UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ALVINA GROSU PSIHOPATOLOGIE {material didactic) ‘cansimAu 2001C20 616 89-008-07075 8) oss ALVINA GROSU PSIHOPATOLOGIE (material diclactic) Aprobat a sedinta catedre de Pedagogie i Pahologie aFacutatdePiosofc 3 Paoli, Onverstaten te Stat din Moldovas Redactor: Elena Cartaleanu, ISBN 9975-70.003.9 PRELIMINARIL Abordarea existenialstt repune in discutie frontiers dinve swormaltatey si epatologion, edndune sh descoprim 0 psibopstologie a majriii, larg rspanditaprinre membri Socleit noaie, care ese angoesa ilar aienii Anomalia phic exe o realtte a vit care ne inconjoark Dei termenul do marmaliate est foarte dscutabil (vt x rex), ovicom ajungem uneeri sine intebim dack un ‘comportament sau alul este pe deplin normal sau e vorba de 0 erezlre. Ni se intopla 58 ne suspectam gi pe noi ingino de manifest gi procesepatlogice, fenomen deja obigmut in epoce pe care 0 ttim inet oamenii au tncercat ssi explice si 3h eliiteze dereglrile pshice si nevroice din exle mai vecti timpuri. Meteialul didactic fncepe cu un concis, dar exhaustv torical oir psibopatologice Importanfa stabil unor sensur cman acepiate pera tecreni operant este esenial, nro ucrare sified. De ace, Inainte de a se tece la semiologia propsu-ist, se va studia semnificafatermenilor de Boal, proces digas. ‘Dal find 8 in vot coidians, uilizim froovent,ureori 1 sens impropri, cuvine originare din sfra pshopaologe este bine 8 le cunoastem in fine semnificafa reali. Or, halucinatia mu este egali cu iain, nici simptomal — eu sindromul. stort limbajuini plastic, ins ma. lpsit_ do fscademism, matersial didactic este acesibil gt chiar recomandabil ca si lecturh no-spocialigilor, care dorese sg duct In un nivel series cunogtinfle eproximative. Tots, evident, erupal-tio al Wuririt sim studemi faculties de psiologie, podagoge i medicind lena CartaleanPreliminarii CAPITOLUL I Introducere in psihopatologie 1. Psinopatologia a sin. Delimitarea totarelor e Ramune polMopatolfglel ones 2. Concepte operante in psinopatsioge is 3. Diagnostic in psihopatologe was CAPITOLUL II Semiologia Semiologia senzatiei $i a perceptici Semiologia memoriel Semiologia gindi Semiologia comunicari Semiologia starilor fective, Semiologia activitati. Semiologia vointel Semiologia instin ‘Semiologia congtintei CAPITOLUL TI Sindromotogia 1. Notiunite gi dinamica sindroametor. sere 119 2, Sindroamele psihopatologice....uewn renee 92‘Tema: Psihopatologia ca stiiafd, Delimitarea hotarelor ei, Ramurile psihopatologi Psinopaetogie- pride * pats (6 “Inercre. expert + ope (gf) ci, sare” Suoya manfesterior morbde (bbsailose, nesanoae) ale pt mi Paihopatologia ete contrat pe cuncagten sine &republer sonceptelor geactale, necsare cam paral, ea dest uocat taalizecd a anal induc neal, care post expr in concept lai, pall even “camunlcbil” “Sal rege” (Jaspers). Defi Pentru Eysenck, Arnold, Meili (1972), psibopatologie est: “Sid sistematic al etiologic, simplomatologte! $1 eval ‘olor minal, parte a psibologie!parlogie, care se ccups de ‘bola pitt (dr ide manifest psihice ale bolitr somatice) sa ce despre" Notts Aceast® fine se suprapine thrctins peste acea a putt (al re! domense cxprinde # atamentl boon pe) mnt de fps. poopatooga eid (ermendatora i Kabtbou). ‘Minkowski acoréa psiopatclogelrangul de “patologe a Jfoptuls pibologc, deniicint-o on “phir reconsrats pe ‘axcle uneipshologt presypuse generale, care este afecat de tn indice de morbiduate” precum cel de “psiboogie a fp patologie™, ares eect Be 1. Descrerea global aexperintetmite de Bolnay; — fe 2 Descoperirea une! “tulburirt fundamental”, care si (unifice) ‘esplice diversiatea smplomaiologiel (Minkowski, Blewler). “Avind in vedore un domeni ati de vas, psihopatologia 2 suferit o necesarhfragmentare,precum 310 orenare pe direc Imetodologiee ciferite, in fice de obiectal de sud, care poate Fi dup Blonkenburg, 0 boalS, wn comporiament anormal, 2 ‘naire enormal sau chao posite a compartament sax rt 1Psihiatsa ca stings apicativk are dropt obieet de studi ingividl, clutind concepte i regull generale apicbile caalui perticular, pe care il desig, evaleaza, i tratea24, uti fcunostinle diferitor info. ca mijloace suxiliare, pentru seizes uma ep racic “Un domeni imens, care trebwie cacerit in turegime”, psibopatlogia are nevoie de “etter gi limite care $0 ajte =f rung depigeasd etrbutle™ (K Jaspers). 4 raspunds corel cerinfe, pahopetologal german definete.btectal Phopaclogei generale cand ",adie8 ce trilese, ce “eare este dirata relator sit 34 cum actions amen sifltesi", “circumsanjele yi cavsele ‘ce. deerming aia ‘amenilor” ia ipostaza patlosicl, precizind el, aga cum in ‘modicin somatic fizioogia exe greu de searat de patlogie, ele ‘operind eu nojusi gi obiecte comune, aici psibopatologia ni poate fi complet separati de pihologie, ele coexitin’ entra se cexplica reiproe. Pibopatlogia ocupd, fa por ou photog, cela loe pe care il ocups paologia ffi de folie (E. Minkavsi). de. ‘Malitdinea torr couce Itt atta pshopoologi apocsle (co soot 31 eorte poolenes), dependeme de context tia ‘stor cat de mplicaite erin plan Slzatc i qpstmolgi ‘Lanter-Laura a stabilt urmitoarte ertert de clsifiare & teoritorpsitopatoiogice: + coecpia pies ial, cae difseaiach toile intnssi omen phat (a organ. oradinantsal.pthoatza anipstatri) de cele extrac ale acest dames (pnotosce ‘ea Behvtrimal-sausotologce ca rile soctoger ‘+ teniunesdamenisbi pubic a aut a vedere er are pretiad fh sti alia pohismulal soa sama un sector medfict Puoigic al azeenia "Aces crtena_ permite valdares oiler Datoaloge in nce de sculpts poi cy 1 cher ineronic sau discon al stordinexpicativepihitice, 2 Ramurilepshopatlose (dip K lepers i SJoneseu) Prihopatologia generald ei sepa punt x meine ee ea acetate stooge tees ree lactate ese areas eee se ea ee a oa cal fl nwt ees etree ceetoeee coe ee ear ae ft aah “ape cout (once a at tel sepa a i me eae aS ny pre clones See eee ce Se ne ee cern a cohort cate ee, ce seers foray oe a een ipoaet te IT cepelabick mae oe Studlind fenomencle subective ale viet psibice morbide ‘corstinia Euli, smtimentele 9 tale aecive, intinctele § via), Kaspers fundamenteast, in cadrul pstopatolope| sonerale, directa psihoptclogeifenomenologce (ca moaliate Ue prezentare intuit a ceea ce este treducnbil 91 esental tn fan) Aoraea eile de conpebensun petal (comprehensiunea siaticd xi _geneticd, rojional 31 prin tmerpretarenafetiv,delinarea fect primar st secundar al procesulut morbid, precim $1 a fenomoncior de subsiure, ‘imorenagere, compensajie) furlamenteazipsibopatclogia Somprehensibls, ale” cir biective sunt compreBensinea ‘enomenelor necismuite (e.g, perversinnile serwale yi eraimile ‘nstinctive ele) $i recueoasietea “rapourtelor comprehensible a‘demice In strle miuale care condiioncact mecanisme ‘anormale” (ex. teat sic) Studer reatilr eauzale conse obiectolpshopatologei ‘expliatve (eragentendogen): cauzle “sential, difetiteefete ca acecasicauzd, efece drcte gt incepta, cauzee diverse ale celui fenomen, evoluia pica, “inconprehensibila sau “inteligiblu”,eoiunea de proces Prthopatlota clined Pslopaologi clinics consi nivel cel ma propia de priate, find, opt K: Schneider (1985), "tual anormaliint Dthice prin referirelacazur clinic care conde la camerea “Simploalor pihoptolgice 9k agnosie” Spre deosebire de put, care cuprinde stu! faptetor somatic, psihopatologa nu discus decit rapoartle posibile dintreanormaliate psc i som, Sn sara tn cae prima © infuenfenzi pe cea des dows Pshopatologia linich mu face Uz de metode comprchensiva, ct mums de cen desrpivanaitea iuph A. Schneider, sub secant dusismulus empiri, exprimat ‘in umstoarele princi: + anomalil psihice pot ft abordate, pe deo part, ca varietit smormale ae fines phic, lar pe de ats pare, ca dere ‘onsecing ale bolior (xu malformaior): + tna dona caggore, concepole $1 demumire diagostice acral sunt ctit somarologce, eft 91 pshopetologice, clea hire degra fire ble aa ees spo tua ama a pshopacogc, cea experimental, care incearck sf explice_fenomenche paihopatologice din prspectiva conceptlor ga totilor deriv Gin investigaia experinencld. a comporamentalus animal $i tuman, fie prin inroducerea experimental comportamentuhi patologi, fe prin studieren ca atire, experimental ¢aestuia Psibopatologia experimentalsutlizeaei metodele si conceptele putologeicinice gi componamentale, ale piitries 4 4i medicini, in general iustrdnd afirmajia iasperciand. despre Imposiblitates "olin psihopatologie! Je _paiotoge, dar integresct gi date din. pshologia general, social yi ers, din sciologi,antropotogie,Hingstich ‘Metodologia.expeimetalt de invewigare pshopotologica ‘atroduce insa in acest tmp de Sterol evalurea canitaliv, “ae constitu al teilea elemental pshopatlosiei contemporane: biometrics, allturi de sbordatea clinica cbiectva st perspeciva Fenomenologics Zubin, Kieton, Srinhauier, 1985). ‘Act cunoaseri pihopatlogice cAsigh in ignare gi prin cesta, shin profnzime, evaluareaeantativ oferind "ma mu ‘eear ete $1 corelai,mvind clritatea acolo unde. poate fi “pllcatd, eferindespertene pe core alfel ma le-am fi puiat inci ewnoaste” (K. Jasper). De ake, Kraepelin inst ‘emorease, in 1895, viloare testlorpsibologice, cae permiteau ‘decrminarea varigior indviduale, imposiil de. tnregisirat rin sip observatie ccd stoblind granite Inte sindte $4 Molt eno precise mult mai mare decd! iatniea wit lr" ‘Metodele canttative estele pathologic, scale de investigare se simpioame si sindroame, actvatea electrodemala, vert Imarkert ofa) oferd de fapt © form’ de contol In divrstatea fenomenclor_psihopstologice, sabilind enters} ealcane de probare a vabditif si velabiliti obsersailor, a ipotezelor Elinice fenomenologice. Ble ofert 0 cale de implementare a finor dete ‘ce in de alte discipline biologic, psihologes, ccologice, eonatuind posbltates modern, giniick de fntegrare a malipleor perspective ale prhopatologie. ol Psinopatlogia in cadrul clrein descrerea tulburiilor © Aoreste sleretich 4 fost creat in Sttele Unite, 0 datt x daboraree clei de-a doua ulterior, a ceei dee teia edi 2 Mamalului dioghostic. sf satisie al tuburaror minal, ‘unosete sob numele DSM II i DSM I. Abordarea ateortich ‘izeazi depigires limielor canostiagelor noasre acuale privind 8lologie ubraioe pubic i tines comin Since en eneut pac dite in carl DSM I DSM IV, adopaea um sistem subside dagrone ee conexin som eo ce 1" fea tecauthvegirrea suanbllaiaforfilor Sige baie male sete 79, bre so atc Rice presee pone eval ascepbe des tree npr gegen tate aa re Ih Irolemele pabowocle de modi ce ar pun afacere Steen, Spent le Gd) in Bam, ongnre.pilogcsockll rofiesionalé e persoane’ evaluate (xa V), _ Pez sents fle danish, DSM T 9 1V5e bazenh pe un stem operational de eas agnosie Accste Sit san dese, des tree pes faved le 2 ext validate ‘empire gi pool 0 fn elite nee alti Ace tense basa tpn rafnaent nics ma om nk comple, ‘cosa DSM ct a ish Acasa viet avctare sa onpotanenalis dcwece mitral dole Stimpoame de pals. ston rene atl ok edit de pres pupae erate et dpa fe ain de DSM De fg sos ar uaa pe mance Poste ler nplice Uni aor maty ptf be arte Sct scr atm acne ene tel plc real join scoatn sci DSM in pot ris, DSM poate un indromen ws a pata cect ptosis DSM dts none Pst clopal cic soa restige pe mis x often elope male vr poe bear Exist tei irc principale in dezvoltareabebaviovisml — Primele dou find bazate pe paradigmele condition easie 51 ale conditionirii operant, iar a wela reprecematd de bbehaviorismul social sau paradigmatic — care at mfuenat mu 8 oar interveyia terapeuticd, ci au marca, intro mani important, si modu de infelegere a tulborlor psibopatlogice. In opticn behaviorist, comportamentele anormal si normale sunt dabindite i mewjinute pin mecanisme idence si cd respoctarea legitor generale ale Invifirt. Behavior cesping ‘orice earl inter’ ca Bind caucd uli’ © comportamentul si leagi apariin orkut comportament de metil in care se af subjectl, in acest mti,clnicial eauts st precizeze conde specifice de mediy, care proved, insofese sau urmeacd Comportamentcle suite, Ese vor d2 @ analizh ce ae ch 009 yweeizaeavarablelor de mediu, allie in rele ev onpertameatee spective © problematic ce suscict multe decbateri este statu ‘imptommaai in cadrul aboedirit behaviorist. Dispariia sess ‘in Flosve teniclor de trap comportamentl valideazd in clas timp metodologia gi posta teoresich subiacent terapiei ‘ompocamentale, Contra’ celot alrmate in mod Reever, “sparta wou simptom ies qu duce desi In-un tum foarte ods de cazur fe aparifa unui at simptom, Behaviorism paradigmatic sau social acorét_o pondere eosebitd investi sistemeor de personaliute deseise de Sisas 4! constinite din reperonit comportamentale de barB. Accesta ‘mplicd examinarea fiedseisfere de personalitate ia trmeni de leane compartamentale sau de comportamente incorece. Ia cadrul acestei abordis, 0 important deosebih este acordata ‘stricului fait pacientului si condor de inviare descrse Aropt lacunae sau inadecvate. Conditile ce contnbuie. la ‘mentineren comportamecelor considerate anormala i {nteractiunea acestorcomportamente cu medi in care sunt exise consitui alte douh tine ale abordiri behaviorist de tip social, fe i Psibopatlogiabiologicd este abordarea in cae accentl este pus in principal pe safluenjamodificknlor morfologce Hi Tunciogale. ale sistomului nerves asupra genezei ulburvilor inate 7ees afeciuile mintale au un substat organic este veche, iar opere lui Email Kracpelin ese considerath, in general, drop ‘pogo pihiatieiorganciate Evolufiaulteriosi impich sparta 4 dou curente: psbobiologia, deavolath de Adolf Meder, i ‘onganodinamisml ui Henry Ey Decvolares actual a psihopatoogie biologce este iustrat prin dout exemple, dintre care priul este eal al istete Cercetiileinreprise in acex domeni acai ct ipoteza geneticd te slab sprint de reultatele cbinute. fn plan pribofsiologic 2 puta f evidentaeo hiperativitate gio lentoare a obit x Stimuli, Investigates neuropsibologick a dezvalit uncle probleme ‘de ateralizare. In fin, acocioreaistral cu bool ‘rganich ‘areal spare af det de feevent. ‘Al doilea exemplu se refers Ia biologie comportamentcior sicdare, Tn care principsla diecie de cercetare este cea a Studiuleaciduai hidroxiindolacteie (S-HIAA), ‘metabolic a ‘neurowansmifitocu serotonin, Nivlur sub normal de 5-HIAA In lichidul cefalorahiian sunt legate de api comportamentelor ‘uicidare gi constituie un marcetor al vulnerabiitgi. Rekatele Fecente au evident existena unei rela ttre tubule metaboismulut cerebral al sorotoninei gi tlburhile repr ‘gresiviti, independent de obicteleseestlsgresivitii ‘Abortarea cogritivsts a psihopatologiei vizeash expliarea tulburisilor mitale ining com de procesele prin interediul cirora © persoand dobindeste informal dexre sine gi mediu, ‘similindule pena oi regla compotamentl ‘Aceast abordare este luavath de exe dou tori care expich para depresiei, Prima, teotia lui Aaron Beck, poato fi Schematzata sub forma unei seevenfe ce cuprinde urmatourcle (@) canccle comributive ditale, reprezemats de schema depresogend care conse 0 data Sau 0 predispiti) $e Stresul generat de evenimentele de vad negative; 8 ( eawele combine primis, reprexnte de nasa cgi fers Wa te et ge come de wa Semen fie proms, coma nals snd er pn te eles Pup pea, ‘rs pte pnd ameter on eed ‘ah err eto) Touro eral ramion, Selman Tend exe Seu turin det ase ees 9 seve cae ieee in ooo Ser er cman eR egal ner eenncicr pt dh gd aru deresoen de nib), rbot ami psec on “tit vementse megane ar faster ir, bl 9 bal, ye contra oe emt pore Trt Coun coin roma o prc pc wei nate. by ais vm ce aps Rene vst fcr tl tal a ee pre cod 9 vane cer evant Inter Abram et cape rota conse dere, ren ce dare eae negate. rind bjs ar reete ‘oes reum ‘st maine pear ke plac ce icin fos spare aceon Tore cum ator dope prop a “rec previa al de cn ‘Donen cone dominant peop czar exe nassmen patigna umes mae: Nomerose Sect conse tamer coger lino, tianal imporaa poss pshopensog. "Canine Feciowe fetus angie a forma provn in Sateeumvocrepebin yy 1 relate eb perio cgoit de ive pr: {2 Geen! formas pecare teat 0 gare ae cd etn hs de ferme °©) eect stimullor subliminal care repress directa de cercetare cea mai promittoare, in special pentra ered ‘ammo pote euologce de orgie pahamaicd. ein cited rcfemamol = otek dale ine personal sujonsm- nevoln spe borden rotten dali eke Sau rege spanks geal © Sener sca en emia! uma, tes de un pl clog uma, se schinbt permanent ert enine sales Tepes ‘cts prox apr nostra oe cu cht toll cam ar de exemple neta pop Se Scho @ Rea pen othr ings tepenich. Abode eeosecl re import npc a propin ore rts junior de state micas ft puolop,precunq noun de sinptom. In ace end Sinpoumels uel ptate pt conte gt etn ‘ijtrinterpeconle Spal bedi essence ee Sst no sete a scesui cpt, pin odehl intense plop, ‘opus de Marea, Aces mal rp compotnte de bark (0) pesca care ov rer acre pane lie, patois sacligt), cach gran a (2) mal de nde pro fae de sre (9) tneracnesfctooe dees esl rgntomth, te core comtcs ares de tes (Spel oad de ak rac on contin in confeaat sper phage ‘acl tases Mle wrale cosine» dou tem pei «da storie scotisenich Cu son! tet metldoog specie Concept, Partion dene we ip de rae soci Pera! nomale, dep newt xd ip psc cae at Inplsti prato in deavalate sraellt de inenene asp, rer cle 10 Bropateptlois stint vapor dire aburile hopssigie cult penuh. Pron reterena sl craig mosedione amen, presi: Devers, a Sus conti major la dezvotarea sce shod “Aaualmene, ih etoopsopetcoge se iru douk ar erepcive. ria, demumifa emia, iiacd cee oe xe Specific uni anu ear pot fasta fm special pin SInloane "ow speefenate cular” sas "legate de enn rer apardedt In anunite como cau. Prine set Sidra pt hate feta foro amok A doua perspective, ei eed, piviiad univeslitatea tuturriog etter nor marian cle Propane. de Cerca ale Orga Morile Snih supa arse preset tehivoenih uc argent fvoeen ace penn In cece ce privet schrarei, de eromph,reatele Signa ath cd potbilzea de apaiie 4 sino Sehizfenic “conan dieste poli ete aproximav egal ida dieemler eats si socto-eonomise cae exist ‘ces popula Tn acelai timp, se conta ch, ack Sinptomolgi nis ete slr, evolu burton eae ra favored devo ‘Una die tendinleactnlein_clnopihopstloge = siverctes meodsor de evalua diagnostics inrodvere Stateilorcanttave~ mer o ene pei. In acest cay trie subliniateX pent aigravflarea cree «un ttsvoment do diprostic fein nou coment cit, exe indiopensbil veifearesehivelene a cis dimension hj chiang comin, somantel, tenis, decker: concept Pihopatolegiacilogich “Gar precidere dupt aparja torch etapamentui, tiologin — acicd stil comporamentelor specie esimale in medial lor tural — a Inceput sf exerci o inueni& meiedslogicd ‘conceptual asupra. pibopatlogiei. Aportal etologiei est i, "uri, inrucdt ea perm tulburtrilor pstopatcoaics. ‘0 componenti. importants. contbutek etilogilor ta Injeleyerea-manifestror psihopaologice este consiith_ de \lescrierea minufoash a schemelor comportamentte, Acca:té fi desciptiv este un preambul obigatori al rice cert care Vizesza formularea de ipoteze prvied cauzaltates fatsior paiologice Ceretaren bazatt pe oabordar etiologic va euprinde Maze’ descripivaexploraote 9 evaluat Capitol confine, de_asemtenea, un exempli de ipoteed stioloics, cea a hi Bourguignon i Guilow (1277), prvind nurezisul Pentru acti auton, enuezsul a reaultanta acpi conjugate are variable (i) 0 predispoziie erediard, care facilteasd reprimarea Diologicé a um comportament fnnésat, ce precingh 0 “analogie~ fr omologie cu marcarca tertorla () regresia Eula intima face a V-a.a somal (©) conical psc legar de 0 punere in disute a spelt ‘persona a subsecttu. Este insta, de asemenca, mest i (are se testa 0 asemenea potest etiologiod Formacea de ipoteze privind origincs Profund influenfats de flozofia existenaliss, de la care fimprumutt elements eseniale ale cadrlui torts io mare parte 4in_vocabular, psiopatologin existenialst, abordare elaiv ppulin canoscut, are implica importante pentru inflegeren existenei unei persoane cu tlburi psibologice, precum sa tulburrilor fn cauzi.Stutil contributor in domenisl abordaci® ccxistnyaist arat chun mare efor de reflec 9icercetre a fost feat In domeniul intervene. Principal reprezentant al acest! vents este Rolo May, care s-2 ait muha vreme in frumica pshoterapiiexistenliste american. fn carl acestet orem, rebuie ncercat, insite de tate, 0 percepere a paientul aja cm ese el in reaitae,o descoperire a 2 ca fink vmand, ca ioieindume, #2 oy dept 0 singucd Droicteateotilornoatre despre el, Aceasthabordare ne ara ck 2 sersoana umank trebuie considertt drepe un proces simu an ‘odus. Preccupa de peoblemele voinei si decizel umane, ‘isienfalitt insist asapra faut eB Gia umanb yi poate snfoenta reafia cu destin Abordares existenpalistl repune fa Uiseutie fontiera dnte “normaticte” gi “patologie”,fichndu-ne { descoperim 0 psihoputologie = majoriti, larg rSspindis Drinice memibri soit nate, cave ese angoasa ili # en, sald in 1903. Pavlov folosege pentru prima dati temenal de Inihopatologie experimental qi subinixalmportanta ‘perimentelor pe animale pent injclegerea patologii umane Valbopatlogia experimental este sbordatea consacratl studi ‘omportamentshpatlogic experimental, say studi ‘perimental l comportamentuipaologic. incepind din 1912, gooela fui Pavlov ~ 9, in primul rind, Frofecra ji Skenger-Krestovnikova ~ ioiiazh qi dexvol8 retiile in domeniul nevtozelor experimental, Acestea au permis. acumularea net cami apreciabile de date prving “eneza disfuneilor comportamentale. Raporturle dintre eviozee expermentale gt adeviracelo nevroze umane dic ins fmmeroase probleme Una dine pezcpalele cic ae refer la “hasta artical al enciilr experimentae “0 a doua drefie de cercetre ese ints de Barak si de Jong, sare, in anil 1928-1930, inoep sf studieze tealizarea Ie animal 8 “ataloniel Aceste coreti au atras ates supra importante’ “Tudila biochimic al pihozeor gu arate se pot produce in Tatorator eu jutorul bulboeepeiae! ~ perturb psihomotoi de Uip catatonic, specificeschizofrenie.Impuctul scesorcerceti fa an trapeutc n 8 fost ns semnifiai: ‘Sodil experimental al tlburinileepsibopstlogice prezentate de pacieni psibianel poate fi lusrat prin ceretrile pivind itera de tratare a informayiel la persoanele ex schizofrenie Renitatele cbjinse prin procedure mascri viaale dovedest 0 incetinte a vitezei de traare a informafie si ad condus 1a 8laboraree unor intervenii mpeciice pentra oorecarea acest Sefciente, Pshopatlogia fenomenalogcl isi are orignile in filzofia german cu avclagi rue Aportl fenomeanlogie a condus le ‘dul demersut principale in psbopatalogie. Prima. care ar putea falcata drept descripiv, este cea Ii Karl Jaspers, In acest ‘az, psthopatotoga se ocupa ma ales de ceea ce these bolnavi, le ‘sudieaa stile’ sufletei, incerctnd si le deevluic semniticapile. Al doilea demers este cel a hui Binswanger, mult mai impregnat de referinje Rlozofice gi canoseut ani ales datorta studilorasupea schizofreiei, maniei sf melancoliei Contibutia tui Binswanger, al ciei subir este ert att de Huser, ct $ de Heidegger. piveste inate de toate metodologia psihiatick Prin emergenta unui model st unei metodologi de cercctare ‘are sunt specific, abocdareaFenomenologil apes prosrese sermiticatve tn deavolerea psihopatologie: ‘Modell fenomenologc de cerceare, sia in acest capitot de studiul asupra spitaliarit in psibiaie, ave dower caracteristc! principale (Dm ect camzele net Bol uae wel devia care aw condus le imernare: @) incearet si descopere core este “experionja.nebersei” Pornind de ta cot care au Win $i care devin astfel princpatelesurs de informal date Asemeni celerlate metode calistive de oercetare, metoda. fenomenclogics se caracterizeaes prin utilzaren unet abordlnd holistee,Rlosiresunei aalize inductive gi derlare sub forms de anchetd naturalists. in aclai timp, en se wiferentand prin saructeristci propri:faprul cd impune, ino. primd apd, 0 descriee ate sstematci a prcepielasupeaexperenel rite fi cH umdresc, tn a down etaph, a8 ienlfce gt ah elucieze Sernnificajia ese «acest enperone 14 ihanabitod ‘Abordarea psibanaliie8 are o importans capital. Acest Iona este valbi, din motive dif, at penta patzai ei, cit 4 pentru adversr sa cei care se siueur8 Inte aceste doul poi ‘Din (oath imensitate oper psihanaitice, uncle contribu sale shordiss pshanaitice i psibopatoiogic au 0 semniticatie eoeebitsImporania ecu persona, a sexuality a fexperinfed inividuale gi faptol_de a concepe boala, mint Gineo perpoctva fmtionali, ca o tentaiva de ajusare, de ferolvare aunor probleme oe my put fi rezolvate into ata ‘ania, mai satisicaboare Prime secfiune & capiollus este consacreth rispunsuilor frivind problema caraterlu inp al psthanalizs, Punctee de Nedere cupringe in aceste rispunsuri sunt grupate tn cinci ‘ategorl: (1) pshanatiea este ostingd: (2) psthanatia este palo gto (8) psihanalia est 0 sind hermeneutic (4 posal ra est sing: (5) pshanaliza ste aliceva ‘A doua parte © capitclului abordesed studiul empizic al anumitor componente ale teorie psibanalitice Sunt deserise ei posi privind val dareaipotezlor prihanaizce: (a) vnihdare sebuie ss realizes It prin cur (0) vaidarea $4 verifcarea empirical sunt necesare $¢ trebuie realizate prin miloacele maditionale ale” meade! ‘experiment; () amadiorea empiric trebule 52 jm cont de exisenta mai maltor novelas de vertfloare (de exempl, fapaul i fa nivelul Imeractunilpocientterapeut metoca experimental mi poate ‘cna in mod eficace). Aceasts pore a capuollu conte $1 tan Bilant al corceadrilar privind oralitaea — evrcetirt care (luc In general argumente empire in Javoarea ‘aractorologit fredione 8Pai m Psihopatlogia soci are dous oblcte de stud principale: (1) rolal factorlor social tn ehologia-manifeséror| _ihopatolopce (sau sociogenesaacesora) 2) repercusiunte bolt minal asyprarelpilor pactenult mein su soca. In acest capitol, ova tome de ceoetareiusrea preveupirile specifice chmpuli psihopatologie! socisle. Prima este cea a {elaeidnte apartatlburdrior mntle gi apatenena lao clasé social Datele isponibile ~ gi in special cele obfiute in cxrcouarea Iui Goldherg si Morison (1963) ~ tind xh spine ipoteza “drives sociale", care afrmi c& persoanle atinse de Schizotrenie (gi probabil ide alte tulburkri minal) aluneck spre partea de os sructuri socal, ca reasTat a incapacti lor de a face fat problemelor cotdiene ‘A dou tem abordatd este varia istoricd_ a datelor evidemiologice. Observarea unor asfel de modifctri pormite Formulares de ipoteze privind relatile dine ele st schimbirie sociale observate in perioada respectiva,Reaultatele obfinute pind scum arath cb astel de rela exist, de exemplu, tn cal Suicidloe si Sehinatenil, ‘Apartia. gi devolves unei abordii structualite a psibopatalogicl sunt legate msi iti de dezvoliatea puternick Ssructuraismo, un important curent de gindite care propant clutarea nor explcait prin folositea nogunii de siuctra ‘Aceastn poate fi defnits dept aanjamentul in cae pile sunt Aependente de ites yi, prin urmare,solidare ine ele In ogra curnofunea de sivtur, Plager insist asupr caractehi ei de totalate, de transformare gi autoreglare, addugind ch Gescoperves une struct tebuie sb permits fommalizare. Dezvolareaabordii structurale ese leg i de erearea de ‘lire Wundt a unei sol stuctraiste de psibologie, dezvokata in Stele Unite de Tlckener, precum si de contbutile geal paihologcigestakist, 16 Pentru mai mui autor’, Frowd se afld ta oxginea bord struturalste Ih pstopatclogie Aceast abordare este regis in Tocrrile unor clnicien cam a8 Goldsteln, dried, Beck, Helman vs Lacan Prima parte a capital respesiv este consacratlstructurlor sinopatlogice de bazd: psiotice (schizotenics, paranoicl, Inelancoied) gi nevotice (Obsesionald. si isteicl)”Precenarea ‘cestor struct, bazat pe luerrle hi Rergeret, exe completa (rit scuth deserieve armel coma af slr lim ina dous pate a soesul capitol este aralizatstucturaieior Aelrame.Spijininduse in principal pe lucrarea tui Siomoponles (1983), aceasth analiza vizeaa diteeny, pe de 0 parts, dine focma 9 conginutul ideilor dean, iat pe deal part, dint Idee delrantepsimare gi secundare ‘Un model psihopetologic care integrea teorile eticlogice moderne endogenetice,psiogentice si sciogenetice,ofrin, cel putin penny moment, 0 rezabare a dilemei perene. a Puhopatologi, bazaid pe casfcarea raporuluy mate trstiujg, exe cel al vulnerabiltii, conform ciruia cauza Primart, determinald do anumifi faciod ~ genetici sau de alts fasurd, ate potenala de factor de mediu, dine care fvenimentle stresante din viafh pot juea un rol important de deciangare a episoduui clini pshopatoigtc, 7‘Tema: Concepte operante in psihopatologie Noyunea de nora ete gre de defi in psibopiologe sie mai mult deci nate domen de stud pi extom oe Giiciacusncre a pssmuhl uman. Se sdmie eh ‘rormalttea poate th geval exprinath deo sate seu @ desire Freasc8. (atirad) odie, fenomcnclr, Broceslor sau de concordat intel taal le ‘fluritorului, — Peli “Kraft concope noomalistes cu pe 0 adaptare Alexis ini i ie once awe sok a a Je provera de reaga ansiate e care 6 Seven oe a ‘Hincferg considers c& mumsi dezvoarea opin’ fic, imelecslt ¢ enon cone. soul de normal ‘use teonlt care dre se asemene cu celal ina ‘Pamfil si Ogos shordeartnormalata ca un echilibu Ine orgasm $1 medi, iseindurse eters fonomenclor satura fnan’rapotlectc conus ‘cu apomataaen Alcauind un joe de probability Giibat pause i cae ovale grpeac dpa cer sali al eevee! maxine sore baza cite hl Gaus, Oricefecomen tar! = diapone ‘nfo acest carte, detent canta "norma ate Distbuiagamsiane pare acceplaa tn aprecieren serait pace din urdioarse mote rN iabiete sum ator! (rent mag! poate al ss! pote aege = num vrihielr ese, prt nt (tnt mika 2 probabitatea ane singore. vor exe mall mad trldua este plein, = in not altri probated ca 2 vrai ta vari ‘denice eae mala ‘Nama responsi Norma funcfonal ‘eilect modal in caro 0 anand oredt ar plvea de] Sra igh, epecv_co, | semi my pose ‘orespunde sau mi noe ied rispunde la funefionale homeostazice (smu dacd | inrebareas care este teste normal din. act de vedere |rlul fonction prin Saistc) in economia ‘sstemului| are 0 persoanh fupeicent din cae face parte, | exind? Ba mai mult, {inindirse seama de dotorminismu | to sistemele complexe Inulk mai complex al prsoanei Aces | din care individu fe {afionament poate fi etrapolat pentru | pate, ta care trebuie fa norma fespectiva st ingiobeze | fe eficient pera a forma staisieh, referindinse In| considerat “normal” capactaten adaptiv® 2 individalal th coment socio-cultural respect repute eee ee aes it coe re meee at ee ated Tas Gn cee otaas ene Seiten Renae rag staan ras ese Peed ens Popa a pen nee y 3cesta, dec firming cd nomalitaes acd sindates mintls Poste fi scordatt dee din punetl de vedere al unl judecdi Viziunireais-logice asupra lumi, dublate de discipline muncit bazate pe autoconcoll voluar, concordant cu normele sociale, pe fondalul bucure de «tl, Ars burr pice, ca, gratin indus cordate eu ae seme sau sndroune somaice Tapas expres cic boltor mitt Dupt enteral toposes, puooga. pshiniek sar Ampari in ee fetid orgies (cre cmose © determinate nent so Cremt, roid madi de tp Talon arte ‘niveluri ale SNC); : — = jes su bo finale (tera mae pote evidena sm obsirot orgie ta oa cea). ‘Duper ers, pli pitick a recanosste uimiowel vl (ar rar cu rat de poetpre aE inert senal ali, Newel Prot Deseni Fiecre diowe ace tivela rouncage © sie de parle, a lmtele de estate in roa ui ora SS chia une to sn am mobile Patloga patil se dlmtezh rin obicul stu de sora npr ev eats eee ‘ormaliate poate fconepu co irc eciibah a indium ewe"aeta pote ce fi cert at rurlor side pe cate fe ideplnete, armmdnirse Sucura merogupuitr dn cre fhe pate 9 edn ‘aval err de med, ‘4 normal sean pst, el psn eli soci, on chia opti Rnetiont 1 seiza Conese nese pas 20 ‘ca grupal social si riménd io parametti shi obigmuili de funcfionaltae Patologcul Inseam’ 0 modifcare a sttuui de iwterrelafionare a individu. Patologia se definete gi ca 0) coborire adaptv-functionald de la un nivel ating anterior de individ eBie o treapthinferioar, in care plaml peformativ este imino. Introduoerea in psihopatologie gi pshiaie a concept de rormaltate, smu a ieii de normé, pare st clarifice itruckva problematica gtitelor ca speciaitt dizerioe (H. By), pears cure diferent normal /patlogic reprezinta principal obieet de wore ‘Normalul ca nom statistict ma este sernifcaiv dec pial in cade psihopatologieh si psbiatrie, abiterile de tip imttativ ind pe plamul doi de cele calitative. Dificaltatea sporete atunci cind anormalitatea,patlogiul sunt reprezeniate e un amalgam complica de abstr canitative gi calittive, eae, uma, sleituiese un tablou clinic destinat, ‘Araliza noxmaliiipsihice 4 psibismului viet ca un “omlapler” indica ms mamai coreatt psihologce, ck $i nce social-cukurale,epistemologce gi dinamice, Sumtem ined Jepate ea sti cova despre novmalitates unei fajade importane. 3 paihismuui ~ incongental (cum irebuie fle visul normal 2) Desiguy, limita inte normal-paologc este extrem de complica, Jterferenfeleeclor dous domeni find unlbirit pln de auprize ‘Nici um univers mu este mai grew de analiza decit siitml, si niel © nehuloast mai complicaté decdt individu, ‘nice incereare de tandardizarelovindu-se de un epee previzibil “Aceat nip migedtor po care exe schiath fragile granigd dire doussisteme, una cuténd sii crease, celal i seadl to permanestanivelul organizational, sau poate entropia Inormaionala, este loco de nelinigte, dilems i de decizie a best aEaotel pibopatolgic ete msi ro ssicabl_ deck 0 rank seu o anomule ochimich dr prcepere hide cle specialist 5 ve face diph aceeayi raul ale conoager diferente Problema manfestindse de asemenea ca. tube a ‘Steaizri, co descompunece Baal ips Mars) — “vita rs Ieee er inline en na arama acts lone Mice sole exiacle~ neo tae ued pate Ecc tilogih impo un Int gad de rane i snr pon edgar de dete sparen Sse de Oconee sb ons eg Biel ee) atm (gam foe coy Stent “logicii viutui” (Fr. dacob) es opal te et” ogo treat pe eae se be sen Pals patie greed 0 pemment fire « inst n orn thet sd inet ce ce pect ata oma) nt ete eas ok ‘Cease uncle Boalt xt mpc’, pragma. 0 lence tv ina, te crs hen ay chip pet tsa basa te epee al a vase Balm ese un “pz” al spain (Micke Fac, nesnd 8 Nghe daetone s {at oan tear he sole Se oe Implicit eve Veomdage a aces ols puch te ouecicic i Rawr ie ae animter Rt de ete, de conte, de ie de cet ee Gina cd wfsaen"fconmighlelerde Somvatlspirio cola moma pu f paolo cr dete Doxied senmle de deri «vie pais, spr nevis cote, pull 9 econ rl ae 2 de secaificpie, profurzimea acestel dezorsanizasi. Mai mult, frosln poate. apivea Ino paradoxall organiza, in sensal Csrorganisii, © reorganzare la un nivel inferior al psihismulu ‘Ansamblul acestor dezorganizi, cae priecteazA fnja dneolo de Fimitele normaliti, sunt realitigiobiective, la orice ake "seme patologce” ‘0 fini desprinsh de rea, ineadaté de imagininlinigtoare ss insplimnatore, ips de puterea de a decide sau prbusit fr" abisul” depresel, lips de ibertaen fandamentala slmentard,acoea a realitti — iat punctul de convergent In ‘re coneeptul devine realtate clinic. Acesta este local unde tshiatal exerts nila misione de vindector cs la pens "nine, gr) in pahopatologa jasperan’ —— nofunes fundamentals cure definegte acele att ale bolnawlut c= ay mai. sunt acceptabile wei injelegertsatice sau genetice Jaspers a folosit ‘vert concept in-un acl pivind gelozia ratclogca (1910), in it, inepcat de hurl hai W. Diethey (1894), unde ermemul de Injelegere este opus cei de curosstre, air cl Is un moment ‘at puhiatru exe incapabil de a sesiza fildopuea concred a ‘eprezentirilorinterocatorlu, In tratatl six de pibopatclogie Thspers revine, aritind modiicarea rapida a persosnel care leet “oro stare de progrese constant?” Proceasl se poste dtora uno cauze organice,provocing © ‘evoluge linia in raport ca lezioea cerebala, dar fa Traibltates de a stabili 0 telalie compreheesiva psbologic, care a fi cauza (endogend sau organic) * “innit wn eax ra poate sabi o rele ev persoana preecisintd™ (priv ca sab 3 cao sum de rsa dstnce) Procesele psibice produc o allerare deintivs a pesoanei (in opcate ou cele organice, care sunt doar uncer sreserable), sierta. in evenga el do trelectoria individuals anteroarh ‘womentulul fbolafvict, Bazat pe realtateacliicit gi mu pe lemersal pr teoretc,concepil de proces “servesteelinicienalor aLie se (hme) — plats in votes vantalut", ee e tare ames itso Ste a mt Scents Threat ase Seer tn or nto et ees maven ae eaten te Stat es Se renee a Ses se saps me ema te prance mince fvan Tenis geen em i 24 * endine tn haosul fenomenclor psopatlogice, el ‘Tema: Diagnosticul in psihiatrie Examenul psihic “tapers snes cs dei dignasial cer [acd ‘fic “un cere vid, in care fenomenele ined prea putin’ ha ata ome de ago = in, goss cea) Diagnoweal eae un a de conoeyere In Tiee Ue singe gc destin fo Rncje denature biel $8 Svea sh Dieta Deland (de termen! metal) consider ob bagpostc exe “ww dea ditinge 0 bold de able’, Sind frectne 15 enter de agro. in fri de rierile de nosyee aol (lini, etl, geet ef) Sper penal mens, stil o creer incest ceeoatoclr $12 pacer perry problle de Ghgnoc gh siete Ace ine are eset Oe ‘poh ean, 983) oer reacts real madeilrterapentice {Pecan pimtrmacslg dar matric de mails de merce compartment potenti “ieponistnermiowcelor neon deri a dtr etmtint aati vara pe wae nportane de informa. etre cll de eect ei phoma ‘nearest & simpler, compere sree 9a personal "ype ingnosticali in pihatie; Mlimitarea clinic osologil a emit precizarea eilogiet $0 factorilorpredspozant: ralnarea paricularteiorstructrale; risus ncione, actualy de perspectvd: Sarat ferapevic de moment $i de perspecin 28Diagrostiulpsiiatric tcearcd $8 coreleze date din grupele de norma ceen oe induce un sistem de diagnostic mula In cazul DSM TH, adoptarea uri sistem multiaxial ese 0 consecini logicd a ateorgmulul etiologic, care face necesars invegisrarea ansamblului informailor disponibile. (Pickor & Guelf, 1985). Acest sisem asigurd o evahare minuioasd din Dunct de vedere psbologc, biologic si socal (Skadol & Spicer, 1985) in evaluarea mubiaxiat, lecare axk se raporteacd la o aregorie de informait diel. Primele 3 axe sant tpologie, implicind categori ultimele 2 sunt dimensionale (Mesich, 1980; f Klerman 1985) Giselman etal. (1985) sublines vjoarea arcloc IV gi V, cae adv slituri de bolnay mediul acestuin ofunea care, ists, condionesz8 ia mare masuri pronosicl 4. Axa I a DSM cuprindstuburiil clinics, precum gi diverse site situa asupraclrora se poate cena cniianal fn tot incispezece categorie tuburdri minale figuresed pe aceasta ‘tlburari ce apar de obicet tn prima gia douacopilrie su ta aadolescom; + eli, dement,sindrom amnesic alte tulburiv cognitive: 26 burr mite deat ne esi sau ari lc 1 htt gee de nges d ststan uoathe Sn oe burt phoma 1 tert apse tab anc: 2 bar Somat: «ay daa 1 ibis ‘bud eral de ene seat ‘bude de amen ‘tna eon + bare ate conrad impure etcoe bya ‘burr de odaptar. In comparic cu DSM IR, $0 contsit msi muhe voir Ase, categvile "ube drt yparanase) facto pribolgit ce mnflueneacdo afecinne fied ep n UDSMTVe aie referee ora sath, de 0 pare de Ilbueile anise (#07 crstome 9 fobce ar pe Sea tte de"ubure dsoiatve (nose tere, tp dota)” Seni ponte nts apaiia wine pl catepor ("lburirs cuimerare") grparen.shiofenei imprevns ch elle tutor psiotc. ‘Axa Tposte servi, dupa cum am viaut, la codaree dfeitor “tua, pe care se poate certra stata elicit (w) factor: psikologici ce aw impact asapra une fein! saw ‘ul fiie: (0) tulburde ale metric, indus de medicameme; '«) probleme de ordi relational: (i problame legate de abwz sau noghentd: (e) alte probleme, cum ar fi cele legate de stu, mcd, ‘acultwrare sau capele ve a4 Aaa I apie turtle personal se flog, de ‘semene, a codices fig mine. und de Sen tlburtte de peooltxe ost grape + apa A Cate posite fer, set, ‘thao Sb ce fc ce wlan apr se Ser sao = rapa Bete const dn prs pw de personne patologicé: antisociala, de tim ‘Bordering hon rest Apc cone persnaiineeporecs {on st tng ce roma, emote ctera! ‘te eal once = Bupa © rent personae extant dee aon compains Ste are prec tama, ‘ip de personae opr odessa ag eu tdi na Tt poate env do aeemene a nore rsloe specie une psa alge sae ecupreaeovets suite mesa dear Axa -enee a nota uber su a efor rice Frere pecan eats, sucapbile dcp ns a Injegre so rater! cach. nat sua fincas rota pe Il pate aves o seme eld econ © mabarare oct} crit anal petty i ake eeeod, fetus fees a aes seme che desl deca seu nw ave ioral Get pen ats topes exemple presenta uncer Crdce la wh pacen sare ford Lives math 4 hua IV serene In codes prbiemsor pasate $1 de ‘mais capable fetes dignontil, etn rowel tiburroe mile codes dupt Ave eae probleme otf consti deevenimente de ai naive ii say deficits de et "ones. Ya wep imadcevree suport social sau a reuse, poonale te lWenticazea Ge ee cincian 9 problemelor puhsecale # de 28 mediy inlocuiegte deci evaluaree ficttlor de sues psbosocial, ‘practical in DSM IIR ou ajutorl une seal de severate Axa V servest In indicarea estima plbale de ctr clinician 4 function psihologcs, sociale gi protesonale a persoane ‘valuae In acest sop, clinciaulfolosyte sala GAP. Estimarea 4 face pe doua perioade: actuald (la momentl examerului) s pentru aul preceent, In al doilea caz Webuie notat nivell cel ‘si inal de fmefionae mentinat el puyin eteva hun dea lungul aul precedent [Auto DSM IV ofl exemple de diferitenivelusi de funtionare, iar care vom extrage, i 0p lusrati, siuafile extreme S' Cad 81-90: "Simptonme bse sam minime (de exempt, ‘anieiote usoarh Thaniea uni examen), faneuonare ‘sa'scatoare in oate omens, iteresath implica ro Inare varelate de aethviti eficace din punc de vedere social, scuisficia in general de viagd, fard alte probleme sau precemparl deat griile catiiene (de exemple, an conflict ‘atonal cu membrane sale)” + Cod I-10: "Pericol persistent de auto- sam hetero-agresione ‘eros (de exempla occese repetate de violenpd) saw Ineqpactute dirabilt dea menjine 0 igiend corporal ‘mining, sow gost sucidar presenti! cduarea precisa ‘mors DSM Il si TY se bazeszd pe un sistem operational de exert iagnosice. Acest fuer fost motivat de necestateaimperoasS oa imbuntilsi fideliaten diagnostics, de obicel redust, Tn bite (Spuser Feiss, 1974) ‘Giterile operaionale de includere tm gi excudere din o categorie diagnosict au fost ntoduse de gs-aumita gcoal de 1a StintLouis (Fighner et al 1972). Acete iter. vin sh compenseze ebsena i pshitrie semnelorpatognomonice $8 cexarneneor de aborator Bourgeois, 1985), CCiterie disgnosculi sunt descriptive, Definitea or este precieé gi univocd, Hind asfl comunicabila Ele au fost validate 2‘empiric gi posed 0 inalth fielitte imer-evaluatoie (PichordGuelf, 1985) Pentru tusraformulare criterilor diagnose i modul lor de utizare, sf lui dept exemple tulburarea avis (American Psschiaie Association, 1994). Penis aces diagnostic, DSM IV ‘oferi.olist de 12 item grup intel case A. Alternarea calitativns o interacinilor sociale, Pitre si Patra item a acese clase, itemul (b) exe formulat ste} "imcopacitatea de a stabil ew cet de acscas ward rel adecvatemivelutid su ce derwttare” Alterarea caltatins a comunicdrl, Aecasta cash este consti din patr ten, dine areal ele are urmatoral continu: orosireasiereoupa si repetiivt limba sam ualizarea idisinerasicd a canine si facclo™ 3 Resiringerca sferei comportamentelar, inereselor $i ‘activitiilor, cu tenlinta spre repete W stercotpie. Al Parulea item al acese clase exe fornwlat msl" preveupare Persistent pentru amumite pr ale tn obec” entry realizaea unui diagnostic de tlburae ats, DSM, 1 indi rept necesark (ererial A) prevent nce pin 6 dintre ‘ci 12 emi mengonay, In pls, este nevoie sh fie preze cel ‘usin di item din grup (1) $i cite un item gin grupal (2) gi respect, @). Avtoni DSM TV menioneard, Be asemenea, ef fulburare aust trebuie ah sem fn, pin ntriei sau 0 funcionarearrmalh in cel putin unl Aintre domeniile urmateae: iterate soil tine) Taos omunicarea social, jocur smbotice Acestn conte enter BB. Se prcizezs, in sari (rterm? (eb tlbutle decsate lrebuie sf conduch tai curd la dingnosticul de aati, deci la cel de sindrom Ret sa Heller. ‘St ludm cazol unei enti code pe Axe 1, perwnaliates histone (num istered n alte clair. denn in DSM IV rept "mod general de rispuns empties le edutare laters, apart la incepta wiser alle 1 presen by contest ‘diverse, dp cum ard cel pun cin” din ecle oh mite 30 mentionete uNerioe. fn acest lists figureazh faptul oh subiectl Fesimie dlscomfort iat in eare ela mu Se ofl 1 central lene celoriala" (or. 1, fal

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5834)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1720)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1194)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (903)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (541)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2105)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1029)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1871)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (823)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (443)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (405)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4772)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4214)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1930)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1905)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2526)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)