DEPUTAT IN PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA ‘MD-2073, Chisinau, bd. Stefan cel Mare sSfint 105 worwparlamentind, 26 mr FED? tt Biroul Permanent al Parlamentului Republicii Moldova in conformitate cu prevederile art. 73 din Constitujia Republicii Moldova si art. 47 din Regulamentul Parlamentului, se inainteaza cu titlu de inifiativa legislativa proiectul de lege cu privire la modificarea si completarea Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260/2006. Anexa: . a. = Proiectul legii + Nota informativa 9 MI Piacov, Y Mihbaladd) LO Us Spi 2 LP yet; p CE an Pts S (hele tiou Le é Yb. see 3 Mertae Sereeschy Page SY AARP fCa how Const on fin aoe 1858Proiect LEGE cu privire la modificarea si completarea Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260/2006 Parlamentul adopts prezenta lege organic&. Articolul I, — Codul Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260/206 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 131-133 din 18 august 2006, art. 679), cu modificarile si completarile ulterioare, se modific’ si se completeazi dup& cum urmeaza: 1, Articolul 2 se completeaza, la final, cu litera 2°)” dupa cum urmeaza: +2) securitate informationalé — ansamblu de misuri in vederea asigurarii protectiei persoanelor, societ&fii si statului de eventuale tentative de dezinformare si/sau de informare manipulatoare din exterior si neadmiterii provocatilor cu caracter mediatic indreptate impotriva Republicii Moldova.” 2. La articolul 7 alineatul (1) dup’ cuvintul ,social,” se introduce sintagma .»securitatea informationala,” 3. Articolul 9 se completeaz& cu un alineat nou ,,(2')” dup& cum urmeaza: (2!) in vederea asigurarii securitafii informafionale a statului, se permite tadiodifuzorilor transmisia programelor de televiziune si radio cu confinut informativ, informativ-analitic, militar gi politic care sunt produse in statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum si in statele care au ratificat Conventia Europeand cu privire la televiziunea transfrontalier’.” 4. La articolul 27 Laalineatul (1) dupa litera h) se introduce litera ,.i)” dup cum urmeazi: i) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2') din prezentul cod;5. Articolul 38 se completeaza cu un nou alineat ,,(6")” dup’ cum urmeaza: (6!) Se sanctioneaz& cu amenda de la 40000 de lei la 70000 de lei radiodifuzorii si distribuitorii de servicii care au incalcat prevederile art. 9 alin. (2') din prezentul cod. Pentru incdlcare repetat a acestor prevederi amenda va constitui de la 70000 de lei la 100000 de lei. Retragerea licentei de emisie pentru incdlcarea prevederilor art. 9 alin. (2!) din prezentul cod se aplict doar dupa aplicarea gradual a sanctiunilor prevazute de prezentul alineat.” Se completeaz& cu un alineat nou ,,(12')” dupa cum urmeazi. »(12!) in vederea neadmiterii prejudicierii securitafii statului, instanta de judecat& va examina litigiile care reies din incailcarea art. 9 alin. (2) in termen de pind la 30 de zile. Apelul sau recursul va fi depus in termen de 3 zile de la pronunfarea hotdririi gi se va examina in termen de 10 zile.” 6. Articolul 40 alineatul (1) se completeaza cu lit. d!) dupa cum urmeaza: nd!) monitorizeaz’ si supravegheazi respectarea de c&tre radiodifuzorii gi distribuitorii de servicii a prevederilor prezentului cod privind asigurarea securitaii informafionale;” Articolul IT (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile din data publicarii. (2) Guvernul va asigura executarea prezentei legi. PRESEDINTELE PARLAMENTULUL(OTA INFORMATIVA. la proiectul de Lege cu privire la modificarea si completarea Codului Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260/2006 Prin proiectul de lege inaintat se propun unele modificari si completiri la Codul Audiovizualului al Republicii Moldova. Chiar daca ultimele modificari ale Codului Audiovizualului au avut loc recent, din pacate nu s-a reusit de a elimina toate deficienfele si lacunele care continua sé pun in pericol implementarea adecvat a politicii satului in domeniul audiovizualului. Suntem constienfi de faptul c& dezvoltarea piefei media, introducerea si utilizarea Pe larg a tehnologiilor moderne precum si evolutia permanent a jurisprudenfei europene in domeniul respectiv impune necesitatea de a veni cu un nou Cod al Audiovizualului. Cu siguranga aceasta se va intimpla in scurt timp. Dar exist subiecte care nu pot astepta si solicit solutii imediate. Astfel, prin acest proiect de lege se propune asigurarea securitétii informationale a statului. Statul nu este doar in drept, dar si obligat s& asigure protejarea spatiului informational. Ultimele evenimente din regiune, sensibilitatea informatiilor care pot avea un impact deosebit de negativ asupra respectarii drepturilor omului, securitatii statului, consolidarii statutului de stat suveran, independent si integru au generat necesitatea promovarii acestui proiect de lege. De remarcat c& problema asigurarii securitatii informafionale a statului constituie un obiectiv separat prevazut in Strategia securitdjii nationale a Republicii Moldova, aprobat& prin hotarirea Parlamentului nr. 153 din 15 iulie 2011 (pet. 4.7). inca in anul 2011 Parlamentul a identificat necesitatea solutionarii acestei probleme prin ajustarea cadrului normativ relevant in vederea instituirii mecanismelor eficiente de monitorizare, de control pentru a diminua discrepanjele si provocarile existente, protejarea societtii de eventuale tentative de dezinformare si/sau de informare manipulatoare din exterior. Astfel, se propune de a introduce nojiunea de securitate informationala care va reprezenta un ansamblu de misuri in vederea asiguratii protectiei persoanelor, societatii si statului de eventuale tentative de dezinformare si/sau de informare manipulatoare din exterior si neadmiterii provocarilor cu caracter mediatic indreptate impotriva Republicii Moldova. in acest context, in vederea asigurarii securitdtii informationale a statului, se permite radiodifuzorilor transmisia programelor de televiziune si radio cu continut informativ, informativ-analitic, militar si politic care sunt produse in statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum si in statele care au ratificat Conventia Europeana cu privire la televiziunea transfrontaliera. Aceste conditionalitati sunt necesare pentru a asigura securitatea informationala a statului prin impunerea anumitor limitari pentru transmisia sau difuzarea emisiunilorinformativ-analitice gi politice striine, la producerea c&rora nu se fine cont de standardele si rigorile internationale, prevazute, in special, in Conventia European’ cu privire la televiziunea transfrontalier’. Pentra a putea realiza mecanismul de securizare a spafiului informational si executare eficientt a legii este necesar de a stabili unele sanctiuni demotivante. Totodata, considerim c& atunci cind este vorba de securitatea statului, orice litigiu judiciar la acest subiect trebuie s& fie limitat in timp. in caz contrar acest mecanism nu ar functiona gi ar fi periclitat procesul de securizare informational. Din practica CCA distingem zeci de cazuri cind pentru o simpl amends, procesul de judecati dureazé ani de zile, iar in tot acest ristimp nu poate fi aplicat principiul sancfionarii graduale mai severe ori Sancfiunea se prescrie din cauza termenului expirat. in aceste circumstante unii radiodifuzori gi distribuitori continua s& incalce flagrant Codul Audiovizualului cu toate consecinfele de rigoare atit pentru calitatea serviciilor media cit si pentru protectia drepturilor consumatorilor finali. Totodat&, pentru implementarea eficienta a prevederilor propuse este necesar de a veni si cu unele preciziri ce fine de competenfa CCA la asigurarea securititii informationale, Este necesar de menfionat c& subiectul luptei cu propaganda nu este o inventie autohton’. De mai mulfi ani deja atit la nivelul Consiliului Europei cit si a Parlamentului European se discuta intens acest subiect si consecinfele negative care deja sunt resimfite datorit& propagandei exteme masive, a dezinformérii si manipularii, Doar in anul 2016 au fost publicate citeva studii la acest subiect (Analiza Parlamentului European — Strategia de comunicare a UE cu o viziune pentru contracararea propagandei; Studiul Consiliului Europei — Libertatea de exprimare si media audiovizuala, luind act gi de jurisprudenta CEDO, aprilie 2016). Si in plan intern au avut loc mai multe conferinfe internationale pe subiectul contracararii propagandei extene ca mijloc de asigurarea a securit4fii statului. Ultima conferinf a avut loc la Chisinau sub egida Parlamentului RM in luna iulie 2016 cu invitarea multor experfi internationali din domeniu. Tot in 2016, de catre societatea civilé din domeniu, cu susfinerea partenerilor extemni, a fost realizat un studiu aprofundat pe subiectul securizirii spatiului informational. Este oportun de a sublinia doar citeva din constatirile expertilor din acest. studiu: »Specialistii in securitate aratd cai mass-media este instrumentul de bazd folosit in desftisurarea unor actiuni de agresiune informagionala. Prin intermediul unor institupi de presd se creeazé i se intrefine din exterior 0 imagine deformaté asupra politic $i situatiei interne din statul vizat, opinia publica Sind asifel intoxicata. Prin aceste acfiuni se urmdreste: destabilizarea interna, declansarea unor Confruntari interne pe motive diverse (religioase, etnice, economice, $..), care sa justifice o eventual interventie militard din exterior; stimularea actiunilor destabilizatoare ale unor grupéiri extremiste interne; demobilizarea cetéjenilor; diminuarea increderii cetdjenilor in capacitatea institupilor statului de a rezolva problemele cu care se confrunté societatea. Céind vorbim de securitatea spafiului mediatic, trebuie sii ne referim la doud tipuri de provocari: externa — cand securitatea spafiului mediatic este ameninjaté de alte (ari, prin intermediul tehnicilorde propaganda agresiva, sau a asa-numitului razboi-hibrid; ... interna — ednd spapiul mediatic este intentionat intoxicat de cdtre instituyitle media autohtone cu informatie incorecté si neveridicd (tehnici de manipularea ale opiniei publice). Jn pofida multiplelor mésuri, la nivel national si international, mediile de informare au continuat sa fie inregimentate in confruridrile bilaterale sau multilaterale, produse in deceniile postbelice ca instrumente ale rézboiului informaional, ... rdézboiul informayional reprezint& acfiunile adoptate pentru a obfine superioritate informaionala in sprijinul strategiei militare nationale prin compromiterea informatiilor inamicului si sistemelor sale de informagii in acelagi timp cu asigurarea $i apdrarea propriilor informatii $i sisteme. Razboiul informational, purtat de-a lungul anilor, a luat diferite forme: psihologic sau imagologic, electronic sau web. Actualmente el devine parte a asa numitului rézboi hybrid. ... Rézboiul hybrid, otrivit lui Frank G. Hoffman si James N. Mattis, teoreticienti acestui concept (2005), se inscrie in lista ameninjarilor generatoare de rézboaie, aldturi de cele convensionale si neconventionale. Acest concept i, implicit, practica respectiva, in analizele cercetétorului roman Valericd Cruceru, reprezinté 0 consecinja a tehnologiilor informationale (IT) si a globalizdrit de care profité diversi actori statali si substatal, pentra a putea sd-si sustind interesele in faja unor puteri, prin alte abordari decat confruntarea armatd clasica. Spatiul mediatic, inglobénd partile defectuoase invocate, devine un sol fertil pentru numeroase ameninjari informationale externe, articulate, cel putin, i 1. instituirea controlului neaworizat asupra segmentelor sau a sistemelor informationale sau de comunicafii intregi si atacuri cibermetice, inclusiv ce afecteazd mediile de informare de pe platformele virtuale; 2. penetrarea in entitaile media nationale, preluarea controlului asupra politicilor lor editoriale; 3. campanile de presd la comand’atacul informational pe subiectele sensibile politice, economice sau sociale, alfel zis desfasurarea propagandei prin dezinformare, semi-adevar sau stabilirea unei agende False sau pretins adevérate pentru a canaliza opinia public in albia obiectivelor subversive oculte; 4. terorismul cultural care are drept scop distrugerea sistemului de valori al unui stat . Promovat prin ‘mass-media, acesta poate, de exemplu, lua forma menfinerii tensiunilor interetnice sau sociale in urma abordarii tendensioase a unor subiecte sensibile, sd zicem, de ordin lingvistic sau etnic, conservarea mentalitdtilor perimate sau nostalgice pentru vremurile si sistemele sociale apuse, etc, 5. aflucul informarional asimetric extern prin intensificarea torentelor subversive de comunicare internagionald a unei {ari in raport cu alté fard, inclusiv prin instituirea antenelor locale ale mediilor strdine sau coruperea in scopuri informationale manipulatorii a mediilor locale; 6. agresiunea informasionalé ce se manifesté prin acapararea structurilor principale ale sistemului informational intern, crearea si intrefinerea unei imagini deformate asupra politicil si situafiei interne din statul vizat prin intoxicarea informationalé a opiniei publice interne . 7. practicile calificate de cercetétori drept manifestari ale imperialismului media, colonialismului electronic, tehnoapartheidului mondial saw/si drept instrumente ale rdzboiului hibrid.” Promovarea acestui proiect de lege nu va impune cheltuieli de ordin financiar. in condifiile in care manipularea opiniei publice, dezinformarea din exterior sint utilizate in loc de arme, protejarea securitifii informationale a statului este la fel de importanté ca si asigurarea securitifii nafionale, a suveranitafii, independentei si a integritafi teritoriale a Republicii Moldova ~ valori supreme garantate de Constitutie. Deputatii in Parlament