca intr-o pelicula ee Berit iio ce abbr cerau originle lor pana cfnd nepoata nu ia folosea un abjibild care infftisa un alee tak Siac atune\ end fi trimitea mitusiosctisoare doen sta fie tual, co reproduccrea abibilduitor pecan °2°iy Je vzuse, dar acum multiplicata. ‘AP Mit, ‘Marinieii au fost inlocuiti de ,cémpuri ew re oa fstfel de stea foarte vizibil cind o consultase, ser, bn $o,,vadi" eu orele, dar nu multiplicat,ca pe marines Pe ei dorsal oe a eel meen aurii de Criciun, Clopoteilor le-a Tuat loculo hal iin poztie de rugiciune. Apoi a vBzut pesca waluri, o soend pe plajS, in care pescSrusi fi futur aig, (Pind in acel moment, pae-se nu exstase nici un el de ies fn imaginile ei; vazuse numai imagini statice trecnd pris t ‘a, Pisirile in zbor au lisat locul unui ,alergitor ge inte toga, [..] arta ca un atletolimpic.Picioarele li semixu, fa fel cum si pescdrusii dideau din aripi. in iva umes ‘vizut umerase, unul peste altl si inghesuite ~ acess afe, ultima dintre halucinafile ei complexe. Dupd zua acee.2vnt doar dire luminoase in stinga, ca in wri cu sas ile, lars 4 fost sfaritul a ceea ce ea numea ,odiseea [mea] vz ‘Musa Dot nu era asistentl, ca strineposta ci, dar ett ‘multi ani ca voluntara in azil. $tia cd avusese U? mic acibat vascular pe o parte a zonei vizuale din creiet. {njelegeastiat cinaile erau provocate de acesta si cl erau prt ru se temea cé-si pierde mintile, Nu a crezut nic oil halucinapile ei erau greale, dar a remarcat 8 rp diferite de imaginile pe care le vedea de obice ee fate mai vu eolrae si, in mare pat, independem ca rani tcl sale. Era curiast i inigal aa oa a ir pe misurl ce apdreau sia nceret si as onl fc sencha dc spre ale sos Men sinepoata cs ie nce man rca ss ul er ln email isn oer ecvenahalucnairet—de fap ede A id Kr I comple, i aot inom co ie dea cist. De pared au ureat in ereir, i cin non" pune ce Er supine ln spk aot ze plea sts mode i fome sila evra > ranformad in fli de Apa, pete runze psi linc Abner in dow spb Pe halcinai cu ceva ce vizuse cu seu wreme vist Iui David purtth de neuolog st absibilurile i A rearcat © vendit ce wmultipicae = me sam denareie camp del, otogoane une am gods, rane, pseu, 7% dcop de Cricion fe mle ale abpitdurtor cx mesinan. S- neat er bern colic fervent care se aga de cteva or ze wean ro in halinafia cu mail fn poe de eda, A rato fel in care fronzleargiti pe cae le aaeepau transformat instantaneu in rosu-maroniu cand paaa ei a zs frunzele isi schimba culoarea. Bani ch itor elimpic fusese provocat de faptl cl se apropiau Fosle Olimpice din 2008, cu multe avanpremiere la elevizor. Pemine mea miseat si m-a impresionat accastd doamni in vin, curoash gi inteligent, chiar dac8 mu era intelectual, ‘09a observatproprilehalciaficu tia calm si atenfie by sili se ceari, a pus practic toate intrebarile I care s-ar sium neurolog. dist hipiers uate din imp ize numa wot a vascular sau a altei vatdmar, e posibil si nu fii constient st fap, Neurologul Monroe Cole @ devenit constient cBTn ziua care a urmat operatici, Cole @inceput sabia, cinafi in jumitatea oarb a cimpulti s8U Vizwl, cu camey, (pe majoritatea ti reeunostes),cAini sical Aceste spar ‘au napsimantat; se sigs, Janeu ise roteu, arse Jorera neclar*, Adesea avea halucinai cv un ,pone! cu cand cuibarit pe brapul meu drept’ a recunoscut pe poneilnepy. {ei Tui, dar, ea in multe alte halucinafiile de-ale sale, cul cera gresiti", A fost in permanent constient c8 acest vir: ‘rau ireale. “tun articol din 1976, neurologul James Lance aofite deseriere detaliatiatreisprezece pacienti hemianopsicigiag, bliniat 8 halucinafile acestora erau nfotdesuna recunscie ‘caatae, fe si doar in virtutea absurditii i itlev {esi hipopotami care sedeaualituri, pe 0 per, viziui cu ake i sau soldafi romani int-o parte etc. $i alli medic au oft aavvaete sire; nici unul dine pacieni lr a cof ‘vreodati aceste halucinafii cu realitatea. o frre in stngn sa “ear fists nici solo. Tough rare clad ite pale ee latua sting’, Dar ful si afimma edn ns otros Goda sth onion Ca aay en ace aa pleteze™ perceptia lips’. 41899, Gabriel Anton a deseis un ‘Rein complet orb din cauza vata de aun accident vascular care aft lmbele emisfere) nu sunt constiengi de a ‘cin pot f normal minal neafesta {ar isisté ci pot vedea foarte Yedes,plsind curajos in lcurare i pr percep nturstingt or, dar sustn c8 nu lipseste nimic, chiar dack, te, Pte Hn are convngior cise int-an seman Geese aaa (Gli cnt vitdenatd exlsforadreapth a creicn, cant mt ef poate vedea la fel de bine Aiba indeosebi legaturk cu simul identi propruti cay Sead pate ce CChestines a inrepistrato tururs si mai strane in yyy Peo ct acini ene ‘dati cu publicarea unui articol de Barbara E, Swartz i eae GM. Brust, Pacientul lor era un barbatinteligent carey pierduse vederea la ambii ochi din cauza vatimini retin ‘mod normal, recunostea cd era orbs se comport ca atare Em {insi si alcoolic, si in doua rinduri, cand se tinuse de bef, re _zuse cd fi revenise vederea. Swartz si Brust au seris: In timpul acestorepisoade,credea i poste 38 vad; de cmp, mengea fd si cearhajutoral, ssc uta a televizor aiming poste discuta apoi emisiunes cu priteni.[.-] Na vale ld k Fand de pe o plans de acuitatevizwalt, nici mu detect oa pternicd sau misciri ale mii chiar in drop och og Ce toate acestea, susfinea ci vede si, ca rispuns la intrebii, oferea cor Dlauzibile — de exempis, desria sala de consul s reste, dar nv aimitea ch sunt grit. i lucrar care nu erau acolo. De exempt, ‘ca find plind de copii mic, tf i iegeau din incSpere prin pee ‘care rode un 08, apo 8tigren este sadeseainsoit de un delirium tiet, dn eae»N-afi mai vazut unul ca mine~, a zis m-am drogat cu proteine” (Cind Iam intrebat cum se simjea, mia zis: Cantu vig, ‘confuz, smintit, cu mintea in altd pare. Dar stu fare bine ‘sunt luat.“ Atentia lui prea si fagneasca in toate directile, atin ‘gind un lucru, apoi altul, aproape la intimplare. Era fare agian ‘si avea tot felul de migcari involuntare. Aveam propral mey aparat de EEG la vremea aceea, |-am adus in camera domnulj F. si am descoperit ci undele Sale cerebral erav inosine ‘mod dramatic— EEG-ul siu rita unde hepatce” lent case, ‘precum si alte anomalii. In douizeci si patra de ore dupl ce gia Teluat diet scizuta in proteine, domnulF -arevenit nama, ma duceam la scoala fiinded mi fbr. (..] In timpul unt care mist cumere in mine. Am Sirit pe masuta det tS ascund in spatele unui rj" a Oak femeic, Ellen Ra avuthalcinfi: fimid,pulsatl‘nella _ Aceasti scrisoare m-a fut si mi gindesc la detiriumanie aritmetice prin care a recut Vladimir Nabokov, . ‘numere imposibil de mari asa cum a descris in autobiogrgy sa Forbeste, memorie: -Cind eram mic manifestam o Inclinatc deosebitd pent my ‘matic, pe care mi-am pierdut-o total in tinerefea mes, euda “ Tipsts de orice talent. Acest dar juca un rol orb in page tmigdalta sau cu scarlatna,cind simeam sfereimense taney ‘riage umflindu-se necontenit in creicrul care mi dura, (JO sem[..] despre un calculator hindus eare puta gsi in exact da secunde ridScina a saptea® din, si zicem, 352947114S76027S1- '301897342055866171392 (nu Sunt sigur cd mi-| amines bina rice caz ridicina era 212). Asemenca monstri ery rami e Gatiral meu si singurul mod in care ji putea impidia stat seed in ghionpi din mine fnsumi era sii ued extrigindade a eu steam trea note, ‘mile, Dar erau mult prea puternici si i {hind cu lth cazal propor cunt, pers a incase | faammei, Hn deliral meu ea recunostea senzail tite 9 aa = tae In dere oniveral meu in expense ne ie tate deluminile aries continue, de propane a vise naraive indshugate aa ‘ie dn som ee cumple Simin ly, cpl sn ei for Mal rene, am vit Spr Gay Nae Aes ci possi paneer mele Cate poe so dere lsc npouete Risse eo ie seen ; fn acest delirium straniu, seria Hughes, un G pica sia peste picior i si- chime inch ator cumplit in cele din urma, Hughes vine bizar’ si obsesiva':a | atunci opi era un remedis obignuit pont fg os rh > Resi are nu nat in eu a tr wo eed "tate gi elaborate. mui ani de muncs perfect cong | sicontolats. Deliriumul poate produce halucinatii muzica, asa cun seris Kate ‘Aveam vreo unsprezece ani, cram la pat cu febrk mar, cad am auzit o muzicd divin, Mi-am dat seama ci eran cor de inge, ie ddacd mi s-2 plrut cam ciudat, finde nu cred in ai su in ingen tam erezut niciodatd. Asa ed am hotirdt cd tebue vind dey de la nist colinditori de Criciun de pe teptle casei noaste. Dip um minut sau cam aga ceva, am realizat cera primivar cha ———insemna ci halucinez. é Os ji mi-au scris c& au halucinati vile fn care vd nota muzica peste Paitur Fea este probabil cea ma dar pot exista alte moive evident, aga cum is-a ‘ ten de-a mea. De dou lun suferee, entatsi,ocazional,confure In nal nr a fost anspor lap flamboaiant, cu halucinati de din pertii camerei sale de spital ~ seh serie de experimente ficute asupra ei, Sa de nivelur extrem de ridicate de caleiu si vit Iuase doze mari, contra osteoporozei si de’ toxice ale acestora au scizut, delirium a revenit la normal, Deliriumul este asociat in mod elasie Aloo, sau cu sevrajul. Emi din 1904 Lectures on Clinical ¢2z a unui hangiu care a ficutdisper ga aenmenygingtiniepinl een ae Pele nan | nvreme ce deliriumuri precum cele ale hangiuli pot ine. “rente, flirii vreo tema sau fir care si le uneasca, alte deliriumur, Ferrante impresa une lito, au a unc pies dey ‘sau unui film, conferind cocrenti si infeles halucinapilor Anne t asemenea experientil dupa ce a avut tem halicinapii care pats fie Me cu ochi dschisi. fn 1996 era into viet a Ba amin fecare noape vse narative ‘Fi sieu un caracter aproapelitograic, {imineaja. Aveam 0 gastroenterth si puting feb fasanile mele vse crau umd avestor, combate, po entzismal de acto’ dea langul faces vise delirante se or sry edd voi sepa {oireveni in New York, Dar ele, dimpotiv, san 2 Fass espe ast de magi dlirane cae apa o {arpa clog deschir,vrtest John Maynard Se, Dr Melchior | Lavremea la are ftoseserim deja ta Pai Dey dat ie alder en coen.) Mi trezeam din cid in cand’ “ern ca apt recep ni golem vena a ‘ceased de cea, dar de indata ce mi ntorceam inp -deam ochii eram in lumea lui ane Austen. Visul st ‘cursul fn timp ee eu fusesem trea” si cind reveneam inet de pared povestea ar fi continuat in absenta mee Tees ‘bucatd de vreme, iesisert a veal unete lucrur, anumass? Sonaje disparusera sau murseri, iar altele noi intasert ee, in scend. Aceste vie, sau delriumur, sau halucia seen fost, apreau in fecarenoapt, interfer cu sompul me far eu ajunsesem tot mai obosit din prcina lips’ de oding b spuneam psihanalistlui despre aceste vise, pe care ileum team cu detalii aminungite, nu cape visele obignite. Mi ini «Ce seintémpli? Ai avr mai multe vise fn ultimele dou si Tin decat in ultimii douizeci de ani. Ai inceput sii cen™ Team spus ef ma ~ dar atunci mi-am amit emis de doze siptiminale din medicamentul antimataric nuit Lain inainte de calétoria mea pe Amazon 5 trebui sau doud sa rei doze si dupa intoarcere. Be ‘c&utat medicamentul in /ndrumarul medical ~ solo M1 ii gi colorate, cosmaruri, halt secundar,darcu.o isa joist: solide, colorte ca tic Siam cd sunt adevirate’, init ui, aiungind Ia spt, sdrnciat ns convingeea fi Ri een 8, artis, poate att de ob feleae se pricepea si vad jen, ina nu a trecut prin mine. Fenomenul (CNosunt obismut si vid rize cu capete dee de are"), da a accept ca ind real In zi urmitoare, Richard, eare pred ‘erat, ance vad alt ura remacabi an Doctor, sistentee gi personal univers se inpersonje literare din secoll al XIX-tea ‘Afs forte impresionat de munca de cli sedi nfelegea cial observatori fuses 4 Actor vorbeau liber inte ei sca ‘ocesiuneaavea loc pe citeva eae al pial tlle sepdreautransparente, aac ptea ‘petacoulu in acelsi timp, Ce caren ‘el lea spus cd parada i sea lial Heng joa itil de detiun a Jame ; = ee : vine Pir peen a per ner popes 1 A focoput sk dictezs not pera nol sin roman, Sagnear te "cartes pcre pion chose" Cascada Gacteenag et pete conning notscns, cat ae Bae et trl ca Napoleon gi fas ca ila eg Bonaparte [.] Pe Willa lice ia apest uo mid Calg toa ope og i pasa me ate so Lo cen _diduse fir, acum le ddea responsabilitatea dea supraveghea pa. hile detain pe cael reste ptr ecru oa font, aie la ovr la Tales, pe cael ef gh aaa Meet arises munctonor cae seocop ele.) Ea se dicta, Theodora [asistenta si] sia “Mi se ripe inima, dare extnoe ea de formula fase se de ait — sis puso ba chiar James ndtv majoritatea sunt vox, dar neo fitrind, zgomotele unci DAS singeroase ‘aporlnitt, cu echipaj st pastger care mu femun croindu-si drum ticut prin Gibraltarin falucinaile sale auitive dau nastee tide unoorridcoe:econvins, de exemplu 8S 3 nia not inroductiv la edie ma ta, ‘nani dl Waugh suferit un ugor acces de alin ‘ence edesris aici, (.] Dl Waugh mu. neag fp te in mare bazat pe cl.” Putem ajar si scepin sri de ca auobiografic a une phone, 0 Seis ev un talent de observare i dseriet~ 3 ‘spanslu pe care nici oistonie de xz pur _WH, Auden a zis candva ci Waugh.- om ai ‘ Un mare numar de boli si probleme neurologic, presun ot foul de drogur si medicament pot prodoe ssema, sorganice™temporare. Un pacient de care imi amine ‘este un postencefalitic, un om foarte cultvat1am primi oscrisoae dela Robert Utes un 1a auise vorbind Ia televizor despre aur en _grend. Mi-a scris: Afi deseris cum cei care suferi de mig din fia ocilor modele elaborate (.] sat presumes ‘tea fi manifestarea unor funti profunde ale ceil gy sgenerae de model." Accasta il dusese cu gindl la exper pe care 0 avea in mod obisnuit ind se duces la clear ‘Se Intipla de obiceinoapes, fv momenta in cate capa me tinge pera ochil mi se inchid si (-] vid imagin, Nu eens Spun poze nai degrabt sunt modcle su text cum 8 inagat fepetate, sau umbre de forme, sau un element isto magi, com dt jarba dinte-un peisaj sau textura emnuls, pictur sa nd de pa [._] wansformate in cele mai uluitoare fn, cu mare wea Femi sunt dips, mutica verte nen Cae ea apare, dispre, capiek mune. Texture sn cele a fiat fart devine band, apes fliul dep poi und in eink de ale varafiun gi toate ven se ea la propril ale immagini, aele investiga sstmatice ale ay date de lao serie de subice Ipauiries into Human Faculy a naa sk innit la inceput cau asemenea falc, o arte din subieti st suse teased despre ele. Galton fos ult de apa scl avea oie, dyin Tuat mult inp gaa ei fees fap. .Dac a fst net isnt dea ‘Serotec deosci a deca tae Simpl meu vizual este de un negra unifor, dnd de ofnocare violet dschis, sale ff Odat ce ainceput observe Iuruilecu desears ins, a vizut ch la mod conn se pewee 0 madicwe leg forme, dar sunt prea fag i ‘sens cite cit realist. Sant uimit de__ Henslow a sublinia et de mult difereau ‘ de imagine volute; cesta dn um rat samba a ‘bucati cu bucats, cao pictus, si pireau fad cexperienti cotidiene, pe citi vreme celelate gpawen eet Tego grin tnregine.Halucoayte sie een sdesea de ofrumusefe rpitoare 5 foarte luminoas. Stig. uitd (mult mai elaboratd decat tin minte si fi vizut ‘omamentefligranate cu aur si arint, foarte minuton suporturi pentru flori din aur si argint ete; model colonte¢ ‘elaborate de covoare, in nuante sclipitoare” Galton a scos in evident aceast relatare pentru claitea i detalile sale, dar Henslow nu era decat unul dint mul ait care au descris viziuni esential identice pe care le aveau inteo incpere linistita si intunecata, pregatindu-se de somn. Aceste. ‘viziuni difereau in intensitate, de la imagini vagi, cum avea Galton insusi, pan’ la halucinatii complete, dar ele nu erau nici: odat confundate cu realitates. . ™ Galton nu considera propensiunea cite viziuni hips eds era de prere ci majritatea camealot ‘tofi) le aveau, cel putin ocazional, ‘care le tréiau frecvent si cu intensitate, dete ra fiul botanistului John Stevens Ia Cambridge i cae ju navel Beagle. chiar ck sine ine dejumdtate din subicti u fan avit magn hpnagogc, ira Sloot, animale sau alte zgomot) ema a ng cle vizuale, Muli dnt prope mei cospondea de esemenca,halucinaisudive simple Wat fae care und, un nume saat : Incartea sa Upstate, Edmund Wilson a deseris inate hipnagogicd pe care o are multé ume: [Mi se pare cd aud telefonal sunind, chiar * total diminesja, La inceput, mi duceam 381i ‘am cin snes nimen Acuna pr ‘sunetul nu se repetd, gtiu c& a fost imaginaot sn dar mati as ne. vars jal eu ce auzam. ath ctv dnt ce pop merge in fafa mes", Ast cred clea a Sticum “otogratia™ Mama vrea iste Biscuit; .Mios unison oe ‘ii un sampon ‘Ce aud mu are nico epltrh cu ce am cit, veut, ei sy ‘mi-am reamintit in ziua aceca, in rua precedcnti, siping sau nul cela. Foare des cind soja meu la olan sume ae ‘dldtore ling aipese in masnd. Propoztileaparfoane pe de atunci. Afipeseo secunds, and o proporitie cid sit pe eae aid trezesc, -0 rept sof meu, api afipese lo, 20d apy pporitie gi tot ag, pnd cind mi hotirisc si ma trezese i rime ‘wea. In Vorbeste, memorie, Nabokov descrie propriile sale ima ini hipnagogice, ait vizuale, cit si auditive fimi amimese de mine isumi (...] am fost expus uae ae. ‘orm, prope dea ‘mi se pare cf citeseo carte, Vid tpdritura impede i pot tinge cuvintele, dar acestea arareori au vreun infeles ‘Carile pe care mi se pare cle eitese mu sunt nciodats ens pe care si le cunosc, dar sunt adesea despre subiects in lepiy ‘eu care am eitit in decursul zle." (Imaginile hipnagogice de chipuri si locur sunt adesea ye. cognoscibile, dar existi categorie distinct de hipnagogs pecare McKellar 5 Simpson o numesc.perseveatvt tales ‘ati sau imagin’ recurente ale unor ucruri la care i fostexp {n ziua respectiva. Dac8, spre exemplu, cineva.a sofa ntreaga i, poate si vada linia copacilor de pe marginea drum desfisurdndu-se incontinuu in fata ochilor si inchigi) Imaginile hipnagogice pot fi slabe sau lipsite de cule, darde cele mai multe ori au culoriscipitoare si saturate. Ads ‘gi MeKellar, intr-un articol din 1956, citeaza un caz in cae Subjectul a descris ,culor ale spectruluiintensifcae, ay cind arfi fost scaldate in cele mai puternice raze de soare*, Aut ‘au comparat aceasta, asa cum au ficut-o si afi, cu exacerbarea ‘lori de etre mescalind In halucinatilehipnagogice, lamin “itatea sau contururile pot parea de asemenea anormal de bine Gefinite, cu umbre sau cute exagerate — uncori aceste exages erg mind in mand cu seene sau siluetecaricatural, Mul Vorbese despre o claritate ,imposibils* sau despre detalii ¢roscopice™ in viziunile lor hipnagogice. Imagini pot pis ‘rite de alte imagini cae par gh pu alte Soca virile cual. ‘Viriunile hipnagogice pot prea af acest exprese est folost iar iar dee pile. Edgar Allan Poe a sublinit fatal hipnagogice mu erau numai nefemitiare sdzuse pin atunci; aveau ,absoluul nowt? Majoritateaimaginilor bipnagogice nu sunt ca adevirate: nu sunt resimiite ea find rele imu cltrespaiul exterior. $i totus, au multe dintre cinajilor ~ sunt involuntare, de necontrola, 2 Presupundnd cl halucinaile hipnagogice pot ‘mapa, Poe se smucea brusc, evening in str de tei Sipe care le punea apoi adesea fn poezile gin ‘ppp ereo ativitate cu att de mul microdeterminang, SS Saee Peerage cebtivitates oi punees Gee {ational ale creierului, aga cum o face torent aprospe info de variat, mereu schimbstor, de forme si modele care pot f vi ite in sivle hipnagogice. : ‘Desi Mavromatis srie despre hipnagogi ca find, trea tunied de constiingkdintre somn si tezie, el vede aig tualte stiri de consiinjé modifica’ — cele dn vse, media, transi gi creativitate - precum si cu modurieateate de com din schizofteni, isterie gi uncle str induse de dogur ‘Desi halucinafilehipnagogice sunt senzoriale (asada, cortical, {fiind produse de cortexul ‘vizual, auditiv etc.), autorul considerd ‘A procesele car le initiaz8 ar putes fi localizate in regiuni mal ‘subcorticale, ale creierului, iar acesta este un alt ‘care hipnagogia il are in comun cu vse, ‘doui sunt distincte. Visele apar in episoade, favo continutate, 0 coeten{, 0 povest, © {eae) Hipnagosi oni tt ati de Sfrtarea de rezie Halucinailehipnopompice — eel cae Jin somn ~ sunt adesea profund difertede ce. Halucinatil hipmagogce, ieee frintuerc, se derueazlticute 5 eetoue tn Ta imainativ 54 sunt in genera a trate fcc In incSper. alucinayile hipnopompices fer vizute cu ochitdeschisi, in lumind normal unt fre risvate in spf extem spa complet solide gree funt urs de dstractie sau plicere, dar adesea provoac sufe- fil su chiar eroare, pentru e pars i neat Somalia i gatas atace pe omul bia tei. Nest asmenca intenfonalitate la halucinafile tie cae sunt trate ca un spectacol fr eg ‘aehalcineaz’. Teach fale pentru majoritatea oamenilor, elednd ma trezeste ceasul meu cu radio, care este potvit pe Post de muzied casi. (Un pricten ast mica deserh oa sificare similar a culorilor si texturior cand tn imediat ce deschide och ei De curind am avutohalucinatievizwlauimitoare yds de tulburitoare, Nu-mi pot aminti ce visam,dack int sden, visam, dar cdnd m-am tezit mi-am vizt proptul chip ey ‘mai bine zis, chipul meu de cind aveam patrzevi denen ‘baba neagrd, 2dmbind destul de timid. Fa era cam a jum dde metru, de dimensiuni normale, in culor slabe, pasta nesaturate Ptea in acr si pirea si se uit la mine cu afcine sicuriozitate, ir apo, dupa citeva secunde, a peri, Mi tan- mis 0 senzafiestranie si nostalgics, de comtinuitate cu sine ‘mew mai tandr. Tntins in pat, m-am ineebat dacd ate cid exam mai téndr avusesem vreodatévreo viziune cu fa mea a? [-] Nu poate se ade, $1 ‘A devenitdafan dap ing. tbiltatea crescuti care poate fi asociati eu: nels c4 viziunile hipnopompice de inger id ‘erenu numai la uimire sau oroare, cla eedinat Spica ani 160, deer alsin soa repre 0 Peter Baling Cina diminea, dps ce we ria de tan is foarte npc, imagine _abovt in fa chlor el felere intodus in 1901 de Ey, de studiul psi fam James mex ones Myers a avut foarte mag ‘Trlind la sfargitl secotului al XIX-lea, o vreme fleet ge na fers pe lang despre fantome, paris duur. Ca mul drag, ontemporanit si, credea in idea de viaté dupa mous ne {ncerea si o ageze intr-un context inte. Des era de pee, cf experienfle usor de interpreatdreptvzitesuprangant ‘Pot apirea mai ales in stiri hipnopompice, credea ifn realiaes obiectiva a unui tirdm spiritual sau supranatral, a care ming fie permis accesul pentra scurt timp in diverse siti pshie, ey arf Visarea, stirile hipnopompice, transa si anumite forme de epilepsie, Darin acetasi timp era de pirere cd halucinaile higno ‘Pompice pot fi fragmente de vise sau de cosmaruri care ibovese fn starea de trezie, in fap, vise treze. 4 “Si totusi, cand citesticartea lui Meyers din 1903, in dout ‘volume, Human Personality and les Survival After Bodily Death, sum si Phantasms of the Living, compilatia de istorii de cuz €l sicolegii lui (Gurney et al.) au publicat- in 1886 n ‘experientelor ,psihice” sau ,paranormale” apt, halucinatii—halucinatiiaparute in sti social sau privare senzorial si, mai pres ‘psi generlzaésa deve $10 v2 vedea din nu pe femei sae Sern ca find agit eaten far reales activi cu eolegi iar, are a tims coplll evade Coit nu aveaanecedente define ‘le sornului sau bol fice i prea ste Tone fale de pe uma si] desluyeast eis indipla, send iment ra un tip de haluciate crear lee treirea din som, ‘care serioasa la adresa imaginii despre ‘temului tiu de valori — cum le poti ex ‘cazul tindrului pacient, este evident fizdruncinats de astfel de viziuni ne a.‘Ciindva pe la sfirytul anilor 1870, Jean-Baptiste ‘un neurolog france dint-o familie de de Vinur, a avut ocazia si examineze un comerciant devine fn virstl de treizeci si opt de ani, care de doi ani incepue aba atacuri de somn bruse, scutes de neoprit Cindy ajat Ja Gelineau, avea chiar si dou’ sute de astel de atacuri pes ‘Uneori adormea in timpul mese, iar furculita i cuit i eldeas din mini; sau atipea in mijlocul unei propoziti, oi in clipa ‘care se aseza pe scaun la teatru. Emotil intense, de bucurie say ‘istefe,precipitau adesea aceste atacuri de somn, precum $ episoadele de ,astazic",caracterizateprint-o pieedere subita tomusului si forfei musculare, astfelincit respectivul cldea ‘eajutorat la pimant, pistrindu-si insi cunostinja. Gélinea a considerat narcolepsia (termen pe care el ra niscoct in conjune- fie cu astazia (cdreia acum fi spunem cataplexie) drept un nou ‘indrom nul cu origine neurologici.' “T1928, un medic newyorke, Sam! Broc, prez ‘0 perspectiva'mai larga asupra narcolepsici,descrind un ‘si doi de ani care era predispus nu numai la aca de somn gi cataplexie, ci sla o form de paraize, case “ineapacitatea de a vorbi sau de a se misc, scx ‘Narcolepsia deplin poate lisa unui tratament, dar din ici se tpesoand din doud mi. Forme mai wou si fecvente.)Persoancle cu narcolepsi gu Sim jenate, izolat sau neinelese (ca ana ‘Gatineau, care ra considerat bev), dar lumen ee ‘emai constint& de acest fenomen, in pant oxganizafii ca Narcolepsy Network (Reteaua Ne ‘Cu toate acestea, narcolepsia este adesea Janet Bi sc ch fo dona ca find n-a ajuns la maturitate, fn scoala prima, Bese cl an ntinoteale cna hipnagogice. Chiar am scrs un referat despre sl lisa ssea (frst mengionezc8 eu credeam cd de Mit mai iriu,cénd s-a dus la un grup de spin Jeti a scrs: Am fost uit si af 8 mali ‘minumai cd aveau halucinafi, dar aveau ac amine! ____ Recent am aflat ci filiala din New York siei uma si tind o intlnire, si am inteMrW 8 tea vorb dire Intlnea cu acest, ntindca pe os reve life era sigur c& arf ct din caura unc rize de caine induse de rs) Dar alucinapile er 0 alt problema de mae ‘ri lumea exit a le admith existent ssa dscutat foarte pus, despre acest subiect, desi eram intr-o incipere phind cu fic. Cu toate acestea, mul mi-au scris apo despre halucnon or, inclusiv Sharon S., cae s-a descris experience: DMA wezese pe burt, cu senza cl sess respir. Nu i tericbenel feretpdete | He, marmorat, cu smocurt de ple repr. Sunt rixchira pe spe ree uni elefan care xe mic... | Absurditatea halter face a cad in cataplenie. .] [Ald dat teri dn some, md Ad" pe mine inion int-an col al domitorau, (Sat aproape de van cobor spre podes pltind wor co para timpulalucinati, ttl prea perfect normaly am has ev sentiment pin de pace 9 sein ‘Sharon a avut halucinafi si in timp ce conducea masina: [Conde sre servicin 5 devin in etn ce ma somero: Meet ncn ws wats trse po ve foarte realist. Imi smocesc capul in spate. Asta cu sigur mt ter Bxpercas aceasta cfs de ceca balm al ma finde acum jineam ochii deschis) ys vedeam imprejurimile, do deformis. jovi stabil —tayeme ce mmr dns nem an ce eae Tormidabl i Gite fr Londra in 1770, cufunda ‘Stephanie W. a avut prima halucinaie ani, intorcindu-se acasi dela grin. Mica fil ei apa frecvent in timp zie gi ‘nainte sau dup episoade de microsomn: In orice ca. ma pot detect pisoade de ceva in jurul meu, sar su e sch In an fl chi ~ asa cum s- intimplt, de exempl, cd Simpl ums epsod de micrnome (Tomes te coepl, an evel wo petals ea fn fecaren (_] nel er tml nfo: apts periods desupa une anu ei Stu auzam o psoas yoptind-m mameSeria Aceste episode se Intimplaysuicint de desi viata mea Getarat ete may 0 afetune a somnuli. Sun mui cei care integrand cee fee fn fell acest? ack a fst instru mai ne ee ceste afectun, probabil, in Toc 38 bine ca ee ust lace pra sau bona minal, mia hen is ‘in vif, tnfelegind faptul ef multe dine aces expen gen dea fave cu afecjiunea me. -Intr-o scrisoare ulerioar, a notat: . Ma afu int stage ‘nou in care trebuie st reevalue7 multe dntreexperienjele mele ‘eparanormale», si-mi dau seama ca trebuie sé reintegrez 0 noal Perspectiva asupra lumii, pe baza noului meu diagnostic, ea ‘i renunfa la copilarie sau, mai degrabi, casi cind i Jao viziune misticd asupra lumii, aproape magi. Te- 1 4 simt aproape un fel de jale* tmareanté fn lumea arcoepsei ete Mihi i numeroase cart despre narcolepsie ca urmae a experi 0 dam reusit simi sucee eal ene anormal de nat, in costum negra, Ee de cos, i plireayocat Am ceca ip, & rise buzee ori st scot veun sunet. Contin ooh LUNUNOUA-DOUAZECY, poi ars ister. simt din now in stare sm mise i pe m normal, imagine bisbtuli devenca ttNuss stiau prea multe despre fiziologia somnuh, a tulburirilor de somn pan in 1953, cénd Eugene Acoroe “qiNathaniel Kicitman, dela Universitatea din Chose it somnul REM —o faz distinctiva a somnulu, cui cari rapide ale ochilor, caracteristice, precum si modifica distinctive ale EEG-ului. Cei doi au constatat de asemenea ci, daca subiecii lor erau tezii in timpul sommnului REM, puteay fntotdeauna si descrie ce visaseri. Pirea, asadar, cf sommul REM era coelat cu viele. In somn REM, corpl est praia, eu exceptia respiratici putin adanci si a migcatitochilor i coamenilor intr in stadiul REM cam la nouizes dde minute dupi ce adorm, dar cei cu narcolepsie (su cei care ‘sunt privati de somn) pot si intre in REM chiar dela incepual “somnului, plonjénd bruse in vise si in paralizic in som Lise poate intimpla si si se trezeasca in ,momente nepotvie’ - stfal inet viziunile onirice si pierderea controtlui espa imugehilor, caracterstice somnului REM, pot persis fn staea ‘Chiar dacd persoana in cauzi e compet trea, po ath de halucinagi de vis sau de coymar,ficute sms re de incapacitatea de a se migca sau de a vor ‘rebuie si ai narcolepsic ca sA triietiexperene ‘somnului i @ halucinatilor ~ in fpt JA: {por un impact radical asupracelo care ‘nai pot fi vscerale,audiive sau tactile dar fropte de un sentiment de sufocare aide presi ‘ui, de enzatia une! prezente maligne side un sen de eajutorare absolut ide teroare cumpli ;trisiturile de baz ale cogmarui, i ines penglerh, cont mare in nightmare reninifal lao femeie demonied, cari soca pe fea agezindise pe piel or Gin Newfoundland {Cotoroanja Bitrind), Emest Jones in ighmare,subliniazi ci un cosmare radical ignuit prin faptul cd cet dint implied 4eprezenf infricositoare (uneor aezatl pe de respiratie si constientizareafaptul at Termenul ,cosmnar este utiliza acum sis uit sau angoasant, dar adevratul,co9-mat* myacestecoy-marur, spre deosebire de vine dar weaz in mod partial, sau disociat, In ay in timpul somnulu este gest Tees. In aceast situate poate Hampi ae jn adined din somo! REM den puss neregult, care pot asociatecuo simular extemi Ae spaimi coplesitoare si asociti ski fiziologici pot chiar fa, ‘ai ales dad exist so tradite cultural care asocazi paral {ntimpual somnului cu moartea, Adler studat un rupdena ‘iat among din Laos, care imigraser8 in California cents sfirsitul anilor 1970 si care nu s-au mai put indplin nse deauna ritualurile religioase traditionale in timpul tulburiiler ‘cauate de genocid si de strimutarea lor. fn cultura hmong exis ‘0 credinfl putemnica c3 aceste cos-maruri pot fi fatale; aceasd asteptare de riu augur, sau nocebo, se pare ca contribu a moartea noctur, neasteptatdsiinexplicabil aproape douk de imigranti hmong (majoritatestineri si sindtoi la sfi- Janilor 1970 si inceputul anilor 1980. Odati ce au fost mai . i si vechile credinfe si-au pierdut fora, morerea pin stanele vet individ, de caratrl sha emote ace Sau sara lu mental Cio ast de halving Si seamuze cu cle caexperene servile gaptore ean lipsa lor de insemnitats,iclevanta pe cae ol seta plarile si problemele din vietile lor. Lucrurile tau cu totu atfel in cazul halucinafior pe ere Je vom discuta acum, care sunt, in esent, eveniri obsesive supra unei experienfe din trecut. Dar aici, spre deosebire de flashbackurile uneoritulburitoare, dar pan la urm trivial, din atacurile de lob temporal, este vorba de un trecut pin de semnificatii— indragit sau teribil ~ care se intoarce sii bia tuie mintea-, experienfe de via atat de incarcate cu emofit, {neat ereeaza o impresie de nesters in creier gio silesesise de gol, are halucinai cu dual Machot, cae -a minjitew pede" si miroase pe propile ecurita! 7, Maite dine nuvelele at 1.6, ci din vind. fn Flares, un {rmcria valu su deo visite (du furare arias pe care nies: acinevs Speve necunoscu dar in momentle de Sia ivaluli sd decedat. ‘Dickens, insu un om Blatt, a srs cin ‘a ma cunoscuth find Poveste de Crum, ‘fro relatare dramatic a vizio ti Pip. tertoare cu domnisoara Havisham: $i stune am considerat un fuera fot nes mai ciudat. Mi-am fntorsnafia ~ un mecanism fiziologie Toca, de un sdebreia oe Sai es Breen cca ene “si seamuze cu cle cacxperiene senza apo a lor de insemnitate, ielevanga pe care o au fa de nm. siproblemele din vietie lor. _Lucrurile stau cutotulaltft in cazulhalucinailor pe cae vom discuta acum, care sunt, n een, revenir absse 7 Male dinte nvelele i HG, v cian din vind. In Flaturte, un colo cae trumoatea vali siude vai etesen pewet dpe tad cee Ene sino d ast pcr na itz io parte din mine, imi imaginez, cra hiperslont oon ‘in mod inconstient parintele pierdut Uncori,halucinailecauzate deo pirder au forma wag ‘voei. Marion C., psihanalista, mi-a scris despre cum a await osee (Inno orate lerour rn) ope cea batr-o scart m-am intors de ls serviciu, ca intotdeauna, in casa now Sime gigat Deches, bowocetrceeecaen kp erpheonlalpeylp ati fers Ba ok, ascuned priv, dar roa salutat in fla se obit feet! Bd [| Vr on cir pe ge nur. ‘ pea, dar reme de ee ile a pare veda Ia sre sting : alucinaile de pier, pron legate moionale, tnd st fie de neta, 8 cum sculptors gravor: Pe clad avcam paisrezoce ani, pli,ie ea 9 oarecare similariate de aspects postr dincolo de mee 0 part din mine, imi imaginez, er hiperalen luting | inconstient pirintele pierdut. -- Uneor,halucinafile cauzate de o pierdere iu forma une ‘voei. Marion C., psihanalistd, mi-a scris despre cum a ,auze" (fi, intr-0 ocazie ulterioar, sul) sofuli ei mort sear mam intors de Ia servic, ca itotdeaua, in cas noe 14 goal. De obicei, la ora aceea Paula f fost I tbl ci de sah, reconstituind jocul din New York Times. Tal, _ascunsi privri, dar m-a salutat in flul shu obit Intors! Bun ..] Vocea ier clara, puter sie ind era sindtos. Am ,auzit-", Em de parca fost cu din funige!irouri. Cd privea jon, pres, dar vreme de zee ila puto veda pin ui, spre sting ‘Halucinatiile de pierdere, profuund legate de trai : Feed wen nieces ae Ben perso vera casUnmedic generalist dn Tara Galil, W.D. Rees a ‘vat aproape te sute de persoane recent inline en eters cece a arene regula implicind partenerul pierdut. Acestea putea fig auditive sau ambele —unii dintre cei intervievati se bucurw, ‘conversa cu parteneiihalucinator. Probabilitatca ca sen. ‘nea halucinafii si apari crestea proportional cu durata cisniciej ‘si puteau si persste cu lunile sau chiar cu ani. Rees a consider Aaceste halucinatii normale si chiar benefice in procesul de doi, Pentru Susan M., doliul a stimulato experienté multisenza- rial deosebit de intensd, a céteva ore dup moartea mamei .~Am auzit in hol scdritul roilor de la cadrul cae-o jut, Pugin mai tirziu a vent in incpere si sa agezat pep, “Am simfit eum s-aagezat pe saltea, Am vorbitea cd am crezut c& murise. Nu mai stu exact ce mia ‘cd voia si vada ce fac. Tot ce stiu este eto i era inspiimantitor, dar si linigtito:” Jup moartea tatdlu lui, la varsta de optaeci i operatii pe inima. Desi Ray — deja in coma. La 0 dot (an 0 bo ene Bt pond ap ma asin pt Gin Nu ga dae fo 7 Decesulparteerull de via, desigu eu stot ini in vn. spot she pee soe ec sit cs nm IiBLO prstens dea meas resi ind pace ca teldcs must wee ends ‘Soba ponte lure pereleoe. ‘Ald prted, Malonne Ka deci afl de ise, pce animal be japtespense a Spe mara mes suri, iu umtome ma Inservitucind a aprut in abi a zimbat nile fl de spe Dun dmb ‘Mam ss spun sui meu, dar cad isa na mai ea acolo. Lara cet~ ume, o lume in care fica [ei] continua si existe, coy tt ‘usit fica srigind \Mam sh mie ic, ost nant care tae gaat Dlrut si se intimple cu incetinitorul. M-am gindit ea cu Suficient timp si pun o mana in fafa, ca si amortizes yee Sgt ae ner nt dame serge r ma t f cd Secret eet il Genet ae tn tcl ni sa ie cctercoa nmi connie eee Ita rica ls ca ton. pres acuta» so roe ope Bt dun a il pte Hebe inant sn nn oara nana: ‘prin adncuri, sub forma unei amintiri traumatice, care poate fi reactivatd in anumite conditii pent tot restul vei mele. ‘Traume mult mai profunde si PT'SD-ul (sindromul de ses posttraumatic) care le urmeaza pot afecta pe oriine a tet cate modal senna Stnci!Acest fashbaclar eyo gor declansate de obec, sunetesan oa ait. "Temenul de ashback” nu deste Aelranteprofunde 5 uneor perculoase ear tu hlucinafile postraumatice. tn aseneace fl prezentului poate perdu sau falciatilor adi stl, weer lunui flashback, poate fconvins ef came fark sunt sol inamic dae fara foul asupa lor. Asemenes stn de conn oat peteyia eae. 3 Ofemeie care a fost molestat ava de ei Is noulsprezece ani mi-a sci ef nro ‘Am avut primul flashback cu momentul fi care am fd un brbat 5-1 aera Lng mine fn autabuz ‘eanspiragin i mirsol corpora, am ma st fn 4 Deg slasback ¢ un termen viz,chia dct ci tnd s reconstuie, nae rediascd dezastrul.) Dar PTSD pare alto j ‘mares severitate ma accentuat in (Cho observat ci indi obssvedsprecpeig ‘E.0Sn ein al seen inure in agra de concentrare pot scidca in ntenstatelauai | Yesamrae Lafel : le di concent or de accept. La fl stau lana en cu trecerea impuli, dar ali seule vd adesa la pacieni mei in spi care ras un sotimentnefiresc ci de la clberre muse ntimplae de Cu} sun calm extaordinae in fafa color adevarat semnificativ in viata lor, deoarece igi relatau expe ‘tnare boli, dar care se infurie dacd oasis uo asemenea bogie de deta net sprue deem ___saucumedicamentele. Amoraiatea ‘meu si dispari sisi fie inlocuii de scene ia forma unui muson, a unui elefant t au Buchenswald —__Sfineajuoray, a milan, nu ete ef imensifcat de medica, Ia a cu L-dopaineidenjs crescutd 2 cazurilor de sinucidere print veteran, ‘Freud n-ar fi fost mirat cd pot exista determindri atit bie |logice, cit si psihologice ale PTSD ~ iar tratamentul cesar ‘afectiuni poate necesita si medicamente, si psihoterapie. In foe. ‘mele sale cele mai grave ins, PTSD poste fi orulburare aprogpe intratabild. oo i vote oa apap nr nine nga ee i din viatd. Acesti paci a etsan cata il chi Leonard Sheng aad spasul exterior, ca obiectele perecpute. ceva cu mintea/creieral ca i sile vedem ca find ale noastre, nu provenite [Nu este insé clar daed aceste disocier ‘peru ci pot i implicate tipuri destu (Chris Brewin si colegii sii au afirmat cf“Dat find aceast izolae a amintiiloetraumaticeofesng Teter eee Inde clo ltr cg traumatice in lumina constientuli, etre reinegrares ‘amintrileautobiografice. Acesta poate fun hura ext. ‘ordinar de dificil gi uneori aproape imposiil ‘ea cd sunt implicate difertetipur de memorie este con. ‘mati de supraviejuitori unor sti dramatice care mu au PTSD si care reusese s8 triasc& viata din pin, fra af bint. 0 Astfel de persoani c prietenul meu Ben Helfgot, cae a fot “inchis intrun lagir de concentrare dela doisprezece la sire zece ani, Helfpott a putut intotdeauna si vorbeasci liber fit despre experienfele sale din cei ani despre uciderea ph finceput ca o obsesie religioasd a sore feat pnd Ia stadiul de halucinai i Sutin, care fasese Incuiat su de ore cu sora. insui intuit de halucinapi religions efit, tuitntregul sat, exact aya cum sa intimplat mai {aosul proces al vrljtoarelor din Salem‘era in starea de transi (pe care Breuer si Freud au denanite “atutohipnoticS"), avea aluciati intense si aproape merce iia. Cc mai desea veea gern, propal pr tray simlaritatea dintre starea ei de hipnoz gi transle sle Intradevir, sgestahipnotie poate lads halcinai? Desig, ine starea punim steric sure tel de ans tmipnotizto sa de tine isu, di pln Wiliam Janes, npg leom ec pssst ee a a ema Oconee a Penance Sn ee -modificar fiziologice profunde (de exemplu origidiee 8 permit intregului corp si rimani fapin cao scindu do este sustinut doar la cap gi picioare). Tehnicile meditative sey ‘contemplative (adesea ajutate de muzica sacr, pictur saath fecturd) sunt folosite in multe traditireligioase ~ uneori ex de a induce viziuni halucinatori. Studile realizate de ‘Newberg si ati aratic& practicarea pe termen lings ‘produce modificdri semnificative in fuxul cerebral ale creierului care au legatura cu atentia, emori files st-mi umple mintea, serie ea. In di tind sa teit a avut parte de o seen ut ‘Am vit 5se dru stind la fear men, de opeze agate [am veut ia mia ease ‘oi pralzath de imi, apo am als di pr ia. Fuser acolo in came ease? Cred cm pein e foarte la. La fost ceva atit de uni, Nimie de gel ane Intimplase yreodatd,ntadee concen esta delice _[Membrii congregated) se antrencaz’ 83 vada, 58 ae ee teces cecre cee ee eee ee $i mo bund zi, mintea face un salt de a imaginal nafie, iar credinciosulrespectiv il aude si- vede pe Dumneze, ‘Aceste voci si viziuni dupa care tinjesc au realitatea pe ceptiilor. Unul dintre subiectii lui Lubrmann, Saab, spunea: ‘Aimaginile pe care le vid [in ragciune] sunt foarte eae cle FE diferit de visarea cu ochii deschisi. Adici uncor ara cao fn PowerPoint." De-a lungul tmpulu, sere Luba ui Sarah ,au devenit tot mai bogate mai complica Parsi aibi hotare mai bine delimitate, Au continuat si devid si mai deslusite*. Imaginile mentale devin af fred in spranaturall Si oti, aph cieay ‘9 dnd care-mi angen crac pata Adescori copia tovarisiimaginaUneo fiunl de poveste sau vsaecaochi deh pean fesizat reat unt cpl pln de imagine pro Sgr, in unele cz poate aveaelementele tn benign si plot, dup cum mia deseis-0 Crescnd fra rai sau suror, mi-am creatinatie™ Ia gandurile si jocurile unor copii nu prinzitoare; pentr ci, dacd Piaget aveadrepatecopimayg sistinge intotdeauna si cu incredere fanteza de reaitate gee interioara de cea exterioard, pind pe la virsta de sapte an De obicei pela aceasta varst, sau putin mai trziu, tovarisi ima. sina tind sa dispari. pili poate ci-si accepti mai usor halucinatile, coarse u.au invajat cd sunt considerate (in cultura noata noe ‘Tom W. mi-a scris despre halucinatile ,ntenionate™ din a, viziuni hipnagogice cu care sa armuzat inte pata si mi dstrez de wl sngur halucning in tip aor tins n pat a ita fave, in pena] pent " {unt indtogi mintal, luca si perfect ind simt cd sfirsitul e aproape, ‘Cind Rosalie ~ deo natura cu total diferité de obignitele ei hale rua multisenzorale, personal, ise adres era dur si blindete, Halucinafite CBS, in schimb, mu olegituravizibiticu ca si nui stimeau soscut alli pacienf (Hird CBS sau alte bilesifaciliteze aparitia halucinajilor care auavut halucinafi similare ~ uneori,a suferito viatSIntreagi de narcolepsc spare. il somnaului (cérora le spune ,atacuri"), mi leg ‘urmator: ‘terminatfacultatea atacurile au deveit ati o pov, Tnt-o nogpe,neiind in stares ies din ae Yap pcan epte pe Be dat tamcane cn alms. Copal fie min (7) Nm tat cam dot‘torinicetaea ataculi, des! inc avea tenses foane sya __ gil transmitea cleytilor robot, ‘Beuros c8 nui recunostea propril corp dey serelateakae, ue, vn prin ochi obo am sea c4 trupul aratl got", ,yacant,cind since necorpral “ot demic (are prea mcd pentru cl eu, incarmatin AM pens Hel, chimith apoio xpi samt av ed pn se pe [pecareaavut-o cu multi ani in nnd, afl end ee in tava, carmianda samc Tea oferit heroina contra dureri (era ceva obisnuit in Anglia ‘pe vremea aceea) si, pe misuri ce heroina isi ficea fect, te e een any Cla cin oie agi: vedea propria corp ded ns si a sufritun stop ‘sort oe elepepedeete complex in Miziofla), late mia povesttia a ‘Fitatea oamenilor simteau c& sunt trasi intr-un tunel intunecat fmpingiedtre o lamina (pe care uni dintre intervievag isn cele din urn, simfeas limit sao barier in fa lor ~ majoritatea interpreta neal cesta ca fiind hotarul dintre via si moarte. Uni tiga o faserulare rapidl sau un bilant al evenimentelor din prop ‘vedeau prietenii si rudele. intr-un NDE tipi, oats acesten eran sedate intro stare de pace si de bucui de intense, int faptul de afi fora inapoi in propel "corp, napoli tn vai) le starea un puternic sentiment deep experienfe erau percepulte ca feale— wai rae er Mncomenat ade, Muli ine ei fnclinau cdtre o interpretare su Ge onulg)- Lumina terict™ este hx de excitafe neuronald deplasindu-se dint {Gini cerebral (punte) la ele vizwlesubcote {pcortexul occipital. Pe ling toate aceste modifi fologice poate fi gio stare de teroare si infiorar la endl ‘Sire! pinto criz8 moral —uni subi a auitcum sunt Aeclarai decedai si doringa ca moartea,dach este imine Sievitabild, rnicar Si feng inser, pote, o ese fro vial dup moarte ‘Olaf Blanke si Peter Brugger au stuiat ste de fenomene tndiveripacieni cu epilepsie sever. Ca pacieni ut Wider Penfield din ani 1980, ei cu ataeur metre caren lumedicaje, pot avea nevoie de interven chirurgie dliminareafocarului epileptic responsabil Aveste testi testiri amnunjte 5 cartografer petra ‘whi de criza gi pentru evitarea lz unor zone ‘ultebuie i fie treaz in timpul acestPunctulin care te afi ir celilalt sine adesea mia JIimpirtiseste) aceleasi posturi si migcar. Acestehalucinay ‘autoscopice sunt pur vizuale side obiceidestul de scune py, niga cazurile de autoscopie pot Rees ce teenie enti yam crt cite eat ‘migrend. In minunata sa storiea migrene,,.Migriine: From _asugete. 'R. Dening i Geman Bemosau des ‘Cappadocia to Queen Square“, Macdonald Critchley poy. _detrizeciscinci dean le cfu pari rau teste urmaitoarele despre marele naturalist Carl Linnaeus: curi de lob temporal, in urma une! lovitui la cap. El spun “Adescori Linnaus ii vede clit sine” limbic cars . aes TGs taper cw ic fantail, ach pe, Sains Seiden oe GSpivern de nme o pn cll «Ho Gm, Sob Cn a a ins eas Metals ego coupe sun nical din bbiotech, Oda ag ‘Necunosctl ma vores are oapt cu ei re tras gus ncaad te ps ie ce ne ee De ea fa: A dacs epede,ntenonind st ine, arate ine RRS cum aren leat a spate, spun: 0, sunt den aol!” {ln i cs ei ee inatie similar unei dubluri a avut,vreme de wei apple mete met a similard a une ‘Eee o care. cum Sing lamp cin ee Lalli, bunicl lui Charles Bonnet, aga cure Inare peo pare cua se cole (es Auge ; Draaisma:_ mare parte exempllor de autoscopi un dv dar s-au integistrat si cazuri de utoscopi indelnga, tal. of odescrieredetalit a unui asemenesoas sun artcol din 2005. Pacienta lor, BL. era 0 tind cag ‘eclampsie in timpul sarcinii sia fost in coma doud sie (Cand ainceputsi-sirevind, -a observa cd aveno cei con 5 0 paralzie parila bilateral, precum siohemiagn. ae nu cra constcnti de partea sting si de sau din sign Dupl ce s-a mai revenit, cimpul ei vizval a renegit pute culorile, dar avea o agnozie profunda, nefiind in stare ‘obigcte sau chiar forme. In acest tai, seri ‘etal, pacienta a inceput si-si vad propria imagine reflectat int-o oglnd’, cam a un mein ra transparent, casi cnd a f fost ,peun ‘pufin neclard. Aparea in mirime naturals desi, daca se uita in jos, putea sii vad (0 form i mai strane im sufi cu tine insti apace inca Fonte rari de autoscopic unde, cae are halucinai si dub acest fmicald, dar el mai adesca ost, onfze profunds cu privir fa cin este copia", pentna c¥ sentiment de semite dela unul la ellalt, Pog vedeat pri och, apoi cu cei i blur, cr findul c& el celal ~ este persoana fsteconstuitpasiv, ogtindindui mi ‘stoscopic; dubul din heautoscopie limite ce vea (sau poate si tea nenin pt maint sigh lp wr inde ok | mod repetat pe el. Corpulintins nu a avut nici o rege et ‘tune! a inceput pacentl ai fe nedumert de dubla sa exec Seve etal operat de fol ch mi pac arose See ee ecto Ta cee incur, coupe Sees toe epee nes casa eae tse sim perfect tas, dar complet pera y pete ropra imagine aplect supra scare fovea Nem vase Getto devin dn nou o ing percan i tindeae pga (Ge ude putea ins vedea corel inns n pat), rah ae Svat gc sap de semen denesaportat ct ra inp Gout in acl tinp, sper ch acne abst ope f'va speria pe cel din pat gl va imboldi st se unease dn nou mine”. Urmtorl lucra pe cae sil aminteste este el - wei ducer, la spital ‘Termenul ,heautoscopic,introdus in 1935, nu este init deauna vizut ca unul util. TR. Dening si German Berios de texemplu, sriu: .Nu vedem nici un fel de avantaj la cette ‘men, ¢ pedant, aproape de nepronunfat si nu ¢ foarte wit ctivitatea obisnuitd." Autori nu vid o dihotomie, cinco ‘sau un spectru de fenomene autoscopice, in cae set “de relate cu propria imagine autoscopicd poate vais minim a intens, de la indiferent la pln de pasion, site ‘de variabilA gi Tine: Acest sine Se cera mereu cu el pre ‘istiga dispute dnt e,cea ce il ume fn intr-un now an de van pi pli toate in Riri separate sumele pentru nevol cupistoll in mind noaptea de 31 decembe fort dowisprezece, sia descieat in gu, Tema dublulu, a doppelgdinger-lui oi tu in parte Atul, este irezistiblé mingGuy de “dbl last tots do exemplu, bea 8p PE Cre narstorul 9 pane nospt). F cri ucruile acess, Mauas _adesea un dublu,o imagine autoscopica. -aspus unui pices? sAproape de fecare dats cid ma intorcacast ini vad dusey ‘Deschid usa simi vid gezind in fools. Stu cde ohalven in momenta in care vid. Dar mac remareail? Dues uit pstra cumpatul, nu te-ai spria™ i ‘Maupassant aveainacel moment neurosis i, ind bay 4 avansat si mai mult, ajuns sé nu se mai poaté recunoaste oglindd; se spune ci-isaluta propria imagine din ogling ‘o plecdciune si incerea si dea mina cuca, ‘Hora, chinuitoare dar invzibila inspiraté probabil de ase smenea experienjeautoscopice, este totus altceva; apatine ca William Wilson sica dublul li Goliadkin din roman li Des toievski, genului iterar gotic l dublulu, care avutpeioada de inflorite de la frstul secoluli al XVII-la pnd la ncepual secolului XX. via reald—in cid cazurilor extreme relaute de Brugge si afi dublurile heautoscopice pot fi mai pun maligne; pot fichiar figuri blajine, morale si constructive. Unul dint pa bil in teva locuri din creer, be ‘ite Weir Mitchell 8 inventeze exresian 1970, gra avea ume. $tousi este ceva comun—ins tine deo st de mi de oameni pe an suf asta formajoriat te prin expen mem in interventie. Exprina est proba a fel vache et ar amputiile nu sunt un Iueru now ~ era fete darn de ani Rig Veda povesesteistriaregine riboinie ‘jaipla, cae a porit Ia lupt cao protez dee, dup cst peruse un pci. Tpsccoul al XV[-ea, Ambrose Par, un hima ane ex, soit amputee ec de membre vitae, ass Ma ipa ampuare, pacieni spun cnc sim dere fa pane plat... eea ce pare aproape immposibi pent tau avut acest experien* Descartes in Meditaile sale, a observa, 90 ‘vederi nu este intotdeauna de ineredere, pta ezitat el iss mull ani inainte de serie acest subiect;-itrodus ill in chp ae (era at seritor, eit si doctor, in The Case ‘Dedlow, publica anonim in Alantc Monthy nce ;neurolog care luera la sptalul militar din Philadelphia Rizboiului Civil (locul era neofical denumit Si cioturilor’), Mitchell a vazu zeci de amputat si mine propria curozitae si compasiune, i-aincurajt si-y desert le. I-a luat cfjiva ani ca si asimileze cu toil eg ‘vizuse gi ce auzise de la pacieni sti, dar in 1872, in clasca luerare Injuries of Nerves, aputut sh ofere o descrete dew liaté'a membrelor-fantom’ - prima de acest fel din iterate [Duden apne] ce ‘medicala.? ceva din ele ce spn. Am unt emt a - Shs un om cae $a pier catgut Te Week Descartes, Meditat metafzice, tra. rom, lon Pap, Edi Bucuresti, 1997 (7. “Probabilcltn popor acest fenomen cra cunoscut de malting, descrieni medical. de ani inate a Weir Mitchell si discut despre mem- ‘mpi, dar sult doud. Unde si 1 Herman Melville « inclus o scend fascinans in Maby (veri Herman’ algherul cordbiei il misoard pe ciptanul Ahab ca shi fra. Serban Anconescu,Fditra Litera, B ros de balend. Ahab ise adteseaz: lg un muncitor bungprezenat in detain artical seg ‘of Lost Limbs" special interest de modul in care fantom in si mobile au tendinta adesea de ase scurta a disprea cu vremea. Acest iver -asurprins mai mult das “existenfafantomelor, pe care o socoteapreviibil, dato ot, ‘iui activitii in zonele ereierului in care sun reprezenane senzafile i migcdrile membrului pierdut. ,Omul de rind ge {ntreaba cum de pot sisimti un piciorpierdut, seria el. ,.Pen- ‘ru mine, motivul de mirare il constiuie ce la care membral ‘pierdut nu este simit." Maiile-fantoma a remarcat eh, disc ‘eau arareori, spre deosebire de bratele sau picioarele-antomi, facum €d acest lucra se datoreaza faptului cd degetee gi Indinile sunt reprezentate pe aii deosebit de extinse in erie) ‘Anotat insi cd braful care intervenca intre min si corp putea ‘sh dispars, asfel ci mina-fantoma rimasi prea acum sia rect din uri” Teas encore! ce fet poate devent imobili sau chiar pralzat asl it anager hr aa spon Ye 8a de emt tembrel-fantomd spar pct lato een putt. Si dac poate sree sa falciniles par numa obese wren tefantors parinschimimediat sa laser, potare— sist smite ca pare itera din fo dt de orca at ip dealin a fzuale provum accla din sindromal Chats fave yt line de invent aun os fom imensan cu member Unpeirfanoms poate avea mont, dake ‘aun bra-fantom oar eas, da gasree PsajalAsce Soca font cian dca a sa rt repo st SU piitsesseas etalon patton (aes aera pate eats iri tooo ee epee eee ety tiered Mey alte sclneeh ton yop cu Serie a ir ia pir gre ete mul cm pot membr-fintoma congenial, na exit ceva rein (ote de Brinn wecoe neve subietl cre de pal cnt planes membre deine sau absent din nae ~ at i Toe4 Kins Pock a descr ath de unseen Fe Tee sas mie, care pea mises" nail onk, “seria Poeck, .in primi sii ani de gcoald invitase si rezolve rere dcarzpeted muir pe deg. [nace ia ee ictnnoma pe nasi nurir degen, ml de ce unit oameni ndscui fir membre au fantom et fav observat Punk, Shifrar si Bagg clara ag cam au observat Funk, Shia 6 ‘potorie $ Senzorild obiectvg ste & pos fi ispunde Ia neregulari Be de pe piciorul original. (Astfel, marele alpinist G oung, care a pierdut un picior fn Primal revsit sf urce pe Matterhorn folosind tn m fonceput de el. Cand Henry Head intodusexpresia. eo cnizs de ani dup ce Weir Mitel inode ner fatoms), 1 inteionat tse refer ao mag {Hr sau lao hatin reir ~ a avut in mit imagine su Aan side intentionlitte i ocmai aceasta trebuie st fneean membre aici. Filozflor le place 8 vorbeasct Seyret opal pot ii deci in natura merbrelor fantom gia ‘efi ~ protezele si fantomele sunt ascit sult. Ma inteb dact unee din nog‘of Books, ca rispuns la un articol publica de mine, multe ocazi st vet de implicates cit sh deep de iitajia pentru o compoziie nou. Miva spusde fam fncedere in algerie ui, inde sien fesare rep. Uncori struia su ort tc, in ing chi i cotl su se migea constant, ino stared ag se fntimpla la mul ani dup cei perdse bral une sens, fsese .amputat” de la gt in joe fear putin proprul corp. inocu i ins ven unc smi care ea instabil i predispus la deforma SO wreme a putt 8 anulezeaceste imprest, wcdnd. ved ines o fom so conformafie normale, saps Ine opin in biroul eis pe culoree spall, anuncao prvie is iao,sorbitur vial ( tle, ind tecea prin dreptul lor in eat 7, Ou toate acestea, Nelson sia considera “rei. existenje sufetuli. Supravieire coli corporal, creda el ea exemplalera teribil de uma gic akin protease iui $-a amputat un picior si, la scurti vreme dupa operat, nit constienta de existenta unui picior-fantoma. 8, ,tiu care e problema mea cu faa. Este exact aceeas, tie — am o fata-fantoma”. Ne klar tapos ica xp anumite zone ale corpului sunt denervate. Un astfel de Ge dene oe Ricard Meyous 3 Tae actlé ci un al doilea brat rept stiteaitins peste para de abdomen. Bruin plus prea sf aaa de csi pot migea m ie capacitatea cteierlui ‘notori etre membru, Darth fim a mise, vizwal sau prop ‘apabilé de miscare volunars? R ‘penal de simp oat de {ai cea sting’ despite deo opinds, aslccorporale. ‘mini care se mises, iluzia optic, fost suciens ‘Ssencafia o& se migca. Am descris situatia invert ‘cand existenta unei mari pete oarbe in cipal ! mi miscam degetele invizibile, un soi de extensie ca oz erestea din ,cioul vizal se deiola fens, este opusl unui membru-fantom fark o imagine intern care s-i dea prezenth gi ‘Am avut oastfel de experienfin 1974 in urmay tnise prea) un obiectinanima, tin, Aceast tcisprezece zile. (Gandindu-mi retrospect la aceast= =e ‘si, in caz cA nu, dacd n-ar fi ‘7 reed Perea ects ani cua Seis en ace ae ‘Brugger numit ,tulburare de identitate aint ‘tri, iat acest sentiment poate si dea nastere lao ‘de asi amputa membrul ,de pisos" Je 1990, intregul domeniu al membrelor-fantomi ale imaginii corporale putea fi tudiat numa i din relies comporamentel clr ae ardrierau puse adesea pe seanaisteriei excesi 1 epaneepaleaiee istic a creierului a schimbat sinati, sora din creir (in special in zone dit Samson ee din pat, si, desigur, a cz i el fn uma ti. Era pene obese pit de am 58D dea erezare. Era absolut sigur c-\ apaine e-aTungul anilor am msi vizat ial‘Senzatia ci cineva este dings tne, in dreapta sau ipo npc, ne en unsecure Nee carat vag cova fare clr Pop ste rises cast sy silueta ascunsS, dar nu vezi pe nimeni $i totus eimposibiled ‘gnorisenzafia, chiar daci ai inv3zat din experienterepeutecd ‘acest tip de prezenti simmitd este o halucinaie sau otusie ‘Senzafa © mai comund daca est sinzur, pe intuncrc, poate {ntr-un mediu nefamiliar, in stare de alert sporit. Este un ‘sentiment bine cunoscut montaniarzilor i exploratonor polar, tunde vastitatea si pericolulterenulu, izolarea si oboscala (i, ‘in mun, oxigenul redus) contribuie la aceasttimpresie. Pre tovardgulinvizbil, al treilea om, umbra—sunt folosi tot felul de termeni — este foarte constienti de noi si ‘are intenii clare, fie c& sunt benigne ori maligne. Umbra cae ‘ne urmireste are ceva in minte. $i tocmai impresia aceasta de de volitiune fe face sn se scoale paral incap In 2006, Oat Bankes, srs cum au putt induce fin simul clectice ale j [tint career evant in pent epilepsc.Cind femeia ee Teele 2on i die impresa et cine ¢ sumulare mai putemia fi pemntea sy fa find tindr, dar de sex nedterminay, ‘evict cua ei Cind sau repetat Stes in ezut, nnd rae fn jul {x burba in patel i, sind in aceeayi poste i ‘comin lui intangibil. Cindi sa dats eteased pentru un test de nvr a imbilor tine, mal ‘at in dreapta ci femeia -a dat seama o ven Sive(.Vrea smi ia cartel...) wre s ees, asada att elemente ae nel” ~copierea postr ei ‘umbra -, cat si elemente ale ,celuilalt? ‘Ca poate exsta olegiturd inte tulburiile de poral si ,prezenjele halucinator este o idee din 1930 de Engerth si Hoff, asa cum au ardtat Blanke gical Aa 9: Mai multe persoane mi-au srs Paaremarcat cl odati, cin era pe punctul dea rc cram jnuth de putea dreapd, ea ‘eae in url meu s-mi minglia pl. Era amin cl ram singurd gif‘Nueste clar daca acest ,tovaris constant” trebuie clasfct ‘ca sprezenfi simfiti" sau ca .dublu" autoscopie ~ are trisitur din ambele. $i probabil cd uncle din aceste categori apaent ‘separate de halucinai de fap se unese, In 2003, Blanke si colegi ‘si, seriind despre tulburiri de imagine corporala sau, somato- : ete lipsese parti ale corpului, piri transformate (lrgite sau "pli dislocate sau deconectate, sau ,senzaia une Toate acestetulburir,subliniaza Blanke, cu aluci- tactile si proprioceptive, sunt asociate cule Preseli Wi ogc le ocupd yum Yarietosof Religious Ex ‘rin septembrie 1884 am avut prima experi Sieicon cos tet oat Fiber At nee wines ee ‘sds tog a Coe Solon ore SOS. nn eres re SNS! cm pe oe reas " hi cas on nt re oe ee cre Sierra en oped eee ars lpoee =Desigur", # addugat James, .0 astfel de leagd de sfera religioasd(...} [si] prietemulbtn a ini pe ml ie Sam ve dca pean diiron ‘bite canzone Dior of fins: Research and Practice Sit pofun ecwnexct isfarle colpilo ei Sve Bary, Bil Borden, Wis Chil Jonathan Cole, Douwe Draista, ear fiche, Steven Frucht, Mak Gree, Sames Lance, Richard AaroPascul-Leote, Stanley Prasines,VS Ramachandran iL ‘Shengld. In plus, le sunt recunosdtor lui Gale Delany, ‘Mavrorais, Lys Mop, ef del Robe Tears Ipitsit propre expen (i, une paseni cu mie: Trebuie se mules, de aemenes, hi Malydit, Vieni Hamilton, Anon Random House, New York, 1996, ‘in Her, On distin oem of rasa hemiopsin ‘bythe Astronomer Reva", Philosophical ‘Society of London 160, 1870, p. 247-268, ‘Alouaine, T. .Dostoiewsk’s epilepsy", Brain 46 209-218, “Ans, Amor Pster MeKella,.ypaagogic image ‘Bris Journal of Psychiatry 12, 1956 pp. 22-29. ‘Az, Stabar, Gregor Thu, Christine Mab, Ck ‘Olaf Blank, .Newral basis ofemboiment