(© CAMPUL DE LUPTA — PUTERNIC FACTOR AFECTOGEN Un eventual rizboi la scar globalé, se va distinge printr-o inalta tehnologie. Sofisticarea armelor moderne, puteres din ce i ce mai mare a explozivilor utilizati, noile materiale $i allaje, pre, cizia tragerii cu ajutorul laserelor si echipamentelor de videre ty {infrarogu confera luptelor o violent acuta, cu un ,consum* enor) de oameni, materiale si timp necesar pentru pregitirea trupeloe Astfel, dupa primele doua zile intreaga infrastructurd de comands, control si sransmisiuni este. distrusa, unitate millitare puse a, ruta si, chiar in conditille utilizar armamentulut clesic, militar, stticesc* inchisi in sine, grupafi In functie de instinetul lor sre gar, pierduti in multimes refugiailor, afectati de blociti de re ‘ulatie, distrugeri si incendit de tot felul, spietrificati de soferings si améraciunea la care participa : Conform studillor elaborate de unii specialisti militar, putin’ Yor fi acei combatanfi care vor reusi si suporte un sires alit de mare. In urma unui gonflict modern, se estimeazé ci epuizarea se ya Insiala destul de rapid si nici un’ sistem de srotlre a persons: lului nu va putea inlocul toate pierderiie mane de naturd pethice 4 fizicd, in cazul in care nu se intervine prin meted de asistenta 54 Rutot psihologte, Ganditori- mil flict in Europa, pe tari considera ca jpotezi_plausibilé un cos Sscara limitatd, in care se va recurge la arma mentul clasic si arma chimicd, Ei’ apreciaea ci acesta este tipul da Fiabol care prezinti interes, deoarece ulizarea armelor nclears sau bacteriologice ar duce, in mod inevitabil, la nimicires Kiwi fizice $i a speciei umane. Nowa doctrind americana, ce usmeaen fi adoptata in mod progresiv, dupi analize profunde efectuste. de férile membre NATO, prevede, in principal, ca ofensiva si atic dinile defensive sunt’ de. domeniultrecutuls Pentru ca Tuptele Gare se duc fira intrerupere alat noaptea cit si zlua 4 tle pos bile, organismul uman va trebui si sufere o adaptare care implick wtchnologli* decsebit de complexe, pina ta nivelut tchnolopilor Utilizate de armele ,inteligente” care {I ameninti Nu mai este vorba de lupte statioe; luptele sunt permanente cu indici ridicati de mobllitate si mare fluidtate, implicand dis trugeri mari si o rald ridicata a mortalitatii, Nu mal ‘exist dife rene intre zi si noapte datoriti nollor echipamente. de. vedero nocturna, dispersste psind la nivelul luptatorilor Soldatul implicat intr-un asemenea conflict ar trebui 88 fie » int perfecta, invulnerabila, care sa nu oboseased, st nul sufere He epulzare, si nu alba slabiciuni, emofii sau sentimente. Tn reall. ate, Ins, flintele umane: normale Isi pierd apacitates de ache tacd nu dorm sau nu se odihnese, iar ritmul In care se instsleazd 206 ee anil Te proyoseh Reluciati apateyincapestatea de inter st namane neve e som pentru 4 contracra acne. efecte, jr, in realitate, ei sunt eel care dorm cel mal putin. illor inimii si presiunea sangelui. Lipsa de somn actioneasd ca mbatantilor” De asemencs, mal suits alli falar care contri= a id in zone cu conditii climatice deosebite, unde acestea sunt ap wriculoase decdt armele inamicului. In cel de-al doilea razboi Frond. in dramsul spre Moscova, militar germant au fost Infrénti 207mai ales de frig, zapada, ge, iapovti, norei, plo, pdveh, Fite, degeratrt sat foaine, care Simpl, vointa dea ta. La infanteristit. supraincaveati ca raf alimentare, comple de proiectie,sisteme de vedere pe timp de’ noapte, armament ane all scl altel, friguh,iotare, teams, atiosfera potas ty Contaminata pot dace In pienderen total capaci de a res tiona st supraviet Ta tote. acesten so Ploy. au facut ‘sist para, pr adaugi intensele actiuni de influentare psihologica destigurate de inamic, care vigeaza toate ,.verigle tls. bet ale psihicului : structurile si procesele psihice cognitive supra: Saturate de informatit sau, dimpotriva, golite de orice continu atitudinile nestabilizate saul deteriorate’ privind increderea Th vis: torie, in sine, in camarazi, in armament $1 tehnica de lupia ; strc. turlle 51 procescle sale afective, bulversate de ameninfarea perm: ent asupra vill st integritti fzice, In scopul tnfehegerl Sokol de a lupta a adversarului, pa 07 TRAUMELE PSIHICE DE LUPTA (TPL). - Trauma paihicd (din limba greae :, trauma‘ ~ rand, lesiune) desemneasa urmirile unul eveniment deo deosebil intenstar, din viata unui indivi, care depageselmitele poibltatilor paihice de adaptare, de a da tn rispuns adecvat. Evenimentil care & poo, duce (Singular sau rezultantd a ral multor fecote) este wn thane Traum pati cesuvin i lat suet producnd o pertor re mal mult sau mal putin profunda s vill! paihice sl penerand efecte patogene durabile, uneorlireversibilerInelusy 0 meificers ‘u earacter permanent a personaitat sitia unr situa rele sau perepute ca "ale contin sil Seal ii ay te esi realitate existent! lor este incontestable . 208 © Cauzete producerit traumelor psthice de luptt jnaitatea mand, Sn indviduaitten,unictatea sf Fi edith PARE date estintt Ea lopune de peel oe ear pe cae se mpi, Sut si inane soiree, xh ee mt socom f functonete eceafurs isan ert ear a see sent Fanci: a re nard a pothicul int informarea, comanda ra hielo repre - ee ercfiuntt dntre indend #1 medi ay natura set sine nm Vlonren sa aaptatvs. ae a suse fort echifralssterolat nerves, pe deo parte; 3 Jo are Jorette prin inetare, prin este # eit pe de ats ere ee renga, taumte pice sunt rma acti @ dou wi Toate eee "aestractrars, mal molt sal Pu fata est Fever, proceso iociic, ate rrr pelich uncani neg normale «et Fone ey api sa dso emia nore ener seh cinonervouse care face posibilé. funetioneres psihiculat este enrgeicinformations hice de. Yup pot in sceastdperspectvs, raomee. ps va eit dipt mobs mee warty determina de 0 Sve, sate fll tgs bes see foame: peers oe ie oer; mega aie e sintte de vee) nr diurne intrerupte ete. Thtrapsihici : teama cs rmoarte, mutilare dame eta agate; ierdere en neinredere nu leur ridoll vf cgi seu pirat rupees Stem Soiettce propa: avloesltate; Urcarte oe cede Fe oe penn ely socowtaralrsccenunen wnat inten sold wsterl de pretent © Factorit biologici si producerea traumelor pathice de Iuptit care favorizszh ape tna dinire cele mal importante cauze ish oe Latnanor patice de lupta ene nerespectore. Tea la teat ardor De ale, ea contatat ch dap nonpe de sompmn se reduce in mod simtitor capacitatea de lupta. \ ae \inuarea capacitatii_memoriel ‘rivarea de smn duce a_i act, mao Per influent negated aupre Ins f° {ar creas grin Tunes ottanor in moment de- formalibe asemenes, se Teduce capacitaten de reactie Ia si ene. 209Desigur, gradul de influentare a psihicului situaia nerespecttnl regimulu de somn ‘depinde de" vrs ‘hament, partiulartile pahice individuale ete Una din principalele particulartéti ale stéeii omulul cru { sa schimbat regimul de somn este cumularea star Je abosea!s Modificarea capactatl de lupta 4 militarilor in functie de durata perioadel de somn este prezentata In Anexa rr. 32 b. Aceste date ni fost obtinute cu prilejul une cercetir!efectuate asupra efectvele 4 teet plutoane de infanterie, care Isl Insugeau procedeele ded cere a luptei de apirare tn conditi atmosterice Goose ‘Alimentaia de bazt are influents saupra activi nervosse superioare, Aceasté constatare Impune st urmitoarele concuit — reducerea proteinelor din ratia almentart,afecteaes at witates normalda Scoarfel cerebrate, ducind la diminusren oie ‘abil — vitaminele au un rol foarte important. in pistrarga ca- Pacititt combative, deficiul de vitamine producand, pe lang at {ulburiri,oboseall fii ‘nervous, metal, dures de cap, in somnie, sires memoriel ete — alcolul are'o actiune net depresiva, ductnd 1a reducerea spot la plerderea preciiel in dlacriminare, a memoriel”« concen tari ete, dupa starea euforic, ngelatoare din primele moments — cafeaua este un excitant recunoscut, cofeina evand © ac. fine excitantd asupra sistemulul nerves central # de acoes tees buie si aba anumite limite’ = implicafit doosebite are fumatul, cu multe consecinte dea cunoscute: bronste, ulburde! digestive, tulburarcardiocvetealsce Sau reducerea canttativa din organism a nor” vitamine absolut Tnterventia deficitului alimentar in producerea traumelor nus ate una directa, ef functioneasi ca 0 conde care, Tavorizesss diminaarea potentalulul energetic al organismulut st afecteast activates nervoasi lipsind-o de baza sa energetich © Factorit intrapsihici si aparitia traumelor psibice de tpt Conform observatitor lui Appel si Becbe (1946), ,peticolul de a fl ucis sau mutilat produce 0 tensiune atit de mare, incdt pprovoacd 0 cidere... Fiecare om (de pe cimpil de lupta) $tla ci poate fi ucis in orice moment, Iucru care ii era ptezent permanent {n minte din cauza camarazilor morti sau mutilafi pe cafe ii vedea {In jur. Flecare moment al luptel provoaci 9 tensiuie att de mar Inca oamenii sunt supusi céderil direct “proportional cu durata Si intensitaten expunerii la luptd. Astfel, vielimele de ordin pai. hlatric. sunt tot atét de inevitabile ca ranile provocate de gloante si sche In Tupta.. 210 In producerea traumelor paihice, raportat la acest, grup de od es eat hab tet oper sme RS ll a Se © Factorit socio-cultural si aparitia traumelor psihice de lupta Vanes negate ientitat fo peduerentraumelor pt format alte gruy erinte legate ee ais wow & a He Surhce © Mecanismut de producere a traumetor psiice de ture inate, care constiule ba- stonal, ‘este necesard teoriei Sd, rebate Inflese omportamentl Canoaperen sucrtr mort a wipe onan enetnch a alee dooce ice peal Se ae eltloge condones ompo emo dnt, nstcctort sedate. confit de se, te es te, gen a ie ate ne aval pte ‘Be ay tsar egret, Ice tudo spec 31 se sable ce Ean pata ea mule Bee a. Sa fers hi rote pti ee dere gen mediate spcalete np tin acount ena apare necostatea ca oferta posede no- sn ihe nr emi aerate fc egos Ince cn cert nan alae sb niet, teal reine Portgniee sau prelungile, act din. pregitiea.psihologick audele ti ast i ec pone Sc et aetna Ha i wa api Ss a ne ORE a Peat Te i ta eet 0 de gin se a pct Se Dat ad Seon gta do Pg deri nts Sa et Sie ile int a a sep entre at eet Beech i Sane ma al SSRN (aetna ge crane eran Sia ert ear mot eect oes spe nr ly a Seale AOE SES ame SN eae se Sic oct Gear eu A acura a ee stam Sor Ph ng ne ye nvm sh ass Btu Sat a a er ae SEO AE sly al Sts See Tae ti rl Siena es Se Ba at Sa et A Excitatia substantei reticulate activatoare agcendenta este indis- pensabili mentinerii stérii de veghe ; hiperactivitatea ef este in- Sark Satie ia aie eta a ile hil end pe ifn i Eth gl ais goa ancl mtn ee ncn nd! Sate) cise eons oa Ga fen RMT es Slee a re ee Saat seta nls dtd gat onan 2 i «ham ding mig ater, rane Se a Beat tle ee ti le a2 rae stimullor de impor ieneeent ca cont de prtucare «stimu, de ytaboreaal eae ator aa ing ce uma detersraren fontoe tw BReioraren viet alec Sot snatete (elinste fu, liana «xD Tenabitat la sul, Tri, nemolvals amd fre ee Qxamparea reacilior fective ee aceite 8 UP Foe al ales Neocofter mer of soctzate 9p ina adapt de Tai ale sp eee reprarentantl ssi! SP fe normal Mat ‘social, rolul instante: erabservat. O repre only tases oye a fel ite Dea sel, pou Seen ecie enaantave 1 ca rie deca mont peste A eye tn al un ez par orator emoyoale | ya aman LsPape carte rectne le Gren ey tpt eciate penagse Incorpo 1» at eantor Pain ee lele asistentei psihologice care : lesigur, meted my oloealeo tehilch 2 ta nu eae al aerate ped vir etane i fre, eliberare, PUur- ce one wire neat , rare re parrot, Cor are lest ae 8 Chay Hace lis ui Mr, em voocs na me, iotpie atari Mute sitet Aft, in cree eon atninate pin praccaee Se Standen totter in sat Tis SGU POT pt de, up apa numero de ales tulbare, cqten iy constitu, dectt wn lop ir pee, jar Dac ut tt sealant eee le trmatine reicale oF- fin aca State paral ca tulburaie 6 se trarsform cia aeihic® propriu=zi8, ‘Dack, medicul psihiatr roa intl une newone es juearatul pahoogie™ oe er ative In dome= fo reactie a3© Clasificarea traumelor psihice de lupti pon eres foe a ESE in a Sloe A Sa Tee ert a ize, eas Se ie tae a nol ee Sn cog Snes Soe dy a va ier Seba ea adr Peas fee hc ee at SESE Sendo OMeTnnes irae £2 ve ef Traunte pice ot spar tn toate Sadie mentonate ‘le rispunsulth normal la factorit psihogent, dacé forte acestors epagesté posibilitafle de apsrare ale onganismului miltariir. ‘In primul rind, este vorba de pethozele cronice a ciror ima ine clinic te nec, De mention ct prognesie pvind Feintoarcerea militanior care au fost afectatl de psihoze eronice pe cliapul de lupd sunt efavorebile, st

Oe ainten 10h ale fel de simptome Pr azn afectiunt andre Se Aceste are ce miltaet inti andigestit9i Aifieultat a respira te ‘sunt denumite Orch debiitat, militant expe mul di eco el formal si de asteptat. Coman dant de ior inte, ul epg ummareasct tent ini To tego Suan pel rede tant ete porta ‘care ii pot atention Stresulul 1a alt 2, pat de ime Ae interior Lor: na esupra, prezentel ‘© Manifertri ale stresului im proprinl corp. iecge aiiar 19 med Steel ate iat main seme ebuie| rate ca deficiente de cor Ma ain trebuie intereretat® Gael nt = Poa i wate oe ntru a asigura performanta Seon ee adore, mS, PE gg ef” ar prereset pth ea ee ind iin vatinge © Suprasolicitare te dover afm Bt poste AE lees fet, Unele Man nee “ait ir si semne de una sau mai tahun ere nce den sar mute ifestari, pot fotosi tehnich de sté sai raulte manifest Fratea lor. Manifestarile identifica Te Orth tr asc intent og i cella, inseindure Into ‘Ste ae pte fob foarte larg. ' diferit, dar unele seer noemals at, Militari tre-